Anul XXXV. Caransebeş 6 Septem br e st. v. (19 Sept. st. n.) 1920. Nr. 37

Organul eparhiei or todoxe române a Caransebeşului ~ • • • • • • • • • o . . . » A P A R E D U M I N E C A • • • • • • •

preţul abonamentului: Pe un .in Pe jumătaie de an Pe un pătrar de an Uri număr 35 bani

j M a n u s c r i p t e l e , cărţ i le , r ev i s t e l e , publ i ca ţ i i l e p e r i o d i c e s a u / \ z i a r e l e cari au s c h i m b u l c u „ F O A I A D I E C E Z A N Ă " , s e

18 Lei trimit p e a d r e s a : V . L O I C H I Ţ A , r e d a c t o r în C a r a n s e b e ş , 9 | iar bani i d e p r e n u m â r a ţ i u n e şi inserţ iuni : adminis tra-

" 1 ţ iuni i „Tipograf ia şi Librăria d i e c e z a n ă " în 4 '•• " I C a r a n s e b e ş ( j u d e ţ u l C a r a ş - S e v e r i n ) , Te le fon Nr. 3 0 .

M a n u s c r i p t e l e nu s e î n a p o i a z ă

Preful inserţ iuni lor: Pentru publicafiuni o f i c ioase , c o n c u r s e , ed i c t e etc . publ icate de 3 ori, dacă conţ in pană la 150 de cuvinte 10 Lei, până la 20.) de cuv inte 15 Lei, de aci in sus 20 Lei

Sfaturi pentru tineret. De ce trebue să li-se deschidă ochii mai a les

t iner i lor?

/. Este dureros lucru că numai putini tineri par a avea frica Dommdui.

Giăiesc i a r ă s ă fac d e o s e b i r e , g r ă i e s c de o po t r ivă cât:a f iecare şi c ă t r â t o ţ i . î n a i n t e a lui D u m n e z e u n u e d e o s e b i r e î n t r e o a m e n i m a r i şi mic i , î n t r e b o g a ţ i şi s ă r a c i , î n t r e cei de v i ţ ă a l e a s ă şi cei d in s t a r e a c e a m a i d e j o s , î n t r e învă ţa ţ i şi n e î n v ă ţ a ţ i . S u n t e m d o a r ă toţ i m e n i ţ i sa m e r g e m o d a t ă la J u d e c ă t o r u l , şi î n a i n t e a L u i n u es t e p ă r t i n i r e : „că sluga şi stăpânul împreună vor stal Împăratul şi ostaşul, bogatul şi săracul întru asemoiea cinste, şi fiecare, după faptele sale, sau se va preamări sau se va ruşina11. Şi m ă c u t r e m u r când văd, cât d e p u ţ i n i t i ne r i se l a s ă p u r t a ţ i d e D u h u l lui D u m n e z e u , câ t d e p u ţ i n i m e r g , pe calea cea s t r â m t ă c a r e d u c e la v i a ţ ă , câ t d e p u ­ţini n ă z u i e s c d u p ă b u n u r i l e ce le v e c i n i c e , câ t de p u ţ i n i îşi i au c r u c e a şi u r m e a z ă lui H r i s t o s . ( ¿ 1 a d â n c ă d u r e r e g r ă i e s c aşa şi n u po t să t a c , d e o a r e c e s u n t d e p l i n î n c r e d i n ţ a t că , d a c ă p u n a c e s t e a vorbe ale m e l e în s f â n t a l u m i n ă a în ­vă ţ ă tu r i i lui H r i s t o s , g r ă i e s c n u m a i a d e v ă r u l .

T i n e r i i s u n t o m a r e şi î n s e m n a t ă p a r t e d in locui tor i i fiecărei ţ â r i . D a r dacă î n t r e b ă m , în ce | tare se află s u n e t e l e lor , pr imim d i n t o a t e pă r ­ţile a c e l a ş r ă s p u n s , care ni i ţn ip le i n i m a c u cea mai m a r e a m ă r ă c i u n e .

Du-te ori u n d e î n t r ' o c o m u n ă şi în t reabâ-1 Pe p ă s t o r u l s u f l e t e s c : cari d i n t r e pă s to r i ţ i i lui s u n t cei mai n e p ă s ă t o r i în p r i v i n ţ a s f in ţ en ie i «raiului ? cari îi p r i c i n u e s c grija cea m a i m a r e ? c&ri îi c e a r t ă mai m u l t i n i m a ? ( J u d e c . 5 , 16) , C ;Ji'i îi s u n t oi le ce fug m a i tare de l a p ă ş u n e a v ie ţ i i şi dela i z v o r u l apei celei vii? cari au mai multă t rebuinţă de î n d e m n a r e şi de d o j a n a ? cari P f t e t e ii n e ^ n i ş t e s c m a i m u l t şi il fac să-ş i

piardă nădejdea de a-le mai putea mân tu i ? La întrebările acestea preotul cu b u n ă s amă îţi va r ă s p u n d e : grija cea mai mare mi-o pricinnieşte tineretul!

Du-te în oricare c o m u n ă şi în t reabă pe fie­care tată şi m a m ă : cari copii li fac cele mai g r e l e dureri şi nevoi? cari au lipsă de cea mai a s p r ă pr iveghiere? cari îi supără şi î n ş a l ă m a i m u l t ? cine se lasă m a i uşor abătu t de pe calea binelui şi uită mai iute sfatul cel bun ? cine se cufundă mai adeseori în vădite păcate, pătând numele familiei, nenorocindu-şi prietenii, ama­rând zilele bătrâneţelor acelora ce li-au dat viaţa şi coborând capetele lor inâlbite de groază , înainte de vreme, în m o r m â n t ? La întrebările acestea cei mai mulţi părinţi vor r ă s p u n d e : cele mai mari griji, dureri şi nevoi ni-le fac tinerii noştri copii /

Du-te pe la judecător i i şi întreabâ-i pe ju­decători : cine sunt oaspeţii cei mai harnici ai c râşmelor? cine necinsteşte mai mult zilele cele sfinte? cari s u n f aceia ce se a d u n ă mai adese­ori la chefuri şi la desfătări şi fac apoi zgomot asurzitor, neliniştind în t impul nopţilor odihna tu tu ro r? cari sunt" cei mai mulţi pedepsiţi pentru beţie, bătăi , ucideri , fur tuşaguri şi alte fărăde­l e g i ? d e c i n e m a i cu s a m ă s u n t pline t e m n i ţ e l e şi a l te l ocu r i do î n d r e p t a r e a n ă r a v u r i l o r ce lo r r e l e ? La î n t r e b ă r i l e a c e s t e a j u d e c ă t o r i i îţi v o r R ă s p u n d e h o t ă r â t : tineretul e par/ea cea mai des­frânată a oamenilor /

Şi cam tot a ş a se p o a r t ă t iner i i din f a m i ­liile ce le b o g a t e şi îndeobşte d in casele c e l o r m a r i . în t r 'o casă de felul acesta cei t ine r i nu fac n i m i c al ta , v d e c â t îşi p i e rd t impul , a v e r e a şi s ă n ă t a t e a , v â n â n d m e r e u p l ă c e r e a de s f ă t ă r i l o r , în a l t a c a s ă t ine r i i , n c a v â n d nici o s l u j b ă şi n i m i c de l u c r u . îşi p e t r e c cei m a i f r u m o ş i a n i ai v ie ţ i i în t r â n d ă v i e . în o fami l ie t i ne r i i , deş i au primit câ te o s l u j b ă , t o t u ş i se ţ n d e e a n u m a i

P a g i n a 2

• d e ochii lumii, perrtrucă nu-şi împlinesc datoriile, şi aşa încurcă numai b u n a rânduială şi fac d e s ­tule pagube .

în altă familie tinerii petrec zi după zi în felurite jocur i , fac datorii, se împrietenesc cu oamenii cei mai scăpătaţi , şi aşa îi ţin pe pă­rinţii lor şi pe adevăraţii lor prieteni şi bine­voitori în necurmată grijă şi g roază . Iată că nici rangul , nici nobleţă, nici averile cele mari , nici creşterea cea mai îngrijită nu-i pot scuti pe ti­neri de păcatele, în u r m a cărora îi aş teaptă numa i plâns şi desnădăjduire . De câte ori nu întâlneşti câte un tată apăsat d e acestea griji mai râu decât de o piatră de moară , câte o m a m ă cu inima zdrobită de scârbă şi de durere , câte o soră ce mereu p l ânge ! Greu se poate alia o familie d e oameni inari fără aşa un spin înţe­pător în qai'nea ei, fără aşa o pată pe numele ei.

Şi ce să zicem de altfel de nenorociri , când ele sunt fapte aievea ce le vedem cu ochii în toate părţile? Cât de grozave sunt e le ! Cât de g rozav e gându l că, de câte ori întâlnesc eu pe un tânăr , mi-se pare că văd înaintea mea pe un d u ş m a n al lui D u m n e z e u care merge pe calea cea lata a pierzării. De aceea cu b u n ă s a m ă nu vă veţi mira, tinerilor, că eu din inimă t rebue să vă vorbesc. Vroi s inguri t rebue să mărturisi ţ i că eu am destulă pricină să vă vorbesc numai decât.

2. Moartea şi judecata îi aşteaptă şi pe tineri, şi ei parecă i:u gândesc la aceasta.

Tineri lor , moar tea vă este meni tă şi vouă . Ori cât de tari şi sănătoşi aţi (î, totuşi z iua moi ţii poate vă este foarte aproape. E u văd că şi tineri şi bătrâni sun t bolnavi , şi de atâtea ori îi î nmormân tez şi pe unii şi pe alţii. Eu cetesc pe crucile de pe mormin te şi numele celor ce n ' au fost mai în vârstă decât voi. Condica mor­ţilor îmi arată că, afară de copiii cei mici şi de oamenii cei bătrâni , în vârsta de 13 până la 2 3 de ani mor mai mulţ i decât în oricare vârs tă mai înaintată a vieţii. Şi voi totuşi trăiţi aşa, ca şi cum aţi ştie că nu veţi muri nici odată.

T u , tânărule , poate crezi că şi mâne ai v reme să te gândeşt i la moar te . Ascul tă de în­ţeleptul Solomon caie z i ce : „nu te lăuda cu ziua de mâne, că nu ştii ce va naşte o zi" (Pild. 27 , 1). Diavolului nu-i pasă să ştie, ce hotărâri ai tu în lucrurile mântuir i i sufletului tău, el e prea bucuros să ştie numai că tu ai amâna t pe m â n e hotărâri le acelea. De aceea nu face bucur ie dia­volului , nu te s u p u n e voiei lui, ci r ă spunde - i : astăzi, Satana, astăzi e ziua mea, pe care vreau s'o jertfesc Domnului meu, că mâne nu ştiu ce va fi.! Nu toţi oamenii au viaţă lungă ca patriarhii din

WW\ N r . j M

' * - •'

vechime. Câţi copii nu mor înaintea pârinţilrj lor! Regele şi pron icul Divid a trebuii să plâng] moartea celor mai frumoşi doi copii ai săi. I * Şi-a pierdut într 'o s ingură zi pe toţi copiii -J zece de odată. . Soartea ta, tânărule , poate \ a semenea unu ia din aceştia. Şi când moartea îj vine, e înzădar să z ic i : aş leaptă-mâ pe m â n d E foarte primejdios lucru să gândeşt i că te pol pocăi şi îndrepta şi altă dată. Aşa a gândi t şj diregătorul Felix care îl j udecă pe apostolii Pavel . Pa vel a grăit înaintea lui „despre dreptăţi despre înfrâuare şi despre judecata ce va să fie", ial „Felix, în fi icoşându-se, a răspuns: acum mergi şi aflând timp, te vom mai cA ierna" (Fapt. ap. 24 , 251 Felix, deşi s'a înfricoşat, a amâna t pocăinţa 4 îndreptarea sa pe altă dată, dar data aceea n'I mai sosit pentru el nici odată. Aşa au gândi] şi locuitorii din oraşul Atena, când tot Pav^j li-a spus Că „Dumnezeu porunceşte tuturor oameni lor de prehitindeni să se pocăiască, fiindcă El a târât o zi, în care va să judece lumea în drept prin omul ( Isus Hristos), pe caie L-a orânduit şim dat încredinţare tuturor, înviindu-L din morţi"! Afară de Dionisie Areopaghi tu l , o muie re cm numele Damar i s şi alţi câţiva inşi, cari au e r a zut cuvintelor apostolului , ceilalţi Atenieni i-ajP zis lui Pave l : „te vom mai auzi", adecă ei amâna t pocăinţa pe altă v reme, dar v rem aceea a r ămas pentru ei perdută pe totdeunaj (Fapt . ap. 17, 3 0 — 3 4 ) . Pe calea cătrâ focul cel nes tâns al iadului afli mul te năluciri de pocâ in ţ i şi îndreptare mai târzie, dar tu, t ânăru le , h o t ă | reşte-te vitejeşte să nu te laşi înşelat de ele, c i să le izgoneşti din min tea ta ca toată tăria. Nt l lăsa, în nici o clipă a vieţii tale, nimic nefăcua din ceeace cere vecinic ia! Nu g lumi de fel cu] mântui t ea sufletului tău ! Crede-mă că mântuirea] unu i suflet nu-i lucru uşor . To ţ i , tineri ori bă ­trâni , au lipsă de mul t ă vir tute ca să se poară mân tu i . T r e b u e să se curăţ iască cu .trupul şi' sângele prea s c u m p al lui Hris tos , toţi t rebue ;

să se sfinţiască prin Duhul Sfânt. Ferice de aceia; care necurmat grijeşte de împlinirea acestor d a | torii, ce sunt cele mai de căpitenie din v i a ţ i fiecăruia, şi mereu caută să s imţiască că e numai] fiul lui D u m n e z e u . Preotul C. MorariuJ

(Urmează)

Desvolterea istorică a chestiei apicole.! (După S o t e » . J

de preotul Iosif Mircea. (Sfârşit)

Câte cap 'odopere maest re n ' au răsărit, Doamne , din sfânta nelinişte, s t recurată în s u l flet — ca un sceptru g rozav — de această di-j

F O A IA Dl \l C E Z A N A

vină musă , soră b u n ă şi m o r m â n t deschis al atâtor poeţi şi artişti.

Par 'că îţi zice ironic: ţi-a dat D u m n e z e u pu­teri de creaţie, crează şi te afirmă, as igurându- ţ i prin m u n c ă roditoare un loc meritat la soa re !

r Nu reuşeşti ? „Mori şi nu trăi nebun, Mori, că numai mort eşti b u n " . "

Sărăcia duce la moarte , dar duce şi la glorie! Si de aceea proverbul atât dc a d â n c : „Greu

îi este săracului a trăi, şi bogatului a m u r i " . Şi ce face antagonis ta ei, avuţ ia , cea atât

de mult şi de cu foc visată de toată lumea, şi după care aleargă nebuneş te toţi, juvdi ales astăzi , când par 'că un vânt da nebunie a cupr ins pe toţi, şi când toţi a leargă în ruptul capului după bani, afiându-şi în ei par 'că s ingura mu l ţumi re şi ţântă a vieţii ş.i unica lor raţ iune de a fi?

Ce face ea altceva, decât de cele mai mul te ori moleşeşte, adânceş te spiritul în căutarea a tot felul de delicii lumeşt i , din gus ta rea cu furie a cărora rezultă apoi" is tovire; din istovire răsare apoi scepticismul, pes imismul şi chiar şi cinis­mul cel mai degradator , care desrădăcinează apoi din sufletul omulu i tot ce e bun , nobil şi su­perior, făcând din el o s implă brută fără raţ iune, dar cu un s tomah formidabil, îngrăşat din parasi-t ismul şi foamea atâtor nefericiţi şi neajutoraţ i .

Dacă avuţ ia de mul te ori a înălţat, apoi nu e mai puţin adevărat , că de cele mai mul te-ori a doborât, a degradat , aducând ruş ine ne­spusă asupra capului vânătorijor cu orice preţ după haruri le şi graţiile ei.

Avuţ ia n u m a i pentru acela este bună , care are suflet!

Ei, dar ce te faci. dacă „banu-i ochiul dra­cului" . T e uiţi la ban, te uiţi la dracu !

Şi dacă ţe uiţi la el, se uită şi el la tine. •?i el se ui tă la tine cu privirile înfocate ale celui ce vede şi s imte, că i-se imbie un nou suflet de subjugat , şi de desfigurat, pent rucă menirea lui tn lume e negaţ iunea şi distrugerea cea mai fioroasă.

Iar noi vo im astăzi să creăm, nu să dis­t rugem. Vrem să creăm România-Mare, cu su­fletul tare. Vrem un suflet nou în România-Noauă, curăţit şi de plaga cea îngrijorai oare şi neruşinată a speculei , ce începe a se lăţi, ca pecingenea, amen in ţând a ne cupr inde înt reg corpul nost ru naţional în demonicele ei gh iare .

în lături deci cu specula neomenească şi •oarbară, cu setea de înavuţire repede, preste noapte, din sudoarea de sânge a puţ inului mă­surat al obloanelor însetoşate de ideal şi de dreptate !

: Cine vrea să se înavuţească , poftească şi muncească . Numai ceeace rezul tă din m u n c ă dreaptă şi cinstită, are rădăcini in suflet, adu­când b inecuvân ta rea în casă.

Munca omenească îşi arc resorturi le ei ne­mărgin i te .

Poftească fiecare să-şi aleagă una , din îm­părţirile munc i i , potrivită cu însuşirile şi pute­rile lui, dând prin aceasta dovadă convingătoare despre moral i ta tea sufletului lui .

Iar „Omul munci tor , de mălai nu duce do r " 1

Cât pentru speculanţ i , am strofa lui Emi -nescu, mai actuala astăzi decât ori când altă dată:

„Cum nu vii tu ' fepeş Doamne ca punând mâna pe ei, Sâ-i împărţi in doua cete, in smintiţi şi in mişei, Sa dai toc la puşcărie şi la casa de nebuni."

Dacă speculanţi i , cari a târna ca un balast dureros şi respingător asupra societăţii noastre , nu-şi vor reveni in fire, de s igur va răsări într 'o bubă dimineaţă visatul Ţepeş , chemat ia viaţă de opinia publică .revoltată de cont inuele aten­tate cinice la rodul munci i e' cinstite, şi-i va aduce la rezon, adminis t rându- le câteva duşur i reci şi adâncuri le mucegă i te ale puşcăriilor.

Căci aşa se vede, că puşcăriile sunt un blestem pe capul nostru. în trecut în ele ni erau aruncaţi cei mai buni ai noştri , cari luptau pentru drepturi le la viaţă ale sufletului românesc , iar ca mâine vor trebui înfundaţi in ele cei cart nu ne lasă astăzi să ne bucu r ăm in linişte de ivirea zorilor libertăţii, ci privesc şi pândesc li­bertatea noastră, ca o b u n ă vacă dc muls pentilt lăcomia lor — ce vine să ne facă pe toţi de smin­teală, împovărându-ne exis tenţa şi s tân jenindu-ne astfel simţitor progresul cel atât de mult visat.

Acea splendidă şi m â n d r ă izolare, pe care o r ecomandau şi u r m a u cei mai buni şi mai aleşi fii ai neamulu i nostru faţă de uzurpatorii noştri dc eri, să o u r m ă m noi astăzi şi faţă de vam­pirii noştri , de viţă noauă şi de moravuri străine de firea cinstită din născare , a R o m â n u l u i .

Să-i ocolim ca pe nişte leproşi şi incori­gibili, cari n 'au decât un s ingur şi fericit g â n d : acela al buzuna ru lu i deaproapelui .

Şi când astfel vom fi reuşii a-i face in­ofensivi, a tunci numai ne vom putea bucura în pace, şi vom putea mul ţ ami in toată liniştea sufletească, Părintelui ceresc, ca după veacuri grele, de umilinţi şi dc durere, in fine s'a mi­lostivit spre glasul rugii noastre s m e n l c şi ne-a hărăzit şi noauă „o dreaptă sărbă toare ,"

Să tbă toarea libertăţii naţ ionale , în ofldrele căreia să putem trăi şi munc i pentru idei şi principii universa le .

Muncă , cinste şi dreptate, fie deci ideile conducătoare ale vieţii româneşt i in cadrele con­solidate ale Romăniei-Mari .

Mărgăritare. 6. Nevinovăţie.

Nevinovăţia este a semenea unui vas preţios. Un atare numai atunci are valoare deplină, dacă e fără crepături şi neştirbit. Un vas spart mai poate fi c imenta t din nou sau legat cu sâ rmă, pu tându-se şi mai departe servi cu c l ; în mo­dul acesta însă nu este altceva decât o adună­tură de cioburi . Aşa-i şi în viaţă. Comiţând un păcat t rebue îndreptat prin căinţă şi părere de rău sau naufragiem vecinie în lume . — O fată avea să plece din familie în lumea plină de pericole şi amăgir i . Mama ei foarte îngrijorată a chemat-o la sine şi i-a spus de d rum u rmă­toarea istorisire ins t ruc t ivă : De voeşti , iubita mea fiică, să-ţi păstrezi comoara preţui tă a nevi­novăţiei tale în mijlocul pericolelor unei lumi stricate, a tunci te gândeş te to tdeauna la dragos­tea nemărgin i tă a Mântui toru lu i răst ignit pe cruce. Cu ocaziunea unei mari bătălii năvălind d u ş m a n u l pe pământu l terii noastre , un soldat d u ş m a n a pretins dela o fecioară creştină a co­mite o cr imă grea mora lă contra nevinovăţiei inimei ei. Ai tu părinţi , 1-a întrebat fecioara. A m un ta tă care serveşte cu mine la acelaş re­g iment , a r ă spuns soldatul . Ei bine, a adaos fecioara, a tunci ucide întâiu pe tatăl tău şi apoi satisfac voiei tale. Soldatul a privit cu mirare vorbi toarea şi a z i s : C u m un suflet blând ca t ine voeşte a-mi încărca conşti inţa cu o ucidere de ta tă? Iar tu pofteşti, a replicat fecioara — dela acelaş suflet blând, să comită ucidere de D u m n e z e u . Căci D u m n e z e u este izvorul vieţii prin indurarea sa în sufletul dreptului . T u pof­teşti ca eu pentru tine prin păcate grele încă odată să răs t ignesc pe Mântui torul pe cruce. Lovit de adevărul acestor cuvinte soldatul a recunoscu t infamia intenţiei sale şi s'a ruş ina t foarte. N u m a i iubirea faţă de tatăl său i-a su­gerat ideia despre dragostea cu care da torăm lui D u m n e z e u şi care prin păcate grele se pierde, lată adeverirea cuvintelor s. Scr ip tu r i : „Candelă este sfatul părintelui şi lumină învăţă tura mamei şi mustrăr i le spre învăţă tură sun t d r u m u l vieţi i" .

PrOV. 6, 53 . D i n „Hausblater".

Trad. de: N. V., preot.

S T I E I

Congresul tuturor preot lor ortodocşi români d e ' p e teriturul terii noastre, se va ţinea in 22, 23 şi 24 Septemvrie st. v. a. c. (o, b şi 7 Octomvric st. n.) în ' laşi cu următoarele puncte de desbaterc : 1. Asociaţiile preoţeşt i ; 2. Organizaţia bisericească din România în­

tregită; 3. Lipsa de preoţi in raport cu nevoile cu şi morale ale neamului şi remuneraţia clerului ; 4. tiuni divsrsc.

Pentru generalul Eremia Grigorescu, e ' dela Mârăşeşti, s'a oficiat un parastas solemn la 18 a. c. în Băile-Erculane. Parastasul 1-a celebrat Dr. A Crăciunescu, profesor de teologie din Sibiiu, W Şandru paroh in Teregova şi asesor conzistorial şi Geor T a t u a t , paroh in lablaniţa. Au participat mulţi genera toţi oficerii din băi în ţinută de gală, toţi olicianţiMj un public ales şi numeros . Bunul Dumnezeu să a ş i sufletul neînfricatului luptător şi mare erou al neairfl in ceata drepţilor.

Moartea Lct. co lone lu lu i Sabin T â r z i Prietinul, prea stimatul şi de toţi iubitul nostru C O I M lăţean Dl Lct. colonel Sabin Târziu, a murit d H Miercuri în 2 15 Septemvrie, în Logoj. Un bun şi m f l Român, un ostaş viteaz şi peste toate, un om de o i n nie şi-o inimă dintre cele mai nobile şi însufleţite, m coborât prea fără de vreme şi atât de neaşteptat, jfl mormânt. Descendent dintr'o veche frunilie de oflcW din Graniţă, regretatul Sabin Târziu, potrivit firii sM impulzive şi însufleţite şi-a ales şi el cariera de m i l i t a servind du'pâ absolvirea studiilor sale militare, la fa lniM regiment de odinioară al grănicerilor, reg. 43. u n d i prin firea sa deschisă, bună şi adevărat cavalereasca, şiJ câştigat iubirea ostaşilor "săi, cari îl adorau ca pe fl adevărat părinte, dar şi teama superiorilor sai străini cărora nu odată, cu cunoscutu-i curaj, le-a spus buchildj când li făcea aspra critică a duhului lor pervers de e d « caţie cu colori de desnaţionalizare şi străine îndemnur i aplicat feciorilor noştri Români, mai ales in viforul şi v a n tejul războiului ce s'a des'ănţuit dela 1914 î n c o a c e » : * Sentinelă neadormită a iubirii de neam, el ;-'a zbuciiB mat, în tot cursul războiului, cu risipirea vieţii sale ch i aa să-şi păstreze şi să-şi ferească pe ai săi cu suflet şi cil trup întreg, pentru ceasul mântuirii, în care el credeM ca nimeni altul, mângăindu-i deopotrivă şi pe cei clei acasă la cari se întorcea dela feciorii săi, cu aceste raza ale unei sigure credinţi de întregire a neamului s ă u i Acesta erâ Sabin Târziu pe câmpul mântuitor, iar acasă,] când lanţurile căzură şi începeam să clădim, cel măi, inimos şi zelos constructor al omeniei şi a bunei orarii dueli, in cari singure vedea mărirea şi întărirea ţăriţl sale.... înţelegem deci, de ce, soldaţii săi, l-au deplâns;' atâta şi, atât de înduioşător, când l-au petrecut Vineri (4/17 Septemvrie) în ultimul drum pe comandantul lor, la gara din Logoj, spre a fi adus în oraşul copilăriei sale şi a părinţilor săi, lângă cari s'a astrucat, la iubitul său Caransebeş. Azi, Sâmbătă , noi, prietinii săi mai in­timi, în jurul rudeniilor sale numeroase l-am petrecut pe acelaş mai de pe urmă drum cu toată dragostea noastră înlăcrimată, în palpitarea căreia imaginea amin­tirii bietului nostru Sabin, nici când nu se va şterge.1 Să odihneşti în pace! v.

Colecta pentru sf. Mănăstire Xălugăra". Au colectat următorii : Trandafir Tiţoni respicient fina-"-* ciar în Haţeg 105 cor., George Ştefan subsecretar în

Goruia 208 cor., Eva Comici şi Elena Boroca din Potoc 92 cor., credinciosul Serafim Ţeicu din Iladi.i 128 cor., Iconia-Ţeicu din lladia 24 cor., Icoana N. din Oraviţa, 20 cor , Nistor Teica din Vrani 65 cor., Pârăschie Vodă din Oraviţa 4 cor., Iuliana Lazar din • Oraviţa 904 cor., Iu-liana Lazar din Bro.şteni 318 cor., Iuliana Lazar din Răchi-tova 344 cor., Floare Blaj din Răchitova 20 cor., Măgdă-lină Ciorci din Oraviţa-româna 10 cor., Preotul Xicolae Popovici din Potoc 265 cor., Domnul George Urdărean

* din Oraviţa-montanâ 438 cor. Cu tasul delà pelegrinii Craşoveni 35 cor. 18 fii. Colecta Doamnei Floare Iaha locuitoare în Oraviţa făcută in Vrani .420 cor., Dl co­merciant Alecsandru şi Dna Catarina Bojici din Oraviţa-montanâ 50 cor., credincioşii Teodor N. din Răchitova 20 cor., Avram Popa OCaviţa-română 50 cor., Nicolae Bercei primar, Bocsa-romànà 159 cor. Total 3679 cor. 18 fii. Pe aceasta cale se aduce tuturor donatorilor marea noastră mulţămitâ. Sf. Mănăstire Câlugăra, la 13 26 August 1920. Administraţia Sf. Mănăstiri.

— - # 3 - ^ =

* Cronica culturală şi literară. „Dela Noi".

Minunatu l povest i tor . bucovinean , carele este, incontestabil , D. Leca Morariu, ne trimite în a 111-a ediţie, f rumoasa sa carte cu poveşti bucov inene : „Dela Aroi", într 'o foarte b u n ă execuţie tehnică a inst i tutului de arte grafice ,, Glasul BucoVinei" . Ediţiei acesteia e a d a u s ă o nouă poves t e : „Frica-i din r a i " pe lângă cele­lalte cinci ale ediţiilor anter ioare , pe care o ci­teşti" cu o fericită plăcere şi mul ţumi re , gus t ând inc 'odată din plin bucur ia negrăi tă a anilor de cea mai fragedă copilărie, când asculţi cu ochi buni şi uimiţi minuni le basmelor noast re din gura şi ochii cutăriii bun ic de meş te r povestaş . . . „E atâta coloare şi mişcare in această cărticică, e atâta nuan ţă şi atâta capriciu popular, haz ascuns în lumina ochilor şireţi, cari se văd printre rândur i , atâta ' adevăr .în dialog, încât

* aceasta carte poate fi aşezată mai sus decât mul te vo lume de' l i teratură care au ieşit în public cu vuiet şi za rvă" (N. Iorga, „ D r u m drept" anul X, No. 26.)

Cunoscând de aproape toată gândirea de a fi a au toru lu i , — un neîntrecut şi adânc cunoscă tor al vieţii săteneşt i , — toate credinţele şi concepţiile sale despre idila şi farmecul vieţii dela ţară şi a şi mai fermecătorilor ei moşnen i , pu tem spune că L). Leca Morariu are toate însuşirile unui mare povestitor al neamulu i , capabil el însuşi de a fi în cel mai s igur înţeles al cuvân tu lu i un is­cusit autor din lumea basmelor noastre . Toa tă mişcarea sprinţară, bogăţia de viaţă plină de talc şi sănătato în espresia cea mai firească şi originală a să teanulu i , ce se degajează din aceste neuitate poveşti bucovinene , dau înc 'odată nota

talentului aşa de bun al Dlui Morariu, de a 'observa, de a notă şi a redă, in formele t iparu­lui, atât de splendid, sufletul patriarhal al celor mai buni ai noştri .

Scânteierile mult icolore şi proaspete ale acestui dar d u m n e z e e s c , le aş teptăm cu dor din peana Dlui Leca Morariu şi în alte volume ul­terioare, cari vor alcătui , desigur , un preţios adaus pentru îmbogăţ i rea hainei de n u n t ă din zestrea sufletească a neamulu i nos t ru .

înfăţ işând cartea Dlui Leca Morar iu atâtea netrecătoare bogăţii de gândi re şi de viaţă ro­mânească , ea n 'are voie să l ipsească din mâna şi de pe masa oricărei pături sociale dela noi, dar mai ales din mani le t ineretului nostru şcolar, care, sun t em s igur i , va împleti autorului cea mai f rumoasă şi durabi lă c u n u n ă ce se poate da, to tuşi , în această l u m e a tu turor zădărniciilor şi trecerilor, vai, atât de grăbite, u n u i scriitor: cea „a dragostei1'/ Cartea se poate căpăta pentru 5 Lei Ia librăria „Glasul Bucovine i" , Cernăuţi.

V. Loichiţa.

Partea oficială. Nr. 2519 Şc. ex 1920.

Nota oficiala. Prin aceasta se aduce la cunoştinţa tuturor învăţă­

torilor dela şcoalele noastre confesionale, precum şi preoţilor ca „directori locali" şi protopresbiterilor ca .,inspeclori şcolari trac tu aii" conspectul manualelor di­dactice pentru cursul primar ale profesorului Iuliu Vuia, aprobate de Consistorul nostru diecezan :

1. Abecedar ilustrat. Ed. XII. Aprob, consist. 3997 1916; resort. 9H23--919; min. de culte Bucureşti Nr. 5 8 . 2 2 7 - 920.

2 Carte de cetire clasa II Ed. 1. Nr. consist. 1284—1918; resort 1997 - 1 9 1 9 , min. de culte Bucureşti 58227—1920.

3. Carte de cetire el. III. Ed. VII. Nr. consist. 7384 - 9 1 2 ; resort 2 4 7 - 9 1 9 ; min. de culte Bucureşti 58.227 - 1920.

4. Carte de cetire cl. IV. Ed. VII. Nr. consist. 7 3 8 4 - - 1 9 1 2 ; resort 9124—1919 ; min. de culte Bucu­reşti 58227—1920.

5. Carte de citire cl. V şi VI. Nr. consist. 2632 1912; resort 247—1919.

6. Geografia si istoria judeţului Caraş-Severin. E d . 1. Nr. c o n s i s t . 2 4 0 6 - 1 9 1 9 ; resort 8 8 8 9 - 1 9 1 9 .

7. Curs predic de aritmetica pentru cl. II, III şi IV. Ed, X. Nr. consist. 3568—1907 ; resort 4547 1919; Ed. XI. min. de culte Bucureşti 58227—1920.

8. Curs practic de Aritmetică şi Geometrie pen­tru cl. V şi VI. Nr. consist. 3568—1907 ; resort 11457 1919; Ed. VI. min. de culte Bucureşti 58227—1920.

9. Curs practic de Fizică şi Ckemie. Ed. V. Nr. consist. 3808—1914 ; resort 11457—1919; Ed. VI. min. de culte Bucureşti Nr. 58227—1920.

10. Istoria naturală. FA. II. Nr. consist. 955—906; resort . 11457—1919.

11. Curs ppactic de economie raţională. Ed. 11. Nr. consist. 1787—1907; resort 4547—1919 ; Ed. ¡11 •min. de culte Bucureşti 58227—1920.

Aceste manuale se capătă la Librăria Diecezană din loc.

Caransebeş, din şedinţa consistorială şcolară, ţinută la 26 August (8 Septemvrie) 1920.

Filaret Musta arhimandrit, vicariu episcopesc.

Concurse. Pe baza ordinaţiunei \ 7 en . Consistor diecezan ddto

3,16 Faur 1920. Nr. 3797 sc. ex. 1919 se escrie con­curs cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană'' pentru ocuparea postului de învăţător dela şcoala noastră confesională gr. or. română din D o m a n , pe lângă următoarele beneficii:

1. Salar în bani gata 1100 cor. iar restul dela stat. 2. Venitul a lor 2 jugere de pământ din „Delboceţ"

— livada şcoalei, — cari aduc un venit anual de 100 cor. 3. Pentru scripturistică 60 cor. 4. Pentru participare la conferinţele inv. .şi 'adu­

narea generală inv. 30 cor. 5. Cvartir în edificiul şcoalei, precum şi grădină

de legumi în natură. 6. Pentru participare la înmormântări 10 cor. Alesul învăţător este îndatorat a purta cantoratul

in şi afară de biserică, a instrua tinerimea şcolară în cântarea bisericeasca precum şi a cânta în toate Du­minicile şi sărbătorile în sf. biserică.

Doritorii de a ocupa acest post, să-şi subştearnă recursele lor Prea On. Oficiu protopresbiteral din Bocşa-mont. , fiind poftiţi a se prezenta in s. biserică spre a-şi arăta desteritatea in cântare şi tipic, nu însă în ziua. de alegere.

Doman, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 21'Iunie 1920. 3—3

loan Oprea Serafín Jurca

preot preşed. com. par. notarul coui. par .

în conţelegere cu mine . Mihail Gaşpar, ppresbîter.

Pe baza ordinaţiunei Venerabilului Consistor die­cezan ddto 4 17 Iulie Nr. 1862 Sc. ex 1920 se escrie concurs pentru îndeplinirea postului de învăţător la şcoala confesionala română gr. or. din comuna Berini,

cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" pe lângă următoarele emolumente :

1. Bani dela comuna bisericească 1400 cor. 2. Pentru participare la conferinţă şi adunare

gen. 60 cor. 3. Scripturistică şcolară 20 cor. 4. Dela înmormântări unde va fi poftit 4 cor. 5. Pentru compunerea socoţilor bisericeşti a cul­

tului 40 cor. 6. Cortel liber şi grădină intravilană pentru legumi. 7. 1 2 0 0 Q grădină estravilană. Alesul învăţător este îndatorat a conduce tinerimea

şcolară la toate slujbele dumnezeeşti , a purta cantul in şi afară de biserică, a instrua elevii şi elevele de şcoală în cântările bisericeşti, a compune socoţile bise-ricei şi a cultului.

Doritorii de a ocupa acest post au a subşterne petiţiunile lor instruate conform normelor prescrise Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral din ' Buziaş şi să se prezinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare spre a-şi arăta desteritatea in cântare şi tipic, dar nu în ziua de alegere.

Berini, din şedinţa extraordinară a comitetului pa­rohial gr. or. rom. ţinută la 10 August v. 1920. *

l oan Stepanescu m. p. l o a n B o g d a n m. p.

preot preşed. com. par . 3—3 notarul com. par .

In conţelegere cu mine : loan Gheţia adm. ppresbiteral'

Prin aceasta se escrie concurs pentru postul, de învăţător la şcoala confesională gr. or. rom. din comuna Opatiţia, protopresbiteratul Buziaş cu termin de recur­gere de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Die­cezană"'.

Emolumente:

1. Salar in bani 1000 cor., plusul se va întregi dela stat.

2. Pentru conferinţă şi adunarea generală 30 cor. 3. Scripturistică 20 cor. 4. Dela înmormântări 2 cor. 5. Locuinţă corespunzătoare cu grădină de 6 0 0 f J . Alesul este îndatorat a purta canturatul în şi afară

de biserică, a instrua şcolarii în cântările bisericeşti şi ai conduce la serviciile dumnezeeşti , a purta agendele notariale ale comitetului şi sinodului parohial, a com­pune socoţile bisericei şi ale cultului pe lângă o remu-ueraţie de 30 cor.

Preferiţi vor fi cei capabili a conduce şi instrua corul existent.

Recurenţii sunt poftiţi a se prezenta înainte de alegere în s. biserică spre a-'si arăta desteritatea in cant şi tipic.

Petiţiunile adjustate cu documentele recerute adre­sate comitetului parohial, se vor înainta Prea Onoratului Oficiu Protopresbiteral din Buziaş.

3 3 • Comitetul parohial .

In conţelegere cu m i n e : loan Gheţia adm. ppresbiter

Pentru îndeplinirea parohiei vacante de clasa a IlI-a din comuna Bănia protopresbiteratul Mehadiei devenită vacantă prin moartea parohului Dimitrie Bogoeviciu, se publica concurs cu termin di 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană", pe lângă următoarele emolumente :

1. Sesiunea parohială de 32 jug. cat. 2. Ca bir primeşte alesul paroh 2 coroane de fie­

care masă. 3. Alte venitp le primeşte preotul conform uzului. De cvartir are să se îngrijască alesul paroh. Toate dările după venitele împreunate cu această

parohie le va solvi parohul ales. Concurenţii pentru această parohie sunt poftiţi a

se presenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare, în sf. biserică din Bănia, spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi oratorie, cu prealabila încuviinţare a protopresbiterului traqtual, dar nu în ziua de alegere.

Doritorii de a ocupa acest post sunt poftiţi a-şi înainta cererile de concurs, adresate comitetului parohial din Bănia, şi a se trimite Prea Onoratului Oficiu proto­presbiteral la Mehadia.

Bănia din şedinţa comitetului parohial, ţinuta la 20 Maiu 1920.

pentru comitetul parohial

Pavel B o g o e v i c i u preot, preşed. com. par.

în conţelegere cu mine : loan Pepa protopresbiter.

Nr. 2442 B. ex 1920. Acest concurs se publică rectificându-se cele de

sub punct 3, în taxele stolare usitate. Caransebeş din şedinţa consistorială ţinută în 24

August 1920. 1—3 Consistorul diecezan

Filaret Musta arhimandrit, vicariu episcopesc.

Pe baza ordînaţiunei Venerabilului Conzistor die-cesan ddto 2 Septemvrie 1919 Nr. 2247 B. ex 1919 se escrie concurs pentru ocuparea parohiei vacante de clasa a Il-a din Vrănîuţ, cu termin de 30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumente le :

1. O sesiune parohială constatatoare din 30 j ugere pământ.

2. Un intravilan de 600 st. Q 1

3. Un estravilan de 200 s t .D. şi altul de 80.s t .D 4. Birul pa#ohial. 5. Stola uzitată. Se obsearvă că în lipsa de casă parohială, alesul

preot va avea să se îngrijească singur de locuinţă. Doritorii de a ocupa acest post au să'-şi trimită

concursele instruate conform dispoziţiunilor Statutului • organic şî ale Regulamentului pentru parohii, adresate comitetului parohial din Vrăniuţ, la Oficiul protopresbi-teral al Bisericii albe în comuna Vrani.

Concurenţii sunt poftiţi să se ^prezinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare la s. biserică pentru a-şi arăta desteritatea în cântarea bisericească şi orator ie .*

Vrănîuţ din şedinţa comitetului parohial ţinută la 19 Iulie st. v. 1920. 1—3 Comitetul . în conţelegere cu mine ; Traian Oprea protopresbiter

Pe baza ordinaţiunei Ven. Conzistor diecezan ddto 2 Iunie 1920 Nr. 1408 B. 1920 se escrie con­curs la postul de cape/an de nou sistemizat în parohia de clasa 11-a Secaş , protopresbiteratul OraViţa, cu ter­min de 30 de zile de recurgere dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumentele s u n t :

Una sesiune parohială constatatoare din următoa­rele estravi lane:

, 1. Râtul de 3 jugere „Gura Crivâii". 2. Hilda de jugere „Şuşări" . 3. Livada de 6 jugere „Năudrâş" . 4. Nivi de 4 — 4 adecă 8 jugere „Maniu". 5. Jumătate din birul parohial de 60 bani de nu­

mărul de casă. 6. Jumătate din stola uzitată. Nefiind casă parohială şi pentru capelan, alegân-

dul se va îngriji singur,,de locuinţă. Darea după acest pământ cade în sarciaă alegătorului. Concurenţii au să-şi înainteze recursele adjustate cu documentele pres­crise şi adresate comitetului parohial din Secaş, Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral gr. ort. român în Oraviţa-montană, şi a se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sf. biserică din Secaş spre a-şi arăta desteritatea în cântare şi oratorie.

Secaş din şedinţa comitetului, parohial ţinută la 4 Iulie n. 1920. ' ' 1—3

Petru Bernaz R o m u l u s Suciu paroh preşed. com. par. not. ad. hoc al com, par.

în conţelegere cu mine : Cornel Ştefan, adm. protopr.

Pentru îndeplenirea postului de învăţător la şcoala •confesională ort. română din Oladna-română, proto­presbiteratul Făgetului» se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană".

Emolumente le :

1. Salar în bani gata 1000 Lei, iar restul întregire dela stat.

2. Pauşal scripturistic 50 Lei. Pentru adunarea generală şi conferinţe dacă va

lua parte 36 Lei. 4. Dela înmormântări 2 Lei. Cortel în natură cu grădină de Va juger. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta însuşi

Tegulat s. biserică, a purta cantoratul în şi afară de biserică, a compune socoţile bisericeşti, şcolare şi fun-daţîonale.

Doritorii de a ocupa acest post au să-şi subştearnă petiţiile Prea On. Oficiu protopresbiteral în Făget şi să se prezinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare în s. biserică, însă nici decum în ziua de alegere.

Gladna-română din şedinţa comitetului parohial ţi­nu tă la 9/22 August 1920. 1—3

Leonte O b e o d ă Petru Bal înton

preşedinte. notariu

In conţelegere cu mine : Sebasiiav Olarin protopresbiter.

Pe baza ordinaţiunei Ven. Consistor diecezan ddto 25 Octomvrie 1917 Nr. 6787 B. ex 1917 se pu­blica concurs pentru ocuparea postului de paroh la parohia vacantă de clasa a 11-a din Jebel , protopres-biteratul ..Buziaş, cu termin de recurgere de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană' - .

Emolumentele sun t :

1. O sesiune parohială constatatoare din 31 jug. pământ arătoriu şi 2 jughere livadă (fanaţi).

2. Venitele stolare dela molitve, cununii, înmormân­tări, parastase şi diferite slujbe dela parohienii săi.

Nefiind casă parohială, alesul se va îngriji singur de cortel.

Doritorii de a ocupa acest post de preot să-şi trimită recursul instruit conform Regulamentului pentru parohii adresat comitetului parohial din Jebel, Prea On. Oficiu protopresbiteral din Buziaş, având reflectanţii a-se prezenta în vre-o Duminecă orj^sărbâtoare în s. biserică spre a-şi arăta desteritatea în dSitare şi oratorie, şi a-se faee cunoscut poporului, dar nu în ziua de.alegere.

Jebel din şedinţa comitetului parohial ţinută în 29 Iunie v. 1920.

l o a n lonpscu » preşedinte.

Gregoriu Paliciu notariu şi membru îa comit.

în conţelegere cu mine: loan Ghetta -adm. protopresb.

Nr. 214Ş B ex 1920.

Acest concurs se publică cu adausul, că în senzul §-lui 29 din regulamentul pentru parohii şi a decisului conzistorial ddto 3 Martie şi 12 Aprilie 1914 Nr. 3053, rădicat la valoare de conclus sinodal cu conclusul Nr. prot. 33 1914, credincioşii sunt îndatoraţi a presta şi birul parohial, care constitue o parte legală a dota-ţiunei preoţeşti.

Caransebeş din şedinţa conzistorialâ ţinută în 24 August 1920. 1

Conzistoriul diecezan

Filaret Mu sta arhimandrit, vicariti episcopesc.

Pentru îndeplinirea postului de învăţător la şcoala confesionala gr. ort. română din Logojel , se escrie concurs cu termin de Su zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană' ' .

Emolumente :

1. Salar dela comuna bisericească 800 Lei, iar restul este asigurat de stat.

2. Pentru participarea la conferinţele învâţătoreşti şi adunarea generală 21 Lei.

3. Scripturistica şcolară 15 Lei.

4. Dela înmormântări unde va fi poftit, cu litur­gic 2 Lei, fără liturgie 1- Leu.

5. Cortel în natură cu grădină de legumi cores­punzătoare.

Pentru încălzirea şi curăţirea salei de învăţământ îngrijeşte comuna bisericească.

Alesul învăţător este indatorat a purta cantoratul în şi afara de biserică, a lua parte şi- conduce tinerimea şcolară la toate slujbele dumnezeeşti , şi a introduce ti-' nerimea şcolară în cântările bisericeşti.

Se mai îndatorează alesul învăţător a purta agen­dele scripturistice în comitetul şi sinodul parohial, a compune preliminariul bisericei şi de cult, repartiţia cul­tului, şi a compune socoţile de cult şi ale bisericei pentru restul gradinei dela şcoală de 800 st. •

Preferiţi vor fi cei cu cunoştinţe muzicale dela care se aşteaptă să înfiinţeze şi conducă cor vocal.

Doritorii de a ocupa acest post sunt rugaţi să-şi înainteze petiţiile înzestrate conform normelor din vigoare Prea Onoratului Oficiu protopresbiteral din Lugoj şi să se prezinte în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sfânta biserică pentru aşi arăta desteritatea în tipic şi cântare.

Logojel din şedinţa comitetului parohial ţinută la 25 Iulie st. v. 1920.

Nico lae Ş o ş d e a n m. p. Dimitrie Qaşpăr m. p. paroli, preşed. ad hoe al com. par. notariu com. par.

în conţelegere cu mine : Dr. George Popoviciu, pro-topresbiter.

FIUL LUI AITOIIU NQYOÎIY, t u r n ă t o r i e d-:; clopote

şi f a b r i c ă de s caune d e f i e r pentru clopote

Timisoa r a - h a b n c , h 3 6 - 5 2 Calculări de preţ se trimit gratuit.

Redactor responzabil : Dr Vasil© Lo ich i ţa — Cenzurat: P. Jumanca — Tiparul şi editura Tipografia! diocezane m Caransebeş