Upload
others
View
16
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
BSetul principal de indicatori
DB
SE
CŢ
IU
NE
A B
Setul principal de indicatori
Preambul ..................................................................................................................................................255Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon 01 Emisiiledesubstanţeacidifiante...........................................................................................256 02 Emisiideprecursoriaiozonului............................................................................................260 03 Emisiiledeparticuleprimareşiprecursorisecundarideparticule.................................264 04 Depăşireavalorilorlimitădecalitateaaeruluiînzoneleurbane.....................................268 05 Expunereaecosistemelorlaacidifiere,eutroficareşiozon................................................272 06 Producţiaşiconsumuldesubstanţeceducladistrugereastratuluideozon.................276Biodiversitate 07 Speciileameninţateşiprotejate..............................................................................................280 08 Zonedesemnate.......................................................................................................................284 09 Diversitateaspeciilor...............................................................................................................288Schimbări climatice 10 Emisiiledegazecuefectdeserăşieliminarealor..............................................................292 11 Previziunilelegatedeemisiiledegazecuefectdeserăşieliminareaacestora..............296 12 TemperaturaglobalăşitemperaturaînEuropa...................................................................300 13 Concentraţiileatmosfericedegazecuefectdeseră............................................................304Ecosistemul terestru. 14. Cuparea.terenului....................................................................................................................308 15 Progresulînregistratînmanagementullocaţiilorcontaminate........................................312Deşeurile 16 Generareadedeşeurimunicipale.........................................................................................316 17 Generareaşireciclareadeşeurilordeambalaje...................................................................320Apa 18 Utilizarearesurselordeapădulce.........................................................................................324 19 Substanţeleconsumatoaredeoxigendinrâuri...................................................................328 20 Substanţenutritivedinapadulce.........................................................................................332 21 Nutrienţiînapeletranzitorii,costiereşimarine.................................................................336 22 Calitateaapeideîmbăiere......................................................................................................340 23 Clorofiladinapeletranzitorii,costiereşimarine................................................................344 24 Epurareaapeloruzateurbane................................................................................................348Agricultură 25 Balanţabrutăasubstanţelornutritive..................................................................................352 26 Zonadeagriculturăorganică.................................................................................................356Energie. 27. Consumulfinaldeenergiepesector.........................................................................................360 28 Intensitateaenergetică............................................................................................................364. 29. Consumultotaldeenergieîncazulcarburanţilor...................................................................368. 30. Consumuldeenergieregenerabilă...........................................................................................372 31 Energiaelectricaprodusadinsurseregenerabiledeenergie.......................................... .376Pesciut 32 Stadiulpopulaţiilormarinedepeşti.....................................................................................380 33 Producţiadeacvacultură........................................................................................................384 34 Capacitateafloteidepescuit..................................................................................................388Transport 35 Cerereadetransportdepasageri..........................................................................................392 36Cerereadetransportdemărfuri............................................................................................396 37 Utilizareacombustibililoralternativişimaicuraţi.............................................................400
254 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 255Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Preambul
SecţiuneaBaraportuluiprezintăosintezădepatrupaginidedicatăfiecăruiadintrecei37deindicatoricuprinşiînsetulprincipalalAEM,pebazadatelordisponibilepânălajumătateaanului2005.Fiecareindicatorsuportăoîntrebarecheielegatădepoliticademediu,unmesajcheieşioevaluare.Acesteasunturmatedeoseriedeinformaţiireferitoareladefiniţiaindicatorului,lalogicacestălabazarespectivuluiindicator,lacontextulpoliticiidemediuşideosecţiunereferitoarelaprobabilistică.
Pelângăfaptulcăreprezintăosursăbogatădeinformaţiiînsine,setulprincipaldeindicatorioferăobazăpentruevaluareaintegratădincadrulSecţiuniiA,precumşipentruanalizapeţăridincadrulSecţiuniiC.Referirilelaindicatorişimodulîncareaceştiaaufostutilizaţipotfiregăsiteînsecţiunilemenţionatemaisus.
Specificaţiilecomplete,explicaţiiletehnice,avertismenteleşievaluărilesuntdisponibilepesite-ulwebalAEM(înprezentwww.eea.eu.int/coreset).Analizelevorfiactualizateînmodregulat,îndatăcenoiinformaţiisuntdisponibile.
AEMaidentificatunsetprincipaldeindicatoriînscopulde.a:
asiguraobazăgestionabilăşistabilăpentruarealizaanalizaevoluţieipebazădeindicatori,urmărindu-sepriorităţilepoliticilordemediu;
privilegiaîmbunătăţireacalităţiişiaarieideacoperireafluxurilorinformaţionalecaresporesccapacitateadecomparareşipreciziainformaţiilorşiaanalizelor;
canalizăriicontribuţiilorcătrealteiniţiativebazatepeindicatoriînEuropaşiînafaraacesteia.
ConstituireaşidezvoltareasetuluiprincipaldeindicatoriaiAEMaufostinfluenţatedenecesitateadeaidentificaunnumărmicdeindicatorirelevanţipentrupoliticilede
•
•
•
mediu,caresăfiestabili,darnustatici,şicaresăofereunrăspunslaîntrebărileselectatereferitoarelapoliticileprioritaredemediu.Totuşi,aceştiindicatoriartrebuiinterpretaţiînasocierecualteinformaţii,dacăsedoreştecaeisadevinăeficienţiînrapoarteledemediu.
Setulprincipalacoperăşasetemeambientale(poluareaaeruluişiepuizareastratuluideozon,schimbărileclimatice,deşeurile,apa,biodiversitateaşimediulterestru)şipatrusectoare(agricultura,energia,transporturileşipiscicultura).
Indicatoriidinsetulprincipalaufostselectaţidintr-unsetmultmaicuprinzătorpebazacriteriilorutilizatepescarălargăîntoatăEuropaşidecătreOECD.S-aacordatoatenţiespecialărelevanţeiacestorindicatoripentrupriorităţile,obiectiveleşiţintelepoliticilordemediu;disponibilităţiiunorinformaţiideînaltăcalitateîntimpşispaţiu,şiaplicăriiunormetodebinefundamentateînscopulcalculăriiindicatorilor.
Setulprincipal,şiînspecialanalizelesalesimesajelecheie,seadreseazăcuprecăderedecidenţilordincadrulUEşidelanivelnaţionalcarepotutilizaacesterezultateînscopulurmăririiprogreselorînregistrateprinpoliticilelor.Deasemenea,instituţiileUEşicelenaţionalepotutilizaacestsetprincipalpentruasprijinicanalizareafluxurilorinformaţionalelanivelulUE.
Experţiiînmediuînconjurătorpotutilizaacestsetcainstrumentînproprialoractivitate,folosindu-sededateleşimetodologiilefundamentatepentrua-şirealizapropriaanaliză.Deasemenea,eipotcriticaacestsetdeindicatori,pottransmiteunfeedback,contribuindastfelladezvoltareaviitoareasetuluiprincipaldeindicatoriaiAEM.
Publicullargvaputeaaccesasetulprincipaldeindicatoripesite-ulweb,careseprezintăsuboformăuşordeînţelesşivaputeautilizainstrumenteleşiinformaţiiledisponibilepentruaefectuapropriileanalizeşiprezentări.
Preambul
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005256 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de substanţe acidifiante01
Întrebare cheie legată de politica de mediu
CeprogresseînregistreazăînreducereaemisiilordepoluanţiacidifianţiînEuropa?
Mesaj cheie
EmisiiledegazeacidifianteauscăzutînmodsemnificativînmajoritateastatelormembrealeAEM.Înintervalul1990–2002,emisiileauscăzutcu43%înUE-15şicu58%înUE-10,înciudaactivităţiieconomicesporite(PIB).ÎncazultuturorţărilormembreAEM,cuexcepţiaMaltei,emisiileauscăzutcu44%.
Analiza indicatorilor
EmisiiledegazeacidifianteauscăzutsemnificativînmajoritateaţărilormembreAEM.ÎnUE-15,emisiileauscăzutcu43%întreanii1990şi2002,înprincipalcarezultatalreduceriiemisiilordedioxiddesulfcareaureprezentat77%dintotalulscăderiiînregistrate.Emisiileproveninddinsectorulenergetic,industrialşialtransporturiloraufostredusesemnificativ,şiaureprezentat52%,16%şirespectiv13%dinscădereatotalăaemisiilordegazeacidifiantemăsurate.Aceastascăderesedatoreazăînprincipaltreceriidelaalimentareacucombustibililaalimentareacugazenaturale,restructurăriieconomiceanoilorLanduriînGermaniaşiintroduceriidesulfurizăriigazelorrezidualeînunelecentraleelectrice.Pânăînprezent,acestescăderiauajutatUE-15săseînscriepecaleaceurmăreşteatingereaobiectivuluiglobaldereducereaemisiiloracidifianteîn2010.
EmisiiledegazeacidifianteauscăzutînmodsemnificativşiînUE-10şiînţărilecandidate(CC-4).EmisiileînregistrateînstatelemembrealeUE-10auscăzutcu58%între1990şi2002,deasemeneacarezultatalreduceriimasivedeemisiidedioxiddesulf,caşiînţărileUE-15.
Scădereaemisiilordeoxizidenitrogensedatoreazămăsurilordestinatereduceriivolumuluidetransportrutierşianumăruluicentralelorcucombustieridicată.
Definiţia indicatorului
Încădin1990,indicatorulurmăreştetendinţeleemisiilorantropogenicedesubstanţeacidifiante:oxizidenitrogen,amoniacşidioxiddesulf,lafiecaredintreacesteaţinându-secontdepotenţialulsăuacidifiant.Indicatoruloferădeasemeneainformaţiireferitoarelamodificărilesurveniteînemisiileprovenitedelaprincipalelesectoaresursă.
Logica indicatorului
Emisiiledesubstanţeacidifiantepotprejudiciasănătateaumană,ecosistemele,clădirileşimaterialele(princoroziune).Efecteleasociatefiecăruiagentpoluantdepinddepotenţialuldeacidifierealacestuiaşideproprietăţileecosistemelorşialematerialelor.DepuneriledesubstanţeacidifianteîncămaidepăşescadeseapragulcriticpentruecosistemeledinEuropa.
IndicatorulsprijinăanalizaevoluţieiînimplementareaProtocoluluidelaGothenburgconformConvenţieidin1979asuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanţelungi(CLRTAP)şiaDirectiveiUEprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(NECD)(2001/81/EC).
Contextul politicii de mediu
ŢintelelegatedevalorilelimitădeemisiepentruNOX,SO2.şiNH3suntspecificateînDirectivaUEprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(NECD),darşiînProtocoluldelaGothenburgdincadrulConvenţieiNaţiunilorUniteasuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanţelungi(CLRTAP).ŢintelelegatedereducereaemisiilorconformNECDpentruUE-10aufostspecificateînTratatuldeAderarelaUniuneaEuropeanăîn2003.
Îngeneral,NECDcuprindeţintedereducereaemisiilorpentruanul2010maistrictedecâtceleconţinuteînProtocoluldelaGothenburgpentruţărileUE-15.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 257Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Tendinţele de emisie pentru poluanţii acidifianţi (ţările membre AEM), 1990–2002
Notă: Informaţii indisponibile pentru Malta.
Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.
Emisii de poluanţi acidifianţi
0
20
40
60
80
100
120
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
0 200 400 600 8001 0001 2001 4001 6001 800
Index echivalent acid în Kt
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.
Figura 2 Tendinţele de emisie pentru poluanţii acidifianţi (UE-15), 1990–2002
Obiectivul NECD pentru 2010
Emisii de poluanţi acidifianţi
Obiectivul NECD
0
20
40
60
80
100
120
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
0
200
400
600
800
1 000
1 200
Index echivalent acid în Kt
Figura 3 Modificări în emisiile de substanţe acidifiante (EFTA-3 şi UE-15) comparativ cu obiectivele NECD pentru anul 2010 (numai UE-15), 1990–2002
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1990–2010 Obiectivul NECD
1990–2002
%– 80 – 70 – 60 – 50 – 40 – 30 – 20 – 10 0 10 20
IslandaGrecia
PortugaliaSpania
NorvegiaIrlandaAustriaSuediaFranţa
LiechtensteinBelgia
LuxemburgItalia
OlandaDanemarca
UE-15Finlanda
Marea BritanieGermania
Emisiile de substanţe acidifiante
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005258 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 4 Modificări în emisiile de substanţe acidifiante (CC-4 şi UE-10) comparativ cu obiectivele NECD pentru anul 2010 (numai UE-10), 1990–2002
Notă: Informaţii indisponibile pentru Malta.
Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1990–2010 Obiectiv NECD
1990–2002
– 100 – 80 – 60 – 40 – 20 0 20 40 60 80
Turcia
Cipru
România
Polonia
Slovenia
Croaţia
Bulgaria
Ungaria
UE-10
Estonia
Lituania
Slovacia
Letonia
Republica Cehă
Malta
%
Gradul de probabilitate a indicatorului
Utilizareafactorilorpotenţialideacidifiereaduceunanumitgraddeincertitudine.SepresupunecăaceştifactorisuntreprezentativipentruEuropacaunîntreg;factoriidiferiţipotfiestimaţilanivellocal.
AEMutilizeazăinformaţiiletransmiseînmodoficialdecătrestatelemembrealeUEşidecătrealteţărimembrealeAEMcareurmărescliniiledirectoarecomuneînceeacepriveştecalculareaşiraportareaemisiilordepoluanţiatmosferici.
SeconsiderăcăestimăriledeNOX,SO2şiNH3înEuropaauungraddeprobabilitatesituatînjurulvalorilorde±30%,10%şirespectiv50%.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 259Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de substanţe acidifiante SECŢIUNEA B
Figura 5 Contribuţia la modificarea totală a emisiilor pentru fiecare sector şi agent poluant (UE-15), 2002
Dioxid de sulf
Oxizi de nitrogen (ca NO2)
Amoniac
Industrii energetice
Industrie (energie)
Industrie (procese)
Altele (energie)
Transport rutier
Alte tipuri de transport
Agricultură
Deşeuri
Altele
– 76.9
– 19.4
– 3.7
– 51.7
– 16.5
– 2.8
– 7.8
– 13.2
– 2.8
– 4.3
– 0.1
– 0.8
%
– 90 – 70 – 50 – 30 – 10 10 30
Notă: Diagrama cu titlul „Contribuţia la modificare” prezintă contribuţia la modificarea emisiei totale înregistrate între anii 1990-2002, realizată de un anumit sector / agent poluant.
Sursa datelor: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005260 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisii de precursori ai ozonului02
Întrebare cheie legată de politica de mediu
CareesteprogresulînregistratînreducereaemisiilordeprecursoriaiozonuluiînEuropa?
Mesaj cheie
Emisiiledegazeceduclaformareaozonului(precursoarealeozonuluitroposferic)aufostredusecu33%înţărilemembrealeAEM,înperioada1990–2002,înprincipalcarezultatalintroduceriicatalizatorilorlaautovehiculelenoi.
Evaluarea indicatorilor
Totalemissionsofozoneprecursorswerereducedby33%Emisiiletotaledeprecursoriaiozonuluiaufostredusecu33%înţărilemembrealeAEMînperioada1990şi2002.ÎncazulUE-15,emisiileaufostredusecu35%.
ReducereaemisiilorînUE-15începândcuanul1990sedatoreazăînprincipalintroducericonvertorilorcataliticilaautovehiculeşidatoritărăspândiriiutilizăriicombustibiluluidiesel,darşicarezultatalimplementăriiDirectiveisolvenţilorînproceseleindustriale.Emisiileproveninddinsectoareleenergeticeşialetransporturiloraufostredusesemnificativşiaucontribuitcuoscăderede10%şirespectiv65%dinvaloareatotalăascăderiiemisiilordeprecursoriaiozonului.ÎnUE-15s-aînregistratoreducereaemisiilordeprecursoriaiozonuluiceseînscriuînDirectivanaţionalaprivitoarelanivelurilelimitădeemisie(compuşiorganicivolatilinon-metan,NMVOC,şioxizidenitrogen,NOX),acestestateaflându-seacumpecaleaceurmăreşteatingereaobiectivuluiglobaldereducereaemisiiloracidifianteîn2010.
Emisiiledecompuşiorganicivolatilinon-metan(38%dintotalulemisiilormăsurate)şioxizidenitrogen(48%dintotalulemisiilormăsurate)aucontribuitcelmaimultlaformareaozonuluitroposfericîn2002.Monoxiduldecarbonşimetanulaucontribuitcu13%şirespectiv1%.
EmisiiledeNOXşiNMVOCaufostredusesemnificativînintervalul1990şi2002,contribuindcu37%şirespectiv44%dinvolumultotalînregistratcascădereaemisiilordeprecursori.
InUE-10(1),emisiiletotaledeprecursoriaiozonuluiaufostredusecu42%înintervalul1990–2002.Emisiiledecompuşiorganicivolatilinon-metan(32%dintotal)şioxizidenitrogen(51%dintotal)aufostceimaiimportanţiagenţipoluanţicareaucontribuitlaformareaozonuluitroposfericînţărileUE-10în2002.
Definiţia indicatorului
Încădin1990,indicatorulurmăreştetendinţeleemisiilorantropogenicedesubstanţeacidifiante:oxizidenitrogen,monoxiddecarbon,metanşicompuşiorganicivolatilinon-metan,lafiecaredintreacesteaţinându-secontdepotenţialuldeformareaozonuluitroposferic.Indicatoruloferădeasemeneainformaţiireferitoarelamodificărilesurveniteînemisiileprovenitedelaprincipalelesectoaresursă.
Logica indicatorului
Ozonulesteunoxidantputernic,iarozonultroposfericpoateaveaefecteadverseasuprasănătăţiiumaneşiaecosistemelor.Contribuţiarelativăaprecursorilorozonuluiînacestprocespoatefievaluatăpebazapotenţialuluilordeformareaozonuluitoposferic(TOFP).
Contextul politicii de mediu
ŢintelelegatedevalorilelimitădeemisiepentruNOX,şiNMVOCsuntspecificateînDirectivaUEprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(NECD),darşiînProtocoluldelaGothenburgdincadrulConvenţieiNaţiunilorUniteasuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanţelungi(CLRTAP).Obiectivelelegatedereducereaemisiilor
(1) Informaţiile pentru Malta nu sunt disponibile.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 261Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Tendinţele emisiilor de precursori ai ozonului (echivalent NMVOC în kilotone) pentru ţările membre AEM, 1990–2002
Notă: Informaţii indisponibile pentru Malta. Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi UNFCCC.
NMVOC, CO, CH4 şi NOX ca precursori ai ozonului
NMVOC şi NOX ca precursori ai ozonului
Index Echivalent NMVOC în kilotone
0
20
40
60
80
100
120
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
05 000
10 00015 00020 00025 00030 00035 00040 00045 000
Figura 2 Tendinţele emisiilor de precursori ai ozonului (echivalent NMVOC în kilotone) pentru UE-15, 1990–2002
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi UNFCCC.
Ţinta NECD (numai NMVOC şi NOX)NMVOC şi NOX ca precursori ai ozonului
Ţinta NECD pentru 2010 (numai NMVOC şi NOX)
Index Echivalent NMVOC în kilotone
NMVOC, CO, CH4 şi NOX ca precursori ai ozonului
0
20
40
60
80
100
120
0
5 000
10 000
15 000
20 000
25 000
30 000
35 000
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Figura 3 Modificări în emisiile de precursori ai ozonului (EFTA-3 şi UE-15) comparativ cu ţinta NECD pentru 2010 (numai UE-15), 1990–2002
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi UNFCCC (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1990–2010 ţinta NECD (numai NMVOC şi NOX)1990–2002 (numai NMVOC şi NOX)
%– 80 – 70 – 60 – 50 – 40 – 30 – 20 – 10 0 10 20
PortugaliaGrecia
NorvegiaSpaniaIslandaIrlandaBelgia
AustriaLuxemburgDanemarca
ItaliaFinlanda
UE-15FranţaSuedia
LiechtensteinOlanda
Marea BritanieGermania
Emisii de precursori ai ozonului
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005262 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 4 Modificări în emisiile de precursori ai ozonului (CC-4 şi UE-10) comparativ cu ţinta NECD pentru 2010 (numai UE-10), 1990–2002
Notă: Informaţii indisponibile pentru Malta.
Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi si UNFCCC.
– 80 – 60 – 40 – 20 0 20 40 60
Ţinta NECD 1990–2010 (numai NMVOC şi NOX)
1990–2002 (numai NMVOC si NOX)
Turcia
Cipru
Slovenia
Croaţia
Ungaria
România
Polonia
UE-10
Letonia
Bulgaria
Republica Cehă
Estonia
Lituania
Slovacia
Malta
%
conformNECDpentruUE-10aufostspecificateînTratatuldeAderarelaUniuneaEuropeanăîn2003.
Îngeneral,NECDcuprindeţintedereducereaemisiilorpentruanul2010maistrictedecâtceleconţinuteînProtocoluldelaGothenburg.
Gradul de probabilitate a indicatorului
AEMutilizeazăinformaţiiletransmiseînmodoficialdecătrestatelemembrealeUEşidecătrealteţărimembrealeAEM,careurmărescliniiledirectoarecomuneînceea
cepriveştecalculareaşiraportareaemisiilordepoluanţiatmosfericiNOX,NMVOCşiCO,şiIPCCpentrugazulcuefectdeserăCH4.
SeconsiderăcăestimăriledeNOX,NMVOC,COşiCH4înEuropaauungraddeprobabilitatesituatînjurulvalorilorde±30%,50%,30%şirespectiv20%.Utilizareafactorilorpotenţialideformareaozonuluiconducelaunanumitgraddeprobabilitate.SepresupunecăaceştifactorisuntreprezentativipentruEuropacaunîntreg;caracterulimprobabilpoatefimairidicatşialţifactoripotfimairelevanţilanivellocal.Raportareaincompletă,precumşiinterpolărilesauextrapolărilepotduceladisimulareaunortendinţe.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 263Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisii de precursori ai ozonului SECŢIUNEA B
Figura 5 Contribuţia la modificările emisiilor de precursori ai ozonului pentru fiecare sector şi agent poluant (UE-15), 1990–2002
Notă: Informaţii indisponibile pentru Malta.
Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi si UNFCCC. (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
%– 70 – 60 – 50 – 40 – 30 – 20 – 10 0 10 20 30
Monoxid de carbon
NMVOC
Oxizi de nitrogen
Metan
Industrii energetice
Emisii fugitive
Industrie (energie)
Industrie (procese)
Altele (energie)
Altele (non-energie)
Transporturi
Agricultură
Deşeuri
Nerepartizate
– 18.3
– 44.2
– 37.0
– 0.5
– 10.1
– 4.4
– 4.9
– 2.3
– 3.3
– 8.0
– 64.8– 2.1
– 0.2
– 0.1
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005264 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de particule primare şi precursori secundari de particule
03
Figura 1 Emisii de particule fine primare şi secundare (UE-15), 1990–2002
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Careesteprogresulînregistratînreducereaemisiilordeparticulefine(PM10)şideprecursoriaiacestoraînUE-15?
Mesaj cheie
ValoareatotalăaemisiilordeparticulefineînUE-15afostredusăcu39%înintervalul1990–2002.Acestfaptsedatoreazăînprincipalreduceriiemisiilordeprecursorisecundarideparticule,darşiscăderiiemisiilordePM10.primaredinindustriileenergetice.
Evaluarea indicatorilor
EmisiiledeparticulefineînUEaufostredusecu39%înperioada1990–2002.EmisiiledeNOX(55%)şiSO2(20%)reprezentauceimaisemnificativiagenţipoluanţicarecontribuiaulaformareaparticulelorînUE-15în2002.Scădereaînregistratăînintervalul1990–2002sedatoreazăînprincipalintroduceriisauîmbunătăţiriimăsurilordecombatereaemisiilorluateînsectoareleenergetic,altransportuluirutierşiindustrial.Acestetreisectoareaucontribuitcuvaloride46%,22%şirespectiv16%lascădereatotalăînregistrată.
Definiţia indicatorului
Acestindicatorînregistreazătendinţeleemisiilordesubstanţeprimaresubformădeparticulecumaipuţinde10μm(PM10)şideprecursorisecundari,tendinţeagregaterespectândpotenţialuldeformareaparticulelorpentrufiecaredintreprecursoriianalizaţi.
Acestindicatoroferădeasemeneainformaţiireferitoarelamodificărileemisiilorprovenitedinprincipalelesectoare.
Logica indicatorului
Înultimiiani,multestudiiepidemiologiceauadusdoveziştiinţifice,indicândexistenţauneilegăturiîntreexpunereadelungăşidescurtăduratălasubstanţelesubformădeparticulefineşidiferiteconsecinţegraveasuprasănătăţii.
2002
2000
1998
1996
1994
1992
1990
0
20
40
60
80
100
120
Emisii de particule (primare şi secundare)
Index ktone
0
5 000
10 000
15 000
20 000
25 000
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. Acolo unde emisiile de PM10 primare nu au fost raportate la nivel naţional, s-au obţinut estimări cu ajutorul modelului RAINS (IIASA) (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Particulelefineauefecteadverseasuprasănătăţiiumaneşipotfiresponsabileşi/saupotcontribuilaoseriedeproblemerespiratorii.Înacestcontext,particulelefinesereferălasumaemisiilordePM10primareşiaemisiilordeprecursoridePM10secundaremăsurate.PM10.primare.se.referălaparticulelefine(definitecaavândundiametruaerodinamicde10μmsaumaipuţin)emisedirectînatmosferă.PrecursoriidePM10secundaresuntagenţipoluanţicaresunttransformaţiparţialînparticuleprinreacţiilefotochimicedinatmosferă.Omareparteapopulaţieiurbaneesteexpusăunorconcentraţiide
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 265Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de particule primare şi precursori secundari de particule SECŢIUNEA B
Figura 2 Modificări ale emisiilor de particule fine primare şi secundare (EFTA-3 şi UE-15), 1990–2002
Modificare % în perioada 1990 - 2002
%
– 70 – 60 – 50 – 40 – 30 – 20 – 10 0 10 20
Islanda
Portugalia
Grecia
Spania
Austria
Norvegia
Irlanda
Belgia
Franţa
Suedia
Finlanda
Italia
Olanda
Liechtenstein
Luxemburg
Danemarca
UE-15
Marea Britanie
Germania
Notă: Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. Acolo unde emisiile de PM10 primare nu au fost raportate la nivel naţional, s-au obţinut estimări cu ajutorul modelului RAINS (IIASA), (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
substanţesubformădeparticulefinecedepăşescvalorilelimităstabiliteînscopulprotejăriisănătăţiiumane.Recent,s-aînregistratunnumărsemnificativdeiniţiativepoliticeceaucaobiectivcontrolulasupraconcentraţiilordeparticule,protejândastfelsănătateaumană.
Contextul politicii de mediu
NuexistăţintedeemisiespecificetrasatedeUEpentruPM10primare.MăsurileluateseconcentreazăînprezentpecontrolulemisiilordeprecursoriPM10secundare.Totuşi,existămaimultedirectiveşiprotocoalecaresereferălaemisiiledePM10primare,incluzândstandardele
pentrucalitateaaeruluipentruPM10,dinprimaDirectivă-fiicălaDirectivacadruasupracalităţiiaeruluiambientşistandardeledeemisiepentrusurselespecificemobileşistaţionarepentruPM10primareşiprecursoriiPM10.secundare.
Încazulprecursorilordeparticule,ţintapentruvalorilelimitădeemisiepentruNOX,SO2şiNH3suntspecificateînDirectivaUEprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(NECD),darşiînProtocoluldelaGothenburgdincadrulConvenţieiNaţiunilorUniteasuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanţelungi(CLRTAP).ŢintelelegatedereducereaemisiilorconformNECDpentruUE-10aufostspecificateînTratatuldeAderarela
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005266 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Contribuţiile la modificările emisiilor de particule fine primare şi secundare (PM10), pe sector şi agent poluant (UE-15), 2002
Notă: Diagrama cu titlul „Contribuţia la modificări” prezintă contribuţia adusă de anumite sectoare / agenţi poluanţi la modificarea emisiilor totale în intervalul 1990–2002.
Sursa datelor: Informaţii din 2004 cu privire la emisiile totale şi sectoriale, raportate oficial, la nivel naţional Convenţiei UNECE/EMEP asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. Acolo unde emisiile de PM10 primare nu au fost raportate la nivel naţional, s-au obţinut estimări cu ajutorul modelului RAINS (IIASA) (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
%
– 80 – 60 – 40 – 20 0 20 40
PM10
NOX
SO2
NH3
Industrii energetice
Emisii fugitive
Industrie (energie)
Industrie (procese)
Altele (energie)
Altele (non-energie)
Transport rutier
Alte tipuri de transport
Agricultură
Deşeuri
Nerepartizat
– 4.0
– 35.0
– 59.2
– 1.8
– 46.3
– 1.0
– 15.7
– 2.8
– 6.9
0.0
– 21.5
– 3.2
– 2.3
– 0.1
0.2
UniuneaEuropeanăîn2003,astfelîncâtsăpoatărespectaNECD.Înplus,TratatuldeaderarecuprindeţinteledeemisiepentruregiuneaUE-25,caunîntreg.
Gradul de probabilitate a indicatorului
AEMutilizeazăinformaţiiletransmiseînmodoficialdecătrestatelemembrealeUEşidecătrealteţărimembrealeAEM,careurmărescliniiledirectoarecomuneînceeacepriveştecalculareaşiraportareaemisiilordepoluanţiiatmosferici.
SeconsiderăcăestimăriledeNOX,SO2şiNH3înEuropaauungraddeprobabilitatesituatinjurulvalorilorde30%,10%şirespectiv50%.
DateleprivitoarelaemisiadePM10primaresuntîngeneralmaiincertedecâtcelereferitoarelaemisiiledeprecursoridePM10secundare.
Utilizareafactorilorpotenţialideformaregenericăaparticulelorconducelaunanumitgraddeimprobabilitate.SepresupunecăaceştifactorisuntreprezentativipentruEuropacaunîntreg;factoriidiferiţipotfiestimaţilanivellocal.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 267Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de particule primare şi precursori secundari de particule SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005268 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Depăşirea valorilor limită de calitate a aerului în zonele urbane
04
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Careesteprogresulînregistratînreducereaconcentraţieidepoluanţiatmosfericiînzoneleurbanesubvalorile-limită(pentruSO2,NO2şiPM10)saupentruaatingevalorileţintă(pentruozon)definiteînDirectivacadrulprivindcalitateaaeruluişiînDirectivele-fiice?
Mesaj cheie
Omareparteapopulaţieiurbaneesteexpusălaconcentraţiidepoluanţiatmosfericicaredepăşesclimitastabilităpentruprotejareasănătăţiisauvalorileţintădefiniteîndirectiveleprivindcalitateaaerului.ExpunerealaSO2prezintăotendinţăaccentuatădescădere,daraceastăsituaţienuseregăseşteşiîncazulaltorpoluanţi.
PM10reprezintăunsubiectdediscuţiepan-europeanlegatdecalitateaaerului.Valorilelimităsuntdepăşitelastaţiileurbanedemăsurareaconcentraţiilordefondînaproapetoateţările.
Ozonuleste,deasemenea,oproblemăfoarterăspândită,deşivalorileţintălegatedesănătatesuntmairardepăşiteînnord-vestulEuropei,spredeosebiredesudul,centrulşiestulEuropei.
ValorilelimitădeNO2suntdepăşiteînzoneledenspopulatedinnord-vestulEuropeişiînmarileaglomerăridinsudul,centrulşiestulEuropei.
DepăşireavalorilorlimitădeSO2esteobservatănumaiîncâtevaţăridinEuropadeest.
Evaluarea indicatorilor
ParticuleledePM10dinatmosferăsuntrezultatulemisiilordirecte(PM10primare)sauaemisiilordeprecursorideparticule(oxizidenitrogen,dioxiddesulf,amoniacşicompuşiorganici)caresetransformăparţialînparticule(PMsecundare)prinreacţiilechimicedinatmosferă.
DeşimonitorizareaPM10estelimitată,esteclarcăoproporţiesemnificativăapopulaţieiurbane(25–55%)este
expusăconcentraţiilordesubstanţesubformădeparticulecedepăşescvalorilelimităUEstabiliteînscopulprotejăriisănătăţiiumane.(Figura1).
Figura2prezintăotendinţădescădereacelormairidicatevalorizilnicemediidePM10pânăînanul2001.
Deşiscădereaînregistratălanivelulemisiilordeprecursoriaiozonuluiparesăficonduslaconcentraţiimairedusedeozonîntroposferă,valoareaţintăpentruprotejareasănătăţiiîncazulozonuluiestedepăşităcuvaloriconsiderabileşipeoarieextinsă.Aproximativ30%dinpopulaţiaurbanăafostexpusălaconcentraţiidepăşindnivelulde120μgO3/m3timpdemaimultde25zileîn2002(Figura3).
Dateleproveninddelaunnumărconsiderabildestaţiiînperioada1996–2002nuindicăvariaţiifoartesemnificativeutilizândmetoda“ceade-a26-aconcentraţiemaximăzilnicăîndecurs8ore”.(Figura4).
Figura 1 Depăşirea valorii-limită de calitate a aerului pentru PM10 în zonele urbane (ţările membre AEM), 1996–2002
Notă: Nu au fost disponibile date de monitorizare reprezentative înainte de 1997. În perioada 1997–2002, totalul populaţiei pentru care estimările de expunere sunt realizate, a crescut de la 34 la 106 milioane ca rezultat al numărului crescând de staţii de monitorizare ce raportează date despre calitatea aerului. Variaţiile înregistrate de la an la an în cadrul claselor de expunere pot fi cauzate în parte de variabilitatea meteorologică şi în parte de modificările de acoperire spaţială.
Sursa datelor: Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
% din populaţia urbană
0
25
50
75
100
> 35 zile 1-7 zile
8-35 zile 0 zile
2002200019981996
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 269Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Depăşirea valorilor limită de calitate a aerului în zonele urbane SECŢIUNEA B
Figura 2 Ce mai înaltă concentraţie zilnică de PM10 (cea de-a 36 concentraţie maximă zilnică în decurs de 24 de ore) observată la staţiile urbane (ţări membre AEM), 1997–2002
Notă: Sursa datelor: Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
µg/m3
0
25
50
75
100
200220012000199919981997
Medie
Valoare-limită
10 % din locaţii înregistrează concentraţii sub această linie
90 % din locaţii înregistrează concentraţii sub această linie
Aproximativ30%dinpopulaţiaurbanătrăieşteînoraşecuconcentraţiiurbanedefondcedepăşescvaloarea-limităanualăde40μg/m3dedioxiddenitrogen.Totuşi,valorile-limităsuntprobabildepăşiteşiînaceleoraşeîncareconcentraţiaurbanădefondseaflăsubvaloarea-limită,maialesînacelelocaţiicriticecuodensitateridicatădetrafic.
Principalasursădeemisieînatmosferăaoxizilordenitrogen(NOX)esteutilizareacombustibililor:transportulrutier,centraleleelectriceşiboilereleindustrialereprezintămaimultde95%dinemisiiledinEuropa.Punereaînaplicarealegislaţieicomunitareactuale(DirectivaprivindinstalaţiilemaridecombustieşiIPPC,ProgramulAuto-oil,DirectivaNEC),precumşiprotocoaleleCLRTAPauavutcarezultatscădereaemisiilor.Aceastăscăderenusereflectăîncăînconcentraţiilemediianualeînregistratelastaţiiledemonitorizareurbanecemăsoarăconcentraţiiledefond.
Sulfuldincărbune,petrolşiminereurireprezintăprincipalasursăaemisiilordedioxiddesulfînatmosferă.Încădinanii1960,s-arenunţatmasivlaardereacombustibililorceconţinsulfînzoneleurbaneşiînalte
zonepopulate,maiîntâiînvestulEuropei,iaracum,dinceîncemaimult,înmajoritateastatelorcentralşiesteuropene.Marilesursepunctuale(centraleleelectriceşifabricile)seaflăînprincipallaorigineaemisiilordedioxiddesulf.Carezultatalscăderilorsemnificativeînregistrateînultimadecadă,procentajulpopulaţieiurbaneexpuselaconcentraţiipestevaloarea-limităaUEafostreduslamaipuţinde1%.
Definiţia indicatorului
IndicatorulprezintăprocentajulpopulaţieiurbanedinEuropapotenţialexpusălaconcentraţiiatmosferice.(înμg/m3)dedioxiddesulf,PM10,dioxiddenitrogenşiozoncedepăşescvaloarea-limităsauţintăaUEstabilităînvedereaprotejăriisănătăţiiumane.Acoloundesuntindicatevalori-limitămultiple(vezisecţiuneaContextulpoliticiidemediu),indicatorulprezintăsituaţiaceamaistringentă.
Populaţiaurbanăluatăînconsiderareestereprezentatădenumărultotalalpersoanelorcelocuiescînoraşecaredispundecelpuţinostaţiedemonitorizare.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005270 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Depăşirea valorilor ţintă de calitate a aerului pentru ozon în zonele urbane (ţări membre AEM), 1996–2002
Notă: În perioada 1996–2002, populaţia totală pentru care s-au realizat estimările de expunere, a crescut de la 50 la 110 milioane, ca rezultat al numărului crescând de staţii de monitorizare ce raportează conform Deciziei EoI. Datele anterioare anului 1996, cu o acoperire de mai puţin de 50 milioane persoane, nu sunt reprezentative pentru situaţia europeană. Variaţiile înregistrate de la an la an în cadrul claselor de expunere pot fi cauzate în parte de variabilitatea meteorologică şi în parte de modificările de acoperire spaţială.
Sursa datelor: Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
% din populaţia urbană
0
25
50
75
100
> 50 zile 1-25 zile
26-50 zile 0 zile
2002200019981996
Logica indicatorului
Studiileepidemiologiceindicăînmodstatisticolegăturăsemnificativăîntreexpunerilepetermenscurt,darmaialescelepetermenlunglaconcentraţiiatmosfericeridicatedePMşimorbiditateasporităşimortalitatea(prematură).NiveluriledePMcepotfirelevantepentrusănătateaumană,suntdeobiceiindicateprinconcentraţiagravimetricăaparticulelorinhalabile,cuundiametruechivalentaerodinamicegalsauinferiorvaloriide10μm(PM10).Încazulparticulelorfine(PM2.5),consecinţele
negativeasuprasănătăţiisuntşimaievidente.DeşidovezileprivindconsecinţelenegativealePMasuprasănătăţiiseacumuleazăînmodaccelerat,nuesteposibilăidentificareapraguluideconcentraţiesubcareefecteleasuprasănătăţiinusuntdetectabile.Prinurmare,nuexistăniciorecomandaredinparteaOMSprivindoliniedirectoaredeurmatîncazulPM,darUEastabilitovaloare-limită.
Expunerealaconcentraţiimarideozonpeperioadedecâtevazilepoatecauzaefecteadverseasuprasănătăţii,maialesreacţiiinflamatoriişiscădereafuncţionăriiplămânilor.Expunerealaconcentraţiideozonmoderatepeperioademailungidetimppoateconducelaoscădereafuncţionăriiplămânilorlacopiiimici.
Expunereadescurtăduratăladioxiduldenitrogenpoateaveacarezultatafectareacăilorrespiratoriişiaplămânilor,oscădereafuncţionăriiplămânilorşioreceptivitatecrescutălaalergeni,caurmareauneiexpuneriprelungite.Studiiledetoxicologiedemonstreazăcăoexpunereprelungităladioxiduldenitrogenpoateinduceînmodireversibilmodificărialestructuriişifuncţionăriiplămânilor.
Dioxiduldesulfestetoxicpentruorganismuluman,acţionândînprincipalasuprafuncţiilorrespiratorii.Indirect,acestapoateafectasănătateaumanăatuncicândestetransformatînacidsulfuricsausulfaţisubformădeparticulefine.
Contextul politicii de mediu
AcestindicatorprezintăinformaţiirelevantepentruProgramulAerCuratpentruEuropa(CAFE).Directivacadruprivindcalitateaaerului(96/62/EC)defineştecriteriiledebazăşistrategiilepentrumanagementulcalităţiiaeruluişievaluareauneiseriidepoluanţirelevanţipentrusănătateaumană.Patrudirective”fiică”,stabilesccadrulconformcăruiaUEfixeazăvalorile-limităpentruSO2,NO2,PM10,plumb,COşibenzenşinivelurile-ţintăpentruozon,metalegreleşihidrocarburipoliaromaticeînscopulprotejăriisănătăţiiumane.
ValorileţintădereducereaemisiilornaţionaleaufoststabiliteînProtocoluldelaGothenburgdeCLRTAPşiînDirectivaUEprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(NECD;2001/81/EC).Astfel,seabordează,înmodsimultan,problemelespecificedepoluareşidecalitateamediuluiceafecteazăsănătateaumană,precumşiozonul
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 271Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 4 Vârful concentraţiei de ozon (metoda „cea de-a 26-a concentraţie maximă zilnică în decurs de 8 ore”) observat la staţiile de fond urbane (ţările membre AEM),1996–2002
µg O3/m3
Medie
Valoare limită
10 % din locaţii au concentraţii sub această linie
90 % din locaţii au concentraţii sub această linie
20022001200019991998199719960
50
100
150
200
Notă: Sursă date : Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
troposferic,acidifiereaşieutroficareacareafecteazăecosistemele.
Valorileţintăutilizatepentruaceştiindicatorisuntvalorile-limităstabilitedeDirectivaConsiliului1999/30/ECprivinddioxiduldesulf,dioxiduldeazot,substanţelesubformădeparticuleşiplumbuldinaerulatmosfericşivaloarea-ţintă,precumşiobiectivulpetermenlungprivindozonulpentruprotejareasănătăţiiumane,stipulatedeDirectivaConsiliului2002/3/EC.
Gradul de probabilitate a indicatorului
SeconsiderăcădatelereferitoarelacalitateaaeruluitransmiseînmodoficialComisieiEuropeneînconformitatecudeciziaprivitoarelaschimbuldeinformaţiiaufostvalidatedefurnizorulnaţionaldedate.Adesea,caracteristicileşireprezentativitateastaţiilornusuntsuficientdocumentate.Îngeneral,datelenusunt
reprezentativepentrutotalulpopulaţieiurbanedintr-oţară.Încadruluneianalizedesensibilitate,indicatorulaavutînvederestaţiaceamaiexpusădintr-unoraş.Însituaţiaceamainefericită,sepresupunecăcelmairidicatnumărdezilededepăşireavalorilorlimităînregistrateîntr-unadintrestaţiileoperaţionale(clasificatecaurbane,destradă,altele,saunedefinite)estereprezentativpentruîntreguloraş.Lanivellocal,indicatorulestesupusvariaţiiloranualedatorităvariabilităţiimeteorologice.
DatelePM10aufostanalizatedelastaţiidemonitorizareutilizândmetodadereferinţă(gravimetrie)şialtemetode.Documentaţiaesteincompletăînsituaţiaîncareţărileauaplicatfactoridecorecţiepentrumetodenereferenţiate,şiînacestcazestenecesarsăsecunoascăcaresuntacestea.Incertitudinileasociatecuaceastălipsădeinformaţiipotaveacarezultatoeroaresistematicădepânăla30%.Numărulseriilordedatedisponibilevariazăînmodconsiderabildelaanlaanşiesteinsuficientpentruperioadaanterioarăanului1997.
Depăşirea valorilor limită de calitate a aerului în zonele urbane
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005272 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutroficare şi ozon
05
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Careesteprogresulînregistratînscopulatingeriiţintelordereducereaexpuneriiecosistemelorlaacidifiere,eutroficareşiozon?
Mesaj cheie
Aexistatoscădereevidentăaacidifieriimediuluiînconjurătoreuropeanîncepândcuanul1980,dars-aremarcatşioîncetinirearitmuluiîncepândcuanul2000.Estenecesarăacordareauneiatenţiipermanenteşiluareamăsurilorpentruaîndeplinivalorileţintăstabilitepentruanul.2010.
Eutroficareaaînregistratouşoarăscăderedin1980.Totuşi,avândînvedereplanurileexistente,pânăîn2010nuseaşteaptădecâtoîmbunătăţirelimitată.
MajoritatearecolteloragricolesuntexpuselaconcentraţiideozoncedepăşescobiectivulUEpetermenlungstabilitînscopulprotejăriiacestoraşiopartesemnificativăsuntexpuselaconcentraţiisuperioarevalorii-ţintăcetrebuieatinsăpânăîn2010.
Evaluarea indicatorilor
Din1980s-auînregistratreducerisubstanţialeînzonasupusăuneidepunerideaciditateînexces(veziFigura1)(1).
Datelelanivelnaţionalindicăfaptulcă,dejapânăînanul2000,toateţărilecuexcepţiaunuinumărdeşaseînregistrauînzonelelordeecosistemunexcesalnivelurilorcriticedeaciditatepuţininferiorvaloriide50%.Unprogressemnificativesteanticipat,înprincipiu,lanivelultuturorţărilorînintervalul2000–2010.
Eutroficareaecosistemelorprezintăunprogresmairedus(Figura1).Din1980,nuauexistatfoartemulteîmbunătăţirilaniveleuropeanşi,deasemenea,nuse
aşteaptăunprogresfoartemarelanivelnaţionalînperioada2000–2010.Continentuleuropeanînîntregimecontinuăsăaibămaipuţineproblemedecâtţările.UE-25.
Valoareaţintăpentruozonestedepăşităîntr-omaremăsurăpentruterenularabildinAEM-31:în2002,aproximativ38%dinariatotalade133milioanedehectare(Figura2şiHarta1).Obiectivulpetermenlungesterespectatpentrumaipuţinde9%dinterenularabiltotal,înprincipalînMareaBritanie,IrlandaşiparteadenordaScandinaviei.
Definiţia indicatorului
Indicatorul(Figurile1şi2)prezintăecosistemulsauariacultivatăcaresuntsupusedepunerilorsauconcentraţiiloratmosfericedepoluanţicedepăşescaşa-numitele“praguricritice”sauconcentraţiapentruunanumitecosistemsauariecultivată.
„Pragulsauconcentraţiacriticăreprezintăcantitateaestimatădepoluantdepussauconcentraţiaatmosfericăsubcareexpunerilelaagenţiipoluanţinuproducefectedăunătoare,conforminformaţiilorexistente.”
Astfel,pragulcriticoferăoimagineasupracapacităţiiunuiecosistem,sauauneiariicultivatedeasuportaaceastăpovară,petermenlung,fărăefectedăunătoare.
Ratadedepăşireîntr-ozonădeecosistemsauzonăcultivatăindicăîncemăsurăacesteasuntexpuseunorefectedăunătoaresemnificativepetermenlung.Magnitudineadepăşiriiesteastfelunindicatorpentrugravitateaviitoarelorefectedăunătoare.
Pragulcriticdeaciditateesteexprimatînechivalenţideacidifiere(H+)pehectarpean(eqH+.ha-1.a-1).
Expunerealaozon,pragulcritic,valoareaţintăaUEşiobiectivulpetermenlungsuntexprimateprinexpunereaacumulatălaconcentraţiidepeste40ppb(cca.80μg/m3)deozon(AOT40)înurmătoareleunităţidemăsură:(mg/m3)h.
(1) Este dificil să se evalueze îmbunătăţirile cantitative din 1990, întrucât starea acidifierii în acest an-bază (1990) rămâne de reevaluat utilizând-se cea mai recentă metodologie de calculare a pragului critic şi a depunerilor.
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 273Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutroficare şi ozon SECŢIUNEA B
Figura 1 Aria afectată în UE-25 şi în tot ecosistemul continentului european (depăşirea medie acumulată a pragurilor critice), 1980–2020
Notă: Sursa datelor pentru datele de depunere utilizate pentru calcularea excedentelor: EMEP/MSC-W.
Sursa datelor: UNECE – Centrul de Coordonare pentru Efecte (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Figura 2 Expunerea ariei cultivate la ozon (expunere exprimată ca AOT40 în (mg/m3)h în ţările membre AEM, 1996–2002 (2)
Notă: Valoarea-ţintă pentru protejarea vegetaţiei este de 18 (mg/m3)h, în timp ce obiectivul pe termen lung este stabilit la 6 (mg/m3)h.
Secţiunea „fără informaţii” se referă la zone din Grecia, Islanda, Norvegia, Suedia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, România şi Slovenia pentru care nu sunt disponibile date legate de ozon provenite de la staţiile de fond rurale şi nici date detaliate referitoare la terenul acoperit. Bulgaria, Cipru şi Turcia nu sunt incluse.
Sursa datelor: Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
(2) Suma diferenţelor dintre concentraţia de ozon la oră şi 40 ppb pentru fiecare oră în care concentraţia depăşeşte 40 ppb în timpul unui anotimp relevant. ex.pentru păduri şi culturi.
Logica indicatorului
Depuneriledesulfşidecompuşiazoticicontribuielaacidifiereasoluluişiaapelordesuprafaţă,laîndepărtareanutrienţilorpentruplanteşilaafectareafloreişifaunei.Depuneriledecompuşiazoticipotconducelaeutroficare,latulburareaecosistemelornaturale,laproliferareaalgelorînapeledecoastăşilaconcentraţiisporitedenitraţiînapele.subterane..
Capacitateaestimatăauneilocaţiideasuportadepuneriledepoluanţinepericuloşideacidifieresaueutroficare(„pragcritic”)poateficonsideratădreptcantitateatotalălimitădecompuşipoluanţiatmosfericidepozitaţicarenuartrebuidepăşitădacăsedoreşteprotejareaecosistemelor
împotrivaefectelordăunătoare,conforminformaţiilorexistente.
OzonultroposfericesteconsideratunuldintreceimaiimportanţifactoridepoluareatmosfericădinEuropa,înprincipaldincauzaefectelorsaleasuprasănătăţiiumane,asupraecosistemelornaturaleşiasuprazonelorcultivate.LimitaconcentraţiilorstabilitădeUEpentruprotejarea
Procentaj arie
Eutroficare EuropaEutroficare UE-25
Acidifiere EuropaAcidifiere UE-25
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1980 2000 2010 2020
Procentaj din terenul arabil total (%)
0
25
50
75
100
> 18 (mg/m3)h
6–12 (mg/m3)h
12–18 (mg/m3)h
0–6 (mg/m3)h
Fără informaţii
2002200019981996
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005274 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Harta 1 Expunerea vegetaţiei din apropierea staţiilor rurale de măsurare a ozonului la concentraţii peste valorile-ţintă AOT40 (ţările membre AEM), 2002
Notă: Perioadă de ref: Mai – Iunie 2002 (Interpolare Kriging în jurul staţiilor rurale).
Sursa datelor: Bază aeriană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
sănătăţiiumaneşiavegetaţiei,precumşi„pragurilecritice”agreateconformConvenţieiLRTAPînacelaşiscop,suntdepăşitelascarălargăşiîntr-omăsurăconsiderabilă.
Contextul politicii de mediu
AcestindicatorreprezintăoinformaţierelevantăpentruProgramulAerCuratpentruEuropa(CAFE).OstrategiecombinatădereducereaozonuluişiaacidifieriiafostdezvoltatădeComisie,dândnaştereuneiDirectiveFiicăasupraOzonului(2002/3/EC)şiuneiDirectiveiprivindstabilireapragurilornaţionaledeemisie(2001/81/EC).Prin
aceastălegislaţie,aufostfixatevalorile-ţintăpentruniveluldeozonşipentruemisiiledeprecursoripentruanul2010.ObiectivelepetermenlungaleUEsuntconsecventecuobiectivelepetermenlungdenedepăşireapragurilorcriticeşianivelurilordefiniteînprotocoaleleUN-ECECLRTAPasuprareduceriiacidifierii,eutroficăriişiaozonuluitroposferic.
Negociereaacordurilordereducereaemisiilors-abazatpemodeledecalcul,iarraportareareduceriiemisiilorconformacestoracordurivaindicaoîmbunătăţireacalităţiiambientalecerutăprinobiectivelepoliticilordemediu:
-20°-30° -10°
0°
0°
10°
10° 20°
20°
30°
30°
40° 50° 60°
40°
40°
50°
50°
60°
60°
Ozon — InterpolareAOT40Krigingîn jurulstaţiilor rurale
(mg/m3)h
Staţii rurale(mg/m3)h
< 6
6–12
12–18
18–27
< 6
6–12
12–18
18–27
> 27
> 27
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 275Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutroficare şi ozon SECŢIUNEA B
Directiva privind stabilirea pragurilor naţionale de emisie 2001/81/EC, Articolul 5Acidifierea:Reducereazonelorîncaresuntdepăşitepragurilecriticedeacidifiereacu50%(înfiecarecelulăagrileiderezoluţiede150km)între1990şi2010.
Expunereavegetaţieilaozonultroposferic:Pânăînanul2010concentraţianiveluluitroposfericpestepragulcriticîncazulculturilorşialvegetaţieisemi-naturale(AOT40=3ppm.h)vafiredusăcuotreimeîntoatecelulelegrileicomparativcusituaţiadin1990.Inplus,concentraţiiledeozontroposfericnuvordepăşiolimităabsolutăde10ppm.hexprimatăcaodepăşireapraguluicriticînoricecelulăagrilei.
Protocolul de la Gothenburg UNECE CLRTAP (1999)Protocolulstabileştelimitedeemisieînscopulreduceriiacidifierii,eutroficăriişiozonuluitroposferic.Învremeceobiectiveledecalitateamediuluinusuntspecificate,îndeplinireacompletăaţintelordeemisiesedoreşteaaveacarezultatoîmbunătăţireastăriimediului.
Directiva Fiică UE asupra Ozonului (2002/3/EC)DirectivaasupraozonuluidefineştevaloareaţintăpentruprotejareavegetaţieicaovaloareAOT40(calculatăporninddelavalorileoraredinlunilemai-iulie)de.18(mg/m3)h,făcându-seomediepecinciani.Aceastăvaloareţintătrebuieatinsăîn2010(art.2,para.9).Defineştedeasemeneaobiectivulpetermenlungde.6(mg/m3)hcaAOT40.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Depăşireapragurilorcriticededepuneriîncazulacidifieriişieutroficăriiprezentatăprinacestindicatorreprezintăînsineuncalculderivatdinemisiileatmosfericeraportate.Sepreferăutilizareaestimărilor-modelaledepunerilordepoluanţiînloculcelorobservate,datăfiindacoperireaacestoraspaţialămaiextinsă.Modelareapecalculatorutilizeazătotalurilenaţionaleraportateoficialaleemisiilorpoluante,precumşidistribuţialorgeografică,utilizând
proceduridocumentate.Acoperireatemporalăşispaţialăestetotuşiimperfectă,întrucâtunnumărimportantdetotalurianualenaţionaleşidedatededistribuţiegeograficănusuntraportaterespectândcalendarulderaportare.Rezoluţiaestimărilorcomputerizates-aîmbunătăţitînultimultimpajungândpânălamediicuogrilăde50km.Surseledepoluarelocalesaucaracteristicilegeograficeinferioareacesteiscalenuvorputeafirezolvate.Parametriimeteorologiciutilizaţipentrumodelareapoluantuluisuntînprincipalmetodedecalcullacareseadaugăuneleajustăricerutedecondiţiileobservate.
Estimărilepragurilorcriticesuntraportatedesurselenaţionaleoficiale,darîntâlnescdificultăţilegatedeacoperireageograficăşidecomparabilitate.Ultimaraportaredin2004aoferitestimăripentru16dincele38ţăriparticipantealeAEM.Încazulaîncănouăţări,rapoarteleanterioareaufostdeclaratecafiindîncăvalabile.Ţărilecareauefectuatraportareaauabordatomarevarietatedeclasedeecosistem,deşiecosistemeleraportateacopereaudeobiceimaipuţinde50%dinariatotalăaţării.Încazulaltorţări,suntutilizatedatelecelmairecentraportatecuprivirelapragurilecritice.
CaracterulprobabilalmetodologieiutilizatepentruindicatoruldeozonestedatdeincertitudineaînmapareaAOT40pebazainterpolăriimăsurătorilorpunctualelastaţiiledefond.SeaşteaptăcadiferiteledefiniţiialevalorilorAOT40(acumulareaîntre8.00-20.00CETconformDirectiveiasupraozonuluisauacumulareaîntimpulorelordiurneconformdefiniţieiNECD)săintroducăinadvertenţeminoreîndatelefixate.
SeconsiderăcădatelereferitoarelacalitateaaeruluitransmiseînmodoficialcătreComisieînconformitatecudeciziaprivitoarelaschimbuldeinformaţiişicătreEMEPconformUNECECLRTAPaufostvalidatedefurnizorulnaţionaldedate.Adesea,caracteristicileşireprezentativitateastaţiilornusuntsuficientdocumentateşiacoperireateritorialăşitemporalăesteincompletă.Modificărileanualeînmonitorizareadensităţiivorinfluenţaîntreagaariemonitorizată.Indicatorulestesupusunorfluctuaţiianuale,întrucâtestesensibilmaialeslacondiţiiletrecătoare,iaracesteadepinddeanumitesituaţiimeteorologiceacărorapariţievariazădelaanlaan.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005276 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Suntsubstanţelecaredistrugstratuldeozonretraseînconformitatecucalendarulagreat?
Mesaj cheie
ProducţiatotalăşiconsumuldesubstanţecedistrugstratuldeozonîncadrulAEM-31auscăzutînmodsemnificativpânăîn1996,iardeatuncis-austabilizat.
Evaluarea indicatorilor
Producţiatotalăşiconsumuldesubstanţecedistrugstratuldeozon(ODS)auscăzutînmodsemnificativîncepândcu
Producţia şi consumul de substanţe ce duc la distrugerea stratului de ozon
06
Figura 1 Producţia de substanţe ce distrug stratul de ozon (AEM-31), 1989–2000
Milioane kg ODP
Total bromură de metil Total HICFC Total haloni Total CFC, CTC, MCF
0
100
200
300
400
500
600
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000199119901989
anii1980(Figurile1şi2).Acestaesterezultatulnemijlocitalpoliticilorinternaţionale(ProtocoluldelaMontrealcuamendamenteleşicompletărilesale)înscopulscăderiitreptateaproducţieişiconsumuluiacestorsubstanţe.ProducţiaşiconsumulîncadrulAEM-31suntdominatedeţărileUE-15,careînregistrează80‒100%dinproducţiaşiconsumultotaldeODS.Reducereaglobalărespectăreglementărileinternaţionaleşicalendarulagreat.
Definiţia indicatorului
Acestindicatorînregistreazăproducţiaşiconsumulanualdesubstanţeceepuizeazăstratuldeozon(ODS)înEuropa.ODSsuntprodusechimicecuoviaţălungăcareconţinclorşibromşicaredistrugstratuldeozonstratosferic.
Notă: Sursa datelor: UNEP (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 277Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Producţia şi consumul de substanţe ce duc la distrugerea stratului de ozon SECŢIUNEA B
Protocolul de la Montreal Ţările membre AEM
Articolul 5(1) Cipru, Malta, România şi Turcia
Non-articolul 5(1) Toate celelalte ţări membre AEM
Tabel 1 Ţările articolului 5(1) şi non-articolului 5(1) din Protocolul de la Montreal
Figura 2 Consumul de substanţe ce distrug stratul de ozon (AEM-31), 1989–2000
Milioane kg ODP
Bromură de metil HCFC Haloni CFC, CTC, metil cloroform
0
50
100
150
200
250
300
350
400
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000199119901989
Înţăriledezvoltatenus-amaipermisproducereasauconsumuldehalonidin1994,iarpentruCFC,Ctetracloridşimetilcloroformdin1995.OproducţielimitatădeODSesteîncăpermisăpentruuzspecialdebază(ex.inhalatoricudozemăsurate)şipentrucaţăriledezvoltatesă-şiîndeplineascănevoileinternedebază.
IndicatorulesteprezentatcamilioanekgdeODSmăsurateînfuncţiedepotenţialuldecaredispunpentrudistrugereastratuluideozon(ODP).
Logica indicatorului
Măsuridepoliticădemediudelimitaresauderetrageredinproducţieşiconsumasubstanţelorcedistrugozonul(ODS)aufostluateîncădelamijloculanilor1980înscopulprotejăriistratuluideozonstratosfericîmpotrivadegradării.Acestindicatorprezintăprogresulînregistratînlimitareasauîncetareaproducţieişiconsumului.
PoliticiledemediuseconcentreazăpeproducţieşiconsumşinupeemisiiledeODS.Motivaţiaesteaceeacăemisiile
Notă: Sursa datelor: UNEP (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005278 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Grup Calendar de retragere pentru ţările non-articolului 5(1)
Comentarii
Anexa-A, grup 1: CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-113, CFC-114, CFC-115)
Nivel de bază: 1986100 % reducere până la 01.01.1996 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa A, grup 2: Haloni (halon 1211, halon 1301, halon 2402)
Nivel de bază: 1986100 % reducere până la 01.01.1994 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa B, grup 1: alte clorofluorocarburi complet halogenate (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217)
Nivel de bază: 1989100 % reducere până la 01.01.1996 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa B, grup 2: C tetraclorid (CCl4)
Nivel de bază: 1989100 % reducere până la 01.01.1996 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa B, grup 3: 1,1,1-tricloretan (CH3CCl3) (= metil cloroform)
Nivel de bază: 1989100 % reducere până la 01.01.1996 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa C, grup 1: HCFC-uri (Hidroclorofluorocarburi)
Nivel de bază: 1989 Consum HCFC + 2.8 % din consum CFC din 1989Îngheţare: 199635 % reducere până la 01.01.200465 % reducere până la 01.01.201090 % reducere până la 01.01.201599,5 % reducere până la 01.01.2020, iar apoi consumul este limitat la serviciile de refrigerare şi la echipamentele de aer condiţionat existente la acea dată.100 % reducere până la 01.01.2030
Aplicabil consumului
Nivel de bază: Media producţiei HCFC din 1989 + 2,8 % din producţia CFC din 1989 şi consum HCFC din 1989 + 2,8 % din consumul CFC din 1989Îngheţare: 01.01.2004, la nivelul de bază pentru producţie
Aplicabil producţiei
Anexa C, grup 2: HBFC-uri (Hidrobromofluorocarburi)
Nivel de bază: anul nespecificat încă.100 % reducere până la 01.01.1996 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa C, grup 3: Bromoclorometan (CH2BrCl)
Nivel de bază: anul nespecificat încă.100 % reducere până la 01.01.2002 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Anexa E, grup 1: Bromură de metil (CH3Br)
Nivel de bază: 1991Îngheţare: 01.01.199525 % reducere până la 01.01.199950 % reducere până la 01.01.200175 % reducere până la 01.01.2003100 % reducere până la 01.01.2005 (cu posibile scutiri pentru uz de bază)
Aplicabil producţiei şi consumului
Tabel 2 Sinteza calendarului de retragere pentru ţările non-articolulului 5(1), incluzând modificările de la Beijing
Setul principal de indicatori | Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 279Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Producţia şi consumul de substanţe ce duc la distrugerea stratului de ozon SECŢIUNEA B
dinmultiplesursemaimicisuntmaidificildemonitorizatcorect,faţădeceleproveninddinproducţiaşiconsumulindustrial.Consumulestefactoruldeterminantpentruproducţiaindustrială.Producţiaşiconsumulpotprecedaemisiilecumulţiani,întrucâtemisiileseproducîngeneraldupăîndepărtareaproduselorîncaresuntutilizate.ODS-urile(extinctoaredeincendii,dispozitivederefrigerare,etc.).
EliberareadeODSînatmosferăducelaepuizareastratuluideozonstratosfericcareprotejeazăoameniişimediulîmpotrivaefectuluinocivalradiaţiilorultraviolete(UV)emisedesoare.Ozonulestedistrusdeatomiideclorşibromcaresuntlansaţiînstratosferădeproduselechimiceprodusedeom–CFC-uri,haloni,metilcloroform,carbontetraclorid,HCFC-uri(toatefiindcompletantropogenice)şiclorurademetilşibromurademetil.Epuizareaozonuluistratosfericconducelacreşterearadiaţiilorultravioleteînatmosferă,ceeacedănaştereuneiseriideefectenociveasuprasănătăţiiumane,asupraecosistemeloracvaticeşiterestre,şiasupralanţurilortrofice.
Contextul politicii de mediu
CaurmareaConvenţieidelaViena(1985)şiaProtocoluluidelaMontreal(1987)cumodificărileşicompletărilelor,aufostluatemăsuripentrulimitareaşireducereaproducţieişiconsumuluidesubstanţecaredistrugozonul.
Obiectivulinternaţional,conformConvenţieişiProtocoalelorasupraOzonului,esteaceladeafinalizaretragereaproduselorODS,conformcalendaruluidemaijos.
Ţărileceseînscriusubincidenţaarticolului5,paragraful1alProtocoluluidelaMontrealsuntconsiderateţăriîncursdedezvoltare,conformprotocolului.CalendarelederetragerepentruţărileArticolului5(1)auoîntârzierede10-20anicomparativcuţărileNon-articolului5(1)(Tabel1).
Gradul de probabilitate a indicatorului
Douăseriidedatesuntutilizateînfişadescriptivă:(1)dateleUNEP,aşacumaufostraportatedecătreţăriSecretariatuluiUNEPpentruOzon(dateleprivitoarelaproducţieşiconsum),şi(2)dateleDGMediu,raportatedecătrecompaniiacesteiDirecţii(dateprivitoarelaproducţie,consum,importşiexport).Îngeneral,datelereferitoarelaproducţiesuntraportatenumaiatuncicândperformanţeleindividualealecompanieinupotfiidentificateîndatelestatistice.Prinurmare,dacăunasaudouăcompaniidintr-oţarăsaudintr-ungrupdeţăriproducenumaiosingurăsubstanţă,datelerespectivepotlipsidincauzapoliticiideconfidenţialitateacompaniilor.
Soliditateadatelorstatisticenuestecunoscută,întrucâtcompaniilenuraporteazăşigraduldeprobabilitate.Cifrelereferitoarelaproducţiesuntîngeneralmaicunoscutedecâtcelelegatedeconsum,întrucâtproducţiasedesfăşoarănumaiîncâtevafabrici,întimpceutilizareaODS(consumul)sepoaterealizaînmaimulteuzine.
Dateledespreemisiisuntmaiincertedecâtcifrelelegatedeconsum,întrucâtemisiileaulocatuncicândproduseleîncaresuntutilizatesubstanţeleODSsuntaruncate(ex.extinctoare,dispozitivederefrigerare).Nusecunoaştemomentulîncareastfeldeprodusesunteliminate,prinurmarenicimomentulproduceriiemisiilornuestecunoscut.
DefiniţiaproducţieiestediferităîndateleDGMediuşidateleUNEP.ConformDGMediu,producţiareprezintăproducţiareală,fărăascădeaODS-urilerecuperateşidistrusesauutilizatecamaterialedeproducţie(produseintermediareutilizateînproducereaaltorODS).
OestimareagraduluideprobabilitatepentruUE-15poatefiobţinutăprincomparareadatelorDGMediucucelealeUNEP.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005280 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Speciile ameninţate şi protejate07
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Caresuntmăsurileluatepentruconservareasaurefacereabiodiversităţii?
Mesaj cheie
Identificareaşistabilirealistelordespeciiprotejatelanivelnaţionalşiinternaţionalsuntpaşiimportanţiînconservareadiversităţiispeciilor.Ţărileeuropeneauconvenitsă-şiuneascăeforturilepentruconservareaspeciilorameninţateprinincluderealorpelistelespeciilorprotejateprindirectiveleUEşi/sauprinConvenţiadelaBerna.DoaruneledintrespeciileaflateînpericolşiaparţinândfauneisălbaticeexistenteînEuropaîn2004,auînprezentstatutuleuropeandespecieprotejată.ResponsabilitateaUEfaţădecomunitateaglobalădeaconservaacestespeciiestemare.
Evaluarea indicatorilor
ÎnconformitatecuIUCN(2004),147devertebrate(mamifere,păsări,reptile,amfibienişipeşti)şi310despeciinevertebrate(crustacee,insecteşimoluşte)existenteînUE-25suntconsiderateafiînpericolglobal,devremeceaufostclasificatecafiindfoarteameninţateşivulnerabile.
OevaluareglobalăindicăfaptulcăstatutulspecificdeprotecţieconformlegislaţieiURşiConvenţieidelaBernaseaplicătuturorspeciilordepăsăriameninţatelanivelmondialşiunuiprocentconsiderabildereptileşimamifere.Totuşi,majoritateaamfibienilorşipeştilorameninţaţilanivelmondial,precumşispeciiledenevertebrateexistenteînUE-25nusuntprotejatelaniveleuropean.Nusuntdisponibileinformaţiicuprivirelaposibilitateacaacesteasăprimeascăprotecţielanivelnaţional.
Toatecele20despeciidepăsăriameninţatelanivelglobaldinUE-15suntprotejate,prinDirectivaeuropeanăasuprapăsărilor(care,pelângăfaptulcăprotejeazătoatespeciiledepăsări,includeînAnexaIşiolistăcunumăruldespeciicarenecesităunmanagementstrictalhabitatului)sauprinConvenţiadelaBerna(AnexaII).
Pânăla86%dinspeciiledereptileşidemamifereaufostprotejatelaniveleuropeanpânăacum:12dincele14speciidereptileaflateînpericoldedispariţielanivelglobalşi28dincele35despeciidemamifereaufostincluseînDirectivaHabitataUE(AnexeleIIşiIV)sauînConvenţiadelaBerna(AnexaII).
Maipuţindejumătatedinspeciiledeamfibienişipeştiaufostprotejateprinlegislaţiaeuropeanăpânăacum;7dincele15speciideamfibienişi24dincele63despeciidepeştiaufostinclusepelistelelegislative.
Discrepanţadintrespeciilenevertebrateestesemnificativă.Numai43din310speciiaufostinclusepelistă.
Indicatorul,înformasaactuală,nupoateevaluaînmoddirecteficienţapoliticilordebiodiversitatealeUE.PoatedoarconfirmaîncemăsuraUEesteresponsabilăfaţădecomunitateaglobalăşipoateprezentagraduldeacoperirearesponsabilităţilorglobaleprinlegislaţiaeuropeană.
Definiţia indicatorului
AcestindicatorprezintănumărulşiprocentajuldespeciidefaunăsălbaticăaflatepecalededispariţielanivelglobalînUE-25în2004,şicăroralis-aacordatprotecţieeuropeanăprinDirectivaasuprapăsărilorşihabitatuluisauprinConvenţiadelaBerna.AcestindicatoriaîncalculmodificărileoperateînrespectivelelistelegislativedespeciicerezultădinextindereaUE.
Setul principal de indicatori | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 281Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Suprafaţa cumulativă a amplasamentelor desemnate pentru Directiva habitat în timp (amplasamente de importanţă comunitară – SCI)
Notă: Sursa datelor: Natura 2000, Decembrie 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Speciile ameninţate IUCN, incluse în instrumentele europene
Speciile ameninţate IUCN, neincluse în instrumentele europene
Păsări(20/0)
Peşti(24/39)
Nevertebrate(43/267)
Mamifere(28/6)
Reptile(12/2)
Amfibieni(7/8)
(Nu este inclus numărul de specii)
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100%
0
Speciile ameninţate şi protejate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005282 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
globalăşicaresegăsescnumaiînEuropa.Deasemenea,nuiaînconsiderareprotecţiaspeciilorcarenusuntinclusepelistelecritice,darcareseaflăînpericolînEuropa.Şi,înceledinurmă,nuincludedatedespreplante.
Contextul politicii de mediu
Stopareapierderiibiodiversităţiipânăîn2010esteobiectivulexprimatde6EAPşideConsiliulEuropeandelaGothenburgşiîntăritdeConsiliulpentruMediudelaBruxelles,îniunie2004.
Consiliulpunedeasemeneaaccentpe“importanţamonitorizării,evaluăriişiraportăriiprogreselorînregistrateînatingereaobiectivelorpentru2010,şicăesteabsolutvitalcaproblemelelegatedebiodiversitatesăfiecomunicatepubliculuilargşidecidenţilorpentruaprovocareacţiipoliticeadecvate”.
Obiective
Pentruacestindicatornuexistăobiectivecantitativespecifice.
Obiectivuldea„stopapierdereabiodiversităţiipânăîn2010”implicănunumaicadispariţiaspeciilorsăfiestopată,darşicaspeciiloraflatepecalededispariţiesăliseacordeunstatutmaibun.
Logica indicatorului
ExistămaimultemoduriîncaresepoateevaluaprogresulînregistratînatingereaobiectivuluidestopareapierderiibiodiversităţiiînEuropapânăîn2010.
UniuneaInternaţionalăpentruConservareaNaturii(IUCN)amonitorizatgradulşiratadedegradareabiodiversităţiitimpdecâtevadeceniişiainclusanumitespeciiîncategoriilecritice,oferindinformaţiidetaliatestructuratepecriteriiobiective,standardşicantitative.Aceastăanalizăs-arealizatlanivelglobalşiceamairecentăafostpublicatăîn2004.
SpeciilepecalededispariţielanivelglobaltrăiescîninteriorulşiînafaraEuropeişiesteposibilcauneledintreelesănufieclasificatecaameninţatelanivelregionalsaunaţionalîncadrulUE.Informaţiilefurnizatedeindicatorcuprivirelaoseriedespeciiaflatepecalededispariţielanivelglobalşicaresuntprotejatelaniveleuropeandemonstreazăîncemăsurălegislaţiaeuropeană,aflatăînstrânsălegăturăcupoliticileeuropeneprivitoarelanaturăşibiodiversitate,iaînconsiderareresponsabilitateaUEfaţădecomunitateaglobală.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Indicatorulnuidentificăînprezentcareestenumăruldespeciidinfaunasălbaticăaflateînpericoldedispariţie
Setul principal de indicatori | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 283Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA BSpeciile ameninţate şi protejate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005284 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Zone desemnate08
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Caresuntmăsurileluatepentruaasiguraconservareain situacomponentelordebiodiversitate?
Mesaj cheie
Conservareain situaspeciilor,habitatelorşiecosistemelorpermitecreareaunorzoneprotejate.SporireaarieicumulativedeamplasamentedincadrulreţeleiNaturaEcologicăEuropeană2000înultimii10aniesteunsemnalfavorabilpentruangajamentuldeconservareabiodiversităţii.AnumiteamplasamentedincadrulNatura2000includzonecăroranule-afostîncăatribuitunstatutconformlegislaţieinaţionale,contribuindastfellaodezvoltaredirectăaarieitotalepentruconservareain situ.a.componentelordebiodiversitateînEuropa.
Evaluarea indicatorilor
Peplanmondial,ţărileutilizeazădesemnareaunorzoneprotejatecainstrumentpentruconservareacomponentelordebiodiversitate(gene,specii,habitate,ecosisteme),fiecareţarăaplicândpropriilesalecriteriişiobiective.Pebazaacestorconsiderente,statelemembreUEauclasificatşi/saupropusamplasamentepentrucreareareţeleiNaturaeuropeană2000.
IndicatoruldemonstreazăcăaexistatocreştereconstantăazonelorcumulativedeamplasamentedesemnatesăfacăpartedinreţeauaNatura2000înultimiizeceani,dela8la29milioanehectareconformDirectiveipentrupăsări(cazonespecialedeprotecţie)şidela0laaproximativ45milioanehectareconformDirectiveihabitat(caamplasamentedeimportanţăcomunitară).Uneleţăriauomaimarereprezentareaspeciilorşihabitatelorincluseînceledouădirectivedecâtalteţări.Prinurmare,acesteţăriaudesemnatariimaimaridinteritoriullor,aşacums-aîntâmplatîncazulţărilordinsudulEuropei,precumşialcelordinnord.Spaniaseaflăînfrunteprin
contribuţiasademaimultde10milioanedehectare,urmatădeSuediacuaproximativ5milioanedehectare.
Adouaparteaindicatoruluidemonstreazăîncemăsurăamplasamenteledesemnatelanivelnaţionaldejaexistenteîndeplinesccriteriilestabilitededirectiveleeuropene.Oferădeasemeneaoimagineasupraimportanţeicontribuţieilegislaţieieuropenelaconservareain situînEuropa.
Definiţia indicatorului
Indicatorulincludedouăsecţiuni:
SuprafaţacumulativăaamplasamentelordesemnateîntimpconformDirectivelorpentrupăsărişihabitatdecătrefiecaredintrestatelemembreUE-15;
ProporţiadeacoperireaamplasamentelordesemnatedecătreoţarădoarconformDirectivelorpentrupăsărişihabitat,protejatenumaiprininstrumentenaţionale,şiacoperitedeambele.
Logica indicatorului
ExistămaimultemoduriîncaresepoateevaluaprogresulînregistratînatingereaobiectivuluidestopareadistrugeriibiodiversităţiiînEuropapânăîn2010.
Indicatorularecascopevaluareaprogreselorînregistrateprinconservareain situacomponentelordebiodiversitate,ceeacepermitecreareazonelordeprotecţie.Progresulesteprezentatlaniveleuropean,maiexactprincreareareţeleiNatura2000.Într-oprimăparteinformaţiilecantitativereferitoarelaariaocupatădereţeauaNatura2000,întimp,înUE-15suntîmpărţitepeţări.
AdouaparteaindicatoruluievalueazăîncemăsurăcreareareţeleiNatura2000vadeterminaocreştereasuprafeţeitotaledezoneprotejateînEuropa,prinexaminareaproporţieidezonedesemnatelanivelnaţional
•
•
Setul principal de indicatori | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 285Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Zone desemnate SECŢIUNEA B
Figura 1 Suprafaţa cumulativă a amplasamentelor desemnate pentru Directiva habitat în timp (amplasamente de importanţă comunitară – SCI)
Notă: Sursa datelor: Natura 2000, Decembrie 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
5 000 000
10 000 000
15 000 000
20 000 000
25 000 000
30 000 000
35 000 000
40 000 000
45 000 000
50 000 000
Hectare cumulate
Marea Britanie
Suedia
Portugalia
Olanda
Luxemburg
Italia
Irlanda
Grecia
Franţa
Finlanda
Spania
Danemarca
Germania
Belgia
Austria
1995
2003
1996
1997
1998
1999
2001
2004
2002
2000
şiincluseînreţeauaNatura2000decătrefiecarestatmembru,într-unanumitmomentîntimp.
Contextul politicii de mediu
Stopareapierderiibiodiversitatăţiipânăînanul2010esteunobiectivexprimatprinal6-leaplandeacţiuneUEşideConsiliuleuropeanlaGothenburg(2001).Acestobiectivafostsprijinitcuputerelanivelpan-europeanîn2003.ConsiliulEuropeanacerutComisieişistatelormembreimplementareanouluiprogramdeactivitateînzoneleprotejate,adoptatîncontextulConvenţieipentrudiversitatebiologicădin2004.Acestprogramincludenecesitateadeaactualizainformaţiilecuprivirelastadiul,tendinţeleşiameninţărilelaadresazonelorprotejate.
LanivelUE,politicadeconservareanaturiiestecompusăînprincipaldindouăelementelegislative:DirectivapentrupăsărişiDirectivahabitat.Împreună,elecreeazăuncadrulegislativpentruprotejareaşiconservareavieţiisălbaticeşiahabitatelorînUE.
Obiective
Lanivelglobal,Convenţiapentrudiversitatebiologică(CBD)astabilitobiectiverelevantecetrebuieîndeplinitepânăînanul2010:Obiectivul1.1estereprezentatdeconservareaeficientăacelpuţin10%dinregiunileecologicealelumii,iarObiectivul1.2esteaceladeprotejareazonelordeinteresdeosebitpentrubiodiversitate.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005286 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Suprafaţa cumulativă a amplasamentelor desemnate pentru Directiva habitat în timp (zone cu protecţie specială – SPA)
Notă: Sursa datelor: Natura 2000, Decembrie 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
Hectare cumulate
Marea Britanie
Suedia
Portugalia
Olanda
Luxemburg
Italia
Irlanda
Grecia
Franţa
Finlanda
Spania
Danemarca
Germania
Belgia
Austria
5 000 000
10 000 000
15 000 000
20 000 000
25 000 000
30 000 000
35 000 000
2004
2000
2001
2002
2003
1998
1997
1999
1996
Lanivelpan-european,obiectivulesteaceladeacreaoReţeaEcologicăPan-Europeană,dincaresăfacăparteşiNatura2000,pânăîn2008.
LanivelUE,statelemembretrebuiesăcontribuielaconstituireareţeleiNatura2000proporţionalcureprezentareaînteritoriilerespectiveatipurilordehabitatnaturalşiaspeciilormenţionateîndirective.
Înceeacepriveşteperioadadetimp,reţeauaNatura2000trebuiefinalizatăpentruzoneleterestrepânăîn2005,implementatăpentruamplasamentelemarinepânăîn2008,iarobiectiveledemanagementpentrutoateamplasamenteletrebuieconveniteşistimulatepânăîn2010.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Indicatorulnuabordeazăînprezenttoateobiectivelestabilite,înspecialcelereferitoarelaautonomiaşievaluareamanagementuluiamplasamentelor.ŢărileUE-10nuaufostevaluate.
Setul principal de indicatori | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 287Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Zone desemnate SECŢIUNEA B
0
20
40
60
80
100
German
ia
Marea
Brit
anie
Austria
Luxe
mbu
rgIta
lia
Oland
a
Belgia
Irlan
da
Portu
galia
Finland
a
Danem
arca
Span
ia
Fran
ţa
Sued
ia
Grecia
%
Suprafaţa totală a amplasamentelor de importanţăcomunitară propuse (pSCI) ne-acoperite dedesemnări naţionale
Suprafaţa totală a amplasamentelor de importanţăcomunitară propuse (pSCI) acoperite dedesemnări naţionale
Suprafaţa totală a amplasamentelor desemnate lanivel naţional şi neacoperite de amplasamente deimportanţă comunitară propuse (pSCI)
Figura 4 Proporţia din suprafaţa totală desemnată numai pentru Directiva pentru păsări, protejată numai prin instrumente naţionale şi acoperită de ambele (zone de protecţie specială – SPA)
Notă: Sursa datelor: CDDA, octombrie 2004; Baza de date a zonelor cu protecţie specială, decembrie 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Figura 3 Proporţia din suprafaţa totală desemnată numai pentru Directiva habitat, protejată numai prin instrumente naţionale şi acoperită de ambele (amplasamente de importanţă comunitară – SCI)
Notă: Sursa datelor: CDDA, octombrie 2004; Baza de date a amplasamentelor de importanţă deosebită propuse, decembrie 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
20
40
60
80
100
Luxe
mbu
rg
Marea
Brit
anie
German
ia
Austria
Italia
Sued
ia
Irlan
da
Fran
ţa
Finland
a
Oland
a
Portu
galia
Grecia
Belgia
Danem
arca
Span
ia
%
Suprafaţa totală de zonele speciale de protecţie(SPA) neacoperite de desemnările naţionale
Suprafaţa totală de zonele speciale de protecţie(SPA) acoperite de desemnările naţionale
Suprafaţa totală de amplasamente desemnate lanivel naţional şi neacoperite de zonele speciale deprotecţie (SPA)
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005288 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Diversitatea speciilor09
Întrebare cheie legată de politica de mediu
CaresuntstadiulşitendinţelebiodiversităţiiînEuropa?
Mesaj cheie
PopulaţiilespeciilorselectateînEuropasuntînscădere.Delaînceputulanilor1970,speciiledefluturişidepăsăriaparţinândunortipuridiferitedehabitatedinEuropaindicăundeclinalpopulaţieiîntre2%şi37%.Acestdeclinpoatefirelaţionatcutendinţesimilarelanivelultipurilordesoldindiversehabitateînintervalul1990–2000,înspecialanumitetipuridemlaştină,precumşibărăganşiarbuşti.
Evaluarea indicatorilor
Indicatorulfacelegăturaîntretendinţeledepopulaţiealespeciilordindouăgrupuri(păsărişifluturi)şitendinţelediferitelortipuridehabitatcederivădinanalizacuprivirelamodificareatipurilordesolpentruperioada1990–2000.
Evaluareasebazeazăpe295speciidefluturişi47speciidepăsăriaparţinândunuinumărde5tipuridehabitatediferitedinmaimulteţărieuropene.Rezultatelevariazăînfuncţiedegrupuriledespecii/habitate,darestesurprinzătorfaptulcăşipăsărileşifluturii,proveninddintipuridehabitatdiferite,prezintăundeclinîntoatehabitateleexaminate.
Declinulpopulaţiilordepăsăridemlaştinăşialspeciilordefluturipoatefiexplicatprinpierdereahabitatului,precumşiprindegradareahabitatuluiprinfragmentareşiizolare.Noroiul,mlaştinaşiluncacaresunthabitatespecificedeterenmlăştinos,auînregistratceamaimarescădereînsuprafaţă(cu3,4%)înUE-25întreanii.1990–2000,unrezultatbazatpeidentificareaunorschimbărisurvenitepesuprafeţedeterenmaimaride25dehectare.
Bărăganulşitundraauodiversitatedeosebitdemareînceeacepriveştespeciiledefluturi,pânălacelpuţin92speciiînhabitatelemonitorizate.Pierdereadirectăahabitatelor(cu1,6%),precumşidegradareahabitatuluiprinfragmentareşiizolarejoacăunrolimportantîndeclinulfoarteconsiderabil(28%)observatlaspeciiledefluturi
Numărulcelmaimaredespeciievaluat,adică206despeciidefluturişi23despeciidepăsăriseregăsescînhabitatulcultivabil.Acestespeciisunttipicepentruzoneleverzideschise,cadeexempluzoneleintenscultivate,pajişti,fâneţeşipăşuni.Celedouăgrupuridespeciiprezintătendinţefoartesimilarededeclin:28%şirespectiv22%.Principalelepresiuniexercitateşicareseaflălabazaacestuideclinsuntpierdereamarilorculturicenuutilizeazăsauutilizeazăînmodlimitatsubstanţenutritive,erbicideleşipesticidele,şiocreştereaintensificăriiagricole,careconduce,împreunăcualţifactori,lapierdereahabitatelormărginaşeşiatufărişuluişilautilizarearidicatăafertilizatorilor,erbicidelorşiinsecticidelor.
Figura 1 Tendinţe ale populaţiilor de păsări şi fluturi în UE-25 (% declin)
Notă: Cifrele din paranteză indică numărul speciilor luate în calcul pe fiecare tip de habitat. Tendinţele la nivelul populaţiei de păsări reflectă perioada 1980–2002. Tendinţele la nivelul populaţiei de fluturi reflectă perioada 1972/73–1997/98.
Sursa datelor: Proiectul pan-european comun de monitorizare a păsărilor (EBCC, BirdLife Int, RSPB), Conservarea fluturilor olandezi (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Tendinţe 1980–2002 (%)
– 40
– 35
– 30
– 25
– 20
– 15
– 10
– 5 0
Păsări de pădure, parc şi grădină (24)
Păsări de pe terenuricultivabile (23)
Fluturi de pădure (89)
Fluturi de grădină (206)
Fluturi de bărăganşi tundră (92)
Fluturi de mlaştină (29)
(Nr. specii)
Setul principal de indicatori | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 289Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Zonahabitatelorîmpăduriteacrescutcu0,6%din1990,ceeaceîntermeniabsoluţireprezintăaproximativ600000hectare.Totuşi,speciiledinhabitateleîmpăduritesuntînscădere.Speciiledefluturicetrăiescînacesttipdehabitatsuferăoscăderede24%,iarpăsărilecetrăiescînpăduri,parcurişigrădiniprezintăundeclinde2%.AproapetoatepăduriledinEuropasuntadministrateîntr-ooarecaremăsurăşidiverseleschemedemanagementaucusiguranţăunimpactasupradiversităţiispeciilor.Deexemplu,prezenţaarboriloruscaţişibătrâniesteimportantăpentrupăsăripentruformareacuiburilorşicasursădehrană,iardefrişareapădurilorreprezintăunfactorimportantpentrufluturiidepădure.
Definiţia indicatorului
Indicatorulestecompusdindouăpărţi:
Tendinţelepopulaţieipentruspeciişigrupuridespecii.Înprezent,grupuriledespeciiavuteînvederesunt:păsările,maialesacelespeciicaretrăiescînzonelecultivabile,păduri,parcurişigrădini,şinevertebratele,maialesfluturii.Esteindicatăşireferinţatemporalăpentruseturilededateutilizatereferitoarelaspecii.
•
Modificărialesuprafeţelorprincipalelor10tipuridehabitatEUNIS,calculateînfuncţiedeschimbăriledeocupareasoluluiîntredouăpuncteîntimp.
Logica indicatorului
IndicatorulprezintăinformaţiireferitoarelastadiulşitendinţelebiodiversităţiiînEuropa,analizândspeciileşihabitatelelorînstrânsălegătură.Pentruabordareaacestuisubiect,tendinţelegrupurilortaxonomicelargdistribuitepotfievaluateînfuncţiedeoseriedehabitatedinîntreagaEuropă.Avândînvederedisponibilitateadatelorlaniveleuropean,păsărileşifluturiiaufostselectaţicareprezentanţipentrubiodiversitateaspeciilorşiahabitatelorîngeneral.Speciiledinambelegrupuripotfirelaţionatecuoseriedehabitatediferite,iartendinţelelorpotficonsideratecafiindreprezentativepentruunhabitatînrelaţiacualtespecii.
Încazulpăsărilor,speciileevaluatesuntceledepăsăriobişnuite(numeroaseşicuolargărăspândire),cumarisuprafaţederăspândireînEuropa,avândcahabitatzonelecultivabile,pădurile,parcurileşigrădinile.
•
Figura 2 Modificările de ocupare a solului în intervalul 1990–2000 exprimate în % pentru nivelul 1990, agregate în categoriile de habitat EUNIS nivel 1
Modificările în ocupare a principalelor 10 tipuri de habitat EUNIS între 1990–2000
– 4 – 2 0 2 4 6
Habitate construite, industriale, artificiale (779 362)
Ape de suprafaţă interioare (99 471)
Păduri (603 421)
Habitate marine (– 05 346)
Habitate de coastă (– 04 465)
Culturi, agricultură, horticultură (– 757 202)
Păşuni (– 269 787)
Bărăgan, arbuşti şi tundră (– 298 108)
Teren interior lipsit de vegetaţie sau cu vegetaţie rară (– 40 302)
Habitat de noroi, mlaştină şi luncă (– 107 044)
Modificarea categoriilor de habitat
% modificare
Notă: Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Diversitatea speciilor
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005290 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Acoperirea temporală pentru cele trei seturi de date
Fluturi
Păsări
Habitate
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Ani acoperiţi
Încazulfluturilor,speciileevaluatenusuntneapăratprezenteîntoateţările,totuşifiecaredintreelepotfirelaţionatecupatrutipurimajoredehabitatEUNIS,adicăterenuricultivabile,pădure,bărăgan,tufărişşimlaştini.
Ointerpretareatendinţelorpopulaţiilorîncazulacestorspeciipetipdehabitatnecesităşioevaluareatendinţelordinariadehabitat.Pentruacestindicator,seanalizeazăşischimbăriledeocupareasoluluipentrudiferiteletipuridehabitatînintervalulcuprinsîntre1990şi2000.
Dezvoltareaviitoareaindicatoruluivaimplicaînmodclaroextindereaconceptuluişilaaltespeciişigrupuridespecii,definindşicriteriilecomunedeincluderesaudeexcludereaspeciilorpeolistă,prinîmbunătăţireaselecţieispeciilorînrelaţiecuhabitatul.
Contextul politicii de mediu
‘Stopareapierderiibiodiversităţiipânăîn2010’esteunobiectivalStrategieieuropenepentruodezvoltaredurabilă,adoptatăîn2001şisusţinutăulteriorlanivelpan-europeanîn2003,prinRezoluţiadelaKievprivitoarelabiodiversitate.AltepoliticirelevantealeComunităţiieuropeneincludcelde-alşaseleaprogramdeacţiunepentrumediuambientşistrategiapentrubiodiversitateşiplanuriledeacţiunealeComunităţiieuropene.
Lanivelglobal,Convenţiapentrudiversitatebiologică(CBD)din2002aobţinutunangajamentprincarepărţilevorurmărireducereaconsiderabilăarateiexistente
depierdereabiodiversităţiilanivelglobal,regionalşinaţionalpânăîn2010.
Obiective
Obiectivulglobalesteaceladeastopapierdereabiodiversităţiipânăîn2010.
Nuesteidentificatunobiectivcantitativspecific.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înprezent,indicatorulareungraddeimprobabilitateladiferiteniveluri.Principalaincertitudineestelegatădeabsenţageneralăadatelorreferitoarelaaltegrupuridespeciişideacoperireageograficăşitemporalăincompletăadatelor.Înplus,datelesebazeazăpemuncadevoluntariataONG-urilorcaredepinddecontinuitateafondurilorşiaresurselor.
Păsările de pe terenurile cultivate, din păduri, parcuri şi grădini:.întrucâtselectareaspeciilors-abazatpeanalizaexperţilorşinupedatestatisticereferitoarelaprezenţafiecăreiadintrespecii,sepresupunecănus-austabilitcorelaţiifoartestrânsecuhabitatele.Aceeaşilistădespeciidepăsăriafostutilizatăpentrutoateţările.
Fluturii:numaicâtevaţărimonitorizeazăfluturii(MareaBritanie,OlandaşiBelgia),darseseaflăîncursde
Setul principal de indicatori | | Biodiversitate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 291Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Diversitatea speciilor SECŢIUNEA B
constituireoreţea.Tendinţelelegatedefluturiutilizatepentruaceastăanalizăsebazeazăprinurmarepetendinţelededistribuţie,reprezentativepentrutendinţelepopulaţiei.
Seturile de date – acoperire geografică şi temporală la nivelul UEÎnmodspecificpentrupăsăriledepeterenurilecultivate,dinpăduri,parcurişigrădini:Datelesuntdisponibilepentru16dintrecele25destatemembrealeUEpentruperioada1980–2002(dateindisponibilepentruCipru,Finlanda,Grecia,Lituania,Luxemburg,Malta,Portugalia,SloveniaşiSlovacia).Datelereflectăperioadediferitedemonitorizareînfuncţiedeţară.
Înmodspecificpentrufluturi:dateledemonitorizarenusuntdisponibilepentrutoatespeciile,cisuntutilizatedatederăspândireaspeciei.
Seturi de date – reprezentativitatea datelor la nivel naţionalPăsăriledepeterenurilecultivate,dinpăduri,parcurişigrădini:reprezentativitateadatelorlanivelulUEeste
ridicatăîntrucâtspeciileselectatesuntlagrăspânditeînEuropa.Lanivelnaţional,totuşi,uneledintrespeciileselectatepotfimaipuţinreprezentative,iaraltespeciicarenuaufostselectatepentruacestindicatorpotfimaireprezentativepentruecosistemeleterenurilorcultivatesauîmpăduritealeuneiţări.
Fluturii:bunăreprezentativitateîntrucâtdateleprovindinchestionarecompletatedeexperţinaţionali.
Seturi de date – comparabilitatePăsăriledepeterenurilecultivate,dinpăduri,parcurişigradini:comparabilitateatotalăpentruUE-25estebună.Colectareadatelorsebazeazăpeschemademonitorizarepan-europeanăutilizândometodologiestandardizatăînmaimulteţări.
Fluturii:comparabilitateaestebună.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005292 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea lor
10
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Careesteprogresulînregistratînreducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GHG)înEuropa,înscopulatingeriiobiectivelorProtocoluluidelaKyoto?
Mesaj cheie
EmisiiletotaledeGHGînUE-15în2003aufostde1,7%subnivelulanuluidebază.Creşterileemisiilordedioxiddecarbonaufostcompensateprinreducereemisiilordeprotoxiddeazot,gazmetanşiflourat.Emisiilededioxiddecarbonprovenitedintransporturilerutiereaucrescut,întimpceemisiileprovenitedinindustrieauscăzut.
TotalulemisiilorGHGdinUE-15(incluzândmecanismeleflexibilealeProtocoluluidelaKyoto)în2003aufostde1,9punctedeindicepesteliniaipoteticătrasatăprinobiectivulUE.MultestatemembreUEnuaurespectatobiectivuldecoordonareaeforturilor.EmisiiletotaledeGHGînUE-10auscăzutconsiderabil(cu32,2%)întreanul-bazăagregatşi2003,datorită,înprincipal,procesuluiderestructurareeconomicăprintranziţiacătreeconomiadepiaţă.MajoritateastatelormembreUE-10suntpecaledea-şiîndepliniobiectiveledelaKyoto.
Evaluarea indicatorilor
EmisiiletotaledeGHGînUE-15în2003aufostcu1,7%inferioareniveluriloranuluidebază.PatrustatemembrealeUE-15(Franţa,Germania,SuediaşiMareaBritanie)s-auaflatdepartedeobiectivelelordecoordonareaeforturilor,excluzândmecanismeledelaKyoto.LuxemburgulşiOlandas-auaflatdepartedeobiectivelelordeîmpărţireaeforturilorexcluzândmecanismeledelaKyoto.Nouăstatemembreşi-auîndeplinitobiectiveledecoordonareaeforturilor:GreciaşiPortugalia(excluzândmecanismeledelaKyoto),Austria,Belgia,Danemarca,Finlanda,Irlanda,Italia,OlandaşiSpania(incluzândmecanismeledelaKyoto).Scădericonsiderabilealeemisiilors-auprodusînGermaniaşiMareaBritanie,celemaimarisursedeemisiidinUE,careîmpreunăreprezintăaproximativ40%dinemisiiletotaledeGHGdinUE-15;scăderileînregistrateînintervalul1990–2003aufostde18,5%înGermaniaşi13,3%înMareaBritanie.Comparativcuanul2002,emisiiledinUE-15în2003aucrescutcu1,3%,datorită,înprincipal,creşterilor
înregistrateînindustriileenergetice(cu2,1%),dincauzamăririiproducţieideenergietermicăşiacreşteriicu5%aconsumuluidecărbunedelastaţiiledeenergietermică.Înintervalul1990–2003,emisiiledeCO2provenitedintransporturiînUE-15(20%dintotalulemisiilorGHGdinUE-15)aucrescutcu23%dincauzacreşteriitransporturilorrutiereînaproapetoatestatelemembre.EmisiiledeCO2provenitedinindustriileenergeticeaucrescutcu3,3%datorităcreşteriiconsumuluidecombustibilfosilîncentralelepublicedeelectricitateşiîncălzire,darGermaniaşiMareaBritanieşi-auredusemisiilecu12%şirespectiv10%.ÎnGermania,aceastăsituaţies-adatoratîmbunătăţiriiîneficienţacentralelorelectricealimentatecucărbune,iarînMareaBritaniedatoritătreceriidelaalimentareacucărbunelaceacugazeînprocesuldeproducereaenergiei.ReducerileemisiilordeCO2înUE-15aufostrealizateînindustrieşiconstrucţii(cu11%),datorităînprincipalîmbunătăţiriieficienţeişischimbărilorstructuraledinGermania,dupăreunificare.EmisiiledeCH4dinemisiilefugitiveauscăzutcelmaimult(cu52%),datorităînprincipaldeclinuluisectoruluiexploatăriidecărbune,urmatdesectoruldeşeurilor(cu34%),datorităînprincipalreduceriicantităţiidedeşeuribiodegradableprelucrateînuzinelededeşeurişiinstalăriisistemelordecaptareagazeloremisedeuzinelededeşeuri.EmisiileindustrialedeN2Oauscăzut56%,datorităînprincipalmăsurilorspecificedelainstalaţiileproducătoaredeacidadipic.EmisiiledeN2Odinsolurileagricoleaufostredusecu11%,datorităreduceriiutilizăriifertilizatorilorşiaîngrăşămintelornaturale.EmisiiledeHFC,PFCşiSF6dinproceseindustriale,reprezentând1,6%dinemisiileGHG,auscăzutcu4%.ToatestatelemembreUE-10careauaderatlaUEîn2004auîndeplinitobiectiveledelaKyotoînmodindividual(CipruşiMaltanuşi-austabilitunobiectivKyoto).Emisiiletotaleauscăzutînmodsubstanţialdin1990înaproapetoatestateleUE-10,datorităînprincipalintroduceriieconomiilordepiaţăşirestructurărilorrezultatesaudatorităînchideriimarilorindustriipoluatoaresauconsumatoaredeenergie.Emisiileprodusedesectorultransporturilorauînceputsăcreascăînadouajumătateaanilor1990.Totuşi,emisiiledinaproapetoatestateleUE-10s-aaflatsublimitalinearăţintă–astfelacesteas-auînscrispedrumulîndepliniriiobiectivelordelaKyoto.
Pebazatendinţelordeemisiepânăîn2003,ţărilecandidatelaUE,RomâniaşiBlugaria,precumşistatulmembrualAEM,Islanda,s-auînscrisşielepedrumulîndepliniriiobiectivelordelaKyoto.Ţinândcontdetendinţeledeemisiepânăîn2003,ţărilemembrealeAEMLiechtenstein
Setul principal de indicatori | Schimbări climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 293Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Notă: Sursa datelor: Serviciul de date al AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Echivalent milioanetone CO2
Emisii(an bază = 100)
80
90
100
110
3 400
3 600
3 800
4 000
4 200
4 400
4 600
1990
1995
2000
2005
2010
Obiectivul Kyoto(excluzând mecanismele flexibile)
Obiectiv 2010
Emisii GHG (trecut)
92
şiNorvegianus-auînscrispedrumulîndepliniriiobiectivelordelaKyoto.
Definiţia indicatorului
AcestindicatorilustreazătendinţeleexistenteînemisiileGHGantropogeniceînstrânsălegăturăcuobiectiveleUEşialestatelormembre.Emisiilesuntprezentatepetipdegazşianalizateînfuncţiedecontribuţialorpotenţială
laîncălzireaglobală.Indicatorulmaioferăşiinformaţiireferitoarelaemisiiledinurmătoarelesectoare:industriienergetice;transporturirutiereşialtele;industrie(proceseşienergie);altele(energie);emisiifugitive;deşeuri;agriculturăşialtele(non-energie).ToatedatelereprezintăechivalentulCO2înmilioanedetone.
Logica indicatorului
Existădinceîncemaimultedoveziconformcăroraemisiiledegazecuefectdeserăprovoacăcreştereatemperaturiloratmosfericedesuprafaţeglobaleşieuropene,dândastfelnaştereunorschimbăriclimatice.Potenţialeleconsecinţelanivelglobalincludcreştereaniveluluimărilor,creştereafrecvenţeişiintensităţiiinundaţiilorşisecetelor,modificărialeproductivităţiibioteişihraneişisporirearisculuideboli.EforturiledereduceresaudelimitareaefectelorschimbărilorclimaticeseconcentreazăpelimitareaemisiilortuturorgazelorcuefectdeserăspecificateînProtocoluldelaKyoto.AcestindicatorvineînsprijinulanalizeianualeaComisieicuprivirelaprogresulînregistratînreducereaemisiilorînUEşiînstatelemembre,înscopulîndepliniriiobiectivelorincluseînProtocoluldelaKyotoconformMecanismuluiUEdemonitorizareaemisiilorcuefectdeseră(DeciziaConsiliului280/2004/ECprivindmecanismuldemonitorizareaemisiilorGHGîncadrulComunităţiişipentruimplementareaProtocoluluidelaKyoto).
Contextul politicii de mediu
IndicatorulanalizeazătendinţeleemisiilortotaleGHGînUEîncepândcuanul1990înconexiunecuobiectiveleUEşialestatelormembre.PentrustatelemembreUE-15,obiectivelesuntcelestabiliteprinDeciziaConsiliului2002/358ECprincarestatelemembreauconvenitcauneleţărisă-şipoatăcreşteemisiileînanumitelimite,cucondiţiacaacesteasăfiecompensateprinreducereaaltoremisii.ObiectivulProtocoluluidelaKyotopentruUE-15prevedeoreducerede8%anivelurilordin1990pentruungrupdeşasegazecuefectdeseră.PentruUE-10,pentruţărilecandidateşialtestatemembreAEM,obiectivelesuntincluseşiînprotocoluldelaKyoto.PentruoprezentareaobiectivelornaţionaledelaKyoto,vărugămsăvizitaţisite-ulwebalIMS.
Figura 1 Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în UE-15, pornind de la anul-bază până în 2003 şi drumul de parcurs până la obiectivul linear (ipotetic) Kyoto UE (excluzând mecanismele flexibile)
Emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea lor
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005294 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră în UE-10 din anul-bază până în 2003
Notă: Cu excepţia Maltei şi Ciprului, care nu au obiective legate de Protocolul de la Kyoto.
Figura 2 Drumul de parcurs până la obiectivul pentru UE-15 în 2003 (Protocolul de la Kyoto şi angajamentele statelor membre UE)
26.321.0
19.115.8
12.3
10.8
7.01.8
– 1.9– 4.8
– 5.0
– 5.2– 8.6
1.9
19.2
– 1.4
40
Spania
FinlandaAustria
Portugalia
DanemarcaIrlanda
Italia
GreciaBelgia
Olanda
FranţaGermania
Suedia
Marea BritanieLuxemburg
UE-15
Puncte de procentaj sub (–) sau peste (+) obiectivul linear
– 30 – 20 – 10 0 10 20 30
68
Emisii GHG (trecut)
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Emisii GHG (an bază = 100)
40
50
60
70
90
100
110
80
Gradul de probabilitate a indicatorului
AEMutilizeazădatetransmiseînmodoficialdestatelemembrealeUEşialteţăriAEMcareîşirealizeazăpropriileanalizecuprivirelagraduldeprobabilitateadatelorraportate(îndrumarepentrucelemaibunepracticişimanagementulgraduluideprobabilitateîninventarelenaţionaleGHG:ComitetulInterguvernamentalpentruSchimbăriClimatice(IPCC)).IPCCsugereazăcăratadeprobabilitatepentruestimativeletotalealeemisiilordeGWPmăsurate,pentrumajoritateaţăriloreuropene,esteposibilsăfieinferioarăprocentajuluide+/–20%.EsteposibilcatendinţeletotalealeemisiilordeGHGsăfiemaicorectedecâtestimăriledeemisiiabsolutepeaniseparaţi.IPCCsugereazăcăratadeprobabilitatepentrutendinţeleemisiilortotaledeGHGesteîntre+/–4%şi5%.Înacestan,pentruprimadată,estimărileratelordeprobabilitateaufostcalculatepentruUE-15.RezultatelesugereazăcărateledeprobabilitatelanivelulUE-15sesitueazăîntre+/–4%şi8%pentrutotalulemisiilorGHGdinUE-15.
PentruUE-10şiţărilecandidatelaUE,sepresupunecăratadeprobabilitateestemaimaredecâtpentru.UE-15,dincauzalipseidatelor.IndicatoruldeemisiiGHGesteunindicatorstabilitşiutilizatînmodregulatde
Notă: Sursa datelor:Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Schimbări climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 295Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea lor SECŢIUNEA B
Figura 4 Schimbări în emisiile de gaze cu efect de seră pe sector şi tip de gaz în UE-15 1990–2003
– 25
– 18
22
4
– 11
24
– 10
– 32
– 8
– 44
– 1
– 15
3CO2
CH4
N2O
HFC, PFC şi SF6
Industrii energetice
Emisii fugitive
Industrie (energie)
Industrie (procese)
Altele (energie)
Transport
Agricultură
Deşeuri
Altele
– 50 – 40 – 30 – 20 – 10 0 10 20 30 40%
organizaţiileinternaţionaleşilanivelnaţional.Oriceratădeprobabilitateutilizatăîncalcul,precumşiseturilededatetrebuiesăfiecomunicatecorectînrespectivaanalizăînscopulpreveniriitransmiteriiunormesajeeronatecearputeainfluenţaprocesulpolitic.
Notă: Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005296 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Previziunile legate de emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea acestora
11
(1) Previziunea care implică ‘măsurile interne existente’ se referă la politicile şi măsurile implementate în prezent.
Întrebare cheie legată de politica de mediu
CareesteevoluţiaprevăzutăînîndeplinireaobiectivelorProtocoluluidelaKyotocareprevădreducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GHG)pânăîn2010:dispunânddemăsurileşipoliticileinterneexistente,măsurileşipoliticileinternesuplimentareşiutilizareasuplimentarăamecanismelordelaKyoto?
Mesaj cheie
PreviziunilecumulatepentruUE-15pentruanul2010,avândlabazăpoliticileşimăsurileinterneexistente,indicăoscădereaemisiilorcu1,6%subnivelurileanului-bază.Aceastaînseamnăcăexistăundeficitde6,4%înîndeplinireaangajamentuluidelaKyotoalUE,aceladeareduceemisiilecu8%în2010,comparativcunivelurileanului-bază.
Oaplicareaparţialăamăsurilorsuplimentareplanificatearaveacarezultatreducerialeemisiilorde6,8%,ovaloareinsuficientăpentruatingereaobiectivului.UtilizareamecanismelordelaKyotodecătrediverselestatemembrearducelaodiminuareaemisiilordeîncă2,5%,ceeaceardeterminaoscăderetotalăde9,3%,ovaloaresuficientăpentruîndeplinireaobiectivuluiUE-15.Totuşi,aceastăstaredefapts-arbazapeodepăşireaobiectivuluidecătreanumitestatemembre.ToatestateleUE-10considerăcămăsurileinterneexistentevorfisuficientepentruîndeplinireaobiectivelordelaKyotoîn2010,înprincipalprinutilizareadepresiunilordedioxiddecarbon.ÎnceeacepriveştecelelaltestatealeAEM,Islanda,şiţărilecandidateBulgariaşiRomânia,acesteaseaflăpecaleaîndepliniriiobiectivelorasumatelaKyoto,întimpceNorvegiaşiLiechtenstein,prinpoliticileşimăsurileinterneexistente,nu-şivorîndepliniobiectivele.
Evaluarea indicatorului
PentruUE-15,previziunilecumulateînceeacepriveşteemisiiletotaledeGHGpentru2010,pebazamăsurilorşipoliticilorinterneexistente(1)indicăouşoarăscăderede1,6%subnivelurileanului-bază.Aceastaînseamnăcăseprevedecascădereaactualăaemisiilorde1,7%
realizatăpânăîn2003,comparatăcunivelulanului-bazăsăsestabilizezepânăîn2010.Aceastăevoluţie,luândînconsideraredoarpoliticileşimăsurileinterneexistente,conducelaundeficitde6,4%înîndeplinireaangajamentelorUEdelaKyotodeareduceemisiilecu8%în2010,faţădenivelurileanului-bază.UtilizareamecanismelordelaKyotodecătreAustria,Belgia,Danemarca,Finlanda,Irlanda,Italia,Luxemburg,OlandaşiSpania,pentrucareComisiaaaprobatefectelecantitativedincadrulProgramuluieuropeandecomerţcuemisii,vorreducedecalajulUE-15cuîncă2,5%.Aceastavaconducelaundeficitde3,9%pentruUE-15,prinaplicareacombinatăamăsurilorinterneexistenteşiautilizăriimecanismelordelaKyoto.SuediaşiMareaBritanieconsiderăcăpoliticileşimăsurilorlorinternevorfisuficientepentrua-şiîndepliniobiectiveleprinconcentrareaeforturilor.Acestestatemembrepotchiarsăînregistrezedepăşirialeacestorobiective.SeprevizioneazăcaemisiileînregistrateînAustria,Belgia,Danemarca,Finlanda,Franţa,Germania,Grecia,Irlanda,Italia,Luxemburg,Olanda,PortugaliaşiSpaniasădepăşeascăînmodsemnificativangajamenteleacestorţăriavândlabazămăsurileinterneexistente.DecalajelesemnificativeseînregistreazăîncazulSpanieicumaimultde30%şiîncazulGermanieicu1%.PrinutilizareamecanismelordelaKyotocombinatecumăsurileinterneexistente,Luxemburgîşivaîndepliniobiectivele.Oaplicareparţialăapoliticilorşimăsurilorsuplimentareplanificatedestatelemembrearaveacarezultatoscăderetotalăaemisiilordeaproximativ6,8%din1990,ovaloareinsuficientăpentruacompensadeficitulpentrustateleUE-15,avândînvederepoliticileşimăsurileinterneexistente.
ReferitorlastateleUE-10,toateacelestatecumăsuriimplementate,cuexcepţiaSloveniei,aurealizatpreviziunicareindicăoscădereaemisiilorîn2010,depăşindastfelangajamenteledelaKyoto.ObiectivulasumatdeSlovenialaKyotopoatefiîndeplinitcuajutoruldepresiunilordedioxiddecarbondelaLULUCF(utilizareteren,modificăriînutilizareaterenurilorşisilvicultură).
ÎnceeacepriveştecelelaltestatealeAEM,Islanda,şiţărilecandidate,BulgariaşiRomânia,acesteaseaflăpecaleaîndepliniriiobiectivelorasumatelaKyoto,întimpceNorvegiaşiLiechtenstein,prinpoliticileşimăsurileinterneexistente,nu-şivorîndepliniobiectivele.
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 297Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Decalajele relative între previziunile GHG şi obiectivele 2010, bazate pe politicile şi măsurile interne existente şi suplimentare şi pe baza modificărilor survenite în utilizarea mecanismelor Kyoto
Nota: Sursă date: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
12.7
25.1
26.3
9.0
12.8
9.7
12.3
4.9
– 7.8
– 17.9
3.9
18.7
13.6
0.1
– 5.0
1.2
– 0.4
– 1.7
15.2
– 5.1
– 1.3
– 2.5
6.0
2.8
– 0.1
– 20 – 10 0 + 10 + 20 + 30
UE15
Luxemburg
Marea Britanie
Suedia
Olanda
Germania
Belgia
Franţa
Grecia
Finlanda
Italia
Austria
Irlanda
Danemarca
Portugalia
Spania
Puncte procentuale depăşire (–) sau deficit (+) pentru respectivul obiectiv de emisie
Cu măsurile interne existente Cu măsurile interne suplimentare
Figura 2 Emisiile de gaze cu efect de seră actuale şi anticipate pentru UE-15 comparativ cu obiectivul Kyoto pentru 2008–2012
98.3
92.0
98.4
94.5
93.2
80
90
100
1990
1995
2000
2005
2010
Emisiile de GHG (an bază = 100)
Tendinţe UE-15 Obiectivul UE-15 (Kyoto)UE-15 cu previziunile implicând măsurile existente Obiectivul UE-15 incl. mecanismele KyotoUE-15 cu previziunile implicând măsurile suplimentare Ţinta 2010
Nota: Sursa datelor: Serviciul de date al AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Previziunile legate de emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea acestora
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005298 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Emisiile de gaze cu efect de seră actuale şi estimate, cumulate, pentru noile state membre
Nota: Emisiile GHG din trecut şi estimările GHG includ cele opt noi state membre care şi-au asumat obiectivele de la Kyoto (fără Cipru şi Malta).
Sursa datelor: (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
68
81
80
60
70
80
90
100
1990
1995
2000
2005
2010
Emisiile GHG (an bază = 100)
Tendinţe în noile state membre (SM)
Noile SM cu estimări implicând măsurile existente
Noile SM cu estimări implicând măsurile suplimentare
SeanticipeazăcăemisiiletotaledeGHGprovenitedinardereacombustibililorfosilidincentraleleelectriceşidinaltesectoare(ex.uzcasnicşiservicii,industrie),exceptândsectorultransporturilor(60%dintotalulemisiilordeGHGdinUE-15)sevorstabilizalanivelulanului2003(saucu3%subnivelulanului1990)pânăîn2010,prinaplicareamăsurilorexistenteşivorscădeacu9%subnivelulanului1990,prinutilizareamăsurilorsuplimentare.
TotalulemisiilordeGHGprovenitedintransporturi(21%dintotalulemisiilordeGHGdinUE-15)suntestimatesăcreascăcu31%pestenivelulanului1990pânăîn2010,cuaplicareamăsurilorexistenteşisădepăşeascăcu22%nivelulanului1990prinutilizareademăsurisuplimentare..
TotalulemisiilordeGHGdinagricultură(10%dintotalulemisiilordeGHGdinUE-15)suntestimatesăscadăcu13%subnivelulanului1990pânăîn2010,cuaplicareamăsurilorexistenteşicu15%subnivelulanului1990prinutilizareademăsurisuplimentare.Principalelemotivesuntreducereanumăruluidebovineşiscăderileînregistrateînutilizareadefertilizatorişideîngrăşămintenaturale.
TotalulemisiilordeGHGrezultatedinproceseindustriale(6%dintotalulemisiilordeGHGdinUE-15)suntestimatesăscadăcu4%subnivelulanului-bazăpânăîn2010,prinaplicareamăsurilorexistenteşicu20%prinutilizareamăsurilorsuplimentare.
EmisiileGHGprovenitedinmanagementuldeşeurilor(2%dintotalulemisiilordeGHGdinUE-15)suntestimatesăscadăcu52%subnivelulanului1990pânăîn2010,prinaplicareamăsurilorexistente.PrincipalelemotivealeemisiilorînscăderesuntdeclinulînregistratînprelucrareadeşeurilorbiodegradabileînuzinelededeşeurişipondereacrescândăarecuperăriiCH4dinuzinelededeşeuri.
Definiţia indicatorului
Acestindicatorilustreazătendinţeleanticipatelanivelulemisiilorantropicedegazecuefectdeseră,comparativcuobiectiveleUEşialestatelormembre,prinutilizareapoliticilorşimăsurilorexistenteşi/sauaunorpoliticisuplimentareşi/sauamecanismelordelaKyoto.Emisiile
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 299Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
degazecuefectdeserăsuntprezentatedupătipullorşianalizateprinprismapotenţialeilorcontribuţiilaîncălzireaglobală.Indicatorulmaioferăşiinformaţiicuprivirelaemisiiînfuncţiedesectoare:ardereacombustibililorfosiliîncentraleleelectriceşialtesectoare(ex.uzcasnicşiservicii;industrie);transport;proceseindustriale;deşeuri;agriculturăşialtele(inclusivsolvenţi).ToatedatelesuntexprimateînechivalentCO2înmilioanetone.
Logica indicatorului
Existădinceîncemaimultedoveziconformcăroraemisiiledegazecuefectdeserăprovoacăcreştereatemperaturiloratmosfericedesuprafaţăglobaleşieuropene,dândastfelnaştereunorschimbăriclimatice.Potenţialeleconsecinţelanivelglobalincludcreştereaniveluluimărilor,creştereafrecvenţeişiintensităţiiinundaţiilorşisecetelor,modificărialeproductivităţiibioteişihraneişisporirearisculuideboli.EforturiledereduceresaudelimitareaefectelorschimbărilorclimaticeseconcentreazăpelimitareaemisiilortuturorgazelorcuefectdeserăspecificateînProtocoluldelaKyoto.
AcestindicatorvineînsprijinulanalizeianualeaComisieicuprivirelaprogresulînregistratînreducereaemisiilorînUEşiînstatelemembre,înscopulîndepliniriiobiectivelorincluseînProtocoluldelaKyotoconform
MecanismuluiUEdemonitorizareaemisiilorcuefectdeseră(DeciziaConsiliului280/2004/ECprivindmecanismuldemonitorizareaemisiilorGHGîncadrulComunităţiişipentruimplementareaProtocoluluidelaKyoto).
Contextul politic
PentrustatelemembreUE-15,obiectivelesuntcelestabiliteprinDeciziaConsiliului2002/358ECprincarestatelemembreauconvenitcauneleţărisă-şipoatăcreşteemisiile,înanumitelimite,cucondiţiacaacesteasăfiecompensateprinreducereaaltoremisii.ObiectivulProtocoluluidelaKyotopentruUE-15pentruintervalul2008–2012prevedeodiminuarecu8%anivelurilordin1990pentruungrupdeşasegazecuefectdeseră.PentruUE-10,pentruţărilecandidateşialtestatemembreAEM,obiectivelesuntincluseşiînprotocoluldelaKyoto.PentruaaveaoimagineasupraobiectivelornaţionaledelaKyoto,vărugămsăvizitaţisite-ulwebalIMS.
Gradul de probabilitate a indicatorului
NuafostevaluatgraduldeprobabilitatereferitorlapreviziunilelegatedeemisiiledeGHG.Cutoateacestea,maimulteţăriaudesfăşuratanalizedesensibilitatepentrupreviziunilelor.
Previziunile legate de emisiile de gaze cu efect de seră şi eliminarea acestora
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005300 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Temperatura globală şi temperatura în Europa
12
Întrebare cheie legată de politica de mediu
VarămânecreştereatemperaturiimediiglobaleînlimitelestabilitedepoliticaUEîndomeniu,nedepăşind2°Cpestenivelulpre-industrialpânăîn2100,şideasemenea,varămâneratadecreştereatemperaturiimediiglobaleînlimitelepropuse,nedepăşind0,2°Cpedecadă?
Mesaj cheie
Creştereatemperaturiimediiglobaleînregistratăîncursulultimelordecadeesteneobişnuitădinpunctdevederealmagnitudiniişialritmuluischimbărilor.Creştereatemperaturiipânăînanul2004afostdeaproximativ0,7+/–0,2°Ccomparativcunivelurilepre-industriale,ceeacereprezintăotreimedinţintapoliticiiUE,denumaimultde2°C.ConformComitetuluiInterguvernamentalpentruSchimbăriClimatice(IPCC),esteposibilcatemperaturamedieglobalăsăcreascăcu1,4–5,8°Cînintervalul1990–2100,şiastfelobiectivulfixatdeUEpoatefidepăşitînintervalul2040–2070.
Mediaschimbărilordinprezentlanivelglobalestedeaproximativ0,18+/–0,05°Cpedecadă,ovaloarecedepăşeşteprobabiloriceratămediedeîncălzirepe100anidin.ultimii.1.000.ani.
Evaluarea indicatorului
Globulpământesc,îngeneral,şiEuropaînparticular,auînregistratcreşteridetemperaturăconsiderabileînultimii100deani(Figura1),şimaialesînultimeledecade.
Lanivelglobal,creştereatemperaturiipânăînanul2004afostdeaproximativ0,7+/–0,2°Ccomparativcunivelurilepre-industriale,ceeacereprezintăotreimedinţintapoliticiiUEdelimitareaîncălziriiglobalemedii,lanumaimultde2°C.Acesteschimbărisuntneobişnuitedinpunctdevederealmagnitudiniişialritmuluischimbării(Figura2).Anii1990aureprezentatceamaicălduroasădecadăînregistratăvreodată,iaranul1998afostcelmaicăldurosan,urmatdeanii2003,2002şi2004.
Esteposibilcatemperaturamedieglobalăsăcreascăcu1,4–5,8°Cînintervalul1990–2100,presupunândcănuvorexistaaltepoliticiprivindschimbărileclimaticeînafaraProtocoluluidelaKyoto,şiluândînconsiderarecaracterulprobabilalsensibilităţiiclimatice.Avândînvedereacestintervalanticipat,esteposibilcaobiectivulUEsăfiedepăşitînperioada2040–2070.
Ratadecreştereatemperaturiiglobaleesteînprezentdeaproximativ0,18+/–0,05°Cpedecadă,ovaloaredejafoarteapropiatădeţintaindicativăde0,2°Cpedecadă.AvândînvedereseriadescenariievaluatedeIPCC,esteposibilcaţintaindicativăpropusăde0,2°Cpedecadăsăfiedepăşităînviitoareledecadeapropiate.
Europaasuferitoîncălziremaimaredecâtmediaglobală,înregistrândocreşterede1°Cdin1900.ÎnEuropa,celmaicăldurosanafostanul2000,iarurmătoriişapteceimaicălduroşianidinacestclasaments-auînregistratînultimii14ani.Creştereatemperaturiiafostmaisemnificativăîntimpulierniidecâtîntimpulverii.
Definiţia indicatorului
Indicatorulprezintătendinţeletemperaturilormediiglobaleşieuropeneanuale,precumşitemperaturileeuropenepetimpdevară/iarnă(toatecomparativcumediaanilor1961–1990).Unităţiledemăsurăsunt°Cşi°Cpedecadă.
Logica indicatorului
Temperaturaatmosfericădesuprafaţăoferăunuldintrecelemaievidentesemnaledeschimbareclimatică,maialesînultimeledecade.Eaafostmăsuratăde-alungulmaimultordecadeşichiarsecole.Existădinceîncemaimultedoveziconformcăroraemisiileantropicedegazecuefectdeserăsuntresponsabile(înmaremăsură)pentrucreşterearapidăatemperaturilormedii,înregistratărecent.Factoriinaturali,precumvulcaniişiactivitateasolară,arputeaexplicaînmaremăsurăvariabilitateatemperaturiidepânălajumătateasecolului20,însăînceeacepriveşterecentaîncălzirenupotoferidecâtexplicaţiiparţiale.
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 301Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Temperatura globală şi temperaturaeîn Europa SECŢIUNEA B
Potenţialeleconsecinţeincludcreştereaniveluluimărilor,creştereafrecvenţeişiintensităţiiinundaţiilorşisecetelor,modificărialeproductivităţiifloreişifauneişihraneişisporirearisculuideboli.TendinţeleşipreviziunilelegatedetemperaturamedieglobalăanualăpotfirelaţionatecuţinteleindicativealeUE.Cutoateacestea,înEuropa,temperaturileprezintădecalajesemnificativedelavest(maritim)laest(continental),delasud(mediteranean)lanord(arctic),precumşidiferenţeregionale;temperaturiledintimpuliernii/veriişizileireci/caldeindicăvariaţiiledetemperaturădindecursulunuian.Rataşidistribuţiaspaţialăamodificărilordetemperaturăsuntimportante,deexemplu,îndeterminareaposibilităţiiecosistemelornaturaledeaseadaptalaschimbărileclimatice.
Contextul politicii de mediu
Indicatorulpoaterăspundeunorîntrebărilegatedepoliticiledemediu:varămânecreştereatemperaturiimediiglobaleînlimitelestabilitedepoliticaUEîndomeniu(2°Cpestenivelulpre-industrial)?Varămâneratadecreştereatemperaturiimediiglobaleînlimitelepropusede0,2°Cpedecadă?
Pentruaevitaconsecinţelegravealeschimbărilorclimatice,ConsiliulEuropean,princelde-alşaseleaprogramdeacţiuneîndomeniulmediuluiînconjurător(6EAP,2002),consolidatşiprinConsiliulpentruMediuşiConsiliulEuropeandinmartie2005,apropusocreştere
Figura 1 Deviaţiile mediilor de temperatură globală anuală, 1850–2004, comparativ cu media anilor 1961–1990 (în °C)
Nota: Sursa datelor: KNMI, Departamentul pentru Cercetări Climatice (CRU), http://www.cru.uea.ac.uk/cru/data file tavegl.dat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
– 1.5
– 1
– 0.5
0
0.5
1
1.5
Deviaţia de temperatură, comparativ cu media anilor 1961–1990 (˚C)
2000
1990
1980
1970
1960
1950
1940
1930
1920
1910
1900
1890
1880
1870
1860
1850
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005302 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Rata medie globală de schimbare a temperaturii (în °C pe decadă)
Nota: Sursa datelor: KNMI, Departamentul pentru Cercetări Climatice (CRU), http://www.cru.uea.ac.uk/cru/data file tavegl.dat. (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Ritmul schimbării (˚C/10 ani)
– 0.2
– 0.1
0.0
0.1
0.2
2000
1990
1980
1970
1960
1950
1940
1930
1920
1910
1900
1890
1880
1870
1860
1850
detemperaturămedieglobalăcaresăselimitezelanumaimultde2°Cpestenivelurilepre-industriale(aproximativ1,3°Cpestetemperaturamedieglobalădinprezent).Pelângăaceasta,unelestudiiaupropusoţintă„durabilă”delimitarearitmuluideîncălzireantropicăla0,1pânăla0,2°Cpedecadă.
Obiectiveleînceeacepriveştemodificareatemperaturiiabsolute(adică2°C)şiratamodificării(adică0,1–0,2°Cpedecadă)aufostgenerateiniţialderateledemigraţieaunorspeciideplante,precumşideschimbărilenaturaledetemperaturădintrecut.ObiectivulUEînceeacepriveştecreştereatemperaturiiglobale(adică2°C)afostrecentconfirmatcafiindunobiectivrealizabildinpunctdevedereştiinţificşipolitic.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Creştereaînregistratălanivelultemperaturiimediiatmosferice,maialesînultimeledecade,oferăunuldintrecelemaievidentesemnaledeschimbareclimatică.
Temperaturaafostmăsuratăde-alungulmaimultorsecole.Esteometodologiegeneralagreată,cuungradscăzutdeimprobabilitate.Seriilededateutilizatepentruacestindicatoraufostverificateşicorectateavândînvederemodificareametodologiilorşialocaţiei(ruralăîntrecut,acumdevenităurbană).Graduldeimprobabilitateestemaimarepentruschimbăriledetemperaturăanticipate,avândcamotivaţielacuneleîncunoaşterea
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 303Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 3 Deviaţiile de temperatură anuale europene, din timpul iernii şi al verii (în °C, exprimate ca o medie pe 10 ani, comparativ cu media anilor 1961–1990)
Nota: Sursa datelor: KNMI, (http://climexp.knmi.nl) conform Departamentului pentru Cercetări Climatice (CRU), dosar CruTemp2v. (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
– 1.5
– 1
– 0.5
0
0.5
1
1.5
1850
1860
1870
1880
1890
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980
1990
2000
Deviaţiile de temperatură, comparativ cu media anilor 1961–1990 (ºC)
Anual Iarnă Vară
unorpărţialesistemuluiclimatic,incluzândsensibilitateaclimatică.
TemperaturaafostmăsuratăînmultepunctedinEuropa,de-alungulmaimultordecade.Graduldeimprobabilitateascăzutînultimeledecadedatorităutilizăriiextinseaunormetodologiiconveniteşiaunorreţeledemonitorizaremaidense.
Valorileanualealetemperaturilorglobaleşieuropeneauungraddeacurateţedeaproximativ+/–0,05°C(douălimitedeeroarestandard)pentruperioadadedupă1951.Înanii1850,graduldeimprobabilitateeradepatruorimaimare,iargraduldeacurateţes-aîmbunătăţittreptatînintervalul1860–1950,cuexcepţiauneideteriorăritemporarecauzatedeperioadelemarcatedelipsadatelorşiderăzboaie.Noiletehnologii,maialescelelegatedeutilizareateledetecţiei,vorducelamărireaarieideacoperireşilareducereagraduluideimprobabilitateînestimareatemperaturilor.
Temperatura globală şi temperaturaeîn Europa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005304 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră
13
(1) Studii ştiinţifice recente au demonstrat că pentru a spori şansele de respectare a obiectivului politicilor UE de limitare a creşterii temperaturii globale la 2 °C peste nivelurile pre-industriale, concentraţiile de GHG trebuie stabilizate la un nivel mult inferior, de ex. 450 ppm echivalent CO2.
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Vorrămâneconcentraţiiledegazecuefectdeseră(GHG)subpragulde550ppmechivalentCO2,petermenlung,nivelnecesarpentrualimitacreştereatemperaturiiglobalela2°Cpestenivelurilepre-industriale(1)?
Mesaj cheie
Concentraţiaatmosfericădedioxiddecarbon(CO2),principalulGHG,acrescutcu34%comparativcunivelurilepre-industriale,carezultatalactivităţilorumane,cunoscândunritmacceleratîncepândcu1950.ŞialteconcentraţiideGHGaucrescutcarezultatalactivităţilorumane.ConcentraţiileactualedeCO2şiCH4nuaufostdepăşiteînultimii420000ani,iarconcentraţiaactualădeN2Oînultimiicelpuţin1000deani.
PreviziuniledebazăaleIPCCindicăposibilitateacarespectiveleconcentraţiideGHGsădepăşeascănivelulde550ppmechivalentCO2înurmătoarelecâtevadecade(înaintede2050).
Evaluarea indicatorului
ConcentraţiadeGHGdinatmosferăacrescutîndecursulsecolului20carezultatalactivităţilorumane,legateînmaremăsurădeutilizareacombustibililorfosili(ex.pentrugenerareadeenergieelectrică),activităţileagricoleşimodificăriledeutilizareasolului(înprincipaldefrişarea),şicontinuăsăcrească.Creştereaaînregistratoaccelerareînspecialîncepânddinanii1950.Comparativcuerapre-industrială(înaintede1750),concentraţiilededioxiddecarbon(CO2),metan(CH4)şioxidazotic(N2O)aucrescutcu34%,153%,şirespectiv17%.Concentraţiile
actualedeCO2(372părţipermilion,ppm)şiCH4.(1772.părţipermiliard,ppb)nuaufostdepăşiteînultimii420000ani(înceeacepriveşteCO2,probabilcănuaufostdepăşiteînultimii20demilioanedeani);concentraţiaactualădeN2O(317ppb)nuafostdepăşităînultimii1000de.ani..
IPCCaprezentatdiferiteconcentraţiideGHGestimateînviitorpentrusecolul21,carevariazăînfuncţiedeoseriedescenariidedezvoltaresocio-economică,tehnologicăşidemografică.Acestescenariinupresupunimplementareaunormăsuripoliticedeterminatedeunanumitclimat.Conformacestorscenarii,seestimeazăocreştereaconcentraţiilordeGHGpânăla650–1350ppmechivalentCO2pânăîn2100.Estefoarteposibilcaaceastăcreşteredinsecolul21săfiecauzatădearderiledecombustibilifosili.
PreviziunileIPCCdemonstreazăcăacesteconcentraţiiatmosfericeglobaledeGHGvorputeadepăşivaloareade550ppmechivalentCO2înurmătoareledecade(înaintede2050).Dacăacestnivelestedepăşit,suntfoartepuţineşansecatemperaturaglobalăsăsemenţinăsubobiectivulUEdecreşteredepânăla2gradepestenivelurilepre-industriale.Prinurmare,pentrurealizareaacestuiobiectiv,suntnecesarescăderisemnificativealeemisiilorglobale.
Definiţia indicatorului
IndicatorulprezintătendinţelemăsurateşipreviziunilepentruconcentraţiiledeGHG.SuntincluseconcentraţiiledeGHGceseînscriuînprotocoluldelaKyoto(CO2,CH4,N2O,HFC,PFC,şiSF6).EfectulconcentraţiilordeGHGasupraefectuluideserăsporitesteprezentatsubformaconcentraţieiechivalentedeCO2.Suntluateînconsideraremediileanualeglobale.ConcentraţiileechivalentedeCO2.suntcalculateavândcapunctdeplecareconcentraţiilemăsuratedeGHG(părţipemilionînechivalentCO2).
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 305Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Concentraţiile măsurate şi anticipate ale serei „Kyoto”
Nota: Sursa datelor: SIO; ALE/GAGE/AGAGE; NOAA/CMDL; IPCC, 2001 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
ppm echivalent CO2
250
350
450
550
650
750
850
950
1 050
1 150
1 250
1 350
2100
2000
1950
1900
1850
1800
1750
B2 B1A2A1FI A1TA1BObservaţii
Logica indicatorului
IndicatorulprezintătendinţeleconcentraţiilordeGHG.Esteindicatorulprincipalutilizatînnegocierileinternaţionalepentruviitoarelereducerialeemisiilor(după2012).CreştereaconcentraţiilordeGHGesteconsideratăafiunadintrecelemaiimportantecauzealeîncălziriiglobale.Aceastăcreştereducelaintensificareaforţeiradioactiveşilaunefectdeserămaiintens,ceeacecauzeazăocreştereatemperaturiimediiglobaleasuprafeţeipământuluişiaatmosfereiinferioare.
Deşimajoritateaemisiilorseproducînemisferanordică,utilizareaunorvalorimediiglobaleestejustificatăpentru
căduratadeviaţăatmosfericăaGHGestecomparatăcudurateleamesteculuiatmosfericglobal.Aceastaconducelaunamestecatmosfericdestuldeuniformpeglob.Indicatorulmaiexprimăşiponderearelativăadiferitelorgazeînefectuldeserăintensificat.
ConcentraţiilesporitedeGHGdeterminăforţaradioactivăşiafecteazăbugetulenergeticalplanetei,precumşisistemulclimatic.AtâtforţaradioactivăcâtşiconcentraţiadeechivalentCO2potfiutilizatecaindicatoriînscopulprezentăriigraduluideafectareabugetuluideradiaţiialepământului.ConcentraţiaechivalentuluideCO2.este.definităcafiindconcentraţiadeCO2carearcauzaaceeaşicantitatedeforţăradioactivăcaşiamesteculdeCO2.
Concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005306 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
şialteGHG.AicisuntprezentateconcentraţiiledeechivalentCO2maimultdecâtforţeleradioactive,întrucâtacesteasuntmaiuşordeînţelesdecătrepublicullarg.ConcentraţiiledeechivalentCO2potfideasemeneautilizatecuuşurinţăpentruaînregistraevoluţiacătreobiectivulpetermenlungalUEînceeacepriveşteclima,aceladeastabilizaconcentraţiileGHGsub550ppmechivalentCO2.CFC-urileşiHCFC-urilenusuntluateînconsiderarepentruacestindicator,întrucâtobiectivulUEdestabilizareaconcentraţiilorseaplicănumaiGHG-urilordelaKyoto.CreştereaconcentraţiilordeGHGprovineînprincipaldinactivităţileumane,incluzândutilizareacombustibililorfosilipentrugenerareadeenergieşicăldură,transportşiuzcasnic,agriculturăşiindustrie.
Contextul politicii de mediu
IndicatorularecascopasigurareauneibazepentruanalizareaevoluţieiînîndeplinireaobiectivuluipetermenlungalUEdelimitareacreşteriitemperaturiiglobalela2°Cpestenivelurilepre-industriale,şi,prinaceasta,stabilizareaconcentraţiilordeGHGlaovaloaremultinferioară550ppmechivalentCO2(DeciziaNr.1600/2002/ECaParlamentuluiEuropeanşiaConsiliuluidindatade22iulie2002,cestabileştecelde-alşaseleaprogramcomunitardeacţiuneîndomeniulmediului,confirmatprinconcluziileConsiliuluiMediuluidinmartie2005).
ObiectivulfinalalConvenţieiCadruaNaţiunilorUniteprivindSchimbărileClimatice(UNFCCC)este de a stabiliza concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest obiectiv trebuie atins într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.
PentruîndeplinireaobiectivuluiUNFCCC,UEaspecificatmaimulteobiectivecantitativeîncelde-alşaseleaprogramdeacţiuneprivindmediul(6EAP),caremenţioneazăobiectivulpetermenullungalUElegatdeschimbărileclimatice,dealimitacreştereatemperaturiiglobalelaunmaximde2°Ccomparativcunivelurilepre-industriale.AcestobiectivafostconfirmatdeConsiliilepentruMediu
din20decembrie2004şi22–23martie2005.ConformconcluziilorConsiliuluipentruMediudindecembrie2004,poatefinecesarăstabilizareaconcentraţiilorcumultsubpragulde550ppmechivalentCO2,iaremisiileglobaledeGHGvortrebuisăscadăîndouăzecideani,fiindurmatedereducerisubstanţiale,decelpuţin15%şipoatechiarcu50%pânăîn2050,comparativcunivelulanilor1990.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Începândaproximativcuanii1980,concentraţiileglobalemediisuntdeterminatedemăsurătorilevalorilormediidinmaimultereţeledestaţiidesol(SIO,NOAA/CMDL,ALE/GAGE/AGAGE),fiecarefiindconstituitădinmaimultestaţiirepartizatepeglob.Utilizareavalorilormediiglobaleestejustificatăîntrucâtintervaluldetimplacaresurseleşidepresiunilesemodificăestemareîncomparaţiecuintervalulîncareseproduceamesteculatmosfericglobal.
Corectitudineaabsolutăaconcentraţiilorglobaleanualeestedeordinula1%pentruCO2,CH4şiN2O,şiCFC-uri;pentruHFC-uri,PFC-uri,şiSF6,corectitudineaabsolutăsepoateridicapânăla10–20%.Cutoateacestea,variaţiileanualesuntmultmaiprecise.Calculeledeforţăradioactivăauocorectitudineabsolutăde10%;tendinţeleînregistrateînforţaradioactivăsuntmultmaiprecise.
Sursadominantădeeroareînceeacepriveşteforţaradiaţiiloresteimprobabilitateaînmodelareatransferuluiradioactivînatmosferapământuluişiînparametriispectroscopiciaimoleculelorimplicate.Forţaradioactivăestecalculatăutilizându-separametrizareacarerelaţioneazăconcentraţiilemăsuratedeGHGcuforţaradioactivă.Marjatotalădeeroareacalculelordeforţăradioactivă(pentrutoatespeciilecumulate)esteestimatăafide10%.ForţaradioactivămaiesteexprimatăşiînconcentraţiadeechivalentCO2;ambeleauaceeaşimarjădeeroare.Graduldeprobabilitateîntendinţeleforţeiradioactive/concentraţiilordeechivalentCO2
estedeterminatdepreciziametodei,maimultdecâtdecorectitudineaabsolutămenţionatămaisus.Graduldeprobabilitatealtendinţeieste,prinurmare,multinferiorvaloriide10%,şiestedeterminatdeacurateţeamăsurătorilordeconcentraţii(0,1%).
Setul principal de indicatori | Schimbările climatice
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 307Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Esteimportantsăseobservecăpotenţialuldeîncălzireglobalănuesteutilizatîncalculareaforţeiradioactive.ElesteutilizatnumaipentruacomparaefecteleclimaticeînregistrateîntimpaleemisiilordediferiteGHG.
Graduldeimprobabilitatedelanivelulpreviziunilormodelestelegatdegraduldeimprobabilitatealscenariilordeemisie,demodeledeclimatglobalşidedateleşiestimărilerealizate.
Măsurătoriledirecteauobunăcapacitatedecomparare.DeşiseaşteaptăcametodeledecalculalforţeiradioactiveşialechivalentuluiCO2săseîmbunătăţeascăînviitor,oriceactualizareaacestormetodesevaaplicasetuluicompletdedateceacoperătoţianii,astfelîncâtacestprocesnuvaafectacapacitateadecomparareaindicatoruluiîntimp.
Concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005308 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cuparea terenului14
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Câtdemultşiîncemăsurăsuntterenulagricol,celforestierşialtetipurideterensemi-naturalşinaturalocupateprindezvoltareaterenurilorurbaneşiaaltorterenuriartificiale?
Mesaj cheie
Ocupareaterenuluiprinextindereazonelorartificialeşiainfrastructuriirespectivereprezintăcauzaprincipalăacreşteriigraduluideocupareasoluluilaniveleuropean.Zoneleagricoleşi,într-omăsurămairedusă,pădurileşizonelesemi-naturaleşinaturalesuntpecalededispariţiecauzatădedezvoltareasuprafeţelorartificiale.Aceastădezvoltareafecteazăbiodiversitateaîntrucâtdeterminăoscădereahabitatelor–mediuldeviaţăanumeroasespecii,şifragmenteazăpeisajulcarelesusţineşicareasigurălegăturadintreacestea.
Evaluarea indicatorului
Ceamaiextinsăcategoriedeterencareesteinvadatăprindezvoltareaterenuluiurbanşiaaltorterenuriartificiale(mediapentru23deţărieuropene)esteceaaterenuluiagricol.Înintervalul1990–2000,48%dinzonelecareaudevenitsuprafeţeartificialereprezentauterenuriarabilesauculturipermanente.AcestprocesestesemnificativmaialesînDanemarca(80%)şiGermania(72%).Păşunileşiterenurileagricolemixtesunt,înmedie,următoareacategoriedeterenîncursdeocupare,reprezentând36%dintotal.Totuşi,înmaimulteţărişiregiuni,acestepeisajereprezintăsursamajorăînprocesuldeocupareaterenului(însensullarg),deexempluînIrlanda(80%)şiînOlanda(60%).
Proporţiadeterenîmpăduritşiterennaturalocupatprindezvoltareaartificialăînaceastăperioadă,estemaiimportantăîncazulPortugaliei(35%),Spaniei(31%)şiGreciei(23%).
Întrebare specifică legată de politica de mediu: Care sunt factorii determinanţi implicaţi în extinderea terenurilor urbane şi a altor tipuri de teren artificial?
Laniveleuropean,construcţiadelocuinţe,serviciileşiactivităţilederecreerereprezintăjumătatedincreşterea
totalăazonelorurbaneşiaaltorzoneartificialeînintervalul1990–2000.Darsituaţiadiferăînfuncţiedeţară,delaţăricareînregistreazăoproporţiemaimarede70%pentrunoileocupărideterenavândcaobiectivconstrucţiadelocuinţe,serviciileşiactivităţilederecreere(LuxemburgşiIrlanda),pânălaţăricaGrecia(16%)şiPolonia(22%),undedezvoltareaurbanăestemotivatăînprincipaldeactivitateaindustrială/comercială.
Amplasamenteleindustriale/comercialereprezintăurmătorulsectorresponsabilpentruocupareaterenurilor,cu31%dinmediaeuropeanădenoiocupărideterendinrespectivaperioadă.Totuşi,acestsectorareceamaimarepondereînBelgia(48%),Grecia(43%)şiUngaria(32%).
Ocupareaterenuluipentrumine,carieredeextracţieşidepozitededeşeuriafostrelativimportantăînţărilecareauînregistratoocuparescăzutăaterenurilorartificialeînperioada1990–2000,precumşiînPolonia(43%),undemineritulesteunsectorcheiealeconomiei.Laniveleuropean,totalulterenurilorocupatepentrumine,carieredeextracţieşidepozitededeşeuriestede14%.
Ocupareaterenurilorpentruinfrastructuradetransport(3,2%dintotaluldenoiterenuriartificiale)estesubestimatăînstudiicaresebazeazăpeteledetecţie,cadeexemplusistemuldeinformaţiidespresolînbazadedateCorine(CLC).Ocupareasoluluiurmărindformelelineare,cadeexempluşoseleleşicăileferatenuafostinclusăînstatistici,careseconcentreazănumaipeinfrastructurilezonale(ex.aeroporturişiporturi).Impermeabilizareaterenurilorşifragmentareacauzatădeinfrastructurilelineare,necesităprinurmare,osupraveghereatentăprindiferitemijloace.
Întrebare specifică legată de politica de mediu: Unde s-au produs cele mai importante ocupări prin teren artificial?
Ocupareaterenuluigeneratădeexpansiuneaurbanăşiartificialădincele23ţărieuropeneacoperitedesistemuldeinformaţiiledespresoldinbazadedateCorine2000,seridicăla917224hectareîn10ani.Ceeacereprezintă0,3%dintotalulteritoriuluiacestorţări.Poatepăreaunprocentajscăzut,dardiferenţelespaţialesuntfoarteimportante,iarexpansiuneaurbanădinmulteregiuniestefoarteintensă.
AvândînvederecontribuţiafiecăreiţărilatotalulnoiiexpansiuniurbaneşideinfrastructurădinEuropa,valorilemediianualevariazădela22%(Germania)la0,02%
Setul principal de indicatori | Ecosistemul terestru
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 309Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Contribuţia relativă a categoriilor de ocupare de teren la expansiunea terenurilor urbane şi artificiale
Nota:
Originea terenurilor urbane ocupate
35,7 %Păşuni şi teren
agricol mixt
48,4 %Teren arabil şi
culturi permanente9,0 %
Păduri şi vegetaţieintermediarăde arbuşti
5,7 %Păşuni naturale,
bărăgan,vegetaţie sclerofilă
0,4 %Spaţii deschise cuvegetaţie redusă sau inexistentă
0,3 %Mlaştini 0,5 %
Corpuri de apă
Figura 2 Ocuparea terenului pe mai multe tipuri de activităţi antropice pe an, în 23 de ţări europene, 1990–2000
Factori ai extinderii terenului urban — ha/an
0 10 000 20 000 30 000 40 000 50 000 60 000
Terenuri ocupate de mine, carierede extracţie şi depozite de deşeuri
Terenuri ocupate de reţelede transport şi infrastructură
Terenuri ocupate de amplasamenteindustriale şi comerciale
Terenuri ocupate de locuinţe,servicii şi recreere
Nota: Sursa datelor: Rapoarte privitoare la terenuri şi ecosisteme, fundamentate în baza de date cu informaţii asupra ocupării solului Corine (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
(Letonia),cuvaloriintermediareînFranţa(15%),Spania(13,3%)şiItalia(9,1%).Diferenţeleînregistrateîntreţărisuntstrânslegatededimensiuneaacestoraşidedensitateademografică(Figura3).
Ritmulînregistratînocupareaterenuluicomparativcuextindereainiţialăazonelorurbaneşiaaltorzoneartificialedinanii1990,neoferăoaltăimagine(Figura4).Dinaceastăperspectivă,valoareamediepentrucele23ţărieuropeneacoperitedeCLC2000variazăpânălaocreştereanualăde0,7%.CeamairapidădezvoltareurbanăesteînregistratăînIrlanda(creşterede3,1%înzonaurbanăpean),Portugalia(2,8%),Spania(1,9%)şiOlanda(1,6%).Totuşi,aceastăcomparaţiereflectăcondiţiileiniţialediferite.Deexemplu,Irlandaaînregistratunvolumfoarteredusdezonăurbanăîn1990,iarOlandaunuldintrecelemairidicatedinEuropa.ExpansiuneaurbanădinUE-10esteîngeneralmairedusădecâtînUE-15,întermeniabsoluţişirelativi.
Definiţia indicatorului
Creştereavolumuluideterenuriagricole,împădurite,semi-naturaleşinaturaleocupateprinexpansiuneaterenurilorurbaneşiartificiale.Includezoneleimpermeabilizatedeconstrucţiişiinfrastructuraurbană,precumşispaţiileverziurbane,complexelesportiveşiderecreere.Principaliifactorideterminanţiînocupareaterenurilorsuntgrupaţipeprocesecerezultădinextinderea:.
Locuinţe,serviciişirecreere,Amplasamenteindustrialeşicomerciale,
••
Reţeledetransportşiinfrastructură,şiMine,carieredeextracţie,depozitededeşeuri.
••
Cuparea terenului
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005310 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Ocuparea medie anuală a terenurilor ca procent al ocupării totale urbane în Europa-23 în perioada 1990–2000
Nota: Sursa datelor: Rapoarte privitoare la terenuri şi ecosisteme, fundamentate în baza de date cu informaţii asupra ocupării solului Corine (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
Austria
Belgia
Bulgar
ia
Repu
blica
Ceh
ă
Danem
arca
Esto
nia
Fran
ţa
German
ia
Grecia
Unga
ria
Irlan
daIta
lia
Leto
nia
Litua
nia
Luxe
mbu
rg
Oland
a
Polonia
Portu
galia
Român
ia
Slov
acia
Slov
enia
Span
ia
Marea
Brit
anie
Nota: Sursa datelor: Rapoarte privitoare la terenuri şi ecosisteme, fundamentate în baza de date cu informaţii asupra ocupării solului Corine (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Figura 4 Ocuparea medie anuală a terenurilor în perioada 1990–2000 ca procentaj al terenurilor artificiale în 1990
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
Austria
Belgia
Bulgar
ia
Repu
blica
Ceh
ă
Danem
arca
Esto
nia
Fran
ţa
German
ia
Grecia
Unga
ria
Irlan
daIta
lia
Leto
nia
Lithu
ania
Luxe
mbu
rg
Oland
a
Polonia
Portu
galia
Român
ia
Slov
acia
Slov
enia
Span
ia
Marea
Brit
anie
EUR-
23
Logica indicatorului
Utilizareaterenurilorpentruinfrastructurileurbaneşiceleasociatearecelmaisemnificativimpactasupramediuluiînconjurătordincauzaimpermeabilizăriisolului,precumşidincauzaperturbărilorrezultatedintransport,zgomot,utilizarearesurselor,evacuareadeşeurilorşipoluare.Reţeleledetransportcarefaclegăturileîntre
oraşeîşiaducunaportnegativlafragmentareaşidegradareapeisajuluinatural.Intensitateaşimodeleledeexpansiuneurbanăsuntrezultatulatreiprincipalifactori:dezvoltareaeconomică,cerereadelocuinţeşiextindereareţelelorurbane.Deşiprincipiulsubsidiarităţiiatribuieresponsabilităţiledeplanificareurbanăşiaterenurilorlanivelnaţionalşiregional,celemaimultepoliticieuropeneauunefectdirectsauindirectasupradezvoltăriiurbane.
Setul principal de indicatori | Ecosistemul terestru
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 311Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
ZoneleintravilaneaucunoscutocreştereconstantăîntoatăEuropatimpdezeceani,continuândtendinţeleînregistrateînanii1980.Acelaşilucruseaplicăşiîncazulinfrastructuriidetransporturi,carezultatalcreşteriistandarduluideviaţă,aldomiciliilorsituateladistanţăfaţădeloculdemuncă,alliberalizăriipieţeiinterneaUE,alglobalizăriieconomieişialunorlanţurişireţelemaicomplexedeproducţie.Prosperitateaîncreşteredeterminădeasemeneaocreştereanumăruluidereşedinţesecundare.Creştereacereriideterenuridestinateconstrucţiilorşinoiiinfrastructuridetransporturicontinuă.
Contextul politicii de mediu
Principalulobiectivalpoliticiidemediudedicatacestuiindicatoresteaceladeamăsurapresiuneaexercitatădedezvoltareaurbanăşideterenurileartificialeasuprapeisajelornaturaleşiamenajatecaresuntnecesare„pentruprotejareaşirestabilireafuncţionăriisistemelornaturaleşipentrustopareapierderiibiodiversităţii”(incluseîncelde-al6-leaprogramdeacţiunepentrumediu).
Refeririimportantepotfiidentificateîncelde-al6-leaProgramdeAcţiunepentruMediu(6EAP,COM(2001)31)şiîndocumenteletematicelegatedeacesta,cadepildă,ComunicareaComisiei“Cătreostrategietematicăasupramediuluiurban”(COM(2004)60),StrategiaUEpentrudezvoltaredurabilă(COM(2001)264),nouareglementaregeneralăprivindFondurilestructurale(ReglementareaConsiliuluiECnr.1260/1999),liniiledirectoarepentruINTERREGIII(publicatla23/05/2000(OJC143))şiProgramuldeacţiuneESDPşiLiniiledirectoareESPONpentru.2001–2006..
Nusunttrasateobiectivecantitativeînceeacepriveşteocupareaterenurilorprindezvoltareaurbanălaniveleuropean,deşimaimultedocumentereflectănecesitateauneiplanificăriîmbunătăţiteadezvoltăriiurbaneşiaextinderiiinfrastructurilor.
Gradul de probabilitate al indicatorului
SuprafeţelemonitorizatecusistemuldeinformaţiidespresolînbazadedateCorinesuntlegatedeextindereasistemelorurbanecarepotincludeparceleneacoperitedeconstrucţii,străzişialtesuprafeţeimpermeabilizate.Aceastaseaplicăînspecialîncazulţesăturiiurbanediscontinue,careesteinterpretatăcaunîntreg.Monitorizareaindicatoruluiprinsatelitconducelaexcludereamicilorcaracteristiciurbanedinregiunileruraleşimaialesainfrastructurilorlinearedetransport,caresuntpreaîngustepentruaputeafiobservatedirect.Prinurmare,existădiferenţeîntrerezultateleCLCşialtestatisticicolectateprinmetodologiidiferite,cadeexemplu,sondajulpunctualsauregionalsaudocumentărilelaferme;acestaestecelmaiadeseacazulstatisticiloragricoleşisilvice.Totuşi,tendinţelesuntîngeneralsimilare.
Acoperirea geografică şi temporală la nivelul-UE ToatestateleUE-25(cuexcepţiaSuediei,Finlandei,MalteişiCiprului),precumşiBulgariaşiRomâniasuntincluseînrezultatele‘1990’şi2000.‘1990’sereferălaprimaetapăexperimentalăaCLC,cares-adesfăşuratîntreanii1986-1995.2000esteconsideratafiocaracterizarerezonabilă(numaicâtevaimaginiprinsatelitsurprinseînanii1999sau2001,dincauzanebulozităţii).Prinurmare,comparareaţărilortrebuieefectuatăavândlabazăvalorilemediianuale.NumărulmediudeanidintredouăCLC-uriînfiecareţară,poatefiobservatînTabelul1.
Reprezentativitatea datelor la nivel naţional Lanivelnaţional,potexistadiferenţetemporaleîntreregiunişiţărilemari,iaracesteasuntdocumentateînmetadateleCLC.
AT BE BG CZ DE DK EE ES FR GR HU IE IT LT LU LV NL PL PT RO SI SK UK
15 10 10 8 10 10 6 14 10 10 8 10 10 5 11 5 14 8 14 8 5 8 10
Tabel 1 Numărul mediu de ani între cele două CLC pe ţară
Cuparea terenului
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005312 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Progresul înregistrat în managementul locaţiilor contaminate
15
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Cumestetratatăproblemalocurilorcontaminate(ştergereaurmeloruneicontaminăriistoriceşiprevenireauneinoicontaminări)?
Mesaj cheie
MaimulteactivităţieconomicecauzeazăîncăpoluareasoluluiînEuropa,maialescelecaredesfăşoarăunprocesinadecvatdedepozitareadeşeurilorşiascurgerilorprovenitedinoperaţiunileeconomice.Înaniiviitorisesperăcaimplementareamăsurilorpreventiveimpusedelegislaţiadejaînvigoaresălimitezescurgereaproduselorcontaminanteînsol.Dreptconsecinţă,majoritateaeforturilorviitoaredemanagementvorficoncentratepeştergereaurmelorcontaminăriloristorice.Acestprocesvanecesitaimportantealocăridesumedinbanipublici,careseridicădejala25%dintotalulcheltuielilorderemediere.
Evaluarea indicatorului
CelemaiimportantesurselocalizatedecontaminareasoluluidinEuropasuntgeneratededepozitareainadecvatăadeşeurilor,descurgerileprovenitedinoperaţiunileindustrialeşicomerciale,şidinindustriapetrolieră(extracţieşitransport).Totuşi,diversitateaactivităţilorpoluanteşiimportanţaacestorapoatevariaconsiderabildelaţarălaţară.Acestevariaţiipotreflectastructuriindustrialeşicomercialediferite,oclasificarediferităasistemelorsauinformaţiiincomplete.
Olargăgamădeactivităţiindustrialeşicomercialeauprovocatunimpactnegativasuprasoluluiprindegajareauneimarivarietăţidepoluanţi.Principaliicontaminanţicecauzeazăcontaminareasoluluidinsurselocale,înamplasamenteleindustrialeşicomercialesuntmetalelegrele,uleiurileminerale,hidrocarburilearomaticepoliciclice(PAH)şihidrocarburileclorurateşiaromatice.Lanivelglobal,numaiaceşticontaminanţiafectează90%dinlocaţiilepentrucaresuntdisponibileinformaţiireferitoarelacontaminanţi,întimpcecontribuţialorrelativăpoatesădifereînmaremăsurădelaţarălaţară.
Implementarealegislaţieiexistenteşiacadruluidereglementare(deexemplu,DirectivaprivindprevenireaşicontrolulintegratalpoluăriişiDirectivapentrudepozitareadeşeurilor)artrebuisăaibăcarezultatodiminuareanoilorcontaminărialesolului.Cutoateacestea,esteîncănecesarunmarevolumdetimpşideresursefinanciaredinsectorulpublicşiprivatpentruaputearezolvaproblemacontaminăriiistorice.Acestaesteunprocesetapizat,încarepaşiifinali(remedierea)implicăresursemultmaiimportantedecâtpaşiiiniţiali(documentărilepeteren).
Înmajoritateaţărilorpentrucaresuntdisponibiledate,activităţiledeidentificarealocaţieisuntîngeneralfoarteavansate,întimpceactivităţiledeinvestigaţiidetaliateşiremediereprogreseazădeobiceimaiîncet(Figura1).Cutoateacestea,progresulînactivitateademanagementpoatevariaconsiderabildelaţarălaţară.
Progresulînregistratînfiecareţară(adicănumăruldelocaţiitratatelafiecareetapădemanagement)nupoateficomparatdirect,datorităcerinţelorlegalediferiteşiagraduluidiferitdeindustrializare,acondiţiilorlocaleşiabordărilordiferite.Deexemplu,unprocentajridicatderemedierifinalizatecomparatcunevoileestimatederemedieredinuneleţăripoateficonsideratcaunprocesdemanagementfoarteavansat.Totuşi,studiiledinacesteţărisuntdeobiceiincomplete,faptcedetermină,îngeneral,osubestimareaproblemei.
Deşimajoritateaţăriloreuropenedispundeinstrumentelegislativecareaplicăprincipiul“cauzatorului”încurăţarealocurilorcontaminate,marisumedinbaniipublici–înmedie25%dincosturiletotale–trebuiealocatepentruafinanţaactivităţilenecesarederemediere.AceastaesteotendinţăcomunăîntoatăEuropa(Figura2).Cheltuielileanualepentruproceseledecurăţaretotalăînţărilesupuseanalizeiînperioada1999–2002auvariatdelamaipuţinde2EURla35EURpercapdelocuitor,pean.
Deşiosumăconsiderabilădebaniafostdejacheltuităpentruremedieri,eaestetotuşirelativmică(pânăla8%)încomparaţiecucosturiletotaleestimate.
Setul principal de indicatori | Ecosistemul terestru
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 313Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Prezentare a progresului înregistrat în controlul şi remedierea contaminării solului pe ţări
Nota: Informaţiile referitoare la ‘remedierile finalizate’ nu au fost incluse. Informaţiile lipsă indică faptul că pentru ţara în cauză nu au fost raportate date.
Sursa datelor: Fluxul informaţional prioritar Eionet; Septembrie 2003. Datele pentru 1999 şi 2000: pentru ţările UE şi Liechtenstein: flux informaţional Eionet pilot; Ianuarie 2002; pentru ţările candidate: solicitări de date adresate noilor ţări membre AEM, Februarie 2002 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Franţa
Islanda
Austria
România
Italia
Bulgaria
Suedia
Danemarca
Republica Cehă
Liechtenstein
Belgia (a)
Lithuania
Ungaria
Spania
Elveţia
Olanda
Finlanda
Germania
Norvegia
Malta
Slovenia
Studii preliminare Investigaţii preliminare Investigaţie a locaţiei principale
Implementarea măsurilorde remediere
Măsuri finalizate
a) Datele pentru Belgia se referă la Flandra.
Progresul înregistrat în managementul locaţiilor contaminate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005314 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Cheltuielile anuale pentru remedierea locaţiilor contaminate, pe ţară
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0
România (a)
Slovenia (b)
Norvegia
Spania
Germania (c)
Suedia
Ungaria
Franţa
Bulgaria
Austria
Liechtenstein
Danemarca
Belgia (d)
Marea Britanie
Olanda
Finlanda
Estonia
Cheltuielile anuale pe cap de locuitor (Euro)
0.0 0.5 1.0
România (a)
Slovenia (b)
Norvegia
Spania
Germania (c)
1999 2000 2002
a) România: date din perioada 1997–2000.b) Slovenia: date din perioada 1999–2001.c) Germania: previziuni având la bază estimările pentru cheltuieli din unele Land-uri.d) Datele pentru Belgia se referă la Flandra.
Definiţia indicatorului
Termenulde‘locaţiecontaminată‘sereferălaariadelimitatăundes-aconfirmatprezenţauneicontaminăriasolului,iargravitateaposibilelorconsecinţeasupraecosistemelorşiasănătăţiiumaneesteatâtderidicată,încâtestenecesarunprocesderemediere,maialesînceeacepriveşteutilizareacurentăsauplanificatăalocaţiei.Remediereasaucurăţarealocaţiilorcontaminatepoateaveacarezultateliminareatotalăsaureducereaacestorconsecinţe.
Termenulde‘locaţiepotenţialcontaminată‘includeoricelocîncaresesuspectează,darnuesteverificată,o
contaminareasoluluişisuntnecesareinvestigaţiipentruaverificadacăexistăunimpactrelevant.
Managementullocaţiilorcontaminateesteunprocesetapizat,menitsăameliorezeoriceefecteadverseacoloundesesuspecteazăsaus-adoveditdeteriorareamediuluiînconjurător,şi,deasemenea,săminimizezeoriceameninţăripotenţiale(pentrusănătateaumană,corpuriledeapă,sol,habitate,hrană,biodiversitate,etc.).Managementuluneilocaţiiesteiniţiatprintr-odocumentareşiinvestigaţiedebazăcarepotducelaluareademăsurideremediere,depost-tratareşidere-dezvoltaredetipbrownfield.
Nota: Sursa datelor: (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Ecosistemul terestru
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 315Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Logica indicatorului
Emisiiledesubstanţepericuloasedinsurselocalepotaveaconsecinţeprofundeasupracalităţiisoluluişiaapei,înspecialaapeisubterane,cuunimpactsemnificativasuprasănătăţiiumaneşiaecosistemelor.
ÎnEuropa,poateficlaridentificatăoseriedeactivităţieconomicececauzeazăpoluareasolului.Acesteasuntlegate,maiales,descurgerileapăruteîntimpuloperaţiunilorindustrialeşiadepozităriideşeurilorprovenitedinsurseurbaneşiindustriale.Managementullocaţiilorcontaminatearecascopevaluareaimpactuluicontaminăriiprovocatedesurselocaleşiluareademăsuricaresăsatisfacăstandardeledemediuînconformitatecucerinţelelegaleexistente.
IndicatorulînregistreazăprogresulînmanagementullocaţiilorcontaminatedinEuropaşicheltuielileasociateefectuatedecătresectoarelepublicşiprivat.Prezintă,deasemenea,pondereaprincipaleloractivităţieconomiceresponsabilepentrucontaminareasoluluişiceimaiimportanţipoluanţiimplicaţi.
Contextul politicii de mediu
Principalulobiectivalpoliticiidemediuallegislaţieiavândcascopprotejareasoluluidecontaminareadinsurselocaleesteaceeadeaajungelaocalitateamediuluiînconjurătorîncareniveluriledecontaminarenuauunimpactsauriscurisemnificativeasuprasănătăţiiumane.
Laniveleuropean,remediereaşiprevenireacontaminăriisoluluivorfiabordateprinviitoarelestrategiitematiceasuprasolului(STS).LegislaţiaUEexistentăareînvedereprotejareaapelorşidefineştestandardepentrucalitateaapei,însăînceeacepriveştecalitateasoluluinuexistăniciunstandardlegalşinicinuesteprobabilcaacestasăfiedefinitînviitorulapropiat.Totuşi,înmaimulteţărimembreAEMaufostimplementatestandardespecificepentrucalitateasoluluişipentruobiectivelepoliticiidemediu.Îngeneral,legislaţiaarecascopprevenireauneinoicontaminărişistabilireaunorobiectivepentruremedierealocurilorundestandardeledemediuaufostdejadepăşite.
Gradul de probabilitate al indicatorului
Informaţiilefurnizatedeacestindicatortrebuieinterpretateşiprezentatecuatenţie,datorităexistenţeiunuigraddeimprobabilitatelanivelulmetodologieişiaunorproblemelegatedecomparabilitateadatelor.
NuexistădefiniţiicomunepentrulocaţiilecontaminateînEuropa,ceeacecreeazăproblemeatuncicândsuntcomparatedatelenaţionaleînscopulrealizăriiunoranalizelaniveleuropean.Dinacestmotiv,indicatorulseconcentreazăpeimpactulcontaminăriişipeevoluţiamanagementului,maimultdecâtpemagnitudineaproblemei(ex.număruldelocaţiicontaminate).Seaşteaptăoîmbunătăţireacomparabilităţiidatelornaţionale,avândînvedereimplementareaunordefiniţiiUEcomuneîncontextulSTS.
Laraportareaprogreselorefectuateavândobazănaţională(numărulanticipatdelocaţii),uneleţăriîşipotmodificaestimăriledelaanlaan.Aceastăraportarepoatedepindedestadiulfinalizăriiinventarelornaţionale(ex.nutoatelocaţiilesuntincluselainiţiereaînregistrării,darnumăruldelocaţiipoatesăcreascăînmoddramaticdupăoexaminaremaiatentă;afostobservatăşisituaţiainversădatoritămodificăriloroperateînlegislaţianaţională).
Înplus,estimăriledecosturipentruremedierisuntdificildeobţinut,maialesdinsectorulprivat,şisuntdisponibilefoartepuţineinformaţiireferitoarelacantităţiledecontaminanţi.
Metodologiainsuficientdeclarăşispecificaţiiledatelorsepoatesăfiavutcarezultatointerpretaregreşităasolicitărilordedatedecătrediferiteleţări,şiprinurmare,informaţiilerezultatepotsănufiepedeplincomparabile.Seaşteaptăcaaceastăsituaţiesăseîmbunătăţeascăînviitor,cândvorfidisponibilespecificaţiimaibuneşiodocumentaţieametodologiei.
Nutoateţărileaufostincluseîncalcululindicatorului(dincauzaindisponibilităţiidatelornaţionale).Dateledisponibilenupermitevaluareatendinţelorîntimp.Majoritateadatelorintegreazăinformaţiiprovenitedinîntreagaţară.Cutoateacestea,procesuldiferădelaţarălaţară,înfuncţiedegraduldedescentralizare.Îngeneral,calitateadatelorşireprezentativitateacrescodatăcucapacitateadecentralizareainformaţiilor(registrelenaţionale).
Progresul înregistrat în managementul locaţiilor contaminate
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005316 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Generarea de deşeuri municipale16
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Seînregistreazăodiminuareîngenerareadedeşeurimunicipale?
Mesaj cheie
GenerareadedeşeurimunicipalepecapdelocuitorînţărileEuropeidevest(1)continuăsăcrească,întimpceînţărileEuropeicentraleşideest(2),aceastarămâneconstantă.
ObiectivulUEdereducereagenerăriidedeşeurimunicipalela300kg/pecapdelocuitor/pean,pânăînanul2000,nuafostîndeplinit.Nuaufoststabilitenoiobiective.
Evaluarea indicatorului
Unuldintreobiectiveletrasateîncelde-al5-leaprogramdeacţiuneîndomeniulmediului(PAM)afostaceladeareducepânăînanul2000generareadedeşeurimunicipalepecapdelocuitorpânălanivelulmediuUEdin1985de300kgpean,iarapoiacestnivelsăfiestabilizat.Indicatorul(Figura1)prezintădistanţaconsiderabilăfaţădeîndeplinireaobiectivului.Obiectivulnuafostreiteratîncelde-al6-leaPAM.
Cantitateamediededeşeurimunicipalegeneratepecapdelocuitor,pean,adepăşitînmulteţărieuropenevesticevaloareade500kg.
RatadegenerareadeşeurilormunicipaleînţăriledincentrulşiestulEuropeiestemaiscăzutădecâtînţăriledinvestulEuropei,iargenerareaseaflăîntr-ouşoarăscădere.Estenecesarsăseclarificedacăaceastăsituaţiesedatoreazăobiceiurilordiferitedeconsumsausistemelorsubdezvoltatedecolectareşidepozitareadeşeurilor.Şisistemelederaportarenecesităafidezvoltate.
Definiţia indicatorului
Indicatorulprezintăgenerareadedeşeurimunicipale,exprimateînkgpepersoană,pean.Deşeurilemunicipalereprezintădeşeurilecolectatedecătresauînnumeleadministraţieilocale;ceamaimareparteîşiauorigineaîngospodării,daraufostincluseşideşeurileprovenitedincomerţ,dinclădiriledebirouri,instituţiişimiciafaceri.
Logica indicatorului
Deşeurilereprezintăopierdereenormăderesursesubformădematerialeşienergie.Cantitateadedeşeuriprodusepoatefiinterpretatăcaunindicatoraleficienţeinoastrecasocietate,legatămaialesdeutilizareadecătrenoiaresurselornaturaleşiderealizareaoperaţiunilordetratareadeşeurilor.
Deşeurilemunicipalesuntînprezentcelmaibunindicatordisponibilpentruadescrieevoluţiageneralăagenerăriişitratăriideşeurilorînţărileeuropene.Aceastapentrucătoateţărilecolecteazădatecuprivireladeşeurilemunicipale;dateledisponibilepentrualtetipuridedeşeuri,deexemplu,cantitateatotalădedeşeuriîngeneralsaudedeşeurimenajereestemailimitată.
Deşeurilemunicipaleconstituienumaiaproximativ15%dintotaluldedeşeurigenerate,dardatorităcaracteruluilorcomplexşiarăspândiriilorprintremaimulţigeneratoridedeşeuri,ogospodărireadecvatăadeşeurilordinpunctdevederealprotecţieimediuluiestecomplicată.Deşeurilemunicipaleconţinmultematerialepentrucarereciclareaestebeneficădinpunctuldevederealprotecţieimediului.
Înciudaponderiilorredusedintotaluldedeşeurigenerate,factoriipoliticiacordăoatenţiesporitădeşeurilormunicipale.
(1) Ţările vest-europene sunt ţările UE-15 + Norvegia şi Islanda.(2) Ţările din Europa centrală şi de est sunt UE-10 + România şi Bulgaria.
Setul principal de indicatori | Deşeurile
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 317Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Generarea de deşeuri municipale în ţările Europei occidentale (WE) şi în ţările central şi est-europene (CEE)
Nota: Sursa datelor: Eurostat, Banca Mondială (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Contextul politicii de mediu
Al6-leaProgramdeacţiuneasupramediuluialUE:
Omaibunăeficienţăaresurselorşigospodărirearesurselorşiadeşeurilorînscopuldeterminăriiunormodeledurabiledeproducţieşiconsum,realizându-seastfeloseparareautilizăriiresurselorşiagenerăriideşeurilorderatacreşteriieconomice,avândcascopasigurareaconsumuluideresurseregenerabileşineregenerabilecaresănudepăşeascăcapacitateaportantăamediuluiînconjurător.
Realizareauneireduceriglobalesemnificativeadeşeurilorgenerate,prininiţiativedeprevenireaproduceriidedeşeuri,oeficientizarearesurselorşi
•
•
otrecerespremodelemaidurabiledeproducţieşiconsum.
Oreduceresemnificativăacantităţiidedeşeuritrimiseladepozitelededeşeuri,precumşiavolumuluidedeşeuripericuloaseproduse,evitându-seînacelaşitimpcreştereaemisiilorînaer,apăşisol.
Încurajareareutilizării.Prioritatetrebuiesăseacordevalorificării,şiînspecialreciclăriideşeurilorcaresunt,încăgenerate.
StrategiaUEprivinddeşeurile(DeciziaConsiliuluidin7mai1990cuprivirelapoliticadeşeurilor):
Acoloundeproducereadedeşeuriesteinevitabilă,trebuieîncurajatereciclareaşireutilizareadeşeurilor.
ComunicareaComisieicuprivirelarevizuireaStrategieiComisieipentrugestionareadeşeurilor(COM(96)399):
Existăunpotenţialconsiderabildereducereşivalorificareadeşeurilormunicipaleîntr-unmodmaidurabilşi,înacestscop,trebuiefixatenoiobiective.
AcestindicatoresteunuldinindicatoriistructuralişiesteutilizatpentrumonitorizareaStrategieidelaLisabona.
Obiectiv
Obiectivulceluide-al5-leaPAMalUEafostdeaatingeovaloarede300kgdedeşeurimenajerepecapdelocuitor,pean,darîncelde-al6-leaPAMnuaumaifosttrasatenoiobiectivedincauzasuccesuluislabînregistratdeobiectivulprecedent.Acestobiectivnumaieste,prinurmare,relevant,şiesteutilizatînacestdocumentnumaicutitlude.exemplu.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Încazulîncarenusuntdisponibiledatecuprivirelagenerareadeşeurilorpentruoanumităţarăsauan,Eurostataefectuatpropriileestimăripentruaacoperiaceastălipsă,pebazaceleimaipotrivitemetodelineare.
•
•
•
•
Kg pe cap de locuitor
0
100
200
300
400
500
600
CEEWE
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
Generarea de deşeuri municipale
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005318 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Generarea deşeurilor municipale în ţările vest-europene (WE) şi central şi est-europene (CEE)
Nota: În format italic — estimări.
Sursa datelor: Eurostat, Banca Mondială (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Europa occidentală (generarea de deşeuri municipale în kg pe cap de locuitor)
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Austria 437 516 532 533 563 579 577 611 612
Belgia 443 440 474 470 475 483 461 461 446
Danemarca 566 618 587 593 626 664 660 667 675
Finlanda 413 410 447 466 484 503 465 456 450
Franţa 500 509 516 523 526 537 544 555 560
Germania 533 542 556 546 605 609 600 640 638
Grecia 306 344 372 388 405 421 430 436 441
Ireland 513 523 545 554 576 598 700 695 735
Italia 451 452 463 466 492 502 510 519 520
Luxemburg 585 582 600 623 644 651 648 653 658
Olanda 548 562 588 591 597 614 610 613 598
Portugalia 391 404 410 428 432 447 462 454 461
Spania 469 493 513 526 570 587 590 587 616
Suedia 379 397 416 430 428 428 442 468 470
Marea Britanie 433 510 531 541 569 576 590 599 610
Islanda 914 933 949 967 975 993 1 011 1 032 1 049
Norvegia 624 630 617 645 594 613 634 675 695
Europa occidentală 476 499 513 518 546 556 560 575 580
Europa centrală şi de est (generarea de deşeuri municipale în kg pe cap de locuitor)
Bulgaria 694 618 579 497 504 517 506 501 501
Cipru 529 571 582 599 607 620 644 654 672
Republica Cehă 302 310 318 293 327 334 274 279 280
Estonia 371 399 424 402 414 462 353 386 420
Ungaria 465 474 494 492 491 454 452 457 464
Letonia 261 261 254 248 244 271 302 370 363
Lituania 426 401 422 444 350 310 300 288 263
Malta 331 342 352 377 461 481 545 471 547
Polonia 285 301 315 306 319 316 287 275 260
România 342 326 326 278 315 355 336 375 357
Republica Slovacia 339 348 316 315 315 316 390 283 319
Slovenia 596 590 589 584 549 513 482 487 458
Europa centrală şi de est 364 362 366 344 357 362 343 343 336
Setul principal de indicatori | Deşeurile
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 319Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Generarea de deşeuri municipale SECŢIUNEA B
Dincauzadefiniţiilordiferitealeconceptuluide„deşeurimunicipale”,şiafaptuluicăuneleţăriauraportatdatecuprivireladeşeurilemunicipale,iaralteledatecuprivireladeşeurilemenajereîngeneral,datelenusuportăcomparaţieîntreţărilemembre.Astfel,Finlanda,Grecia,Irlanda,Norvegia,Portugalia,SpaniaşiSuedianuauinclusdatereferitoareladeşeurilevoluminoasecaparteadeşeurilormunicipale,şifoarteadeseanuauinclusnicidatereferitoareladeşeurilealimentareşidegrădinăcolectateînmodseparat.ŢăriledinsudulEuropeiincludîngeneralîncategoriadeşeurimunicipalecâtevatipuridedeşeuri,indicândcădeşeurilecolectateînmodtradiţional(însăcuite)suntînmodaparentsingurulfactorimportantcecontribuielavolumultotalaldeşeurilormunicipaledinacesteţări.Termenul„deşeurimenajereşidinactivităţicomerciale”esteoîncercaredeaidentificapărţilecomuneşicomparabilealedeşeurilormunicipale.Acestconcept,precumşialtedetaliicuprivirelacomparabilitateaufostprezentateînraportultematicalAEMNr.3/2000.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005320 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Generarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje
17
Figura 1 Generarea de deşeuri de ambalaj pe cap de locuitor şi pe ţară
Nota: Sursa datelor: DG Mediu şi Banca Mondială (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Kg pe cap de locuitor
1997 2000 2002
0
50
100
150
200
250
German
ia
Belgia
Austria
Sued
ia
Oland
a
Danem
arca
Luxe
mbu
rg
UE-1
5Ita
lia
Finland
a
Fran
ţa
Span
ia
Marea
Brit
anie
Portu
galia
Irlan
da
Grecia
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Prevenimnoigenerareadedeşeurideambalaje?
Mesaj cheie
Seînregistreazăocreşteregenerală,pecapdelocuitor,acantităţilordeambalajeintrodusepepiaţă.AceastăsituaţienurespectăobiectivulprimordialalDirectiveiprivindambalajeleşideşeuriledeambalaje,careîşipropuneprevenireaproduceriidedeşeurideambalaje.
Totuşi,obiectivulUEdearecicla25%dindeşeuriledeambalaje,în2001afostsemnificativdepăşit.Înanul2002ratadereciclareînUE-15afostde54%.
Evaluarea indicatorului
NumaiMareaBritanie,DanemarcaşiAustriaauredusgenerareadedeşeurideambalajepecapdelocuitorîncepândcu1997;încelelalteţări,cantităţileaucrescut.Totuşi,dateledin1997suntmaipuţinsolidedecâtceledinultimiiani,datorităproblemelordinprimulanîncares-auimplementatsistemeledecolectareadatelor,ceeacearputeainfluenţatendinţeleaparente.
Înintervalul1997–2002creştereagenerăriidedeşeurideambalajeînUE-15aurmăritîndeaproapecreştereaPIB:generareaacrescutcu10%şiPIB-ulcu12,6%.
Întrestatelemembreexistămarivariaţiiînutilizareaambalajelorpecapdelocuitor,înregistrândvaloridela87kg/capdelocuitorînFinlandala217kg/capdelocuitor
Setul principal de indicatori | Deşeurile
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 321Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Generarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje SECŢIUNEA B
Figura 2 Generarea de deşeuri de ambalaje şi PIB-ul în UE-15
Nota: Sursa datelor: DG Mediu şi Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Index (1997 = 100)
Generarea deşeurilor de ambalaj
PIB
80
100
120
1997
1998
1999
2000
2001
2002
înIrlanda(2002).Ciframediepentruanul2002pentruUE-15afostde172kg/capdelocuitor.AceastăvariaţiepoatefiexplicatăparţialprinfaptulcăstatelemembredefinescînmoddiferitambalajeleşiauointerpretarediferităasupratipurilordedeşeurideambalajcetrebuieraportatecătreDGMediu.AceastăsituaţiedemonstreazănecesitateadeaarmonizametodologiaderaportareadatelorînconformitatecuDirectivaprivindambalajeleşideşeuriledeambalaje.
Obiectivulde25%pentrureciclareatuturormaterialelordeambalajîn2001afostîndeplinitcuunbuncoeficientînaproapetoateţările.Şaptestatemembrerespectădejaobiectivulglobaldereciclarepentru2008,fărăaluaîncalcul“noile”materialeşilemnul.RatatotalădereciclareînUE-15acrescutdela45%în1997la54%în2002.
Caşiîncazulconsumuluideambalajepecapdelocuitor,ratatotalădereciclareînstatelemembreînanul2002avariatconsiderabilîntre33%înGreciaşi74%înGermania.
Pentruîndeplinireaacestorobiective,maimultestatemembreauintrodusprincipiulresponsabilităţiiproducătoruluişiauînfiinţatîntreprinderidereciclareaambalajelor.Alteţărişi-auîmbunătăţitsistemulexistentdecolectareşireciclare.
Definiţia indicatorului
IndicatorulsebazeazăpetotaluldeambalajeutilizateînstatelemembreUE,exprimateînkgpecapdelocuitor,pean.Cantitateadeambalajeutilizatesepresupunecăesteegalăcucantitateadedeşeurideambalajegenerată.Aceastăpresupuneresebazeazăpeduratascurtădeviaţăaambalajelor.
DeşeuriledeambalajereciclatecaparteaambalajelorutilizateînstatelemembreUEprovindinîmpărţireacantităţiidedeşeurideambalajereciclatelacantitateatotalădedeşeurideambalajegenerate,exprimatăsubformăprocentuală.
Logica indicatorului
Ambalajeleutilizeazăfoartemulteresurseşiaudeobiceioduratăscurtădeviaţă.Extragerearesurselor,producereaambalajelor,colectareadeşeurilordeambalajsaudepozitareadeşeurilorauunimpactasupramediului.
DeşeuriledeambalajsuntacoperitedereglementăriUEspecificeşi,înacestsens,existăobiectivespecificedereciclareşirecuperare.Informaţiilecuprivirelacantităţilededeşeurideambalajegenerateoferăastfeloindicaţieasupraeficienţeipoliticilordeprevenireaproduceriidedeşeuri.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005322 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
0
20
40
60
80
100
Obiectiv minim2001 — 25 %
Obiectiv minim2008 — 55 %
%
German
ia
Belgia
Austria
Sued
ia
Oland
a
Danem
arca
Luxe
mbu
rg
UE-1
5Ita
lia
Finland
a
Fran
ţa
Span
ia
Marea
Brit
anie
Portu
galia
Irlan
da
Grecia
Figura 3 Reciclarea deşeurilor de ambalaje pe ţări, 2002
Nota: Sursa datelor: DG Mediu (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1997 1998 1999 2000 2001 2002
Irlanda 164 184 187 209 212 217
Franţa 190 199 205 212 208 206
Italia 166 188 193 194 195 197
Olanda 176 161 164 182 186 193
Luxemburg 181 181 182 182 181 191
Germania 167 172 178 184 182 187
Marea Britanie 171 175 157 156 158 167
Danemarca 172 158 159 160 161 159
Spania 147 159 155 164 146 156
Belgia 133 140 145 146 138 144
Austria 138 140 141 146 137 132
Portugalia 84 102 120 123 127 128
Suedia 104 108 110 110 114 115
Grecia 68 76 81 88 92 94
Finlanda 81 82 86 86 88 87
UE-15 160 168 169 174 172 176
Tabel 1 Generarea de deşeuri de ambalaj pe cap de locuitor şi pe ţară
Nota: Sursa datelor: DG Mediu şi Banca Mondială (vezi Figura 1) (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Deşeurile
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 323Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Generarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje SECŢIUNEA B
%
54 %46 %
6 %
8 %
48 %38 %
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Depozitare Recuperare energie Reciclare
Figura 4 Tratarea deşeurilor de ambalaj
Nota: Sursa datelor: DG Mediu (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Tabel 2 Obiectivele Directivei asupra ambalajelor şi asupra deşeurilor de ambalaj
După greutate Obiective în 94/62/EC Obiective în 2004/12/EC
Obiectiv global de valorificare Min. 50 %, max. 65 % Min. 60 %
Obiectiv global de reciclare Min. 25 %, max. 45 % Min. 55 %, max. 80 %
Data de îndeplinire obiective 30 iunie 2001 31 decembrie 2008
Contextul politicii de mediu
DirectivaConsiliului94/62din15decembrie1994asupraambalajelorşiadeşeurilordeambalaje,amendatăprinDirectiva2004/12din11februarie2004,stabileşteobiectivelepentrureciclareaşivalorificareamaterialelordeambalajselecţionate.
Al6-leaPAMarecaobiectivrealizareauneidiminuăriglobalesemnificativeavolumuluidedeşeurigenerate.Acestlucrusevarealizaprinintermediuliniţiativelordeprevenireadeşeurilor,printr-omaibunăeficientizarearesurselor,otrecerelamodelemaidurabiledeproducţieşiconsum.Al6-leaPAMîncurajeazăre-utilizarea,reciclareaşivalorificarea,maimultdecâteliminareadeşeurilorcarecontinuăafigenerate.
Gradul de probabilitate a indicatorului
DeciziaComisieidin3februarie1997stabileşteformatulpecarestatelemembretrebuiesă-lutilizezeînraportareaanualăcuprivirelaDirectivaprivindambalajeleşideşeuriledeambalaje.Totuşi,decizianudefineştesuficientdedetaliatmetodeledeestimareacantităţilordeambalajeintrodusepepiaţăsaudecalculalratelordevalorificareşireciclareîncâtsăasigurecomparabilitateatotalăadatelor.
Dincauzaabsenţeiuneimetodologiiarmonizate,datelenaţionalecuprivireladeşeuriledeambalajenusuntîntotdeaunacomparabile.Uneleţăriincludtoatedeşeuriledeambalajîncifragenerăriitotalededeşeurideambalaj,întimpcealteleincludnumaitotalulpentrucelepatrutipuriobligatoriidedeşeurideambalaj:sticlă,metal,plasticşihârtie.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005324 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Utilizarea resurselor de apă dulce 18
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Esteratadeprelevareaapeidurabilă?
Mesaj cheie
Indexuldeexploatareaapei(WEI)ascăzutîncele17ţăriAEMîntreanii1990şi2002,reprezentândodiminuareconsiderabilăavolumuluitotaldeapăcaptată.DaraproapejumătatedinpopulaţiaEuropeitrăieşteîncăînţăricareseconfruntăculipsaapei.
Evaluarea indicatorului
Praguldealertăpentruindexuldeexploatareaapei(WEI),caredistingeoregiunefărăproblemedeoregiuneconfruntatăculipsaapei,estedeaproximativ20%.LipsaacutăaapeipoateapăreaacoloundeWEIdepăşeşte40%,indicândoutilizarediscontinuăaapei.
Sepoateconsideracăoptţărieuropeneseconfruntăculipsaapei–Germania,AngliaşiŢaraGalilor,Italia,Malta,Belgia,Spania,BulgariaşiCipru,reprezentând46%dinpopulaţiaEuropei.NumaiînCipruWEIdepăşeşte40%.Cutoateacestea,estenecesarsăseaibăînvederemarelevolumdeapăcaptatăpentrualteutilizăriînafaraconsumului(apăderăcire)înGermania,AngliaşiŢaraGalilor,BulgariaşiBelgia.Ceamaimareparteavolumuluideapăcaptatăîncelelaltepatruţări(Italia,Spania,CipruşiMalta)esteutilizatăînconsum(maialesînirigaţii)şiprinurmarepresiuneaexercitatăasupraresurselordeapăestemaimareînacestepatruţări.
WEIascăzutîncele17ţăriînperioada1990–2002,reprezentândodiminuareconsiderabilăavolumuluideapăcaptată.Ceamaimareparteaacesteiscăderis-aînregistratînUE-10,carezultataldeclinuluiprelevăriiîncelemaimultesectoareeconomice.Aceastătendinţăafostrezultatulmodificărilorinstituţionaleşieconomice.Totuşi,cinciţări(Olanda,MareaBritanie,Grecia,PortugaliaşiTurcia)şi-aumăritWEI-ulînaceeaşiperioadădatorităcreşteriivolumuluideapăcaptată.
Toatesectoareleeconomiceaunevoiedeapăpentrudezvoltarealor.Agricultura,industriaşimajoritateaformelordeproduceredeenergienuarfiposibilefărăapă.Navigaţiaşi,deasemenea,oseamădeactivităţiderecreeredepinddeexistenţaapei.Celemaiimportanteutilizări,dinpunctuldevederealvolumuluitotaldecaptare,aufostidentificatelanivelurban(gospodăriişiindustriiconectatelasistemulpublicdefurnizareaapei),industrial,agricolşienergetic(răcireacentralelorelectrice).Principalelesectoareconsumatoaredeapăsuntirigaţiile,sectorulurbanşiindustria.
ŢăriledinsudulEuropeiutilizeazăînagriculturăceamaimarepondereaapeicaptate,reprezentândîngeneralmaimultdedouătreimidintotalulextras.Irigaţiilereprezintăsectorulcelmaiimportantdeutilizareaapeiînagriculturăînacesteţări.ŢăriledincentrulşinordulEuropeiutilizeazăcelemaimariprocentedeapăcaptatăpentruprocesulderăcireimplicatînproducereadeenergie,înproducţiaindustrialăşiînsistemulpublicdefurnizareaapei.
ScădereaactivităţiloragricoleşiindustrialedinUE-10şidinRomâniaşiBulgaria,dintimpulprocesuluidetranziţieauconduslaoreduceredeaproximativ70%aprelevărilordeapăpentruuzagricolşiindustrialînmajoritateaţărilor.Activităţileagricoleauatinsvaloareaminimălajumătateaanilor1990,darînultimavremeţărileşi-ausporitproducţiaagricolă.
Utilizareaapeiînagricultură,înprincipalînirigaţii,esteînmediemairidicatăpehectaruldeterenirigatînsudulEuropeidecâtînoricealtăregiune.CaptareaapeidestinateirigaţiiloracrescutînTurcia,iardezvoltareaterenuluiirigataexacerbatpresiuneaexercitatăasupraresurselordeapă;seestimeazăcăaceastătendinţăvacontinuadatoritănoilorproiectedeirigaţii.
Dateleindicăotendinţădescrescătoareînutilizareaapeidinsistemulpublicdefurnizareaapeiînmulteţări.AceastătendinţăestemaipronunţatăînUE-10,BulgariaşiRomânia,cuodiminuarede30%îndecursulanilor1990.Înmultedintreacesteţări,condiţiileeconomiceaudeterminatcompaniiledefurnizareaapeisămăreascăpreţulapeişisămontezeapometreîngospodării.Aceastăstaredefaptaavutcarezultatreducereacantităţiideapă
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 325Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Utilizarea resurselor de apă dulce SECŢIUNEA B
Figura 1 Indexul de exploatare a apei. Volumul total de apă captată pe an, ca procent al resurselor de apă dulce pe termen lung în anii 1990 şi 2002
Nota: 1990 = 1991 pentru Germania, Franţa, Spania şi Letonia; 1990 = 1992 pentru Ungaria şi Islanda; 2002 = 2001 pentru Germania, Olanda, Bulgaria şi Turcia; 2002 = 2000 pentru Malta; 2002 = 1999 pentru Luxemburg, Finlanda şi Austria; 2002 = 1998 pentru Italia şi Portugalia; 2002 = 1997 pentru Grecia.
Date din 1994 pentru Belgia şi Irlanda, iar pentru Norvegia, date din 1985.
Sursa datelor: AEM s-a bazat pe datele incluse în tabelele Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset): resurse regenerabile de apă (milioane m3/an), LTAA şi volumul anual de apă captată pe sursă şi pe sector (milioane m3/an), total apă dulce captată (suprafaţă şi subterană).
0 10 20 30 40 50 60
Islanda
Norvegia
Letonia
Slovacia
Suedia
Finlanda
Slovenia
Irlanda
Luxemburg
Danemarca
Austria
Elveţia
Ungaria
Estonia
Olanda
Republica Cehă
Grecia
Lituania
Portugalia
Turcia
România
Franţa
Polonia
Germania
Marea Britanie
Italia
Malta
Belgia
Spania
Bulgaria
Cipru
WEI 90 WEI 02
%
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005326 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
utilizatădecătrelocuitori.Industriileconectatelasistemulpublicşi-auredusşieleproducţiaindustrială,şiprinurmarevolumuldeapăutilizată.Cutoateacestea,reţeauadefurnizaredinmajoritateaacestorţăriesteînvechităşipierderileînregistrateînsistemuldedistribuţienecesitămarivolumedeapăcaptatăpentruaputeamenţineniveluldefurnizare.
Procesulderăciredinproducţiadeenergieesteconsideratafiofolosinţăneutilizatoaredeapă,iarapacaptatăpentruacestareprezintăaproximativ30%dinîntreagautilizaredeapădinEuropa.ŢăriledinEuropavesticăşiţărilecentraleşinordicedinestulEuropeisuntcelemaimariconsumatoaredeapăutilizatăînprocesulderăcire;maiexact,maimultdejumătatedinapacaptatăînBelgia,GermaniaşiEstoniaesteutilizatăînacestscop.
Definiţia indicatorului
Indexuldeexploatareaapei(WEI)reprezintăcaptareatotalămedieanualădeapădulceîmpărţitălaresurseletotalemediianualedeapăregenerabilălanivelnaţional,exprimatăînformăprocentuală.
Logica indicatorului
Monitorizareaeficienţeiutilizăriiapeidecătrediferitelesectoareeconomicelanivelnaţional,regionalşilocalesteimportantăînrealizareaobiectivuluiceluide-al6-leaProgramUEdeacţiuneîndomeniulmediului(2001–2010),aceladeaasiguradurabilitatearatelordeprelevarepetermenlung.
Captareaapei,caprocentajdinresurseledeapădulce,oferăobunăimagine,lanivelnaţional,asuprapresiunilorexercitateasupraresurselor,într-unmodsimpluşiuşordeînţeles,şiprezintătendinţeleîntimp.Indicatorulprezintămodulîncarecaptareatotalădeapăexercităpresiuneasupraresurselordeapă,prinidentificareaţărilorcuoratămaredecaptareîncomparaţiecuresurseleexistente,şiprinurmareconfruntateculipsaapei.ModificărileWEIpermitrealizareauneianalizeasupramoduluiîncareschimbăriledecaptareafecteazăresurseledeapădulce.
Contextul politicii de mediu
Îndeplinireaobiectivuluiceluide-alşaseleaprogramdeacţiuneUEpentrumediu(2001–2010),deaasiguradurabilitatearatelordecaptarearesurselordeapăpetermenlung,necesitămonitorizareaeficienţeiînutilizareaapeiîndiferitesectoareeconomicelanivelnaţional,regionalşilocal.WEIfacepartedintr-unsetdeindicatoripentruapăaimaimultororganizaţiiinternaţionale,cadeexempluUNEP,OECD,EurostatşiPlanulAlbastrupentruMareaMediterană.Utilizareaacestuiindicatorîntruneşteunconsensinternaţional.
Nuexistăobiectivecantitativespecificedirectlegatedeacestindicator.Cutoateacestea,DirectivaCadruaApei(2000/60/EC)solicităţărilorsăpromovezeoutilizaredurabilă,bazatăpeprotejareapetermenlungaresurselordeapădisponibile,asigurândunechilibruîntrecaptareşiregenerareaapelorsubterane,înscopulatingeriistăriibuneaapelorsubteranepânăîn2015.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Datelelanivelnaţionalnupotreflectasituaţiiledelipsăaapeilanivelregionalsaulocal.Indicatorulnureflectădistribuţiaspaţialăinegalăaresurselorşi,prinurmare,poatedisimulariscurileregionalesaulocaledelipsăaapei.
Trebuiesăseacordeoatenţiedeosebităprocesuluidecomparareaţărilor,dincauzadefiniilorşiprocedurilordiferiteutilizatepentruestimareautilizăriiapei(deexemplu,uneleincludrăcireaapei,altelenu)şiresurseledeapădulce,înspecial,fluxurileinterne.Uneleprelevărisectoriale,cadeexempluapadestinatărăciriiinclusăîndatelereferitoarelaprelevareaînscopuriindustriale,nucorespundcuutilizărilespecificate.
Dateletrebuieanalizatecuoanumitărezervă,avândînvederedefiniţiileşiprocedurilecomuneeuropeneutilizateîncalcululprelevărilordeapăşialresurselordeapădulce.Înprezent,EurostatşiAEMcolaboreazăpentrustandardizareadefiniţiilorşimetodologiilorutilizatepentruestimareadatelor.
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 327Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Utilizarea resurselor de apă dulce SECŢIUNEA B
Nusuntdisponibiledatepentrutoateţărileanalizate,maialespentruanii2000şi2002,iarseriilededatedin1990nusuntcomplete.Existădeficienţelegatedeutilizareaapeiîndecursulanumitoranişipentruanumiteţări,înspecialînţărilenordiceşisudiceîncursdeaderare.
Oanalizăcorectă,caresăaibăînvederecondiţiileclimatice,arnecesitautilizareaunordatemaidezagregatelanivelspaţialşigeografic.
Suntnecesariindicatorimaibunipentruevoluţiaresurselordeapădulceînfiecareţară(deexemplu,prinutilizareainformaţiilorcuprivirelatendinţeledebitelorlastaţiilehidrometricereprezentative,peţări).Dacăprelevăriledinapelesubteranesuntanalizateseparatdeprelevăriledeapădesuprafaţă,pentruevoluţiaresurselordeapăsubteranăarfinecesariuniiindicatori(deexemplu,prinutilizareainformaţiilorreferitoarelaniveluriledevârfalepiezometrilorselectaţi,peţări).Estimărimaieficientealeprelevărilordeapăarputeafidezvoltateavândînvedereutilizăriledinfiecaresectoreconomic.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005328 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Substanţele consumatoare de oxigen din râuri
19
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Estediminuatăpoluareacumateriiorganiceşiamoniuarâurilor?
Mesaj cheie
Concentraţiiledemateriiorganiceşiamonius-audiminuatîngeneralla50%lastaţiiledeepuraredeperâurileeuropeneînanii1990,reflectândîmbunătăţiriînepurareaapeloruzate.Cutoateacestea,înaceeaşiperioadă,s-auînregistrattendinţedecreşterela10%dinstaţii.RâuriledinnordulEuropeiaucelmaimicniveldeconcentraţiidesubstanţeconsumatoaredeoxigenmăsuratedupăconsumulbiochimicdeoxigen(CBO),darconcentraţiilesuntmairidicateînrâuriledinunelestatemembrealeUE-10şiînţărilecandidateundeepurareaapeloruzatenuesteatâtdeavansată.ConcentraţiiledeamoniuînmulterâuridinstatelemembrealeUEşiînţărilecandidatesuntîncăcumultpesteniveluriledefond.
Evaluarea indicatorilor
ConcentraţiiledeCBOşiamoniuînUE-15auînregistratodiminuare,reflectându-seastfelimplementareaDirectiveiprivindepurareaapeloruzateurbaneşi,caoconsecinţă,creştereaniveluluideepurareaapeloruzate.ConcentraţiiledeCBOşiamonius-auredusşiînUE-10şiînţărilecandidate,parţialcarezultatalîmbunătăţiriiprocesuluideepurareaapeloruzate,darşialrecesiuniieconomiceceaavutcarezultatdiminuareaindustriilorpoluante.Totuşi,niveluriledeCBOşiamoniusuntmairidicateînUE-10şiînţărilecandidateîncareepurareaapeloruzateestemaipuţinavansatădecâtînUE-15.Concentraţiiledeamoniudinmulterâuridepăşescconsiderabilconcentraţiiledefonddeaproximativ15μgN/l.
DiminuareaniveluluideCBOesteevidentăînaproapetoateţărilepentrucaresuntdisponibiledate(Figura2).ScădereaceamaidramaticăseobservăînţărilecucelemaimarinivelurideCBOlaînceputulanilor1990(UE-10şiţărilecandidate).Cutoateacestea,uneledintreacesteţări,cadepildăUngaria,RepublicaCehăşiBulgaria,deşiprezintăodiminuareconsiderabilă,înregistreazăîncă
Figura 1 CBO şi concentraţiile de amoniu total din râuri în intervalul 1992–2002
Nota: Date CBO5 din Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Ungaria, Luxemburg, Republica Slovacia şi Slovenia; Date CBO7 din Estonia. Date despre amoniu din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Polonia, Republica Slovacia, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie.
Numărul de staţii de monitorizare situate pe râuri incluse în analiză este menţionat între paranteze.
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200CBO mg O2/l Amoniu total µg N/l
Amoniu total (1093)
0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
CBO5 (536)CBO7 (43)
1993
1998
2001
2000
1999
2002
1997
1996
1995
1994
1992
celemairidicateconcentraţii.Auexistat,deasemenea,diminuăridramaticealeniveluluideamoniuînuneledinţărileUE-10şiînţărilecandidate,cadepildă,PoloniaşiBulgaria(Figura3).ŢărileUE-10şiţărilecandidateauogamălargădevalorimedianedeconcentraţii,cadeexemplu,PoloniaşiBulgaria,cupeste300μgN/l,darşicaLetoniaşiEstoniacusub100μgN/l.Îngeneral,nivelurilecelemairidicateseînregistreazăînestulEuropeişicelemaiscăzuteînţăriledinnordulEuropei.
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 329Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 2 Evoluţia concentraţiei de CBO din râuri în perioada 1992–2002 în diferite ţări
mg 02/l
1992–1995 1996–1999 2000–2002
0
1
2
3
4
5
6
7
Austria
(127
)
Esto
nia (4
3)
Danem
arca
(11)
Fran
ţa (1
74)
Slov
enia (2
1)
Slov
acia (9
)
Luxe
mbu
rg (3
)
Repu
blica
Ceh
ă (5
8)
Unga
ria (8
9)
Bulgar
ia (4
4)
Înţărilecuomareparteapopulaţieiconectatălastaţiieficientedeepurareaapeloruzate,concentraţiiledeCBOşiamoniudinrâurisuntscăzute.MultedintreţărileUE-10auîncăunprocentscăzutalpopulaţieiconectatălastaţiideepurare(veziindicatorCSI24),iaratuncicândserealizeazăepurarea,aceastaeste,înprincipal,primarăsausecundară.Concentraţiileînregistrateînacesteţărisuntîncăridicate.
Definiţia indicatorului
Indicatorulprincipalpentrustareadeoxigenareacorpurilordeapăesteconsumulbiochimicdeoxigen(CBO)carereprezintănecesaruldeoxigenalorganismelor
acvaticecareconsumămateriiorganiceoxidabile.IndicatorulprezintăsituaţiaactualăşitendinţelelegatedeCBOşideconcentraţiiledeamoniu(NH4)dinrâuri.ValoareamedieanualăaCBOdupă5sau7ziledeincubaţie(CBO5/CBO7)esteexprimatăînmgO2/l,iarvaloareamedieanualăaconcentraţiilordeamoniutotal,înmicrogrameN/l.Pentrutoategraficele,dateleprovindelapuncteledeobservarereprezentativesituateperâuriPunctelepentrucarenus-aspecificatuntipanume,suntconsideratecareprezentativeşisuntincluseînanaliză.PentruFigurile1,2şi3,suntcalculatetendinţeleînfuncţiedetimp,utilizândnumaistaţiilecareauînregistratconcentraţiilepentrufiecareaninclusînseriiletemporale;pentruFigurile2şi3,s-arealizatomedieaseriilortemporaleconsolidatepentrutreiperioadedetimp1992–1995,1996–1999şi2000–2002.
Nota: Date CBO5 utilizate pentru toate ţările cu excepţia Estoniei unde au fost utilizate date CBO7.
Numărul staţiilor de monitorizare între paranteze.
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Figura 3 Evoluţia concentraţiei de amoniu total din râuri în perioada 1992–2002 în diferite ţări
µg N/l
1992–1995 1996–1999 2000–2002
0
200
400
600
800
1 000
Finland
a (2
8)
Sued
ia (9
0)
Austria
(137
)
Marea
Brit
anie (1
42)
Leto
nia (5
1)
Esto
nia (3
9)
Danem
arca
(26)
Fran
ţa (2
01)
Slov
enia (2
1)
Luxe
mbu
rg (3
)
German
ia (1
15)
Slov
acia (9
)
Unga
ria (8
9)
Polonia (9
2)
Bulgar
ia (5
0)
Nota: Numărul staţiilor de monitorizare între paranteze.
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Substanţele consumatoare de oxigen din râuri
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005330 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Logica indicatorului
Maricantităţidemateriiorganice(microbişideşeuriorganiceîndescompunere)potdeterminadeteriorareacalităţiichimiceşibiologicearâului,diminuareabiodiversităţiicomunităţiloracvaticeşiocontaminaremicrobiologicăcarepoateafectacalitateaapeipotabile
Figura 4 Concentraţia actuală de CBO5, CBO7 (mg O2/l) din râuri
Nota: Datele CBO5 sunt utilizate pentru toate ţările cu excepţia Estoniei, Finlandei, Letoniei şi Lituaniei, unde sunt utilizate date CBO7; numărul de puncte dispunând de medii anuale din cadrul fiecărei benzi de concentraţie sunt calculate pentru ultimul an pentru care sunt disponibile date. Ultimul an este 2002 pentru toate ţările cu excepţia Olandei (1998), Irlandei (2000) şi României (2001).
Numărul de puncte de monitorizare situate pe râuri este prezentat între paranteze.
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
> 2 3.6–52–3.5 < 5
0 20 40 60 80 100
% din staţii
Luxemburg (3)
FYR Macedonia (10)
Olanda (6)
România (85)
Polonia (130)
Ungaria (94)
Slovacia (48)
Republica Cehă (65)
Bulgaria (99)
Grecia (50)
Lithuania (61)
Franţa (353)
Italia (159)
Slovenia (22)
Spania (241)
Letonia (56)
Marea Britanie (147)
Irlanda (48)
Estonia (44)
Danemarca (934)
Bosnia şi Herţegovina (27)
Austria (242)
Finlanda (5)
şiaapeideîmbăiere.Surseledemateriiorganicesuntdeversărileprovenitedinstaţiiledeepurareaapeloruzate,afluenţiiindustrialişiscurgerileprovenitedinagricultură.Poluareaorganicăconducelaomediemairidicatăaproceselormetabolicecesolicităoxigen.Acestfaptpoateaveacarezultatdezvoltareaunorzoneacvaticefărăoxigen(condiţiianaerobe).Transformareaazotuluiîn
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 331Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Substanţele consumatoare de oxigen din râuri SECŢIUNEA B
formereduse,încondiţiianaerobe,conducelacreştereaconcentraţiilordeamoniucareestetoxicpentruviaţaacvaticăatuncicânddepăşeşteanumiteconcentraţii,înfuncţiedetemperaturaapei,salinitateşipH.
Contextul politicii de mediu
Indicatorulnuestelegatînmoddirectdeunanumitobiectivalpoliticiidemediu,darilustreazăeficienţaprocesuluideepurareaapeloruzate(veziCSI24).Calitateamediuluiapelordesuprafaţăînceeacepriveştepoluareaorganicăşiamoniulşireducereacantităţilorşiaconsecinţeloracestorpoluanţi,sunttotuşiobiectivelemaimultordirectiveincluzând:Directivaprivindapeledesuprafaţăutilizatepentrupotabilizare(75/440/EEC)carestabileştestandardelepentruCBOşiconţinutuldeamoniualapeipotabile,Directivaprivindnitraţii(91/676/EEC)carearecaobiectivreducereapoluăriicunitraţişimateriiorganiceprovenitedinsurseagricole,Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane(91/271/EEC)avândcascop
reducereapoluăriiprovenitădinactivităţiledeepurareaapeloruzateurbaneşiindustriale,Directivapentruprevenireaşicontrolulintegratalpoluării(96/61/EEC)avândcascopexercitareacontroluluişipreveniriipoluăriiapeidinsurseindustriale,şiDirectivacadruaapeicaresolicităatingereastăriiecologicebunesauaaunuipotenţialecologicbunpentrurâuriledinUEpânăîn2015.
Gradul de probabilitate a indicatorului
SeriilededatereferitoarelarâuriincludaproapetoateţăriledinzonaAEM,daracoperireatemporalăvariazădelaţarălaţară.Seriilededateoferăoimaginegeneralăasupranivelurilorşitendinţelorconcentraţiilordematerieorganicăşiamoniuînrâurileeuropene.MajoritateaţărilormăsoarămateriileorganicecaCBOpecincizile,darpuţineţărimăsoarăCBOpeşaptezile,ceeacearputeaconducelaunmicgraddenesiguranţăînrealizareauneicomparaţiiîntreţări.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005332 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
PART B
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Suntconcentraţiiledesubstanţenutritivedinapadulceînscădere?
Mesaj cheie
Concentraţiiledefosfordinapeleinterneeuropenedesuprafaţăauînregistrat,îngeneraloscădereînanii1990,reflectândîmbunătăţireaprocesuluideepurareaapeiînperioadarespectivă.Cutoateacestea,scădereanuafostsuficientăpentruastopaeutrofizarea.
Concentraţiiledenitraţidinapelesubteraneeuropeneaurămasconstanteşisuntridicateînuneleregiuni,ameninţândcaptareaapeidestinatăpotabilizării.S-aînregistratomicăscădereaconcentraţiilordenitraţiînunelerâurieuropeneîndecada1990.Diminuareaafostinferioarăceleiînregistratelaconcentraţiiledefosfordincauzasuccesuluidestuldelimitatalmăsurilordereducereaconcentraţiilordenitraţiproveniţidinagricultură.
Evaluarea indicatorilor
Concentraţiiledeortofosfaţidinrâurileeuropeneauscăzutînmodconstantîngeneralînultimi10ani.ÎnUE-15,acestfaptsedatoreazămăsurilorintroduseprinlegislaţianaţionalăşieuropeană,maialesprinDirectivaprivindepurareaapeloruzateurbane,careamăritgraduldeepurareaapeloruzateprintreaptaterţiară,ceimplicăînlăturareanutrienţilor.S-amaiînregistratoîmbunătăţireşilanivelulepurăriiapeloruzateînUE-10,deşinulaacelaşinivelcaînUE-15.Înplus,esteposibilcarecesiunilecauzatedetranziţieîneconomiileUE-10săfiavutunrolimportantîntendinţelededescreştereafosforului,datorităînchideriiindustriilorcupotenţialpoluatorşiascăderiiproducţieiagricole,ceaconduslaoutilizarediminuatăafertilizatorilor.RecesiuneaeconomicădinmulteţăriUE-10s-aîncheiatlasfârşitulanilor1990.Deatunci,s-audeschismultenoistaţiiindustrialecutehnologiideepuraremultmaieficiente.Aplicareafertilizatoriloraînceputşieasăînregistrezeoanumităcreştere.
Înultimeledecade,s-aînregistratodiminuaretreptatăaconcentraţiilordefosforînmultelacurieuropene.Cutoateacestea,mediadediminuareparesăsefiîncetinitsauchiarsăsefistopatînanii1990.Pentrurâuri,ceamaiimportantăsursădepoluareaconstituit-oevacuareaapeloruzate.Aceastăsursăadevenittreptatmaipuţinimportantădeoarecetehnologiiledeepurareaufostîmbunătăţiteşipuncteledeevacuareaufostîndepărtatefaţădelacuri.Surseleagricoledefosfor,provenitedinîngrăşăminteleanimaleşidinpoluareadifuzăprineroziuneşifiltrare,suntimportanteşiaunevoiedeoatenţiesporităpentruaatingestareabunăalacurilorşirâurilor.
Îngeneral,progreseleînregistratelaunelelacuriaufostrelativlente,înciudamăsurilordeeliminareapoluării.Acestfaptsedatoreazăcelpuţinparţialrecuperăriilentecauzatedeîncărcareainternăşidefaptulcăecosistemelepotdevenirezistentelaîmbunătăţireşipotrămâneîntr-ostareproastă.Astfeldeproblemepotnecesitamăsuridereabilitare,maialesînlacuriledesuprafaţă.
Laniveleuropean,s-aînregistratodiminuareredusăaconcentraţiilordenitraţidinrâuri.Scădereaafostmailentădecâtîncazulfosforului,deoarecemăsuriledereducereaconcentraţiiloragricoledenitraţinuaufostimplementateconsecventînţărileUEşidincauzaunordecalajeîntimpîntrereducereaconcentraţiiloragricoledeazotşiasurplusuluidelanivelulsolului,avândcarezultatodiminuareaconcentraţiilordenitraţiînapeledesuprafaţăşiîncelesubterane.Înceeacepriveştenitraţii,15dincele25deţăricuinformaţiidisponibileaudispusdeoseriedepunctedeobservaresituateperâuriundeconcentraţiadenitraţide25mgNO3/lspecificatădeDirectivaprivindapapotabilăafostdepăşită,şitreidintreacesteţăriauavutpuncteundeconcentraţiamaximăpermisăde50mgNO3/lafostdeasemeneadepăşită.Ţărilecuceamaimareutilizareaterenuriloragricoleşicuceamairidicatădensitateapopulaţiei(cadeexemplu,Danemarca,Germania,UngariaşiMareaBritanie),auavutîngeneralconcentraţiimairidicatedenitraţidecâtaceleţăriaflatelaextremaopusă(Estonia,Norvegia,Finlanda,şiSuedia),reflectândastfelimpactulemisiilordenitraţiproveniţidinagriculturăasupraproceselordeepurareaapeloruzateînultimulgrupdeţări.
Nutrienţi în apă20
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 333Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Nutrienţi în apă SECŢIUNEA B
Figura 1 Concentraţiile de nitraţi şi fosfor din corpurile de apă dulce în Europa
Nota: Concentraţiile sunt exprimate ca fiind concentraţiile medii anuale din apele subterane şi media concentraţiilor medii anuale din râuri şi lacuri.
Numărul de staţii de monitorizare pentru corpurile de apă subterană, lacuri şi râuri în paranteză.
Lacuri: date despre nitraţi din: Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Letonia şi Marea Britanie; date despre fosfor total din Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda şi Letonia.
Corpurile de apă subterană: date din Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Lituania, Olanda, Norvegia, Republica Slovacia şi Slovenia.
Râuri: date din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda Franţa, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie.
Datele provin de la staţii de monitorizare situate pe lacuri şi râuri. Punctele pentru care nu s-a specificat tipul sunt estimate a fi reprezentative şi au fost incluse în analiză.
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset)
Nitraţi (mg N03/l)
0
2
4
6
8
10
12
Lacuri cu nitraţi (31) Râuri cu nitraţi (1243) Corpuri de ape subteranecu nitraţi (90)
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
Total fosfor şi ortofosfaţi (µg P/l)
0
10
20
30
40
50
60
70
Lacuri cu fosfor total (107) Râuri cu ortofosfaţi (967)
ConcentraţiilemediidenitraţidinapelesubteranedinEuropadepăşescniveluldefond(<10mg/lcaNO3),darnudepăşesc50mg/lcaNO3.Laniveleuropean,concentraţiilemediianualedenitraţiaurămasrelativstabiledelaînceputulanilor1990,darseprezintădiferitlanivelregional.Datorităniveluluifoartescăzutalconcentraţiilormediidenitraţi(<2mg/lcaNO3)dinţărilenordice,concentraţiaeuropeanămediedenitraţiprezintăodistribuţiedezechilibratăanitraţilor.Prezentareademaisusesteaşadarseparatăurmărindsub-indicatorii,peţărivestice,esticeşinordice.
Înmedie,apelesubteranedinEuropavesticăauceamaiînaltăconcentraţiedenitraţi,datorităunorpracticiagricolemaiintense,dedouăorimairidicatedecâtînestulEuropei,undeagriculturaestemaipuţinintensă.ApelesubteranedinNorvegiaşiFinlandaauîngeneralconcentraţiiscăzutedenitraţi.
Agriculturaareceamaimarecontribuţieînceeacepriveştepoluareacuazotaapelorsubteraneşideasemeneaamultorcorpurideapădesuprafaţă,întrucâtfertilizatoriipebazădeazotşiîngrăşăminteleanimale
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005334 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
suntutilizaţiînculturilearabilepentruaridicanivelulrecoltelorşialproductivităţii.ÎnUE,fertilizatoriimineralireprezintăaproximativ50%dinconcentraţiiledeazotdinsolulagricol,iarîngrăşămintele40%(ceilalţifactoriprovindinfixareabiologicăşidepunerileatmosferice).Utilizareafertilizatorilorcuazot(fertilizatorimineralişiîngrăşăminteanimale)s-aintensificatpânăspresfârşitulanilor1980,iarapoiaintratîndeclin,însăînultimiianiaceastaacunoscutorevigorareînuneleţărialeUE.ConsumuldefertilizatoricuazotlahectaruldeterenarabilestemairidicatînUE-15decâtînUE-10şiînţărilecandidate.Azotulprovenitdinfertilizatoriiînexcespătrundeînsolşiestedetectabilsubformaunorniveluriridicatedenitraţiîncondiţiiaerobeşisubformaunorniveluriridicatedeamoniuîncondiţiianaerobe.Ratadepercolareesteadesealentă,iarniveluldeazotînexcespoatefirezultatulpoluăriidesuprafaţă
deacum40deani,înfuncţiedecondiţiilehidro-geologice.Maiexistăşialtesursealenitraţilor,inclusivefluenţiideapeuzatedinsistemeledecanalizare,carepotcontribuilapoluareacunitraţiînunelerâuri.
Definiţia indicatorului
Concentraţiiledeortofosfaţişidenitraţidinrâuri,concentraţiiletotaledefosforşinitraţidinlacurişinitraţiidincorpuriledeapăsubterană.Acestindicatorpoatefiutilizatpentruailustravariaţiilegeograficedinconcentraţiileactualedenutrienţişievoluţiaîntimp.
Concentraţiadenitraţiesteexprimatăînmgnitrat(NO3)/l,iarceadeortofosfaţişidefosfortotalînμgP/l.
Figura 2 Concentraţiile de nitraţi din apele subterane în diferite regiuni ale Europei
Nota: Europa de Vest: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda; 27 corpuri GW. Europa de Est: Bulgaria, Estonia, Lituania, Republica Slovacia, Slovenia; 38 corpuri GW. Ţări nordice: Finlanda, Norvegia; corpuri GW 25; Datele despre Suedia nu sunt incluse din cauza lipsei acestora.
Concentraţia maximă admisibilă de nitraţi din apa potabilă, 50 mg NO3/l este stabilită în Directiva Consiliului 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman.
Concentraţiile de fond ale nitraţilor în apele subterane (< 10 mg NO3/l) sunt indicate pentru a sprijini evaluarea ponderii concentraţiilor de nitraţi (în asociere cu apa potabilă MAC).
Sursa datelor: Serviciul de date AEM (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
5
10
15
20
25
30
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
mg NO3/l
NordEst De fondVest
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 335Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Nutrienţi în apă SECŢIUNEA B
admisădenitraţide50mg/l.S-ademonstratcaapapotabilăcuoconcentraţieexcesivădenitraţipoateaveacarezultatconsecinţenegativeasuprasănătăţii,maialeslacopiiimaimicidedouăluni.Apelesubteranesuntosursăfoarteimportantădeapăpotabilăînmulteţărişisuntadeseautilizatenetratate,maialesdinfântâniindividuale.
Otematicămajorăaceluide-alşaseleaProgramdeacţiunepentrumediualUniuniiEuropene2001–2010esteaceeaa„integrăriipreocupărilorprivindmediulîntoatezonelerelevantealepoliticii”,ceeacearputeaaveacarezultatoconştientizaremultmaiacutăanecesităţiiaplicăriimăsuriloragricoleşidemediuînscopuldiminuăriipoluăriicunutrienţiamediuluiacvatic(deex.înpoliticaagricolăcomună).
Gradul de probabilitate a indicatorului
SeriilededatedisponibilepentruapelesubteraneşipentrurâuriincludaproapetoateţărileAEM,daracoperireatemporalăvariazădelaţarălaţară.Acoperireapentrulacuriesteinferioară.S-asolicitatţărilorsăfurnizezedatedesprerâuri,lacurişicorpurileimportantedeapesubteraneconformcriteriilorspecificate.Acesterâuri,lacurişicorpurideapăsubteranăartrebuisăpoatăoferioviziunegenerală,bazatăpedatecuadevăratcomparabilereferitoarelacalitatearâurilor,lacurilorşiapelorsubterane,laniveleuropean.
Concentraţiiledenitraţidinapelesubteraneaucaorigineinfluenţaantropicăprinutilizareaterenuriloragricole.Concentraţiiledinapăsuntefectulunuiprocesmulti-dimensionalşicuimplicaţiitemporalecarevariazădelauncorpdeapăsubteranălaaltulşipânăacumestepuţincuantificat.Pentruaevaluaconcentraţiiledenitraţidinapelesubteraneşievoluţialor,trebuieavuţiînvedereparametriifoarteapropiaţi,cadeexempluamoniulşioxigenuldizolvat.Totuşi,lipsescdatemaialeslegatedeoxigenuldizolvatcarefurnizeazăinformaţiicuprivirelastadiuloxigenuluidincorpuriledeapă(înscăderesaunu).
Logica indicatorului
Marilecantităţideazotşidefosfordincorpuriledeapădinzoneleurbane,industrialeşiagricolepotducelaeutrofizare.Aceastavacauzaschimbăriecologicecarepotaveacarezultatdispariţiaunorspeciideplanteşianimale(diminuareastăriiecologice)şipotaveaconsecinţenegativeasuprautilizăriiapeidestinateconsumuluiumanşialtorscopuri.
Calitateamediuluiapelordesuprafaţăînceeacepriveşteeutrofizareaşiconcentraţiiledesubstanţenutritivereprezintăobiectivulmaimultordirective:DirectivaCadruaApei,Directivaprivindnitraţii,Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane,Directivaprivindapeledesuprafaţă,Directivaprivindpeştiideapădulce.Înaniiviitori,concentraţiiledefosfordinlacurivorfifoarterelevantepentruactivităţilelegatedeDirectivaCadruaApei.
Contextul politicii de mediu
Indicatorulnufacereferiredirectălaunanumitobiectivaluneipoliticidemediu.Calitateaapelordulciînceeacepriveşteeutrofizareaşiconcentraţiiledesubstanţenutritivereprezintăobiectivulmaimultordirective.Printreacestea:Directivaprivindnitraţii(91/676/EEC)avândcascopreducereapoluăriicunitraţiproveniţidinsurseagricole,Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane(91/271/EEC)avândcascopreducereapoluăriiprovenitedininstalaţiiledeepurareşidinanumiteindustrii,Directivapentruprevenireaşicontrolulintegratalpoluării(96/61/EEC)avândcascopcontrolulşiprevenireapoluăriiapeidinsurseindustriale,şiDirectivaCadruaapeicaresolicităatingereastăriibunesauaunuipotenţialecologicbunalrâurilordinEuropapânăîn2015.DirectivaCadruaApeiimpunedeasemeneaatingereaunuistăriibuneaapelorsubteranepânăîn2015,şideasemenea,diminuareaoricărortendinţeascendentesemnificativesaudurabileaconcentraţiilororicăruipoluant.Înplus,Directivaprivindapapotabilă(98/83/EC)defineşteconcentraţiamaximă
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005336 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Nutrienţi în apele tranzitorii, costiere şi marine
21
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Suntînscădereconcentraţiiledesubstanţenutritivedinapeledesuprafaţă?
Mesaj cheie
ConcentraţiiledefosfaţidinunelezonecostieremarinealeMăriiBalticeşialeMăriiNorduluiauscăzutînultimiani,daraurămasconstanteînMareaCelticăşiaucrescutînanumitezonecostierealeItaliei.ConcentraţiiledenitraţiaurămasîngeneralconstanteînultimiianiînMareaBaltică,înMareaNorduluişiînMareaCeltică,daraucrescutînanumitezonedecoastăaleItaliei.
Evaluarea indicatorului
NitraţiiÎnzoneleOSPAR(MareaNordului,CanalulMâneciişiMareaCeltică)şiHelcom(MareaBalticălimitatădeparalelaSkawdinstrâmtoareaSkagerrakla57°44,8‘N),dateledisponibilenuprezintăotendinţăclarăaconcentraţiilordesuprafaţădenitraţiîntimpuliernii.Tendinţelecrescătoare,caşiceledescrescătoaresuntobservatela3–4%dintrestaţii(Figura1)datorităînmodsigurvariabilităţiitemporaleacantităţilordesubstanţenutritiverezultatedinscurgerilevariabile.
ÎnMareaBaltică,concentraţiiledenitraţidesuprafaţăpetimpdeiarnăsuntscăzute,chiarşiînmulteapecostiere(concentraţiadefondînparteacentralăaMăriiBalticeestedeaproximativ65μg/l).ConcentraţiilemairidicateînregistrateînMareaBeltşistrâmtoareaKattegatsuntcauzateînprincipaldecontactuldintreapelebalticecuapelemaibogateînsubstanţenutritivealeMăriiNorduluişiSkagerrak.Concentraţiilesporiterezultatedinîncărcarea localăsuntobservabilemaialesînapelecostierealeLituaniei,înGolfulRiga,GolfulFinic,GolfulGdansk,GolfulPomeranieişiestuarelesuedeze.
ÎnzonaOSPAR,concentraţiiledenitraţisuntridicate(>600μg/l)dincauzaîncărcării provenitedepeuscatdinapeledecoastăaleBelgiei,Olandei,Germaniei,DanemarceişidincâtevaestuaredinMareaBritanie
şiIrlanda..ConcentraţiiledinlargulMăriiNorduluişiMăriiIrlandeisuntdeaproximativ129μg/lşirespectiv149μg/l.Înapelecostiereolandezeafostobservatăoscăderedeansamblude10–20%aconcentraţiilordenitraţipetimpdeiarnă.ÎnMareaMediterană,concentraţiiledenitraţiaucrescutcu24%şiauscăzutcu5%lastaţiileitalienedecoastă(Figura1).Concentraţiadefondestescăzută,învaloarede7μg/l.SuntobservateconcentraţiirelativscăzuteînapeledecoastăaleGreciei,înjurulSardinieişialPeninsuleiCalabria.Concentraţiicevamaimariseînregistreazăde-alungulcoastelornord-vesticeşisud-esticealeItaliei.ConcentraţiiridicatesuntobservateşiînmajoritateazonelordenordşivestaleMăriiAdriatice,precumşiînapropierearâurilorşioraşelorde-alungulcoasteidevestaItaliei.
ÎnMareaNeagră,concentraţiiledenitraţisuntfoartescăzute,de1,4μg/l.OuşoarădiminuareaconcentraţieidenitraţiafostînregistratăînapelecostierealeRomâniei,cuundeclinconstantînapeleturceşti,laintrareaînBosfor.Nivelulridicatdinultimiianialnitraţilorşifosfaţilordinapeleucraineneestelegatdemariledeversăriînrâuri.
FosfaţiiÎnMareaBalticăşiînMareaNordului,concentraţiiledefosfaţis-aureduscu25%şi33%respectiv,lastaţiiledecoastă(Figura1).ÎnMareaNordului,declinullanivelulconcentraţiilordefosfaţiesteevident,maialesînapelecostiereolandezeşibelgiene,şisedatoreazăprobabilcantităţilorredusedefosfaţidinrâulRin.Diminuăriînconcentraţiiledefosfaţiaumaifostobservateşilaanumitestaţiidinapeledecoastăgermane,norvegieneşisuedeze,şiînlargulMăriiNordului(lamaimultde20kmdecoastă).ÎnzonaMăriiBaltice,diminuărileconcentraţilordefosfaţiaufostobservateînapelecostierealemajorităţiiţărilor,cuexcepţiaPoloniei,precumşiînlargulmării.
ÎnzonaMăriiBaltice,concentraţiiledesuprafaţădefosfaţi,petimpuliernii,suntfoartescăzuteînGolfulBotnicîncomparaţiecuconcentraţiiledefonddinlargulMăriiBaltice,şireprezintăolimitarepotenţialăaproducţieiprimaredinzonă.ConcentraţiaesteuşormairidicatăînGolfulRiga,înGolfulGdansk,şiînuneleapedecoastăşiestuarealeLituaniei,GermanieişiDanemarcei.Aufostluatemăsurideremediereînbazinelehidrografice,înregistrându-seastfelodiminuareînutilizareafertilizatorilor.Totuşi,ultimelecercetăridemonstrează
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 337Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
că,deexemplu,concentraţiiledefosfaţidinlargulMăriiBaltice,incluzândstrâmtoareaKattegat,suntputernicinfluenţatedeprocesediverse,printrecareşiprocesuldetransportdincadrulcorpuluideapă,determinatederegimurilevariabilealeoxigenuluidinstratulinferioralapei.Concentraţiiledefosfaţidelasfârşitulanilor1990suntextraordinarderidicateînGolfulFinlandeidincauzahipoxieişiaapeiascendentedepefundulmării,bogateînfosfaţi.ÎnMareaNordului,CanalulMâneciişiMărileCeltice,concentraţiiledefosfaţidinapeledecoastăaleBelgiei,Olandei,GermanieişiDanemarceisuntridicate,comparativcuceledinlargulMăriiNordului.Concentraţiiledinestuaresunt,îngeneral,ridicatedincauzaîncărcărilorlocale.
ÎnMareaMediterană,concentraţiiledefosfaţiauscăzutla26%şila8%lastaţiilecostiereitaliene.(Figura1).Concentraţiimairidicatedecâtvaloareadefond(aproximativ1μg/l)suntobservateînmajoritateaapelordecoastă,iarînpunctelecriticede-alungulcoastelordeestşivestaleItaliei,seînregistreazăconcentraţiişimairidicate.
ÎnlargulMăriiNegre,concentraţiadefonddefosfaţiesterelativridicată(aproximativ9μg/l)comparativcuvaloareaînregistratăînMareaMediteranăşicuvaloareadefonddeazot.AcestfaptsedatoreazăprobabilcondiţiiloranoxicepermanentedepefundulapelorînregistrateînceamaimareparteaMăriiNegre,unfactorceprevine
Figura 1 Sinteza tendinţelor concentraţiilor de nitraţi şi fosfaţi pe timpul iernii şi a raportului N/P din apele costiere ale Atlanticului de Nord (în principal mările celtice), Marea Baltică, Marea Mediterană şi Marea Nordului
Notă: Analizele tendinţelor au la bază intervalul 1985–2003 de la fiecare staţie de monitorizare, care dispune de date pe o perioadă de cel puţin 3 ani în intervalul 1995–2003 şi de cel puţin 5 ani per total. Numărul staţiilor este indicat între paranteze.
Date pentru Oceanul Atlantic (inclusiv Mările Celtice) din: Marea Britanie, Irlanda şi ICES. Date pentru Marea Baltică (inclusiv Marea Belt şi strâmtoarea Kattegat) din: Danemarca, Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Suedia şi ICES. Date pentru Marea Mediterană din: Italia. Date pentru Marea Nordului (inclusiv pentru Canal şi Skagerrak) din: Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Marea Britanie şi ICES.
Sursa datelor: Serviciul de date al AEM, date de la OSPAR, Helcom, ICES şi ţările membre AEM (www.eea.eu.int).
Descreştere Fără tendinţe Creştere
0 20 40 60 80 100
Marea Nordului (179)
Mediterana (75)
Marea Baltică (180)
Atlantic (94)
Marea Nordului (184)
Mediterana (88)
Marea Baltică (188)
Atlantic (95)
Marea Nordului (179)
Mediterana (89)
Marea Baltică (180)
Atlantic (95)
Nitra
ţiFo
sfaţ
iPr
oce
nta
jul
N/P
% din staţii
Nutrienţi în apele tranzitorii, costiere şi marine
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005338 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
sedimentareafosfaţilor.Concentraţiiledefosfaţide-alungulcoasteiturceştisuntmaiscăzutedecâtînlarg,întimpceînapeledecoastăaleRomâniei,acesteasuntmairidicate,fiindinfluenţatedefluviulDunărea.ÎnMareaNeagrăs-aînregistratunuşordeclinlanivelulconcentraţiilordefosfaţidinapeleturceşti,laintrareaînBosfor.
Raportul N/P ÎnMareaBaltică,raportulN/P,avândlabazăconcentraţiiledesuprafaţădenitraţişifosfaţi,petimpdeiarnă,esteîncreştereîntoatezonele(Figura1)cuexcepţiaapelordecoastăalePoloniei.RaportulN/Pesteridicat(>32)înGolfulBotnic,undeesteposibilcafosforulsălimitezeproducţiaprimarădefitoplancton.Totuşi,raportulN/Pestescăzut(<8)şirelativscăzut(<16)înmajoritateazonelordelargşidecoastăaleMăriiBaltice,indicândfaptulcăazotulpoatefiunfactorpotenţialdelimitareadezvoltării.
ÎnMareaNorduluişiînMărileCeltice,rapoarteleridicatedeN/P(>16)suntînregistratelanivelulapelordecoastăşiaestuarelorbelgiene,olandeze,germaneşidaneze,indicândopotenţialălimitareafosforului,celpuţinlaînceputulsezonuluidedezvoltare.Înlarg,raportulN/Psesitueazăîngeneralsub16,indicândopotenţialălimitareaazotului.
ÎnMareaMediterană,rapoarteleridicateN/P(>32)suntînregistratede-alungulcoasteiadriaticeşiînpunctelecriticede-alungulcoasteloritalieneşicoasteidenordaSardiniei,indicândunpotenţialdelimitareafosforului,celpuţinînanumiteperioade,însezonuldedezvoltare.
ÎnMareaNeagră,raportulN/Pesteîngeneralscăzut,maialesînlargşide-alungulcoasteiturceşti,indicândolimitarepotenţialăaazotului.RapoarteleridicatedeN/P(>32)suntînregistratenumailacâtevastaţiidecoastăaleRomâniei,indicândopotenţialălimitareafosforului.
Definiţia indicatorului
Indicatorulprezintătendinţeleglobalelanivelulconcentraţiilordenitraţişifosfaţipetimpdeiarnă(microgram/l)şiraportulN/PînmărileregionaledinEuropa.RaportulN/Psebazeazăpeconcentraţiilemolare.
Perioadeledeiarnăsuntianuarie,februarieşimartiepentrustaţiilesituatelaestde15gradelongitudinale(Bornholm)dinMareaBaltică,şiianuarieşifebruariepentrucelelaltestaţii.Suntincluseurmătoarelezonemarine:MareaBalticăincluzândMareaBeltşistrâmtoareaKattegat;MareaNordului—OSPARMareaNorduluiextinsă,incluzândstrâmtoareaSkagerrakşiCanalul,darnuşistrâmtoareaKattegat;OceanulAtlantic—nord-estulOceanuluiAtlanticincluzândmărileceltice,GolfulBiscayşicoastaiberică;şiîntreagaMareMediterană.
Logica indicatorului
Canităţilemaridenitrogenşifosforpotaveacarezultatoserieîntreagădeefectenedorite,începândcudezvoltareaexcesivăaalgelorcaredeterminăcreştereacantităţiidemateriiorganicesedimentatedepefundulapelor.Aceastăsituaţiepoatefiaccentuatădeschimbărileinterveniteîncompoziţiaşifuncţionareaspeciilordinlanţultroficpelagic(ex.dezvoltareademiciflagelate,maimultdecâtadiatomuluidemaridimensiuni),ceeaceconducelaresursedehranămairedusepentrucopepozişilaosedimentaresporită.Înzonelecumasedeapăstratificate,creştereaconsumuluideoxigenrezultatăpoatedeterminaepuizareastratuluideozon,modificăriînstructuracomunităţilorşimoarteafauneibentice.Eutrofizareapoatesporideasemenearisculdezvoltăriiexcesiveaalgelor,uneledintreelereprezentândspeciidăunătoarecarepotcauzamoarteafauneibentice,apeştilor,intoxicareapopulaţieicumoluşte.Creştereasporităşicaracteruldominantalmacroalgelorfilamentoase,cuodezvoltarerapidăînzonelesuperficialacoperite,reprezintăunaltefectalexcesuluidenutrienţicarepoatemodificaecosistemuldecoastă,poatesporirisculepuizăriilocaleastratuluideozonşireducebiodiversitateaşinumărulcrescătoriilordepeşti.
RaportulN/Poferăinformaţiiprivitoarelalimitareapotenţialădecătreazotşifosforaproducţieiprimaredefitoplancton.
Contextul politic
Carezultataldiferiteloriniţiativelatoatenivelurile–convenţiişiconferinţeministerialeglobale,
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 339Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Nutrienţi în apele tranzitorii, costiere şi marine SECŢIUNEA B
europene,naţionaleşiregionale–suntluatemăsuriînscopulreduceriiefecteloradversealecantităţilorexcedentareantropicedenutrienţişiînscopulprotejăriimediuluimarin.ExistăoseriededirectiveUEceaudreptscopreducereacantităţilorşiconsecinţelorsubstanţelornutritive,incluzândDirectivaprivindnitraţii(91/676/EEC)avândcascopreducereapoluăriicunitraţiproveniţidinsurseagricole;Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane(91/271/EEC)avândcascopreducereapoluăriiapelorprinepurareaapeloruzateurbaneşiprovenitedinanumiteindustrii;Directivapentruprevenireaşicontrolulintegratalpoluării(96/61/EEC)avândcascopcontrolareaşiprevenireapoluăriiapeidinsurseindustriale;şiDirectivaCadruaApei(2000/60/EC)careimpuneatingereastăriiecologicebunesauaunuipotenţialecologicbunpentruapeletranzitoriisaudecoastădinUEpânăîn2015.ComisiaEuropeanădezvoltă,deasemenea,oStrategietematicăcuprivirelaprotecţiaşiconservareamediuluimarin.Măsurisuplimentaresuntgeneratedeiniţiativeşipoliticiinternaţionaleceinclud:ProgramulGlobaldeAcţiunealONUpentruprotecţiamediuluimarinîmpotrivaactivităţilorcudesfăşurareterestră;PlanuldeAcţiuneMediteranean(MAP)1975;ConvenţiadelaHelsinki1992(Helcom);ConvenţiaOSPAR1998;şiProgramuldemediupentruMareaNeagră(BSEP).
Obiective
ObiectivulcelmaipertinentînceeacepriveşteconcentraţiiledesubstanţenutritivedinapăesteprevăzutînDirectivaCadruaApei,încareunuldintreobiectiveledemediuesteaceladeaatingestareaecologicăbună.Acestobiectivsereferălaconcentraţiiledenutrienţispecificicorpurilordeapăcaremenţinelementelede
calitatebiologicăîntr-ostarebună.Întrucâtconcentraţiilenaturaleşidefondalenutrienţilorvariazăîntreşiîninteriorulmărilorregionale,şiîntretipuriledecorpurideapăcostiere,obiectivelereferitoarelanutreinţisaupragurilenecesarepentruatingereastăriiecologicebunetrebuiedeterminatelanivellocal.
Gradul de probabilitate a indicatorului
TestulMann-Kendallpentrudetectareatendinţelorreprezintăoabordareconsistentăşilargacceptată.Datorităanalizelorcutendinţemultiple,aproximativ5%dintesteleefectuatesevordovedisemnificativedacă,defapt,nuseînregistreazănicioevoluţie.Datelereferitoarelaaceastăevaluaresuntîncăinsuficienteavândînvederemarilevariaţiispaţialeşitemporale,inerenteapeloreuropenetranzitorii,decoastăşimarine.Suprafetemarideapecostiereeuropenenusuntincluseînanalizădincauzalipseidatelor.AnalizeledetendinţăsuntconsistentedoarpentruMareaNorduluişiMareaBaltică(datelesuntactualizateanualîncadrulconvenţiilorOSPARşiHelcom)şipentruapeledecoastăitaliene.Datorităvariaţiilorlanivelulevacuărilorînapeledulcişiavariabilităţiihidro-geograficeazoneidecoastăşiaproceselorcicliceinterne,tendinţeleconcentraţiilordenutrienţicaatarenupotficorelateînmoddirectcumăsurileluate.Dinaceleaşimotive,raportulN/P,avândlabazăconcentraţiiledesuprafaţădesubstanţenutritivepetimpdeiarnănupoatefiutilizatînmoddirectpentruadeterminagradulîncareacestealimiteazăproducţiaprimarădefitoplancton.Evaluările,avândlabazărapoarteleN/P,potfiinterpretatenumaicadescrierialeuneilimităripotenţialeanişifosforuluilaplantelemarine.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005340 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Calitatea apei de îmbăiere22
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Esteîmbunătăţităcalitateaapeideîmbăiere?
Mesaj cheie
Calitateaapeideîmbăierepentruplajele(costiereşiinterne)desemnatedinEuropas-aîmbunătăţitîncursulanilor1990şilaînceputulanilor2000.În2003,97%dinapeledeîmbăierecostiereşi92%dinapeledeîmbăiereinterneaurespectatstandardeleobligatorii.
Evaluarea indicatorului
ÎnconformitatecustandardeleobligatoriiprevăzuteînDirectivaprivindapadeîmbăiere,calitateaapelordeîmbăiereînUEaînregistratoîmbunătăţire,darîntr-unritmmailentdecâtcelavutînvederelaînceput.Obiectivuliniţialaldirectiveidin1975afostcastatelemembresăseconformezecustandardeleobligatoriipânălasfârşitulanului1985.În2003,97%dinapeledeîmbăierecostiereşi92%dinapeledeîmbăiereinterneaurespectatacestestandarde.ÎnciudaîmbunătăţiriisemnificativeacalităţiiapeideîmbăieredelaadoptareaDirectiveiprivindapadeîmbăiere,acum25deani,în2003,11%dinapeledeîmbăierecostiereşi32%dinplajeleinterioaredinEuropanuîndeplineauîncăvalorilerecomandate(neobligatorii).Graduldeîndeplinireanivelurilorrecomandate(neobligatorii)afostmultmaiscăzutdecâtcelpentrustandardeleobligatorii.Aceastasedatoreazăprobabilfaptuluicăîndeplinireanivelurilorrecomandatearimplicacheltuieliconsiderabilmaimaridinparteastatelormembre,destinatestaţiilordeepurareaapeloruzateşicontroluluisurselordepoluaredifuză.
Douăţări(OlandaşiBelgia)aurespectatînprocentde100%standardeleobligatoriilanivelulapelordeîmbăierecostiereîn2003(Figura2).Osituaţienegativăînceeacepriveşteapelecostiereşistandardeleobligatoriis-aînregistratînFinlanda,cuunprocentde6,8%denerespectareastandardelorlegatedeapeledeîmbăiereîn2003.Faţădeprocentulde100%derespectareastandardelorobligatorii,numai15,4%dinapeledeîmbăierecostierealeBelgieiaurespectatnivelurilerecomandate,acestareprezentândceamaiscăzutăproporţieîncadrulţărilorUE.
Treiţări,Irlanda,GreciaşiMareaBritanie,auînregistratorespectarede100%astandardelorobligatoriipentruapeledeîmbăiereinterioareîn2003(Figura3).TrebuietotuşiavutînvederecăacesteţăriaudesemnatcelmaimicnumărdeapedeîmbăiereinterioaredincadrulUE(9,4şirespectiv11)încomparaţiecuGermania(1572)şiFranţa(1405)careaudesemnatcelmaimarenumăr.Italiaînregistreazăîn2003,rataceamaiscăzutăderespectareastandardelorobligatorii(70,6%)pentruapelesaledeîmbăiereinterioare.
Figura 1 Procentul de conformare a apelor de îmbăiere costiere şi interioare din UE cu standardele obligatorii prevăzute în Directiva privind apa de îmbăiere, în perioada 1992–2003 pentru UE-15
Notă: 1992–1994, 12 state membre UE; 1995–1996, 14 state membre UE; 1997–2003, 15 state membre UE.
Sursa datelor: DG Mediu din rapoartele anuale ale Statelor Membre (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Procentajul apelor de îmbăiere conforme
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Costiere
Interioare
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 341Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 2 Procentul apelor de îmbăiere costiere din UE conforme cu standardele obligatorii şi cele recomandate prevăzute în Directiva privind apele de îmbăiere pentru anul 2003, pe ţări
Notă: Sursa datelor: DG Mediu, din rapoartele anuale ale statelor membre (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Procentaj conformare — ape costiere
Obligatorii Recomandate
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Finland
a
Irlan
daIta
lia
Fran
ţa
Sued
ia
Danem
arca
German
ia
Span
ia
Marea
Brit
anie
Portu
galia
Grecia
Belgia
Oland
a
În2003,ComisiaEuropeanăaderulatproceduridesancţionareîmpotrivaanouăstatemembrealeUE-15(Belgia,Danemarca,Germania,Spania,Franţa,Irlanda,Olanda,Portugalia,şiSuedia)pentrunerespectareaaspectelorprevăzuteînDirectivaprivindapeledeîmbăiere.Motivelecomuneaufostnerespectareastandardelorşiprelevareainsuficientădeprobedeapă.ComisiaamailuatactşidefaptulcănumărulapelordeîmbăiereinterioaredinMareaBritanieesteinferiorcomparativcucelemaimultestatemembre.
Definirea indicatorului
Indicatoruldescriemodificărileînregistrateîntimpînceeacepriveştecalitateaapelordeîmbăieredesemnate(interioareşimarine)dinstatelemembrealeUE,dinpunctdevederealrespectăriistandardelorpentruparametriimicrobiologici(coliformitotalişicoliformifecali)şiparametriifizico-chimici(uleiuriminerale,substanţeactivesuperficialşifenoli)stipulaţideDirectivaUEprivindapadeîmbăiere(76/160/EEC).Stadiuldeconformarea
Calitatea apei de îmbăiere
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005342 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Proporţia de ape interioare de îmbăiere din UE ce respectă standardele obligatorii şi nivelurile recomandate ale Directivei privind apa de îmbăiere pentru anul 2003, pe ţări
Notă: Sursa datelor: DG Mediu din rapoartele anuale ale statelor membre (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Procent conformare — ape interioare
Obligatorii Recomandate
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Italia
Luxe
mbu
rg
Belgia
Fran
ţa
German
ia
Span
ia
Portu
galia
Danem
arca
Austria
Finland
a
Oland
a
Sued
ia
Marea
Brit
anie
Grecia
Irlan
da
statelormembre,înmodindividual,sereferălaultimulanraportat.PebazarapoarteloranualeredactatedestatelemembrepentruComisiaEuropeană,indicatorulexprimăîntermeniprocentualiapeledeîmbăierecostiereşiinterioarecerespectăstandardeleobligatoriişinivelurilerecomandatepentruparametriimicrobiologicişifizico-chimici.
Logica indicatorului
Directivaprivindapadeîmbăiere(76/160/EEC)afostmenităsăprotejezecomunităţileîmpotrivaincidentelordepoluareaccidentalăşicronicăcarearputeaprovocamaladiiînurmautilizăriiapelordestinaterecreării.Prinurmare,examinândrespectareadirectiveiseidentifică
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 343Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
stareacalităţiiapelordeîmbăieredinpunctdevederealsănătăţiipubliceşialeficienţeidirectivei.DirectivaprivindapadeîmbăiereesteunuldintrecelemaivechiinstrumentealelegislaţieidemediudinEuropa,iarinformaţiilereferitoarelastadiulrespectăriidateazădinanii1970.Conformacesteidirective,sesolicitastatelormembredelimitareaapelorcostiereşiinterioareşimonitorizareacalităţiiapeiînanotimpuldeîmbăiere.
Contextul politicii de mediu şi obiective
ConformDirectiveiprivindapadeîmbăiere.(76/160/EEC),sesolicitastatelormembredesemnareaapelorcostiereşiinterioareşimonitorizareacalităţiiapeiînanotimpuldeîmbăiere.Apeledeîmbăieresuntdelimitateînacelelocuriautorizatedeautorităţilecompetenteşiînlocurileundescăldatulestepracticatînmodtradiţionaldeunmarenumărdepersoane.Apoi,sezonuldescăldatestedeterminatînconcordanţăcuperioadaîncareseînregistreazăcelmaimarenumărdepersoane(dinmaipânăînseptembrieînmajoritateaţăriloreuropene).Calitateaapeitrebuiemonitorizatălafiecaredouăsăptămâniîntimpulsezonuluidescăldatşi,deasemenea,cudouăsăptămâniînaintecaacestasăînceapă.Frecvenţaprelevărilordeprobepoatefiredusăcuunulsaudoifactoriatuncicândprobeleprelevateînaniianterioriindicămaibinerezultateledecâtvalorilerecomandateşiînsituaţiileîncarenuaapărutniciunnoufactorcearputeainfluenţaodiminuareacalităţiiapei.Anexa1aDirectiveienumerăoseriedeparametriicevorfimonitorizaţi,daraccentulcadepecalitateabacteriologică.Directivastipuleazăşistandardeleminime(obligatorii)şistandardeleoptime(recomandate).Înscopulrespectăriidirectivei,95%dintreprobetrebuiesărespectestandardeleobligatorii.Pentruaputeaficlasificatecarespectândvalorilerecomandate,80%dintreprobetrebuiesărespectestandardelepentrucoliformitotalişifecalişi90%dintreele,standardelereferitoarela
ceilalţiparametri.Ladatade24octombrie2002,ComisiaaadoptatpropunereapentrurevizuireaDirectiveiParlamentuluiEuropeanşiaConsiliuluiprivindcalitateaapeideîmbăiere(COM(2002)581).Proiectuldedirectivăpropuneutilizareaanumaidoiparametriiindicatoribacteriologici,darstabileşteunstandardmaiînaltdesănătatedecâtcelprevăzutînDirectiva1976/160.PebazacercetărilorepidemiologiceinternaţionaleşiaexperienţeidobânditeînimplementareaDirectiveiactualeprivindapadeîmbăiereşiaDirectiveiCadruaApei,directivarevizuităprevedeoanalizăacalităţiipetermenlungşimetodedemanagementînscopulreduceriifrecvenţeişicosturilordemonitorizare.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Existădiferenţeînmodulîncareţărileauinterpretatşiimplementatdirectiva,ceeaceacondusladiferenţeînniveluldereprezentativitatealapelordeîmbăiereselectate,dinpunctdevederealutilizărilorapelordestinaterecreării.
DelaintrareaînvigoareaDirectivei,UEs-aextinsdela12ţăriîn1992,la15ţăriîn2003.Prinurmare,intervalulanalizatnuestecoerentdinpunctdevederealacopeririigeografice.StatelemembreUE-10vortransmiterapoarteasupracalităţiiapelorlordeîmbăiereîn2005.
Viruşiiumanientericisunt,celmaiprobabil,agenţiipatogeniresponsabilipentrumaladiilecontractateprinutilizareaapeiderecreere,darmetodelededetecţiesuntcomplexeşicostisitoarepentruomonitorizarederutină;deaceeaprincipaliiparametriianalizaţipentruaverificarespectareadirectiveisuntorganismeleindicatoare:coliformiitotalişifecali.Respectareastandardelorobligatoriişianivelurilordirectoarepentruacesteorganismeindicatoarenugarantează,aşadar,faptulcănuexistăniciunriscpentrusănătateaumană.
Calitatea apei de îmbăiere
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005344 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Clorofila din apele tranzitorii, costiere şi marine
23
Întrebare cheie legată de politica de mediu
SediminueazăprocesuldeeutrofizareaapelordesuprafaţăînEuropa?
Mesaj cheie
Nuaexistatodiminuaregeneralăaeutrofizării(măsuratăprinconcentraţiiledeclorofilă“a”)înMareaBaltică,MareaNorduluisaupecoasteleItalieişiGreciei.Concentraţiiledeclorofilă“a”aucrescutînunelezonecostiereşiauscăzutînaltele.
Evaluarea indicatorului
Îngeneral,nus-aremarcatoevoluţieaniveluluiconcentraţiilordeclorofilă“a”petimpdevară,niciînlargulMărilorBalticăşiaNordului,nicipecoasteleItalieişiGrecieidinMareaMediterană(Figura1).Majoritateastaţiilorcostieredinceletreimărinuindicănicioevoluţieînacestsens;cutoateacesteaunelestaţiiindicătendinţecrescătoaresaudescrescătoare.Deexemplu,înMareaBaltică,11%dinstaţiilecostiereindicăocreştereaconcentraţiilordeclorofilă“a”şi3%dintreele,odiminuare.Lipsauneievoluţiigeneraleclareindicăfaptulcămăsuriledereducereacantităţilordenutrienţinuauavutunefectsemnificativînreducereaeutrofizării.
ÎnparteacentralăaMăriiBalticeşiînGolfulFinic,înlargulmăriisuntidentificateconcentraţiimediiridicatedeclorofilă“a”înapeledesuprafaţă(>2,8μg/l),datorităprobabildezvoltăriiestivaleacianobacteriilor,specificeMăriiBaltice.ÎnuneleapedecoastăaleSuediei,Estoniei,Lituaniei,PolonieişiGermaniei,suntînregistrateînapelecostiereşiînestuareconcentraţiimaimaride4μg/l,fiindinfluenţatedeevacuărileprovenitedinrâurişioraşe.
ÎnMareaNordului,concentraţiileridicatedeclorofilă“a”(>5,8μg/l)suntînregistrateînestuarulElbeişiînapeledecoastăbelgiene,olandezeşidaneze,fiindinfluenţatededeversăriledinrâuri.ConcentraţiiridicatesuntidentificateşiînGolfulLiverpool,dinMareaIrlandei.ÎnlargulMării
NorduluişiînstrâmtoareaSkagerrak,concentraţiiledeclorofilăsuntîngeneralscăzute(<1,4μg/l).
ÎnMareaMediterană,12%dintrestaţiiledinapelecostiereitalieneindicăoscădereaconcentraţiilordeclorofilă“a”,întimpce8%indicăocreştere(Figura1).Celemaiscăzuteconcentraţii(<0,35μg/l)suntobservateînjurulSardinieişiînapelecostieredinsudulItalieişiGrecia.Concentraţiimairidicate(>0,6μg/l)suntînregistratede-alungulcoastelordeesteşivestaleItalieişiînGolfulSaronikosdinGrecia.Concentraţiiridicate(>1,95μg/l)seînregistreazăşiînnordulAdriaticiişide-alungulcoasteidevestaItalieidelaNapolipânălanorddeRoma.
PentruMareaNeagrăsuntdisponibilefoartepuţinedatelegatedeclorofilă“a”.Dateledisponibileindicăcelmairidicatnivel(>1,7μg/l)înapeleucrainene,înnord-vestulMăriiNegre.
Definirea indicatorului
Indicatorulilustreazătendinţeleconcentraţiilorsuperficialemediidintimpulveriipentruclorofila“a”înmărileregionalealeEuropei.Concentraţiadeclorofilă“a”esteexprimatăînmicrograme/lîncelmult10mdecoloanădeapă,petimpdevară.
Perioadadevarăesteurmătoarea:
iunie–septembriepentrustaţiileaflatelanorddelatitudinea59gradedinMareaBaltică(GolfulBotnicşiGolfulFinlandei);
mai–septembriepentrutoatecelelaltestaţii.
Suntincluseurmătoarelezonemarine:
MareaBaltică:zonaHelcominclusivMareaBeltşistrâmtoareaKattegat;
MareaNordului:OSPARMareaNorduluiextinsă,incluzândstrâmtoareaSkagerrakşiCanalul,darnuşistrâmtoareaKattegat;
•
•
•
•
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 345Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Evoluţia concentraţiilor medii de clorofila “a” pe timp de vară, în apele costiere ale Mării Baltice, Mediteranei (în principal apele italiene) şi Marea Nordului (în principal estul Mării Nordului şi Skagerrak)
Notă: Analizele de tendinţă se bazează pe intervalul 1985–2003 de la fiecare staţie de monitorizare care dispune date pe cel puţin trei ani în perioada 1995–2003 şi de cel puţin 5 ani per total. Numărul staţiilor este indicat în paranteză.
Date referitoare la Marea Baltică (incl. Marea Belt şi Kattegat) din: Danemarca, Finlanda, Lituania, Suedia şi Consiliul Internaţional pentru Explorarea Mărilor (ICES).
Date referitoare la Marea Mediterană din: Grecia şi Italia.
Date referitoare la Marea Nordului (incl. Skagerrak) din: Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Marea Britanie şi ICES.
Sursa datelor: Serviciul de date al AEM, date de la OSPAR, Helcom, ICES şi statele membre AEM (www.eea.eu.int).
Clorofila "a”
Descreştere Fără tendinţe Creştere
Marea Nordului(121)
Marea Mediterană(232)
Marea Baltică(89)
0 20 40 60 80 100
100 % din staţii
OceanulAtlantic:nord-estulAtlanticuluiincluzândmărileceltice,GolfulBiscayşicoastaiberică;
MareaMediterană:întreagaMareMediterană.
Logica indicatorului
Obiectivulacestuiindicatoresteaceladeademonstraefectelemăsurilorluateînvedereareduceriideversărilordeazotşifosfaţiasupraconcentraţiilorcostieredefitoplancton,exprimatesubformădeclorofilă.Acestaesteunindicatoraleutrofizării(asevedeaşiCSI21Nutrienţiînapeletranzitorii,costiereşimarine).
Efectulprincipalaleutrofizăriiestecreştereaexcesivăaplanctonului,ceeacesporeşteconcentraţiadeclorofilă“a”şicantitateadematerieorganicădepusăpefundulapelor.Biomasafitoplanctonuluieste,decelemaimulteori,măsuratăcaaceaconcentraţiedeclorofilă“a”dinstratuleufoticalcoloaneideapă.Măsurătoriledelanivelulclorofilei“a”suntincluseînmajoritateaprogramelordeprevenireaeutrofizării,iarclorofila“a”reprezintăindicatorulbiologicdeeutrofizarecuceamaibunăacoperiregeograficălaniveleuropean.
Consecinţelenegativealedezvoltăriiexcesivealefitoplanctonuluisunt1)schimbărileinterveniteîncompoziţiaşifuncţionareaspeciilordinlanţultroficpelagic,2)sedimentareasporită,şi3)creştereaconsumuluideoxigen,ceeacepoateconducelaepuizareaoxigenuluişilamodificareaînconsecinţăastructuriicomunităţiisaulamoarteafauneibentice.
Eutrofizareamaipoatedeterminadezvoltareaalgelordăunătoarecarepotcauzadecolorareaapei,formareaspumei,moarteafauneibentice,apeştilorsălbaticişideacvariu,intoxicareapopulaţieicumoluşte.Efectulsecundaralbiomaseisporitedefitoplanctonvadeterminareducerearăspândiriiînadâncimeaierburilordemareşiamacroalgelor.Producţiasecundarădefaunăbenticăestedecelemaimulteorilimitatăderesurseledehranăşicorelatăcupondereadepuneriifitoplanctonuluipefundulapei,carelarânduleiestelegatădeconcentraţiadeclorofilă“a”.
•
•
Clorofila din apele tranzitorii, costiere şi marine
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005346 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Numărul de staţii de coastă pe ţară, indicând lipsa evoluţiei, tendinţe descrescătoare sau crescătoare la nivelul concentraţiilor de clorofila „a” de suprafaţă, pe timp de vară
Notă: Analiza evoluiei se bazează pe serii de date din perioada 1985–2003 de la fiecare staţie de monitorizare care dispune date pe cel puţin trei ani în perioada 1995–2003 şi de cel puţin 5 ani per total. (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Ţara Clorofilă Număr de staţii
Descreştere Fără tendinţe Creştere Total
Zona Mării Baltice
Danemarca 1 31 1 33
Finlanda 0 2 1 3
Lituania 0 3 3 6
Largul mării 0 23 1 24
Suedia 1 20 2 23
Mediterana
Grecia 0 6 0 6
Italia 28 178 19 225
Largul mării 0 1 0 1
Zona Mării Nordului
Belgia 0 12 3 15
Danemarca 0 9 0 9
Marea Britanie 0 3 0 3
Norvegia 0 20 0 20
Largul mării 0 64 2 66
Suedia 0 5 3 8
Contextul politic
ExistăoseriededirectiveUEcareaucascopreducereaîncărcăriişiefectelornutrienţilor.Acesteainclud:Directivaprivindnitraţii(91/676/EEC)avândcascopreducereapoluăriicunitraţiproveniţidinsurseagricole;Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane(91/271/EEC)avândcascopreducereapoluării,avândcasursăstaţiiledeepurareaapeloruzateşianumiteindustrii;Directivaprivindprevenireaşicontrolulintegratalpoluării(96/61/EEC)avândcascopcontrolareaşiprevenireapoluăriiapeidinsurseindustriale;şiDirectivaCadruaApei(2000/60/EC)careimpuneatingereastăriiecologicebunesauaunuipotenţialecologicbundecătreapeletranzitoriişicostieredinEuropa,pânăîn2015.
ComisiaEuropeanădezvoltă,deasemenea,Strategiatematicăcuprivirelaprotecţiaşiconservareamediuluimarincarevaincludelargulmărilorşiprincipaleleameninţăripentrumediu,cadeexemplu,consecinţeleeutrofizării.
Măsurisuplimentaresuntgeneratedeiniţiativeşipoliticiinternaţionaleceinclud:ProgramulGlobaldeAcţiunealONUpentruprotecţiamediuluimarinîmpotrivaactivităţilorcudesfăşurareterestră;PlanuldeAcţiuneMediteranean(MAP)1975;ConvenţiadelaHelsinki1992(Helcom)referitoarelaprotecţiamediuluimarinînregiuneaMăriiBaltice;ConvenţiaOSPAR1998pentruprotecţiamediuluimarindinAtlanticuldeNord-Est;şiProgramuldemediupentruMareaNeagră(BSEP).
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 347Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Obiective
CelmaipertinentobiectivlegatdeconcentraţiiledeclorofilădinapăestegeneratdeDirectivacadruaApei,încareunuldintreobiectiveledemediuesteatingereastăriiecologicebune.Ostareecologicăbunăpresupuneconcentraţiideclorofilăspecificădincorpuldeapăcaremenţineelementeledecalitatebiologicăîntr-ostarebună.
Concentraţiiledeclorofilăspecificenusuntlegateînmodobligatoriudeconcentraţiilenaturalesaudefond.Concentraţiiledeclorofilănaturalesaudefondvariazăîntremărileregionale,delaosub-zonălaaltaîncadrulmărilorregionaleşiîntretipuriledecorpurideapăcostieredintr-osub-zonă,înfuncţiedeanumiţifactori,cadepildă,cantităţiledenutrienţinaturali,durataderetenţiehidrologicăşiciclulbiologicanual.Obiectivelereferitoarelaclorofilăsaupragurilenecesarepentruatingereauneistăriecologicebunetrebuiedeterminatelanivellocal.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Dincauzaneclarităţiiunorfactorica,deexemplu,variaţiadeversărilorînapeledulci,variabilitateahidro-geograficăazoneicostiereşiaciclurilorinternedenutrienţidinapă,biotăşisedimente,tendinţelelegatedeconcentraţiiledeclorofilă“a”suntuneoridificildecorelatînmoddirect,saudedemonstratcăauolegăturăcumăsuriledediminuareanutrienţilor.
TestulMann-Kendallpentrudetectareatendinţelorreprezintăoabordaresolidăşilargacceptată.Datorităanalizelorcutendinţemultiple,aproximativ5%dintesteleefectuatesevordovedisemnificativedacă,defapt,nuseînregistreazăniciotendinţă.
Datelereferitoarelaaceastăevaluaresuntîncăinsuficiente,avândînvederemarilevariaţiispaţialeşitemporale,inerenteapeloreuropenetranzitorii,decoastăşimarine.Suprafeţwmarideapecostiereeuropenenusuntincluseînanalizădincauzalipseidatelor.AnalizeledetendinţăsuntconsistentedoarpentruMareaNorduluişiMareaBaltică(datelesuntactualizateanualîncadrulconvenţiilorOSPARşiHelcom)şipentruapeledecoastăitaliene.
Clorofila din apele tranzitorii, costiere şi marine
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005348 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Epurarea apelor uzate urbane24
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Câtdeeficientesuntpoliticileexistentepentrureducereacantităţilordenutrienţişidemateriiorganicedeversate?
Mesaj cheie
EpurareaapeloruzateîntoateregiunileEuropeis-aîmbunătăţitînmodconsiderabilîncepânddinanii1980,şitotuşi,procentulpopulaţieiconectatălasistemeledetratareaapeloruzateesterelativredusînsudulşiestulEuropeişiînţărilecandidate.
Evaluarea indicatorului
Înultimiidouăzecideani,auavutlocschimbărimajoreatâtlanivelulaceluiprocentdinpopulaţieconectatălasistemuldeepurareaapeloruzate,câtşilanivelultehnologieiutilizate.Implementareasistemuluideepurareaapeloruzate(UWWT)aacceleratînmaremăsurăaceastătendinţă.DiminuareadeversărilorînEuropadeest(UE-10)şiînţărilecandidatesedatoreazărecesiuniieconomicecareaavutcarezultatundeclinalindustriilorproducătoarepoluante.
Majoritateapopulaţieidinţărilenordiceesteconectatălastaţiideepurareaapeloruzatedispunânddecelmairidicatniveldeepurareterţiară,careînlăturăînmodeficientnutrienţii(fosforulsaunitrogenulsauambele)şimateriileorganice.MaimultdejumătatedinapeleuzatedinEuropacentralăsuntepurateprintreaptaterţiară.Numaiaproximativjumătatedinpopulaţiaţărilorsudşiest-europeneşiaţărilorcandidateesteînprezentconectatălastaţiideepurareaapeloruzateşi30%pânăla40%dispundeepuraresecundarăsauterţiară.Aceastasedatoreazăimplementăriidintimpapoliticilordereducereaeutrofizăriişideîmbunătăţireacalităţiiapeideîmbăiereînţărilenordiceşicentrale,spredeosebiredeţărilesudşiesteuropeneşideţărilecandidate.
OcomparaţiecuindicatoriiCSI19şiCSI20indicăfaptulcăacestemodificărialeepurăriiauîmbunătăţitcalitateaapelordesuprafaţă,inclusivcalitateaapeideîmbăiere,
prinscădereaconcentraţiilordeortofosfaţi,deamoniutotalşidemateriiorganice,survenităînultimiizeceani.Statelemembreaurealizatinvestiţiisubstanţialepentruareuşiacesteîmbunătăţiri,darmajoritatealorseaflăînîntârziereînimplementareadirectiveiUWWTsauauinterpretat-odiferitşiîntr-unmodcarediferădepunctuldevederealComisiei.
DirectivaUWWTsolicităstatelormembresăidentificecorpuriledeapăcazonesensibile,deexempluluândînconsiderarerisculdeeutrofizare.Instalaţiiledeepurareaapeloruzateprintrepteterţiaretrebuiausăfiedisponibileîntoateaglomerărileurbanecupeste10000locuitoriechivalenţi,cedeverseazăîntr-ozonăsensibilă,pânăladatade31decembrie1998.AşacumseprezintăşiînFigura2,numaidouăstatemembrealeUE,DanemarcaşiAustria,aufostaproapedeîndeplinireacerinţelordirectiveiînacestsens.GermaniaşiOlandaşi-audesemnatîntregteritoriulcazonăsensibilă,darnus-auconformatcuobiectivuldereducerecu75%aconcentraţieideazot.
Pentruoraşelemari,cupeste150000locuitoriechivalenţi,statelormembrelis-acerutsăapliceotreaptădeepuraremaiavansată(decâttreaptasecundară)pânăla31decembrie1998,atuncicândseproducdeversăriînzonelesensibile,şicelpuţintreaptadeepuraresecundarăpânăla31decembrie2000,atuncicândseproducdeversăriînape“normale”.Totuşi,la1ianuarie2002,158dincele526deoraşecupeste150000locuitoriechivalenţinuaveauunstandarddeepuraresuficientşi25dintreaglomerărinudispuneaudelocdemetodedeepurare,incluzândoraşeleMilano,Cork,BarcelonaşiBrighton.Situaţias-amaiîmbunătăţitde-atunci,datorităînparteuneiraportărimaicomplexecătreComisieşi,înparte,datorităunorîmbunătăţirirealealeepurării.Uneleoraşeaurealizatinvestiţiilenecesareînintervalul1999–2002,alteleplanificăfinalizarealucrărilorîncurând.
Oameninţaresuplimentarăasupramediuluiprovinedeladepozitareanămoluluiprovenitdelastaţiiledeepurareaapeloruzate.Creştereaproporţieipopulaţieiconectatelasistemuldeepurareaapeloruzate,precumşicreştereaniveluluideepurare,conducelaocreştereacantităţilordenămolprovenitdinapeuzate.Acestatrebuieeliminatînprincipalprindepozitarealanivelulsoluluiînhaldelededeşeurisauprinincinerare.Acestemodurideeliminare
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 349Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Modificări survenite în epurarea apelor uzate în diferite regiuni ale Europei între anii 1980 şi sfârşitul anilor 1990
Notă: Sunt incluse numai ţările ce dispun de date din toate perioadele, numărul ţărilor aflându-se între paranteze. Ţările nordice: Norvegia, Suedia, Finlanda. Centru: Austria, Danemarca, Anglia şi Ţara Galilor, Olanda, Germania, Elveţia. Sud: Grecia, Spania. Est: Estonia, Ungaria şi Polonia. ŢC: Bulgaria şi Turcia.
Sursa datelor: Serviciul de date al AEM, pe baza datelor raportate de către statele membre OCDE/Eurostat, Chestionar comun, 2002 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Populaţia naţionala conectată la staţiile de epurare a apelor uzate (%)
Primar Secundar Terţiar
0
20
40
60
80
100
ŢCEstSudCentruNord
Ultim
ul an (2
)
1995
(2)
Ultim
ul an (3
)
1995
(3)
1995
(2)
1985
(2)
1980
(2)
Ultim
ul an (6
)
1995
(6)
1990
(6)
Ultim
ul an (3
)
1990
(3)
1980
(3)
1970
(3)
pottransferapoluareadinapăînsolsauaerşitrebuieavuteînvedereînrespectiveleprocesedeimplementareapoliticilordemediu.
Definirea indicatorului
Indicatorulînregistreazăprogresulpoliticilordemediuînreducereapoluăriicauzatedeapeleuzate,monitorizândtendinţeleînrândulaceleipărţiapopulaţieiconectatălastaţiiledeepurareprimară,secundarăşiterţiarăaapeloruzate,începândcuanii1980.
NiveluldeconformitatecuDirectivaprivindepurareaapeloruzateurbaneesteilustratluândînconsiderareprocentulîncărcăriitotaleazoneisensibiledinmarileaglomerărişiniveluriledeepurareaapeloruzateurbanedinmarileoraşedinUE(aglomerăricupeste150.000l.e.).
Logica indicatorului
Apeleuzatedingospodăriişidinindustrieexercităopresiunesemnificativăasupramediuluiacvatic,datorităîncărcărilordemateriiorganiceşinutrienţi,precumşidesubstanţepericuloase.Avândînvederemareleprocent
Epurarea apelor uzate urbane
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005350 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Procentul de încărcare totală în zona sensibile şi procentul de încărcare în zona sensibilă pe ţări, care nu se conformează cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, 2001.
Notă: Pentru Suedia, între anii 1995 şi 2000 s-a înregistrat o modificare a metodologiei.
Sursa datelor: DG Mediu ambient, 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Belgia
Danem
arca
German
ia
Grecia
Span
ia
Fran
ţa
Irlan
daIta
lia
Luxe
mbu
rg
Oland
a
Austria
Portu
galia
Finland
a
Sued
ia
Marea
Brit
anie
% din încărcare
% încărcare în zonele sensibile neconforme % încărcare totală în zonele sensibile
alpopulaţieidinţărilemembreAEMcarelocuieşteînaglomerăriurbane,opartesemnificativăaapeloruzateestecolectatăprinintermediulsistemelordecanalizareconectatelastaţiiledeepurareaapeloruzate.Niveluldeepurareînaintedeevacuareşigraduldesensibilitatealapelorreceptoaredeterminăintensitateaimpactuluiasupraecosistemeloracvatice.Tipuriledeepurareşirespectareadirectiveisuntconsiderateindicatorireprezentativipentruniveluldepurificareşipentruîmbunătăţireapotenţialăamediuluiacvatic.
Epurareaprimară(mecanică)înlăturăoparteamateriilorsolideînsuspensie,întimpceepurareasecundară(biologică)utilizeazămicro-organismeaerobeşianaerobepentruadescompuneomareparteasubstanţelororganiceşipentruareţineuniinutrienţi(înjurde20–30%).Epurareaterţiară(avansată)înlăturămateriileorganiceşimaieficient.Îngeneral,aceastăepurareincludereţinereafosforuluişi,înunelecazuri,înlăturareaazotului.Prin
aplicareanumaiaepurăriiprimarenuseînlăturăamoniul,întimpceepurareasecundară(biologică)îlînlăturăînproporţiede75%.
Contextul politicii de mediu şi obiective
Directivaprivindepurareaapeloruzateurbane(UWWTD;91/271/EEC)arecascopprotejareamediuluiîmpotrivaefecteloradversealeevacuărilordeapeuzateurbane.AceastaDirectivăprevedeniveluldeepurarenecesarînaintedeevacuare,implementareasatrebuindsăfierealizatăîntotalitateînUE-15pânăîn2005,iarînUE-10pânăîn2008–2015.Directivasolicităstatelormembresăasiguresistemedecolectarepentrutoateaglomerărilecupeste2000delocuitoriechivalenţi(l.e.),iartoateapeleuzatesăfieepuratecorespunzătorpânăîn2005.
Setul principal de indicatori | Apa
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 351Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Epurarea apelor uzate urbane SECŢIUNEA B
Figura 3 Numărul de aglomerări din UE-15 cu peste 150 000 locuitori echivalenţi în funcţie de nivelul de epurare şi situaţia la 1 ianuarie 2002
Notă: Sursa datelor: DG Mediu, 2004 (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
28 %Epurare secundară
plus epurareterţiară completă
58 %Epurare secundară completă
şi epurare secundarăcompletă cu epurareterţiară incompletă
8 %Epurare secundară
sau primarăincompletă
4 %Fără epurare
2 %Fără informaţii
Epurareasecundară(epurareabiologică)trebuieasiguratăpentrutoateaglomerărilecupeste2000delocuitoriechivalenţi,careefectueazăevacuăriîncursuriledeapă,întimpcepentruevacuărileînzonelesensibile,estenecesarăoepuraremaiavansată(epurareterţiară).Pentruacontribuiladiminuareapoluăriidindiversesursepunctuale,Directivapentruprevenireaşicontrolulintegratalpoluării(IPPC),careaintratînvigoareîn1996,prevedeoseriederegulicomuneprivindautorizaţiilepentruinstalaţiileindustriale.
RealizărileobţinuteprinimplementareaDirectiveiprivindepurareaapeloruzateurbaneşiaDirectiveiIPPCtrebuieconsideratecaparteintegrantăaobiectivelorprevăzuteîn
DirectivaCadruaApei(WFD),careaucascopatingereapânăîn2015astăriichimiceşiecologicebunepentrutoateapele..
ComisiaEuropeanăarealizatrapoartecuprivirelastadiulimplementăriidecătrestatelemembreaDirectiveiprivindepurareaapeloruzateurbaneîn2002şi2004(http://europa.eu.int/comm/environment/water/water-urbanwaste/report/report.htmlşihttp://europa.eu.int/comm/environment/water/water-urbanwaste/report2/report.html).
Gradul de probabilitate a indicatorului
ÎnscopulanalizeiprezentateînFigura1,ţărileaufostgrupatepentruaindicacontribuţiarelativălaobazăstatisticămaiamplăşipentruacorectadeficienţelecreatedecaracterulincompletaldatelor.TendinţeleinformaţionaleşitemporalesuntmaicompletepentruEuropacentralăşipentruţărilenordiceşimaipuţincompletepentruEuropasudicăşiţărilecandidate,cuexcepţiaEstonieişiaUngariei.
DateleobţinuteprinintermediulraportărilorpentruDirectivaprivindepurareaapeloruzateurbaneseconcentreazăpecorelareacusistemeledecanalizareşicueficienţastaţiilordeepurareaapeidinaglomerări.Darsistemeledeepurareaapeloruzatepotincludeşisistemeledecanalizarecureţelelecolectoarepluvialeşibazinedestocareaapei,caresuntcomplexeşiacăroreficienţătotalăestedificildeevaluat.PelângătipuriledeepurareprevăzuteînDirectivaprivindepurareaapeloruzate,maiexistăşialteprocedeedeepurare,înspecialindustriale,darşistaţiideepurareindependenteaparţinândunoraşezărimaimici,înafaraaglomerărilorşicarenusuntincluseînraportarearealizatăconformDirectivei.ConformareacuniveluriledefiniteprinDirectivănugarantează,prinurmare,inexistenţapoluăriicauzatădeapeleuzateurbane.Pentruaincludestaţiiledeepuraresauprocedeeleindependente,aufostutilizatediferitemetodologiipentruacalculaconexiunile.Deexemplu,Suediautilizeazămetodapersoanelorconectateînloculmetodeilocuitor-echivalent.(1).
(1) Pentru 1985 şi 1995 încărcările pe locuitor-echivalent, pentru anul 2000 şi 2002 încărcările pe locuitor-conectat la reţea au fost folosite; pe baza studiilor făcute privind situaţia apelor uzate în zonele rurale, următoarele asumpţii au fost făcute (anul 2000) : toată polulaţia din zonele urbane este conectată la reţeaua de tratare a apelor uzate. În privinţa populaţiei ce nu locuieşte în zone urbane, 192 000 de persoane sunt conectate la reţea, 70 000 nu beneficiază de nici un fel de tratare a apelor uzate, iar restul de 1 163 000 au tancuri septíce. 60 % din tancurile septice au cel puţin o epurare secundară.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005352 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Balanţa brută a substanţelor nutritive25
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Esteimpactulagriculturiiasupramediuluiîncursdeameliorare?
Mesaj cheie
Balanţabrutăasubstanţelornutritivedinagriculturăindicăechilibrulsaudezechilibrulînprezenţasubstanţelornutritivepehectardeterenagricol.Obalanţăasubstanţelornutritivemareşipozitivă(absorbţiilesuntmaiimportantedecâtemisiile)indicăunriscridicatdescurgereaacestora,şiprinurmare,unriscdepoluareaapelor.
BalanţabrutăanitrogenuluilanivelulUE-15în2000,afostcalculatăla55kg/ha,ceeacereprezintăcu16%maipuţindecâtestimărilepentru1990,de66kg/ha.Intervalulavariatdela37kg/ha(Italia)la226kg/ha(Olanda).Toatebalanţeledenitrogennaţionalebruteauînregistratundeclinîntreanii1990şi2000,înafaraIrlandei(cuocreşterede22%)şiaSpaniei(cuocreşterede47%).Declinulgeneralînceeacepriveştesurplusullanivelulbalanţeidenitrogenesteprovocatdeomicăscăderearatelordeadmisiedenitrogen(cu1%)şideocreşteresemnificativăaratelordeemisiedenitrogen(cu10%).
Evaluarea indicatorului
Balanţabrutăasubstanţelornutritivepentrunitrogenoferăoindicaţieasuprarisculuidescurgereasubstanţelornutritive,prinidentificareazoneloragricolecareauîncărcărifoartemaridenitrogen.Întrucâtacestindicatorintegreazăceimaiimportanţiparametriiagricolireferitorilasurplusulpotenţialdenitrogen,înprezentacestareprezintăceamaibunaestimareexistentăapresiuniiexercitatedecătrefactoriiagricoliasupracalităţiiapei.Balanţeleridicatedesubstanţenutritiveexercităpresiuniasupramediuluiînconjurător,sporindrisculdescurgereasubstanţelornutritiveînapelesubterane.Aplicareafertilizatorilormineralişiorganicipoateconduce,deasemenea,laemisiiatmosfericesubformadedioxiddeazotşirespectivamoniac.
Balanţelebrutedenitrogensuntînspecialridicate(peste100kgNpehaşian)înOlanda,Belgia,
•
•
LuxemburgşiGermania.Acesteasuntscăzutemaialesînmajoritateaţărilormediteraneene,aceastasituaţiefiindexplicatăprinproducţiatotalăscăzutădeinventarviudinaceastăparteaEuropei.ÎnprezentnusuntposibileestimărireferitoarelabalanţabrutăanitrogenuluipentruUE-10saupentruţărilecandidate,întrucâtdatelestatisticerelevantesuntîncursdeelaborare.
Totuşi,balanţelelanivelnaţionalpotdisimulaunelediferenţeregionaleimportanteînbalanţabrutăasubstanţelornutritivecaredeterminarisculefectivdescurgereanitrogenilorlanivelregionalsaulocal.Înmodindividual,statelemembrepotaveabalanţetotalebrutedenitrogenacceptabilelanivelnaţional,darîncăseconfruntăcuscurgerisemnificativedenitrogenînanumiteregiuni,deexempluînzonelecuomareconcentraţiedeinventarviu.ExistăoseriederegiunicudensităţiridicatedeinventarviuînUE-15(deexemplunordulItaliei,vestulFranţei,nord-estulSpanieişipărţialeţărilorBenelux),carepotsădevinăniştezonecriticeînceeacepriveştebalanţabrutădenitrogen,conducândlapresiuniexercitateasupramediului.Statelemembrecuunnivelînaltalbalanţeidenitrogendepuneforturipentruareduceacestepresiuniasupramediului.Acesteaelaboreazăoseriedeinstrumentepoliticecenecesităeforturipoliticeconsiderabilepentruaficonsiderateoreuşită,avândînvedereconsecinţelesocialeşieconomicesemnificativepecarelepoateaveareducereaproducţieideinventarviuînzoneleafectate.
Definirea indicatorului
Indicatorulestimeazăsurplusulpotenţialdenitrogendepeterenurileagricole.Acestlucruserealizeazăprincalculareabalanţeidintrecantitateatotalădenitrogenceintrăînsistemulagricolşicantitateatotalădenitrogenînlăturatădinsistem,pehectardeterenagricol.
Admisiaconstăîncantitateadenitrogenaplicatăprinintermediulfertilizatorilormineralişiaîngrăşământuluianimal,precumşiînfixareanitrogenuluiînlegume,depuneriledinaer,şialtesurseminore.Efectelenitrogenuluisuntconţinuteînrecolte,îniarbăsauînculturileconsumatedeinventarulviu.Scăpăriledenitrogenînatmosferă,ex.caN2O,suntdificildeestimat,şiprinurmare,nusuntluateîncalcul.
•
Setul principal de indicatori | Agricultură
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 353Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Balanţa brută de substanţe nutritive la nivel naţional
Notă: Calculul AEM pe baza: zona de culturi recoltate şi de culturi furajere (seriile de date Eurostat ZPA1 sau studiu al structurii fermelor); numărul de inventar viu (seriile de date Eurostat ZPA1 sau studiu al structurii fermelor); ratele de excreţie ale inventarului viu (OCDE sau coeficienţii medii din statele membre); rata fertilizatorilor (EFMA); fixarea nitrogenului (OCDE sau coeficienţii medii proveniţi din studiile de structură ale fermelor din statele membre); depunerile atmosferice (EMEP); recolte (seriile de date Eurostat ZPA1 sau coeficienţii medii din statele membre).
Sursa datelor: Website OCDE (http://webdomino1.oecd.org/comnet/agr/aeiquest.nsf) şi calculaţii AEM.
0
50
100
150
200
250
300
Oland
a
Belgia (A
EM)
Luxe
mbu
rg (A
EM)
German
ia
Grecia
(AEM
)
Danem
arca
(AEM
)
Finland
a
UE-1
5
Marea
Brit
anie (A
EM)
Fran
ţa (A
EM)
Sued
ia
Austria
Italia
Portu
galia
Irlan
da
Span
ia
N kg/ha
1990 2000
Logica indicatorului
Balanţasubstanţelornutritivesauamineraleloroferăoimagineînprofunzimeasupralegăturilordintreutilizareasubstanţelornutritiveînagricultură,modificărileîncalitateamediuluişiutilizareadurabilăaresurselordenutrienţidinsol.Unsurplusdurabilindicăpotenţialeproblemedemediu;undeficitdurabilindicăpotenţialeproblemelaniveluldurabilităţiiagriculturii.Înceeacepriveşteimpactulasupramediului,totuşi,principalulfactordeterminatestedimensiuneaabsolutăa.surplusului/deficituluidesubstanţenutritivecoroboratcupracticilefermelorlocaledegestionareasubstanţelornutritiveşicondiţiileagro-ecologiceca,deexemplu,tipulsoluluişicategoriiledeclimat(perioadeploioase,perioadădevegetaţie,etc.).
Balanţabrutăasubstanţelornutritivepentrunitrogenoferăoindicaţieasuprarisculuidescurgereasubstanţelornutritive,prinidentificareazoneloragricolecareauîncărcărifoartemaridenitrogen.Întrucâtacestindicatorintegreazăceimaiimportanţiparametriiagricolireferitorilasurplusulpotenţialdenitrogen,înprezentacestareprezintăceamaibunaestimareexistentăarisculuidescurgereasubstanţelornutritive.
Contextul politicii de mediu
BalanţabrutădenitrogenesterelevantăpentruceledouădirectiveUE:Directivaasupranitraţilor(91/676/EC)şiDirectivaCadruasupraapei(2000/60/EC).Directiva
Balanţa brută a substanţelor nutritive
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005354 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
asupranitraţilorarecascopgeneral“reducereapoluăriiapelorcauzatăsauindusădenitraţiidinsurseagricoleşiprevenireaîncontinuareauneiastfeldepoluări”(Art.1).Pragulconcentraţieidenitraţi,de50mg/lestefixatcanivelmaximpermisibil,iarDirectivalimiteazăaplicareapesolaîngrăşămintelorprovenitedelainventarulviula170kg.N/ha/an.Directivacadruasupraapeiimpunecatoateapeleinterioareşicostieresăatingăun“nivelcorespunzător”pânăîn2015.Unnivelecologiccorespunzătorestedefinitînfuncţiedecalitateacomunităţiibiologice,decaracteristicilehidrologiceşichimice.Celde-alşaseleaprogramdeacţiunepentrumediuîncurajeazăimplementareacompletăaambelordirective,directivaasupranitraţilorşi,respectiv,directivacadruasupraapeipentruaatingeniveluriledecalitateaapeicaresănugenerezeunimpactinacceptabilşiriscuriasuprasănătăţiiumaneşiamediului.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Abordareautilizatăpentruacalculabalanţabrutădesubstanţenutritivesolicităînparteestimărispecializatealeunorrelaţiifiziceaferenteţăriirespective,caîntreg.Totuşi,înrealitate,arputeaexistamarivariaţiiregionaleînuneledintreacesteţări,aşadarcifreleregionaleartrebuiinterpretatecugrijă.Înaintedecomparareastatelor
membre,trebuieavutînvederecăacestecalculaţiisebazeazăpeometodologiearmonizatăşiesteposibilcanuîntoatecazurileacesteasăreflecteparticularităţilefiecăreiţări.Înplus,coeficienţii-Nfurnizaţidestatelemembrediferăînmodconsiderabildelaţarălaţară,iaruneoriaceastădiferenţăesteatâtdesemnificativăîncâtestegreudeexplicat.
Caregulăgenerală,seestimeazăcădatelereferitoarelaconcentraţiileaplicatesuntmaicorecteşimaisiguredecâtcelereferitoarelarezultateacestorconcentraţii.Nunumaicăacestecalculaţiialerezultatelorsuntbazateînprincipalpestatisticilanivelnaţional,extrapolatelanivelregionaldar,înplus,lipsaunordate(sigure)referitoarelaculturiledenutreţşiiarbă,adaugăunaltelementdeincertitudinecifrelordisponibile.Aceastăincertitudinesereflectăşiasuprabalanţei-Ntotale,şiaceleaşiprecauţiiartrebuiluateşiînaintedeatrageconcluziidinrezultate,destinatebalanţeitotale.Totuşi,acestindicatorreprezintăunbuninstrumentpentruidentificareazoneloragricolesupuserisculuidescurgereasubstanţelornutritive.
Acelezoneîncareinformaţiilenuaufostsuficientdedezvoltateincludstatisticicuprivirelafertilizatoriiorganici,zoneledeculturisecundare,statisticiprivitoarelaseminţeşialtematerialedeplantareşistatisticicuprivirelaproducţiacarenuestedestinatăpieţei,şicuprivirelareziduuri.
Setul principal de indicatori | Agricultură
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 355Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA BBalanţa brută a substanţelor nutritive
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005356 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Zona de agricultură organică26
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Caresuntprincipaleletendinţedemediulegatedesistemeledeproducţieagricole?
Mesaj cheie
Pondereaagriculturiiorganicecreşteînmodsemnificativ,iarînprezentreprezintăaproximativ4%dinzonaagricolăaUE-15şiaţărilorEFTA.ProgrameleUEagricoleşidemediu,precumşicerereaconsumatoriloraureprezentatfactoriicheiecareaudeterminataceastăcreşteresporită.Pondereaterenurilororganicerămânecumultsub1%încelemaimultestatemembrealeUE-10şiînţărilecandidate.
Evaluarea indicatorului
PondereaagriculturiiorganiceestemultmairidicatăînţărilenordiceşicentraledinEuropa,decâtînaltepărţialeEuropei–cuexcepţiaItaliei.Înplus,înanumiteţări,semanifestăoimportantăvariaţieregionalăaacesteiponderi.Princontrast,pondereaagriculturiiorganiceesteextremdescăzutăînmajoritateaţărilorUE-10şiînţărilecandidate.Răspândireadeansambluparesăfieinfluenţatădeexistenţaînrândulconsumatorilorauneicereripentruproduseleorganiceşiasprijinuluiguvernamentalsubformaunorschemeagricoleşidemediuşiaaltormăsuri.
Celemairecenteanalizedespecialitatefurnizeazăinformaţiicuprivirelaimpactulagriculturiiorganiceasupramediului,încomparaţiecusistemeleconvenţionaledeadministrare,darrezultatelenusuntîntotdeaunaambigue.Beneficiileadusemediuluidecătreagriculturaorganicăsuntfoarteclardocumentateînceeacepriveştebiodiversitatea,precumşiconservareaapelorşiasolului.Totuşi,nuexistădoveziclareînceeacepriveştereducereaemisiilordegazecuefectdeseră.Esteposibilcaagriculturaorganicăsăaibăunefectpozitivasupramediuluiînacelezonecuoagriculturăfoarteintensivă,maimultdecâtînacelezonecusistemeagricolemaipuţinimpulsionate.Pânăînprezent,extinderearegionalaaagriculturiiorganicese
•
•
concentreazăpepăşunileîntinse,acoloundesuntnecesaremaipuţineschimbăripentruatrecelaagriculturaorganicădecâtînalteregiuni,dominatedeagriculturaarabilă,intesivă,undebeneficiilearfimaiimportante.
Definirea indicatorului
Pondereazoneideagriculturăorganică(sumazoneloractualecuagriculturăorganicăşiazonelorîncursdetransformare),caproporţieazoneiagricoletotaleutilizate(UAA).
Agriculturaorganicăpoatefidefinităcasistemuldeproducţiecepuneomareimportanţăpeprotecţiamediuluişiaanimalelor,prinreducereasaueliminareautilizăriiOMG-urilorşiaproduselorchimicesinteticedetipulfertilizatorilor,pesticidelorşia.promotorilor/regulatorilordecreştere.Princontrast,fermieriiadepţiaiagriculturiiorganicepromoveazăutilizareapracticilordegestionareaecosistemelordeculturăşiagricoledestinaterecoltelorşiinventaruluiviu.CadrullegalînceeacepriveşteagriculturaorganicăînUEestedefinitdeRegulamentulConsiliului2092/91,cuamendamentele.sale.
Logica indicatorului
Agriculturaorganicăreprezintăunsistemcareafostdezvoltatînmodexplicitpentruadevenidurabildinpunctdevederealmediului,şiesteguvernatădereguliclareşiverificabile.Astfel,eaestemaipotrivităpentruidentificareaunorpracticiagricolecaresăprotejezemediul,încomparaţiecualtetipurideagriculturăca,deexemplu,agriculturaintegrată,careiaşieaîncalculcerinţeledemediu.
AgriculturaesteconsideratăorganicălanivelulUE,numaidacărespectăRegulamentulConsiliului(CEE)Nr.2092/91,(cuamendamentelesale).Înacestcadru,agriculturaorganicăestediferenţiatădealteabordărifaţădeproducţiaagricolă,prinaplicareaunorstandardereglementate(regulideproducţie),proceduridecertificare(schemedeinspecţieobligatorii)şioschemăspecificădemarcare,rezultândastfelopiaţădedesfacerespecifică,izolatăparţialdealimentelenon-organice.
Setul principal de indicatori | Agricultură
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 357Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Zona de agricultură organică în Europa
Notă: Sursa datelor: Institutul pentru Ştiinţe Rurale, Universitatea Wales, Aberystwyth (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Zona de agricultură organică (% din totalul zonei agricole)
0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
Noile 10 state membre şi ţările candidate - 3
UE-15 şi EFTA-3
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989
1988
1987
1986
1985
Contextul politicii de mediu
Agriculturaorganicăarecascopstabilireaunorsistemedeproducţieagricolădurabiledinpunctdevederealmediului.CadrulsăulegalestestabilitprinRegulamentulConsiliului2092/91şiamendamentelesale.Adoptareametodelordeagriculturăorganicădecătrefermieriiparticulariestesprijinităprinplăţiavândlabazăschemeagricoleşidemediuşidealtemăsuridedezvoltareruralălanivelulstatelormembre.În2004,ComisiaUEapublicat
un“PlanEuropeandeAcţiunedestinatAlimentelorşiAgriculturiiOrganice”(COM(2004)415final)pentruapromovaaceastăabordareagricolă.
NuexistăţintespecificealeUEînceeacepriveştepondereazoneideagriculturăorganică.Totuşi,oseriedestatemembreUEşi-austabilitdejaobiectivepentruzonadeaplicareaagriculturiiorganice,decelemaimulteori,de10–20%în2010.
Zona de agricultură organică
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005358 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Ponderea zonelor de agricultură organică în totalul zonei agricole utilizate
Notă: Sursa datelor: Institutul pentru Stiinţe Rurale, Universitatea Wales, Aberystwyth (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
5
10
15
20
25
30
Liech
tens
tein
Sued
ia
Elve
ţiaIta
lia
Austria
Finland
a
Danem
arca
Repu
blica
Ceh
ă
Marea
Brit
anie
German
ia
Norve
gia
Slov
enia
Esto
nia
Span
ia
Portu
galia
Oland
a
Slov
acia
Fran
ţa
Belgia
Unga
ria
Luxe
mbu
rg
Grecia
Leto
nia
Irlan
da
Litua
nia
Român
ia
Polonia
Island
a
TurciaCipr
u
Bulgar
ia
Malta
%
1990 2002
* Austria are o pondere de terenuri de păşune unde se aplică producţia organică mai mare decât cea a terenurilor arabile, prin rmare aşa se explică obiectivul legat de terenul arabil.
Stat membru Numele programului An ţintă Ţintă
UE Plan European de Acţiune destinat Alimentelor şi Agriculturii Organice (2004)
Nici unul Stabileşte 21 de acţiuni principale referitoare la piaţa alimentelor organice, politica publică, standarde şi inspecţie
Austria Aktionsprogramm Biologische Landwirtschaft 2003–2004
2006 Cel puţin 115 000 ha de teren arabil în 2006 (~ 8 % din terenul arabil) *
Belgia ‘Vlaams actieplan biologische landbouw’ — Planul de Acţiune al Flandrei (2000–2003)
2010 10 % din terenul agricol până în 2010
Germania ‘Bundesprogramm Ökologischer Landbau’ (2000)
2010 20 % din terenul agricol până în 2010
Olanda „O piaţă organică de cucerit” (2001–2004)
2010 10 % din terenul agricol până în 2010
Suedia Plan de acţiune (1999) 2005 20 % din terenul agricol până în 2005 10 % din toate cirezile/vacile de lapte, turme/oi
Marea Britanie „Plan de acţiune pentru dezvoltarea agriculturii şi alimentelor organice în Anglia – pe 2 ani” (2004)
2010 Procentul producţiei pe piaţa din Marea Britanie pentru produsele alimentare organice ar trebui să fie de 70 % până în 2010.
Tabel 1 Obiectivele statelor membre pentru zonele de aplicare a agriculturii organice
Setul principal de indicatori | Agricultură
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 359Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Gradul de probabilitate a indicatorului
Corectitudineadatelorreferitoarelaagriculturaorganicăvariazăînfuncţiedeţarăşiincludeestimăriprovizorii.Totuşi,dateledisponibilesuntconsiderateafifoartereprezentativeşicomparabile(1).Uneleţăriauîncăoponderescăzutăaagriculturiiorganice,limitândposibilitateadeaidentificatendinţelelanivelnaţionalşiriscândsănufiesemnificativădintr-operspectivăeuropeană.
Odeficienţăadatelorutilizateconstăînfaptulcămentenanţaacestoradepindedefinanţărilepentrucercetareşidesprijinulasociaţiilorpentruagriculturaorganică.
(1) A se avea în vedere că zona de agricultură organică din Suedia include o mare pondere de teren agricol care nu este certificat conform Reglementării 2092/91, dar care este exploatat în conformitate cu specificaţiile sale.
Zona de agricultură organică
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005360 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Consumul final de energiepe sector27
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Seutilizeazămaipuţinăenergie?
Mesaj cheie
ConsumulfinaldeenergieînUE-25acrescutcuaproximativ8%înperioada1990–2002.Sectorultransporturilors-adezvoltatcelmairapidîncepândcu1990şiesteacumcelmaimareconsumatorfinaldeenergie.
Evaluarea indicatorului
ConsumulfinaldeenergieînUE-25acrescutcuaproximativ8%înperioada1990şi2002,contracarândastfel,parţial,reducereaimpactuluiasupramediuluiaproduceriideenergie,carezultatalmodificărilorînamesteculdecombustibilişialîmbunătăţirilortehnologice.Întreanii2001şi2002,consumulfinaldeenergieascăzutcu1,4puncteprocentuale,determinatfiindînprincipaldereducerileînregistrateînsectorulconsumatorilorcasnicicarezultatalcerinţelormaiscăzutedeîncălzire,datoratetemperaturilormaimaridecâtcelemediiînregistrateîn2002.
Structuraconsumuluifinaldeenergieasuferitmodificărimajoreînultimiiani.Sectorultransporturilors-adezvoltatcelmairapidînUE-25,înintervalul1990–2002,cuunconsumfinalalenergieiîncreşterecupânăla24,3%.Consumulfinaldeenergieînsectorulserviciilor(inclusivalagriculturii)şiîngospodăriiacrescutcu10,2%şi,respectiv,6,5%,întimpceconsumulfinaldeenergiedinsectorulindustrialascăzutcu7,7%,înaceeaşiperioadă.Acesteevoluţiiindicăfaptulcă,pânăîn2002,transporturileaufostcelmaimareconsumatorfinaldeenergie,urmatdeindustrie,gospodăriişiservicii.
Modificăriledinstructuraconsumuluifinaldeenergieaufoststimulatedecreşterearapidăauneiseriidesectoaredeserviciişideimpulsionareaunorindustriiproducătoare,consumatoaredemaipuţinăenergie.Dezvoltareapieţeiinterneaavutcarezultatodezvoltareatransporturilordemarfa,întrucâtcompaniileexploateazăavantajelecompetitivealediferitelorregiuni.Creştereaveniturilorangajaţiloraudeterminatunniveldeviaţămairidicat,
careaavutcarezultatachiziţionareademaşinipersonaleşideproduseelectro-domestice.Niveluldeconfortmairidicat,reflectatîncreştereacereriideîncălzireşirăcirealocuinţelor,acontribuitdeasemenealaunconsumfinalmairidicatdeenergie.
ExistădiferenţesemnificativeîntiparuldeconsumfinaldeenergieîntrestateleUE-15dedinaintede2004şistatelemembreUE-10.UE-10aucunoscutodiminuareaconsumuluideenergiefinală,înspecialcarezultatalrestructurăriieconomiceintervenitădupăschimbărilepoliticedelaînceputulanilor1990.Totuşi,prinrecuperareaeconomicăînregistratădeacesteţări,consumulfinaldeenergieacunoscutocreştereuşoarădinanul.2000.
Definirea indicatorului
Consumulfinaldeenergieacoperăenergiafurnizatăconsumatoruluifinalîncelemaidiversescopurienergetice.Estecalculatcafiindsumaconsumuluideenergiefinalădintoatesectoarele.Acesteasuntstructurateastfelîncâtsăcuprindăindustria,transporturile,gospodăriile,serviciileşiagricultura.
Indicatorulpoatefiprezentatîntermenirelativisauabsoluţi.Contribuţiarelativăaunuianumitsectorestemăsuratăprinpondereadintreconsumulfinaldeenergiealaceluisectorşiconsumulfinaltotaldeenergiecalculatpentruunancalendaristic.Esteunindicatorutilcareevidenţiazănevoilesectorialealeuneiţări,înceeacepriveştecerereafinalădeenergie.Întrucâtpondereasectorialădepindedecircumstanţeleeconomicealeuneiţări,oricecomparaţieaponderiilanivelnaţionalnuaresensdecâtdacăesteînsoţitădeodeterminarecorespunzătoareaimportanţeiaceluisectorîneconomie.Întrucâteforturileseconcentreazăpereducereaconsumuluifinaldeenergieşinuperepartizareasectorialăaacestuiconsum,tendinţeleexprimateînvaloriabsolute(înechivalentulamiidetonedepetrol)suntdepreferat,întrucâtreprezintăunindicatormaisemnificativalevoluţiei.
Logica indicatorului
Tendinţeleînregistrateînconsumulfinaldeenergiepesectorfurnizeazăobunăimagineasupraevoluţiei
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 361Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Consumul final de energiepe sector SECŢIUNEA B
Figura 1 Consumul final de energie pe sector, UE-25
Notă: Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1 000
1 100
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Milioane de tone de echivalent petrol Pondere în 2002
14.9 %
25.5 %
28.3 %
31.3 %
Servicii, agricultură şi alte sectoare Gospodării TransportIndustrie
înregistrateînreducereaconsumuluideenergieşiaimpactelorasociateasupramediului,decătrediferitelesectoareutilizatoarefinale(transporturi,industrie,serviciişigospodării).Acestindicatoresteutilînmonitorizareasuccesuluipoliticilorcheiecareîncearcăsăinfluenţezeconsumuldeenergieşieficienţaenergetică.
Consumulfinaldeenergieestimareaconsecinţelorasupramediuluiprovocatedeutilizareaenergiei,cadeexemplu,poluareaaerului,încălzireaglobalăşipoluareacupetrol.Tipulşiimportanţapresiunilordeterminatedeconsumuldeenergieasupramediuluidepinddesurseleenergiei(şidemodulîncareacesteasuntutilizate)şidevolumultotaldeenergieconsumată.Omodalitatedeareducepresiuniledeterminatedeconsumuldeenergieasupramediuluiesteaceeadeutilizamaipuţinăenergie.Acestlucrusepoaterealizaprinreducereaconsumuluideenergieînactivităţileceimplicăutilizareaenergiei(ex.încălzire,mobilitateapersoanelorsautransportdemărfuri),sauprinutilizareaenergieiîntr-unmodmaieficient(utilizândastfelmaipuţinăenergiepeunitatedecerere),sauprintr-ocombinareacelordouăsoluţii.
Contextul politicii de mediu
Reducereaconsumuluifinaldeenergietrebuieanalizatăîncontextulîncercăriideîndeplinireaobiectivuluidereducerecu8%aemisiilordegazecuefectdeserăpânăîn2008–2012faţădenivelulanilor1990pentruUE-15,precumşiaobiectivelorindividualeadoptatedemajoritateaţărilordinUE-10,conformcelorstabiliteîn1997prinProtocoluldelaKyotoîncadrulConvenţieicadruaNaţiunilorUniteasupraschimbărilorclimatice,şinuînultimulrând,încontextulobiectivuluidecrestereasecurităţiifurnizăriideenergie.
PlanuldeAcţiuneînvedereaîmbunătăţiriieficienţeienergeticeîncadrulComunităţiieuropene(COM(2000)247Final)evidenţiazăoseriedepoliticişimăsurimenitesăînlăturebariereleîncaleaeficientizăriienergetice.AcestplansebazeazăpeComunicarea(COM(98)246Final)„EficientizareaenergeticăînComunitateaeuropeană–cătreostrategiedeutilizareraţionalăaenergiei”(susţinutăprinHotărâreaConsiliului98/C394/01cuprivirelaeficientizarea
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005362 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Consumul final de energie pe ţară
Notă: TOE se referă la tone de echivalent petrol. Nu există date referitoare la energie pentru Liechtenstein din partea Eurostat.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Consumul final de energie (1000 TOE) 1990–2002
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
AEM 1 108 173 1 116 435 1 168 855 1 156 256 1 164 531 1 169 296 1 174 172 1 198 205 1 187 846
UE-25 1 002 778 1 023 541 1 065 662 1 056 682 1 066 852 1 069 130 1 068 965 1 096 900 1 082 742UE-15 anterior 2004 858 290 895 951 933 514 926 098 942 069 947 238 950 282 972 694 959 928
UE-10 151 657 127 590 132 148 130 581 124 781 121 891 118 683 124 206 122 815
Austria 18 595 20 358 21 976 21 580 22 256 21 855 22 280 24 583 24 990
Belgia 31 277 34 489 36 383 36 529 37 092 36 931 36 922 37 211 35 816
Bulgaria 16 041 11 402 11 520 9 247 9 772 8 782 8 485 8 532 8 621
Cipru 1 264 1 409 1 458 1 461 1 531 1 575 1 634 1 689 1 647Republica Cehă 36 678 25 405 25 612 25 566 24 323 23 167 24 114 24 131 23 829
Danemarca 13 797 14 736 15 322 14 955 14 997 14 933 14 608 14 947 14 708
Estonia 6 002 2 648 2 895 2 962 2 609 2 355 2 362 2 516 2 586
Finlanda 21 634 22 227 22 478 23 484 24 172 24 637 24 555 24 739 25 489
Franţa 135 709 141 243 148 621 145 654 150 829 150 719 151 624 158 652 152 686
Germania 227 142 222 342 230 895 226 131 224 450 219 934 213 270 215 174 210 485
Grecia 14 534 15 811 16 870 17 257 18 159 18 157 18 508 19 112 19 497
Ungaria 18 751 15 155 15 863 15 160 15 274 15 853 15 798 16 400 16 915
Islanda 1 602 1 660 1 726 1 753 1 819 1 953 2 057 2 071 2 152
Irlanda 7 265 7 910 8 229 8 655 9 308 9 835 10 520 10 932 11 038
Italia 106 963 113 563 114 339 115 335 118 451 123 073 123 005 125 625 125 163
Letonia 3 046 2 845 3 118 2 930 2 688 2 755 2 913 3 642 3 620
Lithuania 9 423 4 097 3 931 3 930 4 340 3 954 3 639 3 778 3 902
Luxemburg 3 325 3 148 3 235 3 224 3 183 3 341 3 544 3 689 3 732
Malta 332 435 505 548 529 551 522 445 445
Olanda 42 632 47 431 51 413 49 103 49 307 48 470 49 745 50 775 50 641
Norvegia 16 087 16 854 17 669 17 466 18 187 18 659 18 087 18 561 18 125
Polonia 59 574 63 414 66 189 65 312 60 377 58 843 55 573 56 196 54 418
Portugalia 11 208 13 042 13 863 14 550 15 421 15 982 16 937 18 069 18 342
România 33 251 25 187 30 410 27 702 25 012 21 611 22 436 22 742 23 247
Slovacia 13 219 8 242 8 218 8 242 8 838 8 486 7 605 10 883 10 864
Slovenia 3 368 3 940 4 359 4 470 4 272 4 352 4 523 4 526 4 589
Spania 56 647 63 536 65 259 67 986 71 750 74 378 79 411 83 221 85 379
Suedia 30 498 33 679 34 603 34 119 34 251 34 076 34 532 33 132 33 668
Turcia 31 245 37 791 41 868 43 409 42 891 49 162 54 142 49 399 52 958
Marea Britanie 137 064 142 436 150 028 147 536 148 443 150 917 150 821 152 833 148 294
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 363Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
energieiîncadrulComunităţiieuropene).PlanulîşipropuneoţintăindicativăaUEdereducereaintensităţiienergieifinalecu1%pean,pragcare“arfitrebuitatinsînperioada1998–2010.”
ÎnaintareauneiDirectiveaParlamentuluieuropeanşiaConsiliuluipentrueficientizareautilizăriifinaleaenergieişipentruserviciienergetice(COM(2003)739)arecascopîncurajareautilizăriieficienteşicucosturireduseaenergieiînUE,prinfavorizareaunormăsurideeficientizareenergeticăşiprinpromovareapepiaţăaunorserviciienergetice.Sepropuneadoptareaşirespectareadecătrestatelemembreaunorobiectiveobligatoriideeconomisirede1%înplusfaţădeenergiautilizatăînfiecareananterior–aceastareprezentând1%dinvolumulmediuanualdeenergiedistribuităsauvândutăclienţilorfinaliînceicincianianteriori–prinsporireaeficienţeienergeticepeoperioadădeşaseani.Încelde-alşaseleaan,consumulfinaldeenergievafi,deci,cu6%maimicdecâtarfifostînlipsaacestormăsurideeficientizare.Aceastăeconomievatrebuisăseînregistrezeînurmătoarelesectoare:gospodării,agricultură,comerţşitransportpublic(cuexcepţiatransportuluiaerianşimaritim),şiindustrie(cuexcepţiaindustriilormariconsumatoaredeenergie).
RecentaCarteVerdeasupraEficienteiEnergiei(COM(2005)265final)afirmăcăpertotal,pânăîn2020,arputeafirealizatăoeconomiedeenergiedeaproape20%,cuutilizareaunorcosturireduse.Acestdocumentarecascopidentificareaunorastfeldesoluţiieconomiceşidiscutareamodalităţilorderealizare.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înmodtradiţional,dateleaufostcolectatedeEurostat,prinintermediulchestionareloranualecomune(EurostatşiAgenţiaInternaţionalăpentruEnergie),dupao
metodologiebinestabilităşiarmonizată.DatelesunttransmiselaEurostatpecaleelectronică,utilizândunsetcomundetabele.Apoi,datelesuntanalizatepentruaidentificadiscrepanţele,iarulteriorsuntintroduseînbazadedate.Înmodnormal,nusuntnecesareestimări,întrucâtdateleanualesuntcomplete.
Detaliereasectorialăaconsumuluifinaldeenergieincludeindustria,transporturile,gospodăriile,serviciile,agricultura,pescuitulşialtesectoare.„Tendinţeleeuropeneînenergieşitransporturipânăîn2030”,documentelaboratpentruDGpentruEnergieşiTransporturiaComisieiEuropenecumuleazăagricultura,pescuitulşialtesectoareîmpreunăcusectoruldeservicii,iarpreviziunilesebazeazăpeaceastăcumulare.Dinmotivedeconsecvenţăcuacestepreviziuni,indicatoruldinsetulprincipalutilizeazăaceeaşiagregare.Includereaagriculturiişiapescuituluiînaceeaşicategoriecusectoruldeserviciiestetotuşipusăsubsemnulîntrebării,avândînvederetendinţelesaledivergente.Prinurmare,acoloundeseconsiderăadecvat,serealizeazăevaluăriseparate.
Ocomparaţiebrutătransnaţionalăînceeacepriveşterespectivadistribuţiesectorialăaconsumuluifinaldeenergie(consumulenergeticalfiecăruisectorcaprocentdintotalultuturorsectoarelor)nuîşiaresensuldacănuesteînsoţitădeuneleindicaţiicuprivirelaimportanţasectoruluiîneconomiarespectiveiţări.Darchiardacăaceleaşisectoaredindouăţărisuntlafeldeimportanteîneconomie,consumulbrut(primar)deenergienecesarînaintedeaajungelautilizatorulfinalpoateprovenidinsursecarepolueazămediulînmoduridiferite.Astfel,dinpunctuldevederealmediului,consumulfinaldeenergiedintr-unsectortrebuieanalizatîntr-uncontextmailarg.Deasemenea,odiminuareaconsumuluifinaldeenergiedintr-unsectorpoateaveacarezultatsporireapresiuniiasupramediuluidacădiminuareanetăînutilizareaenergieidinrespectivulsectorarecarezultatocreştereautilizăriienergieisaudacăsetrecelautilizareaunorresurseenergeticemaidăunătoaremediuluiînconjurător.
Consumul final de energiepe sector
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005364 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Intensitatea energetică28
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Sefaceodisociereîntreconsumulenergeticşicreştereaeconomică?
Mesaj cheie
Creştereaeconomicănecesităunconsumsuplimentarmaimicdeenergie,înprincipaldatoritămodificărilorstructuraledineconomie.Totuşi,consumultotaldeenergieesteîncăîncreştere.
Evaluarea indicatorului
ConsumultotaldeenergieînUE-15acrescutcuoratămedieanualăimediatsubvaloareade0,7%înperioada1990–2002,întimpceprodusulinternbrut(PIB)acrescutcuoratămedieanualăestimatăde2%.Carezultat,intensitateatotalăenergeticăînUE-25ascăzutcuoratămediede1,3%pean.Înciudaacesteidisocierirelativeîntreconsumultotaldeenergieşicreştereaeconomică,consumultotaldeenergieacrescutcu8,4%înaceastăperioadă.
ToateţărileUE-25,cuexcepţiaPortugaliei,aSpanieişiLetoniei,auînregistratoscădereînintensitateatotalăaenergieiînintervalul1990–2002.Scădereamedieanualăafostde3,3%înUE-10şide1%încele15statemembrealeUEdinainteamomentului2004.Înciudaacesteitendinţeconvergente,intensitateatotalăenergeticăînUE-15afosttotuşisemnificativmairidicatădecâtînstatelemembreUE-15.
Înmareparte,aceastăreducereaintensităţiienergetices-adatoratmodificărilorstructuraledineconomie.Acesteaauinclustrecereadelacomponentaindustrialălaceadeserviciiconsumatoaredemaipuţinăenergie,trecereaîncadrulsectoruluiindustrialdelaindustriileconsumatoaredeenergielacelecuovaloareadăugatămairidicatăşicuunconsuminferiordeenergie,şianumiteschimbărispecificedin.unele.din.statele.membre.
Tendinţeleînregistrateînintensitateaconsumuluideenergiepesector,înintervalul1990–2002,sugereazăcăauexistatîmbunătăţirisubstanţialeînintensitateaenergeticăînsectoareleindustrialşialserviciilor.Princontrast,sectoareletransporturilorşialgospodăriilorprezintăodisocierelimitatăîntreconsumulenergeticşicreştereaeconomică
şi,respectiv,apopulaţiei.Absenţaunorîmbunătăţirilanivelulintensităţiienergieifinaledinsectorulconsumuluiîngospodăriiesteinfluenţatădecreştereaniveluluideviaţă,ceeaceconducelaunnumărmaimaredegospodării,launniveldeocupareinferiorşilautilizaresporităaaparatelorelectro-domestice.
Definirea indicatorului
Intensitateatotalădeenergiereprezintăraportuldintreconsumulinternbrutdeenergie(sauconsumulenergetictotal)şiprodusulinternbrut(PIB)calculatpentruunancalendaristic.Indicatorulprezintăconsumuldeenergiepeunitate.de.PIB.
Consumulinternbrutdeenergieestecalculatcasumaconsumuluiinternbrutacincisurseenergetice:combustibilisolizi,petrol,gaze,sursenucleareşisurseregenerabile.CifrelePIBsuntexprimateinpreţuriconstantepentruaevitaimpactulinflaţiei,cuanul1995caandebază.
Consumulinternbrutdeenergieestemăsuratînmiidetonedeechivalentpetrol(ktoe),iarPIB-ulînmilioanedeeuro,lapreţurilepieţeidin1995.Indicatorulseprezintăsubformaunuiindexpentruadamaimultsenscomparaţieitendinţelordindiverseleţărianalizate.Esteadăugatăocoloanăsuplimentarăpentruaindicaintensitateaenergeticărealăastandardelorprivindputereadecumpărare,pentrucelmairecentandisponibil.
Logica indicatorului
Tipulşiimportanţapresiunilordeterminatedeconsumuldeenergieasupramediului,cadeexemplupoluareaaeruluişiîncălzireaglobală,depinddesurseledeenergieşidemodulşicantităţileîncareacesteasuntutilizate.Omodalitatedeareducepresiuniledeterminatedeconsumuldeenergieasupramediuluiesteaceeadeutilizamaipuţinăenergie.Acestlucrusepoaterealizaprinreducereacereriipentruactivităţileceimplicăutilizareaenergiei(ex.încălzire,mobilitateapersoanelorsautransportdemărfuri),sauprinutilizareaenergieiîntr-unmodmaieficient(utilizândastfelmaipuţinăenergiepeunitatedecerere),sauprintr-ocombinareacelordouăsoluţii.
Indicatorulidentificăîncemăsurăsepotdisocia,dacăesteposibil,consumulenergeticşicreştereaeconomică.O
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 365Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Intensitatea totală de energie, UE-25
Notă: Au fost necesare unele estimări pentru a se calcula indexul PIB pentru UE-25 în 1990. Pentru anumite state membre din UE-25, datele Eurostat nu au fost disponibile în anumiţi ani. Baza de date anuala macroeconomică a Comisiei Europene (Ameco) a fost utilizată ca sursă suplimentară de date. PIB-ul pentru anii lipsă este calculat pe baza ratei anuale de creştere furnizată de Ameco, această rată fiind aplicată celui mai recent PIB disponibil de la Eurostat. Această metodă a fost utilizată pentru Republica Cehă (1990–1994), Ungaria (1990), Polonia (1990–1994), Malta (1991–1998) şi Germania (1990). Pentru alte ţări şi pentru anumiţi ani, PIB-ul nu a fost însă disponibil nici de la Eurostat, nici de la Ameco. Pentru estimări legate de UE-25 s-au făcut puţine presupuneri. Pentru Estonia, PIB-ul pentru 1990–1992 a fost considerat constant şi i s-a atribuit valoarea înregistrată în 1993. Pentru Slovacia, PIB-ul din 1990–1991 ia valoarea din 1992. Pentru Malta, se presupune că PIB-ul din 1990 este egal cu PIB-ul din 1991. Aceste presupuneri nu afectează tendinţele observate pentru PIB-ul UE-25, întrucât aceste ultime trei ţări reprezintă aproximativ 0,3–0,4 % din PIB-ul UE-25.
Sursa datelor: Eurostat şi baza de date Ameco, Comisia Europeană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
disociererelativăintervineatuncicândconsumulenergeticesteîncreştere,daraceastăcreştereesteinferioarăceleiaprodusuluiinternbrut.Odisociereabsolutăintervineatuncicândconsumulenergeticestestabilsauînscădere,întimpcePIB-ulseaflăîncreştere.Dinpunctuldevederealmediuluiînconjurător,consecinţeleglobaledepinddevolumultotaldeconsumdeenergieşidecombustibiliiutilizaţiînproducereaenergiei.
Indicatorulnuprezintăniciunuldintremotiveleceafecteazătendinţele.Odiminuareînintensitateatotalădeenergiepoatereprezentarezultatulîmbunătăţirilorîneficienţaenergeticăsaualschimbărilorinterveniteîncerereadeenergie,generatedealţifactori,precummodificărilestructurale,desocietate,comportamentsautehnice.
Contextul politicii de mediu
Deşinuestestabilitunobiectivreferitorlaintensitateaenergetică,existăoseriededirectiveUE,planurideacţiuneşistrategiialeComunităţiicaresuntdirectsauindirectlegatedeeficienţaenergiei,ex.alşaseleaplandeacţiunepentrumediulînconjurătorstimuleazăpromovareaeficienţeienergiei.Maimulteobiectivelegatedeenergieşimediusuntdeasemeneainfluenţatedemodificăriledeintensitateenergetică:
ŢintaindicativăpentruintensitateaconsumuluideenergiefinalăînUE,stabilitînComunicareadin1998„EficientizareaenergieiîncadrulComunităţiieuropene:CătreoStrategiepentruutilizarearaţionalăaenergiei”(COM(98)246final),deîmbunătăţirede1%peanaintensităţiiconsumuluideenergiefinală,înainteşidupă1998,valoricearfipututfialtfelatinse”.
ObiectiveleUEşiUE-10conformProtocoluluidelaKyotoîncadrulConvenţieicadruaNaţiunilorUniteasupraschimbărilorclimatice(UNFCCC)pentrureducereaemisiilordegazecuefectdeseră.
ŢintaUEindicativăprivindcălduraşienergiacombinată,trasatăprinStrategiaComunităţiiprivitoarelaco-generareînvedereapromovăriicălduriişienergieicombinate(COM(97)514final),pentruoproporţiede18%dinproducţiadeelectricitateCECdinproducţiatotalăbrutădeelectricitatepânăîn2010.
•
•
•
Indexul intensităţii energetice 1990 = 100
85
90
95
100
105
110
115
120
125
130
Intensitatea totală de energie
Produsul intern brut la preţul de piaţădin 1995
Consumul total de energie
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
Intensitatea energetică
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005366 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Intensitatea energetică pe ţară
Notă: Anul pentru valoarea indexului de referinţă este 1995, întrucât PIB-ul pentru 1990 nu a fost disponibil pentru toate ţările. Ultima coloană indică intensitatea energetică măsurată în standardele de putere de cumpărare. Acestea sunt ratele de schimb valutar prin care se efectuează conversia la o monedă comună, egalizând puterea de cumpărare a diferitelor monede. Ele elimină diferenţe la nivelul preţului dintre diferitele ţări, permiţând realizarea unor comparaţii raţionale ale volumului PIB. Ele sunt o unitate optimă care înregistrează performanţa unei ţări într-un anumit an. TOE se referă la tone de echivalent petrol Nu există date referitoare la energie pentru Liechtenstein din partea Eurostat.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Intensitatea energetică totală 1995–2002 (1995 = 100) Intensitatea energetică în 2002 (TOE pe milioane PIB
în PPS)
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Schimbarea medie anuală
1995–2002
AEM 100.0 102.0 98.6 96.9 93.7 91.5 91.9 90.6 – 1.4 % 177
UE-25 100.0 102.0 98.8 97.3 94.2 91.8 92.4 91.0 – 1.3 % 174UE-15 anterior 2004 100.0 102.0 99.0 98.2 95.6 93.5 94.0 92.7 – 1.1 % 167
UE-10 100.0 99.9 93.6 87.3 81.2 77.1 77.5 75.5 – 3.9 % 249
Austria 100.0 103.5 101.6 99.2 95.7 92.1 100.2 98.2 – 0.3 % 148
Belgia 100.0 105.7 104.4 104.3 102.3 99.0 95.6 89.5 – 1.6 % 207
Bulgaria 100.0 109.4 102.8 96.8 85.4 81.7 81.8 76.6 – 3.7 % 392
Cipru 100.0 105.5 100.7 107.5 100.4 100.5 97.7 96.1 – 0.6 % 194
Republica Cehă 100.0 98.7 100.0 97.7 89.7 91.8 91.4 90.0 – 1.5 % 282
Danemarca 100.0 110.0 99.7 95.8 90.0 85.1 85.9 83.6 – 2.5 % 144
Estonia 100.0 101.5 90.4 81.4 76.1 66.1 69.3 62.9 – 6.4 % 371
Finlanda 100.0 104.0 102.9 99.4 95.0 89.5 90.8 93.6 – 0.9 % 282
Franţa 100.0 104.3 99.9 99.6 96.4 95.7 96.4 95.3 – 0.7 % 180
Germania 100.0 102.7 100.3 98.1 94.4 92.3 94.2 92.4 – 1.1 % 178
Grecia 100.0 102.8 99.9 101.5 97.8 98.2 97.0 96.2 – 0.5 % 165
Ungaria 100.0 100.9 94.6 89.4 86.7 81.1 79.5 77.6 – 3.6 % 204
Islanda 100.0 109.6 109.1 110.3 121.3 120.6 122.3 124.2 3.1 % 473
Irlanda 100.0 98.3 92.9 90.7 86.5 80.7 79.5 76.6 – 3.7 % 138
Italia 100.0 98.8 98.2 99.5 99.2 97.1 95.6 95.7 – 0.6 % 132
Letonia 100.0 92.6 79.7 74.5 84.6 76.1 82.2 75.4 – 4.0 % 218
Lithuania 100.0 102.1 89.8 93.6 80.9 71.1 75.7 75.2 – 4.0 % 280
Luxemburg 100.0 98.7 89.8 82.1 80.0 77.4 79.1 81.5 – 2.9 % 199
Malta 100.0 106.1 106.9 108.6 103.8 94.7 84.9 82.8 – 2.7 % 135
Olanda 100.0 100.9 95.7 91.6 87.4 85.9 86.8 87.0 – 2.0 % 188
Norvegia 100.0 93.1 93.2 94.8 97.2 92.2 92.6 89.3 – 1.6 % 184
Polonia 100.0 101.1 91.2 82.0 75.5 70.2 69.6 67.6 – 5.4 % 241
Portugalia 100.0 96.3 98.3 100.8 104.3 101.8 102.7 107.3 1.0 % 155
România 100.0 103.2 99.1 94.0 85.3 87.5 82.2 76.2 – 3.8 % 272
Slovacia 100.0 90.8 91.2 86.1 84.2 82.5 88.9 85.7 – 2.2 % 319
Slovenia 100.0 101.2 97.8 93.6 87.6 84.8 87.4 86.2 – 2.1 % 217
Spania 100.0 96.3 97.4 97.8 99.3 99.3 99.3 100.1 0.0 % 154
Suedia 100.0 101.1 96.2 93.6 89.7 81.0 86.2 84.5 – 2.4 % 238
Turcia 100.0 101.6 99.5 98.3 101.3 102.8 103.2 100.0 0.0 % 193
Marea Britanie 100.0 101.8 96.2 96.5 93.2 90.4 88.9 85.3 – 2.2 % 154
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 367Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
DirectivaUE2004/8/ECreferitoarelapromovareaco-generăriipebazauneicereridecăldurăutilăpepiaţaenergeticăinternă.ScopulacesteiDirectiveesteaceladesporireaeficienţeienergeticeşidecreştereasecurităţiialimentăriiprincreareaunuicadrupentrupromovareaşidezvoltareauneico-generărifoarteeficientedecăldurăşienergiepebazauneicereridecăldurăutileşipebazaeconomisiriienergieiprimarepepiaţaenergeticăinternă.
Directivaînaintatăprivindeficientizareautilizăriifinaleaenergieişipentruserviciienergetice(COM(2003)739final),stabileştecaobiectivepentrustatelemembreeconomisireaa1%peandintoatăenergiafurnizatăînintervalul2006şi2012,încomparaţiecualimentareadinprezent.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înmodtradiţional,dateleaufostcompilatedeEurostat,prinintermediulchestionareloranualecomune(EurostatşiAgenţiaInternaţionalăpentruEnergie),urmărindometodologiebinestabilităşiarmonizată.DatelesunttransmiselaEurostatpecaleelectronică,utilizândunsetcomundetabele.Apoi,datelesuntanalizatepentruaidentificadiscrepanţele,iarulteriorsuntintroduseînbazadedate.Înmodnormal,nusuntnecesareestimări,întrucâtdateleanualesuntcomplete.
NuexistăoestimaredisponibilădinparteaEurostatreferitoarelaPIB-ulpentruUE-25în1990,necesarăcalculăriiindexuluiPIBpentruUE-25.PentruanumitestatemembredinUE-25,dateleEurostatnuaufostdisponibileînanumiţiani.BazadedateanualamacroeconomicăaComisieiEuropene(Ameco)afostutilizatăpentruaestimaPIB-ulpentruaniişiţărilelipsă,prinaplicarearateloranualedecreşteredelaAmecocelor
•
•
mairecentedatedesprePIBfurnizatedeEurostat.AceastămetodăafostutilizatăpentruRepublicaCehă(1990–1994),Ungaria(1990),Polonia(1990–1994),Malta(1991–1998)şiGermania(1990).Totuşi,înunelecazuri,PIB-ulnuafostînsădisponibilnicidelaEurostat,nicidelaAmeco.AvândcaunicscopobţinereauneiestimăripentruUE-25,s-aufăcuturmătoarelepresupuneri:PentruEstonia,PIB-ulpentru1990–1992afostconsideratconstantşiis-aatribuitvaloareaînregistratăîn1993.PentruSlovacia,PIB-uldin1990–1991iavaloareadin1992.PentruMalta,sepresupunecăPIB-uldin1990esteegalcuPIB-uldin1991.AcestepresupunerisuntconsecventecutendinţeleobservatepentruPIB-ulUE-25,întrucâtacesteultimetreiţărireprezintăaproximativ0,3–0,4%dinPIB-ulUE-25.1995afostalescaandereferinţăpentruindexuriledintabelulpeţări,pentruaseevitarealizareadeestimări.
IntensitateaconsumuluienergeticestelegatdeschimbăriledinPIB-ulreal.ComparaţiiletransnaţionalereferitoarelaintensitateaenergeticăpebazaPIB-uluirealsuntrelevantepentrutendinţe,darnuşipentrucomparareanivelurilordeintensitateenergeticăînanumiţianişiţări.Deaceeaindicatoruldinsetulprincipalesteexprimatcaindex.Pentruacomparaintensitateaenergeticădintreţăripentruunanumitan,esteadăugatăocoloanăsuplimentarăpentruaindicaintensităţilestandardelorputeriidecumpărare.
Intensitateaenergeticănuestesuficientăpentruamăsuraimpactulambientalalutilizăriişiproduceriideenergie.Chiardacădouăţăriauaceeaşiintensitateenergeticăsauprezintăaceeaşitendinţăîntimp,întreelearputeaexistadiferenţeambientaleconsiderabile.Trebuiestabilităolegăturăcupresiunileexercitateasupramediuluipebazavolumuluiabsolutaldiferiţilorcombustibiliutilizaţiînproducerearespectiveienergii.Intensitateaenergieitrebuieastfelinterpretatăîntr-uncontextmailargcarecuprindeşicombinaţiilerealedecombustibiliutilizaţiîngenerareaenergiei.
Intensitatea energetică
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005368 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Consumul total de energie în cazul carburanţilor
29
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Neîndreptămsprecombustibilimaipuţinpoluanţipentruasatisfaceconsumulnostrudeenergie?
Mesaj cheie
Combustibilifosilicontinuăsădomineconsumultotaldeenergie,darpresiunileasupramediuluiaufostlimitateprintrecereadelacărbuneşilignitlagazenaturalerelativcurate.
Evaluarea indicatorului
Pondereacombustibililorfosilicadeexemplu,cărbunele,lignitul,petrolulşigazelenaturaleaucunoscutouşoarădiminuareînperioada1990şi2002,pentruaajungela79%.Utilizarealorareunimpactconsiderabilasupramediuluişireprezintăcauzaprincipalăaemisiilordegazecuefectdeseră.Totuşi,modificărileintervenitelanivelulamestecurilordecombustibilifosiliaufostbeneficemediului,întimpcepondereadecărbuneşilignits-adiminuatînmodcontinuu,fiindînlocuiţidegazelenaturale,relativcurate,careauacumoproporţiede23%.
Majoritateaacestortransformărilanivelulcombustibililorfosilis-auînregistratînsectoruldegenerareaenergiei.Încele15stateUEdedinainteamomentului2004,acestprocesafostsusţinutprinimplementareauneilegislaţiidemediu,prinliberalizareapreţurilorlaînceputulanilor1990şiprinextindereareţeleidegazenaturaletrans-UE.ModificărileinterveniteînamesteculdecombustibilidinUE-10aufostgeneratedeprocesuldetransformareeconomicăceaconduslamodificăriînpreţulşiimpozitareacombustibililorşilarenunţarealasubvenţii,lapoliticideprivatizareşirestructurareasectoruluienergetic.
Energiaregenerabilă,carearedeobiceimaipuţinimpactasupramediuluidecâtcombustibiliifosili,acunoscutocreştererapidăîntermeniabsoluţi,pornindînsădelaunnivelfoartescăzut.ÎnciudasprijinuluicrescutlanivelulUEşilanivelnaţional,contribuţiasalaconsumul
totaldeenergierămânescăzut,înjurulunuiprocentde6%.Pondereaenergieinucleareacrescutuşoratingândaproape15%dinconsumultotaldeenergieîn2002.Întimpceenergianuclearăproduceopoluaremairedusăîncondiţiinormaledeoperare,eaprezintărisculdeemisiiaccidentaleradioactive,iardeşeurileputernicradioactiveseacumuleazăfărăsăfieîncăstabilităosoluţieacceptabilădedeversare.
Pertotal,modificărilesurveniteînamesteculdecombustibililanivelulconsumuluitotaldeenergieaucontribuitlareducereaemisiilordegazecuefectdeserăşiasoluţiiloracidifiante.Totuşi,sporireaconsumuluitotaldeenergieacontracaratunelebeneficiiambientalealetransformărilorsuferitedecombustibili.ConsumultotaldeenergiedinUE-15acrescutcu8,4%înperioada1990–2002,deşiascăzutuşorînintervalul2001şi2002,dincauzaunortemperaturimaimaridecâtmedianormalăşidincauzaîncetiniriicreşteriiPIB.
Definirea indicatorului
Consumultotaldeenergiesauconsumulinternbrutdeenergiereprezintăcantitateadeenergienecesarăsatisfaceriiconsumuluiinternaluneiţări.Elestecalculatcasumaconsumuluiinternbrutdeenergiedinsursedecombustibilsolid,petrol,gaze,sursenucleareşiregenerabile.Contribuţiarelativăaunuianumitcombustibilestemăsuratăprinproporţiadintreconsumuldeenergieceîşiareorigineaînacelcombustibilspecificşiconsumultotalinternbrutcalculatpentruunancalendaristic.
Consumuldeenergieestemăsuratînmiidetonedeechivalentpetrol(ktoe).Pondereafiecăruitipdecombustibilînconsumultotaldeenergieesteprezentatsubformădeprocentaj.
Logica indicatorului
Consumultotaldeenergieesteindicatoruldeterminatcareoferăoimagineasuprapresiunilordemediucauzatedeproducereaşiconsumuldeenergie.Elestestructuratpesursedecombustibil,întrucâtconsecinţelefiecăruicombustibilasupramediuluisuntfoartespecifice.
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 369Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Consumul total de energie pe tip de combustibil, UE-25
Notă: Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Milioane de tone de echivalent petrol
Surse nucleare Gaze naturaleSurse regenerabile PetrolCărbune şi lignit
0
200
400
600
800
1 000
1 200
1 400
1 600
2002
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
1992
1990
1991
Consumuldecombustibilifosili(cadeexemplupetrolulbrut,produselepetroliere,cărbunele,lignitulşigazelenaturaleşiderivate)asigurăunindicatorreprezentativpentruepuizarearesurselor,CO2–pentruemisiiledegazecuefectdeserăşipentrupoluareaaerului(ex.SO2şiNOX).Gradulimpactuluiasupramediuluidepindedeponderearelativăadiferiţilorcombustibilifosilişidemodulîncaremăsuriledereducereapoluăriisuntaplicate.Deexemplu,gazelenaturaleauaproximativcu40%maipuţincarbonpeunitatedeenergiedecâtcărbuneleşicu25%maipuţincarbondecâtpetrolul,conţinândnumaiocantitateredusădesulf.
Nivelulconsumuluideenergienuclearafurnizeazăoindicaţieasupratendinţelorasupracantităţiidedeşeurinuclearegenerateşiariscurilorasociatecuscurgerileradioactiveşicuaccidentele.Consumulcrescutdeenergienuclearăîndefavoareacombustibililorfosiliarcontribuipede-opartelareducereaemisiilordeCO2.
Consumuldeenergieregenerabilămăsoarăcontribuţiatehnologiilorcarenusuntatâtdenocivedinpunctdevederealimpactuluiasupramediuluiambient,întrucâtnuproduc(sauproducfoartepuţin)CO2netşideobiceicantităţisemnificativmaimicidealţipoluanţi.Totuşi,energiaregenerabilăpoateaveaunimpactasuprapeisajelorşiaecosistemelor.Incinerareadeşeurilorurbaneutilizeazămaterialeregenerabileşine-regenerabileşipoategeneraşipoluareatmosfericălocală.Totuşi,emisiileprovenitedinincinerareadeşeurilorsuntsupuseunorreglementăristringentecareincludcontrolulrigurosalcantităţilordecadmiu,mercurşialtesubstanţeasemănătoare.Înmodsimilar,includereahidro-energieilascarălargăşilascarămairedusăoferănumaiunindicatorcomplexalfurnizăriideenergiefărăefectenociveasupramediului.Intimpceschemelehidroenergeticelascarăredusăaudeobiceiunimpactnesemnificativasupramediului,celelascarălargăpotaveaimpactenegativemajore(inundaţii,impactasupraecosistemelor,nivelulapelor,cerinţederelocareapopulaţiei.
Consumul total de energie în cazul carburanţilor
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005370 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Consumul total de energie în cazul carburantului (%)
Notă: TOE se referă la tone de echivalent petrol. Nu există date referitoare la energie pentru Liechtenstein din partea Eurostat.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Consumul total de energie în cazul carburantului (%) în 2002
Cărbune şi lignit
Petrol Gaze naturale
Surse nucleare
Surse regenerabile
Deşeuri industriale
Importuri-exporturi de
electricitate
Consumul total de energie (1.000
TOE)
AEM 18.5 37.6 23.1 13.8 6.8 0.2 0.0 1 843 310
UE-25 18.2 38.0 23.1 14.8 5.7 0.2 0.1 1 684 042UE-15 anterior 2004 14.7 39.9 23.6 15.6 5.8 0.2 0.3 1 482 081
UE-10 43.5 23.8 19.5 8.8 5.0 0.3 – 1.0 201 961
Austria 12.3 41.5 21.4 0.0 24.0 0.6 0.2 30 909
Belgia 12.7 35.5 25.4 23.2 1.6 0.4 1.2 52 570
Bulgaria 35.6 23.4 11.6 27.9 4.4 0.0 – 2.9 18 720
Cipru 1.5 96.7 0.0 0.0 1.9 0.0 0.0 2 420
Republica Cehă 49.9 19.9 18.9 11.1 2.2 0.3 – 2.4 40 991
Danemarca 21.1 44.1 23.3 0.0 12.3 0.0 – 0.9 19 821
Estonia 57.2 21.5 12.0 0.0 10.5 0.0 – 1.2 4 963
Finlanda 18.5 28.9 10.5 16.4 22.2 0.6 2.9 35 136
Franţa 5.2 34.7 14.1 42.4 6.1 0.0 – 2.5 265 537
Germania 24.9 37.1 22.0 12.4 3.1 0.4 0.3 343 671
Grecia 31.4 57.0 6.1 0.0 4.7 0.0 0.8 29 736
Ungaria 14.1 24.8 42.2 14.0 3.5 0.0 1.4 25 633
Islanda 2.9 24.3 0.0 0.0 72.8 0.0 0.0 3 382
Irlanda 17.0 56.6 24.3 0.0 1.9 0.0 0.3 15 139
Italia 7.9 50.9 33.2 0.0 5.3 0.2 2.5 173 550
Letonia 2.4 27.2 30.8 0.0 34.8 0.0 4.8 4 189
Lituania 1.7 29.4 25.3 42.1 8.0 0.0 – 6.4 8 671
Luxemburg 2.3 62.4 26.5 0.0 1.4 0.0 7.4 3 979
Malta 0.0 100.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 823
Olanda 10.7 37.9 45.8 1.3 2.2 0.3 1.8 78 195
Norvegia 3.1 29.0 23.4 0.0 47.7 0.0 – 3.2 26 278
Polonia 61.7 22.4 11.4 0.0 4.7 0.6 – 0.7 88 837
Portugalia 13.4 61.4 10.5 0.0 14.0 0.0 0.6 25 966
România 22.0 26.7 37.2 4.0 10.5 0.3 – 0.7 35 753
Slovacia 22.9 18.4 31.6 24.9 3.9 0.3 – 1.9 18 570
Slovenia 22.8 35.5 11.3 20.8 11.0 0.0 – 1.4 6 864
Spania 16.7 50.5 14.4 12.5 5.6 0.0 0.4 130 063
Suedia 5.5 30.7 1.6 34.2 27.1 0.1 0.9 51 435
Turcia 26.3 40.8 19.6 0.0 12.9 0.0 0.4 75 135
Marea Britanie 15.8 34.7 37.9 10.0 1.2 0.0 0.3 226 374
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 371Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Contextul politicii de mediu
Consumultotaldeenergieîmpărţitpetipuridecombustibilfurnizeazăoindicaţieasuprapresiuniiexercitateasupramediului,cauzată(sauriscândsăfiecauzată)deproducereaşiconsumuldeenergie.Ponderearelativăacombustibililorfosili,aenergieinucleareşiaenergiilorregenerabileîmpreunăcucantitateatotalădeconsumdeenergiesuntutileîndeterminareaîncărcăriitotaleambientaleprinconsumuldeenergieînUE.TendinţeleînpondereaacestorcombustibilivorreprezentaunuldintrefactoriideterminanţimajoriînrespectareadecătreUEaobiectivuluidereducereagazelorcuefectserăagreatconformProtocoluluidelaKyoto.
Existădouăobiectivelegateindirectdeacestindicator:1)ObiectivulUEdereducerecu8%aemisiilordegazecuefectdeserăpânăîn2008–2012faţădeniveluldin1990,conformceloragreateîn1997prinProtocoluldelaKyotoalConvenţieiCadruaNaţiunilorUniteasupraSchimbărilorClimatice(UNFCCC);2)CarteaAlbăpentruStrategiaComunităţiişiPlanuldeAcţiune(COM(97)599final)careasigurăuncadrudeacţiunepentrucastatelemembresădezvolteenergiaregenerabilăşisăstabileascăunobiectivindicativdecreştereaponderiienergieiregenerabileînconsumultotaldeenergieînUE-15dedinaintedemomentul2004la12%pânăîn2010.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înmodtradiţional,dateleaufostcompilatedeEurostat,prinintermediulchestionareloranualecomune(EurostatşiAgenţiaInternaţionalăpentruEnergie),urmărindometodologiebinestabilităşiarmonizată.Datelesunt
transmiselaEurostatpecaleelectronică,utilizândunsetcomundetabele.Apoi,datelesuntanalizatepentruaidentificadiscrepanţele,iarulteriorsuntintroduseînbazadedate.Înmodnormal,nusuntnecesareestimări,întrucâtdateleanualesuntcomplete.
Pondereaconsumuluideenergiepentruunanumitcombustibilarputeascădea,deşivolumulactualdeenergiegeneratăderespectivulcombustibilseaflăînprezentîncreştere.Înmodsimilar,pondereasaarputeasăcreascăînciudauneiposibilereduceriînconsumultotaldeenergiegeneratăderespectivulcombustibil.Creştereasaudescreştereaponderiiunuianumitcombustibildepinddeschimbărileînconsumulsăudeenergiecomparativcuconsumultotaldeenergie.
Astfel,dinpunctuldevederealmediului,contribuţiarelativăafiecăruicombustibiltrebuieanalizatăîntr-uncontextmailarg.Volumulabsolut(opusvolumuluirelativ)deconsumdeenergiepentrufiecarecombustibiloferăposibilitateaînţelegeriipresiunilorexercitateasupramediului.Acesteadepinddevolumultotaldeconsumdeenergie,precumşideamesteculdecombustibiliutilizatşidemăsuraîncaresuntutilizatetehnologiiledereducereapoluării.
Consumultotaldeenergiepoatesănureprezintecuacurateţenevoileenergeticealeuneiţări(dinpunctuldevederealcereriideenergiefinală).Schimbareacombustibiluluipoateaveaînunelecazuriunefectsemnificativasupramodificăriiconsumuluitotaldeenergie,deşiînceeacepriveştecerereadeenergie(finală),nuseînregistreazăniciomodificare.Acestlucruseîntâmplădeoarecediferiţiicombustibilişitehnologiitransformăenergiaprimarăînenergieutilăcudiferiteratedeeficienţă.
Consumul total de energie în cazul carburanţilor
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005372 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Consumul de energie regenerabilă30
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Alegemsurseledeenergieregenerabilepentruasatisfaceconsumulnostrudeenergie?
Mesaj cheie
Pondereaenergiilorregenerabileînconsumultotaldeenergieacrescutînintervalul1990–2002,darrămâneîncălaunnivelscăzut.VafinecesarăocreşteremaiconsiderabilăpentruaputeaatingeţintaindicativăaUEde12%pânăîn2010.
Evaluarea indicatorului
Contribuţiasurselordeenergieregenerabileînconsumultotaldeenergieacrescutînperioada1990şi2001înUE-25,darascăzutuşorîn2002dincauzaproducţieidiminuatedehidroelectricitate(carezultatalvolumuluiscăzutdeprecipitaţii),ajungândla5,7%.AceastăvaloareesteîncăcumultinferioarăţinteiindicativestabiliteînCarteaAlbăasupraenergieiregenerabile(COM(97)599final),şianume,aceeadeaatinge12%dinconsumultotaldeenergiedinsurseregenerabilepânăîn2010(înprezent,obiectivulde12%seaplicănumaistatelormembreUE-15dedinaintedemomentul2004).
Înintervalul1990şi2002,sursadeenergieregenerabilăcareaînregistratceamairapidăcreştereafostenergiaeoliană,cuocreşteremediede38%pean,urmatădeenergiasolară.AceastăcreştereautilizăriivântuluipentruproducereadeenergieafostpusăînprincipalpeseamadezvoltăriiputerniceînregistrateînDanemarca,GermaniaşiSpania,încurajatădepoliticidesusţinereadezvoltăriienergieieoliene.Totuşi,energiaeolianăşienergiasolarăaupornitdelaunnivelfoartescăzutşiaureprezentatnumai3,2%şi0,5%dinconsumultotaldeenergieregenerabilăîn2002.Energiageotermalăareprezentat4,0%dinenergiatotalăregenerabilăîn2002.Principalelesursedeenergieregenerabilăaufostbiomasa,deşeurileşihidroenergia,reprezentând65,6%şirespectiv,26,7%dintotalulenergiilorregenerabile.
Oseriedeproblemeambientale,precumşilipsaunorlocaţiiadecvateindicăfaptulcăestedestuldepuţinprobabilcahidroenergialascarălargăsăcontribuiela
ocreştereviitoareaenergieiregenerabileînUE-25.Prinurmare,creştereavatrebuisă-şiaibăorigineaînaltesurse,cadeexemplu,vântul,biomasa,energiasolarăşihidroenergialascarăredusă.Răspândireautilizăriibiomaseiînscopurienergeticetrebuiesăaibăînvedereutilizareacontradictorieazoneloragricoleşiîmpădurite,şimaialescerinţeledeconservareaanaturii.
Definirea indicatorului
Pondereaconsumuluideenergieregenerabilăreprezintăraportuldintreconsumulinternbrutdeenergiedinsurseregenerabileşiconsumultotalinternbrutdeenergie,calculatpentruunancalendaristic,exprimatsubformăprocentuală.Energiaregenerabilăşiconsumultotaldeenergiesuntmăsurateînmiidetonedeechivalentpetrol(ktoe).
Surseleregenerabiledeenergiesuntdefinitecasurseregenerabilenefosile:energieeolianăşisolară,energiegeotermică,energieprodusădevalurişimaree,hidroenergie,biomasă,gazeprovenitedelauzinelededeşeuri,gazeprovenitedelainstalaţiiledetratareaapeişibiogaze.
Logica indicatorului
Pondereaconsumuluideenergiedinsursedeenergieregenerabilăoferăoindicaţieasupraprogresuluiînregistratînreducereaimpactuluiambientalalconsumuluideenergie,deşiimpactulsăuglobaltrebuieavutînvedereîncontextulconsumuluitotaldeenergie,alamesteculuitotaldecombustibili,alimpactuluipotenţialasuprabiodiversităţiişialoportunităţiiutilizăriiunorechipamentedereducereapoluării.
Îngeneralseconsiderăcăsurseledeenergieregenerabilănuauimpactnocivasupramediului,înregistrândemisiinetefoartescăzutedeCO2peunitatedeenergieprodusă,permiţândchiarşiemisiiasociatecuconstrucţiauneicentrale.Emisiiledealtesubstanţepoluantesuntdemulteorimaimiciîncazulsurselordeenergieregenerabiledecâtîncazulproduceriideenergiecuajutorulcombustibililorfosili.Excepţiefaceincinerareadeşeurilorurbaneşisolide(MSW)care,dincauzacosturilorasociateseparării,implicădeobiceicombustiaunordeşeurimixte,incluzândmaterialecontaminatecumetalegrele.
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 373Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Consumul de energie regenerabilă SECŢIUNEA B
Totuşi,emisiileprovenitedinincinerareaMSWsuntsupuseunorreglementăristringentecareincludcontrolulrigurosalcantităţilordecadmiu,mercurşialtesubstanţeasemănătoare.
Majoritateasurselordeenergieregenerabilă(neregenerabilă)auuneleconsecinţeasuprapeisajului,zgomotuluişiecosistemelor,deşimultedintreacesteapotfiminimizateprintr-oselecţieatentăalocaţiilor.Sistemelehidroenergeticemariînspecial,potaveaconsecinţenegative,incluzândinundaţii,dezechilibrareaecosistemelorşiasistemuluihidrologic,precumşi
consecinţesocio-economice,dacăestenecesarăoreamplasare.Unelesistemefotovoltaicedeîncălziresolarăsolicităcantităţiimportantedemetalegreleînconstrucţie,iarenergiageotermalăpoateemitegazepoluantetransportatecuajutorulfluidelorsalefierbinţi,înlipsaunuicontroladecvat.Uneletipurideculturibazatepebiomasăşibiocombustibiliauoseriedecerinţeimpusedesol,apăşiagricultură,cadeexempluutilizareafertilizatorilorşiapesticidelor.
Figura 1 Contribuţia surselor de energie regenerabilă la consumul total de energie, UE-25
Notă: Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Ponderea în consumul total de energie (%)
Eoliană GeotermalăSolară Hidro Biomasă şi deşeuri
0
1
2
3
4
5
6
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005374 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie (%)
Notă: Sursa datelor: Eurostat. Nu există date referitoare la energie pentru Liechtenstein din partea Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie (%)
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
AEM 5.4 6.1 6.1 6.3 6.5 6.7 6.8 6.8 6.8
UE-25 4.3 5.0 4.9 5.2 5.3 5.5 5.6 5.8 5.7UE-15 anterior 2004 4.9 5.3 5.3 5.5 5.6 5.6 5.8 5.9 5.8
UE-10 1.4 3.1 2.9 3.0 3.4 4.1 4.3 4.7 5.0
Austria 20.3 22.0 20.6 21.1 20.8 22.4 22.7 23.6 24.0
Belgia 1.4 1.4 1.3 1.2 1.3 1.3 1.3 1.4 1.6
Bulgaria 0.6 1.6 2.0 2.3 3.4 3.5 4.2 3.6 4.4
Cipru 0.3 2.1 2.0 2.0 1.9 1.9 1.8 1.8 1.9
Republica Cehă 0.3 1.5 1.4 1.6 1.6 2.0 1.6 1.8 2.2
Danemarca 6.7 7.6 7.2 8.3 8.7 9.6 10.7 11.1 12.3
Estonia 4.7 9.1 10.4 10.7 9.7 10.4 11.0 10.6 10.5
Finlanda 19.2 21.3 19.8 20.6 21.8 22.1 24.0 22.7 22.2
Franţa 7.0 7.6 7.2 6.9 6.8 7.0 6.8 6.8 6.1
Germania 1.6 1.9 1.9 2.2 2.4 2.6 2.9 2.8 3.1
Grecia 5.0 5.3 5.4 5.2 4.9 5.4 5.0 4.6 4.7
Ungaria 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 1.5 1.7 1.6 3.5
Islanda 65.8 64.9 65.5 66.8 67.6 71.3 71.4 73.2 72.8
Irlanda 1.6 2.0 1.6 1.6 2.0 1.9 1.8 1.8 1.9
Italia 4.2 4.8 5.2 5.3 5.4 5.8 5.2 5.5 5.3
Letonia 9.4 6.8 4.5 7.6 11.4 30.1 28.8 35.0 34.8
Lituania 0.2 0.4 0.3 0.3 6.5 7.9 9.0 8.3 8.0
Luxemburg 1.3 1.4 1.2 1.4 1.6 1.3 1.5 1.3 1.4
Malta 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Olanda 1.1 1.2 1.6 1.8 1.9 2.1 2.1 2.1 2.2
Norvegia 53.1 48.9 43.3 43.7 44.0 44.8 51.0 44.1 47.7
Polonia 1.6 4.0 3.6 3.7 4.0 4.0 4.2 4.5 4.7
Portugalia 15.9 13.3 16.1 14.7 13.6 11.1 12.9 15.7 14.0
România 4.2 6.2 12.9 11.2 11.8 12.5 10.9 9.3 10.5
Slovacia 1.6 3.0 2.8 2.6 2.7 2.8 3.0 4.1 3.9
Slovenia 4.6 8.9 9.4 7.7 8.3 8.8 11.6 11.5 11.0
Spania 7.0 5.5 7.0 6.4 6.3 5.2 5.8 6.5 5.6
Suedia 24.9 26.1 23.6 27.6 28.2 27.8 31.6 28.8 27.1
Turcia 18.5 17.4 16.6 15.8 15.9 15.1 13.1 13.1 12.9
Marea Britanie 0.5 0.9 0.8 0.9 1.0 1.1 1.1 1.1 1.2
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 375Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Contextul politicii de mediu
Utilizareaenergiei(producereadeenergieşiconsumulfinal)areceamaimarecontribuţielaproducereaemisiilordegazecuefectdeserăînUE.Pondereaenergeticăaacestoremisiiacrescutdela79%în1990la82%în2002.PenetrareasporităpepiaţăaenergieiregenerabilevaconducelarespectareaangajamentuluiUEconformprotocoluluidelaKyotoalConvenţieiCadruaNaţiunilorUniteasupraschimbărilorclimatice.ŢintaglobalădelaKyotopentrustatelemembreUE-15dedinainteamomentului2004impuneoreducerede8%aemisiilordegazecuefectdeserăpânăînperioada2008–2012delanivelulanilor1990,întimpcemajoritateanoilorstatemembreşi-aufixatobiectiveindividualeconformProtocoluluidelaKyoto.
PrincipalulobiectivalindicatoruluiestedefinitprinCarteaAlbăpentruStrategiaComunităţiişiPlanuldeAcţiune(COM(97)599final)careasigurăuncadrudeacţiunepentrucastatelemembresădezvolteenergiaregenerabilăşisăstabileascăunobiectivindicativdecreştereaponderiienergieiregenerabileînconsumultotaldeenergieînUE-15dedinaintedemomentul2004la12%pânăîn2010.
Directivaasuprabio-combustibililor(2003/30/EC)arecascoppromovareautilizăriibio-combustibililorînscopulînlocuiriicombustibililordieselşibenzinăîntransporturi,şiîşistabileşteţintaindicativăde5,75%depondereabio-combustibililorpânăîn2010.
Directivaasupraelectricităţiiregenerabile(2001/77/EC)stabileşteoţintăindicativăde21%dinconsumulbrutdeenergieelectricacevafiprodusădinsursedeenergieregenerabilăînUE-25pânăîn2010.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înmodtradiţional,dateleaufostcompilatedeEurostat,prinintermediulchestionareloranualecomune(EurostatşiAgenţiaInternaţionalăpentruEnergie),urmărindometodologiebinestabilităşiarmonizată.InformaţiilemetodologicereferitoarelachestionareleanualecomuneşilacolectareadatelorpotfigăsitepepaginawebaEurostatpentrumetadatereferitoarelastatisticileenergetice.
ConformdefiniţieiEurostat,biomasaşideşeurileincludmaterialeleorganiceşine-fosiledeoriginebiologică,carepotfiutilizatepentruproducereadecăldurăsaugenerareaelectricităţii.Acesteaincludlemnulşideşeurilelemnoase,biogazele,deşeurileurbanesolide(MSW)şibiocombustibilii.MSWincludedeşeurilebiodegradabileşine-bio-degradabileprodusedediferitesectoare.Deşeurileurbanesolidene-biodegradabilenusuntconsiderateregenerabile,dardatelecurentenupermitoidentificareseparatăaconţinutuluine-biodegradabilaldeşeurilor,cuexcepţiasectoruluiindustrial.
Indicatorulmăsoarăconsumulrelativdeenergiedinsurseregenerabileîncadrulconsumuluitotaldeenergiealuneianumiteţări.Pondereaenergieiregenerabilearputeasporichiardacăconsumulenergeticrealdinsurseregenerabilescade.Înmodsimilar,pondereaarputeascădea,înciudacreşteriiconsumuluideenergiedinsurseregenerabile.EmisiiledeCO2depindnudepondereaenergiilorregenerabile,cidevolumultotaldeenergieconsumatădinsursefosile.Prinurmare,dinpunctdevederealmediuluiînconjurător,atingereaîn2010aobiectivuluilegatdepondereaenergieiregenerabilenuimplicăînmodnecesarscădereaemisiilordeCO2provenitedinconsumulenergetic.
Consumul de energie regenerabilă
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005376 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Alegemsurseleregenerabiledeenergiepentruanesatisfacenevoiledeconsumdeenergieelectrica?
Mesaj cheie
PondereaenergieiregenerabileînconsumuldeenergieelectricalanivelulUEacrescutuşorînperioada.1990–2001,dars-adiminuatîn2002,datorităproducţieimaiscăzutedehidroenergie.VafinecesarăocreşteremaiconsiderabilăpentruaputeaatingeţintaindicativăaUEde21%pânăîn2010.
Evaluarea indicatorului
Energiaregenerabilăaavutocontribuţieimportantăînrespectareaconsumuluideenergieelectricacuunprocentde12,7%în2002.Totuşi,acestprocentnuacrescutsemnificativdin1990(12,2%),înciudacreşteriiînregistrateîntermeniabsoluţi.Producţiatotalădeenergieelectricaregenerabilăacrescutcu32,3%înperioada1990–2002,daraceastăcreşterenuafostcumultmairapidădecâtcreştereaînregistratăînconsumulbrutdeenergieelectrica.Încomparaţiecu2001,procentulenergiilorregenerabileînconsumulbrutdeenergieelectricaîn2002ascăzutcu1,5puncteprocentualedincauzaproducţieiscăzutedehidroenergie,carezultatalvolumuluiscăzutdeprecipitaţii.VafinecesarăocreşteremaiconsiderabilăpentruaputeaatingeţintaindicativăaUE-25de21%pânăîn2010,stabilităprinDirectiva2001/77/EC.
ExistădiferenţesemnificativeînpondereasurselorregenerabileîntrestatelemembreUE-25.Acesteareflectădiferenţelelanivelulpoliticiloralesedefiecareţarăpentruasusţinedezvoltareaenergieiregenerabileşidisponibilitatearesurselornaturale.
În2002,dintretoatestateleUE-25,Austrias-aclasatpeprimulloc,cucelmaimareprocentdeenergieelectricaregenerabilădinconsumulbrutdeenergieelectrica,incluzândmarilecentralehidroenergetice,şipecelde-altreilealoc,excluzândmarilecentralehidroenergetice.DanemarcaşiFinlandaauceamaimareponderedeenergieelectricaregenerabilădinconsumulbrutdeenergieelectrica,atuncicândsuntexclusemarilecentralehidroenergetice.AcestprocentridicatalFinlandeisedatoreazăînmaremăsurăproduceriideenergieelectricadinbiomasă,întimpceelectricitatearegenerabilăa
Danemarceiesteprodusăcuajutorulenergieieolieneşi,într-omăsurămaimică,cuajutorulbiomaseişiadeşeurilor.Înambeleţăriaufostaplicatepoliticiguvernamentalecaresăîncurajezecreştereaacestortehnologii.Întermeniabsoluţi,Germaniacunoaşteceamaimareproducţiedeenergieelectricaregenerabilă,excluzândmarilecentraledehidroenergie,avândcaorigine,înprincipal,energiaeolianăşibiomasa.
Întimpcemarilecentralehidroelectricedominăproducţiadeenergieelectricaregenerabilăînmajoritateastatelormembre,esteimprobabilcahidroenergiasăcreascăînmodsemnificativînviitor,înîntreagaUE-25,dincauzaproblemelordemediuşialipseiunorlocaţiiadecvate.Altesurseregenerabile,cadeexemplu,energiaeoliană,debiomasă,solarăşihidroenergialascarămică,vortrebuisăsedezvolteînmodsubstanţial,dacăsevreaoîndeplinireaobiectivuluistabilitpentru2010.
Definirea indicatorului
Pondereadeenergieelectricaregenerabilăreprezintăraportuldintreenergiaelectricaprodusădinsurseregenerabileşiconsumultotalinternbrutdeenergieelectrica,calculatpentruunancalendaristic,exprimatsubformăprocentuală.Eamăsoarăcontribuţiaenergieielectriceprodusedinsurseregenerabiledeenergielaconsumulnaţionaldeenergieelectrica.
PelângăfaptulcăesteunuldintreindicatoriidinsetulprincipalalAEM,acestaesteşiunuldintreindicatorii structuraliutilizaţipentruafundamentaanalizaComisieiEuropeneînraportulsăuanualdeprimăvarăcătreConsiliuleuropean.Metodologiilesuntidenticepentruambiiindicatori.
Surseleregenerabiledeenergiesuntdefinitecasursedeenergieregenerabilănefosile:energieeolianăşisolară,energiegeotermică,energieprodusădevalurişimaree,hidroenergie,biomasă,gazeprovenitedelauzinelededeşeuri,gazeprovenitedelainstalaţiiledetratareaapeişibiogaze.
Energiaelectricaprodusădinsurseregenerabiledeenergieincludeproducereadeenergieelectricainhidrocentrale(cuexcepţiaelectricităţiiprodusecarezultatalutilizăriisistemelordepompare),decătreenergiaeoliană,solară,geotermalăşielectricitateageneratădebiomasă/deşeuri.Energiaelectricadinbiomasă/deşeuriincludeenergiaelectricaprodusadinlemn/deşeurilelemnoaseşideardereaaltordeşeurisolidedenaturăregenerabilă(paie,lesieneagra),incinerareadeşeurilorsolideurbane,biogaz
Energia electrica produsa din surse regenerabile de energie
31
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 377Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Ponderea electricităţii regenerabile în cadrul consumului brut de energie în UE-25 în 2002
Nota: Directiva asupra electricităţii regenerabile (2001/77/EC) defineşte electricitatea regenerabilă ca acel procent de electricitate produsă din surse de energie regenerabilă din consumul brut de electricitate. Consumul brut de electricitate include importurile şi exporturile de electricitate. Electricitatea generată de sistemele de stocare a hidroenergiei este inclusă în consumul brut de electricitate, dar nu este considerată a fi o sursă regenerabilă de energie. Marile centrale hidroelectrice au o capacitate mai mare de 10 MW.
Sursa datelor: Eurostat.
2002 alte surse regenerabile 2002 surse hidro la scară mare Ţintele indicative 2010
05
101520253035404550556065707580
UE-2
5
Danem
arca
Finland
a
Austria
Span
ia
Portu
galia
German
ia
Sued
iaIta
lia
Slov
enia
Oland
a
Luxe
mbu
rg
Fran
ţa
Belgia
Irlan
da
Repu
blica
Ceh
ă
Marea
Brit
anie
Grecia
Polonia
Leto
nia
Esto
nia
Litua
nia
Unga
ria
Slov
acia
Cipr
uMalta
(inclusivceledinuzinelededeşeuri,canalizare,gazedefermă)şicombustibililichizi.
Consumulinternbrutdeenergieelectricasecompunedingenerareatotalăinternăbrutădeenergieelectricadintoţicombustibilii(inclusiv,autoproducţia),plusimporturiledeenergieelectrica,minusexporturile.
Logica indicatorului
Pondereaconsumuluideenergieelectricadinsurseregenerabiledeenergieoferăoindicaţieasupraprogresuluiînregistratînreducereaimpactuluiambientalalconsumuluideenergieelectrica,deşiimpactulsăuglobaltrebuieavutînvedereîncontextulconsumuluitotaldeenergieelectrica,alamesteculuitotaldecombustibili,alimpactuluipotenţialasuprabiodiversităţiişialoportunităţiiutilizăriiunorechipamentedereducereapoluării.
Îngeneralseconsiderăcăenergieelectricaaregenerabilănuareunimpactnocivasupramediului,înregistrândemisiinetefoartescăzutedeCO2peunitatedeenergieelectricaprodusă,permiţândchiarşiemisiiasociatecuconstrucţiaunorinstalaţiideproducereaelectricităţii.Emisiiledealtesubstanţepoluantesuntdemulteorimaimiciîncazulelectricităţiiregenerabiledecâtîncazulproduceriideenergieelectricacuajutorulcombustibililorfosili.Excepţiefaceincinerareadeşeurilorurbaneşisolide(MSW)care,dincauzacosturilorridicateasociateseparării,implicădeobiceicombustiaunordeşeurimixte,incluzândmaterialecontaminatecumetalegrele.EmisiileatmosfericeprovenitedinincinerareaMSWsuntsupuseunorreglementăristringentecareincludcontrolulrigurosalcantităţilordecadmiu,mercurşialtesubstanţeasemănătoare.
Exploatareasurselordeenergieregenerabilăaudeobiceiuneleconsecinţenegativeasuprapeisajului,habitatelorşiecosistemelor,deşimultedintreacesteapotfiminimizate
Energia electrica produsa din surse regenerabile de energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005378 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Ponderea energiei electrice regenerabile în cadrul consumului brut de energie în UE-25 (include ţintele indicative pentru 2010)
Ponderea electricităţii regenerabile în cadrul consumului brut de electricitate (%) – ţintele indicative pentru 1990–2002 şi 2010
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2010
targets
AEM 17.1 17.5 16.6 17.2 17.7 17.5 18.2 17.8 17.0 -
UE-25 12.2 12.7 12.4 12.8 13.1 13.1 13.7 14.2 12.7 21.0
UE-15 anterior 2004 13.4 13.7 13.4 13.8 14.1 14.0 14.7 15.2 13.5 22.1
UE-10 4.2 5.4 4.8 5.0 5.7 5.5 5.4 5.6 5.6 -
Austria 65.4 70.6 63.9 67.2 67.9 71.9 72.0 67.3 66.0 78.1
Belgia 1.1 1.2 1.1 1.0 1.1 1.4 1.5 1.6 2.3 6.0
Bulgaria 4.1 4.2 6.4 7.0 8.1 7.7 7.4 4.7 6.0 -
Cipru 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 6.0
Republica Cehă 2.3 3.9 3.5 3.5 3.2 3.8 3.6 4.0 4.6 8.0
Danemarca 2.4 5.8 6.3 8.8 11.7 13.3 16.4 17.4 19.9 29.0
Estonia 0.0 0.0 0.1 0.1 0.2 0.2 0.2 0.2 0.5 5.1
Finlanda 24.4 27.6 25.5 25.3 27.4 26.3 28.5 25.7 23.7 31.5
Franţa 14.6 17.7 15.2 14.8 14.3 16.4 15.0 16.4 13.4 21.0
Germania 4.3 4.7 4.7 4.3 4.9 5.5 6.8 6.2 8.1 12.5
Grecia 5.0 8.4 10.0 8.6 7.9 10.0 7.7 5.1 6.0 20.1
Ungaria 0.5 0.7 0.8 0.8 0.7 1.1 0.7 0.8 0.7 3.6
Islanda 99.9 99.8 99.9 99.9 99.9 99.9 99.9 100.0 99.9 -
Irlanda 4.8 4.1 4.0 3.8 5.5 5.0 4.9 4.2 5.4 13.2
Italia 13.9 14.9 16.5 16.0 15.6 16.9 16.0 16.8 14.3 25.0
Letonia 43.9 47.1 29.3 46.7 68.2 45.5 47.7 46.1 39.3 49.3
Lituania 2.5 3.3 2.8 2.6 3.6 3.8 3.4 3.0 3.2 7.0
Luxemburg 2.1 2.2 1.7 2.0 2.5 2.5 2.9 1.5 2.8 5.7
Malta 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 5.0
Olanda 1.4 2.1 2.8 3.5 3.8 3.4 3.9 4.0 3.6 9.0
Norvegia 114.6 104.6 91.4 95.3 96.2 100.7 112.2 96.2 107.2 -
Polonia 1.4 1.6 1.7 1.8 2.1 1.9 1.7 2.0 2.0 7.5
Portugalia 34.5 27.5 44.3 38.3 36.1 20.5 29.4 34.2 20.8 39.0
România 23.0 28.0 25.3 30.5 35.0 36.7 28.8 28.4 30.8 -
Slovacia 6.4 17.9 14.9 14.5 15.5 16.3 16.9 17.4 18.6 31.0
Slovenia 25.8 29.5 33.0 26.9 29.2 31.6 31.4 30.4 25.9 33.6
Spania 17.2 14.3 23.5 19.7 19.0 12.8 15.7 21.2 13.8 29.4
Suedia 51.4 48.2 36.8 49.1 52.4 50.6 55.4 54.1 46.9 60.0
Turcia 40.9 41.9 43.0 38.1 37.3 29.5 24.3 19.1 25.6 -
Marea Britanie 1.7 2.0 1.6 1.9 2.4 2.7 2.7 2.5 2.9 10.0
Nota: Aproape întreaga energie generată în Islanda şi Norvegia provine din surse regenerabile de energie. Procentul de electricitate regenerabilă din Norvegia depăşeşte 100 % în unii ani, întrucât o parte a electricităţii (regenerabile) generată pe plan intern este exportată în alte ţări. Procentul de electricitate regenerabilă din Germania în 1990 se referă numai la RFG. Ţintele naţionale indicative pentru procentul de electricitate regenerabilă în 2010 sunt preluate din Directiva 2001/77/EC. Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Finlanda şi Suedia au adus în cadrul directivei unele menţiuni legate de ţintele lor indicative pentru 2010. Austria şi Suedia au menţionat că atingerea obiectivului depinde de factorii climatici ce afectează producţia de hidro-energie, iar Suedia consideră valoarea de 52 % mai realistă, în cazul în care s-ar aplica modele cuprinzătoare de condiţii hidrologice şi climatice. Nu există date referitoare la energie pentru Liechtenstein din partea Eurostat.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 379Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
printr-oselecţieatentăalocaţiilor.Sistemelehidroenergeticemariînspecial,potaveaconsecinţenegative,incluzândinundaţii,dezechilibrareaecosistemelorşiasistemuluihidrologic,precumşiconsecinţesocio-economice,dacăestenecesarăoreamplasare.Unelesistemefotovoltaicedeîncălziresolarăsolicităcantităţiimportantedemetalegreleînconstrucţie,iarenergiageotermalăpoateemitegazepoluantetransportatecuajutorulfluidelorsalefierbinţi,înlipsaunuicontroladecvat.Turbineleeolienepotaveaconsecinţevizualeşisonoreasuprazonelorîncaresuntamplasate.Uneletipurideculturibazatepebiomasăauoserieconsiderabilădecerinţeimpusedesol,apăşiagricultură,cadeexempluutilizareafertilizatorilorşiapesticidelor.
Contextul politicii de mediu
DirectivaUEiniţialăasuprapromovăriielectricităţiidinsurseregenerabiledeenergiepepiaţainternădeenergieelectrica(2001/77/EC)stabileşteoţintăindicativăde22,1%dinconsumulbrutdeenergieelectricaalUE-15dinsurseregenerabile,deîndeplinitpânăîn2010.AceeaşidirectivăsolicităstatelormembrestabilireaşirespectareaţintelorindicativenaţionaleînconformitatecudirectivaşicuangajamentelenaţionaledincadrulProtocoluluidelaKyoto.PentrustatelemembreUE-10,ţinteleindicativenaţionalesuntcuprinseîntratatuldeaderare:ţintade22,1%stabilităiniţialpentruUE-15pentru2010,devine21%pentruUE-25.
Sectorulenergeticesteresponsabilpentruunprocentsemnificativdinemisiileeuropenedegazecuefectdeserăşi,prinurmare,openetraresporităaelectricităţiiregenerabilepepiaţăarconducelarespectareaangajamentuluiUEconformProtocoluluidelaKyoto.ŢintaglobalădelaKyotopentrustatelemembreUE-15dedinainteamomentului2004impuneoreducerede8%aemisiilordegazecuefectdeserăpânăînperioada2008–2012delanivelulanilor1990,întimpcemajoritateastatelormembreşi-aufixatobiectiveindividualeconformProtocoluluidelaKyoto.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Înmodtradiţional,dateleaufostcompilatedeEurostat,prinintermediulchestionareloranualecomune(Eurostat
şiAgenţiaInternaţionalăpentruEnergie),urmărindometodologiebinestabilităşiarmonizată.InformaţiilemetodologicereferitoarelachestionareleanualecomuneşilacolectareadatelorpotfigăsitepepaginawebaEurostatpentrumetadatereferitoarelastatisticileenergetice.
Directivaasupraelectricităţiiregenerabile(2001/77/EC)defineşteenergieaelectricaregenerabilăcaacelprocentdeenergieelectricaprodusădinsursedeenergieregenerabilădinconsumulbrutdeenergieelectrica.Numărătorulincludeîntreagaenergieelectricaprodusadinsurseregenerabile,şicareesteînmarepartedestinatăutilizăriicasnice.Numitorulconţineîntreagaenergieelectricaconsumatăîntr-oţară,incluzândastfelimporturileşiexcluzândexporturiledeenergieelectrica.Aşadar,pondereadeenergieelectricaregenerabilăpoatefisuperioarăniveluluide100%într-oţară,dacăîntreagaenergieelectricaesteprodusădinsurseregenerabileşidacăopartedinelectricitatearegenerabilăsuprageneratăesteexportatăîntr-oţarăvecină.
ConformdefiniţieiEurostat,biomasaşideşeurileincludmaterialeleorganiceşinefosiledeoriginebiologică,carepotfiutilizatepentruproducereadecăldurăsaugenerareaelectricităţii.Acesteaincludlemnulşideşeurilelemnoase,biogazele,deşeurileurbanesolide(MSW)şibiocombustibilii.MSWincludedeşeurilebiodegradabileşinebiodegradabileprodusedediferitesectoare.Deşeurileurbanesolidenebiodegradabilenusuntconsiderateregenerabile,dardatelecurentenupermitoidentificareseparatăaconţinutuluinebiodegradabilaldeşeurilor,cuexcepţiasectoruluiindustrial.
Electricitateaprodusăcarezultatalsistemelordestocarehidroenergetică(acoperireaaceleinevoideenergieelectrica)nuesteclasificatăcasursăregenerabilădeenergiedinpunctuldevederealproduceriideenergie,cifacepartedinconsumulbrutdeenergieelectricadintr-oţară.
Pondereaenergieiregenerabilearputeasporichiardacăelectricitatearealăprodusădinsurseregenerabilescade.Înmodsimilar,pondereaarputeascădea,înciudacreşteriigenerăriideenergiedinsurseregenerabile.Prinurmare,dinpunctdevederealmediuluiînconjurător,atingereaîn2010aobiectivuluilegatdepondereaelectricităţiiregenerabilenuimplicăînmodnecesarscădereaemisiilordeCO2provenitedinproducereadeenergieelectrica.
Energia electrica produsa din surse regenerabile de energie
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005380 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Stadiul populaţiilor marine de peşti32
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Estedurabilăutilizareapopulaţiilordepeşticrescuţiînvedereacomercializării?
Mesaj cheie
Multepopulaţiidepeştecomercialdinapeleeuropenerămânneevaluate.DintrepopulaţiilecomercialeevaluateînAtlanticuldenord-est,22pânăla53%sesitueazăînafaralimitelorbiologicesigure(SBL).DintrepopulaţiileevaluareînMareaBaltică,MareaIrlandeideVestşiMareaIrlandei,22,29şirespectiv53%rămânînafaraSBL.ÎnMediterană,procentulpopulaţiiloraflateînafaraSBLsesitueazăîntre10şi20%.
Evaluarea indicatorului
Multepopulaţiidepeştecomercialdinapeleeuropenerămânneevaluate.Înnord-estuloceanuluiAtlantic,procentuldepopulaţiicuimportanţăeconomicăneevaluate,sesitueazăîntreminim20%(MareaNordului)pânălamaxim71%(MareaIrlandeideVest),ceeacereprezintăocreşteredela13%şirespectiv59%înevaluareaanterioarădin2002.ŞiMareaBalticăprezintăunprocentridicatdepopulaţiineevaluate,de67%încomparaţiecuprocentulanteriorde56%.Înregiuneamediteraneană,procentulestemultmaimare,cuomediede80%,înMareaEgee,65%,iarînMareaAdriatică83%(ceamaiînaltăvaloareanterioarăafostde90%înMareaAlborandesud).
DintrepopulaţiilecomercialeevaluateînAtlanticuldenord-est,22pânăla53%sesitueazăînafaralimitelorbiologicesigure(SBL).Aceastaesteoîmbunătăţirecomparativcuultimavaloareînregistratăde33–60%.DintrepopulaţiileevaluateînMărileBalticăşiaIrlandeideVest,22şirespectiv29%suntsupuseunuipescuitînexces(33%întrecut),întimpce53%dinpopulaţiadinMareaIrlandeirămânînafaraSBL(valoarearecordanterioarăeradeţinutădevestulScoţieicu60%).ÎnMediterană,procentulpopulaţiiloraflateînafaraSBLsesitueazăîntre10şi20%,iarMareaEgeeşiMareaCreteicunosccondiţiilecelemaicritice.
Examinareapopulaţiilor„sigure”dinAtlanticuldenord-estindicăundeclinuşorsituatîntre0şi33%,aceste
valorireferindu-selaMareaIrlandeideVestşi,respectiv,laMareaNordului.Ultimaevaluaredin2002aindicatvaloriîntre5şi33%pentruMareaCeltică/CanaluldeVestşi,respectiv,OceanulArctic.ÎnMediterană,intervalulsesitueazăîntre0%(MareaCretei)şi11%(Sardinia),comparativcuminimade0%(MareaAlborandeSudşiMareaCretei)şicumaximade15%(MareaEgee)în2002.
Laoexaminaremaiatentăapopulaţiiloreuropene,potfitraseurmătoareleconcluzii:
Recuperareapopulaţiilordeheringparesăcontinue.
Aproapetoatepopulaţiiledepeşteaucunoscutundeclinşiînprezentnusuntdurabile.
Speciilepelagiceşiindustrialeseaflăîncontinuareîntr-osituaţiemaibună,darnecesitătotuşiscădereaactivităţiidepescuit.
Înregiuneamediteraneană,numaidouăpopulaţiidemersaleşidouămicipopulaţiipelagicesuntmonitorizatedecătreComisiaGeneralăpentruPescuitaMăriiMediterane(GFCM),cuoacoperirespaţialălimitată.Populaţiiledemersalerămânînafaralimitelorbiologicesigure.Multeevaluărireferitoarelazonemaiextinsesebazeazăperezultatepreliminare.Populaţiilepelagicemicidinaceeaşizonăprezintămarifluctuaţii,însănusuntcompletexploatatenicăieri,cuexcepţiaspeciilordeanşoaşisardinedinMareaAlborandeSudşiMareaCretei.
ConformultimeievaluărirealizatedeComisiaInternaţionalăpentruConservareaTonuluidinAtlantic(ICCAT),oputernicăreabilitareaspecieidepeşte-spadădinultimiianiadatuncaracterdurabilexploatăriiacesteipopulaţii.Esteîncăpreocupantăsupraexploatareaspecieidetonroşu-bluefin.Incertitudinilelegatedeevaluareapopulaţiilorşidelipsaunorrapoartedocumentate(inclusivdinparteastatelormembreUE)reprezintăîncăpiediciîngestionareaacestorspeciicuungradridicatdemigraţie.Pescuitultonuluiroşu-bluefincontinuăsădepăşeascăratadedurabilitateşi,înciudarecomandărilorICCATprivitoarelaOceanulAtlanticşilaMediterană,nuafostluatăniciomăsură(înciudareduceriicantităţilortotalepermisedepescuit).
•
•
•
•
•
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 381Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Stadiul populaţiilor marine de peşti SECŢIUNEA B
Harta 1 Stadiul populaţiilor de peşte comercial în mările europene, 2003–2004
Nota: Sursa datelor: GFCM, ICCAT, ICES (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Populaţii de peşte cu importanţă economică
Peşte în excedent
Neevaluate
În limitele de siguranţă
Regiuni de pescuit
Definirea indicatorului
Indicatorulmonitorizeazăproporţiadepopulaţiidepeştecaresepescuieşteînexcesdinnumărultotaldepopulaţiicomerciale,pezonădepescuit,dinmărileeuropene.Indicatorulmaiconţineinformaţiişidespre:1)număruldepopulaţiicomerciale,exploatateşipescuiteînexces,pezonămarinăşi2)stadiulpopulaţiilorcomerciale(populaţiilepescuiteînexcesperegiuni),populaţiilesigure,populaţiilecarenuaufostîncăevaluate,şipopulaţiilefărăimportanţăcomercialădintr-oanumităzonă.
Biomasapopulaţieidepeştecapturatşideicresuntexprimateînmiidetone,restabilireapopulaţiilorînmilioanedetone,mortalitateapeştiloresteexprimatăcaproporţiauneipopulaţiiscăzuteînurmaactivităţilordepescuitdintr-unan.
Logica indicatorului
PoliticileUEşi,înspecial,politicacomunădepescuit(CFP)aucascoppescuituldurabil,peoperioadălungădetimp,printr-ogestionareadecvatăapescuitului,
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005382 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 1 Stadiul populaţiilor comerciale de peşte în Marea Mediterană până în 2004
Notă: 1. Marea Alboran de nord, 2. Marea Insulei Alboran, 3. Marea Alboran de sud, 4. Algeria, 5. Insulele Baleare, 6. Nordul Spaniei, 7. GEnergia electrica produsa din surse regenerabile de energieolful Leului, 8. Insula Corsica, 9. Marea Ligurică şi Marea Nord-Tireniană, 10. Marea Sud şi Central-Tireniană, 11. Sardinia, 12. Nordul Tunisiei, 13. Golful Hammamet, 14. Golful Gabes, 15. Insula Malta, 16. Sudul Siciliei, 19. Vestul Mării Ionice, 20. Estul Mării Ionice, 21. Libia, 17. Nordul Mării Adriatice, 18. Sudul Mării Adriatice, 22. Marea Egee, 23. Insula Creta, 24. Sudul Turciei, 25. Insula Cipru, 26. Egipt, 27. Levant, 28. Marea Marmara, 29. Marea Neagră, 30. Marea Azov. Codurile de culoare: Albastru = în limitele biologice de siguranţă; Roşu = în afara limitelor biologice de siguranţă; Gri = fără evaluare; 1, 2, 3, 4 din celule se referă la anul evaluări, de exemplu, 2001 (în raportul din 2002), 2002, 2003 şi respectiv 2004; n = nouă evaluare. Sursa datelor: GFCM, ICCAT (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Anşoa 4 2 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 2 4 1 1 1 1 1
Merlan de Marea Neagră
Merlan albastru
Gupă 1
Plătică 1 1
Peşte plat
Phycis blennoides
Rândunica de mare
Chefal mare
Merluciu 4 n 4 3 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Macrou cal n 1
Macrou
Megrim
Sardine 4 n 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 1 1 1
Capelin
Chefal roşu 4 n n 4 1 1 3 3 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Biban de mare
Sardinele
Calcan
Scrumbie mică
Ton roşu-bluefin
Peşte sabie 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 383Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
într-unecosistemsănătos,oferindînacelaşitimpcondiţiieconomiceşisocialestabilepentrutoţifactoriiimplicaţiînaceastăactivitate.Oindicaţieasupradurabilităţiipescuituluidintr-oanumităzonăreprezintăproporţianumăruluidepopulaţiidepeştedincaresepescuieşteînexces(celecaresesitueazăînafaralimitelorbiologicesigure)dinnumărultotaldepopulaţiicomerciale(pentrucareafostrealizatăoevaluare).Ovaloareridicatăaacesteiproporţiiidentificăzoneleaflatesuboputernicăpresiuneexercitatădeactivitateadepescuit.
Îngeneral,opopulaţiecunoaşteunpescuitînexcesatuncicândmortalitateageneratădepescuitsaudealtecauzedepăşeşterestabilireasaudezvoltareapopulaţiei.Oimaginerelativsigurăasupradezvoltăriiuneipopulaţiipoatefiderivatăprincomparareatendinţelorîntimpînceeacepriveşterestabilireapopulaţiei,biomasapopulaţieideicre,capturileşiamortalitateapeştilor.Prinurmare,nunumaicantitateadepeşteluatădinmareesteimportantă,cişispeciileşidimensiunile,precumşitehnicileutilizatepentruprinderealor.
Contextul politicii de mediu
ExploatareadurabilăapopulaţiilordepeşteestereglementatăprinPoliticaComunăasupraPescuituluiaUE(OJC15827.06.1980).MăsuriledereglementarecareidentificănivelurilederecoltăpebazaCFP,principiulpreventivşiplanurilemultianualeprivindpescuitulaufoststabiliteîncadrulConsiliuluieuropeandelaCardiff(COM(2000)803).Cantităţiletotalepermisedepescuit(TAC)şicotelepentrupopulaţiiledinAtlanticuldenord-estşiMareaBalticăsuntstabiliteînfiecareandecătreConsiliulpentruPescuit.ÎnMareaMediterană,acoloundenuaufoststabiliteTAC,cuexcepţiacelordestinatespeciilordetonşipeştespadăcuunînaltgraddemigraţie,gestionareaactivităţiidepescuitesterealizatăprinstabilireaunorzoneşianotimpuriinterzisepescuituluipentruapăstracontrolulasuprapescuituluişipentruaraţionalizatipareledeexploatare.ConsiliulGeneralpentruPescuitînMareaMediterană(GFCM)încearcăsăarmonizezeprocesul.
Celmairecentplandeacţiunelegatdegestionarepescuitului,caparteareformeiCFP,afostprezentatConsiliuluipentruPescuitînoctombrie2002,şiînprezentseaplicăReglementareaConsiliului(EC)nr2371/2002din20decembrie2002,privindconservareaşiexploatareadurabilăaresurselordepescuitconformpoliticiicomune
depescuit.Onouăseriedereglementăriafostadoptatădeatuncipentruatratadiferiteaspecte.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Toateorganizaţiileinternaţionalepentrupescuitutilizeazăaceleaşiprincipiipentruadeterminastadiulpopulaţiilor,iarICESadefinitmetodologiautilizată.Totuşi,deciziilesebazeazăpemarjeledesiguranţăstabilitedeobiceila30%pestelimiteledesiguranţă,ceeacecreeazăînschimbungraddeincertitudine,întrucâtchiarestimărilereferitoarelamortalitateapeştilor(F)şibiomasapopulaţieideicre(SBB)suntincerte;deciziacuprivirelapuncteledereferinţă,esteprinurmare,osarcinăamanagerilorşinuaoamenilordeştiinţă.
AcoperireaspaţialăşiaspeciilorînMareaMediteranăestelimitată.NuaufoststabilitepunctedereferinţăpentrupopulaţiiledinMediterană.EvaluareadetaliatăapopulaţiilordinAtlanticuldenord-estşidinMareaBalticăesteobţinutăprinintermediulConsiliuluiInternaţionalpentruExplorareaMărilor(ICES).ÎnMediterană,evaluărilepopulaţiilorsuntrealizatedecătreConsiliulGeneralpentruPescuitînMareaMediterană(GFCM)şi,înabsenţaunorinformaţiicompletesauindependentecuprivirelaintensitateapescuituluisaulamortalitateapeştilor,acesteasebazeazănumaipecantităţiledepeşteadusepeuscat.Evaluareapopulaţieisebazează,aşadarînprincipalpeanalizareatendinţelorlanivelulpeşteluiaduspeuscat,peinvestigaţiilelegatedebiomasăşipeanalizareapeşteluiprinsînscopuricomercialepeunitatedeefortdepescuit(CPUE).
Seriilededatesuntfragmentatedinpunctdevederetemporal,darşispaţial.Activităţiledemonitorizaresebazeazăpeinvestigaţiiştiinţifice,maimultdecâtpecapturacomercială,avândcarezultatvaloriscăzutealeestimărilorSBB,şiprinurmare,tiparedeexploatarepreferate.ÎnMareaMediterană,gestionareapescuituluiesteconsideratăafi,încălaînceput,încomparaţiecuAtlanticuldenord-est.Statisticilelegatedecantităţiledepeştecapturatşideefortuldepusnusuntconsiderateafisigureşisedepuneforturipentruasereuşiestimareaunorfactoricorectivi.
ÎnMareaMediteranăşiînOceanulAtlanticdenord-estsuntutilizateabordăridiferitepentruasedeterminadacăopopulaţieseaflăînafaralimitelorbiologicedesiguranţă.
Stadiul populaţiilor marine de peşti
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005384 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Producţia de acvacultură33
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Estenivelulactualdeacvaculturădurabil?
Mesaj cheie
Producţiaeuropeanădeacvaculturăacontinuatsăcreascăîntr-unritmrapidînultimii10anidatoritădezvoltăriisectoruluimarindinţărileUEşiEFTA.Aceastareprezintăşiocreştereapresiuniiexercitateasupracorpurilordeapăînvecinateşiasupraecosistemelor,rezultateînprincipalînurmaeliberăriidesubstanţenutritivedinlocaţiiledestinateacvaculturii.Nivelulprecisdeimpactlocalvavariaînfuncţiedescaladeproducţieşidetehnicileutilizate,precumşidehidrodinamicaşicaracteristicilechimicealeregiunii.
Evaluarea indicatorului
Ocreşteresemnificativăaproducţieitotaleeuropenedeacvaculturăafostobservatăînultimii10ani.Totuşi,aceastătendinţănuafostuniformăîntoateţărilesauîntoatesistemeledeproducţie.Numaisectorulmariculturiiacunoscutocreşteresemnificativă,întimpceproducţiadeapăsăratăacrescutîntr-unritmmailent,iarnivelurileproducţieideapădulces-audiminuat.CrescătoriiledepeştedinEuropaseîmpartîndouăgrupuridistincte:crescătoriiledinEuropaoccidentalăseocupădespeciivaloroase,cadeexemplusomonulşipăstrăvulcurcubeu,demulteoripentruexport,întimpcespeciilemaipuţinvaloroase,cadeexemplucrapul,suntcultivateînEuropacentralăşideest,înprincipalpentruconsumullocal.
CeimaimariproducătorieuropenideacvaculturăseaflăînUEşiînregiuneaEFTA.Norvegiaînregistreazăceamaimareproducţie,cumaimultde500000toneîn2001,urmatădeSpania,Franţa,ItaliaşiMareaBritanie.Acestecinciţărireprezintă75,5%dinîntreagaproducţiedeacvaculturădin34deţărieuropene.ProducţiaTurcieide67000tonereprezintăceamaimareproducţieauneiţăricandidatelaUE,dinregiuneaBalcanilor.În2001,aceastăţarăocupaopoziţiesimilarăcuceadin2000dinpunctdevederealproducţiei.
Norvegiaesteproducătoruldominantdeacvaculturăşiaproximativ90%dinproducţiasaestereprezentatădesomonuldeAtlantic.Estenotabilfaptulcăîn2001,numaicultivareaacesteispeciiînNorvegiadepăşeaproducţiatotalăcombinatăatuturorspeciilordinţărilecandidatelaUEşiaţărilordinBalcani.Spaniaesteurmătorulmareproducător,cuoproducţiedominatădemidii,urmatădeFranţa,cuoproducţiedominatădestridiadePacific(Crassostrea gigas).Producţiaturceascăconstăînprincipaldinpăstrăv,plăticădemareşibibandemare.
Ceamaimareparteacreşteriiînregistratelanivelulproducţieideacvaculturăs-aprodusînculturadesomonmarin,înnord-vestulEuropeişi,într-omaimicămăsură,înculturadepăstrăv(înEuropadevestşiînTurcia),bibandemareşiculturadeplăticădemare(înprincipalînGreciaşiTurcia)şiîncultivareamoluştelorşiamidiilor(înEuropaoccidentală),culturicareprezintătotuşiotendinţădescendentăîncepândcuanul1990.Caşiîncazulproducţieipeţară,nuaufostremarcateschimbărimajoreînproducţiaspeciilorimportantedelaultimaevaluare(2000).
Diferiteletipurideacvaculturăgenereazădiferitepresiuniasupramediului,principalelepresiunifiinddeversareasubstanţelornutritive,aantibioticelorşiafungicidelor.Principalelepresiunidemediusuntasociatecuproducţiaintensivădepeşte,înprincipaldesalmonidedeapămarină,săratăşidulce,debibanşiplăticădinmediulmarin–sectoarecareaucunoscutceamairidicatăratădecreşteredinultimiiani.Presiunileasociatecultivăriidemoluştebivalvesuntîngeneralconsiderateafimaipuţingravedecâtcelecauzatedecultivareaintensivăapeşteluicuînotătoare.Acvaculturadeheleşteuacrapuluidinapeleinterioarenecesitădeobiceiohrăniremaipuţinintensăşi,încelemaimultecazuri,omareproporţiedinsubstanţelornutritivedeversatesuntasimilatelanivellocal.Substanţelechimice,înspecialformalinulşimalachitaverde,suntutilizateîncrescătoriiledeapădulcepentruacontrolamaladiileprodusedefungişidebacterii.Încrescătoriilemarine,antibioticelesuntutilizatepentruacontrolamaladiile,darcantităţilefolositeaufostdiminuateînmoddrasticînultimiiani,dupăintroducereavaccinurilor.Îngeneral,îmbunătăţirilesemnificativelegatedeeficienţautilizăriihraneişiasubstanţelornutritive,caşi
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 385Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Producţia de acvacultură SECŢIUNEA B
Figura 1 Producţia anuală de acvacultură pe arii importante (UE şi EFTA, ţările candidate la UE şi Balcani), 1990–2001
Notă: Producţia de acvacultură include toate mediile – apă marină, sărată şi dulce.
UE şi EFTA Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Islanda, Norvegia şi Elveţia; Ţările candidate la UE şi Balcanii: Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Estonia, Macedonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Iugoslavia, Republica Slovacă, Slovenia, Cipru, Malta şi Turcia.
Luxemburg, Liechtenstein şi Bosnia-Herţegovina nu sunt incluse din cauza inexistenţei producţiei de acvacultură sau a lipsei datelor.
Sursa datelor: Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură ONU (FAO) Fishstat Plus (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Producţia (1 000 tone)
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
0
200
400
600
800
1 000
1 200
1 400
1 600
1 800
2 000
Total CC-13 şi Balcani
Total UE şi EFTA
înmanagementuldemediu,auduslaameliorareacreşteriipresiunii.asupra.mediului.
Presiunileasupramediuluiexercitatedeacvaculturănusuntuniforme.Nivelulprecisdeimpactlocalvavariaînfuncţiedescaladeproducţieşidetehnicileutilizate,precumşidehidrodinamicaşicaracteristicilechimicealeregiunii.
DintreţărileUE,Spania,FranţaşiOlanda,iardintreţărilecandidate,Turcia,înregistreazăceamaimareproducţiedeacvaculturămarinăraportatălalungimealinieidecoastă.Intensitateaproducţieideacvacultură,măsuratăînunităţidelungimedecoastă,aatinsomediedeaproximativ8tonepekmdeliniedecoastăînţărileUEşiEFTA,încomparaţiecu2tonepekmînţărilecandidatelaUEşiînregiuneaBalcanilor.Esteprobabilcapresiuneasăcontinuesăcrească,întrucâtproducţiadenoispecii,cadeexemplu,codul,halibutulşipaltusuldevinmaisigure.
Culturadepeştemarin(înprincipalsomonuldeAtlantic)aduceocontribuţiesemnificativălaîncărcărilecusubstanţenutritivealeapelordecoastă,maialesîncazulţărilorcudeversăritotalerelativscăzutedesubstanţenutritiveînapeledecoastă.Deexemplu,înNorvegia(coasteledelaMareaNorvegieişiMareaNordului),deversăriledefosforprovenitedinmariculturăparsădepăşeascătotalulprovenitdinaltesurse.Îngeneral,presiuneaexercitatădesubstanţenutritiveprovenitedinculturaintensivăaapelormarineşisăratedevinedinceîncemaiimportantăîncontextulîncărcărilortotaledesubstanţenutritivesuferitedemediiledecoastă.Totuşi,datelepublicatereferitoarelaîncărcăriletotaledesubstanţenutritivedinapeledecoastăauîncontinuareocalitatescăzutăşisuntinconsecventedinpunctdevederealacoperirii;prinurmare,concluziiletrebuietratatecumareatenţie.
Definirea indicatorului
Indicatorulcuantificădezvoltareaproducţieieuropenedeacvaculturăpezonemarinemajoreşipeţări,precumşicontribuţiadebitelordescurgereanutrienţilordin
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005386 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Producţia anuală a grupurilor de specii majore din acvacultura comercială 1990–2001
Notă: Include toate ţările şi mediile de producţie pentru care sunt disponibile date.
nei = neindicat în altă parte; păstrăv (curcubeu şi nei) include toate speciile de păstrăv.
Sursa datelor: FAO Fishstat Plus (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Producţia (1 000 tone)
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Păstrăv (curcubeu şi nei)
Somon, biban, plătică
Midii, moluşte şi stridii
Crap comun, argintiu, cu capul mare
acvaculturăînraportcudebituldescurgeretotaldesubstanţenutritiveînzoneledecoastă.
Producţiaestemăsuratăînmiidetone,întimpceproducţiadeacvaculturămarinălegatădelungimealinieidecoastăesteredatăîntone/km.
Logica indicatorului
Indicatorulmonitorizeazăproducţiadeacvaculturăşidebituldescurgereasubstanţelornutritive,măsurând
astfelpresiunileexercitatedeacvaculturăasupramediuluimarin.Esteunindicatorsimpluşidejadisponibildar,caindicatorautonom,interpretareaşirelevanţasasuntlimitatedincauzamariivarietăţidepracticideproducţieşiacondiţiilorlocale.Eltrebuieintegratcualţiindicatorilegaţidepracticiledeproducţie(ca,deexemplu,producţiatotalădesubstanţenutritivesaudeversăriletotaledesubstanţechimice)pentruageneraunindicatormaispecificalpresiunilorexercitate.Împreunăcuinformaţiilereferitoarelacapacitateadeasimilareadiferitelorhabitate,unastfeldeindicatorvapermiteoestimareaimpactuluişi,înultimăinstanţă,aproporţieicapacităţiipurtătoareamediuluiînconjurătorutilizatşideasemeneaalimitelorextinderii.
Contextul politicii de mediu
Pânădecurândnuaexistatopoliticăgeneralădedicatăacvaculturiieuropene,deşiDirectivapentruEvaluareaImpactuluiasupraMediului(EIA)(85/337/EECşiamendamentulsău97/11/EEC)solicităanumitorcrescătoriiaplicareaEIA,iarDirectivacadruasupraapeiimpunetuturorcrescătoriilorrespectareaobiectivelordemediuînscopulatingeriiunuistadiuecologicşichimiccorespunzătorpentruapeledesuprafaţăpânăîn2015.Existăpuţinepoliticinaţionalecaresăseadresezeînmodspecificimpactelordifuzeşicumulativealeîntreguluisectorasuprasistemeloracvaticesaunevoiidealimitaproducţiatotală,respectândcapacitateadeasimilareamediului.Totuşi,limiteleimpuselanivelulcantităţilordehranăînuneleţări,cadeexemplu,Finlanda,limiteazăînmodrealproducţia.
Nouapoliticăcomunăpentrupescuitrevăzută(CFP)arecascopîmbunătăţireagestionăriiacestuisector.Înseptembrie2002,ComisiaaprezentatConsiliuluişiParlamentuluiEuropeiocomunicarecuprivirela„strategiapentruodezvoltaredurabilăaacvaculturiieuropene”.Principalulobiectivalstrategieiestemenţinereacompetitivităţii,aproductivităţiişiadurabilităţiisectoruluieuropeandeacvacultură.Strategiaaretreiobiectiveprincipale:1)creareadelocuridemuncăsigure;2)asigurareaunorprodusepiscicolesigureşidebunăcalitateşipromovareasănătăţiianimaleşiastandardelordebunăstare;şi3)asigurareauneiindustriisănătoasepentrumediulînconjurător.
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 387Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Harta 1 Producţia de acvacultură marină în raport cu lungimea liniei de coastă
Notă: Numai producţia din apele marine şi sărate.
Valorile medii de densitate a producţiei pentru ţările cu o linie de coastă şi cu date disponibile referitoare la aceasta. Pe baza ultimului an pentru care sunt disponibile date, adică 2001, pentru toate ţările, cu excepţia Bulgariei (2000), Estoniei (1995) şi Poloniei (1993).
Sursa datelor: FAO Fishstat Plus şi Institutul Mondial pentru Resurse (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
-10°-20°-30°
0°
0°
10°
10° 20°
20°
30°
30°
40°
40°
50° 60° 70°
40°
40°
50°
50°
60°
Producţia de acvaculturăîn raport cu lungimealiniei de coastă
Tone/km< 5
5–10
10–20
20–30
30–40
Fără date
Non-UE
Gradul de probabilitate a indicatorului
Puncteleslabealeacestuiindicatorsuntlegatedesoliditatearelaţieidintreproducţieşipresiuni.Producţiaacţioneazăcaunindicatorutil,brutalpresiunii,darvariaţiilelanivelulspeciilordecultură,lanivelulsistemelordeproducţieşialabordărilordegestionareindicăfaptulcărelaţiadintreproducţieşipresiunenuesteuniformă.
Producţia de acvacultură
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005388 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Capacitatea flotei de pescuit34
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Îşireduceflotaeuropeanădepescuitdimensiunileşicapacitatea?
Mesaj cheie
MărimeafloteidepescuitaUEurmăreşteotendinţădescendentă,cuoreducerede19%aputeriişi11%atonajuluiînperioada1989–2003,şi15%lanivelulnumăruluiînperioada1989–2002.Înmodsimilar,flotacumulatăaEstoniei,Ciprului,Lituaniei,Letoniei,Maltei,PolonieişiSlovenieişi-ascăzuttonajulcu50%înperioada1992–1995.Totuşi,flotaEFTAacrescutînceeacepriveşteputerea(cu12%,1997–2002)şitonajul(cu34%;1989–2003)înciudascăderiinumăruluicu40%(1989–2002).
Evaluarea indicatorului
Putereaşitonajulsuntprincipaliifactoricaredeterminăcapacitateauneiflote,şiastfelaproximeazăpresiuneaexercitatăasuprapopulaţiilordepeşte.Putereaexcesivăesteconsideratăunuldintrefactoriimajoricareconduclapescuitulînexces.
Înprezent,putereatotalăafloteidepescuitseridicăla7122145kWînUE-15(2003)şila2503580înEFTA(2002).DatelepentruEstonia,Cipru,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovenia,BulgariaşiRomânianusuntdisponibile.Înultimii15ani,capacitateafloteiUEdinpunctdevederealputeriiascăzutînmodtreptat,darputereafloteiEFTAacrescutlaoratăconsiderabilăde13%înperioada.1997–2002.Norvegia,Italia,Spania,FranţaşiMareaBritanieauceamaimareputerelanivelulflotelorlor,ceeacereprezintăaproximativ70%dinflotatotalăîn2003.
În2003,tonajulfloteidepescuit(GRT)constadin1922912toneînUE-15şi579097toneînţărileEFTA.DateleultimuluirecensământpentruEstonia,Cipru,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovenia,în1995,auindicat543.631tone.Înperioada1989–2003flotaUEşi-aredusînmodtreptattonajulcuaproximativ10%,iarînacelaşitimp,flotaEFTAacunoscutocreşteredeaproape30%(Harta3).FloteleEstoniei,Ciprului,Lituaniei,Letoniei,Maltei,PolonieişiSlovenieiaucunoscuto
Figura 1 Modificări la nivelul capacităţii flotei europene de pescuit 1989–2003
Notă: Modificările de putere se referă la intervalul 1989–2003 pentru UE-15 şi 1997–2002 pentru EFTA. Modificările de tonaj se referă la perioada 1989–2003 pentru UE şi EFTA; 1992–1995 pentru NSM şi ţările candidate (vezi legenda). Modificările de număr se referă la perioada 1989–2002 pentru UE şi EFTA; 1992–2001 pentru NSM; şi 1992–1995 pentru ţările candidate.
Legenda: Ţările au fost grupate pe următoarele categorii: UE-15 (Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Finlanda, Suedia, Marea Britanie); EFTA (Islanda şi Norvegia); Noile state membre (Estonia, Cipru, Lituania, Letonia, Malta, Polonia şi Slovenia); Ţările candidate (Bulgaria şi România).
Sursa datelor: DG Pescuit, Eurostat, Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a ONU (FAO).
Modificare %
TC EFTA NMS UE-15
– 80
– 60
– 40
– 20
0
20
40
NumărTonajPutere
scăderedramaticăde50%,iarcelealeBulgarieişiRomânieide70%dincauzarestructurăriieconomiilornoilorţărimembrealeAEM;nuexistădatedisponibilereferitoarelatonajulflotelorînacesteţăriulterioare
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 389Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Capacitatea flotei de pescuit SECŢIUNEA B
ambarcaţiuni,reprezentândaproape70%dinflotatotalăîn2003.ÎncazulGrecieişialPortugaliei,ocomparaţieîntrenumăruldeambarcaţiunişicapacitateafloteiindicăfaptulcăacestedouăflotesuntcompuseînprincipaldinmiciambarcaţiuni.
Înciudadiminuăriiglobaleadimensiuniişicapacităţii(putereşitonaj)suferitedecătreflotaUEînultimii15ani,nuafostobservatănicioîmbunătăţirevizibilălanivelulpopulaţiilordepeşti.ConformDGpentruPescuit,una dintre cele mai importante şi de durată probleme ale politicii comune pentru pescuit a fost capacitatea excedentară cronică a flotei UE. Măsurile de conservare au fost împiedicate în mod constant prin activităţile de pescuit la un nivel cu mult peste nivelul presiunii pe care îl pot suporta în limite de siguranţă populaţiile de peşti existente. Pe măsură ce noile tehnologii oferă
anului1995.Înprezent,Spania,Norvegia,MareaBritanie,Franţa,ItaliaşiOlandadeţinflotelecucelmaimaretonaj,reprezentândaproape70%dinflotatotalăîn2003.
În2002,existau90595ambarcaţiunidepescuitînUE-15şi12589înţărileEFTA.ConformDGpentruPescuit,floteleEstoniei,Ciprului,Lituaniei,Letoniei,Maltei,PolonieişiSlovenieieraucompusedinaproximativ6200ambarcaţiuniîn2001.AtâtflotaUE,câtşiflotaEFTAaufostdiminuatetreptatcadimensiuneînultimii15ani,întimpcefloteleEstoniei,Ciprului,Lituaniei,Letoniei,Maltei,PolonieişiSlovenieiaucrescuttreptatînultimii10ani(Harta2).Estedenotatfaptulcăvaloareamaximăobservatăîn1994s-adatoratintroduceriiînregistruaunornoiţări,FinlandaşiSuedia.Grecia,Italia,Spania,NorvegiaşiPortugaliadeţincelmaimarenumărde
Figura 2 Capacitatea flotei europene de pescuit: număr de ambarcaţiuni
Notă: Disponibilitatea datelor: Numărul de ambarcaţiuni 1989–2002 pentru UE-15; 1989–1992 şi 1998–2002 pentru EFTA; 1989–1995 şi 2001 pentru NSM (vezi legenda); 1992–1995 şi 2001 pentru Bulgaria şi România.
Legenda: Ţările au fost grupate pe categorii conform Figurii 1.
Sursa datelor: DG Pescuit, Eurostat, FAO (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Nr. ambarcaţiuni (x 1 000) în UE-15
UE-15
80
85
90
95
100
105
110
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989
Nr. ambarcaţiuni (x 1 000) în NSM, ŢC şi EFTA
EFTAŢCNSM
0
5
10
15
20
25
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005390 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 3 Capacitatea flotei europene de pescuit tonaj
Notă: Disponibilitatea datelor: 1989–2003 pentru UE-15; 1989–1992 şi 1998–2003 pentru EFTA; 1992–1995 pentru NSM (vezi legenda); 1989–1995 pentru ŢC.
Legenda: Ţările au fost grupate pe categorii conform Figurii 1.
Sursa datelor: DG Pescuit, Eurostat, FAO (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
ambarcaţiunilor de pescuit şi mai multă eficienţă, capacitatea flotei ar trebui redusă pentru a păstra un echilibru între capacitatea de pescuit şi cantităţile de peşte care pot fi pescuite din mare, în limitele de siguranţă..Planurile.multianuale.de.orientare(MAGP)s-audoveditafiinadecvateşiaufostînlocuiteprintr-oschemămaisimplăînpoliticacomunăpentrupescuit,revizuită(ianuarie2003).
Definirea indicatorului
Indicatorulmăsoarădimensiuneaşicapacitateafloteidepescuitcare,larândulei,sepresupunecăestimeazăpresiuneaasupraresurselordepeştemarinşiasupramediului..
Dimensiuneafloteieuropenedepescuitesteprezentatăcanumăruldeambarcaţiuni,capacitateasubformaputeriitotaleamotoruluiînkWşitonajultotalîntone.
Logica indicatorului
Capacitateadepescuit,definitădinpunctdevederealtonajuluişialputeriimotoruluişiuneorianumăruluideambarcaţiuni,esteunuldintrefactoriicheiecaredeterminămortalitateapeştilorcauzatădeflotă.Pescurt,excesuldecapacitateconducelaunexcesalactivităţiidepescuitşilaopresiunecrescutăasupramediului,ceeacesubmineazăprincipiulutilizăriidurabile.Pemăsurăcenoiletehnologiioferăambarcaţiunilordepescuitşimai
Tonaj (1 000 GRT) în UE-15
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989
0
500
1 000
1 500
2 000
2 500
Tonaj (1 000 GRT) în NSM, ŢC şi EFTA
0
200
400
600
800
1 000
1 200
UE-15 EFTAŢCNSM
Setul principal de indicatori | Pesciut
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 391Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Capacitatea flotei de pescuit SECŢIUNEA B
multăeficienţă,dimensiuneaşicapacitateafloteiartrebuiredusăpentruapăstraunechilibruîntrepresiunealegatădepescuitşicantităţiledepeştedisponibile.Patruplanurimultianualedeorientare(MAGP)aufostelaboratepentruaîndepliniobiectivuldedurabilitateprinstabilirea,pentrufiecarestatmembrucuregiunedecoastă,aunornivelurimaximedecapacitatedepescuit,petipdeambarcaţiune.Cutoateacestea,MAGPnuaurăspunsaşteptărilorşis-audoveditafigreudegestionat.MAGPIV,careafostfinalizatîndecembrie2002,afostastfelînlocuitprintr-oschemămaisimplă.Conformnoiischeme,capacitateafloteivafiredusătreptat–introducereauneinoicapacităţiîncadrulflotei,fărăsprijinpublictrebuiecompensatăprinretragereauneicapacităţicelpuţinechivalente,deasemenea,fărăsprijinpublic.
Contextul politicii de mediu
PoliticileUEaucascoppescuituldurabil,peoperioadălungădetimp,printr-ogestionareadecvatăapescuitului,într-unecosistemsănătos,oferindînacelaşitimpcondiţiieconomiceşisocialestabilepentrutoţifactoriiimplicaţiînaceastăactivitate.
ExploatareadurabilăapopulaţiilordepeşteesteasiguratăprinPoliticaComunăasupraPescuituluiaUE(OJC15827.06.1980).
PrincelepatruMAGPs-adepusunefortpentruaseatingeunechilibrudurabilîntreflotăşisurseledisponibile.ReglementareaComisiei(EC)Nr.2091/98din30septembrie1998s-aocupatdesegmentareafloteidepescuitaComunităţiişiefortuldepescuitraportatlaplanurilemultianualedeorientare,iarReglementareaConsiliului(EC)2792/1999astabilitregulişimăsuridetaliateprivitoarelaasistenţastructuralăcomunitarăînsectorulpescuitului,înprincipalcuajutorulfondurilorstructuraleşialinstrumentelorfinanciareîndomeniulpescuitului,cadeexemplu,instrumentulfinanciarpentruorientareaîndomeniulpescuitului(FIFG).
Raportatlapoliticacomunădepescuitrevizuită,MAGPnuaurăspunsaşteptărilorşis-audoveditafigreudegestionat.Subvenţiilepentruconstrucţii/modernizare
şicosturileasociateausubminateforturiledepuse,deasemenea,cusprijinpublic,înscopuleliminăriicapacităţiiînexces,prinsusţinereaintroduceriiunornoiambarcaţiuniînflotă.MAGPIV,careafostfinalizatîndecembrie2002,afostînlocuitprintr-oschemămaisimplă,înconformitatecuCFPrevizuită(ReglementareaConsiliului(EC)No2371/2002cuprivirelaConservareaşiExploatareaDurabilăaResurselorPiscicoleconformpoliticiicomunedepescuit).
Obiective
Nuexistăobiectivespecifice.Cutoateacestea,conformCFPrevizuite,obiectivulesteaceladeareducedimensiuneaşicapacitateafloteidepescuit,pentruaobţineunpescuitdurabil.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Seriilededatesuntfragmentatedinpunctdevederetemporal,darşispaţial.DatelereferitoarelaEstonia,Cipru,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovenia,BulgariaşiRomâniasuntdisponibilenumaiprinintermediulFAO,şiseconfruntăşicuoevaluarenutocmaiprecisăanumăruluideambarcaţiuniraportatedeDGpentruPescuitpentruanul2001.DatelepentruEFTAsuntdisponibileprinintermediulEurostat.DatelepentruUE-15suntpuseladispoziţiedeEurostatşiDGpentruPescuit.LipsescdatelereferitoarelaputerepentruEstonia,Cipru,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovenia,BulgariaşiRomânia,iarîncazultonajuluişialnumăruluideambarcaţiuni,datelesuntdisponibilepentrumajoritateaacestorţări,darnumaipentruoperioadălimitată,1992–1995.
Restructurareafloteişireducereacapacităţiisalenuduceînmodnecesarlareducereapresiuniiexercitatedeactivitateadepescuit,întrucâtnoileprogresefăcuteîntehnologieşiproiectarepermitnoilorambarcaţiunisăexerciteopresiuneşimaimaredecâtvechileambarcaţiunideuntonajşiputereechivalente.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005392 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de pasageri35
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Estecerereadetransportdepasageriindependentădecreştereaeconomică?
Mesaj cheie
Creştereavolumuluidetransportdepasageriaegalat-oaproapepeceaaPIB-ului.CreştereatransportuluiafostrelativmaiscăzutădecâtcreştereaPIBînperioada1997–2001,darîn2002adepăşit-odinnoupeultima.DiferenţadintrecerereadetransportşiPIBînultimaperioadă,afostmaimicăde0,5%pean,comparativcucreştereatransportuluide2,1%pean,iardiferenţanuafostrealizatăînfiecarean.
Evaluarea indicatorului
Înultimadecadă,cerereadetransportdepasageriacrescutîntr-unritmsusţinutînţărileAEM,fiindastfeldinceîncemaidificilsăsestabilizezeşisăsereducăimpactultransporturilorasupramediului.Majoritateaţăriloraucunoscutaceastăcreştereînfiecarean,darexistăuneleexcepţiicaîncazulGermaniei,undecerereas-astabilizatdin1999.Cerereadetransportpecapdelocuitoraevoluatşiea,şipânăîn2002ajunseselamaimultde10000kmînţărilepentrucareexistădatedisponibile.
Principalulmotivestecreştereaveniturilorcombinatăcutendinţadeacheltuimaimultsaumaipuţinacelaşiprocentdinvenitpetransport.Prinurmare,unvenitcrescutînseamnăunbugetsuplimentardedicattransportului,ceeacepermitecălătoriimaifrecvente,mairapide,pedistanţemailungi,şideocalitatemaibună.DistanţazilnicămedieefectuatădecetăţeniiUE-15acrescutdela32kmîn1991la37kmîn1999,mijloaceledetransportcuceamairapidădezvoltarefiindmaşinilepersonaleşiavioanele.
CreştereadeansambluîncerereatransportuluidepasageriafostfoartesimilarăcuceaaPIB.CreştereatransportuluiafostrelativmaiscăzutădecâtcreştereaPIBînperioada1997–2001,darîn2002adepăşit-odinnoupeultima.Începândcu1997,diferenţadintrecerereadetransportşicreştereaPIBafostmaimicăde0,5%pean,comparativcucreştereatransportuluide2,1%pean.
Oexplicaţiepentruaceastăuşoarădiferenţăarfiomaimareinstabilitateapreţurilorcombustibililorîncepândcu1997,ceeacepoatesăficauzatşireducereatendinţeideainvestiînmaimultemaşini.„Protesteleîmpotrivapreţurilorcombustibililor”din2000,deşiorganizateînmarepartedecamionagii,auilustratreacţiautilizatorilordedrumurilapreţurileridicate.Aceastăsituaţievineînconcordanţăşicucreştereamaisemnificativădin2002pentrucă,pânălaacelmoment,preţurilecombustibililorscăzuserădinnou.Darcongestiileîncreşteredinuneleoraşeaufostşieleconsideratecaoexplicaţie.
NusuntdisponibiledatelanivelulUEreferitoarelascopurilecălătoriilor.Totuşi,analizândmobilitateanaţională,40%dincerereadetransportdepasageridinanii1990aavutcascoppetrecereatimpuluiliber.Turismulesteunmotivimportantdecălătorieşimajoritateacălătoriilorînscopurituristicesedesfăşoarăpedistanţelungi.ImportanţaturismuluipentrutraficulaerianesteevidenţiatăprinprezenţaunordestinaţiituristicecaPalmadeMallorca,TenerifeşiMalagaînprimele20deaeroporturicucelmaimarenumărdepasageri.
Obiectivuldeclaratalpoliticiicomunedetransportdeamenţineproporţiamodalădin1998nuesteîndeplinitînprezent.Pondereatransportuluicuautovehicululestestabilizatlaaproximativ72%,întimpcetransportulaerianesteîncreştere,iartransportulcuautobuzulşicelferoviarsuntîntr-oscădereconstantă.Încifreabsolute,transportulcuautobuzulşicelferoviarîşimenţinînprincipiupieţeleproprii,întimpcetoatăcreştereaseconcentreazăpetransporturilerutiereşimaialesaeriene.
Niveluldetraiîncreşterealcetăţenilorleoferăacestoraopţiuneadea-şicumpăraomaşinăşisăbeneficiezedeflexibilitateapecareaceastaooferă.Transportulpublicpoateintraîncompetiţiecuacestsegment,dinpunctdevederealdurateicălătoriei,numaiîncentreleurbanecuodensitateridicatăşipedistanţemailungi.
Aviaţias-aconfruntatcuomicăscădereaponderiipepiaţădupăatacurileteroristedela11septembrie2001,delaWorldTradeCentreşiPentagon,dupărăzboaieleceauurmatşiepidemiaSARS.Aceastăsituaţieaconduslaoconsolidarecrescutăaindustrieiliniiloraeriene,daraoferitşiposibilitateaapariţieiunorliniiaerienecucosturiscăzute,carecâştigăînmodrapidocotădepiaţă.Astfel,costulrelativalcălătoriiloraerieneascăzut,alimentândcreşterearecentăacălătoriiloraeriene.
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 393Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de pasageri SECŢIUNEA B
Definirea indicatorului
Pentruamăsuradiferenţadintrecerereapasagerilorşicreştereaeconomică,secalculeazătransportulpublicraportatlaPIB(intensitate).TendinţeseparatepentruceledouăcomponentedeintensitatesuntprezentatepentruUE-25.Odecuplarerelativăarelocatuncicândcerereadetransportdepasagerisedezvoltăîntr-unritminferiorceluialPIB.DecuplareaabsolutăsemanifestăatuncicândcerereadetransportdepasageriscadeîntimpcePIB-ulcreştesaurămâneconstant.
Unitateaestepasager-kilometru(pasager-km),ceeacereprezintăunpasagercecălătoreştepeodistanţădeunkilometru.Sebazeazăpetransportulpasagerilorcumaşina,autobuzul,autocarulşitrenul.Dacăestedisponibilă(UE-15),estimareatransportuluidepasageripecaleaaeruluiesteinclusăîntransportulinterndepasageri.Toatedateleaulabazămişcăriledepeteritoriulnaţional,indiferentdenaţionalitateavehiculului.
CerereadetransportdepasagerişiPIB-ulrealsuntprezentatesubformaunuiindex(1995=100).Proporţiaunuielementfaţădecelălaltesteindexatăînanulinterior(decuplareaanuală/modificărideintensitate)pentruaputeaobservaschimbăriledinintensitateaanualăacereriitransportuluidepasagericomparativcucreştereaeconomică.
Indicatorulmaipoatefiprezentatşicaproporţiareprezentatădetransportulcuautovehicululdintransportulinterntotal(repartizareamodalăaprocentelorpentrutransportuldepasageri).Eurostatlucreazăînprezentlametodedecalculşidistribuţieteritorialăadatelordeperformanţăpentrutransportulaeriancare,dacăesteinclus,araveaunimpactsemnificativasupraproporţiilormodaledepasageri.AtuncicândrezultateleEurostatvorfidisponibile,indicatoruldinsetulprincipalvafirevizuit,şivafiprezentatărepartizareaprocentuală.
Logica indicatorului
Transportulesteunadintreprincipalelesursealegazelorcuefectdeseră,producânddeasemeneaopoluareatmosfericăsemnificativăcarepoateafectaconsiderabilsănătateaumanăşiecosistemele.Indicatorulajutălaînţelegereaevoluţieisurveniteînsectorultransportuluidepasageri(„magnitudinea”transportului),carelarândulsăuexplicătendinţeleobservatelanivelulimpactuluitransporturilorasupramediului.
Figura 1 Tendinţe în cererea de transport de pasageri şi PIB
Notă: Dacă indicatorul de decuplare (bare verticale) are o valoare de peste 100, cererea de transport depăşeşte creşterea PIB (bară pozitivă = fără decuplare) în timp ce valorile sub 100 reprezintă o creştere mai puţin rapidă a cererii de transport faţă de PIB (bară negativă = decuplare). Indexul pentru UE-25 referitor la cererea de transport de pasageri nu include Malta, Cipru, Estonia, Letonia şi Lituania din cauza lipsei unor serii complete de date pe perioade. Decuplarea cererii pasagerilor exclude şi PIB-ul acestor 5 ţări, împreună reprezentând 0,3–0,4 % din PIB-ul UE-25. A se vedea şi definirea indicatorului.
Sursa datelor: Eurostat şi DG Energie şi Transporturi, Comisia Europeană (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Index: UE-25 în 1995 = 100
Cererea de transport de pasageri (pkm)
Produsul intern brut 1995 p
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
95
100
105
110
115
120
Decuplarea cererii psagerilorde creşterea PIB (modificare anuală)
Relevanţapoliticiimodalededecuplarepentruimpactulambientalaltransportuluidepasagerireiesedindiferenţeleînregistrateînefecteleambientale(consumulresurselor,emisiiledegazecuefectdeseră,poluareaşizgomotul,epuizareasolului,accidente,etc.)alediferitelor
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005394 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Tendinţe în intensitatea anuală a cererii de transport de pasageri
Tendinţe în cererea de transport de pasageri (pasager/km pentru maşini, trenuri şi autobuze/autocare); Index 1995 = 100
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
AEM 100 102 103 106 108 110 112 113
UE-25 100 102 103 106 108 110 112 113
UE-15 anterior 2004 100 102 103 105 108 110 112 113
UE-10 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Belgia 100 101 102 105 108 108 110 112
Danemarca 100 103 105 107 110 110 109 111
Germania 100 100 100 101 104 102 104 105
Grecia 100 104 108 113 119 125 131 137
Spania 100 104 107 112 118 121 124 133
Franţa 100 102 104 107 110 110 114 115
Irlanda 100 107 115 120 129 138 144 152
Italia 100 102 104 107 107 116 115 115
Luxemburg 100 102 104 105 105 107 109 111
Olanda 100 101 104 105 107 108 108 110
Austria 100 100 99 101 102 103 103 104
Portugalia 100 105 112 118 126 131 134 140
Finlanda 100 101 103 105 108 109 111 113
Suedia 100 101 101 102 105 106 108 111
Marea Britanie 100 102 103 104 104 105 106 108
Cipru n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Republica Cehă 100 102 102 102 105 108 109 110
Estonia 100 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Ungaria 100 100 101 102 104 106 106 108
Letonia n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Lituania 100 n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 123
Malta n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Polonia 100 102 108 114 115 120 123 127
Slovenia 100 108 104 95 92 92 90 85
Slovacia 100 98 95 94 97 106 105 108
Islanda 100 105 111 118 122 124 125 127
Norvegia 100 104 104 106 107 108 110 112
Bulgaria n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
România n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.
Turcia 100 107 n.a. n.a. 121 n.a. n.a. n.a.
Notă: Nu sunt disponibile date referitoare la cererea totală de transport de pasageri pentru toate ţările şi pentru toţi anii. Pentru a garanta o comparare corectă a tendinţelor, indexul prezentat în tabel nu include cererea de transport aerian. Datele agregate ale UE-25 exclud Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta din cauza lipsei de date referitoare la cererea de transport de pasageri începând cu anul 1995.
Sursa datelor: Datele referitoare la cererea pasagerilor, utilizate în indicatorii structurali (februarie 2005), Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 395Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de pasageri SECŢIUNEA B
moduridetransport.Acestediferenţesemicşoreazăraportatlaunitateadepasager-km,ceeaceîngreuneazădeterminareaefectelorglobaledirecteşiviitoaredeansamblualemodificărilormodale.Efectulambientaltotalalmodificărilormodalenupoatefideterminatdecâtdelacazlacaz,acoloundecircumstanţelelocaleşiefecteleambientalelocaleşispecificepotfiluateînconsiderare(ex.transportulînzoneleurbanesaupedistanţemari).
Contextul politicii de mediu
ObiectivuldecuplăriiafostdefinitmaiîntâiînstrategiadeintegrareatransportuluişimediuluicareafostadoptatădeConsiliuldeMiniştridelaHelsinki(1999).ObiectivuldedecuplareestemenţionatşiînstrategiapentruodezvoltaredurabilăadoptatădecătreConsiliulEuropeanlaGothenburg,pentruasereducecongestiaşialteefectesecundarenegativealetransportului.Consiliulşi-areafirmatobiectivuldedecuplarelarevizuireastrategieideintegrareîn2001şi2002.
Decuplareacreşteriieconomiceşiacereriidetransportestemenţionatăîncelde-alşaseleaprogramdeacţiunepentrumediu,subformauneiacţiunicheiecaresătratezeproblemaschimbărilorclimaticeşicareseameliorezeimpactulasuprasănătăţiialtransportuluidinzoneleurbane.
MărireaponderiitransportuluiferoviarîndefavoareatransportuluirutierreprezintăunelementstrategicalpoliticiiUEdetransport.Obiectivulafostiniţialformulatînstrategiapentruodezvoltaredurabilă(SDS).Larevizuireastrategieideintegrareatransporturilorşimediuluidin2001şi2002,Consiliulaafirmatcădecuplareamodalăartrebuisăsestabilizezecelpuţinînurmătoriizeceani,chiarşiîncondiţiileuneicreşteriulterioareatraficului.
Modificareamodalăesteunelementcentral,iarComisiapropunemăsuriavândcascoprealizareaacesteimodificărimodaleînCarteaalbăprivitoarelapoliticacomunădetransport(CTP)„PoliticaEuropeanădeTransportpentru2010:Estetimpulsădecidem”.ObiectivulestedeadecuplaînmodsemnificativcreştereatransportuluidecreşterealanivelulPIBpentruareducecongestiaşialteefectesecundarenegativealetransportului.Unaltobiectiv
esteaceladeadeterminaopreferinţăpentrutransportuldepasageriferoviar,peapăşipublicîndetrimentultransportuluirutier,astfelîncâtpondereatransportuluirutierîn2010sănufiesuperioarăceleidin1998.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Toatedateletrebuiesăaibălabazămişcăriledepeteritoriulnaţional,indiferentdenaţionalitateavehiculului.Cutoateacestea,metodologiadecolectareadatelornuestearmonizatălanivelulUE,iaracoperireaesteincompletă.
Înceeacepriveştetransportulaerian,Eurostatnucolecteazăînprezentdatecuprivirelatransportulpeteritoriulnaţionalalţărilorundeaceastăactivitateareloc,aşacumarfinecesarconform“principiuluiteritoriuluinaţional”.Eurostatlucreazălametodedecalculşidistribuţieteritorialăadatelordeperformanţăpentrutransportulaerian.Pânăcândacestedatevordevenidisponibile,totalitateadatelorUE-25referitoarelaindicatoruldinsetulprincipalvaincludeestimărialecereriidetransportaerianprovenitedelaDGpentruEnergieşiTransportaComisieiEuropene.Nusuntdisponibileaceleaşiestimăripentruţăridistincteşipentruaceiaşiani.
ÎncărcareaunuivehiculesteunfactorcarejoacăunrolcheieînidentificareauneiposibiledecuplăriîntrecerereadetransportdepasagerişicreştereaPIB.Factoriideîncărcareîntransportulpasagerilorcuautovehiculul(mediapasagerilorpeautovehicul)nureprezintăvariabileobligatoriiîncadruldatelorreferitoarelarealizareatransportuluidepasageri,furnizatedechestionarulcomunEurostat/ECMT/UNECEcuprivirelastatisticiledetransport.Întrucâtnuîntotdeaunasuntdisponibilifactoriideîncărcare,estefoartedificildeefectuatoanalizăsolidăatendinţelorîntransportuldepasageri.Deexemplu,nupoatefideterminatăcuexactitatepondereatendinţelorobservatelaunitateapasager-km,rezultateînurmamodificăriinumăruluimediudepasageripevehicul.Pentruoimaginecompletăasupracereriidetransportşiaproblemelordemediuasociate,arfiutilcadatelereferitoarelanumăruldepasageri-kmsăfiecomplementatecudatereferitoarelavehicul-km.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005396 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de mărfuri36
Întrebare cheie legată de politica de mediu
Estecerereadetransportdemărfuridecuplatădecreştereaeconomică?
Mesaj cheie
VolumultransportuluidemărfuriacrescutînmodrapidşiîngeneralafoststrânslegatdecreştereaPIB.Înconsecinţă,obiectivuldedecuplareaPIBdecreştereadintransportnuafostrealizat.Oanalizămaiatentăindicămaridiferenţeregionale,cuocreşteremairapidădecâtPIB-uldinUE-15,şimailentădecâtPIB-uldinstatelemembreUE-10.AcestaesteînprincipalrezultatulrestructurăriieconomicedinstatelemembreUE-10dinultimadecadă.
Evaluarea indicatorului
Freighttransportdemandhasgrownsignificantlysince1992,therebymakingitincreasinglydifficulttolimittheenvironmentalimpactsoftransport.ButunderlyingthealmostparallelgrowthwithGDPisamorecomplexpicture.FreighttransportdemandhasgrownsignificantlyfasterthanGDPintheEU-15whereasthepicturefortheEU-10istheopposite.
PentruUE-15,principalaexplicaţieesteaceeacăpiaţainternăopteazăpentrurelocalizareaunorprocesedeproducţie,generândastfelocreşteresuplimentarăacereriidetransportdepăşindcreştereaconstantăaPIB.PentruUE-10,principalulmotivestereprezentatdemareaschimbaredelanivelulproducţiei,detrecereadelaoindustriegreaşipuţinvaloroasă,laoproducţieşiserviciimaivaloroase.Acestmotiv,împreunăcuputernicacreştereeconomică,indicăfaptulcăaceastăcreştereatransportuluidemărfurinuţinepasulcucreştereaPIB.Ambeleefectesunttemporare,însădatelenuconţinnicioindicaţieconformcăreias-arproduceodecuplarereală.
Pondereamoduriloralternativedetransportdemărfuri(feroviarşiapenavigabileinterne)s-adiminuatînultimadecadă.Carezultat,obiectivultrasatînpoliticacomunădetransporturi(CTP)destabilizareaponderiitransportuluiferoviarpeapenavigabileinterne,traversaremaritimăpedistanţescurteşiutilizareaconductelordepetrol,precum
şideinversareabalanţeiîncepândcuanul2010,nuvafiîndeplinitdacănuseproduceoreversieputernicăatendinţeiactuale.
Aceastădezvoltarepoatefiexplicatădacăseanalizeazătipuldebunuritransportate.Acestfactorareunrolimportantînalegereamoduluidetransport.Bunurilefragileşidemarevaloarenecesităuntransportrapidşisigur–transportulrutieresteadeseaceamairapidăşisigurăformădetransportdisponibilă,oferindmaimultăflexibilitateînceeacepriveştepuncteledepreluareşidelivrare.ProduseleagricoleşiproduselemanufacturatesuntuneledintrecelemaiimportantebunuritransportateînEuropa.Şiponderealorîntone-kmesteîncreştere.
Producţiamodernăpreferălivrarea„exactlamomentulnecesar”abunurilor,deoarecesistemuldetransportopermite.Vitezaşiflexibilitateatransportuluiau,aşadar,omareimportanţă.Înciudacongestiei,transportulrutierestedemulteorimairapidşimaiflexibildecâttransportulferoviarsaumaritim.Înplus,carezultatalplanificăriispaţialeşialdezvoltăriiinfrastructurii,multedestinaţiipotfiaccesibilenumaipecalerutieră,iartransportulmixtesteutilizatnumaiîntr-omăsurălimitată.Înplus,sectorulrutieresteliberalizatîntr-omaremăsură,întimpcesectorulapelornavigabileinterneşicelferoviaraufostdeschiseuneicompetiţiimailargirelativrecent.Şi,înceledinurmă,tonajulmediualbunurilortransportatepecalerutierăsedeplaseazăpe110km,odistanţăîncaretransportulferoviarsaucăilenavigabileinternesuntmaipuţineficiente,întrucâtestenecesartransportulrutierdelaşicătrepuncteledeîncărcare.Înplus,prinutilizareaunormijloacedetransportmultiplepedistanţeatâtdescurte,sepierdetimpvalorosdincauzalipseidestandardizareaunităţilordeîncărcareşialipseiunorconexiuniconvenabileşirapideculiniileferoviareşicăilenavigabileinterne.Pentrutransportulmaritimpedistanţescurte,tonajulmediudebunuriestetransportatpeodistanţămaimarede1430km.Înacestcaz,timpulnuesteoproblemă.Costulscăzutaltransportuluipeapăareoimportanţămaimareînacestsens.
Definirea indicatorului
Pentruamăsuradecuplareadintrecerereadetransportdemărfurişicreştereaeconomică,secalculeazăvolumultransportuluidemărfuriraportatlaPIB(intensitate).
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 397Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de mărfuri SECŢIUNEA B
TendinţeseparatepentruceledouăcomponentedeintensitatesuntprezentatepentruUE-25.Odecuplarerelativăarelocatuncicândcerereadetransportdemărfurisedezvoltăîntr-unritminferiorceluialPIB.DecuplareaabsolutăsemanifestăatuncicândcerereadetransportdemărfuriscadeîntimpcePIB-ulcreştesaurămâneconstant.DacăşicreştereaşiPIB-ulsuntînscădere,atuncielerămâncuplate.
Unitateaestetonă-kilometru(tonă-km),ceeacereprezintădeplasareauneitonepeodistanţădeunkilometru.Includetransportulrutier,feroviarşipecăilenavigabileinterne.Transportulferoviarşipecăilenavigabilearelabazădeplasăriledepeteritoriulnaţional,indiferentdenaţionalitateavehicululuisauaambarcaţiunii.Transportulrutiersebazeazăpetoatedeplasăriledevehiculeînregistrateînţaraderaportare.
CerereadetransportdemărfurişiPIB-ulsuntprezentatesubformaunuiindex(1995=100).Proporţiaunuielementfaţădecelălaltesteindexatăînanulinterior(decuplareaanuală/modificărideintensitate)pentruaputeaobservaschimbăriledinintensitateaanualăacereriitransportuluidemărfuricomparativcucreştereaeconomică.
Indicatorulmaipoatefiprezentatşicaproporţiatransportuluirutierîntransportultotalintern(decuplareamodurilordetransportpentrutransportuldemărfuri).Eurostatlucreazăînprezentlametodedecalculşidistribuţieteritorialăadatelordeperformanţăpentrutransportulmaritimcare,dacăesteinclus,araveaunimpactsemnificativasupraproporţiilordemoduridetransport.AtuncicândrezultateleEurostatvorfidisponibile,indicatoruldinsetulprincipalvafirevizuitşivafiprezentatărepartizareaprocentualăamodurilor.
Logica indicatorului
Transportulesteunadintreprincipalelesursealegazelorcuefectdeseră,producânddeasemeneaopoluareatmosfericăsemnificativăcarepoateafectaconsiderabilsănătateaumanăşiecosistemele.Diminuareacereriiarconduce,aşadar,lareducereapresiuniiasupramediuluiexercitatedetransportuldemărfuri.DecuplareatransportuluidemărfuridecreştereaPIBestelegatănumaiînmodindirectdeimpactulasupramediului.
Figura 1 Tendinţe în cererea de transport de mărfuri şi PIB
Notă: Indicatorul de decuplare este calculat ca proporţia cererii transportului de mărfuri din PIB-ul măsurat la preţurile de piaţă din 1995. Bara indică intensitatea cererii de transport în anul curent comparativ cu intensitatea din anul precedent. Un index peste 100 rezultă din depăşirea creşterii PIB de către creşterea cererii de transport (bară pozitivă = fără decuplare) în timp ce un index sub 100 reprezintă o creştere mai puţin rapidă a cererii de transport faţă de PIB (bară negativă = decuplare). A se vedea şi definirea indicatorului.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Index: UE-25 în 1995 = 100
Cererea de transport de mărfuri (tkm)
Produsul intern brut 1995 preţuri
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
95
100
105
110
115
120
Decuplarea cererii de transportde mărfuri de creşterea PIB (modificare anuală)
Relevanţapoliticiimodalededecuplarepentruimpactulambientalaltransportuluidemărfurireiesedindiferenţeleînregistrateînrealizarea(consumulresurselor,emisiiledegazecuefectdeseră,emisiiledepoluanţişizgomot,
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005398 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Setul principal de indicatori | SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Tabel 1 Tendinţe în intensitatea anuală a cererii de transport de mărfuri
Notă: Sursa datelor: Datele referitoare la cererea de transport de mărfuri utilizate în indicatorii structurali (februarie 2005), Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
Tendinţe în cererea de transport de mărfuri (tone/km pentru transport rutier, feroviar şi pe căi navigabile); Index 1995 = 100
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
AEM 100 102 106 109 111 114 115 117 118
UE-25 100 101 106 109 112 115 116 118 118
UE-15 anterior 2004 100 102 105 110 113 117 118 120 119
UE-10 100 98 106 106 104 106 105 109 115
Belgia 100 93 97 93 87 112 115 116 112
Danemarca 100 95 96 96 103 107 99 100 103
Germania 100 99 103 106 111 114 115 114 115
Grecia 100 120 136 155 161 162 162 163 164
Spania 100 100 108 121 129 142 153 174 181
Franţa 100 101 104 108 114 115 114 113 111
Irlanda 100 113 123 142 176 209 211 241 263
Italia 100 106 106 112 108 112 113 115 105
Luxemburg 100 69 84 93 115 136 152 157 164
Olanda 100 102 109 116 122 119 118 116 109
Austria 100 104 107 113 123 130 136 140 141
Portugalia 100 120 130 131 136 139 154 153 144
Finlanda 100 100 105 113 117 125 119 123 121
Suedia 100 102 106 103 102 109 105 109 111
Marea Britanie 100 104 106 108 106 105 105 105 106
Cipru 100 103 105 108 110 114 118 122 130
Republica Cehă 100 97 114 97 99 101 103 110 115
Estonia 100 113 146 183 209 223 245 261 298
Ungaria 100 99 103 120 115 119 116 119 118
Letonia 100 126 149 148 141 156 169 183 214
Lituania 100 99 111 112 126 135 129 165 185
Malta 100 103 106 109 113 116 116 116 116
Polonia 100 104 110 109 105 106 103 103 107
Slovenia 100 95 106 104 110 128 131 121 125
Slovacia 100 71 70 74 72 65 62 62 66
Islanda 100 103 109 112 121 127 130 132 139
Norvegia 100 123 138 143 144 147 146 147 156
Bulgaria 100 88 86 73 61 31 33 35 38
România 100 102 102 78 66 73 81 94 104
Turcia 100 120 123 133 132 142 131 131 133
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 399Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Cererea de transport de mărfuri SECŢIUNEA B
epuizareasolului,accidente,etc.)diferitelormoduridetransportînraportcumediulînconjurător.Acestediferenţesemicşoreazăraportatlaunitateadetone-km,ceeaceîngreuneazădeterminareaefectelorglobaledirecteşiviitoaredeansamblualemodificărilormodale.Diferenţelederealizareatransportuluiprinmodurispecificepotfideasemeneasubstanţiale,deexempluutilizareaunortrenurivechiînloculunoranoi.Efecteleambientaletotalealemodificărilormodalenupotfideterminatedecâtdelacazlacaz,acoloundecircumstanţelelocaleşiefecteleambientalelocaleşispecificepotfiluateînconsiderare(ex.transportulînzoneleurbanesauînzonelesensibile).Magnitudineaefectelorambientalealetransformărilormodalepoatefilimitată,devremecetransformareamodalăestedoaroopţiunepentrumicilesegmentedepiaţă.Oportunităţileînceeacepriveştetransformareamodalădepind,deexemplu,detipuldebunuritransportate–ex.bunurifragilesaubunuriînvraf–şidecerinţelespecificedetransportpentruacestebunuri.
Contextul politicii de mediu
UEşi-astabilitcaobiectivreducerealegăturiidintrecreştereaeconomicăşicerereadetransportdemărfuri(„decuplarea”),pentruaobţineuntransportmaidurabil.ReducerealegăturiidintrecreştereatransportuluişiPIBreprezintăotemăcentralăapoliticieuropenedetransport,careareînvederereducereaimpactuluinegativaltransporturilor.
ObiectivuldecuplăriicereriidetransportdemărfuridePIBafostmenţionatmaiîntâiînstrategiadeintegrareatransportuluişimediuluicareafostadoptatădeConsiliuldeMiniştridelaHelsinki(1999).Aceastăstrategieaindicatcreştereaaşteptatăacereriidetransportcaundomeniucarenecesităoacţiuneneîntârziată.ObiectivuldedecuplareestemenţionatşiînstrategiapentruodezvoltaredurabilăadoptatădecătreConsiliulEuropeanlaGothenburg,pentruasereducecongestiaşialteefectesecundarenegativealetransportului.Larevizuireastrategieideintegraredin2001şi2002,ConsiliulareafirmatobiectivuldeareducelegăturadintrecreştereatransporturilorşiPIB.
Decuplareacreşteriieconomiceşiacereriidetransportestemenţionatăîncelde-alşaseleaprogramdeacţiunepentrumediu,subformauneiacţiunicheiecaresătratezeproblemaschimbărilorclimaticeşicareseameliorezeimpactulasuprasănătăţiialtransportuluidinzoneleurbane..
MărireaponderiitransportuluiferoviarşipeapăîndefavoareatransportuluirutierdemărfurireprezintăunelementstrategicalpoliticiiUEdetransport.Obiectivulafostformulatiniţialînstrategiapentruodezvoltaredurabilă(SDS).Larevizuireastrategieideintegrareatransporturilorşimediuluidin2001şi2002,Consiliulaafirmatcădecuplareamodalăartrebuisăsestabilizezecelpuţinînurmătoriizeceani,chiarşiîncondiţiileuneicreşteriulterioareatraficului.
ComisiapropuneînCarteaalbăprivitoarelapoliticacomunădetransport(CTP),„PoliticaEuropeanădeTransportpentru2010:Etimpulsădecidem”,oseriedemăsuriavândcascoptransformareamodală.ObiectivulestedeadecuplaînmodsemnificativcreştereatransportuluidecreşterealanivelulPIBpentruareducecongestiaşialteefectesecundarenegativealetransportului.Unaldoileaobiectivesteaceladeastabilizapondereatransportuluiferoviar,pecăinavigabileinterne,atransportuluimaritimpedistanţescurteşiautilizăriiconductelordepetrollanivelul1998şideadeterminaopreferinţăpentrutransportulferoviar,peapăşipublicdepasageri,îndetrimentultransportuluirutierîncepândcuanul.2010.
Gradul de probabilitate a indicatorului
Cerereatotalădetransportinterndemărfuriexcludetransportulmaritimdincauzaproblemelormetodologicelegatedeatribuireatransportuluimaritiminternaţionalanumitorţări.Astfel,efectulglobalizării(relocalizareaproducţieidinEuropa,deexemplu,înChina)nuareunimpactcalculabilasupraindicatorului,înciudaunorconsecinţerealeimportanteasupracereriitotaledetransportdemărfuri.
FactoriideîncărcarepentrutransportulrutierdemărfurinusuntobligatoriişisuntcolectaţinumaiîncadrulReglementăriiConsiliului(EC)No1172/98.Chiarşiîncazulacelorţăricaremăsoarăacestevariabile,dateleaufostraportateEurostatnumaiîncepândcu1999.EvaluareaîncărcăriivehiculelornuesteprevăzutădeaceastăReglementare.Încărcareaunuivehiculesteunfactorcarejoacăunrolcheieînidentificareauneiposibiledecuplăriîntrecerereadetransportdemărfurişiactivitateaeconomică.
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005400 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Utilizarea combustibililor alternativi şi mai curaţi
37
Întrebare cheie legată de politica de mediu
SuntsatisfăcătoareprogreseleînregistratedeUEînutilizareaunorcombustibilialternativişimaicuraţi?
Mesaj cheie
Multestatemembreauintrodusmăsuridestimulareînvedereapromovăriiutilizăriicombustibililorcuconţinutscăzutsauinexistentdesulfînainteatermenelorobligatorii(maximăde50ppmde„scădere”în2005şiunnivel“zero”la10ppmîn2009).Aceastărăspândirecombinatăacrescutdela20laaproape50%înintervalul2002şi2003,daresteîncădepartedeţintaprogramatăpentru2005,de100%.
Răspândireabiocombustibililorşiaaltorcombustibilialternativiestescăzută.PondereabiocombustibililorînUE-25estesub0,4%,departedeţintade2%stabilităpentru2005.Totuşi,dupăadoptareaDirectiveiasuprabiocombustibililorîn2003,iniţiativelenaţionaleschimbăsituaţiaîntr-unmodrapid.
Evaluarea indicatorului
Seaşteaptăcaoreducereaconţinutuluidesulfdincombustibiliipebazădepetrolşidieselsăaibăunimpactsemnificativasupraemisiilor,întrucâtvapermiteintroducereaunorsistemedepost-trataremaisofisticate.Avândînvedereobiectivelepentru2005(50ppm)şipentru2009(10ppm),multestatemembreauintrodusmăsuridestimularepentrupromovareaacestorcombustibili.Totuşi,capacitatearafinăriilordeafurnizacombustibiliiafecteazătimpulnecesarpenetrăriipepiaţă.
În2003,procentulcombinatdebenzinăşidieselcuconţinutscăzutsauzerodesulfînUE-15afostde49%şirespectiv45%,cuorepartizareaproapeegalălanivelulcombustibililorcuconţinutscăzutsauzerodesulf.Comparativcucifreledin2002,deaproximativ20%,aceşticombustibiliaucunoscutocreşteresemnificativă.Dacăsevacontinuaînacelaşiritm,potfiatinseambeleobiectivepentru2005şi2009.Multeţăriaurenunţatlavânzareabenzineiregulate(350mmpsulf)şiacombustibiluluidiesel.Germania,înspecial,conduceînacestclasament,
•
•
fiindunicaţarăcareoferădoarcombustibilcuconţinutzerodesulf.Lacelalaltcapătalclasamentului,patruţări(Franţa,Italia,PortugaliaşiSpania)nuoferăîncăpepieţelorlorcombustibilicuconţinutscăzutsauzerodesulf.
Oanalizăapenetrăriipepiaţăabiocombustibililoresteîngreunatădeseriileincompletededate,întrucâtnutoateţărileaupuslapunctunsistemderaportareînacestscop.Pebazadatelordisponibile,procentuldebiocombustibiliînUE-25în2002eraîncăscăzut,reprezentând0,34%dinîntreagacantitatedebenzinăşidieselvândutepentrutransport(consumulraportatdebiocombustibilicaprocentalconsumuluitotaldebenzinăşidiesel).Acestprocentacrescutcuoratămaimultdecâtdublăînultimiioptani,darpentruaatingeobiectivelede2%şide5,75%pânălasfârşitullui2005şirespectiv2010,estenevoiedemaimulteeforturi.FranţaşiGermaniaauceamaimareponderedebiocombustibilivânduţipepieţelelor.
Definirea indicatorului
Utilizareaunorcombustibilialternativişimaicuraţiestemăsuratăcuajutoruladoiindicatoridiferiţi:
1) Pondereacombustibililorregulaţi,cuconţinutscăzutsauzerodesulfînconsumultotaldecombustibilipentrutransportulrutier.Combustibiliicumaipuţinde50depărţidesulfpemilion(ppm)suntdenumiţiadeseacombustibilicuconţinutscăzutdesulf,iarceicumaipuţinde10ppm,combustibilicuconţinutzerodesulf.
2) Procentuldeconsumdeenergiefinalăabiocombustibililorutilizaţiîntransportdinconsumultotalcombinatdeenergiefinalădebenzină,dieselşibiocombustibiliîntransport.
Benzinaşidieselulsuntmăsuraţiînmilioanedelitricaparteacombustibililorregulaţicuconţinutdesulf<50ppmşi<10ppm.
Consumulfinaldeenergiedebiocombustibili,dieselşibenzinăîntransportestemăsuratînTerajouledevaloarecaloricănetă(NCV)şipondereabiocombustibililoresteprezentatăcaprocentdinsumatuturorcelortreicombustibili.
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 401Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Figura 1 Utilizarea combustibililor cu conţinut scăzut sau zero de sulf (%), UE-15
Notă: Sursa datelor: Comisia Europeană, 2005. Calitatea benzinei şi a combustibilului diesel utilizat pentru transportul rutier în Uniunea Europeană. Al doilea raport anual (an de raportare 2003). Raport al Comisiei Europene (COM (2005) 69 final) (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
UE-1
5
Marea
Brit
anie
Sued
ia
Span
ia
Portu
galia
Oland
a
Luxe
mbu
rgIta
lia
Irlan
da
Grecia
German
ia
Fran
ţa
Finland
a
Danem
arca
Belgia
Austria
%
< 10 ppm sulf Regulată< 50 ppm sulf
0
20
40
60
80
100
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Ben
zină
Die
sel
Logica indicatorului
LegislaţiaUEastabilitcerinţelepentruconţinutuldesulfdincombustibiliiutilizaţipentrutransportulrutierşiprocentulminimalbiocombustibililorînconsumultotaldecombustibilipentrutransportulrutier.Indicatorulafostselecţionatpentruaurmărirespectareaacestorcerinţedepoliticădemediu,prinmonitorizareaprogresuluiînregistrat.
Promovareacombustibililorcuconţinutscăzutsauzerodesulfvapermiteoviitoarescădereaemisiilordepoluanţiprovenitedelavehiculelerutiere,întimpcepromovareabiocombustibililoresteesenţialăpentrureducereagazelorcuefectdeserăşiînspecialaemisiilordeCO2.
Contextul politicii de mediu
LegislaţiaUEimpuneoscădereaconţinutuluidesulfdincombustibiliipentrutransportrutierla50mg/kg(conţinutscăzut)pânăîn2005şioreducereulterioarădesub10mg/kg(conţinutzerodesulf)pânăîn2009.Sesugerează,deasemenea,că,înUE,consumuldecombustibilipentrutransportulrutierartrebuisăaibăoproporţiede2%debiocombustibilipânăîn2005şide5,75%pânăîn2010.
Gradul de probabilitate a indicatorului
DatelesuntcolectateanualdecătreComisiaEuropeanăşipotficonsiderateafisigureşicorecte.Cerinţadecolectare
Utilizarea combustibililor alternativi şi mai curaţi
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005402 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
Figura 2 Procentul biocombustibililor în combustibilii utilizaţi în transport (%)
Notă: Directiva asupra biocombustibililor are ca scop promovarea utilizării biocombustibililor în transport pentru a înlocui combustibilul diesel sau benzina. Obiectivul primordial este acela de a spori consumul de biocombustibili, comparativ cu producţia lor, care pot fi exportaţi sau nu în alte ţări. Ponderea biocombustibililor trebuie să atingă 2 % până în 2005 şi 5,75 % până în 2010. Numitorul include toate ţările UE-25 cu consum de diesel şi benzină. Numărătorull se referă la consumul de energie finală al bio-combustibililor din sectorul transporturilor. Până în 2002, numai câteva ţări UE au înregistrat un consum de biocombustibili sau au raportat acest consum la Eurostat. Se aşteaptă ca un număr din ce în ce mai mare de ţări UE să raporteze consumul de biocombustibili către Eurostat atunci când datele vor fi disponibile pentru 2003, data intrării în vigoare a directivei.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1994 2002
0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9
UE-25
Belgia
Austria
Spania
Republica Cehă
Franţa
Germania
% biocombustibililor în totalulcombustibililor utilizaţi în transport
adatelorreferitoarelacombustibiliicuconţinutscăzutsauzerodesulfşilabiocombustibiliesteobligatorie,iarrezultatesuntarmonizatelanivelUE.
DatelereferitoarelapondereacombustibililorcuconţinutscăzutsauzerodesulfsuntînprezentdisponibilenumaipentruUE-15petreiani(2001,2002şi2003),rezultânddinobligaţiileacestoraderaportare.DatelereferitoarelabiocombustibilisuntînprezentdisponibilepentruoptdinţărileUE-25(datelepentruItaliaşiDanemarcasuntdisponibile,însăcifraraportatăestezero);cutoateacestea,estefoarteposibilcaacesteţărisăfiereprezentativepentruconsumuldebiocombustibiliîntransport,înperioadaindicată.
Setul principal de indicatori | Transport
Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005 403Mediul în Europa | Stadiu şi previziuni 2005
SECŢIUNEA B
Tabel 1 Consumul de energie finală în sectorul transporturilor
Notă: Până în 2002, numai câteva ţări UE au înregistrat un consum de biocombustibili sau au raportat acest consum la Eurostat. Se aşteaptă ca un număr din ce în ce mai mare de ţări UE să raporteze consumul de biocombustibili către Eurostat atunci când datele vor fi disponibile pentru 2003, data intrării în vigoare a directivei.
Sursa datelor: Eurostat (Ref: www.eea.eu.int/coreset).
1994 2002
Consumul de energie finală în terajouli
(valoare calorică netă)
Ponderea combustibililor în consumul de energie finală (%)
Consumul de energie finală în terajouli
(valoare calorică netă)
Ponderea combustibililor în consumul de energie finală (%)
Benzină (gazolină)
Gaz/ diesel
Biocombustibili Benzină (gazolină)
Gaz/ diesel
Biocombustibili Benzină (gazolină)
Gaz/ diesel
Bio- combustibili
Benzină (gazolină)
Gaz/ diesel
Biocombustibili
UE-25 5 541 712 4 864 585 4 896 53.2 46.7 0.05 5 242 160 6 635 686 40 052 44.0 55.7 0.34
UE-15 5 105 540 4 574 576 4 896 52.7 47.2 0.05 4 791 160 6 192 212 38 964 43.5 56.2 0.35
UE-10 436 172 290 009 0 60.1 39.9 0.0 451 000 443 473 1 088 50.4 49.5 0.12
Belgia 125 004 178 591 272 41.1 58.8 0.09 91 960 244 452 0 27.3 72.7 0.00Republica Cehă 69 256 50 591 0 57.8 42.2 0.0 84 876 110 445 1 088 43.2 56.2 0.55
Danemarca 81 048 71 995 0 53.0 47.0 0.0 84 216 78 509 0 51.8 48.2 0.0
Germania 1 301 344 983 687 952 56.9 43.0 0.04 1 187 516 1 127 380 18 700 50.9 48.3 0.80
Estonia 12 540 6 683 65.2 34.8 0.0 13 464 13 790 49.4 50.6 0.0
Grecia 116 424 83 669 58.2 41.8 0.0 153 692 97 079 61.3 38.7 0.0
Spania 403 040 511 830 0 44.1 55.9 0.0 361 636 881 363 6 358 28.9 70.5 0.51
Franţa 660 352 934 576 3 502 41.3 58.5 0.22 570 196 1 256 818 13 566 31.0 68.3 0.74
Irlanda 43 340 34 940 55.4 44.6 0.0 69 784 80 074 46.6 53.4 0.0
Italia 721 952 622 487 0 53.7 46.3 0.0 703 692 831 237 0 45.8 54.2 0.0
Cipru 7 920 11 040 41.8 58.2 0.0 10 076 14 382 41.2 58.8 0.0
Letonia 18 700 11 125 62.7 37.3 0.0 14 960 18 950 44.1 55.9 0.0
Lituania 18 568 14 678 55.9 44.1 0.0 15 796 25 676 38.1 61.9 0.0
Luxemburg 23 980 24 746 49.2 50.8 0.0 24 464 48 307 33.6 66.4 0.0
Ungaria 63 492 33 502 65.5 34.5 0.0 58 740 74 617 44.0 56.0 0.0
Malta 3 740 4 484 45.5 54.5 0.0 2 244 4 991 31.0 69.0 0.0
Olanda 172 128 187 178 47.9 52.1 0.0 183 656 256 507 41.7 58.3 0.0
Austria 101 684 82 612 170 55.1 44.8 0.09 91 036 165 393 340 35.5 64.4 0.13
Polonia 187 044 111 926 62.6 37.4 0.0 185 548 119 117 60.9 39.1 0.0
Portugalia 81 532 88 196 48.0 52.0 0.0 91 036 173 642 34.4 65.6 0.0
Slovenia 33 704 14 890 69.4 30.6 0.0 33 792 22 631 59.9 40.1 0.0
Slovacia 21 208 31 091 40.6 59.4 0.0 31 504 38 874 44.8 55.2 0.0
Finlanda 84 128 69 457 54.8 45.2 0.0 80 520 84 938 48.7 51.3 0.0
Suedia 183 216 88 365 67.5 32.5 0.0 180 048 110 826 61.9 38.1 0.0Marea Britanie 1 006 368 612 250 62.2 37.8 0.0 917 708 755 690 54.8 45.2 0.0
Islanda 6 072 2 496 70.9 29.1 0.0 6 424 2 242 74.1 25.9 0.0
Norvegia 73 744 72 798 50.3 49.7 0.0 72 336 87 011 45.4 54.6 0.0
Bulgaria 43 428 21 573 66.8 33.2 0.0 26 884 35 955 42.8 57.2 0.0
România 51 568 66 538 43.7 56.3 0.0 76 648 89 845 46.0 54.0 0.0
Turcia 174 856 228 293 43.4 56.6 0.0 137 280 262 514 34.3 65.7 0.0
Utilizarea combustibililor alternativi şi mai curaţi