Anul XI* Nr. 4 (117)*31 Ianuarie 2014* 14 pagini

ÎN SLUJBA PATRIEIPublicaţie editată de Divizia 2 Infanterie „Getica“

Bulevardul Mareşal Alexandru Averescu nr. 1, Buzău www.jointophq.ro

SEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAESEMPER DIGNITATE FIDELIS PATRIAE

Miercuri, 8 ianuarie, la Buzău, a avut loc cere-monia militară de predare-primire a comenzii Diviziei2 Infanterie Getica. Generalul de brigadă Petrică-Lucian Foca a preluat comanda marii unităţi de la ge-neralul-maior Nicolae Ciucă, numit şef al StatuluiMajor al Forţelor Terestre.

Ceremonia militară de predare-primire a co-menzii şi a Drapelului de luptă s-a desfăşurat în pre-zenţa ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa,şefului Statului Major General, general-locotenentŞtefan Dănilă, primarului municipiului Buzău, inginerConstantin Boşcodeală, prefectului judeţului Buzău,Gabriel Baltă, preşedintelui Consiliului JudeţeanBuzău, Cristinel Bâgiu, şi a comandanţilor marilor uni-tăţi şi unităţi din subordinea diviziei.

Generalul de brigadă Petrică-Lucian Foca s-anăscut la 24 august 1960, în localitatea Sinaia, judeţulPrahova. A absolvit Liceul Militar Ştefan cel Mare dela Câmpulung Moldovenesc în 1979 şi Şcoala militarăde ofiţeri activi Nicolae Bălcescu de la Sibiu în 1982.

La absolvirea şcolii militare a fost selecţionatde Direcţia Informaţii Militare din Marele Stat Majorşi repartizat în funcţia de comandant grup la Batalionul404 Cercetare în dispozitivul inamicului prin paraşu-tare.

În perioada 1988 – 1990 a urmat cursurile Aca-demiei de Înalte Studii Militare, Facultatea de arme în-trunite şi tancuri, pe care a absolvit-o, ca şef depromoţie, la specialitatea cercetare şi paraşutişti, fiindrepartizat şef al cercetării la Regimentul 62 Paraşutişti.

Între anii 1990 şi 1995 a îndeplinit funcţii încadrul Direcţiei Informaţii Militare din Marele StatMajor, perioadă în care a urmat cursuri de perfecţio-nare în domeniul conducerii informaţiilor militare. Înperioada 1995-2000 a îndeplinit funcţia de şef al Cen-trului de pregătire a cercetaşilor în dispozitivul inami-cului prin paraşutare şi locţiitor al comandantuluiCentrului 404 Cercetare pentru învăţământ şi formarespecialişti şi comandant al acestuia. Între ani 2000-

2004 a fost comandant al Detaşamentului şi Batalio-nului de Informaţii Militare, între 2005-2010 coman-dant al Batalionului HUMINT, iar în perioada

2010-2014, comandant al Brigăzii de Informaţii Mili-tare Mareşal Alexandru Averescu. La 21 octombrie2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, iarîn anul 2011 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militareşi informaţii. Începând cu anul 2001 a selecţionat, pre-gătit şi coordonat toate structurile de informaţii mili-tare care au acţionat în teatrele de operaţii dinAfganistan, Balcanii de Vest şi Irak. A participat la nu-meroase activităţi de pregătire internaţională, schim-buri de experienţă, exerciţii, aplicaţii şi simpozioaneîn domeniul forţelor pentru operaţii speciale şi infor-maţii militare. Generalul de brigadă Petrică-LucianFoca este căsătorit şi are un fiu.

Redacţia

Căderilor de zăpadă şi viscolulce au afectat judeţele din sudul ţării audeterminat intervenţia militarilor însprijinul populaţiei civile. Astfel, în cur-sul nopţii de 25 spre 26 ianuarie, 28 mi-litari şi 2 autocamioane cu tracţiuneintegrală, din Divizia 2 Infanterie, auintervenit pentru evacuarea şi transpor-tul la spital a unei gravide din localita-tea Movila Banului, judeţul Buzău. Înlocalitatea Florica, judeţul Buzău, mi-litarii au sprijinit echipele de laCNADR pentru deblocarea căilor decirculaţie şi pentru evacuarea unei per-

soane rănite. În judeţele unde a fost de-clarat cod roşu de ninsoare şi viscol,misiunile militarilor pentru deblocareacăilor de acces au continuat în locali-tăţile Jirlău şi Galbenu, din judeţulBrăila, precum şi în oraşul RâmnicuSărat, unde au acţionat 30 de militaricu 4 autocamioane şi o maşină de luptăa infanteriei, pe şenile, din Batalionul3 Geniu, Batalionul 280 Infanterie şidin Centrul de Instrucţie pentru Opera-ţii Speciale.

(continuare în pagina 6)

Divizia 2 Infanterie “Getica” are un nou comandant

Autoevaluarea s tăr i i s t ruc tur i i

wwwwPagina 2Pagina 2

Intervenţie în sprijinul cetăţenilor

wwwwPagina 4Pagina 4 wwwwPagina 10Pagina 10

Drumul speranţe i Ve t e r a n i i n o ş t r i

Miercuri, 8 ianuarie în toate unităţile dinDivizia 2 Infanterie “Getica” s-a dat startul în noulan de instrucţie. Pe o ceaţă deasă, după ceremoniilede deschidere a anului de instrucţie, militarii, fie eiinfanterişti, artilerişti, tanchişti, cercetaşi, geniştiau plecat către poligoanele de instrucţie, sălile despecialitate sau către locaţiile unde execută servi-ciul de permanenţă sau de luptă. Provocările înnoul an sunt cunoscute şi sunt date de nevoia de aadapta procesul de instruire la condiţiile date dealocarea resurselor, de introducerea de noi stan-darde şi proceduri şi de introducerea de noi cate-gorii de tehnică de luptă.

În cadrul activităţii desfăşurate la sediul Di-viziei 2 Infanterie “Getica” , comandantul diviziei,generalul de brigadă Lucian Foca, a transmissubordonaţilor că : Legat de calendarulactivităţilor de instruire pot să vă spun că anul2014 va îngloba, ca şi anul trecut, multă pregătiremilitară. Vom ieşi în poligoane, pentru trageri saupentru instrucţie, ne vom menţine nivelul depregătire atins în prezent şi sigur, în anumitedomenii vom identifica care sunt căile, metodeleprin care vom accentua pregătirea specifică aces-tora. Sigur, vom face toate acestea identificândresursele necesare şi motivând performanţa resur-sei umane prin concursuri, aplicaţii şi trageri.

Redacţia

Prima zi de instrucţie

În slujba patriei Nr. 4 ( 31 ianuarie 2014)

www.jointophq.ro ACTUALITATEA MILITARĂ2

În data de 9 ianuarie, la Focşania avut loc ceremonia de predare-pri-mire a comenzii Brigăzii 282 InfanterieMecanizată „Unirea Principatelor”. Laeveniment au participat şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, general-maior Nicolae Ciucă şi comandantulDiviziei 2 Infanterie „Getica ”, generalde brigadă Lucian Foca.

Comanda unităţii a fost predatăde general de brigadă Adrian Toneacare a fost numit în funcţia de coman-dant al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”şi preluată de colonelul Ovidiu-VirgilPop, comandantul Regimentului 30Gardă „Mihai Viteazul”, până la datanumirii în funcţie.

Colonelul Virgil Pop şi-a înce-put cariera, în anul 1991, la comandaunui pluton din Batalionul 24 Vânătoride Munte. A ocupat succesiv mai multe

funcţii de comandă ajungând în anul2004 să fie comandantul BatalionuluiVânători de Munte “Dragoslavele”,batalion cu care a executat o misiuneexternă în anul 2008, în Afganistan.Începând cu anul 2009 este comandan-tul Regimentului 30 Gardă “MihaiViteazul”. În anul 2006 a obţinut Di-ploma de doctor în domeniul ŞtiinţeMilitare, cu distincţia „cum laude”,Universitatea Naţională de Apărare„Carol I” Bucureşti. Din anul 2012este şi lector la Academia Forţelor Te-restre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

Pentru activitatea desfăşurată aprimit numeroase distincţii şi medaliidintre care amintim Emblema deonoare a Forţelor Terestre şi Emblemade onoare a Statului Major General.

Redacţia

Schimbare de comandă la Brigada 282 Infanterie

Miercuri, 15 ianuarie a.c., s-adesfăşurat ceremonia de predare-primire a comenzii Batalionului 285Artilerie „Vlaicu Vodă”, în prezenţa co-mandantului Brigăzii 282 InfanterieMecanizată „Unirea Principatelor”,colonel dr. Virgil-Ovidiu Pop.

După o activitate de cinci ani laconducerea acestei unităţii, timp încare misiunile ce i-au fost încredinţateau fost îndeplinite cu responsabilitateşi profesionalism, colonelul CiprianMarin a fost numit Şeful Operaţiilor laBrigada 282 Infanterie Mecanizată

„Unirea Principatelor”. Colonelul Ciprian Marin a par-

ticipat la toate activităţile de instruireale Brigăzii 282 Infanterie care au avutdrept finalitate certificarea şi recertifi-carea unităţilor destinate apărării co-mune în cadul NATO.

Drapelul de luptă şi comandaunităţii au fost preluate de locţiitorulcomandantului, locotenent-colonelulGabriel Chiriţă, ofiţer cu mare expe-rienţa şi un profesionist desăvârşit.

Maior Remus Şuchea

Ceremonie la Batalionul 285 ArtilerieCeremonie la Batalionul 285 Artilerie

Luna aceasta în marile unităţidin cadrul Diviziei 2 Infanterie„Getica” au avut loc activităţi de eva-luare a stării structurilor pentru anul2013. Comandantul Diviziei 2 Infan-terie “Getica”, generalul de brigadă dr.Lucian Foca, a reuşit să fie prezent laaceste analize ce au arătat cu obiecti-vitate realizările dar şi neîmpliniriledin anul precedent.

La întâlniri au participat ofiţeridin cadrul comandamentului diviziei şia marilor unităţi, comandanţii unităţi-

lor subordonate acestora, comandanţide unităţi din garnizoanele în care îşiau reşedinţa unităţile diviziei. Şefii demodule au prezentat succesiv dome-niile ce concură la buna desfăşurare aactivităţilor într-o unitate militară.Principalii indicatori evaluaţi au fostresursa umană, starea operaţională, do-meniul logistic şi instrucţia. Concluziadesprinsă la finalul activităţii fiind căunităţile sunt în măsură să-şi îndepli-nească sarcinile specifice.

În cadrul vizitei în garnizoa-

nele din zona de responsabilitate a di-viziei, generalul de brigadă LucianFoca a avut discuţii şi cu reprezentanţiiautorităţilor publice locale şi judeţene,cadre militare în rezervă şi retragereprecum şi cu înalte feţe bisericeşti,scopul fiind cunoaşterea reciprocă şiîntărirea relaţiilor de colaborare întreinstituţii.

Prezent în garnizoana Iaşi pen-tru a participa la analiza stării structuriiBrigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”,generalul de brigadă Lucian Foca de-clara reprezentanţilor publicaţiilor lo-cale că : Unul dintre obiectivele pecare mi le-am propus la sosirea în gar-nizoana Iaşi vizează întâlnirea cu au-

torităţile locale, pentru a le aduce lacunoştinţă faptul că am fost numit co-mandant al acestei divizii, să ne cu-noaştem şi să le transmit care suntintenţiile mele. Mai doresc să facem oanaliză a cooperării dintre aceste au-torităţi şi unităţile militare din garni-zoană şi să-i asigur de tot sprijinulmeu, şi al echipei de comandă a divi-ziei pentru a putea interveni, folosindeficient resursele pe care le avem ladispoziţie, în cazul producerii unor ca-lamităţi sau dezastre naturale,împreună cu celelalte unităţi din ca-drul sistemului naţional de apărare.

Redacţia

Analiza stării structurii

La Iaşi, aniversareaUnirii Principatelor Române adebutat pe 22 ianuarie cu un

simpozion organizat deBrigada 15 Mecanizată PoduÎnalt, Liga Culturală pentruUnitatea Românilor de Pretu-tindeni, Muzeul Unirii şi Uni-versitatea Apollonia din Iaşi cutitlul Întâlnirea oştilor laSocola. Au susţinut prelegeriAurica Ichim, muzeograf prin-cipal la Muzeul Unirii din Iaşi,academicianul ConstantinGheorghe Marinescu, membrual Academiei Române şi preşe-

dinte al Ligii Culturale Române– Departamentul Moldova şigeneral(r) dr. Mircea Chelaru,

fost şef al Statului Major Gene-ral. Au participat cadre militareîn activitate şi în rezervă, vete-

rani de război, cadre didacticeşi studenţi, precum şi reprezen-taţi ai mass-media. Simpozio-nul s-a încheiat cu un scurtconcert de muzică de fanfară,susţinut de muzica militară agarnizoanei Iaşi.

Pe 24 Ianuarie, PiaţaUnirii a găzduit ceremonialulmilitar şi religios organizat cuocazia împlinirii a 155 de anide la Unirea PrincipatelorRomâne. La activitate au parti-

cipat ca invitaţi preşedinteleSenatului României, CrinAntonescu, vicepremierul

Liviu Dragnea, miniştri, parla-mentari, reprezentanţi ai auto-rităţilor publice locale, românidin mai multe zone ale ţării,precum şi mulţi ieşeni. Din par-tea Ministerului ApărăriiNaţionale au onorat cu prezenţaministrul Mircea Duşa, şefulStatului Major al ForţelorTerestre, general-maior Nicolae

Ciucă şi comandantul Brigăzii15 Mecanizate, general de bri-gadă Vasile Roman. Ceremo-nialul religios a fost oficiat deÎnaltpreasfinţia Sa Teofan,Mitropolitul Moldovei şiBucovinei. După ce s-au depuscoroane de flori la Monumentullui Alexandru Ioan Cuza, s-aprezentat în premieră mesajulvideo al militarilor Batalionului151 Infanterie aflaţi în misiuneîn Afganistan.

Defilarea a fost con-dusă de colonelul IonelMunteanu, şeful operaţiilor dela Brigăzii 15 Mecanizată. Auprezentat onorul militari dinBatalionul 151 InfanterieRăzboieni, Batalionul 634 In-fanterie Petrodava, Batalionul17 Vânători de Munte DragoşVodă, elevi ai Colegiului Mili-tar Liceal Ştefan cel Mare,precum şi reprezentanţii Jan-darmeriei Române şi ai Inspec-toratului Judeţean pentruSituaţii de Urgenţă Iaşi. Defila-rea a fost încheiată de militariiRegimentului 30 Gardă MihaiViteazul pe acordurile muziciimilitare a acestei unităţi deelită.

Seara, militari ai Brigă-zii 15 Mecanizate însoţiţi demuzica militară a garnizoaneiIaşi au participat la o retragerecu torţe pe itinerariul MuzeulUnirii, Piaţa Unirii, BulevardulŞtefan cel Mare, Palatul Cultu-rii, Grădina Complexului Palasunde a fost arborat un imensdrapel în prezenţa autorităţilorpublice locale şi a multor ieşenifascinaţi de eveniment şi de ac-ţiunea militarilor.

plutonier-adjutantLucian IRIMIA

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014)

www.jointophq.ro EVENIMENT 3

155 de ani de la Unirea Principatelor

Ziua de 24 ianuarie afost sărbătorită aşa cum se cu-vine şi într-o garnizoană micăaşa cum este municipiul Huşi.În avanpremiera marii sărbă-tori, Cercul militar a organizat,în data de 23 ianuarie, o expo-ziţie de carte cu tema

„Alexandru Ioan Cuza - dom-nul Unirii” şi un spectacol carea adus în faţa spectatorilormini piese de teatru cu perso-naje şi momente legate de mo-

mentul istoric al unirii, cea maicunoscută fiind „Moş IonRoată şi Cuza Vodă”.

Parcul Alexandru IoanCuza din localitate a găzduit în

dimineaţa zilei de 24 ianuarieun ceremonial militar şi reli-gios, care a reunit alături demilitarii Batalionului 202Apărare CBRN „GeneralGheorghe Teleman” oficialităţilocale şi ale judeţului, cadremilitare în rezervă şi retragere,

veterani de război, copii şi pro-fesori şi numeroşi cetăţeni aiurbei. La finalul manifestăriiau fost depuse coroane şi jerbede flori la bustul domnitorului

Alexandru Ioan Cuza.

plutonier-adjutantMircea Tofan

Ziua Unirii la Huşi

Militarii din garni-zoana Focşani împreună cuautorităţile publice locale ausărbătorit 155 de ani de la în-făptuirea Unirii PrincipatelorRomâne în Piaţa Unirii dinFocşani. La eveniment au par-ticipat ministrul ApărăriiNaţionale Mircea Duşa, şefulStatului Major al ForţelorTerestre,generalul-maiorNicolae Ciucă şi comandantul

Diviziei 2 Infanterie,generalulde brigadă Lucian Foca.

Pe scena amplasată înPiaţa Unirii din Focşani a fostprezentattă o scenetă interpre-tată de actori ai TeatruluiNaţional Bucureşti, în care aufost prezentate evenimentelece au dus la Unirea Principa-telor din 1859.

Redacţia

Ziua Unirii la Focşani

-

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014)

TEATRU DE OPERAŢII www.jointophq.ro

4

Un studiu recent plasaAfganistanul drept cea mai periculoasăţară din lume pentru femei. Fixaţiilereligioase sau de altă natură au marcatde-a lungul timpului viaţa locuitoare-lor acestei ţări. Talibanii aflaţi la putereîn Afganistan între 1996 şi 2001 şi careau impus un islamism radical au redusla extrem libertăţile şi aspiraţiile fe-meii afgane. Eforturile comunităţii in-ternaţionale au făcut ca, în ultimii ani,condiţia femeilor din Afganistan să în-registreze un progres în domenii pre-cum participarea la viaţa politică saueducaţia, ca să dăm doar două exem-ple.

Echipa de angajare a femeilor– un concept iniţiat şi dezvoltat de or-ganismele naţionale şi internaţionale,civile sau militare – reprezintă un in-strument unic în cadrul operaţiilor de

sprijin şi stabilitate desfăşurate în tea-trul de operaţii Afganistan.

Batalionul 151 Infanterie LupiiNegri. Căpitanul Mihaela Dojan, ser-gentul major Mihaela Giurgiu şi mais-trul militar Ana-Maria Moisă. Echipace are dificila şi sensibila sarcină de ainteracţiona cu partea feminină a fami-liilor afgane. Zeci de misiuni în sateledin aria de responsabilitate. Întâlniri şidiscuţii, probleme şi rezolvări, pentru

ca viaţa localnicelor să meargă spremai bine.

S-a mai vorbit, s-a mai scris, şinoi am făcut-o, despre acţiunile echi-pei pentru consilierea femeilor afganeîn domenii precum sănătatea, familia,agricultura, educaţia, despre implica-rea în proiecte ce vizează dezvoltareaeconomică a satelor.

În rândurile ce urmează, măopresc la ceva mai special. FET-ul(Female Engagement Team) românesca fost cooptat într-un proiect ce vi-zează pregătirea poliţistelor afgane.Cursul, desfăşurat la Kandahar, a fostorganizat de Ministerul de Interne încooperare cu Centrul Regional de Pre-gătire, Centrul Regional al Poliţiei Na-ţionale Afgane şi Forţa Internaţionalăpentru Asistenţă şi Securitate.

„A fost pentru prima dată

când un astfel decurs s-a organizatcu forţe exclusiv af-gane şi a vizat par-ticiparea tuturorfemeilor poliţist dinzona de responsa-bilitate a Coman-d a m e n t u l u iRegional de Sud.Dintre ele, doar trei

mai fuseseră la şcoală şi ştiau să scrieşi să citească. Toate aveau peste 30 deani şi, în medie, câte şase copii acasă.Majoritatea lucrau în poliţie de ani dezile” am aflat de la maistrul militarAna-Maria Moisă.

Primele săptămâni ale cursuluiau însemnat ore de alfabetizare, legi-slaţie, valori şi etică. Echipa Batalio-nului 151 Infanterie a participat, cainstructori, la orele de acordare a pri-mului ajutor, utilizare a forţei, perche-ziţii, tehnici de luptă, tratamentulprizonierilor, cunoaşterea şi mînuirea

armamentului.„Am lucrat cu grupuri mici de

femei, repetând cu ele până la însuşire.Cursantele aveau puţine cunoştinţe,astfel încât munca a fost anevoioasă.Însă totul a început să capete formădupă o săptămână. Mai mult a fost delucru la partea de cunoaştere şi mâ-nuire a armamentului şi de învăţare apoziţiilor de tragere. Aici rolul nostrua fost foarte important deoarece cu-noşteam armamentul rusesc AK-47 şi,având aceleaşi mişcări de front, amputut să ne folosim cunoştinţele mili-tare de bază” ne-a spus sergentulmajor Mihaela Giurgiu.

Dincolo de sprijinul oferit înprocesul de instrucţie, echipa româ-nească a reuşit să stabilească cu poli-ţistele afgane o legătură bazată perespect şi încredere.

„Sunt multe de povestit: întâm-plări, trăiri, percepţii. Participarea laacest proiect a fost mai mult decât osimplă misiune. Fiecare dintre noi aretrăit sentimentul îmbrăcării pentruprima dată a uniformei militare, a pri-melor ore de instrucţie, a primirii sfa-turilor primilor instructori. Este unminunat sentiment de mândrie, pionie-rat şi utilitate pentru că noi, echipa deangajare a femeilor din Batalionul 151Infanterie, putem îndrepta femeileafgane pe un drum al speranţei” aîncheiat căpitanul Mihaela Dojan.

Maior Adrian Gîtman

D r u m u l s p e r a n ţ e iD r u m u l s p e r a n ţ e i

Prima zi a lui 2014 a adusavansarea în grad pentru zece dintremilitarii Batalionului 151 Infanterie,dislocaţi în teatrul de operaţiiAfganistan. Unul dintre ei este chiarcomandantul Lupilor Negri, locote-nent-colonelul Sergiu Mungiu, avansatla gradul de colonel. Căpitanii CătălinChirilă şi Radu Mărginean poartă acumpe umeri gradele de maior în timp delocotenenţii Mihaela Dojan şi AlinDumitru au mai primit o tresă fiind depe 1 ianuarie căpitani. Plutonierii

adjutanţi Cristina Donea şi ConstantinIon au fost avansaţi plutonieri adjutanţiprincipali iar sergenţii majori MariusLazăr, Ioan Plai şi Cătălin Ganea suntacum plutonieri.

La festivitatea de avansaredesfăşurată în baza de operaţii înaintatăApache din provincia afgană Zabul aparticipat comandantul Combined TaskForce Duke, colonelul WilliamOstlund.

Maior Adrian Gîtman

A n u l N o u c u g r a d e n o iA n u l N o u c u g r a d e n o i

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014)

www.jointophq.ro TEATRU DE OPERAŢII 5

Alături de bagajulde cunoştinţe şi deprinderimilitare generale şi de spe-cialitate, pregătirea psiholo-gică oferă un suportsuplimentar necesar creşte-rii eficienţei acţiunilor mili-tarilor pe timpulîndeplinirii unei misiuni.

Asistenţa psihologicăoferită de specialişti are unrol deosebit de important înmenţinerea la capacitate ac-ţională maximă a luptăto-rului. Teatrul de operaţiieste un mediu generator deemoţii intense având în ve-dere natura misiunilor, pe-rioada relativ lungă deabsenţă a familiei sau rela-ţiile interculturale.

Plecând de la acesterealităţi, am dorit să aflămde la psihologul Batalionu-lui 151 Infanterie, căpitanulCristina Acatrinei, caresunt elementele asistenţeipsihologice în bazele milita-rilor români dislocaţi înprovincia afgană Zabul.

Atunci când se cere săse descrie un psiholog, oame-nii în general îţi imagineazăo persoană tăcută, care ianotiţe alături de pacientulcare stă întins şi relaxat pecanapea. Ce metodă de lucrufoloseşte psihologul în teatrulde operaţii?

Imaginea este aso-ciată cu psihologii specialişticare asigură sănătatea men-tală prin terapii de lungă du-rată (psihanalitice,psihodinamice) utile pentrucă explorează materialele as-cunse ale subconştientului şioferă pacientului posibilitateaînţelegerii de sine şi o corec-tare prin terapie.

Această metodă nu-ţiare loc în armată, în specialîn teatrul de operaţii. Deşi sepoate apela la astfel de terapiipsihologice, realitatea mediu-lui operaţional face uneori di-ficilă sau imposibilăalternativa discuţiilor pe ter-men lung. Programul misiu-nilor se modifică, sereorganizează destul de desiar militarii au nevoie şi detimpul necesar refacerii dupăefort, activităţilor administra-tive şi sociale. Psihologulpoate avea acces doar pentruo scurtă perioadă de timp lamilitarii afectaţi emoţional şicomportamental.

Se iau cu siguranţă înconsiderare datele din mediulmilitarului, istoricul familialşi profesional, rezultatele ob-ţinute la evaluări şi selecţiepsihologică şi se intervineprompt, cu ţintă clară, pentru

a diminua efectele unor trăiriemoţionale şi experienţe difi-cile. Tehnicile cognitiv –com-portamentale reprezintăcoloana vertebrală a trata-mentului psihologic în teatrulde operaţii.

Sunt militarii românicare desfăşoară misiuni în

teatrul de operaţii stresaţi?Dislocarea în teatrul

de operaţii presupune pentruorice militar să-ţi modificecomportamentul în conformi-tate cu noile cerinţe. Schim-barea prezintă îndeosebiprovocări cognitive, psiholo-gice şi emoţionale şi gene-rează un stres de adaptare, pecare majoritatea îl suportăbine. Mulţi militari acţio-nează mai bine în anumite li-mite rezonabile de stres,concentrarea e mai intensă şicreşte responsabilitatea faţăde propriile acţiuni şi cu efectmult mai puternic asupra per-formanţei. Dar anumite situa-ţii pot pune un asemeneastres pe umerii unui militar,încât acesta nu se poate men-ţine la un nivel normal defuncţionare, fiind afectată ca-pacitatea de concentrare saustarea de spirit. Misiunea psi-hologului este să acorde aju-tor psihologic, cu intenţia dea menţine militarul operaţio-nal şi integrat în grup.

Cum sunt identificaţimilitarii care au nevoie deconsiliere în acest plan?

Un rol important îlare activitatea de prevenţie şiinformare. Psihologul, petimpul pregătirii misiunii, şinu numai, consiliază perso-nalul cum să procedeze pen-tru identificarea reacţiilor la

stres şi cum să reducă efec-tele acestuia, cum să facă faţăconflictelor.

Militarii reacţioneazăla stres în moduri diferite. Eiapelează la metode indivi-duale de coping , şi atâta timpcât metoda îi ajută şi nu estedistructivă, oamenii trebuie

încurajaţi să folosească ceeace este bun pentru ei. Coeziu-nea subunităţii oferă unmediu suportiv pentru reedu-carea stresului. Se fac glume,se creează legături puternicede prietenie şi se împărtăşescpoveşti care arată că unelereacţii sunt normale. Cândrelaţiile dintre militarii su-bunităţilor nu sunt cele do-rite, liderii trebuie săintervină, să creeze climatulpotrivit şi să solicite interven-ţie psihologică.

Cum evaluează lideriiechilibrul psihologic al subu-nităţii?

Liderii cunosc milita-rii din subordine, aşa cum semanifestă ei în starea de bine,de confort psihic, cunosc po-tenţialul individual al aces-tora. Ei sunt primii careobservă schimbările de com-portament şi alţi indicatori destres. Competenţele şi autori-tatea liderilor militari îi punpe aceştia într-o poziţieunică, aceea de a stabili dife-renţele în care unii din mem-brii subunităţii răspund lastres, astfel încât să nu se di-minueze performanţele indi-viduale şi cele de grup.

Ascultarea activă, co-municarea formală şi infor-mală îi ajută să gestionezeproblemele subordonaţilor.Asigurarea unui climat supor-

tiv încurajează militarii să co-munice deschis, să-ţi exprimenemulţumirile şi să pună în-trebări. Liderii care blo-chează exprimarea liberă aopiniei constată că subordo-naţii devin reticenţi în a oferiinformaţii importante desprefrustrările lor.

Liderii trec si ei prinaceleaşi evenimente, inci-dente critice, experienţe ca şisubordonaţii. Nu pot avea şiei aceleaşi reacţii la stres?

Ne influenţăm unii al-tora stările emoţionale. Dacăeşti stresat şi oamenii tăi suntstresaţi. Dacă eşti optimist şimanifeşti încredere, vei primiînapoi încredere şi optimism.Trebuie să ştim să ne gestio-năm propriile emoţii şi trăiri.

Desigur, abilitatea li-derilor de a ajuta militarii su-bunităţii se bazează pecapacitatea acestora de a seajuta şi pe sine. Ei sunt con-ştienţi că reacţiile, deciziilelor pot fi influenţate de supra-solicitare, oboseală. Prin mo-nitorizare, pot fi consiliaţi săia în calcul aceste situaţii şisă restabilească confortul psi-hologic.

Care este modelulideal de lider atunci cândvorbim despre menţinerea co-eziunii unei echipe?

Militarii sunt multmai toleranţi cu încălcareaaşteptărilor lor dacă lideriimanifestă consecvenţă, atitu-dine nepărtinitoare şi flexibi-litate. Cea mai importantăcalitate rămâne încrederea .Forţa unei echipe constă îndisponibilitatea membrilor eide a-şi urma liderul cu încre-dere şi optimism. Astfel, mo-delul comportamental alliderului nu este numai un in-strument de imagine, ci şi unmotor de acţiune pentrumembrii subunităţii.

Psihicul luptătorului, element esenţial pentru succesul misiuniiPsihicul luptătorului, element esenţial pentru succesul misiunii

Militarii Batalionului 151 Infanterie au primit meda-liile Non-article 5, pentru misiunea desfăşurată înAfganistan. Distincţiile au fost conferite de secretarul generalal NATO, Anders Fogh Rasmussen.

„Non-article 5 Medal se acordă pentru serviciul adusOrganizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în cadrul ForţeiInternaţionale pentru Asistenţă şi Securitate din Afganistan”se arată în atestatul semnat de liderul NATO.

Această medalie se acordă, din anul 2003, militarilorcare au luat parte, sub egida NATO, la acţiuni de luptă în tea-trele de operaţii.

pagină realizată de maior Adrian Gîtman

Non-article 5 MedalNon-article 5 Medalpentru pentru ““Lupii Negri”Lupii Negri”

Intervenţie în sprijinulcetăţenilor

6În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014)

www.jointophq.ro INTERVENŢII

O grupă din Batalionul 280 Infanterie, s-a deplasatcu un autocamion spre localitatea Vultureşti, judeţulVrancea, pentru evacuarea unor persoane înzăpezite, iar alţi10 militari şi un autocamion de la Batalionul 3 Geniu şi 2militari şi o maşină de luptă a infanteriei aparţinândBatalionului 280 Infanterie, în configuraţie pentru evacuaremedicală, au executat o misiune în localitatea Vâlcele, jude-ţul Buzău, pentru transportul unei tinere gravide către spi-talul din Râmnicu Sărat.

Militarii buzoieni au mai executat o misiune foartedificilă de evacuare-salvare a unei femei însărcinate, din lo-calitatea Robeasca, judeţul Buzău.

În judeţul Vrancea, în data de 28 ianuarie, 80 de mi-litari cu patru mijloace tehnice, din care trei autocamioaneşi un autovehicul de tip VAMTAC, aparţinând Brigăzii 282Infanterie Mecanizată, au acţionat în localităţile GuraCaliţei, Măicăneşti şi Vulturu pentru deszăpezirea căilor decomunicaţii şi a gospodăriilor vârstnicilor şi persoanelorbolnave.

În judeţul Buzău, 30 de militari din Brigada deInformaţii Militare, transportaţi cu elicoptere aparţinândM.A.I., au acţionat în misiuni de prim-ajutor, în localităţileVâlcele şi Brădeanu, iar alţi 16 militari din Batalionul 620Operaţii Speciale au acţioneat cu un autocamion în locali-tatea Scurteşti pentru deszăpezirea căilor de acces.

În acelaşi judeţ, 20 de militari şi un autocamion des-zăpezesc căile de acces şi transportă alimente către azilul debătrâni din localitatea Câmpeni.

În judeţul Galaţi, 48 de militari şi două camioane dinBrigada 282 Infanterie Mecanizată acţionează pentru trans-port alimente şi pentru evacuare de persoane din localităţilePechea şi Lupele.

Militarii Batalionului 3 Geniu „ Genaral CostantinPoenaru” au acţionat în perioada 28-29.01.2014, pe raza lo-calităţii Râmnicu Sărat; un detaşament format din 20 militaricu un autocamion DAC 665T a desfăşurat deszăpezirea Că-minului de bătrâni din localitatea Câmpeni, jud. Buzău ; undetaşament format din 20 militari cu un autocamion DAC665T, un autoîncărcător frontal WOLLA, un ATS 56G, unARO 243D şi o autobasculantă au executat misiuni de dega-jare şi deszăpezire unităţi de învăţământ, unităţi medicale şilocuinţe personale pe raza comunei Vadu Paşii; 3 militari cuun ATS au asigurat deplasarea unei ambulanţe şi evacuareaunui bolnav din localitatea Găgeni. În perioada 29-30.01.2014, detaşamentul batalionului care acţionează peraza localităţii Râmnicul Sărat a executat misiuni de trans-port şi deszăpezire în sprijinul populaţiei în localităţile ValeaSalciei, Zidurile şi Balta Albă; 3 militari cu un ATS au asi-gurat deplasarea unei ambulanţe şi evacuarea unei gravidedin localitatea Lipia; un detaşament format din 10 militaricu un autocamion DAC 665T execută misiuni de degajare şideszăpezire unităţi de învăţământ, unităţi medicale şi lo-cuinţe personale pe raza comunei Boboc.

Redacţia

Militarii buzoieni în sprijinul cetăţenilor din Robeasca

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, în vizită în localităţilebuzoiene afectate de depunerile de zăpadă

Militarii Batalionului 280 Infanterie - la datorie Intervenţia militarilor Brigăzii 282 InfanterieMecanizată vin în sprijinul populaţie din comunele:Ciorăşti, Măicăneşi şi Vulturu

În slujba patriei Nr. 4 ( 31 ianuarie 2014)

COMPETIŢIE www.jointophq.ro7

În cursul zilei de vineri, 17ianuarie 2014, la Centrul Adminis-trativ Mihail Kogălniceanu a avutloc o competiţie aplicativ militară, ac-tivitate planificată să se desfăşoare încomun de către militarii români şiamericani în cadrul exerciţiului multi-naţional Black Sea Rotational Force 14(BSRF 14).

Cu toate că a fost o competiţieamicală, lupta pentru ocuparea primu-lui loc a fost una acerbă datoritănumărului mare de participanţi, la star-tul competiţiei aliniindu-se 10 echipeale Corpului de Infanterie Marină alSUA, o echipa din cadrul Brigăzii 9

Mecanizate “Mărăşeşti” din Constanţaşi o echipa din cadrul Batalionului 307Infanterie Marina de la Babadag.

Militarii din cadrul Brigada 9Mecanizată s-au clasat pe locul 1,fiind invingători la 4 din cele 7 probesportive iar locurile 2 şi 3 au fostcâştigate de puşcaşii marini americani.

Prima probă, ştafeta, a fostcâştigată de militarii americani, milita-rii brigăzii ocupând locul 2 din 12.

A doua probă a constat în trac-tarea unui vehicul militar de teren,

fiind prima probă câştigată de militariiconstănţeni.

A treia probă, fiind câştigată totde militarii români a fost şi proba carele-a dat speranţa că există şanse realesă câştige concursul dacă seconcentrează la maxim. Rostgolirea înlateral a unei perechi de cauciucuriprinse între ele cu o curea de fixare şicare aveau tendinţa să se abată de latraseu la fiecare rostogolire, a fost cevala care militarii noştri nu se maiantrenaseră înainte.

După masă competiţia a conti-nuat cu un altfel de ştafetă, o aşa zisăştafetă a fermierilor, de această dată

militarii fiind nevoiţi să care într-omână o canistră de 20 kg şi în cealaltăo ladă de muniţie de 15 kg, competiţiela care au ieşit din nou învingători mi-litarii Brigăzii 9 Mecanizate.

Competiţia nu s-a oprit însă aici,a urmat proba de aruncare a greutăţii,o greutate de 10 kg cu mâner, undeam pierdut în faţa americanilor.Următoarea probă, o adevărată provo-care pentru militarii români pentru căa fost cu totul şi cu totul cevaneobişnuit pentru ei, a fost căratul pe

umeri a unui rănit pe o jumătate delungime de stadion, şi apoi târârea pecealaltă jumătate a a rănitului într-opoziţie oblică, în aşa fel încât să nu-ifie afectate anumite organe vitale. Afost cea de-a treia probă câştigată demilitarii americani, probă care i-auajutat de fapt să ne egaleze.

Ultima competiţie, aruncarea cuprecizie a mai multor grenade din di-ferite unghiuri şi la diferite distanţe

fiind şi competiţia care avea să decidăcâştigătorii, i-a determinat pe militariiBrigăzii 9 Mecanizate, ajunşi şi ei la li-mita puterilor ca toţi ceilalţiparticipanţi, să se concentreze lamaxim şi să obţină cel mai marepunctaj ceea ce i-a plasat pe primul locîn competiţie.

La sfârşitul competiţiei militariiamericani i-au felicitat pe militarii ro-mâni pentru locul obţinut, afirmând

totodată că militarii noştri sunt foartebine pregătiţi şi au ţinut pasul cu ei deşiau concurat cu cei mai buni oameni ailor.

Participarea la acest eveniment afost deosebit de benefică pentru mili-tarii noştri deoarece a contribuit lacreşterea încrederii reciproce, a dus laridicarea nivelului profesional prinschimbul de experienţă care a avut locîntre participanţi şi nu în ultimul rânda contribuit la împrospătareacunoştiţelor de limba engleză.

locotenent-colonel Cătălin CRĂCEA

Competiţie româno-americană la Mihail Kogălniceanu

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014)

IMPACT www.jointophq.ro8

Fiecare dintre noi avem unînger păzitor asupra căruia ar trebui săne întoarcem atât cu inima cât şi cumintea. De ce? Lupta lui se dă cu pă-catele, necazurile, rătăcirile şi greşelilenoastre, nu cu duşmanii noştri. El neasaltează, se retrage, iarăşi ne asalteazăşi tot aşa, până acceptăm să ne îndrep-tăm paşii spre zona de siguranţăspirituală.

Aici, în Afganistan, avemmai mulţi îngeri păzitori. Nupoartă aripi şi nici haine albe, darau întotdeauna un glonţ pe ţeavă şiun “scanner” super-performant, iarprezenţa lor e semn că există oameninţare în zonă, deşi aparentsuntem înconjuraţi doar de prie-teni. Nu gândurile necurate, nicifaptele rele, ci cei în care avem în-credere – fie ei localnici sau forţede securitate afgane – le capteazăatenţia. Deşi se pot numi Gabrielsau Mihail, le spunem simplu:Guardian Angels.

Îngerii au apărut din nece-sitatea de a preveni atacurile exe-cutate asupra personalului ISAFchiar de către cei pe care i-au an-trenat şi mentorizat: forţele de se-curitate afgane. Acum, în mediul

de securitate tot mai complex al Afga-nistanului, sunt principala măsură deprevenire a oricărui atac executat de opersoană de încredere, din afara ISAF,asupra forţelor coaliţiei. Sunt aleşi din-tre cei mai buni, antrenaţi pentru a răs-punde rapid oricărei situaţii de criză şiinstruiţi asupra particularităţilor cultu-

rii locale. Sunt senzori eficienţi – întru-cât pot detecta orice modificare decomportament – şi întotdeauna con-ştienţi că reprezintă ultima linie de apă-rare împotriva atacului.

“Misiunile executate înaceastă funcţie au o importanţă deose-bită. Pe timpul ei trebuie să ai vigilenţămaximă, să evaluezi situaţia într-untimp foarte scurt şi să iei o decizie co-rectă. De asemenea, este nevoie de

dexteritate în mânuirea corectă şi ra-pidă a armamentului din dotare. O mi-siune de acest gen are succes dacămilitarul dovedeşte capacitatea de aîntruni toţi aceşti factori” ne spuneplutonierul Bogdan Covrig.

Şi caporalul Mihai Seftiuc aparticipat, de multe ori, în Afganistan,la acest tip de misiune: „Este o sarcinăfoarte dificilă. Pe timpul misiunii tre-buie să dai dovadă de foarte mare con-

ştiinciozitate şi atenţie, trebuie săfii vigilent. Factorul psihic are omare importanţă pentru că inami-cul poate fi oriunde: printre local-nici, printre copiii sau printremilitarii afgani. Din fericire, pânăacum, toate misiunile s-au încheiatcu succes.”

Atunci când îi simţim înpreajmă, noi, ceilalţi, ne simţim însiguranţă şi ne concentrăm 100%pe îndeplinirea misiunii executateîn cooperare cu ANSF. Dacă înge-rii îşi fac bine treaba, nu se poateîntâmpla nimic surprinzător. Încă omisiune se încheie, viaţa işi conti-nuă cursul, iar ei se retrag în ano-nimat, pentru că nimeni nu îşi vamai aminti că au fost acolo şi nu aupermis să fim răniţi. Aşa că, nevom întoarce cu bine acasă, căciîngerii ne veghează.

Locotenent Marius NiţăMaior Adrian Gîtman

Î n g e r i i p ă z i t o r i

Acum când sistemul educaţio-nal trece prin numeroase frământărişi recalibrări, încercând să-şi gă-sească optimul în cadrul societăţii deastăzi, întâlnim şi cazuri de dascălidevotaţi profesiei care au renunţat laconfortul şi bunăstarea personală, înfavoarea implicării în educaţia copii-lor.

Cazul prezentat de ziarulGândul, cu profesoara din satulMărişel care s-a dedicat educării co-piilor din localitatea din Apuseni acoagulat pornirile caritabile ale cole-gilor noştri din Baza 3 Logistică Zar-gidava din Roman.

Cărţile adunate de camaraziinoştri au plecat către elevii care au

atâta nevoie să cunoască şi să ci-tească.

Articolul apărut în ediţia on-line a ziarului Gândul Modelul şi ma-nifestul unui profesor de ţară care arenunţat la o multinaţională pentru onavetă la un sat din Apuseni: MirelaMiron i-a emoţionat pe militarii Bazei3 Logistice Zargidava. Situaţia vitregăpe care o traversează elevii şi cadreledidactice din şcolile aparţinând comu-nei Mărişel, judeţul Cluj i-a sensibilizatpe purtătorii de uniformă romaşcanicare s-au mobilizat şi au strâns pachetecu cărţi pe care le-au trimis în data de23 ianuarie 2014, cu titlul de donaţie,pentru biblioteca şcolii Pelaghia Roşudin localitatea menţionată mai sus.

Sublocotenentul Rebeca Bălţătescu aparticipat activ la strângerea cărţilor. Asortat şi a împachetat. Efortul făcut deprofesoara Mirela Miron este un exem-plu pentru toţi. Adevăraţii dascăli carene-au format trebuie întotdeauna spri-jiniţi. Este lăudabil efortul extraordi-nar pe care dumneavoastră îl faceţizilnic să ajungeţi şi să le predaţi tine-rilor, i-a transmis Rebeca. De aseme-nea, sacrificiul pe care îl faceîmpreună cu dumneavoastră familia,mai ales cei mici care trebuie să vă îm-partă cu copiii de la Mărişel. Ne-a im-presionat foarte mult faptul că laşcoala dumneavoastră, aflată atât dedeparte de lumea agitată, nimic nu în-cepe fără ajutorul lui Dumnezeu. Totcu ajutorul lui Celui de Sus am reuşitşi noi să strângem câteva cărţi care ne-au încântat copilăria şi care vor fi deun real folos în actul educaţional.

Militarii romaşcani nu sunt la

prima acţiune de acest gen. Anul trecut,sub comanda colonelului IoanLahman, aceştia au strâns şi donat cărţicătre copiii de la un centru social dinRoman. Educaţia este esenţială. Tre-buie să-i sprijinim să le oferim o şansăîn viaţă. Să nu încetaţi să învăţaţi, pen-tru că uneori acesta poate fi singurulmod de a reuşi în viaţă. Chiar dacăacum poate vi se pare greu, mai târziuveţi vedea că timpul vostru nu a fostirosit în zadar. La şcoală, toate mate-riile sunt importante, dar esenţial estesă folosim corect limba noastră naţio-nală. Este unul din bunurile cele maide preţ pe care ni l-au lăsat înaintaşii.Să daţi ascultare tuturor sfaturilor pecare le primiţi şi să profitaţi de fiecaremoment liber pentru a citi o carte,le-a transmis sublocotenentul RebecaBălţătescu elevilor din Mărişel.

Maior Iulian Gafton

Forţa exemplului!

În slujba patriei Nr. 4 ( 31 ianuarie 2014)

MOZAIC www.jointophq.ro9

Horoscop februarie- Folosirea mâinilor în conversaţie poate fi utilă, dacă argumenteleverbale nu conving.- Când ascultaţi, puteţi încrucişa mâinile la piept, dar nu definitiv.- Pe stradă, plimbatul cu mâinile la spate este o practică indicată,fără a fi de dorit să vă prindă bine cândva…- La întâlnirea cu oarece cunoscuţi, dovediţi interesul faţă de ei, fo-losind expresii ca: „Salut amice, mai trăieşti?”, „E adevărat că te au datafară?”, „Tot cu afacerile, tot cu găinăriile?”, „Noroc, bă!”- Între bărbaţi, salutul se face cu circa doi metri înainte de a ajungeunul în dreptul celălalt (dar să nu apară după colţ...)- Pot avea loc şi strângeri de mâini, cu condiţia să nu fie făcute decătre organele de ordine.- Bărbatul salută femeia prin scoaterea pălăriei şi întoarcerea capu-lui, până i se opune stâlpul din faţă.- Fetele necăsătorite nu întind mâna, decât dacă li se cere.- Funcţie de dăruirea cu care activează, secretarele vor folosi for-mulele: „Bună dimineaţa, domnule director!” sau „S-a făcut dimineaţă,domnule director!”…- Fumătorii nu vor purta smoking.- În ceea ce priveşte ţinuta, femeia va purta ţinuta la talie, unde esteposibil şi unde este talie.- Duceţi în vizită flori fără soţ. Dacă sunteţi cu soţul, duceţi-l numaipe el.- În restaurant, primul intră bărbatul. Femeia intră după el, cu puţintimp înainte de închidere, pentru a-l aduce acasă.

Ananie Gagniuc

Berbec. Luna februarie este favorabilă atât pe plan familial, cât şi financiar. În timpce veţi reuşi să rezolvaţi unele probleme de familie, veţi detensiona unele

relaţii cu rudele şi vă apropiaţi emoţional mai mult de ele. Aveţi parte şi deoportunităţi de investiţi care îţi pot aduce câştiguri financiare, dar nu pe moment,ci pe viitor.

Taur. Situaţia este cam contradictorie. Pe de-o parte, în februarie apare o creşterea eficienţei, iar lucrurile încep să prindă viteză. Există şanse de succes, iar

rezultatele satisfăcătoare ar putea fi legate de studii, călătorii, colaborări ladistanţă, activităţi universitare, culturale sau legislative.Pe de altă parte, pot apăreaîncurcături sau întârzieri, legate mai ales de acte, documente sau negocieri. O bunăcomunicare este esenţială pentru reuşită.

Gemeni.Parcursul profesional rămâne destul de complicat. În februarie ţi se cere,să investeşti în viitor, să clădeşti cu răbdare şi tenacitate, să înţelegi că tre-

buie să faci faţă unor limitări, să te încadrezi în anumite norme. Ţi se cere,de fapt, un efort, dar merită să-l faci, chiar dacă rezultatele nu apar imediat.

Rac.În februarie munceşti bine în echipă, găseşti uşor persoane care să ţi sealiază. Pot apărea noi colaborări sau contracte, cât şi reluarea unora mai

vechi.Poţi conta pe creativitate şi inspiraţie, îţi poţi promova afacerea, imag-inea, aptitudinile. Luna februarie este o perioadă favorabilă pentru lărgirea orizon-tului, pentru studii şi pentru contactele cu străinii sau cu cei aflaţi departe.

Leu. În februarie este posibil să beneficiezi de un sprijin din partea familiei sauca munca să aibă tangenţe cu casa, imobilele, terenurile sau bunurile de

folosinţă îndelungată. Alte variante ar fi lucrul la domiciliu sau o preocuparemai accentuată privind sediul.Pe tot parcursul lunii februarie, finanţele depind mult de parteneriate (cuplu,colaborări) şi de contracte.

Fecioară.Februarie s-ar putea să nu fie o lună chiar atât de eficientă precum îţidoreşti. Sau s-ar putea să fie mult mai solicitantă decât te-ai fi aşteptat.

Este nevoie de răbdare, fiindcă se poate să ai de-a face cu întârzieri, blocaje,complicaţii neaşteptate sau încurcături legate de comunicare şi mijloace de comu-nicare, acte, documente, înţelegeri, negocieri etc.

Balanţă.Este mult de lucru şi în februarie, dar nu-i nimic, ai o grămadă de energieşi-ţi place să fii în miezul acţiunii.

Pe lângă treburile curente şi implicarea în noi iniţiative, se poate să reaparăîn atenţie anumite activităţi care au fost pe agendă în trecut şi fie nu s-au material-izat, fie nu s-au finalizat la vremea respectiva.

Scorpion.Cerinţele sunt mari şi urgente, lucrurile iau întorsături neaşteptate când ţi-e lumea mai dragă şi îţi este dificil să-ţi coordonezi eforturile astfel încât

să ajungi la eficienţa dorită. Ai un sentiment de insatisfacţie, mai ales înprima parte a lunii. Însă ultima decadă din februarie este mult mai favorabilă şipoate aduce realizări, inclusiv de natură financiară.

Săgetător.În februarie trebuie să-ţi clarifici obiectivele şi să-ţi stabileşti priorităţile.

Este timpul unui bilanţ, al unei analize care să-ţi arate ce-a fost bine şi ce-a fost greşit în ultimul timp, unde trebuie insistat şi cum ar fi cazul să pro-

cedezi în continuare.

Capricorn. În februarie ai obiectivele, ai strategiile şi mai rămâne de văzut doar cumte descurci cu detaliile. Trebuie să munceşti cu atenţie, ordonat şi riguros,

pentru a evita eventualele erori, posibile mai ales în prima jumătate a lunii.

Vărsător.Energia şi ambiţia te pune mai bine în valoare. Îţi sunt apreciate calităţilede lider şi organizator, capacitatea de a-i motiva pe ceilalţi, competenţele

profesionale. Te prezinţi ca o persoană sigură pe sine, matură şi serioasă,care ştie ce face.

Peşti.Februarie este mai degrabă o lună a recapitulărilor, a reluărilorsau a activităţilor de rutină. Iniţiativele noi nu au spor. Abia în ul-

tima decadă poţi să te desfăşori după placul inimii - şi chiar cu marişanse de reuşită.

CONVENIENŢE, SALUTURI ŞI SALUTĂRI

JAjunge un chinez în Iaşi, cu nişte afaceri. Nu cunoaşte niciun cuvânt înromână, dar îi era foame cumplit. Intră el într-o cantină cu gândul căcineva o să comande ceva de mâncare, iar el auzind denumirea o să co-mande la fel.Aşteaptă el un pic, intră un student şi comandă un ceai.Chinezul se apropie şi el:— Ţeai.Ia el ceaiul, dar simte că foamea nu a trecut deloc. Mai aşteaptă un pic,iar intră un student situaţia se repetă..Ceai ... Ţeai... Se hotărăşte să mai aştepte. Vede că intră un domn mai învârstă, se gândeşte chinezul că acesta o să mănânce şi se apropie să audămai bine comanda.Comandă omul macaroane cu brânză şi imediat şi chinezul:— Maţaţoane ciu blinţă.— Ce?— Maţaţoane ciu blinţă.— Ceeeee, mă?????— Ţeai.

JDoi ardeleni, pe drum. Unul calcă şi striveşte un melc.– De ce-ai strivit biata făptură?– N-ai văzut că ne urmărea de trei ceasuri?!

JLa nuntă:— Domnişoară, Dvs sunteţi din partea mirelui sau din partea miresei?— Eu sunt din partea mirelui, doar că nu trebuie să afle mireasa!

JArunc întotdeauna gunoiul în containerele de colectare selectivă adeşeurilor: hârtia la “Hârtie”, sticlele goale la “Sticlă”, iar roşiile şi ardeiila “Plastic”

JMeteorologii au avertizat că de mâine se întorc ninsorile.Stratul de omăt deja aşternut va începe uşor să se ridice către nori, deacolo de unde a venit.

JCei ce se bucură cel mai tare de zăpadă, sunt copiii ! Nu pentru că sejoacă cu ea, ci pentru că nu mai merg la şcoală...

U M O R

10

ÎN SLUJBA PATRIEI Copyright

Este autorizată orice repro-

ducere, fără a percepe taxe, cu condiţia

indicării cu exactitate a numărului şi a

datei apariţiei publicaţiei

Redactor şef: Locotenent - colonel Eduard BORHANRedactor : P.c.c. Lenuţa-Carmen LUPULEASAReporter-fotoreporter: P.c.c. Olga MURARIU Contact: www.bg15mc.ro

În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014) www.jointophq.ro SEMNAL

Poate că dacă alţii ar scrie mai puţin, şi noiam gândi mai puţin.

Dacă pentru o oaie, în cele mai multe lecţii în-văţate, personajul negativ principal nu este lupul, în-seamnă că oaia respectivă ori nu-şi cunoaşte interesul,ori nu are simţul realităţii...

Sau lecţiile sale învăţate sunt mult mai avan-sate şi şi-a dat seama că personajul negativ principalnu mai este lupul, ci omul.

De câte ori ai ocazia, plantează un copac.Niciodată nu se ştie când tu sau urmaşii tăi vă veţi bu-cura de fructele sau de umbra copacului respectiv.

Aveţi însă grijă la prevederile art. 613 din codul civil şi să-i sădiţi laminim 2 metri de linia de hotar cu vecinul, care poate îşi doreşte mai mult să sebucure de umbra …soarelui.

Una dintre cele mai înţelepte atitudini din viaţa unui om este aceea de anu se ataşa foarte mult de lucrurile pe care le poate pierde .

Omul poate pierde totul? Casa, maşina, banii, familia, relaţiile, serviciul,puterea, cărţile, viaţa, pe toate acestea cu siguranţă le poate pierde.

Dar oare există ceva ce nu poate pierde omul? Care sunt acele lucruri pecare nu i le poate lua nimeni?

Poate fi valoarea faptelor bune pe care le-a făcut? Nemurirea sufletului şi speranţa de mântuire?

Orice clipă pe care o pierde prezentul o câştigă trecutul. Iar omul înţe-lege târziu, chiar foarte târziu, cât de mult îl costă pierderea acestor clipe.

Nu toate clipele pierdute de prezent sunt pierderi regretabile. Exemple: - clipele naşterii sunt foarte dureroase, iar trecerea lor aduce bucuria

ţinerii pruncului în braţe;- clipele însămânţării ogorului sunt ostenitoare, dar trecerea lor ne apro-

pie de bucuria recoltării roadelor.

Să fim rezonabili: pentru a ne întoarce la izvoare, nu trebuie să întoar-cem spatele oceanului sau mării. Trebuie doar să abordăm lucrurile altfel .

Să mergem cu spatele?

Nu am nimic cu nimicul atâta timp, cât îşi cunoaşte lungul nasului .Nici cu realul nu aş putea să am ceva, atâta timp cât îşi cunoaşte lungul

nasului.

Există o dulceaţă aparte, care nu poate fi percepută şi apreciată ca atare,decât de ureche: vorba bună.

Există mai multe dulceţuri aparte, care sunt percepute şi apreciate caatare de către ureche: una este vorba bună, alta este linguşirea. Modul de prepa-rare este acelaşi – se iau nişte vorbe plăcute şi se amestecă …cu limba … prinurechea beneficiarului.

Nimicul este o valoare constantă. Pentru că nu poate exista un zero maimare sau mai mic decât un alt zero. Şi totuşi…

Şi totuşi insistăm să-l mai şi barăm din când în când, ca să îi dăm greu-tate mai mare.

Cine crede în zbor nu-şi face rezerve de pingele sau vâsle.Dar măcar o paraşută tot ar fi bine să-şi rezerve.

Oamenii ar progresa foarte mult dacă, în loc să aştepte să obţină ceeace nu au, s-ar folosi, aşa cum trebuie, de ceea ce au.

Oricum oamenii care aşteaptă astfel nu progresează mai deloc, dar nicide plugul de lemn nu te poţi folosi aşa cum trebuie şi să obţii rezultate foartebune.

Progresează foarte mult cei care caută să ajungă la ceea ce nu au, cucele mai eficiente metode pe care le au la dispoziţie.

Căpitan Petru CHIRIAC

Despre - O vorbă să-ţi mai spunDespre - O vorbă să-ţi mai spunMiercuri, pe 15 ianuarie, de

Ziua Culturii Naţionale, ieşenii l-auomagiat pe Mihai Eminescu la îm-plinirea a 164 de ani de la naştereasa. În organizarea Casei de Culturăa Municipiului Iaşi “MihaiUrsachi” a avut loc, la statuia luiEminescu de lângă Teiul poetuluidin Grădina Copou, un program depoezie, evocări şi muzică.

Evenimentul a debutat cupoezia “Glossă”, în interpretareaactorului Constantin Popa de laTeatrul Naţional “Vasile Alecsandri”. Au vorbit apoi despre viaţa şi operapoetului nostru naţional criticul literar Valentin Ciucă şi scriitorul AdiCristi, director al Casei de Cultură “Mihai Ursachi”. Au urmat depuneride coroane şi jerbe de flori la statuia lui Eminescu, iar manifestările aucontinuat cu recitări de poezii şi o paradă a costumelor de epocă.

La eveniment au participat, alături de ieşeni de toate vârstele, elevişi studenţi, cadre didactice şi oameni de cultură, reprezentanţi ai adminis-traţiei publice locale, precum şi militari din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate“Podu Înalt” şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi.

Redacţia

EMINESCU OMAGIAT EMINESCU OMAGIAT

La împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani, plutonier-adjutantprincipal(rtg.) Stoica G. Grigore, veteran de război, a fost vizitat dereprezentanţi ai instituţiilor militare din garnizoana Focşani alături de pri-marul comunei Vulturu, unde, prin persoana Şefului de Stat Major al Cen-trului Militar Zonal, colonelul Decebal Dîrdală, i-a fost înmânată felicitareasemnată de Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.

Emoţionat, dar pregătit de oaspeţi, veteranul de război şi-a primitmusafirii cu braţele deschise, împărtăşindu-le faptele sale de arme din alDoilea Război Mondial, care i-au adus medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cuSpade, cls.a 3-a.

Încorporat la vârsta de 21 de ani, participă la începerea celei de-adoua conflagraţii mondiale încadrat ca militar al Regimentului 33Infanterie Tulcea.

„Eram ochitor la mitralieră, amplasaţi în afara oraşului, în câmp,pentru apărarea antiaeriană a oraşului Tulcea. La începerea războiului auapărut avioane inamice ruseşti, unde unul l-am doborât chiar eu. Coman-dantul de Batalion m-a chemat la ordin şi mi-a spus că în urma declaraţiilorpilotului capturat, sunt decorat cu Medalia „Bărbăţie şi Credinţă”, cuSpade, cls.a 3a.

Ulterior am fost îmbarcaţi dela Tulcea în şlepuri până laIsmail. De la Ismail am plecat cufrontul către graniţa Nistru, spreOdessa, unde în data de 9 oc-tombrie 1941, ora 12.00, am în-fruntat un mare atac din partearuşilor, fiind luat prizonier. Amfost dus şi în Kazahstan, înLagărul cu numărul 99, dinCaraganda, loc în care ammuncit 5 ani sub pază în minelede cărbuni.

După 7 ani de prizonierat, în iulie 1948 am fost trimişi acasă însoţiţide santinele şi ofiţeri ruşi cu trenul până la Focşani, fiind predaţi apoiLagărului de repatriere. Trenul a mers zi şi noapte timp de 22 de zile. Aiciam rămas în carantină două săptămâni, până la 4 august 1948, când nis-a înmânat Ordinul de rămânere la vatră.

În 23 noiembrie 1942 a căzut prizonier şi fratele meu, Stoica C.Apostu, la Cotu Donului, şi a fost dus în Lagărul Celeabinsk, din Siberia,unde a decedat la 9 aprilie 1943”, îşi încheie mărturisirea plutonierul-adjutant principal (rtg.) Stoica G. Grigore, veteran de război, autorul primeimonografii istorice a comunei Vulturu.

locotenent Cătălina CRINTEA

VETERANII NOŞTRIVETERANII NOŞTRI

11În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014) www.jointophq.ro SUPLIMENT TEORIE MILITARĂ

METODE DE METODE DE DIMENSIONARE ADIMENSIONARE ACHELTUIELILORCHELTUIELILOR

BUGETARE BUGETARE ÎN SISTEÎN SISTE--MUL MILITARMUL MILITARCriza economico-financiară

actuală reprezintă o sursă importantă devulnerabilitate şi insecuritate. Aceastăsituaţie dificilă subminează necesităţilede apărare şi securitate ale statelorlumii, ceea ce duce la regâdireapriorităţilor de politică externă şi laredimensionări ale bugetelor militare,ale programelor de achiziţii şi înzes-trare şi, nu în ultimul rând, ale echipăriişi pregătirii forţelor. Fără susţinereafinanciară necesară, capacitatea dereacţie şi acţiune a forţelor şicapabilităţilor naţionale în caz de ten-siuni, crize sau conflict şi de îndeplinirea misiunilor interne si externe asumateva suferi la capitolul eficienţei.*

În România, ca şi în celelalteţări, o destinaţie importantă a resurselorbăneşti aflate la dispoziţia statului oreprezintă apărarea naţională, încondiţiile în care cheltuielile pentruapărare sunt cheltuieli neproductive (înmod direct), dependente valoric de fac-torii interni, externi şi internaţionali.

Bugetul de stat este principalulinstrument financiar care cuprinde ve-niturile mobilizate la dispoziţia statuluişi repartizarea acestora pe categorii decheltuieli. Rolul economic al bugetuluide stat se concretizează în încercărilestatului de a utiliza impozitele, taxele,subvenţiile şi alte cheltuieli publice ca

pârghii economice, ca instrument deinfluenţare a conjuncturii economice.

Rolul bugetului de stat semanifestă atât pe plan financiar cât şipe plan economic. În statele democra-tice moderne, elaborarea, execuţia şicontrolul bugetar sunt realizate în con-formitate cu procedurile de drept buge-tar şi în cadrul principiilor contabilităţiipublice, asigurâdu-se, în egală măsură,un echilibru între puterea legislativă şicea executivă, în conformitate cu pre-vederile constituţionale.

La elaborarea proiectului debuget al Ministerului ApărăriiNaţionale trebuie respectate principiilepoliticii bugetare, stabilite prin „Pro-gramul de guvernare”, şi anume:- Principiul minimizării costuluicolectării veniturilor bugetare, ce pre-supune înbunătăţirea administrării fi-scale sub aspectul profesionalismului şial logisticii, în vederea reducerii chel-tuielilor pentru controlul financiar şi,implicit, cele pentru colectareaobligaţiilor bugetare, avâd în vederefaptul că acestea sunt singurele chel-tuieli fără impact direct asupra econo-miei reale;- Principiul fundamentării cheltuieliipublice, prin care veniturile publice tre-buie afectate pe bază de programe pu-blice ce generează atât grade deprioritizare a cheltuielilor publice, câtşi cuantumuri în alocarea acestora;- Principiul performanţei cheltuielii pu-blice, în care cheltuiala publică trebuiesă fie alocată astfel înct să genereze unimpact supraunitar asupra produsuluiintern brut în raport cu fiecare unitatemonetară cheltuită, adică să aibă un

efect multiplicator asupra economieireale;- Principiul trasabilităţii banului public,ce presupune ca orice cheltuială să asi-gure informaţii transparente pe bazacărora să se identifice traseul de utili-zare a banului public, verigile de re-sponsabilitate în această cheltuire,precum şi posibilităţile de recuperare încaz de fraudă sau neglijenţă;- Principiul egalităţii de tratament afondurilor publice, conform căruia fon-durile publice interne şi fondurile pu-blice europene trebuie supuse acelorasiexigenţe instituţionale de eficacitate,economicitate şi eficienţă, precum şiacelorasi proceduri de asigurare asecurităţii şi recuperării lor în caz defraudă sau neglijenţă;- Principiul bugetizării multianuale, re-spectiv în maniera în care este elaboratşi monitorizat bugetul general consoli-dat se vor elabora bugete de proces(multianuale) pe procese economico-sociale relevante pentru drumul econo-miei spre asigurarea convergenţei realeşi nominale cu economiile europene. Înaceste condiţii, bugetul devine actul depreviziune a resurselor publice şi a mo-dului de utilizare a acestora,evidenţiind mărimea veniturilor ce potfi mobilizate la dispoziţia statului si ni-velul aprobat al cheltuielilor ce se vorefectua, pe o perioadă de timpdeterminată.

Sistemul de planificare, progra-mare, bugetare şi evaluare are la bază

analiza cost – avantaje şi drept obiectivdefinirea unor criterii raţionale de ge-stionare a banului public, în sensulrepartizării creditelor bugetare pe bazaavantajelor nete pe care le comportă di-feritele categorii de cheltuieli.

(continuarea în numărul viitor)Bibliografie1. Lege privind planificarea apărării,

nr. 473/2004, publicată în MonitorulOficial al României,Partea I, nr. 1.052/12.11.2004;2. Lege privind finanţele publice, nr.

500/2002, publicată în Monitorul Ofi-cial al României,Partea I, nr. 597/13.08.2002;3. Legea bugetului de stat pe anul

2011, nr.286/ 2010;4. Directiva de Planificare a Apărării

nr. 08/2008-2013, aprobată prin ordi-nul ministrului apărării nr.MS.109 din06.06.2007;Lucrări autori români1. Mureşan Doina – Sistemul de Pla-

nificare, Programare, Bugetare si Eva-luare, Editura Universităţii Naţionalede Apărare „Carol I”, Bucuresti,2007;2. Văcărel Iulian şi colectivul,

Finanţe publice, Ediţia a VI-a, EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucuresti,2007;

3. Văcărel Iulian, Bugetul pe pro-grame multianual, Editura Expert,Bucureşti, 2002.

Locotenent Marius Ciobanu

ÎNCĂRCAREA,ÎNCĂRCAREA,DESCĂRCAREA ŞIDESCĂRCAREA ŞITRANSPORTUL ÎNTRANSPORTUL ÎN

CONDIŢII DE SECURICONDIŢII DE SECURI--TATE A ARMAMENTUTATE A ARMAMENTU--

LUI ŞI MUNIŢIILORLUI ŞI MUNIŢIILORActivităţile de transport a arma-

mentului şi muniţiilor se execută decătre Compania Transport DepozitareArmament şi Muniţii din cadrulBatalionului 469 Sprijin Logistic,,PUTNA” în baza regulamentuluiasigurării tehnice cu armament şimuniţii în timp de pace.

Transportul armamentului şimuniţiilor se execută pe cale ferată, învagoane complete, sau cu mijloaceauto.

În vederea executării trans-portului, mijloacele trebuie să fie înstare tehnică şi de întreţinere bună;podeaua şi pereţii nu trebuie să aibăgăuri sau crăpături, uşile, ferestrele şigurile de aerisire ale vagoanelor trebuiesă fie închise, încuiate şi sigilate iarobloanele autovehiculelor bine fixate.

Paza transporturilor de arma-ment şi muniţii pe calea ferată sau cumijloace auto va fi asigurată cu gărzicomandate de ofiţeri, maiştrii militarisau subofiţeri constituite cu efective, deregulă, din unităţile primitoare.

Operaţiunile de încărcare-descărcare şi transport a armamentuluişi muniţiilor se execută cu echipe nu-mite prin ordin de zi pe unitate iarînainte de începerea lucrărilor deîncărcare descărcare, personalul esteinstruit asupra regulilor de lucru şinormelor de securitate şi protecţia

muncii.Conducătorul activităţii

participă permanent la executarealucrărilor şi răspunde de:- buna stare şi folosirea corectă autilajelor pe timpul lucrului;- numirea la timp a echipelor deprevenire şi stingere a incendiilor şiasigurarea punctelor de încărcare-descărcare cu mijloace de stins in-cendii;- starea tehnică a vagoanelor sauautovehiculelor puse la dispoziţie pen-tru încărcare-descărcare;- aşezarea corectă a armamentu-lui şi muniţiilor în vagoane sau autove-hicule şi asigurarea lor pe platforme;- executarea la timp a lucrărilorde încărcare şi descărcare;- respectarea întocmai anormelor de protecţia muncii.

Lucrările de încărcare-descărcare a armamentului şi muniţiilorse execută, de regulă, numai pe timp delumină. În unele situaţii, la ordin spe-cial, se admite ca încărcare-descărcareasă se facă pe întuneric; în aceste cazuri,locurile unde se execută lucrări deîncărcare-descărcare sunt iluminate,folosindu-se grupuri electrogene dis-puse la cel puţin 50 metri, iar corpurilede iluminat la cel puţin 5 metri destivele de muniţii. În lipsa grupurilorelectrogene se folosesc farurilemaşinilor sau lanternele.

Pentru executarea lucrărilor deîncărcare-descărcare a armamentului şimuniţiilor, cu excepţia muniţiilorpericuloase la manipulare şi a pul-berilor cu fum, se folosesc mijloacelemecanizate avute la dispoziţie, care în-deplinesc condiţiile de securitate înlucru.

Încărcarea şi descărcareamuniţiilor periculoase şi pulberilor cufum se execută numai manual, dacăgreutatea lăzii nu depăşeşte 25 kg. Încazul sarcinilor mai mari, dar care nudepăşesc 200 kg., se pot folosicărucioarele prevăzute în mod obliga-toriu cu roţi de cauciuc.

După descărcare, acestea sedepun la cel puţin 100 m de alte maga-zii sau stive cu muniţii sau în magaziade izolare, până la distrugerea lor.

La încărcarea sau descărcareaarmamentului sau muniţiilor serespectă următoarele reguli:- este admis la lucru numai per-sonalul sănătos şi care are avizulmedical că poate executa asemenealucrări;- la manipularea armamentului şimuniţiilor de către un singur om, greu-tatea materialelor cu ambalaj nu trebuiesă depăşească 30 kg., iar greutateamuniţiilor periculoase 25 kg.; femeilenu au voie să ridice o greutate mai marede 20 kg. iar două femei au voie săridice împreună cel mult 50 kg.;- manipularea ambalajelor cu ar-mament sau muniţii mai grele de 30 kg.se face în mod obligatoriu de către doioameni; lăzile se apucă cu ambelemâini de partea de jos (fundul lăzii)

Pe timpul manipulării arma-mentului şi muniţiilor este interzis:- să se transporte lăzi pe umerisau pe spate;- să se manipuleze muniţii,mijloace de aprindere, pulberi şi ex-plozivi în vrac, fără ambalaje, în am-

balaje deteriorate sau care nu sunt în-chise cu capac, precum şi dacă nu suntfixate corect în juguri;- să se răstoarne, să se târască, săse scape sau să se arunce lăzile cu ar-mament sau muniţii.

La încărcarea sau descărcareaarmamentului şi muniţiilor, cu braţelesau cu cărucioarele, se vor asigurapodeţe sau rampe de trecere, a cărorlăţime să permită mişcarea liberă, îndouă sensuri, a cel puţin 2 oameni;căile de acces vor fi nivelate iar gropileastupate.

Pe timp de îngheţ, pe căile deacces şi pe rampele de încărcaredescărcare, se presară nisip sau zgură.În cazul transporturilor auto, muniţiilede artilerie, de aruncătoare şiaruncătoare de proiectile reactive, cufocosul neînşurubat pot fi aşezate cuaxul de simetrie longitudinal paralel cudirecţia de mişcare luându-se măsuri caproiectilele din lăzi să nu fie orientatecu ogiva spre mijlocul de amorsare aîncărcăturilor de la loviturile înveci-nate.

Mijloacele auto care transportăarmament şi muniţii trebuie să fiedotate cu 1-2 stingătoare manuale înperfectă stare de funcţionare, lăzi cunisip şi lopată. La transportulmuniţiilor cu mijloace auto acestea tre-buie să aibă eşapamentul plasat în faţacabinei şoferului, iar pe timpuldeplasării vor fi prevăzute cu steguleţenegre.

sergent-major Gigel DOBRINOIU

L o g i s t i c ăL o g i s t i c ă

A s i g u r a r e f i n a n c i a r ăA s i g u r a r e f i n a n c i a r ă

12În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014) www.jointophq.ro SUPLIMENT TEORIE MILITARĂ

TEHNOLOGIE TEHNOLOGIE PENTRU PENTRU

NEUTRALIZAREA DEINEUTRALIZAREA DEIUtilizarea Dispozitivelor

Explozive Improvizate/ImprovisedExplozive Devices-IED a devenit atâtde răspândită, încât aceasta reprezintăîn prezent o ameninţare globală şi dedurată.

DEI-urile rămân cele mai mariameninţări la adresa militarilor din tea-trele de operaţii, care acţionează fie îm-barcat sau pe jos, şi pot apărea în multeforme, simple sau complexe, atât dinpunct de vedere al construcţiei cât şi almodului de detonare.

Cei care confecţionează DEIfolosesc ca materie primă în specialmuniţie abandonată, astfel că orice gru-pare teroristă care are acces la proiec-tile de artilerie sau de aruncătoare,poate să confecţioneze unul. Compo-nentele şi modul de amplasare evo-luează pe o linie de continuă noutate.

Confecţionerea DEI-urilor estediferită acestea variind de la construcţiisofisticate până la cele foarte simple,având diverse forme, mărimi şi princi-pii de funcţionare. Acestea pot fi mo-bile, cum ar fi o maşină plină curecipiente de propan, sau imobile, cumar fi proiectile de artilerie îngropatelângă calea de acces. Inamicul face totposibilul pentru a ascunde şi camuflaDEI-urile în mediul înconjurător.

Organizaţia pentru Ştiinţă şiTehnologie Militară (OSTM) din

Australia a făcut cunoscută fabricareaunui nou robot menit să contracarezedispozitivele explozive improvizate,denumit SPIKER.

O demonstraţie a posibilităţilorde acţiune ale acestuia a fost organizatăcu ocazia unei Conferinţe pe tema teh-nicii de luptă terestră, la Brisbane înanul 2008.

Inovaţiile precum acest robot

sunt parte a unui program al OSTMvizând sprijinirea trupelor australienedislocate în diferite teatre de operaţii.

SPIKER (Special Purpose IEDKiller Experimental Robot) este un ve-hicul controlat de la distanţă, pe carepot fi amplasate un număr de dispozi-

tive diferite, inclusiv explozibili, fiindcreat pentru efecuarea „muncii mur-dare”şi periculoase şi pentru a salvavieţile soldaţilor.

Avantajul oferit de folosireaunui astfel de dispozitiv este faptul căpermite personalului care il deserveştesă rămână la o distanţă de siguranţă petimpul cercetării UXO/IED.

Faţă de alţi producători care auconfecţionat roboţi similari, SPIKERare avantajul de a fi mult mai puţin cos-tisitor (aproximativ 15000 $ - aproxi-mativ o zecime din costul de fabricaţiea altor dispozitive similare).

Dispozitivul este controlat printelecomandă, având montate 2 camere- una pentru ghidarea acestuia de cătreoperator şi cea de a doua pentru facili-tarea amplasării materialelor necesareneutralizării UXO/IED.

Operatorul controlează sistemulprin joystick si vizualizează imaginileîn timp real de la o staţie video porta-bilă. Sistemul poate fi controlat şi ma-nual prin folosirea unor ochelarispeciali.

Comunicarea radio şi videodintre robot şi operator se poate realizala distanţe mai mari de 500 m, staţiafiind dotată cu mijloace de bruiaj/eli-minare a interferenţelor.Surse: http://www.defence.gov.au/mi-nister;http://www.defence.gov.au/media/download/2008/

maior Ioan Levărdă

IMPACTUL TACTICAL MODERNIZĂRII

TANCULUI TR 85-800ATPS

Începând cu anul 1999, în ca-drul procesului de modernizare aArmatei României, s-a ajuns la conclu-zia că pentru a fi în pas cuevoluţia tehnicii blindate dinalte armate, tancurile româneştitrebuie îmbunătăţite prinadăugarea ca tip de proiectilfolosit proiectilul tip săgeată.Pentru realizarea acestuideziderat s-a iniţiat un procesde modernizare a tan-cului TR-85 800 pentru a per-mite executarea tragerilor cuacest tip de muniţie, rezultatulprimind denumirea TR-85 800ATPS (adaptat tragerilor cuproiectil tip săgeată).

P r i n c i p a l e l emodificărilor aduse sistemelorcomponente ale tancului con-stau în: - Modernizarea tunului calibru100 mm, principalul sistem dearmament din dotarea tancului;- Modernizarea softului sistemciclop;-Modernizarea luneteiTS32PV, care a constat în in-troducerea scalei pentru

proiectilul BM 412 SG; -Modernizarea legăturii elastice.

Proiectilul tip săgeată este deconcepţie israeliană, are o viteză dezbor cuprinsă între 1200 - 1400 m/s şipoate perfora blindaje cu grosimea depână la 0.44 m, datorită densităţii maria masei proiectilului şi a conservăriienergiei cinetice. Efectul de distrugeredincolo de blindaj se realizează prin

schijele rezultate din corpul proiectilu-lui şi blindaj, datorită diferenţei mariîntre tensiunea interioară în momentultrecerii prin blindaj şi la ieşirea dinblindaj1. Din punct de vedere tactic tan-cul TR-85 800 ATPS oferă anumiteavantaje pe câmpul de luptă, astfel:

Creşterea eficienţei executării ochiriila distanţe mai mari, datorită modifică-rii distanţei loviturii directe de la 1200la 1726 m; Creşterea eficacităţii efec-tului la ţintă datorită capacităţii sporitede perforare a blindajelor şi a probabi-lităţii mici de ricoşare din blindaj; Po-

sibilitatea angajării eficiente aţintelor la distanţe mari, cu păs-trarea efectului la ţintă (astfel ladistanţa de 4000 m posibilitateade perforare a blindajelor fiindde 328 mm).

În concluzie, tancurilemodernizate ATPS sunt mai efi-ciente in lupta antitanc, acestfapt ducând la creşterea încred-erii tanchiştilor în tehnica dindotare şi implicit a moraluluiechipajelor de tancuri pe câmpulde luptă.

1Sursă : Completare la A-27,volumul XX, Regulamentul cu-noaşterii şi serviciului la mate-rial tunul antitanc calibru 100mm, Sibiu, 1999.

Sergent- major Claudiu MIHALCEA

Foto: Plutonier-majorTraian PRISECARIU

T e h n i c ăT e h n i c ă

T e h n i c ăT e h n i c ă

13În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014) www.jointophq.ro SUPLIMENT TEORIE MILITARĂ

CONSIDERAŢIIPRIVIND INTEGRAREA

STRUCTURILOR DERACHETE ŞI ART.A.A.

DIN COMPUNEREAFORŢELOR TERESTRE

ÎN SISTEMUL DECOMANDĂ CONTROLAERIAN NAŢIONAL

(S.C.C.A.N.)În condiţiile actualului mediu

internaţional de securitate, N.AT.O. adefinit şi a validat concepţia cu privirela realizarea Sistemului Integrat deApărare Aeriană N.A.T.O. (NATO In-tegrated Air Defence System) care cu-prinde principiile şi concepţiiledirectoare pentru îndeplinirea misiuniide apărare aeriană colectivă a Alianţeişi asigură generarea capabilităţilor des-tinate managementului situaţiilor decriză şi conflict.

Esenţa integrării o reprezintătransferul responsabilităţii, a forţelor şia autorităţii necesare întrebuinţăriiacestora către Comandamentul Supremal Forţelor Aliate din Europa (SA-CEUR) pentru apărarea ţărilor euro-pene membre N.A.T.O., împotrivaatacurilor aeriene, pe timp de pace, însituaţii de criză şi conflict.

Integrarea în NATINADS re-prezintă unirea sistemelor naţionale de

apărare aeriană a statelor membre aleAlianţei într-un sistem unic de apărareaeriană al NATO, la nivelul Europei,

care dispune de forţe, facilităţi şi struc-turi operaţionale de comandă şi controleficiente în timp de pace, în situaţii decriză şi la război.

Concepţia de apărare antiae-riană integrată a României atribuie au-toritatea şi responsabilitatea controluluiacţiunilor în spaţiul aerian către StatulMajor al Forţelor Aeriene. În acelaşitimp, concepţia stabileşte ca o cerinţăde bază pentru materializarea acţiuniide apărare aeriană integrată interconec-tarea sistemelor de comandă-controlale mijloacelor aerian, precum şi alemijloacelor de rachete şi art.AA. ale tu-turor categoriilor de forţe, în cadrul sis-temului de comandă control întrunit

(fig.1).Sistemul de Comandă Control

Aerian Naţional (S.C.C.A.N.) este in-tegrat, automatizat şi are un singurCentru de Operaţii Aeriene, cu respon-sabilităţi în comanda centralizată a for-ţelor de apărare aeriană la nivelnaţional, indiferent cine le subordo-nează administrativ sau ierarhic.

Comanda şi controlul, prin con-ectarea unor elemente C2A transporta-bile, mobile sau aeropurtate suntnecesare în egală măsură, pentru For-ţele Aeriene, Forţele Terestre şi ForţeleNavale şi sunt posibile tehnic şi func-ţional.

Elementele cheie pentru plani-

ficarea apărării aeriene integrate suntconstituirea sistemului de comandăcontrol la standarde NATO şi utilizarealegăturilor de date, iar cerinţa funda-mentală pentru integrare o reprezintă lanivelul Statului Major al ForţelorTerestre existenţa unui software intero-perabil.

Acest software trebuie să asi-gure în principal: modalităţile de dise-minare a informaţiilor de radiolocaţiepentru cunoaşterea situaţiei aerienelocale, înştiinţarea reciprocă despreacestea, stabilirea procedurilor de pla-nificare a acţiunilor structurilor de apă-rare aeriană/antiaeriană, precum şipentru conectarea mijloacelor de cerce-tare prin radiolocaţie ale S.M.F.T. laS.C.C.A.N. prin legături de date ASTE-RIX, LINK-1 sau AWCIES (protocoalede comunicaţii standardizate).

Interconectarea forţelor partici-pante la operaţia întrunită într-o reţeaintegrată permite creşterea zonei de ac-ţiune întrunită a sistemelor de arme, îndistanţă şi altitudine, dar mai ales creşteviteza de reacţie prin reducerea cicluluicomplet de conducere, datorită elimi-nării timpilor de întîrziere necesarivehiculării informaţiilor de cooperare,introducerii acestora în procesul deluare a deciziei şi de transmitere aordinelor.

locotenent-colonelVasile Oană

Aspecte cuprinse înAspecte cuprinse înregulamentul logisticiiregulamentul logisticii

acţiunilor de luptăacţiunilor de luptăprivind mentenanţaprivind mentenanţatehnicii militaretehnicii militare

Evoluţia spectaculoasă şi per-spectivele inimaginabile de dezvoltareîn viitor a oricărei categorii de tehnică,a impus stabilirea unor modalităţi deintervenţie eficientă asupra acestora,pentru a le menţine în stare de funcţio-nare, la parametri normali, cel puţin,până la uzura lor morală. Nu putemcrede că, iniţial, odată cu realizareaobiectelor de folosinţă, au fost gândite,pentru a le face proprii utilizări şi pre-lungirii vieţii, tehnologiile de întreţi-nere şi reparare aferente. Mai târziu,când au fost create maşinile unelte, bu-nurile de larg consum, instalaţiile com-plexe etc., a apărut, în primul rând, dinconsiderente economice, necesitatea dea le utiliza o perioadă cât mai îndelun-gată de timp, în condiţii bune şi cât mairentabil.

Orice produs are o durată defolosire iar pe parcursul acesteia, el estesupus unui proces de uzură, proces carede regulă cuprinde trei perioade (fig.1), când asupra acestuia, trebuie să seintervină eficient pentru restabilireaperformanţelor în vederea utilizării în-delungate şi anume: - curba a repre-zintă situaţia unui produs fabricat şiutilizat în condiţii foarte bune; - curbab reprezintă situaţia unui produs fabri-cat şi utilizat în condiţii normale;

- curba c reprezintă situaţia unui produsfabricat şi utilizat în condiţii anormale.- perioada iniţală, când numărul

defecţiunilor apărute în timpul rodaju-lui sunt relativ mari;- perioada normală (utilă) deviaţă, când defecţiunile sunt reduse canumăr şi întâmplătoare;- perioada finală, când număruldefecţiunilor datorate fenomenelor deuzură sau îmbătrânire cresc suficient demult.

De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent, dicţionarele şioamenii de ştiinţă au prezentat punctede vedere referitoare la definirea an-samblului de măsuri necesar a fi luatepentru întreţinerea şi repararea unui

bun, oricare ar fi el, măsuri reunite înconceptul „mentenanţă".

La definirea conceptului dementenanţă, potrivit fiecărei perioadede timp, la care oamenii de ştiinţă s-auraportat, au contribuit condiţiile con-crete create de dezvoltarea economică,socială şi culturală, cunoştinţele ştiin-ţifice şi tehnice existente.

Se regăsesc în literatura de spe-cialitate şi e firesc să fie aşa, diversedefiniţii care încearcă să statueze con-ceptul de mentenanţă.

Conform punctelor de vedereale autorilor mentenanţa reprezintă un

ansamblu de acţiuni tehnico-organiza-torice, care au ca scop asigurarea obţi-nerii unor performanţe maxime pentrubunul considerat (utilaj, clădire, insta-laţie etc.). Această opinie, de altfel, estesusţinută de normele franceze din do-meniul mentenanţei, care lămurescurmatorul aspect: o combinaţie de ac-tivităţi tehnice, administrative şi de ma-nagement. Repun în funcţiune saumenţin în condiţii de siguranţă în func-ţionare. Astăzi se consideră că mente-nanţa reprezintă o treaptă superioară adeservirii mijloacelor fixe, către caretrebuie să aspire toate întreprinderile, onouă cultură şi optică modernă, careconduc la obţinerea unei eficienţe ma-xime a activităţii economice.În România, termenul de mentenanţă aînceput să fie utilizat după anul 1990,el fiind substituit până la acea dată, cutermenii „întreţinere şi reparaţie".

Termenul de mentenanţă esteobligatoriu a fi folosit în activităţiletehnice care se desfăşoara în armată,prin impunerea care o exercită docu-mente precum: Strategia Militară aRomâniei; Regulamentul logisticii ac-ţiunilor militare L-1 din 1999; DoctrinaOperaţională a Trupelor de Uscat.

Folosirea cu interpretări variatea conceptului de mentenanţă, în acestedocumente, impune prezentarea unorpuncte de vedere asupra sferei de cu-prindere a acestuia.(continuare în nu-mărul viitor)

maior Gabriel Demetercă

T a c t i c ă d e s p e c i a l i t a t eT a c t i c ă d e s p e c i a l i t a t e

L o g i s t i c ăL o g i s t i c ă

Fig. 1

MFAS LFASLOGFASAFASINT C2

SISTEM C2MARITIM

AOCC

SISTEM C2AERIAN

SISTEM C2TERESTRU

AOCC

fig. 1 - SISTEM C 2 ÎNTRUNIT

14În slujba patriei Nr. 4 (31 ianuarie 2014) www.jointophq.ro SUPLIMENT TEORIE MILITARĂ

Revoluţia informaticăla nivelul Armatei României

Beneficiile implementării bazei dedate integratoare şi programelor demanagement al proiectelor în proce-

sul decizional la nivelul M.Ap.N.Sistemele informatice au revoluţionat proce-

sele decizionale şi de management ale ArmateiRomâne încă de la implementare. Revoluţia, con-form Dicţionarului Explicativ al Limbii Române este„o etapă a dezvoltării în care au loc transformăricalitative profunde, schimbări radicale, esenţiale,orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou,asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid”.

Analizând implicaţiile integrării sistemelorinformatice şi aplicaţiilor software în procesele de-cizionale şi de management, putem afirma că ArmataRomână a trecut prin diferite faze ale unei revoluţiiinformatice. Computerul a schimbat radical modulde funcţionare a structurilor M.Ap.N., modul decolectare, prelucrare şi gestionare a informaţiilor re-modelând, pe cale de consecinţă, sistemul de man-agement. Totodată, revoluţia informatică la nivelularmatei nu a luat sfârşit întrucât noi provocări seîntrevăd la orizont.

Ne vom concentra studiul asupra unorprovocări de ordin administrativ pe care le are de în-fruntat sistemul militar, şi anume:I. Integrarea volumului marede informaţii generate dediferitele softuri utilizate petru efi-cientizarea procesului decizionalcu ajutorul unei singure Baze deDate . II. Planificarea, organizarea,executarea, monitorizarea, con-trolul şi evaluarea activităţilor uti-lizand Project ManagementSoftware.III. Beneficiile utilizării uneibaze de date integratoare.

Astăzi la nivelul struc-turilor Armatei Române utilizăm mai multe softuripentru eficientizarea gestionării resurselor, cum arfi STATEC, RESMIL, LOGREP,LOGSTAT, EBUMAR, MicrosoftOffice etc. Producerea sauachiziţionarea acestor programe in-formatice de către M.Ap.N. a sur-venit ca urmare a necesităţiirezolvării problemelor de manage-ment identificate. Deşi aceste softuriau sporit funcţionalitatea sistemelorşi subsistemelor militare, totuşiacestea nu reuşesc să integreze efi-cient cantitatea mare de informaţiişi implicit să susţină eficient proce-sul de luare a deciziei. Devineimperativă implementarea unei bazede date integratoare la nivelul armatei care să struc-tureze în mod logic numărul mare de înregistrări saufişiere, cu posibilitatea actualizării automate aacestora în timp real. În felul acesta, datele stocate înfişiere independente/distincte sunt concentrateîntr-un fond comun de înregistrări cu posibilitatea

utilizării lor în numeroaseaplicaţii. Aşa oriceinformaţie este înregistratăo singură dată şi poate fiutilizată ori de câte ori este nevoie, de către diferiţiutilizatori în diferite momente.

O bază de date realizată utilizând MicrosoftAccess, oferă posibilitatea gestionării tuturorinformaţiilor într-un singur fişier. Într-un fişier bazăde date Access, avem posibilitatea să utilizăm:- Tabele (Table), pentru stocarea datelor.Datele sunt stocate o singură dată într-un tabel darpot fi vizualizate din mai multe locaţii. Când seactualizează datele într-o locaţie, automat acestea sevor actualiza oriunde apar. - Interogări (Query), pentru găsirea/regăsireadatelor dorite.- Formulare (Form), pentru a vizualiza, aadăuga şi actualiza datele din tabele.- Rapoarte (Report), pentru a analiza sau im-prima date cu aspect specific. - Importul/Exportul de fişiere din/în MicrosoftProject, Excell sau Word.Exemplu practic:

Presupunem că la nivelul M.Ap.N. există obază de date integratoare realizată cu ajutorul Mi-crosoft Access (software inclus în pachetul MicrosoftOffice 2007, program achiziţionat de M.Ap.N. dinanul 2008). Într-o abordare simplistă, baza de date ar trebui să fie

structurată conform figurilor 1 şi 2.Presupunem că există fişiere în care se fac

înregistrări, conform legilor, regulamentelor şi or-

dinelor în vigoare care să vizeze, personalul, activele,obiectele de inventar, bunurile materiale, resurselefinanciare etc. Pornim de la ipoteza ca tabelele cuînregistrările sunt interconectate, s-au stabilit relaţiilede dependeţă între parametri, astfel orice modificarea unui parametru de către militarul cu atribuţiile îndomeniu, pe cale de consecinţă, va actualiza automatbaza de date.Ipoteza de lucru 1.1:

Din cadrul UM 01551 Galaţi, începând cudata de 21.06.2014, un numar de 3 ofiţeri din cadrulStatului Major, 14 subofiţeri mecanici conductori şi23 SGP şoferi, vor participa la o misiune externă înTO Afganistan pentru o durată de 200 de zile. Com-partimentul Sl actualizează prezenţa nominală a per-sonalui, automat se actualizează: Centralizatoarelecu drepturile de echipament, materiale SSM şibăneşti, cererile de fonduri, prezenţa, grupeleoperaţionale şi serviciile la alertă, tabelele cu person-alul ce urmează să efectueze testările psihotehnice,psihologice, testarea anuală a serviciilor, prezenţapersonalului la instrucţie, calculul fondului de timppentru I.T.S., planificarea anuală a concediilor(pentru păstrarea procentului de prezenţă), încadrareatehnicii cu personal etc. Ipoteza de lucru 1.2:

În data de 23.07.2014, în UM 01551, ies dinreparaţie 2 DAC 665 T, 1 Tc TR85 M1 şi 3 staţii radio Harris RF5800V. Locţiitorul tehniccompleteză formularele „Co-manda de reparaţii nr.121-126”.Automat se vor actualiza: cental-izatorul comenzilor de reparaţii,stările de operativitate ale com-paniilor, batalionului etc., is-toricul reparaţiilor, Planul SLI,documentele electronice la Alertă(grupe operative, graficele de în-colonare, etc.), situaţiile central-izatoare cu necesarul de piese şi

materiale pentru completarea stocurilor uz, tabelelecentralizatoare cu materialele necesare executării

ITS, ZVIEM, planul anual dementenanţă (repartiţia mo-toresurselor pe categorii detehnică, intreţinerile şi reparaţiile),etc. .

Concluzii:Actualizarea manuală a re-

spectivelor situaţii, necesită unconsum inutil de timp şi resurseumane şi nu se realizează în timpreal. Putem observa cu uşurinţă,din aceste două ipoteze de lucru,beneficiile implementării unei ast-

fel de baze de date integratoare în structurile militarepană la nivelul companiilor. Orice informaţie estedisponibilă în timp real şi poate fi utilizată de cătretoate eşaloanele în optimizarea deciziilor. (contin-uarea în numărul viitor)

locotenent Gabriel Toma

C o m u n i c a ţ i i ş i i n f o r m a t i c ăC o m u n i c a ţ i i ş i i n f o r m a t i c ă

Figura 1. Schema bloc a unei aplicaţii dinpunct de vedere utilizator

Figura 2. Schema bloc a unei aplicaţii din punct devedere al proiectantului

ÎN SLUJBA PATRIEI Copyright

Este autorizată orice repro-

ducere, fără a percepe taxe, cu condiţia

indicării cu exactitate a numărului şi a

datei apariţiei publicaţiei

Redactor şef: Locotenent - colonel Eduard BORHANRedactor : P.c.c. Lenuţa-Carmen LUPULEASAReporter-fotoreporter: P.c.c. Olga MURARIU Contact: www.bg15mc.ro

Răspunderea juridică pentru materialele Răspunderea juridică pentru materialele publicate aparţine autorilor. publicate aparţine autorilor.

Manuscrisele nu se înapoiază.Manuscrisele nu se înapoiază.