16
O it(p:/Av\v\v. a d e v a ru l. ea ro w eb . ro ANUL XIV NR. 3 6 8 4 ISSN 1220-3203 MARŢT , 17 DECEMBRIE 2002 16PAGINI4.000 LEI Mai doreşte PSD alegeri anticipate? VALER CHIOREANU U n sondaj de opinie realizat, în Bucureşti, de Biroul de Cercetări — Sociale demonstrează (în măsura în care respectivele cercetări sociologice sînt credibile) că, dacă ar avea loc acum alegeri anticipate, partidul ai cărui lideri doresc cu ardoare să le organizeze, PSD, ar beneficia de voturile a numai 27% din locuitorii Capitalei. în mod normal, acest semnal de alarmă ar trebui luat în considerare de partidul de guvemămînt. Vasâzicâ, într-un oraş în care numai funcţia de primar general aparţine altui partid, consiliile (general şi de sectoare) sînt dominate de reprezentanţi ai PSD, care îşi impune voinţa şi atunci cînd are de luptat cu, poate, cel mai încăpăţînat politician al momentului, un sondaj de opinie demonstrează clar că există pericolul ca partidul de guvemămînt să piardă alegerile. Sigur, el ar întruni, din nou, cele mai multe voturi, 27 la sută, dar liderii săi nu pot trece cu vederea că, in urma anticipatelor, structurile de putere ar fi radical schimbate în defavoarea sa. Asta, pentm că PSD este urmat.de PRM cu 22 la sută din preferinţe, de PNL cu 20 la sută şi PD, cu 16 la sută. Este normal ca aceste proporţii să se reflecte in Consiliul general şi cele de sector, şi nu e deloc sigur că primăriile ar fi conduse, ca acum (cu excepţia celei generale) de primari ai PSD. Mai există un aspect oarecum neglijat de adepţii organizării alegerilor anticipate. Liderii PSD presupun câ, dacă ar aştepta alegerile la termen, procesul de erodare a popularităţii formaţiunii conduse de ei s- ar accentua şi câ şansele de cîştigare a scrutinului ar scădea foarte mult. Asta, dacă guvernul ar iniţia măsuri dure de reformare a economiei, cu impact direct asupra alegătorilor. Problema este că, aşa cum sublinia un cunoscut comentator politic, economia românească (ceea ce a rămas din ea) nu poate fi reformată. Marile întreprinderi de stat, care ar trebui să fie privatizate, nu interesează pe nimeni. Ele sînt atît de mari consumatoare, îneît au devenit adevărate găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor străin serios. Cei care vor veni de acum înainte în România se vor feri sâ cadă în asemenea capcane, preferind sâ construiască ei înşişi fabricile pe care le vor considera aducătoare de venituri. Aşadar, amintitele măsuri dure de reformă, care să taie din elanul viitorilor şomeri de a-i vota pe candidaţii partidului de guvemămînt, nu se vor mai produce. Ar rămîne ca argument în favoarea anticipatelor, lupta împotriva compţiei. Sondajul amintit dezvăluie însă mai degrabă neîncrederea alegătorilor în rapacitatea guvernului de a domoli din energia cu . care evoluează respectivul fenomen în România. Iar raportul de ţară întocmit pentru suirimitul de la Copenhaga situează România pe primele locuri într-un clasament european, eonstatînd că în ţara noastră corupţia este departe de a avea o rezolvare. Ei bine, dacă alegerile ar avea loc la termenul stabilit în Constituţie, guvernul Năstase jnjmtea să demonstreze că programul continuare în pagina a 16-a M W ' w Funar s-a prezentat în faţa C o n s iliu lu i 1 OCfll ’RlTTTil Secretarul general al PSD Cozmin Guşă a declarat, ieri, câ şedinţa Biroului Executiv Central al partidului care trebuie sâ analizeze cazurile liderilor locali acuzaţi de corupţie a fost amînată din nou pentru luna ianuarie. Guşă a precizat că această şedinţă “nu se amînă la nesfirşit”, dar au existat “probleme legate de agendă”. “Este în interesul PSD ca această judecată să' fie făcută coerent şi corect, astfel vom avea un răspuns pozitiv la nivelul consistenţei partidului. Nimeni nu este mai interesat decît noi să rezolvăm aceste probleme”, a spus Guşă. Cu un zîmbet larg, sclipitor de senin şi nevinovat, ca după ,o glumiţă care, timp de şapte luni, a blocat administrativ municipiul, primarul Funar a apărut la şedinţa convocată de îndată a Consiliului local Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi, un singur punct: proiectul privind rectificarea bugetului municipiului pe anul 2002. în urmă cu cîteva zile, ___________ Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a H l " Se inventariază proprietăţile confiscate abuziv Asociaţia proprietarilor deposedaţi abuziv de stat şi Comitetul pentru proprietate privată româno-american lansează un apel către organismele interne şi-internaţionale, precum şi către instituţiile statului în vederea respectării dreptului de proprietate al cetăţenilor României. Potrivit Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de stat şi Comitetului pentru Proprietate Privată româno-american, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1123/1997 privind respectarea obligaţiilor şi angajamentelor României, iar articolul 14 al acestei Rezoluţii vizează problema restituirii proprietăţilor: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei solicită autorităţilor române sâ amendeze legislaţia privind retrocedarea proprietăţilor confiscate şi expropriate, în mod special amendarea legilor 18/1991 şi 112/ 1995, astfel îneît să se facă ceea ce este necesar pentru restituirea acestor proprietăţi in integrum sau prin compensare corectă pe loc. Legea 10/2001 a fost adoptată pentm a corecta injustiţiile cauzate de precedentele acte normative, dar nu le rezolvă pe cele create prin Legea 112/1995, este specificat în apelul Comitetului pentru Proprietate Privată şi Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv, iar soluţia echitabilă în problema restituirii proprietăţilor este restitutio in integrum a proprietăţilor abuziv confiscate. în aceste condiţii, Comitetul pentm proprietate privată româno- american inventariază proprietăţile neretrocedate din Transilvania, informaţii suplimentare putînd fi • obţinute de la sediul organizaţiei din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii 11, etaj 1, în fiecare zi de marţi, de la ora 16. Mihaela LĂPUŞAN Marea Britanie va sprijini România în reformele economice si administrative Ambasadorul Marii Britanii în România, Quinton Quayle, salută decizia Consiliului European de la Copenhaga de a primi România în UE în anul 2007. într-un comunicat remis, ieri, presei, ambasadorul britanic apreciază că 2002 a fost un, an excelent pentru diplomaţia românească, “culminînd cu rezultatul pozitiv obţinut la întrunirea Consiliului European de la Copenhaga”. Quinton Quayle felicită Guvernul României "pentm concluziile summitului, prin care se stabileşte ca România să fie primită în Uniunea Europeană în 2007. întrunirea Consiliului European a fost-una “istorică”, consideră Quayle, adăugind că Marea Britanie a jucat un rol important în această reuniune. “De la discursul-cheie ţinut de Tony Blair în faţa Parlamentului României în 1999 şi pînă acum, Marea Britanie a sustinut fervent aderarea României la UE. La Copenhaga, Tony Blair a salutat faptul câ România se află deja bine înscrisă pe traiectorie, ca rezultat al schimbărilor pe care le face, pentm a deveni membră a Uniunii Europene”, afirmă ambasadorul britanic. Precizînd că Marea Britanie are peste 20 de consilieri care lucrează cu Guvernul român, Quinton Quayle declară câ ţara sa va sprijini România pentm punerea în practică a angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor de aderare, precum şi în implementarea unui “program ambiţios de reforme economice şi în domeniul administraţiei publice”. “La Ministerul de Externe britanic intenţionăm deja să transferăm România în cadml Direcţiei pentru Uniunea Europeană, pentru a reflecta statutul său de viitoare membră a Uniunii”, mai precizează diplomatul britanic. Impozitele şi taxele locale sînt reglementate prin Ordonanţa 36/ 2002, aprobată prin Legea 522/ 2002 şi pot fi achitate în patru tranşe: I - pînă la 15 martie, II - pînă la 15 iunie, III - pînă la 15 septembrie şi IV - pînă la 15 noiembrie. în cadrul şedinţei de joi a Consiliului local Cluj-Napoca, găzduită de Sala de Sticlă a Primăriei, aleşii locali au votat un proiect HCL privind impozitele şi taxele locale, mergînd, în general, pe acceptarea limitei minime a intervalului prevăzut de lege. Astfel, pentru persoanele fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,2 la sută asupra valorii impozabile a clădirii, determinată potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în Ordonanţă, după rangul localităţii şi zona fiscală în care se află situată clădirea. Cetăţenii care deţin mai multe proprietăţi sînt obligaţi sâ depună o declaraţie specială la Direcţia de impozite şi taxe pînă la data de 30 ianuarie 2003, impozitarea fiind în cazul lor majorată în funcţie de numărul de clădiri, în afara celei de la adresa de domiciliu (15 la sută - o clădire, 50 la sută - două clădiri, 75 la sută trei clădiri, 100 la sută - patru clădiri). De asemenea, cei care au locuinţe închiriate vor depune acte doveditoare privind închirierea acestora, pentru a nu plăti impozite majorate. Impozitul pentru terenul din intravilanul municipiului variază de la 4.900 lei/ mp pentru zona A, pînă la 1.200 lei/ mp cît este prevăzut pentru zonă D. Contribuabilul plăteşte o taxă pentru mijloacele de transport pe care le deţine (174.000 lei/ an pentru o Dacie) şi, de asemenea, pentru activităţile de reclamă şi publicitate pe care le desfăşoară (1 la sută din valoarea contractului, 65.000 lei/mp pentru afişaj şi panouri, 120.000 lei/ mp pentru firmele instalate Ia locul desfăşurării activităţii) ori pentru activitatea hotelieră (0,56 la sută aplicată tarifelor de cazare). Plata cu anticipaţie, pînă în 1.5 martie 2003, a impozitultii pe clădire şi a celui pe teren datorat pentru întregul an aduce o bonificaţie de 10 procente, în timp ce nedepănerea la termen a declaraţiilor de impunere constituie contravenţie şi presupune amenzi variind între 500.000 - 4.000.000 lei. Sorin CĂLIN /V

Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

O it(p :/A v \v \v . a d e v a r u l . e a r o w e b . r o

ANUL XIV NR. 3 6 8 4 ISSN 1220-3203

MARŢT,17 DECEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

Mai doreşte PSD alegeri anticipate?VALER CH IO REA N U

Un sondaj de opinie realizat, în Bucureşti, de Biroul de Cercetări — Sociale demonstrează (în măsura

în care respectivele cercetări sociologice sînt credibile) că, dacă ar avea loc acum alegeri anticipate, partidul ai cărui lideri doresc cu ardoare să le organizeze, PSD, ar beneficia de voturile a numai 27% din locuitorii Capitalei. în mod normal, acest semnal de alarm ă ar trebu i luat în considerare de partidul de guvemămînt. Vasâzicâ, într-un oraş în care numai funcţia de primar general aparţine altui partid, consiliile (general şi de sectoare) sînt dominate de reprezentanţi ai PSD, care îşi impune voinţa şi atunci cînd are de luptat cu, poate, cel mai încăpăţînat politician al momentului, un sondaj de opinie dem onstrează c la r că există pericolul ca partidul de guvemămînt să piardă alegerile. Sigur, el ar întruni, din nou, cele mai multe voturi, 27 la sută, dar liderii săi nu pot trece cu vederea că, in urma anticipatelor, structurile de putere ar fi radical schimbate în defavoarea sa. Asta, pentm că PSD este urmat.de PRM cu 22 la sută din preferinţe, de PNL cu 20 la sută şi PD, cu 16 la sută. Este normal ca aceste proporţii să se reflecte in Consiliul general şi cele de sector, şi nu e deloc sigur că prim ăriile ar fi conduse, ca acum (cu excepţia celei generale) de primari ai PSD.

Mai există un aspect oarecum neglijat de adepţii organizării alegerilor anticipate. Liderii PSD presupun câ, dacă ar aştepta alegerile la termen, procesul de erodare a popularităţii formaţiunii conduse de ei s- ar accentua şi câ şansele de cîştigare a scrutinului ar scădea foarte mult. Asta, dacă guvernul ar iniţia măsuri dure de reformare a economiei, cu impact direct asupra alegătorilor. Problema este că, aşa cum sublinia un cunoscut comentator politic, economia românească (ceea ce a rămas din ea) nu poate fi reformată. Marile întreprinderi de stat, care ar trebui să fie privatizate, nu interesează pe nimeni. Ele s în t a tît de mari consumatoare, îneît au devenit adevărate găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor străin serios. Cei care vor veni de acum înainte în România se vor feri sâ cadă în asemenea capcane, preferind sâ construiască ei înşişi fabricile pe care le vor considera aducătoare de venituri. Aşadar, am in tite le m ăsuri dure de reformă, care să taie din elanul viitorilor şomeri de a-i vota pe candidaţii partidului de guvemămînt, nu se vor mai produce.

Ar rămîne ca argument în favoarea anticipatelor, lupta împotriva compţiei. Sondajul am intit dezvăluie însă mai degrabă neîncrederea alegătorilo r în rapacitatea guvernului de a domoli din energia cu . care evoluează respectivul fenomen în România. Iar raportul de ţară întocmit pen tru suirim itul de la Copenhaga situează România pe primele locuri în tr-un c lasam en t european, eonstatînd că în ţara noastră corupţia este departe de a avea o rezolvare. Ei bine, dacă alegerile ar avea loc la termenul stabilit în Constituţie, guvernul Năstase jnjmtea să demonstreze că programul

continuare în pagina a 16-a

M W 'w

F u n a r s - a p r e z e n t a t î n f a ţ a

C o n s i l i u l u i 1 OCfll’RlTTTil

Secretarul general al PSD Cozmin Guşă a declarat, ieri, câ şedinţa B iroului Executiv C e n tra l al p a r t id u lu i care trebuie sâ analizeze cazurile lid e r i lo r lo c a li a c u z a ţi de corupţie a fost amînată din nou pentru luna ianuarie.

G uşă a precizat că această şe d in ţă “ nu se am înă la n e s f ir ş i t” , d a r au ex is ta t “probleme legate de agendă”.

“Este în interesul PSD ca această judecată să' fie făcută coerent şi corect, astfel vom avea un ră sp u n s p o z itiv la nivelul consistenţei partidului. Nimeni nu este mai interesat decît noi să rezolvăm aceste problem e”, a spus Guşă.

Cu un zîmbet larg, sclipitor de senin şi nev inovat, ca după ,o glumiţă care, timp de şapte luni, a blocat adm inistrativ m unicipiul, primarul Funar a apărut la şedinţa convocată de îndată a Consiliului local Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi, un singur punct: proiectul privind rectificarea bugetului municipiului pe anul 2002. în urmă cu cîteva zile,

___________ Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

H l"

Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivAsociaţia proprietarilor deposedaţi

abuziv de stat şi Comitetul pentru proprietate privată româno-american lansează un apel către organismele interne şi-internaţionale, precum şi către instituţiile statului în vederea respectării dreptului de proprietate al cetăţenilor României.

Potrivit Asociaţiei Proprietarilor D eposeda ţi A buziv de s ta t şi C o m ite tu lu i pentru P rop rie ta te Privată româno-american, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

a adop ta t R ezolu ţia 1123/1997 privind respectarea obligaţiilor şi an g a jam en te lo r R om ânie i, iar artico lu l 14 al acestei Rezoluţii v izează p ro b lem a re s titu ir ii p ro p rie tă ţilo r: A dunareaParlamentară a Consiliului Europei so lic ită au to rită ţilo r rom âne sâ am endeze leg is la ţia p riv ind retrocedarea proprietăţilor confiscate şi expropria te , în mod special amendarea legilor 18/1991 şi 112/ 1995, astfel îneît să se facă ceea ce

este necesa r pen tru re s titu irea acestor proprietăţi in integrum sau prin compensare corectă pe loc. Legea 10/2001 a fost adoptată pentm a corecta injustiţiile cauzate de precedentele acte normative, dar nu le rezolvă pe cele create prin Legea 112/1995, este specificat în apelul C om ite tu lu i pentru Proprietate Privată şi A sociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv, iar soluţia echitabilă în problema res titu ir ii p ro p r ie tă ţilo r este

restitutio in integrum aproprietăţilor abuziv confiscate.

în aceste co n d iţii, C om itetul pentm proprietate privată româno- american inventariază proprietăţile n e re troceda te din T ransilvan ia , informaţii suplim entare putînd fi • obţinute de la sediul organizaţiei din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii 11, etaj 1, în fiecare zi de marţi, de la ora 16.

Mihaela LĂPUŞAN

Marea Britanie va sprijini România în reformeleeconomice si administrative

Ambasadorul Marii Britanii în România, Quinton Quayle, salută decizia Consiliului European de la Copenhaga de a primi România în UE în anul 2007.

într-un comunicat remis, ieri, p re se i, am basadorul b ritan ic apreciază că 2002 a fost un, an ex ce len t pen tru d ip lom aţia rom ânească , “ culm in înd cu rezu lta tu l pozitiv o b ţin u t la întrunirea Consiliului European de la C openhaga” . Q uin ton

Quayle felicită Guvernul României "pentm concluziile summitului, prin care se stabileşte ca România să fie primită în Uniunea Europeană în 2007 . în tru n irea C o n siliu lu i European a fo s t-u n a “ is to rică” , consideră Q uayle, adăug ind că M area B ritan ie a ju c a t un ro l important în această reuniune.

“De la discursul-cheie ţinut de Tony Blair în faţa Parlamentului României în 1999 şi pînă acum, Marea Britanie a sustinut fervent

aderarea R om ânie i la UE. La Copenhaga, Tony Blair a salutat faptul câ România se află deja bine înscrisă pe traiectorie, ca rezultat al schimbărilor pe care le face, pentm a deveni m em bră a U niunii E uropene”, afirm ă am basadorul britanic. Precizînd că Marea Britanie are peste 20 de consilie ri care lucrează cu G u v ern u l rom ân, Quinton Quayle declară câ ţara sa va sprijini România pentm punerea în practică a angajamentelor asumate

pe p a rc u rsu l n e g o c ie r ilo r de ad e ra re , p recu m şi în im plem entarea unui “ program ambiţios de reforme economice şi în d o m en iu l a d m in is tra ţie i p u b lic e ” . “ La M in is te ru l de Externe britanic intenţionăm deja să transferăm România în cadml D ire c ţie i p e n tru U n iunea E u ro p ean ă , p e n tru a re flec ta statutul său de viitoare membră a U n iu n ii” , m ai p rec izează diplomatul britanic.

Impozitele şi taxele locale sînt reglem entate prin Ordonanţa 36/ 2002, aprobată prin Legea 522/ 2002 şi po t fi achitate în patru tranşe: I - pînă la 15 martie, II - pînă la 15 iunie, III - pînă la 15 sep tem brie şi IV - p înă la 15 noiembrie. în cadrul şedinţei de joi a Consiliului local Cluj-Napoca, g ăzd u ită de Sala de S tic lă a Primăriei, aleşii locali au votat un proiect HCL privind impozitele şi taxele locale, mergînd, în general, pe acceptarea limitei m inim e a intervalului prevăzut de lege. Astfel,

pentru persoanele fizice, impozitul pe c lăd iri se c a lc u le a z ă p rin aplicarea cotei de 0,2 la sută asupra v a lo rii im pozab ile a c lă d ir i i , determ inată potriv it criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în Ordonanţă, după rangul localităţii şi zona fiscală în care se află situată clădirea. Cetăţenii care deţin mai m ulte proprietăţi sînt obligaţi sâ depună o decla ra ţie specială la Direcţia de impozite şi taxe pînă la da ta de 30 ian u a r ie 2003 , im p o zita rea fiin d în cazu l lo r majorată în funcţie de numărul de

clădiri, în afara celei de la adresa de domiciliu (15 la sută - o clădire, 50 la sută - două clădiri, 75 la sută trei clădiri, 100 la sută - patru clădiri). De asemenea, cei care au locuinţe în ch iria te v o r depune acte doved itoare p riv in d înch irierea acestora, pentru a nu plăti impozite majorate. Impozitul pentru terenul din intravilanul municipiului variază de la 4.900 lei/ mp pentru zona A, p înă la 1.200 le i/ m p cît este p rev ăzu t pen tru zonă D. Contribuabilul plăteşte o taxă pentru mijloacele de transport pe care le

deţine (174.000 le i/ an pentru o D acie) şi, de asem enea, pen tru activităţile de reclam ă şi publicitate pe care le desfăşoară (1 la sută din valoarea contractului, 65.000 lei/m p pentru afişaj şi panouri, 120.000 lei/ mp pentru firmele instalate Ia locul desfăşurării activităţii) ori pentru activitatea hotelieră (0,56 la sută aplicată tarifelor de cazare). Plata cu anticipaţie, p înă în 1.5 m artie 2003, a impozitultii pe clădire şi a celui pe teren datorat pentru întregul an a d u ce o b o n if ic a ţ ie de 10 procente, în timp ce nedepănerea la term en a declaraţiilor de impunere constituie contravenţie şi presupune am enz i v a riin d în tre 500.000 - 4.000.000 lei.

Sorin CĂLIN

/V

Page 2: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

^ S I B H s^iăs

» PREFECTURA. CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMARIA HUEDIN: 35-15-48•PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ:2I-2!-2I• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CLMPIA TURZII: 36-82-22• POI-IŢIA HUEDIN: 25-15-38•POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981•PROTECŢIA CIVILA: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. inc 158• DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: » SALVAREA:

197.12596119-85-91971991

• SALVAREA CFR;• INTERNATIONAL-• LNTERURBAN:• INFORMATURI• DERANJAMENTE 921•ORA EXACTA: 958• EA. TERMOFJCARE 19-87-48•RA. APA CANAL: 19-14-44• RA. a Domeniului Publ ic: 19-40-55• RA.T.U.C. 43-09-17• S.C. 'SALPREST S.A: 19-55-22• SC PRIS.4L 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424: Dispecere! jud. Ouj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-2001;

Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22• -ALIANŢA ANTISUIOD: 19-16-47• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983.4201-46• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-34-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10. 19-08-62• INSP. TER. DE MUNCA: 19-8407; SESIZĂRI

MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Ouj-Napoca:

929; 1343-33; Ţui&: 31-18-82; Huedin.- 35-14- 26; Gherla: 24-19-25: Dej: 21-24-31; Ompia Turzii; 36-SI-55TI-I8-S2; Aghireş: 35-7008; mediul nral: 20-5S-2S

• CENTRII TUDETE.AN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG 934

EXiM TURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v f i o f e r ă :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -> Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

m a r ţ iCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj -» Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

joiCluj -F Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -> Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni -> Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj -4 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8.25 şi 20,00

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şl duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -A Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -F Bolognaluni, miercuri • 13,30, vineri -15,45 Bologna -> Clujluni, miercuri • 15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064-433.569; 193,442 £

e-mail: [email protected]

Republica - UGMOANE CU OPT PICIOARE, SUA. premieră (13; 15.30; 18; 20,30; 23). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Arta-Eurimagos- UN FEL DE AMERICA. Ungaria - premieră (12; 14,30; 17; 19.30); vineri, sîmbătă, dumimeâ - spectacole cu tarif redus de ta ora 22 • Victoria - PRINŢESA ÎNDĂRĂTNICĂ. SUA (13; 15.30; 18; 20.30) • Favorit - DOMNUL DEEDS, MOŞTENITOR FĂRĂ VOIE. SUA (13: 15; 17; 19) * Dacia Mănăştur - OCEAN'S ELE V EN : FA C EŢIJOCURILE. SUA (11; 13; 15).

TURDA: Fox - GARCEA Şl OLTENII. România (15; 17; 19); vineri, sîmbâtâ. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21

DEJ: Arta - TRIPLU X , SUA (15; 17,15; 19,30).

GHERLA: Pacea - INFIDELA. SUA(V,S,D: 15; 17; 19 şi spectacole cu tarif redus de la ora 21; L,M,Mi: 17; 19); Joi - închis.

TELE 7 a b cd

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

^FARMACII»Firmacll cu serviciu permanent. Farmacia "FARMADON", B-dul 21

Decembrie 1939 nr. 5, tel. 43.94.50, Farmacia "CYNARA", Calea Fioreşti nr.75, tel.42 62.72, orar non-stop, Farmacia •REMEWUMFARM*. B-dul 21 Decembrie nr. 131, tel 41 29 01, orar non-stop. Farmacia ■VISCUMPHARM’ . str. Fîntînele nr. 7. tel. 025-1-307.039. orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmada “DAPHNE". str. Plopilor nr. 50.

telefon 429 405. orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM". str. Primâveriî nr. 5. telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMAT1SFARM". Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22, Farmacia •AMARYLUS", str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-76-52, orar l-V: 8-20, S-D: 8-13,

B I B L I O T E C I■ Biblioteca Judeţeană

“ OCTAVIAN GOGA” : Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel, 430.323, fax: 40-264-195.428): luni vineri: 9 ,00-20,00; C entrul de Informare Comunitară (str. Calea Dorobanţilor f.n,, tel. 195.620, fax 40-264-195.428): luni - vineri: 9,00 20,00; Sala de lec tu ră (str. M Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434):'luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 14,00; Filialele: "Traian Brad" (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel, 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni, miercuri, joi 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00.

■ 'B ib lio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16,

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar iuni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Herm ann O berth” (str. M em orandum ului 18). O rar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată.

c

instituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 16 - 20 d ecem b rie •

Medicină generali. Dr. I. Boilâ -16 (15-17), 17,19. 20 (11-13), dr. R. Cotâilâ . 18 (10-12). dr. M. Diaconu -18 (16-18). dr. S. Loga - 20 (9-11), dr. D. Oltean -16 (14-16). dr. A.F. Oros -19 (14-16). dr. A Păunescu -17 (16-18). 18 (15-17). dr. D. Platon -16 (9-11), 19 (16,30-18), dr. L Raşa -16 (15-17). dr. M. Suciu -19 (10-12), dr. Tâtaru - 20 (10-12). dr. C. Ţonea ■ 17,19 (9- 11). dr. O. Ţarog -16 (10-12), dr. A Varga - 16,20 (9-11), dr. C. Vlaicu -16 (11-13); Homeopatie. Or. L Barbâalbâ - 18. 20 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea -19 (17-18). dr. I. Ivanciuc -17, 19(12-13). dr. I. Paţiu - 18 (11.30-13). dr. T. Popescu - 18 (9-11); Interne. Dr. O. Ghidrai-19 (17-18). dr. M. Pâtraşcu • 20. dr. N. Pop -19. dr. G. Răduiescu -17 (9-11); Ginecologie. Dr. D. Rotam • 19 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ -19 (17-18). dr. C. Cosma -18 (11-13), dr. P. Pilea• 19 (9-11). dr. M. Simu - 20 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea • 18 (12-13). dr. L. Toma -19 (11- 13); Psihologie. R. Antonescu - 18 (14-16); dr. L Boită -17 (15,30-17.30); Psihiatrie. Dr. M. Gheorghiu • 18 (16-18); Endocrinologie. Dr. I. Duncea -19 (17*18), dr. £. Popescu -18 (9-11); Dermatologie. Dr. 1. Sârbu • 16 (11.30-12.30). dr. M. Teleaga -17 (9-11); O.R.L Dr. E. Plaian♦ 19 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -19 (12-13), dr. M. Divin - 16 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas -16 (12-13). dr. L Făt -17 (14.30-16.30). dr. S. Filimon -19 (10-12). dr. I. Ghilean -18 (14-15.30). dr. C. Ţonea -17 (11-13); dr. I. Usinevidu - 20 (10-12); Pneumo-Ftiziologie. Dr. M. Man -17 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ • 16 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea • 18 (15-17); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 16 (10-11); Oncologie. Dr. LD. Gute - 16 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes -16 (16-17). dr. I. Horge -17 (14-15). dr. R. Pop -16 (11- 13). dr. E. Sandovia • 17 (16-17); Gine-onco-colposcopie. M. Risca -18 (9-11); Neuro-psihiatrie- infantilă. Dr. E. Vălean -19 (14-15); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo -16,17.18,19, 20 (9-11).

In cadrul policlinicii, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9- 11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinici. Planificarea bolnavilor ta ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de fa medici din poficfinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica ‘Familia Sfântă*. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, ta secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

C te le sp e c ta to r )Marti, 17 decembrie

7,00 Jurnal. Meteo;_7,10 Bună dimineaţa, România!; 10,30 Teleshopping; 11,00

lartâ-mâ! (r); 12,05 Teleenciclopedia (r); 13,05 Minijumal (r)13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Puncte cardinale; 15,00 Vector III;15.55 Jurnal; 16,00 Kronika. Magazin cultural în limba germană; 17,00 Corect!; 17,05 Aglomeraţie în garaj (s); 17,155 Avanpremieră Ştiri; 18,00 Vitrina Tui Leo (I); 18,30 Minijumal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Secretul din Sahara (aventuri, Italia/Germania, 1989, partea a treia); 21,50 România 1 ş i- strada; 21,00 Seara bună! 23,00 Jurnalul de noapte; 23,30 Cu ochii’n 4; 0,00 Crime în cetatea filmului. Documentar; 1,00 Drepturile omului (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Cei trei (s) ; 3,50 România I şi... strada (r) 3,55 Secretul diri bucătărie. Documentar; 4,45 Vitrina lui Leo (r); 5,50 Seara bună! (r).

f ’l / f t f ţ ) 7,05 Desene animate 1 (r); 8,00 Arca lui Noe (r);

8.30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s); 9,00 Afaceri la cheie (r); 9,30 Locuinţă pentru doi (r); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte; 1J ,20 Medalion de interpret (r); 11,50 Ştiri;11.55 Splendorile naturii; 12,55 Lumea lui Chiţ-Chiţ (r); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Enigmatica Terra; 17.00 Zona crepusculară (s);17.30 Ştiri; 17,35 E dreptul tău; 18,10 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 19,55 Poesis; 20,00 Aventurieri ai medicinii; 20,25 Stăpînii spiritelor; 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Muschelarul român (aventuri, România, 1975); 23,15 Remix; 0,20 Ştiri.

d il Iju^ 7,00 Observator; 7,50 *■' Ştiri sportive; 8,00

Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r);11.00 Milagros (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Misiune imposibilă;14.00 Haideţi să dansăm! (comedie romantică, SUA, 1997); 16,00 Preţul pasiunii (dramă, SUA, 1992. Ultima parte); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator; 20,00 Din dragoste;22.00 Observator; 22,30 Marius Tucâ Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (r); 2,45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrslei (r); 5,30 Marius Tucă Show (0.

7,00 Teo (r); 7,55 Omul care aduce cartea;

8.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,05 Învăţaţi engleza cu Victor (r); 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Magazin Liga Campionilor (r); 11,30 Familia Bundy (r); 12,00 Asta-i televiziunea! (r); 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 13,55 ,ro;14,15 Criminaliştii (s); 15,55 Moş Crăciun există!; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Risc maxim (acţiune, SUA, 1996); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23,10 .Ro; 23,15 Arma dreptăţii (s);

' a b c j

0,15 Ştirile Pro TV; 0,30 Interzis minorilor (dramă, SUA, ’84); 2,30 Asta-i televiziunea! (s); 3,30 Coasta Barbara (western, SUA, 1945); 5,00 Sub semnul întrebării (r).

7,00 Prietene şi rivale tU J jJ J — (r); 8,00 Zid; 11,30 Mutant X (r); 12,30 Ed-(r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 In familie (r); 15,30 In căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 Desene animate; 19,30 Vrei să fii miliardar? 20,00 In familie (s); 20,30 Cocioabele din Beverly Hitls (comedie, SUA, 1998); 22,30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r); 0,15 in familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (r); 1,42 Clip Art (r); 1,45 Focus Plus (r).7EZ.Ş

7,35 Telejurnal (r); 3,05 Videoclipuri; 11,00

Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r);13.00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Biserica primară (r); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal;19.00 Marcă germană; 19,30 Film artistic; 21,00 Alo, Florini; 23,30 Telejurnal; 23,30 Videoclipuri.

aŞZZTZZx 6,00 Perla, cărările iubirii (r); 6,50 Intre iubire

şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r);10.15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 14,45 Dădaca (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Perla, cărările iubirii; 18,20 Intre iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 20,55 Povestea Crăciunului; 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Belty cea urîlâ (r).

NCN; 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Formula magică (r); 11,00 Sport Club NCN (r); 12,00 Videotext; 18,30 Expres NCN; 18,45 Azi în Cluj; 19,00 Cheia problemei; 20,00 Expres NCN;20.15 Carie de vizită; 20,30 Folclor nepieritor; 22,00 Expres NCN; 22,15 Videotext.

— 18,30-19,00 Priteni pentru priteni - realizator Delia.

“ ViîîS" Istrate (emisiune pentru tineret); 19,00-19,15 Spoturi & Promo; 19,15-20,00 Dialoguri incomode - realizator Florin Ghiuriţan (administraţie).

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

OPERA MAGHIARAastăzi, de la ora 18,30 10 ani de existentă a Formaţiei

TARISZNYAS

tc ISt)

M E D S T A RCentrul Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” Mănăştur)Oferă servicii medicale în specialităţile:

obstetrică-ginecologie dermato-venerologie chirurgie dermatologică medicină internă ecografie la cele mai mici

preturi Ef(G, spirometrie, aerosoli consultaţii medicina muncii,

angajări, controale periodice laborator clinic computerizat Recoltări - zilnic 7.30 -11.00 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

m] CABINET MEDICAL DE U STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic’primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte]

Orar; luni - vineri; 9 - 19,

sîmbălâ: 10 -13. Programări zilnic Ia teL: 430.821

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

slr.PROF CIOPTEA nr. 9 (cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologi) L, Ml: 15-18; M a, J : 16” -18'

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 14” -1 6 ; V : 15-17S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, M l: 18 - 20; Ma, J : 18*20 V; 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fax (0 6 4 ) 18.76.04

Tn timpul orelor de funcţionare a cabinetului

MEOIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICA; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LiBORiTomi be siviT.m iiivru.i nustâ ia dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptă apelurile la numărul 186864. ^

92*8'" Marti, 17 decembrie<?ae> Prima oră 6,00. Program informativ BBC 6,00, 11,00, C D 18,00. Meteo 6,15. Primul salut-Ştefan Cororian 7,00. Ştiri raDI° 7,00, 8,00, 9,00, 10,00, 15,00, 21,00, 22,00, 02,00, 04,00. Revista presei locale 7,20. Revista presei centrale? ,40. Horoscop7,50, 8,50. Ce mai crede lumea 9,20,15,20. Spune-ţipăsut 9,40. Trafic, informaţii utilitare, ştiri financiare. Zona liberă - Emil Blotor 12,00. Ştiri+Meteo 13,00, 17,00. Emisiune de însoţire, concursuri, interviuri. Conspiraţia - Tudor Runcanu 15,00. Sărbătoriţii zilei surprinşi de prieteni cu.. La mulţi anii. Alternativa - rock alternativ, Emil Blotor 19,30. CĂTRE - CAtalin REmember - Cătălin Condurache 21,00. Spaţii Ambientale - muzică electronică şi new age - Cristian Mureşan 24,00.

nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice.

UNIPLUS Radio Marţi, 17 decembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-

8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00,16,00, 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. .

închiderea programului. 20,00 muzicale.

24,00 Pe 95,6 MHZ Paralele

( ( T ) ) Marţi, 17 decembrie ŞTIRI: 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC -

06.00, 11.00,’ 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Super matinal: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de serviciu: 9.30 - Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 - Sport pe mapamond;12.00-18.00 Caleidoscop fm: 13.20 Musca (limba maghiară)20.00 TopTen - DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul

Marţi, 17 decembriesakH: tsisUt ‘ 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. 11,05 Exclusiv magazin - prezintă Cristian Zoicaş; 12,00 Radiojurnal transilvan.13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti. 18,30 Radiofax- prezintă Andrei Huţanu; 19,00 Ateneu - Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Pe poteci de cîntec drag - cîntece şi jocuri populare. Prezintă Gelu Furdui. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58

_ _ . M a r ţ i , 1 7 d e c e m b r i eRADIO FIR 96,2 FM DEJ Linia de start 6-0o - 10.00,horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu'n paişpe, 10.00 - 14 .00 , muzică, dedicaţii, divertisment, powef play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 - 1 8 .0 0 , muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firu roşa,17.00 - 18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul B B C - 7.00,8.00 , 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 1 2 .30 , 13.30,15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Seara cu Ciprian. 18,30- 21 ,00; Top 20 românesc. 21 .00 - 2 2 .0 0 , cu Ovidiu Petre.

Marţi, 17 decembrie U 07:00 - 10:00 Cronica cîrcotaşiior, 10:00 -

16:00 Mai puţine vorbe, mai multă muzică; 16 :00 - 18:00 h direct - program local în Lb. Română; 18:30 - 2 0 :0 0 Kiwi - program local în Lb. Maghiară; 20:00 - 22:00 Muzica ta; 22:00

- 23:00 Lecţii particulare; Programe informative Radio Europa Liberă: 6:00, 8:00, 10:00, 11:00, 14:00, 18:00, 20 :00 .

mailto:[email protected]
Page 3: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

Integrarea Turciei în Uniunea Europeană - suisiect sie dispute aprinse

^ (“A f p “) '

Susţinătorii şi oponenţii intrării Turciei în Uniunea Europeană au adus în discuţie, în ultimele luni, numeroase argumente de ordin geografic, politic, economic şi cultural în legătură cu integrarea în UE a acestei ţări.

Unul dintre acestea se referă la statutul de ţară europeană al Turciei. Preşedintele Convenţiei pentru viitorul Europei, Valery Giscard d ’Estaing, a fost printre primii care au făcut referire, la acest aspect, ce a dat naştere unor dezbateri aprinse. Fostul preşedinte francez apreciază că “95 la sută din populaţia Turciei se află în afara Europei” şi nici măcar capitala acestei ţâ ri nu este pe continentul european.

Partizanii aderării Turciei susţin însă că acest din urmă argument nu are foarte mare importanţă, deoarece capitala economică şi culturală a Turciei este Istanbulul, care se află în E u rop i Kemal Derviş, fost ministru turc, a afirmat chiar că, după căderea Zidului Berlinului, fostul Constantinopol a redevenit capitala^ economică şi comercială a Europei de Sud-Est. în plus, Turcia este, din 1949, membru al Consiliului Europei şi, din 1952, al .Alianţei Nord-Atlantice, iar fidelitatea sa faţă de aceste organizaţii nu a fost pusă în cauză niciodată.

Această dezbatere a adus în discuţie problema

frontierelor Europei, subiect delicat care nu a fost clarificat niciodată.

Pe de altă parte, Turcia este o ţară cu o populaţie numeroasă, dar într-o situaţie economică nu foarte bună.

în următorii 20 de ani, Turcia va deveni cea mai populată ţară a Uniunii, în cazul în care va adera la această organizaţie, estimările fiind de circa o. sută de milioane de locuitori.

în aceste condiţii, primarul oraşului Marsilia, Jean-Claude Gaudin, a apreciat că Turcia nu poate fi declarată cea mai mare ţară a UE din punct de vedere demografic, atît timp cît situaţia economică va fi la fel de dificilă ca în prezent.

Venitul pe cap de locuitor atinge de-abia două treimi din nivelul înregistrat în Republica Cehă, economia este în plină criză, iar corupţia este endemică. Aceşti factori reprezintă tot atîtea motive care ar provoca un val masiv de imigranţi turci, în Europa, au avertizat oponenţii aderării Turciei la UE.

Totuşi, venitul pe cap de locuitor în Turcia este de aproape trei ori mai mare decît în România, ţară care are şanse semnificative să se alăture Uniunii Europene în 2007. Cît despre dificultăţile economice, integrarea în UE ar trebui să permită Turciei să remedieze mai uşor problemele privind “fluxurile migratorii”, a apreciat fostul premier

francez Michel Rocard.Turcia este un “stat care se opune Europei, în

mod tradiţional”, consideră deputatul european francez Jean-Louis Bourlanges.

Istoria este “plină de conflictele între otomani şi europeni, dar acestea nu au fost mai importante decît cele dintre puterile europene”, a replicat Kemal Derviş. De altfel, “Imperiul otoman se concentra mai ales asupra regiunii Balcanilor şi Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

în spatele punctului de vedere istoric sau cultural, se ascunde, de fapt, argumentul religiei, subliniază susţinătorii Turciei, care atrag atenţia asupra naturii laice a statului turc şi denunţă încercarea de a transforma UE într-un “club creştin”. “Europa nu este în exclusivitate a popoarelor creştine”, insistă premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, într-o încercare de a pune capăt acestei dezbateri, amintind de faptul că Bosnia-Herţegovina sau

• Albania sînt, la rîndul lor, state musulmane, dar au o clară vocaţie europeană.

Susţinătorii Ankarei subliniază că respingerea Turciei ar constitui refuzarea celui mai important si poate a unicului stat musulman intr-adevăr laic. în acest mod, Europa ar pierde un mediator între Occident şi Islam, cu riscul de a-i încuraja pe cei care, în întreaga lume, pregătesc noi războaie religioase.

S t a t e l e c a n d i d a t e s a l u t ă e x t i n d e r e a i s t o r i c ă a U n i u n i i E u r o p e n e

- ( “AFP") ^

Reprezentanţii statelor candidate ;i presa de sîmbătă din aceste ţâri a salutat decizia istorică privind -tinderea Uniunii Europene cu :câ zece s ta te , a d o p ta tă la .ammitul de la Copenhaga, care i-a încheiat vineri seară.

Astfel, presa cehă a sa lu ta t, iimbătă, această decizie, însă se htreabă d acă im p o rta n ţa tvenimentului nu e s te u n eo ri tclipsată de dezbaterile referitoare i chestiunile financiare.“Acord în ch e ia t! C eh ia se

cdreaptă că tre U E ” , t i t r a cotidianul “Dnes“, care a am intit lupta diplomatică strînsă” pentru Aţinerea celor mai bune condiţii “nanciare p en tru in te g ra re a europeană a ţării.

Ziarul a trage a ten ţia a su p ra briei de a cîştiga mai mulţi euro, apreciind că “o perdea de bancnote |e euro acoperă ochii şi creierul”. ’Dacâ nu ne g în d im d ec ît să convertim apartenenţa Republicii Cehe la UE în euro, nu vom fi niciodată m u lţu m iţ i” , s c r ie “Dnes“ . C o tid ian u l “L id o v e Noviny", la rîndul său, a salutat, pe prima pagină “naşterea unei noi Europe” şi declară că negociatorii cehi “au cîştigat această bătălie”.

In parcursul cotidian al Uniunii Europene, nu e s te v o rb a de 'iziuni, de re f le c ţ i i sau de Elosofie, ci de bani, de avantaje au de putere”, se poate citi în cdiţorialul in t i tu la t “ C in e a cîştigat, cine a pierdut”. “Cine a jjştigat? Să sperăm că cetăţenii -ehiei, care vor deveni, după toate probabilităţile, cetăţeni ai lum ii ’ccidentale dezvoltate, începînd cu î pai 2004”, subliniază publicaţia. In opinia cotidianului de stînga

°ravo“, se vorbeşte prea m ult •espre c o n d iţii le a d e ră r ii Jcpublicii Cehe şi p rea p u ţin |espre existenţa aceste i ţări în

\ r u l Ujiiunii. ■Este un punct de plecare greşit

cutru viitorul referendum asupra *uerării Republicii Cehe la U E”, preciază Pravo.Eot sîm bătă , p r in c ip a lu l -gociator slovac la UE, Jan Figel,

a declarat că Slovacia se felicită de rezultatele sum m itului de la Copenhaga şi este m ulţum ită de co n d iţiile o b ţin u te v in e r i, din partea Uniunii Europene.

“Condiţiile acordate de Uniune Slovaciei s-au am eliorat în cursul summitului de la Copenhaga, iar re z u lta te le n e g o c ia te s în t com parab ile cu a le a lto r state candidate” , a subliniat el.

Există chiar anum iţi parametri mai buni pen tru S lovacia decît pentru a lte s ta te : S lo v ac ia va beneficia de 155 de euro pe cap de locuitor după aderarea în UE, faţă de 74 de euro în Republica C ehă sau 138 în U n g a ria , a precizat el. -

“S lovacia a negocia t condiţii bune pentru a se alătura Celor 15 de la î mai 2004”, a apreciat Figel.

A c eas tă ţa ră a o b ţin u t o sup lim en ta re a co m p en sa ţiilo r bugetare cu 23 de milioane.

Bratislava va putea beneficia şi de a ju to a re d ire c te pen tru agricultori de 55, 60 şi 65 la sută d in n iv e lu l a c o rd a t în ţă r ile europene, în prim ii trei ani după aderare.

S lo v ac ii au n e g o c ia t 90 de m ilioane de eu ro sup lim en tari pentru dezvoltarea rurală. Această sum ă v a fi t r a n s fe r a tă din fondurile structurale ale bugetului UE, în perioada 2004-2006.

Circa 48 de m ilioane de euro v o r fi a co rd a ţi de U E pen tru asigu rarea p ro tec ţie i fron tierei dintre Slovacia şi Ucraina, viitoare graniţă a U niunii Europene.

“Bugetul slovac va înregistra un excedent de aproxim ativ 838 de m ilio an e de eu ro în tim pul p rim ilo r tre i an i” , a sub lin ia t principalul negociator slovac.

Tratatul de aderare ar putea fi sem nat la 16 a p rilie 2003, la Atena, a precizat Figel. Potrivit unui proiect al M inisterului slovac al A fa c e r i lo r E x te rn e , referendum ul p riv ind integrarea eu ro p ean ă a ţă r ii a r pu tea fi organizat la 7 iunie 2003.

Conform unui sondaj realizat în no iem brie , 66,5 la su tă dintre slovaci sînt de acord cu aderarea, faţă de 21 la sută care se opun

acestui proces, iar 12,5 procente sînt indecişi.

P re m ie ru l ungar, P e te r M edgyessy , a salu tat, sîm bătă, revenirea istorică a ţârii sale în Europa, în tr-un interviu acordat c o tid ia n u lu i de m are tira j “Nepszabadsag".

“Ne-am întors acasă, în Europa, ceea ce ne oferă oportunităţi pe care nu trebuie să le ratăm ”, a ap recia t el. “A cest succes este ju s t i f ic a t p rin cu ltu ra n o astră m ile n a ră , v a lo r ile n o as tre şi m entalitatea noastră”, a adăugat prem ierul sociai-democrat.

M ed g y essy a fe l ic i ta t , de asemenea, diferitele guverne care au lu c ra t p e n tru in te g ra re a e u ro p e a n ă , . după c ă d e re a comunism ului, în 1990.

Extinderea UE este principala ştire pentru întreaga presă ungară.

“Nepszabadsag", cel mai mare cotid ian al ţării, a subliniat că “beneficiile aderării nu sînt doar m a te r ia le , ci şi is to r ic e ” şi a p re c ia z ă câ “ re u n if ic a re a dem ocratică a Europei este în interesul întregului continent, nu numai al noilor membri”.

C o tid ia n u l “N ep szav a" (de centru-stînga) salută guvernul care a “ luptat pînă la capăt pentru a ameliora condiţiile financiare ale aderării”.

Totuşi, opoziţia de dreapta a formulat o serie de critici. “Sîntem fe r ic i ţ i că sum m itu l de la Copenhaga a încheiat procesul de negociere, care devenise neplăcut ch iar pentru U ngaria”, se arată în tr-un com unicat al partidu lu i T inerilor D em ocraţi (Fidesz), al fostului prem ier V iktor Orban.

“Viitorul va spune dacă această zi este o sărbătoare pentru Ungaria sau pentru U E”, continuă Fidesz, care critică guvernul pentru “ lipsa de fe rm ita te în tim p u l n e g o c ie r ilo r” . O rban a a cu za t Executivul că reprezintă interesele Uniunii, şi nu pe cele ale Ungariei.

U ngaria este ţa ra în care se în r e g is tre a z ă cea m ai m are

. su s ţin e re p o p u la ră p e n tru extindere, cu 71 la sută din opinii favorabile.

Un referendum naţional asupra

aderării este prevăzut pentru 12 aprilie 2003.

Şi Sofia s-a fe lic ita t, v ineri seară, pentru declaraţia UE şi a celor zece noi state membre, care afirm ă obiectivul com un “de a p r im i, în 2 007 , B u lg a ria şi România”.

“Această ştire are o importanţă e x tra o rd in a ră , re co m p en sează eforturile făcute de toţi bulgarii”, a declarat viceministrul Afacerilor Externe, Petko Draganov, pentru postul naţional de televiziune.

P re şe d in te le c o m is ie iparlamentare de politică externă, D an ie l V altcev , a su b lin ia t “ im portan ţa fap tu lu i câ UE a ad o p ta t ob iec tivu l” de a a ju ta Bulgaria să se integreze, în 2007. “Trebuie să continuăm negocierile cu aceeaşi viteză”, a adăugat el.

Acordul încheiat la summitul de la C o p en h ag a c o n s t i tu ie “ o în c u ra ja re im p o rtan tă p e n tru B u lgaria , în scopul con tinuării reform elor” , a declarat Serghei S tanişev, preşedintele Partidului Socialist (opoziţie).

Vicepreşedintele Parlam entului A ssen Agov, deputat al opoziţiei c o n se rv a to a re , a s u b l in ia t că “ eforturile şi ambiţia Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană în 2007 sînt recunoscute, fară ca ţara să fi obţinut ca dată de aderare 1 ia n u a r ie 2 0 0 7 ” . “ N u e x is tă a n g a ja m e n te d in p a r te a organism elor de la B ruxelles că B ulgaria va fi adm isă la o dată concretă” , a subliniat el.

In schim b, prem ierul polonez Leszek M iiler i-a m ulţum it public Papei Ioan Paul al II-lea, vineri, la finalul summitului european de Ia Copenhaga.

D u p ă ce a lă u d a t ro lu l p re ş e d in ţie i daneze a U n iu n ii E u ro p e n e şi a d i f e r i ţ i lo r p a rt ic ip a n ţi la sum m it, p en tru su c c e s u l n e g o c ie r i lo r , în t r -o conferinţă de presă, M iiler a ţinut să adauge că adresează “cele mai sincere urări” Suveranului Pontif, de origine poloneză.

Ioan Paul al Il-lea a intervenit de m ai m ulte o ri în fav o a rea e x tin d e rii UE în g e n e ra l şi a aderării Poloniei în special.

Presa europeană salută noua Europă, dar este

îngrijorată de viitor^("AFP“)

Presa celor 15 state mem bre ale Uniunii Europene a salutat în unanim itate, sîmbătă, noua Europă cu 25 de m em bri, dar este îngrijorată de provocările care vor urma, în timp ce în viitoarele state mem bre presa îşi afişa entuziasmul.

“Bine aţi venit!”, titra pe prim a pagină cotidianul francez “Liberation" (de stînga), în franceză şi în lim bile ce lo r zece viitoare membre ale Uniunii.

“Zece dintr-o lovitură”, scrie cotidianul conservator german “Frankfurter Allgemeine Z eitung". “ E uropa, acum în în treag a sa g ran d o are” , ad au g ă z ia ru l de s tîn g a “Tageszeitung".

în opinia publicaţiei daneze “Politiken" (de centru-stînga), “un vechi vis de pace, libertate şi viaţă decentă pentru toţi locuitorii bătrînului continent a făcut ieri (vineri) un mare pas înainte”.

în să p resa eu ro p ean ă s -a a ră ta t, de asemenea, îngrijorată faţă de viitorul Uniunii cu 25 de m em bri, iar cîteva cotidiane au criticat atitudinea Poloniei şi Turciei în cursul summitului de la Copenhaga.

Cotidianul ‘T ageszeitung" se întreabă cc beneficii va aduce G erm aniei extinderea. “Sincer, nu mare lucru”, răspunde ziarul, care continuă: “ F ro n tie re le c ă tre P o lon ia şi Republica Cehă sînt deschise de peste zece ani, nu mai avem nevoie de viză de mult timp”.

Potrivit cotidianului spaniol “EI Mundo“ (liberal), “pe plan economic se deschide o etapă de incertitudini”, iar în opinia “El Pais“, “noua Europă presupune provocări importante pentru Spania’.

Publicaţia franceză “Liberation" este şi ea îngrijorată. “Europa va trebui să facă faţă unei provocări red u tab ile - c ea a in teg ră r ii economice, sociale şi politice a celor zece noi aderen ţi. M arşu l fo r ţa t a l e x tin d e rii a multiplicat riscurile paraliziei instituţionale”.

La fel dc îngrijorat, cotid ianul francez catolic “La Croix" se întreabă: “Pînă unde merge Europa? R ăspunsul este politic şi depinde dc ambiţiile europenilor în ccca cc- i priveşte, în legătură cu lumea şi valorile pe care lc apără”.

Publicaţia italiană “Corricrc della Sera" apreciază, dc asemenea, câ “sărbătoarea este marcată de un sentiment intens dc angoasă. Nimeni dintre Cei 15 nu poate spune cum va funcţiona Europa celor 25 şi apoi 27 (cu România şi Bulgaria)” .

“Acest moment istoric din nefericire nu este lipsit de note false din cauza inacceptabilei strategii a presiunilor din partea Poloniei”, scrie “Jyllands-Posten", cel mai mare ziar din Danemarca.

De asem enea, mai m ulte pub licaţii au insistat asupra deciziei Celor 15 de a examina. Ia sfîrşitul anului 2004, candidatura Turciei, înainte de a deschide eventuale negocieri de aderare cu Ankara.

C ei 15 au av u t “ cu ra ju l de a rez is ta buldozerului turc”, amînînd pînă în decembrie 2004 o rice d ec iz ie p r iv in d d e sch id e rea negocierilor de aderare cu A nkara, scrie cotidianul belgian “Le Soir", într-un editorial intitulat “Curajul Celor 15”.

Presa elenă a salutat, la rîndul său, aderarea Ciprului, criticînd în acelaşi timp diplomaţia turcă. “Şantajul nu a funcţionat”, se putea citi în z ia ru l de c e n tru -s t în g a “ T a N ea" (proguvemamental).

Şi presa turcă îşi arată bucuria. “Europa continuă” pentru Turcia, anunţă Hurriyet şi Radikal. “Calea Europei este deschisă”, spune, la rîndul său, Yeni Safak, în timp ce publicaţia “Turkiye" apreciază că “nu mai există cale de întoarcere”.

Comentînd sen tim entele de am ărăciune exprimate vineri, de liderii turci, Yeni Safak consideră că nu este este util să fie văzută doar jum ăta tea goală a paharu lu i. “O are aşteptările Turciei nu erau exagerate?”, se întreabă cotidianul înainte de a sublinia câ,

Page 4: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

C u I f o r ă

M r r p . ‘M\9Q^, -w ,,^my ia(ca VioumeiorRevoluţiei din decembrie 1989.

In marile oraşe, marile Sărbători creştineşti sînt pregătite cu grijă, fastuos şi din timp.'facînd să vibreze toate ungherele sufletelor, cu mult

o .

£zşr\

1). 1 4.4.»'dî: -Va. .‘ri,. II :.ct t4-*P-- ‘ îj Casa BATTLO: imaginea faţadei f t g ^ * - .......... — „ .L ....... .. J »

înaintea datei lor calendaristice. Barcelona este pilduitoare în acest sens.

Primii paşi pe ultramodernul său aeroport sînt suficienţi pentru a realiza măiastră combinaţie între artă şi tehnologie în redarea ubicvitară, prin policromie şi polimorfism a apropierii Crăciunului. Prelungesc observaţia prin contactul cu marile bulevarde, ţientru ca, apoteotic, prin “ Rambla con flores ’, să ajung la monumentul lui Colum b. De aici mă înscriu pe eleganta faleză a Barcelonetei unde palmierii, îmbrăţişaţi cu brazii împodobiţi, p rivesc la v a lu r ile ră sco lito a re a ie M editeranei. D oar e leg a n te le şi diversificatele edificii reamintesc că aici a fost satul olimpic care în urmă cu 10 ani polariza atit de pozitiv atenţia lumii întregi.

Dar brazii de C răciun , care toţi sînt a rtif ic ia li, ex is tă de ja şi în casele b a rce lo n cz ilo r. O b ice iu l e s te ca la 1 decembrie să fie instalaţi în fiecare cămin.Am fost îneîntat să-mi odihnesc privirea pe un astfel de brad, îndeosebit de prietenescul ambient al familiei de Lciva. împodobit cu globuri şi clopoţei de la “Centralul” nostru din Cluj-Napoca, era aşezat într-un colţ al sufrageriei. Alături, o fereastră largă şi fără perdele perm itea ca prin ea să se vadă superba imagine nocturnă a monumentalei Sagrada Familia. O emoţie fără egal m-a învăluit cînd, în acelaşi cîmp vizual, valorilor trad iţio n a le ro m ân eşti li . se a lă tu ra universalitatea frumosului şi a credinţei. Aveam impresia că emblematicele turnuri ale Catedralei gaudiene ar fi vrut să binecuvînteze timida prezen ţă a c lopoţeilo r româneşti în elevata lume catalană, mîngîiatâ de farmecul Crăciunului. Era firesc deci să extind cîmpul

optic, mtrînd în lumea afectivă, aici, la atîta depărtare de locurile unde emoţiile Crăciunului îmi umpleau anii copilăriei.

Aşa cum modernizarea Barcelonei este definitiv legată pe plan arhitectural de Gaudi, tot aşa, prezenţa lui aici, la finele anului care-i poartă numele este remarcată peşte tot şi mai mult ca de obicei. Pentru prima dată, vizitatorilor li s-a permis accesul în casa Batllo.

Intîrziind cîteva minute, nu am mai beneficiat de frumuseţile interioare de aici. Nici la Palatul Guell nu am intrat, pentru că biletele erau epuizate în cursul dimineţii. Dar după spusele celor ce 1- au văzut ele confirmă geniul şi continua- provocare a singularului Gaudi. Am admirat însă din loja unui restaurant Casa M ila sau Pedrera. A fost un dialog desfăşurat cîteva ore în tre m ine şi uimirea mea, care revenea repetitiv la fîntîna fermecată, prin dăruirea extazului estetic. Deasupra oricărui detaliu şi d incolo de orice interogaţie, m i-am amintit atunci de rostirea Iui Blaga a d e v ă ra tu l m eu v i i to r v ine d u p ă m ine” . Superbă sentinţă valorică care în cazul Iui Gaudi, prin veridicitatea

M predictivă, din aforistică devine legică.SJ Anul Gaudi încă nu s-a încheiat şi

p robab il că cel ce u rm ează ne va introduce treptat în 2004, care este dedicat lui Salvador Dali. Preflgurîndu-1, o mare expoziţie din cartierul Gotic îl înfăţişează pe inegalabilul creator catalan în variatele

tumultoasă, deloc ferită de ochii publicului, cum şi-a dorit-o chiar el.

Aşadar, două genii care şi-au lăsat amprentele, unul asupra arhitecturii Barcelonei, celălalt asupra artei universale. Cei doi nu s-au cunoscut

:w r 7 r ; ^ :y ~ ~ ~ ' . . -

. * > A C I ,1 . ? . ' • , ,

5 l l h <* 1 m

î § \ ' H f

— v ■1 ;! -Jr-

t I

sale ipostaze de pictor, grafician, sculptor, poet. Fără a avea o tematică specială, creaţia artistică este completată cu fotografii istorice care ne sensibilizează asupra vieţii lui private. O viaţă

Palatul GUELL

vreodată. Nu au aparţinut vreunui curent artistic comun şi nici nu au avut asemănări comportamentale. Din contră. Primul era de0 modestie statuară, trăind singur, neatins de v ic iu l pub lic ită ţii. D ali a fost un cosmopolit excentric, avid de succes. L-a obţinut prin forţa excepţionalei creaţii, dar şi prin “arta” inimitabilă a organizării prezenţelor sale publice şi a promovării propriei sale imagini. Pe Gaudi, Dali l-a admirat, determ in îndu-1 pe Corbusier să-şi reconsidere părerile despre el. întrebat fiind de acesta cum vede viitorul arhitecturii, Dali i- a răspuns arhitectura va fi blîndă ca cea a Iui G a u d i” , afirm înd că el este ultimul mare geniu din dom eniu . D acă iniţial Corbusier spunea despre G audi că “ este ruşinea manifestată în Barcelona”, sub influenţa lui Dali a ajuns să-l numească un “monstru al creativităţii”, recunoscîndu-1 p a te rn ita te a re inven tă rii g o ticu lu i mediteranean.

De fapt, creaţia ambilor este considerată “genială” şi “monstruoasă” . Ei “ rep rez in tă feţele aceleaşi monede... tră in d în acelaşi u n iv e r s , în t r -p lum e b lîn d ă şi d u ră , s u p r a r e a lă şi su b lim ă , a ju n g în d în

Salvador DALI: "Persistenţa , memoriei" sau "Ceasurile fluide"

înfrăţire ce înfruntă utopia. Cea dintre puritatea sentimentelor omeneşti şi imensitatea apelor mării.

Şi totuşi! Aflat aici, în lumea colindelor, a frumosului şi sensibilităţii cultivate pînă la paroxism, nu îmi pot stăvili un dor năvalnic. Dorul cetinei de acasă.

N. HANCU Barcelona, 8.12.02

... . . . .M l

profunzimea naturalu lu i care este îngrozitor de frumos”. Ce mîndrâ este naţia ce i-a zămislit pe cei doi! O mîndrie ce aici în Barcelona atinge cote de rafinament ales, cultura acestor genii fiind ea însăşi un act de creaţie.

Văzînd şi revăzînd Barcelona în ultimii 12 ani, încerc fără să vreau o comparaţie. Primii paşi i-am făcut aici în vara lui ’90. Era şi atunci un oraş fermecător, dar puternic

d marcat de pregătirea olimpiadei din ’92. d Lucrările prilejuite de evenimentul olimpic \ au m o dern iza t-o de o manieră

- , en tuz iasm an tă , transform înd-o într-o ~: metropolă deopotrivă elegantă şi ospitalieră,| tradiţională, dar cu uşi mai larg deschise,

"î pe unde noul continuă să intre. Viaţa ^ pulsează peste tot, dinamismul este la el

acasă, astfel îne ît “deja văzut” devine “trebu ie rev ăzu t” . în genera l, orice

. . comparaţie este riscantă prin subiectivismul 4 j analogiilor, mai ales dacă peste ele a trecut *.j patina timpului. Privind-o prin ea însăşi,

Barcelona ameninţă valoarea şi frumuseţea abso lu tă . C om parînd-o , ea provoacă continuu şi, azi, puţine alte metropole i se pot alătura într-o eventuală com petiţie imaginară. Explicaţia este simplă, găsindu- se în prelungirea prin generaţii a valorii catalanilor. Deşi nu încetează în revendicarea identităţii, o fac decent, argumentînd prin performanţe, autenticitatea mîndriilor lor tradiţionale.

Acestea ar fi gîndurile unui îndrăgostit p rofund , irem ed iab il şi d e fin itiv de Barcelona. Acum, în preajma Crăciunului,

o adaug şi pe ea la celelalte daruri miraculoase ale Mediteranei, care fac ca viaţa să fie trăită pe culminaţia valurilor, debordînd de motivaţii şi împliniri.

De acolo, de pe creasta valurilor, privind la înălţimile Tibidabo ce străjuiesc Barcelona crezi că, undeva, deasupra tuturor, se înfăptuieşte o

r - w . ■.jv- — — — 1 r — 1 " ~ "— ■ ■ .L ”— ’ ' - , . î " v Î

A t e î î i 'M u i r n m c m i M L i i A m , j a c w a l i i a i v a

Evocare Anisoara Odeanu________________ j___________________________

Cenaclul literar-artistic “Octavian Goga” din Cluj-Napoca organizează evocarea A nişoara O d e a n u - “ I u b i r e a d e c ît m o a r te a m a i p u te rn ic ă ” ; vo r susţine com unicări: Persida Rusu, Ruxandra Benea şi -Nicolae Benea. Cu aceeaşi ocazie va fi lansată cartea lui E m il M ircea Neşiu in titu lată P ă d u re a de oglinzi (versuri, Editura GRINTA, 2002, Cluj-Napoca), prezintă: Ionel Andraşoni. Manifestarea va avea loc astăzi, 17 decem brie a.c., o ra 17, la Palatul Copiilor Cluj-Napoca (str. Republicii nr. 22-23).

C oncert ex traordinar

ŞTEFAN HRUŞCACunoscutul cantautor, folkist şi baladist Ştefan

H ruşcă va susţine un concert extraordinar de

colinde la Cluj-Napoca jo i, 19 decem brie a.c., cu începere de la orele 17, respectiv 19,30, în Sala Teatrului Naţional. I se vor alătura poetul G eorge Ţ ărnea şi un grup de colindători din Maramureş.

Galele MEDICINA, ARTĂ, CULTURĂ____________________

Reuniunea lunii decembrie va avea loc, în mod excepţional m iercu ri, 18 decem brie a.c., cu începere de la ora 17, în Studioul de concerte al A cadem iei de M u zică “Gh. D im a” . în programul serii: Pr. loan Bizâu - P ro to tipu ri iconografice ale Maicii D om nului. Perspective teologice şi medicale; prof. dr. M ircea Tomuş - O nouă perspectivă a su p ra lui C aragiale; V or fi acordate premiile ziarului “A devărul de C lu j” , îm preună cu carica tu rile laureaţilor

realizate de artistul plastic V irgil Tom uleţ. Un concert de colinde sustinut de Corul bărbătesc EUFONIA şi Corul FEROVIARIA, dirijate de' p ro f. A drian C orojan, vor înche ia seara. Sponsorii manifestării organizate de Filiala Cluj- N apoca a A cadem iei de Ş tiinţe M edicale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” şi Academia de Muzică “Gh. Dima” sînt: Aventis Pharma, Berlin Chemie/ Menarini G roup, Eli L illy, Glaxo Sm ithK line, Novo Nordisk, Worwag Pharma, SC Ursus SA, MGV Transilvania.

Invitaţie la teatru_______ j___________________________________

Studioul “Euphorion” al Teatrului Naţional C luj-Napoca programează pentru m îine, 18 decem brie, de la ora 19, piesele: C erere în căsătorie de A.P. Cehov şi Dam a de pică de Â.

S. Puşkin; scenariul după A. S, Puşkin şi A.P- Cehov este semnat de Sorin M is ir iau iu . u* distribuţie: Ligia Moga, Carmen C ulcer, Stelian R oşian , R u s la n B â rlea , A d r ia n Cucu, Sebastian M arina, Vasile Covaciu şi Cornel Răileanu, A lexandra Georgia L ungu , Sorin M is ir ia n ţu ; reg ia şi scenografia : Sorin M isirianţu.

Din programul Universităţii Populare ____......................

în după-am iază de astăzi, de. la o ra 17, expunerea: M unte le Athos - -Experienţă S1 R evelaţie; prezintă: prof. Adrian Corojan; Va urma un concert sustinut de C orul bărbătesc EUFONIA al C asei'M unicipale de Cultură Cluj-Napoca; m îine, 18 decem brie, de la ora 17, spectacolul folcloric T rad iţii şi obiceiuri

Page 5: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

O i l t o r ă

t e l : W . 7 4 3 QÂ A

4SS

1996-Noul ministru ai Culturii, Ion Caramitru, şi-a preluat, în mod oficial, funcţia, în prezenţa

ministrului Finanţelor, ministru secretar de stat Mircea Ciumara.

COLINDA CRĂCIUNULUI

D e 2000 de ani, la vremea puterii lui, prin gesturi şi practici de solstiţiului de iarnă, cînd sacralizare. In tradiţiile satelor noastre “tim pul” îm b ă trîn eş te şi a mai rămas obiceiul sărbătoririi zilei

moare - conform credinţelor populare de IGNAT (de la latinescul ignis = -o d a tă cu trecerea soarelu i spre foc), la 20-21 decembrie, avînd la bază miazănoapte, lumea creştină aşteaptă, un relict spiritual de invocare a focului, mtimpină NAŞTEREA DOMNULUI, a soarelui. însăşi sacrificarea porcilor pentru a ne readuce lumina, căldura şi în această zi se îndătina ca o “jertfa” redinţa prin venirea sa ca OM. De închinată soarelui. Mai tîrziu, această :ua soarelui, la solstiţiul de iamă, să rbă toare s -a d e sac ra liza t, r.turile precreştine erau legate de n em aiţin în d u -se la dată fixă şi ivinaţia astrului cosmic, de invocarea pierzîndu-şi semnificaţia iniţială.

Vechii creştini serbau NAŞTEREA DOMNULUI la 6 ianuarie, legînd această dată de a sasea zi a GENEZEI şi de BOTEZUL DOMNULUI, care a însem nat N A ŞTEREA SA SPIRITUALĂ. Începînd din secolul al IV-lea (din anul 345, la Roma şi 375, la Bizanţ) această sărbătoare numită în tradiţia noastră românească şi ZIUA CU LUMINĂ a fost fixată definitiv la data de 25 decembrie.

La “cumpăna anului”, între “timpul vechi” şi “reînnoirea” lui, vestea cea mare a NAŞTERII DOMNULUI o purtau colindătorii, mesageri de toate v îrstele. C olindatul era însoţit de ceremonialuri, de simboluri materiale, gestice şi obiectuale, care comunicau prin coduri, ca un sacru limbaj al “vorb ito rilo r” acelu iaşi sistem de comunicare.

Bătrînele colinde sînt desprinse nu numai din textele biblice, de 2000 de ani, ci par să-şi tragă “seva” şi din în ţelepciunea vechilor belagine şi epodeuri dacice, incantaţii augurale care transm iteau cutum e, p ractici, reguli de convieţuire şi de muncă etc. N um ele colindei în să v ine de la “ ca len d e le rom ane” , sem n ific înd începutul lunilor anului.

Colindele noastre româneşti vestesc nu numai NAŞTEREA DOMNULUI şi a C R E Ş T IN ISM U L U I, ci şi obiceiurile din neam în neam, menite sâ sacralizeze spaţiul şi timpul în care trăim.

în satele transilvănene, ca şi în toate cele lalte zone ale ţă rii, colindatul începea în dimineaţa AJUNULUI DE CRĂCIUN, cînd porneau “piţărăii”,

copiii de 7-14 ani, purtînd în mîini “colindeţe” (bastoane din lemn de alun, împodobite cu panglici şi brîie, cu zurgălăi şi iederă verde) şi trăistuţe de lînă, pentru darurile primite, covrigi şi “radoşi (colăcei antropomorfii), mere şi nuci. “P iţă ră i i’ , c îte 5-12, înveşmîntaţi cu sum ănele din lînă, purtînd căciuli împodobite cu “pană” din “cîrcei” de salcie, intrau în case pentru vestirile augurale. S tîm ind văpaia focului din vatră, cu colindeţele sj seînteile, rosteau propiţierea: _- “Cîte seîntei în foc - ’ y

Atît sâ dea Dumnezeu noroc : ' Cîte~cuîe pe'că"să~ ~ : s,;• Atîţia galbeni pe masă ;‘ Gazda cu găzdăriţa y Să umple căpiţa, î Ga mieii, purceii, puii . .: Sâ se-multeascâ,

Să se sporească. •_■■■.■ î; Sănătate şi noroc, ■ ?

La gazdele acestui foc, . ;,I.a anul şi la mulţi ani!”Această urare (provenind din satul

Jupalnic, Banat şi păstrată în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca) era urmată de gestul gazdelor, care ofereau darurile, apoi “împrorau” copiii cu seminţe de grîne şi de pomi roditori, ca anul sâ fie m ănos, ro d ito r, b in ecu v în ta t de Dumnezeu, ca şi glasurile “piţârâilor”.

La asfinţit, o dată cu lăsarea nopţii, “piţărăii” se retrăgeau, dar nu uitau să- şi arunce “pana” de salcie peste livezi şi ogoare, pentru “a colinda” rodul şi pentru a stimula eterna înverzire.

Pe sub geana nopţii, bătrînii se adunau la case de rudenii şi de vecini

si co lindau “bătrîne le” legende ale NAŞTERII DOM NULUI, dar şi altele p a s to ra le sau le g a te de “ cru g u l timpului” şi al vieţii omului, în timp ce în v e tre se m istu iau je r tfe ln ic “buturuga Crăciunului”, un trunchi de brad (arborele vieţii şi eternul axis mundi, între cer şi pămînt) ca simbol al reînnoirii timpului şi al credinţei prin LUM INĂ şi FOC.

Una din cele mai frumoase colinde este această variantă mioritică de pe Someş:

“JOS PE LÎNGĂ M ARE...” f Jos pe lîngă mare “ întorcu-se vu itoare ' '

Suluri de voinici Cu cai povîm ici Da-naintea lor

: O maică bătrînă Cu furcuţa-n brîu

. Cu fusu sucind . . Din gură grăind:

“N-aţi văzut, văzut : Un fiuţ de-al meu?”

“Noi nu l-am văzut Şi de l-am văzut

: Nu l-am cunoscut.”“Lesne de-al cunoaşte*Pă sabia lui

: Pâ puşcuţa lui,'Pă trăznet de vară,Pă fulger de sară” .Refren:Dan, Domnului Doamne

Dr. Maria BOCŞE

* Culegătorul G rigoriu C răciunaş face precizarea la 1927: “colindă din comuna Buru cari acum nu sc colindă”.

/ E l a s t i c ă fn să lile C om plexulu i E xpoziţional U.A.P.r r i'l <

Salonul anual de pictură şi sculpturăTermenul de saloa anual

sste p retenţios pentru demersul complex şi vast al îrtelor plastice. El reclamă o participare a tuturor sau cel puţin a tu turor fo rţe lo r creatoare, indiferent de vîrste şi apartenenţe sau filiaţii Mistice, reclamă o selecţie riguroasă, în spiritul valorilor autentice, reclamă un public pe măsură. Foarte mulţi plasticieni clujeni sînt mai bine cunoscuţi şi receptaţi peste hotare şi mai puţin sau chiar deloc acasă! Iată de ce este şi foarte greu să dai numele de salon anual unei expoziţii ce reclam ă şi solicită alte pretenţii.

ri •

nu .

4r , .4

l i '

i v i ţ i i !

fi

'Pj•CÂ

] Cu toate acestea, Salonul ? anual dc pictură şi sculptură t vernisat luni, 16 decembrie, i este reprezentativ pentru arta

plastică clujeană. Expun artişti din toate generaţiile - Vasile Pop, Carol Pleşa, Erdos Tibor, T eodor B otiş, V iorei N im igeanu , A lexandru C ris tea , V iorica C ristea, Valovits Laszlo, Laurenţiu

3 P intea, G heorghe Codrea, ! G avril G av rilas, Florin j G av rilaş, M ariana Bojan, | F esz t L aszlo , Dora

Dumitrescu, Andrei Şchiopu, A rina G heo rgh itâ , Sanda Manciac, Mirela Sima, Elian, R od ica T arţa , Ram ona Porum b, M ircea M ureşan,

1A

S zervaczius E lena, Radu Chiorean/ între pictori; Ovidiu Guleş, Radu Trifu, Kun Arpad G yorgy, Liviu Bumbu, Radu Moraru, Palko Emo, Korondi Jeno/ între sculptori; regret că nu pot fi amintite toate numele - limbajul plastic propus este unul deja cunoscut, în consonanţă cu

. . . . .

.a

cel contemporan - < sic si nota d is tin c tă a S a lonu lu i - sc constitu ie în tr-un foarte bun prilej de bilanţ, analize, pozitive în marea lor majoritate, carc si atestă valoarea şcolii clujene.

Demostene SOFRONFoto: Ion PETCU

de C răc iun susţinut de: A nsam blul folcloric “C u n u n iţa” d in F lo r e ş t i , ju d e ţu l C lu j, Ansamblul şi o rchestra Ş co lii de M uzică “Augustin Bena”, Ansamblul folcloric “Doina Clujului” al C asei M unicipale de C ultură Cluj-Napoca; realizator: O vidiu Moldovan, coregraf.

]-a Teatrul Maghiar de StatMîine seară, la o ra 19, Ju lie ta (spectacol

studio) de Visky Andrâs, regia: Tom pa G abor; scenografia, costumele: D obre-K othay Jud it; muzica: Selmeczi Gyorgy. C u: Szilagyi Eniko.

Sărbătoare creştineascăMîine, 18 d e c e m b rie 2002 , gherlenii vo r

ivea p a r te d e o a d e v ă ra tă s ă rb ă to a re

c r e ş t i n e a s c ă , p r i l e j u i t ă d e s f in ţ i r e a P a ra c l is u lu i (C ap e la ) “ N a ş te re a M a ic ii D o m n u lu i" şi “S fin ţii M artiri B râncoven i" . E v e n im en tu l va fi o n o ra t de în a lte feţe b ise ric e ş ti , fn frunte cu Î .P .S . A rh ie p isc o p B a r to lo m e u A n a n ia . N ou l lăcaş de cu lt d in in c in ta L ic e u lu i T e o r e t i c “ P e t r u M a i o r “ e s te r e z u l ta tu l p r e o c u p ă r i l o r d irec ţiu n ii şco lii, a cadrelor didactice şi, nu în u ltim u l rînd , a p reo tu lu i P e tr u B ă g ă c ia n ( c a r e a m a i c o n tr ib u i t şi la s f in ţ i r e a .cape le lo r d in cadrul c e lo r două C en tre de p la s a m e n t d in lo c a l i t a te ) , în v e d e re a d e sfă şu ră rii în cele m ai bune co n d iţii a e d u c a ţ ie i m o r a l- r e l ig io a s e a e le v i lo r . S f in ţi re a c ap e le i de la L iceu l T e o re tic “ P e tru M aio r" va avea loc în cep în d cu ora 16 si v a fi urm ată de o agapă c reş tin ă .

Sz. Cs.

Expoziţie Angela Tomaselli_____În c e p în d cu 12 decem brie , G a le r i i le d e

A r t ă F re z ia d in D ej găzd u ie sc ex p o z iţia d e p ic tu ră p u rtîn d sem n ă tu ra p la s tic ie n e i b u c u re ş te n c e A n g e la T o m a se lli . C u o caz ia v e rn isă r ii lu c ră rilo r, despre a r tis tă şi o p e ra e i a- v o rb i t c r itic u l, de a r tă d r. N e g o iţă L ă p to iu .

N ă sc u tă în 1943 la B rezoi, ju d e ţu l V îlcea , A n g e la T o m a s e l l i e s te a b s o l v e n ta I n s t i t u tu lu i d e A r te P la s t ic e “ N ic o la e G r ig o r e s c u 11 d in B u c u re ş ti , s e c ţ ia A r tă M o n u m e n ta lă . D u p ă d e b u tu l d in 1968 , dev ine’ o p re z e n ţă co n stan tă p e s im eze le u n o r p r e s t i g i o a s e g a le r i i d in ţ a r ă ş i s tră in ă ta te , cu ex p o z iţii p e rso n a le - G a la ţi, B u c u r e ş t i , R o m a , K o b le n z , R îm n ic u - V îlc e a - şi e x p o z iţii co lec tiv e sa u de g rup

la : B acău , B u c u re ş t i , M o s c o v a , G a la ţi , P aris, B udapesta , A ten a , V ien a , V ene ţia etc. E ste lau rea tă c u P em iu l U A P d in R ep u b lica M oldova, la “ S a lo a n e le M o ld o v e i1* (1995 ), P rem iu l M u z e u lu i d e A r tă B a c ă u (1 9 9 6 ), M are le P rem iu la “ S a lo n u l d e S u d “ (1 9 9 8 ) ş i D ip lo m a d e O n o a r e l a S a lo n u l In te rn a ţio n a l d e la Q u is s a c - F ra n ţa (2 0 0 1).

P en tru p u b lic u l d e jea n , e x p o z iţ ia A n g e le i T o m a se lli co n s titu ie u n a d e v ă ra t p riv ileg iu d e a p ă t r u n d e s e n s u r i l e u n u i u n iv e r s p ro p riu , în te m e ia t p e v a le n ţe c ro m a tic e şi lin ia re , p lin e d e n e rv ş i s e n s ib il ita te . O în t î ln i r e d e e x c e p ţ ie c u o p la s t i c i a n â o rig ina lă , a f la tă la v îr s ta . d e p lin e i a firm ă ri c rea toare .

M. VAI DA

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 6: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

SUBREDACŢIA DEJ: ^marţi, vineri 8-11;

ţel/fax 21-60-75.

SU B R ED A C ŢIA T U R D A : luni-vineri 8-14;

l . ’ l l b J î t ' î l i i U ’CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;

sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04,

E adevărat ! La Mediacom pentru fiecare conectare la Orange primeşti fie un brad de Crăciun, fie o ghirlandă de becuieţe.Şi vei auzi câte voci vrei.

V i s e z i b r a z i

v e r z i D e D e r e t i^ promoţional de Crăciun: r “ > ' * 240 minute c

Până la 31 decembrie a i a b o n a m e n t u l

gratuite în reţea . ~ ‘ 50% reducere la toate

V O C I r convorbirile cu 3 numere w . . . din orice altă reţeaV e z i l u m i n i ţ e ? - pachet PrePay cadou.

A u z i

Mitsubishi Aria

J

• • •

_ kbz* sî2 9 f

"-w/- :

de Ia 29$

r kS iT Ţ V

V \

de la 57$

partener Orange

Cluj: Piaţa Unirii, nr. 17 tel:195718(F.P.0551)

Holcim (România) SA Ciment Turda,str. Ş te fa n c e l M are nr. 4 , Turda, jud Cluj,

î n v e d e r e a

ex tern a lizării activ ităţii d e tra n sp o rt al m ateriilor prim e,a n u n ţ ă f i r m e l e d e t r a n s p o r t i n t e r e s a t e c ă î ş i p o t d e p u n e o f e r t e l e l a

s e d i u l s o c i e t ă ţ i i .

O f e r t e l e s e d e p u n î n p l i c î n c h i s , p î n ă l a d a t a d e 2 2 D e c e m b r i e 2 0 0 2 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e î n u r m a s o l i c i t ă r i i a d r e s a t e î n

s c r i s d o m n u l u i A d r i a n P o p e s c u , t e l : 0 7 4 5 / 6 4 3 . 7 0 1 , f a x : 0 2 6 4 /

3 0 5 . 1 1 1 . (9759138)

S.C . LORIGAB COM S .R .L .

comercializează

tablă z in ca tă d ecap ată ş i ţev i

la preţuri avantajoase. Relaţii la telefoanele:

0722-647.958, 0766^663.060

sau la adresa str. C îm pina nr. 51-53. C luj-Napoca (curtea TRANSCOM). (9774680)

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CUVADMARE!INF. LA TEL 0264-194.981.

TEL.: 196.858.

- A f c h F S X Ş C ’

de Cluj

M a g a z i n " M O C H E T A "£ s z m m

.... . , . : .

F tG MFf I n H

T U -T

LIPIRE CLIPSARE 6 mm 167.983 210.0007mm 193.193 235.210

|8mm 210.000 2 5 2 .017preţurile sînt în lei/metru pătrat fără TVA

str. A. Vlaicu nn 4 Cluj-Napoca Telefon: 0264-419.164

< | > P R O G E S

P A R C H E T L A M IN A Tţ j a 3®a B 'S » ■ ■ ! ! ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■

M ari reduceri de sărbători!

d e la 1 5 9 . 0 0 0 l e i / m p *

Calea Dorobanţilornr.29Tel: 0264-191.126;0744-398.477 T.V.A.

Programul de lucru la ghişeele de publicitate este: 27, 30 decembrie între orele 8-16, şi 29 decembrie, 5 ianuarie între orele 9-14.în zilele de 24, 25, 26, 31 decembrie 2002 şi 1, 2, 3, 4 ianuarie 2003 nu se lucrează. Ziarul "Adevărul de Cluj" nu va apărea în 25,26,27 decembrie 2002 şi 1,2, 3, 4, 5 ianuarie 2003.

.O

88

• 3

•w

8

a

e8

teînbracăde sărbători

s j &

AVU,

' t î H S G f t S ;

3S

3^■1O

a3

33

3

o campanie organizată de CD Radio si sponsorizată de:

P R I N C E S Spieră d'emarq rialda

(C1A)

S .C . A R M A T U R A S .A .- tra d iţie , ca lita te , f ia b il i ta te -

P r o d u c e ş i c o m e r c i a l i z e a z ă :

> R o b i n e t e p e n t r u i n s t a l a ţ i i d e a p ă

3 ^ B a t e r i i

^ R o b i n e t e p e n t r u i n s t a l a ţ i i d e î n c ă l z i r e

^ R o b i n e t e ş i e l e m e n t e p e n t r u

i n s t a l a ţ i i d e g a z e . n a t u r a l e

^ E l e m e n t e d e î m b i n a r e î n i n s t a l a ţ i i

( f i t i n g u r i )

'C P r o d u s e c u d e s t i n a ţ i e s p e c i a l ă

la preţuri avantajoase

P A N O U R I D E G A R Dpentru vile, sedii de firmă, instituţii

de cult realizate la cererea beneficiarului, cu posibilitatea

alegerii combinaţiei şi a gradului de încărcare cu ornamente

A R M A T U R A

y ... şi viaţa decurge altfel!

Sediu: str. Gării nr. 19 tel. 0264-435367 fax: 0264-435368 Magazin de prezentare: P-ţa Mărăşti bl. 13 tel/fax: 0264-410059

Page 7: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16;sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

Societatea de cablu A S T R A L transm ite p rogram ele postu lu i

de

T e l e v i z i u n e R o m â n i a d e M î i n e -

t v R M

' (post n a ţiona l, un iversitar şi cu ltu ral)

pe frecvenţele 527 ,25 M H z şi 135 M H z.

Întrucît program ele tv R M au un pronunţat ca rac te r cu ltu ral,

educa tiv -fo rm ativ , c u p r in z în d p re leg e ri u n iv e rs ita re ,

em isiuni de învăţare a lim b ilo r străine, film e d o cum en tare ,

d ezb a te ri pe p ro b le m e d e a c tu a lita te , ş t ir i , em is iu n i

m uzicale , de sport, p ro g ram e pentru co p ii ş i m u lte a lte

e le m e n te de la r g in t e r e s , in v i tă m t e l e s p e c t a to r i i

m unicip iu lu i C luj să le u rm ărească pe re ţeau a A s tr a l sau

sâ se adreseze sp ec ia liş tilo r aceste i societăţi p en tru c rea rea

co n d iţiilo r tehn ice de recep ţie .(3759100) I

SC R ISO A R E D E SC H ISA

Către Primarii şi Prefecţii din România Către Organizaţiile Nonguvernamentale şi Societăţile

de Stat şi Private Către toţi cetăţenii patriei

P rogram u l "R om ânia cura tă ", lansat la 22 aprilie 2002, cu ocazia Zilei M o n d ia le a P ăm întuhii, a depăşit, în apreciere, gran iţe le ţării, ob ţin înd P rem iu l de A u r la Londra, în cadrul cerem on ie i de decernare a p re m iilo r internaţionale de m ed iu “G reen A pple A w a rd s 2 0 0 2 ”. P ro g ra m u l v izează o so c ie ta te m ai bună , b a za tă p e resp ec tu l fa ţă de m ed iu ş i resursele natura le . In iţia tiva ‘Să rec ic lăm h îr tia " urm ăreşte sa lvarea d e la tă ie re a ăi ş i m ii de arbori.

Facem a pe l către toa te in stitu ţiile statului, că tre a g e n ţi i econom ici ş i so c ie ta tea civilă , să acţionam îm p reu n ă

pen tru prom ovarea u nor m odele durabile d e recu p era re ii rec ic la re a hîrtiei.

Refolosiţi la maxim hîrtia şi cartonul!Colectaţi deşeurile de hîrtie şi carton!

Sortaţi şi ajutaţi la prelucrarea deşeurilor de hîrtie şi carton de unităţile specializate!

Nu irosiţi deşeuri ce pot f i recuperate şi reciclate!

Prin e fo r tu r i u n ite ş i su s ţin u te astăzi, vom re u ş i să asigurăm, genera ţiilo r viitoare, un m od de via ţă sănă to s, n tr-u n m ediu sănătos.

A şadar, să începem astăzi!O

M îine a r p u te a f i p rea tîrziu ! Rlfs.

F iţi a lă tu ri de noi! “

P E T R U L IF IC IUM IN IST R U L A P E L O R ŞI PR O T E C Ţ IE I M E D IU L U I

S . C . N A P O L A C T S . A .

C l u j - N a p o c a

GINEMIÎONSTRW rORlCondiţii:

1. A bso lv en t al F acu ltă ţii de C onstruc ţii sp ecia lita tea C o nstruc ţii industria le şi civ ile;

2. V ech im ea în sp e c ia lita te m in im 5 ani; 23. P o se so r perm is de co n d u ce re au to ctg. B ; K4. Domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca.

cererile d e înscriere la co n cu rs în so ţite de C V şi co p ie d u p ă ac tu l -e stu d ii se vor depune la sed iu l soc ie tă ţii, B -du l 21 D e c e m b rie nr. 55-97 - B iro u l P erso n a l-S a la riza re , p în ă în d a ta de 2 0 .1 2 ,2 0 0 2 , o ra '5,00.

Concursul v a avea loc în d a ta d e 2 3 .12 .2002 , o r a 10 ,00 . '

Publicaţiile ’R.A. MONITORUL OFICIAL i i

pot intra în posesia Dvs. în 24 de ore de la apariţie! Pentru ABONAMENTE şi publicarea anunţurilor de

{PIERDERI ACTE, apelaţi la serviciile

7 , s c - a c t a l e g i s s . r . l . : , 7 “

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini nr. 71

TeIJFax: 0264-440.944 sMobil: 0744-782.830 §

_____________ 0745-529.299 __________

V A L U T A F O R T EC e rtif ic a t d e d e p o z it în v a lu ta U SD s a u EURO

Dobândă: 5,5% pe an fixă;

Termen: 360 zile;

Suma minimă: 1.000 USD/EURO;

B A N C A C O M K R C l A l A Mnrcj »J .1 Antoncscu, Bl. I) I

C A R P A T I C A J S G i S S S r Nr 8

D i r e c ţ i a R e g i o n a l ă V a m a l ă

I n t e r j u d e ţ e a n ă C l u j

în con fo rm ita te cu O .G . 128/98 şi H .G . 1067/99 organizează lic ita ţie pu b lică d esch isă în data de 20 .12 .2002 , o ra 10, Ia sediul B irou lu i V am al C lu j-N apoca, str. A l. V aida Voevod nr. 2, pen tru va lo rifica rea urm ătoare lo r p roduse diverse:

- R ă ş i n ă s c h i m b ă t o a r e d e i o n i - 2 0 0 1 - 9.000.000

lei - to tal;

- P u z z l e - m ărim i d iverse - 50 0 ,3 0 0 ,1 .0 0 0 ,2 .0 0 0 ,3 .0 0 0 p iese - d iferite p re ţu ri;

- A u t o t u r i s m R e n a u l t B 5 3 , 1993 -1 7 .0 0 0 .0 0 0 lei;

- A u t o u t i l i t a r ă V W , 1986, 2 .295 c m c '- 56.000.000 lei;

- etc.L ista com p le tă cu bunurile şi au toveh icu le le valo rifica te se poate consu lta la sed iu l B .V . C luj şi D R V I C luj.Pasul lic ita ţie i este de 5% din valoarea de porn ire . Poten ţialii o fertan ţi v o r depune p în ă în data de 20 .12.2002, un avans de 10% din preţu l de strigare al produselor so licitate. A vansu l se v a depune în contu l 50054287998 deschis la T rezoreria C luj.Inform aţii sup lim en tare se po t o b ţin e la sed iu l D irecţiei R egionale V am ale In te ijudeţene C lu j, B -dul M uncii nr. 18, la C om partim en tu l V alorificare B unuri, etaj 3 , telefon 415.259 sau 415 .701 , in terio r 36. (9759144)

VĂ GÎNDIŢI LA VIITORUL FAMILIEI Şl AL

DUMNEAVOASTRĂ PERSONAL, LA

PROTECŢIA ACESTORA?A C E S T E A A C U M P O T

D E V E N I R E A L IT A T E P R IN C E L M A I M A R E

F U R N IZ O R F IN A N C IA R E U R O P E A N ,

C U P R O F IT G A R A N T A T . INFORMAŢII DETALIATE

LA TELEFON 0 7 4 5 -5 3 0 ,99 7 . (97758ssj

MAŞINA, SUCCES, INDEPENDENŢĂ FINANCIARA - T O A T E A C E S T E A

VĂ S U N T O F E R IT E D E U N H O L D IN G F IN A N C IA R

IN T E R N A Ţ IO N A L .

VREŢI SĂ PROFITAT! Şl DVS?

PENTRU FIXAREA ' s INTERVIULUI S

PRELIMINAR, LA | TELEFON 0 7 4 5 -5 3 0 .9 9 7

Ş.C. ECCOCASA S.R.L; Str. P lopilor nr. 25

Tel/fax: 0264-429.674, 1.0721-207.645, 07457235.668.-.• Vinde urgent ap. 2 camere, conf.

I, cart. Plopilor vechi, etaj 1/4, baie superfinisată, contoare apă, contorizare căldură pe scară, eventual integral mobilat, cu garaj. Tel: 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camere, conf.

1, cart. Plopilor vechi, etaj 2/4, modificat, baie superfinisată, contorizat, parchet, telefon internaţional, cu garaj. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde, garsonieră conf. 1, str. Porţile de Fier, nefinisatâ, ocupabilă imediat, îngrijită, cu telefon, preţ 14.200 USD negociabil. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT spaţiu pentru depozitare sau mică producţie, 100 mp, încălzit, faianţat, grup sanitar, cu 2 birouri şi grup sanitar, încălzire centrală, acces TIR, curent trifazic, 2 linii telefonice. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent teren 800 mp, Mărâşti central, front la strada principală, toate facilităţile, pentru construcţie. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 1 cameră, mobilat, integral dotat cu maşină de spălat automată, tv color, central, preţ 100 USD, pe termen lung. Tel. 429.674,0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 4 camere, cart.

Mărăşti, integral mobilat, contorizat, pe termen lung, preţ 100 USD/lună. Tel. 429.674,0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde URGENT teren 15.000 USD, Calea Turzii, 51 mp front la stradă, curent, gaz, pe teren, parcelabil, intabulat. Tel. 429.674,0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camere, conf.

2, cart. Ghcorghcni, baie mărită, finisat, parchet, gresie, faianţă moderne, preţ 17.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dâ în chirie URGENT restaurant

finisat, integral dotat, încălzire centrală, terasă, în funcţiune. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)

DOMUSstr. David Francisc

nr. 8tel/fax: 0264-196.238,

tel: 0264-196.702; 0744-516.942;

, 0724-246.720

• Vinde urgent ap. 3 camere, zonă ultracentrală, decomandat, suprafaţă 100 mp, ultrafinisat cu microcentrală proprie. Preţ negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 4 camere,

Mănăştur, zonă foatre bună, liniştită, etaj 1/4, conf. I suprafaţă 80 mp, finisat, gresie, faianţă, parchet, contorizat, garaj..Preţ negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 2 camere, P-ţa

Mihai Viteazu. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde ap. 3 camere, zona Mărăşti,

etaj 1/4, conf. I,. contorizat, garaj din tablă. Preţ 24.500 USD negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde urgent ap. 3 camere, Grigorescu, etaj intermediar, conf. I, 2 balcoane finisat, contorizat. Preţ 23.500 USD negociabil. Tel.196.702, 196.238, 0744-516.942. (Agi.)

• Vinde vilă semifînizată, zona Gheorgheni, cu toate facilităţile, teren aferent 1.000 mp. Preţ 110.000 USD negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde casă 4 camere, lîngă

Complexul Dora, teren aferent 1.000 mp. Preţ negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde 2 vile, D+P+4, 26 camere,

superfinisate, foarte bune pentru sediu firmă, hotel, restaurant, teren 2.000 mp. Preturi negociabile. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde 2 vile, zona Andrei Mureşanu în curs de finisare, cu teren aferent cuprins între 700-1.000 mp. Preţuri negociabile. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Dă în chirie cabană, 5 camere,

living, 2 bucătării, 2 băi, 2 terase, zona Padiş-Ponor, perioada 20 dec.- 10 ian., încălzire centrală, pîrtie pentru schi, toate utilităţile. Tel.196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

REZIDENŢIAL - IMOBILIARE

P-ţa Untrti Nr. 21 ap. 2A, ^ I ^ 9 5 . 9 i 6 s a l u m 6 . m .

• Oferă spre închiriere în Turda spaţiu dc 10.000 mp pentru diverse activităţi industriale, depozitare, parc auto. U tilităţi, rampă, ateliere, centrală termică, curent trifazic, grup social. Tel. 196.808,195.916 (Ag.i.).• Oferă spre schimb ap. 2 camere

decomandat, etaj intermediar, sem ifinisat, garaj beton în Grigorescu, cu ap. 3-4 camere în Grigorescu, etaj 1-2 + diferenţă. Tel.196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde casă in Bonţida, construcţie

cărămidă, I cameră, bucătărie, hol, teren 500 mp, preţ 150 milioane. Tel.196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde ap. 4 camere, Mănăştur

Nord, etaj intermediar, 2 băi, 2 balcoane, parchet, gresie, faianţă, centrală, orientare bună, preţ 29.000 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808, (Ag.i.).• Vinde garsonieră cf. II, Mărăşti, etaj intermediar, gresie, faianţă, uşi schimbate, preţ 11.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Oferă spre închiriere ap. 2 camere Ghcorghcni, etaj interm ediar, mobilat, 100 USD/lună + 100 USD garanţie. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 camere cf. I, decomandat, Mărăşti, parter înalt cu balcon, centrală termică, gresie, faianţă, termopane, Ioc dc parcare, mobilă de bucătărie personalizată, modificări interioare, preţ 30.000 USD negociabil - inclusiv mobila. Tel. 195.916, 196.808 sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Oferă spre închiriat ap. o cameră, zonă semicentralâ, mobilat, dotat, telefon, maşină de spălat, 100 USD/ lună + 100 USD garanţie. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).'• Vinde ap. 2 camere, în zonă

semicentralâ, 48 mp, geamuri la stradă, pentru birouri, magazine, preţ24.000 USD uşor neeociabil. Tel.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Cumpără teren în Cluj. Tel.

196.808, 195.916 (Ag.i.).

i P entru o v o a s ig u ra în c o n tin u a re un a b o n a m e n t la z ia r u l I Ivă puteţi adresa la: JURI#'!- W M I t W k

- S .C . A P E X S . R X . - s t r . A . I a n c u n r . 3 6 , t e l . 0 2 6 4 - 1 9 6 .2 1 3 ( p î n ă î n u l t i m a z i a l u n i i p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ; ClUJ- C .P .D . A P E X S . R X . - s tr . I .M . K l e i n n r . 1 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 9 .1 2 0 ( p î n ă î n u l t i m a z i a lu n i i p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ;

S -C - R O D I P E T S .A . - P - ţ a G ă r i i n r . 4 - 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 3 .6 2 0 ( c u p l a t a î n n u m e r a r s a u v i r a m e n t , p în ă î n u l t i m a z i a l u n i i p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ;

■ ^ l ^ ţ g n i p ^ ţ a l i ş i O f i c i i l e P o ş t a l e d e c a r e a p a r ţ in e ţ i ( î n p e r i o a d a 1 - 2 6 a f i e c ă r e i lu n i ) .______________

Page 8: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

SU BR ED A C ŢIA D E J: 8. 16,m arţi, vineri 8-11;

__________tel/fax 21-60-75.

SU B R ED A C ŢIA T U R D A : luni-vineri 8 - 1 4 ; CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîm bătă 944;

tel/fax 19-73-04’

Mî U M k i l î l H l

Im portator de echipamente pentru instalaţii termice angajează:

- studii superioare instalaţii, construcţii, termice;- experienţă în marketing vînzări;- spirit organizatoric;- abilităţi de comunicare, negociere;- utilizator PC;- disponibilitate la program prelungit;- maxim 37 ani.

Avantaj: Ş- carnet cat. B şi autoturism personal; . g- experienţa în vînzări instalaţii termice. a

Aşteptăm CV-urile la nr. fax: 0268-477.076 pînă la 31.12.2002.

C om isia p e n tru v în za rea sp a ţiilo r com ercia le sau de p restări

serv ic ii p ro p r ie ta te p r iv a tâ a statu lu i rom ân, în ad m in istrarea C onsiliu lu i lo ca l al co m u n ei Iclod , anun ţă lic ita ţie p ub lică pen tru

SE LEC TA R EA EVALUATORULUIcare va întocm i docum entaţia de evaluare a spaţiilorcom erciale sau de prestări serv icii care fac obiectul v înzării în baza Legii

nr. 550/2002. L ic ita ţia va av ea loc în data de 20 .12.2002, o ra 10,00 - la sed iu l P rim ăriei com unei Iclod. (9775393)

AGENŢIA DE PUBLICITATE CE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ăm a i s im p lu

nu se poate!

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

REPARAŢII Zeno (aparatura fotografica j REI.NHARDTC a lo a M â n ă ş tu r , n r . 8 , C lu j-N .Tel: 092/460-169; 064/42-50-96

M ATRIM O NIALE

• Tinere sim patice, oferim companie, m asaj, dom nilor civilizaţi num ai la domiciliul nostru. Tel. 0744-15-22-98 în t re o re le 9 ,0 0 -2 1 ,0 0 . (550966)

VEVZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd sistem ca lcu la to r com plect IN TEL CELERO M 700 M hz, ap ro ap e nou , cu m onitor 17", acceso rii. Tel: 0724-24-83-13. (552672)

• Atenţie! P en tru mese festive: vînd m asă albă lemn m asiv n o u ă l ,9 0 m / lm , dem ontabilă, două perechi aplice lum inări model antic (50 USD perechea), oglindă cristal antică l,75m /Im . Tel: 13-29-38. (552668)

• Vînd palton dam ă, de A strahan, n r. 48, nou. P re ţ convenabil. T el: 44-04-52. (554846)

• V în d u r g e n t c o rp bibliotecă cu p a t extensibil p r in s în e a , în s t a r e e x c e p ţio n a lă . R o g a fi contactat m iercuri şi vineri în tre 12.00-22.00, la tel: 19- 78-77. (554848)

• C u m p ă r b u ş te n i şi cherestea de răşinoase, fag şi s te ja r cu d ia m e tru l de p e s te 25 cm c o n fo rm legislaţiei în vigoare, de la persoane fizice şi ju rid ice . P lata se face la liv ra rea şi recepţia m ărfii în depozitul so c ie tă ţ i i în ju d . B ih o r , c o m u n a B u lz . R e la ţ i i Ia te lefoanele: 0721-243.987; 0788-330.616; 0744-522.814; 0788-330.610; 0722-341.726; 0788-316.818; 0723-696.684; 0 2 1 -3 1 1 .3 1 .8 5 ; 021 -212.64.08; 021 -212 .64 .09 ; 0 2 1 -2 2 4 .8 9 .2 1 ; 0723 -396 .626 ; 0 7 4 5 -9 8 6 .8 9 2 ;0788-330.743; 0788-337.010. (9759126)

ÎN C H IR IE R I• Dau în chirie apartament cu

două cam ere nem o b ila t pe termen lung adresa Fabricii de Zahar nr. 7, apartament 3. Preţ negociabil. Inform aţii la tel: 0740-51-70-93 sau 0744-76-29- 18. (554S55)_________________

DIVERSE• Se citează pentru data de

08 .01 .2003 , ora 8 ,00 la Judecătoria Cluj-Napoca sala 16, în dosar nr. 7077 /2002 , în calitate de pîrîţi, cu domiciliul necunoscut, num iţii: K uibus Francisc, Tâuţan Augustin, Rus Ioan şi soţia, Hegeduş Gizela, Lenghel Ioan, Lenghel A na, K ovacs A lex an d ru , M îndru Teodor, Pop Toma, Pop Silvia, Vinţe losif şi soţia , Szabo Ana, num ita S coarţă M aria cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. Oaşului nr. 113, toţi în proces cu S.C.A.R.L. Cluj S. A. pentm acţiune în constatre. (553230)

• A n g a je z tr ic o to a re p e n tr u m a ş in i PFS, W K T M . T e l: 13-87-80. (552583)

• A ngajăm tin e ri pen tru d is t r ib u i t re c la m e . Tel: 0265-146.049. (9762149)

• P rim ăria Sînpaul, vinde din surse p rop rii, m aterial lem nos d e e se n ţă ta r e . Licitaţia va avea loc, vineri 20 d e c e m b rie 2002 , o ra 10,00 la sed iu l P rim ă rie i Sînpaul. Inform aţii la sediul prim ăriei. (553233)

• E xecutorul Judecătoresc v inde la lic ita ţie p u b lic ă casă fam ilială, în T urda , str. G h . B a r i ţ iu n r . 156, com pusă d in la p a r te r o cam eră, bucătă rie , pivniţă, la etaj 2 cam ere, căm ară , b a ie , ho l şi c u r te in suprafaţă de 205 mp. P reţu l de s t r ig a r e e s te de 675.000.000 lei. Participanţii Ia licitaţie vo r face dovada depunerii a 10% din pre ţu l de s t r ig a r e la d isp o z iţie execu to ru lu i ju d ecă to re sc sau în nu m erar. L icitaţia va avea loc in d a ta de 18.12.2002, o ra 10, la sediul ex ecu to ru lu i ju d ecă to re sc din T u rd a , s tr . R epublicii n r. 35. R elaţii suplim entare la executorul judecă to resc T u rd a , te le fo n 3 1 2 .0 9 0 . (7030345)

• Doriţi un partener/parteneră pentm petrecerea sărbătorilor de iarnă, eventuale căsătorii din/în în treaga lum e "N u se ştie niciodată în ce colţ a lumii se află su fle tu l dvs. pereche". Program de lucm: luni-vineri: 07,00-21,00, sîm bătă; 08,00- 14,00. Tel: 0265-250.874,0265- 250.875. (9759135)

• Numiţii: Grozav Vasile lui Vasile, Grozav Teodor, Grozav Ana, Grozav Ana născută Rujoi, G rozav M aria , văduva lui G rozav P recup născu tă Mămăligă Irina, toţi cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de17.01.2003, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrîţi, în d osar c iv il nr. 5240/2002 , reclamanţi fiind Crişan Ioan şi soţia Veronica. (7030350)• Numiţii: Orbok Joszef, Orbok

Elek Junior, Szollosi Ferencz, Hegedus lo s if şi soţia născută Balo L idia, Luduşan Marişka născută Szabo R oşi minoră, Szabo Iosi minor, Szabo Berta, Szabo Lajos, Szabo Miklos, soţia lui Biro A ibert născută Szabo B erta , S zabo L a jo s, Szabo Miklos, Wekele Roza măritată Nagy Gyorgy, Wekele Sandor, Wekele Joszef, Wekele Karoly, Wekele Ana, soţia lui Ferencz n ăscu tă Sz'ocs, O rbok Elek sen io r, to ţi cu dom iciliu necunoscut sînt citaţi pe data de17.01.2003, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 6332/ 2002, în ca lita te de p îrîţi, rec lam an ţi fiin d Razm an A lexand ru şi so ţia A urelia. (7030350)

• N u m ita R uncan Ileana m ărita tă H odre Ioan cu domiciliul necunoscut este citată pe data de 23.01.2003, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 6291/2002, în calitate de pirită, reclamanţi fiind Felecan M ihaela şi soţul D an Liviu. (7030350)’

• Numiţii: Kostişor Maria, soţia lui Luka Miklos născută Hiszem Maria, Kostişor Simion, Lazăr Vasile a lui Gheorghe, Costişor Ioan a lui Gligor, Vâtcă Irina măritată Costişor Ioan, Costişor Nastasia măritată Mateiu Vasile, Şipoş Pavel, Costişor Vasile, A rion M aria m ăritată Buran Gligore, Arion Grigore minor, A rion A nica m inoră, A rion Lucreţia minoră, Arion Nastasia, Arion Valeria, Cirebea Ioan şi so ţia născu tă M atiu M aria, Costişor Ioan a lui Gligore şi soţia născută Vâtcă Irina, Şipoş Giigor, Şipoş Lucreţia măritată Pascu, Şipoş Alexandru, Şipoş Augustin, Paşc Veronica lui Ioan m ino ră , Paşc A na lui Ioan minoră, Paşc Lucreţia lui Ioan minoră, Paşc Gheorghe lui Ioan m inor, Paşc E lena lui Ioan minoră, Şipoş Simion, văduva lui Bonda G heorghe născută Lazăr Ana, Paşc Ioan, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi pe data de 17.01.2003, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 6330/2002, în calitate de pîrîţi, reclamanţi fiind Braic Ana, Rădoi Leş Sorin şi soţia Gabriela Angela, Leş Mariana Carmen, Pop Ioan şi so ţia D espina. (7030350)

• Se înştiinţează doamna Lucaciu Carolina şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra im obilu lu i în scris în CF nr. 125925 să se prezinte în data de 18.12.2002 la Serviciul de Carte Funciară. (554850)

• N um ita M ărăşan F lora (văduva Fhieraş) este citataă în calitate de pîrîtă, la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 102 în data de 07.01.2003, orele 8,00 în dosarul civil nr. 13668/2002. (553221)

PIERDERI• SC EVW Holding SRL

p ie rd u t cărţi identitate auto seriile: C 300299 şi D 571694. Se declară nule. (552681)

• Pierdut carnet şi legitimaţie de studen t, 'perm is BCU pe numele Lascu Ioana Liliana. Le declar nule. (552683)

• SC Impresa Grassitto pierdut carte de identitate auto seria C nr. 740815. Se declară nulă. (554844)

•' Pierdut cîine Lup talie mare (6 ani). Nu este agresiv. Are o cordelină roşie la gît. Pentru orice relatare vă rog sunaţi la 0744-89- 89-26. sau 19-15-09. Găsitorului recompensă. (554847)

• Pierdut servietă bărbătească. Găsitorului recompensă. Tel: 15- 20-33. (554849)

• SC Euroval Trans SRL pierdut Registru Jurnal avînd paginile numerotate de la 1-100, înregistrat la DGFP Cluj la data de 29.06.1998. Se declară nul. (554854)

• Pierdut carnet de student şi leg itim aţie de tran spo rt pe numele Laposi Levente, eliberate de U n ivers ita tea T ehn ică , Colegiul U. T. E. A. Le declar nule. .(554858)

• Pierdut carnet de student eliberat de Facultatea de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai pe numele Kassay Gabriela Rozalia. îl declar nul. (554859)

• P ie rd u t au to riza ţie de funcţionare nr. 001595 eliberată de Consiliul Local Cluj-Napoca. O declar nulă. (553223)

• Pierdut carnet de student, leg itim aţie b ib lio tecă UM F, leg itim aţie BCU pe num ele Săplâcan Vladimir. Le declar nule. (553228)

• Pierdut carnet de student eliberat de UMF pe num ele Daskaliuk Oktavian. îl declar nul. (553229)

• Pierdut carnet de student pe numele Somodi Julia. îl declar nul. (553231)

• Pierdut carnet de student pe numele Danciu Cristian. îl declar nul. (553232)

• Pierdut carnet de student pe numele Velişcu Laurenţiu. îl declar nul. (553234)

• Pierdut carnet de student şi leg itim a ţie de tran spo rt pe num ele G orcea A m elia. Le declar nule. (553239)

• Pierdut tichet de asigurare obligatorie auto pe anul 2002, nr. 2240810, S. C. Interamerican, A genţia Cluj. îl declară nul. Meda Voichita Pădurean. Tel. 0264-32-25-23. (553241)• Pierdut carnet de student şi

legitimaţie de transport CFR pe numele Popa Andreea Dana. Le declar nule. (7030349)• Pierdut chitanţier seria MM

VMV de la nr. 4422816 la nr. 4422850 şi facturiere de la nr. 2444197 la nr. 2444200 şi de la nr. 2444251 la nr. 2444260 ale SC Interwest. SRL. Se declară nule. (7030348)

DECESECOMEMORĂRI

• Cu adîncă d u re re în suflet, anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost bunu l no stru ta tă , socru , b u n ic şi u n ch i, JU L E A STELIA N în vîrstă de 63 ani. Înm orm întarea va avea loc în da ta de 18.12.2002, o re le 12.00 la C im itiru l M ă n ă ş tu r , C apela N ouă. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată . (552667) '

• D ragă Dorina şi G hiţă, sînt cu to t sufletul a lă tu ri de voi şi vă îm p ă rtă şe sc d u re r e a . V e tu ria U rsa . (553225)

• Cu adîncă durere în su fle t anun ţăm m oartea, după o grea suferinţă a celei c a re a fost LUCIA IO N ESC U , soţie , so ră şi m ătuşă. Înm orm întarea va av ea loc în d a ta de 17 decem brie 2002, o ra 13.00 în C im itiru l C entral. O d ih n ească -se în pace! F am ilia în d u re ra tă . (552669)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea d in v ia ţă a scum pului n o s tru soţ, ta tă şi bunic S A F l R E S C l ) A L E X A N D R U . Înm orm întarea va avea loc în d a ta de 18 decembrie 2002, ora 13.00 în Cimitirul C e n tra l . D u m n ezeu să-i odihnească sufletul blînd şi b u n . Fam ilia în d u re ra tă . (552675)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a d ra g u lu i m eu soţ, C10NCAN DAMASCHIN, fo s t co n silie r ju r id ic la R eg io n a la C F R Cluj. Înm orm întarea va avea Ioc în d a ta de 18 decembrie 2002, orele 12.00, la Capela M are din C im itirul Central. Dumnezeu să-i dea linişte şi o d ih n ă v e şn ică . Soţia îndurerată . (552678)

• Ne luăm răm as bun de Ia cel care a fost pentru noi un exemplu de bunătate şi d ă ru ire , ta tă l şi bunicul n o s tru , CIONCAN DAMASCHIN (BUNU). Vei ră m în e veşnic în inimile noastre. Fiica Delia şi copiii George şi L au ra . (55 2679)

• Ne luăm răm as bun de la dragul nostru tată, socru şi b u n ic , CIONCAN DAM ASCHIN. Amintirea ta va răm îne m ereu vie în inimile noastre. Ucu, Lili şi C laudia. (552680)

• Cu a d în c ă durere, anunţăm încetarea din viaţă a scum pei n o a s tre soţii m am ă şi soacră, VESCAN FLORICA. Înm ormîntarea va avea Ioc în data de 18 decembrie 2002, o ra 13.00 în „cartierul I r is , s tr . Gh. A sachi nr. 19. Dumnezeu să-i odihnească sufletul ei blînd şi bun. Soţul Aurel, fiice le A n u ţa şi M aria, g in e rii L iviu şi Zaharie. (552684)

• Cu a d în c ă durere anunţăm stingerea din viaţă a celui care a condus ani de z ile cu p r ic e p e re şi devotament Departamentul de Ig ienă Ş c o la ră a Institutului de Igienă Cluj D r. ANTAL ANDREI. Ceremonia de doliu a avut loc la Arad în data de 12 decem b rie 2002. î i vom p ă s t r a vie am in tirea . S in ce re condoleanţe doam nei G ize la Antal. F am ilia P ro f . D r. A. Cocârlă. (554851) . ^

Page 9: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

(TNeaşteptată şi dureroasă ^ este trecerea în nefiinţă a

scumpei n o astre b u n ic i VESCAN F L O R IC A Dumnezeu să-i lum ineze somnul veşnic. N ep o ţii Lucian, Loredana, R am ona ţi Sebi. (552685)

• Cu adîncă d u re re în suflet, anunţ încettfrea din viată a scumpei mele soţii VELEA VICTORIA. C ît ai fost în viaţă, te-am iubit, cît voi mai tră i te voi plînge mereu. înm orm întarea va ivea loc în ziua de jo i 19 decembrie 2002, orele 12.00 in C im itirul C e n tra l al municipiului. Dumnezeu o odihnească! Soţul Velea Nicolae. (554852)

• Sîntem a lă tu r i de prietenul şi colegul nostru Daniel, în aceste m om ente grele pricinuite de m oartea iubitei sale m am e MARIANA IA N A C IU C Dumnezeu s-o odihnească! Colectivul SC A zovdac

l Impei Cluj. (552670)

• în tre a g a n o a s tră compasiune şi s in c e re condoleanţe colegilor noştri ing. C ioncan C la u d iu Director tehn ic şi ing Cioncan E lena - Ş ef *niciu, în m area d u re re pricinuită de p ie rd e re a itălui şi so cru lu i d ra g

Amnezeu să-l odihnească J pace! C o lec tiv u l SC Construcţii Feroviare Cluj SA. (552671)

• Cu d u re re n e-am fapârţit de mătuşa noastră MARIANA IA N A C IU C , iecedată Ia d a ta de 13 iecembrie 2002 pe care nu ■ vom u ita şi vom avea screu p e n tru ea d o a r ţinduri fru m o ase . C oca, Cristi, Cuţu. (552673)

S în tem a lă tu r i de blegul nostru sg. F ilipaş florin, în m a rea d u re re Pricinuită de tre c e re a în ■(fiinţă a ta tă lu i d ra g . Dumnezeu să-l odihnească ■pace! Colegii din G rupul ^pompieri “Avram Iancu” ■I judeţului Cluj. (552682)

' Un ultim şi pios omagiu trecerea în n e fiin ţă a

tolegului n o s tru’ORSOVICZKI KAROLY CYORGY. S in c e re ■•■■doleanţe fam ilie i. Dumnezeu să-l odihnească

pace! Colectivul C. M. Solidaritatea” C lu j- ■poca. (554843)

1 Colegii de la M agazinul !t P re z e n ta re a l SC '■mătura SA dep lîng cu ^teţe dispariţia prem atură ■ colegului lo r A N D R E I 'IRALY şi t r a n s m it pe !tîastă ca le s in c e re •■■doleanţe fam iliei g reu Urcate. D um nezeu să-l U nească în pace! ■■4845)

Colectivul Depoului de Wfă Cluj este a lă tu ri de 'e8a lor Neagotă Emilia, ! aceste c lipe g re le r,cinuite de p ie rd e re a ^■ei dragi. (554857)

• S în te m a lă tu r i de fam ilia B o rso v iczk i în m area du rere p ricinuită de m oartea celui ca re a fost KAROLY BORSOVICZKI S in ce re c o n d o le a n ţe d in partea fam iliilor A rgintaru şi Jurca. (553222)

• Sîntem sufleteşte a lături de colega şi p r ie te n a noastră, Sim ina Dorina, în ace s te m o m en te tr is te . Dum nezeu s-o odihnească pe mama! Colegele şi colegii din corul “Augustin Bena” Cluj-Napoca. (553224)

• S în tem a l ă t u r i ,d e fam ilia N eagotă, în aceste m om en te g re le şi le tra n sm ite m s in c e re c o n d o lea n ţe . L u c ian şi M arta Albu. (553236)

• S în tem a lă tu r i de co legul n o s tru C o rn e l N eagotă şi fam ilia lui în aceste m om en te g re le p ric in u ite de tre c e re a în e tern ita te a m am ei d rag i. Sincere condoleanţe. Colegii d in Serviciile F in a n c ia r- Contabile ale Sucursalei de M arfă Cluj. (553237)

• Un u ltim om ag iu re g re ta te i L U C YIO N E SC U , b u n a m ea p rie te n ă .' I r in a G oga . (553242)

Se împlinesc 3 ani de triste ţe şi d u re re de c înd soţul meu d rag BOGDAN H O R A Ţ IU a p le c a t p e drum ul veşniciei. A m intirea ta va rămîne veşnic vie în su fle tu l m eu . B u n u l Dumnezeu să te odihnească în pace! Soţia. (552627)

Azi, 18 decem brie 2002 se îm plinesc 4 an i de la trista despărţire de dragul nostru soţ, ta tă , socru, bunic şi străbunic, BONŢIDEAN ALEXANDRU, d iacu d in Iclod, pe care nu-1 vom uita n iciodată . D um nezeu să-I odihnească în pace. Familia. (552662)

Acum 26 de ani a m urit măm ica mea, EVD OCH IA B A R IŢ C H I. M i-a lă s a t m oştenire d rag o s tea ei şi cele mai frum oase am intiri. N u m ai d ra g o s te şi recunoştin ţă îi p ă s tre a z ă , P ro f . L u c ia P a şc a lă u . (552677)

Au trecut 3 ani grei şi trişti de cînd dragul meu soţ G HEORG HE V OLOV ATI a plecat pe un d rum fă ră în to a rc e re . M ă ro g la Dumnezeu să-i dea odihna v e şn ică . N u te vo i u i ta niciodată. Sanda. (552686)

• Se împlinesc 6 luni de tr is te ţe zbuc ium ată de la d is p a r i ţ ia fice i n o a s tre H O SU C O R IN A a r t i s t p la s tic . C o m e m o ra re a c in s ti r i i ei, m ie rc u r i 18 decembrie 2002, orele 16.00, la B ise r ica d in s t r . E . G rigorescu (lîngă g răd in a Hoia). Lumina Iui Isus să-i c ă lă u zea scă c a le a în îm p ă ră ţ ia C e re a sc ă . P ă rin ţi i D ana şi G eorge. 554837)

• Se împlinesc 13 ani de Ia în c e ta re a d in v ia ţă a scumpului nostru fiu şi frate C ÎM PIA N D O R E L din Turea. Prea tim puriu ne-ai părăsit Ia numai 21 de ani. M ormîntul tău va fi veşnic acoperit cu flori şi udat cu lacrimile noastre, DOREL d rag ă . P ă r in ţ i i Io an şi L u c re ţia , f ra te le F lo rin , cum nata Sim ona, nepoţii Daniel şi M ădălina, bunica M aria. Dormi în pace suflet drag. (553226)

• Se împlinesc 6 respectiv 8 luni de cînd draga noastră măicuţă ILEANA GALIŞ şi fratele ei LAZAR DEAC, au trecut în eternitate, lăsînd un gol imens în inimile noastre. Ne vom ruga pentru odihna su fle te lo r lo r şi îi vom pom eni, m ie rc u r i 18 decembrie 2002 la Biserica O rto d o x ă din M ă n ă ş tu r . Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familia. (553227)

• în c ă u n an şi un C răciun fă ră tine, d ragu l n o s tru D O R U -A L IN N EG R EA . . . cu la c r im i am are şi pline de du re re ca şi acum 9 ani cînd te-ai stins ca o lum inare. Te vom iubi m ereu ! D u m n ezeu să te odihnească în pace îngerul n o s tru d ra g ! M am a şi Zorela. (553235)

Profund im presionaţi dc com pasiunea a ră ta tă şi de că ldu ra um an ă deoseb ită , mulţum im tu tu ro r rudelor, co leg ilo r, p r ie te n i lo r şi cu n oscu ţilo r ca re au fost alături de noi în momentele grele ale trecerii în nefiinţă a d ra g u lu i n o s tru IO AN PO P. F am ilia în d o lia tă . (552664)

• Sîntem recunoscători C e n tru lu i de S tu d ii T ransilvane, F acu ltă ţii de Istorie şi Filosofie, Liceului “ N ico lae B ă lc e sc u ” , A cadem ie i R o m ân e şi tu tu ro r celorlalte institu ţii c a re n e -au s p r i j in i t la despărţirea de cel care a fost IO AN P O P . F a m ilia îndoliată. (552665)

• E x p rim ăm în tre a g a n o a s tră g r a t i tu d in e m ed ic ilo r T u d o r P op , A lexandru Irim ie, A drian U d rea , Io a n C o m an , Constantin Ciuce şi Remus Todea pen tru efortul special de a-1 tra ta şi îngriji pe cel ca re a fo s t IO A N P O P . Familia îndoliată. (552666)

C i t i ţ i z i l n i c

ADEVĂRULde Cluj

în vederea aderării,

R o m â n ia b e n e fic ia z ă d e s p r i j in u l U n iu n ii E u ro p e n e

Ministrul delegat, negociator şef cu UE, Vasile Puşcaş, a declarat, în tr-un com unicat rem is redacţiei, re fe rito r la summitul de la Copenhaga, că decizia Consiliului European marchează un moment istoric pentru România, în care liderii statelor membre ale Uniunii E uropene au rea f irm a t că obiectivul UE este ca România să dev ină , în anu l 2007, niembru cu drepturi depline al U n iun ii. A cest fapt demonstrează ireversibilitatea procesului de extindere cu 12 state candidate, susţine Vasile Puşcaş.

Consiliul European a stabilit un itinerariu de parcurs, care cuprinde toate măsurile care trebuie luate pe termen scurt (2003), mediu (2004, 2005) şi lung (în cursul anului 2006), pentru îndeplinirea criteriilor economice, administrative, dar şi pentru fiecare capitol de acqu is com unitar care se negociază.

Un alt criteriu de aderare a

R om ân ie i la U n iunea E uropeană, asupra căruia va cădea accen tu l în perioada urm ătoare, a p recizat Vasile Puşcaş, este cel administrativ, deoarece, pen tru a accelera procesul România are nevoie de o administraţie eficientă, care să cunoască politicile europene şi să fie capabilă să le aplice. în perioada următoare, se vor lua m ăsu ri p e n tru in s tru irea funcţionarilor publici în diferite d o m en ii a le acqu is-u lu i com unitar, p rin pregătire la lo cu l de m uncă, sem inarii, specializri, precum şi printr-o îm b u n ă tă ţire a sa la riz ă rii acestora, prin crearea unui Corp al înalţilor Funcţionari Publici.

Un domeniu important, care va accelera negocierile pentru capito lu l „Justiţie şi afaceri in te rn e ” , este securizarea frontierelor României, a precizat m in is tru l P uşcaş, deoarece această problemă este cu atît mai importantă, cu cît România va deveni frontiera estică a Uniunii Europene şi a NATO.

în v e d e re a acce le ră rii p ro c e s u lu i de ad e ra re al României, Uniunea Europeană a alocat fonduri suplimentare p en tru p e rio ad a 2004-2006. Sumele alocate României vor creşte în perioada 2OO4-2O06 cu 20%, 30%, 40% faţă de media a lo c ă r ilo r fin a n c ia re d in p e rio ad a 2001 -2003 (anual, sumele neram bursabile alocate prin programele PHARE, ISPA şi S A P A R D se rid ică la aproximativ 660 de milioane de EURO). Suplimentarea propusă de U n iu n ea E u ro p ean ă în perioada 2004-2006 va fi de 771 milioane de EURO, suma to ta lă a lo c a tă R om ânie i în această perioadă ajungînd la 2,8 m iliarde EU R O . Principalele domenii în care vor fi investite aceste fonduri sînt: agricultura şi d e z v o lta re a ru ra lă , in f ra s tru c tu ra de m ediu şi transport, coeziunea economică şi so c ia lă şi co n so lid a re a in s ti tu ţ io n a lă în vederea im p le m e n tă r ii a cq u is -u lu i co m u n ita r , se cu riza rea frontierelor.

Mihaela LĂPUSAN

Emil Boc solicită consilierilor locali să adopte rectificarea de buget

Preşedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc. critică politicianismul şi dispreţul faţă dc cetăţeni dc care au dat dovadă consilierii locali clujeni, rcfuzînd sâ aprobe proiectul dc rectificare a bugetului local al municipiului Cluj-Napoca. Deputatul democrat consideră câ atît consilierii locali, cît şi primarul ar trebui sâ treacă peste orgoliile politicianiste în momentul în carc este vorba despre interesul public şi câ întreaga conducere a municipiului ar trebui sâ îşi dea demisia dacă profesorii clujeni râmîn fară salarii de sărbători. în acelaşi timp, Emil Boc solicită autorităţilor abilitate sâ rezolve, într-o manieră legală, criza din administraţia locală clujeană.

Preşedintele PD Cluj este dc părere că blocajul ar putea fi dezamorsat într-o singură zi, dacă prefectul ar emite ordinul dc dizolvare a Consiliului local, iar consilierii ar contesta acest ordin la instanţa dc judecată, ceea cc ar conduce la suspendarea ordinului dc dizolvare pînă la pronunţarea unei sentinţe definitive şi ar asigura funcţionarea normală a instituţiilor. Emil Boc arată câ lipsa primarului dc la şedinţa Consiliului local nu este un argument pentru neaprobarca bugetului, întrucît acesta arc dreptul, potriv it Legii administraţiei publice locale, de a desem na pe unul dintre viceprimari, pentru îndeplinirea

unor atribuţii. Deputatul democrat apreciază câ membrii Consiliului local ar trebui sâ renunţe la politica actuală , bazată pc satisfacerea intereselor personale şi conjuncturalc şi neglijarea interesului public.

Mai trebuie precizat faptul câ în ultima şedinţă dc Consiliu local a fost resp ins proiectul dc rectificare a bugetului local, pentru că acesta nu a fost prezentat dc către primarul Gheorghe Funar. în lipsa rec tif ică rii dc buget, profesorii clujeni riscă sâ nu îşi încaseze salariile pînă la data dc 20 decem brie, ultim a zi dc funcţionare a Trezoreriei în acestan.

M .L

O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale

va veni la Bucureşti»Senatorul PD luliu Păcurariu a anunţat, ieri, câ o

delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale va veni în ianuarie în România, pentru a verifica aspectele negative legate de administraţia publică locală semnalate de el într-o scrisoare adresată acestui for. Păcurariu a spus că principalul fapt asupra căruia a atras atenţia s-a referit la modul în care România alocă fonduri către comunităţile locale, cadrul legislativ permiţînd ca aceste repartizări sâ fie făcute în funcţie de “culoarea politică” a primarilor.

în lună ianuarie, în România se va deplasa Jean- Claude Frecon, raportor pe probleme de democraţie locală, care va fi însoţit de Riccardo Priore, şeful Secretariatului Comisiei Instituţionale. Ulterior, Frecon va prezenta un raport cu privire la această situaţie la viitoarea şedinţă a Congresului ce va avea loc la începutul lui aprilie 2003. De asemenea, vicepreşedintele PD Ioan Oltean a anunţat câ Departamentul pentru Administraţie Publică al Partidului Democrat va pregăti un “document vast, care va fi înaintat tot Congresului, Puterilor Locale şi Regionale pentru a demonstra “abuzurile din administraţia publică locală”. “Vom face un bilanţ al actelor normative prin care actuala putere a restrîns atribuţiile autorităţilor locale”, a spus Oltean.

Cei doi parlamentari democraţi au arătat că, în decurs de un an şi jumătate, “migraţia de primari către PSD a atins nivele nemaiîntâlnite”. în acest moment, 66 la sută dintre primarii din România aparţin PSD, deşi, după alegeri, proporţia era de 35%, au susţinut ei.

S R I , a b i l i t a t s ă g e s t i o n e z e

c o r e s p o n d e n ţ a s e c r e t ă a

t u t u r o r i n s t i t u ţ i i l o rServiciul Român de Informaţii (SRI) va prelua,

anul'viitor, corespondenţa ce conţine informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu, conform unei hotărîri de Guvern publicată la sfîrşitul săptămînii trecute în Monitorul Oficial. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi ministerele ‘se includ în sistem din oficiu”, fiind obligate sâ transmită SRI adresa şi numele persoanelor de legătură. Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, SIE, SPP şi STS îşi pot organiza echipe de curieri militari sau poliţişti şi puncte de ‘colectare-distribuire" proprii. Potrivit documentului, SRI organizează şi răspunde, potrivit, legii, de colectarea, transportul, distribuţia şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi informaţii secrete de serviciu dintre autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital de stat, precum şi “alte persoane de drept public ori privat deţinătoare de asemenea informaţii".

SRI va realiza acest sistem prin unitatea sa specializată. Transportul corespondenţei se va face, conform deciziei, de echipe de curieri militari, cu autovehicule securizate, cu trenul, cu avionul sau pe căi navale. SRI va executa controlul antiterorist al corespondenţei ce prezintă suspiciunea că ar conţine materiale explozive ori substanţe toxice. Conform hotărîrii, costurile legate de corespondenţa clasificată a autorităţilor vor fi suportate de SRI. SRI va putea transporta documente şi materiale neclasificate la cererea persoanelor juridice, contra cost.

Page 10: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

A

120 jo c u r i, 3 0 5 g o lu r iCele 15 etape ale turului toamnei au însemnat 120 de jocuri

• !ac j ° r înscnse fiind de 305 goluri, 200 de către gazdeiar 105 de către oaspeţi. D in totalul celor 120 de partide, 70 s-au încheiat cu victoria gazdelor şi 29 a oaspeţilor, 21 de întîlniri mcheindu-se la egalitate.

Productivitatea cea mai ridicată în privinţa eficacităţii s-a consemnat în etapa a doua cu un total record de 33 goluri marcate (24 de gazde şi 9 de oaspeţi). Bilanţul etapei a fost de 5 victorii ale gazdelor, 2 ale oaspeţilor şi o “remiză ’. A fost etapa în care s-a înregistrat cel mai net scor al toamnei în partida Ceahlăul - U.T. Arad 6-0. -

• Pe locul secund al eficacităţii s-a situat ultima etapă a toamnei, cea cu num ărul 15, cu un total de 26 goluri (20 gazdele şi 6 oaspeţii), bilanţul general fiind de 7 victorii ale gazdelor şi una singură a oasp e ţilo r (m area surpriză F .C . A rgeş - Sportul Studenţesc 0-2). Scorul etapei a fost Rapid - Farul 5-1.

• Cele mai puţine goluri au fost înscrise în etapa cu numărul 13, cu un total de numai 12 goluri marcate. Etapa s-a remarcat şi prin faptul că a consemnat opt victorii ale gazdelor, respectiv toate cele 12 goluri au fost ale gazdelor (oaspeţii, zero peste tot). Etapa s-a mai rem arcat şi prin recordul celor cinci rezultate de 1- 0, în partidele F.C. Argeş - U.T. Arad, Steaua - Farul, F.C.M. Bacău - Sportul Studenţesc, Dinamo - F.C. Braşov şi Univ. Craiova - Poli-AEK. Pe locul secund ca eficacitate scăzută etapa cu numărul 10, cu un total de numai 14 goluri în opt partide (9 marcate de gazde şi 5 de oaspeţi). O explicaţie ar fi faptul că două dintre partide s-au încheiat cu scorul alb 0-0, iar alte două cu 1-0.

• Intre cele două extremităţi ale eficacităţii (etapele doi cu 33 şi 15 cu 26 goluri marcate, respectiv cele din coada ierarhiei, etapele 13 cu 12 şi 10 cu 14 goluri înscrise) se află alte 11 etape a căror plasare într-un clasament, de “sus în jo s”, este următoarea (în paranteze prima cifră reprezintă golurile marcate de gazde, iar a doua de oaspeţi): etapa a 8-a cu 24 goluri (15+9), etapele 9 şi12 cu cîte 23 goluri (15+8 în ambele), etapa cu numărul 6 cu 22 de goluri (17+5), etapele 7 şi II , cu cîte 20 de goluri (7+13, respectiv 13+7), prima etapă cu 19 goluri (14+5), etapele 3 şi 5 cu cîte 18 goluri (13+5, respectiv 8+10), etapa cu numărul 4 cu 17 goluri (11+6) şi etapa cu numărul 14 cu 16 goluri (7+9). Din ierarhia prezentată în privinţa eficacităţii rezultă că gazdele au avut superioritate în privinţa golurilor marcate în 12 etape, oaspeţii doar în patru.

• Oaspeţii s-au impus, ca număr de victorii, în etapele 7 (cu 5 victorii) şi 5 (cu 4 victorii). Cele mai multe “remize” au fost înregistrate în etapele 4 (patru), 10 şi 14 (cu cîte trei). Cu cîte două egaluri etapele 1, 3, 7, iar cu cîte o “remiză” etapele 2, 5,6, 8, 9. Au fost şi etape fără egaluri: 11, 12 şi 15.

Scoiuvile toamneiIn cele 120 de partide ale turului, totalul scorurilor înregistrate

pe tabelele stadioanelor a fost în număr de 17. Vi le prezentăm în ordinea crescîndâ, de la cel “alb” la cele consistente, însoţite de adnotările de rigoare.

■ 7 ' : 7 7 ' 77 7 > 0 , '7 7 7 7 7 7 7 £ 1“Remiza albă” cum mai e numit acest scor a fost înregistrat în

13 partide.

7 ' 7 7 7'777 7 7 ' 711Cel mai numeros dintre toate scorurile toamnei, înregistrat în

23 de partide, de 16 ori în favoarea gazdelor şi de 7 ori a oaspeţilor (merită a fi amintită acea victorie - surpriză obţinută de nou- venita în D ivizia “A”, Poli-AEK Timişoara, care în etapa a doua a întrecut, în Ghencea, Steaua).

1 - 1

Scor înregistrat în partidele Dinamo - F.C.M. Bacău, Steaua - Dinamo, U.T. Arad - Univ. Craiova şi F.C. Braşov - Astra (ultimul, înregistrat în penultima etapă, avînd “iz” de aranjament).

2 - 0

AI doilea scor ca frecvenţă, consemnat în toamnă în 22 de partide, de 14 ori fiind favorabil gazdelor, iar de 8 ori oaspeţilor. Merită nominalizarea celor opt victorioase în deplasare, în ordinea etapelor toamnei: Sportul Studenţesc cu U.T. Arad, Rapid cu Astra, Gloria cu Dinamo, F.C. Naţional cu Univ. Craiova, Dinamo cu F.C. Naţional, F.C. Naţional cu Steaua, Rapid cu U.T. Arad şi Sportul Studenţesc cu F.C. Argeş.

Acest scor, cu emoţii în teren şi în tribune, a fost înregistrat în 15 partide, de zece ori în favoarea gazdelor şi de cinci ori a oaspeţilor (Rapidul cu Sporb! Studenţesc, F.C. Naţional cu U.T. Arad, F.C. Braşov cu Sportul Studenţesc, Rapid cu Ceahlăul şi Steaua cu Sportul Studenţesc).

r 7 . ' . 7 . 2 - 2 7 . "’ 7De patru ori în partidele Astra - Ceahlăul, F.C. Argeş - Univ.

Craiova, Ceahlăul - Sportul Studenţesc şi Oţelul - Poli-AEK.

3-0Scorul de forfait a fost înregistrat în nouă partide, de şase ori în

favoarea gazdelor, şi de trei ori a oaspeţilor (nominalizaţi prin Farul cu Sportul Studenţesc, Rapid cu Gloria şi F.C.M. Bacău cu Farul).

3-1înregistrat în 12 partide, de 11 ori în favoarea gazdelor şi o

singură dată în a oaspeţilor (Rapid cu Univ. Craiova, una din cele şase victorii care i-au adus Rapidului +18 la adevăr).

£ 7 7-77 7v-r ’7:£7 3 -2 ; 7'77-r'7'7;;77'7 7777Două victorii ale gazdelor (Poli-AEK cu Sportul Studenţesc şi F.C.

Braşov cu Oţelul), respectiv patru ale oaspeţilor (Univ. Craiova cu F.C.M. Bacău, F.C. Argeş cu F.C.M. Bacău - ciudată această “dublă” nedorită de băcăuani -, Steaua cu F.C. Argeş şi Dinamo cu Poli-AEK).

£7.777"; - 7 ',7‘7'' 74-o'7"".; 7;7V"7;77;77777>De trei ori s-a înregistrat acest scor în partidele Gloria - Universitatea

Craiova, Ceahlăul - Oţelul şi F.C.M. Bacău - F.C. Braşov.

Scor înregistrat de două ori în partidele F.C. Naţional - Farul şi Gloria - U.T. Arad (ambele în favoarea gazdelor).

7 7 7 7 7 7^777 7 7 ;4 - 2 7 ;: ' 7 T 7

O singură dată, favorabil gazdelor, în partida Astra - Dinamo.

E77'77777777:7 '4 -3 ;;O singură dată şi acest scor, în favoarea “Bătrînei Doamne”, în

partida susţinută în deplasare cu Poli-AEK (a fost singura victorie a arădenilor “afară”).

5 - 0 .

De două ori acest scor, în favoarea gazdelor, în partidele Dinamo - Ceahlăul si Dinamo - U.T. Araâ.

5-1, 5-2 si 6-0’ j

Toate trei cîte o singură dată, în partidele Rapid - Farul, Rapid - Otelul şi Ceahlăul - U.T. Arad.

Victor E. ROMAN

Patronii d e Vest şi fotbalul...Am vorbit despre ai noştri

aşa-zişi patroni, despre felul în care ei în cu rcă .ş i strică fo tb a lu l. A z i, vom v o rb i despre cei din Vest...

D o m n u l G a sp a r t d e la Barcelona l-a adus înapoi, în vară, pe cunoscutul stricător de e c h ip e , c o n fo rm carneţelului său, num it Luis van G a a l. A c e s ta a fo s t alungat de la Barcelona, după ce a in tra t în co n flic t cu jucătorii, fanii, conducătorii şi a .. . în o ta t u n d e v a la m ijlo c u l c la s a m e n tu lu i . D om nu l G aa l s -a dus antrenor al echipei Olandei. Acolo a izbutit un alt fîs de excepţie: a ratat calificarea la tu rn eu l f in a l al

C am pionatulu i M ondial din vară . A cu m , ce i de la Barcelona îl iau iar de bun... U nde n u -i m in te , vai de... fotbal!

Alături, la Real, alt patron făcut peste noapte şi pe bani, domnul Perez, l-a luat şi pe Ronaldo. Cu el, Real are un pu n c t în g ru p ă în L iga campionilor, ceea ce e de rîsul lu m ii, ia r în cam p io n a t o rb ecă ie tr is t , d e p a rte de prim ul loc. R onaldo, umbra sau c a r ic a tu ra c e lu i de la E indoven sau B arcelona, la Inter şi acum la Real joacă un meci din patru sau cinci. In rest, nu se sim te prea bine. F o ru r ile in te rn a ţ io n a le îl decretează cel mai bun fotbalist

al anului, aşa, din prostie sau în virtutea inerţiei. Mari gafe ale unor... mari conducători. Şi ce bani costă gafele despre care am vorbit.

M ai a p ro ap e de noi, în T u rc ia , ca re v asăz ică în Balcanii, conducătorii Galatei n-au ştiut cum să scape de M ircea Lucescu şi să-şi aducă- turcul compromis în Italia, la Fiorentina şi la Milan. Pînă la urmă l-au alungat pe cel care a dus echipa în elita fotbalului european, deşi pierduse cîţiva titulari de bază! Mircea a plecat la Beşiktaş. Ce a urmat, se ştie şi se vede: Galata a fost umilită în L ig a cam p io n ilo r şi eliminată fară drept de apel, ba a p ie rd u t şi lo cu l 1 în

campionatul Turciei. Galata nu prea mai joacă fotbal, dar îl are pe turcul Fatih Terim! D incolo, M ircea Lucescu a fă cu t d in ech ipa sa una eu ro p ean ă , ca lifica tă în optim ile cupei UEFA; mai m u lt, a în v in s G alata în ograda proprie, e pe primul loc în clasament şi mai are o restanţă.

Din toate aceste cuvinte, sper că e uşor de înţeles că şi c o n d u că to rii mari c resc anevoie, o dată cu echipele, ş i.nu peste noapte! Valorile trebuie preţuite şi apărate cu tact şi inteligenţă. Nu doar cu bani. Aceştia nu au nici tact, nici inteligentă!

Viorel CACOVEANU

CUPA “ STALINSKAYA”• Cei din urm ă, ce i dintîi •

De miercurea trecută, opt dintre protagonistele primei scene fotbalistice a ţării s-au întîinit, la Sibiu, cu prilejul celei de a patra ediţii a competiţiei dotată cu Cupa “Stalinskaya”. Patru dintre cele opt competitoare, atrase de valoarea premiului de 10.000 dolari pentm cîştigătoarea întrecerii, fac parte din prima jumătate a ierarhiei toamnei - Dinamo (2), F.C. Naţional (4), Gloria (5) şi Oţelul (8), iar patru din a doua jumătate - Universitatea Craiova (11), Sportul Studenţesc (12), F.C. Argeş (14) şi Farul (15) - în paranteze sînt trecute locurile ocupate de cele opt competitoare în clasamentul turului. N- au onorat întrecerea campioana toamnei Rapid, Steaua, Poli- AEK, F.C. Braşov, Ceahlăul, F.C.M. Bacău, Astra şi U.T. Arad, care au preferat vacanţa de iamă. Echipele participante la cupă au fost împărţite în două grupe, miercuri, jo i şi vineri disputîndu-se etapa pe grupe, înregistrate fiind următoarele rezultate:

GRUPA A: Sportul Studenţesc - Dinamo 16-11 (8-6), prima surpriză oferită de “gaşca nebună”, Univ. Craiova - Farul 10-17 (4-7), Dinamo - Farul 9-10 (3-4) a doua înfrîngere a haitei “cîinilor roşii” , Sportul Studenţesc - Univ. Craiova10-8 (4-4), Sportul Studenţesc - Farul 14-4 (5-1) şi Dinamo - Univ. Craiova 8-7 (3-4). Clasamentul (în paranteze, după cifra punctelor, golaverajele): Sportul Studenţesc 9 (40-23), Farul 6 (31-33), Dinamo 3 (29-33) si Univ. Craiova 0 (25- 36).

GRUPA B: F.C. Naţional - F.C. Argeş 15-4 (8-0), “bancarii” au fost conduşi de pe margine de Cosmin Olăroiu, antrenonil principal, WalterZenga, fiind plecat în vacantă în Italia. Otelul - Gloria 4-9 (3-4), F.C. Naţional - Gloria 7-2 (3-1), Oţelul.; F.C. Argeş 8-9 (5-3), F.C. Naţional - Oţelul 12-8 (5-3) şi F.C. Argeş - Gloria 11-4 (5-2). Clasamentul (puncte şi golaveraje): F.C. National 9 (34-14), F.C. Argeş 6 (24-27), Gloria 3 (15-22), Oţelul 0 (20-30).

Semifinalele, încrucişate, A l - B2 şi Bl - A2 s-au disputat sîmbătă soldîndu-se cu rezultatele: Sportul Studenţesc - F.C. Argeş 11-8 (6-1), respectiv F.C. Naţional - Farul 7-9 (3-5). Pentm “gaşca nebună” a fost a doua victorie consecutivă ia faţa piteştenilor (prima a fost marea surpriză din ultima etapa de campionat, 2-0 în Trivale); “bancarii” şi-au pierdut cumpătul în faţa “marinarilor” şi au pierdut semifinala (victorie pe deplin meritată a constănţenilor). Duminică a fost ziua finalelor. Prima a fost finala mică: F.C. Naţional - F.C. Argeş 9-7 (6-2). A urmat finala mare: Sportul Studenţesc - Farul 9-8 (3-3). “Gaşca nebună” a cîştigat competiţia şi cecul de 10.000 dolari (anul trecut a susţinut finala competiţiei). învinşii, constănţenii, au primit un cec de 5.000 dolari, iar “bancarii” unul de 3.000- Echipa de pe locul patru, F.C. Argeş, un cec de 1.500 dolari. Cîte 1.000 dolari au primit lanis Zicu (Farul), golgeterul ediţiei , cu 15 goluri marcate. Tot 1.000 dolari şi pentm Petre Maria (F.C. National), cel mai tehnic jucător al ediţiei.

Victor E. ROMAN

N o u ă fo tb a l iş t i g h erlen i a u fo s t . . . d is p o n ib iliz a ţi

A m m ai scris în paginile z ia r u lu i n o s t ru d e s p re m ă s u r a d is c ip l in a r ă a d o p ta tă de c o n d u c e re a c lu b u lu i O L I M P I A G H E R L A p rin ca re un num ăr de 9 (!) fo tbalişti au fo s t s a n c ţ io n a ţ i p e n tr u ev o lu ţiile s labe şi ch ia r n o n -c o m b a t- u l d in u ltim ele jocuri a le turului.

D e la p re ş e d in te le de onoare al g rupării sportive d e pe Som eş, in g . C u r t Io n e l, am afla t c ă to ţi cei 9 au fost... d ispon ib iliza ţi, a v în d în v e d e re su m ele m ari ce ar fi treb u it p lă tite

p e n tr u e i . D in cei “ ju c ă to r i , 6 s în t clujeni- C o n d u c e re a cluburi11 O l im p ia G h e r l a a n u n ţa t ş i p e ceilauţ c o m p o n e n ţ i a i echipel (care au m ai rămas...), ^ p în ă la 10 ianuarie 2003 sîn t liberi, d a tă la care v«! fi re lu a te p re g ă tir ile 111 v e d e re a s e z o n u lu i ^ p rim ăvară. în m od siguî d in cauza lipse i banilor, tţ s e v a p le c a Jj cantonam entul montani® fapt, de doi an i Olimpia® a m ai fost nicăieri!!).

SZ. us

Page 11: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

- *•<

m j mRcdîfcfm SPORT,/

f j ^ î t o i ’£ a s S -

PASTILA

MARJI

SĂRĂCIA DEX-ULUI!Jean Pădureanu la TVR 1

(‘Minutul 91”) şi “2”, sîmbătă şi duminică. Ce p ăcă lea lăcruntă!Ambii realizatori au încercat

• acesta le este unicul merit! - sa scrie faţa nevăzu tă a fotbalului românesc cu Jean Fadureanu în chip de autor, ertor şi, ce nu i-a stat niciodată ia caracter, delator. La stadiul ie intenţie s-au oprit Vlad Enăchescu şi Ionel Lespuc, deşi toebările adresate - dublate la interval de cinci minute sub o alta formulare, dar cu acelaşi înţeles - au fost sub tile şi directe, iar a lu z iile şi interpretările mai m ult decît dare. Nu au izbutit să dea marea lovitură a vieţii lor poate şi din

ţrtrea multă co n sid era ţie , /sinonimă cu frica, a ră ta tă

interlocutorului. Jean, precum un veritabil ghid, i-a plimbat prin curtea frumos mirositoare a fotbalului românesc doar pe aleile înscrise în catalogul de p rezen ta re . C o tlo an e le sîn t închise vizitatorilor! Explicaţiile bistriţeanului poartă pecetea împrumutului, a şuetelor traduse şi adaptate după propriul interes şi în funcţie de vandabilitatea acestora. S-au întîmplat multe grozăvii, însă infinit mai puţine dec ît se po v estesc . Se pot număra pe degetele de la o mînă, spune Jean Pădureanu, fabulaţiile fiind .rodul oamenilor de proastă calitate de care el s- a dezis în această vară. Uimărindu-i alocuţiunea, rişti să devii mai tîm pit decît eşti, retorica simplă avînd şi efecte secundare asupra creierului, supus bom bardam entului cu expresii “probabil au fost”, “posibil au fost”, “am auzit că au fost”, etc. Te rid ici din fotoliu şi exclami: “N-au fost blaturi!”. Cum sâ fie ce nu poate fi definit?!? Nu în troiene sau gropi adînci s-a îm potm olit fotbalul rom ânesc, ci în tr-o definiţie! Rîs cu p lîns... de mînz.

Codin SAMOILĂ

Contur

Duminica marilor contrasteDe la sărbătoarea din Aarhus, la penumbrele de la Skopje (via...“k ileru r Kiel)Întrucît nu cred să axiste amator de

handbal (şi nu numai) care să fi pierdut finala europeană de la Aaihus (datată: 15 decembrie 2002, Ia fremătătorul ceas al înserării) trecem fulgurant peste ea, fiindcă nu vrem sâ tulburăm prea-p linu l (de încîntare, idei şi învăţăm inte) pe care privitorii şi l-au făcut la festinul dat de reprezentantele Nordului, Danemarca şi Norvegia. Reginele care se joacă de un deceniu încoace cu toate coroanele şi medaliile semicercului. Aşa câ ne vom rezuma la a aminti rezultatul: 22-18 pentru Danemarca (după ce meciul a trecut prin zece egalităţi pentru care a tras, pe rînd, fiecare d in tre co m b atan te , ceea ce sensibilizează asupra echilibrului din teren) şi a consemna o remarcă formulată şi asumată de toţi: “handbal de mare clasă” şi sublinierea unui vechi şi consecvent “pălmaş” într-ale handbalului Radu Voina, selecţionerul reprezentativei masculine:

“diabolica - plăcere de a juca a nordicelor”. D iabolica p lăcere care a transformat o tensionată finală-continentalâ într-o veritabilă sărbătoare, seara nordică de duminică consacrindu-se astfel drept “seara de Crăciun” a jocurilor!

Păcat însă ca vraja ce ne cuprinse a fost repede spulberată de “penumbrele” de la Skopje (aco lo unde F ib rexu l d ispu ta decisivul pentru calificarea în sferturile C ham pions L eague): fr ig , lum ină pe scomce, nici o tabelă de marcaj, informaţii date într-o scriere accesibilă doar celor care au fost ob liga ţi să în v e ţe ru sa în “elem entară’. O atm osferă de tranşee accentută, pentru noi, de modul cum s-au desfăşurat ostilităţile cu macedonenii de la Vardar, care, chipurile, n-ar fi fost interesaţi în rezu lta t, ei fiind ieşiţi din cărţile calificării. Numai câ în teren s-au ţinut al naibii de tare. Mult mai tare decît noi, aşa că degeaba i-am suspiciona de “frăţietate”

cu croaţii de la RK Zagreb - rivalii noştri într-ale ca lificării. D acă ţinem însă să arătăm pe cineva cu degetul, ei bine, acesta este marele şi “ inflexibilul” Kiel (cu al său CROAT antrenor Zvonim ir Serdarusici), colosul care a pierdut, sîmbătă, pe teren p ropriu , m ec iu l cu Z ag reb u l (24-28), condam nîndu-i astfe l pe m oldoveni la victorie!

O “pedeapsă” care, se vede treaba, i-a apăsat mult prea tare pe băieţii lui Peleu, aceştia jucînd, bună parte din timp, crispat, precipitat, fară vlagă şi agresivitate. De subliniat câ ei au reuşit totuşi sâ remonteze handicapul de 6 goluri, apărut în miezul reprizei secunde, egalînd, Ia 25, în ultimele secunde de joc.

Vardarul a ghilotinat însă din nou ş i - decisiv (26-25), anulînd astfel Fibrexului primăvara europeană. Nu însă şi aprecierile noastre pentru zbaterea sa din sezonul apus duminică seara!

Nusa DEMIAN

Gupa D IA M A N T 2 C 3 2Palmares: hobby 6 / 9 ani - Narcis Gaiger/ Szatmari Imola/ Dance Art Tg. Mureş • E 6/ 9

ni - Sergiu Oltean/ Bianca Gheorghe/ Dansul Viorilor Reghin • D 6/11 ani - Cristian Tomşa/ Andreea Suciu/ Dansul Viorilor Reghin • hobby 10/11 ani - Farczadi Albert7 Paula Cuc/ Dance Alt Tg. Mureş • E 10/ 11 ani - Cezar Ciobanu/ Teodora Popa/ Videocolor Timişoara • hobby - 13 ani - Raui Sabău/ Alexandra Oprea/ Dance Life Reghin • E 12/ 13 ani - Norbert 'ellman/ Andrada Otvos/ Dance Life Reghin • D 12/ 13 ani - R udolf Suciu/ Andreea Hariton/ ?asso Doble Cluj • hobby 14/ 15 ani - Tudor Oşorhean/ Roxana Cămârăşan/ Latino Angels Dej •E 14/15 ani - Vlad Lcgman/ Gondos Aiiiko/ Stephany Oradea • D 14/ 15 ani - Râul Pavel/ lalia Pop/ Fioris Bistriţa • Open 14/ 15 ani standard - Dorin Gălban/ Andrada Hoza/ Dansul Aiorilor Reghin • Open 14/ 15 ani latino - Dorin Gălban/ Andrada Hoza/ Dansul Viorilor Reghin • E 16/ 35 ani standard - Bogdan Danu/ Farkas Iringo/ Fan Dance Braşov • E 16/ 35 ini latino - Andi Zăvoianu/ Patricia Zăvoianu/ Phoenix Bucureşti • D 16/ 35 ani standard -

Simon/ Diana Lenard/ Dance Art Tg. Mureş • D 16/ 35 ani latino - Mihnea Dragomircscu/ Mâdâlina Gheorra/ Hobby Dance Bucureşti • Open 16/ 35 ani standard - Sebastian Isac/ Andra Moisa/ Vals Sport Timişoara • Open 16/ 35 ani latino - Dan Tepuru/ Anca Nisipeanu/ Phoenix 3ucureşti • hobby 19/35 ani - Mircea Mihaşteari/ Danielă Catanâ/ Crystal Top Dance Cluj •

C e i m a i b u n i I O s p o r t i v i

a i c l u b u l u i s p o r t i v m u n i c i p a l

C l u j - l i a p o c a p e a n u l 2 0 0 2

fra de a Il-a ediţie a Cupei 1AMANT a fost o reuşită ţalâ. C înd fac această trataţie, am în vedere calitatea lanizării concursului - merit Contestabil al ce lo r patru -ganizatori: Federaţia Română A Dans Sportiv, D.j.T.S. Cluj, Organizaţia Judeţeană a ateilor PSD, Diamond Dance lb Cluj-Napoca - calitatea Z®iiilor, multe şi însemnate, amărui m are de perech i ®rise în concurs - peste 300/ rprezentînd peste 40 de ®cţaţii şi cluburi de profil - - Alicul tot mai numeros de la ri la alta şi de la o competiţie ’ Mta şi, nu în ultimul rînd, ditatea dansu lu i, a regrafiilor şi a costumaţiilor concurs. Cazuri în care

•tem vo rb i, to t de la o

competiţie la alta, de cu totul alte feţe, în sensul bun însă. V aloarea în a ltă a C upei DIAMANT a s ta t şi în cei invitaţi să arbitreze - Gheorghe R âducanu/ p reşed in te le FR Dans Sportiv, Valeria Mangra, M ihaiu C o stin / p rezen ţă em blem atică pen tru d ansu l sportiv din România, Cristian Pamescu/ vicepreşedintele FRD Sportiv, Fandly Eniko, Valentin Iles, Radu Velcu, Ema Pamescu, A lfred Schieb, O tto V arga, F lorentina M ihaiu , T akacs Brigitte, Diana Miron, Monica la ză r Cozea, Dana Aron, Remus C hinde Pop, T oth Is tvan , Alexandru Acs - un juriu de o înaltă competenţă şi probitate, de un profesionalism care nu a lăsat Ioc interpretărilor.

Im portan t e s te fap tu l că

dansu l sp o rtiv c îş tig ă în România tot mai mulţi adepţi, că este priv it şi cu ltivat cu seriozitate, în special de copii, că vorbim deja de şcoli de dans sportiv - Diamond Dance Club Cluj, Passo Doble C lu j, Quickstep C lu j, Palatul Copiilor C luj, Crystal Top Dance Cluj, Dansul Viorilor Reghin, Dance Art Tg. Mureş, Dance Life Reghin, Fioris Bistriţa, Stephany Oradea, Videocolor Timişoara, Latino Angels Dej, Dance Club 80 Oradea, Phoenix Bucureşti, Hobby Dance Bucureşti, Fan Dance Braşov... - de antrenori experimentaţi şi de un public tot mai cunoscător şi avizat, de competiţii tot mai multe de la un an la altul.

Demostene SOFRON

1. Bucşe Marius - judo - cat. 90 k g :

- locul 3 (medalie dc bronz) la Campionatele Mondiale dc juniori

- locul 3 (medalie de bronz) la Campionatele Europene de juniori

- campion naţional la juniori I- vicccam pion naţional Ia

seniori2. Moricz-Moisc Laura -

judo - cat. 48 k g :- locul 3 (medalie de bronz)

la Campionatele Europene de seniori

- com ponen tă a echipei campioane U-CSM

3. Indrci Corina - scrimă - floretă fete:

- locul 3 (medalie de bronz) la Campionatele Mondiale de cadete

- locul 6 - com ponentă a ech ip e i R om ân ie i la C am piona te le E u ropene de junioare

- dublă campioană naţională (la cadete şi junioarp I)

4 . Vereş C iprian gimnastică băieţi

- locul 3 (medalie de bronz) Ia Campionatele Europene de juniori la inele

- 6 medalii la Campionatele

naţionale dc juniori - categoria “maeştri” (din carc 3 dc aur)

- locul 6 la Campionatele Europene dc juniori pc echipe

5. Căprioriu Corina - judo- cat. 57 kg:

- locul 3 (medalie dc bronz) la Campionatele Europene dc cadete

- locul 3 la Campionatele Balcanice dc junioare

- 2 medalii (argint şi bronz) la Campionatele Naţionale dc cadete, respectiv junioare

6. Chintoan Rareş - lupte libere - cat. 120 kg:

- locul 4 la Campionatele Europene dc juniori

- campion naţional de juniori- m ed alia t cu b ronz la

C am piona te le n a ţiona le de seniori

7. Marcu Ana Maria - judo- cat. 70, 78 kg şi open.- - locul 5 la Campionatele Europene de juniori

- 3 medalii (argint şi bronz) la Campionatele Naţionale de senioare şi junioare 1

- campi.oanâ naţională cu echipa de club

8. Dioszegi Istvan - haltere- cat. 85 şi 94 kg:

- locul 6 la Campionatele E uropene de ju n io ri , stilu l

“aruncat- triplu campion naţional dc

tineret- triplu vicccampion naţional

dc seniori9. D ărăban R adu - scrimă

- floretă masculin:- locul 6 la Cam pionatele

Europene dc juniori pc echipe- participare la Campionatele

M ondiale dc juniori- titlu dc campion naţional la

juniori 1 pc cchipc- m ed a lii dc b ronz la

C a m p io n a te le N aţio n a le de seniori şi juniori 1 (individual)

10. Laszlo Szabolcs - lupte libere - cat. 66 kg:

- participare la Campionatele Mondiale dc seniori

- participare la Campionatele Europene dc seniori

- c o m p o n e n t al lo tu lu i olim pic al României

P R E M II SPECIALE:Richtcr Simona - judo -

pentru întreaga sa activitate în d o m e n iu l sp o r tu lu i dc p e rfo rm a n ţă , cu lm in a tă r î m edalia de bronz la Jocuriie O lim pice de la Sydncy;

- Echipei de maraton seniori, campioană naţională, a lcă tu ită d in Saroşi Io sif şi Francisc şi Nan Ciprian.

"A” Im - 11

r Cluj - VCM Piatra Neamţ 0:3 (-19, -20,-12)

■\ Ne place sau nu să recunoaştem, a fost un meci la discreţia f| fe ţilo r, mult mai omogeni, combinativi în atac şi atenţi în

,aa de apărare. Experienţa cîtorva jucători, cum sînt Harbuz, Jocanu, Gavril, lonescu, şi-a spus cuvîntul. De partea “U”, tanca şi parţial Moldovan şi Stupar au încercat să se ridice Ia

intenţiile unui joc de “A ’. Sîmbătă, 21 decembrie, “U” Bacău D” Cluj, în cadrul etapei a 13-a.

, ________ Demostene ŞOFRON

\rt %

*

Ll •

- *

După o lungă perioadă de pauză datorată în tîlnirilor internaţionale susţinute de echipa naţională, la sfîrş itu l săp tăm în ii trecu te s-au re lu a t în trece r ile D iv iz ie i “A ” . F o rm a ţia fe m in in ă S o m v e tra G herla a evoluat acasă împotriva e x p e r im e n ta te i e ch ip e V o in ţa Galaţi.

G azdele au c îş tig a t, c la r , cu scorul de 3.058-2.928 (5-1). De la gruparea de pe Som eş, cea mai

S om vetra G herla în v in g ă to a re

bună evolu ţie a avut-o “veterana” A na B a r ta , ea ob ţin înd 5 5 1 p.d. O com portare peste aşteptări a avut şi tînăra Io a n a V ă id ă h ă z a n - 520 p .d ., a ce e a ş i perfo rm an ţă- fiind realizată şi de proaspăta campioană n a ţio n a lă la ju n io a r e , L a u r a O ltean . D e la gălăţence, rem arcăm rezultatul experim entatei jucătoare T ă b ă c a ru - 5 0 1 p.d.

SZ. Cs.

Page 12: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

A N G L IA - 18M anchester U nited a egalat, sîm bătă, liderul A rsenal în

clasament, după scorul de forfait administrat pe “Old Trafford” ciocănarilor de la W est Ham United. Norvegianul Ole Gunnar

Solskjaer a deschis scorul după o centrare semnată Gary Neville, iar argentinianul Juan Sebastian Veron l-a mărit după o execuţie a la Beckham , aplaudată din tribune de septarul “diavolilor”

indisponibil. ' ’Şi pentru ca tacîmul să fie complet, oaspeţii şi-au marcat în

proprie poarta, nefericitul numindu-se Lampard. Derby-ul londonez dintre Tottenham şi Arsenal, consumat pe

“White H arţe Lane”, s-a terminat nedecis. Germanul Ziege a deschis scorul în minutul 11, cu un şut de la 25 m, imparabil pentru David Seaman, revenit între buturile “tunarilor”. Egalarea a venit în minutul 42 de la francezul Pires, din penalty, după un fault al portarului american Keller la Henry. Liverpool a pierdut trena liderului după eşecul suferit în fieful lui Sunderland. McCann a deschis apetitul de gol al gazdelor, şi tot el putea să-l mărească dacâ nu rata penalty-ul dictat de Gallagher.

Cehul M ilan Baros egalează, însă anonimul Proctor a produs surpriza în minutul 85, după o fază confuză în careul lui Kirkland, goal-keeper-ul “cormoranilor”._ Rezultatele etapei:_

ITALIA - 14

A s t o n V i l l a - W e s t B r o n t w i c h• C h a r l t o n - M a n c h e s t e r C i t y• E v e r t o n - B l a c k b u r n

; • M a n c h e s t e r U n i t e d - W e s t H a m• M i d d l e s b r o u g h - C h e l s e a• S o u t h a m p t o n - N e w c a s t l e• F u l h a m C i t y - B i r m i n g h a m• S u n d e r l a n d - L i v e r p o o l• T o t t e n h a m - A r s e n a l• P a r t i d a B o l t o n W a n d c r e r s - L e e d s U n i t e d s - a d i s p u t a t

a s e a r ă . î n c l a s a m e n t , p c p r i m e l e t r e i l o c u r i s c a f l ă A r s e n a l ( 3 6 ) , M a n c h e s t e r ( 3 5 ) ş i C h e l s e a ( 3 4 ) .

2-12-22-13-01-11-10-12-11-1

“Briliantul” Adi Mutu a fost titular în “ l l ”-le Parmei în meciul pe care “brînzarii emiliani” l-au disputat pe “Dall’Ara” cu trupa îui Francesco Guidolin, Bologna. Oaspeţii au deschis scorul în minutul 28 prin golgeterul Adriano, însă Cruz a rezolvat în numai două minute ecuaţia învingătoarei, reuşind “dubla”. Brescia a repurtat a doua victorie consecutivă după acel 2-0 cu Juventus, învingînd de această dată Perugia, graţie albanezului Tare (2) şi veteranului “II Codino” Baggio, acesta din urmă ajungînd la cota 187 de goluri marcate în “Serie A”, în timp ce vicecampioana AS Roma a înregistrat prima victorie după nouă meciuri oficiale, victima numindu-se Reggina. Argentinianul Hector Râul Cuper se poate felicita pentru inspiraţia de a-1 introduce în teren pe Kallon, nigerianul mareînd unicul gol al meciului de pe “San Sirro” dintre Inter şi Atalanta lui Vavasorri. în fine, în derby-ul rundei, pe “Delle Alpi” din Torino, La “Donna Vechia” a dezgheţat tabela în faţa lui Lazio prin cehul Pavel Nedved, acesta finalizînd o pasă de manual a decarului Alex del Piero. “Bianco-celeştii” au reuşit egalarea patru minute mai tîrziu, autor Stefano Fiore, şutul plasat al acestuia,^ din afara suprafeţei de pedeapsă, păcălindu-1 pe Gianluigi Buffon. Acelaşi Fiore a adus a şaptea victorie pentru Mancini&Co. în acest sezon, executîndu-1 pe Buffon cu un trasor de Ia 20 m.

R ezultatele etapei:

.71

• P i a c e n z a - C h i e v o V e r o n a• B o l o g n a - A C P a r m a• B r e s c i a - P e r u g i a• C o m o - M i l a n• E m p o l i - M o d e n a• I n t e r M i l a n o - A t a l a n t a B e r g a m o• A S R o m a - R e g g i n a• U d i n e s e - A C T o r i n o

. J u v e n t u s T o r i n o - L a z i o R o m aîn clasament, pe primele trei locuri se află Milan (32), Lazio

(31) ş i Inter (30).

0-3 2-1 3-11-2 1-0 1-0 3-0 1-1 1-2

G E R M A N IA - 17 SPA N IA - 14Borussia Dortmund a reuşit sâ micşoreze la şase puncte diferenţa

ce o separă de liderul Bayem Munchen, după corecţia aplicată “lanternei roşii", Energie Cottbus, chiar în fieful echipei lui Eduard Gcycr, acesta din urmă ameninţat cu demisia.

Golurile oaspeţilor au fost reuşite de Jan Koller (8,90), Ewerthon (47) şi Amoroso (83). Laurcnţiu Reghenkampf a evoluat din minutul 65 în locul Iui Schrotcr. Wolfsburg - Stuttgart a fost onorat doar dc Dorinei Munteanu, mijlocaşul român fiind aruncat în focul luptei dc Wolfgang W olf în minutul 56, în locul lui Rau, la scorul de 2-0 pentru “lăptarii şvabi”. “Lupii” au redus din diferenţă în minutul 76, Maric transformînd penalty-ul dictat de Hclmuth Krug.

Dcrby-ul Bayem Munchen - Schalke s-a terminat aşa cum a început._ Rezultatele etapci:_

Energie C ottbus - Borussia D ortm und• Bayem M unchen - Schalke 04• W erder B rem en - Borussia M ’gladbach• H annovra '96 - A rm ina Bielefeld• Bayer Leverkusen - FC N urnberg• Hansa R ostock - H am burg Sportwcrein• Bochum - TSV M unchen 1860• W olfsburg - S tu ttg a rt ţ K aiserslau tern - H erth a BSC Berlin în clasament, pe primele trei locuri se află Bayem (39), Borussia

Dortmund (33) şi Bremen (33).

0-40-02-00-00-20 - o :1-1 1-2 2-1.

Duelul românilor Adi Ilie - Cosmin Contra, cu alte cuvinte Alaves vs. Atletico Madrid, a fost adjudecat de primul, “Cobra” Adi Ilie, mareînd un gol şi fiind coautor la reuşita lui Navarro. “Edmundo Deportivo’ l-a declarat pe român omul meciului, iar golul acestuia drept reuşita etapei. Pe “Anoueta” din San Sebastian, bascii de la Reaî Sociedad, singura grupare farâ înfrîngere din “Primera Division”, a dispus, nu fară emoţii, de Mallorca, echipa umilită etapa trecută pe “Femando Vasquez” de Real Madrid (1- 5). Camerunezul Eto’o a deschis scorul pentru oaspeţi, însă egalarea a venit de la De Pedro, după cornerul executat de rusul Karpin. Echipa lui Denoueix (ex-Nantes) s-a impus prin golul lui Ambrul, acesta profitînd şi de plasamentul greşit al portarului Franco. “Liliecii” de la Valencia şi-au onorat blazonul pe “El Madrigal”, în fieful echipei lui Costel Gîlcă şi Palermo, Villarreal. MVP-ul meciului a fost norvegianul John Carew, autorul unei “duble”. Antrenorul galicienilor, Rafael Benitez, a declarat la conferinţa de presă că nu se teme de Sociedad, considerînd că principalele contracandidate la titlu râmîn Real Madrid, La Coruna şi Barcelona, deşi aceasta din urmă (invincibilă în Ligă) alunecă uşor spre locurile retrogradante, ca urmare a ultimelor rezultate. Pe “Santiago Bemabeu”, Huelva a fost la un pas de surpriza campionatului, însă trupa lui Bosque a revenit de la 0-2, golurile nou promovatei fiind reuşite pe fondul unor greşeli copilăreşti ale lui Casillas (ieşit mult din poartă) şi Michel Salgado (care nu a făcut marcaj sever la Jimenez). Râul Bravo a redus din handicap, Helguera a egalat după un corner bătut de Figo, Râul Gonzales a adus pe

Real în avantaj, tot după o pasă a lusitanului Figo, scorul 1 fiind stabilit de omul meciuîui, Luis Figo, din penalty.

Rezultatele etapei:Alaves - Atletico M adrid

• V illarreal - Valencia• Barcelona - Sevilla• Betis Sevilla - Rayo Vallecano• D eportivo La C oruna - Malaga

2-00-20-3 0-11-0

Osasuna Pamplona - Espanyol Barcelona 1-0* Racing Santander -C e lta Vigo 3-0

. ♦ Real Sociedad - M allorca 2-1 ,• Real M adrid - Huelva Recreativo 4-2v Valladolid - Athletic Bilbao 2-0 . _în clasament, pe primele trei locuri se află Sociedad (32]

Valencia (28) şi Real Madrid (24 - un joc mai puţin disputat)

FRANŢA - 19Rezultatele etapei:Sedan - Olympique Marseille 1-2, Sochaux - SC Bastia 24.

Ajaccio - OSC Lille 2-2, AJ Auxerre - Racing Club Strasbmr»0-0, Girondins Bordeaux - OGC Nice 4-0, RC Lens - Le Haw1-0, Olympique Lyon - Montpellier Horault 1-1, AS Monaco- Guingamp 4-0, Nantes Atlantique - Esperance Troyes 2-1, Stai Rennes - PSG 1-0. în clasament, la finalul turului, Olympiqs Marseille este campioană de toamnă (34), în timp c t locuri următoare sînt ocupate în ordine de Nice (33), Monaco (32). Lyon (32), Auxerre (32), Guingamp (31) şi Sochaux (30). Echipa lui Viorel Moldovan, Nantes Atlantique ocupă locul 9 cu 28 de puncte. Pe locurile retrogradante, 19, 20, se află Troyes (16)şi Montpellier (16).

h

PO RTU G A LIA - 15Rezultatele etapei:Vitoria Setubal - Varzim 2-4, Academica Coimbra - SantaCla

3-2, Benfica Lisabona - Belenenses l-O (unicul gol al meciului fiind reuşit din penalty de fostul jucător al Barcelonei, brazilianul Simao Sabrosa), Uniao Leiria - Sporting Lisabona 3-2 (a dc înfrîngere consecutivă pentru echipa Iui Boloni, după acel 0-2 Benfica de pe “Alvaleda”), Vitoria Guimaraes - Moreirense l-l. Maritimo Funchal - Gil Vicente 3-1, Nacional - Sporting Bras 0-0. Partidele Beira Mar - Boavista Porto şi FC Porto - F Ferreira s-au disputat aseară. în clasament, pe primele trei locuri se află Porto (33 - chiar dacâ a jucat aseară, Porto rămîne cu un meci mai puţin disputat), Benfica (32) şi Guimaraes (26).

BELGIA - 16Rezultatele etapei:Genk - St. Trond 1-0, Lommel - Mons (echipa lui Liviu

Ciubotariu) 0-1, Lokeren - SK Lierse 1-1, Malines - Anvers 0-2. Beveren - Charleroi 2-0, Ekeren - Brugges 1-3, La Louviere - RSC Andherlecht Bruxelles 1-2, Standard Liege - La Gantoise 4 1 şi Westerlo - Mouscron 1-2. în clasament, pe primele trei loc® se află Brugges (43), Andherlecht (32) şi St. Trond (31).

CLP

TU R C IA - 17După victoria repurtată cu 2-0 în faţa lui Samsunspor, Beşil®

Istanbul este campioană de toamnă, avînd şi un meci mai disputat decît ocupanta locului secund, Galatasaray Isţanbujv0L aceasta din urmă învingătoare cu 2-1 la Gaziantep, echipa hK - Gigi Multescu.

Cristian FOCŞAN4 r(

ECTIVA ANULUI 2O PEN R O M A N IA - PR EZEN T Şl V IITO R

Precedenta noastră intervenţie s-a oprit la Kitzbuhel (Austria), turneu cîştigat de spaniolul Alex Corretja şi în care singurul reprezentant al nostru, Adrian Voinea, a fost decapitat în primul tur-de francezul Anthony Dupuis (7-6, 6-7, 1-6), tenisman pe care îl batea fără probleme la Stuttgart. Cel de-al V-Iea episod, penultimul al retrospectivei anului 2002, se opreşte asupra “turnirului” de 381.000 de dolari de la B ucureşti, O pen România, competiţie care, alături de Taşkent şi

. El Salvador, deschidea sezonul de toamnă în lumea sportului alb. Zgura de la arenele B.N.R. a adunat doar cîteva nume cunoscute, ca să nu le spunem celebre, şi mă refer la A ndrei Pavel, desemnat pentru al doilea an consecutiv favorit principal, A drian V oinea, Irakli Labadze, A m aud Di Pasquale, Alberto Portas, David Ferrer, Albert Montanes, Jose Acasuso, David Sanchez sau

Cedric Pioline. Ionuţ Moldovan, Victor Hănescu (jucător cu evoluţii deosebite la Bastad şi Umag) şi Gabriel Trifu au primit wild-card-uri din partea organizatorilor (Ion Ţiriac şi Dumitru Hărădău), în dauna mult mai celebrilor Alex Corretja şi Marat Safin, aceştia din urmă declinînd invitaţiile, motivînd participarea de la US Open Flushing Meadows.

Moldovan şi Gabriel Trifu au părăsit turneul încă din prima fază, Moldovan învins de Portas (2-6,6-4,3-6), iar Trifu declarînd forfait în meciul cu belgianul Cristophe Rochus, acesta din urmă învins ulterior de spaniolul Sanchez. Hănescu, care i-a oferit la Umag lui Rios o lecţie de tenis (6-4, 6-0), a trecut de primul tur fară să joace măcar un game cu Juan Balcells, ibericul, accidentat, declarînd la rîndu-i forfait “Perugianul” Adrian Voinea a decepţionat fiind decapitat de georgianul Irakli Labadze (6-7, 1-6), românul declarînd la conferinţa de presă de după meci că nu a putut juca la adevărata valoare din cauza publicului,

lăsînd practic să se înţeleagă că nu va mai veni la anul. Andrei Pavel şi-a onorat statutul de principal favorit şi, implicit, cartea de vizită pînâ în semifinale, eliminîndu-i pe Alberto Martin (6-1, 6-3), Alberto Portas (4-6, 6-4, 6-2) şi Juan Giner (6-1, 6-3), însă a fost “pus la podea” de argentinianul Jose Acasuso chiar în turnantă (64, 6-7, 1-6), constănţeanul avînd minge de meci la 5 4 şi în tie-break-ul setului doi. în decisiv, lui Pavel, nervos şi pe public, nu i-a ieşit absolut nimic, deşi Acasuso nu a fost cu nimic superior.

Finala turneului i-a adus faţă în faţă pe David Ferrer (care trecuse anterior de Sanchez şi Di Pasquale) şi Jose Acasuso (învingător în acest an la Sopot). Ferrer, care jucase la Umag finala în compania lui Moya, s-a impus în două seturi, 6- 3, 6-2, rezultat care ne scuteşte de comentarii. Trifu, care declarase forfait în turneul de simplu, a forţat la dublu alături de Pavel, însă au fost eliminaţi după primul asalt.

DUPĂ 30 DE ANI...Cu ocazia turneului bucureştean, a fost

rejucată finala C upei Davis d in ’72 dintre echipele României şi Statelor U nite, prilej de reîntîlnire între Ion Ţiriac, Ilie N ăstase şi Stan Smith, Tom G orm an, artizanii acelei finale de-acum trei decenii. Spectacol de lumi®, spectacol în teren, schimburi lungi de mingi- passing-shoturi, artificii tehnice, toate într-° atmosferă deosebită, la care a mai contribuit şi Andrei Pavel.

întrebarea pe care ne-o punem la final este dacă Open România rămîne în picioare, cu alte cuvinte dacă magnatul Ion Ţiriac este dispus J3 sacrificii financiare fără rezultat, o întrebare la care vom afla răspunsul anul viitor. Este păca că turnee ca Sopot, Vina del Mar, Sankt Petersburg, Umag, Taşkent sau Estoril reuşesc să ţină steagul sus, iar cel mai important turneu pe zgură din sud-estul Europei, Open România, este pe punctul de a părăsi pe uşa din dos circuitul ATP, din cauză că tenismenii romani fac doar act de prezenţă la această competitiv

Cristian FOCSANU

mir

tOM

Banî£îf

B

ran

'lPH

i»Es:

'OlK

ROl

UtRo

!«

Page 13: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

j D o la r SUA = 33.796 lei 1 L iră sterlină = 53.675 Iei

1 EURO = 34.521 lei 1 gA U R = 361.717 lei

se capitalizează; a plata dobinzii la expirare. T "carea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 1Z°°

31E im: 1928.28. "Adevărul de Cluj" nu işi asumă răspunderea a neconcordanţa dintre dobînzile publicate şi cele afişate idle băncilor comerciale, neconcordanţe ce pot apărea tatua necomunicării la timp a modificărilor survenite.

- persoane fizice - %

NI

c?

BANCA V a lu ta V e d e r e 1 l u n i 3 lu n i 6 (u n i 9 lu n i 1 2 iu n )

BRD - G S G E U R 0 .7 5 2 ,7 5 2 .8 3 3 ,0 5 3 ,1 5U S D 0 .5 1 .5 1 ,8 5 1 .9 1 ,9 5 2

Banc P o s t E U R 1 ' 2 3 3 3 3 ,7 5U S D 0 ,7 5 1 ,6 5 2 ,5 2 .8 - 3 3 ,2

B C R E U R 0 .5 - 2 ,7 5 3 - 3 ,5U S D 0 .5 - 2 2 ,5 * 3

B Ţ IR IA C E U R 0 .5 2 ,2 5 2 ,7 5 3 3 3 .5U S D 0 ,1 5 1 .5 1 ,7 5 • 2 2 • 3

R O M A N E A S C A E U R 0 ,5 2 .7 5 3 3 .2 3 ,3 5 3 ,5U S D 0 ,5 1 ,7 5 2 ,2 5 2 .5 2 ,7 5 3

«AIFFEISEN E U R 0 ,7 5 2 ,7 5 2 ,8 2 ,8 2 ,8 2 ,9_ b a n k U S D 0 ,5 1 ,2 5 1 .5 . 1 ,5 1 ,5 1 .5

tra n s ilv a n ia E U R 0 ,7 5 2 ,2 5 2 .8 ■3 3 .2 4U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 .8 3 3 ,2 5 3 .5

'tJ’HA B A N K E U R 0 ,2 5 2 ,8 5 3 ,3 5 3 ,4 5 3 ,5 3 ,6U S D 0 .2 0 1 ,7 5 2 ,2 5 2 ,5 2 ,5 2 ,5

"'EST B A N K E U R 1 3 3 ,2 3 .5 3 ,5 3 ,5U S D 0 ,7 5 2 ,3 2 ,5 3 ,0 5 3 ,2 3 .4

''O tT terclalăc a r p a t i c a .

E U R 0 ,5 3 ,5 3 ,7 5 v 4 4 ,5U S D 0 ,5 2 ,7 5 •••. 3 . 3 ,2 5 3 ,5

"0 L K S B A N K E U R 0 ,2 5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7 2 ,8 2 .9U S D 0 ,2 5 1 ,5 1 ,5 5 1 ,6 1 ,6 1 ,6 5

fIN A N S B A N K : E U R . 1 3 3 ,2 5 3 ,5 : 3 .5 3 ,7 5U S D 0 ,5 1 ,7 5 2," • 2 ,2 5 2 ,5 2 .5

R O B A N K E U R 1 3 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,5U S D 0 ,5 2 ,2 5 2)5 2 ,7 5 - 3

MIRO B A N K - E U R 1 ,2 5 2 ,3 2 ;5 5 c 2 ,6 5 2 ,8U S D 1 ,2 5 1 ,3 k/î 1 ,4 ; 1 ,5 ■ ■ ■ « ■ 1 ,6

persoane juridice - %ba n ca '. ' Valuta'. V edere . 14 u n i i ă lunJ k • 6 luni V 9 iutii;.' .12 luni

BRD - G S G . EUR 0.5 2.75 2,8 3 3,05 3.15USD 0.5 2,75 2,8 ’ 1.9 1.95 2

B C R E U R 0 ,7 5 2 ,7 5 3 ' '.Y- : 3 ,5U S D 0 ,5 ' ■ 2 ■: - 2 ,5 ' Y 3 ..

s-Ţ IR IA C E U R 0 ,5 2 ,2 5 2 ,7 5 3 3 3 ,5U S D 0 ,1 5 1 ,5 1 ,7 5 2 2 3

' - m â n e a s c ă E U R 0 ,5 2 ,7 5 . ::-.3..'.': 3 ,2 3 ,3 5 3 .5U S D 0 ,5 1 ,7 5 2 .2 5 2 .5 2 ,7 5 ■ ■ 3

Eanc P o s t EUR 1 2 3 3 3 3,75USD 0,75 1.65 2.5 - 2.8 3 3,2

'A IF F E IS E N EUR . .0,75 /:;.'2,7S>. .. 2,8 . '• > -\2,8 ■ ■ v 2.8 : 2,9.J 3 A N K USD 0,5 .• : 1.25 -11,5 . " ;1,5 1,5

tra n s ilv a n ia EUR 0.75 2,25 2,8 3 3.2 4USD 0.75 2.25 2.8 3 3,25 3,5

-3HA B A N K EUR 0,25 2 ,85 . 3.35 3,45 3,5 3,6U S D 0.20 1ţ75 2,25 2,5 2.5 • '. 2>5

"Es t B A N K EUR 1 3 3,2 3,5 3.5 3.5USD 0.75 2.3 2.5 3.05 3.2 3.4

jo rn e rc ia lă :^ R p a t i c a

E U R 0 ,5 3 ,5 3 ,7 5 :>::-4 4 ,5U S D i 0 ,5 2 ,7 5 ■. ■ 3... : 3 ,2 5 3 ,5 »

“ e k s b a n kE U R 0 ,2 5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7 2 ,8 2 ,9U S D 0 ,2 5 1 ,5 1 ,5 5 1 ,6 1 .6 1 ,6 5

" a n s b a n kE U R ■T.:;..:v: 3 • 3 ,2 5 3 .S 3 ,5 3 ,7 5U S D 0 ,5 : 1 ,7 5 ,;-'-:?:2 • 2 ,2 5 2 ,5 2 ,5

’tO B A N K E U R 1 3 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 ,5U S D 0 ,5 2 ,2 5 2 ,5 2 ,7 5 - 3

"'RO B A N K E U R i :1 ;4 5 k 2 .5 '', 2 ,7 5 2 ,8 5 rr . 3U S D - 1 , 4 5 1 ,5 1 ;6 1 .7 1 ,8

Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa precum ţi comisioanele percepute dileră in

de deschidere de cont, bancă

l in cels 119.000 de gospodării din Judeţ o treim e au ie s t recenzate

Duna rum cp ctip m 71110 Ha HAAAmKna *• - v ~- perse>ane fizice ■ %B ă n c i •

c o m e rc ia le :Ia v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 ( u n t 9 l u n i 1 2 l u n i

-----------B C R 1 1 4 1 7 ,5 2 0 2 0 ,5 2 2

■''"’ g R D • G S G 2 ;• '• 1 4 1 8 1 9 ,5 2 0 2 0 ,5

2 1 4 1 9 2 1 2 1 ,5 2 2

^ppeFSEN (d. revouajii) 2 1 5 1 8 1 9 1 9 1 9

b . Ţ ir ia c 1 ,5 1 6 - 1 9 2 2 2 0 2 0

■^R o rn ân e a s câ 1 ,5 1 7 1 9 2 0 ,5 21 2 1

Banc P o s t * - - 2 1 6 2 0 2 1 ,5 2 2 2 2 ,5

^ A lia n ţa 4 2 0 2 2 2 3 2 4 2 5

• ^îv ă n silv a n ia 2 1 5 1 8 1 9 2 1 2 1

^ C E C 2 1 5 1 7 - - -

“ Â L P H A B A N K 1 ,5 1 6 1 9 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

-^W E S T B A N K 2 1 6 1 9 2 1 2 1 2 1

" ^ C o m e rc ia lă 2 1 7 2 0 2 1 2 1 2 0

c a r p a t i c a - . -- - 23* * - ' >' ^ o l k s b a n k 2 2 3 1 9 ,5 2 0 2 0 2 0

^ A N S B A N K 2 1 8 1 9 2 0 2 0 2 1

" " " R O B A N K 3 1 9 21 2 2 2 2 2 2

■ ^ Î W R O B A N K y 6 1 6 ,5 1 8 ,5 2 0 . - - 2 1

^ - persoane juridice - %B ă n c i -

c om e rcia leia v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R 1 1 4 1 7 2 0 2 0 ,5 2 2

B R D * * -G S G . 2 1 4 1 8 1 9 ,5 2 0 2 0 ,5

jliFFEISEN B A N K(doi. reriruMi) 2 1 5 1 8 1 9 1 9 1 9

B. Ţ ir ia c 1 ,S 1 6 1 9 2 2 2 0 2 0

Banc P o s t* 2 1 6 2 0 2 1 ,5 2 2 2 0

R o m â n e a sc ă 1 ,5 1 7 1 9 2 0 ,5 2 1 2 1

C E C 2 1 5 1 7 1 7 1 8 1 8

Tra n silva n ia 2 1 5 . • • 1 8 1 9 2 1 2 1

A L P H A B A N K 1 .5 1 6 1 9 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

W EST B A N K * 2 1 6 1 9 2 1 2 1 2 1

C o m e rcia lă

C A R P A T IC A

2 1 7 2 0 21 2 1 2 0

* - - 2 3 ” - -

V O L K S B A N K 2 2 3 1 9 ,5 2 0 - 2 0 2 0

F IN A N S B A N K 2 1 8 1 9 2 0 2 0 2 1

R O B A N K 3 1 9 2 1 2 2 2 2 2 2

MIRO B A N K 8 1 8 ,5 2 0 ,5 2 2 - 2 3

După cum se ştie, în ziua de 5 decembrie 2002, a demarat, la nivel naţional, primul Recensămînt General Agricol din România. Surse din cadrul D irec ţie i pentru Agricultură Cluj ne informează că, în vederea efectuării acestei operaţiuni, judeţul Cluj a fost împărţit în 865 de sectoare (incluzînd 76 com une, un oraş şi 4 municipii). Activitatea de recenzare se derulează prin inventarierea directă a capului fiecărei exploataţii / gospodării agricole ind iv iduale care u tilizează suprafeţele agricole şi / sau deţin animale. Pînă la ora actuală comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale au comunicat faptul că nu s-au înreg istra t nici un fel de probleme.

Aceleaşi surse ne informează că dintre cei 1.267 de recenzori, 5 au fost înlocuiţi d in m otive de săn ă ta te sau datorită neprezentării (3 în m unicipiul Cluj - Napoca, unul în C ojocna şi unul în Chiuieşti). Fiecărui recenzor i s-a atribuit 180 - 200 de gospodării.

Din cele 159.111 de gospodării existente în judeţ, pînă în prezent, au fost recenzate în ju r de o treime - 57.926, suprafaţa acestora însumînd 78.566 de hectare. In urma recenzării gospodăriilor a rezultat că 29 % dintre acestea deţin bovine, 18 % - ovine şi 53 % porcine.

Printre localităţile care au înregistrat procente de recenzare superioare, se numără

î * * i*

- " V ,V *»'% » » S er

r

*3+, î «

X

• n &, Tt - ,V *

***- r*; -■?> „ ~ r

* '' i . 3 • •;/. i-fy .. ' '~'Jr

- Bonţida - 30 %, Cîţcău - 27 %, Gilău - m ult mai d if ic i l d ec ît rc cen săm în tu l28 %, Gîrbău - 29 %, Ploscoş - 31 % şi populaţiei, efectuat recent, acesta făcîndSâvădisla - 28 %. parte din documentul de poziţie înaintat CE

Gabriel Jifcu, secretar general al Comisiei de România, document în care sînt stipulateCentrale de coordonare RGA, a declarat angajamente ferm e p riv ind prezentareacă, la n ivel naţional, costu l în treg ii situaţie i ac tu a le a se c to ru lu i ag rico l,operaţiuni se ridică la 616 miliarde de lei, ' Termenul de finalizare a Recensământuluisumă ce dă dimensiunea com plexităţii este 31 ianuarie 2003.acesteia. în opinia specialiştilor, RGA este Beniamin PASCU

Starea d e v e g e ta ţ ie la culturile d e grîu şi orz d e toam n ă

Programul însămînţârilor de toamnă la principalele culturi, grîu, orz de toamnă, a fost realizat în proporţie de 107%, adică 29.000 de hecta re . Conform celor declarate de conducerea Direcţiei Agricole Cluj, ca urmare a încadrării semănăturilor la peste 85% din suprafaţă în termenul optim de semănat, precum şi a fertilizărilor realizate la aceste culturi, starea de vegetaţie la intrarea în iama "se prezintă bine".

La cultura orzului de toamnă, din cele 2.000 ha, peste 1.700 ha au o stare de vegetaţie bună şi foarte bună, densitatea acestora fiind de peste 350 pl/ mp răsărite şi înfrăţite. La cultura griului de toamnă din suprafaţa de 26.932 ha, peste 17.000 ha au o stare de vegetaţie foarte bună avînd o densitate de peste 400 pl/ mp. O suprafaţă de 6.200 ha (20%) se prezintă, în medie, la nivelul aşteptărilor, iar din diferenţa de 3.723 ha, 1.300 ha sînt răsărite cu o densitate de peste 250 pl/ mp, 2.423 ha, reprezentînd 8% din suprafaţă, sînt parţial răsărite. Programul de fertilizare continuă pînă în primăvara anului 2003. B. PASC U

Astă seară, la TV Europa Nova,

Concurs pentru gospodari

Televiziunea Europa Nova Cluj, cu sprijinul Catedrei de V iliculturâ din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj şi al Direcfiei Judeţene Fitosanitare Cluj, organizează, mîine, 18. 12. 2002, concursul “Cel mai bun vin produs în gospodăria proprie”. Sînt invitaţi toţi gospodarii, care cultivă viţă de vie şi produc vin în gospodăria proprie, să vină miercuri, 18. 12. 2002, începînd cu ora 17,00 pînă la 17,30, cu o butelie din vinul propriu, la sediul TV Europa Nova, pe str. Observator nr. 2 etaj V, în c lădirea U niversităţii

T ehnice. C oncursu l se va desfăşura în direct, între orele 18,00 - 20,00, în cadrul emisiunii “Chemarea pâmîntului".

Juriul va fi alcătuit din prof. univ. dr. ing. Remus luoraş, de la Catedra de Viticultură, dr. ing. Horea Ghibu, directorul Direcţiei Judeţene F ito san ita re , doi spec ia lişti d eg u stă to ri şi rep rezen tan ţii sponsorilo r em isiunii. C îştigătorii vor fi recom pensaţi cu produse fitosanitare şi unelte agricole. Telefonul nostru 190241 va fi la dispoziţia tuturor telespectatorilor carc doresc să participe la această em isiune an iversară , carc va încheia anul agricol 2002, în cîntec şi veselie.

Programul UMlţJJ.

DGAIA Cluj a finalizat verificarea unor proiecte în valoare de 2 milioane de dolari

De Ia lansarea Programului SAPARD, Serviciu l T ehnic D elegat D G A IA C luj a d istribuit un num ăr de 115 dischete, care conţin Ghidul Solicitantului pentru Măsura 1.1 şi 80 exemplare redactate, care au fost prim ite de la Biroul Regional de Implem entare a

Programului SAPARD 6 N-V Saţu-Mare (BRIPS).

în u rm a a c tiv ită ţi i de prom ovare şi im plem entare, Serviciul T ehnic D elegat al DGAIA C luj a f in a liza t verific a rea e lig ib ili tă ţ ii şi criteriilor de selecţie la două proiecte în valoare totală de

i f o j f ' ' f i i

\ f e i t i - : T r ' !

1.176.000 Euro (unul pentru p re lucrarea lap te lu i şi unul pentru prelucrarea cărnii), care sînt în faza de evaluare finală la Agenţia SAPARD Bucureşti, iar un proiect de peste 850.000 EURO în stadiul de verificare la Serviciu l T ehnic D elegat DGAIA Cluj. Un proiect a fost depus pentru sesiunea din luna septembrie şi cîte unul pentru luna n o iem b rie , resp ec tiv decembrie. La ora actuală există 5 proiecte în lucru, din care 4 în faza finală de execuţie, care vor fi depuse pentru sesiunea din luna ianuarie.

C o n fo rm M an u a lu lu i de Proceduri de verificare, fiecare expert din B irou l verificare eligibilitate proiecte şi criterii de se lec ţie P rog ram SA PARD preia proiectul, după declararea conformităţii de către BRIPS, şi e fe c tu ează v e rif ic a rea eligibilităţii şi a criteriilor de selecţie, răspunzînd personal de

evaluarea făcută. După avizarea de c ă tre şe fu l de S e rv ic iu Dezvoltare Rurală şi Directorul General DGAIA, proiectele se d ep u n la B R IP S , ca re le transmite la Agenţia SAPARD pentru evaluarea finală. Pînă la a c e a s tă d a tă , S e rv ic iu l de D e z v o lta re R u ra lă a lucra t c o n fo rm M a n u a lu lu i de P roceduri, în treaga activitate desfâşurîndu-se normal.

Experţii Serviciului Tehnic D e le g a t d in D G A IA C luj activează în continuare pentru d e p is ta re a p o te n ţ ia l ilo r b e n e f ic ia r i ai P ro g ram u lu i SAPARD, urm ărind depunerea de proiecte viabile economic, cu şanse mari de finanţare. De a sem en ea , am în cep u t p re g ă t ir i le p e n tru lan sa rea M ă su rii 3.1 - E x p lo a ta ţi i ag ric o le , m ă su ră accesib ilă pentru un num ăr mai mare dc beneficiari.

Beniamin PASCL

Page 14: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367.

1 9 9 2 - C a m e r a D e p u t a ţ i l o r a a p r o b a t p r o i ^ d e l e g e p r i v i n d d e c l a r a r e a o r a ş e l o r B r a ş o v $

S i b i u c a o r a ş e m a r t i r

m m

E A ITIE T C L I P 0 0 SCL A

Hălăduind, anul gastronomic se împarte in­v a rian te a le u n o r d o b ito ace pe ca re , să recunoaştem, le m încâm cu plăcere. Cu toată insistenţa unora - medici, astrologi, naturişti - la ceas tihn it de iarnă săltăreaţă, gîndui se îndreaptă tot mai m ult la blidul unde ar trebui sâ se pregătească carnea de porc. Materialul de faţă nu se vrea o odă a patrupedului, nici un îndemn la dezmăţ de Sărbători. Şi, cu atît mai puţin, o sfidare la adresa celor ce, cu tot efortul, nu reuşesc, din varii motive, sâ-şi permită o

pentru supliment de peşti (în Posturi), am rotisat pui şi berbeci (din Vară pînă-n Toamnă) şi, iată, a venit vreme de porcării adevărate (de la Ignat pînâ în adîncul vremurilor). Mai sînt trei zile pînă la sărbătoarea numitului sfint, şi dacă ne permitem să scriem ceva

cono ta ţiile alim entare. în vech i tipare de v ia ţă trad iţio n a lă , to tu l se desfăşoară într-o atmosferă solemnă, în linişte, realizîndu-

mai Ş r ‘ d e v r e m e despre aceste Q f fap te , e K ' .

Cg C8SZI PUMH6AT/*,

c f f f ş r e

l ţ c f w s . Ţ

Csase.

Reţete de lins pe deget ^Cîmaţi. Se toacă în maşină 3 kg de came de porc

grăsuţă şi se amestecă cu douăcâpăţîm de_“r usturoi, sare, piper şi boia! Se umplu maţele—)*

. îndesat şi cîmatu-i gata. Gustaţi ce-i de gustaţ,_% iar restul îl frigeţi şH acoperiţi cu untură. Vă scoale

- .. . din iamă. c-o mîncaţi rece, c-o preferaţi caldă!

HV-TI m PfţOBLZMS

O /SM SM I N - m BANI

pentm că, pur şi simplu, vrem să se ştie. Multe fantasmagorii s-au scris la adresa animalului cu care, să recunoaştem, ne socializăm poate cel mai bine. Dar, oameni buni! Porcul nu este un simbol!

se , în p rim ul rînd ,com uniunea sp iritua lă a p a rtic ip a n ţilo r la ac tu l sacrificial înfăptuit

E xistă , credeţi-m ă, o sociologie a gastronomicului.

r;, Reţete de lins pe degetb ' Caltaboşi..Se fierb 1 kg ficat, 1/2 cap porc, 1 limbă, 25ŢŞ

rinichi şi se toacă mărunt Separat se fierbe 1/2 kg

W ,: -

orez. Se amestecă cu'4 cepe tăiate mărunt. Condimentaţi totul! După ce se pune în maţe, se dâ —:-î un docot în apa în care au fiert măruntaiele. • • ~r

bucală din animalul binccuvintat. Bolnavilor şi săracilor, vegetarienilor şi cclora a căror religie nu lc perm ite să mânînce din Porc, le sugerez

Ci, mai degrabă, un adevăr. O halcă de Rai ruptă de muritori pentm a gusta, ceva mai devreme şi sigur, plăcerea. în acest sens, trebuie să fim de acord cu O. V ăduva (P aşi sp re sacru): “A ctele rituale ce marchează intrarea în timpul sărbătorii sînt făcutul pîinii şi sacrificiul unui

anim al. Ca praguri ale sărbătorii (pregătind începutul sărbătorii nu numai material, dar şi psihologic), este subliniată ruptura timpului

c o t i d i a n ,

Reţete de lins pe deget 'U

Piftie. R. A. Roman spune: 'Crăciun fără piftie nu-i cum) dacă sînt în;— j. punguţă măcar şi cele mai slabe piţule, dea Dumnezeu să fie toţi mai mult de atît! Reţeta culeasă de el zice că trebuie să—î^ fierbem 3 kg de oase de vacă mari, apoi să trecem zeama prin—-7

. sită. Punem în această bunătate un cap de porc şi limbă, urechi,— şoria, căzături de came. Şi fierbem totul pînă cade carnea de pe “ T"t

. - oase. Usturoiul se pisează mărunt şi se amestecă cu zeama de—Ţ _ la fiert,.îndeiung, s-o parfumeze. în castroane punem carnea Şi'^Ţ.

--- ■ - - b im X m " T o r v , O n iJA 1 rnnn nX na mnKnnâ . — —

o p r i r e a temporalitâţii p ro fane şi î n c e p u t u l im e r s i u n i i om ului timpul

m sacru

Iar simţul comun l-a aşternut p e hîrtie, mai săltăreţ decît alţii. Mai marele "bucătarilor” şi "gurmanzilor" mioritici. Radu Anton Roman, ne îngăduie să-l cităm:

Porcul este considerat în vechi cidturi animal sacru , a n im a l em blem atic p en tru z e i ai vegetaţiei - Osiris (Ia egipteni, care îl identifică uneori chiar cu zeul), Demeter şi Parsefone (zeiţe agrare la greci) sau Ceres (zeiţa romană a griului).

O versiune a legendei lui Adonis aminteşte despre gelozia zeului războiului, Ares, care a aţîţat un porc mistreţ ce l-a sfîşiat pe Adonis. D rept urmare, adoratorii acestuia, ciclic, sacrificau ritual un porc şi îl mîncau în ospeţe pub lice . C reştinism ul a acceptat practica sacrificării porcului ca secvenţă a suitei de obiceiuri prem ergătoare m arii sărbători a C răciunu lu i. E xistă un tim p r itu a l a l sacrific iu lu i porcului - ziua de Ignat (20

decembrie) sau după Sfîntul Vasile (aproximaţii aceeaşi zi pe stil vechi), dimineaţă in zori - moment al zilei propice multor practici rituale...

ÎL Reţete de lins pe deget 7/

turnăm zeama peste. Şe dă la rece, să se .închege.

e

să se abţină de la lectură. Căci, indiferent de atenţia cuvenită oricărei propoziţii, de folosirea “cuvîntului bine temperat” - tot expunere la oprobriul neputincioşilor se cheamă că sînt aceste note.

A şadar: iubite cetitoriule, am gustat din mielul cel blind (de Paşti), am aţîţat foc voios

al sărbătorii”. Şi, undeva mai d ep arte , cînd se v o rb eş te de pomana porcului, se spune: “Ca formă de comuniune alimentară ce constituie faza finală a oricărui act sacrificial, “pomana porcului” depăşeşte prin semnificaţiile ei şi

I r -

IReţete de lins pe deget

15Şuncă fiartă. înainte de a fi puse la fiert, şuncile sau alte a fumaturi.rO IIGIltl. IIILttlikVi UO U • * p u u v iw nw*i

se afundă pentru 2-3 ore în apă călduţă pentru desârat. Apoi se Q

I P

OC OlUtlUC ţjonuu v v/iu 11 • wwi-ujM f - " —------------—- r- -

călesc şi se pun la- fiert în apă care să acopere carnea. Se: r__r .adaugă condimente după plac: boabe de piper, frunze de dafinr enibahar şi oţet după gust (2-3 linguri de oţet la 1 litru de apă).— Se fierbe ’lent, pe foc domol, cam 3-4 ore: dacă furculiţa intră—-r uşor în came, înseamnă că ea este fiartă. Se ridică de pe foc_jiJ

'■ • şi se lasă să se răcească în zeama în care a fiert, 4-N Oiexiuc (preparate culinare din vînat) spune că, dacă jumătate de —,

apă este... vin de calitate, acest preparat devine şi mai gustos.— ^

—--1r ~ r

W A N T E D

250.000ui/h/ -

” : l - t-

/

** $32 -

f ţ " Frigărui măcelăreşti.L.. Alimente şi cantităţi pentru 6 porţii —[ came de vacă ^- j. -muşchi 0,300 kgT ficat de porc 0,200 kg ,/ sare 0,040 I ' • —j

, came de porc ■ • Umuşchi 0,300 kg . -A

Ţ—- rinichi de porc 0,200 kg —j( f'~ piper 0,001 kg - .L*j Mod de pregătire: se curăţă carnea < i0 . de vine şi pieliţe, se spală şi seJ t taie în pătrate de 3/3 cm. Se dă fî~ . piper şi sare după gust şi se.ŢjŢ ■ înşiră pe frigăruie, alternînd JŢ carnea de porc cu rinichi, cama.,

de vacă, ficat. în timpul frigerii, )f i ise întoarce, frigarea pentru a

carnea bine pătrunsă şi se unge .. y~' , - din cînd în cînd cu untdelemn;

(Album literar-gastronomic-: .. \ ţ “Viaţa Românească”, 1982,. pg. ,181)

Din Anzii pemani pînă în Fidji, din Laponi2 pînă în Ţara de Foc răsună gînd de mare zaiafet Sărac sau bogat, urît sau frumos, mic sau mare opinteşte să aibă oarişce cîmat, caltaboş, tobă, răcituri, friptură ş i alte cele pe mesele dintre ani. Nu strică nici o răchie învîrtoşată, nici un vin din cele ce aleargă dragostea prin vine- Căci, după post (sau nu), vinarsul dă sens existenţei şi limpezeşte crugul fiecăruia dintre noi.

Şi, încă o dată: avut sau calic, numai voinţă trebuie! Precis că stacana va fi plină şi băută după ce golim tava cu cărnuri divine.

Să spunem şi noi, cum se spune din vechime.“Să-l mîncăm cu sănătate!”

R a d u VIDA

Page 15: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIER»: 981

1991 - Sindicatul liber din RTVR a declanşat o grevă de tip japonez, datorită eşuării demersurilor făcute pe lîngă

conducerea Televiziunii de a rezolva situaţia de criză dinaceastă instituţie.

fireco-catolicii din Rugăşeşti sînt nemulţumiţi

în urmă cu doi ani, Judecătoria Dej a admis cererea de ordonanţă preşedinţialâ formulată de reclamanta Parohia Română Unită Greco-Catolică din satul Rugăşeşti, comuna Căşeiu, împotriva piritei Parohia Ortodoxă Româna din acelaşi sat. Drept urmare, s-a reglementat folosinţa edificiului feericii din localitate, în sensul că “în jecare duminică şi sărbători, reclamanta va fefâşura serviciile religioase între orele 8- iO, iar pîrîta între orele 10-12, pînă la soluţionarea litig iu lu i în tre cele două feerici, pe calea dialogului” (Dos. C. nr. 1402/2000). Litigiul, ceva mai vechi, se referea la restituirea proprietăţilor deţinute de greco-catolici pînă în 1948, inclusiv feerica.Dacă, într-o primă fază, populaţia din

Rugăşeşti a fost de acord cu ideea slujbelor alternative, practică uzitată în peste 227 de

localităţi din ţară, în momentul cînd ea ar fi trebuit pusă în aplicare, s-a întîmplat contrariul. Din fericire, animozităţile dintre enoriaşii celor două parohii nu au degenerat şi nu s-a ajuns la acte de violenţă. Tot ca o rezolvare amiabilă a situaţiei, greco- catolicii au fost de acord să renunţe la pretenţiile lor legate de edificiul bisericii, cerînd în schimb un teren, din fosta lor proprietate (sau altul), pentru a-şi construi o biserică. Pînă în prezent, însă, nici acest lucru nu s-a realizat şi cei aproximativ o sută de credincioşi g reco-cato lici din R ugăşeşti se p regă tesc să în tîm p ine Naşterea Mîntuitorului în casa unuia dintre enoriaşi, înghesuindu-se într-o cameră strimtă şi rece. Deocamdată, nemulţumirile, oarecum latente, se canalizează spre o ac tiv ita te “m em o ran d istă” destina tă Preşedinţiei, G uvernului, C ongresului American etc., cu privire la marginalizarea greco-catolicilor din România. De sperat ca aceste nemulţumiri să nu se inflameze şi să-şi găsească rezolvarea.

Magdalena VAIDA

Cadouri pentru copiii rromiGrupul de lucru m ixt al rrom ilor din cadrul Prim ăriei

municipiului Gherla a demarat o acţiune de strîngere de fonduri a vederea organizării serbării Crăciunului. Cu această ocazie, în centrul oraşului-se va organiza o întîlnire cu toţi copiii rromi din

Talon de participare la CONCURS (pentru perioada 17 - 23 decembrie)

, Nume şi prenume............................................. :........................................................... .Adresa ........... :...... ........... ..... .......... .......................................................................Vîrstă....1........ nr. Telefon.........................................................................întrebare: Precizaţi două puncte de desfacere ale firmei S.C. ARGOS S.A.Răspuns:..... .................................................................................... ....................

" T ă r î m u l lu î

Moş Crăciun ‘Fundaţia ARMONIA are

^osebita p lăce re să vă -ivite, astăzi, 17 decembrie,

14, să participaţi la o Manifestare de mare impact wdiatic, care va avea loc pe Jârîmul lui Moş Crăciun”, ® Parcul Central. în fapt, Se vorba despre:• R itu a lu l T ă ie r i i

Porcului lui Moş C răciun, :are constă în sacrificarea ■iui porc de 130 de kg şi -pararea unor grătare de -Te oficialităţi pentru copii

la C asele de copii şi -utru ziarişti.‘ C oncert de co linde

:-sţinut de Sem inaru l ,rţodox şi concert de taeiuri populare susţinut ? către Ansam blul “Dor ansilvan” al RATUC.’ Concurs de patinaj şi

jordarea’ unui premiu de 3 'Jlioane de lei politicianului ajean care va străbate lacul -“heţat, iar la final va face piruetă şi va răspunde la o

Mitoare.‘ Distribuirea de produse OCA-COLA în cadru l «avanei COCA-COLA, la î!case de copii din Cluj-, apoca.

C r im in a l d in g e lo z ie• U n t u r d e a n s i - a u c i s v e c i n u l p e n t r u c ă î l b ă n u i a c ă e s t e

a m a n t u l s o ţ i e i s a l ejUn bărbat, în vîrstă de 56 de

ani, din localitatea Turda, a fost a res ta t, ie ri, de p ro cu ro rii Parchetu lu i de pe lîngă Tribunalul Cluj, sub acuzaţia de om or calificat, după ce şi-a ■ omorît vecinul cu mai multe lovituri de secure în cap.

Potrivit declaraţiilor date în fa ţa an ch e ta to rilo r, Io s if M anases l-a in v ita t, ieri d im ineaţă , pe v ec in u l său Alexandru Cerei la el acasă.

Cerei a dat curs invitaţiei, iar în momentul în care a intrat în curtea casei, Manases i-a aplicat bărbatului mai multe lovituri în cap cu o ţeavâ metalică şi cu un topor.

Din cauza le z iu n ilo r şi traumatismelor suferite, Cerei a decedat pe loc. Anchetatorii susţin că, dum in ică seara , Manases, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, i-a spus soţiei că îşi va ucide vecinul,

pentru că acesta ar fi amantul nevestei sale.

P arche tu l de pe lîngă T rib u n a lu l C luj a em is pe numele lui Manases Iosif un mandat de arestare preventivă de 30 de zile. Dacă va fi trimis în judecată şi instanţa îl va găsi vinovat, bărbatul poate primi o pedeapsă cu în ch iso area cuprinsă între 15 şi 25 de ani.

Cosmin PURIS

D a t î n u r m ă r i r e g e n e r a l ă p e n t r u c ă s e s u s t r ă g e a d e l a

e x e c u t a r e a p e d e p s e i

Fostul director al SC Jidvei a fost capturat de poliţiştii clujeni într-un apartament din cartierul ZorilorFostul director al SC Jidvei SA, dat în urmărire

generală pentru sustragere de la executarea pedepsei, a fost prins, duminică seara, într-un apartam ent situa t în cartie ru l Zorilor, din municipiul Cluj-Napoca, de o echipă formată din lucrători ai Serviciului Judiciar din 1PJ Cluj şi poliţişti din cadrul Poliţiei Blaj, judeţul Alba. Potrivit Biroului de Presă al IPJ Cluj, Toader Ignat, în vîrstă de 51 de ani, din localitatea Căpîlna de Jos, judeţul Alba, a fost condamnat, la începutul lunii octombrie, de Tribunalul Alba, la şase luni de închisoare cu executare pentru

abuz de încredere. Instanţa l-a mai obligat pe Ignat să achite despăgubiri aferente de opt rate plătite de societatea Jidvei pentru un autoturism cumpărat în leasing. Fostul director al SC Jidvei s-a sustras executării pedepsei, el fiind dat, în data de 15 noiembrie, în urm ărire generală. Reprezentanţii IPJ Cluj au mai spus că Toader Ignat mai este cercetat în două dosare penale, unul vizînd o delapidare de 85 de miliarde de lei, iar celălalt lipsa din gestiune a 100 de vagoane cu vin.

Cosmin PURIS

Berbec (20 martie - 18 aprilie)în fine, te simţi independent. îţi vei

descoperi potenţialul creator şi îţi vei arăta posibilităţile nelimitate. Vor fi foarte multe conflicte şi discuţii - nu încerca să închizi gura rivalilor tăi. Mai bine ascultă-i cu atenţie.

localitate. Ei vor avea parte de o surpriză plăcută, oferită de edilii urbei şi de comunitatea rromilor din Gherla. După aprecierile organizatorilor, peste 60 de copii se vor bucura de gestul umanitar al Grupului de lucra mixt al rromilor. Acţiunea este sprijinită de Primărie, fundaţiile umanitare şi instituţiile de ocrotire socială din localitate.

SZ. Cs.

Taur (19 aprilie - 19 mai)Ai nevoie de multă concentrare pentru

a rezolva toate problemele. Este posibil ca, la începutul săptămînii, să te dedici treburilor casnice. Vei simţi farmecul acestui gen de activităţi şi viaţa ta de familie se va îmbunătăţi.

Gemeni (20 mal - 19 iunie)Redu dialogul cu şeful tău la minim,

altfel vorbele tale de duh vor provoca o situaţie dificilă. Este probabilă o călătorie de afaceri, care îţi va permite să te sustragi de la anumite probleme.

CÎŞTIGĂTORII CONCURSULUI „ARGOSCei trei cîştigători ai concursului iniţiat de firma ARGOS împreună cu ADEVĂRUL DE CLUJ care s-a deraiat în cursul prioadei

y 17 decembrie sînt: C laudia Fărăgău, în vîrstă de 32 de ani, din Cluj-Napoca; B ianca Letiţia Fernea, în vîrstă de 21 de ani, L Cluj-Napoca şi M argare ta Lazăr, în vîrstă de 47 de ani, de asemenea din Cluj-Napoca. Pentru a intra în posesia premiilor, şgâtorii sînt aşteptaţi astăzi, la ora 12.00, la magazinul de prezentare al firmei ARGOS din P-ţa Mihai Viteazul nr. 3-4.

Rac (20 iunie - 21 iulie)Săptămîna îţi este favorabilă, mai ales

în domeniul profesional. Aminteşte-ţi de prieteni, întîlnirea cu ei îţi va permite să te distrezi şi să înveţi lucruri interesante.

Leu (22 Iulie - 21 august)Te simţi explodînd de energie, care

îţi va fi necesară pentru punerea în aplicare a scopurilor creatoare. Dacă ţi se cere ajutorul, în măsura posibilităţilor, ricearcă să nu refuzi pe nimeni.

Fecioară (22 august - 21 septembrie)Săptămîna aceasta încearcă să eviţi

conflictele cu cei dragi; altfel vor lăsa urme adînci mult timp. Ocupâ-te măcar o zi de casă şi de întreţinerea acesteia au nevoie de sfatul tău înţelept, aşa că

.acordâ-le atenţie şi ai grijă de ei.

Balanţă(22 septembrie - 21 octombrie) Este un timp favorabil pentru

abordarea planurilor din punct de vedere creativ. Ai nevoie de toată iniţiativa şi hotărîrea ta pentru a pune în practică cele mal avansate tehnologii.

Scorpion(22 octombrie - 21 noiembrie)Vei acumula, săptămîna aceasta, noi

cunoştinţe şi vei dobîndi noi talente, .încearcă să nu te implici într-o poveste romantică şi aventuroasă, pentru că va fi foarte dificil să mai scapi. Găseşte-ţi timp pentru îmbunătăţirea vieţii de familie.

Săgetător(22 noiembrie • 20 decembrie)Săptămîna aceasta va fi plină de

evenimente. Planurile tale se vor realiza extrem de repede. Relaţiile cu anturajul se vor îmbunătăţi şi toate situaţiile conflictuale se vor rezolva. Te poţi baza pe ajutorul prietenilor.

Capricorn(21 decembrie - 19 ianuarie)Vei avea mult de muncit săptămîna

aceasta şi nu ai destul timp pentru asta. Dar nu te îngrijora, toate problemele se vor rezolva dacă vei fi destul de atent. Copiii vă vor bucura cu succesele şi realizările lor.

Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie)Ideile tale interesante vor fi apreciate

şi aprobate de şeful şi colegii tăi; probabilitatea ca aceste idei să fie finanţate nu este exclusă. Există şansa unei călătorii de afaceri.

Peşti (19 februarie - 19 martie)A venit o perioadă importantă, care îţi

permite să-ţi descoperi abilităţile profesionale. Nu-ţi irosi forţele cu fleacuri. Găseşte-ţi liniştea interioară şi vei vedea că te vei simţi mai bine.

Page 16: Se inventariază proprietăţile confiscate abuzivdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/79146/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-03-20 · găuri negre, neinteresante pentm nici un investitor

D e la în c e p u tu l ie rn ii, 116 persoane au decedat din « u z a frigului, în Polonia, und e în a n um itfre giun i temperatura a ju n ge cu regularitate la valori cuprinse

Pon?amS L ŞAmFpnus 20 de 9rade Ce,sius' a anunîat

SmEDIl

Delegaţia Permanentă a PSD a decis, ieri, ca partidul să fie reprezentat la întîlnirea cu preşedintele Ion Iliescu pe tema alegerilor anticipate doar de liderul PSD Adrian Năstase, a declarat secretarul general al partidului Cozmin Guşă.

Guşă a precizat că PSD are “foarte mare încredere câ Adrian Năstase îl va reprezenta cel mai bine” şi că este “foarte normal” ca un partid să fie reprezentat la o întîinire la cel mai înalt nivel numai de preşedintele său. Potrivit lui Guşă, la întîlnirea de la

Cotroceni vor fi analizate argumentele în favoarea alegerilor anticipate, dar şi contraargumentele. PSD doreşte să tranşeze acest subiect în luna ianuarie, înainte de începutul sesiunii parlamentare, iar, în acest sens, după Anul nou va mai avea o întîinire cu şeful statului pe această temă, a arătat Guşă. Secretarul general al partidului a mai spus câ PSD este deschis pentru discuţii pe acest subiect cu toate partidele de opoziţie, mal puţin cu PRM, în momentul în care partidul de guvemămînt va vedea că aceste

partide vor avea “o părere mai de mijloc”.

“Dacă vor avea o opinie de respingere a acestor alegeri anticipate, nu avem ce să discutăm”, a spus Guşă. El a precizat că PSD va avea, însă, o întîinire cu UDMR pentru a-şi prezenta argumentele în favoarea alegerilor anticipate. în opinia lui Guşă, UDMR şi-a nuanţat poziţia în privinţa alegerilor anticipate, liderii Uniunii declarînd că nu au probleme în a accepta această idee în funcţie de argumentele aduse.

illlai doreşte PSD alegeri anticipate?

u rm a re din pagina 1

anticorupţie iniţiat recent este viabil, şi nu doar un petic de hîrtie, aşa cum au fost atîtea pînă acum. în schimb, avînd în faţă imaginea unui partid corupt (asta demonstrează sondajele de opinie), acuzat de incapacitatea de a stăvili hoţia, alegătorii ar fi tentaţi să ocolească listele de candidaţi ale acestuia, prefcrindu-i pe necunoscuţii despre care nu ştiu mare lucru, dar pe care îi pot considera mai hotăriţi în a-şi îndeplini promisiunile electorale.

Concluziile sondajului efectuat recent în Bucbreşti sînt valabile, in linii mari, pentru întreaga ţară. Un partid care a dovedit, la ultimele alegeri, că poate cîştigă simpatiile bucureştenilor şi care, la doi ani după instalarea sa în fruntea structurilor de putere din Capitală, a pierdut din popularitate piuă la un procentaj de 27 la sută, riscă să înregistreze aceeaşi curbă descendentă în întreaga ţară. Liderii săi pot considera această situaţie favorabilă declanşării alegerilor anticipate?

SPP p o a te lu c ra "s u b a c o p e rire "Camera Deputaţilor a decis, ieri,

câ agenţii SPP vor putea lucra “sub acoperire”, în pofida protestelor Opoziţiei, care susţine câ această prevedere permite concurenţa între serviciile speciale.

Deputaţii au luat această decizie la dezbaterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, care modifică legea de funcţionare a SPP. Opoziţia a contestat prevederea conform căreia SPP “organizează şi desfăşoară, deschis sau acoperit, activităţi de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor” necesare în propriile misiuni. Radu Stroe (PNL), care a amendat iniţiativa şi în Comisia dc apărare, a spus că abilitarea SPP dc a lucra “sub acoperire” va crea “paralelisme şi concurenţă” cu SRI şi SIE, cele două servicii care desfăşoară asemenea activităţi.

Poziţia PNL a fost susţinută şi dc grupurile parlamentare PRM şi

PD. Deputatul PD Alexandru Sassu a apreciat că SPP poate primi informaţiile de la SRI şi SIE, nefiind necesar să lucreze cu agenţi “acoperiţi”. Directorul SPP, Gabriel Naghi, a arătat că SPP “nu poate lucra fără informaţii”. “în România, terorismul s-a rezumat la atentate politice”, iar reţelele teroriste trebuie “penetrate” inclusiv prin crearea unor “rezidenţe acoperite” în interior,

a afirmat Naghi. în cele din urrriă, deputaţii au ales, cu 58 voturi “pentru” şi 35 “împotrivă”, varianta Guvernului. Conform ordonanţei, SPP se va ocupa şi de acordarea unor avize pentru accesul personalului în instituţiile statului. Actul normativ mai conţine şi posibilitatea angajaţilor SPP de a-şi cumpăra locuinţele de serviciu.

Preşedintele Internaţionalei Socialistevine în România

Preşedintele Internaţionalei Socialiste, Antonio Guterres, va efectua în luna martie a anului 2003 o vizită în România, la Invitaţia preşedintelui PSD Adrian Năstase, a declarat, ieri, secretarul general al p a rtid u lu i, C o zm in G u ş ă . G uşă a arătat că preşed in te le Internaţionalei Socialiste se va întîlni cu conducerea PSD şi va participa la dezbateri publice pe tema social-democraţiei, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. “Vizita ne onorează, fiind pentru prima dată ’cînd preşedintele Internaţionalei Socialiste vizitează România”, a mai spus Guşă. PSD este membru consultativ al Internaţionalei Socialiste şi membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni.

urm are d in pagina 1

consilierii nu au acceptat propunerea primarului de rectificare, deoarece, în conformitate cu Legea Administraţiei publice locale, primarul nu poate delega atribuţiunile de susţinere a proiectelor bugetare altcuiva. Cum de fapt a încercat primarul sâ facă, pentru a nu-şi călca în picioare toate declaraţiile pe care Ie-a susţinut cu obstinaţie timp de şapte luni, susţinînd, de la sine putere, câ deliberativul

local ar fi dizolvat de drept. Legal, consilierii i-au cerut primarului prezenţa la şedinţă, pentru susţinerea rectificării bugetare. Dacă nu venea, mai bine de 12.000 de oameni râmîneau fără salarii pe luna decembrie, să nu mai vorbim de familiile acestora, care se trezeau în ajunul sărbătorilor cu un singur gînd: de a-1 “colinda” pe Funar, drept mulţumire câ nu deblochează criza.

Funar a intuit bine pericolul intrării într-o criză majoră de popularitate (ceea ce s-a

întîmplat mai demult, de altfel), aşa câ nu a vrut să aibă o mişcare de masă împotriva sa. Aşa că a venit la consiliu, a declarat, pentru întîia oară, că lasă Justiţia să se pronunţe asupra crizei, câ va analiza toate' hotărîrile pe care le-a adoptat CL în cele şapte luni în care nu a binevoit să aştepte o decizie a Justiţiei şi afirmînd că “cel mai deştept cedează”, adică cedează în faţa prefectului. Evident, toate puse în contextul aşteptării unui verdict al Tribunalului Cluj. în faţa prefectului Vasile

Soporan şi a CL, Funar recunoaşte, a doua oară în doi ani, după ce a blocat municipiul aproape un an, funcţionalitatea deliberativului. în ambele cazuri, după ce capitalul său electoral s-a diminuat considerabil, n-a mai contat că un oraş întreg suferă...

Consilierii, dupâ ce au introdus amendamentele necesare rectificării de buget, au votat proiectul, transformîndu-1 în hotărîre. Deci se aprobă bani pentru salarii, investiţii, etc. Funar a chiar promis că, pînă

la sfirşitul anului, va prezenta consiliului proiectul de buget pe anul 2003. Indiferent de decizia Justiţiei, cele şapte, luni (doar din acest an) de blocaj au adus mari prejudicii municipiului şi locuitorilor săi, iar asocierea cu o glumiţă o s-o judece clujenii. Există' rectificare bugetară, există, cel mai probabil, şi un proiect de buget pe anul 2003. Există şi o imensă sfidare a tot ce înseamnă locuitor al municipiului Cluj-Napoca, chiar dacă cineva şi-a pus cenuşă în cap, ieri...

M inisterul justiţiei neagă presiunile asupramagistraţilor

Ministerul Justiţiei respinge acuzaţiile lansate la sfîrşitul săptămînii trecute, în cadrul Conferinţei Extraordinare a filialei clujene a Asociaţiei Magistraţilor din România, potrivit cărora se exercită presiuni politice asupra actului de justiţie. Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Viorica Costiniu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în încheierea dezbaterilor, câ Asociaţia pe care o conduce a depus mai multe memorii prin care a sesizat presiunile politice exercitate asupra instanţelor de judecată, acestea fiind înaintate atît ministrului de Justiţiei, cît şi Consiliului Superior al Magistraturii. “Putem constata, la fiecare patru ani, care ne sînt clienţii judiciari. Nu trebuie să fim folosiţi ca nişte instrumente pentru chestiunile existente la nivel politic”, a afirmat Costiniu. Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, lulia Tarcea, a declarat, ieri, că actualul cadra legislativ oferă toate condiţiile pentra funcţionarea independenţei totale a magistraţilor, oficialul contrazicînd-o pe Viorica Costiniu.

Adoptarea hotărîrii de rectificare a bugetuîui local de către Consiliul local Cluj-Napoca, în cadrul şedinţei de ieri, este vitală pentru a se evita blocajul financiar care ameninţa să paralizeze activităţi importante din oraşul nostru.

Adresez public felicitările mele consilierilor locali ai municipiului Cluj- Napoca pentru promptitudinea cu care au răspuns apelului la raţiune adresat de Prefectul Judeţului Cluj, pentru

responsabilitatea şi spiritul civic, în spiritul cărora au colaborat cu noi, pentru depăşirea impasului provocat de primarul Gheorghe Funar.. Mulţumesc, pe această cale, personalului tehnic din Primăria Cluj-Napoca şi tuturor celor care şi-au adus contribuţia la rezolvarea unei chestiuni deosebit de importante pentru cetăţenii Clujului.

Vasile SOPORAN, Prefectul, Judeţului Cluj

Senatul o aprobat proiectul

de modificare o Legii partidelor

politicePlenul Senatului a

aprobat, ieri, proiectul de modificare a Legii partidelor politice, potrivii căruia se reduce de Ia50.000 la 25.000 numărul de membri fondatori necesari înfiinţării unui partid politic. Reexaminarea Legii partidelor politice a fost făcută în urma unei solicitări adresata Parlamentului de către preşedintele Ion Iliescu Cererea şefului statului viza, în mod special, prevederile articolului 19 al actului normativ, care se referă la numărul de membri fondatori ai unui partid politic. Astfel, după ce, în prima formă a Legii, Parlamentul a stabilit câ sînt necesari 50.000 de membri fondatori, în urma intervenţiei lui Ion Iliescu, atît Camera Deputaţilor, cî! şi Senatul au redus h25.000 numărul de membri fondatori ai unui partid politic. De asemenea, s-a mai stabilit că cei 25.000

de membri fondatori trebuie să fie domiciliaţi i? cel puţin 18 judeţe Ş> municipiul Bucureşti, nu mai puţin de 700 dc persoane pentru fiecare d® aceste judeţe şi municip Bucureşti”.

iunie 2003, a anunţat, ieri, premierul polonezLeszek Miller, citat de AFp

S o l c a n u a s t e

" f a r m c o n v i n s "

d a n c c c s i t a t c q

c o n v o c ă r i i

a n t i c i p a t e l o rVicepreşedintele PSD

Ion Solcanu a declarat, ieri, că este “ferm convins” de necesitatea convocării alegerilor anticipate, arătînd că electoratul trebuie consultat asupra programului politic vizînd integrarea în UE. în opinia vicepreşedintelui PSD, pentru realizarea acestui proiect politic “de mare importanţă pentru ţară” . aderarea la NATO şj integrarea în Uniunea Europeană, în 2007 . alegerile anticipate st impun, pentru ca electoratul trebuie consultai asupra acestui program.

“Poate că electoratul nu doreşte integrarea în UE; noi oricum ne vom prezenta cu un asemenea program, şi anume sa pregătim ţara în următorii trei-patru - ani pentru aderarea la . Uniunea Europeană în 2007”, a mai spus el.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului .udsţuhji Cluj. sub nr. J /12/308 din 22.03.1991 cod fscal R 204469

I L IE C A L I A N (redactor şef);V A L E R C H I O R E A N U (re d a c to r şef adjun ct); C R I S T I A N B A R A (re d a c to r şef a d ju n ct).

Tel.19.16.81; 0788-307.983; Fax:19.28.28 C e n t r a la : te l: 19.21.27; 0788-307.982 E -m a il:adevcjr@ eurow eb.ro - redacţia E-m ail: redam a_ade vcj@ eurow eb.ro - publicitate S e c re ta r de redacţie : Tel/fax:H orea P E T R U Ş - 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, s tr. N apoca 16• CULTURĂ: TEL.: 19.74.90; 0788-307.982 - MICHAELA BOCU,• SOCIAL-CETÂTENEŞTI:TEL. 19.74.90; 0788-307.982 -RADU VIDA;• ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - BENIAMIN PASCU,• SPORT: TEL.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIN SAMOILÂ;■ PUBLICITATE: TEL7FAX:19.73.04; 0788-307.987;■ DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81 - STELA PETCU,

-x su îih n sv a s . J j \

— • ■ i a ,.i, u ... )r j;:”

• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP;• SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23• SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TiiM im lA iarrvr u

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

 · data ideea zilei femeii, cànd se särbätorea femeilor pentm egalitate in drepturi egalitate de *mse. 7 ani mai tàrziu se ziua 8 martie cu prilejul grevei muncitoarelordin Sankt

 · data ideea zilei femeii, cànd se särbätorea femeilor pentm egalitate in drepturi egalitate de *mse. 7 ani mai tàrziu se ziua 8 martie cu prilejul grevei muncitoarelordin Sankt

Documents
TRIBUNALUL BUCURE$TI - SEqIA A VIII-A PENTRU . · PDF fileCu privire la retetarul pentm bufetul de protocol se retine ca un retetar cuprinde ingredientele din care este a1catuit un

TRIBUNALUL BUCURE$TI - SEqIA A VIII-A PENTRU . · PDF fileCu privire la retetarul pentm bufetul de protocol se retine ca un retetar cuprinde ingredientele din care este a1catuit un

Documents
PENGAMALAN KOMPETENSI DALAM KALANGAN …eprints.utm.my/id/eprint/79146/1/MohdNasriAbdullahPFTI2017.pdf · dan kehidupan. Untuk ayahanda dan bonda mertua Hj Ismail Mosnan dan Hjh Aminah

PENGAMALAN KOMPETENSI DALAM KALANGAN …eprints.utm.my/id/eprint/79146/1/MohdNasriAbdullahPFTI2017.pdf · dan kehidupan. Untuk ayahanda dan bonda mertua Hj Ismail Mosnan dan Hjh Aminah

Documents
Pitești...3.8.1.1. erioadadeex iealucrãrilor 3.8.1.2. pentm participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al

Pitești...3.8.1.1. erioadadeex iealucrãrilor 3.8.1.2. pentm participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al

Documents
Ghid practic al Departamentului de limba română din Direcția … · 2021. 3. 9. · ghid, care inventariază aspectele problematice cu care ne confruntăm și propune un set de

Ghid practic al Departamentului de limba română din Direcția … · 2021. 3. 9. · ghid, care inventariază aspectele problematice cu care ne confruntăm și propune un set de

Documents
A 31 E - biserica · PDF fileIncearca rabdarea ca-i sfanta b Suntem nebuni pentm Cristos. b G Nu ne lasam biruiti de rau A • F# Biruim raul prin bine b G Dar lumea In Intelepciunea

A 31 E - biserica · PDF fileIncearca rabdarea ca-i sfanta b Suntem nebuni pentm Cristos. b G Nu ne lasam biruiti de rau A • F# Biruim raul prin bine b G Dar lumea In Intelepciunea

Documents
Engineering PresentationOwner: SSHI Rev *JTech lead: RLRM PSoC 1 Solution for Power Supervision 001-79146 Rev *J Presentation: To provide an engineering

Engineering PresentationOwner: SSHI Rev *JTech lead: RLRM PSoC 1 Solution for Power Supervision 001-79146 Rev *J Presentation: To provide an engineering

Documents
 · Stacia de alimentare cu apä pentm gosp În rezervorul de capacitate nominalä de 25 li care imparte spatiul interior în douä pärti. Al contact cu peretele interior al rezervorului,

 · Stacia de alimentare cu apä pentm gosp În rezervorul de capacitate nominalä de 25 li care imparte spatiul interior în douä pärti. Al contact cu peretele interior al rezervorului,

Documents
old.madr.roold.madr.ro/agricultura-ecologica/2018/ro-eco-008...acre dlt8t pentm CERr1FICARE SR EN ISO/CEI 17065 2013 CERTIFICAT DEACREDITARE OR005 CERTIFICAT DE CONFORMITATE Document

old.madr.roold.madr.ro/agricultura-ecologica/2018/ro-eco-008...acre dlt8t pentm CERr1FICARE SR EN ISO/CEI 17065 2013 CERTIFICAT DEACREDITARE OR005 CERTIFICAT DE CONFORMITATE Document

Documents
in - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Douasprezece inele Iuri A.pdf · groase de pomadi, gi, primit in cele din urmi in audienfi, pentm cine qtie a cita oari ii amintea functionarului

in - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/472/Douasprezece inele Iuri A.pdf · groase de pomadi, gi, primit in cele din urmi in audienfi, pentm cine qtie a cita oari ii amintea functionarului

Documents
pekanbaru.go.idpekanbaru.go.id/d/perda/07092018/79146-PERWA-NO-40-TH-2016.pdf9. Pendelegasian Wewenang adalah penyerahan tugas, hak, kewajiban dan tanggungjawab Perizinan dan Non Perizinan,

pekanbaru.go.idpekanbaru.go.id/d/perda/07092018/79146-PERWA-NO-40-TH-2016.pdf9. Pendelegasian Wewenang adalah penyerahan tugas, hak, kewajiban dan tanggungjawab Perizinan dan Non Perizinan,

Documents
Roger PenTM iN - PhonakPro · 2. 3. a. b. 2. 3. 10 1. 11 3.1 Setting up the docking station The Roger Pen iN docking station is used to both recharge the microphone and transmit audio

Roger PenTM iN - PhonakPro · 2. 3. a. b. 2. 3. 10 1. 11 3.1 Setting up the docking station The Roger Pen iN docking station is used to both recharge the microphone and transmit audio

Documents
Roger PenTM iN - Phonak...Roger Pen iN transmits the speaker’s voice directly into your ears. Your Roger Pen iN and your hearing aid typically work within a range of up to 10 meters

Roger PenTM iN - Phonak...Roger Pen iN transmits the speaker’s voice directly into your ears. Your Roger Pen iN and your hearing aid typically work within a range of up to 10 meters

Documents
MANTUIREAISRAELULUI - Studii şi cercetări teologice · PDF file65 Pavel le-o purta crestinilor dintre neamuri care locuiau in Roma.3 Conjunctia ydp este folosita aici pentm a reda

MANTUIREAISRAELULUI - Studii şi cercetări teologice · PDF file65 Pavel le-o purta crestinilor dintre neamuri care locuiau in Roma.3 Conjunctia ydp este folosita aici pentm a reda

Documents
 · 2018-04-18 · din beton armat, planseu beton tip terasa cu - Dispensare medicale- Medicina de familie. Spatiu din clädlre amenajatä pentm functionarea în conditii optime a

 · 2018-04-18 · din beton armat, planseu beton tip terasa cu - Dispensare medicale- Medicina de familie. Spatiu din clädlre amenajatä pentm functionarea în conditii optime a

Documents
Direcţia Asistenţă Tehnică şi Juridică a CGMB · desI~uriindu-se in baza unui abonament special pentm Iinia respectivii. Pretul unui abonament valabil 24 de ore de la activare

Direcţia Asistenţă Tehnică şi Juridică a CGMB · desI~uriindu-se in baza unui abonament special pentm Iinia respectivii. Pretul unui abonament valabil 24 de ore de la activare

Documents
ISTORIOGRAFIA ÎN REVISTA BANATUL (TIMIŞOARA, 1926 ...se agită, îşi inventariază istoria [s. mea, R.A.], îşi propun programe, încearcă să-şi demonstreze specifi cul, mai

ISTORIOGRAFIA ÎN REVISTA BANATUL (TIMIŞOARA, 1926 ...se agită, îşi inventariază istoria [s. mea, R.A.], îşi propun programe, încearcă să-şi demonstreze specifi cul, mai

Documents
Prefaţ - dusmanii crestinismului · r> VIATĂdupiViaTĂ _jh PREFAŢA Dr. Moody va trebui să fie pregătit pentm multe critici, în special din două părţi. Vor fi membri ai clerului

Prefaţ - dusmanii crestinismului · r> VIATĂdupiViaTĂ _jh PREFAŢA Dr. Moody va trebui să fie pregătit pentm multe critici, în special din două părţi. Vor fi membri ai clerului

Documents
Dosar nr. 3797/CA/2004 ROMANIA TRJBUNALUL BUCURE$TI … · Bucure~ti Sectia a VIII a Civila Conflicte de Munca ~i Litigii de Munca reclamantul Institutul pentm Politici Publicc prin

Dosar nr. 3797/CA/2004 ROMANIA TRJBUNALUL BUCURE$TI … · Bucure~ti Sectia a VIII a Civila Conflicte de Munca ~i Litigii de Munca reclamantul Institutul pentm Politici Publicc prin

Documents
Vesela, tacamuri, bucate nationale - Libris.ro tacamuri... · 2017-10-18 · ' w v v, WT S- USTENSILE penTm BUCATARIE I'tt POLONIC sruLnsRA I sparurA lt I + & I I I Iil L TOCATOR

Vesela, tacamuri, bucate nationale - Libris.ro tacamuri... · 2017-10-18 · ' w v v, WT S- USTENSILE penTm BUCATARIE I'tt POLONIC sruLnsRA I sparurA lt I + & I I I Iil L TOCATOR

Documents
COMPLIANŢA TERAPEUTICĂ - umfiasi.ro de Farmacie... · Fă anamneza atentă a consumului de medicamente, inventariază toate drogurile recomandate de c ... Aşteaptă-te la non-complian

COMPLIANŢA TERAPEUTICĂ - umfiasi.ro de Farmacie... · Fă anamneza atentă a consumului de medicamente, inventariază toate drogurile recomandate de c ... Aşteaptă-te la non-complian

Documents
KMBT C224e-20161229161341constanta.anofm.ro/pages/Transparenta/bugetul_asigurarilor_somaj.pdf · Contributii de asigurari pentm somaj ale persoanelor ... Contributii pentru concedii

KMBT C224e-20161229161341constanta.anofm.ro/pages/Transparenta/bugetul_asigurarilor_somaj.pdf · Contributii de asigurari pentm somaj ale persoanelor ... Contributii pentru concedii

Documents
CARTOFULpotato.ro/_publicatii_files/cartoful_in_ro/cartoful in RO... · 2019. 3. 11. · CARTOFUL in Romania Publicape de in/o1'1lJ!W,l"e tehnica pentm cultivatorii de carlo! CUPRINS:

CARTOFULpotato.ro/_publicatii_files/cartoful_in_ro/cartoful in RO... · 2019. 3. 11. · CARTOFUL in Romania Publicape de in/o1'1lJ!W,l"e tehnica pentm cultivatorii de carlo! CUPRINS:

Documents
Economia in vremea coronavirusului - Iancu Guda in... · 2020. 6. 12. · GUDA,IANCU Eonomia in remea obneviruului : ghid de bue pnctici pentm mtrelrenori 9i politicile publice

Economia in vremea coronavirusului - Iancu Guda in... · 2020. 6. 12. · GUDA,IANCU Eonomia in remea obneviruului : ghid de bue pnctici pentm mtrelrenori 9i politicile publice

Documents
primariablaj.roprimariablaj.ro/wp-content/uploads/2018/09/SC-Dante-International-SRL.pdf · convenit pentm îndeplinirea contractului de fumizare Achizitie consumabile pentru echipa

primariablaj.roprimariablaj.ro/wp-content/uploads/2018/09/SC-Dante-International-SRL.pdf · convenit pentm îndeplinirea contractului de fumizare Achizitie consumabile pentru echipa

Documents
May News Letter 79146 - IAP Mumbaiiapmumbai.org/wp-content/uploads/2019/03/may2015-min.pdf · 2019-03-04 · Dr Amit Jagtap Dr Barkha Chawla Dr Mukesh Agarwal Dr Murlidhar Mahajan

May News Letter 79146 - IAP Mumbaiiapmumbai.org/wp-content/uploads/2019/03/may2015-min.pdf · 2019-03-04 · Dr Amit Jagtap Dr Barkha Chawla Dr Mukesh Agarwal Dr Murlidhar Mahajan

Documents
SR EN ISO 9001:2015 (ISO 9001:2015) - nuclear.ro · c E R T I F I c SRAC certified organizatia/ certifies the organisation A ocreditat pentm CERJ'IFICARE SREN ISO/CEI 17021-1:2015

SR EN ISO 9001:2015 (ISO 9001:2015) - nuclear.ro · c E R T I F I c SRAC certified organizatia/ certifies the organisation A ocreditat pentm CERJ'IFICARE SREN ISO/CEI 17021-1:2015

Documents
misca.ro. înscris în cartea funciará nr. fäcutå de. afiFtá la data de. la sediul Primäriei.. Pretul oferit pentm cumpärare este de. Z; lei (Ptetui se va sctie in cifre litere)

misca.ro. înscris în cartea funciará nr. fäcutå de. afiFtá la data de. la sediul Primäriei.. Pretul oferit pentm cumpärare este de. Z; lei (Ptetui se va sctie in cifre litere)

Documents
Engineering PresentationOwner: SSHI Rev *KTech lead: RLRM PSoC 1 Solution for Power Supervision 001-79146 Rev *K Presentation: To provide an engineering

Engineering PresentationOwner: SSHI Rev *KTech lead: RLRM PSoC 1 Solution for Power Supervision 001-79146 Rev *K Presentation: To provide an engineering

Documents
Romana cls 3 auxiliar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/717/Romana cls 3 auxiliar...sau in bra{e pentm a-1 transporta in altd parte) au aceeagi formd: p-o-a-r-t-i. ' O alta categorie

Romana cls 3 auxiliar - Libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/717/Romana cls 3 auxiliar...sau in bra{e pentm a-1 transporta in altd parte) au aceeagi formd: p-o-a-r-t-i. ' O alta categorie

Documents