CARTOFULin Romania

Publicape de in/o1'1lJ!W,l"e tehnica pentm cultivatorii de carlo!

CUPRINS:

SIMPOZIONUL ZIUA VERDE A CARTOFULUI ­JUDETUL HARGHITA 2007

1. Situatia cultivarii cartofului pentru samanta Tn Romania.2. Agricultura judetului Harghita, prezent ~i perspective.3. Producerea cartofului pentru sama,Jjlta Tnjll~!~}tHIHarghita.

4. Filiala Harghita a FNC-R, trecut, prezent ~i viit9r.

RUIBRIICA SPECIALISTULUIUpl:Jm:Ulnm:I~1 si pericole Tn cultivarea cartdfUll.lTI

de producere

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE·DEZVOLTARE,PENTRU CARTOF 'I SFECLA DE ZAHAR BRA,OV

Va oferim:

- soiuri noi de cartof adaptate conditiilor specifice din Romania- material de plantare de calitate din verigi biologice superioare• tehnologii modeme de cultivare a cartofului §i sfeclei de zahar• material semincier de calitate pentru culturile cerealiere (grau, orz, triticale)- material biologic selectionat pentru crescatorii de animale (vaci §i curci)- instruiri pentru cultivatorii de cartof §i sfecla de zahar- campuri §i loturi demonstrative cu soiuri romane§ti §i straine

SERVIcnLE NOASTRE -CHEBA SUCCIESULUI DUMNEAVOASTRA!

500470 Bra§ov, str. Fundaturii nr.2Tel. 0268-476795, Fax 0268-476608

E-mail: icpc@potato.ro

Situatia cultivarii cartofului pentru, samanta in Romania,

Ing.loan Beneapre$edinte FNCR

Tn Romania cartoful este considerat un aliment strategic,fiind un component al sigurantei alimentare, motiv pentru careeste numit a "doua paine a romanului".

Dindatele statistice Romania a cultivat Intre 250.000­310.000 ha cu cartof situandu-se In ultimii ani cu suprafete de280.000 ha peloGul 21n Europa.

Nu ne putem lauda cu aceeasi pozitie privind productiamedie pe ha care este doar de 12-14 t, nivel cu mult sub mediade 36-40 tlha realizata In tarile din UE.

Prindpala cauza a acestor productii mid 0 reprezinta cali­tatea samantei de cartof folosita de majoritatea producatorilor.

La cartof, soiul ca resursa biologica, este cel mai importantfactor al productiilor mari, atat In ceea ce prive$te cantitatea cat$i calitatea productiei.

Dupa anul 1989 cand a Inceputprocesul de retrocedare aterenului catre fO$tii proprietari, suprafetele agricole s-aufaramitat, procesce a dus la scaderea suprafetelor cultivate pen­tru producerea cartofului de samanta, In cadrul Institutului deCercetare pentru Cultura Cartofului de la Bra$ov $i a Statiunilorde Cercetare de la Tg.Secuiesc, Miercurea Ciuc $i Suceava,precum $i a procesului de multiplicare a cartofului de samanta,realizata de catre producatorii autorizati, In mare parte membriai F.N.C.-R., de la 25.000 ha cultivate In anul1990 cu cartof pen­tru samanta, s-a ajuns la 6.400 ha In anul 1999 $i la 1.730 ha Inanu12005.

Ca urmare a interventiilor repetate ale FNCR catre MinisterulAgriculturii, Incepand din 2005 s-au obtinut 0 serie de facilitatipentru producatorii autorizati, sustinandu-se de la bugetul stat­ului cu 0,25 - 0,35 lei samanta certificata comercializata catrecultivatorii de cartof din tara cat $i pentru samanta certificatafolosita ca nevoi proprii.

Aceasta masura a determinat 0 revigorare a producatorilorautorizati de samanta, fenomen ce s-a manifestat prin creliitereasuprafetelor de loturisemincere de la 1.730 ha Tn 2005 la2.627,64 ha Tn 2007, cu 0 productie de samanta estimata la72.174 t ( tabelul nr.1).

Raportand la.un consum mediu de 3.000 kg samanta peha inseamna ca yom acoperi necesarul de samanta pentrusuprafata de 24.000 ha, reprezentand 8,5% din suprafata de280.000 ha care se cultiva Tn Romania la ora actuala. AceastaTnseamna ca Tn Romania un cultivator de cartof va folosi doar228 kg samantacertificata la ha (fata de 2.300 kg cat foloseliiteun cultivator din Olanda) diferenta pana la 3.000 kg reprezen­tand cartof mic din productia proprie sau cumparat de pe mar­ginea liiantului de la comercianti neautorizati, fara documente,cu valoare biologica foarte scazuta, care Tn nici un caz nu poatefi numit cartof pentru samanta.

Aliia nu yom putea obtine productii competitive fata de fer­mieriidin U.E. Cauza principala este lipsa resurselor financiareale majoritatii cultivatorilor de cartof, care nU-liii pot inlocui la 2­3 ani samanta.

Din acelaliii motiv in primavara anului 2007 din productiade aproximativ 55.000 tsamanta certificata obtinuta in anul2006, peste 3.000 t a fost Iivrata de fermierii autorizati la RoclipFagaralii, valorificandu-se in fulgi de cartof in loc sa fie plantata.

Tn asemenea conditii va fi foarte greu pentru multi fermieri(tarani) romani sa faca fata concurentei pe piata UE, unde sun­tem liii noi de la 01.01.2007.

2

Tabel nr.1

Situatia evolutiei loturilor semincere la cartof, ,

1999 6.438,50 369.60 1.201.30 1.857.20 1.938.30

2000 4.945,00 82.50 658.70 1391.30 1414.80

2001 5.185,00 2,8 86.50 579.20 1.279.20 2.200.30

2002 3.353,40 1.00 65.00 158.10 1.252.60 1.316.30

2003 2.810,10 44.00 140.00 213.70 1.030.00 1.382.50

2004 3.095,80 35.00 146.80 510.30 1.167.20 1.027.00

2005 1.731,00 64.80 80.00 181.50 960.70 444.50

2006 2.257,00 30.00 175.00 152.00 1.212.00 686.00

3

Agricultura judetului Harghita,.' .prezent ~I perspective

Ing. Rudolf BalazsOficiul JUdeteah de Consultanta Agricola Harghita

1.Conditii naturale ~i de sol

Suprafata tatala: - estede 6.639 km2, cu 326.220 delocuitori.

Densitatea populatiei: - 49,1 locuitori / km2 .

Organizarea administrativa a teritoriului: - 9 oral?e l?i mu­nicipii, din care 4 municipii, 58 comune l?i 235 sate.

Re§edlinta de judet - municipiul Miercurea Ciuc.Judetul este situat In mijlocul tarii, In estul Transilvaniei, pe

platourile vulcanice l?i In depresiunile muntilor vulcanici Calimani,Gurghiu, Harghita l?i Ciucului.

Din judetul Harghita izvoresc n3urile cele mai importante aletarii: Mure§ul, Oltul §i Tarnavele.

Masivele muntoase determina mil?carea ascendenta amaselor de aer oceanic, In calea carora se interpun §i 0 nebu­lozitate accentuata, cu valoare de 6-7 zecimi l?i chiar peste 7zecimi In regiunea Inalta a Calimanului.

Durata. de stralucire a soarelui este numai 1800-1900ore/an.

Temperaturile medii anuale scad de la 6-4°C pe platourilevulcanice la 2-0oC In regiunile Inalte.

Amplitudinile dintre temperaturile medii ale lunilor cele maicalde (8-15) §i cele mai reci (-6-100C) se mentin la 18-21°C. Du­rata intervalului fara Inghet scade cu altitudinea ajungand de la140-160 zile la sub 100 zile pe culmile Inalte. Umezeala relativaprezinta valori ridicate, 84-88% care cresc odata cu altitudinea.

Precipitatiile sunt mai abundente pe versantii vestici, expu§icirculatiei din vest l?i nord-vest, unde se Inregistreaza valorimedii anuale de 700-1200 mm. Pe versantii estici cantitatile deprecipitatii sunt mai reduse. Stratul de zapada se mentine Inmedie 80-120 de zile, ajungand la aproape 200 de zile pe an Inregiunea Inalta a Calimanului.

4

Repartitia pe anotimpuri a precipitatiilor este urmatoarea:primavara 40~45%, vara 25-30%, toamna 10~20% $i iarna 1O~20%.

Solurile au caracter andice $i solurile de tranzitie spre tipulzonei formate sub influenta materialului parental generat de vul~

canite. Este vorba de solurile brune $i negre andice $i solurilebrune podzolice iluviale. Tnregiunile inalte apar podzoluri $isoluri podzolice. Pe platourile vulcanice se gasesc $i soluriargilo~iluviale podzolice $i soluri brune podzolite.

Muntii sunt bine impaduriti, cele mai intinse suprafete suntocupate cu paduri $i pa$uni.

Pa$unile $i finetele ocupa mai mult de 75% din suprafataagricola.

Pe terenurile arabile cea mai mare pondere au cerealele ur~

mate de cartofi $i de plante de nutret.Marile suprafeteacoperite cu pa$uni $i fanete naturale la

care se adauga culturile de plante de nutret,inlesnesc cre$tereaunui numar apreciabil de animale, in specialbovine $i ovine.

Judetul este extrem de bogat in izvoarele de ape minerale,cum sunt: Borsecul, TU$nadul, Sancraieniul $i altele.

Activitatea agricola a judetului se desfa$oara pe 0 suprafatade 395.602 hectare. Pa$unile $i fanetele naturale ocupa maimult de 60% din suprafata agricola. Pe terenurile arabile cea maimare pondere 0 detin cereal~le $i cultura cartofului, urmat deplantel~ de nutret.

Pe langa activitatile forestiere $i prelucrarea lemnului,traditionala este aici zootehnia (79.110 bovine, 158.626 ovine,21.195 cabaline $i16.00Q. familii de albine), dar $i cultura carto­fului, in depresiunile Ciucului $i Giurgeului.

Turismul are aici conditii extrem de favorabile datorita fru~

museti10r naturale existente. Inzilele noastre este in curs dedezvoltare agroturismul rural, in prezentfiind autorizate peste432 de gospodarii agroturistice cu o capacitate de cazare depana la 1800 de turi$ti.

5

()

2.Structura fondului funciar

2.1. Dupa forma de relief

6638$1) 222151 104762 272566 61925 Zl\S6

2.2.Dupa categorii de fo/osintfJ

TEREN AGRICOL TOTAL 395602 x 126

arabiI 91724 x 0,29

pa~uni 146483 x 0,46

fenete 156598 x 0,51

vii 35 x 0,00

livezi 762 x 0,00

paduri 237681 x 0,72

alte categorii 30607 x 0,08

Suprafata judetului 663890 322000 2,06

7

2.3. Arabilul dupa panta teremolui

Fanta.__ ._._ ha

o·6 grade 29552

6·9 grade 18765

9 ·14 grade 19330

peste 14 grade 24077

Arabi! total 91724

2.4. Dupa clasa de camate a solului exprimat inpuncte de bonitare

8

Arabll

Pall~tI

naturale

TQlalagricol

322000

- oonsitaiea popula~ei pel haecllivalent ambil de d. I. de oonilarefoarte ridicat~ - 2,5 persoane.- costUli de produclii de 3 ori malridical...,.

Ma5wi:-culru ril..., v~tal..., produ5e pe 8nlbilulde d. de calitate II ~i III.-Ierenu rile de cl. IV. ~ V. de calitate

3. Structura culturilor un arabi~:

CUlTURA SUlprafata ~ haGrau + secara + triticale 13,018Orz de toamna 238Orzoaica de primavara 7.359Ovaz 4.495Porumb boabe 3.437Sorg pentru maturi 165Sfeclade zahar 261Cartofi 14.551Legume de camp 1.388Plante de nutret 40.755Ogoare 5.981Campuri experimentale 76

Total arabil91.724

4. Culturi caracteristice judle~ului.

• GrElU de toamna - 11.385 ha• Orzoaica de primavara - 7.359 ha• Cartofi. - 14.551 ha• Plante de nutret - 40.755 ha• Pajil?ti naturale - 303.724 ha

5. Modlul die organizare(structura exploata~moragricole)

• Total exploatatii agricole existente -din care:

• Exploatatii comerciale• Exploatatii familiale• Gospodarii individuale

6.717

5766.141

62.795

9

Defalcarea exploatatiilor agricole in fll..mctie de activitate:

• Exploatatii In sectorul vegetal:• Exploatatii in sectorul animalier:• Exploatatii mixte:

- 38- 49

- 6630

6. Specii §i efective de animale preponderente in judet:

• bovine total 79110din care:

• vaci $i bivolite 45630

• porcine total 53535

• ovine $i caprine total 158626

• pasari total 409000

• cabaline 21195

• iepuri 19100

• familii de albine 16000

• struti 68

• animale de blana 260

Ministerul Agriculturii, Paduriior §i Dezvoltarii Rura!eAgentia Nationaia de Consultanta Agricola

Oficiul JUidetean de Consultanta Agricola HarghitaMiercurea Ciuc, Piata Libertatii nr. 5; Camera: 245;

Cod pO$tal: 530100.Telefon / fax: 0266-310386; 0266-312318;

E-mail: cjca@cchr.ro

10

Producerea cartofului pentru samantain judetul Harghita '

Dr. ing. Galfi Nandor, director SCDC Miercurea-CiucDr. ing Sztankovszky Attila, CPII,SCDC Miercurea-Ciuc

Printre principalele plante de cultura a jUdetului Harhita, senumara cartoful in general iar cartoful de samanta in special,avand 0 importanta economica deosebita, fiind principala culturacare asigura venituri pentru producatori. Cartoful produs in judeteste folosit pentru valorificare ca samanta din categoriile bio­logice Prebaza §Ii Certificata, in alimentatie, pentru industri­alizare prin contracte cu procesatorii (chips) $i in furajareaanimalelor.

Este foarte important de mentionat faptul ca judetul detinedoua zone importante pentru producerea $i inmultirea cartofuluide samanta, §Ii anume: zona Ciucului, cu trei microzone mai im­portante §Ii cu un camp clonal functional la S.C.D.C.Miercurea­Ciuc §Ii zona Gheorghenilor, unde se afla campul clonal de laLazarea, administrat de I.N.C.D.C.S.z Bra§lov. Aceste campuriasiguralaora actuala cca. 30-40% din necesarul de samanta atarii dar cu 0 dotare corespuzatoare §Ii la 0 functionarela posi­bilitatile ecologice, aceste cifre se pot dubla.

Tn perioada ani lor 1986-1989, aceasta zona asigura anualpeste 6200 ha suprafata de loturi semincere cu 0 productie desamanta certificata de peste 100.000 to. Unde am ajuns astazi,vom vedea in continuarea materialului prezentat.

Depresiunea Ciucului, cu veri racoroase $i umede, a oferit §Iiofera §Ii astazi conditii deosebit de favorabile culturii cartofuluide samanta, devenind una din cele mai favorabile zone dinRomania. Favorabilitatea c1imatica §Ii fitosanitara pentru produ­cerea cartofului de samanta a justificat necesitatea infiintarii §Iifunctionarii Statiunii de Cercetare - Dezvoltare a Cartofului de laMiercurea-Ciuc, cu profil special de ameliorare §Ii producere acartofului pentru samanta.

Marimea §Ii calitatea recoltelor la cartof, mai mult ca la alteculturi, sunt determinate, in primul rand, de insu$irile soiului, darmaiales de calitatea materialului de plantat, a valorii biologice aacestuia.

:u

Cartofulin general este atacat de multi agenti patogeni ~i

daunatori: peste 45 de boli produse de ciuperci; 10 boli produsede bacterii; 25 de boli produse de virusuri, viroizi ~i micoplasme~i un numar mare de daunatori, foarte agresivi ~i deosebit depagubitori(Draica,1997). Din aceste considerente este foarteimportanta producerea cartofului pentru samanta in zone ~i mi­crozone cu conditii ecologice favorabile culturii ~imai putin favo­rabiledezvoltarii unori boli ~i daunatori specifici loturilorsemincere ~i de a folosi un material biologic initial de plecare cuo valoare biologica ridicata, sanatos, Iiber de virusuri ~i de alteboli transmisibile prin tuberculi.

Avand invedereca SCDC Miercll.lD"ea-Ciuc este unitateaspecializata in producerea· cartofului pentru samanta, are uncamp clonal functional la mare altitudine (peste 1200m) de laPauleni-Ciuc, cu 0 suprafata ingradita de peste 108 ha, undeanual se poate planta cartof pe15-16 ha in rotatie de 5-6ani,dispune de sere~i de speciali~tibine pregatiti, putem consideraun cap de sistem nu numai pentru judet ci ~i pentru alte zone deproducere~i inmultire din tara.

Producerea cartofului de samanta la SCDC Miercurea-,Ciucare la baza 0 noua schema, care a fost adaptata incepanddin anul 1995. Aceasta schema este mai moderna, mai rapida,fiind ~i mai scurta, care porne~te de la un material initialliber devirusuri, obtinut prin micropropagare "in vitro", avand urmatoreleavantaje: .

- reduce cu 4-5 ani durata de inmultire pana la categoria bi-ologica Clasa A,

- reduce volumul lucrarilor,- cre~te valoarea biologica a materialului saditor,- creaza 0 siguranta in inmultirea ~i mentinerea Iibera de vi-

roze a materialului de plantare,- poate concura cu oricare sistem de inmultire din UE.Pe langa unele avantaje, are ~i dezavantaje, ~i anume: cos­

tul ridicat pentru amenajarealaboratoarelor ~i necesita personalcalificat pentru executarea lucrarilor specifice.

8tatiunea deCercetare-Dezvoltare pentru Cartof nu dispuneinca delaboratoare dotate pentru multiplicare "in vitro", motivpentru care lucreaza cu microplantule produse in alte centre

12

specializate din domeniu. Plantarea microplantulelor se rea­lizeaza In sere "insect proof' local Tn vederea obtinerii de minitu­berculi sanato§ii. Fractia mica, obtinuta din minituberculi plantati,este replantata Tn sere iar fractia mare se planteaza la campulclonal de la pauleni-Ciuc. Atat In sera cat §ii Tn campul de se­lectie clonala de la Pauleni-Ciuc se efectueaza testarea materi­alului biologic prin testul ELISA, In vederea depistariieventualelor viroze din cultura. Acest test este efectuat momen­tan Tn colaborare cu INCDCSZ Bra§iov §ii cu laboratorul de laCentrul din Lazarea. Categoria biologica Prebaza §ii Baza esteprodusa pe fermele unitatii de la Miercurea-Ciuc §ii de la Fru­moasa iar 0 cantitate Tnsermnata din Baza este produsa de catreunitatile autorizate §ii specializate din judet §ii din alte judete aletariL Aceasta schema este utilizata Tn vederea producerii mate­rialului biologic din soiurHe create la S.C.D,C. Miercurea-Ciuc iarproducerea §ii Inmultiriea soiurilor din alte tari din cadrul UE seface pe baza de contract cu mentinatorii soiurilor respective.Aceasta situatie ne obliga la 0 alta abordare §ii la elaborareaunei alte scheme de producere utilizand la maximum conditiileecologice din zona, ca sa putem obtine 0 calitate conform ce­rintelor §ii normelor din UE.

Schema produceri! cartofului pentru samanta laSCDC MiercureamCiuc §i in jUdetul Harghita

Tn serele de la SCDC Miercurea-Ciuc anual se planteaza unnumar de 25.000-35.000 microplantule din care se obtin intre75.000-85.000 de minituberculi, care constituie material initialpentru campul clonal de la Pauleni - Ciuc (vezi schema).

(Desiree,Ostara,Tentant,Robusta etc) Materialul biologicobtinut de 'pe campul clonal este inmultit timp de doi ani de zilein sistem clonal, dupa care se produce Prebaza.

Acest material este predat fermelor de productie din cadrulunitatii, care produc Baza (SE, E). Tn anii foarte favorabili $i cuun coefficient de inmultire ridicat, 0 parte din prebaza este valori­ficata producatorilor autorizati din zona sau din alte zone inchisedin tara.

Avand in vedere ca unitatea noastra cultiva terenurile aren­date, dupa anul 2002, din considerente organizatorice $i eco­nomice s-a redus suprafata totala cultivata $i implicit terenurileplantate cu cartofuI de samanta, cea ce a avut repercusiuni pu­tern ice asupra situatiei economice a unitatii. Tn continuareprezentam situatia cantitatilor de samanta certificata $i evolutiasuprafetelor cultivate cu cartoful pentru samanta.

14

Tabeiui nr.1.

Evolutia suprafetelor (ha) §i a productiilor (to)die cartof la SCDe M.aCiuc pe perioada 2002a2007

Nr. Specificate 2002 I2003 2004 2005 2006 Plan:2007Cit

1. .Jl~l1ra~~ ha 183 133 120 73 __~2 101

2. Productla totala 2664 1219 1988 1237 2017 2255to-,~~.,.,. ~~~~" ..,.",..,.'"...,.'"." ..,.,.~.", ..

3.Produclia medie

14,5 9,1 17,0 17,0 24,6 25,0tolna I

4. Producfia de sam. 1538 I846,6 1296 1005 1147 1420to I

5, Prod,medie8,4 6,5 10,8 13,8 14,0 18,5sam.tolha

6. %din pfod.tot 57,9 69,4 65,2 81,2 56,8 63,0

Din tabelul prezentat se pot observa urmatoarele:- suprafata totala cultivata cu cartof a avut un trend de

scadere, se observa 0 reechilibrare Incepand cu anul 2007 iarproductia medie la hectar are 0 tendinta de cre~tere,

- productia de samanta cantitativ a avut 0 valoare mai micaIn anul 2003, cand a fost 0 seceta cumplita iar calitativ a fostfoarte buna,

- cantitatea de samanta obtinuta /ha a avut cele mai micivalori In anul 2003 ~i 2004 iar la sfar~itul perioadei analizate aavut un trend ascendant,

- procentul de samanta din productia totala din fiecare an aavut valori de peste 50%, avand valoarea cea mai ridicata 81,2%In anul 2005,

15

- productiile totale scazute din perioada analizata se dato­reaza lipsei de precipitatii din perioada de tuberizare §i cre§tere,a bazei materiale §i lipsa creditelor agricole.

Conditiile meteorologice nefavorabile din perioada analizataa afectat §i pe producatorii din zona, obtinand productii econo­mice numai cei care au avut conditii de irigare cu amanajari lo­cale.

Avand in vedere cerintele pietii cartofului pentru industri­alizare, procesare, consum extratimpuriu §i timpuriu, multi pro­ducatori din zona au apelat la importuri de cartof pentru samantadin cadrul UE. Tn acest sens este util sa analizam evolutiasuprafetelor plantate pentru samanta cat §i structura soiurilorcultivate separate pe perioda 2000-2006 §i a anului 2007.

Tabelllli nr.2

Sitlllatia slllprafetelor clllltivate CIll cartof pell1ltw samall1ltadill1l jllldetllll Harghita pe perioada 2000=2006*

Nr.crt.

12.34.5.6.7.

x

Ani deproduGtie

2000200120022003200420052006

Total peperioada

Supraf.propusafa certificare

Ha

636,51084759,36413594

315,5400,5

4431,1

Supra€.admisalacertificare

ha519,51083748,36163511

296,5314,5

4089,1

Productiatotala

certificatlito

5791786283835954

28/f,54/258405

43997,5

Din tabelul nr. 2 se poate observa ca cea mai maresuprafatapropusa §i admisa la certificare a fost in anul2001 iarcea mai mica in anul 2005 iar productia totala certificata a fostrealizata in anul 2002. Diferentele de suprafata dintre cea pro-

16

pusa §li cea admisa se datoreaza mai multori factori, ca: lipsasubventiei pe samanta, pretul ridicat al cartofului de consum dintimpul valorificarii, preturi ridicate solicitate de toate procedurilede certificare, calibrare, ambalare, etichetare dar mai ales lipsacontrolului pentru valorificare legala, interesele producatorului §linu in ultimul rand, cererea de pe piata. Trebuie sa inteleaga atatproducatorii cat §li cumparatorii, ca 0 samanta de calitate supe­rioara are un pret, dar este pregatita conform cerintelor pietii desamanta (puritate varietala, calibru, ambalat in saci uniformizati,etichetati, etc). Cartoful de samanta nu inseamna numai calibru,aspectul fizic, ci mult mai mult, este 0 notiune complexa, carecere multa pricepere, capital, investitii §li subventie.

Tabeiui m 3

Structura soiurilor de cartof pentru samanta.cultivate in perioada 2000 - 2006 in judetul Harghita *

Nr. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006crt Soiul

Supr % Supr % Supr % Supr % Supr % Supr % Supr %cert. supr cert supr cer!. supr cert. supr cer!' supr cert. supr cer!' suprha cert ha celt ha celt ha celt ha cer! ha cer! ha cer!

1. Ostara 12,0 1,9 26,0 2,0 29,5 4,0 26,0 4,0 2,0 0,3 - - - -2. Kartena 4,0 1,0 5,5 1,1 18,0 2,3 7,0 1,1 3,0 0,5 - - - -3. Kondor 1,5 1,0 6,0 0,5 11,0 1,4 16,0 2,5 28,0 4,7 - - - -4. Sante 540 83,9 945 87,0 537 71,0 372 58,0 347 58,3 171 56,0 225 73,45. Desiree 54,8 8,6 56,0 5,1 105 14,0 126 18,7 135 23,0 91,0 26,5 9,0 2,96. Superior 10,0 1,5 - - - - - - - - - - - -7. Tomensa 14,0 2,1 35,0 3,2 47,0 6,0 38,0 5,0 - - - - - -8. Bolesta - - 6,0 0,5 3,5 0,4 11,0 1,7 - - - - - -9. Rasant - - 1,5 0,1 - - - - - - - - - -10. Sinora - - 4,0 0,5 - - - - - - - - - -11. Aqata - - - - 1,0 0,1 9,0 1,5 9,0 1,5 5,0 1,6 - -12. Ago - - - - 1,0 0,1 - - - - - - -13. Lady - - - - 3,5 0,4 20,0 3,5 15,0 2,5 10,0 3,3 17,0 5,4

Rosetta14. Romano - - - - 1,0 0,1 10,0 2,5 14,0 2,7 - - - -15. Rozana - - - - 1,0 0,1 4,5 1,0 1,0 0,1 - - - -16. Signal - - - - 1,0 0,1 - - - - - - - -17. Impala - - - - - - 2,0 0,5 10,0 1,6 6,0 2,0 -18. Fontane - - - - - - - - 1,0 0,1 4,0 1,3 - -19. Hermes - - - - - - - - 19,0 3,1 13,0 4,2 26,0 8,320. Lady - - - - - - - 5,0 0,8 5,0 1,6 16,0 5,1

Claire

17

2,0 0,1

2,0 0,6 13,3 4,22,0 0,1

1,0 0,3 -

1,24,01,31,3

4,04,0

0,10,10,3

0,10,1

1,0

1,02,0

1,0

1,025. Robusta •

22. Provento

24. Riviera23. Raia

26. Laura

21. Markies

28. Marabel27. Aladin

* Datele au fost furnizate de catre LT.C.S.M.S. Harghita

Din tabelul prezentat se pot constata doar cateva idei maiimportante:

-Tn aceasta perioada au fost cultivate §i Tnmultite 28de soiuri, dintre caredoar trei soiuri (Ago, Rozana, Ro­busta) sunt creatH proprii iar restul soiurilor sunt din tariledin UE, dominand soiurile din Olanda.

-cea mai mare suprafata este cultivata cu soiul Sante,anual Tntre 171 ha (2005) §i 945 ha (2001) ocupand unprocent de 56,0% §i 83,9% din suprafata totala de Tn­multire din judet. Sine au facut cei care au Tntrodus acestsoi Tn tara, daca nu-I aveam, problemele producatorilorastazi erau §i mai grave.

-pe langa soiulSante cel mai constant a fost soiul De­siree, care cu introducerea altor soiuri cu coaja ro§ie, Tn­cepe sa scada din suprafata de cultura,

-se observa 0 avalan§a de soiuri Tn perioada ani lor2004-2005 maiales a soiurilor pentru procesare, produca­torii cautand 0 mai mare siguranta Tn valorificarea pro­ductiei obtinute.

Producatorii din judetul Harghita sunt buni profesioni§ti, re­ceptivi §i se adapteaza rapid la cerintele pietii. Tn continuareprezentam lista producatorilor autorizati, soiurile §i categoriile bi­ologice, suprafata plantata cat §i productia estimata pe anul2007.

18

labelll.li nil" 4.

SITUATIA SUPRAFETELOR PROPUSE PENTRU CERTIFICARE LA CARTOF SAMANTA ANUL 2007

PRODUCTIA

NR. AGENTUL SUPRAFATA TOTALA

CRT ECONOMICSOIUL CAT. BIOL. PRECONIZATA

HA TO

DESIREE B CLSE 3,00 90

DESIREE CCLSA 9,00 200

IMPALA BCLSE 2,00 60

IMPALA CCLSA 3,00 90I. SCDCM-CIUC

KONDOR CCLSA 2,00 40

LAURA CCLS A 4,00 100

SANTE PREBAZA 6,00 120

SANTE B CLS SE 37,00 850

ALADIN CCLSB 3,50 80

DESIREE B CLSE 4,50 120

2.SA BURGABOTEK ~

IMPALA CCLSB 4,00 110SlnmartinRED LADY CCLSA 4,00 100

SANTE B CLSE 40,00 1000

3.SA BASTIONUL SANTE B CLSE 13,50 280LAZAREA

ALADIN CCLSB 13,00 300

PROVENTO CCLSB 25,00 6004. SA NYERGES-Cozmeni

RED LADY CCLSA 2,00 50

SANTE B CLSE 14,00 350

5. SA SPICUL DE AUR SANTE B CLSE 7,00 200

6. SC AGROMEC M-CIUC DESIREE B CLSE 2,00 60

LAURA CCLSA 5,00 150

19

MARABEL CCLSB 5,00 150

SANTE B CLSE 5,00 150

ATLANTIC CCLSA 2,00 60

HERMES CCLSB 4,00 100

7, SCAGROMECLAURA CCLSA 2,00 60

SANCRAIENILAURA CCLSB 8,00 240

SANTE BCLSE 10,00 300

HERMES CCLSB 10,00 260

LADY CLAIRE CCLSB 5,00 130

SCAGROMEC LADYCCLS A 4,00 1008,

GHEORGHENI ROSETTALADY CCLSB 5,00 125

ROSETTA

SANTE B CLSE 20,00 500

AGATA CCLSA 2,00 62

ALADIN CCLSA 2,00 56

FONTANE CCLSA 2,00 54

HERMES CCLSB 13,00 380

IMPALA CCLS A 2,00 70

SC DAKO IMPEXJELLY CCLS A 2,00 62

9,TUSNAD LADY

ROSETTACCLSB 5,00 140

LAURA CCLSA 10,00 320

MARABEL CCLSA 2,00 64

MARKIES CCLSA 4,00 120

PROVENTO CCLSA 7,00 220

SANTE CCLSB 10,00 250

DESIREE BCLSE 3,00 90

10, SCDERBY LAURA CCLSB 2,33 65

SANTE BCLSE 3,00 75

SANTE B CLSE 5,00 15011. SCIB32 SRL

SANTE CCLSA 9,50 290

12, SC SALT AGROSERV DESIREE B CLSE 2,00 60

20

LAURA CCLSB 2,00 60

SANTE B CLSE 5,00 150

AFTOROKK. SANTE B CLSE 4,00 10013. BARZAVA

SANTE CCLSB 8,00 200

SANTE B CLSE 2,00 5014. AF FERENCZ TlBOR

SANTE CCLSB 6,00 150

15. AI FORRO BELA SANTE B CLSE 5,17 129

ATLANTIC CCLSA 3,00 110

HERMES CCLS A 10,00 350

LADY CLAIRE CCLS A 6,00 20016. AI KOPACZ NANDOR LADY

ROSETTACCLSA 13,00 400

RED LADY CCLS A 2,00 80

SANTE B CLS SE 2,00 80

17. AI BOROS GYORGY SANTE B CLSE 3,00 65

18. TOTAL CARTOF 440,50 11.777

Ziua verde a cartofului este destinata producatorilor,cercetatorilor $i a altor categorii de speciali$ti, care iubesc, re­specta, Tngrije~c aceasta planta $i profita Tn urma acestei extra=ordlinare plante, 0 adevarata mimme al naturii. Cu aceastaocazie, prin aceste cateva randuri ne exprimam $i noi admiratia$i toata recuno$tinta noastra fata de Maria Sa CARTOFUL

Filiala HARGHITA a FNCaR , trecut, prezent ~i viitor.Dupa 15 ani

Ing. Keresztes VicentiuFondator §i administrator

S,A.Burgabotek

Stimate cititor, acest articol nu are pretentia sa redea In modriguros, §tiintific situatia agriculturii din JUdetul Harghita, careeste Intr-o continua schimbare, a carei analiza ar necesita unspatiu mult mai amplu.

Pentru a Intelege motivul pentru care In judetul nostru ascazut suprafata cultivata pentru cartofi samanta de la 500 Hala 400 Ha, aceasta lucrare va ofera informatii suficiente. Tre­cerea de la dictatura la economia de piata In domeniul agricul­turii a adus schimbari majore.

Tn Judetul Harghita nu au fost niciodata domenii mari, cimulte gospodarii mid cu suprafata arabila de la 0,50 la 4-5 Ha.Din acestmotiv odata cu lichidarea CAP- lor §i retrocedareasuprafetelor au reaparut suprafete mici pe vechile amplasa­mente §i foarte multi gospodari cu 0 suprafata medie de 0,50- 0,70 de Ha / familie, fara mijloace de productie, fie ele §i lanivelul tehnicii din 1989. Tn acest context datorita Legii 36/92 §ia posibilitatilor conjuncturale locale, pe scheletul fostelor CAP-..., ..

uri s-au format mai multe societati agricole, sperand In efectulpozitiv al concentrarii mijloacelor de productie §i specializariiunitatilor In anumita directie, cum ar fi In cazul nostru multipli­carea cartofului pentru samanta §i consum.

Tn anul 1992 a fost Infiintata Filiala Federatiei Cultivatorilorde cartofi cu statut propriu, de catre producatorii de samantacare detineau pe atunci 2.500 Ha de culturi seminciere.

Odata cu trecerea timpului s-a dovedit necesitatea Infiintariiunei societati de marketing cu rezervare zonei de productie, cumeste asociatia de marketing Cartoful de" Ciuc ", JudetulHarghita.

Asociatia noastra Impreuna cu celelalte asociatii similare dinJudetele Bra§ov, Covasna, Suceava, Neamt, societati1e comer­ciale de prelucrare §i procesare, au Infiintat Federatiainterpro-

22

fesionala a cartofului din Romania, care are menirea de areprezenta cartoful, Ininteresul asociatiilor, In dialogul cu Minis­terul Agriculturii, cu scopul elaborarii unei politici agrare care sane protejeze In limita posibilului, datorita situatiei In care negasim la jumatate de an dupa integrare In Comunitatea Euro­peana.

Noi consideram ca nici un guvern nu poate elabora prog­rame economice In domeniu, fara 0 consultare prealabila cupartenerii sociali, care In domeniul cartofului este FederatiaNationala a Cartofului din Romania.

, Tn perioada care a trecut, In multe cazuri s-a Intamplat caAsociatiile Agricole sa nU-l;>i dovedeasca viabilitatea, motivelefiind multiple:

- slaba pregatire manageriala;- lupte interne In cadrul asociatiei l;>i a conducerii;- capital rulant scazut;- piata de desfacere dezordonata, tinuta In mana de inter-

mediari;-inexistenta societatilor prelucratoare;- lipsa cooperativelor de marketing, aprovizionare l;>i comer-

cializare a productiei;- sprijin incoerent l;>i insuficient din partea statului pentru In­

fiintarea fermelor comerciale (40 Ha - 200 Ha);- inexistenta unei politici de creditare financiara a produca­

torilor pe linia de productie l;>i de dezvoltare;- impozitele mari aferente productiei, cum ar fi 19% TVA pe

marfa vanduta.

Dintre putinele realizari ale agricultorilor a fost Infiintarea So­cietatii Comerciale Solanum S.R.L. Miercurea - Ciuc, care aveascopul de a integra productia de cartofi samanta din JudetulHarghita, care dupa multi ani l;>i-a redus activitatea l;>i a Impartitcapitalul social actionarilor saL

Cumpararea de catre fermierii din Ciuc a Depozitului de20.000 To. de la Horticola Miercurea - Ciuc, prin leasing sepoate considera Inca 0 reul;>ita.

Din pacate, nici de aceasta data nu am reul;>it sa cadem deacord pentru Infiintarea unei cooperative de tip nou, care sa ac-

23

ceseze fondurile comunitare, in vederea dezvoltarii procesuluide depozitare, prelucrare, ambalare, comercializare dupa desti­natii, bazate pe contracte.

La ora actuala asistam la dezintegrarea societatilor agricole(80 %), pe langa Agromec - urile care au disparut pe parcursulanilor in proport,ie de 90 %. Tn multe locuri au aparut arendatorisub forma de afacere familiala cu 0 suprafata arabila de la 10­50 Ha. Acest fenomen este dictat ~i de faptul ca in agriculturaziua de munca de 8 ore nu poate garanta productii bune ~i profitmaxim, in general efortul fermierului fiind mult mai mare.

Organizarea fermelor mici ~i mijlocii de 40-150 Ha este unproces pozitiv, dar producatorii trebuie sa inteleaga ca pentru aputea domina piata cartofului este nevoie de asocierea lor, subforma de Cooperative de achizitii de inputuri ~i de valorificare, cumanagement propriu, care sa aiba sistemul propriu de prelu­crare, depozitare, ambalare ~i comercializare a unei cantitatimai mari de cartofi.

Tn conditiile actuale cand agricultura comunitara este foartebine organizata, in ferme de productie, cooperative de valorifi­care cu prezentare marfii in modul eel mai variat, producatoriidin Romania, cu atat mai mult producatorii mici din JudetulHarghita nu vor putea patrunde pe piata fara asociere.

Tn Romania se cultiva cartofi pe aproximativ 180.000 Ha, dincare 60.000 in ferme mijlocii ~i mari, care obtin productii mediiintre 30-40 tlha, cu 0 productie totala de 1.800.000 t, cu carepractic satisfac cerintele pietei interne. Diferenta de 120.000 deha la randul ei aduce pe piata interna in jur de 1.200.000 tone decartofi. Daca adunam cele doua realizari ~i scadem samantanecesara pentru anul urmator, totu~i ramanem cu un excedentde cartofi, care nu se poate vinde pe piata interna.

Tn aceasta conjunctura se pune intrebarea: " cine va regle­menta relatia dintre producatori?", "cine va ordona ~i dirija re­ducerea suprafetelor cultivate cu cartofi?" sau "vom merge incontinuare dupa legile pietei necontrolate care la un moment datpoate falimenta orice societate?". Ce metode va folosi GuvernulRomaniei pentru reducerea numarului mare de producatori agri­coli? Cat timp va fi folosita agricultura ca piasa de protectie so-

24

ciala §i loc de refugiu pentru multe categorii sociale cu pretul fal­imentarii societatilor comerciale?

Tarile Comunitatii Europene §tiu, iar guvernantii no§tri abiaacum 'Invata ca 0 ferma viabila nu se face peste noapte, iar fer­mierii adevarati se formeaza de-a lungul mai multor generatii.

Astazi 'In Romania §i 'In special 'In Judetul Harghita suntferme familiale §i societati viabile care a§teapta de la GuvernulRomaniei 0 politica agricola de nivel european, sprijin financiardirect de nivelul primit de fermierul din Vestul Europei. Fara asi­gurare de credite pentru investitii cu dobanda redusa, cu posibil­itate de rambursare pe 0 perioada de 10-40 de ani, nu va fiposibila dezvoltarea durabila.

Garantarea proprietatii §i a investitiei 'In agricultura, un sis­tem de asigurare moderna 'In domeniul productiei agricole, arputea constitui 0 baza buna pentru dezvoltarea fermierilor.

25

Oportunita1i §i pericole in cultura cartofului

Dr.ing. Sorin Chiru, Dr.ing. Gheorghe Olteanu,Dr.ing. Ion Boze§an

INCDCSZ Brasov

Cultura cartofului se afla la inceputul acestui mileniu la 0

adevarta rascruce de drumuri atat in ceea ce prive§te directiilestrategice de dezvoltare cat §iin stabilirea modalitatilor de abor­dare §i de realizare aunor obiective nai, nemaiintalnite panaacum.

Gravele probleme cu care se confrunta planeta noastra,generate de schimbarile climatice dramatice, ce se desfa§oaracu 0 viteza uimitoare pe scara timpului universal impun cu nece­sitate noi abordari ale cercetarii §tiintifice §i in domeniul culturiicartofului.

Aceste provocarii §i cerinte noi, de 0 deosebita complexitatese pot aborda de Institutul National de Cercetare Dezvoltarepentru Cartof §i Sfecla de Zahar Bra§ov numai daca se pleacade la 0 analiza pertinenta a pericolelor §i oportunitatilor existentein cultura cartofului.

Tn anul 2007, INCDCSZ Bra§ov va inregistra 40 de ani deactivitate neintrerupta, moderna in domeniul cartofului §i sfecleide zahar. Aceasta activitate nu a avut 0 evolutie uniforma §i con­stanta, ea afost supusa unor presiuni §i perturbatii care totu§i nuau schimbat cursul ascendent al activitatii desfa§urate.

INCDCSZ Bra§ov, la fel ca intregul "sistem romanesc deCOl a traversat 0 perioada extreme de dificila dupa 1989" mar­cate prin:

- scaderea drastica a numarului de cercetatori simultan cucre§terea mediei de varsta;

- reducerea atractivitatii carierei de cercetare din cauzanivelului scazut al salariilor;

- diminuarea numarului de unitati colaboratoare, cu impactnegativ in reprezentativitatea cercetarilor la nivel national;

-imposibilitatea mentinerii §i dezvoltarii infrastructurii decercetare necesare pentru cercetari avansate cauzat de nivelulscazut al finantarii;

26

- obtinerea unor rezultate ce trebuie amplificate Tn co­laborarile interne cu universitatile de profil 9i a colaborarilorin­ternationale.

T~ conditiile postaderare ale Romaniei se pot identifica ur-matorii factori limitativi ai productiei de cartof:

- Dimensiunile reduse ale exploatatiilor agricole- Calitatea fitosanitara a materialului de plantat 9i semanat- Lipsa surselor financiare pentru cultivatori- Nivelul redus de pregatire a cultivatorilor- Conditiile climatice din ultimii aniDintre ace9ti factori 0 semnificatie deosebita 0 au factorii de

mediu care vor fi prezentati mai Tn detaliu Tn lucrarea "Evolutiamultianuala a conditiilor meteorologice Tn zona Bra90v", dinacest volum. Rezulta ca tendinta generala a c1imatului din zonadepresiunilor extracarpatice 9i deci inclusiv a Bra90vului este cavom avea ani tot mai calzi 9i mai seceto9i, ceea ce va influientadirectiile de ceretare prioritare viitoare (solicitarea de soiuri tol­erante la stresul termohidric, cu 0 perioada mai scurta de vege­tatieA9i cu 0 rezistenta genetica la boli 91 daunatori).

In paralel cu existenta acestor pericole analiza factorilor ev­identiaza 9i existenta unor oportunitati care se vor potenta 9i caurmare a conditiei tarii noastre de membru al Uniunii Europeneprecum 9i a importantei tot mai accentuate a cartofului pe planmondial, atat caalimentde baza cat 9i ca 0 sursa traditionala 9ineconventionala pentru sectorul industrial.

Oportunitati1e reale ale INCDCSZ Bra90v aparute Tn ultimaperioada:

+ acredidarea Institutului ca Institut National Tn anul 2006;+ cooptarea INCDCSZ Bra90v Tn randul Institutelor

nationale agricole care au fost alese pentru a fii finantate deBanca Mondiala Tn cadrul programului MAKIS;

+ ca9tigarea prin competitie a unor proiecte Relansin,Agral, Invent, Calist, CEEX 9i Tn ultimul timp proiecte Sectori­ale 9i Nucleu;

+ recunoa9terea importantei celor doua specii pe planmondial, dar Tn special a culturii cartofului (anul 2008 - Anul In­ternational al Cartofului);

+ recomandarile FAO 9i a ONU de extindere 9i diversifi-

27

care a utilizarii cartofului ca aliment, materie prima pentru in­dustrie, furajarea animalelor, sursa de vitamine, proteine $i alticompu$i de Tnalta calitate.

Importanta pe care 0 acorda UE agriculturii in conditiile uneiconcurente acerbe din partea SUA, JAPONIA $i altor tari dez­voltate a determinat finantarea unui proiect numit EUROCROPcoordonat de CETIOM Franta a carui scop este stabilirea uneiviziuni comune privind viitorul cercetarii agricole europene. Taranoastra prin INCDCSZ Bra$ov este membru la grupul de lucru"CARTOF", $i a participat la intalnireade la Edinburgh din martie2007 care s-a soldat cu urmatoarele directii:

a) Nivelurile de prroductie in UE §i prrogresul in productie- Media in UE este de 36,6 tlha in anul 2004 comparativ cu

28 tlha in 1995- Cele mai ridicate productii sunt realizate Tn Olanda, Belgia

(44 tlha ) $i in Marea Britanie (42 tlha).b) Caiitate §i progresul inregistratMarime $i uniformitate, Tnverzire, gust, textura $i mirosCalitatea de procesare - pastrare $i culoare, produc-

erea de acrilamidaAnalize genomice $i proteomiceSpecii inrudite - Solanum phureja, etc.c) Protectia culturii decartof- Mana la cartof; dinamica populatii1or $i implicatiile Tn con­

trolul maiadiei- Gandacul din Colorado, nematozii cu chi$ti $i nematozii

comuni- Vectori de transmitere a virozelor (insecte, nematozi, ciuperci)- Boli de depozitare $i inhibitori de incoltire- Bacterii $i controlul lor- Acceptarea soiurilor GMO- Productia organica- Organisme de carantina $i impactul asupra exporturilor- Aparitia de forme rezistente de insecte la diferite grupe de

insecticided) inovarea in teclhnicile de productie la cartof- DSS in managementul manei- Previziuni meteorologice $i interpolarea datelor

28

- Masurarea umiditatii soiului ~i programe de irigare- GPS ~i harti de productie- Dezvoltarea de diagnosticuri prin utilizarea PCR- Managementul apei ~i c1imatulln schimbare- Crearea de soiuri noi adaptate c1imatului In schimbare.e) Dinamica actorilor diniantul de productie al cartofului- Concentrarea in lantul de productie- Nordul ~i Vestul Europei vor produce cartofi pe scara tot

mai mare- Sudul ~i zona mediteraneana vor produce pentru consum

local ~i pentru zonele nordice - Estul Europei va produce pentruconsum local ~i pentru industria de prelucrare.

f) Cercetare publica ~i privata ~i dinamica acestora- Resurse genetice ~i utilizarea lor- Managementul culturii: diagnoza, ICM, managementul

rezistentelor- Mecanismul rezistentelor ~i ameliorarea- Transferul cuno~tiintelor prin extensie ~i comercializare- Agendele de cercetare ale guvernelor se directioneaza pe

reconsiderarea constrangerilor de finantare.

TENDINTElE CONSUMUlUI,Consumul in stare proaspata se va stabiliza in tarile vestice

In timp ce in cele central-est europene se va diminua dramatic~i in paralel S8 va dezvolta consumul din produse procesate.

Tendinta pentru produse sanatoase va determina schimbariprofunde ~i in industria cartofului, In sensul reducerii produselorprocesate prin refrigerare in favoarea produselor utilizabile In al­imentatie numai prin incalzire u~oara.

Cartoful produs organic va fi tot mai mult solicitat de piataeuropeana.

SOUCITARllE SPECIFICE CONSUMATORllOR- Trasabilitate- Utilizare rationala ~i controlabila a pesticidelor- Productia organica- GI (glycoemic index) ~i probleme legate de obezitate ~i

tipul 2 de diabet.

29

Tn cadrul EUROCROP s-au identificat §i 0 serie de provocaricheie §i cerinte specifice cercetarii europene, care sunt in con­cordanta atat cu aspecte privind durabilitatea competitiva a pro­ductiei de cartof cat §i realizarea dezideratului de practicare aunei agriculturi durabile.

Mize (tinte)

Impactulculturii

TerneCerin\epriviincl protec\ia culturii,

Reorganizarea culturii

Cerin\ele specifice ale ceta\enilor

Impactul asupra mediului

Rezultate ale cercetarilor publice & privateDurabilitatea produc\iei I-----~-__----------...:.-----...:..-...:..::....-Ide cartof competitiva Tn Costurile de produc\ie (semin\e, pesticide,UE nutrien\i, regulatori)

Depozitare

Continuarea cerin\elorpentru cartof

Pre\

Saman\a

Hrana

Industrie

Apa, de~euri, transport, energie,

Dinamica actorilor din lan\ul culturii

Utilizarea fntregii cu Ituri

Aspecte privind standardele de calitate

Reguli de sanatate specifice

Cerin\e specifice ale consumatorilor

Calitate ~i progress fn calitate

Industria de procesare

Pia\a de desfacere, distribu\ie

Produsele concuren\ie & actorii

Amidon, produse alternative, bioenergie

Provocari cheia ~i cerin1e ale cercetarii EUROCROP

Continuareacerin\elor

30

Imbunata\ireautilizarii cartofuluifn produseleprocesate

Mai buna fn\elegerea func\ionalita\iicartofului ca produsneprelucrat

Informa\ii pentru aImbunata\ii selec!ia soiurilorsau a germoplasmei:

Producerea de produserocesate ~i hrana cu gust

~i aspect TmbunatatitExploatarea noilor tehnici

de gatit ~i/sau procesarealabile Tn 2015

Sa se adreseze Nutrigenomics - Instrumente pentru a

cerin\elor In\elegerea realiza diete mai bune laContinuarea compu!?lIor folositori nivel individualcerin\elor

con su matorilordin tubercul & In\elegerea roluluipentru 0 hrana

sanatoasaransformarea lor Tn compu!?i1or din cartofTnalimente functionale dietele sanatoase

Sa identitice !?iEvaluarea diversit8.\ii

exploateze Itochimice din cartof Fitochimicalele pentruContinuarea & speciile Tnrudite !?icerin\elor

compu!?ii prezen\iposibilitatea de a

utilizare Tn proceseleTn cartof pentru uz industrialenealimentar

exploata chimicaleleIn scop nealimentar

Utilizarea Identiticareacartofului GM situa\iilor undepentru

olosirea "molecularContinuarea producerea de pharming" Evaluarea !?tiin\ifica !?i

cerin\elormolecule pentru

dovede!?te beneticiieconomica a poten\ialului

uz medical &comparativ cu

"molecular pharming"industrial("molecular

metodele

pharming")conven\ionale

Sa produca noi Dezvoltarea Exploatarea informa\iilor

Produc\iesoiuri cu instrumentelor din genomrezisten\a pentru costul efectiv Soiuri de cartof cu

sustenabilacrescuta la boll & ~I markerilor din multiple trasaturi moditicatedaunatori ameliorare (nu GM)

Soiuri care sa tolerezescurte perioade de seceta,nivel ridicat de CO2,

Sa Tn\eleaga !?ireducerea disponibilului de

exploateze nutrienti

Produc\ieImbunata\irea

interac\iunileAbilitatea de a prevedea

sustenabilaresurselor folosite Genotipul x impactul schimbi3.riloreticient

Mediul x condi\iilor de mediu asupra

Management calita\iiCorelarea sistemului de

decizie (Decision SupportSystem -DSS) cu utilitateapractica

Colec\ionareaSa dezvolte un informa\iilor Cuantiticarea impactuluiinstrument modelelor existente diferitelor moduri de

Productie puternic care sa care sa produ ca 0 utilizare a "sustenabilitatii"sustenabila masoare !?i sa abordare simpla, Instrument pentru politica,

compare cuprinzatoare producatori & consumatori"sustenabilitatea" (indicator de pentru a lua decizii

sustenabilitate)

31

Productiesustenabila

Productiesustenabila

Potentialulevolutivalpestelor &populatiilor depatogeni

Potentialulevolutivalpestelor &populatiilor depatogeni

Utilizarea genomului Inforrnatii pentru a realizapentru Tmbunata!irea programe durabile deprotectiei culturii control integrat

UE - schimb larg deHarti & interpretarea. informatH pentru a promovadive'rsitatii genetice ~~~i~a, bune metode de

a , . Abilitatea de a anticipapestelor/patogenllor schimbarile Tn distributiala cartof pestelor/popula !iilor de

patogeni

Pornind de la cerintele agriculturii romane:;;ti :;;i de la acestedirectii europene Tn cadrul INCDCSZ Bra:;;ov s-au conturat 3domenii de cercetare de interes national Tn domeniul cercetariila cartof:

1. Dezvoltarea cercetariior de ameliorare genetica lacartof §i sfecla de zahar prin noi abordari genomice §ibiotehno/ogice, cu scopul obtinerii de noi genotipuri, care sacorespunda exigentelor actuale :;;i de perspectiva privind pro­ducerea de alimente mai sanatoase, de calitate superioara,pretabile :;;i agriculturii ecologice :;;i producerii de biocumbustibili,:;;i care sa permita utilizarea unor noi metode tehnologice pro­tective fata. de mediu, cu potential de conservare :;;i regenerarea resurselor naturale. Directiile pentru rezolvarea acestui dome­niu sunt:

- Tmbunatatirea calitatii productiei, marirea diversitatii :;;i re­alizarea de genotipuri cu Tnsu:;;iri speciale (antioxidanti, vitamine,aminoacizi esentia1i, etc,),

- crearea de genotipuri rezistente la stres pentru reducereaefectelor conditiilor adverse (schimbari c1imatice, concentratieC02, poluare, etc.),

- realizarea de genotipuri pretabile pentru industrializare,2) Dezvoltarea unor tehno/ogii curate care sa acopere

intreg Dantu! alimentar de fa so! pana fa consumator t'fromfarm to fork'?,Tn concordanta cu principiile agriculturii durabile,cre§terea securitatii alimentare, a sigurantei alimentelor :;;i cu re­spectarea cerintelor generale :;;i specifice ale pietei. Directiilepentru rezolvarea acestui domeniu sunt:

32

- optimizarea tehnologiilor §i elaborarea ghidurilor de BunePractici Agricole (BPA),

- elaborarea de sisteme suport pentru decizii (DSS) speci­fice pentru toate procesele implicate (productie, controlul bolilor§i daunatorilor, managementul fermei, etc.),

- promovarea principiilor de Agricultura de Precizie prin or­ganizarea unui Centru de Excelenta (bazat pe cele mai noi re­alizari §tiintifice: sisteme inteligente §i cognitive pentrumonitorizarea, modelarea §i conducerea proceselor din agroeco­sistemele de cartof §i sfecla de zahar).

3) Dezvoltarea de tehnologii alternative Tn cultura cartofului§i a sfeclei de zahar pentru obtinerea produselor ecologice §ienergetice (bioetanol).

Un exemplu practic Tn care obiectivul extrem de important altolerantei la stresul termohidric se poate aborda atat din punct devedere teoretic cat §i practic prin lucrari de ameliorare geneticala baza carora sa se gaseasca utilizarea de noi surse genetice,este redat Tn continuare.

Posibilitatea contll"oluh..oi secetei la cultulI"a cartofului

- ,. "~,,

Infl uentareagenotipului

mediului prin:prin:

Obiective Selec(ieRezistenla la

NumaJ de udariLipsa puirii In filotron, Tn condilii

seceta tuberculilor provocate (Brasov)

Momentul udariiLipsa deformarii

In camp (Marsani,tuberculilorBraila)

Rezistenta geneticS! la stresul termolhiidlricTipu_1

lUI ""'.., ........, ... tJl vtJu ,,"

Rezisten\a la stres de umiditate $iRezisten\a la

Poligenicatemperatura

seceta Procent scazul de deformare $i puire atu bercu Iilor

33

Obiectivele specifice ale rezistentei la seceta~i slLRrsele de germoplasma existell1te

a

Reslsten\a laumiditate

S. chacoenseW!J~el@~-:----l s. microdontum

Numar micde S. molinaestomate S. polyadentum

I-":-'~=..o-----t

Concentra\ie asucului celularSinteza proteicaihtensa

Rezisten\ala seceta

Resisten\a lasupraTncalzire

Prag ridlcat decoagulare aproteinei

S. brachycartumS. bulbocastanumS. catarthrumS. chacoenseS. kurtzianumS. demissum

Resisten\a lasuccesiuninefavorabile deseceta - umlditate

Upsa crapare S. andigenaI-t:-;:u.;c...be'-c;r-'cu=li:---__-t S. tuberosum

Lipsa puire(tuberlzaresecundara)

Tn contextul actual, Tn cadrul binomului functional pericole­oportunitati se identifica noi directii de cercetare al caror rol poz­itiv se va concretiza atat prin oferirea solutiilor tehnologicesolicitate de cultivatorii de carof cat ~i prin orientarea de viitorspre domenii total noi ce vor deschide 0 noua perspectiva culturiicartofului.

De~i Tn conditiile c1imatice ale acestui an nu sunt multe mo­tive de multumire, privind totu~i Tn termenii unui viitor nu prea Tn­departat nota dominanta ce se constitue este cea de optimism.

34

Reorganizareazonelor inchise de producerea cartofului pentru samanta prin microzonare

Drd.ing. Gheorghe Olteanu, Dr.ing. Sorin Chiru,Drd.ing. Laura Elena Dima

INCDCSZ Brasov

Problema producerii cartofului pentru samanta a fost ~i esteobiectivul prioritar al Institutului de la Bra~ov.

Studiile ~i cercetarile intreprinse Tn perioada 1964-1966 s-aumaterializat prin Tnfiintarea pe baze ~tiintifice ~i administrative asistemului national de producere a cartofului pentru samanta. S­au organizat zonele Tnchise reprezentate de anumite teritorii de­limitate geografic de obstacole naturale Tn conditii ecologicefoarte favorabile cartofului.

Aceste suprafete repezentau Tn anul 1987, 30.100 ha(Figura 1).

In Romania, pana Tn anul 1989, a functionat sistemulnational de producere ~i Tnmultire a cartofului pentru samantabazat pe organizarea unor zone Tnchise Tn .7 judete ale tarii:BRA$OV, COVASNA, HARGHITA, BACAu, NEAMT,SUCEAVA, BOTO$ANI.

Figura 1. Zonele TnchiseSeED POTATO CROP AREA IN ROMANlf\

1/

'l'V E

$

SiJOe,avaCo'l89MBa".Al\lBraW\(Neam1H8r9h1l<lFvnlliill

35

Principiile de organizare a zonelor Tnchise au fost:Zona Tnchisa:Conditii meteorologice care sa Iimiteze dezvoltarea §i

raspEmdirea afidelor trasmitatoare de boli virotice;o suprafata relativ mare, care sa permita cultivarea a cel

putin 1.500 ha de cartof;Sa fie delimitata de obstacole naturale §i cordoane de pro­

tectie care sa permita 0 izolare cat mai eficace de culturile decartof pantru consum

Tn interiorul zonei Tnchise:Suprafata cultivata cu cartof se planteaza cu material de

samanta de categorii biologice superioare;Se aplica Tntregul complex de masuri fitosanitare specifice

prevenirii raspandirii bolilor virotice.Pentru exemplificare am descris numai zona Tnchisa Bra§ov

(Ra§nov §i Harman):

Zona Ra§H1ov, Jud. Bra§ov (Figura 2)~ Localizare: Zona vestica a Depresiunii Sarsei;~ Altitudine: 600 m;~ Izolare: 1. Naturala (Masivul Postavarul, Muntii Bucegi,

Masivul Piatra Craiului, Muntii Per§ani; 2. Cordon de protectieIzolare Nord;

~ Componenta: INCDCSZ, Codlea, Cristian, Ghimbav,Ra§nov, Stupini, Vulcan, Zarne§ti;

~ Conditii sol: brancioguri, aluviale~ Conditii clima: MMA Pp =725.6 mm, MMA Temp =7.8°C

36

Fig. 2.

Zona Harman, Jud. Bra§ov (Figura 3));> Localizare: Zona estica a Depresiunii Sarsei;);> Altitudine: 560 m;);> Izolare: 1. Naturala (Piatra Mare, Varful Ciuca§, raul Olt;

2. Cordon de protectie Izolare Vest;);> Componenta: Harman, Prejmer Sampetru, Sacele, Pur­

careni, Teliu, Tarlungeni, Sudila, Feldioara, Halchiu;);> Conditii sol: brancioguri, aluviale);> Conditii clima: MMA Pp 610.0 mm, MMA Temp =7.5

37

Fig. 3.

Prin aplicarea legilor fondului funciar, care au asigurat retro­cedarea terenurilor fo§tilor proprietari, vechiul sistem nu mai estefunctional §i se impune reorganizarea producerii de samantacertirficata la cartof pe baza de microzone, constituite atat pecriterii §tiintifice cat §i pe principiul pietei Iibere.

Cercetarile §tiintifice au demonstrat ca atat conditiile pedo­logice cat §i cele c1imatice din cele mai favorabile zone de culturaa cartofului permit obtinerea de samanta certificata de inalta val­oare, cu conditia realizarii unui SISTEM NATIONAL bazat pe mi­crozone §i care sa respecte cu strictete reglementarile prevazuteatat de normele romanesti, cat §i de normele comunitare (Direc­tiva UE 2002/56/EC)

Strategie pe termen scurt (2005 ~ 2(12)- Reorganizarea "zonelor inchise" de producere a cartofului

pentru samanta prin microzonare;

38

- Reorganizarea inmultirii cartofului pentru samanta in mi­crozone din afara zonelor inchise $i a reinnoirii periodice a ma­terialului de plantat;

- Aplicarea metodelor de asanare virotica;- Elaborarea programului de redresare a producerii cartofului

pentru samanta din soiurile romane$ti Roclas, Christian, Dacia,Redsec $i din soiurile straine Ostara, Desiree, Sante $i Ro­mano;

- Instituirea impreuna cu FCC-R $i MADR a unui sistem se­lectiv in acordarea Iicentelor producatorilor de samanta;

- Subventionarea partiala de catre MADR a pretului decumparare la cartoful pentru samanta din categorii biologice su­perioare.

- Legiferarea prin Ordin al Ministrului a "zonelor inchise" deproducere a cartofului pentru samanta prin identificareasuprafetelor care corespund criteriilor obligatorii;

- Organizarea inmultirii cartofului pentru samanta in micro­:Zone din afara zonelor inchise $i a reinnoirii periodice a materi­alUlui de plantat;

- Monitorizarea trasabilitatii cartofului pentru samanta;- Elaborarea programului de redresare a producerii cartofului

pentru samanta din soiurile romane$ti $i straine (sub licenta);- Instituirea de catre MADR impreuna cu ICDCSZ $i FNC-R

a unui sistem. selectiv in acordarea licentelor $i monitorizareaproducatorilor de samanta.

Strategie pe termen lung (2005 ~ 2(20):41» Promovarea unor solutii imbunatatite de producere a

cartofului pentru samanta care va reduce cu 3-4 ani durata pro­ducerii de samanta certificata (clasa A $i B);

41» Atragerea producatorilor particulari in prefinantarea ac­tivitatii ICDCSZ Bra$ov $i a statiunilor;

41» Elaborarea de noi tehnici $i metode de producere a ma­terialului de plantat compatibile cu cele folosite in U.E.;

41» Finantarea sistemului de cercetare prin proiecte secto­riale de catre MAPDR;

39

• Testarea obligatorie a soiurilor pentru comportarea lastresul termohidric.

Rezolvarea acestei tematici se realizeaza prin finantare dela MADR printr-un proiect Sectorial. Probleme propuse spre re­zolvare, legate de tematica proiectului se refera la necesitateavitala pentru cultura cartofului din Romania de reorganizare aproductiei de samanta certificata la cartof.

Aceasta noua abordare a reorganizarii producerii desamanta certificata la cartof se va baza pe realitatile socio-eco­nomice actuale, pe rezultatele obtinutede cercetarea §tiintifica§i mai ales pe cele mai recente sisteme de investigatie §i analizade tip GIS, GPS, DSS, si MONITORIZAREA resurselor pedo­logice, hidrologice §i a vectorilor biologici §i concurentiali.

Vor fi solutionate urmatoarele probleme:1. Identificarea fermelor §i a fermierilor performanti in pro-

ducerea de samanta certificata de cartof §i stabilireagrupurilor §i locatiilor tinta pentru delimitarea microzonelor;

2. Monitorizarea §i georeferentierea resurselor topografice,pedologice§i biologice (boli, daunatori, afide, buruieni);

3. Realizarea de harti digitale de favorabHitate pe baza anal­izei spatiale a conditiilor de favorabilitate §i a distributiei presiu­nii de infectie virotica;

4. Optimizarea tehnologiilor de cultivare pentru cartoful pen­tru samanta §i elaborarea ghidului de buna practica agricola;

5. Delimitarea microzonelor §i instruirea §i acreditarea fer­melor §i autorizarea producatorilor;

6. Realizarea unui portal pentru microzonele create pentrudiseminarea pe scara larga a rezultatelor obtinute in cadrulproiectului.

Obiective generaleRealizarea unui sistem durabil §i performant de microzonare

pentru producerea de samanta certificata la cartof cu impactredus asupra mediului §i efect pozitiv in dezvoltarea rurala azonelor implicate;

40

Se vor delimita 1-2 microzone in fiecare din cele 7 judeteproducatoare de cartof pentru samanta (Bra~ov, Covasna,Harghita, Bacau, Neamt, Suceava, Boto~ani).

Obiective specifice• Organizarea producerii de samanta certificata la cartof

din soiurile solicitate de piata ~i la noile creatii in curs de imple­mentare, in microzone specializate ~i asigurarea documentatieitehnico-~tiintifice necesara pt. perfectionarea sistemelor;

• Realizarea unei structuri informationale: 1 portal;• Organizarea a 4 simpozioane nationale; 1 simpozion in­

ternational; 4 workshop-uri; 7 campuri demonstrative pentru cca.500 de fermieri ~i speciali~ti de la consultanta agricola pe temaorganizarii ~i functionarii microzonelor;

• Optimizarea tehnologiilor de cultivare cu respectareabunelor practici agricole in conformitate cu normele UE: 1 man­ual de utilizare ~i informare.

Proiectul abordeaza tematica domeniului intr-o noua per­spectiva care nu a mai fost luata in studiu, pana acum

Din punct de vedere ~tiintific ~i tehnic se propune abordareamai multor segmente (straturi) informationale privind topografia$i orografia microzonelor, resursele pedologice, agrochimice ~i

c1imatice, precum ~i resursele biologice (soi, categorie biologica,boli, daunatori ~i buruieni).

Un punct important va constitui ~i prelucrarea statistica adatelor, rezultate din cuantificarea experientei producatorilor cutraditie in producerea cartofului pentru samanta,

Pentru realizarea proiectului se impun utilizarea celor maimoderne metodologii ~i tehnici de lucru (figura 4):

• GIS - sistem informatic geografic, utilizat pentrugestiunea datelor georeferentiate, analiza spatiala ~i

alegerea variantelor optime de favorabilitate a cartofuluipentru samanta ~i de risc de infectii virotice;

• GPS - sistem global de pozitionare, pentru localizareaobservatiilor in teren (determinari prin factor uman ~i sen­zori pentru date c1imatice, sol, planta, agenti patogeni ~i con­curenti);

41

• DSS - sistem suport pentru decizie, reprezintat de unmodel de simularea interactiunii factorilor l?i proceselor Tn ved­erea stabilirii variantelor de decizie bazate pe interpretarea mul­ticriteriala;

• Si5tem automat (Iaborator mobil) - de achizitie l?i stocaredigitala a informatiilor din teren (sol, planta);

• Sistem de monitorizare Tn timp reall?i achizitie a datelorfitoclimatice (statie automata meteo).

Figura 4. Utiiizarea Sistemului InformaticGeografic (GIS)

§i a Sistemelor Suport pentru Decizie (DSS)

Rezultateie, beneficiiie preconizate, profitul estimat,rentabiiitatea

La finalizarea proiectului rezultatele estimate cuantificabilesunt:

~ Organizarea a 10 microzone Tn judetele Bral?ov, Cov­asna, Harghita, Bacau, Neamt, Suceava, Botol?ani cu 0

suprafata de 6.000 ha, pentru productia de samanta certificatade cartof;

42

~ Elaborarea unei documentatii tehnico-!?tiintifice necesareperfectionarii sistemului;

~ Elaborarea a 10 har1;i de favorabilitate a cartofului pentrusamanta !?i a 10 har1;i de rise pentru zborul afidelor vectoare;

~ Elaborarea!?i implementarea unui DSS (sistem suportpentru decizie);

~ Realizarea unui PORTAL (structura informationala decomunicatii performanta);

~ Editarea unui MANUAL DE UTILIZARE.

43

Boli §i daunatori de carantina fitosanitara la cartof

Dr. Daniela Donescu, Dr.ing. Victor Donescu,Drd.ing. Manuela Hermeziu

INCDCSZ Brasov

Cultivatorii de cartof se confrunta In ultimii ani cu problemedeosebite legate de protectia culturilor deoarece au fost depis­tate 0 serie de boli $i daunatori relativ noi. Problemele sunt cuatat mai grele cu cat cele mai multe sunt supuse regulamentelorde carantina fitosanitara. Trebuie aplicate toate masurile preven­tive $i curative care sa limiteze arealul de raspandire al acestora$i daunele produse cultivatorilor de cartof. Un prim pas deloc deneglijat II constituie informarea, Nu poti lupta cu unul sau maimulti dU$mani fara sa-i cuno$ti. Tnteleg~rea biologjei, a moduluide atac, a raspandirii bolilor $i daunatorilor reprezinta baza ma­sudlor de preventie $i combatere.

Putregah.lli brun produs de Ralstonia soffanaceanomsin, Burkholderia solanacearum, Pseudomonas

solanacearum

Este 0 boala de carantina fitosanitara provocata de 0 bac­terie, foarte comuna In regiunile tropicale $i subtropicale. Celputin doua rase afecteaza gray cartoful. Una din acestea a$anumitci rasa tropicala de zone joase produce Imbolnavirea unuinumar mare de plante printre care $i cartoful $i este tipicazonelor calde $i foarte calde. 0 alta rasa (biotipul II-A) este spe­cializata pe un numar limitat de plante din familia Solanaceae.Aceasta se Intalne$te In zonele cu clima temperata fiindfrecventa In culturile de cartof $i tomate.

Ve$tejirea bacteriana a cartofului a fost semnalata pentruprima data In Romania In anul1941 de Savulescu. Datorita im­porturilor masive de cartof pentru samanta $i schimbarilor c1i­matice din ultimii ani a crescut riscul ca aceasta boala saproduca daune importante In culturile de cartof din tara noastra.

Simptome:Primele simptome se manifesta In perioadele calde ale zilei.

Pe extremitatea de cre$tere a plantelor frunzele de pe 0 singura

44

tulpina incep sa se usuce. Frunzele afectate capata 0 culoaregalben deschis, apoi portocalie sau bruna. Uscarea este ire­versibila din momentul in care frunzele atarna de-a lungultulpinii. Procesul se repeta la alta tulpina ~i la alta planta decartof, devenind tot mai sever pe zi ce trece. Tn final plantele decartof mor. Cand boala este generata de samanta infectataplantele se usuca imediat dupa rasarire. Daca infectia are caorigine inoculul din sol sau din apa de irigatie, frunzele se usucamai tarziu.

Fasciculele vasculare ale tulpinilor ~i stolonilor au culo­rare bruna dar, in multe cazuri au aparenta normala. Tntr-un sta­diu mai avansat al infectiei pe suprafata unei tulpini sectionateapar picaturi bacteriene de consistenta unui mucus. Daca ime­diat dupa sectionarea unei tulpini se preseaza zona taiata ~i apoise elibereaza u~or, se elimina picaturi bacteriene de culoare gri­bruno

Exudatul bacterian se acumuleaza in profunzimea tesu­turilor vasculare ale tulpinilor. Introducand in apa capatulsectionat al unei tulpini exudatul are tendinta de a ie~i din tesut.Deoarece mucusul este mai greu decat apa, se scufunda incetrezultand un jet laptos care poate deveni vizibil timp de catevaminute.

Tuberculii de cartof se infecteaza direct din tesuturile vascu­lare ale plantei mama sau in perioada de vegetatie, recoltare ~i

depozitare din surse externe. Infectia tuberculior este marcatade 4 simptome tipice: ochi murdari, colti initiati in ochi morti(negri), formarea de picaturi bacteriene in inelul vascular ~i pu­tregai bruno

Sectionand tuberculi proveniti din plante cu simptome tipicede boala (uscare timpurie) din inelul vacular se elimina spontanpicaturi de exudat bacterian de culoare alb-murdar. Prin spontanse intelege faptul ca picaturile apar la cateva minute dupasectionare faraa fi necesara presarea. Acest fenomen se man­ifesta chiar in cazul in care tulpina pare a fi sanatoasa. Coltii in­itiati din ochi mor in stadiu timpuriu, dupa care devin negri ~i

elimina exudat. Acesta se excreta din profunzimea ochilor deaceea solul aderent face ca la recoltare ochii tuberculilor bolnavisa aiba un aspect murdar. Tn cazul in care infectia a patruns in

45

tuberculi prin rani sau prin ochi, local se produce a u~oara depre­sie a tesuturilor, Amai mult sau mai putin circulara, de culoare brunsau ro~u-brun. Intr-un stadiu avansat inelul vascular are a cu­loare brun-deschis spre bruno In final tuberculul putreze~te Tntotalitate fiind implicate organisme secundare care transformaputregaiului brun Tn alte tipuri de putregai, de obicei cu miros ne­placut.

Organismul patogen supravietuie~te Tn rizosfera unui numarmare de specii de plante. De asemenea traie~te pe exudatulradacinilor. In Europa acest lucru se aplica la toate plantele cucare cartoful este Tn rotatie precum ~i la multe specii de buruieni.In multe cazuri nivelul infectiei este prea scazut pentru ca Tnprimele faze de dezvoltare ale culturii de cartof sa apara sim­prome vizibile. Unele plante ~i tuberculi Tn formare pot contactaa infectie latenta (fara simptome Tn dezvoltare). Acest tip de in­fectie se va manifesta mai tarziu Tn descendenta. La plantelesusceptibile cum sunt cartoful ~i tomatele infectia sistemului vas­cular conduce la multiplicare puternica a agentului patogen carese raspande~te Tn toate organele plantei. De asemenea, planteleTnvecinate se infecteaza dupa ce radacinile plantelor bolnaveelimina exudat.ln timpul recoltarii solul contaminat contribuie lainfectarea unui numar mare de tuberculi.

Prezenta nematozilor ~i ranirile mecanice produse deechiparnentele de lucru contribuie la penetrarea bacteriei prinradacini. Persistenta Tn sol a resturilor vegetale, a tuberculilorsau a buruienilor infectate cre~te riscul contaminarii. Raspandi­rea bolli de la un an la altul ~i de la a sola la alta are lac Tn primulrand prin tuberculii de samanta bolnavi, ceea ce a impus restrictiiprivind producerea ~i circulatia materialului de samanta.

Rotatia culturilor are ca efect reducerea rapida din sol apatogenului dar, acesta a data depistat este extrem de greu deeradicat complet. Bacteria este destul de persistenta Tn apa ~i sepoate multiplica pe radacinile de Solanum dulcamara careplutesc liber pe apa. Aceasta planta este a sursa importanta deinfectie.

Prevenure §u control:Folosirea produselor de dezinfectie pentru sol ~i cartofuI de

samanta nu sunt a solutie viabila. Putregaiul brun este a boala

46

grava de carantina fitosanitara, supusa legislatiei Tn vigoare.Pentru a preveni introducerea putregaiului brun pe noi sole se vafblosi numai samanta certificata cu provenienta cunoscuta $i deTrlcredere. De asemenea pentru irigarea $i tratamentul fitosanitaralculturilor trebuie folosita apa curata din sursa sigura.

R. solanacearum este activa Tn regiunile tropicale $I subtrop­icale, unde produce daune Tnsemnate Tn perioada de vegetatie$ide depozitare a cartofului. Cu toate ca temperatura este unfActor limitativ Tn epidemiologia bolii, au fost depistate atacuri~80radice Tn Franta, Austria, Polonia, Suedia, la temperaturi maiscazute. Acest fenomen trebuie sa constituie pentru noi un sem­nal de alarma deloc de neglijat Tn conditiile climatice ale ultimilorani $iTn perspectiva urmatorilor ani. Unele cercetari au aratat ca$igandacul din Colorado poate vehicula bacteria de la plantelebolnave la cele sanatoase.

Boala este 0 problema, de aceea sunt necesare masuri desupraveghere atenta a culturilor provenite din cartofu1 desamanta importat. Tn acest scop se recomanda folosirea laplantare a cartofului sanatos provenit din zone libere de aceastabbala $i evitarea taierii sau ranirii tuberculilor. Rotatia cu mairrlulti ani Tn care sa se cultive consecutiv cereale sau alte gram­inee are un efect pozitiv asupra solurilor contaminate.

Putregauul.unelar produs de Clavibacterre michiganensissubs. sepedonicus (sin. Corrynebacterrium sepedornicum)

Este 0 boala extrem de contagioasa frecventa Tndeosebi Tnemisfera nordica a Europei $i Americii de Nord. Tn ciuda faptuluicaputregaiul inelar este 0 boala supusa legislatiei de carantina$Hnciuda numeroaselor metode moderne de detectie, agentulpatogen este extrem de dificil de eliminat din zonele Tn care afost depistat.

Simptome:Tn cazul unei infectii latente, primele simptome apar mai

tarziu Tn perioada de vegetatie. Aceasta se manifesta prin ofilireafrunzelor bazale fiind acompaniata de c1oroza, Tngalbenirea $irasucirea marginilor frunzelor. Tntr-un stadiu avansat petele gal-

47

bene, decolorate se extind Tntre nervuri §i ulterior se usuca toatatulpina. Dintr-o tufa de cartof una sau mai multe tulpini prezintasimptomele enumerare. La unele soiuri de cartof se formeazaTn varful tulpinilor rozete tipice. Ca §i Tn cazul putregaiului brun,dupa sectionarea tulpinilor infectate se elimina Tn apa exudatbacterian. Plantele bolnave mor progresiv spre deosebire decele infectate cu bacteria Ralstonia solanacearum la caremoarte se instaleaza rapid.

Simptomele apar Tn perioada de vegetatie dar se dezvoltaexploziv Tn timpul depozitarii. Pe tuberculi atacul se manifestainitialca 0 decolorare a inelului vascular, din care la 0 presareputernica se elimina picaturi de exudat laptos. Cand presiuneaTnceteaza 0 parte din exudat se retrage Tn sistemul vascular. Intr­un stadiu avansat al bolii, cand se preseaza inelul vascular dinel iese 0 banda cremoasa cu aspect branzos, lasand Tn locul te­sutului 0 cavitate goala. In stadiul final, sunt implicate alte or­ganisme patogene iar tesutul vascular devine bruno Tubercululse descompune datorita diferitelor bacterii implicate.

Spre deosebire de putregaiul brun, exudatul bacterian al pu­tregaiului inelar nu se elimina Tn mod spontan fara 0 presiuneasupra tuberculului sectionat, coltii nu mor prematur, exudatulnu se elimina prin ochi, iar ace§tia nu devin murdari la recoltare.Deseori putregaiul inelar poate fi confundat cu daunarea pro­dusa de temperaturile scazute care este acompaniata denecroza inelului vascular.

Din cate se cunoa§te pana Tn prezent bacteria implicata Tnproducerea putregaiului inelar ataca doar cartoful §i nusupravietuie§te libera Tn camp. Cu toate acestea Tn conditii deuscaciune sporii patogenului sunt extrem de persistenti §isupravietuiesc chiar ani de zile Tn peretii §i podeaua depozitelor,pe uneltele agricole, in materialele de Tnsacuit §i Tn solul uscat.Sporii mor relativ repede Tn solul umed, ceea ce Tnseamna ca Tnmarea majoritate a solurilor pretabile culturii cartofului terenurileinfestate initial pot deveni Tn decurs de un an libere de patogen.Infectia §i raspandirea bolii are loc Tn principal Tn timpul depoz­itarii sau Tn camp prin cartoful de samanta cu infectie latenta.Sectionarea cartofului de samanta poate contribui la 0 masivaraspandire a bolii.

Putregaiul inelar este 0 boala extrem de periculoasa supusa§i controlata prin legislatia de carantinare. Preventia se face prin

48

folosirea cartofului pentru samanta sanatos ~i prin masuri san~itare foarte stricte: curatirea ~i dezinfectarea spatiilor de depoz~

itare, acontainerelor, ma~inilor ~i echipamentelor agricole.Cartoful trebuie ambalat numai In saci noi. Pentru a Impiedecasupravietuirea agentului patogen In camp se va distruge samu~

lastra. Pana In prezent nu se cunosc soiuri rezistente.Pierderile de productie In camp nu depa~esc 20%, dar In

tirnpul depozitarii ajung la 60%.Depistarea acestei boli In tara noastra atrage dupa sine 0

striGta monitorizare a suprafetelor cultivate cu cartof ~i. obligativ~

itCltea tuturor producatorilor de a respecta regulamentul circu~

latiei cartofului pentru samanta.

Nematodul tubercLimor de. cartof (DitylenchPJIs destructor)

Principala planta gazda a nematodului tuberculilor de cartofDitylenchus destructor, este cartoful. Cu toate acestea peste 70de Gulturi, specii de buruieni ~i ciupercisunt gazde ale acestuidaunator. Spre deosebire de nematodul tulpinilorde cartof (Dity~Irpyhus dipsaci),nematodul tuberculilor nu rezista .Ia uscaciuneaexcesiva a solului, fiind periculos mai ales In zonele cu solurireci ~i umede. Acesta ierneaza In sol ca adult sau larva In~

multindu~se ~i pe gazde alternative reprezentate de diferitespecii de buruieni (izma-Mentha arvensis, susai.. Sonchus ar~

vensis) sau mi.celii deciuperci. Uneori ierneaza ~i sub forma deoua din care primavara eclozeaza tinerele larve care paraziteazagazde noi. Dezvoltarea de la stadiul de ou la adult dureaza 6~7

zile. Nematodul ataca numai partea subterana a plantei decartof. Patrund In tuberculi prin lenticele, dupa care se In­rnulteasc rapid ~i invadeaza Intregul tubercul. Daunatorul con~tiriUa sa traiasca ~i sa sedezvolte In tuberculii recoltati ~i

depozitati.

Sumptome:Pe partile aerieneale plantei nu apar simptome evidente,

de~i tuberculii puternic infestati dau na~tere la plante mici, slabitecare mor In perioada de vegetatie. Infestarea prinsol se real~

izeaza via lenticele ~i ochi. Tesuturile afectate prezinta pete mici,albicioase care treptat devin brune-negre. Cele mai severe

49

daune apar intimpul depozitarii daca nu sunt respectate conditi­Be optime de temperatura §i umiditate. Deoarece nematozii pro­ducenzime care transforma amidonul in zahar, pe tuberculiibolnavi seinstaleaza bacterii din genul Erwinia. Putregaiul uscatprodusde nematozi se transforma treptat in putregai umed §iintreaga cantitate de cartof putreze§te in depozit. Initial in­festarea se manifesta ca un putregai produs de mana cartofului.Mai tarziu, epiderma capata aspectul une.i foi de hartie pe careaparcrapaturi simple sau stelete. Pulpa are culoare inchisa cunuantecare variaza de la verzui lall1aro-negru sau negru. Difer­enta de.culoarea se datoreaza invaziei secundare cu ciuperci,bacterii §i nematozi saprofagi, ace§tia din urma fiind u§or de con­fundat cu Ditylenchus destructor.

Nematozii se mi§ca in sol pe distate scurte, deoarece nu auorgane care sa Ie faciliteze deplasarile pe distante mario Princi­palul mijloc de raspandire 0 constituie tuberculii de cartof, or­ganelesubterane ale plantelor gazda sau rizomii unor buruieni.Solul .infestat constituieo cale importanta de raspandire a ne­matozilor comuni, iar apa deirigatie contribuie la transportullor.

Esteun daunator de carantina. care ridica probleme de­osebite in zonele cu temperaturi medii de 15-200 C §i umiditatede peste 90%.

Prevei1lire:Masurile de carantina au In vedere actiuni precise menite

sa previna instalarea nematozilor comuni pe suprafetele necon­taminate. Deoarece raspandirea are loc prin sol §i plante infes­tate, masurile de carantinafitosanitara vizeaza controlulmaterialului biologic §i a solului contaminat. 0 masura de bunsimt esteaceea de a se lucra mai Intai solele declarate Iibere denematozi §i apoi cele infestate, pentru a preveni transportuluiaccidental al solului sau a plantelor infestate pe suprafeteleIibere de nematozi.

Tn multe state din vestul Europei nematozii comuni nu maisunt 0 problema. Motivul nu este foarte bine cunoscut dar man­agementul de calitateal culturi, combaterea sistematica §i ex­trem de eficienta a buruienBor, a samulastrei precum §irespectarea cu strictete a conditiilor de depozitareconstituieprincipalele masuri tehnologice care au contribuit la Iimitareaarealului §i a daunelor produse de nematozii comuni.

50

Loturile infestate trebuie procesate cat se poate de repede.Pentru depozitare cartoful trebuie racit la -4-50C pentru a pre­venii incoltirea. La temperaturi mai mari nematozii continua sase inmulteasca iar daca tuberculii sunt umezi, infectia sepropaga foarte rapid de la un tubercul la altul.

Deoarece nematozii comuni au 0 paleta mare de plantegazda, rotatia nu constituie 0 metoda eficienta de combatere.Una dintre putinele mijloace eficiente de control consta in culti­varea pe suprafetele infestate a cerealelor $i porumbului precum$i combaterea sistematica a buruienilor.

Ridicarea mostrelor de solin vederea determinarii graduluide infestare nu ajuta datorita faptului ca nematozii au unpotential de inmultire exploziv care poate produce pierderi foartemari plecand de la un nivel initial de infestare redus.

Nematozii CIU chi§ti ai cartofullUi (Globodera rostochiensffs,G. pallida)

Nematozii cu chi$ti sunt cei mai periculo$i daunatori ai carto­fului. Produc daune severe oriunde sunt depistati. Doua speciiataca planta de cartof - Globodera rostochiensis- nematodulauriu $i G. pallida- nematodul alb. Daunele produse de nemato­dul alb sunt mai mario Nematodul auriu a fost depistat in maimulte tari din regiunile tropicale $i subtropicale, dar $i in zoneletemperate cum este $i tara noastra daunele sunt foarte impor­tante.

Simptome:Tn camp primele simptome constau in aparitia unor pete cir­

culare cu plante pipernicite de cele mai multe ori bine definite $ia caror dimensiune variaza de la cateva plante la randuri decativa m2. Plantele afectate au culoarea verde inchis $i inflorescmai tarziu comparativ cu cele sanatoase iar radacinile de rami­fica puternic. Tn ultima saptamana a lunii iunie sau in functie deconditiile climatice chiar mai devreme femelele sub forma dechi$ti devin vizibile pe radacini. Chi$tii de Globodera rostochien­sis i$i modifica culoarea din alb spre galben auriu iar spre finalin brun inchis. Cei de G. pallida din alb devin alb-murdar fara a

51

trece in stadiul auriu. Oupa recoltarea cartofului chi§tii maturi sedesprindde pe radacini §i raman in sol. Oale §i larvele sunt bineprotejate in interiorul chi§tilor, unde pot supravietuiinundatiilor,secetei extreme §i temperaturilor foarte scazute (- 300 C), Chi§tiicontin oua viabile §i dupa 10 sau 30 de ani de la recoltareacartofului. Chi§tii sunt activi la temperaturi cuprinse intre 10-250C, Nematodulauriu §i alb al cartofului au in regiunile temperateo singura generatie pe an.

Pierderile de productie depind de soiul cultivat §i densitateapopulatiei daunatorului. Lao infestaremare pierderile depa§esc50 %. Reducereaaccentuata a produGtieinu este singura con­secinta a infestarii, tuberculii formati raman mici iar masurile decarantinafitosanitara restrictioneaza cultivarea cartofului peterenuri infestate §i exportul loturilor afectate.

Combaterea nematozilor: sunt implicate masuri sanitare,rotatia culturilor, soiurile rezistente in combinatie cu aplicareaproduselor nematocide §i monitorizarea infestarii campului.Fiecare dinaceste metode are insa limitelesale. Ele trebuie in­tregrate intr-un sistem de combatere integrata.

Rotatia: pe un teren fara cartof §i fara samulastra, nematoziisuntsupu§i declinului natural §iactiunii du§manilor naturali.

Efectul samulastrei asupra rotatiei:la recoltarea cartofuluiraman in camp aproximativ 400.000 de tuberculi/ha care rasarca samulastra in culturile anului urmator. Se considera in modgre§it ca samulastra este 0 problema doar in anul urmator cul­turii de cartof. 0 mare parte din plante formeaza tuberculi ceeace mare§te riscul infestarii cu nematozi §i in urmatorii ani. Samu­lastra nunumai ca anihileazaefectul rotatiei, ea contribuie §i lacre§terea populatiei nematozilor. Acela§i lucru se intampla candpe 0 sola se cultiva soiuri rezistente la nematozi amestecate cusamulastra din soiurisensibile.

Combaterea chimica: pentru prevenirea atacului §i com­baterea nematozilor cu chi§ti ai cartofului se folosesc doua grupede produsechimice:fumigante (aplicate ca nematocide volatile)§i nematocide non-volatile. Produsefumigantesunt: 1,3 -di­c1oropropene (1,3-0) §i metamsodium. Aceste produse se aplicalasfar§itul verii§i toamnapentru dezinfectia solului. Ele omoara

52

speciile de nematozi ~i alte insecte daunatoare din sol (adu1ti hi­bernanti de Colorado, viermi sarma, larve de tipulide etc.).

Produsele non-volatile, granulate se aplica la plantare sauimediat dupa plantare. Acestea actioneaza asupra sistemuluinervos provocand paralizia pe 0 perioada de timp. Aceste pro­duse sunt eficiente numai Impotriva nematozilor care se de­plaseaza prin sol ca larve In stadiul al doilea. Este cazullarvelornematozilorcuchi~ticare sunt In cautarea radacinilor. Folosireafrecventa a celor doua categorii de nematicide poate conducela scaderea In timp a eficientei acestora. Micloflora solui are ca­pacitatea de a se adapta rapid degradand substantele active aleproduselor care devin astfel ineficiente. Fenomenul este binecunoscut sub numele de adaptare.

Preventie/combatere: In primul rand se vor lua masuri pre­ventive pentru a se evita introducerea nematozilor cu chi~ti

odata cu samanta de cartof, agregatele de prelucrare a solului,echipamente, sau solul transportat de la 0 sola la alta. La 0 in­festare redusa populatia nematozilor poate fi controlata printr-orotatie lunga. La 0 rotatie de 1:4 ani cu soiuri de cartof sensibilepopulatia cre~te de 4-8 ori. Se recomanda cultivarea soiurilorrezistente In alternanta cu soiuri sensibile. Un management efi­cient impune monitorizarea permanenta a populatiei daunatoru­lui.

La 0 infestare mare se impune folosirea nematocidelor fumi­gante ~i a soiurilor rezistente.

Un program integrat de combatere trebuie sa vizeze urma-toarele aspecte:

monitorizarea populatiilor nematodului (densitate ~i patotip)soiuri rezistentefolosirea nematocidelorrespectarea legislatiei fitosanitareAspectele prezentate vin In sprijinul fermierilor care trebueie

sa monitorizeze cu multa atentie suprafetele pe care urmeaza saplanteze cartoful pentru depistarea timpurie a oricaror problemelegate de protectie fitosanitara a culturilor. Un management decalitate are ca efect reducerea pierderilor calitative ~i cantitative.

53

Riscul aparitiei unor boil §i dauB1Iatori la carlofin conditiile modificarilor climatice,

Dr. Daniela Donescu, Dr. Victor Donescu,Drd.ing. Manuela Hermeziu

INCDCSZ Brasov

Tendinta globala de Tncalzire observata Tncepand din anii1900 va continua iar previziunile speciali§tilor arata ca temper­atura medie va cre§te Tn perioada 1990-2100 cu aproximativ 1,4­5,80C. Impactul acestui nou tip de climat va contribui lareducerea accentuata a productivitatii culturilor agricole, cu difer­ente importante Tntre regiuni.

Efectele schimbarilor climatice asupra productivitatii cul­turilor pot fi complexe. in functie de regimul temperaturilo'r §i decultura, temperaturile ridicate contribuie la reducerea productiilordatorita ratei crescute de dezvoltare a plantelor §i accelerarii pro­cesului de respiratie. Cu toate acestea un ciclu vegetativ mai inzonele Tn care temperaturile scazute limiteaza productiile,Tncalzirea globala va contribui la 0 benefica lungire a perioadeide vegetatie iar temperaturilese vor apropia de optimul necesarasimila.Fe( incalzirea globala este perceputa mai mult ca 0

cre§tere accentuata a concentratieide C02, ceea ce este putinprobabil sa contribuie la cre§terea productiilor, Tn special acolounde apa Iimiteaza productii1e culturilor agricole.

Cartoful are 0 mare plasticitate ecologica ce Ii permite sa fiecultivat Tn zone agro-ecologice foarte diferite, dar este foarte bineadaptat zonelor cu c1imat temperat. La temperaturi.mai mari de170C tuberizarea se diminueaza. Cartoful este de asemeneafoarte sensibilia Tnghet, de aceea cand temperaturile coboarasub DOC pierderile pot fi importante.

Datorita cre§terii temperaturilor medii productiile de cartofvorfi Tn multe regiuni ale lumii putemic diminuate. in anumiteregiuni, Tn special Tn cele temperate declinul productiilor va puteafi evitat prin adaptare. Productii1e vor cre§te Tn zonele cu latitu­dine ridicata datorita prelungirii perioadei de vegetatie a cartofu-

54

lui. in multe zone calde productiile vor cre$te deoarece climacalda va favoriza cultura de iarna a cartofului (In locul celei deprimavara-vara).

Modificariileclimatice atrag dupa ele un $ir de alti factoricare pot fi Invinuiti de reducerea accentuata a productii1or lacartof. Este cazullipsei de apa $i a substantelor nutritive precum$i a daunelor produse de boli $i daunatori. De exemplu este dea$teptat ca 0 data cu Incalzirea In vestul Europei sa se extindaarealul gandacului din Colorado care dintr-un daunator putin im­portant sa devina foarte periculos. Finlanda se a$teapta la extin­derea zonelor infestate cu nematodul auriu al cartofului(Globodera rostochiensis) $i implicit la reducerea productiilor.Perioadele mai lungi de vegetatie vor contribui la intensificareaatacului manei cartofului (Phytophthora infestans) $i deci lapierderi de productie $i la cre$terea cantitati10r de fungicidefolosite pentru combaterea acesteia.

A$a dupa cum observam cu totii, schimbarile c1imatice nuocolesc nici tara noastra de aceea In viitorul mai mult sau maiputin Indepartat ne putem a$tepta la intensificarea atacului unorboli $i daunatori cunoscuti precum $i la aparitia altora noi pentrutara noastra.

1. StoibUifUI

Stolburul reprezinta cea mai grava boala a solanaceelor InSud-Estul Europei fiind provocata de fitoplasme, organisme carese deosebesc devirusuri printr-o organizare celulara asemana­toare celei bacteriene.

Fitoplasmele care afecteaza cartofuI sunt destul defrecvente In zonele ~emi-aride ale lumii (c1imat continental cuperioade lungi de Uscl3ciune). in ultimii ani conditiile c1imatice aufavorizat extinderea acestor organisme $i ne putem a$tepta lapierderi importante de productie.

Simptome ale infectiei planteior sunt: initial 0 dezvoltaremai viguroasa decat c:;ea normala, rasucirea frunzelor din vartacompaniata de 0 ded:olorare purpurie sau In functie de soi gal-

55

buie, flori deformate ~i de culoare verde, tuberculi aerieni, 0 Tn­coltire puternica a mugurilor axilari, stoloni lungi cu un numarfoarte mare de tuberculi cu textura purpurie, tuberculi cu radacini~i un numar foarte mare de tuberculi mici. Intr-un stadiu maiavansat albolii tesuturilese usuca ~i Tntreaga planta moare.Aceste simptome pot fi confundate cu cele produse de virusul ra­sucirii frunzelor,. virusul mop-top, Rhizoctonia sp. (tuberculiaerieni ~i frunze rasucite ),~i Verticilium sp. De obicei tuberculiiinfectati cu fitoplasme. nuTncoltesc sau formeaza colti subtirifilo~i. Ace~tiapierdapa~idevin moi. Din aceasta cauza cele maimulte fitoplasme nu se transmit prin tuberculii de samanta. Ex­ista totu~ibiotipuri adaptate care permit tuberculilor sa Tn­colteasca.Transmiterea acestora prin cartoful de samanta poateconstituio mare problema.

Vectorii principali sunt cicadele din genul Macrolestes(Macrolestes cristatus, M. laevis,. M. quadropunctatus ~i M.sexnotatus), Hyalestes ~i speciile Euscelis plebejus, Aphrodesbicinctus. Perioada de incubatie Tn vectorieste de. aproximativ 0

luna. Exista de asemenea ~i vectori vegetali: cuscuta inului(Cuscuta· epilinium), cuscuta trifoiului, ~i Guscuta americana(Cuscuta campestris),lacare perioada de incubatie este de 30­60 de zile. Plante gazda sunt: cuscuta, evocata deja ca vector,tomatele, diverse soiuri de tutun, beladona, datura, trifoiul hibrid~i alb.

Stolburul apare Tn natura pe cicluri de ani ~i invaziile puter­nice care duc la ofiliri grave la cartof, vinete ~i ardei, depind deecologiauneispeciide cicade (Hyalestes obsoletus), vectorulprincipal. In aniicu primaveri ploioase ~i racoroase, stadiullarvaral vectorului este distrus Tn sol ~i Tn ace~ti ani infectiile nu au im­portanta economica.

Incidenta. infectiei cu stolbur poate fi Tn unii ani ~i Tn unelezone foarte mare. Au fost raportate suprafete de cartof cu peste80% atac ~i cu pierderi importante de productie. In culturile decartof la care sunt respectate toate verigile tehnologice boalatrece cu pierderi minime.

Stolburul este 0 boala de carantina fitosanitara, de aceeastatele producatoare de cartof pentru samanta ~i alte plantesolanaceae trebuie sa depuna eforturi pentru a evita raspandirea

56

patogenului chiar daca pierderile econimice nu sunt foarte mari,Fitoplasmele infecteaza culturile in special cu ajutorul cicadelorcare zboara de pe plantele salbatice §i in mai mica masura prinmaterialul de samanta bolnav. De aceea chiar daca intr-oregiune se cultiva cartof infectat, posibilitatea diseminarii esteredusa in .cazul in care vectorul nu are posibilitatea sa sehraneasca pe plantele bolnave.

2. Altemarioza cartofulll.li produsa de Alternaria porri so.so/ani; A. temJis

Alternarioza cartofului denumita §i arsura timpurie este 0

boala care de obicei nu apare in forma epidemica, dar ocazionalcand conditiile de c1ima sunt favorabile poatedeveni la fel dedistructiva ca §i mana cartofului. A. porri este favorizata de verilecalduroase cu putine precipitatii iar A. tenuis prefera 0 umiditatemai ridicata.

Infectii1e devin vizibile pe plantele de cartof dupa infloritSoiurile ne-rezistente sufera 0 defoliere prematura urmata demoartea culturii. Infectia tuberculilor ridica probleme deosebitemai ales in anii foarte calduro§i sau pe solurile nisipoase. Infectiatuberculilor este provocata de 0 specie diferita numita A. alter­nata. Ciuperca apare ca un organism patogen slab in mai multeculturi §i pe buruieni. Deseori se manifesta in combinatii cu alteboli care produc moartea tesuturilor, in special a celor expuse laaero

Simptome: A. solani produce pe frunze leziuni mici formatedin inele concentrice, cu diametru de la cativa mm la 2 cm, Ex­pansiunea leziunilor este puternic inhibata de nervuri, de aceeapetele au 0 forma neregulata. Culoarea variaza de la oliv lamaro-inchis sau negru. Primele leziuni apar pe frunzele maturein momentul infloritului. Mai tarziu leziunile se extind pe frunzeledin etajele superioare,

57

Petuberculi se formeaza leziuni adancite, rotunde, neregu­late de culoare neagra. Leziunea este deseori Inconjurata de uninel de culoare purpurie metalic. Tesuturileafectate sunt de obi­cei superficiale, foarte tari §iuscate, separate de tesuturile ne­afectate printr-o zona galbuie apoasa.

Intr-o cultura de cartof multi tuberculi seinfecteaza dacasunt recoltati Inainte de maturizarea completa sau epidermaeste puternic ranita. Recoltarea imediat dupa distrugerea vrejilorcre§te riscul infectarii tuberculilor.

Alternarioza se dezvolta la temperaturi cuprinse Intre 10­350C. Ciuperca supravietuie§te sub forma de miceliu sau sporiIn sol sau resturi de frunze. Sporii sunt raspanditi cu ajutorul van­tului sau a picaturilor de apa §i infecteaza foliajulcartofului Inorice stadiu de vegetatie. Cat timp planta de cartof este In plinadezvoltare leziunile ramam mici, fiind greu de observat cu ochiulliber.Tn timpul saudupa Inflorit leziunile se extind producand unnumar mare despori. Acest stadiu din dezvoltarea ciupercii estefoarte important deoarece In decurs de cateva zile din sporiiraspaditi apar alte leziunisporulante. In zonele cu climat tem­perat alernarioza se dezvolta mai lent comparativ cu mana carto­fului. Daca tratamentele Impotriva manei se fac cu produse putineficiente fatade alternaria, aceasta poate produce infestari ma­sive.

Prevenire/control: daca foliajul a fost infectat trebuie luatemasuri foarte energice pentru prevenirea infectarii tuberculilor.Este indicata distrugerea vegetatiei §i Indepartarea acesteia dincamp sau chiar distrugerea prin ardere. La recoltare tuberculiitrebuie sa fie maturizati §i sa seevite pe cat posibil ranirea lor.In zonele cu aparitie fr~cventa a alternariozei, tratamentele con­tra manei cartofului trebuie combinate cu cele Impotriva alternar­iozei. Deoarece alternaria se dezvolta mai lent comparativ cumana catofului, nu sunt necesare mai mult de 2 tratamente pesezon. In cei mai multi ani un prim tratament se va face imediatdupa Inflorire,al doilea dupa doua saptamani.

58

3. Uscarea timpurie a cartofului (Verticilium a~boatrum,v.d1ahliae)

Soala se manifesta prin pierderea vigorii plantelor de la mi­jlocul spre star~itul verii, urmata de senescenta ~i moartea cul­turii cu cateva saptamani Inainte de maturizarea normala aculturii. Soala are mari implicatii economice mai ales In culturilede cartof intensive.

Parazitul implicat In aparitia bolii este ciuperca Verticiliumalboatrum care predomina In zonele mai reci ~i V. dahliae Inzonele calde. Ciuperca apare pe solurile cultivate ~i persista subforma hife miceliene sau microscleroti pana la 7 ani. Ciupercileau 0 paleta larga de gazde, In principal plante cultivate ~i bu­ruieni. Infectia se produce prin radacini, urmata de colonizareasistemului vascular. Solurile necontaminate pot fi infectate prinsamanta sau lucrarile mecanice. Daunarea produsa de specia V.dahliae este favorizata de factorii de stress: seceta, caldura ex­cesiva, surpiusul sau deficienta de substante nutritive, fer­tilizarea dezechilibrata. Frecvent asociat cu atacul de Verticiliumeste acela al nematozilor cu chi~ti ai cartofului.

Prevenire/combatere: respectarea rotatiei, evitarea cul­tivarii cartofului dupa trifoi, igiena culturii, asigurarea necesaruluide substante nutritive ~i a apei, folosirea soiurilor rezistente pesolurile contaminate.

Severitatea uscarii timpurii variaza de la un an la altul carezultat al variatiilor c1imatice ~i prezenta In sol a inoculului.

4. Sfredlelitoru~ tulpil1ilor de cartof (Hydraecia micacea)

Sfredelitorul tulpinilor de cartof este l,.ln daunator de zonamai rece, care prefera solurile u~oare ~i care ataca 0 mare va­rietate de plante: cartoful, tomatele, cerealele, sfecla, telina,ceapa, cap~unile etc.

Este un daunator cu importanta minora, depistat In multezone producatoare de cartof dar care poate avea 0 evolutienea~teptata In urmatorii ani.

59

Simptome §i daune: Larva are 0 culoare deschisa, galben­portocalie, cu lungimea de 4-5 cm. Aceasta sapa galerii In tulpiniblocate spre exterior cu dopuri care au un aspect fainos §i caredepa§esc marginile galeriilor. Larvele se deplaseaza prin tulpiniajungand pana la tuberculi.

Flutureleadult are anvergura aripilor de 4-5 cm §i 0 activitatenocturna, zburand din iulie pana In octombrie. Quale hemisferice(50-75 de oua) galben-ro§u-brun, sunt depuse toamna pe diferiteplante de hibernare In randuri paralele. Uneori 0 parte din fluturisupravietuiescdaca iernile sunt mai blande. De asemenea §ilarvele I§i pot desfa§ura actiunea miniera In perioadele reci aleanului. Daunatorul are 0 singura generatie pe an.

Prevenire/combatere: deoarece fluturele migreaza de peburuieni pe plantele cultivate printre care §i cartoful, poate fi con­trolatprindistrugerea buruienilor din campuri §i §anturi. Pentrudistrugerea pontelor depuse pe resturile vegetale acestea tre­buie adunate §1 arse.

Tratamentele chimicesunt ineficiente deoarece In foartemulte cazuri pana la detectarea lor larvele reu§esc sa producao mare parte din daune. Insecticidele sistemice reduc populaliaacestui daunator.

5. Molia tubercumor decartof - Phthorimaea opercuielffa

Daunator de origine americana, cu raspandire cosmopolitaIn toate zonele tropicale §i subtropicale unde sunt semnalate fo­care permanente.

Se pare ca prefera climatul maritim §i insular cu regim hi­grometric ridicat. Daunatorul este semnalat In ultimul timp In de­pozitele de cartof din toata lumea.

Molia fiind insecta nocturna este dificil de gasit. Quale suntdepuse pe spatele.frunzelor sau la baza tulpinilor jar pe tubercul1ineacoperiti cu pamant acestea sunt depuse In apropiereaochilor.. Depunerea oualor poate avea loc nu numai In camp ci§i In depozite §i pe saci. In conditii favorabile larvele moliei aparIn 3-4 zile. Acestea au la Inceput culoarea verde-alba spre gal­ben §i trec prin 4 stadii. La temperaturi optime de 27-350C un

60

ciclu biologic are loc in 20-25 de zile, Numarul generatiilor de­pinde de conditiile de mediu. Spre exemplu in sudul Frantei apar6 generatii pe an pe timp de vara la interval de 0 luna, iar inregiunile tropicale 10-12 generatii pe an. De obicei dezvoltareadaunatorului se opre~te cand temperaturile scad sub 1DOC, Hi­bernarea are loc sub forma de ou sau nimfa in depozitele decartof. 0 parte din populatiile moliei migreaza de la 0 plantagazda la alta ~i de la un organ la altul.

De~i prefera zonele mai calde molia se poate dezvolta ~i inzone cu c1imat mai rece, de .aceea pot apare ~i in tara noastrafocare ~i daune deloc de neglijat. Pe langa cartof ataca ~i alteplante din familia Solanaceae - tomate, vinete. Unele soiuri decartof sunt mai sensibile la atac comparativ cu altele. Tuberculiidaunati nu sunt buni pentru samanta, consum sau industri­alizare.

Acest daunator figureaza pe lista de carantina fitosanitaradeoarece exista riscul de a fi importat odata cu cartoful pentrusamanta, in depozitele in care a fost semnalata prezenta sapierderile pot fi totale in decurs de 30 de zile prin depreciereamasiva a tuberculilor.

Prevel1lire/combatere: Cartoful trebuie bine acoperit cupamant pentru a se evita depunerea oualor pe tuberculi sau inapropierea acestora. Pentru distrugerea larvelor ~i a adultilor sepot face tratamente cu diferite insecticide. Tratarea depozitelorin cazul pastrarii cartofului la temperaturi mai mari de 1DOC esteobligatorie. Pentru prevenirea infestarii masurile fito-sanitaresunt foarte importante. Trebuie recoltat tot cartofuI din camp ~i

evitata dezvoltarea samulastrei in anul urmator.Datorita modificarilor c1imatice ce afecteaza intreaga plan­

eta, 0 serie de boli ~i daunatori din cultura de cartof a carorprezenta este deocamdata neinsemnata vor cunoa~te in viitorulnu prea indepartat 0 extindere exploziva a arealelor lor. Perma­nenta monitorizarea a solelor, cunoa~terea biologiei ~i ecologieibolilor ~i a daunatorilor ce pot afecta gray culturile de cartof con­stituie principalele arme in prevenirea ~i controlul acestora.

Evolutia multianuala a conditiilor meteorologice, in zona Bra§ov

Drd.ing. Gheorghe Olteanu, Dr.ing.Sorin Chiru,Drd.ing. Laura Elena Dima

INCDCSZ Brasov

Inansamblul factorilor care contribuie la cre$terea plantelor$i formarea recoltei, conditiile c1imatice au un ral deosebit. LuandIn considerare conditiile c1imatice multi anuale din zona Bra$ov,acestea aU fost In general favorabile culturii cartofului. Bra$ovuleste situataln zona rece $i umeda (figura 1) caracterizata, Ingeneral, printr-un climat rece (media anuala a temperaturilor70C) $i umed (suma precipitatiilor anuale > 600 mm)

Figura 1. Zonele climatice ale Romaniei

FUNDAL~ Warm climatflof plains~ Se.acoast climateC22] Tempe.rate climate of hills~ CaDI climate aftBblelandsfilii Cold climate of mountains

N

~W--rF Es

62

Evolutia c1imatica din ultimii ani, In lume §i In zona Bra§ov,In contextul Incalzirii globale, a fost foarte nefavorabila culturiicartofului. Conditiile c1imatice din ultimii ani (seceta pronuntata)au impus ca cerinta tehnologica, utilizarea de soiuri tolerante §iaplicarea irigatiilor, solicitare la care majoritatea cultivatorilor nua putut raspunde din motive de ordin economic.

Pentru anul agrico12006-2007 (septembrie 2006-iunie 2007)evolutia climatica se prezinta In figurile 2 (suma precipitatiilorlunare) §i 3 (temperaturile medii lunare).

Suma preciptatiilor, In perioada septembrie 2006 - iunie2007 a fost In general mai scazuta decat media multianuala(MMA). Tn speciallunile aprilie, mai §i iunie au prezentat deficitede la 23.4 la peste 70 de mm comparative cu MMA. Aceasta acauzat probleme deosebite culturilor agricole.

Temperatura medie lunara In perioada amintita a fost mairidicata ca MMAIn majoritatea lunilor, cu exceptia lunii octombrie2006 care a fost mult mai rece. Cele mai calduroase luni au fostaprilie - iunie 2007, acestea fiind §i cele mai calduroase luni dinultimii 50 de ani.

Figura 2. Evolutia precipitatiilor In perioada septembrie 2006 ­iunie 2007 comparativ cu MMA

tM1:1;J0:J7

ml',v,,'A.

Dur

63

Figura 3. Evolutia temperaturilor medii lunarein perioada septembrie 2006 - iunue 2007 comparativ cu MMA

Un studiu efectuat la INCDCSZ Bra§ov, pe cca 100 ani(1910-2007), privind evolutia indicilor hidrotermici prezinta 0 di­namica constant descrescatoare, ajungElnd ca dupa anul 1970sa fie sub valoarea de 2 (optimul pentru cre§terea plantelor §iacumularea productii1or variaza intre 2-3). Mai jos este prezentatmodul de calcul §i interpretarea rezultatelor (Buiuc, INMH):

K=(0.6H+Q) /0.1XtO

K =coeficientul hidrotermicH =totalul preciptiilor cazute In intervalul noiembrie - martie0.6 =coeficientul de Inmagazinare In sol a apei provenite dinprecipitatiile cazute In perioada noiembrie-martieQ =cantitatea de precipitatii din intervalul sezonului respective(K1 ....K4)no= suma temperaturilor >00 din sezonul respectiv

64

Figura 4. Evolutia §i tendinta indicelui hidrotermic (1910-2006)K1 :::: inervalul aprilie-mai (fenofaza: plantat-rasarit)

2.00

fl',fiC

~ @i ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ i 1~ ~ ~ ~ @~ ~ ~ ~PN~C'8lliEl

Figura 5.. Evolutia §i tendinta indicelui hidrotermic (1910-2006)K2 :::: inervalul aprilie-iunie (fenofaza: plantat-Tmbobocit)

6,CO

5,00

~E 2,00

1M

65

Figura 5. Evolutia ~i tendinta indicelui hidrotermic (1910-2006)K3= inervalul aprilie-iulie (fenofaza: plantat - inflorit)

>"E 3.0~!i .

~ 2',,50

Q 2cOD

~

~ ~ ~ ~ y r t L ~ ~ ~ ~ • • ~ ~ ~

; ; ~ ~ ! ~ ~ ~ ; g ~ i ! ! ~8 aP'J?-rH;;~d~

Figura 6. Evolutia ~i tendinta indicelui hidrotermic (1910-2006)K4 =inervalul aprilie-octombrie (fenofaza: plantat - maturizare)

66

Consecinte ale schimbarilor de clima aSlLlpra plantelorde clLlltura !ji a florei spontane:

- diminuarea productiei (cantitativ l?i calitativ)- aparitia de agenti patogeni noi- disparitia unor speci din flora spontana- reducerea biodiversitatii- restrangerea arealelor de culturaStrategii pentru diminlUlarea efectelor incalzirii globale:1. monitorizarea evolutiei resurselor2. identificarea de specii l?i populatii rezistente/ tolerante3. ameliorarea pentru rezistenta la stresul termo-hidric4. cultivarea de soiuri rezistente/tolerante5. promovarea de tehnologii pentru protejarea rezervelor de

apa din sol

67

Stresul termohidric - un nou pericol pentrucultura cartofului

Rezultate privind unele procese fiziologice la cartof unfunctie de soi ~i niveiul de aprovizionare cu apa un conditi~

ile pedoclimatice din zona de cample din sudul tarii

Dr.ing. Aurelia DiaconuCentrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe

Nisipuri Dabuleni

Sinteza rezultatelor experimentale cu privire la consumul deapa al cartofului l?i nivelul productiilor realizate, ca valori medii pezone de cultura, In relatie cu conditiile naturale, arata ca In zonade stepa l?i silvostepa precipitatiile acopera numai cca 36% dinnecesarul de apa a culturii, cu un deficit de 460 mm, ceea ceIimiteaza productia medie la 20 tlha. Tn zona colinara precipitati­ile acopera cca. 51 % din necesarul de apa, cu deficit de 320mm, asigurand 0 productie medie de 26 t/ha; In timp ce In zonamontana precipitatiile acopera 67% din necesar, cu care sepoate realiza 0 productie medie de 30 tlha (tabelul 4)

Deficitul mare de apa, evidentiat pe zone ecologice, indicanecesitatea irigatiei pentru marirea nivelului l?i a constantei pro­ductiei de cartof. Astfel, In zona de stepa l?i silvostepa sunt nece­sare Tn medie 8-10 udari, Tn zona colinara 5-7 udari l?i chiar Tn

.zona considerata umeda de munte 2-3 udari. Numarull?i repar­tizarea udarilor depinde In primul rand de conditiile concrete aleanului l?i soiul cultivat.

IANO$I (2000) precizeaza ca zonele cu potentialul naturalcel mai scazut nu trebuie sa fie cele mai neindicate culturii carto­fului, aceste zone prezentand resurse ecologice valoroase, careTn conditii de irigare, combinate l?i cu diferite masuri tehnologice,pot concura la realizarea unor productii superioare celor real­izate Tn zone traditionale, considerate mai favorabile.

Tn cazul unui deficit hidric mai mare, cre§terea Inceteaza,frunze/e se rasucesc, schimburile gazoase se reduc, iar intensi­tatea proces!:'lui de respiratie depa§e§te pe cea a procesului defotosinteza. In general intensitatea respiratiei plantelor provenitede pe solurile cu deficit hidric este mai mica decat cea a plantelorcultivate pe soluri cu umiditatea normala.

68

S-au facut determinari la plante ~i s-a constatat ca factoriiluati in studiu au avut 0 influenta foarte mare asupra reactieicartofului la conditiile de mediu. Cercetarile aufost efectuate cu6 soiuri de cartof, cultivate pe sol de tip cernoziom ~i sol nisipos,in conditii de irigare 80% din IUA ~i neirigat. Soiurile luate instudiu au fost: Agata, Sante, Rozana, Tentant, Amelia ~i Tampa,care au fost cultivate pe cernoziom la Amara~tii de Jos ~i pe solnisipos la DabulenL Soiurile studiate au fost cultivate in urma­toarele variante de irigare : neirigat, irigat la Pmin =50% Lu.a./50cm, irigat la Pmin = 80% Lu.a./50 cm. Varianteleau fost cultivatein lizimetre.

La plantele de cartof s-au recoltat probe de frunze in feno­fazele de buton ~i inflorit ~i s-au efectuat urmatoarele deter­minari: cantitatea die apa ~i sUibstan~a IUscata un frUlnze,concentra~ia sucullUi vacuolar foliar, variatia diuma a tran=spiratiei prin frunze, intell1lsitatea fotosDlI1Itezei.

Cantitatea de apa din frunze a oscilat in Jaza de buton intre85% la soiul Agata ~i 89,3% la soiul Rozana ..S-a constatat 0

hidratare foliara ridicata la toate soiurile studiate din cauza rez­ervei de apa optime din sol asigurata de precipitatii1e cazute inacest interval (tabelul 1). Cantitatea de substanta uscata dinfrunze a inregistrat urmatoarele valeri: 13-15% la soiul Sante,11-12% la soiulAmelia, 12-14% la soiul Tampa, 11-15% la soiulAgata ~i .10-14% la soiul Rozana.

Tn conditiile c1imatice din aceasta fenofaza concentratia su­cului vacuolar a fost influentata mai mult de soiul studiat decatde plafonul minim. Soiurile Sante ~i Tampa au inregistrat valoricuprinse intre 2,0-2,9% , soiul Rozana intre 1,5-1,8% iar soiulAgata a inregistrat cele mai ridicate valori atingang 4,5-5%.Soiurile care prezinta valori mari ale concentratiei sucului vacuo­lar se adapteaza mai u~or la conditii de stres termohidric, fiindmai rezistente la seceta.

Tn fenofaza de inflorit (iunie) cantitatea de apa la nivel foliars-a mentinut ridicata la toate soiurile studiate, situandu-se intre85-91 %. Cantitatea de substanta uscata in frunze a oscilat intre9% la soiul Rozana ~i 15% la soiurile Agata ~i Tampa. Concen­tratia sucului celular s-a diferentiat intre soiuri, inregistrandu-se

69

valori maxime tot la soiul Agata (5,3-5,6%). Hidratarea foliararidieata In aeeste fenofaze a influentat pozitiv ritmul de ere~tere

al plantelor de eartof, avand un aparat vegetativ foarte dezvoltat.Intensitatea transpiratiei afost influentata atat de faetorii c1i­

matiGi (temperatura aerului, umiditatea relativa, precipitatii) cat ~i

de soiurile studIate. Variatia diurna atranspiratIei a seos In evi­denta valori euprinse Intre 8,1-15,0 9 /10 9 s.p. la ora 8dimineata la toate soiurile. Laamiaza (ora 12) valorile transpi­ratiei au ereseut odata eu ridiearea temperaturii aerului la 280 C~i seaderea umiditatii relative la 50%. Astfel, la soiul Sante in­tensitatea transpiratIei a atins 23,6 gl 10 9 s.p. iar la soiul Agata23,1 gl 10 9 s.p. La ora 16 intensitatea transpiratiei foliare aseazut la toate soiurile, fiind euprinsa Intre 9,2 - 18,1 gl 10 9 s.p.(tabelul 2).

Intensitatea fotosintezei afost influentata de eonditiile c1i­matiee, soiul studiat ~i·fenofazele de vegetatie. Astfel, In feno­faza de buton s-au Inregistrat urmatoarele valeri: 43-59 mgs.u.ldm2/8 ore la soiul Sante, 58-75 mgs.u.ldm2/8 ore la soiulAmelia, 43-75 mg s.u.ldm2/8 ore la soiul Tampa, 70 - 89 mgs.u.ldm2/8 ore lasoiul Agata ~i 56 -70 mg s.u Idm2 18 ore lasoiul Rozana. Este de remareat faptul ea soiul Agata a Inregistrateel mai mare potential fotosintetie In aeeasta fenofaza (tabelul3).

In fenofaza de Inflorit, faza de aeumulari maxime la plantelede eartof, a creseut intensitatea fotosintezei iar asimilatele sunttransportate la nivelul tubereulilor. Soiurile Agata ~i Tampa auInregistrat valori medii zilniee euprinse Intre 54-90,5 mgs.u.ldm2/8 ore.

70

Tabeiui 1Variatia unoI' indici fiziologici la cartoful cuitivat pe

solurile nisipoase in functie de varianta de irigare in feno~

fazele de buton ~i inflorit

Neiri atlrigal

50% din 86.6 13,4 2.7 86,8 13,4 2,7Sante IUA

Ingat80% din 84,7 15,3 2,9 84.7 i5,3 2.5

IUANeirigal 88,0 12,0 3,2 88,0 12,0 ~

Iriga!50% din 87.8 12,2 3,8 87,8 12,2 4,2

Amelia IUAlrigal

80% din 88,7 11,9 3,6 88,7 11,3 4,3IUA

Neirigat 85\.~,_~--Ingaf-~

50% din a7,O 13,0 2,1 85,0 15,0 2,9Tampa IUA

lrigal,80% din 87.1 12,9 2,4 87,1 12,9 3,0

IUANelrigat 85,0 15,0 5,0 85.0 15,0

lrigal50% din 88,0 12,0 4,5 88,0 12,0 5,3

Agala IUAlrigal

I80% din 88,7 11,3 4,9 88.7 11,3 5,4IUA

Nelrigat 85,5 14,5 1,5 85,5 14,5 2.0Iriga!

50% din 89,3 10,7 1.8 89,3 10,7 2,2ROZEma lUA

--Ingar-_o;.~=-__

80% din 86.0 14.0 i,7 91,0 9.0 2,4IUA

71

Talbel II1r.2.

Variatia fotosill1tezei la cartofUlI cUiltivat pe solUirile lI1isipoase,

ifll1 mg s.U1.**/dm2/8 ore ifll1 fell10fazele de IbUitOIl1 §i ill1f~orit

santeIri.gat 50% dln

IUAIrigat 80% dln 59 70

IUANeirigal58 62

64.5

60,0

72

Amelia

Tampa

Agata

Rozana

trigat 50% din73 79 76,0

IUAIrigat 80% din

60 69 64.5IUANeiri~ .. 89 ~-

Irigat 50% din 70 98 79,0IUA

Irlgat eO% din 84 96 90,0IUA

Neiri at 68 70 69,0Irigat 50% din

56 68 62,0IUAIrlgat eO% dln

70 72 71,0IUA

label nr.3.Variatia diuma a transpiratiei (9/10 9 s.p.**) in luna iunie

la cartoful cultivat pe solurile nisipoase

12,6 15,3 12,0

21,3 9,2 13,5

16,7 18,1 14,7

19,1 10,0 12,9

16,2 9,4 12,8

17,4 12,3 14,7

8,2

9,6

12,8

14,5

Neirigat

Neiriga! 10,1

Nelr! atlrigat50% din

IUA

lrigat 50% dinIUA

.lrigat 80% din-~I-----"IUA 8,1

Sante

Tampa

lrigat 50% din IAmelia f_____-:-:----,-I'7U7-:AC:-:::---+-~9-,3~_+_---~_+_---f_____---___j

lrigat 80% dinIUA

Iriga! 80% dinIUA

15,0 17,3 14,1 15,4

Nefrigat 9,9 23,1 13,8 15.,4

12,09,4

19,4 10,1 12,7

16,9 11,8 I 13,4

17,0

16,0 12,5 I 12,4-------_._.-..-1---------

18,6 9,2 I 13,8

8,8

9,8

Iriga! 50% dinIUA

Irlga\~~djn I 11,5

Irigat 80% din·IUA

lngatl~~bdin. I. 8,7

""~-Nelngar--- 13,6

Agata

Rozanaf--:-:-~":-'-:--=---l----+-------+---------cf-------j

**s.p. - sUbstanta proaspata

Cantitatea de apa Tn frunze Tnregistrata Tn fenafaza de butana fast influentata de cantitatea de precipitatii cazuta Tn aceastaperiaada. Valarile Tnregistrate au fast cuprinse Tntre 89,4% lasaiul Tampa §i 92,9% la saiul Agata.

Cantitatea de substanta uscata Tn frunze a ascilat Tntre 7,1 %la saiul Agata §i 10,1 % la soiul Amelia (tabelul 4). Cancentratiasucului vacuolar a fast influentata de saiul cultivat §i varianta deirigare.Valarile au fast cuprinse Tntre 1,8% la saiul Tampa §i5,0% la saiul Agata.

73

label nr.4Variatia unor indici fiziologici la cartoful cultivat pe cemozuom

$Oiul

Agata

~-~'Sante

Tampa

Amelia

Tentant

SUbstantauscata %

7,1

Conoentratiasucului vacuolar %

5,0

Hidratarea foliara ridicata in aceasta fenofaza a permis des­fal;)urarea in optim a celorlalte procese fiziologice. Astfel, inten­sitatea transpiratiei a prezentat 0 variatie diurna, fiind influentatade factorii c1imatici l;)i agrotehnici.

Dimineata la ora 8 valorile transpiratiei foliare au fostcuprinse fntre 3,2 g/ 10 9 s.p.!ora la soiul Rozana l;)i 4,8 9 / 10 9s.p.!ora la soiul Sante.

La amiaza (ora 12) odata cu ridicarea temperaturii aeruluila 28°C l;)i scaderea umiditatii relative la 50%, s-a intensificatevaporarea apei prin transpiratie. Valorile transpiratiei au fostcuprinse fntre9,5 g/ 10 9 s.p.!ora la soiul Tampa l;)i14,2 g/ 10 9s.p.! ora la soiul Tentant. De mentionat ca soiurile Agata, Tentantl;)i Amelia au inregistrat valori maxime ale intensitatii transpiratieila ora 16. Valorile medii zilnice au oscilat intre 7,4 g/ 10 9 s.p.!ora la soiul Tampa l;)i 11,4 g/ 10 9 s.p.! orala soiul Tentant(tabelul 5).

74

label m.S.Varialia diurna a transpiratiei foliare in fenofaza de buton

la cartoful cuitivat pe cerniziom, in 9/10 9 s.p.

Sante

Amelia

Tampa

Tn varianta de irigare la plafonul minim de 50% din Lu.a.valorile intensitatii transpiratiei au fost mai reduse comparativ cuvarianta in care umiditatea solului s-a mentinut deasupra pla­fonului de 80% din LU.a. Astfel, In primul caz s-au Inregistrat ur­matoarele valeri: 2,9-3,5 g/ 10 9 s.p.! ora la ora 8 dimineata,8,5-16,5 g/ 10 9 s.p.! ora la ora 12 ~i 7,4-12,0 g/ 10 9 s.p.! ora laora 16. S-a constatat 0 diferenta mare privind intensitatea tran­spiratiei foliare la soiurile studiate deoarece fac parte din grupediferite de timpurietate.

Tn faza de Inflorit, la plantele de cartof unde plafonulminim de umiditate s-a mentinut deasupra nivelului de 80% dinLu.a valorile transpiratiei foliare au fost ridicate, inregistrandu­se la ora 16 Intre 5,0 - 17,5 g/ 10 9 s.p.! ora.

Atunci cand plantele sunt bine aprovizionate cu apa bilantulhidric este pozitiv, stabilindu-se un echilibru Intre absorbtie ~i

transpiratie.

75

La plantele de cartof din varianta neirigata valorile tran­spiratiei au fost mai reduse, fiind cuprinse intre 5,4 - 10,4 g/ 109 s,pJ ora .Ia amiaza 9i 3,5 - 6,0 g/ 10 9 s. p.l ora la ora16(tabelul 6).

Tabelil.ll nr. 6.Variatia diurna a transpira~iei foliare in fenofaza de inflorit

la cartofui cultivat pe cemoziom, in 9/10 9 5.1'.

Rozana

Tentant

Amelia

Intensitatea fotosintezei a fost influentata de potentialul ge­netic al. soiului 9.i de actiuneacumulata a factorilor c1imatici speci­fici zonei de cultura. La inceputul lunii iunie (13.06)valorilefotosintezei au fost cuprinse intre 23, 1~ 82,9.mg s.u.ldm2/8 ore(tabelul 7).

Spre sfar9itul lunii iunie fotosinteza a inregistrat valoricuprinse intre50,9 - 69,7 mg s.u.ldm2/8 orela plantele undeumiditatea solului a fost mentinuta deasupra nivelului de 80%din Lu.a. In varianta neirigata fotosinteza a inregistrat valori neg-

76

ative la soiurile Agata, Sante 9i Amelia, plantele gasindu-se subpunctul de compensatie. Soiurile extratimpurii cultivate in regimneirigat au ajuns la maturitate, asimilatele de la nivelul foliar fiindtranslocate in tuberculi.

Tabeh.li nr. 7.Variatia sezoniera a fotosintezei ( mg s.u.! dm2! 8 ore)

ia cartofui cultivat pe cemoziom

Soiul Varianta de DATAirigare 13 .06 2005 23. 06. 2005

Agata Neiriqat -16,550% Lu.a. 23,1 53,180% LU.a. 56,0 574

Sante Neiriqat . -9550% LU.a. 39,3 23,180% LU.a. 49,6 63,4

Rozatla Neirigat 22,050% LU.a 69,1 51,080% i.u.a. (3,1 697

Tentant Neiriqat 41.450% i.u.a. 80,2 63,280% LU.a. 82,9 73,1

Amelia Neirjgat -10,650% LU.a 40,0 46,080% i.u.a. 75,5 60.5

Tampa Neiriqat 22.(50% i.u.a. 76,6 45,480% LU.a. 79,1 50,9

Conciuzii:1. Soiurile care prezinta valori mari ale concentratiei sucului

vacuolar se adapteaza mai U90r la conditii de stres termohidric,fiind mai rezistente la seceta.

2. Cantitatea de substanta uscata in frunze a oscilat intre9% la soiul Rozana 9i 15% la soiurile Agata 9i Tampa.

3. Concentratia sucului celular s-a diferentiat intre soiuri, in­registrandu-se valori maxime tot la soiul Agata (5,3-5,6%).

77

4. Hidratarea foliara ridicata fn aceste fenofaze a influentatpozitiv ritmul de crel?tere al plantelor de cartof, avand un aparatvegetativ foarte dezvoltat.

5. Intensitatea transpiratiei a fast influentata atat de factoriic1imatici (temperatura aerului, umiditatea relativa, precipitatii) catl?i de soiurile studiate.

6. Variatia diurna a transpiratiei a scos fn evidenta valoricuprinse fntre 8,1-15,0 9 /10 9 s.p. la ora 8 dimineata la toatesoiurile. La amiaza (ora 12) valorile transpiratiei au crescut odatacu ridicarea temperaturii aerului la 280 C l?i scaderea umiditatiirelative la 50%. Astfel, la soiul Sante intensitatea transpiratiei aatins 23,6 g/ 10 9 s.p. iar la soiul Agata 23,1 g/ 10 9 s.p. La ora16 intensitatea transpiratiei foliare a scazut la toate soiurile, fiindcuprinsa fntre 9,2 - 18,1 g/ 10 9 s.p.

7. Intensitatea fotosintezei a fast influentata de potentialulgenetic al soiului l?i de actiunea cumulata a factorilor climaticispecifici zonei de cultura.

78

Masuri tehnologice speciale in cultivareacartofului in conditii de stres termohidric,

Dr.ing. Victor Donescu, Dr. Daniela Donescu,Drd.ing. Manuela Hermeziu, Ing. Radu Hermeziu

INCDCSZ Bral?ov

Apa este unul din factorii care influenteaza puternic nivelulproductiei la cartof. Deficitul de apa din sol poate anula efectulunor inputuri tehnologice ca fertilizarea, materialul de plantat decalitate, tratamentele efectuate, etc. Apa poate fi considerata celmai important factor limitativ de pr.?ductie care In mare masuradetermina l?i rentabilitatea culturii. In perioada de vegetatie con­sumul total de apa al culturii de cartof depal?el?te 500 - 700 mm,In timp ce precipitatiile naturale, Intr-un an normal, In aproapetoate zonele de cultura ating doar 250 - 450 mm. Chiar l?i pentruzonele foarte favorabile culturii cartofului, din depresiunile Tran­silvaniei, schimbarile c1imatice din ultimii ani au determinat undeficit major de apa, care afecteaza puternic culturile agricole.

Tn aceste conditii se impune adaptarea tehnologiei de culti­yare, astfeI Incat sa fie contracarate prin mijloace agrotehniceLlrmarile secetei prelungite. Pe langa tehnologie, 0 alta cale 0

constituie cultivarea soiurilor rezistente la stresul termohidric,~meliorate In conditiile tarii noastre. De asemenea, producereacJe material de. plantare In zone specializate din tara noastra, dinsoiuri autohtone, constituie 0 garantie suplimentara pentruoptinerea de productii bune, chiar In conditii de stres termohidric.Tfl~cest context, soiurile straine, importate fara testare la conditi­its de stres termohidric, del?i dau productii bune In primul an, Inanii urmatori pot prezenta 0 cadere de productivitate datoritaproblemelor de adaptare la conditiile de la noi.

Anii care debuteaza cu deficit de umiditate ridica 0 serie deprobleme. Apar diferentieri importante de tehnologie privind lu­crarile solului, plantarea, erbicidarea, aplicarea tratamentelorpentru controlul manei, combaterea gandacului din Colorado(care are 0 eclozare masiva), iar la culturile de samanta se puneproblema numarului mare de afide.

Tn anul 2007 s-au Inregistrat precipitatii foarte putine Incatimpul iernii, dar lipsa acestora s-a manifestat din toamna

79

anului trecut. Tn aceste conditii nici pregatirea de baza a terenuluinu s-a putut realiza la nivel optim In toate zonele. Pregatirea dinprimavara, cu respectarea masurilor de retinere a apei In sol, aavutmare importanta. Plantarea timpurie a fost In acest an salu­tara, cei care au reu:?it acest lucru au acum culturi deja bine dez­voltate, cu randurile Incheiate, plantele putand beneficia detimpuriu de resursele de apa, chiar daca au fost putine.

in continuare se recomanda mentinerea rezerVelor de apaprinlucrari de spargere acrustei. solului :?i eliminarea buruienilorconcurente, care ar putea consuma din apa disponibila. Apli­carea erbicidelor trebuie facuta tinand seama de conditiilespeci­fice unui an secetos, cand solul poate fi cu bulgari :?i continutmare de praf. Lipsa umiditatii. face ca pelicula de erbicid In cazulproduselor pe baza de metribuzin sa nu se formeze. In felulacestaeficacitatea metribuzinului se reduce foarte mult. Oacasolul contine bulgari semintele de buruieni vor Incolti la adapos­tullor, lasand nberacalearasaririi buruienilor.

Pentru a mari .eficacitatea produselor cu metribuzin estenecesara 0 aprovizionare a solului cu apa, care sa ajute for­mElrea peliculei de erbicid care protejeaza solul. Este cunoscutfaptul ca semintele care Incoltesc :?i Incearca sa strabataaceasta pelicula vor pieri.

AnH seceto:?i., din punctde. vedere teoretic, sunt ani In carese pot face economii .Ia fungicidele pentru combaterea manei.Se pot folosi fungicide de contact, care.ln general, sunt mai ief­tine.Totu:?i, nu trebuiesa facem confuzie.lntre seceta din sol :?iaversele de ploaie care sunt destul de frecvente In ace:?ti ani,averse care nufac altceva decat sa umezeasca foliajul iar pefondul temperaturilor ridicate mana se poate manifesta. Oeci,tratamentele nu trebuie neglijate.

Se :?tie ca In anii seceto:?i atacul insectelor este mai agresiv,In conditii de caldura eclozarea larvelor gandacului din Cooradoeste masiva, pagubeleau loc In timp foarte scurt prin defolierearapida a tufelor.

Aplicarea insecticidelor esteinevitabila, atentia trebuie con­centrata asupra substantelor active din produsele destinatecombaterii. Produsele pe baza de piretroizi trebuie aplicate peracoare, seara sau dimineata, cand temperatura aerului nu de-

80

par;;er;;te 20-22°C, Tn caz contrar fiind lipsite de eficacitate. Cal­dura exagerata impune restrictiiprivind aplicarea acestor pro­duse iar aportul de apa prin irigare reprezinta 0 veriga importantapentru obtinerea unor recolte satisfacatoare.

In cazul producatorilor de cartof de samanta atentia trebuieTndreptata spre monitorizarea zborului afidelor care sunt princi­palii vectori Tn infectiile virotice.

in perioada de 'vegetatie a cartofului afidele se Tnmultescfoarte repede prin partenogeneza. Pornind de la un singur indi­vid pe metrul patrat, la a patra generatie vor rezulta 13 milioanede indivizi pe hectar, care la 0 greutate de 0,002 g/individ pot to­taliza 0 biomasa de 250.000 kg/ha, Unindivid extrage zilnic 0

cantitate de seva egala cu greutatea corpului, astfel ca dupa 0

singura generatie afidele consuma 30 - 40 t seva elaborata/ha.in anii secetor;;i sau cu un atac masiv al altor daunatori sau

boli, culturile debilitate de prezenta masiva aafidelor pot fj com­promise daca nu se intervine la timp. Infectia sistemica aplantelor cu virusurile transmise prin afide constituie principalacauza a reducerii randamentului la cartof r;;ide aici necesitateade a cultiva plante Iibere de virusuri r;;i In zone In care presiuneavectoare este mai scazuta.

Destul de rarse justifica necesitatea luptei Tmpotriva afidelorca daunatori directi. inmajoritatea cazurilor este necesara re­ducerea nivelului diseminarii virusurilor prin eliminarea vectorilor,suprimarea reiervelor biologice r;;i a surselor de virusuri interner;;i externeculturilor, aplicarea tehnologiei specifice culturilor decartof pentrusamanta.

in ultimii 30 de ani a predominat lupta chimica. Este nece"sara revizuirea strategiei de combatere aafidelor deoarece auintervenit schimbari profundeTn structura r;;i practicile agricole, Inposibilitatiile de utilizare a aficidelor organofosforice, carbamater;;i mai recentpiretroide de sinteza. Folosirea produselor chimicesub diferite forme (lichida, granule, praf) a devenit aproape 0

rutina. De aproximativ 20 ani In lupta Tmpotriva diseminariivirusurilor s-aulnregistrat 0 serie de er;;ecuri mai mult sau maiputin repetate. Poluarea mediului Inconjurator r;;i a apelor subter­ane pune In momentul actual In discutie problema retragerii depe piata a mai multor substante active.

81

Cartoful prezinta 0 rezistenta naturala fata de infestarea cuafide §i virusuri. La Inceputul perioadei de vegetatie procentulplantelor de cartof colonizatede catre afidele aripate variaza Infunctie de mai multi factori (soi, densitatea la plantare, Inaltimea§iculoarea plantelor, gradul de acoperire a solului). Tnmomentulaparitiei zborului de contaminare, nivelul infestarii prin afidelearipate sau tranzitorii poate atinge nivele mari In cazul In carecultura de cartof este tanara sau provine din minituberculi. Car­acteristicHe biologice ale afidelor §i mai ales fecunditatea lor seexprima maiintens pe unfoliaj tanar. Sensibilitatea foliajului latransmiterea virala §i nivelul infectiei tuberculilor aparuti dupatranslocarea virusului sunt mai mari daca plantele de cartof sunttinere In momentul infectiei. De aceea este bine sa se evite carasarirea plantelor sa coincida cu momentul zborului de conta­minare, deoarece riscul ca virusurile sa se instaleze rapid In cul­turi este mare.

Combaterea chimica a afidelor nu poate diminua nivelul in­fectiilorvirotice In culturile de cartof, deoarece reducerea popu­latiilor nu este suficienta pentru a Impiedica raspandireavirusurilor. Tn cel mai bun caz nu poate decat sa mentina nivelulinfectiei virotice la valoarea initiala. De aceea interesul combat­erii chimice este scazut sau chiar nulln cazullncare cultura decartofare 0 starefitosanitara mediocra §i este amplasata Intr-oregiune ciJ presiune vectoare foarte puternica.

Strategia de lupta Impotriva diseminarii virusurilor de tip non­persistent nu este identica cu cea folosita In cazul virusului de tippersistent, datorita modului de actiune diferit. Tn primul cazfolosireaaficidelorsimple are rezultate slabe, de aceea este in­dicata folosireaamestecurilor deaficide cu uleiuri minerale. Tnmultestate din vestul Europei aceasta practica este curentaiarrezultatele sunt promitatoare. Este indicata alegerea uneimetodede combatere a afidelor In functie de tipul de virus pre­dominant Tntr-o regiune, In scopul evitarii tratamentelor de asig­urare. Tn ultimii ani In Europa continentala §i de est a crescutfrecventa virusului Yal cartofului. Tn multe culturi de cartof auaparut su§e de M.· persicae cu rezistenta Incruci§ata la toate gru­pele de insecticide folosite (organofosforice, carbamati,

82

piretroizi), ceea ce poate avea efecte dezastroase asupra stariifitosanitare a culturilor.

Anul acesta datorita conditiilor climatice deosebite populati­ile de afide au cunoscut In prima parte a primaverii ~i verii 0 dez­voltare exploziva. De vina sunt nu numai temperaturile dinperioada de vegetatie cat mai ales cele din timpul iernii ~i aprimaverii, mai precis cele din lunile februarie-aprilie. Acesteasunt definitorii pentru intensitatea ~i precocitatea zborului afide­lor. Astfel In capturile vaselor galbene din prima decada a luniimai cea mai mare parte dintre afide a fost reprezentata de spe­cia Myzus persicae, principalul vector virotic la cartoful pentrusamanta. Acesta poate transmite toate tipurile de virusuri per­sistente ~i non-persistente. Zborul acestei specii a fost foartetimpuriu, plantele de cartof fiind In plina rasarire deci foarte vul­nerabile la infectia virotica.ln general M. persicae apare In cul­turile de cartof pentru samanta din zona Bra~ov la Inceputulluniiiulie ~i are un maxim de zborla mijlocul acestei luni. Un al doileazbor maxim apare la jumatatea lunii agust-Inceputul lunii sep­tembrie.

Producatorii de cartof pentru samanta care au aplicat pro­duse sistemice pe tuberculii pentru samanta sau In bilon 0 datacu plantatul au reu~it sa protejeze culturile de cartof de iminentainfectie virotica vehiculata de cel mai periculos vector.

I~ urmatoarea perioada temperaturile au crescut cu multpeste pragul optim de zbor al afidelor, In unele zile atingandchiar pragul de mortalitate (+300 C), de aceea capturile au fostslabe calitativ ~i cantitativ. Tn continuare, In functie de conditiileclimatice ale zonei producatoare de cartof pentru samanta, suntindicate tratamente foliare cu produse diferite care sa nu fa­vorizeze fenomenul de rezistenta al afidelor fata de anumitegrupe chimice. Culturile de cartof pentru samanta trebuie mon­itorizate In permanenta pentru a cunoa~te situatia dinamicii, aintensitatii zborului ~i structura populatiilor de afide. Numai pebaza analizei datelor puse la dispozitie de capturi se pot lua de­cizii corecte In ceea ce prive~te frecventa ~i numarul de trata­mente Impotriva afidelor.

Cartoful este 0 planta care necesita cantitati mari de apa Inmomentul tuberizarii, moment care coincide cu perioada Inflorit-

83

ului. Lipsaacuta a apei Tn aceasta perioada critica lmpune,acolo unde este posibil, irigarea culturilor.Aceasta presupuneexisten1a sursei de apa, a sistemului de iriga1ie ~i necesita ame­najarea complexa a terenului.

Utilajele pentru iriga1ii sunt costisitoare ~i se amortizeazaTntr-o perioada mai lunga de limp, dar eficacitatea lucrarilor seface repede sim1ita. Calitatea recoltelor este mult Tmbunata1ita,se preTntampina craparea tuberculilor (care apare cand perioad­ele secetoase alterneaza cu cele umede) sau puirea (cand tu­berculii intra Tn repaus urmat deie~irea lor din repaus ~i

formareaunor tuberculi mici). Culturile irigate presupun 0 re­sponsabilitate mai mare privind tratamentele contra manei.

ConcluzieNu se poate spune ca un an secetos ne absolva de griji.

Dimpotriva, un an secetos poate ridica probleme agronomice lafel de mari ca unul umed, problemele sunt Tnsa de alta natura,iar grija ~iresponsabilitatea trebuie sa fie marite.

84

La aniversare

Ing. Radu Hermeziu, INCDCSZ Bra~ov

Cat de grea devine misiunea de a a~eza pe hartie activitateade 0 viata a unui om care ~i-a dedicat Intreaga energie pentrupromovarea unei plante -cartoful - 0 viata de 85 de ani?!

Cum am putea prezenta experienta unui astfel de om... saIncepem cu anii de studii, cu primii ani de productie sau poate cuo statistica privind numarul de articole ~i car1;i pe care le-a scris?!

Probabil ar fi 0 prezentare searbada ~i seaca, poate obosi­toare. Probabil ar trebui sa Incepem cu Intrebarea: ce II deter­mina pe acest om sa lupte, sa se zbata pentru planta pe care 0

iube~te ...cartoful?!De unde gase~te atata energie sa umble prin tara cu trenul,

sa vorbeasca, sa convinga ca aceasta planta merita mai multaatentie? Poate ar fiinteresant ca 0 astfel de existenta sa fieprezentata cu Impliniri dar ~i insuccese, sa fie expusa ca 0 istorievie ce a strabatut deopotriva timpuri bune ~i rele.

Cum trebuia sa ai ideile structurate ~i sintetizate candapareai In fata demnitarilor de partid ~i de stat In timpurile tre­cute, atunci cand agronomii trebuiau sa dea productii record ~i

nici 0 palma de pamant nu trebuia lasata nelucrata?!Probleme multiple trebuiau rezolvate In mod eficient cu posi­

bilitati reduse,Anii tranz1tiei au adus multa nefericire In sufletul acestui om:

unitati performante In producerea cartofului de samanta s-auprabu~it, au aparut unitati ~i firme noi cu alte conceptii ~i obiec­tive.

Dorinta de a Inscrie cartoful pe orbita corecta Insa a ramasaceea~i.

Poate ar trebui sa vorbim despre numarul tinerilor carora le­a calauzit primii pa~i In specialitate, despre zecile de doctoranzipe care i-a Indrumat, deschizandu-Ie orizonturile cunoa~terii. Dar~i aceasta ar fi doar 0 statistica oarba. Cati tineri nu au beneficiatde sfaturile, grija, Indrumarile, dar ~i criticile ~i mustrarile, parin­te~ti de altfel, ale acestui om?! Grice lista am Incerca sa facem,probabil nu ar fi completa ~i cu siguranta multi s-ar simti frustratica au fost uitati.

85

Ceea ce-I caracterizeaza pe acest om este pasiunea, iarobiectivul este unul singur: CARTOFUL. Tot ce a rezultat dinaceasta pasiune, sau altfel spus, partea vazuta - articole, car1;i,doctoranzi - sunt rezultatul iubirii nemarginite fata de planta decartof, planta ce pune la grea incercare maiestria de a fiagronom.

Din toate cele spuse, cred ca ati ghicit despre cine esteyorba.

Cel care 9i-a inchinat existenta plantei de cartof este Dom­nul Doctor DocentMATEI BERINDEI.

Noi cei Ce existam in aceasta bran9a ramane sa ne punemcateva intrebari:

De unde gasiti atata energie 9i putere Domnule MateiBerindei?! Care este secretul tineretii dumneavoastra ve9nice?!

86

Dr.ing Emeric Bede promotor al dezvoltarii carto a

fului de samanta in judetul Harghita

Dr.ing. Galfi Nandordirector S.C.D.C. Miercurea-Ciuc

Conducerea, personalul angajat de la Statiunea de Cerc­etare-Dezvoltare pentru Cartof din Miercurea-Ciuc impreuna cutoti colaboratorii sai, speciali~tii din judetul Harghita ~i din altezone de producerea cartofului de saminta din tara, aduc un re­spectuos ~i binemeritat "La multi ani" cu ocazia implinirii a fru­moasei varste de 70 de ani.

Nascut in anul.1938 pe meleagurile covasnene, la Valea­Cri~ului, unde a petrecut ~i ucenicia, in anul 1962 a absolvit fac­ultatea de Agricultura, sectia maghiara, din cadrul InstitutuluiAgronomic "Dr.Petru Groza" din Cluj-Napoca, obtinand diplomade inginer agronom.

Dupa terminarea facultatii incepe 0 activitate de peste 40 deani, dedicata cartofului, in special cartofului de samanta, ceace i-a adus multe succese ~i satisfactii profesionale. Tn anul 1965participa la intocmirea ~i elaborarea Programului national deproducerea cartofului de samanta din Romania prin studiulprivind ZoneIe inchise pentru producerea cartofului de samantaCiuc ~i Lazarea, din judetul Harghita. Tntre anii 1966-1980 estecolaborator la fundamentarea organizarii ~i coordonarii unitati10rproducatoare de cartof samanta din zonele inchise. Ca rezultatal muncii ~i a eforturilor sale depuse, in aceste zone se produceanual cartof de samanta pe 0 suprafata de peste 6200 ha dinverigi superioare ~i se certifica anual peste 100.000 t.

Ca un cercetator dornic de afirmare, in anul 1966 a depistatpentru prima data in Romania, prezenta nematodului comun altuberculilor de cartofi (Dithylenchus destructor) ~i nematodultulpinilor ~i a tuberculilor (Dithylenchus dipsaci). Tntre anii 1973­1977 executa mai multe cercetari ~i studii privind raspandireaprincipalelor boli ~i daunatori la tuberculi de la cartofi cuprecadere la cartoful de samanta produs in judetul Harghita.

Timp de peste zece ani activeaza cainspector ~ef ~i coor­doneaza activitatea Inspectoratului pentru calitatea seminte10r~i materialului saditor din judetul Harghita.

87

Tn perioada 1974-1980 la invitatialnspectiei de Stat pentruCalitatea Semintelor9i Materialului Saditor din Ungaria, anualeste invitat sa participe la perfectionarea privind producerea,controlul, certificarea 9i circulatia semintelor 9i a materialuluisaditor.

Tn toamna anului1980 se impline9te un vis mai vechi ad-luiing. Bed6 Emeric, impreuna cu regretatul ing.Pakot Alexe, di­rectorulgeneral al D.G.AA Harghita, cualti speciali9ti de marcadin judet .9i de la LC.P.C Bra90v, participa activ la comasareaterenurilor .In vederea infiintarii. Statiunii de Cercetare 9i Pro­ductie a Cartofului din Miercurea-Ciuc. Timp de 13 ani, perioada1980-1987 §i perioada1994-1999 este directorul statiunii iar inperioada1987-1994 este secretarul 9tiintific 9i coordonatorulproducerii cart0fului de samanta dinverigi superioare. La in­ceputulinfiintarii statiunii face un efort deosebit pentru a .adunain unitatea de cercetare cei mai valoro9i tineri speciali9ti 9i aforma o.Hchipavaloroasa,competitiva invederea rezolvariiobi.ectivelor pentru care a fost infiintata statiunea. La vremeaaceea unitatea a avut un grup dE( cercetatori format din 14 spe­ciali9ti,lucrand la toate speciilecultivate in judet, sustinand anualo sesiune9ti.intificainterna, atat pentru cercetatori cat9i pentruspeciali9tii dinjudet. Ideile sale novatoare, de mare actualitate 9ide viitor aufostconcretizate in teza de doctorat cu titlul "CERCETARI PRIVIND TMBUNATATIREA PRODUCERIICARTOFULUI PENTRU SAMANTA TN ZONELE TNCHISE DIN,JUDE;IUL HARGHITA", lucrarea fiind coordonata cu maremaiestrie de Prof. dr.doc.9t. .Matei Berindei, membru AS.AS.Lucrarea a fost sustinuta publicrn anul 1990 la Universitatea de$tiinteAgricole din Bucure9ti.

Fiind mereu dornic. de a lucra mai eficient, de a face cevanou,util,cu un grad inalt 9tiintific, initiaza studii privind zboruloraralafidelor vectoare de viroze 1n conditiile ecologice din de­presiunea Ciucului. Pe baza unor studii ecologice, agrometeoro­logice infiinteaza in anul 1986 Centrul de producere amaterialului clonal de la Pauleni-CiuG, situat in zona padurilorconifere din Muntii Ciucului, la 0 altitudine de peste 1200 m.

Tn urmatorii~ni face eforturi deosebite pentru a efectua in­vestitiile necesare dotarii, echiparii laboratoarelor. Proiectul lui

88

este bine fundamentat economic, ~tiintific ~i sustinut de direc­torul Trustului Cartofului, dr. ing. Manoiu loan, dar intervine in­vidia din partea unora ~i proiectul nu poate fi concretizat. Pacat,azi aveam un centru dotat, pus la punct, functional ~i eficient, cuirigatii, conform cerintelor UE. Acest camp clonal functioneaza ~i

astazi, cu 0 dotare modesta, producand cartofi de samanta decea mai buna calitate din tara, unde anual se poate produce peo suprafata de 15-16 ha cartofi de samanta, folosind 0 rotatie de5-6ani.

Tn vederea reducerii duratei de producere a cartofului desamanta ~i de a Introduce cat mai repede soiurile noucreate,soiurile create la S.C.D.C. M-Ciuc ~i altele cerute depiata, cu eforturi financiare proprii ale unitatii, Infiinteaza In anul1996 laboratorul de biotehnologie, care pe vremea respectiva afost apreciat ~i de cei de la firma Monsanto.

In perioda 1996-1998 participa la mai multe cursuri de per­fectionare internationale,dintre care cele mai importante au fosturmatoarele: la Academia de Management German din Celie(1996), documentare In Olanda la centrele din Emmelord ~i Wa­geningen (1997), la Universitatea din Charlotte.-Town din InsulaPrince Edward Island, Canada avand ca tema Producerea, pre­lucrarea ~i valorificarea cartofului precum ~i a materialului sadi­tor (1998).

Munca sa, activitatea sa ~tiintifica este recunoscuta ~i Inanul 1996 obtine titlul ~tiintific de cercetator principal gradul I.Anual organizeaza sesiuni ~tiintifice interne la Statiune ~i par­ticipa cu referate de Inalta tinuta ~tiintifica la sesiuni ~tiintifice dintara ~i din strainatate. In vara anului 1995 este invitat la PrimaConferinta Nationala de cercetare a nisipurilor din Ungaria, cutema: Agricultura durabila In conditiile nisipurilor din zonaNyfrseg, Ungaria.ln anii 1997-1999 p~rticipa la simpozioane in­ternationale la Debrecen ~i Karcag din Ungaria, cu tema: Prob­lemele cercetarii ~tiintifice In tarile Invecinate.

Participa activ In programele de cercetare ~i de colaborareinternationala cu Academia de $tiinte din Ungaria, Institutul deCercetare pentru Cereale din Martonvasar, Universitatea de $ti­inte Agricole, sectia Cercetare Cartof din Keszthely, Universi­tatea de $tiinte Agricole Debrecen, centrele de Cercetare din

89

Nyiregyhaza ~i Kisvarda din Ungaria, Institutul de Cercetare dinMihalovece din Siovacia, Firma Norika din Germania.

Ca 0 recuno~tinta a muncii ~tiintifice depuse ~i a rezultatelorobtinute pe plan international, In anul 1998 i-se acorda distinctia"MerituIAgricol" ~i "Cetatean de Onoare al Universitatii Agraredin Debrecen", Ungaria.

Tn perioada activitatii sale deosebit de fertil ~i valoros, a pub­licat peste 55de articole In reviste de specialitate, In anaIe, atatIn limba romana cat ~i In limba sa materna. Anual a sustinut maimulte lectii, instruiri pentru promovarea progresului technic, a~tiintei producatorilor de cartofi pentru samanta din judet, lasandIn memoria oamenilor imaginea unui om de ~tiinta exigenta.,pri­ceputa ~i devotata. A colaborat excelent cu "A$I $1 PRIETENI AICARTOFULUI", cu cei care a avut relatii prietene~ti, pe taram~tiintific.

Parerile sale au avut 0 remarcabila baza ~tiintifica, corecti­tudinea sa a fost ~i rarTlane un exemplu de urmat de catre gen­eratia mai tanara, a fost ~i este un om de ~tiinta care a avutcontributiiremarcabile In elaborarea technologiilor de producerea cartofului pentru samanta, zonarea cartofului de samanta ~i

promovarea soiurilor noi de cartof din Romania.

90

Academia de ~tiinte Agricole §i Silvice "Gheo~

rghe lonescu ~i§e§ti"la a 80~a aniversare.

INCDCSZ Bra§ov la 40 ani.

Dr.ing. Sorin Chiru, Drd.ing. Gheorghe Olteanu,Dr.ing. Victor Donescu,

INCDCSZ Brasov

In data de 31 mai 2007 a avut loc la Academia de $tiinteAgricole ~i Silvice "Gheorghe lonescu $i~e~ti" aniversarea a 80ani de la infintarea ICAR-lui. Din cuvantarea Pre~edintelui, Aca­demician Cristian Hera am spicuit:

"Ideea unei Academii, ca simbol al unitatii spirituale a int­electualilor din agricultura, este mai veche decat actul de infi­intare, anul 1969 al actualei Academii de $tiinte Agricole ~i

Silvice, aceasta idee avand radacini adanci in trecutul framan­tarilor de a~ezare pe faga~ modern al unei astfel de institutii".

"In anul 1927 se infiinteaza Institutul de Cercetari Agronom­ice al Romaniei (ICAR) cu retea de statiuni experimentalezonale, prin Inaltul Decret Regal' nr.1205/4.05/1927), in careseprevad obiectivele, atributiile ~i patrimoniul institutului, iar in anul1932 estepromulgata prih Inaltul Decret Regal nr. 1676 "LEGEApentru modificarea mai multor articole din legea initiala de infi­intare a Institl:'tului de Cercetari Agronomice al Romaniei ~i astatiunilor agronomice", prin care se stabilesc sectiile din carese compune institutul, scopul acestora, obiectivele, precum ~i

infiintarea in diferite regiuni ale tarii de statiuni agronomice, viti­cole, horticole, sericicole, agricole ~i statiuni speciale pentruameliorarea plantelor. Totodata, in aceasta lege la art. 9 seprevedeau ~i suprafetele de teren cu care se dota institutul, cuspecificarea expresa - Toate terenurile, toate cladirile ~i intreginventarul aflate azi in folosinta Institutului, a statiunilor ~i labo­ratoarelor ce depind de el, trec in deplina proprietate a Institutu­lui de cercetari agronomice. Terenurile ~i c1adirile Institutului sintinalienabile ~i nu se vor putea instraina nici in total nici in parte".

"Unitatile de cercetare au contribuit la dezvoltarea tuturor ra­murilor agriculturii prin promovarea in productie a rezultatelorcercetarii, a hibrizilor, soiurilor, tehnologiilor de cultivare a

91

plantelor$i de cre$tere aanimalelor, cu deosebire a noilor Iinii$i rase de animale .. Totodata, unitatile de cercetare au asiguratIntreaga cantitate de samanta $i material saditor din verigile su­perioare ale procesului de producere de samanta, precum $i ma­terial de prasila la toate speciile de animale".

"Sustinerea larga de care s-a bucurat proiectul de legeprivind Infiintarea I.C.AR.-ului a condus la votarea sa de catreSenat In $edinta din 11 aprilie 1927 $i de Adunarea DeputatilorIn$edinta din 13 aprilie 1927. Legea a fost promulgata cu TnaltulDecretRegalnr. 1205 la 4 mai 1927".

"La lianuarie 1928,. profesorul Gheorghe lonescu-$i$e$tieste numit director general $i se angajeaza Impreuna cu remar­cabi.lul colectiv de oameni de $tiinta mentionat anterior In orga­nizarea institutului, alegerea conducatorilor de sectie, selectareapersqnalului,obtinerea de fonduri corespunzatoare pentru de­mararea constructiei Institutului care a avut loc In 1928, iar inau­gurarea la 11 iunie 1937".

"Rezultatele activitatii de cercetare din I.C.AR. au fost demare utilitate Directiilor $i .Serviciilor din Ministerul Agriculturii$iDomeniilor, ulterior Ministerul Agriculturii $i Silviculturii, pentruactivitatea sa practica $i pentru Indrumarea agricultorilor dediferitecategorii, In special a micilor agricultori. Utilitateas-a con­cretizat prin producerea $i distribuirea de seminte selectionate $imaterial. saditor, producere $i distribuire de fermenti selectionatipentru vinificatie, avertizari privind aparitia bolilor $i daunatorilor,analize, expertize $i consultatii pentru institutii $i pentru particu­lari, publicatii $i contacte directe cu agricultori de toate categori­i1e".

"Tn laboratoarele $i statiunile I.C.AR.-ului numero$i studenti$i-au desavar$it pregatirea profesionala prin stagii de practica,lucrari de specializare ori de. doctorat, Institutul fiind cu adevarat- opepiniera de oameni ale$i,.de viitori profesori, conducatori deservicii, Inalti demnitari de stat".

"Tn Dec~etul de Infiintare a Academiei de $tiinte Agricole $iSilvice (nr. 122/18 martie1970) sunt nominalizate unitatile sub­ordonateacesteia, reprezentate de 12 institute de cercetare deprofil, majoritateacu retele propriide statiuni de experimentale,precum $i de 6 statiuni centrale de cercetare. Ulterior au luat fi-

92

inta alte institute §i statiuni de cercetare, numarul total alunitatilor ajungand la 112, acoperind toate domeniile §tiintei agri­cole §i fiind repartizate destul de uniforme pe Intreg teritoriul tarii,iar suprafata de teren alocata acestora era de 182.000 ha".

"Activitatea §tiintifica depusa de aceste unitati a condus, faraIndoiala, la progresul agriculturii tarii. Astfel, cercetarea agricolaa elaborat sau este In curs de elaborare §i fundamentare a diver­sificarii §i modernizarii sistemelor de agricultura practicate Intara: sistemul de agricultura intensiva, sistemul de agriculturadurabila cu accent deosebit pus pe cre§terea performantei §i efi­cientei economice, sistemul de agricultura ecologica, agriculturade precizie §i crearea premizelor de coexistenta a acestora. S­au realizat §i continua sa se creeze noi materiale biologice,raspunzandu-se la obiectivul prioritar al agriculturii noastre, decre§tere a productivitatii pentru asigurarea securitatii alimentare§i a adaptabilitatii prin marirea rezistentei la factori adver§i demediu".

"Recent, cercetarile sunt orientate catre crearea unor noi or­ganisme prin abordarea tehnicilor biotehnologice, care re­lanseaza posibilitatile de perfectionare ale caracteristicilor deinteres, cu atentie speciala acordata calitatii".

"Pe plan extern Academia de $tiinte Agricole §i Silvice "Ghe­orghe lonescu-$i§e§ti" este membru fondator a Uniunii Acade­miilor Europene de $tiinte Agricole §i detine pre§edintia acesteiapentru perioada 2006-2008. Uniunea, compusa din 18 institutiiacademice din tot atatea tari, reprezinta 0 punte de legatura Intretarile membre §i cele nemembre ale Uniunii Europene §i aremenirea de diseminare a rezultatelor cercetarilor §i valorificarea politicilor europene cu privire la cercetarea agricola §i demediu".

"Toate aceste realizari au fost obtinute In conditii din ce In cemal grele pentru cercetare, In special dupa anul 1990, de candcercetarea agricola este lntr-o continua organizare: reducereacontinua a finantarii de la bugetul de stat, reducerea drasticaapersonalului de cercetare §i uzura fizica §i morala a aparaturii §iutilajelor de laborator §i camp".

"Tn urma cu doi ani, M.A.D.R. a initiat un nou proiect de legeprivind organizarea §i functionarea unitatilor de cercetare-dez-

93

voltare, care a suferit numeroase modificari pentru gasirea celormai adecvatemodalitati pentru solutionarea unor aspecte im­portante (separarea activitatii de cercetare §tiintifica de cea deproductie, reducerea In continuare a numarului de unitati, reduc­erea suprafetelor de teren la strictul necesar pentru desfa§u­rarea activitatiide cercetare §i finantarea de la buget, cel putinpartiala, a activitatii)".

INCDCSZ Bra§ov la 40 ani. Repere istorice

Sub Indrumarea directa §i continua a Academiei de $tiinteAgricole §i Silvice cercetarea Tn domeniul culturii cartofului, §i asfeclei de zahar, a avut 0 lunga traditie In zona Bra§ov, fiind jus;­tificata prin conditiile ecologice favorabile, prin importanta aces­tor culturi In alimentatie, industrie §i furajarea animalelor. Primelepreocupari legate de selectia, ameliorarea §i tehnologiile de cul­tivare ale cartofului §i sfeclei de zahar au fost semnalate, Inca dela Tnceputul secolului XX, la Feldioara §i Bod, cand au fost pro­movate celemai bune soiuri existente In Europa, dar §i soiuri lo­cale valoroase (Romer, 1989).

in modorganizat cercetarile Tn domeniul culturii cartofului §isfecleide zahar au Tnceput, In Romania, dupa Infiintarea lnsti­tutului de Cercetari Agricole (ICAR) Tn anul1927, prin efectuareaunor experiEmte privind fertilizarea cu gunoi de grajd la StatiuneadeCercetari Agricole de la Campia Turzii §iculturi comparativecu soiuri la Statiunea de Cercetari Agricole Cenad (Velican §iLuca, 1943,Constantinescu, 1969, Chiru, 1990,Chiru §i colab.,1992, Berindei,1997, Draica, 2002).

in anul 1949, prin reorganizarea ICAR, se Infiinteazalabo­ratorulde ameliorarea cartofuluiln cadrul sectiei de ameliorareaplantelor §i laboratorul de tuberculifere§i radacinoase In cadrulsectieide fitotehnie cu campurile experimentale la Baza Exper­imentala a ICAR-ului de la Moara Domneasca, judetul lIfov,avand totodata ca baza de sustinere unitatile de cercetare spe­cializate pentru cartof §i plante de nutret de la Statiun~a Exper­imentala Agricola (SEA) Magurele §i SEA Suceava. In aceia§iperioada sunt efectuate cercetari de agrofitotehnie la Statiunile

94

de Cercetari Agricole Campia Turzii ~i Sangeorgiu de Mure~ ~i

de creare de soiuri la Statiunea de Cercetari Agricole de la Cluj(Berindei, 1997).

Tn anu11961, prin infiintarea lnstitutului Central de CercetariAgricole (ICCA) cercetarile pentru cartof ~i sfecla de zahar autrecut in coordonarea lnstitutului de Cercetari pentru Cereale ~i

Plante Tehnice (ICCPT) Fundulea prin Statiunea ExperimentalaAgricola Magurele - Bra~ov.

Lasfecla de zahar s-au efectuat cercetari, incepand cu anul1948 atat la statiunea de la Lovrin, de Saru ~i colaboratorii(1963), cat ~i in alte statiuni apartinand de ICAR, sau ulterior deICCA.

Tn anul 1967, in baza HeM 2380 se infiinteaza Institutul de,Cercetari pentru Cultura Cartofului ~i Sfeclei de Zahar (ICCS)Bra~ov care preia patrimoniul Statiunii Experimentale AgricoleBra~ov. Tnfiintarea ICCS marche~za inceputurile cercetarilormoderne pentru aceste doua culturi de mare importanta eco­nomica pentru Romania, anul 2007 consemnand 40 de ani deactivitate neintrerupta a acestuiinstitut. Cercetarile au fost in­tensificate la cele doua culturi (cartof ~i sfecla de zahar) atat ininstitut, cat ~i in alte unitati de cercetare din tara. Activitatea deameliorare s-a realizat pe doua directii, prima fiind cea de iden­tificare a celor mai valoroase creatii .dintre provenientele strainela Statiunile de Cercetari Agricole, Livada, Tg. Mure~, Secuieni­Roman, Valu lui Traian, Braila, Caracal, Oradea, ~i In Instituteleagronomice de la Bucure~ti, Timi~oara, Craiova ~i la~i. ~i a douafiind cea de obtinere de soiuri finalizata prin promovarea unorsoiuri romane~ti valoroase obtinute in principalla Statiunea ex­perimentala Moara Domneasca, Statiunea experimentala agri­cola Magurele, Statiunea de cercetari agricole Cluj) (Berindei,1997).

Avand in vedere extinderea culturii sfeclei de zahar insudulRomaniei, in conditii deirigare, in baza DCS nr. 38 din 1977ICCS Bra~ov a fost reorganizat, in doua unitati de cercetare dis­tincte: Institutul de Cercetare ~i Productie a Cartofului (ICPC) cusediulla Bra~ov ~i Institutul de Cercetare ~i Productie pentru In­dustrializarea Sfeclei de Zahar~i Substantelor Dulci (ICPISZSD)cu sediul la Fundulea.

95

Dezvoltand cercetarile la nevoile economiei nationale, Inanul 1980 au fost organizate prin DCS nr. 167 cinci statiuni decercetare ~i productie specializate pentru cartof: Statiunea deCercetare~i Productie pentru Cartof Miercurea Ciuc din judetulHarghita, specializata Increarea de soiuri ~i producerea carto­fuluipentrusamanta; Statiunea de Cercetare ~i Productie pentruCartof Tg. Secuiesc din judetul Covasna, specializata pentrucartof materie prima pentru industrie; Statiunea de Cercetare ~i

Productie pentru CartofTg.Jiu din judetul Gorj., specializata pen­tru cultura cartofuluiln zona colinara a tarii; Statiunea de Cerc­etare~i Productie pentru Cartof Tulcea din judetul Tulcea pentrurezolvarea problematicii culturii cartofului In zona de stepa; Stati­unea de Cercetare ~i Productie pentru Cartof Mar~ani din judetulDolj, specializata In cercetari la cartoful pentru consum timpuriuIn Romania (Berindei, 1997).

Dupa anu11990,la fel ca toate unitatile de cercetare agri­cola, ~i cele doua unitatide cercetare In domeniul cartofului ~i asfeclei de zahar(ICPC ~i ICPISZSD) au cunoscut 0 recesiunedatorata atatdiminuarii fondurilor alocate, a stabilitatii statiunilordin subordine, cat~i prin diminuarea patrimoniului funciar ~i apersonalului de cercetare. Cercetarile In domeniul sfeclei dezahar au fost influentate negativ de schimbarile produse Indomeniul industrializarii, care au avut repercursiuni negative Insistemul de contractare a culturii, ~iimplicit dediminuare drasticaa suprafetelor cultivate (aproximativ de 8 ori mai mici in anul2006 comparativ cu anul 1989). Totu~i, In ultimii 4 ani se remarcao revigorareaculturii desfeclade zahar ca urmare a sprijinuluiacordat de statcultivatorilor, tendinta ce va continua ~i ca urmarea necesitatii de arealiza cota de 109.600 tone de zahar din sfe­cia, acordata Romaniei de catre U.E.

Tn baza Legii 290/2002 privind organizarea ~i functionareaunitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, sil­viculturii, industriei alimentare si a Academiei de $tiinte Agricole~i Silvice "Gheorghe lonescu-$i~e~ti" a fost relnfiintat Institutulde Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof ~i Sfecla de Zahar (ICD­CSZ) Bra~ov, prin fuziunea celor doua institute de cartof de laBra~ov ~i sfecla dezahar de la Fundulea. Tn anul 2006 prin HG1882 Institutul a fost acreditat ca Institut National de Cercetare-

96

Dezvoltare pentru Cartof ~i Sfecla de Zahar. Tn prezent, INCD­CSZ Bra~ov are Tn subordine Statiunea de Cercetare-Dezvoltarepentru Cartof Tg. Secuiesc ~i colaboreaza cu alte institute ~i

statiuni atat din reteaua ASAS cat ~i din reteaua Tnvatamantuluiuniversitar.

Anul 2008 - anul cartofului.Anui International al Cartofului (!VP)

§i cea de a 17-a Conferinta Trienaia a EAPR

Drd.ing. Gheorghe OlteanuINCDCSZ Bra~ov

Avand Tn vedere evolutia ~i recunoa~terea importantei peplan mondial a culturii cartofului, recomandarile FAO ~i a ONUde extindere ~i diversificare a utilizarii cartofului ca aliment, ma­terie prima pentru industrie, furajarea animalelor, sursa de vita­mine, proteine ~i a1ti compu~i de Tnalta calitate, Tn lucrare suntevaluate perspectivele ~i directiile de cercetare Tn acest dome­niu.

Tn acest context doua evenimente sunt de remarcat pentruanul 2008: Anul International al Cartofului (IYP) ~i organizareacelei de a XVII-a Conferinta internationala trienala a AsociatieiEuropene a Cercetarilor la Cartof (European Association for Po­tato Research - EAPR), la Brasov.

Anul International al Cartofului (2008) a fost declarat decatre Adunarea Generala a Natiunilor Unite, rezolutia din 60­191, adoptata la 22 Decembrie 2005. Rezolutia a dat respons­abilitati pentru FAO pentu a conduce ceremonia, Tn colaborarecu guvernul, programul de dezvoltare UN, grupul consultativ lacentrele de cercetare a agriculturii internationale ~i a organiza­tiilor private.

Cartoful fiind un aliment de calitate Tn dieta populatiei lumii,rezolutia dore~te sa atraga atentia Tntregii lumi despre rolul pecare cartofulTI poate avea Tn siguranta furnizarii alimentelor. Deasemenea se dore~te con~tientizarea publicului despre relatiilecare exista dintre saracie, securitatea alimentelor, malnutritia ~i

contributia potentiala a cartofului pentru a Tnvinge foametea.

97

Este de a~teptat ca Anului International sa fi pentru cartofceea ce a fost pentru orez Anul International al Orezului (2004)~i anume organizarea de expozitii, programe educationale, filme~i prezentari pentru public ale eforturilor multinationale pentrumentinerea resurselor de hrana.

In urmatoarele doua decenii populatia lumii se a~teapta sacreasca peste 100 milioane t Ian.

Mai mult de 95% din aceasta cre~tere va avea loc In tarileIn curs de dezvoltare unde presiunea pentru sol ~i apa e ~i a~a

intensa. 0 piatra de Incercare pentru comunitatea internationalaeste de a sigura securitatea hranei pentru generatiile prezente~i viitoare cartoful va fi 0 plantaimportanta a eforturilor careIntimpina aceste provocari.

Cartoful a fost consumat In Anzi de 8000 de ani. Preluati deSpania In Europa In secolul al XVI-lea s-a raspandit rapid pe totglobul. Astazi cartoful este cultivat pe 0 supafata estimata190.000 km2 de teren cultivat din China pe platoul YUNNAN ~i

terenurilejoase din India la terenurile ecuatoriale din munti ai in­sulei JAVA ~i platformele Ucrainei.

Cartoful este 0 componenta majora In scopurile strategieipentru asigurarea nutrientilor pentru cei saraci ~i flamanzi. Esteideal sa fie plasat acolo unde resursa de sol este Iimitata ~i fort,ade mnca suficienta, conditii care caracterizeaza majoritateatarilor In curs de dezvoltare. Cartoful produce mai multi nutrientiIn timp scurt pe suprafata mica ~i Intr-un c1imat ostil decat oricarealta cultura de baza - peste 85% din planta esteuilizat pentruhrana umana comparativ cu 50% la cereale.

Cartoful este bogat In carbohidrati facandu-I 0 sursa bunade energie, are uncontinut bogat In proteina (aproximativ 2,1­5% In stare proaspata), iar proteina este de calitate buna.Aminoacizii se potrivesc bine pentru cerintele umane, cartofuleste bogat In vitamina C (contine cam jumatate din ratia reco­mandata) ~i 0 cincime din valoarea recomandata de potasiu.

Productia de cartof a crescut annual cu 0 rata medie de4,5% In ultimii 10 ani ~i se extinde In tarile In curs de dezvoltareIn special In Asia pentru ca ponderea consumului In Europa esteIn declin a crescut In lumea In curs de dezvoltare de la ma putinde 10k/cap locuitor In 1961-1963 la 21,53 kg In 2003.

98

Organizarea celei de a XVII-a Conferinta internationala trien­ala a Asociatiei Europene a Cercetarilor la Cartof (European As­sociation for Potato Research - EAPR), la Brasov, Tn anul 2008.are ca objectiv principal promovarea schimburilor stiintifjce si in­formationale In special Tntre tarile din Europa, precum si Incura­jarea cooperarii internationale, Tn toate aspectele privind culturacartofului (cultivare - valorificare). Tara noastra si cercetatori dela INCDCSZ Brasov sunt membri activi ai EAPR, mai mult, taranoastra detine presedentia EAPR pentru perioada 2005-2008.Organizarea celei de a XVIl-a Conferinta a EAPR, Tn anul 2008,la Brasov, are semnificatie deosebita prin intentia EAPR si Aso­cjatia Americana de Cartof (PAA) de a se constitui Tntr-o asoci­atie unica si prin declararea de catre FAO, a anului 2008, ca AnInternational al Cartofului. Pe baza celor mentionate se es­timeaza 0 participare a peste 600 cercetatori de Inalt prestigiudin comunitatea stiintifica, a cultivatorilor de cartof, recunoscutape plan international. Pentru Romania, organizarea ConferinteiEAPR, constitue un important prilej pentru: 1. Dezvoltarea unorretele de cercetare, la nivel european; 2. Corelarea programelornationale specifice de cercetare, din tarile partenere, inclusiv Inprivinta difuzarii, diseminarii si transferului de rezultate si cunos­tinte SIT; 3. Extinderea activitatilor C-D desfasurate In comun, in­c1usiv pregatirea de proiecte comune la viitorul Program Cadru7 al UE.ln practica Conferintelor EAPR exita 0 abordare inter sipluridisciplinara prin sesiunile Tn plen si pe cele 7 secti (de lacercetarea fundamentala pana la managementul durabil al cul­turilor de cartof).

99

SUPRAFATA LOTURILOR SEMINCERE LA CARTOF,PROGRAM MULTIPUCARE 2007

CATEGORIA BIOLOGIcAJUDET AGENT SOIUL PRE- BAZA" BAZA, CLASA CLASA SUPRAFATA

ECONOMIC BAZA SE E A B TOTALAIng. Tofan Kondor 0 0 0 0 12 12lulia

Bacau SC Servchirnex Bedalin 0 0 0 0 23 23SRL

Total Bacau 0 0 0 0 35 35Laura 0 0 0

03.5 3.5

Asoc, ApelreiSante 0 0 0 4.5 0 4.5DoinaBarna 0 0 0 0 3 3Burren 0 0 0 0 8 8

SC Agricola aria 0 0 0 2 0 2FrugalSRL Shannon 0 0 0 0 3 3

Velox 0 0 0 3 0 I 3

Boto~anlSC Agroind Laura 0 0 0 0 2 2ComSRL

Barna 0 0 0 0 2 2SC Apimold arIa 0 0 0 2 0 2SRL Shannon 0 0 0 0 2 2

Barna 0 0 0 0 3 3SC Sancos Burren 0 0 0 0 10 10SRLConce~ti aria 0 0 0 3 0 3

Shannon 0 0 0 0 3 3Total Boto$ani 0 0 0 14.5 39.5 54

Bra~ov Akliva 0 0 0 0 6 6Bonus 0 0 0 0 6 6Kondor 0 0 0 2 0 2

Driigu~inRed 0 0 0 2 0 2LadyArdelean loanRomula 0 0 0 0 7 7Ultra 0 0 0 0 7 7Agata 0 1.30 0 0 0 1.30Agata 0 0 0,4 0 0 0.4Roelas 0 0 9.72 0 0 9.72

INCDCSZ Romano 0 1.90 0 0 0 1.90Bra~ov Ruxandra 0 0 4 0 0 4

Sante 0 13.6 1 0 0 14,6SA Agropriv Salina 0 0 0 0 12 12Ma,gura Codlea

Desiree 0 0 5 0 0 5Miranda 0 0 0 3 0 3Red 0 0 0 2 0 2

SA Lady

100

AgrOloorom Rosara 0 0 0 0 5 I 5Cristian Satina 0 0 0 3 0 3

Sprint 0 0 0 0 2 2Ultra 0 0 0 0 5 5

SA Bflrsa Sante 0 0 15 0 0 15VulcanSA Andante 0 0 0 4 0 I 4Ghimb~ana Pirol 0 0 0 0 4 4Ghimbav Red 0 0 0

I4 0

I4

LadySASpicul Sante 0 0 0 8 0 8GhimbavSC Aladin 0 0 0 0 10 10AgroindllstrialaFortullaSA

BrlllOv Bellarosa 0 0 0 2 0 2Hennes 0 0 0 0 3 3Imoala 0 0 0 0 4 4Laura 0 0 0 0 5

--~-Marabel 0 0...---

SCAgrolllec 0 0 5 5--N~;;r;-- -

HfumauSA 0 0 0 0 2 2RedLadv 0 0 0 2 0 2

Sante 0 0 0 0 2 2Amorllsa 0 0 0 0 5 5Bellarosa 0 0 0 2,7 0 UImDala 0 0 I 0 5 6 11Kondor 0 0 0 3,5 5 8.5

SC Agrosistem Laura 0 0 0 0 5 5

SRL RedLadv 0 0 0 3 0 3Riviera 0 0 0 2.10 0 2.10Saule 0 0 0 0 5 5

SC A1exdi Impex Rosara 0 0 0 0 5 5SRL Salina 0 0 0 0 5 5

Herales 0 0 0 0 5 5Impala 0 0 0 3 0 3

SC ComirfladaKondor 0 0 0 2 3 5

SRL Red Lady 0 0 0 2 0 2Saule 0 0 0 5 0 5Flavia 0 0 0 0 10 10

Mlll'adonllft 0 0 0 2 0 2

Miranda 0 0 0 6 0 6Red Lady 0 0 0 8 0 8

SC Gusulri Com Satina 0 0 0 4 30 34SRL Simply Red 0 0 0 2 0 2

Sprint 0 0 0 0 10 10

101

Ultm 0 0 0 0 13 13

Pesiree 0 0 0 3 0 3

Hermes 0 0 0 0 2 2

Impala 0 0 0 3 0 3

Lady Claire 0 0 I 0 0 2 2

SCHibridal SA Laura 0 0 0 0 12 12

Hlirmau Pirol 0 0 0 7 0 7

Sante 0 0 0 14 0 14

Hennes 0 0 0 0 2 2LadvClaire 0 0 0 0 2 2

ooal 0 0 0 2 0 2SCLasanio Prod RedLadv 0 0 0 2 0 2

ComSRL Rosara 0 0 0 0 3 3Hiirman Salina 0 0 0 2 0 2

Aladin 0 0 0 7 0 7

Aimem 0 0 0 8 0 8

Arnova 0 0 0 15 0 15

hnpaJa 0 0 6 24 0 30

Kondor 0 0 7 25 0 32

SCManos Agro Marfolla 0 0 0 15 (I 15

SRL Picasso 0 0 0 4 0 4Riviera 0 0 0 6 0 6

Sounla 0 0 (I 3 (I 3Tresor (I 0 0 6 0 6

Vir~o 0 0 0 14 0 14Hennes 0 0 0 0 2 2

LadY Claire 0 0 0 0 2 2LadVRosetta 0 0 0 0 2 2

Laura 0 0 J!- 0 2 2SCPSCRams -M8I'abel 0 0 0 --O~-

2 2ImpexSRL RoSIlfll 0 0 0 0 2 2

Agata 0 0 0 3 0 3Desiree 0 0 7 0 0 7hnpala 0 0 0 0 6 6Nicola 0 0 0 0 5 5

SC sit Agro SRL Riviera 0 0 0 3 0 3

Sante 0 0 0 3.5 0 3.5

se SolaaaAgrar Coal 0 0 0 2.5 0 2.5

SRL RedLadv 0 0 0 2 0 2Adora 0 0 0 5 0 5Carrera 0 0 0 3 0 3Fabula 0 0 0 3 0 3!nova 0 0 0 2 0 2

Ungureanu Minerva 0 0 0 4 0 4Gabriel Miranda 0 0 0 4 0 4

RedLadv 0 0 0 5 0 5

TlIta1Brasov 0 16.80 55.12 279.30 241 592.22

102

SC Hort Impex Desiree 0 I 0 0 I 0 4 4SRLHaleg Kondor 0 I 0 0 I 0 3 3

Kuroda 0 I 0 0 I 3 0 3SlIDte 0 0 0 I 3 4 1

SC NirvanaAgro Sante 0 I 0 0 0 20 20ComProdSRL

ToW HunooolU'lI 0 0 0 I 6 37 43

Bellarosa 0 0 0 10 0 10

Finka 0 0 0 6 0 6Jellv 0 0 0 1 0 7Lanra 0 0 0 2 0 2

SC Europl<mt SR1Mambel 0 0 0 5 0 5

Romula 0 0 0 2 0 2Rosalind 0 0 0 3 0 3

Sibiu Impala 0 0 0 12.5 0 12.5Kondor 0 0 0 0 5 5

ScIsaAgro SR1 Kuroda 0 0 0 0 5 5Lanra 0 0 0 0 4.5 4.5Impala 0 0 0 0 2 I 2

Agromec Avrig I Aladin 0 0 0 3,8 0 3.8I Mambel 0 0 0 0 3 3I Laura 0 0 0 0 3.3 3.3

TotalSibiu 0 0 0 51.30 23.30 74.60

Cicero 0 0 0 0 4 4Cleopatra 0 0 0 0 3 8

Coor""e

~0 0 0 8 8

SAAstraTrifC'jtiDerby 0 0 0 5 5

Iaji Fabula 0 0 0 3 3Innovator 0 0 0 7 0 7

SanteN 0 0 0 2 0 2SC Agrocom SA . Cleopatra 0 0 0 0 4 4

Sllunga Fabula 0 0 0 0 20 20TotalIll$ 0 0 I 0 9 52 I 61

Nemnt Asoc. Agr.Agro Lallra 0 0 0 0 5.6 5.6Prod-Girov SlIDte 0 0 4.40 0 0 4.40Asoe. Agr. Aladin 0 0 0 3.60 0 3.60Agromixt Amova 0 0 0 0 3.40 3.40Timi'it~ti Kondor 0 0 0 0 10 10

SCAgricola Cleopatra 0 0 0 0 5 5Beesarsen SRL

Timate 0 0 0 0 5 5P.NTsCAgromec Kondor 0 0 0 0 3 3Riiuce~i SA

Andante 0 0 0 4.5 0 4.5

SC Berardi Prod Laura 0 0 0 0 7 7

SRL Saviue~iPrincess 0 0 0 0 7 7Salina 0 0 0 0 7 I 7

SCDomeniile Desiree 0 0 0 2 0 I 2ComiiuitaSRL P.

Folva 0 0 0 2 0 2N1

103

Desiree 0 5 0 34 0 39Folva 0 0 0 29 50 79

Kuroda 0 0 0 0 2 2Liseta 0 0 0 0 18 18

SC Starsem SA Saute 0 0 6 8 0 14Girov SalUma 0 0 II 0 I 0 II

Sava 0 I 0 0 0 16 16SCT&Slmpex

Desiree 0 0 0 0 20 20SRLZane~i

Desiree 0 0 0 0 15 15

SC TCE 'Il"ei B1'llziPahala 0 0 0 6.50 0 6.50

RedLadv 0 0 0 5.80 0 5.80Piat1'llNeam[

Salina 0 0 0 8 0 8SC Telmo lug SNC A1adin 0 0 0 2 0 2

Ghigoieiiti Kondor 0 0 0 3 0 3TotlllNemut 0 I 5 21.40 108.40 174 308.80

Snceilva AF. BerejovS(:hiLoora 0 0 0 0 5 5

Marabel 0 0 0 0 5 5D. Adrian Danut

Soote 0 0 1 10 0 IIAF. Hutnleac

Laura 0 0 0 0 10 10Nelica

•AF. Ioachimescu Aladin 0 0 0 0 10 10Gh. Leonard Kondor 0 0 0 0 10 10A.F.lon Gr.

Sante 0 0 2 8 0 10Costndle

P.F. Calanciuc A Aladin 0 0 0 0 10 10Traian Sante 0 0 0 7 0 7

P.R FlulUrAlexaSaute 0 0 0 8 0 8

MihaiP.P. Haraseminc

Sunte 0 0 0 10 0 10Pavel

P.F. Lufa-Petru Nicola 0 0 0 0 5 5Aurel

P.F. Mandiuc V. Laura 0 0 0 0 5 5Viorel Sante 0 0 0 7 0 7

P.P. NiculilaSante 0 0 3.50 8 0 11.50

Vladimir

SAPlopeniSante 0 0 0 5 0 5

Vitesse 0 0 0 0 5 5SC Agromec SA

-ZVOli~ea

Sante 0 0 6 24 0 30

SC 130icnuan SRL Cilcua 0 0 0 0 8 8SCCeJiml

Cillpaiin Forest Laura 0 0 0 0 36 36SRL

SC LucosdiovSante 0 0 8 0 0 8

Con:mJtin~ SRI,SCNicsan SRL Vitesse 0 0 0 0 10 10

Aladin 0 0 0 10 0 10Arnova 0 0 0 4 0 4

SC Nord Intermed Inmala 0 0 0 9 0 9Consulting Kuroda 0 0 0 5 0 5

Riviera 0 0 0 7 0 7

104

Sante 0 0 0 I2 0 12Tresor 0 0 0 4 0 4

SCPolouusLaura 0 0 0 0 20 20

Marabel 0 0 0 0 10 10Agroprest SRLNicola 0 0 0 0 5 5

Bellarosa 0 0 0 0 8 8

SC ProdimpexLaura 0 0 0 0 58 58

Marabel 0 0 0 0 8 8SRLBalcliup

Nicolu 0 0 0 0 16 16

SC,DA SllceavaA$llnJN 15 0 0 0 0 15

Sante 7 42 25 I 0 0 74Ungureanu

Sante 0 0 4 8 0 12Dumitm

TotlllSueeava 22 42 I 49.5 146 2441 503.50r---Atlantic 0 0 3HllTgbita 0 3 0Hemles 0 0 0 10 0 10

Lady Claire 0 0 0 6 0 6Lady

0 0 0 13 0 13Roselta

AI Kopacz NilUdor Red Lady 0 0 0 2 0 2Sante 0 2 0 0 0 2

Act.JndFolTo Sante 0 0 5.17 0 0 5.17Bella

AF FCf(;llcZ Tibor Santc 0 0 2 0 6 8AFTorokK

Salltc 0 0 4 0 8 12Mien;urea CiucAI Boros GYor~y Sante 0 0 3 0 0 3

SA BastiooulSante 0 0 13.5 0 0 13,5

LazarcaAladiu 0 0 0 0 3.5 3.5Desiree 0 0 4.5 0 0 4.5

SA Burgabotek Impalrl 0 0 0 0 4 4Simnartiu Red Lady 0 0 0 4 0 4

Sante 0 0 40 0 0 40A1adiu 0 0 0 0 13 13

SA Nyerges Proveuto 0 0 0 0 25 25C02Il1eui Red Lady 0 0 0 2 0 2

Sante 0 0 14 0 0 14SA Spicul de AuI' Santc 0 0 7 0 0 7

Desiree 0 0 2 0 0 2

SaltAgroseIv SRLLaura 0 0 0 0 2 2Sante 0 0 5 0 0 5

Helmes 0 0 0 0 10 10SC Agromec SA Lady Claire 0 0 0 0 5 I 5

Gheorghieni Lady0 0 0 4 5 9Rosetta

Sante 0 0 5 0 0 5Desiree 0 0 2 0 0 2

SC Agrome< SALaura 0 0 0 5 0 5

Marabel 0 0 0 0 5 5MiercureaCiue

Sante 0 0 5 0 0 5Atlantic 0 0 0 2 0 2

SC Agromec SA Hermes 0 0 0 0 4 4Siucriiieni Laura 0 0 0 2 8 10

105

Sante 0 0 10 0 0 10J\~ata 0 0 0 2 0 2Aladin 0 0 0 2 0 2Fonlane 0 0 0 2 0 2Heffiles 0 0 0 0 13 13Impala 0 0 0 2 0 2Jelly 0 0 0 2 0 2Lady

0 0 0 0 j jRosella

SC Dako Impex Laura I 0 0 0 10 0 10

SRL Marabel 0 0 0 2 0 2Markies 0 0 0 4 0 4Provento 0 0 0 7 0 7

0 -Sante 0 0 0 10 10Desiree 0 0 3 0 0 3

SCDerby SRL Laura 0 0 0 0 2.33 2.33Sante 0 0 3 0 0 3

scm 32SRL Sante 0 0 5 9.50 0 14.50Desiree 0 0 3 9 0 12Imoala I 0 0 2 3 0 5Kondor 0 0 0 2 0 2

SCDCM·Ciuc Laura 0 0 0 4 0 4Sanle 6 37 0 0 0 43

ToLIlI HarghiLa

I 1153

•1

I6 39 113.5 128.83 440.50

COVllsna AJadin 0 0 0 Z 0 ZAmova 0 0 0 2 0 2Cosmos 0 0 0 0 Z 2Kondor 0 0 0 2 0 2

AF. Szabo Kuroda 0 0 0 2 0 2

Nicolae&Julianna Riviera 0 0 0 2 0 2Sante 0 0 Z 0 0 2Tresor 0 0 0 2 0 2Adorn 0 0 0 2 0 2

AmbrusFabula 0 0 0 0 2.42 2.42

Minel'<1i 0 0 0 4 0 4MAAsociajieRiviera 0 0 0 2 0 2FamilialllTresor 0 0 0 2 0 2

Deszke Janos P.F.AJadin 0 0 0 3 0 3Impala 0 0 0 0 Z 2Adom 0 0 0 2 0 2Bettina 0 0 0 2 0 2Carrera 0 0 0 2 0 2

Illes AndmsP.F. Desiree 0 0 0 '2 0 2Fabula 0 0 0 2 0 2Rodeo 0 0 0 2 0 2Skala 0 0 0 Z 0 2

Pap Pal P.F. Imoala 0 0 0 2 0 2Laara 0 0 0 2 0 2

se Impala 0 0 0 2 0 2Comert"Nymrod"S

Kondor 0 0 0 2 0 2RLAdorn 0 0 0 2.50 0 2.50

106

A~;da 0 0 0 3 3 6Madin 0 0 0 3 3 6

SC Agrico·M SRL Arlelle 0 0 0 0 3 3Amova 0 0 0 3 0 3

Bellarosa 0 0 0 3.50 0 3.50Cosmos 0 0 0 3 0 3Impala 0 0 0 5 3 8Kondor 0 0 0 9 4 13Kuroda 0 0 0 0 3 3Riviera 0 0 0 8 4 12Sante 0 0 3 0 0 3Virgo I 0 0 0 4 0 4

Anuoaia 0 0 0 24 0 24Coval 2 0 0 0 0 2Lulza 2 0 0 0 0 2

S.C.D.C. Producliv 1.50 0 0 0 0 1.50Redsec 5 0 0 0 0 5Adorn 0 0 0 2 0 2Madin 0 0 0 3 0 3

Amova 0 0 0 0 3 3

SCAgnaSRL Carrera 0 0 0 2 0 2Fabula 0 0 0 2 0 2Riviera 0 0 0 2 0 2

~~. 0 0 0 6 0 6

SC Agl'OgyIll SRL Carrera 0 0 0 3 0 3_Coul'fJIle 0 0

o.0 6 0 6 __

r--4dorn 0 0 0 2.50 0 2.50AIielle 0 ---0- 0 2 0 2

.~_._..Fabula 0 0 0 2.50 0 2.50Impala 0 0 0 4 0 4

SC Agroinve$l SAKondor I 0 0 0 2 0 2Riviera I 0 0 0 2 0 2Rosam 0 0 0 3 0 I 3Sante 0 0 4 0 0 4Tresor 0 0 0 2 0 2Virgo 0 0 0 2 0 2Aladin 0 0 0 0 3 3

Amorosa 0 0 0 0 2 2Cosmos I 0 0 0 0 2 2Fabula 0 0 0 0 8 8

SC Agmservice Inova 0 0 0 0 2 2

SA Opal 0 0 0 2 0 2Rhiera 0 0 0 2 0 2Tresol' 0 0 0 2 0 2Fabula 0 0 0 5 0 5Adorn 0 0 0 4 0 4

SC BioIuml SRLAstetiz 0 0 0 3 0 3

Carrera 0 0 0 4 0 4

Vir·o 0 0 0 2 0 2Adorn 0 0 0 0 2 2Amova 0 0 0 0 2 2Can-era 0 0 0 3 0 3

107

Cosmos 0 0 0 0 3 3Impala 0 0 0 0 5.10 5.10

se Bioplant SRL KondoI' 0 0 0 8 0 8Lady

0 0 0 0 3 3Rosetta

Opal 0 0 0 2 0 2Riviera 0 0 0 0 190 3.90Tresol' 0 0 0 0 3 3

Riviera 0 0 0 2.50 0 2.50SCIomar

Comimpex SRL Arnova 0 0 0 0 2 2hupala 0 0 0 2 0 2KondoI' 0 0 0 2 0 2Tresor 0 0 0 5 0 5Adora 0 0 0 2 0 2A~ala 0 0 0 2 0 2Aladin 0 0 0 2 0 2

COSlllOS 0 0 0 4 0Courage 0 0 0 2 0Desiree 0 L ~. 0 0

SCM&PAuo Hermes 0 0 0 2 0SRL Impala 0 0 0 3 0 3

KondOI' 0 0 0 5 0 5Riviera 0 0 0 3 0 3Rosara 0 0 0 2 0 2SiIIlle 0 0 2 0 0 2

Riviera 0 0 0 2 0 2Aladin 0 0 0 3 0 :;

SCPl'iusSRL Impa];l 0 0 0 2 0 2KondoI' 0 0 0 2 0 2Vir~o 0 0 0 4 0 1\

Almera 0 0 0 8,5 0 8.5Arielle 0 0 0 2,75 0 2,75Atlantic 0 0 6.59 0 0 6.59Cosmos 0 0 0 3.30 0 3.30Impala 0 0 0 17.50 0 17.50

SCRomion KondoI' 0 0 0 18,80 4,29 23.09Agri&CoSRL Riviera 0 0 0 5,87 I 0 5,87

Smora 0 0 0 2 0 2Tresor 0 0 0 2 0 2Adora 0 0 0 2 0 2

SC SiIIlSZO Cornel!Arielle 0 0 0 2 0 2Salama 0 0 3 0 0 3SRL

IAl1lOva 0 0 0 0 3 3

Bellarosa 0 0 0 3 0 3Cosmos 0 0 0 3 0 3Herme<il 0 0 0 0 :; 3

se Solfanll SRL hupala 0 0 0 3 0 3KondoI' 0 0 0 :; 0 3Latona 0 0 0 2 0 2Laura 0 0 0 3 0 :;

108

Riviera 0 0 0 3 0 3T,eso, 0 0 0 3 0 3Virgo 0 0 0 3 0 3Ag!lla 0 0 0 3 0 3Aladin 0 0 0 3 0 I 3Amoya 0 0 0 0 3 3

Bellarosa 0 0 0 3.50 0 3.50Canem 0 0 0 2 0 2Cosmos 0 0 0 3 0 3Desiree 0 0 2.50 0 0 2.50

~, 0 0 0 7 0 7SC Timate SRL Impala 0 0 0 2 0 2

Laura 0 0 0 4 0 4Riviera 0 0 0 5 0 5T,esol' 0 0 0 2 0 2

LadyClalre 0 0 0 0 3 3SC Zea Mai. SRL Red Lady 0 0 0 2 0 2

Total COVQSllQ I 10.5 0 I 25.09 378.72 93.71 I 508.62

Prelucrat de: Ing. loan BeneaPre§edinte FNC-R

109

LEGISlATIE AGRICOLA

1. Legea creditului agricol ~ nr. 150 12003

2. Legea 231 12005 privind stimularea investitiilor in agri­cultura.

3.0rdonanta de urgenta nr. 125 din 21 decembrie 2006pentru aprobarea schemelor de plati directe §i plati nationale di­recte complementare, care se acorda in agricultura incepand cuanul 2007, §i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991privind societatile agricole §i alte forme de asociere in agricul­tura.

4. Hotararea Guvernului nr. 74 1februarie 2003pentru stabilirea nivelului subventionarii primelor de asigu­

rare acordate producatorilor agricoli.5. Hotararea de guvern nil'". 1645 din 22 noiembrie 2006

pentru stabilirea nivelului reducerii sumei de rambursat din volu­mul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind sti­mularea investitiilor in agricultura, diferentiat in functie de tipulproiectului de investitii, pentru anul 2006, precum si pentru modi­ficarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilorLegii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura,aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 934/2005.

6. Ordinul Ilr. 83/21 ~02~2002 (M.A.A.P.)OROIN 81 ministrului agriculturii, alimentatiei §i padurilor

pentru aprobarea Programului privind decontarea sumelorreprezentand sprijinul acordat fermierilor privati, producatoriloragricoli §i prestatorilor de servicii in agricultura, finantat din Fon­dul "Oezvoltarea agriculturii romane§ti"

8.0rdinul nr. 187 127~04~2002 (M.A.A.P.)OROIN al ministrului agriculturii, alimentatiei §i padurilor

privind modificarea §i completarea Programului pentru sprijinireafermierilor privati in vederea achizitionarii de animale de repro­ductie, cre§tere §i ingra§are, din speciile taurine §i porcine, §iprocurarii de utilaje noi specifice activitatilor din zootehnie, cuacordarea de mijloace financiare din fondul "Oezvoltarea agri­culturii romane§ti", aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei §i padurilor nr. 141/2002

110

9. Orclinul nr. 83 din 21 februarie 2002 (M.A.A.P.)al ministrului agriculturii, alimentatiei §i padurilor pentru apro­

barea Programului privind decontarea sumelor reprezentandsprijinul acordat fermierilor privati, producatorilor agricoli §iprestatorilor de serviCii in agricultura, finantat din Fondul "Dez­voltarea agriculturii romane§ti" OUG 67/13.09.2006 privind ges­tionarea fondurilor nerambursabile

10. Ordinu! 350 I 02.08.2002 (M.A.A.P.)11. Ordinul !\Ir. 912 din 03.12.2004 (M.A.A.P.) privind con­

trolul putregaiului inelar al cartofului produs de Clavibacter michi­ganensis ssp. Sepedonicus.

12. Ordinul nr. 820 din 28 d1ecembrie 2006 pentru apro­barea Listei obiectivelor de investitii si a criteriilor tehnice deacordare acreditelorin anu12007, in conditiile Legii nr.231/2005privind stimularea investitiilor in agricultura.

13. Ordinui nr. 791 din 12 decembrie 2006 pentru definireabunelor conditii agricole si de mediu in Romania.

14. Ordinul nr. 693 din 18 octombrie 2006 (M.A.A.P.)privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agricul­turii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 100/2006 pentru aprobareaListei obiectivelor de investitii, criteriile tehnice de acordare, pre­cum si plafonul maxim al creditelor ce se acorda in anul 2006,in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor inagricultura, cu modificarile ulterioare.

15.0rdimil nr. 219 din 21.03.2007 pentru aprobarea Reg­ulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica.

16. Ordinu~ nr. 56 din data de 22.01.2007privind aprobarea schimbarii denumirii unor soiuri inregis­

trate anterior in Catalogul ofiCial al plantelor de cultura dinRomania,pentru a corespunde reglementarilor Comunitatii Eu­ropene.

Prelucrat de : Consilier juridic Bianca Pascu

111

Utilaje folosite in tehnologiacartofului

1. Utilaje de prelucrarea solului

Grapa rotativa

2.Ma~inideplantat cartofi

Freza

Ma~inade plantat cartofi pe 2 rfmduri Ma~ina de plantat cartofi pe 4rfmduri purtata

Ma~ina de plantat cartofipe 4 rfmduri tractata

112

3.Freze de rebilonat cartofi

Freza de rebilonat cartofipe4rfmduri

Remorca speciala pentrutransportat cartofi

Freza de rebilonat cartofipe 8randuri

Ma9ina de taiat vrejipe 4 rfmduri

Remorca tridem

113

6.Combine recoltat cartofi

Combine de recoltat cartofitractate

Combine

7.

Bundir de receptie

114

Transportor telescopic

Transportor pentru haldare Echipament de sortat cartofi

us

NO.TITE,

NOTITE,

Sfanta Vineri 23, Sec:tor

Bloc 105B, Sc. 2, et. 5, apt. 50

Bucure§ti / Romania

Tel: 021· 3239889/3231877

CTK HOllAND B.V. va intampina §i in acest an cu produse de calitate

care raspund nevoilor Dumneavoastra din agricultura. Suntem prezenli

in toata lara prin reprezentanlii no§tri zonali care va consiliaza §i va pun

la dispozilie produsele noastre in varianta macro §i microambalate,

astfel incat acestea sa poata fi utilizate atat de marii fermieri cat §i de

gospodariile individuale. Misiunea CTK HOllAND B.V. este aceea de

a se menline ca un partener de incredere §i de a oferi solulii adaptate

cerinlelor Dumneavoastra. Va aducem aminte ca aveli un loc in echipa

noastra de distribulie! Va a§teptam!

Produsele Companiei CTK HOLLAND B~V~ In Romania

"sUCCESUL DUIINEAVOASTU ESTEINTOTDEAUNA DRiA NOASTRir'

Persoana de contact: Alina Sueur· Manager AgrochemicalsTel: 0724.275.706

REDACTIAREVISTEI.. . ... . . '.... ." .... ...

"CARTOFULiN/ROMANlA"

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentruCartot §i Stecla de Zahar Bra§ov

Adresa: 500470 Bra~ov, str. Fundaturii nr.2Tel. 0268-476795, Fax 0268-476608E-mail: icpc@potato.ro

Colectivul de redactie: Dr.ing. Sorin CHIRUDr.ing. Victor DONESCUDrd.ing. Gheorghe OLTEANUIng. George APETROAIE

FederatiaNationala Cartoful din Romania, ,

Adresa: Harman, str.Garii nr.670B, 507085 Romania,Tel: 0722/354913, Tel/fax 0268/367551,0268/368218 .e-mail: ioanbenea21@yahoo.comfncr_benea@yahoo.comCod fiscal: 7739869. Cont: R005 RZBR 0000 0600 0073 9734Raiffeisen Bank SA Bra§ov

Preljedinte de on6are:Preljedinte:Vicepreljedinti:

Prof.dr.doc. Matei BERINDEIIng. loan BENEADr.ing. Vasile Silaghi POPIng. Romulus OPREA

::. : ;..;~..; :. :::.;;:; .;.: :: .;.. ;:.;.; .. ; ~ ;:..•. : ;;: : :.; : :.. . .

Apari1ia publica1iei a fost finan1at de OJCAHarghita

Volum aparut cu ocazia Simpozionului National"Ziua Verde a cartofului" editia 31-a

5 - 6 iulie 2007, Miercurea Ciuc, Harghita

Operare si tehnoredactare computerizataInstitutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru

Cartot si Stecla de Zahar Brasovsi OJCA Harghita

" .. ":X':'Z:X';2'.L':'/c·:;:;C/22;'§T2D";::::;::t'«O···'

ISSN 1583-1655Tiraj 500 exemplare