Upload
vuongdung
View
261
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Sacrificiul ca destinReîntoarcerea sculptorului Ion Guţu
Comoara. Caiete de cultură ale Casei-muzeu Alexei Mateevici, Zaim, Căuşeni
Ion Guţu. Fișier biografic
• Născut la 12 aprilie 1963 în s. Taraclia, r. Căuşeni, Republica Moldova, în familia lui Sava şi
a Claudiei Guţu
• 1970-1974 – elev la Şcoala medie din s. Taraclia, r. Căuşeni (acum Liceul “Ştefan cel Mare
şi Sfânt”)
• 1974-1981 – elev la Şcoala-internat de Arte Plastice din Chişinău (acum Liceul-internat de
Arte Plastice “Igor Vieru”)
• 1981-1983 – serviciul militar în oraşul Bălţi. Realizează lucrări pentru armată în atelierul
din Chişinău al profesorului Roman Manevici
• 1984-1985 – pictor la Uzina de tractoare din Chişinău
• 1985-1986 – pictor-scenograf la Casa de cultură a sindicatelor. Teatrul popular “Contem-
poranul”
• Din 1985 – maistru la specialitatea sculptură şi ceramică a Facultăţii de pictură şi grafi că a
Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău
• 1988 – membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova
• 1989 – 1995 – student la Academia de Arte Vizuale “Ioan Andreescu” din Cluj, facultatea
Arte Plastice, specializarea Sculptură, clasa profesorului Terek Aurel, media 9.52
• 1996 – profesor de arte plastice în instituţii preuniversitare din România. Unul dintre ani-
matorii Societăţii artiştilor plastici basarabeni din Cluj “Bobart”
• 26 martie 1999 – se stinge din viaţă la Cluj, România. Este înmormântat la cimitirul
Mănăştur din Cluj-Napoca
Autoportret, tuş, peniţă pe hârtie, 297x210 mm
Comoara. Caiete de cultură, Ion Guţu – vol. I, 28 aprilie 2010
SacrificiuL ca destinReîntoarcerea sculptorului Ion Guţu
Destin omenesc Destin de creator Arhivă In memoriam
Casa-muzeu Alexei Mateevici, Zaim
Monumentul eroilor Şcoala din Taraclia, sediul claselor primareCasa părintească
ION GUŢU, ELIBERAT PENTRU ZBOR
Ion Guţu a pornit, de mic (după clasele primare) prin lume. Poate pentru că l-a che-
mat, providenţial, Arta. Sau, poate, pentru că a ales să poarte, oriunde s-ar duce, căldura
Spaţiului Spiritual Basarabean care i-a predestinat nu doar un nume, ci și o nemurire.
A plecat devreme de acasă – dar și dintre noi, ceilalţi – ca să se alăture, prin cute-
zanţa și dorul de nemărginire din Legenda despre Icar, legendarului poet Alexei Mateevici,
legendarului rapsod Nicolae Sulac, dar și altor personalităţi originare din Sudul Basarabiei
care s-au așezat deja la locul lor de cinste de la Binecuvântata Masă a Tăcerii...
Prin creaţia sa a făcut ca excepţionalul avânt al lui Icar să se suprapună frumos peste
versurile Limbii noastre – ambele exprimând atât de clar și curat aspiraţiile tinerilor de
pretutindeni, dar mai ales a celor care s-au manifestat în centrul Chișinăului de la înce-
putul lui aprilie 2009.
...Vor veni, poate, timpuri când insula de la Constanţa pe care se ridică Legenda
despre Icar va deveni loc de contemplare pentru oamenii de cultură europeni, sau pur și
simplu o Oază a Meditaţiei și Creaţiei Moderne. Căci, Ion Guţu a umblat pe pământ purtat
de un vis. Știa bine ce are de făcut și nu a vrut să iasă din armonia liniilor și formelor până
și-a împlinit visul. Iar pentru asta, și-a folosit din plin harul. Nu s-a cruţat în scurta-i viaţă
și A RĂMAS ÎN ȘI PRIN ARTĂ.
În cei doar 36 de ani neîmpliniţi, a reușit să intuiască esenţele operei multor mari ar-
tiști și mari gânditori, să se apropie cu grijă de miturile noastre fundamentale, ca, până la
urmă, să-și trăiască în mod dramatic propriul mit. Contactul cu valorile perene a favorizat
apariţia Legendei despre Icar și a celorlalte lucrări care îi conturează, pline de semnifi caţie,
personalitatea de artist desăvârșit.
Ion Găină, scriitor, director al Casei-muzeu Alexei Mateevici din Zaim
0
2 DE
STIN
OM
ENES
C
Învăţăcelul meu
A fost un om puternic.
Niciodată nu s-a plâns de greutăţile vieţii. A înfruntat loviturile soar-
tei bărbătește, cu demnitate.
Mie, dar poate nouă, tuturor, ne-a dat o lecţie supremă la tema
“Nu credeam să învăţ a muri vreodată...” Dă, Doamne, să susţinem
și noi, având experienţă și ani mai mulţi, acest examen așa cum l-a
susţinut el, fi ind atât de tânăr.
În tot ce făcea se bizuia pe propriile forţe, pe propriile aripi.
Zborul lui Ion a fost frumos și, în pofi da faptului că a durat atât de puţin, a învins spaţiul și timpul,
lăsându-ne nouă drept dar, aripile lui Icar la o margine de ţară, acolo, unde se întâlnește pământul cu
cerul și cu marea.
Ecaterina Cernous,
profesor de artă plastică, Căușeni
19.04.2010
0
3 DE
STIN
OM
ENES
C
Ion Gutu, sculptorul cu discurs plastic meteoric
Ion Guţu, sculptor, care a învederat o afi rmare tumultuoasă, chiar din momentul intrării pe treptele școlirii artistice. Mai întâi, însușește bazale
profesionale la Liceul Republican de Arte plastice Igor Vieru (fosta: Școala-Internat de Arte Plastice), clasa profesorului Roman Manevici, elaborând
la absolvire lucrarea de licenţă – compoziţia sculpturală Gingășie; apoi, se specializează la Arte Plastice (sculptură) “Modelaj” la Universitatea de
Artă și Design din Cluj-Napoca ( fostă: Academia de Arte Vizuale Ioan Andreescu, clasa profesorului Terek Aurel – sculptor monumentalist. Însușirea
temeinică a limbajelor plastice, în detaliu, de la medeleul imanent școlii academice, a exemplelor, via, afi rmate de Constantin Brâncuși, Henry Moore
și mișcarea axată pe promovarea sculpturii transparente, prezintă eșafodajul pentru elaborarea unor creaţii cres-
tomatice pentru cultura naţională. Aici trimitem, spre exemplifi care la compoziţiile Gingășie, Răpirea Europei
și Femeie dezbrăcându-se (afl ată în colecţia fabricii de cosmetice Farmec din Cluj-Napoca), portretele poetului
Alexie Mateevici (este în colecţia Teatrului Alexei Mateevici) și a pictoriţei Natalia Bichir (face parte din colecţiile
Casei-muzeu Alexei Mateevici din Zaim, Căușeni), și evident capodopera sa Legenda lui Icar, amplasată în parcul
Tăbăcărie, în punctul denumit Insula îndrăgostiţilor, Constanţa.
Prin discursul plastic, cu o durată de circa un deceniu, a contribuit la
sporirea patrimoniului artistic din Republica Moldova, România, Turcia și
Ucraina. Opera semnată, parcă într-o grabă meteorică, a ajuns a fi sporit
multiple colecţii private din multe ţări
pe mapamond.
Tudor Braga
ÎNTR
E C
ULO
AR
E ŞI
MET
AL
Tata, aluminiu, 1996, 350x240x30 mmMama, pastel
Familia Guţu
Sava Guţu, tatăl sculptorului
(01.10.1930-20.08.1992)
Claudia Guţu, mama sculptorului
(03.06.1937-27.03.2000)
Iacob, fratele mai mare
(10.12.1956-09.05.2000)
Surorile:
Vera (n.16.10.1958)
Liuba (n. 04.02.1962)
Maria (n.12.09.1967)
Tatiana (n. 27.03.1975)
0
4 AR
HIVĂ
Domnişoară din Taraclia (Vera Guranda)
Certifi catul de absolvire a Şcolii-internat de arte
plastice din Chişinău
Certifi catul de naştere
“Exerciţiu” din copilărie.
Un gând desenat pe peretele odăii în care locuia.
(Se mai păstrează şi astăzi)
0
5 AR
HIVĂ
Bunelul Anton Traci, şamotă tonată, 1995, 365x210x250 mm
LECŢI
I DE
VIAŢĂ
ŞI A
RTĂ
LA
ŞC
OA
LA-I
NTE
RN
AT
DE
AR
TE P
LAST
ICE
DIN
CH
IŞINĂ
U
Gingăşie, 1981
Lucrare de licenţă, realizată la absolvirea Şcolii-internat de arte plastice din Chişinău
Ion Guţu împreună cu prietenul său Mihai Damian
Educatoare, Margareta Şova (protectorul lui Ion
Guţu la Şcoala-internat din Chişinău), lucrare de curs
Cu Seneca, 1981
0
6 AR
HIVĂ
Sculptorul Dumitru Scvorţov-Rusu a avut fericita idee de a crea, în cadrul Școlii-internat de arte plastice din Chișinău o clasă de
sculptură. Roman Manevici a creat o adevărată școală de sculptură în RSS Moldovenească.
* * *
Profesorul Roman Manevici, care i-a apreciat întotdeauna talentul și, mai ales, devotamentul faţă de sculptură, l-a îndemnat, în re-
petate rânduri, să-și realizeze autoportretul (întâi un medalion, apoi un bust). L-a ajutat, astfel, să-și cunoască mai bine fi inţa artistică,
frământările interioare. În cele din urmă, Ion Guţu s-a hotărât să facă Artă. Desigur, după ce avea să treacă printr-o școală prestigioasă.
A insistat să-și realizeze visul. Dacă, printr-o minune, ar mai fi obţinut o bursă, undeva, în Europa sau America, ar fi plecat să mai studi-
eze. Nu era în stare să renunţe la Artă.
Iurie Platon, artist plastic
Roman Manevici şi discipolii săi
Mihai Damian, Ion Guţu
şi prietenul acestora Grigore Băţ
Moment de meditaţieCâteva din zecile de comenzi realizate în
atelierul profesorului Roman Manevici în
timpul serviciului militar
ÎN A
TELI
ERU
L SC
ULP
TOR
ULU
I RO
MA
N M
AN
EVIC
I
EMIN
ESC
U SĂ
NE
JUD
ECE.
MA
TEEV
ICI SĂ
NE
JUD
ECE.
Alexei Mateevici, bronz, 1993
Signatura pe lucrare
Mihai Eminescu, ghips, 1995, 760x775x425 mm
Medalion Eminescu
0
8 DE
STIN
DE
CREA
TOR
exei MateeviAle
Bour, bronz, 1998, 90x55x140 mm
Neuitarea clipelor trăite
Fratele Ion e cu doispreze-
ce ani mai mare ca mine. Când
m-am născut era deja plecat
de acasa. Și deoarece venea o
dată sau de două ori pe an în
ospeţie, nu realizam că el este
fratele meu, îl percepeam ca pe o
rudă. Mai târziu m-am apropiat de
el sufl etește.
Aveam o mare bucurie când venea acasă,
chiar dacă mă certa: fi e că nu vorbeam corect sau vorbeam prea repe-
de, că nu reușeam să fac la timp tot ce-mi propuneam.
Mă bucuram când mă invita să merg cu el pe la rude, mă mândream că merg
alături de el.
Cu un an înainte de moartea lui, adică în 1998, a fost de două ori acasă, la Paștele
Blajinilor și prin luna august. Acest an mi-a rămas în amintire cel mai mult, ne-am apro-
piat într-atât că ne consideram nu doar soră și frate. Îmi devenise cel mai bun prieten.
Ultima oară când a fost acasă a stat vre-o săptămână. Am fost înpreună pe deal,
la tăiat porumb. Împreună am încărcat și curăţat porumbul. Seara, după lucru, stăteam
de vorbă până târziu, până după miezul nopţii.
Zi și noapte, o săptămână întreagă am fost împreună. Eram atât de fericită că
cineva mă ascultă și pe mine...
Tatiana Guţu-Leliuhin, sora mai mică
Autoportret, ghips
Medalion, teracotă, 1983
0
9 DE
STIN
OM
ENES
C
Medalion, teracotă, 1983
e
“Sterpu”, ghips, 1983
Profesor de artă plastică (Andrei Calmaţui), lut ars, 1986
Ca tânăr creator al metaforei plastice, a modelat cu cele mai modeste, la propriu
și la fi gurat, mijloace sculpturale, între două spaţii culturale, Chișinău și Cluj, demon-
strând încă o dată că Veșnicia s-a născut la sat.
Vasile Dohotaru,
membru al UAP București și Chișinău, Maestru al artelor
14.03.2010
1
0 DE
STIN
DE
CREA
TOR
* * *
Ion Guţu era o persoană cu spirit critic. Observa neajunsurile sociale și le defăima într-o manieră ironică inedită. Era un
bărbat mai mult interiorizat. Potenţialul lui se exprima prin alegorii și inteligenţă sclipitoare.
Obstacolul cel mare pe care nu l-a putut depăși era neatenţia pământenilor faţă de lucrările cele mai subtile ale spiritului său.
Unii îmbină ţarina cu aripile, pe când alţii în ţarină doar se ascund de veselie, dragoste și adevăr. Pentru Ion, adevărul a fost inteligenţa
indiscutabilă a intelectualilor. Aceștia au fost folosiţi în anii '90 drept instrument politic, iar astăzi sunt aruncaţi peste gardul Marelui sat.
Ceea ce vedem noi în plămădirea acestui om este un șir de răscoliri pentru ceea ce trebuie să fi e Omul. Și-a lăsat lucrările în mediile
capabile să i le descifreze, pentru a-i fi defi nită intenţia. Intenţia de călător în adevărata arta.
Valentin Maslov, artist plastic
nedită. Era u
ale spiritului
vărul a fost int
e gardul Marel
ăsat lucrările în
tin Maslov, artis
u
t
l
n
st plastic
un
său.
teligenţa
lui sat.
n mediile Gheorghe Oprea, lut ars,
460x380x430 mm
“Moraru”, bronz, soclu-marmură Eugen Stadnic, basorelief
1
1 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Alexandru Culeac, ghips
Nicolae Bretan, medalion, ceară
Portret de ostaş “afganez“ (Nicolae Manea), lut ars
Ion Guţu și Legenda sa
• Legenda despre Icar vorbește nu doar
la fi gurat, ci și la propriu despre soarta drama-
tică a lui Ion Guţu. Atunci când a ajuns să con-
știentizeze clipa zborului său suprem, a fost ars
de razele invizibile ale energiilor astrale.
• O primă variantă a Legendei despre
Icar Ion Guţu a plasat-o la ieșirea dintr-o salină
din România. Era plasată astfel încât lumina ce
pătrundea în mină îi crea spaţiu pentru zbor.
A mizat în această primă variantă pe efectul
umbră-lumină.
A ajuns la varinta fi nală din tuburi de inox
și pentru efectul cosmic al sunetului de nai sau
de orgă.
Iurie Caminschi, artist plastic
1
2 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Nicola
pla
N
astic
Natalia Bichir, ghips 1983, 510x290x210 mm Portret de domnişoară, ghips
Adriana, medalion, lut ars
Din însemnările lui Ion Guţu:
Pitagora admitea două mobiluri pentru acţiunile omenești: puterea Voinţei și
necesitatea Destinului; el le supunea și pe una și pe cealaltă unei legi fundamen-
tale, numită Provedenţă, din care ambele purcedeau. Primul era liber, iar al doilea
constrângător în așa fel încât omul să se găsească între două naturi opuse, dar nu
contrarii.
1
3 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Lumina Boţului de Lut
Ai impresia, că lui Ion Guţu Dumnezeu i-a pus în mână un
boţ de lut și l-a trimis în lume. În lumea noastră controversată
și rătăcită, prea dură pentru sufl etul lui nealterat și sensibil.
Supus mereu încercărilor, soarta nu l-a cruţat de suferinţe,
de sărăcie, de dezamăgiri, de singurătate... În pofi da acestora,
Ion a fost un mare visător și romantic. Avea în sufl et o dorinţă
nestăvilită de viaţă și frumos. A mers pas cu pas, sigur și per-
severent către profesionalism, către perfecţiune.
Încă din copilărie și-a intuit vocaţia pe care n-a trădat-o
niciodată. Nu l-a supărat pe bunul Dumnezeu. A știut să pună
în aplcare magicul BOŢ de LUT, să scoată în evidenţă esenţa
caracteristică a fenomenului, a personalităţii prin dinamism
și simţirea spaţiului, prin originalitatea formei, a plasticii în
genere, privită din interior, de la lucrare la lucrare.
Energetica apogeului său artistic este în Legenda despre Icar, lucrare inspirată din mitul străvechi care îi caracterizează sugestiv sufl etul
zbuciumat. E ca un ultim mesaj, mărturisirea lui de dragoste pentru cei pe care i-a iubit enorm.
Bunul și regretatul meu prieten, Ion, a avut o viaţă fi zică exagerat de scurtă (doar 36 de ani neîmpliniţi) și dramatică până la refuz, în același timp.
După cum vedem astăzi, viaţa lui de artist va dura în timp. Comunică prin operele sale și acum cu noi. Ele sunt pline de dragoste, farmec,
sens. În ele s-a realizat fără rezerve.
E de datoria noastră să valorifi căm opera sculptorului Ion Guţu, s-o facem cunoscută tuturor, în numele dăruirii sale, în numele valorilor
noastre spirituale.
Gheorghe Ciubuc, regizor, membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova
1
4 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Sora Liuba, ghips
Studentă, ghips, 1987
MOOOARTEA UNUUII ARTIST SAU ZZZBBOORUL FRÂNT AL LUI ICAAR
Se spune ca artiștii sunt copiii eterni ai Paradisului: inocenţi, sinceri, creativi, altruiști.
Așa a fost și regretatul nostru prieten Ion Guţu: desprins din mediul fi resc al edenului, nefi ind molipsit de egoismul, prag-
matismul și de practicismul omului comun, a devenit un inadaptat, retrăgându-se mult prea devreme Acasă, în ceruri.
L-am cunoscut în anii ‘80 la Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău, unde activa în calitate de maestru
în atelierele de sculputră ale facultăţii de Arte Plastice.
Modest, timid, de o cumsecădenie rară, dornic de viaţă, de iubire dezinteresată pe care știa s-o dăruiască fără să ceară nimic
în schimb, un prieten devotat și, de multe ori, neînţeles.
Pentru toţi era “Gutuz” – un amalgam alcătuit din numele său de familie (Guţu) și al pictorului italian Renato Guttuso.
Venit de prin părţile Căușenilor, purta în sufl et căldura sudică, generozitatea și bunătatea biblică. Se minuna de frumosul din
jur, amplifi cându-i valorile prin propriile creaţii. Or, “nu se pricepe toată limba să laude după cuviinţă, se minunează doar mintea
netulburată.” (Utrenia “Nașterea Domnului”, Canonul I).
L-a iubit pe Dumnezeu, îl vedeam adesea cu ochii ridicaţi spre cer – tânjea dupa Acasă, de unde s-a desprins, coborând
într-o lume ostilă.
Îi plăceau copiii și, de fi ecare dată când ne întâlneam la sărbătorile de familie la noi acasă sau la Iurie Caminschi, renunţa la
compania adulţilor, distrându-se copios cu copiii noștri.
N-a avut parte de o familie, pe care și-a dorit-o unită și prietenoasă, nu și-a găsit sufl etul-pereche, cu care să fi fost fericit.
Si-a urmat destinul, avântându-se în zborul tragic a lui Icar, care l-a inspirat în crearea unor sculpturi, având la bază acest mit.
Cu toate că era o prezenţă agreabilă în toate companiile, era devorat de o singurătate interioară. Si-a luat zborul, ajungând
să fi e cunoscut și prin părţile Clujului, conștient fi ind de harul dat de sus. A înţeles că în Dumnezeu e incognoscibilă Fiinţa Sa, însă
e cu putinţă să fi e cunoscută bunătatea, înţelepciunea, puterea, măreţia Sa în activitatea sa creativă și artistică.
Și-a exprimat trăirile prin sculptură, fără să vrea, și-a modelat propriul sfârșit departe de locurile natale. A plecat dintre noi
la fel de modest și solitar.
Si, totuși, credem că, asemeni strămoșilor noștri din Rai, și-a găsit fericirea pe care o merita, în ceruri, Acasă.
Dumnezeu să-l odihnească în grădinile Sale !
Ion Canţâr, profesor de Arte Plastice, liceul Prometeu-Prim
Ludmila Armașu-Canţâr, conferenţiar doctor, UPS Ion Creangă
1
5 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Bătrân, şamotă tonată Răstignire, basorelief, ghips patinat Monah, lut ars, 1987
Adesea îl vedeam la mitingurile şi manifestările de protest împotriva regimului comunist al imperiului sovietic. În diferite locuri, ori de câte ori se organizau asemenea acţiuni.
Atunci am afl at că acest tânăr simpatic care la acel timp purta o bărbuţă de revoluţionar era nu numai patriot şi naţionalist (ca şi mine), ci şi coleg de breaslă. Asta m-a făcut să
mă ataşez mai mult de el. Din păcate, abia acum fac cunoştinţă cu creaţia lui, după trecerea prematură în împărăţia Domnului.
Sergiu Tomşa, artist plastic
9.04.2010
1
6 DE
STIN
DE
CRE
ATO
R
Ecoul războiului
1
7 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Trânta
Rânduri dintr-o scrisoare
(Către Ecaterina Cernous, profesor de artă plastică)
Acuma lupt cu existenţa. Am renunţat la postul de profesor la şcoală în primul rând că nu e genul meu [...] şi un alt motiv este, bineînţeles, salariul mizerabil...
Pentru a mă descurca fac nişte plastică mică (ceramică, lut ars), pentru galeriile cu vânzare. Sculptura aici se vinde destul de prost [...]
Cu drag şi stimă, Ion Guţu
Instrumentiştii Răpirea Europei
Din însemnările lui Ion Guţu:
Apolo întruchipa acelaşi adevăr aplicat la viaţa pămînteană şi la ordinea socială. Inspirator al poeziei, al medicinei şi al legilor, el era ştiinţa prin divinaţie, frumuseţea prin artă,
destinul popoarelor prin justiţie şi armonia sufl etului şi a trupului prin purifi care.
Apolo-ucigătorul şarpelui este simbolul iniţiatului care învinge natura prin cunoaştere, o stăpâneşte prin voinţa sa şi, rupând cercul fatidic al cărnii, urcă în splendoarea spiritu-
lui, în timp ce bucăţile sfărâmate ale animalităţii se zvârcolesc în nisip.
1
8 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Tors, ghipsTors, lemn patinatAşteptare, şamotă tonată, 1997
1
9 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Nuduri, grafi că, 1998
2
0 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Exerciţii grafi ce “Victoria”, bronz
2
1 DE
STIN
DE
CREA
TOR
TAB
ERE
DE
CR
EAŢI
E
Centurion. Statuie comandată de
Moldova-fi lm şi neachiziţionată
IINSPIRAAAŢIE LAA CLUJJ
Răpirea Europei
Prietenul Ion Guţu mi-a rămas în memorie ca
același sculptor pătimaș după frumos, prin de viaţă,
atent cu munca sa, exigent în toate lucrările lui.
Avea multă carismă, era iubit de oameni, și pri-
etenos cu cei din jurul lui. Aceste calităţi și-au pus
amprenta în opera sa.
Este mereu prezent în discuţiile artiștilor plas-
tici care l-au cunoscut.
Iurie Cojocaru, artist plastic, Cluj
2
2 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Scenograf la teatrul popular “Contemporanul”
Secvenţe din fi lmul documentar “Binecuvântarea” (regie: Alecu Deleu, scenografi e:
Iurie Colesnic). Ion Guţu modelând chipul lui Alexei Mateevici.
O încercare de “a îmblânzi” scena
2
3 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Zborul lui Icar
“Legenda despre Icar”, ca formă, e o compoziţie abstractizată. Monumen-
tul se constituie, propriu-zis, din două elemente, ambele executate din ţevi
de inox sudate. Silueta puternic stilizată a aeronautului se conturează dintr-o
serie de ţevi de diferite dimensiuni, secţionate sub diverse unghiuri și con-
torsionate în diverse planuri.
(Optând pentru acestea ca
unic material de construcţie,
plasticianul a avut în vedere
asemănarea lor cu tuburile “de
consistenţa pură a trestiei”, semnifi când naiul – instrumentul muzical al zeului Pan –,
dorind să valorifi ce astfel încă un element din substratul mitologic-folcloric al civilizaţiei
popoarelor sud-est-europene). Structurat astfel, corpul lui Icar ia conturul unei rachete
și, împreună cu braţele-aripi, confecţionate din aceleași ţevi de inox, întruchipate în for-
mă de elice, trimit la ideea de cruce.
Al doilea element al compoziţiei, ce are și funcţia de suport pentru cel dintâi, este
format din trei arcade suprapuse, înalte de cca 10 metri, și care formează, la extremitatea
de sus, o cupolă, sugerând, în viziunea autorului, legătura dintre terestru și celest, dintre
materie și spirit, dintre cunoscut și necunoscut. Pe fundalul acestei imaginate mini-bolţi
sacre și, concomitent, sprijinindu-se de ea, se proiectează avântul în spaţiu al lui Icar
care, din acest moment, “se transformă din om în pasăre”. În ipostaza dată, conchide Ion
Guţu, “chipul-simbol al lui Icar se asociază cu un Crist răstignit, cupola servindi-i drept
2
4 DE
STIN
DE
CREA
TOR
ÎN CĂ
UTA
REA
PR
OP
RIE
I ID
ENTI
TĂŢI
crucifi x”, fără însă ca cel dintîi – în clipa lui astrală – să fi fost “încărcat de
conștiinţa sacrifi ciului” ce va să urmeze.
Rămâne de văzut, desigur, în ce măsură un ochi mai puţin avizat va fi
în stare să perceapă cu exactitate și la modul cognitiv-serios mesajul multi-
etajat și plurisemantic al acestei compoziţii sculpturale. Dar asta, de fapt, e
o problemă ce nu ar trebui să ne preocupe; de vreme ce, în persoana auto-
rului, s-a găsit un artist gata să-și asume riscul făuririi unei atare opere de
artă, cu siguranţă, se vor găsi mai mulţi inși care, barem din curiozitate, vor
zăbovi în preajma ei, scrutându-i înţelesurile.
Drumul lui Ion Guţu în arta mare a fost anevoios. Dacă nu ar fi avut
puterea de voinţă de care a dat dovadă, tânărul plastician ar fi abandonat,
poate, sculptura în favoarea unor preocupări mai puţin intelectual-artisti-
ce. A profesat, în zorii carierei sale, forme și stiluri fi gurativist-rudimentare,
cu motive de multe ori banale și afl ate la îndemîna oricui. Dar, muncind cu o
poftă nestăvilită și perseverând în căutarea unor noi paradigme artistice și
modalităţi tot mai rafi nate de expresie, plasticianul a evoluat spectaculos,
ajungând să se contopească pe de-a-întregul, în ultimele lucrări, cu miș-
cările estetice ale sfârșitului de secol XX. Cu totul remarcabil în devenirea lui Ion Guţu este, de bună seamă, faptul de a fi realizat, în ora lui
stelară, o lucrare de sinteză atât din punct de vedere artistic, cât și, mai ales, fi lozofi c-conceptual. Cântecul de lebădă al junelui sculptor, plecat
prematur în lumea celor drepţi, este și va rămâne compoziţia “Zborul lui Icar”, axată pe conceptul moral-spiritual creștin al rostului de a fi al
omului în viaţa terestră.
Vasile Malaneţchi, redactor-șef al revistei Atelier
(Revista Atelier, nr. 1-2, 2000, pag. 42-43)
2
5 DE
STIN
DE
CREA
TOR
Cu prietenul Gheorghe Para, gândind la înfi inţarea unei
şcoli de artă plastică în Taraclia.
2
6 AR
HIVĂ
Facsimile. Scrisori trimise prietenilor Oleg Cojocaru şi Mihai Damian, artişti plastici
2
7 AR
HIVĂ
Drumul spre Acasă
La Cluj-Napoca, s-a prăpădit de durere și dispera-
re, neconsolat de nimeni, pe jumătate fl ămând și total
bolnav, poate mai mult de dor decât de boala pro-
priu-zisă, sculptorul Ion Guţu, la numai 36 de ani ne-
împliniţi. L-am înmormântat în cimitirul din cartierul
Mănăștur al municipiului Cluj-Napoca, noi, repatriaţii,
ajutaţi de inimosul primar Gheorghe Funar.
Schiţele în cărbune la eventualele lui lucrări, inti-
tulate de către mine Frumoasele Universului, împodo-
besc azi și accentuează eleganţa unui restaurant din centrul municipiului. Monumentala sa lucrare Legenda despre Icar, realizată din tuburi
de inox, veghează întinsurile marine de la Constanţa. Altă lucrare a sa, sculptură în stâncă, ce reprezintă chipul unui domnitor, se afl ă în
inima munţilor Apuseni, stăpânind frumuseţile naturale și uimind escalatorii, salvamontiștii și puţinii temerari, cercetători și exploratori
ai munţilor. Încă una, lucrare de proporţii, a intrat în patrimoniul unei case de creaţie a artiștilor plastici din Ucraina. Iar sculptura Femeie
dezbrăcându-se, lucrarea sa de absolvire a studiilor, considerată una din lucrările cele mai inspirate și mai de sufl et, de care Ion zicea că i-a
fost subtilizată, fără speranţa de a o recupera vreo dată, am descoperit-o eu, la puţin timp după moartea creatorului, într-o sală de protocol
a fabricii de cosmetice Farmec, desfătând privirile pretenţioșilor musafi ri ai întreprinderii. Când, surprinsă de descoperire, am întrebat amfi -
trionul salonului de unde o are și cât l-a costat achiziţia, mi-a răspuns: “La cât e de frumoasă, ar fi trebuit să mă coste o avere, dar nu am dat
pe ea un bănuţ. Mi-a plăcut și... am luat-o”. Ce simplu: “Am luat-o”?
... O vreme, undeva, prin subsolurile primăriei, am văzut și niște sculpturi cu bustul lui Alexandru Ioan Cuza și statuia lui Avram Iancu,
lucrări realizate de Ion Guţu și expuse la judecata specialiștilor în cadrul unui concurs. Destinul acestor lucrări a fost la fel de urgisit ca și viaţa
sculptorului. Transportate dintr-un gang în altul, împinse către ziduri, printre mobile și lucruri inutile, fragilele lucrări au ajuns... bolovani de
piatră și alt material de construcţie.
2
8 IN
MEM
ORI
AM
DR
UM
UL
SPR
E C
ASĂ
. JU
RN
AL
20
00
Pe ultimul său drum, spre locul de veci, din cimitirul din Mănăștur, l-am plâns
împreună cu prietenii lui basarabeni, Iurie Cojocaru, Vitalie Leșan, Valentin Dodica,
Ludmila Frătescu, Petre Leahu, artiști plastici, care continuă să lucreze la destinul lor
aici, la Cluj-Napoca, dar și de tineri români, care i-au fost colegi, prieteni și l-au iubit
cu adevărat.
Tristul eveniment de încheiere a socotelilor cu această lume și procedura de în-
mormântare a sculptorului este o altă istorie, care necesită un spaţiu de descriere
aparte. În câteva cuvinte consemnez doar că, îndată ce s-a constatat decesul, s-a afl at
că, în România, decedatul nu avea aparţinători. Mama, surorile și fratele, toţi săraci
lipiţi, se afl au dincolo, pe malul stâng al Prutului. Așadar, ar putea fi îngropat, îm-
preună cu alţi decedaţi, în groapa comună de la cimitirul Chinteni, ca un nevrednic,
fără ritualul creștinesc de înmormântare, fără însemnul Sfi ntei Cruci la cap, uitat, șters cu desăvârșire din memoria celor ce l-au cunoscut. Atunci,
folosindu-mă de poziţia mea ierarhică din primărie, am făcut strigare urbi et orbi. În consecinţă, Dan Mășcașu, șeful Biroului Domenii cimitire din
cadrul primăriei, mi-a acordat, pentru nepotul meu (așa am motivat solicitarea), un loc de veci în cimitirul din Mănăștur (în municipiul Cluj-Napoca
cimitirele sunt arhipline, locurile de veci revenind muritorilor prin succesiune, sau prin
negocieri la sânge cu proprietarii). Alţi oameni de bine s-au dovedit a fi soţii Elena și
Ion Gancea, consilieri de specialitate în cadrul Serviciului Protecţie socială, basarabeni
stabiliţi la Cluj-Napoca. Cu sprijinul și îndrumarea lor am perfectat actele necesare și
am primit ajutorul fi nanciar cu care am cumpărat sicriul, veșmintele de înmormântare,
am organizat o modestă masă de pomenire a celui plecat și am achitat costul biletelor de
călătorie ale rudelor lui Ion, care au venit să-l plângă. Înţelegere totală ne-a oferit și preotul
capelei din cimitirul Mănăștur, care a asistat ceremonia de înmormântare fără a ne solicita
onorariul.
(Zina Cenușă. Drumul spre casă. Jurnal. Editura Stadi Form, 2008, pag. 213-216).
2
9 IN
MEM
ORI
AM
OM
AG
IU L
A C
ASA
-MU
ZEU
“A
LEX
EI M
ATE
EVIC
I” D
IN Z
AIM
Nepoţeii lingă bustul străbunicului AntonLa pag. 43 – un exerciţiul de creaţie cu
referinţă la Legenda despre Icar
Diploma “Ion Guţu” acordată sponsorului Valeriu Leliuhin
Semn de carte
Rude apropiate (Tatiana Guţu, Tatiana Leliuhin – în dreapta, sora
mai mică) în vizită la Casa-muzeu Alexei Mateevici din Zaim
Diploma a fost lansată la 26.03.2010
3
0 IN
MEM
ORI
AM
ZIL
ELE
NAŢI
ON
ALE
MA
TEEV
ICI,
EDIŢ
IA A
XV
III-
A.
OOMAGIAT PENTRU ÎNTÂIIA OARĂ ÎNN SATUL NATAL TTARACLIA
Placa comemorativă instalată pe peretele casei părinteşti
la 26.03.2010, în zi de pomenire – 11 ani din ziua trecerii
la cele veşnice.
Autor: Vladimir SmirnovRude şi prieteni după momentul dezvelirii plăcii comemora-
tive la 26.03.2010.
Oaspeţi de onoare: artiştii plastici Mihai Damian, Iurie Camin-
schi, Grigore Sultan, Anatolie Afteni
Primarul satului Taraclia, Ștefan Sârbu, deschizând momentul
omagial la casa părintească a sculptorului Ion Guţu (în dreap-
ta). În stânga – Ion Găină, moderatorul manifestării și ziaristul
Ilie Gluh
Ion Guţu vroia să deschidă o tabără de creaţie sau un muzeu al
satului în casa părintească. N-a știut că ea va găzdui un muzeu
memorial care îi va purta numele...
DECIZIE nr. 2/2
24 martie 2010
În temeiul art. 14, alin. (2) lit. (s), 19 alin. (3), 20 alin.
(1), (5) din Legea Administraţiei Publice Locale nr. 436.XVI din
28 februarie 2006 Consiliul local Taraclia DECIDE:
I. Se modifi că denumirea străzii Dacia în strada “Sculp-
torul Ion Guţu”.
II. A instala plăci comemorative pe peretele casei
copilăriei sculptorului Ion Guţu şi la Liceul teoretic Ştefan cel
Mare şi Sfânt, fosta şcoală medie din localitate.
Preşedintele şedinţei BOCANCEA Ion
Primarul satului Taraclia SÂRBU Ştefan
Secretarul consiliului local GVOZDINSCAIA Victoria
CO
NC
UR
SUL
NAŢI
ON
AL
AL
TIN
ERIL
OR
CR
EATO
RI “
CO
MO
AR
A”,
EDIŢ
IA A
XV
II-A PPROIECTE PENTRU AAMPLLASARREA REPLICCII LUCRĂĂRRII LEGENDDA DESPRE ICARR ÎN SS. TARACLIA
Elevi ai liceului Ştefan cel Mare şi Sfânt din s. Taraclia, r. Căuşeni, premianţi ai
Concursului Comoara, însoţiţi de profesori.
Premianţi ai Concursului Naţional Comoara
Compartimentul Proiecte
Premiul I – Anastasia Namolovan, cl. a IX-a”A” – Zborul lui Icar în infi nit
Premiul II – Elena Mocan, cl. X-a “B” – Spaţiu pentru zbor
Premiul III – Sorina Plamadeala, cl. X-a “B” – Icar al copilăriei noastre
Marin Silitrari, cl. VIII-a “B” – Credinţa lui Icar
Compartimentul Artă plastică – inspiraţie din Legenda despre IcarLocul I – Tatiana Doibani, cl. XI-a “B” – Singurătate
Locul II – Alina Porumbrica, cl.-IX-a “C” – Mai aproape de soare
Locul III – Andrei Porumbrica, cl. VII-a “A” – Început de zbor
Medalionul comemorativ Ion Guţu a fost lansat şi acordat la 26.03.2010 premianţilor Concursu-
lui de creaţie Comoara. Autor: sculptorul Mihai Damian
Anastasia Namolovan
Elena Mocan Sorina Plamadeala Marin SilitrariElen S
3
2 IN
MEM
ORI
AM
În perioada 1983-1989 a participat la 10 expoziţii republicane
cu diverse tematici în cadrul galeriilor de artă din Chișinău:
1983 – Expoziţie consacrată Armatei Sovietice
Autoportret, 1983, ghips tonat
1987 – Expoziţia Tinereţea ţării
Portretul prietenului, 1987, ghips tonat
Expoziţie consacrată istoriei RSS Moldovenești
Portretul lui Alexei Mateevici, 1987, ghips tonat
1988 – Expoziţie consacrată serviciului militar
Amintiri despre serviciul militar, 1985, ghips tonat
Expoziţia Pictorii – copiilor
Portretul educatoarei, 1988, ghips tonat
1991 – Expoziţie închinată Marii Uniri. Casa Matei, Cluj-Napoca.
1992 – Expoziţie de grup la Casa Studenţilor, Cluj-Napoca.
1993 – Expoziţie judeţeană de sculptură, Cluj-Napoca.
1994 – Expoziţia republicană Limba Noastră, R. Moldova.
SSIMPOZIOANE:1988 – Simpozionul Internaţional de sculptură în piatră, orașul Iampoli, Ukraina.
AACHIZIŢIONNĂRI:Muzeul de Artă din Chișinău, R. Moldova
Teatrul Alexei Mateevici din Chișinău
Datele de mai sus conţin activitatea creatoare a sculptorului Ion Guţu care
ne este cunoscută la momentul editării acestei lucrări
PPARTICIPPARREA LAA EXPOOZIŢŢII:
Editarea acestei lucrări se datorează susţinerii energice a domnilor Valeriu Leliuhin
şi Dumitru Bocancea.
Notă: Îi rugăm pe toţi cei care deţin informaţii, lucrări sau obiecte ce au aparţinut
sculptorului Ion Guţu să ne comunice despre acestea — pentru a-i studia mai
aprofundat viaţa şi opera.
Telefon de contact: 069-837-113, (0 243) 72-3-37
© Autor: Ion Găină
Lectură: Valentina Cosmescu
Tehnoredactare
şi design: Eugen Catruc
Vitalie Pogolşa
Tudor Braga
Fotografi i: Ion Guţu, Ion Găină, Iurie Platon, Oleg Cojocaru, Iurie Caminschi, Iurie
Cojocaru, Mihai Damian, Gheorghe Ciubuc, Gheorghe Stăvilă, Ecaterina
Cernous, familiile Guţu, Leliuhin, Roscot ş.a.
Sacrifi ciul ca destin / Ion Găină. – Ch. : “Cu drag” SRL, 2010
(Tipogr. “Bons Offi ces” SRL). – 32 p.
50 ex.
ISBN 978-9975-9916-8-1.
730(092)
G 14
DIN
AC
TIV
ITA
TEA
DE
CR
EAŢI
E
Ion Guţu,
P.S.S. Proto Acope Acoper
U N I U N E A A R T I S T I L O R P L A S T I C I D I N R E P U B L I C A M O L D O V A C E N T R U L E X P O Z IŢ I O N A L C O N S T A N T I N B R Â N C U Ş I U A P
a u o no a r e a d e a Vă i n v i t a
P.S.S. Ioan BEREGOI Protoiereu, parohul bisericii Acoperimântul Maicii Domnului, Selişte-Nouă, Călăraşi Acoperimântul Maicii Domnului, Selişte-Nouă, Călăraşi
la expoziţia personală: in memoriam I O N G U Ţ U
S a c r i f i c i u l c a d e s t i n A p r i l i e 2 8 – 1 6 M a i 2 0 1 0 V e r n i s a j : A p r i l i e 2 8 , 2 0 1 0 , o r a 1 6 : 0 0
C e n t r u l E x p o z i ţ i o n a l C o n s t a n t i n B r â n c u ş i U A P B d . Ş t e f a n c e l M a r e ş i S f â n t , nr . 3 , M D - 2 0 0 1 , C h i ş i nău P r p g r a m 1 0 : 0 0 - 1 8 : 0 0 . L u n i – î n c h i s . w w w . a r t a . m d