ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 34

SCREENING OFTALMOLOGIC PRIVIND EFECTUL ILUMINATULUI ASUPRA FUNCŢIEI VIZUALE

S. MICLESCU 1, CAMELIA BOGDĂNICI2, ADRIANA STĂNILĂ3

1Cabinet Medical “Avicenna”, Micleşti, jud. Vaslui, 2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi,

3Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Cuvinte cheie: iluminat natural, iluminat artificial, aparat vizual, parametri clinici oftalmologici

Rezumat: Această cercetare şi-a propus să furnizeze date despre iluminarea naturală şi artificială în şcolile din mediul rural şi urban şi impactul asupra elevilor. S-au urmărit modificările aparatului vizual la copilul şcolar în funcţie de diverse condiţii de iluminat. S-a urmărit, deasemenea, aprecierea iluminatului natural şi artificial în diverse puncte din încăpere în funcţie de orientarea clădirii faţă de lumină (recepţia maximă a luminii). Parametrii clinici oftalmologici urmăriţi sunt: modificările polului anterior, acuitatea vizuală, deviaţia strabică, apariţia manifestărilor subiective caracteristice astenopiei acomodative, refractometrie, corecţia optică. S-a urmărit totodată amplasarea băncilor în sălile de clasă.

Keywords: natural lighting, artificial lighting, visual apparatus, ophthalmological clinical parameters

Abstract: This research aims to provide data on natural and artificial lighting in rural and urban schools and the impact on students. The scope of the study is the follow-up of the modifications of the visual apparatus of pupils in relation to different lighting conditions. We have followed the appreciation of natural and artificial lighting in different points of the classroom taking into consideration the orientation of the building in relation to the light (maximum reception of the light). The ophthalmological clinical parameters followed are: modifications of the anterior pole, visual acuity, strabismus deviation, apparition of subjective manifestations characteristic for adaptation astenopia, refractometry and optical correction. At the same time, we have followed the arrangements of banks within classrooms.

1Autor Corespondent: S. Miclescu, Aleea Grigore Ghica Voda nr. 44 Iasi, Iasi, Romania; e-mail: silvian.miclescu@gmail.com; tel +40-0744507790 Articol intrat în redacţie în 28.05.2010 şi acceptat spre publicare în 21.09.2010 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2011; 2(1) 34-36

INTRODUCERE Prezenta cercetare şi-a propus să furnizeze date despre

iluminarea naturală şi artificială în şcolile din mediul rural şi urban şi impactul asupra elevilor. Funcţionarea aparatului vizual este condiţionată în primul rând de caracteristicile cantitative şi calitative ale excitantului său fiziologic – lumina.

SCOPUL LUCRĂRII Urmărirea modificărilor aparatului vizual la copilul

şcolar în funcţie de diverse condiţii de iluminat. Întrucât literatura de specialitate prezintă numeroase

inconveniente, în condiţii de iluminat insuficiente, ne-am propus să cunoaştem gradul de iluminat în şcoli şi efectele asupra copiilor la un număr de 21 de şcoli din judeţul Vaslui, 17 din mediul rural şi 4 din mediul urban. Vârsta copiilor cuprinşi în acest studiu este de la 6 la 19 ani.

MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU

Studiul prospectiv pe 5 ani (2002-2007). Numărul de copii înscrişi la şcolile unde am efectuat măsurători ale intensităţii luminii este de 7.117, dintre care 3.361 băieţi şi 3.756 fete, 2.017 în mediul rural şi 5.100 în mediul urban.

Determinările intensităţii luminoase s-au efectuat cu luxmetrul MARVEL seria L632277 în condiţii de iluminat natural şi artificial incandescent, dimineaţa şi după-amiaza în funcţie de orarul elevilor.

S-a urmărit aprecierea iluminatului natural şi artificial în diverse puncte din încăpere în funcţie de orientarea clădirii faţă de lumină (recepţia maximă a luminii).

Am considerat un lot de 270 de elevi din diverse şcoli

şi licee din mediul rural şi urban reprezentativi pentru a micşora factorul eroare, pentru a corespunde exigenţelor loturilor recomandate de statisticile sanitare.

Au fost investigaţi oftalmologic 270 de elevi, 145 de băieţi şi 125 de fete, 118 din mediul rural şi 152 din mediul urban.

Parametrii clinici oftalmologici urmăriţi sunt: modificările polului anterior, acuitatea vizuală, deviaţia strabică, apariţia manifestărilor subiective caracteristice astenopiei acomodative, refractometrie, corecţia optică. S-a urmărit totodată amplasarea băncilor în sălile de clasă; 215 clase, 95 în rural şi 120 în urban faţă de ferestre şi tipul iluminatului.

REZULTATE

Viciile de refracţie Sunt o cauză frecventă a scăderii acuităţii vizuale

însoţită de cefalee în timpul activităţilor şcolare. La copii vederea insuficientă este descoperită în timpul examinării oculare (hipermetropia, miopia, astigmatismul).

În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat prezenţa viciilor de refracţie şi strabismului la un număr de 57 de elevi. Pentru grupa de vârstă 7-11 ani a prezentat vicii de refracţie un număr de 16 de elevi, 10 băieţi şi 6 fete din mediul rural (5) şi urban (11). Dintre viciile de refracţie cel mai frecvent a fost întâlnită hipermetropia la un număr de 6 elevi şi miopia la un număr de 3 elevi. Strabismul funcţional a fost prezent la un număr de 5 dintre cei examinaţi, astigmatismul miopic la 3 cazuri, astigmatismul hipermetropic la 3 cazuri, iar astigmatismul mixt la un singur caz. Astenopia acomodativă a fost întâlnită la 9 dintre elevii examinaţi mai ales la cei din

ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 35

mediul rural, unde iluminatul în sălile de clasă este cu lumină incandescentă. Iritaţiile conjunctivale şi blefaritele au fost întâlnite la un număr de 12 copii. Figura nr. 1. Afecţiuni oculare. Grupă de vârstă 7-11 ani

Emetropi; 52

Ametropi; 16

Strabism; 5

Astenopie acomodativa

; 9

Iritatii conjunctivale si blefarite;

12

0

10

20

30

40

50

60

Pentru grupa de vârstă 11-15 ani a prezentat vicii de refracţie un număr 12 de elevi, dintre care 5 băieţi şi 7 fete, din mediul rural 8 şi 14 din mediul urban. Hipermetropia a fost prezentă la 4 copii, miopia la 2, astigmatismul hipermetropic la 3, astigmatismul miopic la 2 şi astigmastismul mixt la un singur caz. Strabismul a fost întâlnit la 3 cazuri, astenopia acomodativă la 9 cazuri, iritaţiile conjunctivale şi blefaritele au fost întâlnite la 10 cazuri.

Figura nr. 2. Afecţiuni oculare. Grupă de vârstă 11-15 ani

Emetropi; 46

Ametropi; 12

Strabism; 3

Astenopie acomodativa;

9

Iritatii conjunctivale si blefarite;

10

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Figura nr. 3. Afecţiuni oculare. Grupă de vârstă 15-19 ani

Emetropi; 51

Ametropi; 17

Strabism; 4

Astenopie acomodativa

; 10

Iritatii conjunctivale si blefarite;

14

0

10

20

30

40

50

60

La grupa de vârstă 15-19 ani a prezentat vicii de refracţie un număr de 17 de elevi, dintre care 7 băieţi şi 10 fete, din mediul rural 7 şi 10 din mediul urban. Dintre aceştia hipermetropia a fost prezentă la 5 elevi, miopia la 4 elevi, astigmatismul

hipermetropic a fost întâlnit la 4 cazuri, astigmatismul miopic la 2, iar astigmatismul mixt la 2 elevi. Strabismul a fost întâlnit la 4 dintre cei examinaţi, iar astenopia acomodativă la 10. Iritaţiile conjunctivale şi blefaritele au fost întâlnite la 14 elevi.

Figura nr. 4. Grafic centralizat cu cele trei grupe de vârstă

Emetropi; 149

Ametropi; 45

Strabism; 12

Astenopie acomodativa;

28

Iritatii conjunctivale si blefarite;

36

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Examen clinic oftalmologic Studiul s-a efectuat pe un număr de 270 de elevi din

mai multe şcoli, cu vârste cuprinse între 7 şi 19 ani. Lotul pentru studiu a fost ales aleatoriu din mediul rural şi urban clasele I –XII din mai multe şcoli şi licee. Examinarea elevilor s-a făcut la Policlinica teritorială Vaslui, în condiţii de iluminat fluorescent.

Din datele statistice reiese faptul că cele mai multe vicii de refracţie se întâlnesc la copiii din mediul urban. În mediul rural a fost mai frecvent întâlnită astenopia acomodativă datorită condiţiilor de iluminat insuficiente din sălile de clasă, iluminatului insuficient de la domiciliul elevilor sau, în unele cazuri, lipsa electrificării. (Precizez faptul că multe dintre şcolile unde am efectuat măsurători ale intensităţii luminii mai folosesc iluminatul artificial incandescent.)

Prescrierea de ochelari corespunzători în timpul examenului efectuat la elevii care prezentau vicii de refracţie a evidenţiat necesităţile pe care aceştia le aveau din punct de vedere al refracţiei şi au explicat în mare parte şi cauza oboselii vizuale acuzate şi a prezenţei fenomenelor obiective de iritaţie conjunctivo-palpebrală constatată.

Dintre viciile de refracţie întâlnite, hipermetropia şi miopia au fost cele mai frecvente, hipermetropia a fost întâlnită la un număr de 15 elevi, miopia la 9 elevi. Astigmatismul hipermetropic a fost întâlnit la 10 elevi iar astigmatismul miopic la 7 elevi. Strabismul a fost întâlnit la 12 elevi şi astenopia acomodativă la 28 dintre cei examinaţi. Iritaţiile conjunctivale şi blefaritele au fost întâlnite la 36 de elevi.

Pentru a scoate în evidenţă importanţa prescrierii ochelarilor corespunzători în cazul examinării lotului de elevi am urmărit modificarea frecvenţei unor simptome oculare subiective şi obiective constatate.

Prescrierea ochelarilor corespunzători a dus la scăderea simptomelor subiective oculare, a îmbunătăţirii vederii la copiii care prezentau vicii de refracţie.

DISCUŢII Vârsta cazurilor examinate este între 6 şi 19 ani.

Majoritatea cazurilor investigate sunt cu emetropie, 149 elevi, reprezentând 55,2%. Viciile de refracţie mai frecvent întâlnite au fost: hipermetropie 15 cazuri (5,6%); miopie 9 cazuri (3,3%), astigmatism hipermetropic 10 cazuri (3,7%); astigmatism miopic 7 cazuri (2,6%); astigmatism mixt 4 cazuri (1,5%). Deviaţiile strabice (cel mai frecvent esotropii) au fost 12 cazuri (4,4%). Irita conjunctivală, însoţită de cea a marginii ciliare a

ASPECTE CLINICE

AMT, vol II, nr. 1, 2011, pag. 36

fost întâlnită la 36 de copii (13,3%). Simptomatologia astenopiei acomodative a fost întâlnită mai frecvent la şcolile din mediul rural, unde mai există iluminat incandescent sau iluminare deficitară. Lipsa filtrării luminii şi astenopia acomodativă au fost elemente care cresc disconfortul ocular. Am întâlnit 28 de cazuri de astenopie acomodativă (10,4%). Studii comparative

Rezultate similare au fost obţinute în Suedia şi SUA. La Universitatea Gothenburg s-a efectuat un studiu,

acesta fiind aprobat de Comisia pentru Etică a instituţiei. După introducerea unei clase preşcolare în şcoală pentru copiii de şase ani din Suedia, responsabilitatea pentru sistemul de sănătate preventivă pentru acest grup de vârstă a fost transferată de la centrele de sănătate pentru copii la serviciile de sănătate şcolare, iar testarea vederii a fost introdusă la vârsta de 6 ani şi nu la cea de 7. (1)

La Universitatea din Georgia a fost efectuat un studiu cu tema “Influenţa amenajărilor şcolare asupra realizărilor studenţilor” în urma căruia s-a stabilit că iluminatul, alegerea culorilor şi ferestrele joacă un rol important în rezultatele elevilor. (2)

CONCLUZII

Din studiile efectuate a rezultat un număr de cazuri apreciabil de copii/elevi care prezintă vicii de refracţie, după cum urmează: Hipermetropie (5,6%), Miopie (3,3%), Astigmatism hipermetropic (3,7%), Astigmatism miopic (2,6%), Astigmatism mixt (1,5%), Deviaţii strabice (esotropii) (4,4%).

Screeningul oftalmologic scade procentul ambliopiilor refractive, strabice sau mixte. Educaţia sanitară privind necesitatea consultului oftalmologic trebuie realizată prin includerea în Programul Naţional de Sănătate. Infecţiile sau inflamaţiile oculare sunt mai frecvente în şcolile care nu au condiţii de igienă corespunzătoare. Iluminatul suficient ar reduce problemele vizuale prezente la copii.

În iluminarea sălilor de clasă trebuie să avem în vedere în permanenţă necesitatea creşterii intensităţii luminii fluorescente faţă de lumina incandescentă pentru a se păstra calităţile cromatice ale iluminatului fluorescent şi confortul vizual necesar.

Prin cercetările luxmetrice efectuate în şcolile urmărite pe parcursul celor 5 ani am observat nivelul crescut al iluminatului fluorescent faţă de cel incandescent la şcolile în care acesta mai era existent. Lipsa controlului periodic al nivelului iluminatului cu ajutorul luxmetrului şi mai ales exploatarea defectuoasă a surselor de iluminat a dus la această depreciere foarte mare a iluminatului cu urmări nefavorabile asupra confortului vizual.

În unele şcoli la care a fost schimbat iluminatul incandescent cu iluminat fluorescent, unii copii care prezentau vicii de refracţie au acuzat fenomene de oboseală vizuală.

Pentru a restabili o ambianţă vizuală convenabilă desfăşurării activităţii şcolare, a fost necesară creşterea intensităţii iluminatului fluorescent prin suplimenarea numărului de lămpi fluorescente spre a-i da o coloraţie nuanţată către galben, cu proprietăţi de refringenţă spre emetropie.

La elevii la care s-au efectuat măsurători ale AV şi refracţiei oculare s-a constatat corectarea acestora după prescrierea de ochelari şi a măririi intensităţii luminoase. O parte din ei a prezentat fenomene ca: iritaţie conjunctivo-palpebrală (blefarite, conjunctivite, orjelete), alţii prezentau fenomene de oboseală vizuală. Un mare număr dintre copiii examinaţi au acuzat fenomene de oboseală vizuală în primele luni de la introducerea iluminatului fluorescent în şcolile unde mai exista iluminat incandescent; după 6 luni procentul celor care se plângeau de

acest fenomen a scăzut la mai puţin de 50%. Acest fapt scoate în evidenţă posibilităţile de adaptare

ale organismului uman la condiţiile noi de mediu. O altă parte dintre elevi a prezentat fenomene de oboseală vizuală la iluminatul incandescent.

Cauza acestei deficienţe a fost nivelul scăzut al iluminatului. Copiii care prezentau fenomene de oboseală vizuală la iluminatul natural erau aceia care aveau vicii de refracţie necorectate. Lipsa controlului periodic al nivelului iluminatului cu ajutorul luxmetrului şi mai ales exploatarea defectuoasă a surselor de iluminat a dus la această depreciere foarte mare a iluminatului cu urmări nefavorabile asupra confortului vizual. S-a urmărit amplasarea băncilor în sălile de clasă faţă de ferestre şi de tipul iluminatului. În acest sens s-a sugerat modificarea numărului de rânduri de bănci în clasele unde erau câte 4 rânduri. Se observă că nivelul intensităţii iluminatului este mai mare în sălile de clasă orientate către Est, scade în intensitate în sălile orientate către Nord, valori intermediare obţinându-se în sălile orientate către Vest şi Sud. De asemenea, se observă că nivelul intensităţii luminii scade de la nivelul băncilor situate lângă fereastră către rândul doi şi trei atât în iluminat natural cât şi în iluminat mixt (artificial incandescent şi natural). S-a constatat o creştere a randamentului şcolar la copiii cu vicii de refracţie corectate şi la copiii care învaţă în şcoli unde a fost schimbat sistemul de iluminare din incandescent în fluorescent. Aşezarea surselor de lumină în raport cu elevii este importantă. În sălile de clasă elevii ar trebui să fie aşezaţi în bănci în aşa fel încât să nu privească în lumină directă. Elevii ar trebui lăsaţi să definească cantitatea de lumină care le conferă un confort şi o funcţie vizuală maximă. Este recomandată iluminarea focală, controlată de copil, precum o lampă de masă.

BIBLIOGRAFIE 1. Anna-Lena Hård, Acta Ophtalmologica Scandinavica 2007 2. American Academy of Ophthalmology (2002); Pediatric

eye evaluations, preferred practice patterns. San Francisco. 3. Bogdănici Camelia, Elemente de oftalmologie pedriatică,

Editura Universitas XXI, Iaşi 2007. 4. Buiuc Sergiu, Leonida Jolobceastâi, Oftalmologie practică,

Editura Junimea, Iaşi, v.I, 1979, v.II, 1981. 5. Cummings G. E. (1996): Vision screening in junior

schools. Public Health 110: 369-372. 6. Hughes, P. C. (1981, March-April). School lighting for the

total person: a psychobiolgical approach. CEFP Journal 19 (2), 4-7.

7. Heschong L., Wright R. L., Okura S., Daylighting Impacts on Human Performance în School, Journal of Iluminating Engineering Society, 2002.

8. Santucci G., Amalric, P., Mur, J. Oeil et lumière, Rapport annuel numero special Nov. 1990.

9. Sobeyzk, Influenţa iluminatului şi culorilor asupra eficienţei vederii, Ochrama Pracy (Polonia, 21, nr. 4, 1966).

10. Phillips, D. G. (1983, May 3-5). Ultraviolet radiation and fluorescent lighting. A paper presented at the 4th Annual Conference of the Canadian Radiation Protection Association, Toronto, Ontario.