ellnbv Brnilp3

IUOIYdSCN! nUINSd :lICSlOUd Or nC SVd nC SVd OtHe Nn

rrlp?l o

g/ xopul

12 aiTqts ay au?oxa"tj

$ t{utg loltctuqe} e !S role}ueulnl}su! eoJeulquoC ffi-il

gg ai?rlts ap uow) plecol plnlcallqJv #

gg ptsad 7l ptuo7 auuoxal) e;f;zodtuog W

yg pan 7l

?tuo7 ulxa"tr ounqwS Ffeloloc pfelerdns o ed ;nuese6 #_

gV ?1aau"rat # airua4 !nlnuol eellsolol ffi

ZV aunq"tp ay aualxa.t) wpellc fes;e6 ffi

9t, latsud auuolan d aunqqS lelnlceilqle Inlleloc .tr

gg ptsad aryn/or auuzxat) lpolnc eoJeluozetd ffi

i( t{at7 ap iVg pnl6cedsled eeJe}uezold #

g,l u{yt7 ap uoxat) eldu;s UlpplC "S

il]ellsuoruoc

0T PZeq ep lclur.lol

g oleualeu rS eleuq

t erocnporlul

sul)dno

6.UNELTE $t t\4ATERIALE

te:IiI

Unelte gi materialeAceastd secliune descrie gi explicd materialele

folosite in demonstralii. Folosili-o drept ghid

atunci c6nd vd cumpdrali instrumentele. Din

fericire, majoritatea materialelor folosite ladesen sunt relativ ieftine gi se pot folosi lamulte desene inainte sd trebuiascd sd fieinlocuite.

CREIOANELE Creionul de plumb este cunoscut

tuturor, totugi nu este gi nu a fost fdcut niciodatd

din plumb ci din grafit, un fel de carbon care

este amestecat cu argild gi prelucrat prin

ardere. Creioanele din grafit se intind de la 9H,

cel mai tare gi care traseazd o linie foarte pald,

gri, pand la H gi HB - un nivel unde creionul

este bun la orice. Gradele seintind apoi de la F

(fine) la B p6nd la 98, cel mai moale - acesta

traseazd cea maiintunecatd linie dintre toate.

Nu uitali cd fiecare grad al creionului va da un

ton potrivit de intunecat gi dacd veti apdsa mai

tare acest lucru nu va face linia maiintunecatd.Dacd aveli nevoie de un ton maiintunecat,

atunci va trebui sd alegeli un

creion cu un grad mai

moale. Creioanele moi vd

vor da o varietate mai

mare de tonuri dec6t* cele tari. Acesta este

motivul pentru care

I

CREIOANELE GRAFIT Creioanele grafit sunt o

alternativd obignuitd la creioanele tradilionale.

Sunt fdcute dintr-un grafit mai gros gi le lipsegte

partea de lemn de la creioanele tradifionale. Se

pot gdsiin variantele HB, 38, 68 Si 98; au multe

avantaje fald de creionul tradilional. Au formd

rotundd cu miezul acoperit de un strat sublire de

plastic care se indepdrteazd pe mdsurd ce se

folosegte creionul gi se ascute. Acesta are rol de

proteja degetele de murddrire. Forma unui

creion inseamnd cd pe mbsurd ce creionul este

asculit este expusd o parte mare din grafit. Acest

lucru face posibil crearea nu numai a unor linii

fine - care pot fi transformate in linii groase prin

schimbarea unghiului prin care creionul ia

contact cu foaia, dar de asemenea gi pd(i mari

de culoare de ton brut. Creioanele grafit suntdisponibile giin variantele mai mici, mai groase,

hexagonale, cu aceleagi grade ca gi creioanele

mici, rectangulare. Ambele tipuri de creioane se

ascut cel mai bine cu o asculitoare sau prin

frecarea ugoard pe hdrtie gmirghel. Pudra care

rezultd poate fifolositd Ia desen pentru crearea

de nuanle prin frecarea ei de desen. Cantitdti

mai mari de pudrd pot fi cumpdrate de la

magazinele

de artd.

majoritatea desenelor

sunt fdcute cu un

creion HB sau mai

moale.

:iftd

']rnusrqo ]rinc un putsoloJ.

ourq reu loc lncse os oueorolc op undt] oloqulv']eroloc uodns ed csosoloJ as pugc aluatcua

op ]tqosoap ]uns :opldel oitr.lcs nlluod ts rep'uosep rnun ole oleuu olunsnlal nlluod teunu

nu alcollod ]uns ts pctulelnd olso ealeolnc 'olo

nc losn ?zedc\ as 'alexu op olo^eu eo^e eA ts

oleroloc oloueotolc ap plncpl eoc t5 ec pltqelnpop lo,t el olso nu eoreolnc 'uual op pseclec

o-llu! Plezuncos 'oJe] oleolnc op lal un-llurpolncPJ ]uns 'oleloloc olec nc oleltuts tsop

'lolsed oloueotolc 'ee ed eoleolnc ozexu ps

rS nlcnl op eieleldns od utl ecounle ps Inuotelcpugln[e ']ue4uqnl ec ezeeuoricun] e]socv

'gleac nc leuFerdurelse rS luetl un rS plrFre ep plnlnldun o

nc lecolsoure elso InlueuFld '1r,terF oloueotelcrS ec 1e1 el olnc?t luns oleroloc oloueotolC

tlrsvd ltlNVoEUc ts llvuotoc ltlNVoEUc

'elex4 ?lpl oltsolol r;1od rcep 'ereocep lnuriuoc un ne 'plelc ap oltqosoop etds

'eleieq rS e;eueorat3 'lrnu5rqo ]rinc un nc outq

reur loc ]ncse os olo rlSrue nrlued oloueotolc

rS ec 1e; el irelnrqFunldelp lrlord rS prlos

lueuB;d ne gilec eleiag 'erelnFuelcor ouuo]u! rs?F lod retr os lep 1r;etF eleueotolc nc

pupttleos ro;rlSrye oloueotoiC 'nllstq rS glocerel'gurnFues'erdos'q;e'n;Fau ep eleuorirpell

uolnc uJ'gllec eieq rS rlSrpe ntlued oueotolc

ep olelouen o csespF aS IINOC lllilgrS JUUVc 'trstruv nurNld ttlNVot3uc

'leU?depul

olj ps elrna e ntlued ]ex4 tnqol] en rS nrcn;

ep eielerdns ed lecrlap eutelSe as ounqJpc op

InJerd 'gurl leqFrrurS erygq op earecorl urrd ell'ee;eolrincse nc oU ]ncse os oueotolc elsocv'o!]jgq op !o] op nc eluedoce er; 'uua; nc oU

ounqlpc op oueotorc ut eeuoulose ep al5espB

es ]esard olounqlpC 'ptertpd r5lgc gpunlor

?uuo1 ul]gle llspF lJ aleod rS es eelelrsuaplS eelelrrnp nc piueprocuoc uJlepelF

ols3 'lelnleu olounqrpc ]gcep ]lsoloJ ep loSn

reu rS olel teu ]lnul also 'ueuaqts ounqlpcop aloLunu qns rS lncsounc 'lesetd olounqlpC

',,rn;ntolcrd Inlocop utp olaunqlpC" op

olounu qns plncsounc 'pseolF o leoj elueuenrS csespB teu oS 'eseorF rS rrpeut 'uriqns

rS 1gc 'ue1 rS rrpeu 'toLu ec eleperF luns aleieq'(ern ep eirn nes Fel urp rS csespF os lep 'orc;es

urp rocrqo ep) sre uuol utp alnopl lllNnBUVC

lr ltvtull_vl tS lttlNn

S"UNELTE 9t MATERTALE

ASCUTITOARELE Ascutitoarele pentru creioanepot fi folosite pentru belele de grafit, dar toatecreioanele grafit gi creioanele colorate se ascutcel mai bine folosind un culit obignuit. Acelagi

lucru este valabil gi pentru cretele conte gi

belele carr6. Se gdsesc bucdli de gmirghelfin

care este bun pentru asculirea belelor grafit.

RADIERE $l TOR$OANE Radiera abrazivd este

moale gi maleabild. Poate fifolositd la curdtarea

de parliintinse qi pentru efect de iluminare.

Radierele abrazive se murddresc foarte tarecdnd sunt folosite cu cdrbune, grafit moale, crete

gi creioane pastel. Rdspunsul ar fi sd tdialiradiera in bucSli, care odatd folosite se pot

arunca. Radierele din plastic dur sau din vinilin

relin mai pulin pigment gi rdmdn curate. Se

poate folosi marginea lor pentru a trasa linii

precise intr-o zond cu tonuri mai inchise; se pot

folosi alternativ collurile pentru a face desene gi

structuri. Aveli grr.yd c6nd folosili radiera, pentru

a nu tdia sau distruge suprafala de lucru.

Torgonul se folosegte pentru a lucra gi a combinapigmentul rdmas pe desen, prin apdsarea pe

suprafald gi consolidarea acestuia. C6nd locul

unde se doregte colorarea se murddregte,

curdlali-l cu o hdrtie gmirghel.

FIXATIVUL Desenele fdcute cu creioane moi,

grafit, cdrbune sau alte materiale moi se vor

mdzgdli dacb se freacd suprafala. Pentru apreveni acest lucru, pigmentul trebuie sd fieatagat de suprafald cu ajutorul fixativului. Nu

uitali cd, odatd fixat, acesta nu mai poate fiindepdrtat folosind radiera. Totugi, puteli lucrapeste el gi este o practicd des folositd sd se

fixeze periodic desenulin timp ce este fdcut.

CERNEALA Cernelurile de desen sunt fierezistente la apd, fie ugor solubile. Cernelurile

care nu sunt rezistente la apd nu se gdsesc

atdt de ugor ca gi cele rezistente la apd.

Ambele tipuri pot fi diluate cu apd curatd, dar

cerneala rezistentd la apd, care este pebazd

de lac, nu este solubild in lichid odatd ce s-a

uscat. Cernelurile rezistente la apd ii permit

artistului sd indulceascd linia pe care o face gi

chiar sd corecteze, ludnd cerneala cu o pensuld

sau prosop de h6rtie. Cernelurile se gdsesc

intr-o varietate mare de culori, care se pot

combina.

PENSULE 9i TOCURI Pentru aplicarea cernelii

sau a culorilor de apb, pensulele de bund

calitate, inchise la culoare, sunt cea mai bund

1

q

flf{!l

I

III:'1,

il1"

ASCUTTTORT, RADTERE 9rGHEMoTocUL DE HARTIE

CERNEALA,

PENSULE 9ITOCURI

:'{ ir:E::"it l:l:.{l::r'f 't ?.

:..lY :;: :l:er::l

::$ :,. il.

.. i:.;:: + ,:;:t-:.::.

' ,+ ...)taaa.t:.),::::4a' 7,,:a,::,::::.::::t::::a.::+ at ::.::,..:.:t:1:::a,:i.

..fi ;:.,a:::a:...::.4,4:a::: lr: t..::,.t..: : ta::,\' iq €r-:::1i1:':::.ri.r-.:il.i a.t:.t::ia::::.;,:::.,t .:r:...4::),.;::.\::r:....

.ti '1:+:,:::a:*,?:.3aE ':ti.a:.41;Fs+ifi ...*.:,?;a:r.*:tt| '.*#ta.*i)Y

'. .,:_a:rr .,::-+..:;.-a : ,: ::.JIl

H:r ,t,!:::::.l: ''zra,.

.a.

, jY6'.

w_,,.:-_."

: :,.. : a:.4.:r::,4. 4,::.::a.ra..._.. -

tliilii jii;i;#::.:.a,::7:,rra;.,..,

'eirqcs nlluad 'ro5n lnun nes eseunrlued leleneS un U le lolpdecul un nrluedpunq ereFele O 'lolenoS un ep eroneu riene

ps eelnd re-g'rypc e^o]gc ep plrulfrrds

o-rirsolog .p1rnu1od eouueu el plelpl'orpour aleltsuop ep crlseld leuoleu utp

pleSueld o rS else punq e^tleulo]le o rep

'gye ap e;eurzeFeu ul pugn as eolsecv'uosop ep pleSueld o ep otonau eene

rien uasap op oteo+ o ed riercnl pceq

rllrv^rs rs Nlslc lc trlsN\fld

'lrqesuedsrpur U eA eirqcs op lnunqle 'tnlncol

eie,t el rerL,lc urpplc rieuesep ps uop rian pug3'eirqcs op unqle uJ nes plecnq e; csaspF es

sns reu op !!Ugrl olsoce aleol'olorc r$ 1e1sed

oueorolc 'ounq;ec no ezeolcnl os olelolocqels olrugH 'oltsoloJ terr,t olac ]uns eleod rS

uasop el eurq teu lac BleLu dnrF tnlsace uli.rede

arec ollUgH '(plec e; elesard luns nN pc

pugutuosuJ',pu" pzal?ue u! ,,ION" nes ',,ocole; elesetd" ec olnosounc ]uns atpotu elnlxo] o

nc oluugH 'our,t oueotolc nc olouosop el rS pde

nc elouosop el 'eleoulec rS eiluad nc lnuosopel outq teu loc csanulod as nUgrl alsocv

'leio ep 'liurqlel; e;o.r uud callolecsn oltoJ olncpJ ]uns pugc tcunle ec lnlnlde;

pluolep '.,plec e; eleserd" put4 ec alncsounc

luns ppolou gieleldns o nc oluygH .aleou

1rlerF rS ;e1sed uolnc 'o1oJc 'ounqlec csosololos opun 'onlso.rdxo Joluplcnl ourq teu loc

elSenrrlod oS'plelnlxel pie,retdns nc,ripluedsenc otygr.l o olso 'olou;nu rS plete ulnc

eSe 'ptnp eoC 'totugr.l ale aielerdns ep undrlrer] plsrxf nuCnt lO ltVtUlIVn tS IIUVH

'pde u! eoletnuut uud eiuenuounue roun eoleztleor pltqtsod pugcpl'pde u1

olrqnlos unlou;oc csosolol'rSnlo]'rJncol oloun'eleSrcnlcul e.telnSeq nes olllqun 'e;e;nSeq

ap ouJloJ putsolo} tactqo op ocel as nlcnl lsecv'plncpJ olso olec totuln eoleltsuap uud ;eteueF

ul euriqo os Inuo] rS ererur; eurn ;etaueFulcel eleirue6 'pceJ gs lod nu nes 1od oc eopa^

eelnd e nllued oleclocul alt ps tsoloJ al e op

olureuJ ec lueyodnr! I 'pxl] elsa cnpotd o oreced rerurl eourcuepe nes eoulupur pc yn1de1 uud

ezee )elcelec os eleol rS rrndrl elle op olns

?lsrxa re6 'uosop el oltsolo; 111od e1eo1 'ecruqaloluncol rS eur; oltcouec 'pllq nc e;unxrd 'loF nc

e;unxrd 'ecrlsrpe oluncof lClNHlI lllUnCOt!s tl9 nc lllunxtd 'fctIStIUV lluncol

'snqueq utp

lnco1 rS otlsoll utp Inco]'e;euorirpell eued lunsleio ep eirued el o^rleurallv'p^tles qurind u1

In;tgn putnuu! enlozo; aleod os nlcnl ]soce lep'e;eou;ec urier nu etec eirued IlspB ps ee nd

re-g 'ergduunc e ap oluteuJ riecl;rren tcop 'unco]olrunue nc teunu csenulod es eirued altunuv

'alpoJlp oruloJ rS rursorfi ep leio op un;t e^ne alj 'l.ullpru olpe'!p u! tspF 1od es oluncol

'ounq

oueo] olellnzal ep ron 'p[tF nc osole ]uns pcep

'!S plrlcll op oreu aleltluec o uriet e;1 'erinlos

6.lrvturlvt rS LLtlNn

20.CLADIRI SIMPLE

#M'Materiale

Creionulgraf't 28

Foaie de hhrtie alb,i de'bloc

(de desen) 594 x 420 rnrn

Mdrimea qiforma pa(ii din fald a clddirii

se face folosind creionul pentru a mdsura

distanla de la podea p6nd la gindrila

acoperigului. Desenali o linie care corespunde

acestei unitd.ti de mdsurd pentru a reprezenta

un capdt al clddirii. Folosili aceeaqi unitate de

mdsurd pentru a mdsura ldlimea clSdirii, care

este mai mult de doud ori unitatea de mdsurd.

Desenali o linie in acest loc pentru celdlalt

capdt al clddirii. Desenali o linie sus gijos

pentru a uni aceste liniigi a avea un dreptunghi

gi mdsura corectd a clddirii. Acoperigul se

alSturd clddirii aproape jumdtate din partea de

sus. Apreciali un$hiul acoperiguf ui cu creionul

gi desena!i-|. Judecali linia sub care cade

acoperigul gi desena!i-l vertical pentru a

termina partea din fald a clddirii.

Pozilia gi propo(ia altor elemente legate

de casi se vorfacein legdlurd cu aceste

prime linii. Dacd veli mdsura addncimea

inclindrii, veli vedea cd este aproape la fel ca 9i

distanla dintre acoperigul de la burlan p6nd la

qarpantd. Acoperigul este chiarin centru mijloc,

imediat deasupra uqii. in final, judecali pozilia

relativd gi mdrimea ferestrelor 9i desenali-le ea

pe nigte dreptunghiuri simPle.

'eleuoriJodold ]coloc olJ RS ueoF ep oluntLlco

]gcuJ lagse ]coroc rieuorirzod e; gs rieclecul'eseorcnl elfu pd op eleurn lolet1sere1 rrulFleue rouelur urp eelred rieuesep lglut le6 '.ro1 lnrnf

urp rS erlsere; ad ep 'rSn ed ep ellllelop nel eriuele urgldelpul ou ps unce lndur1 j }J

'psec op leredas'rolrnud aldsuloutn pc pred ps ocej l-e ep rS lnu

-e;d-rurrd elontu e op lnlcela ne rS pnrlcedsted

ap !!ull ec leop olnzp^ luns piel urp eSn e;

pugd purlu!os unc eSe rrele e eued elecer; ed

ep nr^ rn;npleB elrrnrqFuq '?iel utp eSn e1 ecnpoc eeele el Insecce alrured e ntlued col un

nc urpplc eiel urrd ecall utuol ep 'n;diurs'crrupteF un 'eldearp ul rS e8ugls u! rcedoc fie .F?

pugBngpe'rrl$nqre rS rrcedoc tiefetduro3 |/

'arlseloj ep sof teu 'nltpplc ezeq el

rlSnqre op tcl.u oloJnl rieuesep uncv'o;tpplc oppiel eleds uJ teul utind rSndslp ]uns eldeerp urp

rrcedo3 'lplpplc eiel elsed pec unc rientasqoleFugls urp rrcedoc rieueseq 'nps Intparu dFrI

u! eajrpplc rieuorirzod gs rielnd r'rnrV Lrt

:,:a

lz . l t d ll t s t u t c v t c