Rousseau contractul social

Publicata in 1762, in timpul curentului iluminist, a fost rapid cenzurata si totusi a stat la temelia Rev Fr.

Concepte cheie: contract, stare naturala vs stare civila, interesul general vs al tuturor, binele comun, suveran, lege

Tema centrala contractul social:

Starea naturala libertatea naturala - starea in care se regasesc indivizii inainte de intemeierea statului. Nu exista haos. Denumita ca libertate naturala in care individul actioneaza instinctual in lupta pentru propriul interes si are drept nelimitat asupra resurselor ce ajung in posesia sa, resurse ce sunt efectul fortei sau a dreptului primului venit. Este limitata de puterea individului.

Starea civila libertatea civila, starea dobandita in urma contractului, in care individul capata libertate morala, autocontrol, actioneaza urmand interesul general, binele comun, posesiile individului devin proprietati de drept. Individul nu trebuie sa actioneze in detrimentul celorlalti insa aceasta ingradire duca la ratiune si autocontrol, ambele superioare starii anterioare dictate de instinct.Este limitata de vointa generala.

Contractul social modul in care indivizii construiesc societatea si felul in care se formeaza statul.

In starea naturala nu exista haos ca la Hobbes insa, din cauza faptului ca oamenii isi urmeaza propriul scop apar conflictele intre ei, apar obstacole ce depasesc resursele (sunt limitate) ce sunt la dispozitia individului pentru mentinerea starii naturale

De ce este nevoie de contract? - oamenii nu pot creea forte noi pentru a invinge obstacolele, Rousseau vede ca unica solutie cumularea fortelor existente resursele si libertatea naturala si punerea lor in scopul unui bine comun.. El nu considera ca starea naturala poate fi mentinuta pentru totdeauna si duce invariabil la distrugerea indivizilor.

Intre cine se face? Are loc intre indivizi.

Rousseau spune ca fundamentul societatii este modul in care indivizii devin popor si ca asta se intampla inainte ca poporul sa se daruiasca suveranului. Fara o conventie anterioara nu exista obligatia minoritatii de a se supune deciziei majoritatii.

Cum pot indivizii sa isi incredinteze fortele fara a dauna propriilor interese?

Se naste ideea contractului social: Forma de asociere intre indivizi care:

Sa apere si sa protejeze cu intreaga forta persoana si bunurile fiecarui asociat In care fiecare, desi se uneste cu ceilalti ramane liber (in felul in care il defineste

Rousseau) si este propriul sau stapan

Clauze nu sunt stabilite formal ci doar recunoscute tacit

Individul renunta la dreptul de a actiona in propriul interes urmarind insa interesul general, si capata in schimb libertatea civila, propritatea in schimbul posesiilor, dobandind ratiune, principii, intelect. Dupa Rousseau individul devine om prin contractul social, renuntand la instinctul caracteristic animalelor

El cedeaza o parte din resurse si libertati, numai atat cat sunt necesar, necesarul fiind stabilit de catre suveran.

Isi ofera serviciile statului in masura si in momentul in care acesta are nevoie de ele. Obligatiile si avantajele sunt egale pentru toti astfel niciunul nu are interesul de a-l

incomoda pe celalalt. Instrainarea drepturilor fiind facuta fara rezerve uniunea este perfecta

Fiecare incheie in fapt un contract cu el insusi, desi pare absurd este o diferenta intre a avea o obligatie fata de sine sau una fata de un intreg din care faci parte.

Clauzele trebuie sa ramana neschimbate altfel contractul devine ineficient

Ce se schimba de fapt libertatea naturala in schimbul libertatii civile

Scopul final al contractului garantarea libertatii civile, urmarirea interesului general si in acest fel a binelui comun, interes general ce este ales de catre toti si se aplica tuturor.

Ce ia nastere in urma contractului? Se formeaza un corp moral si colectiv ( nr membrii = nr. Voturi). Se formeaza astfel o persoana publica formata prin uniunea membrilor. Numita in trecut polis (Accent pe definitia de cetatean ci cele patru tipuri de locuitori), numita Stat cand este pasiv, Suveran cand actioneaza si Putere in relatie cu altii ca el cu alte state. Membrii sai sunt cetateni cand iau parte la exercitarea puterii suverane si subiecti cand se supun legilor statului

Fiecare individ va avea raspundere dubla: ca membru al suvernului fata de restul indivizilor, ca membru al statului fata de suveran.

Suveranul este astfel o fiinta colectiva, suveranitatea nu poate fi tranferata unei persoane sau unui grup ci este a intregului(Suv este inalienabila)

Contractul social aduce egalitate in randul indivizilor, ei renuntand la aceleasi drepturi in schimbul acelorlasi avantaje. Nu exista un raport de superioritate intre suveran si popor, fiind aceeasi entitate.

Autoritatea suveranului exista doar in cazurile ce privesc binele comun. In cazurile individuale este lipsit de autoritate si individul este liber sa-i urmeze propriul interes

Ce garantii exista pentru respectarea contractului?

Contractul nu poate fi facut intre suveran si el insusi, indivizii compun suveranul, si cum Rousseau vede statul ca pe un individ si astfel ideea ca acesta sa incheie un contract cu o parte integranta din el insusi este absurda.

Insa vegheaza la bunastarea intregului, fiind in interesul sau sa se protejeze pe sine, orice violare a contractului ducand la autodistrugere si nu ar putea avea loc fara revolta indivizilor.Insa, ca individ poate interactiona cu alte state.

Astfel exista atat datorie(prin contract) cat si interes(prin dorinta de prezervare) ca suveranul sa vegheze la binele comun, iar indivizii la randul lor au aceeasi obligatie si acelasi interes.

Rousseau spune ca nici nu este necesar ca suveranul sa ofere indivizilor vreo garantie intrucat nu ar putea avea alte interese decat ale lor.

In schimb suveranul nu are garantia implicita ca indivizii, desi este in joc binele lor comun, isi vor indeplini partea lor de contract in lipsa unor mijloace care sa asigure acest lucru.

Ex: un individ poate avea un interes personal opus celui comun, si vazand statul ca pe ceva informal sa vrea sa se bucure de avantaje fara a-si indeplini obligatiile si astfel ducand la distrugerea sistemului. Intervine aici cheia mecanismului politic si ceea ce ii da legitimitate un astfel de subiect trebuie fortat de catre ceilalti sa indeplineasca vointa generala va fi fortat sa fie liber-libertatea civila (locke)

Cum se decide care este interesul general?

S-a prezentat ideea ca interesul general este intotdeauna cel mai bun si este cel care avantajeaza poporul. INSA poporul poate gresi, poporul nu distinge intotdeauna ce este mai bine pentru el si poate fi inselat.

Distinctie interes general si interesul tuturor ( suma dorintelor individuale ce fiind atat de diferite se neutralizeaza reciproc, ajungandu-se la o idee comuna si acela este interesul general)

Daca in cazul votului, optiunea fiecaruia este secreta interesele individuale se anuleaza reciproc, fiecare luandu-si propria decizie fara a fi influentat din exterior.

Daca in schimb apar factiuni, se creeaza un interes comun la nivelul respectivei factiuni si astfel un interes individual la nivel de Stat. In cazul asta numarul de voturi nu este egal cu numarul cetatenilor ci cu numarul grupurilor, diferentele nu se mai anuleaza reciproc. Situatia este cu atat mai grava in cazul in care grupul este mare, interesul final fiind al grupului respectiv in timp ce grupurile mai mici nu sunt reprezentate.

Este esential sa nu existe factiuni sau daca ele nu pot fi evitate ar trebui sa fie cat mai multe si relativ egale. Scopul final fiind ca indivizii sa ia propria decizie fara a fi influetati.

Cine conduce?

Suveranitatea reprezinta exercitarea binelui comun

Scopul contractului este sa realizeze binele comun dar nu in detrimentul libertatii Nu poate fi vorba de a avea un monarh cu putere absoluta Singura solutie este ca poporul sa fi puterea suverana, astfel indivizii sunt cetateni cand iau parte la exercitarea puterii suverane si subiecti cand se supun legilor statului

R spune ca simpla existenta a unui monarh duce la prabusirea contractului. Daca indivizii urmeaza orbeste alegerile unui singur individ inceteaza sa mai fie un popor un tot unitar un corp politic, inceteaza contractul social, interesul comun nu poate urmat daca poporul ca intreg nu are voce politica si nu isi exprima optiunea.

Nu exclude existenta unui monarh insa nu ar putea fi unul cu putere absoluta. Monarhul poate lua decizii in interesul statului cata vreme Suveranul=poporul, fiind liber sa se opuna unei decizii nu o face, tacerea este luata ca si consimtire, de unde importanta exprimarii active a poporului in viata politica

Suveranitatea este indivizibila

Interesul poate fi unul general sau nu, este exprimat prin vot, nu este necesara unanimitatea insa toate voturile trebuie luate in consideratie

Exista doua tipuri de interese cel al poporului ca intreg, act de suveranitate si reprezinta legea; si cel al unei parti din intreg, ce in cel mai bun caz ia forma unui decret, reglementand situatii individuale. Legea exista pentru a garanta respectarea contractului.

Rousseau acuza teoreticienii de lipsa de distinctie intre cei doi termeni, ei impartind suveranitatea in forta si lege, in putere executiva si legislativa. Ex: declararea razboiului NU este lege ci doar o aplicare a ei. Facand aceasta eroare multi ajung sa creada ca suveranitatea este divizibila si astfel acorda monarhului o mare parte din drepturile poporului-adevaratul suveran

Contractul reprezinta:

O conventie intre indivizi ce devin astfel o singura entitate suverana Legitim fiind bazat pe contract schimb de ambele parti Echitabil ii afecteaza pe toti in mod egal si in acelasi sens Util in interesul general Stabil garantat prin forta poporului (prin majoritate)

Rousseau nu priveste contractul ca pe o renuntare la drepturi ci ca pe un schimb avantajos in scopul sigurantei fiecarui individ garantarea proprietatii si a libertatii civile