of 42/42
Ionuţ DUMITRU Preşedinte Consiliul Fiscal Martie 2011 ROMÂNIA Evoluţii şi perspective macroeconomice şi fiscal- bugetare

ROMÂNIA Evolu ţii şi perspective macroeconomice şi fiscal-storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10386/8067656/1/prezentare...Ungaria Romania Estonia Lituania Letonia. Dezechilibrele

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of ROMÂNIA Evolu ţii şi perspective macroeconomice şi...

  • Ionuţ DUMITRU

    Preşedinte Consiliul Fiscal

    Martie 2011

    ROMÂNIAEvoluţii şi perspective macroeconomice şi fiscal-

    bugetare

  • 1. Evoluţii economice recente şi perspective pe termen mediu

  • Proces susţinut de relansare a creşterii economice pe pieţele externeActivitatea economică în România a continuat să se contracte şi în 2010

    Sursa: Eurostat

    Activitate economică în creştere în ultimele trimestre atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente

    PIB real se situează pe un trend ascendent în toate ţările noi membre ale UE, cu excepţia României

    Modificarea trimestriala a PIB real (in %)

    10 Q1 10 Q2 10 Q3 10 Q4

    USA 0.9 0.4 0.6 0.7Japonia 1.5 0.5 0.8 -0.3Canada 1.4 0.6 0.4 0.8Zona Euro 0.4 1.0 0.3 0.3

    Germania 0.6 2.2 0.7 0.4Franta 0.3 0.6 0.3 0.3Italia 0.4 0.5 0.3 0.1Spania 0.1 0.3 0.0 0.2

    Marea Britanie 0.3 1.0 0.7 -0.6

    Slovacia 0.7 0.9 0.9 0.9Cehia 0.7 0.8 0.9 0.5Ungaria 1.4 0.2 0.6 0.2Polonia 0.6 1.1 1.2 0.8Romania -0.2 0.2 -0.7 0.1Bulgaria -0.5 0.5 0.7 1.7Estonia 1.0 1.9 0.7 2.3Letonia 1.0 1.2 0.9 1.7Lituania 1.4 1.0 0.3 1.8

    75

    80

    85

    90

    95

    100

    105

    110

    2008

    Q2

    2008

    Q3

    2008

    Q4

    2009

    Q1

    2009

    Q2

    2009

    Q3

    2009

    Q4

    2010

    Q1

    2010

    Q2

    2010

    Q3

    2010

    Q4

    PIB real (indice cu baza fixa 2008Q2=100)

    Polonia

    Slovacia

    Cehia

    Bulgaria

    Ungaria

    Romania

    Estonia

    Lituania

    Letonia

  • Dezechilibrele macroeconomice importante acumulate în anii pre-criză explică magnitudinea şi persistenţa contracţiei economice din România

    Sursa: Eurostat,

    � Contracţia economică a fost mai accentuată în ţările cu dezechilibre macroeconomice mai mari

    � In majoritatea ţărilor analizate, cu excepţia României, s-a înregistrat o creştere economică susţinută în trimestrele recente

    � La debutul crizei, excluzând ţările baltice, România a înregistrat cele mai mari dezechilibre macroeconomice

    � Recesiunea în România a avut o amplitudine mai mică decât în ţările baltice, dar a depăşit contracţia economică din restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

    � Relansarea creşterii economice în România este un proces dificil şi se manifestă cu întârziere

    � Economie relativ mare cu dezechilibre acumulate mari

    � Măsurile de austeritate au fost introduse târziu, în T2 2010

    -9.9 -10.0

    0.1

    -25

    -20

    -15

    -10

    -5

    0

    5

    10

    PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV PL SK CZ BG HU RO EE LT LV

    Modificarea PIB real intre 2008 Q2 si 2010 Q4 Modificarea PIB intre 2008 Q2 si punctul minim Modificarea PIB real intre punctul minim si 2010 Q4

    BG

    CZ

    EE

    LV

    LT

    HU

    PL

    RO

    SK

    -25

    -20

    -15

    -10

    -5

    0

    -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0

    Deficit public structural (% din PIB, medie 2007-2008)

    Dependententa foarte mare a

    sectoarelor public si privat de

    capitalurile straine

    Dependenta foarte mare

    a sectorului privat de

    capitalurile straine

    Dependenta rmai ridicata

    a sectorului public

    de capitalurile straineDezechilibre reduse

    ca marimeD

    efic

    it de

    con

    t cur

    ent

    (% d

    inPI

    B, m

    edie

    2007

    -200

    8)

  • Creşterea rapidă a cererii internea fost finanţată prin capitaluri străine

    Sursa: Eurostat, BNR, Institutul Naţional de Statistică

    România cheltuie mai mult decât produce Importurile sunt mai mari decât exporturile

    Deficit mare de cont curent Creştere rapidă a datoriei externe

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    140

    160

    19

    95

    19

    96

    19

    97

    19

    98

    19

    99

    20

    00

    20

    01

    20

    02

    20

    03

    20

    04

    20

    05

    20

    06

    20

    07

    20

    08

    20

    09

    20

    10

    Deficit al balantei comerciale (EUR bn)PIB (EUR bn)Cerere interna (EUR bn)

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    70

    19

    95

    19

    96

    19

    97

    19

    98

    19

    99

    20

    00

    20

    01

    20

    02

    20

    03

    20

    04

    20

    05

    20

    06

    20

    07

    20

    08

    20

    09

    20

    10

    Deficit al balantei comerciale (EUR bn)

    Exporturi (EUR bn)

    Importuri (EUR bn)

    -16

    -14

    -12

    -10

    -8

    -6

    -4

    -2

    0

    19

    95

    19

    96

    19

    97

    19

    98

    19

    99

    20

    00

    20

    01

    20

    02

    20

    03

    20

    04

    20

    05

    20

    06

    20

    07

    20

    08

    20

    09

    20

    10

    Soldul balantei comerciale (% din PIB)

    Soldul contului curent (% din PIB)

    -80

    -60

    -40

    -20

    0

    20

    40

    60

    80

    19

    95

    19

    96

    19

    97

    19

    98

    19

    99

    20

    00

    20

    01

    20

    02

    20

    03

    20

    04

    20

    05

    20

    06

    20

    07

    20

    08

    20

    09

    20

    10

    Datoria externa bruta (% din PIB)

    Active externe nete (% din PIB)

  • Scăderea fluxurilor de capital străin a fost determinată în principal de o creştere a aversiunii la risc a investitorilor pe plan mondial

    Fluxurile nete de capitaluri străine private au devenit negativeIntrările nete de capitaluri străine private nu au fost suficiente pentru finanţarea deficitului de cont curent

    � România a fost nevoită să se împrumute de la FMI şi CE pentru acoperirea deficitului extern de finanţare

    � România a tras aproximativ 15.3 mld euro de la FMI şi CE de la semnarea acordului extern de finanţare din 2009 pentru:

    � Acoperirea necesarului de finanţare externă

    � Limitarea contracţiei economice

    � Stabilitatea cursului de schimb

    Sursa: BNR

    -4

    0

    4

    8

    12

    16

    20

    24

    Dec-05 Dec-06 Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10

    Intrari nete de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)

    Intrari brute de capitaluri straine (mld. EUR, cumulat pe 3 luni)

    -5

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    Jun-06 Dec-06 Jun-07 Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

    Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni)

    Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni)

    Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni)

  • Revenire economică susţinută în industrie pe fondul creşterii cererii externe...

    Sursa: Eurostat

    75

    80

    85

    90

    95

    100

    105

    Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

    Volumul productiei industriale (indice, 2008Q2=100)

    Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Zona Euro

    10.8 % yoy

    4.4% yoy

    20.8% yoy

    7.7% yoy

    70

    80

    90

    100

    110

    120

    Dec-07 Jun-08 Dec-08 Jun-09 Dec-09 Jun-10 Dec-10

    Exporturi totale (indice, 2008Q2=100)

    Romania Tari le CEE 4 Tarile Baltice

    32% yoy

    20% yoy

    43% yoy

    Notă: tarile CEE4= Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia

  • … nu a fost suficientă pentru a contrabalansa scăderea abruptă a cererii interne

    Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică

    Consumul şi investiţiile s-au prăbuşit... ...ajungând la nivelurile înregistrate în 2007 respectiv 2006

    Tendinţă susţinută de scădere în comerţul cu amănuntul în perioada 2009-2010

    Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată au fost cele mai afectate, întrucât aceste achiziţii depind de credit şi perspectivele economice

    -0.6%-0.9%

    -4.7%

    -40%

    -30%

    -20%

    -10%

    0%

    10%

    20%

    30%

    40%

    2004q04 2005q04 2006q04 2007q04 2008q04 2009q04 2010q04

    PIB (% an la an)

    Cheltuielile populatie (% an la an)

    Formarea bruta a capitalului fix (% an la an)

    100

    120

    140

    160

    180

    200

    Jan-07 Jul-07 Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11

    Bunuri nealimentare (exclusiv combustibili)

    Combustibili

    Total comert cu amanuntulBunuri alimentare

    2005=100, medie pe 3 luni

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    140

    Jan-08 Jul-08 Jan-09 Jul-09 Jan-10 Jul-10 Jan-11

    Bunuri alimentare, bauturi, tigari (2007=100, medie 3 luni)Echipamente IT si de telecomunicatii (2007=100, medie 3 luni)Echipamente TV, audio, electronice (2007=100, medie 3 luni)Vanzari autoturisme noi (2007=100, medie 3 luni)

    +1.3% yoy

    -15.4% yoy

    -12.7% yoy

    -7.5% yoy

    40

    50

    60

    70

    80

    90

    100

    110

    2002

    q04

    2003

    q04

    2004

    q04

    2005

    q04

    2006

    q04

    2007

    q04

    2008

    q04

    2009

    q04

    2010

    q04

    Cheltuielile de consum ale gospodariilor (2008=100)

    Formarea bruta a capitalului fix (2008=100)

  • Scăderea puterii de cumpărare şi perspectivele economice negative au determinat o scădere a consumului şi a activităţii de creditare a populaţiei

    Venitul disponibil* real a scăzut Sentimentul de încredere al populaţiei s-a deteriorat semnificativ

    Nivelul scăzut de încredere se datorează percepţiei negative a populaţiei asupra perspectivelor economice şi financiare

    Activitatea de creditare rămâne slabă pe fondul unei cereri scăzute

    *Venit disponibil=salarii, pensii, ajutoare sociale, remitenţe (banii trimişi de muncitorii români din străinătate) Sursa: Comisia Europeană, BNR, Institutul Naţional de Statistică

    -70

    -60

    -50

    -40

    -30

    -20

    -10

    0

    Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11

    Romania Zona Euro

    Tarile CEE 4 Tarile Baltice

    -20

    -10

    0

    10

    20

    30

    03Q4 05Q4 07Q4 09Q4 11Q4

    Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare trimestriala

    anualizata in %)Venit monetar real disponibil al populatiei (modificare anuala in %)

    Prog

    noze

    0

    200

    400

    600

    800

    1000

    1200

    Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11

    Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii)

    Numar interogari ale Centralei Riscurilor Bancare (mii, tendinta)

    -70

    -60

    -50

    -40

    -30

    -20

    -10

    0

    10

    Feb-06 Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11

    Situatia financiara in urmatoarele 12 luni

    Situatia economica generala in urmatoarele 12 luni

    Asteptari le privind rata somajului in urmatoarele 12 luni

    Economisirea in urmatoarele 12 luni

    Increderea consumatori lor

  • Este dificil de ieşit dintr-o politică fiscală prociclică

    Notă: Impulsul fiscal = creşterea deficitului bugetar structural

    Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal

    Impuls fiscal

    Medie 2006-2008 Medie 2009-2010

    Cre

    ster

    eaex

    cesu

    lui

    cere

    rii(

    outp

    ut g

    apul

    ui)

  • Activitatea economică a trecut probabil de punctul minimRecuperarea va fi însă una înceată

    Sursa: Comisia Europeană

    Sentimentul de încredere în economie s-aîmbunătăţit...

    � Cererea externă în creştere va continua să susţinăprobabil dinamica pozitivă a exporturilor şi aactivităţii din industrie

    � Investiţiile au potenţial de creştere după doi ani încare s-au prăbuşit

    � Consumul populaţiei va rămâne probabil încontinuare la niveluri scăzute, pe fondul unuisentiment de încredere în economie încă scăzut

    � Guvernul trebuie să continue programul deconsolidare fiscală pentru a asigura o reducere adeficitului bugetar la nivele sustenabile

    Revenire moderată pe termen scurt

    ...în toate sectoarele economice

    Perspective pozitive pe termen mediu si lung Principalele riscuri

    � Sentimentul de încredere alinvestitorilor şi populaţiei îneconomie se va îmbunătăţiprobabil mai mult spre finalulanului 2011

    � Consumul populaţiei va începeprobabil să crească

    � Turbulenţe pe plan politic

    � Procesul de consolidare fiscală eşuează

    � Turbulenţe pe pieţele financiare externe

    Notă: medie mobilă pe 3 luni

    65

    75

    85

    95

    105

    115

    125

    Feb-07 Feb-08 Feb-09 Feb-10 Feb-11

    Romania Zona Euro Tarile CEE 4 Tarile Baltice

    -60

    -40

    -20

    0

    20

    Feb-07 Aug-07 Feb-08 Aug-08 Feb-09 Aug-09 Feb-10 Aug-10 Feb-11

    Industria prelucratoare ServiciiIncrederea consumatorilor Comertul cu amanuntulConstructii

  • 2. Reformele structurale – fundamentul pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung

  • Contribuţia factorilor de producţie la creşterea economică –potenţialul de creştere post-criză s-a redus

    • Acces mai dificil la finanţare, datorită unei aversiuni la risc în creştere

    • Impact negativ asupra creşterii economice, pe fondul reducerii nivelului de îndatorare la nivelul economiei reale

    • Creştere economică mai redusă la nivelul zonei euro

    • Reformele structurale sunt obligatorii pentru creşterea atractivităţii investiţionale, în contextul existenţei unui spaţiu de stimul fiscal redus

    Stocul de capital Factoul munca Factorul total de productivitateMedie 1993-1999 0.6 2.3 -1.2 -0.5Medie 2000-2004 5.5 2.5 -0.2 3.2Medie 2005-2009 6.4 6.1 0.4 -0.32009 -7.1 2.9 -0.9 -9.5

    Medie 2010-2015 2.9 3.4 -0.1 -0.4Sursa: Estimari ale expertilor FMI. Cifrele in italic se refera la ritmul de crestere a PIB-ului potential

    Contributii la ritmul de crestere a PIB real

    Contributia la modificarea PIB - ului (puncte procentuale)Modificarea PIB real (%)

  • Calitatea instituţiilor,

    2010*

    Percepţia asupra

    corupţiei, 2010*

    Uşurinţa de a face afaceri, 2010**

    Infrastructură2010*

    Pieţe, 2010*

    Eficienţa pieţei forţei de muncă,

    2010*

    Rata de ocupare, %,

    2009

    Educaţie, 2010*

    Consumul energetic

    unitar, 2008***

    Bulgaria 3.29 3.6 51 3.57 4.00 4.51 62.6 4.14 944.2Cehia 3.86 4.6 63 4.78 4.58 4.75 65.4 4.66 525.3Estonia 4.91 6.5 17 4.94 4.71 4.91 63.5 5.17 570.5Ungaria 3.76 4.7 46 4.36 4.16 4.46 55.4 4.81 401.4Letonia 3.79 4.3 24 4.26 4.13 4.58 60.9 4.81 308.7Lituania 3.99 5.0 23 4.56 4.12 4.51 60.1 5.07 417.5Polonia 4.18 5.3 70 3.76 4.38 4.58 59.3 5.00 383.5România 3.74 3.7 56 3.44 4.08 4.32 58.6 4.47 614.6Slovacia 3.60 4.3 41 4.19 4.34 4.66 67.5 4.49 519.7Slovenia 4.37 6.4 42 4.83 4.52 4.26 60.2 5.27 257.5Zona Euro 64.7 160.5SUA 4.67 7.1 5 5.65 4.81 5.63 5.64 180.6

    Aspecte structurale ale economiilor Noilor State Membre

    * Indice – o valoare mai ridicată este asociată cu un scor mai bun;** Pozitia in clasament (din 183 ţări)***Consumul energetic (kg de echivalent petrol) per 1000 euro PIB (preţuri constante 1995)Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report, Transparency International, Eurostat, World Bank

  • Uşurinţa de a face afaceri în România

    Poziţia în clasament DB 2011

    Poziţia în clasament DB 2010

    Modificarea poziţiei în clasament

    Clasament Doing Business 56/183 54/183 -2

    Factori

    Înfiinţarea unei afaceri 44 41 -3Obţinerea autorizaţiilor de construcţie 84 93 9Înregistrarea proprietăţilor 92 92 Nici o modificareObţinerea de finanţare 15 14 -1

    Protecţia investitorilor 44 41 -3

    Plata taxelor 151 147 -4

    Comerţ exterior 47 48 1

    Aplicarea prevederilor contractuale 54 53 -1

    Închiderea unei companii 102 92 -10Sursa: World Bank – Doing Business 2011.

  • Sursa: World Economic Forum – Global Competitiveness Report 2010-2011

    Cele mai importante constrangeri pentru mediul de afaceriAccesul la finantare 15.9

    Infrastructura disponibila necorespunzatoare 13.9

    Birocratia guvernamentala 12.2

    Nivelul taxelor 11.6

    Legislatia in domeniul taxelor 11.2

    Instabilitatea politicilor 8.6

    Coruptie 6.9

    Reglementari restrictive pe piata muncii 5.2

    Forta de munca slab pregatita 4.7

    Inflatia 3.5

    Nivel scayut de etica al fortei de munca 2.5

    Restrictii valutare 2.5

    Crima si inselaciune 0.6

    Instabilitate a guvernelor 0.4

    Stare precara a sistemului de sanatate 0.1

    Procent din răspunsuri

  • Soluţii posibile pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii

    � Îmbunătăţirea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene

    � Parteneriate public-private

    � Scăderea ponderii cheltuielilor sociale în bugetul public pentru a creşte spaţiul fiscal pentru investiţii

    � Bugete multianuale şi prioritizarea investiţiilor sunt esenţiale

  • Potenţial enorm în agricultură – eficienţa trebuie crescută

    � Crearea şi sprijinirea dezvoltării unei pieţe de produse agricole

    � Evaziunea fiscală din comerţul cu cereale trebuie redusă substanţial

    � Promovarea unor politici care să susţină comasarea terenurilor

    � Reducerea dependenţei de condiţiile climatice

    Structura terenurilor agricole în funcţie de suprafaţa exploatatiei

    Sursa: EUROSTAT

    0%

    20%

    40%

    60%

    80%

    100%

    RO GR PL PT IT BG HU AT SK ES GE FR

    Sub 5 ha (% din total) Intre 5 ha si 10 ha (% din total)

    Intre 10 ha si 30 ha (% din total) Peste 30 ha (% din total)

  • 3. Aspecte fiscale – reaşezarea bugetului pe baze sustenabile este un proces dureros

  • Notă: Cifrele sunt calculate pe baza ESA95Sursa: Comisia Europeană (Prognoza de toamnă 2010)

    Politică fiscală exuberantă înainte de criză –creşterea exponenţială a cheltuielilor publice

    1.2

    2.22.6

    5.7

    9.0 7.3

    4.9 3.5

    32.433.3

    33.6

    32.5 32.032.9

    32.332.9

    33.6

    35.536.2

    38.2

    41.040.2

    37.236.4

    30

    32

    34

    36

    38

    40

    42

    30

    32

    34

    36

    38

    40

    42

    2005 2006 2007 2008 2009 2010F 2011F 2012F

    Deficit bugetar (% din PIB) Venituri publice (% din PIB)

    Cheltuieli publice (% din PIB)

  • Venituri bugetare stabile …

    Sursa: Eurostat, Ministerul de Finanţe

    Venituri bugetare în România (% din PIB, ESA 95)

    27.726.1 26.6

    29.231.3 30.6

    28.9 28.5 28.1 27.7 28.5 29.229.5 28.5 27.6

    4.5

    3.5 3.6

    3.3

    3.53.3

    3.8 4.5 3.8 4.6 4.04.2 4.1 4.0

    4.4

    32.1

    29.6 30.2

    32.5

    34.833.9

    32.7 33.032.0 32.3 32.4

    33.3 33.632.5 32.0

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    4019

    95

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    Venituri fiscale Venituri nefiscale

  • … dar cele mai mici venituri bugetare din UE27

    Venituri bugetare în UE27 (% din PIB, ESA 95, 2009)

    Sursa: Eurostat, Consiliul Fiscal

    47.8

    48.7

    42.7

    43.8

    44.7

    42.8

    42.4

    38.5

    39.1

    38.7 40.4

    36.0 37.9

    35.9

    35.8

    35.4

    34.3

    35.9

    31.6

    31.9

    30.6

    31.7

    29.3

    29.0

    29.0

    26.4

    27.6

    36.6

    37.5

    7.9

    6.7

    10.5

    4.5 3.6

    4.9

    4.2

    7.8

    6.7

    5.7 3.8

    7.6

    3.7

    5.7

    4.7

    4.9

    5.9 4.3

    5.7

    5.0

    6.2

    3.0

    4.8

    5.2

    5.0

    7.5

    4.4

    5.6 5.1

    55.7

    55.4

    53.2

    48.3

    48.3

    47.7

    46.6

    46.3

    45.8

    44.4

    44.3

    43.6

    41.6

    41.6

    40.5

    40.3

    40.3

    40.2

    37.4

    36.9

    36.9

    34.7

    34.1

    34.1

    34.0

    34.0

    32.0

    42.2

    42.7

    0

    10

    20

    30

    40

    50

    60

    SE

    DK FI

    AT

    BE

    FR IT NL

    HU SI

    DE

    EE

    LU PT

    MT

    CY CZ

    GB PL

    GR

    BG ES

    LT IE SK

    LV

    RO

    EU

    27

    Zon

    a eu

    ro

    Venituri fiscale Venituri nefiscale

  • Conformarea voluntară – impozitul pe venit şi contribuţiile sociale

    Ratele implicite de taxare sunt calculate ca raport între veniturile bugetare din impozitul de pe venit, respectiv contribuţiile la asigurările sociale şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă). Datele pentru remunerarea salariaţilor pentru perioada 2009-2010 reprezintă estimări. Numărul de salariaţi “la negru” este calculat ca diferenţă între numărul de salariaţi rezultat din sondajul asupra pieţei forţei de muncă efectuat de INS şinumărul oficial de salariaţi raportat de angajatori .

    Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    5.3

    4.3

    5.2

    5.0

    4.3

    5.6

    6.3

    5.9

    5.8 5.8

    55.0 55.0

    52.5

    49.0 49.0

    46.344.5

    41.843.0 43.0

    27.128.1

    26.426.1 26.2

    26.9 26.9

    24.122.8

    20.8

    4.0

    4.5

    5.0

    5.5

    6.0

    6.5

    19

    24

    29

    34

    39

    44

    49

    54

    59

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Cota efectivă de taxare la impozitul pe venit (scala din dreapta) Cota legală de taxare la contribuţiile la asigurările sociale

    Cota efectivă de taxare la contribuţiile la asigurările sociale Ponderea salariaţilor "la negru" în total salariaţi

    Cotă unică de 16%Impozitare progresivă (între 18% şi 40%)

  • Rata de taxare efectivă pentru impozitul pe venit, 2008

    42.8

    24.4

    24.0

    23.7

    22.7

    18.1

    17.5

    16.1

    15.9

    15.7

    15.0

    13.8

    13.6

    13.5

    13.2

    13.0

    12.7

    11.5

    11.0

    10.0

    9.9

    9.4

    8.8

    7.4

    7.1

    6.2

    6.0

    15.3

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0

    30.0

    35.0

    40.0

    45.0D

    K

    SE IT FI

    BE

    AT

    DE IE HU

    UK

    NL

    LT PL

    LU LV

    ES

    FR

    EE

    GR

    MT SI

    PT

    CZ

    BG SK

    CY

    RO

    EU

    27

    Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi remunerarea salariaţilor din conturile naţionale (incluzând economia neobservabilă/ascunsă).

  • Ratele de taxare legale vs. ratele implicite pentru impozitul pe venit în 2008

    HU*

    LT PL*LV

    EE

    CZ

    BGSK

    RO

    5

    7

    9

    11

    13

    15

    17

    8 13 18 23 28 33Rata legală (%)

    * Ungaria şi Polonia au avut taxare progresivă în 2008 (două cote în Ungaria - 18% şi 36%, 3 cote în Polonia - 19%, 30% and 40%)

    Rat

    a im

    plic

    ită

    (%

    )

    Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe venit şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (includeeconomia neobservabilă/ascunsă).

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

  • Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă), ca aproximare pentru profiturile brute din economie. Datele privind rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt pentru 2009-2010 reprezintă estimări.

    Rata implicită de taxare – impozitul pe profit

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    5.9

    5.2

    5.2

    5.4

    6.0

    5.55.6

    6.1

    6.3

    5.8

    5.4

    4.0

    4.5

    5.0

    5.5

    6.0

    6.5

    7.0

    2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    cotă unică de 16%cotă de taxare de 25% (38% până în 2000)

  • 20.8

    20.0

    18.6

    17.0

    15.8

    15.8

    15.5

    15.3

    15.1

    14.6

    14.4

    13.8

    13.2

    13.1

    12.5

    12.2

    11.8

    11.2

    10.8

    10.8

    10.7

    10.5

    9.4

    9.3

    8.7

    8.6

    7.1

    13.2

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0D

    K SE

    LU EE

    HU

    BG FI

    SI

    NL

    AT

    CY

    CZ IE BE

    DE

    MT

    PL

    FR

    SK

    RO PT

    LT

    LV IT GB

    GR ES

    EU

    27

    Rata efectivă de taxare pentru TVA, 2009

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Rata implicită de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

  • Rata implicită de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din TVA şi consumul privat din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Cotele de taxare legale vs. cotele efective de taxare pentru TVA în 2009

    EE

    HUBG

    SI

    CZ

    PL

    SKRO-2009 LT

    LV

    RO-2010

    8

    9

    10

    11

    12

    13

    14

    15

    16

    17

    18

    17 18 19 20 21 22 23

    Impl

    icit

    tax

    rat

    e fo

    r V

    AT

    VAT legal rate

    Cot

    a ef

    ecti

    văde

    tax

    are

    (%)

    Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)

  • 18.1

    15.7

    12.0

    11.2

    10.6

    10.6

    10.4

    9.8

    9.3

    9.2

    8.9

    8.2

    7.8

    7.6

    7.2

    6.8

    6.8

    6.7

    6.1

    6.1

    6.0

    5.7

    5.5

    5.3

    5.2

    4.4

    2.8

    8.3

    0.0

    2.0

    4.0

    6.0

    8.0

    10.0

    12.0

    14.0

    16.0

    18.0

    20.0

    CY

    MT

    DK

    LU IT

    PT

    GB

    SE FI

    BE

    CZ

    NL

    LV FR

    BG SI

    ES

    HU IE LT SK

    AT

    PL

    RO

    *

    GR

    EE

    DE

    EU

    27

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Rata efectivă de taxare este calculată ca raport între veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt, din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

    Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008

  • EE

    RO*

    PL

    SK LT HU

    SIBG

    LV

    CZ

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    9

    10

    8 10 12 14 16 18 20 22

    Rata efectivă de taxare este calculată ca raportul dintre veniturile bugetare din impozitul pe profit şi rezultatul brut din exploatare şi venitul mixt, din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

    Rata efectivă de taxare pentru impozitul pe profit, 2008R

    ata

    efec

    tivă

    de

    taxa

    re(%

    )

    Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

  • 35.3

    34.8

    34.7

    33.6

    33.5

    33.0

    32.4

    31.7

    30.8

    28.5

    28.3

    28.3

    27.5

    26.4

    26.3

    25.7

    25.6

    24.9

    24.8

    21.7

    21.0

    19.7

    18.7

    17.8

    17.3

    15.5

    3.3

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0

    30.0

    35.0

    40.0

    GR CZ FR DE SK IT AT BE PL HU SI NL ES LT PT EE LU FI RO SE BG CY LV IE MT GB DK

    Rata efectivă de taxare pentru contribuţii la asigurări sociale, 2008

    Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

  • Ratele de impozitare prevăzute în legislaţie vs. ratele de impozitare efective pentru contribuţiile la asigurări sociale 2008

    Sursa: Eurostat, INS, Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Rata de taxare prevăzută în legislaţie (%)

    Rat

    a ef

    ecti

    văde

    impo

    zita

    re (

    %)

    CZSK

    PL

    HUSI

    LTEERO 2008

    BG

    LV RO 2010

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    30 35 40 45 50

    Rata efectivă de taxare este calcultată ca raportul dintre veniturile bugetare din contribuţiile la asigurările sociale şi compensarea salariaţilor din conturile naţionale (include economia neobservabilă/ascunsă).

  • Cotele de contribuţii pentru asigurări sociale pentru ţările NMS10 în 2010, %

    Sursa: Comisia Europeană

    SK HU CZ RO PL LT SI LV EE BG

    Angajator 14.0 24.0 21.5 20.8 9.8 23.3 8.9 - - 8.9

    Angajat 4.0 9.5 6.5 10.5 9.8 3.0 15.5 - - 7.1

    Total 18.0 33.5 28.0 31.3 19.5 26.3 24.4 - - 16.0

    1.0 - 1.2 0.5 - 1.1 0.1 - - 0.4

    1.0 - 0.0 0.5 - - 0.1 - - 0.6

    Total 2.0 - 1.2 1.0 - 1.1 0.2 - - 1.0

    10.0 2.0 9.0 5.2 0.0 3.0 7.1 - - 0.0

    4.0 6.0 4.5 5.5 9.0 6.0 6.4 - - 8.0

    Total 14.0 8.0 13.5 10.7 9.0 9.0 13.5 - - 8.0

    10.2 4.0 2.6 1.4 4.9 3.7 0.1 - - 1.8

    4.4 3.0 0.0 - 4.0 - 0.1 - - 2.1

    Total 14.6 7.0 2.6 - 8.9 3.7 0.2 - - 3.9

    35.2 30.0 34.3 27.9 14.7 31.1 16.1 24.1 33.0 11.1

    13.4 18.5 11.0 16.5 22.7 9.0 22.1 9.0 0.0 17.8

    Total 48.6 48.5 45.3 44.4 41.2 40.1 38.2 33.1 33.0 30.5

    Altele

    Total

    Contribuţii sociale

    Pensii pentru limită de vârstă

    Şomaj

    Sănătate

    Angajator

    Angajat

    Angajator

    Angajat

    Angajator

    Angajat

    Angajator

    Angajat

  • Cotele de impozitare în ţările UE, 2010

    Sursa: Eurostat, Ministerele de Finanţe, Consiliul Fiscal

    Ţara Impozit pe profit Impozit pe venit TVA standardAustria 25% 21-50% 20%Belgia 34% 25-50% 21%Bulgaria 10% 10% 20%Croaţia 20% 15-45% 23%Cipru 10% 0-30% 15%Rep. Cehă 19% 15% 20%Danemarca 25% 0-63% 25%Estonia 21% 21% 20%Franţa 33% 21% (contribuţii sociale) 20%Germania 29.8% (medie) 0-45% 19%Grecia 22/25% 0-40% 19%Ungaria 16% 18% şi 36% 25%Irlanda 13% 0-41% 21%Italia 31% 23-43% 20%Letonia 15% 26% 21%Lituania 15% 0-15% 21%Luxemburg 30% 6-38.95% 15%Malta 35% 0-35% 18%Olanda 20/25.5% 0-52% 19%Polonia 19% 0%, 18, 32% (sau 19% opţional, lucrătorii pe cont propriu) 22%Portugalia 25% 10.5-40% 21%România 16% 16% 24%Serbia 10% 12-20% 18%Slovacia 19% 19% 19%Slovenia 21% 16-41% 8.5/20%Spania 25-30% 0-42% 18%Suedia 26% 28.89%-59.09% 25%

  • Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică

    O creştere foarte rapidă a cheltuielilor bugetare, determinată în principal de cheltuielile sociale

    Creşterea salariilor din sectorul public şi a pensiilor explică cea mai mare parte din creşterea deficitului bugetar

    Creşterea accentuată a pensiilor

    101108

    116

    132 127 132 126119 118 113

    108 106101

    86

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    140

    RO

    03

    RO

    04

    RO

    05

    RO

    06

    RO

    07

    RO

    08

    RO

    09

    LV

    08

    BG

    08

    HU

    08

    LT

    08

    CZ

    07

    PL

    08

    SK

    08

    Creşterea rapidă a salariilor în sectorul public Eficienţă scăzută a cheltuielilor pentru investiţii

    10

    17

    24

    31

    38

    45

    2005 2006 2007 2008 2009

    Remunerarea salariatilor (% din venituri)

    Consum si cheltuieli curente (% din venituri)

    Transferuri sociale (% din venituri)

    Cheltuieli de investitii (% din venituri)

    Notă: Raportul dintre câştigurile în sectorul public şi cel privat

    2.0

    2.5

    3.0

    3.5

    4.0

    4.5

    5.0

    5.5

    6.0

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

    Tarile CEE 4 Tarile Baltice Romania

    33.0

    34.4

    37.3

    43.8

    49.7

    86.0

    60

    85

    110

    135

    160

    185

    210

    25

    30

    35

    40

    45

    50

    55

    1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009

    Raportul intre pensia medie lunara si salariul mediu net lunar in economie (%)

    Raportul intre numarul de salariati si numarul de pensionari (%, axa din dreapta)

  • 40.5

    36.8

    32.6

    32.2

    29.5

    28.6

    26.6

    26.5

    26.3

    25.2

    24.9

    24.6

    24.5

    22.5

    22.1

    21.3

    20.8

    20.6

    20.2

    19.6

    18.6

    16.2

    15.9

    14.9

    12.2

    12.0

    10.8

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0

    30.0

    35.0

    40.0

    45.0G

    R*

    RO IT FR

    AT PT

    DE PL

    ES

    MT SI

    LV FI

    SK LT

    LU

    BG EE

    BE

    SE

    CZ IE

    GB

    ** HU

    DK

    CY

    NL

    Cheltuielile cu pensiile (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)

    Sursa: Eurostat

  • 38.6

    37.3

    35.9

    35.5

    35.1

    34.9

    34.0

    33.6

    33.0

    32.9

    29.7

    29.6

    28.2

    28.0

    27.7

    27.7

    27.3

    26.5

    26.4

    24.5

    24.2

    22.9

    21.6

    20.2

    20.1

    19.0

    16.6

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0

    30.0

    35.0

    40.0

    45.0

    CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE

    Compensarea salariaţilor în sectorul public (ESA 95, % din veniturile bugetare, 2009)

    Sursa: Eurostat

  • 7.7

    6.4

    6.3

    6.2

    5.9

    5.4

    5.4

    5.4

    5.3

    5.2

    5.0

    4.9

    4.9

    4.6

    4.5

    4.3

    4.3

    4.0

    3.9

    3.8

    3.8

    3.5

    3.2

    3.1

    3.0

    2.8

    2.7

    4.7

    4.5

    0.0

    1.0

    2.0

    3.0

    4.0

    5.0

    6.0

    7.0

    8.0

    9.0

    IE CZ

    PL SI

    ES

    RO EE

    NL

    BG

    GB

    LU

    LV

    CY

    GR LT IT FR PT

    SK

    HU SE

    BE FI

    MT

    DE

    AT

    DK

    EU

    27 EA

    Cheltuielile de capital (ESA 95, % of PIB, 2009)

    Sursa: Eurostat

  • Notă: datele sunt cumulate pe 4 trimestre

    Măsurile cheie menite să reducă deficitul bugetar s-au luat în 2010

    Cheltuielile cu investiţiile au fost reduse primele, în timp ce transferurile sociale s-au redus ultimele

    Dinamica salariilor în sectorul privat şi în cel de stat

    � Iniţial, guvernul a redus cheltuielile cu investiţiile

    � Unele măsuri au fost luate în a doua jumătate a lui 2009, pentru a reduce cheltuielile cu bunuri şi servicii, precum şi pe cele cu salariile în sectorul public

    � Cea mai mare parte a măsurilor de reducere a cheltuielilor publice au fost aplicate începând cu iulie 2010

    Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul publicReducerea cu 15% a transferurilor sociale, altele decât pensiileConcedieri în sectorul publicLimitarea cheltuielilor curenteCreşterea TVA de la 19% la 24%

    Sursa: Ministerul de Finanţe, INS, Consiliul Fiscal

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    2004Q3 2005Q3 2006Q3 2007Q3 2008Q3 2009Q3 2010Q3

    Remunerarea salariatilor (% din venituri)

    Consum si cheltuieli curente (% din venituri)

    Transferuri sociale (% din venituri)

    Cheltuieli de investitii (% din venituri)

    2008Q3

    2009Q2

    2009Q3

    2010Q2

    500

    900

    1300

    1700

    2100

    2500

    Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11

    Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)

    Salariul real brut in sectorul public (RON, preturi decembrie 2010)

    -0.4% yoy

    -25.0% yoy

    Nota: Date ajustate sezonier

  • Nr. de salariaţi în sectorul public

    Sursa: Ministerul de Finanţe, Consiliul Fiscal

    1,200,000

    1,220,000

    1,240,000

    1,260,000

    1,280,000

    1,300,000

    1,320,000

    1,340,000

    1,360,000

    1,380,000

    1,400,000

    1,420,000+166,135:+89,774 autorităţilocale+52,088 autorităţiale administraţieicentrale

    -137,083:-48,301 autorităţi locale-30,386 educaţie-preuniversitară-31,522 sectorul de sănătate

  • Concluzii (1)

    � Dezechilibrele macroeconomice majore care existau la începutul crizei explică severitatea contracţiei activităţii economice şi recuperarea întârziată în România

    � Activitatea economică a atins, cel mai probabil, nivelul minim – în trimestrele următoare se anticipează o recuperare lentă

    � Reformele structurale sunt esenţiale pentru grăbirea procesului de convergenţă şi aşezarea României pe o traiectorie de creştere sustenabilă pe termen lung

    � Creşterea gradului de flexibilitate a economiei este necesară, în special o piaţă a forţei de muncă mai puţin rigidă

    � Dezvoltarea infrastructurii nu mai poate fi amânată

  • Concluzii (2)

    � Este necesară consolidarea procesului de reducere a deficitului bugetar

    � Priorităţi cheie în ceea ce priveşte veniturile bugetare:

    � Îmbunătăţirea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale

    � Creşterea bazei de impozitare şi reducerea/eliminarea excepţiilor/scutirilor de la plata taxelor

    � Reducerea birocraţiei în plata impozitelor către stat

    � Creşterea veniturilor nefiscale (în special a celor de tipul redevenţelor)

    � Evitarea cu stricteţe a modificărilor ad-hoc aduse sistemului de impozitare, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate

    � Priorităţi cheie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare:

    � Creşterea eficienţei cheltuielilor publice

    � Controlul strict al cheltuielilor cu asistenţa socială şi salarii în sectorul bugetar

    � Stabilirea priorităţilor de investiţii şi bugetarea multi-anuală a acestora

    � Rezolvarea problemei arieratelor (în special în sectorul sanitar)