România Şi Procesul de La Helsinki

8/16/2019 România Şi Procesul de La Helsinki

1/52

13

Mj ROMÂNIA ŞI PROCESUL DE LA HELSINKI,

1970-1978*LARRY WATTS

Abstract

B After debunking the myth of Bucharest’s opposition to the Helsinki accords, this study Wpcamines Romania’s

extraordinary role, against Soviet protest, in creating the S!, Wkeginning "ith the all#important principle that only states and not the alliances created by $ them "ould take part, and that they "ould do so on an e%ual footing& $t further

examines Wfeausescus close collaboration "ith 'S& (residents )ixon, *ord and arter in the S! $(rocess and

Romania’s pioneering and relentless advocacy for mandatory confidence#building "neasures& Also examined are the

Warsa" (act countermeasures, carried out "ith the assistance + of *innish (resident and the *rench ommunist (arty-,

that misrepresented Romanian .policy and misattributed credit for Helsinki’s success to Hungary’s communist leader&

B /ey "ords0 Romania’s role in promoting S! process, Romanian#Soviet divergent mositions, Soviet 'nion, 'nited States, Helsinki accords, (residents eat%escu, )ixon, *ord and arter&

Întâlnirile europene pentru securitate - care au devenit Conferinţa (şi, ulterior,r!ani"aţia# pentru Securitate şi Cooperare $n %uropa (CSC%, ulterior SC%#, cunoscuteşi su& denu'irea de rocesul de la )elsin*i - ofer+ o ilustrare a !radului $n care '+surileactive concertate o&scuri"au şi denaturau rolul Ro'âniei şi caracterul re!i'ului ei

Aceasta a putut fi o&servat+ descis, $n au!ust ./01, prin si'&olistica cinei oficiale care aur'at se'n+rii Actului 2inal, unde preşedintele finlande", 3ro 4e**onen, $n calitate de!a"d+, a ocupat locul principal şi l-a aşe"at pe 5ânos 4adâr la dreapta sa entru a-.

po"iţiona pe 4adâr $n lu'ina reflectoarelor, 6oscova l-a dese'nat s+ fie el acela care$n'âna apro&area Actului 2inal, $n nu'ele 7partenerilor apropiaţi8 din actul de la9arşovia. 6ass-'edia finlande"+, aparatul de propa!and+ 'a!iar şi :

: ; Te


2/52

$ntrea!a reţea de '+suri active a actului au portreti"at acest eveni'ent 'e'ora&il ca pe 7un succes al

celor doi oa'eni de stat8E

$n sci'&, aceeaşi reţea de '+suri active dese'na Ro'ânia ca fiind cea care o&strucţionase şi

$ntâr"iase procesul de la )elsin*i, 'ai ales $n privinţa Coşului , referitor la 7li&erul sci'&8 de

persoane, care a aFuns s+ fie cunoscut su& denu'irea de Coşul pentru drepturile o'ului ractic, orice

conda'nare a !uvernului ro'ân, venit+ la $nceputul revoluţiei din ./B/ (.0G:? dece'&rie# din partea

loialiştilor 6oscovei, a acu"at faptul c+ Ceauşescu nu respecta deci"iile de la )elsin*i rivaţiunile

econo'ice şi represiunea care au caracteri"at re!i'ul Ceauşescu $n perioada dinaintea pr+&uşirii sale

au i'pre!nat atât de 'ult aprecierile occidentale ale rolului Ro'âniei $n procesul de securitate

european+, $ncât l-au o&scuri"at co'plet 6ult ti'p dup+ colapsul co'unis'ului aceast+ i'presie

r+'+sese atât de prevalent+, $ncât una dintre te"ele unei conferinţe a CSC%, sponsori"at+ de (roiectul de

$storie paralel4 a Securit46ii !uropene, a fost c+ nu'ai Coşul şi insistenţa preşedintelui 5i''= Carter

asupra drepturilor o'ului deter'inaser+ Wasin!tonul s+ renunţe la politica trata'entului diferenţiat şi

s+ a&andone"e re!i'ul Ceauşescu $n favoarea lui 4adâr şi Diere*1

Loiali!ii "o#i$!i%i i Co&l III

He fapt, !uvernul 4adâr şi Diere* au aderat $ntoc'ai la po"iţia sovietic+, iar >udapesta a fost

printre 7cei 'ai activi participanţi8 la ca'pania ideolo!ic+ antioccident8 care 7spriFinea cu loialitate

conceptul sovietic al cooper+rii %st-9est8@ $'preun+ cu ceilalţi parteneri din 7strânsa cooperare8, ei au

a&ordat securitatea european+, $n concordanţ+ cu direcţia sovietic+, drept 'iFloc de reducere a rolului

S3A şi de a 'enţine

ERentola $n )al'esvirta (:??:#, pp ..:G..E

3nii erau clar necalificaţi pentru o Fudecat+ corect+ He e


3/52

divi"area din %uropa Spre eudapesta a participat cu entu"ias' la atacurile asupraCoşului , considerat un 7cal troian8 al ccidentului8/ 7artenerii apropiaţi8 au preluat ciar

principiul, atât de des repetat de Ro'ânia, de 7nea'estec $n tre&urile interne8 - pe care

>ucureştiul $l folosea eac*!round ReportO@, .B fe&ruarie ./0@a, SA, >o<..1, 2older 1, Report .., p :@G:B 9e"i şi Andras (./0E#.. )o"e 3rogi, septe'&rie ./01J Spra"y ied5ynarodo"e, septe'&rie ./01J Rude (ravo, B au!ust ./01J ribuna,.: noie'&rie ./01J )ova Creme, / noie'&rie ./01J Rabotnichesko 3elo, :1 dece'&rie ./01.:P A se vedea 2erenc 9ârnai $n )ips5abadsdg, .B fe&ruarie ./00J 7Hrepturile o'ului şi )elsin*i

)ips5abadsdg despre sl+&iciunile occidentale8 (Traducere cu co'entarii a p+rţii 'a!iare#, R2%R, RAH>ac*!round ReportO/, : 'artie ./00, pp .- 9ârnai era e


4/52

$nsuşi.E 6ai puţin pu&lic, preşedintele finlande", 4e**onen, era 7iritat de politicile pentrudrepturile o'ului ale reşedintelui 5i''= Carter8 şi $l ridiculi"a, $n privat, pe partenerul s+ua'erican, 7care c+l+rea pe c+luţul lui de le'n al drepturilor o'ului8.

>udapesta a respins, totodat+, 'işc+rile di"idente ale Cartei 00 şi ale Co'itetului olone" pentru Ap+rarea 6uncitorilor, desconsiderându-le ca fiind 7o 'ân+ de oa'eni8 care c+utau7fai'a prin declaraţiile f+cute presei &ur!e"e din 9est8 şi po"ând $n 7'işc+ri de re"istenţ+8 .1

Hup+ ce $i eticetau pe di"idenţii 'a!iari ca infractori tr+d+tori, autorit+ţile co'uniste de la>udapesta insistau c+

statul are dreptul de a se ap+ra contra celor care $ncalc+ le!ea şi, prin denaturarearealit+ţii, $ncearc+ s+ ofere co'&usti&il propa!andei str+ine &ur!e"e %l are dreptul s+ solicitecet+ţenilor s+i, ciar dac+ au convin!eri politice diferite, s+ r+'ân+ loiali concet+ţenilor şi ţ+riilor .@

Confor' autorit+ţilor 'a!iare, recunoaşterea de c+tre I3 a drepturilor e


5/52

Respin!erea 'a!iar+ a 7interferenţei8 din eucureştiul a fost, totodat+, 'e'&rul &locului sovietic care a susţinut cel 'ai entu"iast

$nfiinţarea unei 7or!ani"aţii per'anente, care s+ se ocupe de securitatea european+, f+când

lo&&=, atât $n S3A, cât şi pe lân!+ ceilalţi 'e'&ri ai actului $n acest scop :@ $n iunie ./0?,

Ceauşescu a fost pri'ul care a spriFinit ideea, pe care 'iniştrii de e


6/52

9arşovia au şi adoptat-o câteva "ile 'ai târ"iu, pro&a&il cu scopul de a discredita ideea $n

ccident:0 3n an 'ai târ"iu şi cu un an $nainte de $nceperea şedinţelor pre!+titoare pentru

)elsin*i, ro'ânii au fost cei care au denu'it viitoarea instituţie per'anent+ 7r!ani"aţia

pentru Securitate şi Cooperare $n %uropa8, un detaliu care nu este de o&icei 'enţionat $n

istorio!rafia ccidental+ a procesului de la )elsin*i:B La acea vre'e, ro'ânii au specificat c+

statutul de 'e'&ru se va 7&a"a pe un principiu funda'ental nu'ai statele, su&iecte e!ale ale

dreptului internaţional şi nici o alt+ entitate creat+ de ele, au dreptul de discuta şi deter'ina

'odul $n care intenţionea"+ s+ coopere"e,8 eli'inând astfel 7orice po"iţii privile!iate8 pentru

conduc+torii alianţelor:/

Hup+ cu' le-a eucureştiul c+ ar fi fostcontra procesului, Ro'ânia a refu"at s+ se an!aFe"e $n asaltul asupra Actului 2inal de la

)elsin*i sau $n ca'pania $'potriva preşedintelui Carter şi a politicii sale pentru drepturile

o'ului, la care autorit+ţile co'uniste din >erlin, >udapesta, ra!a, Sofia şi 9arşovia şi-au

al+turat !lasurile de &un+voie Ro'ânia nu a spriFinit conceptul sovietic ale 7coe


7/52

a respins necesitatea unei 7contraofensive colective sau individuale contra ccidentului8E.

n ti'p ce >udapesta acu"a 7adversarii destinderii din %uropa ccidental+, S3A şi Cina8de pretinsa o&strucţionare a acordurilor de la )elsin*i (aşa cu' f+cuser+ şi 9arşovia,>erlinul, ra!a, 6oscova şi Sofia#, Ro'ânia nu a no'inali"at 7puternicele forţereacţionare8 pentru c+, aşa cu' nota un analist, nu credea c+ ele 7erau de !+sit $n 9est8E:

%ste de re'arcat c+ >ucureştiul nu nu'ai c+ s-a a&ţinut s+ atace dur di"idenţii polone"işi pe cei din Carta 00, ci le-a f+cut ciar 7o oarecare pu&licitate8EE Confor' unuio&servator, era destul de evident, la acel 'o'ent, c+ >locul Sovietic includea 7doar stateleactive ale Tratatului de la 9arşovia, 'inus Ro'ânia, plus 6on!olia8E He ase'enea,>ucureştiul nu a invocat nici principiul 7nea'estecului $n tre&urile interne8 $'potrivaCoşului (sau $'potriva politicii lui Carter pentru drepturile o'ului#, aşa cu' o f+ceau7partenerii apropiaţi8, $ncercând aproape ostentativ s+ i'plice Ro'ânia $n acţiunile lor, prin $'pru'utarea unor ele'ente ale retoricii ei cunoscute

n evident contrast, criticile >ucureştiului faţ+ de Coşul au fost rare şi eucureştiul atât de 'ult ca nu'eroasele contacte cualiaţii din Tratatul de la 9arşovia, careX c+utau cu toţii oportunit+ţi s+ recrute"e şi s+$ncuraFe"e opo"anţi ai re!i'ului, inclusiv prin ali'entarea tensiunilor etnice cu scopul de adeturna politicile sale independente

Ca'pania >ucureştiului pentru '+suri o&li!atorii de sporire a $ncrederii$nc+ de la $nceputul procesului )elsin*i, >ucureştiul a $ncercat s+ utili"e"e conferinţa pentru a 'icşora controlul sovietic asupra >locului, $n ti'p ce 6oscova a $ncercat s+-le


8/52

replicat c+ ceea ce $ncercau ro'ânii s+ fac+ 7era a&solut clar8, la fel cu' era şi opo"iţia lor 7la ceea ce $ncercau s+ fac+ alţii8E@ $n acest punct, interesele Ro'âniei erau de ase'eneadia'etral opuse cu cele ale 3RSS şi ale celorlalţi din act, sincroni"ate strâns cu scopurileS3A şi ale 'aForit+ţii ccidentului şi recunoscute ca atare, de Ad'inistraţia S3A

4issin!er G pro&a&il cu autori"aţia preşedintelui Iiucureştiula $ncercat cu insistenţ+ s+ $nt+reasc+ stipul+rile ulterioare, cu intenţia evident+ de a-i puteaface pe sovietici responsa&ili de eventuale viol+ri ale acordurilorE/

La 'iFlocul lui ./0, %'il >odn+raş i-a eodn+raş, 7$n ti'p ce cuvântul unui !entle'an en!le"sau ciar şi al unui co'unist cine" era o !aranţie, nici '+car un raft $ntre! de dicţionarenu era de aFuns s+-i faci pe sovietici s+ respecte vreo ne!ociere sau vreun acord8 ?

Si'ilar,

) M$+oa.&+ o/ Co#$"a! io, a"i2!o, 31 a'ili$, 197), 11450 a(+(61340 '(+(( Do%&+$!3), o$i2 R$la!io", 1996197, ol&+ E615, Do%&+%!" o Ea"!$ E&o'$, 197)6197(

)7I:i.$+( R$'$;$!a!&l Ro+ioa! %a "$'&!a& .$ja &$l$ .i"%&>ii la i#$l&l D$'a!a+$!&l&i .$ S!a!, .&'? %$ Ki""i2$ $='i+a"$ .oi>aA.+ii"!a>i$i @.$ a "%i+:a i.$i '$ :a;$ :ila!$al$ >i "? $ %&oa"%? $a%>iil$(

51 Memorandum o/ Co#$"a!io, a"i2!o, II i&i$, 1975( )-415 '(+(, Do%&+$! ), o$i2 R$la!io",1996197, ol&+$ E615, Do%&+$!a o Ea"!$ E&o'$, 197)-197(

)9 CSCE4 I$ i$B o! Ma"%o!a CIAOCIM$+o 750718A, 18 i&li$ 1975 .$%la"i/i%a!4 39 ia&ai$3001, '( 8, CIA(

Di"%&>ia Fo.?a-Ha $" 197, '( I( D%2 Giao'i2 i-a "'&" 'a%!i% a%%la>i l&%& l&i H$Ki""i2$, %ii %i( Ki""i2$ 3000, ''( 873-87)(


9/52

$n replic+ la $ntre&area lui )enr= 4issin!er daca Ro'ânia ciar considera c+ era de doritretra!erea trupelor Statelor 3nite din %uropa, el a r+spuns

reşedintele Ceauşescu spune c+ el nu se !ândeşte la retra!erea trupelor S3A, ci la

reduceri reale, care vor tre&ui ecili&rate su& un control adecvat %ste nevoie de un 'ecanis' pentru a asi!ura, atât reducerea, cât şi controlul He fapt, cine"i au f+cut 'ai 'ult decâtoricine pentru a se aFun!e la reducerea trupelor $n %uropa, o&li!ându-i pe sovietici s+ dislocetrupe su&stanţiale M de divi"iiN la !raniţa cu CinaE:

Ro'ânia $ncepuse s+ insiste, $nc+ din ./@@, asupra a ceea ce aveau s+ devin+ 7'+surile desporire a $ncrederii8 (C>6#, când a reuşit s+ includ+ ca principii !enerale referiri la retra!ereatrupelor str+ine din %uropa şi la desfiinţarea &a"elor 'ilitare str+ine, la şedinţa Tratatului de la9arşovia, care a avut loc la >ucureşti Hup+ inva"ia Ceoslovaciei, condus+ de sovietici,

ro'ânii au ad+u!at inter"icerea a'eninţ+rii cu forţa, $n particular, a 'anevrelor 'ilitare de-alun!ul frontierelor ($ntr-o perioad+ $n care 7partenerii apropiaţi8 faceau acelaşi lucru de-alun!ul !raniţelor Ro'âniei# Hin ./@/, un!urii fuseser+ instruiţi de 6oscova s+ $ncerce s+convin!+ Ro'ânia s+ nu 'ai vin+ cu propuneri referitoare la 7retra!erea trupelor str+ine dinţ+rile europene, desfiinţarea &a"elor 'ilitare str+ine şi renunţarea la de'onstraţiile de forţ+8EE

Sovieticii au pretins c+ propunerile ro'âneşti 7nu puteau fi acceptate de statele IAT8nici '+car ca su&iect de discuţie şi c+ ele vor 7torpila conferinţa8 Har aceste eforturi s-audovedit $n van Spre ed*Z şi Locer (:??E#, )6inistrul adFunct de e 6i*l@s 4un, 74adâr şi pri'+vara de la ra!a,8 he Hungarian Juarterly, voi E/, nr .1: (iarna .//B#, pp ..E-.:@

ESc2nteia, 0 'artie ./0?J 5onson (./0?#, pp :, [email protected] A fost ur'at+ de o ca'panie pu&lic+ $n 'ass-'edia, Co'itetul Central şi 6area Adunare Iaţional+


10/52

state aliate poporului ceoslovacP prin inva"ia lor şi r+sturnarea !uvernului Hu&ce* era o7confir'are convin!+toare a principiilor internaţionalis'uluiE1 Ie'enţio- narea direct+ aRo'âniei a per'is speculaţia, c+ şi alţi 'e'&ri ai pactului $'p+rt+şeau aceast+ di"idenţ+ şi a

dat spaţiu li&er de 'anevr+ '+surilor active $n acest scop7Suveranitatea socialist+P la care se referea colonelul conţinea 7o&li!aţia internaţional+P

de 7ap+rare a dictaturii proletariatului şi a funda'entelor sociale ale socialis'ului $n oriceţar+ a co'unit+ţii socialiste8E@ Colonelul sovietic ridiculi"a 'etoda &a"+rii pe forţele proprii

G esenţa strate!iei de ap+rare a Ro'âniei, unic+ $n cadrul >locului G ca fiind 7nu 'ai puţin periculoas+P decât contrarevoluţia ceoslovac+ şi constituia 7o respin!ere a principiilor internaţionaliste de ap+rare a patriei socialiste şi o acoperire pentru tendinţe aventuriste şie!e'onice8E0

$ncepând din ./0:, >ucureştiul a le!at principiul susţinerii reducerii ar'a'entelor şi aceltuielilor 'ilitare de securitatea european+, ar!u'entând c+, 7$n ti'p ce principiula&ţinerii de la folosirea forţei constituie un &astion le!al esenţial al securit+ţii, eli'inareainstru'entelor de forţ+ G a ar'a'entelor G repre"int+ !aranţia sa 'aterial+8 EB Înainte deconvor&irile pre!+titoare pentru CSC%, Ro'ânia a f+cut presiuni pentru reducerea7efectivelor ar'atelor naţionale, eli'inarea tuturor &a"elor str+ine, retra!erea tuturor trupelor $n interiorul frontierelor naţionale şi renunţarea la 'anevre 'ilitare la !raniţele altor stateP E/

%ra esenţial, insista Ceauşescu, ca de"ar'area şi reducerea trupelor 7s+ fie [verificate prinunele siste'e de control8? . Ciar $nainte de $nceperea convor&irilor Ureparatorii, Ro'âniaa lansat o serie de declaraţii co'une care au inclus, cu eerlinul de est#, nr K?, octo'&rie ./@/J (ravda, :@ septe'&rie ./@BJ /ing (./0:,p.?

E0\&ide'EB%co&escu şi Dlaser (./0:#E/Sc2nteia, :0 aprilie ./0:J Constantin 6itea, 7deea de securitate european+ $n lu'ina acţiunilor practice,u el!ia, Con!o, ran, talia, landa, Sudan, 9olta Superioar+ şi

Der'ania de 9est 4in! (./0Ec#, p 0 Secretarul !eneral al Iaţiunilor 3nite, 4urt Waldei', a f+cut pu&lic+ propunerea Ro'âniei pe @ noie'&rie ./0E


11/52

patronat+ şi ciar susţinut+ de 6oscova, ro'ânii nu considerau 2inlanda un teritoriu cu

adev+rat neutru:

La pri'a $ntâlnire de la conferinţa pre!+titoare din noie'&rie ./0:,conflictul iscat prin refu"ul de a accepta dele!aţia Ro'âniei şi apoi prin suspendarea precipitat+ a şedinţei a atras ase'enea proteste !enerale, $ncât repre"entanţii 2inlandei aufost nevoiţi s+ cear+ oficial scu"e Ro'âniei, la sesiunea ur'+toare E n ciuda insistenţeisovietice pentru 7convor&iri &loc-&loc cu S3A şi 3RSS, $n calitate de lideri ai IAT şi aiactului de la 9arşovia,8 ro'ânii au $nre!istrat 7proiectul re!ula'entului de procedur+, ca

pri' docu'ent oficial al CSC%8 (Hocu'entul de lucru nr . al CSC%#8, care stipula c+nu'ai statele şi nu alianţele 'ilitare create de ele erau participanţi le!iti'i la discuţii

Ro'ânii au solicitat, de ase'enea, o preşedinţie prin rotaţie şi, $n final s-a sta&ilit rotaţiavice-preşedinţilor adun+rilor şi preşedinţii oric+ror viitoare !rupuri de lucru

nsistenţa Ro'âniei ca statele s+ participe indiferent de statutul de 'e'&ru al vreuneialianţe 'ilitare a fost 7!eneral respins+ de toţi ceilalţi 'e'&ri ai actului de la 9arşovia8 1

6edia sovietic+ a evitat s+ 'enţione"e e


12/52

de'ersuri care nu sunt pe linia po"iţiilor noastre co'une $n pro&le'ele i'portante Iu este un

secret, c+ propunerile Repu&licii Socialiste Ro'ânia referitoare la cestiunea aşa-nu'itelor

'+suri de sporire a $ncrederii şi renunţarea la forţ+, sunt $n acord cu intenţiile ţ+rilor IAT, care

sunt direcţionate spre co'plicarea şi su&'inarea convor&irilor8/

Ceauşescu a caracteri"at atacul lui )onec*er ca 7un a'estec inad'isi&il $n afacerile interne

ale Ro'âniei,8 'enţionând c+ sin!urul 'otiv pentru care se a&ţinea s+ r+spund+ era 7profundul

s+u respect pentru partidul lui T^l'ann şi iec*81? 1.

Hup+ cu' nota 4issin!er, dup+ discuţia cu liderul ro'ân, 7$n!riForarea 'aFor+8 a lui

Ceauşescu era c+ 7CSC% nu 'er!ea $ndeaFuns de departe8, $ncât s+ asi!ure '+suri de si!uranţ+

7suficiente, care s+ proteFe"e %uropa de %st8 de intervenţia sovietic+1: $n ti'p ce S3A au preluat

responsa&ilitatea pentru ne!ocierea Coşului , 6area >ritanie pentru Coşul , 2ranţa 7a purtat

'aForitatea ne!ocierilor asupra Coşului 8 şi nu a 'anifestat nici un interes pentru efortul

Ro'âniei de a sta&ili şi i'pune '+suri de creştere a $ncrederii asupra 3niunii Sovietice 1E

6inisterul de %a E&o'$a? .$ S$%&i!a!$, .B octo'&rie ./@/, la )14issin!er (:???#, p @@11Locer (:??E#, ) Autorul raportului (de fapt un 'e'orandu' c+tre >iroul olitic 'a!iar#, 'inistruladFunct de e $n 4un (./BB#


13/52

6aForitatea anali"elor occidentale ale procesului de la )elsin*i nu au acordat prea 'ult+

atenţie Ro'âniei, ciar şi atunci când se deranFau s+ 'enţione"e c+ adoptase o po"iţiediferit+ de 6oscova şi de restul actului de la 9arşovia Totuşi, ceea ce re"ida $n aceadiferenţ+ a avut un efect enor' asupra R+"&oiului Rece %senţa acelor diferenţe a fost &inedescris+ $n proiectul discursului lui )onec*er de la $ntâlnirea actului de la 9arşovia, din./0 7 $n su&co'itetul care se ocup+ de '+surile C>6, dele!aţia Ro'âniei a venit, dease'enea, cu o propunere de docu'ent separat+ Astfel, aspectele 'ilitare !enerale, $n unele p+rţi $ntr-o for'+ detaliat+, au devenit o&iectul deli&er+rilor conferinţei niţiativaro'âneasc+, $'preun+ cu propunerile din partea ţ+rilor vestice, includ solicit+ri care

dep+şesc reco'and+rile de la )elsin*i8MHele!atul Ro'âniei a propusN reali"area unor controale internaţionale a'+nunţite pe

teritoriile statelor socialiste, prin posturi internaţionale fiel!rad1B La acea vre'e, spionaFul S3A a evaluat c+ 6oscovaera acu' confruntat+ cu 7dificult+ţi pe dou+ fronturi8 3na era creat+ de

1@ Asupra po5i6iilor Republicii Socialiste Rom2nia0 Anexe la discursul 6efului statului est#german !rich Honecker-, aprilie ./0, pp .-/, 79 9arşovia, .0-.B aprilie ./0,8 7CC 6eetin!s ./0?-.//?8 $n 6astn=, Iuenlist, Locer şi Selva!e (:??.#, ) )otele est#germane asupra proiectului conferin6ei pentru securitateeuropean4 (.0 aprilie ./0# reiterau plân!erile pentru 7accentul e6, pe 7principiul renunţ+rii la forţ+8, pe reduceri 'ai 'ari ale ar'a'entelor şiforţelor 'ilitare ale 3RSS, RHD, R şi RSC şi pentru solicitarea Ro'âniei 7de controale internaţionalee


14/52

apro&area Coşului , iar cealalt+, pe care CA o situa pe pri'ul oc, era provocat+ de acceptarea f+r+ entu"ias' a 7unui

nu'+r de '+suri de notificare anterioar+ şi o&servare a 'anevrelor 'ilitare 'aFore G aşa nu'itele '+suri de sporire ancrederii (C>6#8

Cu toate c+ s-a recunoscut rareori, Ro'ânia a Fucat un rol i'portant şi $n $'piedicarea tentativelor sovietice de atransfor'a 7conferinţa CSC% de la 6adrid $ntr-o conferinţ+ pe te'e de de"ar'are8 şi $n !arantarea c+ va fi, $n sci'&, 7oconferinţ+ pe te'a C>681/ @? Hele!aţia Ro'âniei şi-a 'enţinut po"iţia eel!rade Conference, mai 7988, p& ?, $A&@?Iuenlisc şi Locer (:??1#, p ., ) Cu toate c+ erau conştienţi de i'portanţa acestor '+suri, analiştii nu au recunoscut rolulRo'âniei, afir'ând $n sci'& c+ S3A au renunţat la Ro'ânia ca partener principal, preferând olonia şi 3n!aria, in perioada de dup+)elsin*i@. $bidenr, A se vedea )an nes Da'illscla!, 7n der 4onferen"pause &e!innt die Ar&eit,8 *rankfurter Rundschau, :E 'artie ./B Ro'ânii auucat un rol ceie $n crearea pre'iselor pentru viitoarele acorduri 7cer descis8 şi au fost pri'ii care au propus şi au i'ple'entat un acord

7cer descis8 n fostul &loc sovietic, cu vecinii lor 'a!iari, $n .//.@: emorandum of onversation, >ucureşti, : au!ust, ./01, 0GB.? p', Hocu'ent E@, *oreign Relatioru, 79:9#798:, 9olu'e %-.1, Hocu'entson %astern %urope, ./0EG./0@@E0. &ide'@4in! (./0: , p :0J 4in! (./0@ , p . Tipic+, de ase'enea, a fost şi interpretarea $n!ust+ a politicii Ro'âniei ca tin"ând s+-şi7creasc+ autono'ia faţ+ de 3niunea Sovietic+8 şi ducând 7o politic+ confor' intereselor naţionale ale Ro'âniei8, $n ti'p ce i!noraeforturile de reducere a do'inaţiei sovietice a nivel re!ional şi !lo&al @p& cit&, pp ., :


15/52

n ./01, ciar şi atunci când o&serva corect opo"iţia sin!ular+ a Ro'âniei faţ+ de 6oscova şi eforturile ei serioase de a

introduce controale 'ai eucureşti ca incorporând conceptele sale, iar

ro'ânii, ca de o&icei, au &+tut $n retra!ere $n faţa unor confrunt+ri potenţiale cu sovieticii@@

5udecând $ns+ dup+ convor&irile desecreti"ate dintre conduc+torii ro'âni şi a'ericani din anii ./0E-./01, reali"+rile

ro'âneşti de la )elsin*i fuseser+ enor'e, cu un efect de durat+ @0 2aptul c+ nu au fost atri&uite >ucureştiului, este o alt+

poveste

peraţiunile sovietice de 7sporire a presti!iului8, din perioada conferinţei, nu s-au li'itat la $'&un+t+ţirea i'a!inii lui4adar (cu aFutorul !eneros ai lui 4e**onen# sau la pre"entarea 3n!ariei ca o se'ide'ocraţie 7li&eral+8 @B %le s-au eial$ !$#$.$il$ lo i %$l$ al$ %o.&%?!o&l&i o+$i "!a!$2i%$ '$ %a$ >aa lo o a%o.a URSS, !i+' %$ i%o"$%#$>a "!a!$2i%? aRo+ioal i a i$.$!i"+&l&i +o!$i!, '$%&+ i a .i$%!i#$lo .$ la Mo"%o#a(D$;i/o+a$a 'a%!i%a!? .$ Pa%! a '$;$!a! %& a!i$a $la>iilo %& SUA, %$o< E1, 2older , Report :/@, pp .-J Ser!e Le=rac, 7)on!rie H&ats et e


16/52

Ui!$ 6 "'$ $=$+'l&, %$ o.i$, :i$>$l$", .&'? Ro+iil$ %& !o>i( E=!a2$$a E&o'$i .$ E"! .i "!


17/52

>ucureşti

0:

Se pare c+ percepţia din ./0: a Consiliului Iaţional de Securitate, de su&conducerea lui Iiucureşti ca o7'anifestarea de dra!oste8 a unor parteneri apropiaţi0B %


18/52

14

8

nepl+cut+ i-a l+sat lui Dates, cât şi $ntre!ii ecipe, o a'intire a'ar+, care nu a lucrat $n favoarea

Ro'âniei atunci când Dates a devenit directorul CA0/

re"ent+rile ulterioare f+cute de Radio !uropa reFnev la Ceauşescu8 şi un foru' $n care s+-şi de'onstre"e $n faţa lu'ii 7autono'ia $n

cadrul alianţei sovietice8, $n ti'p ce consolida 7"idurile politicii sale eel!rad, din ./00, un analist a respins propunerile C>6 ale Ro'âniei ca

având 7puţine şanse de a fi acceptate8 şi le-a caracteri"at nesincere G 7'ai 'ult o cestiune de

spectacol şi de stil, decât de su&stanţ+8 G o ale!aţia care e posi&il s+ fi fost preluat+ din 'ass-'edia

actului de la 9arşovia, care denunţa orice iniţiativ+ ro'âneasc+ din politica eel!rad a uitat cu totul s+ 'enţione"e lo&&=-ul tenace

al >ucureştiului pentru '+surile de sporire a $ncrederii n sci'&, propunerea Ro'âniei pentru 7o

01 emorandum of onversution, >ucureşti, : au!ust, ./01, 0GB.? p', Hocu'ent E@, *oreign Relations, 79:9Q798:,9olu'e %G.1, Hocu'ents on %astern %urope, ./0E-./0@0@V&ide'00Dates (:??@#, p B@0B&ide'0/f BB Dates şi-a eul!ariei ca 7aproape identic+;; cu cea a oscovei, afirma c4 p4rereaCeoslovaciei o 7reflecta pe cea a 3niunii Sovietice8, nota c+ 3n!aria Precita r4spunsurile corecte8 şi declara c+

olonia 7c+lca pe ur'ele 6oscovei8 ara!rafele din conclu5ie asimilau Rom2nia Popiniei estice8 deşi ea $'p+rt+şea ceeace autorii considerau a fi pri'ul 1i cel mai important element al opiniei 9estului, acela c+ 7destinderea $nsea'n+$nlocuirea ar'elor prin ;ncrederea c4 nu este nevoie de ele8 He ase'enea, era tratat+ eronat a&ordarea iu!oslav+ pecare au descris#o ca fiind identic+ cu a Ro'âniei @p& cit&, pp .G:BE] 6oore (./00#, p 1


19/52

reducere cu 1G.? a forţelor ar'ate8 din %uropa a fost considerat+ 7o ideea, despre care ei pretind ca le aparţine8, dar pecare CA o respin!ea pentru ca se'+na 7foarte &ine8 cu 7po"iţia funda'ental+ a sovieticilor, care doresc s+ forţe"ereduceri ce ar 'enţine ecili&rul eucureştiului cu6oscova şi cu ceilalţi 7parteneri apropiaţi8 le!ate de '+surile de sporire a $ncrederii, de"ar'are şi reducere a efectivelorB1

Confor' raportului 'inistrului est-!er'an al Ap+r+rii c+tre )onec*er, acestea au fost cu si!uranţ+ principalele puncte dedisput+ - la $ntâlnirea din ./0@, de la Sofia, a 'iniştrilor Ap+r+rii din actul de la 9arşovia G al+turi de refu"ul>ucureştiului de a lua $n considerare standardi"area ar'a'entelor &a"ate pe ecipa'ent sovietic Ro'ânia $şi 'enţinea7'entalitatea naţionalist+ şi de suveranitate e


20/52

Helsinki, ?> uly#7 August 798I-& he authors follo"s the "ork during all these period, focusing particularly on the evolution of debates and

Romanian contributions, particularly&

/ey "ords0 S!, @S!, compromise, procedure, Helsinki *inal Act, security, cooperation, stability confidence building measures,

olitical and military dimension, economic dimension&

Activitatea CSC%, transfor'at+ 'ai târ"iu $n SC%, a fost $ntr-o continu+ evoluţie, de c+utare per'anent+ a celor 'ai

potrivite for'ule adaptate unor situaţii specifice, ceea ce a deter'inat o e


21/52

15

2

reducerea riscurilor la adresa securit+ţii $ntr-o 'anier+ structurat+, aferent+ 7pilonilor8 sau

7di'ensiunilor8 specifice SC% di'ensiunea politico-'ilitar+ şi riscurile la adresa securit+ţii

care decur! din a'eninţ+rile de natur+ politic+ sau 'ilitar+J a&ordarea riscurilor ce $şi au

ori!inea $n nerespectarea o&li!aţiilor specifice di'ensiunii u'ane, a drepturilor o'ului şi a

riscurilor care decur! din aspectele econo'ice ale securit+ţii 'plicarea ro'âneasca $n

naşterea şi de"voltarea CSC% 'erit+ cu prisosinţ+ reliefat+.

Reuniunea de la )elsin*i ./0:-./01

Reuniunea re!+titoare de la Hipoli (:: noie'&rie ./0:GB iunie ./0E# 6iercuri dup+

a'ia"+, :: noie'&rie ./0:, la nstitutul de Tenolo!ie din Hipoli, oraş satelit al capitalei

finlande"e, au $nceput convor&irile pre!+titoare 'ultilaterale $n pro&le'a Conferinţei !eneral-

europene pentru securitate şi cooperare Reuniunea s-a desf+şurat la nivelul repre"entanţilor

diplo'atici ai ţ+rilor interesate acreditaţi la )elsin*i Keful dele!aţiei ro'âne era 6ircea

>+l+nescu, a'&asadorul Ro'âniei de la )elsin*iJ locţiitorul a'&asadorului era 9alentin

Lipatti Tri'is special al "iarului 7Sc$nteia8 era Hu'itru inuarticipau E: de state europene la care se ad+u!au Statele 3nite şi Canada La $nceputul

consult+rilor, 2ranţa a propus şi s-a convenit s+ fie invitat la Conferinţ+ şi rincipatul 6onaco,

astfel $ncât s-a aFuns la o participare de E1 de state Al&ania nu d+duse curs invitaţiei !uvernului

finlande" de a veni la consult+ri şi nu a participat nici ,.a Conferinţ+ : Li'&ile oficiale de lucru

au fost sta&ilite en!le"a, france"a, rusa, spaniola, italiana şi !er'ana E Lucr+rile s-au desf+şurat

$n patru etape succesive $n ur'a c+rora au fost convenite Recomand4rile finale ale onsult4rilor de

la Helsinki artea Albastr4# cu 0 capitole or!ani"area conferinţeiJ ordinea de "i şi directivele

aferenteJ participare, contri&uţii, invitaţiJ data conferinţeiJ locul conferinţeiJ re!ulile de

procedur+ şi aranFa'entele financiare

Activitatea consult+rilor 'ultilaterale s-a desf+şurat su& for'a şedinţelor $n plen, a

de"&aterilor $n !rupe şi su&!rupe de lucru (dup+ specificul ordinii de "i, $'p+rţit+ pe capitole#

şi $ntâlnirilor la nivel de e


22/52

15

3

securitatea $n %uropaJ cooperarea $n do'eniile econo'iei, ştiinţei si tenicii şi 'ediului$nconFur+torJ cooperarea $n do'eniul u'anitar şi $n alte do'enii şi ur'+rile conferinţei

Hele!aţia Ro'âniei a acţionat pentru ca nerecur!erea la forţ+ şi re!le'entarea paşnic+ adiferendelor s+ for'e"e ele'entul central al noului siste' de securitate şi cooperare $n %uropa şi a

propus oficial ca aceast+ cerinţ+ pri'ordial+ s+ fie $nscris+ $n 'od e


23/52

$n s+pt+'âna care a precedat desciderea consult+rilor, prev+"ut+ pentru 'iercuri :: noie'&rie

./0:, la orele .1??

He fapt, pri'ele aranFa'ente duceau spre o $ntâlnire de dou+-trei s+pt+'âni la care participanţii erau ce'aţi $n 'are parte s+ adopte docu'ente pre!+tite din ti'p $ntr-un !rup

restrâns de state - lucru dovedit şi de repartiţia locurilor la 'asa ne!ocierilor Când dele!aţiile

au $nceput sa intre $n sala de şedinţe, $n pri'a "i a ne!ocierilor, a atras atenţia faptul c+

repartiţia locurilor la 'asa ne!ocierilor era discri'inatorie /. /: /E Reacţia dele!aţiilor ţ+rilor

'ici si 'iFlocii, inclusiv a Ro'âniei, a fost aşa de fer'+ ca, $ncepând cu şedinţa ur'+toare,

toate dele!aţiile au avut la dispo"iţie un nu'+r e!al de locuri

Ro'ânia a $ntoc'it astfel pri'ul docu'ent de lucru al Consult+rilor ,, AranFament de

proceduraEV, $nre!istrat cu nr . (CSC%O)CO., :E noie'&rie ./0:# Hocu'entul a fost

pre"entat a doua "i dup+ sosirea dele!aţiei noastre la )elsin*i, luni :? noie'&rie ./0:, adic+

cu B de ore $nainte de desciderea consult+rilor rincipalele puncte susţinute de Ro'ânia.. se

refereau la ur'+toarele pro&le'e statele invitate la reuniune, participau $n condiţii de deplin+

e!alitate (indiferent de siste'ul social, nivelul de de"voltare sau de apartenenţa sau nu la

alianţele 'ilitare#J adoptarea ot+rârilor (atât de fond, cât şi de procedur+# s+ se fac+ prin

consens şi funcţiile de conducere s+ se asi!ure pe &a"a principiului rotaţiei

$n final, s-a convenit ca la consult+ri, având $n vedere eforturile deose&ite depuse de

!uvernul 2inlandei pentru convocarea reuniunii pre!+titoare, precu' şi faptul c+ 2inlanda a

luat asupra sa toate celtuielile le!ate de !+"duirea lucr+rilor, preşedinţia s+ revin+

repre"entantului finlande" $n locul ale!erii unui al doilea repre"entant $n funcţia de

vicepreşedinte, s-a ot+rât ca, $n ca"ul $n care preşedintele este $'piedicat s+-şi e noiembrie 798=, c2nd participan6ii la reuniune au adoptat prin consens textul ;n 7> puncte9K , privind desf41urarea

consult4rilor ;n vederea preg4tirii conferin6ei generale pentru securitate 1i cooperare ;n

!uropa& (unctul 7 men6iona0 P oate statele particip4 la consult4ri pe ba5a suveranit46ii egale, ca 64ri

independente 6i ;n condi6ii de deplin4 egalitate& Aceste consult4ri se vor desfd6ura ;n afara alian6elor militare&E

(unctul I arata c4 deci5iile se adopt4 prin consens& onsensul se define6te prin absen6a oric4rei obiec6ii

exprimat4 de un repre5entant 6i pre5entat4 de el ca un obstacol la adoptarea deci5iei ;n cau54E

/.Cele 'ari puteri (An!lia, 2ranţa, S3A şi 3RSS# aveau la dispo"iţie câte trei locuri $n faţ+ şi şase $n spate,

total / locuriJ ţ+rile 7'iFlocii8 ($ntre care şi Ro'ânia# dou+ locuri $n faţ+ şi patru $n spate, $n total @J iar ţ+rile 7'ici8 - un loc $n faţ+ şi dou+ locuri $n spate, $n total EJ ve"i >o!dan, Radu, op&cit&, p :.


24/52

3up4 stabilirea regulilor de procedur4, a urmat de5baterea general4 ?> noiembrie# I

decembrie 798=-, prileF cu care repre5entan6ii celor ?I de state participante au f4cut cunoscut4

po5i6ia guvernelor lor cu privire la obiectivele, sarcinile 1i organi5area onferin6ei pentru securitate 1i cooperare ;n !uropa& de ani0 PSecuritatea european4 nu se poate ;mplini dec2t prin participarea direct4 1i

cu spriFinul efectiv al tuturor statelor, pe ba5e egale, indiferent de sistemul lor social, de m4rimea, poten6ialul sau

nivelul lor de de5voltare, de apartenen6a sau neapartenen6a lor la alian6ele militare existente& N&&&N 3up4 p4rerea

guvernului rom2n, conferin6a N&&&N va trebui s4#1i concentre5e aten6ia, ;n primul r2nd, asupra problemelor politice

legate de ;nf4ptuirea securit46ii europene 1i renun6area la folosirea for6ei 1i amenin6area cu for6a ;n rela6iile

reciproce dintre statele continentului nostru& N&&&N onsider4m c4 este deosebit de important ca la conferin64 s4 fieexaminat4 crearea unui organism permanent pentru problemele securit46ii 1i colabor4rii ;n !uropa& N&&&N Tuvernul

rom2n consider4 c4 problemele securit46ii europene nu potfi separate de celelalte probleme Fundamentale ale vie6ii

continentului 1i, ;n primul r2nd, de cele privind de5angaFarea militar4, ;n general, de problemele de5arm4rii N&&&N&E

>ine$nţeles, a fost 'enţionat+ şi necesitatea l+r!irii le!+turilor co'erciale, econo'ice şi

tenico-stiinţifice şi pro'ovarea valorilor culturale, dar şi proteFarea şi $'&un+t+ţirea 'ediului

$nconFur+tor La aceste te'e se vor ad+u!a de-a lun!ul ti'pului şi altele privind reali"area unei

Unoi ordini econo'ice 'ondiale şi spriFinirea ţ+rilor $n curs de de"voltare

%


25/52

viitoarei conferinţe Hup+ ce a ar+tat c+ de"&aterea asupra cestiunilor politice de su&stanţ+ arelevat Ppreocuparea comun4 de a da viitoarei conferin6e semnifica6ia unui eveniment maFor pentru edificarea

unui sistem durabil de securitate 6i cooperare ;n !uropa repre"entantul Ro'âniei a spus c+ 7apare evident faptul c4 reali5area securit46ii reclam4 nerecurgerea la for64 sau la amenin6area cu folosirea for6ei, ;n nicio form4 6i nicio ;mpreFurare Considerând aceasta ca o pre'is+ esenţial+, el a su&liniat c+ securitatea european4trebuie conceput4 ca un sistem de angaFamente liber consim6ite, clare 6i precise, din partea tuturor statelor Ase'enea an!aFa'ente vor tre&ui s+ fie $nsoţite de '+suri concrete care s+ e=&798?, Reuniunea preg4titoare a conferin6ei general#europene& uv2ntulrepre5entantului Rom2niei, p& M&

7M PSc;nteiaE, >9&>=&798?, onsult4rile multilaterale de la Helsinki& uv2ntul repre5entantului Rom2niei, p& :&


26/52

mari capitole0 problemele securit46ii+ colaborarea ;n domeniul economic, tehnico#1ti# in6ific,

proteFarea 1i ameliorarea mediului ;nconFur4tor+ schimburile culturale 1i de informa6ii, schimburile

turistice 1i sportive+ urm4rile institu6ionale ale conferin6ei& P$n acest cadru, delega6ia rom2n4 a expus

considerentele de principiu ale Rom2niei ;n problemele aflate ;n de5batere& ;n contextul primului capitol, delega6ia

rom2n4 a ar4tat c4 6ara noastr4 concepe securitatea pe continent ca un sistem de angaFamente, ;nso6ite de m4suri

concrete care s4 exclud4 recurgerea la for64 sau la amenin6area cu folosirea ei ;n rela6iile dintre state N&&&N& N&&&N$n leg4tur4

cu problemele propuse a forma punctul al doilea al ordinii de 5i, delega6ia rom2n4 N&&&N a ar4tat c4 intensificarea

cooper4rii ;n aceste domenii implic4, ;n mod necesar, eliminarea oric4ror bariere, discrimin4ri 6i restric6ii& (rivitor la

cel de#al treilea punct al ordinii de 5i, a fost reliefat interesul pe care Rom2nia ;l acord4 contactelor umane,

schimburilor de idei 6i informa6ii, cunoa1terii reciproce a valorilor culturale, ;n scopul promov4rii ;n6elegerii, prieteniei

6i p4cii ;ntre popoare& ;n sf2r6it, ;n domeniul continuit46ii institu6ionale, delega6ia noastr4 a expus punctul de vedere,

potrivit c4ruia aprecia54 ca necesar4 crearea unui organism suplu 6i eficace, destinat s4 men6in4 leg4turile

multilaterale ;ntre statele participante 6i s4 preg4teasc4 viitoarele activit46i pe plan general european&E99

!tapa a reia =: februarie#: aprilie 798?-0 P;n cadrul 6edin6ei de miercuri Y=M februarie 798?, N&&&N

repre5entan6ii celor ?= de state europene, ai Statelor 'nite 6i anadei, au hot4r2t prin consens, regulile de procedur4,

potrivit c4rora urmea54 s4#6i desfa6oare activitatea grupul de lucru ;ns4rcinat cu examinarea 6i elaborarea problemelor

care vor figura pe ordinea de 5i a onferin6ei N&&&N& Trupul va aborda, ;n mod succesiv, toate cele patru capitole asupra

c4rora s#a c45ut de acord ;n etapele anterioare& )ormele de lucru au fost formulate pe ba5a aranFamentului de procedur4 adoptat ;n luna noiembrie 798=& Trupul de lucru ;6i va ;ncepe activitatea Foi, 7 martie 798?&E7>> 7>7 Trupul

de lucru a avut misiunea de a sistemati5a propunerile privind cele patru capitole de probleme

prev45ute a figura pe ordinea de 5i a conferin6ei& ;n cadrul discu6iilor privind cel de#al doilea

capitol, repre5entan6ii rom2ni au subliniat Pnecesitatea ca ;n preambulul la directivele pentru organismele

conferin6ei ce se vor ocupa de problemele cooper4rii economice s4 se fac4 preci5area c4 aprofundarea 6i extinderea

cooper4rii ;n aceste domenii ;ntre statele participante sunt destinate s4 stimule5e, ;n acela6i timp, de5voltarea

schimburilor de bunuri 6i a cooper4rii pe plan mondial, s4 spriFine eforturile de prop46ire economic4 a 64rilor ;n curs de

de5voltare, s4 contribuie la ;nt4rirea p4cii, securit46ii 6i cooper4rii ;n lumeE7

Z&La @ 'artie ./0E, consult+rile 'ultilaterale s-au desf+şurat $n şedinţ+ plenar+, scopul fiind

trecerea $n revist+ a pro!reselor din ulti'a s+pt+'ân+, $ntâlnirea plenar+ s+pt+'ânal+ devenind o

re!ul+ 6iercuri, 0 'artie ./0E, $n cadrul de"&aterilor privind pri'ul punct al ordinii de "i şi, $n

special, la principiile relaţiilor dintre state, dele!aţia ro'ân+ a pre"entat un docu'ent de lucru

privind directivele pentru co'isia ce se va ocupa de pro&le'ele pri'ului capitol Hocu'entul

pre"int+ concepţia Ro'âniei cu

// 3umitru [inu La $nceierea celei de-a doua runde a consult+rilor 'ultilaterale, ;n PSc;nteia ,77&>=&798?@.??XSc;nteia ,, >7&>?&798?, Reuniunea pre!+titoare a conferinţei !eneral-europene, p& :&.?.XSc;nteia , >K&>?&798?, ro&le'ele cooper+rii econo'ice ţi tenico-ştiinţifice , p& M&


27/52

privire la crearea unui siste' trainic de securitate european+, principiile ce tre&uie s+ !uverne"e relaţiiledintre statele participante şi '+surile de aplicare $n practic+ a acestor principii.?: 6arţi, .E 'artie ./0E, lao nou+ şedinţ+ plenar+, repre"entantul %lveţiei s-a referit pe lar! la propunerea ţ+rii sale (pre"entat+ $nc+din etapa precedent+ a reuniunii# cu privire la re!le'entarea e?&798?, Reuniunea 'ultilateral+ de la )elsin*i, p& :&

.?1PSc;nteiaE, =K&>?&798?, Reuniunea 'ultilateral+ de la )elsin*i, p& M&

.?@PSc;nteiaE, >7&>K&798?, Consult+rile 'ultilaterale de la )elsin*i, p& :&

.?0PSc;nteiaE, >:&>K&798? Consult+rile 'ultilaterale de la )elsin*i ntervenţii ale repre"entanţilor ro'âni, p& @


28/52

tuturor ot+rârilor prin consens reşedinţia şi activit+ţile or!anis'ului consultativ ar ur'a s+fie asi!urate de c+tre statele participante, potrivit principiului rotaţiei

ntr-o şedinţ+ separat+ au continuat discuţiile le!ate de pro&le'ele cooper+rii econo'ice, privind $n special sci'&urile co'erciale şi cooperarea industrial+ $n acelaşi ti'p, e+l+nescu, su&liniind co'ple


29/52

provi"orii a principiilor ce ur'ea"+ s+ fge aşe"ate la te'elia relaţiilor dintre statele

participante He"&aterile pe 'ar!inea pro&le'elor capitolului al treilea al ordinii de "i,

cooperarea cultural+ şi relaţiile u'ane, erau $nc+ intr-o fa"+ incipient+, eforturile

participanţilor fiind $ndreptate spre ar'oni"area diferitelor propuneri e


30/52

La :B 'ai ./0E, !rupul de lucru pentru cooperarea cultural+ a adoptat docu'entul cuprin"ând

instrucţiunile pentru or!anis'ul conferinţei ce s-a ocupat, $n fa"a a doua, de de"voltarea contactelor

u'ane

$n ulti'ele "ile ale lunii 'ai ./0E, s-a reali"at un pas i'portant $n ceea ce priveşte for'ularea

principiilor relaţiilor dintre state Astfel, s-a aFuns la un acord privind $nscrierea $n 'od distinct a principiului nerecur!erii la forţ+ sau la a'eninţarea cu forţa $n relaţiile interstatale 2or'ularea clar+ şi

precis+ a acestui principiu a constituit cerinţa şi o&iectul eforturilor consecvente ale dele!aţiei ro'âne,

al+turi de dele!aţiile altor state participante

Seara de E. 'ai ./0E a 'arcat un pro!res i'portant prin $nceierea ne!ocierilor asupra for'ul+rii

principiilor relaţiilor dintre statele participanteEB Te


31/52

'iniştrilor de %ritanie şi 3RSS# la

?,:? (Cipru, slanda, Liectenstein, San 6arino, 6onaco, 9atican# Ro'ânia avea s+ pl+teasc+

?,B? ca şi Drecia, Turcia şi u!oslavia

Cri"a 6alte"+ La .B 'ai ./0E, repre"entantul 6altei, %varist Sali&a, a pre"entat o

propunere scris+ prin care !uvernul 'alte" cerea invitarea la Conferinţ+ ca state participante, a

ţ+rilor 'editeraneene sud-riverane..? Cererea 6altei vi"a $ns+ nu un si'plu statut de o&servator,

ci unul de participant direct, e!al cu al celorlalte E1 de state Cri"a a durat 'ai &ine de doua

s+pt+'âni şi au $nceput s+ apar+ inclusiv idei 'ai puţin o&işnuite de re"olvare a cri"ei, 'er!ând

pân+ la e


32/52

la lucr+rile conferinţei, potrivit unor 'odalit+ţi de participare care ur'au s+ fie sta&ilitade Conferinţa $ns+şi

Adoptarea re!ulilor de procedur+ şi for'ularea principiilor relaţiilor dintre statarepre"int+ un 'o'ent i'portant nu doar $n cadrul Conferinţei !eneral-europene, ci şl $ncadrul relaţiilor internaţionale erioada ela&or+rii Actului 2inal a coincis cu preocup+rinota&ile ale co'unit+ţii internaţionale pentru re!le'entarea co'porta'entului statelo$n viaţa internaţional+, 'o'entul de vârf fiind adoptarea Heclaraţiei Adun+rii Denerali a

I3 asupra principiilor dreptului internaţional cu privire la relaţiile prieteneşti şcooperarea $ntre state, $n concordanţ+ cu Carta Iaţiunilor 3nite (Re"oluţia :@:1 dii:.?./0?# He eel!ia, >ul!aria, Canada, Ceoslovacia, Cipru, Hane'arca, %lveţia, 2inlanda, 2ranRHD, R2D, Drecia, rlanda, slanda, talia, u!oslavia, Liectenstein, Luritanie, San 6arino, Spania, S3A, SuedTurcia, 3n!aria, 3RSS, 9atican..1 *Scînteia“, .07.197, CSC% Cuvântarea 'inistrului Afacerilor %


33/52

sole'ne, acorduri sau tratate care s+ statue"e şi s+ !arante"e principiile relaţiilor dintre stateJ a propusadoptarea unui docu'ent privind '+surile destinate s+ fac+ efectiv+ nerecur!erea la forţ+ şi a'eninţarea cuforţa şi a pre"entat liniile !enerale ale unui docu'ent prev+"ând crearea unui or!an de consult+ri

3nul din o&iectivele pri'ei fa"e ale conferinţei era adoptarea Reco'and+rilor finale ale Consult+rilor

de la )elsin*i pentru a le transfor'a $n ot+râri dup+ care s+ se conduc+ participanţii la cea de-a doua fa"+ractic, consensul ce fusese o&ţinut la Hipoli tre&uia acu' re$nnoit la nivelul 'iniştrilor de e


34/52

Co'itetul de Coordonare

(rima Sesiune (:/ au!ust-E septe'&rie ./0E# a Co'itetului de Coordonare sta&ilea or!anele delucru, co'isiile şi su&co'isiile pentru de"&aterile !enerale şi pentru ela&orarea docu'entelor $n

pro&le'ele circu'scrise ordinii de "i aspectele politice, Furidice şi 'ilitare ale securit+ţiiJcooperarea econo'ic+, tenico-ştiinţific+ şi $n do'eniul 'ediului $nconFur+torJ cooperarea $ndo'eniul cultural, educaţiei şi a contactelor u'ane şi ur'+rile instituţionale ale Conferinţei(re"ultatul co'pro'isului 'alte"# Au fost create dou+ !rupuri de lucru ri'ul avea sarcina s+

e


35/52

Ceoslovacia, u!oslavia, Hane'arca şi 2inlanda au propus proiecte care ur'+reau

constituirea unui co'itet co'pus din repre"entanţii statelor participante, care s+ per'it+sci'&ul de p+reri $n pro&le'ele de interes !eneral şi s+ asi!ure pre!+tirea şi convocarea

viitoarelor conferinţe europene$n luna 'artie ./0, repre"entantul Hane'arcei şi alţi participanţi la Conferinţ+ au

su!erat ca, dup+ o perioad+ de câţiva ani, $n care s-ar vedea ce efecte vor avea $n relaţiile

dintre state reco'and+rile ce vor fi adoptate, s+ se or!ani"e"e o nou+ reuniune, la care ar fi

ur'at s+ se evalue"e re"ultatele o&ţinute şi s+ se ot+rasc+ asupra ur'+rilor instituţionaleale Conferinţei roiectul dane" prevedea continuarea de"&aterii unor aspecte concrete lanivel de e


36/52

Siria, 6aroc şi srael Ro'ânia a fost unul dintre statele care a spriFinit cooperarea cu statele'editeraneene, fiind solidar+ cu aspiraţiile le!iti'e ale acestora

La $nceputul lunii octo'&rie ./0E, dele!aţiile participante au luat cunoştinţ+ de punctul de vedere al Al!eriei $n privinţa celor 'ai eficiente c+i de soluţionare a pro&le-'elor $nscrise pe ordinea de "i a Conferinţei, pre"entat $n discursul ţinut de repre"entantulal!erian, )ocine HFoudi1. 6arţi, @ noie'&rie ./0E, co'isiile pentru pro&le'ele poli ticeşi pentru cooperare econo'ic+ au audiat, $n şedinţe speciale, intervenţiile repre"entanţilor Repu&licii Ara&e %!ipt ân+ la aceast+ dat+ $şi e


37/52

Drupul de lucru a adoptat, la . octo'&rie ./0, un nou te


38/52

$n cadrul Su&co'isiei privind principiile care s+ !uverne"e relaţiile dintre state, la 1octo'&rie ./0E, şeful dele!aţiei ro'âne 9alentin Lipatti, a f+cut o pre"entare detaliat+ a

'+surilor de ordin politic cuprinse $n proiectul ro'ân privind '+suri destinate s+ fac+ efectiv+nefolosirea forţei şi a a'eninţ+rii cu forţa, şi anu'e, concreti"area şi preci"area $ninstru'entele &ilaterale a o&li!aţiei de a nu recur!e la forţ+, e


39/52

acorduri, de"voltarea cooper+rii su& toate for'ele şi $n toate do'eniile, constituie, $n 'od

evident, ele'ente ale suveranit+ţii fiec+rui stat

%


40/52

onferin64 a unui program complex 1i cuprin54tor de m4suri vi52nd de5angaFarea mili#tar4 1i de5armarea ;n !uropa0 P;n concep6ia Rom2niei, pe primul plan al acestui programtrebuie s4 se situe5e inter5icerea armelor nucleare 1i a tuturor celorlalte arme de distrugere ;n mas4, ;nultim4 instan64, eliminarea ;ntregului arsenal de miFloace de nimicire ;n mas4& (rogramul ar puteacuprinde, de asemenea, m4suri ca reducerea 1i ;n cele din urm4, retragerea trupelor str4ine de peteritoriul altor state ;n limitele frontierelor na6ionale+ lichidarea ba5elor militare aflate pe teritoriilealtor state+ reducerea bugetelor militare, ;ncep2ndu#se cu bugetele 64rilor mari, puternic ;narmate 1i;ncetarea cursei ;narm4rilor+ trecerea treptat4 la reducerea trupelor 1i a armamentelor aflate ;ndotarea armatelor na6ionale+ crearea de 5one denucleari5ate ;n diferite p4r6i ale !uropei 1i asumareade c4tre puterile posesoare de arme nucleare a obliga6iei de a nu se folosi aceste arme ;mpotriva statelor care fac parte din asemenea 5one+ preg4tirea condi6iilor pentru desfiin6area blocurilor militare 6i ;n ultim4 instan64, lichidarea acestoraE7=7 7==

La ./ octo'&rie ./0E, su&co'isia şi-a $nceiat o pri'+ rund+ de de"&ateri privind pro&le'a $nt+ririi $ncrederii şi creşterii sta&ilit+ţii pe continent $n centrul atenţiei austat docu'entele de lucru pre"entate de Ro'ânia, 3RSS, An!lia, Iorve!ia şi Spania,care, aproape $n totalitate, puneau pe pri' plan sarcina ela&or+rii de '+suri concrete

privind notificarea 'anevrelor 'ilitare, invitarea de o&servatori la ase'enea 'anevreşi notificarea 'arilor 'işc+ri 'ilitare.:E$n a doua parte a lunii noie'&rie ./0E, luând cuvântul $n cadrul de"&aterilor, Ro'ulus

Iea!u a evidenţiat acordul care e


41/52

eforturile $ndreptate spre de"ar'are co'pletea"+ destinderea politic+ Totodat+, s-a pronunţat pentruconfir'area, la aceast+ conferinţ+, a considerentului c+ $ntre aspectele politice şi cele 'ilitare alesecurit+ţii e&798?, ro&le'ele de"ar'+rii pe continent interesea"+ vital toate statele europene, p& M&

.:17Sc$ntcia8, ?@?./0, S!, p @

.:@ Iotificarea se trans'ite pe c+i diplo'atice cu cel puţin :. de "ile $nainte, >o!dan, Radu, op&cit&, p& /

.:0 >o!dan, Radu, op cit,p 1?


42/52

f+r+ acordul acestora sau prin violarea unor ase'enea acorduri, de a nu efectua 'işc+ri detrupe, 'anevre 'ilitare sau de'onstraţii de forţ+ la frontierele altor state participante %l arelevat şi prevederile de ordin econo'ic şi cultural capa&ile s+ asi!ure de"voltarea li&er+ a

relaţiilor dintre state, f+r+ constrân!eri, presiuni sau inti'id+ri de orice natur+, $ntr-un cli'atde $ncredere şi respect reciproc Heşi docu'entul nu a fost pe placul 'arilor puteri, la .fe&ruarie ./0, docu'entul ro'ânesc a fost acceptat ca &a"+ de redactare $n or!anul specialde lucru.:B .:/ .E?

Ca un corolar al nerecur!erii la forţ+, $n atenţia Conferinţei se afla pro&le'a soluţion+rii pe cale paşnic+ a diferendelor dintre state $n acest sens, dele!aţia %lveţiei a pre"entat un proiect detaliat deconvenţie 'ultilateral+, care preconi"a o serie de 'odalit+ţi de re!le'entare prin ne!ocieri sauar&itraF a unor ase'enea dispute Acest proiect de conven6ie presupunea un sistem european de reglementare

pa6nic2 a diferendelor, sistem care trebuia s4 fie ;n concordan64 cu principiile 6i scopurile artei )a6iunilor 'nite&Statele participante ar fi urmat s4 recurg4 la miFloacele prev45ute expres 6i ;n arta @)', precum0 negocierea,ancheta, medierea, concilierea, arbitraFul, reglementarea Fudiciar4, dar 6i alte c4i de solu6ionare a diferendelorexistente sau care pot ap4rea ;n rela6iile dintre state8?& e 'asa de lucru a 'ai fost depus şi un docu'ent pre"entat de 3RSS, care cuprindea o serie de idei co'ple'entare propunerilor Ro'âniei

9ineri, : noie'&rie ./0E, dele!aţiile participante au convenit ca docu'entul pre"entat deRo'ânia cu privire la '+surile 'enite s+ fac+ efectiv+ nerecur!erea la forţ+ sau laa'eninţarea cu forţa s+ fie e&>9&798?, CSC% Hele!aţia ro'ân+ a pre"entat un docu'ent de lucru privind '+suri care s+ fac+efectiv+ nerecur!erea la forţ+ ţi la a'eninţarea cu forţa , p& :& Ce5i 1i 3umitru [inu, ropunerea Ro'âniei $ndo'eniul a&olirii forţei r+spunde $ns+ţi esenţei securit+ţii europene, ;n PSc;nteiaE, =7&>9&798?, p& M&.:/>o!dan, Radu, op&cit&, p 0GB.E?7Sc$nteia8,, .@.?./0E, CSC%, p @.E.PSc;nteiaE, >?&77&798?, CSC% Consens cu privire la e


43/52

articipanţii au convenit, $n luna octo'&rie ./0, s+ su&linie"e $n docu'entele conferinţei c+re!le'entarea paşnic+ a diferendelor este un ele'ent esenţial al 'enţinerii şi consolid+rii p+ciişi securit+ţii

$n vara lui ./01, s-a reuşit s+ se o&ţin+ consensul pentru ca $n final acest docu'ent cu'odific+ri s+ fie cuprins ca un capitol distinct $n Actul 2inal de la )elsin*i revederileconvenite acopereau o !a'+ lar!+ de '+suri de aplicare a principiului a'intit $n do'eniile politic, Furidic, 'ilitar, econo'ic, cultural, evidenţiindu-se, $ntre altele, necesitatea de a se facedin nerecur!erea la forţ+ şi la a'eninţarea cu forţa o nor'+ efectiv+ a vieţii internaţionale

;n luna iulie 798I, a fost adoptat preambulul care consacra caracterul unitar al celor 1aptem4suri menite s4 asigure excluderea for6ei din toat4 gama rela6iilor dintre state ;n !uropa0

Furidice, politice, militare, economice 1i culturale7?=& P(rin textele convenite, statele participantereafirm4 obliga6ia lor de a respecta 1i de a da efect nerecurgerii la for64 1i la amenin6area cu for6a& ;n acela1itimp, ele exprim4 convingerea c4 este necesar s4 se fac4 din nerecurgerea la for64 1i la amenin6area cu for6a o

norm4 efectiv4 a vie6ii interna6ionale& Statele participante 1i#au luat angaFamentul de a se ab6ine de la orice folosire a for6elor armate ;mpotriva altui stat participant 1i, ;n special, de la inva5ia sau atacul teritoriului s4u,de a se ab6ine de la orice manifestare de for64, ca 1i de la orice act de constr2ngere economic4, ;ndreptate;mpotriva suveranit46ii altui stat& Statele vor depune toate eforturile pentru a reglementa diferendele dintre ele;n mod exclusiv prin miFloace pa1nice, de a#1i intensifica eforturile pentru a adopta m4suri efective dede5armare, de a promova un climat de ;ncredere 1i respect de natur4 s4 exclud4 propaganda de r45boi sau de

folosire a for6ei ;mpotriva altui statE&3lterior s-a $nre!istrat un nou docu'ent pe &a"a propunerii %lveţiei, care prevedea ca, dup+

conferinţ+, $n cadrul ur'+rilor acesteia, statele participante s+ continue i euFor, a evidenţiat 7necesitatea examin4rii problemelor cooper4rii tehnico#ftiin6ifice ca parte integrant4 fi component4 de ba54 a securit46ii fi cooper4riieuropene, pentru c4 aceasta trebuie s4 ofere tuturor statelor participante accesul la cele mai recente cuceriri ale

ftiin6ei fi tehniciU77& $n luna noie'&rie ./0E, au fost e


44/52

n a doua parte a lunii 'artie ./0, dele!aţiile au trecut la ela&orarea prea'&ulului care ur'a s+conţin+ liniile directoare Au fost pre"entate 'ai 'ulte docu'ente de c+tre Ro'ânia, RHD, 3n!aria,u!oslavia şi landa ropunerea dele!aţiei ro'âne se referea la Pnecesitatea ca ;n politica fi rela6iileeconomice ale 64rilor participante s4 se 6in4 seama, ;n toate ca5urile, de interesele fi nevoile specifice ale statelor ;ncurs de de5voltare din !uropa, indiferent de sistemul economic fi sodaU7?K 7?I 7?: & Hele!aţiile u!oslaviei, Turciei,Dreciei, 6altei au spriFinit, $n intervenţiile lor, o&iectivele incluse $n propunerea Ro'âniei $n te


45/52

ne ordinea de ii a acestor or!ane Confor' ot+rârii secretarul eel!iei, 2ranţei şi R2C, in fe&ruarie ./01, s-a aFuns la un te:&7>&798?, !xcluderea far6ei # singura ba54 real4 a securit46ii pecontinentul nostru,'(8(

87Sdnteia8, :??:./0, S!, p @


46/52

La $nceputul lunii 'ai ./0, s-a adoptat un te


47/52

n octo'&rie ./0E, repre"entantul ro'ân $n Su&co'isia pentru cooperare cultural+a su&liniat rolul c+rţii ca 'iFloc de cunoaştere a valorilor spirituale ale altor ţ+ri,a'intind c+ Ro'ânia se nu'+r+ de 'ulţi ani, potrivit statisticilor 3I%SC, printre pri'ele .1 ţari din lu'e $n ce priveşte traducerea de c+rţi, relevând i'portanţacooper+rii şi $n acest do'eniu.E/ $n luna iunie ./01, au fost sta&ilite unele '+suri cares+ favori"e"e circulaţia 'ai &un+ a c+rţii $n statele participante, de ase'enea a autorilor şi a caselor de editur+

$n a doua parte a lunii aprilie ./0, dele!aţii au c+"ut de acord s+ studie"e posi&ilitatea cre+rii unui entru european de date culturale, c+ruia statele participante s+-ifurni"e"e infor'aţii de ordin cultural, accesi&ile fiec+rei instituţii interesate S-aconvenit, de ase'enea, s+ se e:&798I, CSC% Acord !eneral asupra principiilor $n do'eniul sci'&urilor ţi cooper+riiculturale p :


48/52

de participanţi au condiţionat reali"area de pro!rese $ntr-un sector de soluţionarea altor pro&le'e $n alte do'enii, reali"ând pacete de ne!ociere

S-a f+cut le!+tura dintre sectorul securit+ţii şi cel u'anitar, precu' şi $ntre pro!resul reali"at $n pro&le'atica aferent+ celor doua sectoare şi ur'+rileinstituţionale ractica, $n !eneral, a fost ca, 'ai $ntâi, s+ se a&orde"e pro&le'ele 'ai puţin dificile A fost e8&798I, %tapa a doua a Conferinţei!eneral-europene şi-a $nceiat luni lucr+rile,p@


49/52

onferin6ei pentru progresul pe calea destinderii 6i cooper4rii, sarcinile noi cu care sunt confruntate popoarele europene pentru construirea unui sistem trainic de securitate&

Hele!aţia ro'ân+, condus+ de Iicolae Ceauşescu, a plecat din ţar+ pe :/ iulie./01 şi a inclus pe Ktefan Andrei, 'e'&ru supleant al C%&=KI,?>&>8&798I, A"i se descide fa"a de treia, la cel 'ai $nalt nivel, aconferinţei !eneral-europene, p& 7,.1PSc;nteiaE, nr& 7>&=KM, >=&>M&798I, Cuvântarea preşedintelui Iicolae Ceauşescu la

Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare $n %uropa , pp& 7,=&


50/52

activit46i de de5informare, care d4unea54 colabor4rii 1i securit46ii& N&&&N Ar fi fost poate bine s4 ne g2ndim c4, pe l2ng4

afirmarea multor drepturi 1i preocup4ri privind condi6iile de munc4 ale presei, ar fi trebuit s4 ne preocup4m mult mai

mult 1i de condi6iile de munc4 ale muncitorimii, 64r4nimii, intelectualit46ii, ale p4turilor miFlocii N& $n acela1i timp, documentele ce vor fi semnate prev4d organi5area ;n viitor a unor noi reuniuni, av2nd scopul de

a face bilan6ul aplic4rii angaFamentelor asumate 1i totodat4 de a g4si c4ile solu6ion4rii problemelor grave ale vie6ii

politici europene& N&&&N;n cursul primei 1i celei de a $$#a fa5e a conferin6ei europene, 1i chiar ;n actuala reuniune, s#a

vorbit de multe ori despre destinderea ;ntre Cest 1i !st, l4s2nd impresia c4 securitatea european4 ar ;nsemna o

re5olvare a problemelor ;ntre diferite 5one geografice sau diferite blocuri& ;n !uropa, dup4 cum se 1tie, tr4iesc state cu

or2nduiri sociale diferite, state mari, state mici, dar ;nf4ptuirea securit46ii 1i cooper4rii trebuie s4 se refere deopotriv4

la a1e5area pe noi ba5e a rela6iilor dintre acestea N&&&N& N&&&N !ste necesar s4 ;nf4ptuim asemenea rela6ii ;n !uropa, ;n

care fiecare na6iune, indiferent de or2nduire social4 sau de m4rime, s4 poat4 participa cu drepturi egale la solu6ionarea tuturor problemelor, s4 aib4 asigurate independen6a 1i suveranitatea, s4 se bucure din plin de binefacerile

de5volt4rii economico#sociale, ale progresului 1i civili5a6iei&

;n ce o prive1te, Rom2nia este ferm hot4r2t4 s4 fac4 totul pentru reali5area acestor principii& N& & &N)uputem uita

nici un moment c4, de1i au trecut ?> de ani de la terminarea celui de#al 3oilea R45boi ondial, ;n !uropa r4m2n ;nc4

multe probleme de solu6ionat& N&&&N trebuie s4 privim ;n fa64 realitatea 1i s4 spunem deschis popoarelor c4 ;n !uropa se

afl4 concentrate cele mai puternice for6e militare 1i armamente din c2te a cunoscut istoria, inclusiv armament

nuclear N&&&N& 3e aceea, consolidarea destinderii, reali5area unei reale securit46i 1i p4ci pe continentul european nu pot fi

concepute f4r4 adoptarea unor m4suri hot4r2te de de5armare 1i ;n primul r2nd, de de5armare nuclear4& 3e5voltarea

;ncrederii 1i colabor4rii trebuie s4 duc4 la lichidarea blocurilor militare opuse N&&&N& totodat4, trebuie ac6ionat cuhot4r2re pentru desfiin6area ba5elor militare 1i retragerea trupelor str4ine de pe teritoriile altor state ;n grani6ele

na6ionale& Se impun eforturi sus6inute din partea tuturor statelor pentru trecerea la reducerea armatelor na6ionale, a

armamentelor, a cheltuielilor militare& ;n mod deosebit sunt necesare m4suri energice pentru retragerea armamentului

nuclear de pe teritoriul statelor europene neposesoare de asemenea armament N&&&N& N&&&N Rom2nia se pronun64

consecvent pentru reali5area unor 5one de ;n6elegere 1i bun4 vecin4tate ;n !uropa, 1i ;n acest cadru, pentru

transformarea Balcanilor ;ntr#o 5ona a colabor4rii 1i p4cii, parte integranta a ;nt4ririi securit46ii pe continent& N&&&N

;nf4ptuirea securit46ii europene trebuie str2ns legat4 de solu6ionarea problemelor de pe toate continentele& @

importan64 deosebit4 are continuarea eforturilor pentru crearea unui climat de destindere, ;n6elegere 1i colaborare ;nba5inul mediteranean& 3e asemenea, trebuie depuse eforturi pentru reali5area unei p4ci drepte 1i trainice ;n @rientul

iFlociu& N,&& N onlucr2nd str2ns ;ntre ele, popoarele europene pot 1i trebuie s4 ac6ione5e cu mai mult4 hot4r2re

pentru extinderea colabor4rii cu 64rile ;n curs de de5voltare, pentru lichidarea vechii politici de inechitate care a dus la

;mp2rprea


51/52

lumii ;n 64ri bogate 6i 64ri s4race, pentru reali5area noii ordini economice interna6ionale, care s4 asigure progresul armonios al fiec4rei na6iuni, egali5area relativ4 a nivelurilor de de5voltare, stabilitatea economic4 interna6ional4,bun4starea 6i pacea fiec4rui popor& E Lucr+rile Conferinţei s-au $nceiat vineri, . au!ust ./01, la ora.@E? La ora .0??, $n alatul 2inlandia, a avut loc şedinţa sole'n+ a se'n+rii Actului 2inal alConferinţei, unde, rând pe rând, $nalţii repre"entanţi $şi pun se'n+tura pe Actul 2inal $n $nceierea

cere'oniei, preşedintele ţ+rii !a"d+ 3ro 4e**onen a rostit o scurt+ alocuţiune, su&liniind c+se'narea acestui docu'ent eucureşti preşedintele a'erican Derald 2ord, $ntr-o vi"it+ oficial+ la invitaţia

preşedintelui ro'ânP reşedintele 2ord se $ntâlnise deFa cu Iicolae Ceauşescu $n luna dece'&rie./0E la Wasin!ton, dar $n calitate de vicepreşedinte Aceast+ $ntâlnire are loc dup+ o scurt+ vi"it+

pe care Iicolae Ceauşescu a facut-o, pe .. iunie ./01, la Wasin!ton, unde s-a $ntâlnit cu preşedintele 2ord (7Sc$nteia8, nr .?:?, .:?@./01# Convor&irile oficiale au $nceput pe : au!ust./01 şi au avut ca scop aşe"area relaţiilor econo'ice pe &a"e nediscri'inatorii, ca ur'are aratific+rii de c+tre Con!resul S3A a Acordului co'ercial cu Ro'ânia, acordându-i acesteia 7clau"anaţiunii celei 'ai favori"ate8 Hu'inic+, E au!ust ./01, la Castelul eleş a avut loc se'narea

Acordul privind relaţiile co'erciale dintre RSR şi S3A şi totodat+ a instru'entelor de ratificare aAcordului Acesta a bur'+rit e


52/52

;

Documents

România Şi Procesul de La Helsinki