Acord privind servicii de A planificare și bugetare și ... · procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Afacerilor Interne

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă 2014-2020

i

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării

pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și

Banca Internațională pentru Reconstrucțieși Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.

Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate

în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai

Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu

garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele trei

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România), (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România) sau (iii) Ministerul Afacerilor Interne (str.

Revoluției, nr. 1A, Sector 1, București, România).

ii

Cuprins

Cuprins .........................................................................................................................................ii

Listă de acronime ......................................................................................................................... iv

Listă de figuri ............................................................................................................................... vi

Listă de tabele .............................................................................................................................. vi

Introducere .................................................................................................................................. 1

Rezumat executiv ...................................................................................................................... 2

I. Context ................................................................................................................................. 4

II. Viziune și misiune ................................................................................................................. 6

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori ........................................................... 8

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ....................................................................................................................................... 8

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică ....................................................................................... 11

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare ............................................. 22

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore .................. 27

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității ........................................................... 28

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI ................................ 33

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice ............................................................ 36

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional ....................................................... 40

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ................................................. 49

V. Bugetul multianual al programelor, alocările anuale și sursele de finanțare .............................. 51

Anexa 1: Obiective și Programe bugetare 2018-2021 (mii LEI) ....................................................... 52

Anexa 2: Plan Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ................................................................. 54

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de output(tabel rezumativ) ................................. 66

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ..................................................................................................................................... 66

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore .................. 80

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI ................................ 83

Anexa 4: Informații privind componentele PSI .............................................................................. 91

Anexa 4.1: Profilul instituțional ......................................................................................................... 91

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern ............................................................................................... 94

iii

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT ............................................................................................................. 115

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE) .............................................................................. 121

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Afacerilor Internepentru anul 2018 ........................................................................... 123

iv

Listă de acronime

ANA Agenția Națională Antidrog

AN Arhivele Naționale

ANÎTP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane

ANRSPS Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

APAIC Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”

APL Autoritate Publică Locală

ARACIS Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior

BESA Biroul European de Sprijin pentru Azil

BM Banca Mondială

CCPIC Centrul de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice

CEPOL Colegiul European de Poliție

CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării

CNSSU Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență

DAPI Direcția Audit Public Intern

DEPABD Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

DFEN Direcția Fonduri Externe Nerambursabile

DGA Direcția Generală Anticorupție

DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale

DGCTI Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației

DGF Direcția Generală Financiară

DGL Direcția Generală Logistică

DGMO Direcția Generală Management Operațional

DGMUM Direcția Generală Management Urgențe Medicale

DGMRU Direcția Generală Management Resurse Umane

DGP Direcția Generală Pașapoarte

DGPI Direcția Generală de Protecție Internă

DGRIP Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului

DIRP Direcția Informare și Relații Publice

DRPCIV Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

DSU Departamentul pentru Situații de Urgență

ERP Enterprise Resource Planning – instrument software de planificare a resurselor organizației, facilitează integrarea tuturor informațiilor într-o platformă unică

EUBAM European Union Border Assistance Mission – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră

EUROPOL European Police Office – Oficiul European de Poliție

v

EUROSUR European Border Surveillance System – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor

FAMI Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare

FEN Fonduri Externe Nerambursabile

FRONTEX Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă

FSI Fondul pentru Securitate Internă

HCSAT Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

HG Hotărâre de Guvern

IGAv Inspectoratul General de Aviație

IGJR Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

IGPR Inspectoratul General al Poliției Române

IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

ISOP Institutul de Studii pentru Ordine Publică

JAI Justiție și Afaceri Interne

MAI

MS

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Sănătății

MCV Mecanismul de Cooperare și Verificare

PALG Planul Anual de Lucru al Guvernului

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

PSI Plan Strategic Instituțional

RIA Evaluarea de Impact a Reglementărilor (Regulatory Impact Assessment)

RNEPS Registrul Național de Evidență a Pașaportelor Simple

S.P.C.R.P.C.I.V Servicii Publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

SAOPSN Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională

SCR Servicii de asistență tehnică (Reimbursable Advisory Services)

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIS Schengen Information System – Sistemul de Informații Schengen

SNMSU Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

SNOSP Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică

SNUAU 112 Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112

SPCECP Servicii Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor

STS Serviciu de Telecomunicații Speciale

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

vi

Listă de figuri

Figură 1. Obiectiv strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri ............................................................ 9

Figură 2. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 1 ................................................. 10

Figură 3. Obiectiv strategic 2: Structura pe Programe și Măsuri .......................................................... 27


Figură 5. Obiectivul strategic 3: Structura pe Programe și Măsuri ....................................................... 34


Figură 7. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2018-2021 ............................................................................. 50

Figură 8. Buget alocat pe obiective strategice 2018-2021 .................................................................... 51

Figură 9. Vârsta medie (ani) pe categorii de personal (decembrie 2017) ............................................. 92

Figură 10. Evoluția bugetului MAI, anii 2011-2017 (mii lei) .................................................................. 93

Figură 11. Decese cauzate de accidente rutiere 2012-2017 ................................................................. 95

Figură 12. Descoperirea pe categorii de personal în februarie 2018 .................................................. 112

Figură 13. Situația încadrărilor și pierderilor în/din Ministerul Afacerilor Interne în perioada 2012-2017 ..................................................................................................................................................... 113

Figură 14. Balanța intrări/ieșiri de personal în structuri ale MAI la finele anului, pentru perioada 2012 – 2017 .................................................................................................................................................. 113

Listă de tabele

Tabel 1. Obiectiv Strategic 1: Eșalonarea finanțării 2018-2021 ............................................................ 11



Tabel 4 Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate, în intervalul 2011-2015 ............................................................................................................................................. 96

Tabel 5. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI ................. 114

Tabel 6. Număr de cursanți 2013-2017 ............................................................................................... 114

vii

Mulțumiri

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat de o echipă formată din Costel Todor, Adina Dragoman și Emanuel Răuță (experți, Banca Mondială). Mulțumim dnei Tatiana Proskuryakova (Country Manager, Romania) pentru susținere și coordonarea de ansamblu și domnului Cătălin Păuna (TTL, Economist Șef, Banca Mondială) pentru îndrumare și implicare. De asemenea, mulțumim dnei Brigita Orzan (expert, Banca Mondială), pentru sprijinul permanent.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui document, în special secretarului de stat Oana-Elena Pintilei și directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Mulțumiri speciale transmitem și echipei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, implicată în proiect.

1

Introducere

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, cu finanțare prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, în cadrul unui proiect de asistență tehnică menit să consolideze capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor publice a Centrului Guvernului, a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și a mai multor ministere de linie.

Activitățile derulate reprezintă un demers major la nivelul aparatului central al administrației publice din România, fiind continuarea unui proiect-pilot derulat în anii anteriori. Scopul acestui exercițiu este, înainte de toate, de a îmbunătăți eficiența cheltuirii banului public prin trecerea de la alocarea bugetelor pe capitole la bugetarea pe programe.

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială un acord de servicii de asistență tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerelor de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, asistența tehnică se concentrează asupra: i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor servicii de asistență tehnică rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, Guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii de asistență tehnică. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de Guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Metodologie

PSI 2018-2021 reprezintă monitorizarea și revizuirea rezultatelor PSI 2017-2020 și actualizarea obiectivelor strategice pentru anul 2021. Procesul de actualizare a fost realizat de echipa MAI, cu sprijinul echipei de proiect, care au desfășurat activități în intervalul decembrie 2017- mai 2018.

La rândul său, elaborarea PSI 2017-2020 a MAI a avut loc în perioada septembrie 2016 - iunie 20171, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea personalului MAI implicat în proces, ca și a specialiștilor din SGG.

1În baza Notei-Raport nr. 4687973 din 10.08.2016, Ministrul Afacerilor Interne a aprobat atât constituirea, cât și componența Comitetului director de planificare strategică, a Grupului tehnic de lucru pentru planificare strategică și a patru Grupuri de lucru pe teme/domenii de interes – Ordine și siguranță publică, Managementul situațiilor de urgență și protecție civilă, Îmbunătățirea cadrului instituțional - capacitate administrativă și Măsuri transversale pentru un sistem de ordine și siguranță publică sustenabil și predictibil;

2

Rezumat executiv

Planificarea strategică este un proces cu tradiție în Ministerul Afacerilor Interne, care, prin specificul activității sale, utilizează la scară largă instrumente de planificare strategică. Majoritatea structurilor operative ale MAI se ghidează după strategiile sectoriale sau le corespund obiective cuprinse în strategii naționale. În plus, MAI și structurile sale dovedesc consecvență în redactarea și publicarea bilanțurilor anuale de activitate, care cuprind informații utile, atât pentru decidenți, cât și pentru publicul larg.

În ceea ce privește Planul Strategic Instituțional, MAI și-a structurat și prioritizat activitățile prin intermediul PSI-ului elaborat în 2009, apoi cel pentru perioada 2010-2013, și, mai recent, cel pentru 2014-2016. Aceste aspecte sunt importante pentru a sublinia faptul că prezentul demers s-a construit pe baza experienței celorlalte PSI-uri, dar au fost de asemenea introduse și o serie de noutăți de conținut, dar și de abordare.

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 este o continuare și actualizare a celui pentru perioada 2017-2020 și a fost elaborat ținând cont de Metodologia de Planificare Strategică elaborată anterior în cadrul aceluiași proiect. Este structurat în două părți principale, componenta de politici și componenta bugetară, urmate de o a treia parte, componenta de implementare și monitorizare, ulterioră finalizării și adoptării primelor două componente.

Potrivit metodologiei, PSI-ul urmărește o ierarhie logică a elementelor care ghidează activitatea ministerului. La vârful piramidei, se regăsesc viziunea și mandatul, definite astfel încât să reflecte complexitatea atribuțiilor MAI și modul în care acestea sunt proiectate pentru intervalul 2018-2021. Din viziune și mandat derivă cele trei obiective strategice care guvernează întreaga activitate a ministerului, formulate după cum urmează:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;

- Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore;

- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

Cele trei obiective respectă modalitatea în care MAI clasifică în mod uzual domeniile sale de acțiune – primul obiectiv acoperă zona de ordine și siguranță publică și siguranța frontierelor, al doilea pe cea de management al situațiilor de urgență, iar cel de-al treilea obiectiv este unul transversal, prin care urmărește, atât obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de MAI, cât și acordarea de sprijin structurilor operative.

La rândul lor, obiectivele sunt derivate într-un număr total de 5 programe, care va putea crește în viitor, astfel încât să reflecte mai bine complexitatea activității structurilor ministerului și capacitatea acestuia de a le gestiona eficient, în limitele alocărilor bugetare. Cele 5 programe propuse în prezentul PSI sunt:

- Ordine și siguranță publică;

- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

3

Cele 5 programe sunt declinate apoi într-un număr total de 40 de rezultate și 75 de măsuri, detaliate până la nivel de indicatori de rezultat, respectiv de realizare imediată. Una dintre noutățile introduse în cadrul demersului de planificare strategică l-a reprezentat identificarea unor ținte pentru toți indicatorii stabiliți, și implicit, asumarea unor predicții privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene. Procesul s-a dovedit a fi pe alocuri dificil, în primul rând din cauza specificului muncii operative, împărțită între prevenirea unor fenomene și combaterea lor, aceste două componente acționând interdependent, rezultatul uneia depinzând de sau influențând direct rezultatul celeilalte. Pe de altă parte, anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă în anumite cazuri capacitatea de reacție a structurilor specializate ale ministerului.

Toată această construcție ierarhică nu ar fi reflectat fidel realitatea, dacă nu ar fi fost precedată de o analiză temeinică a mediului intern și a mediului extern în care își desfășoară activitatea ministerul în ansamblul său, care este detaliată atât în cuprinsul prezentului PSI, dar mai ales în anexele sale.

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 este astfel elaborat încât să devină un instrument de lucru intern, care structurează domeniul vast și complex al afacerilor interne în elemente concrete și măsurabile, dar și de comunicare cu publicul interesat, pentru a evidenția clar direcția spre care se merge.

4

I. Context

Planificarea strategică și bugetară este un proces de tradiție în MAI. Primul plan strategic al ministerului a fost elaborat pentru perioada 2007-2009, actualizat apoi în 2009 pentru a include și programarea bugetară, rezultând un al doilea document. Cel de-al treilea PSI a acoperit perioada 2010-2013, iar următorul perioada 2014-2016. Potrivit analizei efectuate de Academia Română2, care a studiat conținutul acestor 4 PSI-uri, în general programele bugetare prevăzute în PSI-uri corespund cu programele bugetare evidențiate în Legea bugetului de stat, însă sumele alocate nu sunt corelate între cele două documente pentru întreaga perioadă.

Principalul document de politici la nivel național, Programul de Guvernare 2018-2020, dedică un capitol distinct afacerilor interne, considerate ca reprezentând un pilon esențial al societății moderne democratice și factorul de referință al judecării actului de guvernare. Printre prioritățile enunțate se numără eliminarea suprapunerilor de competențe între structurile din subordinea MAI, utilizarea eficientă a resurselor, îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului, optimizarea activității specifice a Poliției Române, Jandarmeriei Române și a celorlalte structuri MAI cu care cetățenii interacționează frecvent, precum și colaborarea mai strânsă cu autoritățile administrației publice locale.

În elaborarea prezentului Plan s-a avut în vedere Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 779/2015, care definește 6 obiective generale: Prevenirea și combaterea criminalității organizate, transfrontaliere și terorismului; Prevenirea și combaterea macrocriminalității, în special a criminalității economico-financiare și corupției; Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului; Creșterea nivelului de securitate a persoanelor fizice/juridice și entităților statului în spațiul cibernetic; Consolidarea frontierei de stat, gestionarea problematicii migrației ilegale, azilului și integrarea străinilor; Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice.

Totodată, au fost avute în vedere strategiile sectoriale aparținând structurilor MAI, printre care: Strategia dezvoltarii aviatiei MAI 2010-2020, Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, Strategia Naţională privind imigraţia pentru perioada 2015 – 2018, Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020, etc., precum și Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 care identifică o dimensiune de ordine publică.

Încrederea populației în structurile Ministerului Afacerilor Interne este una bună, cu un maxim acordat pompierilor și cu evaluări foarte bune pentru Poliția Română. Pompierii ocupă primul loc în clasamentul încrederii la nivel național, cu 82%3 din încrederea celor chestionați, iar Poliția Română se bucură de încrederea a 55% dintre cei chestionați, procent aflat în creștere față de anul 2016.

Conform statisticilor Națiunilor Unite, România se află în media internațională la diferite categorii de indicatori aferente domeniului afacerilor interne. Ca exemplu, România are o rată ridicată de infracțiuni cu autor necunoscut (34%), la nivel european doar Belgia având o statistică comparabilă (29%). România se află sub media statistică internațională la indicatorul rata omorurilor, care, în 2017 a fost de 1,254

2Studiu privind gradul de implementare al planificării strategice și al bugetării pe programe la nivelul ministerelor, elaborat în cadrul proiectului ”Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort”, SIPOCA 28, noiembrie 2017. 3Sondaj CURS, mai 2018, https://curs.ro/wp-content/uploads/2018/05/Omnibus-CURS-mai-2018-1.pdf; 4Modalitatea de calcul: raportarea numărului de omoruri din anul 2017 (246, IGPR) la populația rezidentă la 1 ianuarie 2017 (serii de date INS Tempo);

5

omoruri la 100.000 locuitori, în scădere față de anii anteriori. Media internațională a fost de 5,3 omoruri/100.000 locuitori în anul 20155.

În ceea ce privește capacitatea instituțională de îndeplinire a atribuțiilor sale, MAI se confruntă cu următoarele probleme:

- Insuficiența și gradul ridicat de uzură a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale).

- Subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor.

- Norme și proceduri de lucru greoaie și neadaptate la standardele internaționale în domeniu.

- Birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională.

- Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare.

În contextul provocărilor de mai sus, factorii critici de succes pentru derularea în condiții optime a activității țin în primul rând de alocarea unor resurse financiare suficiente pentru acoperirea treptată a nevoilor de dotări și investiții și de integrarea în structurile MAI a unor resurse umane pregătite și capabile să preia sarcini dificile, specifice structurilor MAI.

5Date ONU, UN Office on Drugs and Crimes International Homicide Statistics;

6

II. Viziune și misiune

Viziune

Viziunea cuprinde domeniul principal de activitate al Ministerului Afacerilor Interne, și anume menținerea ordinii și siguranței publice, și propune câteva atribute importante – performanța, coerența și responsabilitatea. Se dorește dezvoltarea în continuare a acestor elemente și asumarea unei căi care să conducă la îmbunătățirea situației actuale. La baza acestei viziuni stă nevoia de a construi un mediu instituțional care să genereze încredere, securitate și protecție, atât pentru cetățeni, cât și pentru comunitate.

Planul Strategic Instituțional este aliniat cu viziunea Strategiei Naționale de Ordine și Siguranța Publica 2015-2020 care urmărește eficientizarea sistemului de ordine și siguranța publică printr-o abordare proactiva, orientata către nevoile de securitate in serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție.

Viziunea va fi urmărită prin intermediul următoarelor obiective strategice:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;

- Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore;

- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

Misiune

Ministerul Afacerilor Interne are misiunea de a concepe și pune în practică politicile publice din domeniul afacerilor interne, de a coordona activitățile de menținere a unui climat de ordine, siguranță și încredere publică, de a preveni și gestiona situațiile de urgență, de a aplica politicile europene și de a îndeplini obligațiile din domeniul său de competență care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Prin mandatul său, MAI contribuie la asigurarea unui nivel crescut de siguranță /securitate al cetățenilor și comunității, prin dezvoltarea și implementarea de politici coerente în domeniul prevenirii și combaterii criminalității.

La orizontul anului 2030, România va avea un sistem de ordine și siguranță publică performant, integrat și responsabil, construit în jurul nevoii de încredere, securitate și de protecție a cetățeanului și a comunității.

7

Totodată, MAI contribuie la consolidarea frontierei de stat, asigurarea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră, precum și la aplicarea politicilor internaționale în domeniul azilului.

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la:

a) Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private; b) Realizarea Programului de guvernare și a strategiilor în domeniul ordinii publice; c) Îndeplinirea obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și

participarea la procesul de elaborare a politicilor și actelor normative comunitare în domeniile sale de competență;

d) Reprezentarea Guvernului pe plan local; e) Încheierea de parteneriate cu autoritățile locale și cu structurile asociative ale autorităților publice

locale; f) Administrarea rezervelor de stat; g) Protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență; h) Regimul actelor de identitate și de stare civilă, al pașapoartelor simple, al permiselor de conducere

și al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor; i) Administrarea și protecția Fondului arhivistic național; j) Asigurarea aplicării strategiei și a politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei naționale

și a teritoriului pentru apărare; k) Asigurarea ordinii publice; l) Paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor; m) Prevenirea și combaterea faptelor antisociale; n) Respectarea regimului juridic al frontierei de stat; o) Regimul juridic al străinilor, al solicitanților de azil și al persoanelor care au dobândit o formă de

protecție în România; p) Apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor.

Misiunea formulată mai sus va fi livrată prin implementarea următoarelor programe:

- Ordine și siguranță publică;

- Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare;

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

8

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Obiectivul acoperă unul dintre domeniile majore de activitate ale MAI, pentru realizarea căruia contribuie majoritatea structurilor subordonate, și anume ordinea publică și siguranța cetățenilor și a comunității, în ansamblu.

Obiectivul acoperă deci un domeniu foarte vast, în care se manifestă riscuri de infracționalitate pe cât de diverse, pe atât de complexe, aflate într-o continuă dinamică și evoluție. În virtutea atribuțiilor și funcțiilor sale, MAI urmărește eficientizarea sistemului de ordine publică prin activități de prevenire și combatere a criminalității, sub toate formele sale, de la infracțiunile contra persoanelor și patrimoniului până la cele privind criminalitatea cibernetică.

Obiectivul este susținut de două programe bugetare.

Primul program, ”Ordine și siguranță publică”, cuprinde 16 rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a Direcției Generale de Protecție Internă, a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și a Agenției Naționale Antidrog.

Cel de-al doilea program, ”Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare”, cuprinde 6 rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Structurile responsabile pentru implementarea progamelor bugetare menționate beneficiază de sprijinul substanțial oferit de Inspectoratul General de Aviație al MAI, care se regăsește la obiectivul strategic 3 - Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri.

Structura Obiectivului Strategic 1 include 2 programe și 42 de măsuri ce corespund rezultatelor așteptate.

9

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică

Măsuri ale Programului 1.1M1.1.1.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoaneiM1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patromoniului M1.1.1.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoaseM1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoaneM1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri M1.1.2.3. Combaterea criminalității informaticeM1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilorM1.1.3.1. Prevenirea traficului de persoaneM1.1.3.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoaneM1.1.4.1. Prevenirea consumului de droguriM1.1.4.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguriM1.1.5.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscaleM1.1.5.2. Prevenirea și combaterea contrabandeiM1.1.5.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectualăM1.1.6.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiereM1.1.6.2 Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferateM1.1.6.3 Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului navalM1.1.7.1 Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural naționalM1.1.7.2 Prevenirea și combaterea infracțiunilor silviceM1.1.7.3 Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvaculturaM1.1.8.1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale M1.1.9.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a polițiștilor în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj–NapocaM1.1.9.2.Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea” SibiuM1.1.10.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAIM1.1.11.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervențieiM1.1.12.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publiceM1.1.13.1 Prevenirea și combaterea terorismuluiM1.1.14. 1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale M1.1.15.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a jandarmilor în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica”, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, FălticeniM1.1.15.2. Desfășurarea formării profesionale continuă a jandarmilor în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare OchiuriM1.1.16.1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și

integrare

Măsuri ale Programului 1.2

M1.2.1.1 Supravegherea și controlul trecerii frontierei de statM1.2.1.2. Combaterea trecerii frauduloase a frontiereiM1.2.1.3.Combaterea traficului de migranțiM1.2.2.1 Participarea reprezentanților IGPF la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida FRONTEX)M1.2.2.2. Participarea reprezentanților IGPF la operațiuni comune sub egida FRONTEXM1.2.2.3. Participarea reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEXM1.2.3.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră din cadrul Școlii de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu” OradeaM1.2.3.2. Desfășurarea formăriicontinuă polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și AgigeaM1.2.4.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțeM1.2.5.1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internaționalăM1.2.6.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe în România

Figură 1. Obiectiv strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri

10

Figură 2. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 1

•Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceeace privește securitatea indivizilor - Țintă 2021: 6% (valorile marcate cu albastru nu auvalidarea finală a IGPR)

•Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori - Țintă 2021: 1.467•Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (Poliția Română) - Țintă 2021: 52%

Impact

•(1.1.1) Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

•(1.1.2) Destructurarea grupărilor infracționale organizate

•(1.1.3) Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

•(1.1.4) Reducerea cererii și ofertei de droguri

•(1.1.5) Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

•(1.1.6) Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

•(1.1.7) Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

•(1.1.8) Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

•(1.1.9) Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR

•(1.1.10) Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112

•(1.1.11) Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

•(1.1.12) Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

•(1.1.13) Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

•(1.1.14) Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

•(1.1.15) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR

•(1.1.16) Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

•(1.2.1) Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

•(1.2.2) Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

•(1.2.3) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGPF

•(1.2.4) Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

•(1.2.5) Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

•(1.2.6) Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

Rezultate Programe

11

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea rezultatelor și impacturi pentru perioada 2018-2021 sunt de 30.026.941 (000 LEI), în creștere față de estimarea pentru perioada 2017-2020.

Tabel 1. Obiectiv Strategic 1: Eșalonarea finanțării 2018-2021

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic 1

TOTAL ,000 LEI

Total valoare/ani ,000 LEI

2018 2019 2020 2021

P 1.1 Ordine și siguranță publică 25.194.967 5.776.971 6.149.272 6.463.814 6.804.910

P 1.2 Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare

4.831.974 1.172.407 1.178.464 1.211.465 1.269.638

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică

1. Descrierea programului:

Asigurarea securității cetățenilor, comunității și a protecției patrimoniului constituie misiunea principală a Ministerului Afacerilor Interne. Structurile MAI concură la furnizarea acestui serviciu public, atât prin activități de prevenire, cât și prin activități de combatere. În ultimii ani, tipologia riscurilor infracționale s-a diversificat, iar nevoia de a asigura o abordare integrată a devenit din ce în ce mai necesară. Diversificarea activității structurilor de poliție specializate din cadrul MAI a fost influențată și de contextul internațional și interdependența dintre acesta și securitatea internă. Fluxurile migratorii din ultimii ani, circulația continuă a persoanelor și capitalurilor dinspre și către România, virulența unor mișcări extremiste religioase sau de altă natură, toate generează un context în care amenințările externe instituției și chiar țării sunt reflectate în abordarea strategică a domeniului de afaceri interne. Libera circulație generează riscuri referitoare la săvârșirea de infracțiuni de trafic de persoane și droguri sau de furt. Mai mult, criminalitatea economico-financiară devine mai amplă din cauza complexității spațiului internațional în care operațiunile economice au libertatea să se desfășoare. Nu în ultimul rând, integritatea și calitatea profesională a angajaților au devenit premise cheie pentru ca aceste riscuri să fie reduse. Din acest motiv, Programul cuprinde activitatea acelor structuri care, prin activitatea și misiunea lor, contribuie la obiectivul de asigurare a siguranței cetățenilor României. Corelat cu Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică dar și cu strategiile sectoriale ale MAI, programul bugetar vizează intervenții individuale și integrate care au în comun tipologii de infracțiuni care afectează siguranța cetățenilor și a comunității. În cadrul programului sunt cuprinse și măsuri care privesc formarea profesională a personalului, condiție esențială în vederea îndeplinirii cu succes a misiunilor încredințate.

Instituții implicate: Poliția Română, Jandarmeria Română, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Direcția Generală de Protecție Internă.

2. Domeniul de politici publice:

12

Programul 1.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin: - Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Națională Antidrog 2013-2020; - Ciclul de Politici UE 2018-2021; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului: Programul 1.1.”Ordine și siguranță publică” vizează ca până în 2021 să atingă următoarele rezultate:

- Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la

regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor

periculoase;

- Destructurarea grupărilor infracționale organizate;

- Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic

de persoane;

- Reducerea cererii și ofertei de droguri;

- Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare;

- Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval;

- Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale;

- Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR;

- Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la apelurile

SNUAU 112;

- Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din

responsabilitatea Jandarmeriei Române;

- Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal;

- Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut;

- Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR;

- Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice.

13

4. Indicatori de rezultat:

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoare de

referință (2017) Țintă 2021 Observaţii

Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

114.208 105.000 Sursa: IGPR

Dinamica indicatorului este explicată contextual de reducerea fenomenului infracțional ca rezultat al acțiunii convergente a unor măsuri complexe implementate de MAI (de tipul acțiunilor de prevenire) dar și de alte instituții

Procentul de identificare al autorilor în dosarele ce privesc faptele de omor

98% 98% Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

139.688 115.000 Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

1.414

950

Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane destructurate

53 46 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de droguri destructurate

52 70 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice destructurate

17 28 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor destructurate

17 81 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane

557 550 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri

1.818 1.592 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia criminalității informatice

494 496 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

850 1.051 Sursa: IGPR

14



Număr de dosare pe linia traficului de persoane soluționate

808 489 Sursa: IGPR

Număr de dosare pe linia traficului de droguri soluționate

4.999 3.618 Sursa: IGPR

Număr de dosare pe linia criminalității informatice soluționate

2.077 1.824 Sursa: IGPR

Număr de dosare pe linia finanțării terorismului și spălării banilor soluționate

974 820 Sursa: IGPR

Rata de victimizare prin trafic de persoane la 100.000 locuitori rezidenți ai României

4,2 % 4,1% Sursa: ANITP

Ponderea beneficiarilor de programe și servicii de asistență destinate consumatorilor de droguri care înregistrează o evoluție pozitivă în termen de 1 an de la admisie

1% 5% Sursa: ANA

Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

16.489 16.489

Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 2.568 2.568 Sursa: IGPR

- contrabanda 1.075 600 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 1.333 1.333 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

9.162 9.162 Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 2.225 2.225 Sursa: IGPR

- contrabanda 1.005 600 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 454 454 Sursa: IGPR

Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori 99,2 La momentul elaborării

rezultatului, nu a fost

asumată o țintă în acest

sens.

Sursa: IGPR

Media UE a fost de 49 pers. la 1.000.0000 locuitori în 2017, în scădere față de 51,5 în 2016. România se situează pe locul 1 în UE, în creștere față de 2016.

Datele Eurostat6 plasează acest indicator la valoarea de 98.

Număr de dosare penale la regimul protejării patrimoniului cultural soluționate

480 480 Sursa: IGPR

6http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-2762_en.pdf;

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-2762_en.pdf

15



Număr de dosare penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

5.559 5.559 Sursa: IGPR

Număr de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

2.146 2.146 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice

3.267 3.267 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

952 952 Sursa: IGPR

Număr de misiuni și activități internaționale la care participă reprezentanții IGPR

960 960 Sursa: IGPR

Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca raportat la numărul celor încadrați

2,89 % 2,89 % Sursa: IGPR

Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

4,58 % 4,65% Sursa: IGPR

Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112

80,7%

(600.445)7 Peste 81,64% Sursa: IGPR

Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

108

9

Sursa: IGJR

Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale)

141.174

141.174

Sursa: IGJR

Număr de acțiuni/rezerve din cadrul structurilor de acțiuni speciale și antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române

2.245 2.000 Sursa: IGJR

Număr de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale

153 300 Sursa: IGJR

Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziția Jandarmeriei Române în cadrul structurilor/organismelor internaționale

100% 100% Sursa: IGJR

Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “ Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani și ai Școlii Militare de Subofițeri de

2,04%

2,04%

Sursa: IGJR

7Calculat prin raportarea numărului total de intervenții din 2017, 744.471, la numărul intervențiilor sub 10 minute, 600.445 (potrivit datelor din Anexa 3). 8Acestea au fost înregistrate la conductele/ magistralele din responsabilite.

16



Jandarmi Fălticeni raportat la numărul celor încadrați

Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGJR raportat la numărul total de jandarmi

14,61% 23% Sursa: IGJR

Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

97% 97% Sursa: DGPI

5. Măsuri:

În tabelul de mai jos, sunt enumerate măsurile care vor fi implementate pentru atingerea fiecăruia dintre rezultatele stabilite și prezentate mai sus, la punctul 3, Obiectivele programului.

Măsuri care vizează prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Succesul implementării măsurii se măsoară prin numărul de acțiuni desfășurate în cadrul campaniilor de

prevenire a infracțiunilor contra persoanei, numărul de infracțiuni contra persoanei sesizate (la care

contribuie atât IGPR cât și IGJR), numărul de infracțiuni de mare violență sesizate (omoruri, tentative de

omor, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârșită de

către mamă, violul urmat de moartea victimei, tâlhăria urmată de moartea victimei) și numărul de

infracțiuni de violență în familie sesizate.

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Măsura privește activitățile desfășurate în cadrul campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra patrimoniului și numărul de infracțiuni contra patrimoniului sesizate – furtul, tâlhăria, abuzul de încredere, fraude și distrugerea și tulburarea de posesie.

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al

materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

Măsura corespunde atribuțiilor Poliției Române de exercitare a controlului asupra deținerii, portului și

folosirii armelor și munițiilor, a materialelor explozive, dar și asupra respectării regimului materialelor

radioactive, nucleare și substanțelor periculoase.

La realizarea acesteia își aduce aportul IGPF și IGJR prin prisma atribuțiilor specifice pe această linie de

muncă.

Sub umbrela acestei măsuri se regăsesc numărul de acțiuni de prevenire a infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, al materialelor nucleare, materiilor explozive și asigurarea respectării prevederilor legale privind regimul substanțelor periculoase, numărul de infracțiuni sesizate, numărul de arme și muniții indisponibilizate în vederea confiscării, precum și cantitatea de materiale nucleare, materii explozive și substanțe periculoase reținută.

Măsuri care vizează destructurarea grupărilor infracționale organizate

M1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

17

Măsura vizează activitatea Poliției Române care are ca scop identificarea și destructurarea grupărilor infracționale organizate din domeniul traficului de persoane, deseori asociate cu fenomene precum exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă și obligarea la cerșetorie. Combaterea infracționalității organizate are la bază activitatea operativă, activitățile de suport informațional și decizional și pregătirea personalului. Pentru combaterea traficului de persoane, Poliția Română desfășoară activități investigative, de urmărire penală și monitorizare a traficanților de persoane, organe, țesuturi și/sau celule de origine umană. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate și numărul de dosare penale instrumentate.

M2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Poliția Română desfășoară activități investigative și de urmărire penală pentru combaterea traficului și consumului de droguri, atât intern, cât și transfrontalier. Activitatea este sprijinită și de către Agenția Națională Antidrog, la nivel de furnizare de documente de analiză a fenomenului consumului de droguri și de preluare și consiliere a victimelor. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate, numărul de dosare penale instrumentate și cantitatea de droguri reținute.

M3. Combaterea criminalității informatice

Măsura acoperă atribuțiile Poliției Române din domeniul investigării și cercetării penale pentru combaterea infracțiunilor informatice cu mijloace de plată electronice, infracțiunilor contra confidențialității și integrității datelor și a celor privind sistemele informatice.

M4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Finanțarea terorismului și spălarea de bani este o infracțiune care însoțește de obicei alte infracțiuni specifice rețelelor organizate, de aceea rezultatele măsurii vor fi interpretate în contextul mai amplu al criminalității organizate, atât pe zona de prevenire, cât și pe cea de combatere. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate, numărul de dosare penale instrumentate.

Măsuri care vizează creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

M1. Prevenirea traficului de persoane

Măsura corespunde atribuției ANITP de a contribui la diminuarea traficului de persoane prin activități de prevenire, în principal prin campanii de informare care urmăresc creșterea gradului de informare și conștientizare a populației și a grupurilor de risc privind implicațiile traficului de persoane.

M2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Prin această măsură se urmărește sprijinirea victimelor prin referirea acestora către serviciile sociale în vederea recuperării și reintegrării sociale și coordonarea lor în procesul penal.

Măsuri care vizează reducerea cererii și ofertei de droguri

M1. Prevenirea consumului de droguri

Prevenirea consumului de droguri are rolul de a evita sau întârzia debutul consumului de droguri. De aceea, măsura se referă la campaniile de informare, comunicare, sensibilizare etc. derulate de ANA în acest sens și la dezvoltarea unor cercetări și analize, în vederea evaluării și adaptării răspunsului instituțiilor la fenomenul consumului de droguri.

18

M2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Măsura se referă la identificarea, atragerea și motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii

acestora în serviciile de asistență specializată, vizând integrarea lor socială.

În cadrul măsurii, se vor cuantifica numărul de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri și numărul de persoane admise în programele și serviciile de asistență.

Măsuri care vizează reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

M1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea unuia dintre fenomenele generatoare de prejudicii importante pentru bugetul de stat, și anume evaziunea fiscală. Pe lângă monitorizarea numărului infracțiunilor sesizate, măsura va avea în vedere și numărul de acțiuni desfășurate la nivel local pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

M2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Contrabanda este un fenomen aflat, atât în atenția Poliției Române și a Jandarmeriei Române, cât și a Poliției de Frontieră Română. Prevenirea și combaterea contrabandei se vor măsura prin numărul acțiunilor preventive desfășurate de aceste structuri sau numărul de infracțiuni sesizate.

M3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Infracționalitatea ține de sfera economică și a drepturilor de proprietate intelectuală și duce la scăderea veniturilor bugetului de stat. Măsura are în vedere acțiuni de prevenire și combatere a contrafacerii mărfurilor și produselor, în zonele de intrare/ieșire din țară.

Măsuri care vizează reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

M1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

În contextul în care numărul accidentelor rutiere grave și al deceselor din cauze rutiere crește de la un an la altul, sunt necesare măsuri concrete care să contribuie la creșterea nivelului de siguranță rutieră. Sunt vizate activități de combatere a principalelor cauze generatoare de accidente rutiere inițiate la nivel central, pornind și de la concluziile analizelor privind dinamica accidentelor de circulație.

M2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Măsura acoperă atribuțiile Serviciului de Transporturi Feroviare ale Poliției Române referitoare la prevenirea și combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și sănătății persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și cu privire la interesele economice ale statului în sistemul transporturilor feroviare, menținerea ordinii și liniștii publice pe trenurile de călători și în stațiile de cale ferată.

M3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Măsura acoperă atribuțiile Serviciului de Transporturi Navale al Poliției Române pentru prevenirea și ombaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și sănătății persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și a intereselor economice ale statului în sistemul transporturilor navale.

Măsuri care vizează protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

19

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național, identificarea și recuperarea bunurilor culturale mobile care fac obiectul comerțului ilegal, pe linia protejării monumentelor istorice și a reducerii fenomenului de braconaj arheologic.

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Măsura privește asigurarea protecției ecosistemului natural național (fondul forestier), prin derularea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea tăierilor de arbori, sesizarea infracțiunilor silvice, confiscarea masei lemnoase tăiate ilegal, verificarea sesizărilor de transport material lemnos, instrumentarea dosarelor penale privind infracțiunile silvice .

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Măsura are în vedere activități pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și contravențiilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

M1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale

MAI participă, prin intermediul Poliției Române, la o serie de activități și proiecte de cooperare în

domeniul polițienesc. O mai bună prevenire și combatere a infracțiunilor, în special cele transfrontaliere,

se poate obține numai dacă se face un transfer adecvat de tactici operative și cunoștințe de la structuri

similare sau dacă se ajunge la un mod de operare comun pentru probleme sau fenomene care afectează

mai multe state și impun intervenții coordonate ale autorităților.

Se vor urmări indicatori precum numărul de misiuni/operațiuni de menținere a păcii, numărul de polițiști participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii, numărul de polițiști experți naționali detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale, numărul de polițiști participanți la misiuni de suport operativ.

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului IGPR

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile

Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

Obiectivul celor două școli este pregătirea elevilor pentru a deveni polițiști capabili să exercite atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice. Așadar, școlile trebuie să satisfacă cererea Poliției Române în termeni de resurse umane (agenți de poliție), la nivelul de pregătire adecvat interesului și nevoilor acesteia, în calitate de beneficiar. Măsura are în vedere pregătirea unor absolvenți care să fie apoi integrați cu ușurință în sistemul de ordine și siguranță publică.

M2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a

Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea” Sibiu

Cele două centre organizează și desfășoară activități cu caracter didactic de perfecționare a pregătirii pentru profilele ordine publică, crimă organizată, cercetări penale, poliție judiciară, dispecerat etc. În cadrul centrelor se desfășoară cursuri de carieră (cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, la distanţă) şi sesiuni de pregătire.

20

Măsuri care vizează menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la apelurile SNUAU 112

M1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor

teritoriale ale MAI

SNUAU este serviciul telefonic destinat cetățenilor aflați într-o situație de urgență, ce asigură cooperarea între agențiile specializate de intervenție ale Poliției Române, Serviciului de ambulanță, Pompierilor, Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare și Jandarmeriei Române, care au obligația de a asigura intervenția la urgențe. Măsura privește intevențiile Poliței Române, din perspectiva numărului intervențiilor la care s-a ajuns sub 10 minute și a celor la care s-a ajuns peste 10 minute.

Măsuri care vizează reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

M1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Măsura acoperă atribuția Jandarmeriei Române de a asigura paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar bancar, a sediilor misiunilor diplomatice, ale unor agenții și reprezentanțe economice străine, ale sediilor unor organizații internaționale, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale și a conductelor magistrale de transport produse petroliere. Măsura se cuantifică prin numărul obiectivelor asigurate cu pază, numărul obiectivelor monitorizate prin sisteme de alarmă aflate în responsabilitatea Jandarmeriei, numărul contravențiilor constatate și numărul transporturilor pentru care s-a asigurat paza.

Măsuri care vizează reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

M1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

Măsura se referă la realizarea misiunilor de ordine publică care presupun: constatarea faptelor antisociale, identificarea autorilor, identificarea persoanelor vătămate, identificarea martorilor și predarea făptuitorilor organelor abilitate pentru continuarea cercetărilor. Măsura are atât un caracter de prevenire, cât și unul de sancționare.

Măsuri care vizează contribuția la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

M1. Prevenirea și combaterea terorismului Măsura derivă din atribuțiile care îi revin MAI, ca parte a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, care este un mecanism interinstituțional flexibil, coordonat de către Serviciul Român de Informații și la nivelul căruia MAI are un rol extrem de important. Astfel, măsura vizează îmbunătățirea capacității MAI de a răspunde informațiilor și alertelor primite prin intermediul Sistemului dar și de a contribui la acesta în baza propriei activități. Prin această măsură se urmărește evidențierea rolului Jandarmeriei Române de derulare a unor activități

de prevenire și combatere a terorismului, în contextul în care aceste infracțiuni devin din ce în

ce mai complexe și trebuie abordate transfrontalier și integrat.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

https://ro.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciu_de_ambulan%C8%9B%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciu_de_ambulan%C8%9B%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pompieri

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciul_Mobil_de_Urgen%C8%9B%C4%83_Reanimare_%C8%99i_Descarcerare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jandarmeria_rom%C3%A2n%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Situa%C8%9Bie_de_urgen%C8%9B%C4%83

21

M1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale

Activitatea desfășurată pe linia cooperării internaționale se concentrează în jurul deținerii calității de membru a Asociației Forțelor de Jandarmerie și Poliție cu Statut Militar Europene și Mediteraneene (FIEP) și a consolidării participării Jandarmeriei Române la misiuni și operațiuni internaționale, sub egida celor 4 mari actori din domeniul securității internaționale (UE, ONU, NATO și OSCE).

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formare inițială și continuă a personalului IGJR

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de

Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica”, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Cele două școli sunt instituții de învățământ postliceale destinate formării inițiale și continue a subofițerilor, iar IGJR stabilește profilul profesional al absolvenților și standardele ce trebuie respectate în procesul de formare a personalului. Măsura are în vedere îmbunătățirea calității formării în cele 2 școli, astfel ca reusursa umană instruită să răspundă cât mai bine nevoilor operaționale ale IGJR.

M2. Desfășurarea formării continue a jandarmilor în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai

Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și

Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri

Şcoala de Aplicaţie și centrule de pregătire și perfecționare asigură pregătirea, perfecționarea și specializarea jandarmilor, diferențiat pe domenii de activitate, prin organizarea de cursuri pentru dezvoltarea carierei. Măsura se cuantifică prin numărul de absolvenți ai cursurilor acestor instituții și numărul de cursuri/programe formative organizate.

Măsuri care vizează realizarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

M1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea

amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Măsura are în vedere activitățile specifice derulate de DGPI în scopul identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc ce pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.

6. Finanţarea programului:

Programul 1.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2018 este

de 5.776.971 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2017, care a fost de 4.438.291 mii lei.

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară

de către SGG și respectiv MFP).

Factori critici de succes/ condiții cheie:

- Prioritizarea problemelor care afectează un număr mare de cetățeni;

- Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare derulării activității;

22

- Stabilitate organizațională și legislativă;

- Utilizarea fondurilor externe nerambursabile pentru acoperirea nevoilor de investiții și de formare a

personalului;

- Îmbunătăţirea pregătirii efectivelor instituţiilor;

- Consolidarea cadrului legislativ şi procedural;

- Adaptarea la noile tendințe de comunicare on-line și valorificarea oportunităților oferite;

- Cooperarea internațională.

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare


Gestionarea frontierei de stat a României este una dintre atribuțiile principale ale MAI, contribuind impreună cu alte autorități la susținerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene în domeniul justiției și afacerilor interne de a ”menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate și justiție, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității”. Astfel, autoritățile române acționează pentru facilitarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor ce tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor și libertăților fundamentale.

Rolul de coordonator pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația 2015-2018, precum și a altor documente strategice ulterioare în domeniu, îi revine MAI, prin Inspectoratul General pentru Imigrări și presupune cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în vederea gestionării fenomenului migraţiei legale şi ilegale, prin măsuri care să faciliteze admiterea şi şederea străinilor pe teritoriul României, combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, precum şi a componentei azilului, în sensul asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile, gestionării unitare şi coerente a situaţiei apariţiei unui aflux de imigranţi, integrării sociale a străinilor şi participării României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre la identificarea unor soluţii pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională.

În contextul asigurării unui management integrat al frontierelor, cele două paliere, respectiv frontierele și migrația, azilul și integrarea, sunt intrinsec legate și contribuie la realizarea acelorași obiective din domeniul mai larg al securității la frontiere. De aceea, programul bugetar reunește cele 2 structuri-cheie ale MAI în domeniu, IGPF și IGI, și cuprinde măsuri care vizează activitățile de prevenire și combatere a infracțiunilor privind frontiera de stat, a trecerii frauduloase a frontierei, de depistare a imigranților ilegali, de procesare a cererilor de azil în mod eficient conform standardelor naționale și internaționale aplicabile și integrare socială a cetățenilor statelor terțe. Programul cuprinde și măsuri care acoperă îmbunătățirea pregătirii personalului IGPF, fie prin cursuri interne, fie prin participarea la misiuni sau acțiuni internaționale.

În acest domeniu, contextul internațional este foarte important, pentru că determină fluxuri migratorii și producerea unor evenimente care pun presiune asupra frontierelor țării și ale UE, a căror anticipare cu cea mai mare acuratețe este esențială pentru pregătirea celor mai potrivite și eficiente reacții.

Instituții implicate: Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări.

23


P 1.2. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015-2018; - Ciclul de Politici UE 2018-2021; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului:

Programul 1.2. vizează ca până în 2021 să atingă următoarele rezultate:

- Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat; - Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF; - Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGPF; - Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul

României; - Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor; - Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe.




Număr de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei soluționate

882 882 Sursa: IGPF

Număr de dosare penale privind traficul de migranți soluționate

88 88 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei

705 705 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți

108 108 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară

5.562 5.562 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară 5.849 5.849 Sursa: IGPF

Număr de polițiști de frontieră participanți la misiuni și activități internaționale

998 1.022 Sursa: IGPF

Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu” Oradea raportat la numărul celor încadrați

1,77%

1,77% Sursa: IGPF

Ponderea cursanților din centrelor proprii ale IGPF raportat la numărul total de polițiști de frontieră

10,09%

10,9% Sursa: IGPF

24



Număr de resortisanți state terțe depistați în situații ilegale

502 435 Sursa: IGI

Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

1.533 600 Sursa: IGI

Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză 15 zile 15 zile Sursa: IGI

5. Măsuri:


Măsuri care vizează gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

M1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Măsura acoperă una dintre atribuțiile cheie ale Poliției de Frontieră Române, anume realizarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional, la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri, potrivit legii. Operativitatea cu care se desfășoară controalele specifice depinde în bună măsură și de infrastructura existentă și de dotările cu echipamente și mijloace performante.

Pentru monitorizarea implementării măsurii, se cuantifică valorile traficului de călători și mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei, numărul persoanelor depistate în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat și numărul de contravenții sesizate.

M2. Combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Succesul implementării măsurii este cuantificat prin numărul infracțiunilor privind trecerea frauduloasă a frontierei constatate și numărul de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei instrumentate, cu precizarea importantă că dimensiunea fenomenului este foarte dificil de previzionat.

M3. Combaterea traficului de migranți

În raport cu afluxul de migranți care s-a manifestat pe teritoriul statelor europene, numărul migranților depistați la frontierele României este în creștere an de an. Măsura de combatere a traficului de migranți are în vedere sesizarea infracțiunilor și instrumentarea dosarelor penale privind traficul de migranți.

Măsuri care vizează menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

M1. Participarea reprezentanților IGPF la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub

egida FRONTEX)

Poliția de Frontieră Română organizează și realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunități de state, conform înțelegerilor bi sau multilaterale la care România este parte.

25

M2. Participarea reprezentanților IGPF la operațiuni comune sub egida FRONTEX

Măsura privește participarea Poliției de Frontieră Română cu polițiști de frontieră și cu echipamente tehnice în operațiunile comune organizate de către Agenția FRONTEX, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, atât pe teritoriul României, cât și în alte state.

M3. Participarea reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Măsura cuantifică eforturile IGAv din zona de acțiuni internaționale desfășurate sub egida FRONTEX, mai precis misiunile de zbor și orele de zbor efectuate și numărul cadrelor militare participante la acțiunile din cadrul FRONTEX.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGPF

M1. Formarea profesională inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră la Școala de

pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu” Oradea

Școala ”Avram Iancu” Oradea are ca obiective formarea de agenți de poliție de frontieră, pe baza unităților de competență stabilite în standardul ocupațional pentru treapta de bază a carierei polițistului de frontieră, dar și formarea profesională continuă a agenților poliției de frontieră prin cursuri de carieră. De asemenea, acoperă și cursurile de inițiere în carieră a viitorilor agenți de poliție de frontieră proveniți din sursă externă. Măsura are în vedere numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de absolvenți.

M2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale

Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea

Centrele de pregătire acoperă formarea continuă a agenților poliției de frontieră. Se cuantifică numărul de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți.

Măsuri care vizează reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

M1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor

terțe

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind acordarea avizului de angajare/detașare în vederea obținerii unui drept de ședere în scop de muncă, controlul legalității șederii și angajării străinilor, îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României.

Măsura se cuantifică prin numărul de acțiuni/controale/verificări pentru combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate desfășurate, numărul de resortisanți state terțe depistați cu ședere ilegală sau fără forme de muncă legale și numărul deciziilor de returnare emise.

Măsuri care vizează implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

M1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție

internațională

26

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind soluționarea cererilor de azil, acordarea de asistență solicitanților de azil și integrarea străinilor în societatea românească.

Măsura se cunatifică prin numărul de cereri de azil înregistrate și numărul solicitanților de azil care beneficiază de asistență.

Măsuri care vizează admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

M1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților

statelor terțe în România

Măsura acoperă atribuțiile IGI privind avizarea cererilor de viză a străinilor și acordarea/prelungirea dreptului de ședere în România.

Măsura se cuantifică prin numărul cererilor de viză primite spre avizare, numărul de avize acordate și numărul cererilor pentru acordarea/prelungirea dreptului de ședere înregistrate.


Programul 1.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2018 este de 1.172.407 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2017, care a fost de 855.811 mii lei.


Managerul de program (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Dezvoltarea managementului resurselor umane, a competențelor profesionale și a pregătirii personalului IGPF și IGI;

- Asigurarea resurselor materiale și logistice; - Consolidarea cooperării internaționale dintre autoritățile cu competențe în acest sens, atât pe plan

național, cât și european.

27

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

DSU din cadrul MAI prin DGMUM și IGSU asigură cadrul legal, coerent, resursele şi capacităţile operaţionale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, acordarea asistenței medicale de urgență și prim-ajutor calificat, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. ANRSPS contribuie la acest obiectiv prin atribuțiile pe care le are, atât în domeniul rezervelor de stat (administrează stocurile de produse rezerve de stat, distribuie ajutoare umanitare), cât și în domeniul problemelor speciale (pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare). Situațiile în care structurile implicate acționează sunt reunite sub conceptul mai amplu de “eveniment major”.

Obiectivul este susținut de un singur program, “Protecție civilă și sprijin acordat comunității”, care reunește 2 rezultate și 6 măsuri.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri.

Obiectivul 2 include un program și 6 măsuri ce corespund rezultatelor așteptate:


Obiectivul Strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității


M2.1.1.1 Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

M2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

M2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat

M2.1.2.1 Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” Boldești

M2.1.2.2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament

M2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

28

Figură 4.Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 2

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și a impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 10.594.971 .000 Lei.


Bugetul Programelor Obiectivului Strategic 2

TOTAL ,000 Lei

Total valoare/ani ,000 Lei

2018 2019 2020 2021

P 2.1 Protecție civilă și sprijin acordat comunității

10.594.971 2.278.739 3.204.503 2.710.304 2.401.425

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității


MAI, prin DSU și ANRSPS, este actorul principal în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență realizând managementul permanent al activităților de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență, în domeniul protecției civile și al apărării împotriva incendiilor.

Suplimentar, DSU cu sprijinul DGMO, este instituția responsabilă cu ”realizarea mecanismului național pentru implementarea conceptului de reziliență în situații de criză și stabilirea instituțiilor responsabile în domeniul urgențelor civile, precum și a celor care asigură funcțiile de sprijin”. Astfel, DSU prin DGMUM și IGSU asigură coordonarea eforturilor naționale pentru realizarea a două dintre cerințele de reziliență formulate de NATO (Cerința nr.3 – Capacitatea de gestionare a mișcărilor necontrolate ale populației și Cerința nr.5 – Capacitatea de gestionare a victimelor multiple). De asemenea, MAI prin DGMO asigură sprijin Secretariatului General al Guvernului, în vederea implementării Cerinței nr. 1 – Asigurarea

•Nivelul de încredere al populației în structurile MAI cu atribuții înprevenirea și gestionarea situațiilor de urgență (Pompieri) - Țintă 2021:85%

Impact

•(2.1.1) Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociatesituațiilor de urgență și dezastrelor

•(2.1.2) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă apersonalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență dinadministrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Rezultate Programe

29

continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale critice, iar prin ANRSPS asigură sprijin Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în implementarea Cerinței nr. 4 – Reziliența resurselor de apă și de hrană.

Finanțarea adecvată a domeniului prevenirii și intervenției în situații de urgență trebuie să aibă în vedere crearea unor capabilități esențiale de prevenire, protecție, limitare/reducere a impactului, rapiditatea răspunsului, creșterea calității resurselor umane, modernizarea procedurilor de intervenție și o mai bună coordonare cu toate instituțiile responsabile.

Instituții direct implicate: Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sprijinul Direcției Generale Management Urgențe Medicale, Inspectoratului General de Aviație a MAI și Direcției Generale Management Operațional9.


P 2.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru

perioada 2016- 2025; - Ciclul de Politici UE 2018-2021; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.


Programul 2.1. vizează ca până în 2021 să atingă următoarele rezultate:

- Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor; - Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a

personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate.


Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoarea de

referință (2017) Ținta 2021 Observaţii

Timpul mediu de răspuns 14’05” 13’25” Sursa: IGSU

Ponderea orașelor integrate în sistemul centralizat de alarmare publică la nivel național

7,2%

80%

Sursa: IGSU

Ponderea subofițerilor și maiștrilor militari absolvenți ai Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești, raportat la numărul total al personalului incadrat

0,5% 2,4% Sursa: IGSU

9 Din perspectiva programării bugetare, DGMUM, IGAv și DGMO se regăsesc la programul bugetar 3.2. “Capacitate administrativă și sprijin operațional”.

30

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoarea de

referință (2017) Ținta 2021 Observaţii

Ponderea personalului propriu și a celui cu atribuții în

situații de urgență din administrația publică care a urmat

cursuri de pregătire

78,92%

78,92%

Sursa: IGSU

5. Măsuri:


Măsuri care vizează asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

M1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

Intervenția în situații de urgență reprezintă activitatea principală a DSU prin IGSU. Intervenția se realizează în conformitate cu procedurile operaționale și cu resursele tehnice existente, în baza scenariilor de risc prevăzute.

M2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

- Acțiunea de acordare a primului ajutor calificat și asistență medicală de urgență este coordonată integrat de DSU prin IGSU și DGMUM, în colaborare cu Ministerul Sănătății. Măsura vizează asigurarea capabilităților necesare pentru îndeplinirea criteriilor operaționale de răspuns în mediul urban și rural a structurilor SMURD și a serviciilor de ambulanță, precum și dezvoltarea unităților și compartimentelor de primiri urgență, astfel încât cetățenii să beneficieze de un serviciu public de urgență operativ și eficient.

- Totodată, este vizată creșterea capacității de comunicare a datelor în asistența medicală de urgență prespitalicească, prin cooperarea cu Ministerul Sănătății și STS în vederea extinderiii sistemului de medicină prespitalicească.

M3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat La realizarea măsurii își aduc aportul ANRSPS și DGMO, care organizează exerciții și antrenamente de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare, conform planului anual, aprobat de către Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, măsura acoperă activitatea ANRSPS privind administratrea stocurilor rezervă de stat, în baza unor programe specifice de împrospătare, constituire, reîntregire și valorificare, aprobate în condițiile legii.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

31

M1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” Boldești

Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” Boldești asigură formarea inițială și continuă a personalului IGSU. Măsura se cuantifică prin numărul de serii de elevi pregătiți și numărul de absolvenți.

M2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament

Măsura vizează formarea continuă a personalului, mai ales prin realizarea de aplicații comune organizate cu concursul mai multor instituții componente ale SNMSU cu scopul îmbunătățirii eficacității intervențiilor de urgență. Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți.

M3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală şi din servicii descentralizate şi deconcentrate se realizează de către IGSU. Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri/programe formative organizate și numărul de absolvenți.


Programul 2.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2018 este de 2.278.739 mii lei, în creștere față de cel alocat pentru 2017, care a fost de 1.668.466 mii lei.


Managerul de program: (Se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP);

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Finanțarea și din surse extra-bugetare nerambursabile;

- Participarea în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a Uniunii Europene;

- Accesul la tehnologie de ultimă generație;

- Accesul la standardele, procedurile și bunele practici existente la nivelul structurilor similare din alte state europene;

- Crearea și funcționarea unor mecanisme regionale care să sprijine reducerea riscului la dezastre;

- Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă;

- Eficientizarea cadrului legislativ ;

32

- Asigurarea integrată a coordonării operaţionale a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc ;

- Înfiinţarea unor noi capabilităţi de intervenţie, perfecţionarea procedurilor operative şi dotarea cu mijloace tehnice performante ;

- Consolidarea sistemului de pregătire şi prevenire în corelare cu lecţiile învăţate la nivel naţional şi internaţional.

33

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Obiectivul urmarește pe de o parte, obținerea unei eficiențe sporite a serviciilor oferite cetățenilor de MAI, iar pe de altă parte, coordonarea și acordarea de sprijin administrativ, logistic, financiar, TIC, juridic etc. pentru consolidarea capacității structurilor operative.

Obiectivul este susținut de 2 programe – ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice” și ”Capacitate administrativă și sprijin operațional” și 27 de măsuri, ce corespund rezultatelor așteptate.

Primul program, ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice” cuprinde 4 rezultate care reflectă activitatea structurilor MAI ce au ca rol principal furnizarea de servicii/bunuri către cetățeni – eliberarea de cărți de identitate și acte de stare civilă, pașapoarte simple electronice, permise de conducere, certificate de înregistrare a vehiculelor, plăci cu numere de înmatriculare, etc.

Cel de-al doilea program, ”Capacitate administrativă și sprijin operațional”, cuprinde 12 rezultate care reflectă activitatea structurilor din cadrul Aparatului Central și o parte dintre structurile subordonate respectiv DGA, APAIC, ISOP, CN SIS, Casa de Pensii, Clubul Dinamo și Centru de Psihosiciologie al MAI.

Programul include și activitatea IGAv, din motive ce țin de transversalitatea atribuțiilor sale.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri:

34

Obiectivul Strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice


M3.1.1.1 Eliberarea documentelor din competența DEPABD

M3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența DGP

M3.1.3.1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

M3.1.4.1 Preluarea arhivelor de la terți

M3.1.5.1. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional


M3.2.1.1 . Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de documente de politici publice

M3.2.1.2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de acte normative

M3.2.2.1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la nivelul MAI

M3.2.2.2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la nivelul MAI

M3.2.3.1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

M3.2.4.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

M3.2.4.2. Efectuarea plății drepturilor de pensie și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

M3.2.4.3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.4.4 . Perfecționarea sistemelor TIC și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

M3.2.4.5.. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.4.6 Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

M3.2.5.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenții în situații de urgență

M3.2.6.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

M3.2.7.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

M3.2.8.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

M3.2.9.1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

M3.2.9.2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice

M3.2.10.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

M3.2.11.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

M3.2.11.2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internațional în scopul realizării schimbului de date și informații cu privire la procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice naționale/europene

M3.2.11.3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale

M3.2.12.1. Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES UE


35

Figură 6. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 3

•Satisfacția beneficiarilor legată de absolvenții școlilor MAI - Țintă2021: 70% dintre angajatori sunt mulțumiți și foarte mulțumiți

•Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificăriprocentuale față de anul anterior) - Țintă 2021: + 10%

Impact

•(3.1.1) Gestionarea procesului de eliberare a documentelordin competența DEPABD

•(3.1.2) Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publicedin competența DGP

•(3.1.3) Gestionarea procesului de emitere a documentelor și aplăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

•(3.1.4) Gestionarea activității AN

•(3.2.1) Asigurarea respectării prevederilor legale în procesulde elaborare și promovare a documentelor de politicipublice/acte normative

•(3.2.2) Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

•(3.2.3.) Consolidarea capacității manageriale pentrugestionarea situațiilor speciale și de criză

•(3.2.4) Asigurarea managementului resurselor financiare,logistice, TIC și umane

•(3.2.5) Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

•(3.2.6) Eficientizarea procesului de atragere a fondurilornerambursabile

•(3.2.7) Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

•(3.2.8) Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire laactivitățile derulate de structurile MAI

•(3.2.9) Creșterea calității actului educațional al Academiei dePoliție și Institutului de Studii pentru Ordine Publică

•(3.2.10) Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilorprefectului

•(3.2.11) Creșterea vizibilității MAI la nivel european șiinternațional

•(3.2.12) Participarea activă a MAI la pregătirile pentruexercitarea în cele mai bune condiții de către România aPreședinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

Rezultate Programe

36

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 22.964.840 (000 Lei).


Bugetul Programelor pentru Obiectivul Strategic 3

TOTAL ,000 Lei

Total valori/ani ,000 Lei

2018 2019 2020 2021

P 3.1 Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

1.553.145 331.436 382.551 407.145 432.013

P 3.2 Capacitate administrativă și sprijin operațional

21.411.695 5.296.437 5.401.545 5.408.637 5.305.076

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice


Programul înglobează toate acele structuri ale MAI a căror principală activitate este reprezentată de furnizarea de documente și de servicii adiacente în principal cetățenilor, dar și agenților economici. Aceste structuri au relații directe cu cetățenii și se preocupă permanent ca serviciile oferite să fie eficiente, bazate pe sisteme de comunicații electronice și sisteme online, cu atât mai mult cu cât una dintre direcțiile către care se îndreaptă întreaga administrație publică este cea a guvernării electronice. Totuși, indicatorii de tipul folosirii instrumentelor online nu pot fi integrați și aplicați cu ușurință, dat fiind că rolul MAI, prin direcțiile sale de specialitate, este de coordonare și de urmărire a modului de implementare unitară a reglementărilor în vigoare de către serviciile publice comunitare.

Instituții implicate: Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naționale, cu sprijinul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației10.


Programul 3.1 se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021; - Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.


Programul 3.1 urmărește să atingă următoarele rezultate:

10 Din perspectiva programării bugetare, DGCTI se regăsește la programul 3.2. “Capacitate administrativă și sprijin operațional”

37

- Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD;

- Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP;

- Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV;

- Gestionarea activității AN.

4. Indicatori de rezultat

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Val. de referință (2017)

Ținta 2021

Observaţii

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de identitate

24 zile 24 zile Sursa: DEPABD

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă

20 zile 20 zile Sursa: DEPABD

Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

100% 100% Sursa: DGP

Timpul mediu de emitere a permisului de conducere

2 ore 2 ore Sursa: DRPCIV

Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare


Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare


Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.i.v

10 minute 10 minute

Sursa: DRPCIV

Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite

94,92% 94,92% Sursa: AN

5. Măsuri


Măsuri care vizează gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

M1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Măsura privește activitatea privind eliberarea cărților de identitate și a certificatelor de stare civilă, atât din perspectiva numărului de astfel de documente eliberate, cât și în privința timpului necesar pentru eliberare, la care contribuie și structurile din subordinea sa/serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor (s.p.c.e.p) aflate în coordonare metodologică.

Măsuri care vizează gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

38

M1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Măsura se referă și la atribuția de coordonare a activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și a altor documente în vederea aplicării unitare a prevederilor legale în materie. Direcția spre care se tinde este aceea de simplificare a procedurilor și de introducere de modalități prin care cetățenii să aibă acces electronic la serviciile solicitate și să se reducă la minim deplasările la ghișee sau timpul de așteptare.

Măsuri care vizează gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

M1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

Măsura acoperă atribuțiile DRPCIV care derivă din obiectivul de îmbunătățire a calității serviciului public, diminuarea timpilor de emitere a documentelor specifice și asigurarea aplicării unitare a cadrului normativ existent. Se referă la activitățile de bază ale DRPCIV, anume emiterea permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, precum și confecționarea plăcilor cu numere de înmatriculare, pe fondul unei creșteri constante a cererilor din partea cetățenilor pentru aceste categorii de servicii.

Măsuri care vizează gestionarea activității AN

M1. Preluarea arhivelor de la terți

Măsura se referă la atribuțiile Arhivelor Naționale de gestionare a fondurilor și colecțiilor din

depozitele proprii, constituite din depuneri succesive de documente create de instituții de drept

public sau privat, precum și de persoane particulare, mai precis de stabilire a apartenenței

documentelor la Fondul Arhivistic Național, preluarea lor și asigurarea unor condiții potrivite de

păstrare.

Funcția de supraveghere a fondului arhivistic se realizează prin controalele efectuate de ANR la sediul creatorilor și deținătorilor de documente, care vizează modul de respectare a îndatoririlor legale.

M2. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Accesul public la documentele deținute se realizează prin activitatea de soluționare a cererilor

persoanelor fizice și juridice, cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Totuși, pe fondul inexistenței unei evidențe complete și actualizate a principalilor creatori și

deținători de arhive la nivel național și local, a lipsei dotărilor logistice corespunzătoare și

personalului insuficient, coroborat cu complexitatea cererilor, Arhivele Naționale pot înregistra

întârzieri față de termenul legal de eliberare a documentelor solicitate.

6. Finanţarea programului

Programul 3.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2018 este de 331.436 mii lei, în creștere semnificativă față de 2017, când bugetul alocat era de 68.844 mii lei.

39


Managerul de program (Se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP).


- Asigurarea resurselor materiale şi financiare;

- Atragerea şi menținerea personalului;

- Introducerea a noi instrumente de lucru bazate pe IT&C.

- Actualizarea procedurilor de lucru şi diseminarea acestora în rândul angajaţilor;

- Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere și cu autoritățile locale, în domeniile de responsabilitate ale MAI;

- Promovarea managementului performanței în administrația publică;

- Stabilitate organizațională.

40

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional


Programul ”Capacitate administrativă și sprijin operațional” urmărește întărirea structurală și funcțională a ministerului, necesară pentru furnizarea funcțiunilor prevăzute de lege.

Generic, programul se referă la îmbunătățirea gestionării resurselor financiare, umane, logistice și informaționale, pentru a furniza un sprijin real activităților de tip operațional, acoperite de celelalte 4 programe.

Potrivit studiului Academiei Române11, la nivelul MAI, în perioada 2004-2015 au primit alocare financiară, prin Legea bugetului de stat, un număr de 34 de programe bugetare, considerat ca fiind un număr relativ ridicat, distribuit în mod disproporționat pe ani. Anul 2009 a marcat o schimbare a tuturor programelor bugetare, 28 de programe bugetare acoperind perioada 2004-2008 și doar 6 programe se referă la perioada 2009-2015. Sumele totale destinate finanțării programelor bugetare au avut o evoluție similară cu bugetul total al MAI, crescând în perioada 2004-2010, scăzând în anii 2011 și 2012 și revenind ușor la un trend crescător după anul 2013. Între anii 2004 și 2015, gradul de realizare al bugetului definitiv a fost încadrat între o valoare minimă de 93,5% în anul 2007 și o valoare maximă de 98,3% în anul 2013, ceea ce înseamnă că fondurile alocate MAI au fost utilizate în cea mai mare parte, în condițiile în care în 11 dintre cei 12 ani analizați finanțarea de la bugetul de stat pentru MAI a crescut în urma rectificărilor bugetare operate.

În principal, programul va fi implementat prin intermediul contribuției structurilor din cadrul Aparatului Central cu rol de sprijin: Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Management Operațional, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, Direcția Informare și Relații Publice, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice și Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale.

Programul acoperă și activitatea structurilor subordonate MAI, și anume Direcția Generală Anticorupție, Academia de Poliție, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI, Casa de Pensii Sectorială a MAI.

De asemenea, datorită rolului accentuat de sprijin și suport operațional, în cadrul acestui program a fost integrat și Inspectoratul General de Aviație al MAI.

Programul urmărește:

- Să îmbunătățească capacitatea administrativă a ministerului și capacitatea de reglementare, strategie, management al resursei umane;

- Să consolideze utilizarea politicilor publice pentru modificări structurale;

11Studiu privind gradul de implementare al planificării strategice și al bugetării pe programe la nivelul ministerelor, elaborat în cadrul proiectului ”Extinderea sistemului de planificare strategică lanivelul ministerelor de resort”, SIPOCA 28, noiembrie 2017;

41

- Să consolideze capacitatea de gestionare a situațiilor speciale și de criză în vederea limitării efectelor asupra climatului de ordine și siguranță publică;

- Să crească eficiența cheltuirii bugetului prin îmbunătățirea managementului proceselor la nivel de instituție, prin consolidarea capacității de a atrage surse financiare extrabugetare cu scopul finanțării nevoilor de dezvoltare, precum și prin întărirea reprezentării ministerului la îndeplinirea rolului sectorial pe plan extern;

- Să îmbunătățească calitatea educației și formării continue la nivelul instituțiilor educaționale pentru asigurarea unui nivel constant de calitate al resursei umane.


Programul 3.2 funcționează în baza priorităţilor stabilite prin: - Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia dezvoltării aviației MAI 2010-2020; - Strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pentru

perioada 2015-2020; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.


Programul 3.2. urmărește să atingă următoarele rezultate:

- Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a documentelor de politici publice/acte normative;

- Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI; - Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză; - Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane; - Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian; - Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile; - Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI; - Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI; - Creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP; - Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului; - Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional; - Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România

a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019.

4. Indicatori de rezultat

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Val. de referință

(2017) Ținta 2021 Observaţii

Ponderea documentelor de politici publice/acte normative care respectă procedurile de elaborare

100% 100% Sursa: UPP, DGJ

42

Gradul de implementare a recomandărilor formulate în urma misiunilor de control și audit public intern

100% 100% Sursa: CCM, DAPI

Numărul de documente elaborate pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

14 14 Sursa: DGMO

Gradulul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate

99,88% 99,88% Sursa: DGF

Gradul de asigurare cu autovehicule 55,2% 64,2% Sursa: DGL

Gradul de asigurare cu armament-pistoale 74,1% 76,4% Sursa: DGL

Procentul deficit resurse umane 16,07% 14,80% Sursa: DGMRU

Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții meteo favorabile zborului)

100% 100% Sursa: IGAv

Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse (%)

67% 67% Sursa: DFEN

Numărul de angajați MAI suspecți de săvârșirea de fapte de corupție

261 240 Sursa: DGA

Ponderea referirilor/știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

19,6% - pozitive

73% - neutre

19,6% - pozitive

73% - neutre

Sursa: DIRP

Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de ARACIS Academiei de Poliție

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Sursa: APAIC

Gradul de satisfacție al participanților la cursurile de formare profesională - ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent

90% 92% Sursa: ISOP Se are în vedere calificativul acordat de participanți în cuprinsul chestionarelor aplicate la finalul cursurilor

Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile de coordonare unitară întreprinse de DGRIP

92%

92%

Sursa: DGRIP

Gradul de participare la grupuri de lucru la nivelul Consiliului UE

80% 80% Sursa: DGAERSI

Număr de reprezentanţi MAI în misiuni internaţionale

143 150 Sursa: DGAERSI

Gradul de implementare a măsurilor din Planul de acțiune pentru pregătirea deținerii de către România a PRES

0 - Sursa: DGAESRI În 2021, exercitarea Președinției Consiliului nu va mai fi de actualitate. Indicatorul își va atinge vârful în 2018, când se estimează o valoare de 90%.

43

5. Măsuri


Măsuri care vizează asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a documentelor de politici publice/acte normative

M1. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de documente de politici publice

Măsura are în vedere ca procentul de documente de politici publice promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale, în special cele privind fundamentarea și consultarea intra și interinstituțională și cu alți factori interesați, să fie de 100%. Programarea proiectelor de documente de politici publice este esențială, avându-se în vedere utilizarea instrumentul de lucru PALG.

M2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de acte normative

Măsura are în vedere ca procentul de acte normative promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale, în special cele privind fundamentarea și consultarea intra și interinstituțională și cu alți factori interesați, să fie de 100%. Programarea inițiativelor legislative este esențială, avându-se în vedere utilizarea instrumentul de lucru PALG..

Măsuri care vizează dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

M1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la nivelul MAI

Măsura acoperă activitatea specifică a CCM de control constând în analiza, verificarea şi

măsurarea realizării cantitative şi calitative a unor performanţe, sarcini sau lucrări, compararea

acestora cu obiectivele planificate şi indicarea măsurilor ce se impun pe parcursul ori la sfârşitul

acestei activităţi, în scopul menţinerii stării de normalitate a activităţii MAI.

M2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la nivelul MAI

Măsura acoperă activitatea DAPI privind executarea de misiuni de audit public intern asupra

activității structurilor MAI cu privire la formularea și utilizarea fondurilor publice și a

patrimoniului public, precum și la buna administrare a veniturilor și cheltuielilor ministerului.

Măsuri care vizează consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de

criză

M1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului

integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

Măsura acoperă activitatea specifică DGMO pentru gestionarea în sistem integrat a răspunsului

în cazul apariției unor situații speciale și de criză, în scopul creșterii performanței personalului cu

atribuții în coordonarea, conducerea și planificarea misiunilor în domeniul de competență.

Măsuri care vizează asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

44

- M1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Măsura corespunde atribuțiilor DGF și anume elaborarea şi fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MAI, asigurarea finanţării structurilor și coordonarea şi controlarea întregii activități economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite. Premisa cu care operează măsura este aceea că un buget bine planificat, fundamentat și prioritizat va fi mai eficient de implementat/executat.

M2. Efectuarea plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

Măsura acoperă activitatea Casei de Pensii Sectoriale privind asigurarea plății pensiilor militare de stat, a altor drepturi și prestații prevăzute în legi speciale pentru militarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special ale căror raporturi de serviciu au încetat din MAI.

M3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Măsura se referă la atribuțile DGL privind coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor pe linie de planificare logistică şi investiţională, de administrare a patrimoniului imobiliar, de asigurare tehnică a mijloacelor de mobilitate, a armamentului şi tehnicii speciale; Direcția asigură suportul logistic pentru unităţile Aparatului Central finanţate de ordonatorul principal de credite, precum şi unităţile subordonate MAI care nu dispun de suport logistic propriu, conform competenţelor.

- M4. Perfecționarea sistemelor TIC și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

- Măsura acopera sarcina DGCTI de a coordona activităţile privind dezvoltarea, modernizarea, înzestrarea, investiţiile şi aprovizionarea tehnico-materială pentru domeniul de expertiză, precum şi cele legate de exploatarea sistemelor de radiocomunicaţii mobile, sistemelor informatice complexe şi reţelelor de comunicaţii integrate, la nivelul MAI.

- Măsura se cuantifică prin gradul de modernizare a sistemelor TIC implementate și gradul de funcționare a sistemului NSIS II.

- M5. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

DGMRU este structura de specialitate a MAI care elaborează strategia şi politicile de resurse umane privind recrutarea, selecţia, încadrarea, formarea iniţială şi continuă a personalului, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei, cariera, motivarea, compensarea, precum şi gestiunea şi prelucrarea automată a datelor, analiza posturilor şi planificarea resurselor umane, managementul organizatoric, securitatea şi sănătatea în muncă şi, de asemenea, planificarea, organizarea şi controlul modului de implementare a acestora.

45

- M6. Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

- Formarea profesională este o activitate importantă pentru derularea în bune condiții a activității Ministerului. Măsura se cuantifică prin numărul de persoane instruite în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, numărul de psihologi instruiți în cadrul unor schimburi de experinețe cu structuri de psihosociologie similare din state europene, ponderea medicilor și asistenților medicali care au participat la cursuri EMC, dar și prin numărul de materiale postate pe site-ul MAI.

Măsuri care vizează gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

M1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și

intervenție în situații de urgență

IGAv asigură/ execută misiuni de zbor (operative sau cu caracter umanitar) în situații normale și de criză, precum și misiuni de transport aeromedical de urgență în calitate de operator aerian al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). Misiunile sale de zbor contribuie deci la supravegherea și restabilirea ordinii publice, la supravegherea frontierei sau la intervenția în situații de urgență. Infrastructura aeronautică și dotările cu aeronave sunt foarte importante pentru derularea acestei măsuri, împreună cu formarea și dezvoltarea deprinderilor teoretice și practice ale personalului navigant.

Măsuri care vizează eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

- M1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Datorită nevoilor complexe de finanțare ale ministerului, se are în vedere contractarea de proiecte de modernizare a infrastructurii și logisticii, de pregătire a personalului, de îmbunătățire a procedurilor de lucru și de creștere a capacității administrative. Prin intermediul acestei măsuri MAI își propune să crească aportul fondurilor externe nerambursabile în procesul de atingere a rolului și mandatului instituțional al ministerului.

Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă sunt accesate și gestionate prin mecanisme diferite conform calendarului și condițiilor stabilite de finanțator. Se evidențiază astfel, pe de o parte, categoria fondurilor care sunt alocate MAI pentru o perioadă determinată și cu privire la care se pot identifica anumite repere pentru realizarea de estimări, având în vedere activitățile pregătitoare derulate anterior aprobării acestora (fondurile dedicate alocate prin Programele naționale FAMI, FSI și fondurile aferente Mecanismului Financiar Norvegian prin Programul ”Afaceri Interne”) și pe de altă parte, fondurile alocate prin Programele Operaționale finanțate de Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) precum și alte granturi finanțate direct de la Comisia Europeană, pentru care nu există întotdeauna termene, valoare clară a proiectelor și număr de proiecte care pot fi depuse, pentru a putea face estimări viabile.

Măsuri pentru consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

- M1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Măsura acoperă atribuțiile DGA de a preveni faptele de corupție în rândul angajaților MAI, de a combate faptele de corupție, precum și de a desfășura activități de cercetare penală.

46

DGA organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție.

Măsuri care vizează eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

- M1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Măsura acoperă atribuțiile DIRP privind asigurarea unei informări prompte, oportune, corecte şi echidistante a cetăţenilor, cu privire la demersurile instituţionale şi direcţiile de acţiune stabilite prin documente programatice implementate de MAI. În acest context, măsura urmărește informarea eficientă și corectă a publicului larg cu privire la activitățile MAI și la evenimentele care impun reacția structurilor MAI.

Măsuri care vizează creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP

M1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Este necesară adaptarea continuă a curriculei pentru a putea răspunde vulnerabilităților din domeniu și a forma absolvenți bine pregătiți și capabili de a face față muncii de specialitate. Prestigiul îmbunătățit al Academiei va permite atragerea de resursă umană de bună calitate, iar consolidarea sistemului de promovare a ofertei educaționale va permite la rândul său atragerea studenților cu potențial ridicat.

Realizarea de studii și cercetări de specialitate în domeniul ordinii și siguranței publice precum și în domenii noi cu impact asupra infracționalității (IT, terorism, etc) reprezintă resurse importante pentru MAI.

M2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul

ordinii și siguranței publice

Măsura acoperă atribuțiile ISOP de a îmbunătăți constant programul de formare profesională în

corelare cu nevoile de formare identificate de către management, dar și în funcție de tendințele

internaționale din domeniu (un exemplu bun în acest sens este curricula diversificată și dinamică

a CEPOL). Măsura se cuantifică prin numărul de cursuri noi introduse în curriculă și numărul de

beneficiari de la nivelul MAI.

Măsuri care vizează asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

- M1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Măsura are în vedere activitatea DGRIP care monitorizează, îndrumă metodologic și efectuează controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, subprefecților și a personalului din cadrul instituțiilor prefectului. Se vor cuantifica instrumentele de sprijin dezvoltate și implementate de DGRIP în beneficiul activității instituțiilor prefectului.

Măsuri care vizează creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

47

M1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de

cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

Prin intermediul acestei măsuri se va urmări îmbunătățirea calității colaborării externe la nivel de structuri ale ministerului, precum și o mai bună reprezentare a României în domeniul afacerilor europene. Măsura vizează o mai bună coordonare a structurilor în domeniul relațiilor europene și internaționale, susținerea pe plan european și internațional a unor opinii solid argumentate, emiterea unor contribuții active și valoroase în domeniul afacerilor interne, în linie cu valorile europene și democratice.

M2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internațional în scopul realizării schimbului de

date și informații cu privire la procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice

naționale/europene

Măsura acoperă activitatea CCPIC, care îndeplineşte funcţia de punct naţional de contact în

domeniul protecţiei infrastructurilor critice în relaţia cu Comisia Europeană, statele membre ale

UE, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale și se cuantifică prin

numărul de participări și numărul de activtăți de îndrumare a ofițerilor de legătură.

M3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale

Măsura acoperă activitatea Clubului Sportiv Dinamo de a asigura participarea sportivilor din

cadrul secțiilor sportive, precum și a antrenorilor și a celorlați membri ai colectivelor tehnice la

competițiile interne și intenaționale stabilite de Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Federațiile

sportive de specialitate.

Măsuri care vizează participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

M1. Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES

MAI va pregăti prioritățile din sectorul afacerilor interne în contextul anului 2019 și președinției românești a Consiliului UE. Efortul are rolul de a permite României să identifice și să pregătească prioritățile atât din perspectiva dificultăților cu care Europa se confruntă dar și din perspectiva agendei interne de priorități care este necesar să fie introdusă în agenda europeană de politici (Schengen etc.)

6. Finanţarea programului

Programul 3.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2018 este de 5.296.437 mii lei, în creștere față de alocarea pentru 2017, de 3.766.608 mii lei.


Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP).


- Consolidarea capacităţii de formulare, monitorizare şi evaluare de politici publice prin atragerea de competenţe specifice;

48

- Consolidarea și optimizarea capacității de coordonare și monitorizare a modului de îndeplinire a misiunilor specifice domeniului de competență;

- Reducerea deficitului de personal;

- Alocarea unor limite bugetare corespunzătoare rolului și importanței ministerului;

- Optimizarea circuitelor instituționale, debirocratizarea fluxurilor de informații.

49

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de planificare financiară. În consecință, și planul strategic instituțional pentru domeniul afacerilor interne 2018-2021 trebuie să sprijine planificarea bugetară pentru fiecare dintre anii următori. Este important de reținut faptul că, deși bugetul conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente numai pentru un an.

Responsabilitatea: Implementarea Planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MAI și cu ajutorul unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor servi ca bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2 și 3, care prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare generală a planificării financiare pentru perioada 2018-2021.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat pe baza arhitecturii Planului Strategic Instituțional. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementarea la toate nivelurile de execuție și management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.

Raportare: Diferite categorii de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:

- indicatorii de ieșire/realizare imediată vor fi măsurați trimestrial, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută în figura de mai jos:

50

Figură 7. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2018-2021

Este important să se informeze publicul larg asupra stadiului în care se află domeniul afacerilor interne și progresul care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de impact și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca viitoarele să fie elaborate și prezentate publicului de către MAI.

Actualizarea: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MAI, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta în trei activități:

- compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor

stabilite în planurile strategice și operaționale; - reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative

ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare; - adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin faptul că durata sa este de trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat va răspunde solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ

TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE


PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A

REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

51

V. Bugetul multianual al programelor, alocările anuale și sursele de finanțare

Resurse financiare

Planul Strategic Instituțional al MAI este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind cinci programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor actori instituționali/structuri ale MAI. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de către un ordonator principal de credite către 7 ordonatori secundari de credite care au în subordine, în total 198 de ordonatori terțiari de credite, respectiv către 62 ordonatori terțiari de credite aflați în finanțarea directă a ordonatorului bugetar.

Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale MAI au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2018-2020 (SFB)12. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei.

Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 63.586.752 mii lei. Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi din finanțare se direcționează prin OS 1 „Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului”, unde sunt incluse programele bugetare “Ordine și siguranță publică și Siguranța frontierei de stat, migrație , azil și integrare”. OS 2 „Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență”, care planifică intervențiile privind protecția civilă și eforturile pentru asigurarea intervenției și prevenției la situații de urgență, asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat, precum și răspunsul la accidente colective, dezastre, calamități, are o pondere de 13-15% din bugetul PSI. Restul se alocă prin OS 3 „Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI” pentru servicii adresate cetățenilor și persoanelor juridice, pentru activități de asigurare a funcționării eficiente a ministerului și de dezvoltare a capacității instituționale.

Figură 8. Buget alocat pe obiective strategice 2018-2021

12http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Afacerilor_Interne.pdf

6,949,378 7,327,736 7,675,2798,074,548

2,278,7393,204,503

2,710,304 2,401,425

5,627,873 5,784,096 5,815,782 5,737,089

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

1 2 3 4

Buget alocat pe obiective strategice2018-2021

- mii lei -

OS1

OS2

OS3

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Afacerilor_Interne.pdf

52

Anexa 1: Obiective și Programe bugetare 2018-2021 (mii LEI)

Alocări anuale pe obiective strategice

TOTAL, mii lei Buget de Stat, mii lei

TOTAL 2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

TOTAL, mii lei

63.586.752

14.855.990

16.316.335

16.201.365

16.213.062

14.855.990

16.316.335

16.201.365

16.213.062

OS 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

30.026.941 6.949.378 7.327.736 7.675.279 8.074.548 6.949.378 7.327.736 7.675.279 8.074.548

OS 2 Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

10.594.971 2.278.739 3.204.503 2.710.304 2.401.425 2.278.739 3.204.503 2.710.304 2.401.425

OS 3 Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI

22.964.840 5.627.873 5.784.096 5.815.782 5.737.089 5.627.873 5.784.096 5.815.782 5.737.089

53

Alocări anuale pe programe, mii lei

TOTAL,

mii lei 2018 2019 2020 2021

OS 1

Program 1.1 Ordine și siguranță publică 25.194.967 5.776.971 6.149.272 6.463.814 6.804.910

Program 1.2 Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare

4.831.974 1.172.407 1.178.464 1.211.465 1.269.638

TOTAL OS 1 30.026.941 6.949.378 7.327.736 7.675.279 8.074.548

OS 2 Program 2.1 Protecție civilă și sprijin acordat comunității

10.594.971 2.278.739 3.204.503 2.710.304 2.401.425

TOTAL OS 2 10.594.971 2.278.739 3.204.503 2.710.304 2.401.425

OS 3

Program 3.1 Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

1.553.145 331.436 382.551 407.145 432.013

Program 3.2 Capacitate administrativă și sprijin operațional

21.411.695 5.296.437 5.401.545 5.408.637 5.305.076

TOTAL OS 3 22.964.840 5.627.873 5.784.096 5.815.782 5.737.089

54

Anexa 2: Plan Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Unitate de

măsură Val. de

ref.(2017) Țintă 2019 Țintă 2021

Obiectiv strategic nr. 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Indicator de impact nr. 1.1: Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ce privește securitatea indivizilor

% 12% (date din 2015)13

8% 6%

Indicator de impact nr. 1.2. Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori Nr. 1.51014 1.600 1.467

Indicator de impact nr. 1.3. Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (ponderea populației cu foarte multă încredere în Pompieri și Poliție)15

%

Pompieri 82%

Poliția 55%16

Pompieri 83%

Poliția 51%

Pompieri 85%

Poliția 52%

Program 1.1: Ordine și siguranță publică17

Rezultat 1.1.1.: Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 114.208 110.000 105.000

Indicator de rezultat: Procentul de identificare al autorilor în dosarele ce privesc faptele de omor

% 98% 98% 98%

13Studiu IRES, aprilie 2015; 14Sursa: Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română în anul 2017; 15Cu condiția semnării unui acord de colaborare cu un institut de sondaje, menținerea metodologiei de cercetare de la an la an și consecvența în urmărirea indicatorilor; 16Date sondaj CURS ”Sondaj Omnibus”, mai 2018, https://curs.ro/wp-content/uploads/2018/05/Omnibus-CURS-mai-2018-1.pdf; 17Poliția Română, Jandarmeria Română, Direcția Generală de Protecție Internă, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională Antidrog.

55

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 139.688 125.000 115.000

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 1.414 1.000 950

Rezultat. 1.1.2: Destructurarea grupărilor infracționale organizate

Indicator de rezultat : Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane destructurate

Nr. 53 46 46

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de droguri destructurate

Nr. 52 70 70

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice destructurate

Nr.

17 28 28

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor destructurate

Nr. 17 81 81

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane

Nr. 557 550 550

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri Nr. 1.818 1.592 1.592

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia criminalității informatice

Nr. 494 496 496

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. 850 1.051 1.051

56

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Număr de dosare pe linia traficului de persoane soluționate Nr. 808 489 489

Indicator de rezultat: Număr de dosare pe linia traficului de droguri soluționate Nr. 4.999 3.618 3.618

Indicator de rezultat: Număr de dosare pe linia criminalității informatice soluționate Nr. 2.077 1.824 1.824

Indicator de rezultat:Număr de dosare pe linia finanțării terorismului și spălării banilor soluționate

Nr. 974 820 820

Rezultat. 1.1.3: Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

Indicator de rezultat: Rata de victimizare prin trafic de persoane la 100.000 de locuitori rezidenți ai României

% 4,2% 4,1% 4,1%

Rezultat. 1.1.4: Reducerea cererii și ofertei de droguri

Indicator de rezultat: Ponderea beneficiarilor de programe și servicii de asistență destinate consumatorilor de droguri care înregistrează o evoluție pozitivă în termen de 1 an de la admisie

% 1% 5% 5%

Rezultat. 1.1.5: Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

Nr. 16.489 16.489 16.489

- evaziunea fiscală Nr. 2.568 2.568 2.568

- contrabanda Nr. 1.075 800 600

- drepturile de proprietate intelectuală Nr. 1.333 1.333 1.333

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

Nr. 9.162 9.162 9.162

- evaziunea fiscală Nr. 2.225 2.225 2.225

57

Unitate de

măsură Val. de


- contrabanda Nr. 1.005 700 600

- drepturile de proprietate intelectuală Nr. 454 454 454

Rezultat. 1.1.6.: Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

Indicator de rezultat: Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori Nr. 99,2

La momentul elaborării


asumată o țintă în

acest sens.

La momentul elaborării


asumată o țintă în

acest sens.

Rezultat. 1.1.7: Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

Indicator de rezultat:Număr de dosare penale la regimul protejării patrimoniului cultural soluționate

Nr. 480 480 480

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

Nr. 5.559 5.559 5.559

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

Nr. 2.146 2.146 2.146

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice Nr. 3.267 3.267 3.267

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. 952 952 952

Rezultat. 1.1.8.: Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

58

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat:Număr de misiuni și activități internaționale la care participă polițiști Nr. 960 960 960

Rezultat 1.1.9. Asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului IGPR

Indicator de rezultat: Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj –Napoca, raportat la numărul celor încadrați

% 2,89% 2,89% 2,89%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

% 4,58% 4,65% 4,65%

Rezultat 1.1.10. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112

Indicator de rezultat: Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112 % 80,7%

81,64%

81,64%

Rezultat 1.1.11. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Nr. 10

10

9

Rezultat 1.1.12. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

Indicator de rezultat: Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale)

Nr. 141.174 141.174

141.174

Rezultat 1.1.13. Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

59

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Număr de acțiuni/rezerve din cadrul structurilor de acțiuni speciale și antiteroriste din cadrul Jandarmeriei Române

Nr.

2.245 2.000 2.000

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Număr de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale Nr. 153 300 300

Indicator de rezultat: Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziție în cadrul structurilor/organismelor internaționale

% 100% 100% 100%

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare profesională inițială și continuă a personalului IGJR

Indicator de rezultat: Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore Alexandru Ghica, Drăgășani și ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni, raportat la numărul celor încadrați

% 2,04% 2,04% 2,04%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din instituțiile de pregătire și perfecționare proprii ale IGJR raportat la numărul total de jandarmi

% 14,61% 23% 23%

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

Indicator de rezultat: Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

% 97% 97% 97%

Program 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare18

Rezultat 1.2.1.: Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei soluționate

Nr. 882 882 882

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale privind traficul de migranți soluționate Nr. 88 88 88

18IGPF, IGI;

60

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei

Nr. 705 705 705

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți Nr. 108 108 108

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară Nr. 5.562 5.562 5.562

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară Nr. 5.849 5.849 5.849

Rezultat 1.2.2.: Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

Indicator de rezultat: Număr de poliţişti de frontieră participanţi la misiuni și activităţi internaţionale

Nr. 998 1.022 1.022

Rezultat 1.2.3: Asigurarea resursei umane specializate -formare profesională inițială și continuă a personalului IGPF

Indicator de rezultat: Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu” Oradea raportat la numărul celor încadrați

%. 1,77% 1,77% 1,77%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPF raportat la numărul total de polițiști de frontieră

% 10,9% 10,9% 10,9%

Rezultat. 1.2.4: Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

Indicator de rezultat: Număr de resortisanți state terțe depistați în situații ilegale Nr. 502 435 435

Rezultat 1.2.5.: Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

Indicator de rezultat: Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

Nr. 1.533 600 600

Rezultat 1.2.6:Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

Indicator de rezultat: Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză Zile 15 15 15

61

Unitate de

măsură Val.de

ref.(2017) Țintă 2019

Țintă 2021

Obiectiv strategic nr. 2. Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore

Indicator de impact nr. 1.1: Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență %

Pompieri 83%19

83% 85%

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității20

Rezultat 2.1.1.: Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

Indicator de rezultat: Timpul mediu de răspuns Min. 14’05” 13’40” 13’25”

Indicator de rezultat: Ponderea orașelor integrate în sistemul centralizat de alarmare

publică la nivel național % 7,2% 25% 80%

Rezultat 2.1.2: Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Indicator de rezultat: Ponderea subofițerilor și maiștrilor militari absolvenți ai Școlii de

Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești, raportat la numărul

celor încadrați

% 0,5% 2,4% 2,4%

Indicator de rezultat: Ponderea personalului propriu și a celui cu atribuții în situații de

urgență din administrația publică care a urmat cursuri de pregătire % 78,92% 78,92% 78,92%

19Date sondaj CURS ”Încrederea românilor în instituții”, ianuarie 2018; 20DSU prin IGSU;ANRSPS;

62

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2017 Țintă 2019 Țintă 2021

Obiectiv strategic nr. 3. Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Indicator de impact 3.1 Satisfacția beneficiarilor legată de absolvenții școlilor MAI (creare indice de percepție și măsurare periodică)

% -

55% dintre angajatori

sunt mulțumiți și foarte

mulțumiți

70% dintre angajatori

sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți

Indicator de impact 3.2. Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări

procentuale față de anul anterior) % +5,5%21 + 10%

Program 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice22

Rezultat 3.1.1. Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de

identitate Zile 24 24 24

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă

Zile 20 20 20

Rezultat 3.1.2. Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

Indicator de rezultat: Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.1.3. Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

21Comparație între alocarea bugetară din 2017 și cea din 2016; 22 DEPABD, DGP, DRPCÎV, Arhivele Naționale;

63

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a permisului de conducere Ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare Ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare

Ore 3 3 3

Indicator de rezultat: Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.î.v. Minute 10 10 10

Rezultat 3.1.4. Gestionarea activității Arhivelor Naționale

Indicator de rezultat: Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare,

nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite % 94,92% 94,92% 94,92%

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional23

Rezultat 3.2.1. Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a documentelor de politici publice/acte normative

Indicator de rezultat: Ponderea documentelor de politici publice /actelor normative și care respectă procedurile de elaborare

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.2: Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

Indicator de rezultat: Gradul de implementare a recomandărilor formulate în urma

misiunilor de control și audit public intern % 100% 100% 100%

23 Direcția Generală Management Operațional, Corpul de Control al Ministrului, Direcția Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Juridică, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Generală Anticorupție, Direcția Generală Management Urgențe Medicale, Centrul de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, Direcția Medicală, Direcția Secretariat General, Direcția Informare și Relații Publice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv ”Dinamo” București, Centrul de Psihosociologie al MAI, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Inspectoratul General de Aviație al MAI.

64

Unitate de

măsură Val. de


Rezultat 3.2.3: Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

Indicator de rezultat: Număr de documente elaborate pentru gestionarea situațiilor

speciale și de criză Nr. 14 14 14

Rezultat 3.2.4. Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

Indicator de rezultat: Gradul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate % 99,88% 99,88% 99,88%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu autovehicule % 55,2% 61,4% 64,2%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu armament-pistoale % 74,1% 75% 76,4%

Indicator de rezultat: Procentul deficit resurse umane % 16,07% 14,80% 14,80%

Rezultat 3.2.5. Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

Indicator de rezultat: Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții

meteo favorabile zborului) % 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

Indicator de rezultat: Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse24

% 67% 67% 67%

Rezultat 3.2.7. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

Indicator de rezultat: Nr. de angajați MAI suspecți de săvârșire de fapte de corupție Nr. 261 240 240

Rezultat 3.2.8. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

24Pentru perioada 2017-2020 sunt stabilite cumulat cu valoarea de referință 2016.

65

Unitate de

măsură Val. de


Indicator de rezultat: Ponderea referirilor/știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

%

19,6% -

pozitive

73% - neutre

19,6% -

pozitive

73% - neutre

19,6% -

pozitive

73% - neutre

Rezultat 3.2.9. Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție și Institutului de Studii de Ordine Publică

Indicator de rezultat: Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de

ARACIS Academiei de Poliție

Calificativ ”grad de încredere

ridicat”


ridicat”


ridicat”


ridicat”

Indicator de rezultat: Gradul de satisfacție al participanților la cursurile de formare

profesională – ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent % 90% 92% 92%

Rezultat 3.2.10. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

Indicator de rezultat: Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile de

coordonare unitară întreprinse de DGRIP, conform analizei centralizate din județe % 92% 92% 92%

Rezultat 3.2.11. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

Indicator de rezultat: Gradul de paticipare la grupuri de lucru la nivelul Consiliului % 80% 95% 80%

Indicator de rezultat: Număr de reprezentanți MAI în misiuni internaționale Nr. 143 150 150

Rezultat 3.2.12. Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

Indicator de rezultat: Gradul de implementare a măsurilor din Planul de acțiune pentru pregătirea deținerii de către România a PRES

% 0% 90% -

66

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de output(tabel rezumativ)

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Valoare realizată

2017

Țintă intermediară

2018


2019


2020 Țintă 2021

Program 1.1. Ordine și siguranță publică

Rezultat 1.1.1: Prevenirea și combaterea infracțiunilor comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

1.1.1.1 Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Nr. de acțiuni desfășurate în cadrul campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra persoanei

Nr. 11.398 8.000 8.000 8.000 8.000

Nr. de infracțiuni contra persoanei sesizate

Nr. 168.935 –

IGPR 168.500–

IGPR 168.500-IGPR

167.000- IGPR

166.500-IGPR

Nr. 684 - IGJR 680 - IGJR 650 - IGJR 600 - IGJR 550 - IGJR

Nr. de infracțiuni de mare violență sesizate

Nr. 531 525 520 515 510

Nr. infracțiuni de violență în familie sesizate

Nr. 36.245 35.745 35.245 34.745 34.245

1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. de activități desfășurate în cadrul campaniilor de prevenire a infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. 7.921 6.000 6.000 6.000 6.000

Nr. de infracțiuni contra patrimoniului sesizate

Nr. 239.729 –

IGPR 238.500 –

IGPR 237.000 -

IGPR 235.500 -

IGPR 234.000-

IGPR

Nr. 1.566 -

IGJR 1.500 - IGJR 1.450 - IGJR 1.400 - IGJR

1.350 - IGJR

67



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

1.1.1.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

Nr. de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase iniţiate la nivel central

Nr. 19 19 19 19 19

Nr. de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase sesizate

Nr.

5.991-IGPR 5.100- IGPR 4.900- IGPR 4800- IGPR 4700- IGPR

125- IGPF 125- IGPF 125- IGPF 125- IGPF 125- IGPF

384 -IGJR 350 -IGJR 320-IGJR 320-IGJR 310-IGJR

Nr. de arme și muniții indisponibilizate în vederea confiscării

Buc.

6.645 buc. arme de

foc și

116.192 buc.

muniții-

IGPR

6.245 buc. arme de foc și 100.000

buc. muniții-

IGPR

5.845 buc. arme de foc și 97.000 buc. muniții-

IGPR

5.445 buc. arme de foc

și 95.000 buc. muniții

–

IGPR

5.045 buc. arme de

foc și 93.000 buc.

muniții –

IGPR

99 buc. arme arme

de foc și

6.087 buc.muniții

-

IGPF

100 buc. arme de

foc și

5.000 buc. muniții

-IGPF

100 buc. arme de foc

și

5.000 buc. muniții -

IGPF

100 buc. arme de foc

și

5.000 buc. muniții-

IGPF

100 buc. arme de

foc și

5.000 buc. muniții-

IGPF

Cantitatea de materiale nucleare, materii explozive și substanțe periculoase reținute

Kg/buc

911.003, 95 kg. și

12.049 buc. capse,

302.926 kg. și 1.893 buc.

capse,

295.353 kg. și 1.846 buc.

capse,

287.969 și 1.800 buc.

capse,

287.000

kg. și 1.750 buc. capse,

68



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

grenade, proiectile-

IGPR

grenade, proiectile -

IGPR


IGPR


IGPR


IGPR

Kg/buc 684 kg -

IGPF 684 kg-IGPF 684 kg-IGPF 684 kg-IGPF

684 kg-IGPF

Rezultat 1.1.2. Destructurarea grupărilor infracționale organizate

1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

Nr. de acțiuni operative desfășurate Nr. 155 196 196 196 196

Nr. de percheziții efectuate Nr. 584 617 617 617 617

Nr.de dosare penale privind traficul de persoane instrumentate

Nr. 1.674 1.645 1.645 1.645 1.645

1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Nr.de acțiuni operative desfășurate Nr. 942 731 731 731 731

Nr. de percheziții efectuate Nr. 2.098 1.690 1.690 1.690 1.690

Nr. de dosare penale privind traficul de droguri instrumentate

Nr. 9.534 6.209 6.209 6.209 6.209

Cantitatea de droguri reținute kg 297 300 300 300 300

1.1.2.3. Combaterea criminalității informatice


Nr. de percheziții efectuate Nr. 706 722 722 722 722

Nr. de dosare penale pe linia criminalității informatice instrumentate

Nr. 4.426 4.330 4.330 4.330 4.330

1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor


Nr. de percheziții efectuate Nr. 1.065 1.000 1.000 1.000 1.000

69



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de dosare penale pe linia combaterii finanțării terorismului și spălării banilor instrumentate

Nr. 2.423 1.943 1.943 1.943 1.943

Rezultat 1.1.3. Creșterea capacității de autoprotecție a populației împotriva victimizării și revictimizării prin trafic de persoane

1.1.3.1. Prevenirea traficului de persoane

Nr. de campanii de prevenire a traficului de persoane desfășurate

Nr. 66 85 90 95

95

Nr. de beneficiari direcți ai campaniilor de prevenire a traficului de persoane

Nr. 250.500 255.000 260.000 265.000

270.000

1.1.3.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au beneficiat de asistenţă în vederea recuperării şi reintegrării sociale

%

46% 46% 47% 47%

48%

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au fost coordonate în procesul penal

%

63% 63% 63% 64% 65%

Rezultat 1.1.4. Reducerea cererii și ofertei de droguri (ANA)

1.1.4.1. Prevenirea consumului de droguri

Nr. de proiecte naționale pentru prevenirea consumului de droguri derulate

Nr. 5 3 3 3 3

Nr. de campanii naționale pentru prevenirea consumului de droguri desfășurate

Nr. 1 1 1 1 1

Nr. de beneficiari ai campaniilor și proiectelor pentru prevenirea consumului de droguri

Nr. 151.108 152.000 152.000 152.000 152.000

70



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de rapoarte, studii și analize întocmite

Nr. 3 3 3 3 3

1.1.4.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Nr. de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri

Nr. 47 47 47 47 47

Nr. de persoane admise în programele și serviciile de asistență

Nr. 2.920 3.000 3.100 3.200

3.300

Rezultat 1.1.5. Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

1.1.5.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale desfășurate la nivel local

Nr. 2.121 3.000 3.000 3.000 3.000

Nr. de infracțiuni de evaziune fiscală sesizate

Nr. 5.546 5.000 5.000 5.000 5.000

1.1.5.2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei desfășurate

Nr. 741 800 800 800 800

Nr. de infracțiuni de contrabandă sesizate

Nr. 3.669-IGPR 2.900-IGPR 2.800-IGPR 2.700-IGPR 2.600-IGPR

Nr. 554 - IGJR 550 - IGJR 500- IGJR 450 - IGJR 400-IGJR

Nr. 1.211 -IGPF 1.200-IGPF 1.200-IGPF 1.200-IGPF 1.200-IGPF

1.1.5.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală desfășurate

Nr. 496 500 500 500 500

71



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de infracțiuni în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală sesizate

Nr. 1.097 1.000 1.000 1.000 1.000

Rezultat 1.1.6. Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

1.1.6.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere inițiate la nivel central

Nr. 120 130 130 130 130

1.1.6.2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate desfășurate

Nr.

640 760 880 1.000 1.120

Nr. de infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate sesizate

Nr.

375 283 281 280 279

1.1.6.3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval desfășurate

Nr.

75 103 103 103 103

Nr. de infracțiuni la regimul transportului naval sesizate

Nr.

18 17 16 15 14

Rezultat 1.1.7. Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale (IGPR, IGJR)

1.1.7.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Nr. de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național inițiate la nivel central

Nr. 2 4 4 4 4

Nr. de infracțiuni la regimul patrimoniului cultural național sesizate

Nr. 570 560 550 540 530

72



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

1.1.7.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice desfășurate

Nr.

19.569 - IGPR

22.500 - IGPR

22.500 - IGPR 22.500-

IGPR 22.500-

IGPR

4.141 -


4.500 - IGJR

Nr. de infracțiuni silvice sesizate

Nr.

8.461 –IGPR

8.000 – IGPR 7.500- IGPR 7.000 – IGPR

6.500 – IGPR

Nr. 251 – IGJR 230 – IGJR 225 – IGJR 220 – IGJR 210 – IGJR

Nr. 5 -IGPF 5 -IGPF 5-IGPF 5 -IGPF 5-IGPF

Volumul masei lemnoase confiscate

m3 69.530 –

IGPR 69.000 –

IGPR 68.500 - IGPR

68.000 -IGPR

67.500 -IGPR

m3 2.447 -


2.250 - IGJR

m3 20.444 -

IGPF 800 -IGPF 800 -IGPF 800 -IGPF

800 -IGPF

Nr. de sesizări transport material lemnos verificate

Nr. 2.515 2.400 2.300 2.200

2.100

Nr. de dosare penale privind infracțiuni silvice instrumentate

Nr.

16.689 -IGPR

16.400 - IGPR

16.200 -IGPR 16.000 -

IGPR 15.800 -

IGPR

8 -IGPF 10 -IGPF 10- IGPF 10-IGPF 10-IGPF

1.1.7.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și contravențiilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura desfășurate

Nr.

3.645-IGPR 3.900 -IGPR 3.900 -IGPR 3.900 -IGPR 3.900 -IGPR

811-IGPF 950-IGPF 950- IGPF 950-IGPF

950-IGPF

73



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de infracțiuni sesizate Nr.

1.274 - IGPR

1.260 - IGPR 1.250 - IGPR 1.240 -IGPR 1.230 -IGPR

493-IGJR 490-IGJR 480 -IGJR 450 -IGJR 400 -IGJR

Cantitatea de pește confiscată

kg 22.672 –

IGPR 22.000 –

IGPR 21.500 -IGPR

21.000 -IGPR

20.500-IGPR

kg 9.772-IGPF 9.500-IGPF 9.500-IGPF 9.500-IGPF 9.500-IGPF

Nr. de dosare penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura instrumentate

Nr. 2.466 -IGPR 2.350 -IGPR 2.300 -IGPR 2.250 -IGPR 2.200-IGPR

Nr. 784 -IGPF 750 -IGPF 750 -IGPF 750 -IGPF 750-IGPF

Rezultat 1.1.8. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice

1.1.8.1. Participarea reprezentanților IGPR la misiuni și activități internaționale

Nr. de polițiști participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 63 65 65 65 65

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 9 10 10 10 10

Nr. de polițiști experți naționali detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 10 12 14 16 18

Nr. de polițiști participanți la misiuni de suport operativ

Nr. 135 140 140 140 140

Rezultat 1.1.9. Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR

1.1.9.1.Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a polițiștilor în cadrul Școlii de Agenți de

Nr. serii de elevi pregătiți Nr. 2 2 2 2 2

Nr. de absolvenți (agenți de poliție) Nr. 1.40825 800 800 800 800

25În anul 2017 a absolvit atât seria 2015-2017 (600 elevi), cât și seria 2016-2018 (808 elevi);

74



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

1.1.9.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea Sibiu”

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 48 48 48 48 48

Nr. de absolvenți programe formative

Nr. 2.307 2.307 2.307 2.307 2.307

Rezultat 1.1.10. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112

1.1.10.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAI

Nr.de intervenții sub 10 minute Nr 600.445 601.000 601.000 601.000 601.000

Nr. de intervenții peste 10 minute Nr 144.026 140.000 130.000 120.000 110.000

Rezultat 1.1.11. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

1.1.11.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Nr. de obiective asigurate cu pază Nr. 1.148 1.148 1.148 1.148 1.148

Nr. de obiective monitorizate prin sisteme de alarmă aflate în responsabilitatea Jandarmeriei

Nr. 9 9 9 9 9

Nr. de contravenții constatate Nr. 7.451 7.400 7.400 7.400 7.400

Nr. de transporturi pentru care s-a asigurat paza (speciale plus bunuri și valori)

Nr. 42.668 42.668 42.668 42.668 42.668

Rezultat 1.1.12. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal (IGPR, IGJR)

1.1.12.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

Media zilnică a patrulelor prezente în segmentul stradal

Nr.

4.427 –IGPR

5.000-IGPR 5.000-IGPR 5.000-IGPR 5.000-IGPR

1.221-IGJR 1.300-IGJR 1.300-IGJR 1.400-IGJR 1.400-IGJR

75



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Media zilnică a efectivelor din cadrul patrulelor prezente în segmentul stradal

Nr.

9.043 –IGPR

9.100-IGPR 9. 100-IGPR 9.100-IGPR 9.100-IGPR

2.410-IGJR 2.500-IGJR 2.500-IGJR 2.600-IGJR 2.600-IGJR

Nr. de misiuni de asigurare a ordinii publice

Nr.

48.858 – IGPR

48.048-IGPR

47.087-IGPR

46.145-

IGPR

31.569 –

IGJR 30.000-IGJR 30.000-IGJR 30.000-IGJR

30.000-

IGJR

Rezultat 1.1.13. Contribuția la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

1.1.13.1. Prevenirea și combaterea terorismului

Nr. de jexerciții de intervenție executate la obiectivele și transporturile din responsabilitate

Nr. 912 753 753 753 753

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR

1.1.14.1. Participarea reprezentanților IGJR la misiuni și activități internaționale

Nr. de jandarmi participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 26 10026 250 250 250


Nr. 13 15 15 15

15

Nr. de jandarmi detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 1 3 5 5 5

Nr. de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale, altele decât misiunile/operațiunile de menținere a păcii

Nr. 126 200 200 200 200

26Au fost luate în calcul și cadrele Jandarmeriei Române dislocate în misiune permanentă la Centrul de Excelență NATO pentru Operații de Stabilitate și la Comandamentul Permanent al Forței de Jandarmerie Europene;

76



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR

1.1.15.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore Alexandru Ghica, Drăgășani și a Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Nr. de serii de elevi pregătiți Nr. 2 2 2 2 2

Nr. de absolvenți (subofițeri de jandarmi)

Nr. 542 600 600 600 600

1.1.15.2. Desfășurarea formării continue a jandarmilor în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri


Nr. 132 132 132 132 132

Nr. de absolvenți cursuri/programe formative

Nr. 3.997 3.997 3.997 3.997 3.997

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice

1.1.15.1 Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Nr.de produse informaționale diseminate beneficiarilor

Nr. 317 350 350 350 350

Program 1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație, azil și integrare

Rezultat 1.2.1. Gestionarea procesului de trecere a frontierei de stat

1.2.1.1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Valorile traficului de călători și mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei

Nr. persoane/

autovehicule

59.714.985

persoane

16.150.615

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

77



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de persoane depistate în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat

Nr. 5.846 5.500 5.500 5.500 5.500

Nr. de contravenții sesizate Nr. 8.155 8.000 8.000 8.000 8.000

1.2.1.2. Combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Nr. de infracțiuni privind trecerea frauduloasă a frontierei sesizate

Nr. 74 80 80 80 80

Nr. de infracțiuni privind trecerea frauduloasă a frontierei constatate

Nr. 2.852 2.852 2.852 2.852 2.852

Nr. de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei instrumentate

Nr. 882 882 882 882 882

1.2.1.3. Combaterea traficului de migranți

Nr. de infracțiuni privind traficul de migranți sesizate

Nr. 184 184 184 184 184

Nr. de dosare penale privind traficul de migranți instrumentate

Nr. 88 88 88 88 88

Rezultat 1.2.2. Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

1.2.2.1. Participarea reprezentanților IGPF la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida FRONTEX)

Nr. de polițiști de frontieră participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 10 10 10 10 10


Nr. 6 6 6 6 6

Nr. de polițiști de frontieră detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 6 6 6 6 6

1.2.2.2. Participarea reprezentanților IGPF la operațiuni comune sub egida FRONTEX

Nr. de operațiuni desfășurate sub egida FRONTEX

Nr. 12 12 12 12 12

78



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de polițiști de frontieră participanți la activităţi sub egida FRONTEX

Nr. 370 370 370 370 370

1.2.2.3. Participarea reprezentanților IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Nr. de misiuni de zbor desfășurate în cadrul FRONTEX

Nr.

1 misiune a

206 ore de zbor

2 misiuni a câte 200 ore

de zbor


de zbor


de zbor

2 misiuni a câte 200 ore de zbor

Nr. de cadre militare participante la acțiunile din cadrul FRONTEX

Nr. 33 de cadre

militare 33 de cadre




militare

Rezultat 1.2.3. Asigurarea resursei umane specializate -formare inițială și continuă a personalului IGPF

1.2.3.1 Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă a agenților de poliție de frontieră la Școala de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu” Oradea


Nr. de absolvenți (agenți de poliție de frontieră)

Nr. 181 120 120 120 120

1.2.3.2. Desfășurarea formării continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea


Nr. 107 107 107 107 107


Nr. 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200

Rezultat 1.2.4. Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

1.2.4.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțe

Nr. de acțiuni/controale/verificări pentru combaterea șederii ilegale/muncii nedeclarate desfășurate

Nr. 8.507 8.507 8.507 8.507 8.507

79



măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de resortisanți state terțe depistați cu ședere ilegală

Nr. 3.580 3.00 3.000 3.000 3.000

Nr. de resortisanți state terțe depistați fără forme de muncă legale

Nr. 515 450 450 450 450

Nr. decizii de returnare emise Nr. 1.568 1.568 1.568 1.568 1.568

Rezultat 1.2.5. Implementarea politicilor în domeniul protecției internaționale și integrării străinilor

1.2.5.1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internațională

Nr. de cereri de azil înregistrate Nr. 4.820 4.820 4.820 4.820 4.820

Nr. de solicitanți de azil care beneficiază de asistență27

Nr. 3.643 3.643 3.643 3.643 3.643

Rezultat 1.2.6. Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

1.2.6.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe în România

Nr. de cereri de viză primite spre avizare

Nr. 16.103 16.103 16.103 16.103 16.103

Nr. de avize acordate Nr. 11.535 11.535 11.535 11.535 11.535

Nr. de cereri pentru acordarea/prelungirea dreptului de ședere înregistrate

Nr. 26.922 26.922 26.922 26.922 26.922

27Străini cazați în centrele regionale pentru solicitanții de azil;

80

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de gestionare a evenimentelor majore


(output)

Unitatea de

măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității

Rezultat 2.1.1. Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor

2.1.1.1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

Nr. de acțiuni de informare derulate în cadrul campaniilor de prevenire a situațiilor de urgență (diseminări mass-media și on-line)

Nr. 22.116 21.000 21.000 21.000 21.000

Nr. de intervenții efectuate Nr. 421.015 420.000 420.000 420.000 420.000

Nr. de persoane salvate în situații de urgență

Nr. 9.897 9.897 9.897 9.897 9.897

Nr. de exerciții de cooperare cu celelalte structuri SAOPSN derulate

Nr. 218 220 222 224 226

Nr. de puncte de lucru pentru asigurarea intervenției în situații de urgență înființate

Nr. 11 1028 10 10 10

Nr. de mijloace tehnice pentru toate tipurile de risc achiziționate

Nr. 185 323 340 350 360

28În OMAI nr. 70/2017 este prevăzută înființarea anuală a 10 puncte de lucru, în vederea reducerii timpului de răspuns;

81


(output)

Unitatea de

măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de structuri nou create29 Nr. 0 4

- - -

Nr. de acte normative elaborate/modificate/completate30

Nr. 0 - 2 - -

2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

Nr. de ambulanțe achiziționate pentru SAJ și SMURD31

Nr. 0 (SMURD) 500 (SAJ)

110 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

Nr. de Unități Primiri Urgențe extinse și modernizate32

Nr. 0 0 3 - -

Nr. de centre de recepție date conectate la sistemul de telemedicină33

Nr. 0 0 30 - -

Nr. de acte normative referitoare la asistența medicală de urgență revizuite și actualizate

Nr. 0 3 3 2 2

29 Structură de specialitate în domeniul managementului calității și performanței; Structură de specialitate în vederea creșterii capacității de coordonare a structurilor aflate în coordonarea DSU; Structură de specialitate în vederea eficientizării activității de coordonare și monitorizare integrată a situațiilor de urgență: Structură de specialitate în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor externe nerambursele; 30 Proiect de Hotărâre de Guvern de aprobare a Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență din România; Proiect de act normativ pentru modificarea HG nr.94/2016 în vederea eficientizării activității CNSSU; 31Idem 32 în funcție de derularea programelor de finanțare între Ministerul Sănătății și Banca Mondială; 33Idem;

82


(output)

Unitatea de

măsură

Valoare realizată

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat

Nr. de exerciții de mobilizare organizate34

Nr. 8 8 8 8 8

Grad de constituire a stocurilor de produse rezervă de stat și mobilizare la finalul anului

% 60 65 70 75 80

Rezultat 2.1.2. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului propriu și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

2.1.2.1. Desfășurarea formării profesionale inițială și continuă în cadrul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești


Nr.de absolvenți (subofițeri și maiștri militari)

Nr. 346 600 600 600 600

2.1.2.2. Desfășurarea formării continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și a centrelor de pregătire/antrenament


Nr. 121 125 125 125 125


Nr. 2.529 5.350

5.350

5.350

5.350

2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate


Nr. 92 95 95 95 95


Nr. 1.744 2.000 2.000 2.000 2.000

34 Conform Planului verificării stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare, aprobat anual

de către CSAT, exercițiile de mobilizare se împart în patru categorii: 1) verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare (structuri organizatoare DGMO și ANRSPS); 2) verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare (structură organizatoare DGMO); 3) verificarea stadiului pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare (structură organizatoare ANRSPS); 4) verificarea rezervelor de stat (structură organizatoare ANRSPS).

83

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Program 3.1. Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

Rezultat 3.1.1. Gestionarea procesului de eliberare a documentelor din competența DEPABD

3.1.1.1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Nr. de cărți de identitate eliberate Nr. 2.185.082 2.185.082 2.185.082 2.185.082 2.185.082

Nr. de certificate de stare civilă eliberate

Nr. 1.121.919 1.121.919 1.121.919 1.121.919 1.121.919

Rezultat 3.1.2. Gestionarea procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DGP

3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Nr. de pașapoarte simple electronice emise

Nr. 1.008.979 1.008.979 1.008.979 1.008.979 1.008.979

Nr. de pașapoarte simple electronice expediate prin curier, la domiciliul sau reședința titularului

Nr. 38.728 50.000 50.000 50.000 50.000

Nr. de furnizări de date din RNEPS Nr. 5.384 6.000 6.000 6.000 6.000

Nr. de adeverințe privind exercitarea dreptului la liberă circulație/istoric de pașapoarte

Nr. 907 907 907 907 907

Nr. de adeverințe scutire taxe vamale

Nr. 109 109 109 109 109

Rezultat 3.1.3. Gestionarea procesului de emitere a documentelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare din competența DRPCIV

3.1.3.1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

Nr. de permise de conducere emise

Nr. 1.111.828 1.111.828 1.111.828 1.111.828 1.111.828

84


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de certificate de înmatriculare

emise Nr. 1.419.668 1.419.668 1.419.668 1.419.668 1.419.668

Nr. de plăci cu numere de înmatriculare confecționate

Buc. 3.872.135 3.872.135 3.872.135 3.872.135 3.872.135

Nr. de persoane examinate în vederea eliberării permisului de conducere

Pers. 543.947 543.947 543.947 543.947 543.947

Nr. de documente livrate la domiciliul/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poștale

Nr. 2.091.883 2.400.000 2.400.000 2.400.000 2.400.000

Rezultat 3.1.4. Gestionarea activității Arhivelor Naționale

3.1.4.1. Preluarea arhivelor de la terți

Cantitatea arhivă preluată Metri liniari

595 595 595 595 595

Nr. de acțiuni de control și îndrumare la deținătorii de arhive

Nr. 1.830 1.830 1.830 1.830 1.830

3.1.4.2. Eliberarea documentelor din competența AN

Nr. de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare primite

Nr. 51.714 51.714 51.714 51.714 51.714

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional

Rezultat 3.2.1. Asigurarea respectării prevederilor legale în procesul de elaborare și promovare a documentelor de politici publice/acte normative

3.2.1.1. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de politici publice

Procentul de documente de politici publice promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale

% 100% 100% 100% 100% 100%

85


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

3.2.1.2. Respectarea prevederilor legale referitoare la promovarea proiectelor de acte normative

Procentul de acte normative promovate de MAI cu respectarea prevederilor legale

% 100% 100% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.2. Dezvoltarea capacității de control și audit la nivelul MAI

3.2.2.1. Îmbunătățirea eficienței și eficacității actului de control la nivelul MAI

Gradul de realizare a planului unic de inspecții și controale tematice la nivelul MAI

% 37% 53% 55% 56% 58%

3.2.2. 2. Îmbunătățirea eficienței și eficacității auditului public intern la nivelul MAI

Gradul de realizare a planului de audit public intern la nivelul MAI

% 100% 100% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.3. Consolidarea capacității manageriale pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză

3.2.3.1. Eficientizarea procesului de planificare, conducere și coordonare necesar răspunsului integrat în cazul apariției situațiilor speciale și de criză

Nr. de exerciții organizate/la care s-a participat

Nr. 20 19 22 22 22

Rezultat 3.2.4. Asigurarea managementului resurselor financiare, logistice, TIC și umane

3.2.4.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Proiect de buget fundamentat și elaborat

Buget (DA/NU)

DA DA DA DA DA

3.2.4.2. Efectuarea plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor Legii nr. 223/2015

Gradul de efectuare a plăţii drepturilor de pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale

% 100% 100% 100% 100% 100%

3.2.4.3. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. de produse achiziționate - autovehicule

Buc. 774 2.000 1.000 700 700

Nr. de produse achiziționate - pistoale

Buc. 176 500 800 1.000 1.000

86


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de investiții constând în obiective reabilitate / consolidate / modernizate

Nr. 33 27 18 25 25

3.2.4.4. Perfecționarea sistemelor TIC și asigurarea mentenanței infrastructurii existente

Gradul de modernizare a sistemelor TIC implementate

% 0 2,77% 58,13% 70,18% 100%

Gradul de funcționare a sistemului NSIS II

% 99,91% 99,8% 99,8% 99,8% 99,8%

3.2.4.5. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. de proceduri de management resurse umane modificate

Nr. 18 5 5 5 5

3.2.4.6. Instruirea personalului MAI pentru dobândirea de expertiză în domenii specifice

Nr. de persoane instruite în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal

Nr. 155 170 180 190 200

Nr. de psihologi instruiți în cadrul unor schimburi de experiențe cu structuri de psihologie similare din statele europene

Nr. 18 20 2035 20 20

Ponderea medicilor și asistenților medicali care au participat la cursuri EMC

% 100 100 100 100 100

Nr. de materiale postate pe site-ul MAI și publicate în BID cu privire la aspecte care afectează siguranța cetățeanului

Nr. 34 36 39 41 44

Rezultat 3.2.5. Gestionarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

3.2.5.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenție în situații de urgență

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru restabilirea ordinii publice

Ore de zbor

195

195

195

195

195

35 Realizarea indicatorului începând cu anul 2019 este condiționată de atragerea de fonduri externe nerambursabile

87


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru supraveghere frontieră

Ore de zbor

648 648 648 648 648

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru situații de urgență

Ore de zbor

.

394 394 394 394 394

Nr. de aeronave funcționale Nr. 19 19 19 19 19

Nr. de echipaje de zbor operaționale

Nr. 31 3136 31 31 31

Simulator de zbor pentru elicopterul EC-135 achiziționat

Simulator (DA/NU)

NU DA DA DA DA

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

3.2.6.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Valoarea totală a proiectelor pentru care s-au semnat contracte de finanțare37

Milioane RON

1.083 1.357 1.493 1.736 -

Nr. de proiecte implementate / în implementare38

Nr. 181 213 249 269 -

Nr. de ghiduri/proceduri elaborate39

Nr. 14 25 27 30 33

Rezultat 3.2.7. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

36Fără a lua în calcul eventualele solicitări de pensionare; 37valorile pentru 2018-2021 sunt stabilite cumulat cu valoarea de referință 2017 38Idem; 39Idem.

88


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

3.2.7.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Nr. de activități de instruire/informare desfășurate la nivelul personalului MAI

Nr. 3.867 3.000 2.700 2.400 2.000

Nr. de beneficiari (personal MAI participant)

Nr. 57.695 42.000 37.800 33.600 28.000

Nr. de dosare penale instrumentate

Nr. 2.785 2.400 2.400 2.400 2.400

Rezultat 3.2.8. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

3.2.8.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Nr.de abonați ai paginilor de social-media

Nr. 154.000 179.000 204.000 229.000 254.000

Nr. de comunicate de presă/buletine informative

Nr. 294 300 300 300 300

Nr. de conferințe de presă/briefinguri

Nr. 20 20 20 20 20

Nr. de emisiuni realizate de MAI

Nr. 100 100 100 100 100

Rezultat 3.2.9. Creșterea calității actului educațional al APAIC și ISOP

3.2.9.1.Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Nr. de absolvenți Nr. 550 550 650 650 700

Nr. de specializări acreditate de ARACIS

Nr. 5 5 6 6 7

Nr. de articole publicate în reviste indexate/cotate ISI de către studenții și personalul APAIC

Nr. 39 45 48 50 50

Nr. 2-APAIC 2-APAIC 3-APAIC 2-APAIC 2-APAIC

89


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

3.2.9.2. Adaptarea programelor de formare în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice

Nr. de cursuri noi introduse în curriculă

13 - ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP

Nr. de beneficiari de cursuri din MAI

Nr.

100 - APAIC 120- APAIC 130- APAIC 140- APAIC 150- APAIC

2.078-ISOP 2.300-ISOP 2.300-ISOP 2.300-ISOP 2.300-ISOP

Rezultat 3.2.10. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

3.2.10.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Nr. de instrumente suport (sisteme electronice, metodologii, videoconferințe, circulare) ce sprijină activitatea din instituțiile prefectului, dezvoltate de către DGRIP

Nr. 220 320 320 320 320

Rezultat 3.2.11. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

3.2.11.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

Nr. de participări la Consilii JAI Nr. 8 8 8 8 8

Ponderea experților care au participat la misiunile de evaluare Schengen

% 70 70 70 70 70

Nr. de participări/întrevederi la activități de cooperare internațională în cadru bi și multilateral

Nr. 65 65 70 75 75

Nr.de atașați de afaceri interne Nr. 24 33 33 33 33

Nr. de misiuni internaţionale Nr. 15 15 15 15 15

Nr.de participări Nr. 3 3 3 3 3

90


(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2017


2018


2019


2020 Țintă 2021

3.2.11.2. Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internaţional în scopul realizării schimbului de date şi informaţii cu privire la procesul de identificare şi protecţie a infrastructurilor critice naţionale/europene

Nr. de activităţi de îndrumare a ofiţerilor de legătură

Nr. 2 2 2 2 2

3.2.11.3. Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale

Nr. de sportivi legitimaţi la C.S Dinamo selecţionaţi la loturile naţionale

Nr. 255 255 255 255 255

Rezultat 3.2.12. Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

3.2.12.1.Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES UE

Nr. de beneficiari Nr. 0 150 - - -

Nr. de programe de pregătire desfășurate

Nr. 0 2 - - -

91

Anexa 4: Informații privind componentele PSI

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa 2 la proiectul de H.G. privind Elaborarea Planului Strategic Instituțional

Anexa 4.1: Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare) precum și situația principalilor indicatori.

Ministerul Afacerilor Interne este o instituție publică europeană, modernă, capabilă să asigure apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private, ordinea publică, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, paza persoanelor, obiectivelor și bunurilor, respectarea regimului frontierei de stat, al străinilor și al solicitanților de azil și administrarea rezervelor de stat și a Fondului arhivistic național.

Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă și Arhivele Naționale sunt structurile MAI cărora Programul de Guvernare le consacră paragrafe separate, ce cuprind măsuri distincte care vor fi luate în timpul mandatului guvernului, de natură a sprijini instituțiile să-și îndeplinească misiunea cât mai eficient. Astfel, se va urmări întărirea disciplinei cadrelor Poliției Române și stabilitatea pe post, informatizarea generalizată a structurilor cu care cetățenii vin în contact, dezvoltarea relațiilor și cooperării cu structuri similare din statele UE, prevenirea producerii evenimentelor și reducerea numărului victimelor și pagubelor, adaptarea activității ținând cont de dinamica unor fenomene iminente precum imigrația ilegală. De asemenea, se va urmări și prioritizarea cheltuielilor materiale și de investiții în așa fel încât să se răspundă unor nevoi urgente din aria mijloacelor speciale de intervenție în situații de urgență sau a sediilor Arhivelor Naționale.

România, prin intermediul Ministerul Afacerilor Interne, este parte a Oficiului European de Poliție (Europol), o agenție a Uniunii Europene care sprijină autoritățile statelor membre în lupta împotriva criminalității grave și organizate, precum și a terorismului.

În structura Ministerului Afacerilor Interne se găsesc 19 structuri ale Aparatului Central (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală Management Operaţional, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcţia Generală Management Urgențe Medicale, Direcţia Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Direcţia Generală Logistică, Direcţia Generală Financiară, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, Directia Fonduri Externe Nerambursabile, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Direcţia Informare şi Relaţii Publice, Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale) și 22 de unități, instituții și structuri aflate în subordinea/în cadrul MAI (Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Administrația Națională de Rezervelor

92

de Stat și Probleme Speciale, Instituția Prefectului, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Arhivele Naționale, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI).

În ceea ce privește resursele umane, Ministerul Afacerilor Interne este al doilea cel mai mare angajator din administrația publică centrală, cu un număr de 124.408 posturi ocupate40, surclasat doar de Ministerul Educației Naționale (126.319) și aflat la o distanță considerabilă de Ministerul Apărării Naționale, ocupantul locului 3 din clasament, cu 72.230 de posturi ocupate.

La finalul lunii februarie 2018, 15,99% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenţilor de poliţie, unde diferenţa dintre numărul de posturi prevăzute şi cele ocupate reprezintă 16,25%, în creștere față de anul 2016, când diferența era de 12,5%. Diferenţe semnificative sunt înregistrate şi pe segmentul ofiţeri de poliţie, cu un deficit de 23,42% față de ceea ce este prevăzut în statul de organizare, de asemenea mai mare în prezent față de anul 2016, când procentul era de 20%. Vârsta medie a personalului la nivelul ansamblului MAI era, în decembrie 2017, de 38,96 ani. Pe segmentul serviciilor profesioniste pentru situații de urgență o problemă majoră este dată de vârsta medie a personalului operativ, acesta fiind de 38 ani, proiecția pentru perioada următoare fiind de 41 ani peste 5 ani și 43 de ani peste 10 ani. Coroborând cu media de intrări în sistem, concluzia este că, pe termen mediu și lung, serviciile profesioniste pentru situații de urgență vor avea la dispoziție din ce în ce mai puțini oameni pentru a-și îndeplini misiunile operative, iar aceștia vor avea limitări din ce în ce mai severe din punct de vedere al capacității de efort.

Figură 9.Vârsta medie (ani) pe categorii de personal (decembrie 2017)

Sursa: DGMRU

40Sursa datelor: Ministerul Finanțelor Publice, seria de date ”Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2018”;

37.93 39.09

45.51

48.51

38.96

0

10

20

30

40

50

60

Polițiști Militari Funcționari publici Personal contractual Total

93

În intervalul 2012-2017, la nivelul MAI, încadrările au fost semnificativ mai reduse decât pierderile. Anul 2012 este singurul an în care raportul dintre încadrări și pierderi a fost în favoarea încadrărilor.

Efectele Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat au continuat, pe parcursul anului 2017 fiind înregistrate 6.921 pensionări pentru limită de vârstă și anticipate, fapt care a determinat ca balanța intrări/ieșiri de personal să se mențină negativă.

În ceea ce privește bugetul Ministerului Afacerilor Interne (buget final), acesta a crescut în intervalul 2011 și 2017 (anul în care a atins cea mai mare valoare) cu aproape 20%. Față de anul 2016, bugetul final al MAI pentru 2017 a crescut cu 5,5%.

Figură 10.Evoluția bugetului MAI, anii 2011-2017, mii lei

Sursa: DGF

O opinie generală este aceea că bugetul alocat MAI este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuare a investițiilor începute și de demarare a altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte.

In sfera relatiilor interinstituționale, structurile Ministerului Afacerilor Interne dezvolta relatii de colaborare cu structurile corespondente ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, pe probleme de specialitate, potrivit prevederilor actelor normative in vigoare, precum si cu reprezentanti ai societatii civile din tara (mass-media, asociatii si organizatii neguvernamentale), pe domenii de interes public clar determinate si in limitele legi.

Pe plan international, Ministerul Afacerilor Interne organizeaza si desfasoara actiuni de cooperare cu structuri similare din alte tari, in limitele de competenta conferite de lege, in scopul realizarii unor schimburi de date si informații menite sa asigure perfecționarea metodelor si mijloacelor de munca, precum si implementarea, in activitatea proprie, a standardelor internationale. In situatii concrete, pentru documentarea unor actiuni specifice, se desfasoara, cu respectarea procedurilor legale, activitati comune cu structurile similare din statele cu care sunt incheiate acorduri sau conventii de cooperare, ori alte forme de intelegeri bilaterale.

10,408,535

11,047,364

10,720,891

11,934,380 12,025,489

11,800,101

12,446,957

10000000

10500000

11000000

11500000

12000000

12500000

13000000

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluția bugetului final al MAI, 2011-2017

94

În virtutea mandatului său, potrivit OUG 30/2007 cu modificările și completările ulterioare, MAI îndeplinește următoarele funcții:

a) Funcția de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale și strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare și a politicilor comunitare în domeniile sale de competență ;

b) Funcția de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional în vederea realizării obiectivelor strategice și a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competență ;

c) Funcția de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență ;

d) Funcția de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern și în cadrul instituțiilor și structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competență ;

e) Funcția de management public, prin care asigură administrarea proprietății publice și private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competență, precum și managementul serviciilor și resurselor financiare și umane ;

f) Funcția de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen ;

g) Funcția de coordonare a utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competență ;

h) Funcția de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de competență.

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern

MAI este un actor important și vizibil care acționează pentru păstrarea ordinii publice, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență, cu o rețea extinsă și complexă de structuri subordonate, ceea ce este un punct tare, dar presupune un efort managerial puternic. Așteptările publicului față de serviciile oferite de MAI sunt ridicate, ceea ce impune permanent o actualizare și eficientizare/simplificare a procedurilor și instrumentelor de lucru, precum și eficientizarea intervențiilor. Activitatea MAI este îngreunată de lipsa resurselor financiare pe măsura nevoilor de investiții și recent, de lipsa acută de personal cu experiență, ca urmare a valului de pensionări care a debutat în 2016. În general, sectorul resurselor umane reprezintă unul dintre punctele slabe care necesită o atenție sporită în viitorul apropiat, fiind cunoscut că soluțiile aplicate în acest domeniu (inclusiv în zona instituțiilor de învățământ din subordinea MAI) au nevoie de intervale mai lungi de timp pentru a produce efectele scontate.

Sectorul afacerilor interne este unul deosebit de complex, care se intersectează și are impact asupra tuturor aspectelor vieții socio-economice. Ordinea și siguranța publică, precum si protecția cetățenilor și a bunurilor acestora sunt servicii publice care trebuie furnizate continuu populației, iar succesul procesului este reflectat mai ales în încrederea publicului măsurată prin sondaje de opinie. Evaluarea principalelor riscuri care ajung pe agenda publică la un moment dat reprezintă un al doilea element de măsură pentru eficacitatea serviciilor din acest domeniu.

95

Ministerul Afacerilor Interne prezintă o serie de particularități care reflectă rolul important pe care îl are de îndeplinit în societate – funcționează pe principii ierarhice clare, are în componența sa structuri militarizate, are o vastă și complexă rețea de structuri teritoriale, interacționează cu toate autoritățile statului și cu un număr extins de organizații care reprezintă societatea civilă, se află constant în atenția opiniei publice și este una dintre primele instituții care reacționează în caz de producere a unor crize.

Una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă autoritățile românești, MAI inclusiv, este legată de siguranța rutieră. Potrivit Eurostat41, în anul 2017, frecvența deceselor cauzate de accidentele de transport în UE s-a situat la 49 de decese la un milion de locuitori în anul 2017. Cele mai performante state membre din perspectiva siguranței transportului rutier sunt Suedia și Marea Britanie, cu 25 și respectiv 27 de decese rutiere la un milion de locuitori. România se situează pe ultimul loc al clasamentului siguranței rutiere, cu 98 de decese la un milion de locuitori, urmată de Bulgaria, cu 96 de decese. Față de anul anterior (2016), când se situa pe penultimul loc al clasamentului, România a înregistrat un regres evident, fapt cu atât mai îngrijorător cu cât celelalte state membre fac eforturi vizibile pentru reducerea acestui indicator.

Acest fenomen este reflectat și de statisticile IGPR, care arată că a existat o scădere a numărului total de victime decedate ca urmare a accidentelor rutiere între anii 2012 și 2014, dar apoi indicatorul începe să crească din nou. Față de anul 2016, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a crescut cu aproape două procente. Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave în 2017 au fost: indisciplina pietonală (20,54%), viteza (19,10%), neacordarea priorității pietonilor și vehiculelor (17,31%) și indisciplina bicicliștilor (9%).

Figură 11 Decese cauzate de accidente rutiere 2012-2017

Sursa: statistici IGPR

În general, pe diverse categorii de fapte, bilanțurile Ministerului Afacerilor Interne din ultimii ani surprind o evoluție pozitivă.

41http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-2762_en.pdf

2040

1861

1819

1892

1915

1951

1700

1750

1800

1850

1900

1950

2000

2050

2100

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Număr decese cauzate de accidente rutiere

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-2762_en.pdf

96

Activitățile de prevenire și combatere a criminalității au fost orientate, în special, către aspectele pe care cetățenii le consideră prioritare pentru îmbunătățirea climatului de siguranță şi pe cele mai frecvente probleme generate de infracționalitate.

La nivel național, infracționalitatea sesizată își păstrează trendul descrescător, pentru al șaselea an consecutiv, înregistrând o scădere de 6,1% față de anul anterior. Infracționalitatea stradală are de asemenea un trend descrescător – în anul 2017 au fost sesizate cu 3,2% mai puține infracțiuni stradale față de anul 2016.

S-a înregistrat și o scădere a infracționalității grave, comisă cu violență, cu 9,5%, majoritatea infracţiunilor din această categorie prezentând un trend descrescător: omor (-4%), tentativa de omor (-8,9%), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-48,6%) și tâlhărie urmată de moartea victimei (-66,7%). Eficienţa poliţiştilor şi buna colaborare cu unităţile de parchet au condus la realizarea unui procent de soluţionare a dosarelor penale de omor de 99,5%.

În domeniul supravegherii frontierei de stat, în calitate de stat de frontieră al Uniunii Europene, România a fost vizată, în mod constant, de reţelele de criminalitate organizată transfrontalieră specializate în contrabandă sau alte tipuri de trafic. În acest context, pentru îndeplinirea obiectivelor strategice asumate la nivelul organismelor europene au fost depuse eforturi susținute, la nivelul MAI, pentru operaționalizarea Task Force privind combaterea fenomenului criminalității organizate transfrontaliere.

O provocare importantă căreia MAI trebuie să îi facă față este fenomenul migraționist. Anul 2017 a reprezentat pentru România un punct culminant al presiunii migraționiste, de la debutul crizei care a marcat continentul European până în prezent, dinamica înregistrată la frontierele naționale în perioada 2014-2016 fiind relativ redusă, comparativ cu celelalte state din regiune. În 2017 au fost depistați 14.788 cetăţeni străini implicaţi în migraţia ilegală, în creștere cu 578,3% față de anul 2016, când au fost depistați 2.180 cetățeni.

În privința managementului situațiilor de urgență, este operațională/funcțională Aplicația mobilă DSU, care a devenit sursa principală de informare a populației privind alertele meteo de trafic sau inundații, la sfârșitul anului 2017 având peste 300.000 de descărcări și aproximativ 100.000 de utilizatori activi în fiecare lună.

În ceea ce privește intervenția SMURD, timpul mediul de răspuns este de 12 minute, constatându-se o creştere cu 1 minut faţă de anul 2016. Acesta a crescut față de anul precedent ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme, inundațiilor etc.

Tabel 4. Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate, în intervalul 2011-2015

Categorie 2011 2012 2013 2014 2015

Urgenţe 228.661 292.311 311.188 355.338 397.148

Vieţi salvate 5.082 4.629 5.393 5.603 5.977

Bunuri protejate 3,1 miliarde lei

4,1 miliarde lei

2,6 miliarde lei

2,33 miliarde lei

2,55 miliarde lei

Sursa: IGSU

Toți indicatorii surprinși mai sus reflectă nevoile de înzestrare logistică și umană a Ministerului Afacerilor Interne. În acest sens, un exemplu relevant privește situația la nivel de minister a parcului

97

auto. La începutul lui 2014, 80% dintre maşinile parcului auto al ministerului aveau o vechime mai mare de 10 ani. În prima jumătate a lui 2014 au fost recepţionate 2.789 de autospeciale, iar în bugetul pe 2015 a fost prevăzută din venituri proprii suma de aproximativ 20,5 milioane de euro, pentru achiziţia de noi autoturisme.

Pentru a putea îmbunătăți situația logistică a ministerului și a structurilor sale operaționale, Ministerul Afacerilor Interne și-a dezvoltat continuu capacitatea de accesare a fondurilor nerambursabile cu scopul realizării unor investiții majore. Pentru perioada de programare 2014-2020 au fost definite, în primă etapă, 140 de proiecte, în valoare de peste 700 de milioane Euro, în condițiile în care, pentru anul 2014, bugetul aprobat pentru proiectele finanţate din programe europene nerambursabile a fost de 35,9 milioane Euro, cu un grad de execuţie de 96,5%.

Profilul instituțional al MAI este definit prin legislația națională, europeană și/sau prin acordurile și tratatele internaționale la care România este semnatară. Principalele acte normative care stau la baza funcționării și organzării ministerului sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului afacerilor internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al MAI, cu modificările și completările ulterioare.

Legi

- Legea nr.21/1991 a cetățeniei române, republicată cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcți, republicată cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfășurarea adunărilor publice, republicată; - Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire

socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată; - Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 126/1995, privind regimul materiilor explozive, republicată ; - Legea Arhivelor Naționale nr. 16/ 1996, republicată ; - Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul

activităţiilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 119/ 1996 privind actele de stare civilă, republicată , cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public,

republicată; - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare ; - Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/81819



98

- Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale adoptată la Helsinki la 17 martie 1992;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 218/2003 privind aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociația Forțelor de Poliție și Jandarmerie Europene și Mediteraneene cu Statut Militar;

- Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicată ;

- Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată ;

- Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată ; - Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată,

cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările și

completările ulterioare;

99

- Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările și completările ulterioare ;

- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul MAI;

- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu completările și modificările ulterioare; - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea nr. 257/2007 privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicală, precum și cu tehnică,

produse și materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe timpul stării de mobilizare, de război , de asediu sau de urgență;

- Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice

Judiciare, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către

structurile/unitățile MAI în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, republicată;

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totala a forțelor armate și

al stării de război ; - Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată; - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic

Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, republicată;

- Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii

Europene;

100

- Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată;

- Legea nr. 148/2014 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18.10.2007 ;

- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari; - Legea nr. 323/2015 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul

instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo;

- Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;

- Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; - Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităţilor publice române cu Agenţia Uniunii

Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol).

Ordonanțe

- O.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, cu modificările și completările ulterioare;

- O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu

modificările și completările ulterioare; - O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor; - O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; - O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și

completările ulterioare; - O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările

ulterioare; - O.G. nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare

pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, cu modificările şi completările ulterioare;

101

- O.G. nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, republicată cu modificările ulterioare;

- O.G. nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată;

- O.G. nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice;

- O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Ordonanțe de urgență

- O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcției Generale Anticorupţie din cadrul MAI; - O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu

modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea

Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor

electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2011 și Legea 344/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

102

- O.U.G. nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidență ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenți în România;

- O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărâri de Guvern

- H.G. nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta perimetrelor administrate de MApN, respectiv de MAI şi de STS, pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicații, cu completările ulterioare;

- H.G. nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activităţile deținătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu; - H.G. nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii

nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; - H.G. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările ulterioare; - H.G. nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și

psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG nr. 952/2003 privind aprobarea normelor si procedurilor în vederea operaţionalizării Sistemului informatic integrat, componentă a Sistemului Electronic Naţional;

- H.G. nr.787/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Administraţiei şi Internelor a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;

- H.G. nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei IGSU, cu modificările şi completările ulterioare;

103

- H.G. nr.1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările ulterioare;

- H.G. nr. 1.492/2004 privind principiilor de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.767/2004 privind modul de organizare și funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;

- H.G. nr. 1486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; - H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005

privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr.557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din cadrul MAI, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.204/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, precum și pentru modificarea H.G. nr.74/1991 privind înființarea Regiei autonome ”Administraţia română a serviciilor de trafic aerian” – ROMATSA;

- H.G. nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive; - H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României; - H.G. nr. 1.239/2008 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, în cadrul Academiei de

Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din MAI, a Colegiului Naţional de Afaceri Interne; - H.G. nr. 1.319/2008 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional Unic de

Personalizare a Paşapoartelor Electronice; - H.G. nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România, cu modificările şi completările

ulterioare;

104

- H.G. nr. 1.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1367/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;

- H.G. nr. 1376/ 2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANRSPS, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 174/2010 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de mic trafic de frontieră, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 966/2010 privind drepturile de acces al autorităților publice române la Sistemul Informatic Național de Semnalări;

- H.G. nr. 1110/2010 privind componența, atribuțiile și modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice;

- H.G. nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberează străinilor;

- H.G. nr. 1.154 /2011 pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale ce stau la baza identificării potențialelor infrastructuri critice naționale și privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale și stabilirea nivelului de criticitate ;

- H.G. nr. 1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor Publice;

- H.G. nr.144/2014 privind organizarea și funcționarea Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic;

- H.G. nr. 48/2015 privind stabilirea sistemului de management şi control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne;

- H.G. nr. 144/2016 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale din MapN, MAI și SRI;

- H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc; - H.G. nr. 683/2016 privind desemnarea unor infrastructuri critice europene şi pentru

modificarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;

- H.G. nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;

- H.G. nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă;

105

- H.G. nr.84/2018 pentru modificarea și completarea H.G. nr.460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane;

- H.G. nr. 11/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Ordine de ministru

- OMAI nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern; - OMAI nr. 1.134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea,

organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările ulterioare;

- OMAI nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane;

- OMAI nr. 130/2009 privind desemnarea structurilor MAI membre ale Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat şi pentru stabilirea procedurii de comunicare a datelor referitoare la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de implementare;

- OMAI nr. 317/2009 privind activitatea de informare-documentare în MAI şi aprobarea Normelor metodologice privind alimentarea cu date şi utilizarea paginii de intranet a aparatului central al MAI, cu modificările ulterioare;

- OMAI nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 75/2011 privind implementarea Sistemului informatic de management electronic al documentelor în MAI;

- OMAI nr. 187/2012 privind parcurgerea procedurilor de transparenţa decizională în MAI; - OMAI nr. 90/2013 privind funcţionarea Comisiei de Dialog social la nivelul MAI, cu

completările şi modificările ulterioare; - OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric

în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare; - O.M.A.I. nr. 123/2013 privind condiţiile de eliberare a permisului de conducere cu o nouă

valabilitate administrativă sau a duplicatului acestuia în cazul pierderii, furtului sau al deteriorării permisului de conducere ori în cazul schimbării numelui titularului, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 170/2013 privind organizarea și desfășurarea activității de identificare, desemnare și protecție a infrastructurilor critice în Ministerul Afacerilor Interne;

- OMAI nr. 69/2014 privind condiţiile de exercitare de către Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a controlului operaţional şi a inspecţiei activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU şi pentru aprobarea modalităţilor şi procedurilor de monitorizare a serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU;

- OMAI nr. 15/2015 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei informare şi relaţii publice;

106

- OMAI nr. 18/2015 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exercitarea auditului public intern în MAI și a Cartei auditului intern în MAI;

- OMAI nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne; - OMAI nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul

Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 143/ 2015 privind activitățile de relații internaționale și afaceri europene la nivelul MAI cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 138/2016 privind organizarea şi executarea controalelor în MAI, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; OMAI nr. 163/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale;

- OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne;

- OMAI nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale MAI;

- OMAI nr. 70/2017 privind aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Consolidare și Dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2017-2019;

- OMAI nr. 139/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Afacerilor Interne a prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari;

- OSGG nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice;

- ORDIN nr. M.37/111/10.216/150/107.101/13.026/2011 al ministrului apărării naționale, al ministrului administrației și internelor, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru stabilirea criteriilor sectoriale și pragurilor critice aferente sectorului ICN — „Securitate națională”.

Regulamente UE

- Regulamentul (CE) nr.1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II);

- Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR);

- Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

107

- Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE;

- Regulamentul delegat (UE) 2015/1011 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de completare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei;

- Regulamentul (UE) nr. 1624/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 399/2016 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului.

Directive

- Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora ;

- Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului;

- Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom

-

Decizii

- Decizia Consiliului din 14 decembrie 1987 privind procedura comunitară de schimb rapid de informații în caz de urgență radiologică (87/600/Euratom);

- Decizia Consiliului 2010/481/UE, Euratom: Decizia Comisiei din 29 iulie 2010 de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom cu privire la normele de aplicare a Deciziei 2007/779/CE, Euratom a Consiliului de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă [notificată cu numărul C(2010) 5090] Text cu relevanță pentru SEE;

- Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008, privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere;

- Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (Text cu relevanță pentru SEE).

Tratate/Convenții/Acorduri internaționale

- Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 asupra circulației rutiere, ratificată prin Decretul nr. 318/1980;

- Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din 1972, ratificată prin Decretul nr. 626 din 1973;

http://www.ana.gov.ro/legislatie%20internationala/Decretul%20626_1973.pdf#_blank

108

- Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970, ratificată prin Legea nr.79/1993;

- Convenţia asupra substanţelor psihotrope din 1971, ratificată prin Legea nr. 118/1992; - Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki, 24 martie 1992, ratificat prin Legea nr.

23/1994; - Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 1988, ratificată prin

Legea nr. 118/1992; - Tratatul cu privire la forțele armate convenționale din Europa, semnat la Paris, 19 noiembrie

1990, ratificat prin Legea nr. 18/1992; - Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la

Valetta la 16 ianuarie 1992, ratificată prin Legea nr.150/1997; - Convenția privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi

considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1992 ratificată prin Legea nr. 40/1995;

- Convenţia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995, ratificată prin Legea nr. 149/1997;

- Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificate prin Legea nr.565/2002;

- Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul juridic al frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți, la 17 iunie 2003, ratificat prin Legea nr. 93/2004;

- Tratat între România și Republica Ungară privind regimul frontierei de stat, cooperarea și asistența reciprocă, semnat la București la 20 octombrie 2005, ratificat prin Legea nr. 235/2006;

- Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare şi semnată de România la Varşovia la 16 mai 2005,ratificată prin Legea nr.300/2006;

- Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, semnat la București, 20 octombrie 2006 aprobat prin HG nr. 1883/2006;

- Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind regimul frontierei de stat romano-bulgare, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontiera de stat romano-bulgara, semnat la București la 28 august 2006;

- Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007, ratificată prin Legea nr. 124/2009;

- Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prüm la 27 mai 2005, ratificat prin Legea nr. 146/2008;

- Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea

109

Centrului comun de contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, ratificat prin Legea nr. 101/2010;

- Acordul-cadru de parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene - FRONTEX semnat la București la data de 10 octombrie 2013 și la Varșovia la 18 octombrie 2013.

Strategii europene

- Agenda Europeană privind Migrația; - Agenda Europeană privind Securitatea; - Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate „Viziune comună, acțiuni

comune: o Europă mai puternică”; - Strategia de Securitate Internă a UE revizuită pentru perioada 2015-2020; - Strategia de securitate cibernetică a UE; - Strategia UE de combatere a terorismului; - Strategia UE privind combaterea radicalizării și recrutării; - Strategia UE pentru creşterea economică Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului

European din 17 iunie 2010; - Strategia reînnoită de securitate internă a UE, adoptată în cadrul Consiliului European din 16

iunie 2015.

Strategii naționale care ghidează activitatea MAI

- Programul de guvernare 2018-2020; - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, în curs de aprobare; - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, aprobată prin HG nr. 245/2015; - Strategia de securitate cibernetică a României şi Planul de acţiune la nivel naţional privind

implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, aprobate prin HG nr. 271/2013; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, aprobată prin Hotărârea

Parlamentului 33/2015 și Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2015 – 2019, aprobat prin HCSAT nr. S/88/2015;

- Strategia industriei naționale de securitate, aprobată prin HG nr. 1157/2013; - Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin HG nr. 547/2005; - Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin HG nr.762/2008; - Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, aprobată

prin HG nr. 548/2008; - Strategia națională privind protecția infrastructurilor critice, aprobată prin HG nr. 718/2011 și

Planul de acțiune pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea obiectivelor Strategiei naționale privind protecția infrastructurilor critice, aprobat prin Decizia Primului Ministru nr. 43/2012;

- Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră pentru perioada 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin H.G. nr. 755/2016;

- Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, aprobată prin HG nr. 18/2015;

- Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP), aprobată prin HG nr. 909/2014;

- Strategia pentru dezvoltarea funcției publice 2014-2020, aprobată prin HG nr. 525/2016; - Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, aprobată prin HG nr. 1076/2014; - Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, aprobată

110

prin HG nr. 317/2016; - Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin HG nr.

418/2015; - Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, aprobată prin HG nr.

929/2014; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin HG nr. 779/2015; - Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020, aprobată prin HG nr. 583/2016; - Strategia naţională antidrog 2013-2020 , aprobată prin HG nr. 784/2013; - Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015-2018, aprobată prin H.G. nr.

780/2015; - Strategia națională privind aderarea la Spațiul Schengen, aprobată prin HG nr.

1.314/24.10.2007; - Strategia MAI în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-

2020, aprobată prin OMAI nr. 2/2015 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Ministerului Afacerilor Interne în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020, aprobat prin Dispoziția Secretarului general al MAI nr. 5608/2015;

- Strategia Arhivelor Naţionale ale României 2015-2021 şi Planul de acţiuni aferent, aprobate prin HG nr. 865/2015;

- Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016 – 2025, aprobată prin HG 951/2016;

- Memorandumul nr. 5/3217/16.05.2016 privind planul de măsuri pentru creșterea performanței sistemului național de management al situațiilor de urgență și eficientizarea acțiunilor de răspuns în situații de urgență;

- Strategia dezvoltării aviației MAI 2010 – 2020 și planul de implementare, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr.91/30.09.2010.

111

ORGANIGRAMA APARATULUI CENTRAL AL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

MINISTRU

DIRECŢIA AUDIT PUBLIC INTERN

CORPUL DE CONTROL AL

MINISTRULUI

(la nivel de direcţie generală)

UNITATEA DE POLITICI

PUBLICE (la nivel de direcţie)

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

MA

NA

GE

ME

NT

R

ES

UR

SE

UM

AN

E

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

R

EL

AȚ

IIL

E C

U

INS

TIT

UŢ

IIL

E

PR

EF

EC

TU

LU

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

JUR

IDIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

CO

MU

NIC

AŢ

II Ş

I

TE

HN

OL

OG

IA

INF

OR

MA

ŢIE

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

AF

AC

ER

I E

UR

OP

EN

E,

SC

HE

NG

EN

ŞI

RE

LA

ŢII

INT

ER

NA

ŢIO

NA

LE

DIR

EC

ŢIA

F

ON

DU

RI

EX

TE

RN

E

NE

RA

MB

UR

SA

BIL

E

DIR

EC

ŢIA

ME

DIC

AL

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

LO

GIS

TIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

FIN

AN

CIA

RĂ

DIR

EC

ŢIA

SE

CR

ET

AR

IAT

GE

NE

RA

L

DIR

ECTI

A IN

FOR

MA

RE

ŞI

REL

AŢI

I PU

BLI

CE

CE

NT

RU

L D

E C

OO

RD

ON

AR

E

A P

RO

TE

CŢ

IEI

INF

RA

ST

RU

CT

UR

ILO

R

CR

ITIC

E (l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

SUBSECRETAR DE STAT

SECRETAR DE STAT - pentru relaţia cu Parlamentul şi

relaţii internaţionale

CABINET SECRETAR DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ

MANAGEMENT URGENȚE

MEDICALE

DEPARTAMENTUL PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECRETAR DE STAT - Şef al Departamentului pentru

Situaţii de Urgenţă -


SECRETAR DE STAT - pentru relaţia cu instituţiile

prefectului -


DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT

OPERAŢIONAL

SECRETAR DE STAT - pentru ordine şi siguranţă

publică-

SUBSECRETAR DE STAT


OF

ICIU

L R

ES

PO

NS

AB

ILU

LU

I

CU

PR

OT

EC

ŢIA

DA

TE

LO

R

PE

RS

ON

AL

E

(l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

CABINET MINISTRU

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

112

Resurse

La finalul lunii februarie 2018, 15,98% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenților de poliție, unde diferența dintre numărul de posturi prevăzute și cele ocupate reprezintă 16,25%. Diferențe semnificative sunt înregistrate și pe segmentul ofițeri de poliție, cu un deficit de 23,42% față de prevăzutul din statele de organizare.

Figură 12. Descoperirea pe categorii de personal în februarie 2018

Sursa: DGMRU

Din perspectiva ponderii posturilor vacante pe structuri, datele oficiale arată că în luna februarie 2018 la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări aproape 24,7% dintre posturi erau vacante, în timp ce la nivelul Poliției Române deficitul de personal era de 18,69%. Deficite mai mici erau înregistrate la nivelul structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, respectiv 10,78%.

Din perspectiva posturilor de conducere vacante, cele mai mari procente sunt înregistrate la finele lunii februarie 2018 la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (35,67% din totalul funcțiilor de conducere), urmată de Poliția de Frontieră (34,81%), Inspectoratul General pentru Imigrări (29,81%), Poliția Română (29,03%). La nivelul Jandarmeriei Române ponderea funcțiilor de conducere vacante este de 27,6%, iar la nivelul ansamblului instituției de 30,58.

În intervalul 2012-2017, la nivelul MAI, încadrările au fost semnificativ mai reduse decât pierderile. Anul 2012 este singurul an în care raportul dintre încadrări și pierderi a fost în favoarea încadrărilor.

1893

3972 228

2269

9569

5392

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

personalcontractual

funționari publici

soldați/gradați profesioniști

maiștri militari ofițeri agenți de poliție

ofițeri de poliție

113

Figură 133.Situația încadrărilor și pierderilor în/din Ministerul Afacerilor Interne în perioada 2012-2017

Sursa: DGMRU

Raportat la cifrele de mai sus, balanța intrări-ieșiri de personal din structurile MAI, calculată ca diferență între încadrări și ieșiri, arată că anul 2016 a fost cel mai dificil din perspectiva resurselor umane, cu o pierdere de 7.479 de persoane. În anul 2017, balanța intrări-ieșiri s-a situat la -2.187, marcând o redresare a situației, dar fiind totuși departe de un echilibru dezirabil.

Figură 144.Balanța intrări/ieșiri de personal în structuri ale MAI la finele anului, pentru perioada 2012 – 2017

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Personalul MAI, toate structurile + 3126 - 290 - 1681 - 986 - 7479 - 2187

Sursa: DGMRU

Din perspectiva situației promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI, din datele oficiale rezultă că numărul absolvenților s-a situat pe o dinamică negativă între 2010 și 2015.

În anul 2017, în contextul creșterii deficitului de personal, s-a luat decizia realizării formării profesionale inițiale prin intermediul instituțiilor proprii de învățământ la capacitatea maximă de școlarizare. Astfel, a fost realizat cadrul organizatoric pentru finalizarea studiilor seriei de elevi 2016 – 2018 în luna decembrie 2017 și încadrarea absolvenților (care au fost școlarizați 3 semestre). De asemenea, au fost stabilite măsuri privind reducerea perioadei de școlarizare a studiilor postliceale de la doi ani de studii, la un an, cu menținerea celor cinci calificări profesionale specifice MAI, fiind

5770

2010

922

1729

5186

6772

-2644

-2300

-2603

-2715

-12665

-8659

-15000 -10000 -5000 0 5000 10000

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Pierderi Încadrări

114

elaborate documentele de organizare a procesului de învățământ și cele curriculare – standardele de pregătire profesională și curriculumul calificărilor MAI de nivel 5 (cinci), conform Cadrului Național al Calificărilor. Totodată, s-a organizat o a doua sesiune de admitere în ianuarie 2018 și s-au aprobat cifrele de școlarizare pentru sesiunea iulie-septembrie 2018 și pentru ianuarie 2019.

Tabel 5. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de învățământ ale MAI

Cat

ego

ria

Structura/

Promoția 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

iul-sept 2017

ian. 2018

iul-sept 2018

(aprobat)

ian. 2019

(aprobat)

Age

nți

și s

ub

ofi

țeri

/ m

aișt

ri m

ilita

ri

Școli de agenți de poliție din subordinea IGPR

1.024 1.766 1.666 792 92 439 608 704 1600 1600 1600

Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu”

99 97 99 56 49 57 58 150 280 280 280

Școli de subofițeri din subordinea IGJR

320 300 308 304 106 106 245 355 700 700 700

Școala de subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu”

129 133 125 104 50 124 123 225 300 300 300

Total 1.572 2.296 2.198 1.256 297 726 1.034 1.434 2880 2880 2880

Ofi

țeri

de

po

liție

/ofi

țeri

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” - frecvență

816

(două promoții)

492 519 571 441 215 306 600 - 600 -

Academia de Poliție

- specializarea OSP – frecvență redusă

- 42 49 46 - - 26 40 - 50 -

Total 816 534 568 617 441 215 332 640 - 650

Total general 2.388 2.830 2.766 1.873 738 941 1.366 2074 2880 3530 2880

Sursa: DGMRU

Din perspectiva cursurilor și trainingurilor, cifrele arată că în intervalul 2013-2016 numărul cursanților a urmat un trend descendent de la 25.278 de cursanți în 2013 la 17.893 de cursanți în 2017. Aceasta în condițiile în care o parte semnificativă a capacității interne de formare profesională a fost ocupată de cursurile organizate în centrele de perfecționare ale MAI pentru poliția locală, dar și de cursurile de inițiere în carieră cu durata de 3 luni organizate pentru personalul MAI recrutat din sursă externă (care este obligat potrivit legii să absolve un asemenea curs în primul an de la încadrare).

Tabel 6. Număr de cursanți 2013-2017

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Nr.cursanți 25.278 23.979 22.027 16.357 17.893

Sursa: DGMRU

115

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT

Analiza SWOT (PTSOA) prezintă principalele puncte tari și puncte slabe ale MAI, precum și oportunitățile și amenințările care se manifestă în raport cu activitatea MAI și care conțin elemente pe care factorii de decizie le pot valorifica în prioritizarea acțiunilor viitoare și comunicarea mai eficientă cu publicul larg.

Puncte tari

- Vizibilitate crescută pe plan intern

Prin specificul activității sale, MAI este instituția de la care se așteaptă reacții imediate și ferme în caz de producere a anumitor situații de criza sau de urgență, este una dintre primele instituții care trebuie să intervină în astfel de situații. Este deci o instituție cu o capacitate operațională și mobilitate care permit concentrări de efort organizațional în funcție de tipurile și nivelul de risc identificat, în cel mai scurt timp și asupra căreia se proiectează așteptări privind furnizarea unor servicii de calitate. Vectorii de imagine ai MAI sunt în general Pompierii, Poliția și Jandarmeria. Vizibilitatea este crescută și în mediul online – în luna ianuarie 2017, conform site-ului www.trafic.ro, la categoria instituții publice, locul 1 în ierarhia celor mai accesate site-uri este ocupat de site-ul Politiei Române, iar în total în top 10 se regăsesc alte 2 site-uri ale unor instituții MAI, respectiv DRPCIV și DGA.

- Relații de colaborare cu toate autoritățile centrale și locale, reprezentare teritorială extinsă

MAI este poziționată central în sistemul național de ordine și siguranță publică, jucând un rol important într-o rețea complexă de relații inter-instituționale. Prin intermediul numeroaselor și variatelor structuri teritoriale, ministerul are cea mai extinsă reprezentativitate la nivel național, dintre toate structurile executivului.

- Ușurință în implementarea de instrumente de planificare strategică

Viziunea managerială a MAI este bazată, în mod tradițional, pe analiză strategică, de unde derivă și familiaritatea crescută și receptivitatea personalului MAI față de implementarea unor instrumente de planificare strategică. În plus, ministerul funcționează având la bază un sistem ierarhic de comandă și control eficient, activitatea fiind condusă pe principii ierarhice pe deplin înțelese și asumate, care derivă din valorile militare în care sunt formați angajații MAI.

- Întregul spectru al activității MAI este ghidat de prevederi ale documentelor strategice, iar în plan operațional se aplică un număr foarte mare de proceduri specifice

Activitatea ministerului este ghidată de un număr mare de documente strategice (strategii sectoriale sau transversale), emise de minister sau de alte instituții, dar care au direcții de activitate pentru care MAI are responsabilitate totală sau parțială. Datorită acestor documente, activitatea ministerului a devenit mai predictibilă, transparentă și eficientă, cu condiția existenței unor planuri de acțiune implementabile și a unei practici a monitorizării și evaluării. Sunt în vigoare o multitudine de proceduri de lucru și standarde operaționale la care angajații MAI se raportează constant și care reduc la minim situațiile pentru care trebuie identificate soluții noi în plan operativ. În plus, ministerul se caracterizează și prin capacitatea de anticipare a riscurilor și de identificare a alternativelor de soluționare, capacitatea și competența de a iniția, elabora, implementa și monitoriza acte normative specifice domeniului de activitate.

http://www.trafic.ro/

116

- Existența unor puncte centrale de coordonare și management operațional

Deși activitatea MAI este variată și complexă, iar structurile au competențe care se întrepătrund, domeniile de competență ale MAI sunt bine definite şi se practică o abordare integrată a activității, și datorită existenței unor structuri care au o viziune de ansamblu asupra întregii activități a ministerului sau a unor domenii cheie de competență.

- Implicare pe plan extern

Pe plan european și internațional, MAI are relații de colaborare cu un număr mare de instituții și organizații din domeniul apărării și siguranței publice, ceea ce permite efectuarea unor misiuni externe, a unor schimburi de experiență sau a participării în proiecte comune și grupuri tehnice de lucru, benefice pentru eficientizarea activității instituției și menținerea la curent cu normele și practicile internaționale, cu atât mai mult cu cât fenomenele infracționale au o dinamică aparte și solicită reacții și adaptare rapidă, care se poate realiza prin cooperare și învățare din experiența internațională.

- Propriul sistem de formare inițială și continuă

MAI are avantajul considerabil de a avea propriile școli și instituții de formare inițială și continuă (școli de agenți, Academia de Poliție, centre de formare și pregătire profesională, etc), ceea ce îi permite să încadreze resurse umane cu un nivel ridicat de adaptabilitate la activitatea specifică, cu un nivel al cunoștințelor și aptitudinilor potrivit funcțiilor pe care le vor prelua și care au un mare grad de familiaritate cu standardele și sarcinile pe care vor trebui să le îndeplinească. În general, interesul personalului MAI este semnificativ față de formarea și perfecționarea profesională, acesta fiind și unul dintre factorii recunoscuți care generează motivare și satisfacție profesională. O condiție esențială pentru valorificarea eficientă a avantajelor descrise este coordonarea eforturilor de educație și canalizarea lor spre competențele și nevoile MAI și urmărind modele de bună practică (ca de exemplu CEPOL).

- Resursa umană calificată, dedicată muncii, disciplinată

Resursa umană a MAI prezintă adaptabilitate la lucru în condiții de efort prelungit, este profesionistă, disciplinată, dedicată și organizată pe principii ierarhice clare. Lucrul în echipă este perceput ca esențial, la fel și respectarea normelor de etică și deontologie. Statutul personalului (polițiști și militari în marea majoritate) contribuie la atractivitatea posturilor și, implicit, la crearea de posibilități mai bune de diminuare a deficitului de personal față de alte instituții civile cu mandate instituționale similare.

- Deschiderea către publicul interesat și transparența decizională

Ministerul depune eforturi constante și coordonate pentru creșterea transparenței decizionale și deschiderea către societatea civilă, având exercițiul consultărilor și al procesului decizional deschis, colaborativ cu parteneri de dialog activi – sindicate, patronate, asociații profesionale, ONG-uri. Se manifestă, de asemenea și o preocupare constantă pentru auto-evaluare, prin eforturile depuse pentru monitorizarea permanentă și îmbunătățirea indicatorilor de opinie publică care reflectă încrederea populației în structurile cele mai reprezentative ale ministerului – poliția, jandarmeria, pompierii.

- Succesul în atragerea de fonduri externe pentru acoperirea nevoilor de dotare și dezvoltare instituțională

Personalul MAI are experiență vastă în implementarea de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, activitate inițiată încă din timpul procesului de pre-aderare a României la Uniunea Europeană. Pe lângă experiența dobândită într-un interval considerabil de timp, este de remarcat și varietatea surselor de

117

finanțare la care ministerul a avut și are acces, ceea ce permite finanțarea în mai bune condiții a nevoilor sale. Având în vedere numărul mare de structuri ale MAI care interacționează direct cu publicul, se manifestă tot mai evident interesul de a derula proiecte care vizează creșterea calității serviciilor furnizate către cetățeni, pe linia simplificării birocrației și a e-guvernării.

Puncte slabe

- Dotarea slabă cu mijloace resurse logistice

Insuficiența și slaba calitate a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale etc.) este unul dintre elementele care periclitează semnificativ îndeplinirea misiunii ministerului. La acesta se adaugă existența unor spații de lucru și de depozitare improprii, care nu se ridică la standardele de funcționalitate necesare sau reprezintă chiar un pericol, sunt deficitar întreținute și dotate sau repartizate ineficient (structuri centrale care își desfășoară activitatea în mai multe sedii distincte), fapt care este agravat și de ritmul lent al procesului de construire a unor imobile noi, respectiv de consolidare/ modernizare/extindere a clădirilor. Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare este de asemenea un punct slab care generează efecte asupra calității resurselor umane, asupra eficienței intervențiilor, dar și asupra satisfacției în muncă a personalului MAI. În mod constant, bugetul alocat MAI acoperă doar cheltuielile de salarizare și cele de funcționare, dar nu și pe cele de investiții și dotări.

- Resursele umane

Domeniul resurselor umane este unul care prezintă, pe lângă punctele tari enumerate mai sus și o multitudine de deficiențe, care se traduc prin tot atâtea puncte slabe ce afectează activitatea ministerului. În primul rând, un element deficitar este subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor. Apoi se remarcă inexistența la nivelul ministerului a unei abordări strategice coerente pentru atragerea și motivarea resurselor umane în domeniile deficitare (ex. IT, analiza de business, comunicare online) și lipsa stabilității pe funcțiile de conducere. Având în vedere faptul că activitatea ministerului nu este liniară și complet predictibilă, fiind deseori reactivă, adică depinzând în mare măsură de producerea unor fenomene sau evenimente, se remarcă lipsa abordării de alocare flexibilă a personalului, în funcție de activitățile prioritare, chiar și între structuri, sau în funcție de volumul de muncă estimat a fi necesar într-o anumită perioadă. Implicarea personalului nu este constantă și uniformă, sunt cazuri în care personalul este implicat în prea multe activități în același timp, în parte datorită unor termene limită foarte strânse. Ponderea ridicată a activităților neprogramate în volumul de muncă al angajaților se datorează în mare parte solicitărilor primite de la alte instituții, dat fiind că MAI este un actor important în procesul de consultare și avizare la nivelul executivului. Încărcarea activității apare însă și ca urmare a modului de lucru intern, anume impunerea elaborării periodice a unui număr semnificativ de documente de raportare, planificare, analiză, procedurare, la care se adaugă uneori și practica dublei raportări. Pe lângă aceste dificultăți, se adaugă și lipsa unor mijloace financiare de motivare/recompensare a performanțelor, cu impact asupra stării morale a personalului, în special în perspectiva unor evenimente importante din viitorul apropiat (Președinția Consiliului Uniunii Europene, alegerile europarlamentare etc.). Alte probleme care afectează resursa umană sunt lipsa unui ghid al carierei cu caracter obligatoriu, inexistența unui plan individualizat de formare a personalului corespunzător nevoilor reale și nevoia de parcurgere a unui timp relativ mare pentru atingerea unui nivel operațional satisfăcător pentru personalul nou. Resursele umane ale MAI sunt afectate și de continuarea fenomenului de migrație a personalului cu înaltă calificare spre alte domenii sau spre alte instituții/companii private mai atractive din punct de vedere economic. Fenomenul generează diverse riscuri, mai vizibile actualmente în funcționarea sistemelor IT

118

(incidente de securitate, scăderea capacității de reacție la riscuri și amenințări din spațiul cibernetic) sau generează scăderea capacității MAI de absorbție a fondurilor structurale pentru implementarea unor proiecte de investiții sau de dezvoltare instituțională.

- Integrarea insuficientă a mijloacelor TIC în activitatea curentă

Problemele legate de TIC țin atât de dimensiunea și remunerarea personalului, cât și de absența unor aplicații informatice, spre exemplu lipsa unui software specializat sau a unor platforme tehnice integrate pentru gestiunea la nivel centralizat a resurselor umane și materiale (tip ERP), dar și de faptul că dotările TIC nu sunt în concordanță cu nivelul tehnologic actual de dezvoltare sau cu tendințele și bunele practici în domeniu. Tot în zona IT-ului, lipsa unui sistem de management electronic al documentelor duce la cheltuieli considerabile pentru materiale de birotică, cu atât mai mult cu cât ministerul este caracterizat de birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională, manifestată mai ales prin folosirea adreselor în detrimentul comunicării prin e-mail, în timp real. Un alt fenomen care se manifesă în domeniul IT-ului este insuficienta valorizare și interconectare a resurselor informaționale de tipul bazelor de date, în special a celor existente la nivelul agențiilor sau instituțiilor subordonate. Această vulnerabilitate trebuie luată în considerare și ținând cont de cererea în creștere a publicului larg pentru serii de date tip ”date deschise”, folosite pentru analizarea diferitelor fenomene și pentru fundamentarea deciziilor de politică publică din toate domeniile.

Oportunități

- Apartenența la organisme internaționale

Calitatea de membru al organismelor internaționale de cooperare (UE, ONU, OCEMN – Organizația Cooperării Economice a Mării Negre), la organisme internaționale pe linia de securitate (NATO, Interpol, Europol, OSCE) sau de cooperare polițienească regională (SELEC și PCC SEE), cât și pe alte domenii (învățământ, arhivistică, permise de conducere etc.), precum și parteneriatele cu alte instituții în cadrul unor rețele de specialitate (CEPOL, FRONTEX) creează pentru MAI premisele pentru transferul de cunoștințe, schimbul de informații, pregătire profesională, desfășurarea de misiuni internaționale, operațiuni comune. De asemenea, procesul de aderare la spațiul Schengen, reformele deja parcurse și pașii viitori care vor fi făcuți pentru finalizarea aderării au contribuit în mod pozitiv la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor și la crearea unei imagini externe pozitive, dat fiind că evaluările la nivel tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen au rezultate favorabile.

- Nevoia din ce în ce mai accentuată de comunicare cu publicul, preferința publicului pentru comunicare și schimb de informații prin rețele sociale, în timp real

MAI are vizibilitate în spațiul public și instituțional, lucrează direct cu și pentru cetățeni, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, aceștia din urmă manifestând o creștere constantă a așteptărilor privind calitatea serviciilor publice oferite și creșterea transparenței decizionale. De aceea, se impune un efort de comunicare țintit și adecvat nevoilor de comunicare ale publicului, care să țină cont și de accentuarea tendinței de comunicare a cetățenilor și companiilor cu instituțiile statului, dar și între instituții ale statului, prin instrumente online, generată atât de preferința publicului în acest sens, dar și de necesitatea de creștere a fluxurilor informaționale între diferiți actori instituționali.

- Inovații rapide în domeniul tehnologic

Evoluțiile rapide în domeniul IT&C impun în primul rând structurilor operative ale MAI o aliniere la standardele de dotare internaționale. Spre exemplu, diferitele evoluții din domeniul hardware și software

119

fac posibilă interconectarea sistemelor informatice pentru utilizarea unei singure surse de date ca motor de căutare de către structurile de aplicare a legii.

- Accesul la opinii avizate prin consultări publice și susținerea publică a inițiativelor MAI

Colaborările frecvente cu mediul privat (industria auto, a asigurărilor, patronat școli de șoferi, companii de securitate și pază, ONG-uri, sindicate etc.), conduc către obținerea unei susțineri din partea societății civile a eforturilor MAI de a emite reglementări care să gestioneze cât mai eficient problematicile vizate. În plus, existența unui consens general la nivelul societății legat de importanța combaterii unor fenomene din aria de competență a MAI precum corupția, traficul și consumul de droguri, traficul de persoane, terorismul, violența în familie, migrația ilegală sau privind prevenirea și reacția rapidă și coordonată în cazul producerii unor situații de urgență, asigură un climat favorabil implementării unor politici transparente.

- Accesul la fonduri nerambursabile pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare instituțională și de investiții

Ministerul și structurile sale sunt beneficiari eligibili pentru o serie de programe de finanțare nerambursabilă externe, prin intermediul cărora se pot finanța activități și investiții menite să sprijine eficientizarea activității și o mai bună dotare materială.

- Strategia globală a UE - o nouă strategie care definește prioritățile de securitate și politică externă a Uniunii Europene, intitulată “Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”

Promovarea de către UE a cooperării în domeniul afacerilor interne și elaborarea recentă a Strategiei globale a UE, ajută Statele Membre să fie mai eficiente în confruntarea cu probleme legate de securitatea energetică, migrația, schimbările climatice, a extremismului violent și războiul hibrid.

Amenințări

- Finanțare insuficientă

Bugetul alocat MAI este constant insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuare a investiților începute și de demarare a altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte etc. Alocările bugetare insuficiente și ponderea foarte mică a fondurilor pentru investiții atrag după sine riscul de a fi sancționați pentru nerespectarea unor norme internaționale de tratament și dotări (spre exemplu, spațiile de arest).

- Modificări legislative cu impact asupra resurselor umane

Pensionarea unui număr mare de personal din cadrul MAI, cauzată de intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, mai ales personal cu funcții de conducere, a generat o nevoie acută de angajări rapide în sistem, cu riscul de a include în rândul resursei umane a MAI a unor persoane mai puțin pregătite sau chiar posibil purtătoare de risc infracțional (în cazul celor recrutați din sursă externă). În plus, personalul nou încadrat necesită parcurgerea unor programe de formare profesională inițială sau/și de tutelă profesională, precum și acomodarea cu cerințele posturilor, urmând să devină complet funcțional după o perioadă care poate varia între 6 luni și 2 ani.

120

- Cadru legislativ inflexibil și învechit

Existența unor lacune legislative, a unor paralelisme în reglementare, și lipsa unor protocoale de colaborare îngreunează cooperarea cu instituțiile de aplicare a legii partenere. Tot din domeniul legislativ, se remarcă amploarea fenomenului de economie colaborativă (shared economy), insuficient acoperite de reglementări cel puțin de natură fiscală, care vor trebui să fie pe deplin înțelese de autorități și integrate în circuitul economic.

- Amploarea și diversitatea criminalității, accentuarea caracterului transfrontalier

Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor infracționale organizate, adaptarea, specializarea și tehnicizarea activităților acestora impun eforturi mari de adaptare, prevenire și reacție din partea autorităților, în special MAI, uneori pe fondul lipsei de informații și de tehnologie adecvată. Se manifestă de asemenea din ce în ce mai frecvent noi forme de atacuri informatice și intensificarea atacurilor cibernetice asupra sistemelor informatice ale instituțiilor.

- Intensificarea fluxurilor migratorii

Intensificarea fluxurilor migratorii înspre Europa dinspre Orientul Mijlociu generează un risc de potențare a traficului de persoane. De asemenea, presiunea migrației ilegale și a fenomenului ”foreign fighters”, pe fondul amplorii fenomenului terorist în plan internațional, are efecte asupra numărului de controale la frontiere și asupra creșterii interogărilor în sistemele SIS II, care trebuie să răspundă acestor provocări. În contextul intensificării fluxurilor migratorii, România devine un stat care prezintă condițiile economice atractive și pentru forța de muncă în general. De aceea, se poate transforma într-o destinație a traficului de persoane. Pe de altă parte, există probabilitatea ridicată ca noi cetățeni români să devină ținte ale traficanților de persoane în scopul exploatării sexuale și pentru muncă forțată.

- Instabilitatea regională

Apariția unor tensiuni în relațiile bilaterale cu statele din zonă (Rusia, Ungaria, Moldova) și chiar a unor conflicte armate în statele vecine țării noastre (Ucraina), impune autorităților românești, în special celor din sistemul de apărare a țării și ordine și siguranță publică să urmărească cu atenție evoluția situației și să fie pregătite pentru diminuarea efectelor oricăror riscuri care s-ar putea produce.

- Sensibilitatea cetățenilor față de anumite subiecte publice și modul de manifestare a acestora

În ultimii ani, s-a remarcat popularizarea unor fenomene care generează sensibilitate publică mare – violența în școli, pe stadioane, creșterea numărului de victime în accidentele colective, corupția la nivel înalt – care, gestionate neadecvat, generează riscuri la adresa imaginii MAI și duc la scăderea încrederii cetățenilor în instituție. Este de remarcat de asemenea și popularitatea în creștere a curentelor extremiste și naționaliste, creșterea adeziunii pentru diferite formațiuni politice extremiste, la nivel european, dar și național. Teme vehiculate de aceste formațiuni sunt foarte atractive pentru publicul general și afectează încrederea în instituțiile statului și sistemul politic existent, generând uneori derive spre infracționalitate și dezordine socială. Tot din sfera manifestărilor publice, popularitatea crescută a unor mișcări de stradă, de tip ”Occupy”, prin care societatea civilă își manifestă nemulțumirile față de anumite inițiative politice sau evoluții de pe scena publică, poartă riscul de a degenera în manifestări violente și impun autorităților să identifice modalități de gestionare și aplanare prin dialog și adaptare la condițiile specifice fiecărui caz.

- Riscul de producere a unor calamități naturale

121

Dezastre naturale precum cutremure, inundații, alunecări de teren, secete, epidemii, accentuarea schimbărilor climatice, inclusiv defrișările unor suprafețe întinse de păduri, determină apariția unor fenomene extreme ce pun în pericol viața persoanelor și impun intervenția autorităților din sistemul de ordine și siguranță publică și gestionare a situațiilor de criză, a căror capacitate operațională și de răspuns putând fi însă depășită de gravitatea cu care se pot manifesta aceste fenomene.

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE)

MAI participă, prin prisma calității de membru sau reprezentant al României în diferite organisme internaționale, la misiuni și exerciții comune, la sesiuni de pregătire profesională, schimburi de informații și transfer de cunoștințe și practici. Astfel, instituția este expusă la cele mai noi abordări teoretice și practice și are ocazia să-și valorifice resursele interne, inclusiv prin participarea la misiuni de menținere a păcii.

Fiind o instituție care activează în zona de apărare a țării și siguranței naționale, MAI trebuie să aibă capacitatea de a preveni producerea anumitor fenomene de natură a afecta siguranța și securitatea cetățenilor și de a interveni, atunci când situația o impune. Așadar, orice situație de natură să genereze infracționalitate reprezintă o amenințare față de care MAI trebuie să aibă răspunsul și reacția cele mai potrivite și eficiente.

Anexa cuprinde evaluarea Oportunităților și a Amenințărilor mediului extern determinate de factori Politici, Economici, Sociologici, Tehnologici, Legali și de Mediu înconjurător.

Factori Politici

- Emergența, la nivel european a fenomenelor extremiste, ultranaționaliste, migraționiste organizate;

- Deficiențe în aplicarea strategiilor la nivel european/național menite să reducă numărul și gravitatea unor probleme sociale ce determină comportamente deviante și infracționale – inclusiv lipsa unor politici sociale eficiente care să conducă la ameliorarea unor probleme sociale complexe;

- Evoluția Uniunii Europene, confruntată cu provocări legate de Brexit și nevoia de a alege unul dintre cele cinci scenarii detaliate în Cartea albă privind viitorul Europei: reflecții și scenarii pentru UE 27;

- Libera circulație în țările UE și deschiderea frontierelor în regiune, facilitează activitatea grupurilor organizate care acționează prin crearea de noi ramificații în Europa, SUA, Asia, Africa și Australia și se axează pe dezvoltarea de conexiuni cu infractorii autohtoni.

Factori Economici

- Sensibilitatea mediului economico-financiar la factori cu impact la nivel global sau european a generat perioade de crize financiare, acest pericol subzistând în continuare, cu potențialul de a afecta instituțiile din domeniul aplicării legii atât prin reducerea bugetelor, cât și prin creșterea nivelului infracționalității şi mișcărilor sociale;

- Constrângeri bugetare care determină insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi materiale şi îngreunează finalizarea proiectelor aflate în derulare și a investițiilor deja începute, precum şi demararea unor investiții noi;

- Creșterea disparităților economice dintre zonele rurale sărace și zonele urbane din ce în ce mai dezvoltate și care atrag capitaluri și forță de muncă calificată.

122

Factori Sociali

- Fluxul migrator/atentatele teroriste ce afectează Europa în perioada ultimilor ani a generat puternice conflicte sociale și culturale, ale căror dezvoltări și efecte pot fi resimțite o perioadă îndelungată;

- Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor organizate, utilizarea de către acestea a unor noi metode/tehnici;

- Apariția unor situații cu caracter de noutate la nivel social, care, pentru a fi gestionate eficient, presupun o pregătire profesională prealabilă;

- Popularitatea protestelor de stradă; - Scăderea demografică și îmbătrânirea accentuată a populației, generată de scăderea natalității și

de părăsirea țării de către cei în vârstă aptă de muncă.

Factori Tehnologici

- Dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi tendința de diminuare a costurilor tehnologice pentru utilizatori individuali creează posibilități de utilizare a acestui avantaj de către exponenții mediului infracțional;

- Apariția unor atacuri cibernetice care ar putea bloca fluxul informațional al instituției, putând conduce de asemenea la compromiterea sau chiar sustragerea unor informații clasificate;

- Dinamica schimbărilor tehnologice aferente sistemului SIS/SIRENE, aspect ce ar conduce la blocaje/disfuncționalități în funcționare;

- Schimbările rapide în tehnologie, care impun modificări în consecință ale tacticilor operaționale; - Trecerea spre societatea informațională (sisteme de e-guvernare, e-comerț) și folosirea pe scară

largă a aplicațiilor pentru telefoane mobile, evoluții față de care MAI trebuie să acționeze proactiv; - Creșterea fluxului operativ foarte mare de informații şi accesul la multiple rețele de comunicații

ar putea conduce la producerea unor incidente de securitate INFOSEC.

Factori de natură legală

- Îngreunarea cooperării cu instituțiile de aplicare a legii partenere ca urmare a lacunelor legislative, a paralelismelor în reglementare şi a lipsei unor protocoale de colaborare eficiente;

- Birocrația excesivă în procesul de reglementare juridică, lacunele şi incoerența unor prevederi legislative, în special în domeniul achizițiilor publice și al contractării fondurilor nerambursabile;

- Evoluția normelor de natură europeană și nevoia de a genera propria agendă legislativă în contextul negocierilor europene.

Factori de Mediu

- Riscul producerii unor dezastre naturale, precum cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii, secetă, mare parte dintre ele cauzate de fenomenul schimbărilor climatice.

123

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Afacerilor Internepentru anul 2018

Nr. crt.

Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată

pentru înaintare în ședința Guvernului

1. Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice

Februarie

2. Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate

Februarie

3. Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene

Martie

4. Proiect de lege privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale

Aprilie

5. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea unor acte normative privind aplicarea unor documente de cooperare bilaterală în domeniul regimului frontierei de stat

Aprilie

6. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea/completarea H.G. nr. 1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale, cu modificările și completările ulterioare

Mai

7. Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii nr. 684/2015 privind aprobarea Programului național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri 2015-2018 și a Hotărârii nr. 659/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri 2015-2018

Mai

8. Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice

Mai

9. Proiect de legepentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, precum și a cetățenilor statelor lor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European

Iulie

124

10. Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, precum și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal

August

11. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu

August

12. Proiectul legii arhivelor Septembrie

13. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia pentru perioada 2018-2020

Septembrie

14. Proiect de lege privind aprobarea participării României la sistemul Organizației Națiunilor Unite de evaluare și coordonare în caz de dezastre – UNDAC

Octombrie

15. Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, precum și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

Octombrie

16. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 780/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind imigrația pentru perioada 2015-2018 și a Planului de acțiune pentru anul 2015 pentru implementarea Strategiei Naționale privind imigrația pentru perioada 2015-2018

Octombrie

17. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2018-2020

Noiembrie

18. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea H.G. nr.784/2013 pentru aprobarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020 și a Planului de acțiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020

Noiembrie

19. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare

Noiembrie

20. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea H.G. nr. 461/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, cu modificările și completările ulterioare

Noiembrie

21. Proiect de lege pentru modificarea/completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată

Decembrie

22. Proiect de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea centrelor de coordonare și conducere a intervenției

Decembrie

23. Proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1486/2005 privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi, republicată

Decembrie

125

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the

European Social Fund

Documents

Acord privind servicii de A planificare și bugetare și ... · procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină