Rolul Bisericii Ortodoxe Romane in Asistenta Sociala Din Mediul Rural

8/13/2019 Rolul Bisericii Ortodoxe Romane in Asistenta Sociala Din Mediul Rural

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-bisericii-ortodoxe-romane-in-asistenta-sociala-din-mediul-rural 1/118

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI

Facultatea de Filosoie !i Ştii"#e Social $olitice

S%eciali&a'ea Asiste"#( Social(

)

Lucrare de licenţă:Rolul Bisericii Ortodoxe

Române în asistenţa socială dinmediul rural

Coo'do"ato'*Co")u"i+) d') Cristina Gavriluţă



Cuprins

INTRODUCERE..........................................................................................5

CAPITOLUL I.

CONCEPTE INTRODUCTIVE DIN ACTIVITĂŢILE ASISTIVE

ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

I.1. Bisri!" #i !$%uni&"&"..............................................................................................'

I.(. S!ur&) is&$ri " Bisri!ii Or&$*$+ R$%,n #i i%p-i!"r" s" n s$!i&"&............./

I.0. Di%nsiuni &$-$i! #i s$!i"- "- Bisri!ii Or&$*$+ ..........................................1(

I.3.1. Unitatea Bisericii şi solidaritatea.......................................................................12

I.3.2. Sfinţenia şi ecourile sale sociale .................................................................... ..13

I.3.3. Unitate şi sobornicitate......................................................................................14

I.3.4. Învăţăturile Apostolilor şi rolul lor social..........................................................1

I.2. Însu#iri- &r)irii $r&$*$+ n pr"!&i!" s$!i"-).........................................................13

I.4.1. !u"ăciunea şi re#ntoarcerea la sine....................................................................1$I.4.2. %roble&a alterităţii şi Iubirea aproapelui...........................................................1'

I.4.3. (ar şi &ilostenie.................................................................................................2)

CAPITOLUL II.

ROLUL BISERICII ÎN SOCIETATE

II.1. Bisri!" $r&$*$+) #i s$!i&"&" "!&u"-)..................................................................(0

II.1.1. %rovocările lu&ii conte&porane din punct de vedere al practicilor asistive...23

II.1.1.1. *voluţia te+nolo"iei şi i&pactul ei asupra u&anităţii..............................24

II.1.1.2. ,o&a-ul cea &ai răspndită /boală0 a societăţii actuale..........................2

2



II.1.1.3. (esfrnarea şi avortul .............................................................................2$

II.1.2. !ăspunsul Bisericii la proble&ele sociale actuale...........................................2'

II.(. Misiun" s$!i"-) " Bisri!ii Or&$*$+ R$%,n....................................................01

II.0. 4"%i-i" #i !$%uni&"&" +prsii * 6"7) "- s$!i&)8ii.........................................00

II. 3.1. a&ilia celula societăţii.................................................................................33

II.3.1.1. a&ilia #n societatea şi cultura conte&porană........................................3

II.3.1.2. a&ilia şi societatea ro&nească ...........................................................3'

II.3.1.3. a&ilia din perspectivă reli"ioasă..........................................................4)

II. 3.2. o&unitatea ..................................................................................................42

II.3.2.1. o&unitatea reli"ioasă creştină..............................................................43 II.3.2.2. I&plicaţiile co&unităţii reli"ioase #n &unca socială...............................4

CAPITOLUL III.

ACTIVITĂŢI ASISTIVE DERULATE DE CĂTRE BISERICA

ORTODOXĂ ROMÂNĂ

III.1. A#7)%in& "sis&i9 n Bisri!" Or&$*$+)............................................................2/

III.(. Sis&%u- * Asis&n8) S$!i"-) n Bisri!" Or&$*$+). C"*ru -is-"&i9............. 51

III.0. Bisri!" Or&$*$+) R$%,n) #i !$-"6$r"r" !u ins&i&u8ii- s&"&u-ui ....................55

III.2. A!&i9i&"&" *s:)#ur"&) * Bir$u- * Asis&n8) "- P"&ri"r;ii R$%,n.............5<

III.5. A!&i9i&"&" * Asis&n8) S$!i"-) *s:)#ur"&) n !"*ru- p"r;ii-$r.....................3=

III.3. Sr9i!ii- s$!i"- "!$r*"&......................................................................................31

3



CAPITOLUL IV.

DEMONSTRAREA CONCRETĂ A ACTIVITĂŢILOR ASISTIVE

SUB PATRONA>UL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. STUDIUDE CA?

IV.1. S!$pu- !r!&)rii !"-i&"&i9.....................................................................................32

IV.(. Ip$&7- #i $6i!&i9- !r!&)rii...........................................................................32

IV.0. Ap"r"&u- %&$*$-$i!.............................................................................................35

I.1. Interviul............................................................................................................55

I.2. 6bservaţia........................................................................................................5$I.3. Studiu de ca7....................................................................................................5$

IV.2. S-!8i" su6i!8i-$r #i uni9rsu- !r!&)rii............................................................3<

IV.5. Li%i&- !r!&)rii...................................................................................................3/

IV.3. Pr7n&"r" #i "n"-i7" in&r9iuri-$r......................................................................3/

IV.'. S&u*iu * !"7.......................................................................................................... <0

CONCLU?II................................................................................................/<BIBLIO@RA4IE.......................................................................................1==

ANEXE.......................................................................................................1=5

4



In&r$*u!r

Activitatea de asistenţă socială nu este o preocupare nouă #n ori7ontul "ri-ii faţă

de aproapele nostru #ntruct Biserica şi8a făcut din aceasta vocaţia sa #n istorie ea

or"ani7nd şi pri&ele instituţii de asistenţă socială #ncă din perioada apostolică. Astfel

biserica devine spaţiul #n care orice persoană aflată la nevoi pri&eşte alinare şi

vindecare att trupească ct şi sufletească.

el &ai elocvent e9e&plu #l repre7intă Sfntul asile cel :are care este

pionierul asistenţei sociale #nfiinţnd a7ile de bătrni orfelinate de copii de săraci şi &ai ales

spitale pentru bolnavi nu&ite /Vasiliade0 c+iar dacă el este departe de a fi sin"urul. 6dată

cu pri&ele structuri bisericeşti creştine pe actualul teritoriu al !o&niei apare şi activitatea

#n do&eniul carităţii efectuată #n nu&ele credinţei creştine. (e la #nceput #n ţara noastră

asistenţa socială a avut un caracter reli"ios desfăşurndu8se secole de8a rndul #n -urul

&ănăstirilor şi al bisericilor. u ti&pul #nsă această for&ă de a-utorare a aproapelui a

trecut #n "ri-a statului.

Serviciul de asistenţă socială apare ca un serviciu public ce funcţionea7ă pe ba7a

utili7ării resurselor financiare ale statului #n scopul a-utorării cate"oriilor defavori7ate ale

populaţiei pro&ovnd un siste& efectiv care să asi"ure resurse şi servicii &enite să#ntărească oa&enilor capacitatea de a re7olva şi a face faţă #&pre-urărilor vieţii.

;ucrarea / Rolul Bisericii Ortodoxe Române în asistenţa socială din mediul rural 0

pune #n evidenţă le"ătura strnsă dintre asistenţa socială şi Biserică şi se ba7ea7ă pe

susţinerea şi pe #nvăţătura creştină dar &ai ales pe &odelul viu care l8a& avut #n

:ntuitor şi Apostoli.

Avnd #n vedere că Biserica este cea care a pus ba7ele asistenţei sociale această

te&ă a &ai fost de7bătută #n diverse lucrări de specialitate. +iar şi #n acest conte9t a&

decis să aborde7 această parte a asistenţei deoarece &o&entan societatea ro&nească

trece printr8o perioadă de seculari7are perioadă #n care nu se &ai ţine cont de valorile

creştine sau de aspectul spiritual al vieţii. Însă acest feno&en #şi pune a&prenta &ai "reu

#n &ediul rural. :ediu #n care &e&brii unei fa&ilii fac parte din co&unităţi &ult &ai

unite dect co&unităţile urbane aici respectndu8se &ult &ai &ult relaţii precu& cele



de rudenie vecinătate sau relaţii care se lea"ă #n cadrul bisericii. În aceste co&unităţi

rurale #ncă &ai sunt păstrate principii şi valori precu& nondiscri&inarea e"alitatea sau

respectul faţă de cei din -ur ce #şi au ori"inea #n pri&ele co&unităţi creştine şi care stau la

ba7a tuturor activităţilor de asistenţă socială.

În pri&a parte a lucrării partea teoretică de7bătută pe cuprinsul a trei capitole &8

a& a9at pe<

8 #nvăţăturile creştine din Biserica 6rtodo9ă şi i&plicaţiile lor #n &ediul fa&ilial

şi cel co&unitar=

8 provocările cu care se confruntă Biserica #n societatea actuală şi răspunsul

acesteia=

8 le"islaţia activităţilor de asistenţă socială din cadrul Bisericii 6rtodo9e

!o&ne.A doua parte este dedicată cercetării calitative reali7ată folosind &etode precu&

interviul obervaţia şi studiul de ca7. %ri&ele două &etode au fost aplicate preoţilor de

pe teritoriul a două co&une din -udeţul Suceava unde a& vrut să surprind i&plicaţiile

bisericilor şi a co&unităţilor creştine din -urul acestora #n activitatea de asistenţă socială.

olosind studiul de ca7 a& dorit să pre7int concret o situaţie #n care co&unitatea creştină

s8a unit şi şi8a a-utat aproapele #n spirit de solidaritate.

(in punct de vedere al li&itelor pe parcursul reali7ării acestei te7e despecialitate &8a& confruntat cu refu7ul unui preot de a8&i răspunde la #ntrebări din

&otive personale.

Sper ca prin inter&ediul acestei lucrări a& reuşit să pre7int #ntr8o for&ă ct &ai

concretă şi corectă "radul de i&plicare a Bisericii 6rtodo9e #n activităţile asistive

activităţi care au la ba7ă valori precu& solidaritatea &ilostenia şi iubirea de aproape.

5



C"pi&$-u- I C$n!p& in&r$*u!&i9 *in "!&i9i&)8i- "sis&i9 n

Bisri!" Or&$*$+) R$%,n)

I.1. Bisri!" #i !$%uni&"&"

onfor& Dicţionarului enciclopedic de cunoştinţe religioase cuvntul Biserică

provine din latinescul ecclesia0 ce #nsea&nă adunare şi din "recescul ecclisia0 care

dese&na nu&ele dat pri&elor adunări creştine care aveau loc la #nceput #n anu&ite case

pentru săvrşirea cultului. 1 În ti&p aceste case au pri&it denu&irea de Biserici un loc de

adunare pentru ru"ăciune.

Înte&eierea Bisericii este #n strnsă le"ătură cu #nte&eierea Î&părăţiei erurilor

deoarece repre7intă proiecţia Acesteia pe pă&nt. (e aceea #n Biblie :ntuitorul ne

pre7intă două Î&părăţii. %ri&a este cea clădită #n c+ip nevă7ut pe -ertfa de pe cruce< pe

această piatră voi 7idi Biserica :ea şi porţile iadului nu o vor birui02 repre7entată de

Biserica cerească du+ovnicească. Iar a doua Biserică #n c+ip vă7ut este #nte&eiată la

inci7eci&e cnd Sfntul (u+ S8a po"ort peste Apostoli şi #n ur&a predicii lui %etru s8au bote7at trei &ii de suflete după porunca lui >ristos< /:er"nd #nvăţaţi toate

nea&urile bote7ndu8le #n nu&ele ?atălui şi al iului şi al Sfntului (u+03.

Astfel apostolii au #nte&eiat #n diferite re"iuni biserici locale ei devenind

icono&i ai tainelor lui (u&ne7eu iar >ristos fiind ap al Bisericii8Înte&eietorul şi piatra

de ba7ă.

(eşi Biserica prin e9celenţă este o instituţie spirituală ea nu poate să fie ruptă de

realitatea vieţii pă&nteşti. (e aceea bisericile ridicate de către Sfinţii Apostoli au

#nceput să #şi desfăşoare activitatea #n lu&e construind #n -urul lor co&unităţi de creştini

din ce #n ce &ai &ari #nvăţaţi să răspundă la nevoile celorlalţi.

1Branişte *ne @coord Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase *ditura (iece7ana aransebeş2))1p. 522 Biblia sau Sfânta Scriptură, *ditura Institutului Biblic şi de :isiune al Bisericii 6rtodo9e !o&neBucureşti 13 p. 111$3 bidem p. 113$

$



Coul ?esta&ent evidenţia7ă &ereu faptul că un creştin trebuie să fie un o& al

co&uniunii al solidarităţii şi că fiecare este dependent de se&enul său.

În pri&ele co&unităţi creştine aşa cu& ne spun Scrierile Sfinţilor Apostoli

porunca de a iubi pe aproape este pusă #n fapte. Biserica a luat #n "ri-a sa proble&ele unor

cate"orii sociale de7avanta-ate de societatea pă"nă. ?oţi cei "oi flă&n7i #nte&niţaţi

#şi "ăseau a-utor #n casele creştine.

alori precu& confidenţialitatea nondiscri&inarea e"alitatea respectul faţă de

cei din -ur care astă7i repre7intă principiile de ba7ă ale asistenţei sociale #şi au ori"inea

#n pri&ele co&unităţi creştine.4

ilantropia esenţa co&unităţilor creştine care #n"lobea7ă toate valorile pe care

Sfinţii Apostoli #ncearcă să le #nsuşească tuturor celor pre7enţi #n cadrul acestor "rupuri

s8a &anifestat #n diferite for&e precu& slu-irea socială co&unitatea bunurilor a"apelecreştine sau sub for&a tuturor a-utoarelor oferite celor săraci bătrni sau orfani.0

%otrivit Sfintei Scripturi slu-irea constituie &isiunea funda&entală a Bisericii cu

care aceasta stă sau cade din rostul ei #n lu&e aşa cu& i8a fost fi9at de (u&ne7eu &ai

#nti prin profeţi şi apoi prin >ristos.

Slu-irea creştină pro&ovea7ă #ncrederea faţă de o& şi dă o apreciere po7itivă

di&ensiunii sociale a e9istenţei u&ane. /?eolo"ia slu-irii. (e a7i trebuie să arate că viaţa

creştină deşi trăieşte din relaţia cu transcendenţa ea nu este scoasă din relaţia or"anică cuistoria şi societatea05.

redinţa trebuie #nsoţită de fapte bune care decur" din iubire spre a fi lucrătoare

şi &ntuitoare. Sfntul Apostol %avel #n epistolele sale accentuea7ă credinţa care

#ndreaptă #nţele"nd totdeauna credinţa nedespărţită de dra"oste prin care e activă #n

fapte bune. Sfntul Apostol %avel e9clude din acţiunea de #nsuşire a &ntuirii faptele

le"ii &o7aice şi ale le"ii naturale care nu se săvrşesc #n colaborare cu +arul ci sunt

nu&ai #ncercări u&ane de a se #ndrepta prin puteri proprii.

4 Sorescu :aria !sistenţa socială" Sisteme şi profesie, *ditura Universitaria raiova 2)) p. 2 i7itiu :i+ai #ilantropie Di$ină şi #ilantropia Bisericii % după &oul 'estament, *ditura ?rinitas Iaşi2))2 p. 1135 %lă&ădeală A. Biserica slu(itoare, Bucureşti 1$2 p.3)4.

'



iaţa socială a creştinilor din epoca apostolică avea ca principală caracteristică

filantropia. *i au #nţeles c+iar de la #nceput că o co&unitate deplină #ntre suflete nu poate

lua fiinţă şi nu se poate &enţine fără o co&unitate de bunuri.

Această viaţă co&unitară nu este i&pusă din afară ci apare ca un rod firesc al

credinţei şi a #nvăţăturilor evan"+elice. %rin predica Apostolilor creştinii au #nceput să

trăiască #n co&unităţi unite ba7ate pe iubire şi solidaritate.

Coua for&ă de or"ani7are a societăţii #nlătură orice for&ă de ine"alitate #ntre

&e&brii ei. ei săraci şi cei bo"aţi erau trataţi la fel şi se a-utau #ntre ei co&unitatea

fiind superioară planului individual.

A"apele crştine sau &esele luate de creştini după ce participau la cultul divin

erau &o&entele #n care indiferent de situaţia &aterială sănătate sau educaţie toţi creştinii

lua &asa #&preună şi ascultau #nvăţăturile apostolilor.$ :ărturii ale acestor &ese sere"ăsesc #n anaforele de a7i +ra&urile bisericeşti po&enirea &orţilor pra7nice.

reştinii din epoca pri&ară au considerat a-utorarea săracilor a orfanilor sau a

celor bolnavi ca fiind cea dinti datorie a lor fiindcă această for&ă de filantropie a fost

practicată iniţial de :ntuitor iar ei ca ur&aşi se si&ţeau datori. Aşa se face că aceste

for&e de asistare le re"ăsi& practicate #n &od constant #n Bisericile creştine de a7i.

Sfntul Iustinian %opovici spunea #ntr8una din cărţile lui că Biserica creşte cu

fiecare o& care se face &ădular al *i parte alcătuitoare al trupului (u&ne7eu8 o&enescal lui >ristos0.' (e aceea fiecare creştin are datoria de a #&părtăşi celor din -ur credinţa

şi de a a-uta la &ărirea trupului lui >ristos.

I.(. S!ur&) is&$ri " Bisri!ii Or&$*$+ R$%,n #i i%p-i!"r" s" n s$!i&"&

,, Sfinţenie, mucenicie, model de $iaţă

curată, generoasă, (ertfelnică"

!ceasta e ortodoxia noastră românească")

*ărintele Dumitru Stăniloaie

Astă7i datorită creştinis&ului care s8a infiltrat şi #n istoria instituţiilor noastre şi #n

istoria culturii noastre #n "eneral noi sunte& conştienţi că e9perienţa adevărului este &ai

$ i7itiu :i+ai op. cit. p. 121' %opovici Iustin Biserica Ortodoxă şi ecumenismu *ditura :ănăstirea Sfinţii Ar+an"+eli %etru odă2))2 p.



#nti de toate ascultare şi interpretare de &esa-e. /?ăria de le"e a revelaţiei creştine ne e

dată deoarece ne dă& sea&a că fără ea e9istenţa noastră istorică nu ar avea sens.0

reştinis&ul ro&nesc poate fi considerat de ori"ine apostolică deoarece a fost

propovăduit de către Apostolul Andrei al :ntuitorului. Acesta a predicat pe teritoriul

dintre (unăre şi :area Cea"ră (obro"ea de &ai tr7iu cunoscută #n i7voarele antice

sub nu&ele de Sciţia.

:ărturie la acest fapt stau aşe7ă&intele din (obro"ea #nc+inate Sfntului

Apostol %eştera sau %riaşul Apostolui Andrei. 6 altă dovadă este pre7entă #n Biblie #n

*pistola Sfntului Apostol %avel către coloseni unde reiese că şi sciţii0 au putut au7i

cuvntul (o&nului.1)

Sfntul Apostol Andrei se bucură de o cinstire deosebită #n bisericile ruseşti

"receşti şi ro&neşti datorită faptului că a predicat #n teritorii care aparţin a7i !usieiDreciei şi !o&niei. %atriar+ia *cu&enica din onstantinopol #l socoteşte c+iar ca

/#nte&eietor0 al acestui /scaun apostolic0.

Una din &ultele poveşti privind faptele Apostolului spune că o fe&eie oarecare

avea un fiu unul născut pe care un o& duş&an l8a ucis apoi s8a făcut nevă7ut şi nu s8a

aflat iar &ortul 7ăcea aruncat #n dru&. (e acest lucru #nştiinţ#ndu8se apostolul s8a dus

acolo la locul unde era &ortul. ,i făcndu8i8se &ila de &a&a celui ucis apoi vrnd să

atra"ă şi pe popor spre &ai &ultă credinţă prin ru"aciune l8a inviat şi l8a dat pe el viu&a&ei sale. Această &inune dupa ce au vă7ut8o sinopenii cu toţii #&preună cu fe&eile

şi cu copiii au cre7ut #n >ristos. Atunci apostolul le8a +irotonit acolo preoţi pe cei &ai

iscusiţi din cei ce cre7use şi aşa după ce a lu&inat pe cei &ai &ulţi din sinopeni cu

Sfntul Bote7 şi i8a făcut popor sfinţit al lui >ristos a plecat spre altă cetate.011

ără #ndoială că Sfntul Apostol Andrei nu s8a li&itat nu&ai la predicarea

*van"+eliei şi la bote7ul celor pe care i8a adus la >ristos dintre "eto8dacii şi "recii din

coloniile #nte&eiate pe ţăr&ul :ării Ce"re %ontul *u9in #ncă din secolele II8I #. >r.

*l a +irotonit pe unii din cei veniţi la >ristos ca episcopi şi preoţi aşa cu& a făcut şi

Sfntul Apostol %avel #n călătoriile sale. Cu&ai aşa se e9plică faptul că cele &ai vec+i

ştiri privind or"ani7area bisericească sunt din Sciţia :inor. (e altfel tot după tradiţie

!ortE !ic+ard Viitorul religiei Solidaritate, caritate, ironie, *ditura %aralela 4 %iteşti 2))' p. 5'1) Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p. 13311 er7anSabin Sf" !postol !ndrei, *ditura (iacon oreşti 1' p. 25

1)



Sfntul Andrei a +irotonit ca episcop de 6dEssos a7i arna #n Bul"aria #n apropierea

"raniţei pe ucenicul său A&pliat pe care Biserica 6rtodo9ă #l pră7nuieşte la 31

octo&brie12.

*piscopul a +irotonit la rndul lui alţi episcopi preoţi sau diaconi pentru

teritoriul dintre (unăre şi :are şi cel din stn"a (unării pentru a se asi"ura succesiunea

ne#ntreruptă a preoţiei.

Un episcop de ?o&is cu nu&ele :arcu a participat la lucrările pri&ului Sinod

ecu&enic de la Ciceea. În anul 35 era atestat docu&entar episcopul Betranion apărător

al 6rtodo9iei #n faţa ere7iei ariene= ur&aşul său D+erontie a participat la Sinodul II

ecu&enic de la onstantinopol din 3'1. În secolul al 8lea sunt cunoscuţi episcopii

?eoti& I ?i&otei care a luat parte la Sinodul III ecu&enic din 431 de la *fes Ioan

Ale9andru ?eoti& II iar #n secolul ur&ător %aternus şi alentinian 13. ?oţi erau oa&enide &are cultură autori de scrieri teolo"ice care au luat parte la controversele do"&atice

ale ti&pului.

(in toate acestea se poate desprinde constatarea că nu poate fi vorba de o

#ncreştinare a stră&oşilor noştri la o anu&ită dată de o convertire a lor #n &asă din

ordinul conducătorilor politici sau #n ur&a activităţii unor &isionari oficiali cu& este

ca7ul altor popoare din -ur. ;a daco8ro&ani procesul de #ncreştinare are o notă specifică

#n sensul că a durat cteva secole fiind re7ultatul contactului direct al populaţieiauto+tone şi al coloniştilor cu propovăduitorii noii credinţe reli"ioase.

;i&ba latină şi credinţa creştină au fost factorii care au contribuit la consolidarea

procesului de unificare etnică lin"vistică şi spirituală a auto+tonilor cu noii veniţi #n

(acia de nea&uri şi credinţe diferite. !o&ani7area şi creştinarea au fost două procese

paralele #nct se poate spune că la #nc+eierea lor a apărut #n istorie un popor nou cel

ro&n cu o credinţă nouă cea creştină. u alte cuvinte poporul ro&n s8a născut creştin.

12 +ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFstructuraHborFistoricHborH1.+t&l13 %runduş Silvestru Au"ustin şi %laianu le&ente +atolicism şi ortodoxie românească Scurt istoric al Bisericii române unite *ditura iaţa reştină lu-8Capoca 14 p.

11

http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/istoric_bor_1.html





I.0. Di%nsiuni &$-$i! #i s$!i"- "- Bisri!ii Or&$*$+

Si&bolul de credinţă niceo8contantinopolitan &ărturiseşte patru #nsuşiri sau

atribute ale Bisericii /una sfntă sobornicească şi apostolească0 adică unitatea

sfinţenia sobornicitatea şi apostolicitatea Bisericii.

I.3.1.Unitatea Bisericii şi solidaritatea

onfor& Dicţionarului de sociologie /solidaris&ul este concepţia după care o&ul

#ncă din pri&a 7i este debitor societăţii din care face parte deoarece fără a-utorul acesteia

ar &uri i&ediat după naştere.014 *l pri&eşte totul de la societate ocrotire #n"ri-ire

#ntreţinere sau educaţie. Cu e9istă un contact propriu87is #ntre acesta şi colectivitate dar

fiecare o& #şi asu&ă o serie de obli"aţii sociale de care odată a-uns #n deplinătatea

facultăţilor sale trebuie să se ac+ite.(esc+iderea Bisericii faţă de lu&e şi solidaritatea ei cu lu&ea cu societatea

fiecărei epoci s8a concreti7at #n anu&ite principii şi for&e de an"a-are socială. 6rtodo9ia

a luat o atitudine realistă naturală cea a apostolatului social.1 %rin asta se #nţele"e

preocuparea Bisericii de viaţa socială a &e&brilor ei şi slu-irea aspiraţiilor de pro"res

"eneral.

ilantropia for&a principală de &anifestare a solidarităţii a cunoscut o

de7voltare rapidă #n cadrul co&unităţilor creştine. A-utorarea săracilor a bolnavilorconsiderndu8se datoria fiecărui creştin.

Cicolae Stein+ardt pre7intă solidaritatea #ntr8una din cărţile sale prin /acele

cuvinte de respect de afecţiune de luare de apărare de #ncredere de co&păti&ire care

pot sc+i&ba totul. Sunt ca un balsa& tă&ăduitor ca leac absolut un &iracol.015

a or"ani7are lu&ească Biserica ortodo9ă este o unitate colectivă< constă din

&ai &ulte Biserici locale.01$ Acestea corespund #n cea &ai &are parte cu spaţiul locuit

de un nea& şi li&ba sa< slu-ba se ţine de obicei pe li&ba acelui nea&. (ar Biserica este

14 a&fir ătălin @coord Dicţionar de sociologie, *ditura Babel Bucureşti 13 p. 1 (u&itru !adu /Slu(irea socială a omului, a societăţii şi a lumii" Obiecti$ al -isiunii Bisericii0 !evistaOrtodoxia, Cr.182 An $ 2))5 p. 1)315 Stein+ardt Cicolae Dăruind $ei dobândi, *ditura (acia lu- Capoca 14 p.541$ olliander rit-of ?ito +redinţă şi trăirea Ortodoxiei ?raducere Bădulescu (an *ditura SA!ABucureşti 2))2 p. 21

12



una anu&e Biserica lui >ristos. *l Însuşi spunnd apostolilor< /%e această piatră voi 7idi

Biserica :ea şi porţile iadului nu o vor birui01'.

%luralul cuvntului Biserică biserici nu se referă la fiinţa Bisericii ci la

ele&entele e9terioare conţinutului esenţial şi specific al Bisericii. *le&ente de ordin

istoric "eo"rafic sau referitoare la unele datini sau locuri de #nc+inare.

I.3.2. Sfinţenia şi ecourile sale sociale

Sfinţenia Bisericii este #nsăşi sfinţenia lui >ristos. Întruct Biserica este trupul

tainic al lui >ristos trup nedespărţit niciodată de apul său. *a este sfntă şi prin

calitatea ei de locaş al Sfntului (u+ ce #&părtăşeşte credincioşilor +arul sfinţitor.1

%oate fi vă7ută ca un lăcaş de for&are creştere şi sfinţire a &e&brilor ei ce are

ca scop &ntuirea credincioşilor căci Biserica a dat şi dă nenu&ăraţi sfinţi.

6 parte din aceştia sunt repre7entaţi de Sfinţii Apostoli care au cutreierat #ntrea"a

lu&e &isiunea lor fiind cea de e răspndi credinţa lui Iisus. *i au fost i7"oniţi arestati

dar niciodată nu s8au oprit din a vindeca oa&enii de boli de a a-uta pe cei aflaţi la nevoie

crescnd &ereu co&unităţile de creştini.2)

*courile acţiunilor lor sociale stau scrise #n cărţile sfinte prin pildele sau &inunile

săvrşite de8a lun"ul vieţii lor. Învierea &orţilor #nsănătoşirea bolnavilor #nlăturarea

secetei sunt o parte din cele #nfăptuite de Apostoli #n &isiunea de a creştina poporul.aracteristica principală a acestora fiind puterea lor de sacrificiu. Sacrificiu ce a dus la

sfinţirea tuturor acţiunilor sociale pe care le8au reali7at #n cursul vieţii. %entru că a

sacrifica #nsea&nă a sfinţi o faptă o&enească.021

Sacrificiul e9tre& &artiriul #n ca7ul sfinţilor repre7intă e9perienţa &orţii +otărte

prin credinţă ca &ărturie fidelă a dra"ostei pentru >ristos. În acest sens &artiriul este

&ărturisitor prin &oartea cau7ată de duş&anii credinţei.22 !ealitatea trăirii &artiriului #n

relaţia sa cu (u&ne7eu şi cu se&enii săi nefiind un lucru pur o&enesc ci unul divino8

u&an de #naltă intensitate du+ovnicească.

1' Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p. 111$1 %apini Diovanni Viaţa lui isus, *ditura %er"a&on 2)) p. 24$2) Doldiş *u"en Viaţa lui isus +.ristos" !cti$itatea !postolilor după în$iere, *ditura riterion %ublis+in"o Inc 1' p. '4 21 Davriluţă Cicu -entalităţi şi ritualuri magicoreligioase, *ditura %oliro& 1' Iaşi p. 14$22 Slătineanu Irineu -artiriul ca (ertfă eu.aristică #n %reda !adu Viaţa liturgică şi etos comunitar,*ditura :itropolia 6lteniei raiova 2))$ p. 1

13



:ucenicul prin -ertfa sa se prelun"eşte #n afară atră"nd cu sine şi #n sine lu&ea

#ntrea"ă pe care o desc+ide spre lucrarea +arului. Sn"ele său devine astfel să&nţă a

creştinis&ului.

%re7enţa păcătoşilor #n Biserică şi păcatele &e&brilor ei căci ni&eni dintre cei vii

nu sunt fără de păcat nu afectea7ă şi nu pătea7ă sfinţenia. Întruct sfinţenia Bisericii

constă #n pre7enţa a ceea ce este du&ne7eiesc #n ea. :ntuitorul >ristos (u&ne7eu8

6&ul a luat asupra Sa păcatele oa&enilor fără ca prin aceasta să devină *l Însuşi

păcătos.

I.3.3.Unitate şi sobornicitate

Sobornicitatea este #nsuşirea sau calitatea Bisericii de a fi un #ntre" viu unitar şi

activ peste tot pă&ntul unde s8a răspndit creştinis&ul. Astfel sobornicitatea Bisericiieste i&plicată #n unitatea ei căci #n afir&aţia că Biserica este una şi aceeaşi pretutindeni

este i&plicat şi caracterul ei universal ea fiind Biserica lu&ii #ntre"i.

Bisericile pot oferii alternative practicilor actuale "lobali7ante care au şi efecte

ne"ative. Soluţia de unitate socială "enerată de Biserica ortodo9ă este una si&plă şi &ult

&ai apropiată de &entalităţile sociale. Unitatea pro&ovată de Biserică este una ba7ată pe

valori &orale creştine cunoscute de toţi şi nu pe nor&e şi valori care uneori pot fi "reu

de asi&ilat.alorile pro&ovate de biserică sunt e"alitatea #ntre oa&eni nondiscri&inarea

solidaritatea şi altruis&ul ca principiu al relaţiilor cu cei din -ur.

Aceste valori au fost puse #n practică de Biserică #n foarte &ulte instituţii ridicate

de aceasta cu rol de asistare a persoanelor nevoiaşe. %rintre acestea se nu&ără şi

vasiliadele. Instituţie socială #nfiinţată de Sf. Ierar+ asile cel :are #n secolul al I8

lea.23 Acestea au constituit pri&ele aşe7ă&inte de ocrotire a cate"oriilor de populaţie

de7avanta-ate. *rau prevă7ute să asi"ure &ini&u& de e9istenţă a bătrnilor a copiilor a

fetelor fără adăpost bolnavilor sau persoanelor cu +andicap.

reştinis&ul a adus o perspectivă cu totul nouă referitoare la a-utorarea se&enilor.

Iubirea lui (u&ne7eu nu poate fi co&pletă fără iubirea faţă de aproape iubirea

&anifestată prin -ertfă şi fapte bune.

23 Sorescu :aria op.cit. p. 2'

14



Sobornicitatea Bisericii are două aspecte< e9tensiv şi intensiv. %ri&ul aspect cel

e9tensiv e9pri&ă pre7enţa spaţială a Bisericii pe #ntrea"a #ntindere a lu&ii. Al doilea cel

intensiv arată conţinutul ortodo9 de valoare universală al vieţii Bisericii puterea

interioara a Bisericii de a pă7i neatinsă unitatea de #nvăţătură cult şi conducere #n

co&unităţile creştine din diferite părţi ale lu&ii.

I.3.4. Învăţăturile Apostolilor şi rolul lor social

%rin apostolicitate se #nţele"e #nsuşirea prin care Biserica se afir&ă ca fiind

#nte&eiată de Iisus >ristos şi aşe7ată pe te&elia Apostolilor *l fiind piatra cea din capul

un"+iului căci Biserica este 7idită /pe te&elia Apostolilor şi a proorocilor piatra cea din

capul un"+iului fiind #nsuşi Iisus >ristos024. Apostolicitatea este nota specifică şi

esenţială a adevăratei Biserici drept&ăritoare ortodo9e păstrătoare cu sfinţenie a#nvăţăturii nealterate propovăduite de Apostoli.

*a se &anifestă şi #n succesiunea apostolică ne#ntreruptă a ierar+iei bisericeşti

potrivit căreia +arul episcopatului se trans&ite ne#ntrerupt de #nvăţăturile Apostolilor prin

şirul de episcopi canonici de8a lun"ul ti&purilor #n toată lu&ea.

alorile &orale şi creştine răspnite de aceştia prin credinţă #n ti&pul vieţii nu s8

au oprit odată cu &oartea lor. ieţile sfinţilor au fost trans&ise Bisericilor #n scris ca să

arate ur&aşilor &odul de a se conduce #n viaţă. Astfel #nvăţăturile acestora ră&n pentrucreştini o e9perinţă de&nă de ur&at.

Sfntul Apostol %avel a pus foarte &ult accentul pe a-utorarea săracilor. *l

oferind definiţii #n diferite feluri plecnd de la slu-ire co&uniune de dra"oste #ntre

credincioşi colectă de a-utorare unirea cu sfinţenia #ncercnd &ereu să stabilească

&ereu o e"alitate #ntre oa&eni.2 ,i #n acelaşi ti&p o colaborare per&anentă #ntre Biserică

şi co&unitatea din -ur.

În societatea actuală se văd #nsă &ulte contraste diferenţele dintre păturile sociale

sunt enor&e. 6a&eni cu averi fabuloase care sunt indiferenţi la situaţia celor din -ur sau

care a-ută uneori pentru sporirea propriei i&a"ini o filantropie seculari7ată. !uperea

acesteia de *van"+elie o transfor&ă #ntr8un act for&al.

24 bidem, p. 132'2 i7itiu :i+ai op.cit. p. 121

1



(e aceea Biserica aşa cu& ne8au #nvăţat Apostolii trebuie să conlucre7e cu

instituţiile statului şi #n special cu instituţiile sociale şi să se spri-ine reciproc #n

or"ani7area şi practicarea asistenţei care nu trebuie li&itată doar la un a-utor &aterial ci

o asistare #n ti&p.

În cartea redinţa ortodo9ă şi viaţa #n >ristos0 părintele Iustin %opovici pre7intă

Biserica precu& cel &ai co&ple9 or"anis& despre care are cunoştinţă spiritualul

o&enesc0.25 iecare &e&bru trăieşte pentru #ntre" trupul dar şi #ntre"ul trup trăieşte

#nlăuntru fiecărui &e&bru. Sarcina unui &e&bru al Bisericii este att personală ct şi

colectivă sau sobornicească. +iar dacă el acţionea7ă doar pentru sine #n realitate el

acţionea7ă pentru totalitatea co&unităţii bisericeşti.

I.2. Însu#iri- &r)irii $r&$*$+ n pr"!&i!" s$!i"-)Într8un interviu acordat revistei ;u&ea :ona+ilor0 %r. Arsenie %apacioc #şi

#&părtăşeşte ideile privind &odul #n care un creştin poate să sporească #n viaţa

du+ovnicească.2$ Sfaturile lui #ndreaptă credinciosul către o stare de veselie interioară din

ini&ă stare ce #nsea&nă ru"ăciune ne#ncetată. !eco&andă o stare de per&anentă

bucurie care #nsea&nă recunoaşterea forţelor de bine din fiecare persoană #n parte.

Această stare va atra"e odata cu ea şi senti&entele de iubire sau dra"oste de

aproape dăruire &ilostenie şi #nţele"ere pentru cei din -ur.Un alt sfat oferit de părinte este să nu refu7ă& suferinţa. Să nu o căută& dar dacă

apare să ne duce& crucea să ne -ertfi& pentru &ntuire< În conclu7ie trebuie să ştii să

&ori şi să #nvie7i #n fiecare 7i. %entru că viaţa #nsea&nă &oarte continuă.02'

I.4.1. u!ăciunea şi re"ntoarcerea la sine

A scrie despre ru"ăciune nu e ni&ic neobişnuit pentru că orice o& indiferent de

apartenenţa sa socială şi naţionalitate ştie ce #nsea&nă aceasta< o cerere o &ulţu&ire sau

o laudă adresată de către oa&eni divinităţii.

25 %opovici Iustin +redinţa ortodoxă şi $iaţa în /ristos ?reducere Bălan %aul *ditura BunavestireDalaţi 2))3 p. 52$ !evista 0umea -ona.ilor Interviu reali7at de Do&boş Stelian Cr.33 :artie2)1)2' bidem

15



În Biblie ni se povesteşte cu& #nsuşi Iisus +ristos i8a #nvăţat pe ucenici să se

roa"e recunoscnd i&portanţa ru"ăciunii< /ereţi şi vi se va da= căutaţi şi veţi "ăsi= bateţi

şi vi se va desc+ide.02 %rin #nălţarea unei ru"i o&ul că7ut #n fiinţă nă7uieşte spre

pri&irea fericirii pe care a avut8o dar pe care a pierdut8o.

Încercarea de re"ăsire a acestei fericiri este de fapt #ncercarea de a redescoperi

persoana care ai fost #n trecut. (iscuţiile referitoare la sine sunt defapt ele&ente din

&e&oria autobio"rafică. /Sinele este o povestire rescrisă &ereu. eea ce ne a&inti& din

trecut ne a-ută să &enţine& această poveste la un nivel satisfăcător de for&ulare. nd

noi circu&stanţe fac dificilă &enţinerea acestei for&ulări atunci ne #ntoarce& #n trecut #n

efortul de a "ăsi o se&nificaţie clară.03)

!u"ăciunea este vă7ută ca un "nd bun iar de cele &ai &ulte ori vindecarea are la

ba7ă "ndirea po7itivă. :ărturie fiind &iile de ca7uri de persoane care s8au #nsănătoşitsc+i&bndu8şi &odul de "ndire.

Dndirea po7itivă acţionea7ă şi atunci cnd vine vorba de efectul &edica&entelor.

În acest sens este cunoscută terapia cu placebo adică a&ă"irea pacientului cu privire la

efectele &edica&entului pe care #l ia deşi acesta este lipsit de substanţe active. ?estele

ştiinţifice au arătat că terapia placebo funcţionea7ă #nsă doar pe perioade scurte de ti&p.

:ai e9act perioada de ad&inistrare a placebo nu trebuie prelun"ită deoarece se

ur&ăreşte doar a&eliorarea bolii. Succesul terapiei placebo depinde de #ncrederea pe care pacientul o are #n puterea terapeutică a &edica&entului respectiv a &edicului care #l

reco&andă.

%ostul ca terapie este &ăsura cea &ai co&ple9ă la care o&ul poate apela #n lupta

sa cu boala. %ostul repausul ali&entar co&plet sau parţial ar putea fi una dintre terapiile

de vindecare cele &ai eficiente şi fără efecte adverse susţin specialiştii. Aceasta

deoarece #n ti&pul postului or"anis&ul intră #ntr8un proces de curăţare intensivă

ne&aifiind ocupat cu di"erarea ali&entelor.

%ostul poate #ncepe #n orice stadiu al bolii #nsă trebuie să ţină cont de tipul şi

durata ei precu& şi de dorinţa persoanei respective de a face un sacrificiu.

2 Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p. 11)43)Bruner J. K'.e remembere self .0 '.e remembering self" +onstruction and accurac1 in t.e selfnarrati$ea&brid"e UniversitE %ress UL 1' apud. ?itu onstantin K Sinele şi memoria autobiografică) *si.ologia câmplului social, Universitatea KA;.I.u7a0 Iaşi Cr. 12 2))3 p. 132

1$



Se spune că ru"ăciunea este /ar&a0 pe care (u&ne7eu le8a dat8o oa&enilor

pentru a se apăra de boli şi de neca7uri. Însă vindecarea prin inter&ediul ru"ăciunii

necesită respectarea ctorva paşi. %ri&ul pas constă #n a refu7a să8ţi fie tea&ă de

si&pto&ele vi7ibile ale bolii. Al doilea pas i&pune recunoaşterea faptului că boala este

doar o consecinţă a "ndurilor ne"ative. Iar al treilea pas constă #n preţuirea capacităţii de

vindecare prin resurse proprii.

%ro&otorii "ndirii po7itive spun că prin respectarea acestor re"uli corpul

#ncetea7ă să &ai producă to9ine. În plus pentru ca ru"ăciunea să aibă efect trebuie să

cre7i cu tărie #n ceea ce spui deoarece #n subconştient se #ntipăresc doar "ndurile lipsite

de #ndoială. În ca7 contrar "ndurile ne"ative vor accentua şi &ai &ult si&pto&ele bolii.

Dndurile noastre sunt preluate de subconştient #n starea lor pură iar ceea ce

cultivă& #n subconştient se &anifestă şi #n "ndurile noastre.În cartea !u"ăciunea lui Iisus0 Ar+i&andritul :ina (ob7eu pre7intă scopul

ru"ăciunii ca reunificarea o&ului care s8a #&părţit prin căderea #n păcat. 6&ul a fost

creat după c+ipul lui (u&ne7eu. Astfel sufletul este unic dar &ultiplu avnd trei puteri<

&intea @raţiunea dorinţa @pofta şi voinţa @&nia. ?oate aceste trei puteri se #ncearcă

unite prin puterea credinţei şi prin ru"ăciune.31

I.4.2. #roble$a alterităţii şi Iubirea aproapelui Între" istoricul o&ului arată că el este o fiinţă socială adică e creat din natură să

trăiască nu ca individ i7olat ci #n colectivitatea se&enilor Cu este bine să fie o&ul

sin"ur0 a 7is (u&ne7eu la crearea lui Ada& /#i voi face lui un a-utor pe potriva lui032.

aracterul social al fiinţei u&ane #i probea7ă &ai #nti i&boldul ire7istibil după

asociere cu se&enii= i&bold sădit din natură #n firea o&ului şi #n te&eiul căruia fiecare

o& si&te o atracţie firească faţă de se&enii săi. 6 continuă i7olare &ar"inali7are devine

insuportabilă pentru o& şi este ne"ativă pentru de7voltarea sa.

Unii cercetătători au abordat sărăcia ca o for&ă a &ar"inali7ării sociale.33

:ar"inali7are care pe ln"ă situaţia &aterială a unei persoane sărace duce şi la scăderea

31(ob7eu :ina Rugăciunea lui isus, 2nirea minţii cu inima şi a omului cu Dumne3eu *ditura A"atonă"ăraş 2))2 p.1332 Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p.1333 adesc+i ;i"ia ;ivadă De la milă la filantropie" nstituţii de asistare a săracilor din 4ara Românească şi -oldo$a în secolulal 5Vlea, *ditura Ce&ira 2))1 p. 5

1'



#ncrederii #n propriile forţe la #nc+iderea #n sine la senti&entul per&anent de inferioritate

care #&preună luate vor #nrăutăţii situaţia iniţială şi vor #ncetini procesul de reinte"rare #n

societate.

În acest conte9t pot apărea proble&e de identitate. %ersoana nu ştie #n ce plan se

situea7ă #n cine &ai poate avea #ncredere sau dacă va &ai putea face ceva să #şi sc+i&be

statutul. Această este o for&ă a alterităţii care se #ntlneşte foarte des #n ca7urile

proble&elor sociale.

Astă7i raportul nostru cu altul fie el persoană ţară pătură socială sau alt se9 s8a

sc+i&bat co&plet. Cu &ai e9istă #nfruntări si&bolice care să fie #nlăturate de reli"ie

prin ritualuri sau tabuuri. Societăţile occidentale au redus realitatea altuia prin coloni7are

sau prin asi&ilare culturală #n ca7ul nostru.034

În co&unităţile creştine #nvăţătura apostolică avea la ba7ă iubirea de aproapeorice situaţie era re7olvată prin a-utor colectiv #&piedicndu8se feno&enul de

&ar"inali7are.

*9istă o pildă cu Sfntul Apostol %avel care #i scrie lui ili&on ru"ndu8l să8l

pri&ească pe sclavul fu"ar 6nisi& şi8i spune acestuia< pe acesta ţi l8a& tri&is pe el

#nsuşi adică ini&a &ea dacă &ă socoteşti părtaş cu tine pri&eşte8l pe el ca pe &ine. Iar

de te8a pă"ubi cu ceva sau #ţi este dator cu ceva pune asta pe socoteala &ea0. 3 Aceasta

este dovada de iubire de aproape pură ba7ată pe altruis& dus pnă la sacrificiu personal.%re&isa iubirii creştine faţă de aproapele o constituie sti&a credinciosului faţă de

persoana u&ană adică recunoaşterea de&nităţii u&ane.

Aceste valori sunt şi astă7i #&părtăşite #n cadrul Bisericii sau #n instituţiile cu

care aceasta lucrea7ă. Sunt preoţi care slu-esc #n cadrul penitenciarelor &aternităţilor sau

#n a7ilurile de bătrni vorbind cu aceştia şi #ncercnd să le re7olve proble&ele.

(in caracteri7ările de &ai sus ale iubirii creştine faţă de aproape se poate #nţele"e

#nse&nătatea ei &orală şi socială. *a alină suferinţe #&plineşte lipsuri sporeşte fericirea

pro&ovea7ă pro"resul aduce pace şi bucurie.

I.4.3. %ar şi $ilostenie

34 BaudrillardJean şi Duillau&e :arc #iguri ale alterităţii, *ditura %aralela 4 %iteşti 2))2 p. 343 i7itiu :i+ai op.cit. p. 112

1



Iubirea creştină adevărată nu ră&ne o si&plă dispo7iţie interioară ci se

&anifestă #n c+ip necesar prin fapte. %osibilităţile de &anifestare sunt &ulte şi variate

pornind de la a dărui un si&plu cuvnt bun de spri-in sau #ncura-are cu& ne #nvaţă C.

Steind+ardt #n cărţile sale35 sau alte for&e de dăruire precu& po&ana pra7nicul cinstea

ploconul sc+i&burile ofrandă donaţie cadou -ertfă sacrificiu etc.

(in perspectivă sociolo"ică darul este un obiect &aterial cu valoare utilitară de

consu& sau nu&ai si&bolică oferit sau pri&it ca &i-locire a unei relaţii sociale de

prietenie vecinătate cooperare presti"iu ierar+ie sau rivalitate.03$ În acest sens el crea7ă

o relaţie de reciprocitate #ntruct e9pri&ă o obli"aţie reversibilă aceea de a da şi a

pri&i.3'

(in punct de vedere creştin darul este un a-utor acordat de (u&ne7eu o&ului

&anifestat prin &ilă +ar divin şi &ilostenie.3 (ar divin #nţele"ndu8se prin pinea şivinul sfinţit pentru #&părtaşanie.

*9presia pri&ă cea &ai autentic creştină şi cea &ai obişnuită este &ilostenia

virtutea care străbate #ntrea"a viaţă şi sensibilitate creştină. :ila ca &anifestare a iubirii

creştine faţă de aproapele #şi află e9pri&are #n &ilostenie.

:ila este doar un senti&ent firesc propriu fiinţei u&ane dar şi foarte fluid #n

conţinutul său şi foarte variabil de la o& la o& a-un"nd uneori să fie insesi7abilă.

În ec+iul ?esta&ent &ilostenia era practicată #n &ăsură lar"ă dar li&itată laconcetăţeni şi i&pusă oficial prin le"e. /iindcă nu vor lipsi niciodată săr&anii din ţara

ta pentru aceasta #ţi dau poruncă< desc+ide ini&a ta cu dărnicie fratelui tău săracului şi

săr&anului din pă&ntul tău04)

%roble&a pauperis&ului a preocupat #ndeaproape creştinis&ul. (e la #nceput

*van"+elia se #ndreaptă către cei săraci. Sfinţii Apostoli #ndea&nă la fapte de iubire faţă

de cei #n suferinţă. (ar pentru a face &ilostenie nu ave& nevoie doar de bani ci de

bunăvoinţă. (e aceea sfinţii părinţi ne #ndea&nă spre a dărui din puţinul nostru pentru că

niciodata un dar făcut cu &ilostenie nu ne va aduce pierderi ci doar &ulţu&ire.

35 Stein+ardt Cicolae op.cit. p. 543$ a&fir ătălin @coord op.cit. p. 1$3' :auss :arcel 6seu despre dar, *ditura Institutul *uropean Iaşi 13 p. 43 ăduva 6felia -agia Darului, *ditura *nciclopedică Bucureşti 1$ p. 1'4) bidem, p. 212

2)



6spitalitatea este o for&ă de dăruire cu foartă &ultă istorie #n co&unităţile

creştine.41 A fi ospitalier #nsea&nă a fi cu sufletul desc+is pri&itor binefăcător aceste

caracteristici fiind #ntlnite la 9enodo+ii , acele case de oaspeţi pentru pri&irea străinilor

care s8au nu&ărat printre cele &ai răspndite şi &ai i&portante dintre aşe7ă&intele de

asistenţă socială ale Bisericii. reate şi conduse de Biserică 9enodo+iile asi"urau

"ă7duirea şi +rana &ini&ă trecătorilor şi călătorilor aflaţi cu treburi printr8o cetate sau

alta.42

Un alt sens al darului este cel de sacrificiu. Sacrificiu ce su"erea7ă i&ediat idea de

consacrare. Adică procesul prin care un obiect trece din do&eniul co&un #n do&eniul

reli"ios.43

6 altă &anifestare a sacrificiului este -ertfa. ?er&en utili7at des de teolo"ia

creştină cu &ultiple sensuri dintre care cele &ai i&portante sunt -ertfa lui Iisus -ertfaeu+aristică şi -ertfa du+ovnicească.44 Att #n Coul ct şi #n eciul ?esta&ent -ertfele

sunt acte si&bolice prin care o&ul #şi e9pri&ă iubirea şi ascultarea faţă de (u&ne7eu.

În perioada noastră -ertfele se &anifestă prin acele po&eniri #n care creştinii oferă

săracilor sau persoanelor nevoiaşe po&ană #n bunuri &ateriale sau ali&entare.

Învăţătura ortodo9ă spune că ceea ce trebuie să pă7ească creştinul ca să poată

dobndi viaţa de veci sunt credinţa dreaptă şi faptele bune.

aptele bune şi binele sunt vă7ute ca nişte lucruri fireşti. *le sunt scrise #n toatele"ile nescrise ale firii care alcătuiesc fiinţa u&ană. În acelaşi ti&p fiind tipărite #n toate

le"ile oa&enilor ale sfinţilor părinţi ale Sinoadelor ecu&enice şi localnice ale

#nţelepţilor dascăli care sunt #nsărcinaţi să le pă7ească şi să le trans&ită "eneraţiilor care

vor veni.4

Sfntul Antonie cel :are trans&ite credincioşilor o #nvăţătură prin care atra"e

atenţia la i&portanţa faptelor din perioada vieţii< /(ă8ţi sea&a că trebuie să te arăţi

oa&enilor ne#ncetat. (ar prin purtarea cea bună şi prin fapte. ăci şi bolnavii află pe

doctorii binefăcători şi i7băvitori nu din vorbe ci din fapte. 045

41 Davriluţă Cicu op.cit. p. 13342 Stan ;iviu nstituţiile de asistenţă socială în Biserica Vec.e #n !evista Ortodoxia Cr.1 1$p.43 :auss :arcel 6seu despre natura şi funcţiile sacrificiului, *ditura %oliro& Iaşi 1$ p. 444 ăduva 6felia op.cit. p. 1$54 A"+ioritul Cicodi& /ristoitia, Bunul moral al creştinilor *ditura Bunavestire Bacău 2))1 p. 1145 #ilocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor *ărinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şidesă$ârşi vol.1 ?raduce Stăniloae (u&itru *ditura Institutul de arte "rafice /(acia ?raiană0 S.A. Sibiu

21



C"pi&$-u- II

R$-u- Bisri!ii n s$!i&"&

II.1. Bisri!" Or&$*$+) #i s$!i&"&" "!&u"-)

14$ p $

22



Se ştie că reli"ia este una dintre cele &ai puternice şi eficiente forţe de unificare

din viaţa tuturor for&elor de stat. Sunt ca7uri #n care aceasta s8a revoltat #&potriva

statului şi a şefilor săi. (ar fiindcă ordinea socială şi politică au la ba7ă de cele &ai &ulte

ori principii reli"ioase statice este #n interesul statului să &enţină o le"ătură ar&oniosă

cu Biserica şi autorităţile acesteia.4$

Astă7i #nsă biserica trece printr8o perioadă dificilă plină de sc+i&bări şi noi

valori. Ulti&ul secol a fost &arcat de noua vi7iune a societăţii faţă de biserică şi a

i&plicării faţă de aceasta. oarte &ulţi oa&eni consideră că aceasta este lipsită de

sinceritate sau de autenticitate. +iar dacă acestea se #ntlnesc la tot pasul de la biserică

este nor&al să ave& aşteptări diferite. Unii preoţi şi8au dat sea&a de lipsa sincerităţii şi

au #ncercat să cree7e cadre de liberă e9presie şi de co&uniune sub for&a "rupurilor &ici

reuşind de &ulte ori să atenue7e acest senti&ent. u toate acestea sen7aţia persistă lanivelul #ntre"ii biserici &ai ales acolo unde coe9istă &ai &ulte "eneraţii cu diferite

&oduri de "ndire. %lus o si&plă &etodă de reor"ani7are nu poate avea ca efect

sc+i&barea &entalităţii.

II.1.1. #rovocările lu$ii conte$porane din punctul de vedere al practicilor

asistive

Asistenţa socială este o ştiinţă care trebuie să #şi &ule7e practicile sale &ereudupă proble&ele care apar #n societate. (ar #n aceiaşi &ăsură trebuie să #şi construiască o

vi7iune asupra noilor provocări pentru a #nţele"e din ti&p şi a prevenii eventualii factori

care pot perturba viaţa unui individ.

Într8o societate &arcată de sc+i&bări frecvente &ai ales la nivelul noilor

te+nolo"ii &isiunea asistenţei nu este deloc uşoară. Starea actuală de cri7ă #n care se află

!o&nia şi &ulte alte ţări a dus la o creştere #n"ri-orătoare a proble&elor sociale #n faţa

cărora este din ce #n ce &ai "reu să lupţi proble&e care aduc odată cu ele sc+i&bări #n

viaţa fiecărui individ.

II.1.1.1. &voluţia te'nolo!iei şi i$pactul ei asupra u$anităţii

4$ Mac+ Joac+i& Sociologia religiei, ?raducere de Ior"a lorin *ditura %oliro& Iaşi 1$ p. 1'5

23



Secolul al NN8lea a fost secolul cu cele &ai &ari sc+i&bări #n viaţa cotidiană şi

&a-oritatea acestor sc+i&bări s8au datorat noilor te+nolo"ii electrice. ;ista cu cele &ai

i&portante reali7ări include< utili7area puterii electrice teleco&unicarea instantanee

electrocasnicile radiotelevi7iunea cine&ato"raful te+nolo"iile &edicale calculatorul şi

internetul.

Aceste noi descoperiri au avut un i&pact &a-or #n rndul populaţiei att la nivel

econo&ic social educaţional al sănătăţii sau al &ediului #ncon-urător. Au apărut noi

posturi de &uncă dar #n acelaşi ti&p foarte &ulte au dispărut forţa de &uncă u&ană fiind

#nlocuită cu noi &aşinării pentru profituri &ai &ari #ncepnd să se e9tindă #ncet

feno&enul şo&a-ului.

:ulte sc+i&bări s8au produs asupra &ediului #ncon-urător. Începnd de la

revoluţionarea a"riculturii prin introducerea &aşinilor speciali7ate şi a #n"răşă&intelorc+i&ice care au dus la pierderea caracteristicilor naturale ale pă&ntului sau a plantelor.

%nă la e9plo7ia auto&obilelor şi a industriilor care c+iar dacă au uşurat substanţial viaţa

o&ului au adus odată cu ele poluarea #ntre"ei planete şi odată cu acesta scăderea

i&unităţii corpurilor u&ane care sunt &ult &ai predispuse #&bolnăvirilor.

Un alt do&eniu care este foarte afectat este cel al co&unicaţiilor. %rin inter&ediul

&ass8&ediei asistă& la distru"erea punctelor de vedere centrale. /Societatea devine &ai

co&ple9ă +aotică şi nu &ai per&isivă cu& s8ar crede. Astfel lu&ea &anipulată deştiinţă şi te+nică devine o lu&e a &ărfurilor a i&a"inilor o lu&e fantas&a"orică a &ass8

&ediei.04'

Dlobali7area societăţii apare ca o consecinţă a de7voltării re&arcndu8se

sc+i&bări #n toate ra&urile vieţii< econo&ice politice sociale şi reli"ioase.

În sfera reli"iei ca şi consecinţe apar noi "rupări şi &işcări reli"ioase care se

doresc o sinte7ă a tuturor reli"iilor lu&ii. Acest sincretis& reli"ios #şi propune

unifor&i7area şi contopirea tuturor reli"iilor. eno&en răspndit &ai ales #n societăţile

occidentale unde asistă& la seculari7area reli"iei.4

Un alt efect al de7voltării te+nolo"iei co&unicaţionale este răspndirea

calculatorului şi a internetului care a devenit #ncet o necesitate #n &a-oritatea locuinţelor.

+iar dacă el repre7intă o &odalitatea foarte uşoară de infor&are el ca şi toate

4' Davriluţă ristina Socioatropologia fenomenului religios *ditura ANIS Iaşi 2))3 p. 2234 dem

24



te+nolo"iile aduce şi părţi ne"ative. Avnd la dispo7iţie infor&aţii de pe #ntre" "lobul

&odelul clasic de co&unicaţii este #nlocuit cu unul virtual. o&unităţile u&ane sunt

#nlocuite cu co&unităţi virtuale #n care &e&brii nici nu se cunosc personal. %e ln"ă

proble&ele la nivel social le"ate de co&unicare statul prea &ult #n faţa unui calculator

poate cau7a proble&e de sănătate cu& ar fi obe7itatea #ntlnită din ce #n ce &ai &ult #n

rndul copiilor sau proble&e cu vederea.

*ducaţia copiilor care sunt lăsaţi să petreacă ore #ntre"i #n faţa unui calculator este

&ai scă7ută deoarece #ncepe să dispară obiceiul de a citi o carte sau de petrecere a

ti&pului liber #n natură cu cei apropiaţi.

Utili7area per&anentă a te+nolo"iei a dus la apariţia unor noi proble&e cu care se

confruntă &a-oritatea societăţilor de7voltate proble&e de natură socială econo&ică

psi+olo"ică sau &edicală.

II.1.1.2. (o$a)ul cea $ai răsp*ndită +boală, a societăţii actuale

,o&a-ul sau /boala cronică0 a pieţii &uncii este definit ca /un feno&en ne"ativ

al spaţiului econo&ic O social care afectea7ă o parte a populaţiei active disponibile prin

neasi"urarea locurilor de &uncă.0)

*l este cea &ai răspndită proble&ă #n planul societăţii actuale. (e"radarea pieţii

&uncii a devenit un feno&en cronic iar starea econo&ică #n care se află !o&nia nu per&ite o protecţie socială reală. (isponibili7ările reali7ate la nivel naţional au lăsat sute

de &ii de oa&eni fără locuri de &uncă şi i&plicit fără venituri pentru a se #ntreţine sau

pentru a8şi #ntreţine fa&ilia.

(e cele &ai &ulte ori reacţiile indivi7ilor la aflarea pierderii locului de &uncă #şi

pun a&prenta asupra personalităţii lor pe ter&en scurt sau #n &ulte ca7uri pe ter&en lun".

*i pot &anifesta reacţii e&oţionale puternice ne&ulţu&ire depresiune de7orientare

stare de şoc ele accentundu8se odată cu incapacitatea de a se rean"a-a #n alt post.

onsecinţele şo&a-ului se fac si&ţite uşor #n cadrul societăţii &anifestndu8se

printr8un bu"et personal sau fa&ilial scă7ut creşterea sărăciei de"radarea relaţiilor intra

şi interfa&iliale apariţia stresului care poate să ducă spre depresii sau uneori c+iar şi

suicid.

) o-ocaru :aria Sociologia şi legislaţia muncii şi a şoma(ului *ditura undaţiei ANIS Iaşi 2))5 p.11

2



ri7ele fa&iliale sunt foarte des #ntlnite #n ca7urile de şo&a-. *le sunt

repre7entate de /orice situaţie care induce apariţia stresului #n fa&ilie a tensiunilor #ntre

&e&brii acesteia a&eninţnd coerenţa fa&iliei sau avnd ca re7ultat ruperea ei.01 Se

&anifestă prin &nie resenti&ent vină depresie depri&are retra"ere #n sine care pot

duce la separarea fa&iliei sau c+iar a divorţului dacă &otivul declanşator nu a fost

re7olvat.

Stresul este un sindro& cu care se confruntă foarte &ulţi indivi7i inclusiv cei

afectaţi de şo&a-. *l este "enerat de a"resiunile &ediul şi se &anifestă prin tensiune

constrn"ere #ncordare stare per&anentă de nelinişte stări care #n ti&p pot duce la

de"radarea stării psi+ice sau la apariţia unor boli.

Sărăcia o altă proble&ă socială considerată printre altele şi un efect al şo&a-ului

afectea7ă fiecare di&ensiune a culturii şi a societăţii. %e ln"ă &enţinerea unui nivelscă7ut de venituri printre &e&brii unei co&unităţi sau a unei fa&ilii sărăcia include

li&itarea accesului la servicii ca educaţia sănătatea lipsa facilităţilor de a co&unicare

sau transport. (e &ulte ori senti&entul dat de sărăcie este unul de disperare apatie

ti&iditate sau #n unele ca7uri c+iar de violenţă care poate să ducă spre furt şi tl+ărie.

(upă cu& se şi observă feno&enul şo&a-ului atra"e după el foarte &ulte efecte

ne"ative att la nivelul societăţii fa&iliei sau individului pe care asistenţii sociali şi nu

nu&ai #ncearcă să8i #nlăture prin diferite activităţi sau prin elaborarea unor politici socialedestinate acestor cate"orii de oa&eni.

II. 1.1.3. %esfr*narea şi avortul

(esfrnarea este poftirea satisfacerea fără rnduială şi neper&isă de le"ea

&orală a plăcerilor se9uale. %ati&a desfrnării constă #n #ntrebuinţarea patolo"ică pe care

o&ul o dă se9ualităţii sale. (in punct de vedere al reli"iei creştine această pati&ă nu ţine

de ori"inea firii u&ane şi a apărut odată cu căderea #n păcat a o&ului.

Sfinţii %ărinţi şi scriitorii bisericeşti o nu&esc deseori boală şi văd #n ea o for&ă

de nebunie.2

1 Iri&escu Dabriela !sistenţa socială a familiei şi a copilului urs Iaşi 2))4 p. 5'2 %etcu ;iviu Desfrânarea şi a$ortulrăni de moarte ale iubirii *ditura undaţiei Acade&ice A9is Iaşi2))'. p. 3

25



Pinnd cont de persoanele care săvrşesc desfrnarea pute& evidenţia patru

feluri ale acestei pati&i. Atunci cnd este săvrşită #ntre două persoane necăsătorite este

desfrănare si&plă. Incest atunci cnd este reali7ată de către două persoane #nrudite pnă

la "radul şapte. Adulter cnd una sau a&bele persoane care săvrşesc desfrnarea sunt

căsătorite şi sacrile"iu cnd s8a #ncălcat prin acest păcat votul castităţii.

6 altă for&ă de desfrnare este dată de perversiunile se9uale sau porno"rafie.

!epre7entate prin i&a"ini prin care fe&eia este de"radadă la nivel de &arfă de obiect

sau sursă de plăcere.

%rostituţia for&a cea &ai "ravă de desfru este #ntlnită astă7i la nivelul

fiecărui oraş #n #ntrea"a societate. Iar unele ţări precu& 6landa a le"ali7at această

practică pentru a avea un control asupra ei #ncercnd să reducă nu&ărul de ca7uri de boli

dobndite prin trans&itere se9uală.Un efect al acestui feno&en este dat de creşterea e9plo7ivă a nu&ărului de

avorturi #n #ntrea"a lu&e. Întreruperele de sarcini dar &ai cu sea&ă consecinţele acestor

acte care pot duce pnă la &oartea fe&eii aduc repercursiuni asupra fa&iliei iar

re7ultatele iau e9tindere -uridică &edicală politică &orală socială devenind astfel

factori de ba7ă al viitorului unei ţări. %ractica anticoncepţională şi avorturile au depopulat

şi au #&bătrnit populaţia sau au dus la co&pro&iterea funcţiei de reproducere.

(atorită nu&ărului &are de avorturi ţara noastră se confruntă cu proble&ede&o"rafice şi civile. A scă7ut natalitatea şi a crescut instabilitatea cuplurilor &ăritate.

Cu&eroase tentative nereuşite de avort au ca re7ultat naşterea copiilor cu

+andicap care pentru cele &ai &ulte fa&ilii repre7intă o adevărată povară de &ulte ori

aceşti copii a-un"nd #n cadrul diferitelor centre de plasa&ent.

o&plicaţiile apărute #n cadrul avortului au dus de &ulte ori la decesul &a&ei

şi astfel la creşterea nu&ărului de copii orfani sau a nu&ărului de fa&ilii &onoparentale.

(in păcate lista proble&elor cu care se confruntă societatea #n acestă perioadă

nu se re7u&ă doar la trei &ari cate"orii pe care a& ales să le de7volt aici. Asistenţa

socială lucrnd cu o "a&ă &ult &ai vastă de beneficiari şi proble&e sociale.

II.1.2. ăspunsul Bisericii la proble$ele sociale actuale

2$



În vre&ea noastră Biserica nu &ai poate fi identificată cu societatea fiindcă prin

procesul de seculari7are centrul de "reutate s8a deplasat din 7ona autorităţii Bisericii #n

7ona autorităţii societăţii u&ane luată ca realitate autono&ă.

%este toate acestea #nsă relaţia Bisericii cu societatea #n "eneral şi cu statul #n

special trebuie să ţină sea&a de condiţiile specifice sociale şi istorice #n care #şi

desfăşoară activitatea. Biserica are datoria să lucre7e pentru credincioşi şi trebuie să

intervină ori de cte ori aceştea sunt puşi #n pericol de acţiunile puterii seculare.

Intervenţia acesteia nu trebuie să se reducă la denunţarea acţiunilor distructive ale

societăţii conte&porane ci să se e9tindă #n &od po7itiv #n direcţia deter&inării

credincioşilor să lupte activ pentru &enţinerea #n credinţă.

Acest lucru este susţinut şi de către Iero&onar+ul ?eofan de la :ănăstirea %utna

#n articolul publicat #n !evista ?oaca0. *l pre7intă i&portanţa ru"ăciunii #n viaţacreştinului dar #n acelaşi ti&p pre7intă şi i&portanţa activităţilor acestuia. Un bun creştin

nu8l lasă pe celălalt să se osndească pentru el ci se i&plică el pentru a8şi dobndi cele

trebuinciose. Interacţionea7ă cu cei din co&unitate răspndind cele #nvăţate din propria

credinţă.3

%rivind proble&ele ce se #ntlnesc #n societatea actuală Biserica 6rtodo9ă

!o&nă de7voltă prin inter&ediul Biroului de Asistenţă socială şi filantropie pro"ra&e

sociale &enite să sară #n a-utorul copiilor orfani fa&iliilor sărace bătrnilor sau altorcate"orii de persoane aflate #n nevoi.

%eriodic bisericile fac pac+ete cu bunuri &ateriale şi ali&entare pe care le

donea7ă fa&iliilor care &o&entan nu se pot descurca sin"ure #n ur&a pierderii locului de

&uncă #n ur&a unor boli sau cala&ităţi.

Spri-ină spitalele #n special &aternităţile #n care "radul de abandon al copiilor

este ridicat vorbind cu &a&ele despre #nte&eierea unei fa&ilii sau despre creşterea unui

copil. %rin predicile oferite #n cadrul slu-belor preoţii oferă sfaturi şi #ndru&ări att

pentru părinţi ct şi pentru copii privind educaţia sănătatea şi co&unicarea #n cadrul unei

fa&ilii.

*9pri&ndu8şi punctul de vedere cu privire la avort Sfnta Biserică face acest

lucru #n confor&itate cu #nvăţătura ei privind apariţia vieţii #n "eneral şi a vieţii u&ane

3 Iero&onar+ul ?eofan +e $rea Dumne3eu de la noi70 !evista 'oaca Cr. Septe&brei 2)) p.4

2'



#n special. %otrivit #nvăţăturii Bisericii (u&ne7eu a creat lu&ea din ni&ic iar #n ceea ce

priveşte viaţa o&enească (u&ne7eu a arătat o "ri-ă deosebită. iaţa o&enească nu este

deter&inată doar de plăs&uirea o&ului din pă&nt ci şi de suflarea viu8făcătoare a lui

(u&ne7eu.

Aceasta ne dovedeşte faptul că o&ul nu este si&plă fiinţă biolo"ică ci este

totodată suflet viu şi trup o&enesc. %entru că este purtătoarea c+ipului lui (u&ne7eu

orice fiinţă o&enească oricare ar fi vrsta situaţia sau starea sa fi7ica deţine o de&nitate

reala şi i&pune un deosebit respect. (e aceea tot ceea ce este co&is #&potriva fiinţei

u&ane este co&is #ntr8o anu&ită &ăsura #&potriva voinţei lui (u&ne7eu.

Biserica a considerat #ntotdeauna drept păcat foarte "rav avortul şi luarea de

&edica&ente cu scop avortiv. %rin ur&are tot att de "rave ca şi avortul c+irur"ical sunt

barierele &ecanice steriletul şi anu&ite pilule prin care se ur&ăreşte #&piedicareanidării ovulului fecundat pe pereţii uterului acestea sunt tot practici avortive. ,i

&edica&entele contraceptive care la rndul lor au consecinţe nebănuite pentru trupul

fe&eii.

%entru prevenirea acestor "rave păcate Biserica consideră că este nevoie de un

intens proces de &ediati7are a "ravităţii păcatului avortului lundu8se #n calcul toate

aspectele lui &edicale psi+olo"ice sociale reli"ioase.

Un alt feno&en #&potriva căruia se opune Biserica este prostituţia. Un punct devedere al Bisericii privitor la acest feno&en este cel e9pri&at de #nvăţătura şi &orala

creştină ortodo9ă. *l se funda&entea7ă pe faptul că prostituţia este o for&ă denaturată a

actului inti& dintre bărbat şi fe&eie a le"ăturii fireşti puse de (u&ne7eu #n pri&a

perec+e de oa&eni #n vederea naşterii de prunci şi a perpetuării nea&ului o&enesc.

%rostituţia este socotită păcat fiind contrară poruncii lui (u&ne7eu ea neur&ărind

naşterea de prunci ci nu&ai plăcerea #&preunării trupeşti lipsită de dra"ostea şi

responsabilităţile vieţii de fa&ilie. Aceasta aduce după sine perturbarea şi #ntunecarea

&inţii şi #ncercarea de a8; #nlătura pe (u&ne7eu sau a8; substitui #n calitatea lui de

creator al o&ului. (e aceea orice le"ătură #n afara celei binecuvntate prin sfnta taină a

cununiei #n vederea #nte&eierii unei fa&ilii şi a naşterii de prunci este fărădele"e păcat

şi nu poate fi acceptată de Biserică.

2



Un e9e&plu clar al luptei creştine #&potriva nedreptaţilor din societate ni8l oferă

viaţa %ărintelui :ina (ob7eu de la *piscopia de >uşi. Acesta a &ilitat #&potriva

siste&ului co&unist fiind #nc+is ti&p de şapte ani la #nc+isori precu& cea din Jilava sau

D+erla ca ur&are a protestelor aduse conducerii #n ur&a #nlăturării reli"iei din

instituţiile de #nvăţă&nt.4

S8a pus #n ulti&a vre&e proble&a i&plicării Bisericii #n viaţa politică şi #n

această direcţie s8au ridicat "lasuri care au susţinut această posibilitate dar s8au ridicat şi

"lasuri care s8au opus. %e de o parte s8au opus cei cărora le era frică de ceea ce #nse&nă

#nrolarea Bisericii #n politică #n sensul că &ulte dintre acţiunile lor ar fi fost supuse #n

această situaţie criticii şi ar fi fost date #n vilea". În vre&e ce alte "lasuri sincer

#n"ri-orate au considerat că această i&plicare a Bisericii #n politică ar fi #nse&nat

pre-udicierea i&a"inii şi a #ncrederii de care se bucură Biserica #n rndul populaţiei.Aceasta #nsă poate şi trebuie să se i&plice #n politică pe căi şi cu &etode

specifice &isiunii ei. !olul ei #n #ndru&area &orală se e9tinde asupra tuturor sferelor

vieţii sociale din care şi politica face parte. Biserica are datoria de a face să răsară #n

&intea şi #n ini&a oa&enilor dorinţa de a restabili statutul actului politic.

II.(. Misiun" s$!i"-) " Bisri!ii Or&$*$+ R$%,n

:isiunea Bisericii se reali7ea7ă prin efortul de a8; &ărturisi pe >ristos lu&ii

căci< este o tri&itere a #ntre"ii co&unităţi #n lu&e să &ărturisească prin ceea ce sunt ei

că Î&părăţia lui (u&ne7eu este aproape.0

onfor& relatărilor *van"+eliilor #n afară de #ndatoririle spirituale >ristos a

#ncredinţat Apostolilor şi sarcini pur ad&inistrative avnd ca scop #n"ri-irea de nevoile

&ateriale ale credincioşilor din co&unitate.

4 rsnean Deor"e -ona.ii mileniului 30#n !evista 0umea -onar.ilor, Anul II Cr.'@14 Au"ust2))' Cifon :i+aiţă -isiologie +reştină *ditura .A.S.A ?r"ovişte 2))2 p.$3$

3)



Astfel activităţile acestora s8au #ntins #n tot spectrul vieţii o&eneşti acoperind att

aspectele spirituale ct şi pe cele &ateriale. *i au fost vă7uţi ca adevăraţi pastori

spirituali ai Bisericii şi ca pe cei care constituiau cea &ai #naltă autoritate #n proble&e de

credinţă şi de disciplină #n Biserică05

%rin "ri-a socială &anifestată de slu-itorii bisericii se #ncearcă nu nu&ai

co&uniunea şi crearea unei unităţi #n cadrul co&unităţilor locale ci şi interco&unitatea

astfel #nct societatea pentru biserică să devină e9presia or"ani7ării spirituale şi esenţiale

a vieţii &e&brilor ei.

(upă ce &ai bine de patru decenii şi -u&ătate Biserica din !o&nia a fost

obli"ată de re"i&ul co&unist instaurat #n ţară să8şi desfăşoare activitatea ei &ai &ult #n

locaşurile de cult astă7i de la revoluţie #ncoace aceasta se reali7ea7ă prin procesul de

reinte"rare #n viaţa societăţii ro&neşti. *fectele acestui proces se văd prinreintroducerea reli"iei #n şcoală reinte"rarea facultăţilor de teolo"ie a se&inariilor #n

#nvăţă&ntul de stat reintroducerea preoţilor #n a7ile orfelinate sau spitale #n

penitenciare sau ar&ată.

:isiunea Bisericii nu se opreşte doar aici. %entru a avea un final plin de succes #n

ur&a derulării acestui proces de reinte"rare aceasta se poate i&plica #n &ai &ulte

proble&e cu care se confruntă populaţia.

(upă cu& a& &ai &enţionat astă7i !o&nia se confruntă cu o perioadă deseculari7are aflată #ncă #n pri&ele etape. (e aceea unele persoane consideră că Biserica

ar trebui să8şi adapte7e #nvăţăturile #n funcţie de &odernitate. (e aici re7ultă o altă

&isiune a Bisericii care să convi"ă societatea că Biserica nu se sc+i&bă după c+ipul

lu&ii trecătoare al lu&ii seculari7ate ea este e9presia coborrii eternităţii #n ti&p care #i

dă o&ului stabilitate #ntr8o lu&e a nestabilităţii şi #l ridică la ase&ănarea cu (u&ne7eu0.$

Un alt rol i&portant al Bisericii este cel de a participa la dialo"ul dintre cultura

noastră şi cultura occidentală. u toate că este foarte i&portant să fi& desc+işi spre noile

tendinţe este la fel de i&portant să şti& să selectă& ce este &ai bine pentru noi şi ce

poate atra"e după sine riscuri. Un e9e&plu de acest "en #ntlni& #n societatea actuală este

5 ?urcan !obert !rta şi con$ertirea, în Originile +reştinismului *ditura %oliro& Iaşi 2))2 p.32$ (u&itru %opescu /ristos Biserică Societate *ditura Institutului Biblic şi de :isiune al Bisericii6rtodo9e !o&ne Bucureşti 1' p. 53

31



introducerea buletinelor electronice pentru care Biserica 6rtodo9ă !o&na este total

#&potrivă.

Societatea ro&nească trece &o&entan printr8o perioadă de cri7ă care a

accentuat feno&enul sărăciei şi odată cu acesta şi proble&ele de-a e9istente #n do&eniul

asistenţei sociale. %entru a veni #n a-utorul acestor persoane bătrni copii victi&e ale

cal&ităţilor naturale Biserica şi8a de7voltat #n #ntre"ul sector centre de asistenţă socială

şi filantropie coordonate de către %atriar+ie.'

e a& pre7entat &ai sus repre7intă o parte din &isiunea socială a Bisericii.

(eoarece #n funcţie de nevoile societăţii aceasta #şi poate adău"a &ereu cte ceva nou

pentru a venii #n a-utorul creştinilor.

*a nu #şi sc+i&bă principiile ci #şi &oderni7ea7ă &isiunile /Biserica are nevoie

de pro&ovarea valorilor evan"+elice #n cadrele valorilor adevărate şi autentice de a7i.0

?rebuie să a-ute şi să pro&ove7e toate instituţiile de acest fel #n &ăsura #n care depinde

de ea şi este #n ar&onie cu &isiunea ei. Cu trebuie să aibă nici o dorinţă &ai aprinsă dect

aceea de a slu-i folosului tuturor putndu8se de7volta liber sub orice re"i& ce recunoaşte

drepturile funda&entale ale persoanei şi ale fa&iliei.

II.0. 4"%i-i" #i !$%uni&"&" +prsii * 6"7) "- s$!i&)8ii

Întrea"a de7voltare a u&anităţii este le"ată de constituirea şi evoluţia for&elor

de colectivitate u&ană dintre care fa&ilia apoi co&unitatea repre7intă cele &ai

i&portante for&e #n asi"urarea continuităţii şi afir&ării depline a unei persoane.

arietatea "rupurilor u&ane pot fi studiate #n funcţie de epoca #n care au trăit

de 7ona "eo"rafică #n care s8au a&plasat de caracteristicile rasiale şi etnice prin care s8au

individuali7at de specificul activităţilor desfăşurate sau de &ări&ea "rupurilor

de&o"rafice la care au a-uns.

' +ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFoperaHsocialHfilantropicaF Bisoc Alois ntroducere în teologia pastorală, *ditura Sapienţia Iaşi 2))2 , p.1)1

32

http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/





:ulţi din cei care au studiat "rupurile u&ane s8au oprit &ai #nti asupra

fa&iliei ea fiind considerată celula de ba7a a unei societăţi pri&ul &ediu de sociali7are

sau cadrul de protecţie pentru un individ.

II.3.1. -a$ilia celula societăţii

?er&enul de fa&ilie nu are un continuu& şi o sferă naţională bine circu&scrisă.

*ste o noţiune #ncon-urată de o 7onă de penu&bre0.5) 6 anali7ă a testelor relevă o

varietate de conţinut a ter&enului &er"nd de la #nţelesuri &ai va"i atribuite de si&ţul

co&un pnă la definiţii &ai e9acte oferite de -urişti.

*ti&olo"ic transfor&ările se&antice ale cuvntului fa&ilie pun #n evidenţă

variabilitatea istorică a acestei instituţii pe care o dese&nea7ă. uvntul a apărut pentru

pri&a dată #n !o&a avnd #nsă o se&nificaţie foarte diferită de cea din 7ilele noastre.

uvntul fa&ilie provine din latinescul fa&ulus0 care #nse&na ansa&blul

sclavilor şi al servitorilor ce trăiau sub acelaşi acoperiş0 iar &ai tr7iu casa #n #ntre"i&e

care era repre7entată de stăpn pe de o parte şi pe altă parte de soţie copii şi servitori. 51

Acest #nţeles este #ntlnit pnă #n secolului al NI8lea.

%e parcursul aprofundărilor teoretice #n acest do&eniu au #nceput să fie elaborate

diferite definiţii ale fa&iliei pornindu8se de la ideea că &a-oritatea dintre noi ne petrece&

cea &ai &are parte a vieţii #n cadrul unei structuri fa&iliale.În Dicţionarul de sociologie . a&fir denu&eşte fa&ila ca un "rup social al

cărui &e&brii sunt le"aţi prin raporturi de vrstă căsătorie sau adopţiune şi care trăiesc

#&preună cooperea7ă sub raport econo&ic şi au "ri-ă de copii.052

iind un obiect de studiu pentru &ulte discipline aceasta poate fi definită din &ai

&ulte perspective după cu& ur&ea7ă<

8 fa&iliea este o realitate bilo"ică prin uniunea ce se reali7ea7ă #ntre un bărbat şi

o fe&eie şi prin procreere.

8 o realitate socială prin co&unitatea de viaţă #ntre persoanele care o co&pun.

5) Iluţ %etru Sociopsi.ologia şi antropoligia familiei *ditura %oliro& Bucuresti 2)) p" 551 Iri&escu Dabriela op. cit. p. 452 a&fir ătălin @coord op.cit. p. 23'

33



8 realitate -uridică datorită re"le&entării unei cate"orii i&portante de relaţii dintre

oa&eni prin nor&e -uridice. a&ilia &ai poate fi definită ca o entitate de interacţiuni şi

intercondiţionări personale dintre soţ soţie părinte copii precu& şi alte rude.

În conte9tul teoretic al şcolii sociolo"ice de la Bucureşti fa&ilia este definită ca

unitate socială #n ter&enii ur&ători<a&ilia este un ansa&blu autono& de &anifestări

sprituale econo&ice -uridice şi politice condiţionate cos&ic biolo"ic psi+olo"ic şi

istoric şi inte"rate unei serii de relaţii şi procese sociale. Se caracteri7ea7ă #ntr8o strnsă

le"ătură biolo"ică constantă a &e&brilor ei şi printr8o strnsă inti&itate de convieţuire

funcţiunile ei sociale specifice costnd #n procrearea creşterea şi sociali7area

indivi7ilor053

%e ba7a acestor definiţii se poate spune că fa&ilia este o unitate socială care

i&plică o instituţie lar" răspndită o instituţie universală e9pri&ată de8a lun"ul ti&pului#n diferite for&e. iecare for&ă a unei fa&ilii se diferenţia7ă după "radul de cuprindere a

"rupului fa&ilial după for&a de trans&itere a &oştenirii după &odul de stabilire a

re7idenţei noilor cupluri sau &odul de e9ercitare a autorităţii.

iecare individ face parte din două fa&ilii nucleare o fa&ilie din care provine a

părinţilor şi fa&ilia pe care şi8a construit8o prin căsătorie. Aceasta repre7intă tipul de

fa&ilie nor&ală.

*9istă #nsă şi fa&ilii cu deficit de structură nu&ite şi fa&ilii anor&ale care apar#n ur&a abandonului separării divorţului sau a decesului. În aceste fa&ilii sunt incluse<

cuplurile consensuale cupluri fără descendenţi cupluri &onoparentale @&aterne sau

paterne cupluri divorţate persoane văduve persoane celibatare sau &a&e fete

celibatare.

+iar dacă unele dintre for&e s8au pierdut fa&ilia a ră&as &ereu partea centrală

a unei societăţi. %entru a #nţele"e ct &ai bine rolul şi i&portanţa fa&iliei voi #ncerca să o

pre7int #n trei di&ensiuni #n care şi Biserica #ncearcă să8şi pună aprenta.

II.3.1.1. -a$ilia "n societatea şi cultura conte$porană

a parte inte"rantă a societăţii profundele sc+i&bări socio8culturale ale epocii

conte&porane au avut repercursiuni i&portante şi asupra fa&iliei.

53 Stănciulescu *lisabeta Sociolgia educaţiei familiale *ditura %oliro& Bucureşti 2))2 p. 1)'

34



iaţa #ntr8o fa&ilie de7voltă #n noi anu&e puteri şi daruri personale care pentru

viaţa reală ne sunt tot att de necesare ca şi celelalte cunoştinţe şi &eşteşu"uri< ea tre7eşte

şi e9ercită #n noi cele trei puteri funda&entale ale vieţii sociale< supunerea ca&araderia şi

"ri-a de alţii.

?ransfor&ările econo&ice sociale politice au antrenat societatea şi odată cu ea şi

fa&ilia #ntr8un proces de seculari7are. Acest process repre7intă o trecere lentă dar

continuă de la o cultură fondată pe valori reli"ioase din care se inspiră #n toate

&anifestările sale private sau publice spre o cultură "estionată #n funcţiile şi rolurile sale

de o lu&e laică profană. Acest fapt influenţea7ă prin transfor&ări relevante att

societatea ct şi fa&ilia #n toate aspectele ei< structura sa raportul interpersonal #n snul

ei şi #n relaţie cu societatea co&porta&entul &oral al &e&brilor săi.

Sc+i&bările cele &ai evidente ale fa&ilie #n cadrul unei societăţi seculari7ate suntre&arcate #n ce priveşte structura fa&iliei. ?recerea de la fa&ilia &oleculară constituită

din &ai &ulte nuclee fa&iliare sub acelasi acoperiş la unităţi fa&iliare &ereu &ai &ici.

(acă fa&ilia patriar+ală tradiţională desfăşura #n snul ei activităţi productive #n

contact i&ediat cu natura şi #n dependenţă de ea #n epoca conte&porană fa&ilia a

pierdut independenţa sa econo&ică avnd &ereu &ai &ultă nevoie de inte"rare #n

societatea civilă.

a&ilia tradiţională #ndeplinea #n societate un cu&ul de funcţii educative sociale.A7i necesităţile educative afacerile distracţiile #l antrenea7ă pe o& &ereu &ai &ult #n

afara fa&ilie sale.

Se constată o transfor&are #n raportul interpersonal părinţi8copii trecndu8se de

la o relaţie de subordonare &ai de"rabă la relaţii de prietenie. Aceste transfor&ări

favori7ea7ă o conştienti7are &ai vie a libertăţii personale o &ai &are atenţie faţă de

calităţile interpersonale #n cadrul fa&iliei ba7ate pe iubire şi liberă ale"ere la pro&ovarea

de&nităţii fe&eii la procreere responsabilă şi educarea copiilor.

o&unicarea dintre părinte şi copil este unul dintre cele &ai i&portante aspecte

din viaţa unei fa&ilii din relaţia dintre aceştea sau din punct de vedere a de7voltării

psi+ice a &e&brilor. *a asi"ură funcţionarea siste&ului fa&ilial asi"ură educaţia

suportul şi trans&iterea tradiţiilor de la o "eneraţie la alta.54 (i&inuarea acesteia #n cadrul

54 ?urliuc :aria *si.ologia cuplului şi a familiei *ditura %erfor&antică Iaşi 2))4 p. 23

3



unei fa&ilii poate atra"e după ea disfuncţionalităţi de relaţionare care să distru"ă

principalele funcţii ale unei fa&ilii.

Satisfacerea &aritală depinde dease&enea #n &are &ăsură de capacitatea

partenerilor de a co&unica şi de a8şi a-usta reciproc &odalităţile de reali7are a rolurilor

&aritale. uplurile care nu8şi pot soluţiona sin"ure proble&ele pot apela la specialişti

consilieri fa&iliali care a-ută partenerii să #nveţe să8şi definească proble&ele şi să afle

ce8i #&piedică să le re7olve.

+iar dacă unele sc+i&bări aduc avanta-e şi duc spre o bună de7voltare a fa&iliei

seculari7area atra"e dupa ea şi efecte &ai puţin dorite. (i7olvarea fa&iliei patriar+ale şi

sociali7area e9trafa&iliară riscă să lase individul fără apărare #n faţa unei societăţi

totalitare şi depersonali7atoare. Se constată o concepţie "reşită teoretică şi practică de

&anifestare a independenţei #ntre soţi pe de o parte şi #ntre părinţi şi copii pe de altă parte.

%ornind de la acestea se constată o creştere #n"ri-orătoare a nu&ărului de

divorţuri avorturi sterili7are refu7ul nor&elor &orale care călău7esc şi pro&ovea7ă

e9ercitarea u&ană şi creştină a se9ualităţii. Astă7i fa&ilia şi8a pierdut &ult din

caracterul ei de instituţie socială cuplul fa&ilial fiind interesat &ai &ult de satisfacerea

propriilor interese şi &ai puţin de reali7area funcţiilor pe care societatea le atribuie

instituţiei fa&iliale0

5

!ata divorţurilor a #nceput să crească considerabil #ncepnd de la al doilea ră7boi

&ondial şi continund pnă #n 7ilele noastre. au7a "enerală a acestui efect spun unii

cercetători este "enerată de &odificările reali7ate #n cadrul funcţiei şi naturii fa&iliei. 55

:ai e9act astă7i educaţia se reali7ea7ă #n &are parte de către instituţiile de stat la fel şi

sănătatea. %nă şi funcţia de suport e&oţional e reali7ată de cele &ai &ulte ori de

"rupurile de prieteni sau cole"i.

6 altă cau7ă &a-oră care a dus la creşterea considerabilă a ratei divorţurilor o

constitue alternativele &oderne ale fa&iliei< concubina- fa&ilie &onoparentală

sin"urătatea şi libertatea se9uală care au făcut ca individul să devină independent de

fa&ilie.

5 :itrofan Iolanda #amilia de la ! la 8 *ditura ,tiinţifică Bucureşti 11 p. 455 Iliuţ %etru op.cit. p. 1$3

35



*&anciparea econo&ică a fe&eilor a adus odată cu ea libertatea acesteia de a

opta cu o &ult &ai &ultă uşurinţă la despărţirea de partenerul de viaţă #n &o&entul #n

care apar ne#nţele"erile cteodată fără a lupta pentru re7olvarea lor.

Un alt factor i&portant #n acestă proble&ă este dat de scăderea influenţei bisericii

#n societate. Biserica este instituţia care &ilitea7ă pentru pro&ovarea valorilor &orale

#ntr8o fa&ilie şi &enţinerea le"ăturii sfinte create de (u&ne7eu prin ?aina Cunţii. (ar

#ntr8o societate seculari7ată aceasta #şi pierde valoarea #n faţa noilor principii ale

indivi7ilor care au ca prioritate fericirea trupească laică #n faţa celei spirituale

propovăduită de către Biserică.

Avortul este un alt feno&en răspndit cu repe7iciune #n fa&iliile sau #n rndul

tinerelor din societatea conte&porană. Acesta este repre7entat de /#ntreruperea

accidentală sau provocată a "ravidităţii #nainte ca fătul să poată trăi #n afara or"anis&ului&atern.05$

În !o&nia statisticile privind acest feno&en de&onstrea7ă "radul foarte ridicat

de răspndire pe acest teritoriu. (in peste un &illion de sarcini anual &ai &ult de două

trei&i se sfrşesc prin avort. !o&nia are cea &ai &are rată a &ortalităţii datorată

avortului de cinci ori &ai &are dect rata &edie din ţările *uropei '$Q din sarcini sunt

#ntrerupte.5'

Avnd #n vedere aceste proble&e cu care se confruntă societatea fa&ilia trebuiesă descopere sensul ei spiritual valorile care s8au pierdut ca să8şi adncească coe7iunea

ei interioară şi să constituie factor de pro"res &oral #n viaţa societăţii.

II.3.1.2. -a$ilia şi societatea ro$*nească

a&ilia este /celula pri&ară0 a societăţii #n sensul că #n ea se reali7ea7ă for&a

cea &ai ele&entară de convieţuire u&ană corespunde celor &ai i&ediate aşteptări ale

o&ului. *a co&portă o responsabilitate precisă fiind pri&a şcoală de iniţiere la

convieţuirea şi e9perienţa socială pri&a şcoală ale acelor virtuţi sociale care duc lade7voltarea societăţii #nsăşi. (e aceea Biserica pune &ult accentul pe for&area a ct &ai

&ultor fa&ilii #n spiritul credinţei creştine.

5$ Iordan Ior"u Dicţionar explicati$ al limbii române *diţia a II8a *ditura Univers *dciclopedicBucureşti 1' p. $'5' %etcu ;iviu op.cit. p. 2)

3$



Societatea ro&nescă c+iar dacă astă7i este #&părţită #n co&unităţi cu confesiuni

diferite a apărut #n istorie ca popor creştin care s8a spri-init pe (u&ne7eu0. 5 ,i

confor& ulti&ului recensă&nt !o&nia s8a păstrat ca o ţară preponderent creştin8

ortodo9ă.$)

?ransfor&ările socio8culturale conte&porane se re"ăsesc #n fa&ilie ca #ntr8o

o"lindă ea suferind sc+i&bări profunde ale structurii şi rit&ului de viaţă al fa&iliei.

?otuşi acestea tind să păstre7e un &odel tipic de convieţuire care par să re7iste la toate

sc+i&bările şi c+iar să se opună unora dintre acestea< este &odelul co&unitar fondat pe

solidaritate pe acceptarea necondiţionată şi "ratuită.

Societatea ro&nească care #ncă nu este total seculari7ată se spri-ină pe tradiţiile

şi valorile din &ediul rural. În &a-oritatea satelor fa&iliile #şi co&pletea7ă educaţia pe

valorile tradiţionale reli"ioase ale co&unităţii. opiii observă şi i&ită co&porta&entulcelor din -ur cu& ar fi< &ersul la biserică respectarea sărbătorilor reli"ioase deprinderi

cu care se obişnuiesc pe #ntre" parcursul vieţii.

(ar aspecte ale seculari7ării de7or"ani7ea7ă uneori şi lu&ea satelor. :ulte fa&ilii

au &e&brii navetişti care a-un" #n &edii cu concepte diferite. opii care sunt #n creşterea

bunicilor sau care vin de la oraş #n vacanţe pe perioade scurte şi care pot porni #n viaţă

cu o tradiţie creştină nefondată.

Un feno&en #ntlnit #n pre7ent #n foarte &ulte fa&ilii din societatea ro&neascăeste &i"raţia. ?ot &ai &ulţi copii sunt lăsaţi pe perioade nedeter&inate #n "ri-a şi

educaţia bunicilor #n ti&p ce părinţii &i"rea7ă spre alte ţări #n căutarea unor locuri de

&uncă &ai bine plătite. Aceşti copii de cele &ai &ulte ori nu au parte de educaţia

necesară vrstei lor #nscriindu8se &ulte ca7uri de abandon şcolar sau delicvenţă -uvenilă

#n rndul acestor tineri.

6ricine va privi vre&urile actuale din perspectiva unei vieţi nor&ale nu poate să

nu ră&nă &irat de ct de departe de &oralitate a devenit viaţa acu&. uvinte ca

ascultarea bunacuviinţă şi a&abilitatea co&portarea #n societate şi #n viaţa particulară

toate s8au sc+i&bat brusc s8au #ntors cu capul #n -os. (in pruncie copilul e #ncon-urat de

-ucării distracţii co&odităţi el nu este #nvăţat şi educat #n confor&itate cu re"ulile stricte

5 (u&itru %opescu op.cit. p. 31$) +ttp<FFGGG.insse.roFc&sFfilesF!%;2))2ICSFvol4F"raficeF".+t&

3'

http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/grafice/g9.htm





de purtare creştină ci i se creea7ă condiţii să se de7volte #n acea direcţie #n care #l poartă

pornirile sale.0$1

Un efect al seculari7ării este redat de căsătoriile inter8confesionale. Bisericile

sfătuiesc ca le"ăturile dintre bărbaţi şi fe&ei să se reali7e7e #n cadrul aceleiaşi

confesiuni. Astă7i relaţiile &oderne nu &ai păstrea7ă aceste #nvăţături dra"ostea şi

respectul reciproc fiind considerate dea-uns. (e aici re7ultă trecerea de la o confesiune la

alta ne#nţele"eri privind reli"ia viitorilor copii sau căteodată c+iar #ntreruperea

le"ăturilor cu fa&ilia de ori"ine.

Într8un interviu reali7at de fondatorii revistei e"+ea0 cu %ărintele %rofesor

(u&itru Stăniloae acesta şi8a #&părtăşit părerea despre credinţa din societatea

ro&nească punnd accent pe intelectualitate. Aceasta după părerea lui #ncearcă să se

#ndepărte7e de credinţă să cunoască &ereu lucruri noi şi să -udece tradiţiile.Intelectualitatea ro&nă de astă7i s8a #ndepărtat de ortodo9ie asta a& re&arcat de &ulte

ori= &i se pare că e cea &ai #ndepărtată intelectualitate de credinţa poporului. Ispita

6ccidentului ştiţiR0$2

(ar c+iar aşa seculari7area nu repre7intă acu& o caracteristică esenţială a

societăţii ro&neşti. *a va evolua probabil şi va i&pri&a anu&ite aspecte specifice

feno&entului reli"ios din ţara noastră.

II.3.1.3. -a$ilia din perspectivă reli!ioasă

(in punct de vedere reli"ios fa&ilia este vă7ută ca o le"ătura du&ne7eiască şi o

te&elie a vieţii de 7i cu 7i. Acest lucru este pre7entat şi #n Biblie cnd după ce

(u&ne7eu a făcut lu&ea coroana creaţiei a fost fa&ilia. nd bărbatul şi fe&eia au

pri&it binecuvntarea de a creşte de a se #n&ulţii şi a stăpnii pă&ntul.$3

Această le"ătură este sărbătorită de către Biserica 6rtodo9ă #n ?aina nunţii.

Cunta este taina #n care un bărbat şi o fe&eie #nvoindu8se #n &od liber să trăiască

#&preună toată viaţa pentru a se iubi unul pe altul a naşte şi a creşte copii şi a se a-uta

reciproc pri&esc prin preot +arul care sfinţeşte le"ătura lor şi a-ută la atin"erea scopului

$1 !evistă lunară de infor&are şi educaţie creştin8ortodo9ă *a$ă3a +redinţei *ditată de ercul %astoral/alea ?opolo"ului0 Cr. 3 &ai 2))4 p.2$2 Stăniloae (u&itru / &oi unim luciditatea latină cu sentimentul de taină răsăritean0 !evista Veg.eaAn I Cr. 1 Aprilie2))' p. 3$3 Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p.12

3



ei0.$4 oroana pe care o pri&esc &irii #n ti&pul cere&oniei acestei taine repre7intă cele

spuse #n Biblie precu& că fa&ilia este coroana creaţiei.

%ri&a sfinţire a fa&iliei şi #n acelaşi ti&p pri&a &inune reali7ată de către

:ntuitorul Iisus s8a făcut la nunta din ana Dalileii cnd Acesta :aica (o&nului şi

ucenicii Săi au luat parte la nuntă şi au arătat că #ntăresc şi binecuvintea7ă acestă taină

peste veacuri. Cunta a fost cea dinti dintre ?ainele a&intite de Coul ?esta&ent<

!ăspun7nd *l a 7is< C8aţi citit că el e i8a făcut de la #nceput i8a făcut bărbat şi

fe&eie ,i a 7is< %entru aceea va lăsa o&ul pe tatăl său şi pe &a&a sa şi se va lipi de

fe&eia sa şi vor fi a&ndoi un trup. Aşa #nct nu &ai sunt doi ci un trup. (eci ce a

#&preunat (u&ne7eu o&ul să nu despartă0.$

Aşadar fa&ilia este vă7ută ca le"ătura dintre bărbat şi fe&eie binecuvntată de

(u&ne7eu #n faţa altarului aşa cu& prevede ;e"ea Coului ?esta&ent.%entru a definii ct &ai bine această taină Biserica creştină a pre7entat nişte

factori esenţiali care trebuie să repre7inte ba7a oricărei fa&ilii creştine. actori precu&<

unitatea şi e"alitatea dra"ostea curăţirea sfinţenia şi trăinicia. *a consideră că prin

aceste principii se poate atin"e scopul le"ăturii creştine dintre bărbat şi fe&eie. Scop

repre7entat de<naşterea de copii spre #n&ulţirea nea&ului o&enesc şi a credincioşilor

sfintei Biserici a-utorarea soţilor #ntraolaltă şi ocrotirea &oralităţii0.$5

(eşi &a-oritatea dintre noi a& fost crescuţi cu aceste valori #n fa&ilie sau a&#nvăţat despre ele pe parcursul ciclului şcolar pri&ar "i&na7ial sau liceal astă7i nu &ai

au aceaşi valoare. Acest fapt se datorea7ă #n principal scăderii credinţei #n (u&ne7eu sau

#n instituţia Bisericii ca ur&are a de"radării relaţiilor dintre oa&eni< #nlăturarea

&oralităţii creşterea ratei delicvenţei #n toate păturile sociale corupţie etc

I&portanţa naşterii şi a iubirii părinteşti este pre7entată şi de către %reafericitul

%ărinte (aniel %atriar+ul Bisericii 6rtodo9e !o&ne #n lucrarea / ubirea părintească 0

#n care spune că o dată cu naşterea unui prunc o&ul nu #şi &ai trăieşte viaţa doar pentru

el ci pentru ceilalţi. iaţa devine dăruire iar iubirea pentru copil devine identică cu

$4 +ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFdocu&enteFcate+is&22.+t&l$ Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p.112$5 +ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFdocu&enteFcate+is&3$.+t&l

4)

http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism22.html








iubirea lui (u&ne7eu faţă de oa&eni. (e aceea este att de i&portantă o fa&ilie şi &ai

ales o fa&ilie care trăieşte după valorile creştine.$$

(e aici şi #&potrivirea Bisericii 6rtodo9e !o&ne #n situaţiile de avort sau de

divort. (upă cu& a& arătat &ai sus fa&ilia #n planul Bisericii are un rol central şi se

ba7ea7ă cu tărie pe credinţa că ce (u&ne7eu a unit o&ul să nu despartă.

În privinţa avorturilor aceasta are la fel o atitudine ne"ativă. (upă părerea

Bisericii viaţa #ncepe la 7ă&islire şi nu la naştere. (e aceea c+iar şi orice for&ă

contraceptivă #n opinia acesteia este considerată o cri&ă.

(e aceea biserica are datoria de a di&inua consecinţele ne"ative ale

seculari7ării. :unca ei trebuie să se a9e7e asupra educaţiei creştinilor att #n societate

dar &ai cu sea&ă #n &ediul fa&ilial. Sporind credinţa #n /celula de ba7ă0 a societăţii ea

asi"ură stabilitatea socială sau senti&entul de si"uranţă şi speranţă a populaţiei. Biserica poate să &obili7e7e oa&enii #n efortul de a depăşi anu&ite dificultăţi att sociale ct şi

econo&ice.

II.3.2. /o$unitateauvntul de co&unitate este utili7at #n le"ătură cu o varietate &are de lucruri.

Sate co&une oraşe &unicipii "rupuri entice naţiuni toate poartă denu&irea de

co&unitate.

În literatura de specialitate sunt redate nu&eroase &odalităţi de definire ale

co&unităţii. Aceasta este fie un spaţiu "eo"rafic ce reuneşte un anu&it nu&ăr de indivi7i

fie o le"ătură #ntre un individ cu restul societăţii. %oate fi denu&ită ca un "rup care

cuprinde &e&brii adunaţi după criterii specifice care ur&ăresc anu&ite interese şi

scopuri co&une.

$$ %reafericitul %ărinte (aniel %atriar+ul Bisericii 6rtodo9e !o&ne K ubirea *ărintească %temelia $ieţiiumane 0 %astorala de răciun 2))'

41



În Dicţionarul de sociologie, co&unitatea este e9plicată ca o entitate social8

u&ană ai cărei &e&brii sunt le"aţi #&preună prin locuirea aceluiaşi teritoriu şi prin

relaţii sociale constante şi tradiţionale.$'

ondatorii sociolo"iei au susţinut proble&a co&unităţii #n centru preocupărilor

ordinea socială şi controlul social fiind strns le"ate de acestea. u& a& arătat şi &ai sus

ter&enul este utili7at pentru o "a&ă lar"ă de "rupări dar este #n special folosit pentru a

dese&na "rupuri ai căror &e&brii au #n co&un anu&ite valori şi un anu&it tip de viaţă.

%recu& şi pentru a restrn"e doar "rupurile ale căror &e&brii se prote-ea7ă reciproc nu

se e9ploatea7ă şi nu se co&portă in-ust unu faţă de altul.$

(upă sociolo"ul a&erican !obert Cisbet co&unitatea are ur&ătoarele

caracteristici< #şi tra"e forţa din &otivaţie &ai &ult dect din voinţă şi interes este o

fu7iune #ntre senti&ent şi "ndire tradiţie şi an"a-are apartenenţă şi voliţie. *l spune căaceasta poate fi identificată #n e9presia si&bolistică a locului reli"iei rasă sau ocupaţie.

Iar ar+ietipul său este fa&ilia. ')

6a&enii s8au unit şi se unesc #n co&unităţi le"ătura #ntre aceştia fiind una

susţinută prin funda&ente precu&< rudenie obiceiuri şi tradiţii= apartenenţă reli"ioasă

identică raporturi interindividuale caracteri7ate prin afectivitate şi solidaritate puternică.

II.3.2.1. /o$unitatea reli!ioasă creştină

În creştinis& co&unitatea #nfiinţată de Sfinţii Apostoli s8a nu&it de la #nceput

Biserica ea neavnd sensul obişnuit de si&plă adunare ci pe acela de asociaţie frăţie de

societate creştină.

o&unitatea reli"ioasă este ase&ănătoare cu toate celelalte co&unităţi u&ane.

*le se individuali7ea7ă prin credinţă idei practici şi rolul lor #n viaţa socială. Unesc

persoanele care au #n co&un aceeaşi reli"ie şi care se #nscriu #n activităţi co&une pentru

a răspndi şi susţine principiile credinţei.

$' a&fir ătălin @coord op.cit. p.12'$ a&fir ătălin @coord *nciclopedia De3$oltării Sociale *ditura %oliro& Bucureşti 2))$ p. 11$') Soare 6vidiu Biserica şi +omunităţile umane *ditura *piscopia (unării de Jos Dalaţi 2))' p. 14

42



Sociolo"ul :a9 Meber pre7intă două cate"orii de co&unităţi< /una reli"ioasă şi

alta ba7ată pe uniunea vecinilor reali7ată pe ba7e econo&ice fiscale sau politice.0'1

În fiecare co&unitate reli"ioasă oa&enii se si&t le"aţi unii de alţii prin interse

pentru fiecare credincios #n parte pentru a avea si"uraţa libertăţii de &ărturisire. a #n

acest fel să poată dobndi un bun deosebit care nu poate fi dobndit prin &i-loace

co&une dect prin credinţă. Acest bun se c+ea&ă fericire sau &ntuire.

o&unitatea reli"ioasă apare ca un produs al intrării #ntr8un rit& cotidian. Adică

profetul sau ucenicii lui asi"ură continuitatea propovăduirii.

Inte"rarea #n acest tip de co&unitate se reali7ea7ă fie natural fie electiv. Inte"rarea

naturală este o inte"rarea for&ală ba7ată pe #nre"istrare prin bote7 sau confir&are. Sau

cnd #ntre &e&brii se reali7ea7ă o le"ătură prin participarea la viaţa colectivă

participarea activă #n cadrul "rupului.Inte"rarea electivă se stabileşte atunci cnd persoana este conştientă de ideile la

care aderă convertirea #n ca7ul creştinis&ului. 6dată acceptat #n co&unitate acesta

pri&eşte un anu&it statut care presupune obli"aţii şi drepturi fiind supus principiilor

co&unitare el spri-ină co&unitatea şi aceasta la rndul ei #l prote-ea7ă.

În societatea ro&nească co&unităţile creştine se #ntlnesc #n proporţie &ai &are

#n cadrul aşe7ărilor rurale care #şi păstrea7ă &ai &ult tendinţele tradiţionale.

6 societate tradiţională poate fi descrisă prin patru carecteristici<8 o econo&ie si&plă

8 predo&ină activităţile a"ricole

8 "rupuri restrnse foar&ate pe ba7ă de rudenie

8 spaţiu e relativ restrns #n &are parte autono& #n raport cu societatea din care

face parte #ntruct are structuri proprii de conducere.

Stabilitatea "rupului şi a relaţiilor intraco&unitare se spri-ină pe un fond de tradiţii

locale pe care toţi locuitorii sunt nevoiţi să o respecte iar #n plan cultural predo&ină

senti&entul reli"ios.'2

o&unităţile rurale constitueau o societate relativ autono&ă cuprin7nd o

diversitate de &icrounităţi cu funcţii co&ple9e cu& ar fii fa&iliile "ospodăriile

'1 Meber :a9 Sociologia religiei ?raducere de laudiu Baciu *ditura ?eora Bucureşti 1' p. 5'2 Stan (u&itru Sociologia ruralului tradiţional românesc olu&ul 1 *ditura Universităţii Al. I.u7aIaşi 2))1 p. 1$$

43



stratificate şi structurate social #n &od specific conferind #n acest fel ruralului o

puternică individualitate #n snul societăţii "lobale #n raport cu celelalte co&unităţi.'3

În societăţile rurale una din cele &ai i&portante instituţii este paro+ia care are ca

ba7ă reli"ia. %reotul care conduce o paro+ie are datoria de a cunoaşte toţi &e&brii

acesteia avnd un control social puternic.

În cadrul unei ase&enea societăţi individul #şi e9ercită sarcini #n cadrul unei

or"ani7aţii strnse el reuşind să #şi păstre7e tradiţiile şi convin"erile fără să fie tentat de

sc+i&bări care pot apărea #n societăţile &ai &ari.

:oderni7area care a luat a&ploare iniţial #n 7onele urbane &anifestndu8se prin

te+nolo"ie #n toate aripile unei societăţi orientată spre pro"res şi ştiinţă a fost privită cu

reticienţă de rurali care au refu7at anu&ite inovaţii aplicnd toţi principiul selecţiei.

Astă7i #nsă &ediul rural a #nceput să #şi piardă tot &ai &ult din caracterul #nc+isaccentundu8se tot &ai &ult &obilitatea spre alte co&unităţii. Astfel individul este

antrenat #n &ulte noi le"ături sociale #n afara serviciului fa&iliei şi co&unităţii locale

devenind &e&bru al or"ani7aţiei politice culturale sau sportive.

o&unităţile rurale tradiţionale s8au diversificat desc+i7nu8se spre lu&ea

e9terioară. Satul parcur"e un proces de &oderni7are care presupune crearea unor noi

valori culturale etno"rafice ar+itecturale şi reli"ioase. %aro+iile #şi pierd i&portanţa #n

favoarea oraşelor &ici re"ionale locul lor fiind luate de or"ani7aţiile vieţii colective.

II.3.2.2. I$plicaţiile co$unităţii reli!ioase "n $unca socială

În decursul vre&ii Biserica s8a #n"ri-it #n per&anenţă de proble&ele de asistenţă

socială contribuind la alinarea suferinţelor &orale şi fi7ice. ?radiţional vorbind Biserica

este considerată instituţia principală de asistare a fa&iliilor sărace şi a persoanelor aflate

#n cri7ă sau rătăcire de la dru&ul credinţei şi a nor&elor sociale.

uncţia principală a acesteia este de a #ndru&a şi prote-a pe credincioşi de

diferitele capcane ale vieţii.

'3 :iftode asile -igraţiile şi de3$oltarea urbană *ditura Juni&ea Iaşi 1$' p. 4)1

44



În &od practic Biserica a or"ani7at #ncă de la #nceputuri instituţii care se ocupau

cu #n"ri-irea săracilor a văduvelor a orfanilor bolnavilor oferind deseori ospitalitate şi

#n"ri-ire. (ease&nea pri&ele şcoli au fost or"ani7ate de către Biserici iar pri&ii

#nvăţători de carte ai copiilor au fost preoţii.

?rebuie a&intit că Biserica şi preotul erau i&plicaţi #n toate eveni&entele cruciale

ale individului şi a fa&iliilor cu& ar fi< /naştere bote7 căsătorie &oarte oferind de

re"ulă cea &ai puternică for&ă de asistare co&nitară.0'4

(e aceea asistenţa socială #n ţara noastră a avut la #nceput un caracter puternic

reli"ios de7voltndu8se secole de8a rndul #n -urul &ănăstirilor sau a paro+iilor. Astă7i

datorită de7voltării sociale şi adoptării unor nor&e şi politici sociale au apărut foarte

&ulte instituţii dese&nate să lupte #&potriva factorilor ce duc la apariţia persoanelor cu

nevoie. Aceste instituţii sunt #ntlnite #nsă cel &ai &ult la nivelul &ediului urban cufiliale de7voltate #n cadrul pri&ăriilor din &ediul rural.

aracteristicile esenţiale ale asistenţei sociale din &ediul rural sau &ediul

tradiţional se ba7ea7ă #nsă pe natura concretă specifică a intervenţiilor oferite şi &ai

ales pe caracterul local de pro9i&itate. (eoarce nu instituţiile statului decid ce trebuie să

facă o co&unitate ci co&unitatea #nsăşi prin factori precu&< ad&inistraţia locală

biserica şcoala dispensarul sau alte "rupări locale cu& ar fii vecinătatea sau asociaţiile

locale. 6 cu&unitate a cărei &e&brii aparţin unei paro+ii şi #&părtăşesc aceleaşiconvin"eri reli"ioase sau care sunt crescuţi #n cadrul unor fa&ilii care se ba7ea7ă pe

valori sau principii tradiţionale are ca şi caracteristică esenţială solidaritatea u&ană şi

prin aceasta spirit de protecţie şi a-utor.

Altruis&ul specific co&unităţilor tradiţionale sau reli"ioase "arantea7ă

supravieţuirea socială #n condiţii dificile potrivit for&ulei /a-ută şi vei fi a-utat0. ,tiindu8

se #n acelaşi ti&p că acordnd asistenţă celorlalţi #nsea&nă a intra #ntr8un circuit de

relaţii şi acţiuni care #ţi vor asi"ura protecţie potrivit principiului de reciprocitate.'

6 latură a activităţilor asistive #ntr8o co&unitate este redată de către rudenie.

Aceasta s8a i&pus #n practica asistenţei tradiţionale #n &are parte prin co&porta&entul

altruist. Solidaritatea dintre indivi7ii #nrudiţi este &ult &ai ridicată dect orice altă relaţie

'4 :iftode asile 'ratat de asistenţă socială" #undamente teoretice şi metodologice olu&ul I *dituraundaţiei ANIS Iaşi 2))3 p. 1$' dem

4



dotorită reportării la aceiaşi stră&oşi sau la utili7area unor nor&e &orale şi -uridice &ai

fle9ibile dect cele cu restul co&unităţii.

%e ln"ă obli"aţiile &orale de a a-uta pe cineva rudele au o obli"aţie divină

#&părtăşită #n toate #nvăţăturile Bisericii. %ărinţii trebuie să #şi a-ute fii pentru a fi la

rndul lor a-utaţi de către aceştea la bătrneţe.

6peraţiunea de asistare #n acest siste& ba7at pe "radul de rudenie are valenţe

diferite. %e de o parte cel aflat #n dificultate vede #n ruda sa sursa principală de a-utor şi

#n plus se si&te #ndreptăţit să aştepte a-utorul ori să #l solicite. Iar pe de altă parte ruda

solicitată nu nu&ai că nu este surprinsă de apel dar o consideră şi o datorie să acorde

a-utorul.

În &ediul urban relaţia de rudenie repre7intă o parte i&portantă #n asistare dar cu

efecte &ult &ai reduse.ecinătatea constitue un alt factor i&portant #n asistenţa co&unitară #n special

cea tradiţională. Acest lucru se datorea7ă faptului că #ntre vecini se produc interacţiuni

intenţionate sau neintenţionate #ntr8un ti&p #ndelun"at deoarece sc+i&barea locuinţelor

nu se reali7ea7ă dect rareori. (e &ulte ori relaţiile dintre vecini pot depăşii relaţiile de

rudenie &ai ales dacă relaţiile dintre aceştea din ur&ă sunt di&inuate de un spaţiu fi7ic

#nse&nat.

Un aspect i&portant #n acestă relaţie este cel dat de aparteneţa socio8culturală. Se preferă de cele &ai &ulte ori relaţiile de e"alitate evitndu8se relaţiile #ntre clase sociale.

Sau relaţii #ntre &e&brii unor alte convin"eri reli"ioase.

a şi activităţi practice pute& a&intii< spri-inirea concretă prin &uncă

#&pru&utarea de obiecte produse sau bani acordarea de un sfat #n unele &o&ente

critice a-utarea #n creşterea copiilor #n"ri-irea bolnavilor po&enirea &orţilor apărarea

reciprocă a intereselor etc.

Un alt factor i&portant al activităţilor asistive din cadrul unei co&unităţi este

preotul. Acesta este vă7ut ca le"ătura cu divinitatea. *ste de natura lui să ştie cu& să

acţione7e atunci cnd cineva are nevoie de a-utor sau spri-in. iind pre7ent la cele &ai

i&portante eveni&ente din viaţa unui o& acesta stabileşte o le"ătura cu fiecare individ

din cadrul propriei paro+ii.

45



I&plicarea socială a preotului este evidenţiată de un #nalt ierar+ al Bisericii

6rtodo9e !o&ne A. %lă&ădeală care spune /Ciciodată preotul nu s8a i7olat de

credincioşii săi. %reotul trebuie să fie pre7ent #n viaţa credincioşilor aşa cu& sunt ei şi

să8i ia aşa cu& sunt ei cu preocupările lor cu nevoile lor.0'5

:oaşa este apreciată de către specialişti ca o adevărată asistentă socială pentru

proble&ele tinerei fa&ilii &ai ales a viitoarei &a&e #n &ediul co&unităţilor tradiţionale

sau reli"ioase.'$

În &ediul rural tradiţional asistenţa &edicală a pătruns tr7iu şi cu &are "reutate

&oaşa avnd roluri precu&< sfătuitor sau #ndru&ător pentru tinerele &a&e sau pentru

fa&iliile la #nceput de dru& rol de obstreticean de naşă şa&an confident şi educator.

Întruct prin acţiunile ei &oaşa se i&plica destul de &ult #n proble&ele esenţiale

ale unei fa&ilii s8a a-uns la recunoaşterea ei ca persoană de supraordonare ce asi"urăasistarea tuturor fa&iliilor şi acordă aceleaşi şanse tuturor nou8născuţilor.''

Caşii constitue o dublare a părinţilor care dese&nau caracteristicile fi7ice ale

tinerei "eneraţii fiind &odelatorii principali ai trăsăturilor spirituale ale acesteia. Astfel

naşii devin părinţi spirituali acest efect fiind posibil doar #n ur&a participării lor la

ritualurile bote7ului şi al cununiei finului.

%e ln"ă faptul de a8l asista pe fin şi a8l #ndru&a din punct de vedere spiritual

ur&ărindu8i &anifestările şi intervenind corectiv ori de cte ori este nevoie naşul pune#n funcţiune două for&e de #nrudire< rudenia spirituală prin năşie şi rudenie spirituală

derivată prin năşie.'

Activităţile naşilor i&plică< lă&urirea unor eventuale ne#nţele"eri #ntre soţi a-ută

fa&ilia să se aco&ode7e cu noul statut intervin #n relaţiile dintre fini şi alte persoane

a-ută &aterial fa&ilia #ndru&ă creşterea copiilor etc.

Un alt factor i&portant #ntr8o co&unitate este cel dat de rolul bătrnilor.

onsideraţi ca purtători de calităţi stră&oşeşti cunoscători ai soluţiilor opti&e şi &ai

aproape de (u&ne7eu prin fa7ele de purificare aceştea a-ută de foarte &ulte ori la

consilierea diferitelor conflicte oferire de sfaturi şi #ndru&ări ur&ărirea respectării

'5 %lă&ădeală A. *reotul în Biserică, în lume, acasă ?ipo"rafia epar+ială Sibiu 15 p. 34'$ Stan (u&itru op. cit. p. 3))'' bidem' :iftode asile op. cit. p. 24

4$



ritualului reli"ios şi a purităţii &orale a celor din co&unitate re7olvarea unor proble&e

de +otar prin faptul că unii au cunoştinţe de docu&ente fapte sau #nţele"eri vec+i.

?oate aceste ele&ente de la care au pornit sau prin care sau &anifestat activităţile

asistive #n co&unităţile tradiţionale ro&neşti au la ba7ă convin"erile reli"ioase.

onvin"eri propovăduite de către biserici prin care se #ncearcă unirea ct &ai puternică

#ntre fiecare &e&bru al societăţii prin nor&e şi valori &orale precu& solidaritatea sau

altruis&ul.

C"pi&$-u- IIIA!&i9i&)8i "sis&i9 *ru-"& * !)&r Bisri!" Or&$*$+) R$%,n)

III.1. A#7)%in& "sis&i9 n Bisri!" Or&$*$+)

4'



%otrivit infor&aţiilor ce le ave& din docu&entele istorice bisericeşti şi -uridice la

#nceputul secolului al I8lea sub influenţa lui onstantin cel :are #n coordonarea

bisericii sunt or"ani7ate instituţii speciali7ate de asistenţă socială destinate< copiilor

abandonaţi tinerelor fecioare sărace văduvelor tinerilor orfani săracilor sau celor #n

vrstă.)

%ri&ele for&e prin care a acţionat Biserica pentru ocrotirea acestora au fost

co&unităţile bisericeşti cu proprietate de obşte co&unităţile bisericeşti sub for&a

cole"iilor corporaţii sau asociaţii ad&ise de le"e şi co&unităţile fără proprietate de obşte

care au o reţea de instituţii de asistenţă socială. (intre acestea a&inti&<

1. 9.irocomiile sunt acele aşe7ă&inte de asistenţă socială create de Biserica

creştină c+iar din epoca apostolică ce au fost ridicate pentru a oferii a-utor şi spri-in

văduvelor lipste de condiţii &ini&e de vieţuire. În sc+i&b acestea a-utau la anu&iteservicii #n cadrul slu-belor bisericeşti sau se #n"ri-eau de copii orfani sau tinerile fecioare.

2. *artenocomiile aşa cu& le nu&ea Sfntul Dri"ore de Ca7ian7 erau casele de

adăpost pentru fecioare , or"ani7ate #n strnsă le"ătură cu a7iluri pentru văduve. *le au

luat fiinţă #n Biserica vec+e şi au fost ad&inistrate şi conduse de episcopi şi ceilalţi clerici

din subordinea lor. %artenoco&iile au durat cel &ai puţin afiliindu8se cu vre&ea

&ănăstirilor de călu"ăriţe şi contopindu8se cu acestea.1 Se ur&ărea să se asi"ure

puritatea acestora. ?inerele proveneau din fa&ilii sărace fără ocrotire sau erau fetiţeorfane. *le erau conduse de brefotrofi principalii cr&uitori ai lea"ănelor a-utaţi de

ad&inistratori sau intendenţi şi de alt personal.

3. Brefotroflile sau lea"ănele de copii &ici părăsiţi sau "ăsiţi au e9istat #ncă

#nainte de epoca lui onstantin cel :are şi erau deservite &ai ales de văduve şi fecioare.

În lea"ăn ră&neau copii pnă la vrsta de şapte ani după care aceştea treceau #n

orfelinate unde #ncepeau şcoala pri&ară profesională sau se ocupau de alte #ndeletniciri.

4. Orfanotrofiile orfelinatele sunt instituţii de asistenţă socială ale Bisericii din

secolul I8. În care erau adunaţi orfanii creştinilor şi #&preună cu ei şi orfani dintre

necreştini. În"ri-irea lor era #ncredinţată văduvelor fecioarelor diaconiţelor şi altor

clerici care lucrau sub #ndru&area şi controlul episcopilor şi presbiterilor.

) ,oitu (aniela !ădoi :i+aela Sisteme de acţiune socială *ditura undaţiei ANIS Iaşi 2))' p.131 Stan ;iviu op.cit. p.

4



Aceste instituţii erau unităţi aparte care funcţionau pe ln"ă Biserici cu autono&ie

absolută fiind autori7ate prin le"e să pri&ească donaţii.

. 5enodo.iile, casele de oaspeţi pentru pri&irea străinilor după orfelinate s8au

nu&ărat printre cele &ai răspndite şi &ai i&portante dintre aşe7ă&intele de asistenţă

socială ale Bisericii. reate şi conduse de Biserică 9enodo+iile asi"urau "ă7duirea şi

+rană &ini&ă trecătorilor şi călătorilor aflaţi cu treburi printr8o cetate sau alta. Î&păratul

Justinian a sporit foarte &ult nu&ărul 9enodo+iilor crend unele speciale şi pentru

fe&ei.2

5. *to.iile sau *to.otroflile, a7ilurile pentru săraci răspundeau obli"aţiei

evan"+elice3 de a a-uta şi #n"ri-i pe săraci. el &ai potrivit &od de a8i a-uta propunea

+rănirea lor #n co&un din averea Bisericii dar au i&pus obli"aţia #n"ri-irii săracilor

#nainte de toate.$. &osocomiile, spitalele or"ani7ate #n case destinate adăpostirii şi #n"ri-irii

bolnavilor au apărut &ai ales după anul 313. (in veacul I ave& &ărturii i&portante

despre e9istenţa şi de7voltarea nosoco&iilor. :ărturii nu&eroase despre e9istenţa

nosoco&iilor se #ntlnesc #n toată epoca bi7antină şi postbi7antină pnă aproape de

7ilele noastre.

'. 9.erontocomiile, a7ilurile de bătrni , au luat fiinţă alături de celelalte

aşe7ă&inte a&intite &ai #nainte pentru a oferi adăpost şi #n"ri-ire bătrnilorabandonaţi şi e9puşi &orţii prin foa&ete şi boli. Cu&ite "+erontoco&ii sau "+erontrofii

aceste a7iluril sunt conte&porane cu toate celelalte instituţii de asistenţă socială a Bisericii

att ca #nceput ct şi ca durată.

. *arabolanii o altă societate reli"ioasă despre care nu e9istă docu&ente si"ure

dect din bibleoteca Ale9andriei. *ra for&ată de un "rup de sanitari creştini care se

#n"ri-eau de tă&ăduire prin #&băierea şi #n"ri-irea celor bolnavi.4

Căscute din necesitatea alinării suferinţelor sociale ale lu&ii vec+i afir&ndu8şi

utilitatea lor de netă"ăduit spri-inind #ntrea"a acţiune &isionară şi #nnoitoare de lu&e pe

care a desfaşurat8o Biserica ele apar ca din dra"ostea creştină şi repre7intă cea &ai de

preţ dintre edificiile Bisericii #ndeplinind un rol reli"ios şi social. 6pera de asistenţă2 bidem p. 1)1.3 Biblia sau Sfânta Scriptură, op.cit. p.113)4 :ănoiu lorica !sistenţa socială în România Seria I *ditura Institutului Biblic şi de &isiune alBisericii 6rtodo9e !o&ne Bucureşti 12 p.

)



socială a Bisericii s8a bucurat de #ntre"ul spri-in al Statului şi de cel al credincioşilor care

nu au #ntr7iat a veni #n a-utorul aproapelui.

ea &ai nobilă &ai potrivită &isiune a Bisericii şi aceea #n care Biserica a lucrat

&ai statornic pe tăr& social şi cu cele &ai bune re7ultate şi pentru ea si pentru Stat a fost

asistenţa socială pe care Biserica a deţinut8o şi a #ndeplinit8o din &andatul Statului nu

nu&ai din propriul ei co&anda&ent deşi ei sin"ure #i revine &eritul de a o fi iniţiat şi de a

o fi creat.

III.(. Sis&%u- * Asis&n8) S$!i"-) n Bisri!" Or&$*$+) R$%,n) C"*ru-is-"&i9

În ţara noastră activitatea de asistenţă socială #ncepe #n &od or"ani7at abia din

anul 12) odată cu crearea :inisterului :uncii Sănătăţii şi 6crotirilor sociale.

6dată cu instalarea re"i&ului co&unist la putere #n !o&nia toate instituţiile de

asistenţă socială care funcţionau #n cadrul Bisericii au fost desfiinţate sau trecute #n

coordonarea e9clusivă a statului. Au fost confiscate de ase&enea averile Bisericii care

constituiau ba7a &aterială pentru #ntreţinerea acestor instituţii.

În aceste condiţii proble&atica ocrotirii sociale a fost abordată concret de Biserică

doar prin inter&ediul co&itetelor paro+iale din cadrul celor apro9i&ativ '.))) de paro+ii

ortodo9e de pe cuprinsul ţării. o&itetele paro+iale for&ate din 1282) persoane dinfiecare paro+ie aveau responsabilitatea a-utorării săracilor bolnavilor bătrnilor şi

copiilor orfani de pe ra7a paro+iei respective. În acelaşi ti&p acolo unde era posibil

co&itetele paro+iale or"ani7au acţiuni de binefacere periodic la instituţiile de ocrotire din

apropiere.

(upă anul 1) activităţile tradiţionale cu caracter social s8au a&plificat şi

diversificat adresndu8se unui nu&ăr &ai &are de persoane şi de politici sociale

"enerate de transfor&ările profunde ce au avut loc #n societatea ro&nească actuală.

Sfntul Sinod al Bisericii 6rtodo9e !o&ne a adoptat prin +otărrea nr.3335 din

&ai 1$ /!e"ula&entul de or"ani7are şi funcţionare a siste&ului de asistenţă socială al

Bisericii 6rtodo9e !o&ne0. %rin care activitatea social8caritativă se structurea7ă #ntr8un

cadru or"ani7at şi coerent fiind reali7at de< asistenţi sociali teolo"i profesionişti pre"ătiţi +ttp<FFGGG.&&uncii.roFroFarticoleF))))8))8))F1188814483528articol.+t&l

1

http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/1919---1944-362-articol.html





#n cadrul secţiilor de Asistenţă socială din cadrul acultăţilor de ?eolo"ie 6rtodo9ă

#nfiinţate la iniţiativa Sntului Sinod #n centrele universitare din ţară. %recu& şi de

asistenţi &edicali pre"ătiţi att prin reţeaua ,colilor %ostliceale teolo"ico8sanitare ale

%atriar+iei !o&ne şi #n cadrul şcolilor cu acelaşi profil care funcţionea7ă sub e"ida

asociaţiei /+ristiana0.

Însă posibilitatea reală ca Biserica să active7e /le"al0 apare doar cu anul 2))4 şi

intră #n vi"oare cu 1 ianuarie 2)) deoarece cadrul le"islativ nu a fost pnă atunci

finali7at. adrul "eneral #n &aterie este constituit de 6rdonanţa de Duvern nr. 5' din 2'

au"ust 2))3 privind serviciile sociale &odificată şi co&pletată prin 6rdonanţa de

Duvern nr. '5 din 1 au"ust 2))4.

În confor&itate cu acest act nor&ativ @art. 11 al. 3 lit a cultele sunt no&inali7ate

ca furni7ori privaţi de servicii sociale cu condiţia de a fi #ndeplinit procedura deacreditare.

:etodolo"ia de acreditare a furni7orilor de servicii sociale aprobată prin

>otărrea de Duvern nr. 1)24 din 2 iunie 2))4 pentru aprobarea Cor&elor de aplicare a

6.D. 5'F2))3 privind serviciile sociale şi a :etodolo"iei de acreditare a furni7orilor

stabileşte că aceasta se acordă "ratuit la cererea furni7orului pentru o durată de

&a9i&u& 3 ani. Art. 22 stabileşte că poate fi acreditat furni7orul care #ndeplineşte

cu&ulativ ur&ătoarele condiţii< /a este constituit #n condiţiile le"ii şi se #ncadrea7ă #n prevederile art. 11 alin.1 din

ordonanţă=

b are prevă7ute #n actul de #nfiinţare scopurile şi obiectivele precu& şi acordarea

de servicii sociale=

c scopurile şi obiectivele ur&ărite respectă principiile funda&entale ale

drepturilor o&ului le"islaţia ro&nească şi actele internaţionale aplicabile=

d durata de funcţionare confor& actului de #nfiinţare #i per&ite de7voltarea

serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea=

e are posibilitatea de a susţine &aterial sau de&onstrea7ă capacitatea de a atra"e

resursele financiare necesare acordării serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea=

f dispune de personal cu pre"ătire profesională adecvată tipului de servicii

sociale pentru care solicită acreditarea=

2



" respectă sau de&onstrea7ă că poate respecta standardele de calitate e9istente

pentru serviciile pentru care solicită acreditarea=

+ acordă sau va acorda servicii sociale pe ba7a unor criterii de selecţie

nediscri&inatorii şi confor& prevederilor art. 3 din ordonanţă=

i a elaborat proceduri de evaluare periodică a serviciului şi a satisfacţiei

beneficiarului.05

Astfel siste&ul de asistenţă socială este inte"rat şi or"ani7at profesional #n cadrul

structurilor ad&inistrative8or"ani7atorice ale Bisericii 6rtodo9e !o&ne. Asociaţiile şi

fundaţiile cu scop social şi filantropic care funcţionea7ă sub patrona-ul structurilor

ad&inistrative or"ani7atorice ale Bisericii au personalitate -uridică confor& le"islaţiei

referitoare la or"ani7aţiile non8"uverna&entale.

;a nivelul central al %atriar+iei !o&ne #n cadrul Sectorului /Biserica şiSocietatea0 funcţionea7ă Biroul de Asistenţă Socială al %atriar+iei !o&ne care are

ur&ătoarele atribuţii<

a elaborea7ă strate"ia şi planurile de acţiune #n do&eniul social ale Bisericii

6rtodo9e !o&ne potrivit #ndru&ărilor Sfntului Sinod=

b coordonea7ă şi #ndru&ă punerea #n aplicare a strate"iei Bisericii 6rtodo9e

!o&ne #n do&eniul social potrivit #ndru&ărilor Sfntului Sinod=

c stabileşte şi &enţine co&unicarea cu or"anele centrale bisericeşti şi cuSectoarele Sociale ale epar+iilor=

d elaborea7ă şi coordonea7ă punerea #n practică a diferite pro"ra&e naţionale #n

do&eniul social vi7nd proble&e actuale care conduc la de"radarea &orală

&ar"inali7area şi e9cluderea socială a unora dintre credincioşi=

e or"ani7ea7ă #ntlniri periodice cu consilierii epar+iali sociali şi inspectorii pe

proble&e de asistenţă socială coordonatori ai Birourilor de Asistenţă socială de la

centrele epar+iale=

f identifică surse de finanţare pentru susţinerea pro"ra&elor de asistenţă socială

ale Bisericii=

" &onitori7ea7ă le"islaţia #n do&eniul asistenţei sociale şi infor&ea7ă centrele

epar+iale cu privire la aceasta=

5 +ttp<FFle"islatie8online.co&

3



+ or"ani7ea7ă activităţi de infor&are a opiniei publice #n scopul educării şi

sensibili7ării &e&brilor co&unităţilor cu privire la diferite aspecte ale proble&aticii

sociale @or"ani7area de se&inarii conferinţe de7bateri ca&panii publice editarea de

publicaţii=

i repre7intă Biserica 6rtodo9ă !o&nă #n relaţiile de colaborare asociere şi

parteneriat cu or"anele co&petente de stat şi particulare cu fundaţii şi asociaţii precu&

şi cu or"anis&e internaţionale speciali7ate #n activităţi de asistenţă socială=

- or"ani7ea7ă sc+i&buri de e9perienţă #ntre epar+ii precu& şi cu or"anis&e

si&ilare ale Bisericilor 6rtodo9e surori şi ale altor Biserici=

T #ntoc&eşte raportul anual privind activitatea de asistenţă socială desfăşurată

de %atriar+ia !o&nă pe ba7a datelor pri&ite de la epar+ii studia7ă şi propune &ăsuri

pentru #&bunătăţirea acesteia.$

Activitatea de asistenţă socială la nivel epar+ial este or"ani7ată şi desfăşurată prin

Biroul de asistenţă socială co&ponentă a Sectorului Social8:isionar al epar+iei.

Sectorul Social8:isionar este condus de un consilier epar+ial social nu&it de

c+iriarul locului iar Biroul de asistenţă socială este condus de un inspector epar+ial cu

proble&e de asistenţă socială.

Activitatea de asistenţă socială la nivel de protopopiat se reali7ea7ă prin Biroul de

Asistenţă Socială sub directa supervi7are a protopopului care răspunde de bunadesfăşurare a activităţii faţă de Sectorul Social al epar+iei.

În oraşele #n care nu e9istă protopopiat Biroul de asistenţă socială se va or"ani7a

#n cadrul celei &ai i&portante paro+ii dese&nată de ierar+ul locului. %ersonalul Biroului

de Asistenţă Socială este constituit din asistenţi sociali cu studii superioare de

specialitate an"a-aţi prin concurs cu binecuvntarea ierar+ului.

:odul de or"ani7are şi funcţionare a Biroului de Asistenţă Socială este unic

pentru #ntrea"a Biserică 6rtodo9ă !o&nă.

III.0. Bisri!" Or&$*$+) R$%,n) #i !$-"6$r"r" !u ins&i&u8ii- s&"&u-ui

Activitatea de e9cepţie a Bisericii 6rtodo9e !o&ne a fost conturată &ai ales #n

&o&entele de cri7a cnd la #nde&nul autorităţii superioare au fost canali7ate toate

$ bidem

4



eforturile pentru di&inuarea suferinţei cu re7ultate notabile. Biserica s8a i&plicat foarte

&ult #n viaţa socială iar după 1) şi8a reluat activitatea sa de care a fost privată #n

re"i&ul ateist.

În şedinţa din 4 aprilie 1$ la propunerea %rea ericitului %ărinte %atriar+

?eoctist onsiliul Caţional Bisericesc a +otărt #n cadrul Ad&inistraţiei %atriar+ale a

Sectorului /Biserica şi Societatea0 #nfiinţarea a patru birouri< Biroul de presă şi

co&unicaţii Biroul de Asistenţă Socială Biroul de Asistenţă !eli"ioasă #n Unităţile

Bu"etare şi Biroul de :isiune şi ultură'.

;a nivel central şi epar+ial Biserica 6rtodo9ă !o&nă prin inter&ediul acestora

doreşte să8şi facă si&ţită pre7enţa #n societatea ro&nească oferind asistenţă spirituală şi

socială tuturor cate"oriilor de oa&eni &ai ales celor aflaţi #n dificultate.

În confor&itate cu atribuţiile sale sectorul /Biserica şi Societatea0 alAd&inistraţiei %atriar+ale a continuat dialo"ul cu instituţii şi or"anis&e de stat şi private

cu responsabilităţi #n do&eniul social şi s8a i&plicat #n soluţionarea proble&elor sociale

ce afectea7ă diversele cate"orii de persoane defavori7ate= a intensificat contractele şi

intervenţiile pe ln"ă or"anis&ele abilitate pentru e9tinderea pre7enţei preoţi&ii #n ct

&ai &ulte se"&ente ale vieţii sociale 8 ar&ată poliţie spitale penitenciare aşe7ă&inte

de ocrotire socială 8 #&plinind o latură funda&entala a &isiunii Bisericii #n societatea

conte&porană.1. :n domeniul sănătăţii, #n vederea re"le&entării acţiunilor de cooperare dintre

%atriar+ia !o&nă şi :inisterul Sănătăţii %ărintele %atriar+ (aniel a se&nat #n iulie

2))' protocolul de colaborare privind parteneriatul /Asistenţa &edicală şi

spiritualitate0.

Scopul central al acestui protocol este acela de a re"le&enta acţiunile de

cooperare #ntre cele două instituţii #n do&eniul asistenţei &edicale şi spirituale. Se

doreşte a se crea o co&unitate sănătoasă din punct de vedere fi7ic psi+ic social şi

' KOrgani3area sistemului de asistenţă săcială în Biserica Ortodoxă Română0 #n K!e"ula&ent deor"ani7are şi funcţionare a siste&ului de asistenţă socială #n Biserica 6rtodo9ă !o&nă0 capitolul III.;&&p.p"&ri"r;i".r$r$$pr"s$!i"-:i-"n&r$pi!"6ir$u-pn&ru"sis&n&"s$!i"-:i-"n&r$pi!"0.;&%-+ttp<FFGGG.basilica.roFroFstiriFprotocolHdeHcooperareHprivindHparteneriatulHasistentaH&edicalaHsiHspirituala.+t&l

http://www.basilica.ro/ro/stiri/protocol_de_cooperare_privind_parteneriatul_asistenta_medicala_si_spirituala.html






spiritual prin creşterea "radului de conştienti7are şi i&plicare #n acţiunile de prevenire şi

co&batere a practicilor care dăunea7ă sănătăţii.

Statul prin :inisterul Sănătăţii %ublice intră #n parteneriat cu biserica cea &ai

puternică de la noi lăsnd desc+ise căile de colaborare. u spri-inul acesteia va #ncerca

să pro&ove7e o serie de pro"ra&e proiecte şi practici care au ca re7ultat o viaţă &ai

sănătoasă #n rndul populaţiei.

În obiectul acestui protocol se au #n vedere ur&ătoarele direcţii de acţiune<

a. creşterea calităţii vieţii prin de7voltarea unui stil de viaţă şi a unui &ediu de

viaţă sănătos=

b. facilitarea accesului la asistenţă &edicală socială şi spirituală #n siste&

inte"rat #n !o&nia=

c. identificarea priorităţilor care vor sta la ba7a elaborării de pro"ra&e şi proiecteco&une #n vederea "ăsirii de răspunsuri la nevoile specifice de asistenţă &edicală ale

cate"oriilor vulnerabile din punct de vedere social şi a persoanelor aflate #n dificultate=

d. stabilirea pre&iselor de colaborare de sc+i&b de infor&aţii şi asistenţă #n

do&eniul asistenţei &edicale inte"rate cu do&eniul asistenţei sociale şi spirituale.

2. *enitenciarele ro&neşti au #nceput colaborarea cu Biserica 6rtodo9ă !o&nă

#n ur&a protocolului #nc+eiat la 21 octo&brie 13 cu :inisterul Justiţiei care prevede

acordarea asistenţei reli"ioase #n unităţile subordonate (irecţiei Denerale a%enitenciarelor.1))

Această colaborare a #nceput deoarece #n ciuda faptului că pentru cei din

penitenciare condiţiile s8au #&bunătăţit iar trata&entul aplicat deţinuţilor este &ai u&an

şi #n spiritul drepturilor o&ului pedeapsa cu #nc+isoare atra"e tot &ai &ulte critici.

/ifrele sunt tot &ai &ari #n ca7ul recidivelor după e9ecutarea unei pedepse cu

#nc+isoarea s8a observat o creştere &are a consu&ului de dro"uri #năuntru şi #nafara

penitenciarului fapte ce au dus la reconsiderarea acestei for&e de pedepse #n

societate.01)1

!olul preotului #n #nc+isoare este cel de a reali7a o le"ătură foarte strnsă cu

fiecare deţinut #n parte. Să ofere un e9e&plu personal şi să &enţină per&anent un dialo"

desc+is şi direct cu privire la proble&e cu care se confruntă deţinutul. Un aspect

1)) %op 6livian -isiunea Bisericii în penitenciare *ditura ?radiţiei Bucureşti 2))) p. 1)1 (urnescu Ioan !sistenţa socială în penitenciar, *ditura %oliro& Iaşi 2)) p. 3

5



i&portant pe care trebuie să pună accent preotul este le"ătura celor #nc+işi cu fa&iliile

lor. (eoarce procesul de reabilitare şi resociali7are a pri7onierilor este &ult &ai uşor de

reali7at dacă i se oferă spri-inul celor dra"i sau dacă este conştint de faptul că are la cine

să se #ntoarcă #n societate.

3. În instituţiile de în$ăţământ Biserica s8a i&plicat #n toate etapele de educaţie a

unui copil. În şcolile de stat din !o&nia disciplina reli"ie este inclusă #n planurile8cadru

ale #nvăţă&ntului pri&ar "i&na7ial şi liceal.

;a nivelul #ntre"ii ţări sunt desfăşurate activităţi şcolare şi e9traşcolare diverse<

etapele pri&ei 6li&piadei Caţionale de !eli"ie pentru clasele II8NII= concursuri

şcolare pe te&e reli"ioase cola-e sculptură #ncondeiere de ouă foto"rafie fil& reli"ios=

concursuri interdisciplinare reli"ie8civică8desen= festivaluri de &u7ică reli"ioasă de

oratorie de colinde şi obiceiuri de iarnă= tabere şcolare cu caracter reli"ios= pelerina-e şie9cursii= concerte caritabile= serbări şcolare cu pro"ra& reli"ios= si&po7ioane re"ionale

naţionale şi internaţionale pentru elevi şi profesori de reli"ie= desfăşurarea de proiecte

educaţionale -udeţene inter-udeţene şi naţionale= i&plicarea #n proiecte cu caracter social=

participarea la slu-bele Bisericii.

În cuprinsul %atriar+iei !o&ne funcţionea7ă 11 facultăţi de teolo"ie 8Bucureşti

Iaşi Sibiu raiova lu- onstanţa ?r"ovişte %iteşti Alba Iulia Arad şi 6radea8 şi 4

departa&ente de teolo"ie incluse #n cadrul altor facultăţi 8?i&işoara Dalaţi Baia :are şi!eşiţa.

:isiunea socială a Bisericii se e9tinde #n toate do&eniile #n care persoanele cu

nevoi se #ntlnesc. *a #ncearcă a-utorarea acestora att din puct de vedere &aterial ct şi

spiritual. (ar #n acelaşi ti&p luptă pentru prevenirea feno&enelor precu& sărăcia

delicvenţa sau #&bolnăvire prin educaţia oferită att #n cadrul predicilor ct şi #n cadrul

instituţiilor precu& şcolile spitalele sau penitenciarele.

III.2. A!&i9i&"&" *s:)#ur"&) * Bir$u- * Asis&n8) S$!i"-) "- P"&ri"r;ii

R$%,n

În confor&itate cu /!e"ula&entul de or"ani7are şi funcţionare a siste&ului de

asistenţă socială al Bisericii 6rtodo9e !o&ne0 #n cadrul Sectorului /Biserica şi

Societatea0 de la nivelul Ad&inistraţiei %atriar+ale funcţionea7ă Biroul de Asistenţă

$



Socială al %atriar+iei !o&ne. !e"ula&entul prevede că acest Birou să desfăşoare

activităţi precu&< activităţii teoretice şi de consultanţă şi activităţi practice.

În lucrarea social8filantropică a Bisericii 6rtodo9e !o&ne sunt i&plicaţi< 2

consilieri 33 inspectori epar+iali 141 asistenţi sociali acreditaţi 2$3 persoane cu studii

superioare teolo"ice şi de specialitate &edici psi+olo"i consilieri econo&işti &ana"eri

de proiect 5 de lucrători sociali 212 voluntari şi &e&bri ai co&itetelor filantropice şi

443 din alte cate"orii de personal care #şi desfăşoară activitatea #n cadrul Birourilor de

asistenţă socială de la nivelul entrului %atriar+al centrelor şi or"ani7aţiilor epar+iale

protopopiatelor şi paro+iilor.1)2

Biroul a &onitori7at le"islaţia din do&eniul asistenţei sociale şi a infor&at

birourile epar+iale asupra &odificărilor şi co&pletărilor intervenite. ;a solicitarea

inspectorilor epar+iali responsabili pentru activitatea de asistenţă socială a acordatconsultanţă privind &odalitatea de #nfiinţare or"ani7are şi funcţionare a unor aşe7ă&inte

de protecţie socială centre de 7i adăposturi de noapte pentru persoane fără locuinţa

cantine sociale.

Sectorul Stavropi"+ii şi centre sociale al %atriar+iei !o&ne coordonea7ă

ur&ătoarele centre sociale şi case de oaspeţi<

a entrul social8cultural /Sf. Apostol Andrei0 8Bucureşti=

b entrul social8pastoral /Sf. :aria0 8?ec+ir"+iol @stavropi"+iec entrul social8pastoral /Sf. Ilie0 8 ăli&ăneşti @stavropi"+ie

d entrul social8&edical /Sf. :are :ucenic %anteli&on0 86lăneşti

@stavropi"+ie

e entrul social8cultural /:iron %atriar+ul0 O (ra"oslavele @stavropi"+ie

a şi activităţi practice a elaborat şi publicat un &aterial de pre7entare o broşură

a activităţii de asistenţă socială desfăşurată #n Biserica 6rtodo9ă !o&nă #n care sunt

descrise aşe7&intele &edico8sociale destinate copiilor aflaţi #n dificultate bătrnilor

sin"uri persoanelor bolnave şi fa&iliilor sărace aşe7ă&inte #nfiinţate şi ad&inistrate de

unităţi bisericeşti sau asociaţii care funcţionea7ă sub patrona-ul Bisericii

(e ase&enea un proiect social8filantropic i&portant #l repre7intă %ro"ra&ul

/ -asa Bucuriei0 desfăşurat #n parteneriat cu &a"a7inele Sel"ros as+arrE şi care

1)2 / !cti$itatea Social#ilantropică desfăşurată în cuprinsul 6par.iilor *atriar.iei Române în anul ;<<=0+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFad&inistratiaHpatriar+alaFsectorulHsocialHfilantropic.+t&l

'



constă #n donarea săptă&nală de bunuri ali&entare şi i"ienico8sanitare pentru centrele

sociale= valoarea bunurilor donate #n anul 2)) depăşind cifra de 4)).))) euro.

Asociaţia K Diaconia0 desc+isă #n cadrul %atriar+iei şi8a continuat activitatea cu

ur&ătoarele co&ponente<

a Aşe7ă&ntul social / *atriar.ul >ustinian -arina0 pentru prote-area şi

asistarea &a&elor şi copiilor victi&e ale violenţei #n fa&ilie care a oferit servicii prin<

entrul de pri&ire #n re"i& de ur"enţă a victi&elor violenţei #n fa&ilie entrul de 7i

pentru copiii proveniţi din fa&ilii &onoparentale şiFsau sărace şi entrul de consiliere şi

spri-in fa&ilial=

b A"enţia de ?uris& / *elerinul 0 pentru desfăşurarea activităţilor &isionare.1)3

%entru &odalităţile de colaborare #ntre unităţile asistenţă socială ale Bisericii şi

unităţile si&ilare de stat sau private au fost făcute cteva propuneri de< intensificareacolaborării #ntre Birourile epar+iale ale aceleiaşi &itropolii precu& şi #ntre epar+iile

#nvecinate de proble&atică socială. Această colaborare se poate concreti7a #n de7voltarea

de pro"ra&e inter-udeţene #n parteneriat de 283 epar+ii.

Infor&area periodica asupra ca7urilor sociale aflate #n lucru care pot fi preluate

#n aşe7&intele de asistenţă socială din altă epar+ie. Se vor face #ntlniri se&estriale #ntre

preoţii şi asistenţii sociali teolo"i din cadrul aceleiaşi &itropolii i&plicaţi #n activităţile de

asistenţa socială. Intensificarea colaborării #ntre paro+iile #nvecinate #n vedereadesfăşurării unor pro"ra&e co&une #n scopul re7olvării proble&elor sociale specifice

7onei.

(erularea #n parteneriat cu şcolile a unor pro"ra&e paro+iale de asistenţă pentru

copiii care provin din fa&ilii sărace sau cu risc social #n vederea prevenirii sau

soluţionării disfiincţiilor le"ate de activitatea şcolară şi de abandonul şcolar.

III.5. A!&i9i&"&" * "sis&n8) s$!i"-) *s:)#ur"&) n !"*ru- p"r;ii-$r

În cadrul Birourilor de Asistenţa Socială din cadrul epar+iilor #n nu&ăr de 3$ #şi

desfăşoară activitatea un personal alcătuit din 1'' de asistenţi sociali teolo"i 5 preoţi

&isionari şi 12 lucratori sociali. Activitatea de asistenţa socială desfăşurată de aceste

structuri speciali7ate ale Bisericii a fost i&plicată şi diversificată iar pro"ra&ele sociale

1)3 bidem



au avut ca obiective< or"ani7area şi de7voltarea de servicii de asistenţă socială #n special

la nivelul paro+iei pentru cate"orii de persoane aflate #n situaţii de risc social.1)4

În cursul anului 2)) s8au #nfiinţat noi instituţii de protecţie socială att #n

Bucureşti ct şi #n diferite localităţi din cuprinsul epar+iilor la cele 34 de aşe7ă&inte

sociale e9istente la sfrşitul anului 2))' adău"ndu8se #ncă 4 astfel #nct nu&ărul total

al acestora este de 34. Avnd #n vedere că diversificarea continuă a serviciilor oferite

precu& şi e9tinderea şi acreditarea centrelor a i&pus o reor"ani7are inte"rată a

activităţilor pe criterii de co&petenţă situaţia aşe7ă&intelor social8filantropice este

ur&ătoarea< '' aşe7ă&inte pentru copii ' aşe7ă&inte pentru vrstnici 5 centre pentru

asistenţă fa&ilii şi persoane aflate #n dificultate 2 cantine şi brutării sociale 2 centre

&edico8sociale şi policlinici 14 centre de dia"nostic şi trata&ent pentru persoane cu

nevoi speciale 5 centre pentru persoane fără adăpost 4 centre pentru victi&ele violenţeifa&iliale şi a"resori 2 centre pentru victi&ele traficului şi "rădiniţe şi centre

educaţionale.

În cuprinsul epar+iilor se află #n derulare un nu&ăr de 33 pro"ra&e sociale din

care< 2 cu finanţare e9ternă 1) cu finanţare publică 112 din fonduri proprii şi ' din

alte surse ale or"ani7aţiilor.

Cu&ărul beneficiarilor proiectelor sociale de7voltate la nivelul epar+iilor a fost de

peste 52.4 de persoane şi fa&ilii din care<a 12.2$) copii din aşe7ă&intele sociale ale Bisericii ale statului dar &ai ales

din fa&ilii sărace şi fără posibilităţi de #ntreţinere sau cu părinţii aflaţi la &uncă #n alte

ţări=

b 25.324 persoane cu di7abilităţi cu deficienţe de vorbire vedere şi au7

consu&atori de dro"uri sau alte tipuri de dependenţe persoane infectate cu >IFSI(A

victi&e ale traficului delincvenţi etc=

c 333.''2 persoane vrstnice din aşe7ă&intele de protecţie socială bisericeşti din

centrele sociale de tran7it şi adăposturi de noapte bătrni sin"uri nedeplasabili

abandonaţi de fa&ilie şi care pre7entau "rave proble&e de sănătate=

d 115.$ fa&ilii sărace fără posibilităţi &ateriale sau adăpost tineri studenţi

şo&eri deţinuţi eliberaţi sau victi&e ale inundaţiilor .1)

1)4 %atriar+ia !o&nă /Sectorul Social %#ilantropic01) bidem

5)



În cadrul birourilor de asistenţă socială identificarea evaluarea şi selectarea

beneficiarilor pro"ra&elor de asistenţă şi consiliere s8au reali7at pe ba7a datelor obţinute

#n 6rdinul :inisterului de inanţe nr. 5F2))) #n ur&a anc+etelor sociale efectuate de

către asistenţii sociali teolo"i nu&ărul acestora crescnd de la an la an.

III.3. Sr9i!ii- s$!i"- "!$r*"&

Serviciile sociale acordate copiilor defavori7aţi au fost #n cadrul instituţiilor de

protecţie socială #nfiinţate şi ad&inistrate #n cadrul unor paro+ii s8a acordat #ntreţinere şi

#n"ri-ire 7ilnică unui nu&ăr foarte &are de copii. În cuprinsul %atriar+iei funcţionea7ă

centre sociale copiii stră7ii şi centre de tran7it ce acordă #ntreţinere şi #n"ri-ire te&porară

pentru un nu&ăr de copii neli&itat. Asi"urndu8se &ese 7ilnice la cantina socială.

%rin cabinetele &edicale şi punctele far&aceutice #nfiinţate şi ad&inistrate de

Biserică au fost acordate consultaţii &edicale "ratuite şi &edica&ente.

Un nu&ăr neli&itat de copii au beneficiat de &editaţii "ratuite la principalele

obiecte de studiu oferite de profesori voluntari proveniţi dintre credincioşii diferitelor

paro+ii. S8au or"ani7at tabere sociale e9cursii pelerina- ateliere de pictură.

onsiliere spirituală precu& şi consiliere #n vederea reinte"rării şcolare sociale

acordate unui nu&ăr de copii cu dificultăţi de adaptare şi tulburări de co&porta&ent.

%rin +otărrea nr. 22$$IF1'1)5

Sfanţul Sinod a scos #n evidenţă preocuparea principală a Bisericii care este "ri-a pentru copii iar &odul #n care a fost pusă #n aplicare

această +otărre diferă de la o epar+ie la alta #n funcţie de resursele financiare e9istente

#n fiecare dintre acestea.

;a nivelul Ar+iepiscopiei Iaşilor a fost desfăşurata o a&plă acţiune de infor&are a

credincioşilor despre acest pro"ra& #n fiecare paro+ie. In cadrul a patru protopopiate au

fost reali7ate trei ca&panii de recrutare a asistenţilor &aternali patru sesiuni de infor&are

şi orientare. Au fost evaluate un nu&ăr &are de persoane dar nu&ai cteva au pri&it

atestatul de asistent &aternal profesionist şi s8a constituit un "rup de suport pentru

asistenţii &ate&ali activi.

Biserica a &ai acordat asistenţă socială şi persoanelor vrstnice lipsite de venituri

prin susţinători le"ali pentru bolnavi care nu se pot auto#ntreţine. S8au acordat servicii1)5 / *rogramul &aţional de implicare a Bisericii Ortodoxe Române în protecţia copilului aflat îndificultate0 +otărrea Sfntului Sinod nr. 22$F1'.

51



sociale att vrstnicilor aflaţi #n #n"ri-irea instituţiilor de protecţie ale statului sau #n

aşe7&intele sociale bisericeşti ct &ai ales celor aflaţi #n propriul do&iciliu care

locuiesc sin"uri sau sunt abandonaţi de fa&ilie.

(e ase&enea pro"ra&ele sociale s8au adresat şi fa&iliilor sărace unde un nu&ăr

&are de fa&ilii au beneficiat de a-utoare &ateriale &ulte fa&ilii au fost consiliate s8au

acordat consultaţii &edicale "ratuite. Iar pentru apro9i&ativ 4Q din fa&iliile a-utat

Biserica le8a asi"urat "ratuit şi &edica&entele necesare unui trata&ent adecvat suferinţei

fiecăruia dintre &e&brii bolnavi din fa&ilie= altora li s8a distribuit +rana la do&iciliu iar

alte fa&ilii au avut 7ilnic o &asă asi"urată la cantina socială.

Serviciul de asistenţă sociala apare ca un serviciu public ce funcţionea7ă pe ba7a

utili7ării resurselor financiare ale statului #n scopul a-utorării cate"oriilor defavori7ate ale

populaţiei pro&ovnd un siste& efectiv care să asi"ure resurse şi servicii &enite să#ntărească oa&enilor capacitatea de a re7olva şi a face faţă #&pre-urărilor vieţii.

52



C"pi&$-u- IV

D%$ns&r"r" !$n!r&) " "!&i9i&)8i-$r "sis&i9 su6 p"&r$n"u-

Bisri!ii Or&$*$+ R$%,n

IV.1. S!$pu- !r!&)rii

?e&a cercetării de faţă este Rolul Bisericii Ortodoxe Române, în asistenţa socială

din mediul rural"

Scopul cercetării este de a anali7a activităţile de asistenţă socială care se

reali7ea7ă la nivelul paro+iilor din două sate din -udeţul Suceava. %recu& şi identificarea

unor aspecte privind &odul de or"ani7are a acestor activităţi nivelul de colaborare a

Bisericii cu instituţiile locale şi nivelul de i&plicare a co&unităţii locale din cadrul

fiecărei paro+ii #n a-utorarea persoanelor nevoiaşe.

IV.(. Ip$&7- #i $6i!&i9- !r!&)rii

În ur&a reali7ării docu&entării teoretice au fost for&ulate o serie de ipote7e şi

obiective ale cercetării. (eoarece doar un siste& de ipote7e de lucru clar enunţate şi

53



strns le"ate de obiectivul cercetării ne per&it atin"erea obiectivelor ştiinţifice propuse.

Cu&ai un set de ipote7e clare ne va per&ite să for&ulă& #ntrebări clare şi să construi&

instru&ente adecvate obiectivelor ur&ărite.

pote3ele de la care am pornit sunt?

1. În &ediul rural Bisericile 6rtodo9e desfăşoară la nivel de paro+ie activităţi de

asistenţă socială #n funcţie de proble&ele din co&unitate.

2. o&unităţile creştine rurale din societatea actuală desfăşoară activităţi asistive

avnd drept &odel practicile apostolice.

3. ele &ai &ulte for&e de asistenţă socială din &ediul rural au la ba7ă

solidaritatea &ilostenia şi iubirea de aproape desprinse din #nvăţăturile creştine.

Obiecti$ele cercetării sunt?1. *videnţierea "radului de i&plicare a Bisericii 6rtodo9e #n activităţile de

asistenţă socială din &ediul rural.

2. Identificarea &odalităţilor de i&plicare a Bisericii din &ediul rural #n

activităţile asistive.

3. Identificarea "radului de i&plicare a co&unităţilor creştine rurale #n asistenţa

socială.

4. Surprinderea &odului de i&ple&entare a activităţilor asistive apostolice #n practicile sociale din cadrul paro+iilor rurale.

IV.0. Ap"r"&u- %&$*$-$i!

olectarea datelor este un proces din cercetare lar" răspndită #n ştiinţele sociale

din &ulte ţări ale lu&ii. În funcţie de &odul #n care aceste date sunt culese cercetarea

este de două feluri calitativă şi cantitativă.

%rin cercetare calitativă #nţele"e& orice tip de cercetare #n &ăsură să producă

re7ultate care nu a-un" la proceduri statistice sau alte &i-loace de cuantificare.1)$ Aceasta

poate să se refere la cercetarea vieţii funcţionarea or"ani7aţiilor co&porta&ente e&oţii

şi si&ţe&inte. În această cercetare se foloseşte o abordare naturalistă care caută să

#nţelea"ă feno&enul şi conte9tul situaţiilor specifice. *a &i7ea7ă pe subiectivitatea

1)$ A"abrian :ircea +ercetarea calitati$ă a socialului, *ditura Institutul *uropean Iaşi 2))4 p. '

54



u&ană pe socialul construit şi #nţeles prin interacţiunea &otivaţiilor aşteptărilor

si&bolurilor att individuale ct şi de "rup.

:odelul interpretativ calitativist caută descrierea feno&enului social #nţele"erea

acestuia şi e9ploatarea re7ultatelor la situaţii si&ilare. (e aceea se consideră că &etoda

calitativă conduce la tipuri diferite de cunoaştere dect cele ale cercetării cantitative.

I0.3.1. Interviul

Interviul este una din &etodele cele &ai #ntlnite de lucru #n cercetarea

sociolo"ică cea &ai utili7ată pentru colectarea datelor #n investi"aţia calitativă. /Acestă

&etodă per&ite cercetătorului să #nţelea"ă profund şi nuanţat fiinţa u&ană relaţiile ei culu&ea credinţele şi co&porta&entele specifice "rupurilor sociale.01)'

Interviul obli"ă cercetătorul să colecte7e infor&aţia direct de la respondent.

Întlnirile dintre cei doi pot fi for&ale sau infor&ale să ur&e7e o structură ri"idă sau să

arate fle9ibilitate #n punerea #ntrebărilor. Acestea pot fi #ntrebări principale for&ulate

desc+is care să "+ide7e discuţia spre te&a centrală. ,i #ntrebări de sondare şi

e9a&inare care să acopere "olurile de infor&aţii #n &o&entul #n care pri&ele #ntrebări

nu au adus clarificările necesare./D+idul de interviu este un ansa&blu de funcţii operatori şi indicatori care

structurea7ă activitatea de ascultare şi de intervenţie a celui care intervievea7ă.01) Dradul

de for&ali7are a "+idului depinde de obiectul studiat. În consecinţă acesta poate fi de

trei tipuri interviuri structurate se&istructurate şi nestructurate.

În lucrarea de faţă interviul pe care a& să &ă a9e7 este cel se&istructurat. Acest

interviu este ba7at de obicei pe unele #ntrebări predefinite dar care să per&ită

intervievatorului să devie7e de la plan ca să pună #ntrebări relevante te&ei. Se poate prin

această for&ă de cercetare să se obţină att date statistice ct şi date calitative.

Avanta-ele interviului se&istructurat sunt date printr8o fle9ibilitate &ai &are are

1)' bidem, p. 51) Sin"lE ranVois@coord. !nc.eta şi metodele ei? c.estionarul, inter$iul de producere a datelor,inter$iul compre.ensi$, *ditura %oliro& Iaşi. 1' p. 12

5



aparenţa unei discuţii for&ale #&bină observaţia cu posibilitatea de a obţine date

factuale creşte "radul de #ncredere i&plicare şi sinceritate.

Un rol foarte i&portant #n acest tip de cercetare este dat de &ediul pro"ra&area

te&porală sau scena interviului. adrul e9terior influenţea7ă de cele &ai &ulte ori starea

interioară a persoanei. (e aceea intervievantul trebuie să ştie cnd şi unde să #nceapă

cule"erea datelor.

or&al interviurile sunt si&ilare conversaţiilor obişnuite. *le diferă #nsă de

acestea prin intensitatea ascultării conţinutului. %e ln"ă li&ba-ul verbal un accent

i&portant se pune şi pe li&ba-ul non8verbal. ?onul convorbirii li&ba-ul corpului precu&

şi sensurile convorbirii dau &ereu o altă for&ă interviului. (e accea un rol foare

i&portant #n cadul acestei &etode de cercetare #l are observaţia.

I0.3.2. bservaţia

6bservaţia este definită ca /acţiunae de a privi cu atenţie fiinţele lucrurile

eveni&entele feno&enele pentru a le studia suprave"+ea şi a tra"e conclu7ii asupra

acestora.011) 6bservatorul are patru sarcini de #ndeplinit< să se adapte7e &ereu la &ediu

să observe derularea obişnuită a eveni&entelor să le #nre"istre7e prin note sau alte

&i-loace şi să #nre"istre7e ceea ce a observat şi să redacte7e un raport de infor&aţii.111

6bservaţia ca &etodă de cercetare presupune un &a9i&u& de atenţie iar atenţiade cercetare nu este acelaşi lucru cu atenţia psi+olo"ică. el puţin #n literatura noastră de

specilitate &etodolo"ii au tendinţa de a a-un"e la consensul că observaţia este ur&ărire

atentă. În observaţia ştiinţifică sunt predo&inante for&ele de atenţie voluntară adică

orientare concentrare şi selectivitate. 6bservarea i&plică #n pri&ul rnd &işcări ale

capului şi privirii #n direcţia sti&ulului contracţia &uşc+ilor apropierea şi coborrea

sprncenelor oprirea respiraţiei #n fa7a inspiratorie şi in+ibiţia &işcărilor capului precu&

şi observarea &ediului #ncon-urător şi &odul #n care subiecţii se inte"rea7ă #n diferite

situaţii.

I0.3.3. Studiu de ca

11) (afinoiu Ion *ersonalitatea" -etode de abordare clinică" Obser$aţia şi inter$iul, *ditura %oliro& Iaşi2))2 p. 5111 %ere7 >enri -odele în Sociologie"Obser$aţia, *ditura Institutulul *uropean Iaşi 2))2 p. 32

55



Studiul ca7ului sau studiul de ca7 se particulari7ea7ă #n cadrul cercetării

sociolo"ice de teren prin cteva caracteristici precu&< ca7ul este #nţeles ca un siste&

inte"rat abordat +olistic cercetătorul interesndu8se &ai &ult cu& dect de ce se

petrece o acţiune #n feno&enul studiat o persoană o colectivitate sau o instituţie

Specifice acestui tip de cercetare de teren este faptul că feno&enele studiate sunt

de &are co&ple9itate neputnd fi abordate e9peri&ental sau prin anc+ete sociolo"ice

iar conclu7iile c+iar dacă per&it "enerali7ări teoretice nu conduc la e9trapolarea

re7ultatelor la alte populaţii dect cele studiate. (in punct de vedere al scopului

cercetării #n funcţie de care se face şi ale"erea ca7urilor se identifică trei tipuri de studiu

de ca7<

8 studiul ca7ului intrinsec ase&enea &ono"rafiilor #n care cercetătorul se

centrea7ă pe descrierea #n profun7i&e a unui feno&en unicat fără a ur&ări testareaipote7elor sau "enerali7abilitatea=

8 studiul ca7ului instru&ental pe care l8a& ales #n cercetarea de faţă se

reali7ea7ă #n vederea clasificării unei teorii sau a unei proble&e &ai "enerale=

8 studiul unor ca7uri &ultiple #n care se #ncearcă "enerali7area caracteristicilor şi

&ecanis&elor.112

IV.2. S-!8i" su6i!8i-$r%roble&a selecţiei subiecţilor apare #n &o&ente diferite ale procesului de

cercetare calitativă. Într8un studiu ba7at pe interviu eşantionarea intervine #n deci7ia

referitoare la ce persoane să fie intervievate şi din ce "rupuri să provină aceste persoane

pentru a putea răspunde la ct &ai &ulte #ntrebări privind te&a aleasă.

În cercetarea de faţă &8a& decis să intervieve7 toti preoţii din cadrul a două

co&une din Judeţul Suceava respectiv co&una %#rteştii de Jos şi co&una acica. A&

ales aceste sate deoarece la nivelul lor apar două for&e de asistare socială reali7ate #n

cadrul Bisericii. 6 asistenţă socială or"ani7ată #n cadrul unui a7il de bătrni din o&una

acica şi o asistenţă socială neor"ani7ată dar care se &anifestă totuşi #n cadrul fiecărei

paro+ii prin solidaritatea şi co&uniunea creştinilor sub #ndru&area preoţilor.

112 +elcea Septi&iu -etodologia cercetării sociologice, -etode cantitati$e şi calitati$e, *ditura*cono&ică Bucureşti 2))1 p.

5$



În co&una %#rteştii de Jos e9istă patru paro+ii #&părţite pe patru sate< !odina

ale (eleni şi rfu (ealului fiecare paro+ie avnd un preot &ai puţin ulti&ele două

sate care au un preot co&un. o&una acica #&părţită #n trei sate< acica %rteştii de

Sus şi !unc are doi preoţi ulti&ele două sate avnd un sin"ur preot. (in &otive

personale preotul din satul acica &i8a refu7at cererea de a8&i acorda un interviu #n

final "rupul ţintă ră&as fiind for&at din patru persoane.

%entru reali7area studiului de ca7 #n ur&a discuţiei cu asistentul social din cadrul

co&unei %#rteştii de Jos a& ales ca7ul unei bătrne deoarece surpinde cel &ai concret

colaborarea dintre Biserică şi co&unităţile locale #n #ncercarea de a veni #n a-utorul unei

persoane aflate #n nevoi.

IV.5. Li%i&- !r!&)riionsider că li&itele acestei cercetări sunt<

1. Studierea nu&ai a patru paro+ii din cadrul a două co&une=

2. !efu7ul unor persoane de a răspunde la anu&ite #ntrebări.

3. :ediul şi #ncadrarea te&porală a interviului să fie suprapuse cu o perioadă &ai

a"lo&erată #n orarul intervievatului şi astfel să se răspundă superficial.

4. Subiectivitatea intervievatului asupra unor anu&ite te&e.

. !efu7ul unor persoane de a acorda un interviu audio.

IV.3. Pr7n&"r" #i "n"-i7" in&r9iuri-$r

Anali7a discursurilor sau a datelor constă #n selecţionarea şi e9tra"erea acelor

date care dau posibilitatea confruntării ipote7elor cu faptele. Această anali7ă se reali7ea7ă

pe ansa&blu tuturor discursurilor produse #n interacţiunea dintre intervievator şi

intervievaţi retranscrise literar.

6biectivele anali7ei sunt să stabili7e7e &odul de e9tra"ere a sensului şi să

producă re7ultate care să răspundă obiectivelor cercetării. A anali7a datele #nsea&nă a

anali7a toate co&ponentele ce ţin de li&ba-ul verbal ct şi cel non8verbal fapt reali7at

prin "+idul de observaţie. @Ane9a

În cercetarea de faţă a& reali7at patru interviuri se&istrucaturate adresate

preoţilor din o&unele %#rteştii de Jos @Ane9a 1 şi acica @Ane9a 2 din Judeţul

5'



Suceava. %rin care a& #ncercat să surprind "radul de i&plicare a paro+iilor şi a

co&unităţilor de credincioşi din cadrul lor #n activităţile de asistenţă socială. Întlnirile

au fost stablite la date de co&un acord şi au avut loc #n cadrul caselor paro+iale pe

durata de cel &ult o oră.

În continuare voi #ncerca să suprind detaliile cele &ai i&portante din cadrul celor

patru interviuri.

Întrebarea nr.1 %e c*nd sunteţi preot "n această paro'ie

Începutul interviurilor a decurs bine toţi preoţii şi8au &anifestat interesul #n a8&i

pre7enta ct se poate de corect şi concret infor&aţiile pe care le dorea& să le obţin şi nu

nu&ai acestea. %ri&ul preot a insistat să #&i pre7inte istoria asistenţei sociale i&plicaţiile

Bisericii #n acest do&eniu pre"ătindu8&i &ateriale cu le"islaţia actuală.6 observaţie privind interviul cu preotul iornei (ănuţ din paro+ia %#rteştii de

Jos ale este cea că pe #ntre" parcursul discuţiei a avut foarte &ari e&oţii vi7ibile.

+iar dacă #n #nre"istrare nu se observă accest lucru el fiind un foarte bun orator prin

&işcările "esticulările corpului a avut &ereu o stare de a"itaţie. (upă părerea &ea

cunoscndu8l ca o& această stare a fost dată de senti&entul că nu a putut face &ai &ulte

reali7ări #n acest do&eniu #n decursul celor 1) ani de preoţie.

@S1< /Sunt preot de 3$ de ani #n satul %#rteştii de Sus şi &ai a& o paro+ie unsătuc aproape de Solca !unc. %lus că a& fost şi #n altă parte #n co&una Adncata şi

nişte sate de pe acolo. e a& putut a& făcut &i8a& lăsat peste tot a&prenta.0

@S2< /A& #&plinit #n data de 3) ianuarie 1) ani de cnd sunt #n %#rteşti de Jos pe

ale preot.0

@S3< /În această paro+ie!odina nu a& dect cinci ani. Biserica este una nouă

construită de către oa&enii din acest sat #n ur&a unui feno&en neobişnuit petrecut #n

7iua Sf. Ilie #n 1' cnd #n ti&pul unei furtuni a tră7nit aici sub for&ă de cruce @...0

@S4< /În cadrul paro+iei din satul (eleni sunt preot de $ ani iar #n satul rfu

(ealului de nu&ai un an. Biserica fiind de curnd ridicată la dorinţa celor din

co&unitate.0

5



Întrebare nr.2< #e l*n!ă activităţile pe care le desfăşuraţi "n cadrul slu)belor

"ndru$area şi spri)inire prin cuvinte bune ce alte activităţi prestaţi "n cadrul paro'iei

@S1< /%reoţii cu& nu au un pro"ra& fi9 #şi #&part fiecare ti&pul cu& vor #n

cadrul săptă&nii. În funcţie de proble&e din sat pot pri&ii oa&eni #n vi7ită. Sunt preoţi

foarte #n vrstă de ) de ani la care vin foarte &ulţi pentru sfaturi #nvăţaţături @... /

Întrebare nr.3. /a şi activităţi de asistenţă socială

Întrebarea doreşte să răspundă ipote7ei &ai sus stabilite privind i&plicaţiile

practice a Bisericii #n asistenţă socială. onfor& răspunsurilor fiecare preot din cadrul

acestor paro+ii desfăşoară activităţi asistive pentru persoanele aflate la nevoi. %aro+iile

din o&una %#rteştii de Jos nu au nici o for&ă de asistenţă or"ani7ată dar se i&plică ori

de cte ori este nevoie prin donaţii sau spri-in &oral. %e cnd %aro+iile %#rteştii de Sus şi!unc sub conducerea părintelui ră-itorul asile au a-utat şi #ncă a-ută la ridicarea unui

a7il pentru bătrni.

@S1< / În asistenţă socială un preot trebuie să a-ute oa&enii nevoiaşi. În fiecare

localitate sau oraşe sunt foarte &ulţi care au nevoie de a-utor. ,i &ai ales acu& cu

loviturile acestea din stat sunt foarte &ulţi necă-iţi @... 6 altă latură bătrnii.@ pare foarte

afectat când este $orba despre această categorie de persoane Pine de datoria "enerală a

preoţilor să se interese7e de situaţia lor. Să8şi cunoască 7ona de activitate foarte bine culu9 de a&ănunte. ţi bătrni are să ştie la orice oră din noapte @... %roble&a copiilor

copii bolnavi copii abandonaţi. Aici e cel &ai "rav. Sunt foarte &ulţi părinţi care #şi lasă

copii #n "ri-a bunicilor. Un an doi şi se #ndepărtea7ă fiincă dau de dulceaţa străină

dulceaţa trupească. ,i aşa s8a a-uns la proble&e de destră&are a fa&iliilor. Coi #n ţară

ave& proble&e "rele din punctul asta de vedere &ult &ai "rele dect proble&a

bolnavilor. @... *u a& o lacună de care nu sunt &ndru dar pe care o recunosc &i8a&

dat sea&a că nu a& făcut &ai ni&ic pentru copii nevoiaşi sau pentru copii bolnavi.

@ruşinat 0

@S2< /*9istă o tradiţie #n biserica noastră le"ată de perioada apostolică de a

spri-ini ocroti #n special sufletul. (ar o&ul nu e nu&ai suflet el e şi trup. (e accea

căută& să vede& şi neca7urile pe care le are cu trupul @... Îi #&brăcă& pe cei de7brăcaţi

pe cei care sunt #n lipsa +ranei le duce& +rana necesară. (ar asta &ai ales #n prea-&a

$)



sărbătorilor &ari. Iar #n ti&pul anului ne ocupă& printr8un co&itet paro+ial din care fac

parte &ai &ulte credincioase şi care ur&ăresc #n aşa fel #nct persoanele care sunt un

ca7 social să fie spri-inite.@multe gesticulaţii, agitaţie 0

@S3< /(in păcate nu ave& ni&ic or"ani7at #n acest sens. (ar a-ută& de cte ori

pute& şi de cte ori apare la uşa noastră o persoană care are nevoie de nişte bani &ncare

sau +aine şi din păcate nu sunt puţine. in foarte &ulţi din alte co&une şi sate c+iar din

-udeţe #ndepărtate. %ersoane a căror casa a ars sau cele &ai #ntlnite ca7uri de cnd sunt

aici #n paro+ie persoane care şi8au pierdut tot #n ur&a inundaţiilor. ;a 1' T& de noi se

află renu&itul sat Arbore care a fost aproape #n #ntre"i&e distrus acu& 4 ani #n ur&a

unei furtuni puternice. ,i de atunci vin &ereu oa&eni bătrni #n special #n căutare de

a-utor pentru ridicarea unui nou adăpost @...

%entru aceste persoane şi nu nu&ai fiecare creştin a-ută cu ce poate. Coi pre7entă& ca7ul #n cadrul bisericii la sfrşitul slu-belor &i7nd pe &ilostenia celor din

co&unitate să ofere cte ceva după posibiităţi. ,i de cnd sunt aici ni&eni nu a plecat cu

&na "oală.0

@S4<KA-ută& pe ct se poate atunci cnd e nevoie. (e &ulte ori cei de la

pri&ărie nu au ce face şi atunci face& noi ce pute&. Strn"e& bani dă& +aine copiilor

le dă& de &ncare pastile cnd e ca7ul ave& #n sat un copil care necesită diale7e de 3

ori pe săptă&na la spitalul din Iaşi şi &ai a-ută& cu ce pute&[email protected]& o parte a satului care &ai este afectată de inundaţii vreo cinci case pe cei

de la pri&ărie se vede că nu fac ni&ic deci trebuie şi8i a-ută&.0

Întrebare nr.4< &istă o anu$ită cate!orie socială viată

%aro+iile din %#rteştii de Jos neavnd o asistare or"ani7ată se plia7ă #n funcţie de

ca7urile sociale care apar #n cadru co&unei sau care vin şi cer a-utor la biserică. %e cnd

cele din %#rteştii de Sus au ca prioritate bătrnii.

@S1< /(upă cu& se ştie a& ridicat cu a-utorul celor din sat şi nu nu&ai un a7il de

bătrni.@mulţumit de această reali3are @Ane9a $ 0

@S2< /Cu ave& o cate"orie e9actă. *9istă situaţii care diferă de la ca7 la ca7. ,i

ne "ndi& &ai #nti la cei ce sunt fără adăpost şi cei care sunt #n anu&ite suferinţi sau

$1



nevoi. ătre dnşi ne #ndreptă& cei care sunt bolnavi fără o sursă &aterială asi"urată de

la o 7i la alta.0

@S3< / (upă cu& a& &ai spus nu ave& ni&ic or"ani7at deci nu se poate vorbi

despre o anu&ită cate"orie de oa&eni pe care să8i a-ută& cu& e9istă spre e9e&plu #n

co&una vecină a7ilul de bătrni @... ;a noi vin oa&eni de toate vrstele şi cu toate

neca7urile. Au fost şi părinţi cu unu sau doi copii bolnavi ce necesitau operaţii copii

părăsiţi sau orfani care căutau un spri-in ct de &ic spre a se putea descurca bătrni

persoane fără case cu& a& a&intit anterior.@a accentuat categoria copiilor 0

@S4< /?oţi cei care au proble&e şi nu se pot a-uta sin"uri din &otive reale.

Bătrni copii fe&ei văduve fa&ilii fără venituri cei fără casă.0

Ur&ătoarele #ntrebări sunt adresate preotului ră-itorul privind &odul deor"ani7are şi funcţionare a a7ilului din cadrul paro+iilor din %#rteştii de Sus.

Întrebarea nr.< %e c*nd au "nceput lucrările la că$in

@S1< /(e 12 ani. ;ucră& de 12 ani la clădire dar #ncă nu e "ata. * o lucrare făcută

de &ine. @... (e abea acu& a& pri&it autori7aţie de funcţionare @... ,i din vară #i dă&

dru&ul.@nerăbdător (ar c+iar şi aşa #n a7il sunt de-a cţiva ani buni de cnd ave&

bătrni.0

Întrebarea nr.5< /u$ susţineţi financiar ailul

Un aspect i&portant este cel că statul nu a oferit nici un a-utor #n ridicarea şi

funcţionarea acestui că&in. ?otul ridicndu8se prin finanţare proprie sau donaţii.

@S1< / (ouă părţi -u&ate din a7il sunt date din banii &ei. !estu din donaţii pe

care a& reuşit să le adun. ea &ai i&portantă donaţie a fost din partea unei directoare din

cadrul %etro& care ne8a oferit 3)) de &ilioane bani vec+i. 0

Întrebarea nr.$< /*te incinte sunt "n cadrul că$inului

@S1< / Sunt "ra-durile o biserică şi a7ilul propriu87is. În a7il sunt #n -ur de 2) de

ca&ere plus 2 săli de &ese bucătăria spălătoria $ băi ter&inate şi 2 #n curs de

ter&inare.0

$2



Întrebarea nr.'< /e personal lucreaă "n cadrul că$inului

(in punct de vedere a personalului preotul ră-itorul s8a +otărt să an"a-e7e doar

persoane care sunt #n sfera reli"iei &aici şi călu"ări aduşi de prin toate colţurile ţării.

(in vară după desc+iderea oficială dorind să an"a-e7e un contabil şi o asistentă

&edicală.

@S1< /A& 4 &aici şi 3 călu"ări. ;a noi toţi sunt salariaţ @... cu vec+i&e #n &uncă

ca să8i a-ute &ai #ncolo la bătrneţe. ,i ele de-a au 1) ani de vec+i&e la &ine. A& un

călu"ăr care el e ba7a ne a-ută foarte &ult. :ai este unu la fratele &eu la ;iteni care stă

&ai &ult pe acolo şi &ai strn"e cte ceva pentru a7il. ,i unu care lucrea7ă aici la &ine

dar din toa&nă după desc+idere #l duc acolo. ,i &ai a& de fapt unu tnăr dascăl care

cntă foarte fru&os #n cadrul bisericii dar el este foarte bolnav are foarte &ulteintervenţii &edicale.@tristeţe (ar cu& se si&te un pic &ai bine cu& e de a-utor.0

Întrebarea nr.. %oar $aici şi călu!ări. 5ici o persoană speciliată "n do$niu

asistenţei sociale

@S1< /(e la vară după ce se aprobă şi se va desc+ide a7ilul a& să an"a-e7 un

&edic care să stea per&anent acolo o asistentă un contabil @... %entru că la noi ţine

strict de biserică este un a7il de nevoiaşi vre& ca &ai toţi cei care vor lucra acolo săaparţină acestei lu&i0

Întrebarea nr.1)< Î$i puteţi spune cu ce se ocupă $aicile "n că$in

@S1< / :aica :aria cea &ai tnără face de toate. (ar cel &ai bun lucru la ea e că

ştie să ne"ocie7e cu lu&ea.@râde *a vinde ea cu&pără ştie unde trebuie să se ducă să

aducă cele &ai bune lucruri pentru că&in @... În cadrul a7ilului ave& &ulte ani&ale. (in

care vinde& #n fiecare an pentru a &ai aduce venituri. :ai ave& &ult pă&nt #n care ele

şi călu"ării plante7ă le"u&e şi cele cte trebuie pe lan"ă o casă. Apoi se #n"ri-esc de

bătrni le fac &ancare #i spală. Ave& o spălătorie ca să le fie &ai uşor. urăţenie 7ilnică

este treabă destulă. 0

Întrebarea nr.11< /*ţi bătr*ni sunt $o$entan "n că$in

$3



+iar dacă nu este desc+is oficial fapt ce se va desfăşura #n doua8trei luni #n

cadrul că&inului sunt de-a bătrni care locuiesc acolo de 1) ani. (upă spusele părintelui

c+iar dacă atunci nu erau destule condiţii erau &ult &ai bune dect cele de acasă.

@S1< /1 &o&entan dar eu &i8a& făcut o listă cu 3) de bătrni care să vină din

vară. Sunt bătrni de toate felurile unii necivili7aţi. are trebuie să fie suprave"+eaţi tot

ti&pul. @... * dificil.@ gânditor 0

Întrebarea nr.12< Bătr*nii se i$plică "n $uncile din ail

Un alt aspect i&portant e faptul că bătrnii sunt pri&iţi ca7aţi li se oferă ce au

nevoie după posibilităţi dar nu sunt i&plicaţi #n nici un fel de activitate. iecare bătrn

este liber să facă ce doreşte dar din ce a& observat din atitudinea părintelui ră-itorul nu

se doreşte ca aceştea să se i&plice #n &uncile c&pului sau alte &unci din cadrulcă&inului.

@S1< / Bătrnii nu. A& avut o bătrnă &ai de&ult care nu voia să stea deloc şi

voia să &uncească la "rădină la "ra-duri.@nemulţumit (ar #n rest nu. Îşi fac curat #n

ca&eră se pli&bă pentru că este o 7onă foarte fru&oasă.0

Întrebarea nr.13< /*t de $ult s6au i$plicat cei din co$unitate

o&unitatea creştină din cadrul paro+iei a acordat un a-utor considerabil bisericii#n special preotului #n ridicarea clădirii şi nu nu&ai. (in discuţiile cu părintele a&

observat că este foarte #ndatorat celor din co&unitate.

@S1< /(a o parte s8au i&plicat #n construcţii @bucuros @... :ai sunt donaţii &8au

a-utat foarte &ult financiar @... unii &ai trec pe la că&in. 0

Întrebarea nr.14< /olaborări cu alte instituţii au fost "n decursul acestor ani de

c*nd sunteţi preot

(in punct de vedere al colaborărilor bisericile din &ediul rural respectiv din

cadrul acestor co&une /au dat &na0 cu instituţii precu& şcoala pri&ăria poliţia alte

instituţii cu caracter filantropic dar #n special cu celelalte biserici. *le spri-inindu8se #n

situaţii speciale sau ori de fiecare dată a fost cerut un a-utor.

$4



*9cepţie face preotul din %#rteştii de Sus care nu co&unică cu pri&ăria respectiv

pri&arul deoarece acesta i8a pro&is că o să8l spri-ine financiar #n ridicarea clădirii

a7ilului şi nu s8a ţinut de cuvnt.

@S1< / Acu& cu pri&ăria nu &ă &ai #nţele". @ner$os %ri&arul #nainte de a fi

ales &i8a pro&is că &ă va a-uta cu a7ilul. ,i nu a făcut ni&ic. A& &ai făcut şedinţe cu

pri&aru şi alţi oa&eni din sat dar tot de"eaba @...

*ste un că&in la Ilişeşti care are ca şi director o doa&nă i"iner #n construcţii. ,i

ea ne a-ută foarte &ult cu fier beton cuie. (a..c+iar foarte &ult. Are obiceiul să nu dea

nici un telefon doar să apară la uşă cu cte o &aşină de a-utoare.

A& &ai colaborat cu şcoala din sat şi la sărbători au &ai trecut pe aici copii cu

profesori şi au stat cu bătrnii le8au cntat au spus poe7ii./ @Ane9a '

@S2< /(a ave& un parteneriat ne8a& dat &na şcoală biserică şi autorităţilocale. În cadrul bisericii pot să spun că este acea cutie a &ilei #nfiinţată cu ceva ani #n

ur&ă de către un episcop cunoscut. are are ca scop a-utarea cu bani a unor persoane

aflate la nevoi @...Bisericile sunt deli&itate ca paro+ie de la #nfinţare. iecare se i&plică

#n 7ona #n care e investit ca preot acolo. (ar la nivel de asistenţă socială fiecare de7voltă

o activitate de asistenţa socială prin biserica la care slu-eşte. iecare e #ncon-urat de

co&itetul paro+ial şi co&itetul de credincioase @... (eobicei se ur&ăresc ca7urile din

propria paro+ie. (ar cu& fapta bună şi &ila nu are "raniţi trece& şi dincolo. ,i dacă enevoie &are ne adună& #&preună cele patru biserici. ,i &ai ales credincioşii #n situaţii

de cri7ă se a-ută. /

@S3< / Sunt preot profesor #n cadrul şcolii din sat deci pot spune că atunci cnd

apare o situaţie aparte #n cadrul unei fa&ilii şi copilul este afectat #ncerc pe ct se poate

cu #nvăţătorul să a-ută&. u ct pute& astfel #nct copilul să nu se si&tă &ar"inali7at la

şcoală @... :ai colabore7 cu celelalte biserici din co&ună şi cu pri&ăria atunci cnd e

ca7ul0

@S4< / A& o le"ătură aparte cu preoţii din celelalte paro+ii. Ce a-ută& cu sfaturi

şi nu nu&ai. (ar &ai lucre7 şi cu pri&ăria #n special cu doa&na de la asistenţă socială

pri&arul este o persoană care a a-utat de fiecare dată cnd a putut dar acu& nici fondurile

pri&ăriei nu &ai sunt prea &ari. @...

$



,coala din sat şi şcoala centrală. %redau cteva ore de reli"ie la cei &ici şi atunci

cnd &ai apare o proble&ă discut cu conducerea şcolii şi a-ută& cu ce se poate.

Au fost ca7uri din păcate #n care a& apelat şi la poliţie cnd au venit &a&e să ne

ceară a-utorul că sunt bătute acasă de către soţ.0

Întrebarea nr.1</u$ este realiată colaborarea cu asistentul social din cadrul

pri$ăriei

olaborarea dintre asistentul social din sat şi bisericile locale este una strnsă

fiecare apelnd la a-utor atunci cnd se si&te depăşit de proble&ă. Un fapt special este #n

ca7ul preotului iornei (ănuţ a cărui soţie lucrea7ă ca asistent social #n cadrul pri&ăriei.

*i co&pletndu8şi &ereu infor&aţiile cu situaţia fiecărei fa&ilii din cadrul paro+iei.

@S1< /olaboră& &ult. (e fiecare dată cnd vrea să o lă&uresc cu privire launele ca7uri vine şi #&i cere a-utorul. 0

@S2< /*u aş spune că este o colaborare şi &ai bună atta ti&p ct preoteasa

lucrea7ă #n cadrul co&parti&entului de asistenţă socială. @ 3âmbeşte %entru că ne

co&pletă& foarte bine ne aduce& &ereu la cunoştinţă proble&ele care apar. Ave& o

susţinere biserica este susţinută din partea localităţii locale #n privinţa asta prin

posibilităţile care le are. Iar noi personal biserica la nivel de "rup &er"e& la cei #n

nevoi #nainte de a #ntoc&i nişte docu&ente. Coi trece la practică direct.0@S3< / (a colabore7 au fost cteva ca7uri #n care i8a& cerut eu a-utorul fiind un

pic depăşit de situaţie şi a& ştiut că statul ar putea a-uta cu ceva. @... Au fost #nsă şi

ca7uri #n care ea a tri&is la &ine spernd ca &ăcar noi #n spirit de solidaritate să

#ntinde& o &nă celor cu proble&e şi pentru care du&neaiei nu prea avea ce să facă. @a

ridicat din umeri 0

@S4< /t de des se poate şi ct de des trebuie. (ar pot să spun că ne a-ută&

foarte &ult unu pe altul. Sunt foarte &ulte fa&ilii care se confruntă cu o situaţie fianciară

precară şi asta #n special pentru că e9istă foarte &ulte fa&ilii de rro&i cu &ulţi copii.

Unii care nici nu sunt #nscrişi la cursurile unei şcoli.0

Întrebarea nr.15< #rivind situaţia actuală a pieţii $uncii c*t de $ult se i$plică

biserica "n a)utorarea şo$erilor

$5



%rivind proble&ele actuale de pe piaţa de &uncă ro&nescă paro+iile rurale nu

desfăşoară nici o activitate care să le vină #n a-utor celor fără de servici. În ca7urile

speciale ei sunt a-utaţi de reţeaua de prieteni sau rude care vin #n a-utor #n funcţie de

posibilitaţi.

%reotul din satul (eleni afir&ă că a &ai discutat #n &are această proble&ă #n

cadrul diferitelor predici infor&nd pe cei interesaţi de posibilitatea ur&ării unor cursuri

de reorintare profesională.

@S2< /Cu pot spune că oferi& un a-utor special pentru aceştea.@ gânditor *i nu

vin să ne ceară a-utor. Cu pnă acu& cel puţin. (ar #n ca7urile #n care nu se descurcă ei

sunt a-utaţi deobicei de vecini rude prieteni.0

@S3< K Sunt cteva ca7uri #n sat &ai speciale #n care a&bii părinţi şi8au pierdut

slu-bele. (ar nu au venit să ceară a-utor a& aflat de la o bătrnă că au proble&e @... (ar#n scurt ti&p &a-oritatea au plecat să lucre7e #n străinătate iar cei care au ră&as aici se

ocupă cu pă&ntul @...0

@S4< /%roble&a şo&erilor nu este una actuală dar ce8i drept astă7i sunt foarte

&ulte ca7uri. A& &ai vorbit #n cadrul predicilor din cadrul slu-belor despre cu& ar trebui

privită acestă etapă #n viaţă @... 6&ul trebuie să se oriente7e. (acă #n speciali7area lui e

"reu să &ai lucre7e se poate #ndrepta spre alceva. *9istă a7i foarte &ulte cursuri sau

specialisti care se ocupă de aşa ceva. ?otul e să fi infor&at şi să ştii unde să cauţi. @ foarte

sigur pe cele spuse K

Întrebarea nr.1$< În ce constă a)utoarele date de către biserică

:odul de a-utorare a bisericii este diferit de la ca7 la ca7. Unii preoţi a-ută prin

sfaturi şi #ndru&ări. Acest lucru l8a& observat şi #n cadrul interviului cu do&nul preot

ră-itorul care a fost c+e&at de două ori #n ti&pul discuţiilor noastre fiind căutat de

două bătrne din co&unitate. Alte a-utoare sunt oferite prin donaţii de +aine &ateriale de

contrucţie donaţii financiare ali&ente #n funcţie de dorinţele celui aflat la neca7.

*u #nsă&i făcnd parte din cadrul paro+iei din satul !odina %#rteştii de Jos a&

observat faptul că la sfrşitul slu-belor preotul anunţă aproape de fecare dată un ca7

social cernd spri-inul celor din biserică.

$$



@S1< /Î&i place să a-ut pe cei din -ur. A& o &e&orie foarte bună pentru &ine

&e&oria e &ai i&portantă dect inteli"enţa. ,tiu fiecare persoană din paro+ie şi ţin

&inte tot ce &i8a spus. Îi ştiu proble&ele ştiu cnd trebuie să &ă duc să vorbesc cu ea

ştiu tot @... ,i cnd aud că are proble&e ori &er" eu acolo ori o c+e& la &ine si stă& de

vorbă şi vede& cu& să re7olvă&.0

@S2< /@... (eci cnd a fost ca7ul de bani a fost cineva special care a strns acei

bani. nd a fost ca7ul de ali&ente a& strns ali&ente şi cnd a fost ca7ul de +aine s8au

strns +aine. În funcţie de situaţia cu care ne confruntă&. 0

@S3< / În fiecare Biserică e9istă acea cutie a &ilei #n care fiecare credincios pe

parcursul anului contribuie cu cte un ban după putinţă. Coi pot spune că sunte& un ca7

fericit. Avnd #n vedere &odul #n care a fost ridicată această biserică &ediati7area

feno&enului a atras foarte &ulţi turişti care #ncă &ai vin să se #nc+ine aici. (e aceeacutia &ilei pe care o desc+ide& la finalul anului ne a-ută să face& destule pac+ete

pentru a le oferii fa&iliilor &ai sărace copiilor din cadrul şcolii din sat sau bani pentru a

a-uta un cau de boală. %ac+etele conţin ali&ente dulciuri +aine rec+i7ite pentru copii ce

consideră& necesr #n acel an. @... @ gândito c.iar tristr A fost defapt este la noi #n

paro+ie un ca7 aparte cu o fetiţă de 15 ani. %ărinţii sunt divorţaţi &a&a e #n Italia iar

tata nu se ştie unde e plecat. Acestă fată a ră&as #n "ri-a bunicii o fe&eie bătrnă care nu

se poate ocupa aşa cu& ar trebui de educaţia unui copil. +iar dacă este o fata foarteretrasă ascultătoare şi &ereu pre7entă #n cadrul slu-belor ea a ră&as acu un an

#nsărcinată. Ceavnd spri-in prea &ult din partea fa&iliei care a considerat că a făcut8o

de ruşine fata a venit la &ine să #&i ceară a-utor. (upă &ulte discuţii cu &a&a ei #n

special şi cu bunica acestea au fost de acord să o a-ute la creşterea copilului şi să nu

recur"ă la avort cu& dorea &a&a iniţial. Acu& ea are o fetiţă de 4 luni pe care a&

bote7at8o eu #&preună cu soţia şi ct a& să pot a& să le a-ut cu ce a& să pot. 0

@S4< /A-utorul acordat e #n funcţie de a-utorul cerut. Strn"e& bani &ncare

+aine &obilă &ateriale de construcţie cărţi pentru copii săraci #n funcţie de persoana

care ne cere a-utorul sau de persoana care află& de la credincioasele din biserică că se

află #n nevoi dar care din ruşine sau alte &otive nu vin la noi. K

Întrebarea nr.1'< /"t de $ult se i$plică cei din paro'ie

$'



6 altă ipote7ă a acestei lucrări priveşte "radul de i&plicare a celor din co&unitate

#n activităţile asistive #n cadrul bisericilor rurale. În ur&a discuţiilor cu preoţii din

paro+ii re7ultă că cei din co&unitate -oacă un rol central.

@S2< KA& a&intit că ave& un co&itet paro+ial or"ani7at din &ai &ulte

credincioase. iecare credincioasă are stabilit un sector. Sectorul este #n -urul casei unde

fiecare observă nevoile cu care se confruntă persoana respectivă. ,i #n felu acesta ne

sunt aduse la cunoştinţă #n cadrul şedinţelor noastre. ,i stabili& ce trebuie să face&.

Uneori pnă să stabili& #n biserică oa&enii se duc cu ce cred că este de folos. 0

@S3< K*i se i&plică cel &ai &ult. %rin inter&ediul nostru sau nu. A& a&intit &ai

sus de ca7urile din diferite sate sau -udeţe care vin şi ne cer a-utor la final de slu-bă. Acei

oa&eni pri&esc spri-inul celor aflaţi #n biserică enoriaşilor care cteodată vor să a-ute şi

&ai &ult păstrnd le"ătura cu acel o& @... (ar cnd vine vorba de cei din satul nostruatunci biserica nu prea are ti&p să anunţe. (e cele &ai &ulte ori vecinii prietenii rudele

de-a a-ută cu ce pot. :ai ales #n ca7urile cnd arde casa cuiva #n pra" de toa&nă atunci

oa&enii se &obili7ea7ă e9tre& de [email protected]

@S4< KSe i&plică foarte &ult. Aşa a şi #nceput asistenţa socială #n co&unităţile

creştine prin acele co&unităţi de bunuri. nd cel care avea &ai &ult oferea fără să i se

ceară a-utor celui &ai sărac. ?otul se ba7a pe solidaritatea şi e"alitatea dintre credincioşi.

Acu& nu &ai e c+iar aşa dar lu&ea tot se a-ută. ;a un neca7 ca şi la o bucurie celapropiat e părtaş şi se i&plică după propriile venituri şi resurse. 0

Întrebarea nr.17 Biserica pri$eşte donaţii de la cei din paro'ie sau alte

instituţii

Un alt &od de i&plicare a celor din co&unităţile creştine se reali7ea7ă prin

donaţii. (onaţii financiare &ateriale orice este necesar #n fiecare ca7.

%e ln"ă cei din co&unităţile paro+iale bisericile pri&esc a-utoare şi din alte

părţi #n funcţie de "radul #n care se i&plică #n pro&ovarea teritoriului pe care #l deţin.

A& observat că cele &ai &ulte donaţii sunt acordate #n cadrul paro+iilor din %#rteştii de

Sus nu doar pentru că este acel a7il ridicat ci şi pentru că preotul are foarte &ulte relaţii

şi le"ături #n #ntrea"a ţară fiind un bun du+ovnic şi un o& foarte practic şi or"ani7at.

$



@S1< / A& pri&it odată 4)) de T" de 7a+ăr şi 4)) de făină @... :ai &ult &ă a-ută

pri&arul din oraşul vecin Solca. *l &ai tri&ite piatră nisip ci&ent le&ne tot ce trebuie

pentru construcţii@... A& un fost cole" de paro+ie care a a-uns la %rotopopia Sucevii pe

ln"ă &itropolit şi care &ă &ai a-ută cu cte ceva &ai spune la unu altul despre acest

a7il @... Uite acu& &aica e plecată să se #ntlnească cu nişte olande7i care vor să de

done7e ali&ente +aine pături &aşină de cusut. *i ne8au &ai a-utat dar niciodată cu

bani. @... A& &ai colaborat cu o doa&nă din Der&ania care ne8a a-utat la #nceput cu un

&aistru constructor foarte priceput. Ce8a &ai donat şi 2) de uşi @... În rest sunt donaţii

aşa &ici un &ilion doua cel &ult cinci de la cei din sat.@ a$ea pregătite pe masă,

dosare cu fiecare donaţie în parte 0

@S2< K(in păcate nu este ni&ic ora"ani7at.@ruşinat (eobicei noi cei din paro+ii

strn"e& bani pentru ca7urile din ţară sau c+iar şi ca7uri internaţionale. (ar ca să pri&i&noi a-utor de la protopopiat nu pri&i&.@... (eoarece foarte &ulţi dintre cei care fac o

faptă bună nu se laudă. Sunt c+iar fără nu&e. * "reu să fac o evaluare dar e i&portant că

acea persoană este a-utată. 6a&enii nu vorbesc a-ută pur şu si&plu.0

@S4< KÎn a&bele biserici e9istă acea cutie a &ilei. (onaţiile cele &ai &ici sunt

oferite prin inter&ediul acestei &etode de a-utorare. (ar atunci cnd sunt ca7uri speciale

fiecare credincios dă ct poate. :ulţi au nevoie de +aine atunci se oferă +aine de

&ncare de &ateriale de construcţie. ;ucruri pe care fiecare le are #n -urul casei şi decare se poate despărţii dacă cineva are nevoie &ai &are de ele.@R (onaţii #n su&e &ai

&ari de bani au fost acordate #n ti&pul ridicării bisericii deobicei din partea unor

consăteni care sunt &ai avuţicu funcţii &ai &ari. 0

Întrebarea nr.2)< #e viitor aveţi planuri pentru a asis!ura o asistenţă socială

or!aniată

%rin ulti&a #ntrebare a& vrut să anali7e7 atitudinile preoţilor cu privire la o

i&plicare &ai activă #n procesul de asistare a celor nevoiaşi. e a& observat a fost că toţi

au #n plan să reali7e7e ceva pe viitor &ai &ult dect un si&plu a-utor #n ca7uri

e9cepţionale. (ar cel care #şi #ncearcă iar norocul #n a or"ani7a o asistare suprave"+eată

pentru o anu&ită cate"orie socială este părintele ră-itorul cel &ai #n vrstă dintre toţi

')



care după ce ter&ină anul aceste cu ridicarea a7ilului se apucă de ridicarea altui că&in

pentru care a cu&părat de-a pă&ntul necesar.

@S1< / (a vreau să &ai desc+id #ncă o casă de bătrni cred. @ încre3ător (ar #ncă

nu #ncep lucrările. Să ter&in cu aceasta şi după. (ar de-a a& cu&părat terenul şi acu&

platesc #n rate o casă tot din acea 7onă. :ai tr7iu dacă o să a& putere o să &ai ridic ct

pot.0

@S2< /%e viitor ave& #n plan să ne or"ani7ă& &ai serios adică să pute& reuşi să

intră& #n posesia unei case sau să o construi& noi una. %entru a fi "ă7duiţi copii adulţi

care se află pentru o perioadă #n neca7. Pinnd cont că depinde& şi de posibilităţile

oa&enilor din paro+ie acest lucru cred că se va reali7a #n ti&p.0

@S3< /nd a& venit aici a& venit cu "nduri &ari spernd să ridic şi eu ceva cu

a-utorul celor din -ur să pot a-uta ct &ai &ult.@ trist (ar &ereu a apărut alceva. Acu&cu situaţia actuală de cri7ă oa&enii se a-ută dar cu ct poate fiecare "ndindu8se totuşi şi

la viitorul propriei fa&ilii. (eci tot ce sper #n viitorul apropiat e să pot a-uta &ereu pe cei

care ne bat la uşă #n căutarea unui spri-in ca ni&eni să nu plece fără &ncare +aine

a-utor ct de &ic. Acu& &ai #ncolo ce o da (o&nul.0

@S4< /Avnd #n vedere că răspund de două paro+ii nu&ărul de fa&ilii este &ai

&are nu cu &ult dar şi puţinul e bun dacă e bine c+ib7uit. (e accea &ă "ndesc că poate

aş putea să #ncep ridicarea unei clădiri #n care să pot acorda &ăcar o dată pe săpta&nă+rană celor care vin la slu-be. Sunt bătrni care nu &ai pot să se #n"ri-ească sin"uri sau

copii care acasă sunt puşi &ai &ult să &uncească ar fi o for&ă fru&oasă de a #ncepe să8i

a-ută&.0

'1



IV.'. S&u*iu * !"7

Ipote7a de la care pornesc #n reali7area studiului de ca7 este aceea că< cele mai

multe forme de asistenţă socială din mediul rural, au la ba3ă solidaritatea, milostenia şi

iubirea de aproape desprinse din în$ăţăturile creştine"

?e+nicile şi &etodele folosite #n anali7a şi cercetarea ca7ului sunt< ascultarea

activă re7u&area observaţia @Ane9a 5 interviul.

A. I*n&i:i!"r" !"7u-ui

(espre acest ca7 a& aflat de la asistentul social din co&una %#rteştii de Jos .;.

#n ti&p ce discuta& despre colaborarea cu bisericile din sat. Aşa a& aflat că preotul din

paro+ia !odina A.. a luat asupra lui sarcina de a #n"ri-i o bătrna fără fa&ilie şi fără

prea &ulte venituri. Acest lucru l8a reali7at i&ediat după ce asistentul social a cerut

spri-inul bisericii #n a-utorarea bătrnei.

B. Is&$ri!u- s$!i"-

'2



S.*.

12F)F115

;oc. %#rteştii de Jos Jud. Suceava

ăduvă

Sat. %#rteştii de Jos o&. %#rteştii de Jos Jud. Suceava

Bătrna S.*. a fost căsătorită ti&p de 5 de ani cu S.:. care a decedat #n ur&ă cu 1)

ani. (in această căsătorie a re7ultat un copil S.. care la rndul lui a decedat la vrsta de 41

de ani #n ur&a unui accident de &aşină. (e cnd soţul a &urit bătrna a ră&as sin"ură

neavnd nici o rudă apropiată care să o a-ute. Ba7ndu8se doar pe spri-inul unor vecini.

(upă spusele ei ar fi #n sat nişte nepoţi de pe fraţi dar cu care nu a păstrat le"ătura şi

care nu se si&t obli"aţi să o a-ute cu ni&ic nici &ăcar să o &ai vi7ite7e oca7ional.

I. D"& pri9in* i*n&i:i!"r" 6n:i!i"ru-ui

Cu&ele şi prenu&ele

;ocul şi data naşterii

Statut -uridic

(o&iciliul

(. D"& pri9in* :"%i-i" 6n:i!i"ru-ui

(ate relevante privind fa&ilia

0. D"& pri9in* 9$-u8i" 6n:i!i"ru-ui

'3



Bătrna S.*. s8a născut pe 12.).115 #n satul %#rteştii de Jos fiind al treile şi ulti&ul

copil din fa&ilie. ;a vrsta de 1 ani aceasta s8a căsătorit cu S.:. consătean cu care a avut

o căsătorie lun"ă de 5 de ani. (in această căsătorie a re7ultat un băiat S.. care a decedatla 41 de ani #ntr8un accident de &aşină. Înainte de acesta S.*. a piedut două sarcini din

cau7e necunoscute.

iaţa doa&nei S.*. s8a derulat #n -urul casei ocupndu8se de "ospodărie şi de

&uncile c&plui. (upă ce soţul a &urit aceasta a trăit sin"ură ti&p de ' anu -u&ate #n

propria locuinţă situată la &ar"inea satului. Ceavnd nici un spri-in sau un venit substanţial

să se poata descurca sin"ură ea a cerut a-utorul unui vecin :.D. care a infor&at asistentul

social din sat din cadrul pri&ăriei.

rsta #naintată şi efortul fi7ic depus pe parcursul vieţii au adus consecinţe asupra

sănătăţii bătrnei. Aceasta suferă de insuficienţă cardiacă proble&e cu plă&nii din cau7a

unei răceli netratate la ti&p reu&atis& boală ce o ţine &ai &ult #n pat.

(ease&enea are proble&e cu au7ul fiind necesar să se vorbească foarte tare #n

pre7enţa ei. ederea #i este afectată poartă oc+elari cu dioptrii de 83 din cau7a unei &iopii.

Are pierderi de &e&orie cu stări de incoerenţă #n vorbire.În tinereţe #nainte de a8l naşte pe S.. bătrna a avut două pierderi de sarcină dar nu

ştie care a fost cau7a care a dus la aceste eveni&ente.

(oa&na S.*. a ur&at cursurile obli"atorii de $ clase #n satul natal.

%ensionară cu o pensie de la ceapeu #n valoare de '5 !6C.

Infor&aţii despre naştere şi de7voltare

Infor&aţii &edicale

Activitatea şcolară

Statutul socio O profesional

2. Si&u"8i" %"&ri"-) :in"n!i"r)

;ocuinţăFproprietăţi

'4

;ocuinţa bătrnei este situată la &ar"inea satului. asa are 2 ca&ere ane9e toate

fiind #n stare bună. Încăl7irea este reali7ată prin sobă de le&ne iar apa este procurată de la o

fntnă situată #n curte.

:o&entan bătrna locuişte #n casa paro+ială din satul %#rteştii de Jos !odina

#&preună cu preotul A.. şi fa&ilia sa. asa proprie fiind dată spre vn7are de aproape un an

dar fără oferte de cu&părare pnă #n pre7ent.



Surse de venit

5. Pr$6-% i*n&i:i!"&

C. În&,-nir" :"8) n :"8)

Avnd #n vedere situaţia bătrnei #ntlnirea a avut loc #n casa paro+ială #n

propria ei ca&eră. a&era este #ncăpătoare curată aerisită şi &obilată cu tot ce are

nevoie un pat &asă dulap şi o noptieră pentru pastile. e a& observat că pe ln"ă pat la

#nde&na ei erau aşe7ate &ai &ulte cărţi de ru"ăciune iar pe pereţi erau puse foto"rafii

vec+i cu fosta ei fa&ilie dar şi &ai noi cu copii şi preotul de la diferite sărbători.

Baia se află i&ediat #n apropierea ca&erei ei fiind dotată cu cele necesare şiconectată la apă curentă. Iar #ncăl7irea casei se reali7ea7ă prin centrală electrică.

%e durata vi7itei a& fost #nsoţită de soţia preotului A.;. care &i8a &ărturisit că

bătrnei nu8i place să ră&nă sin"ură #n ca&eră cu persoanele pe care nu le cunoaşte

'

%ensie lunară de '5 !6C.

Înainte de a a-un"e la casa paro+ială bătrna depindea de bunăvoinţa vecinilor. *a nu

putea să #şi facă cu&părăturile sin"ură să aducă apa deplasndu8se &ai &ult #n interiorul casei

cu a-utorul unui baston.

(in cau7a venitului lunar foarte &ic nu #şi putea procura &edica&entele necesare fapt

ce a dus la #nrăutăţirea stării de sănătate făcnd8o să ceară a-utorul celor din -ur.

Astă7i ea locuieşte #n cadrul unei fa&ilii are propria ca&eră i se asi"ură o &ncare

"ătită ori de cte ori doreşte &edica&ente şi vi7ite de la &edicul de fa&ilie.



avnd #n trecut pe cnd locuia sin"ură proble&e cu +oţii iar acu& este foarte

suspicioasă.

(iscuţia cu bătrna a fost relativ scurtă deoarece are proble&e cu plă&nii şi

vorbeşte foarte "reu şi tot ce spune &ai repetă de cteva ori avnd pierderi de &e&orie.

(ar c+iar şi aşa a& aflat că &ai pri&eşte vi7ite de la foştii vecini că din cnd #n cnd

trece asistenta &edicală #n vi7ită şi că #i place foarte &ult să stea cu copii sau să #i vadă #n

ca&eră.

În ceea ce priveşte starea de sănătate &o&entan nu se poate ridica din pat pentru

că o dor foarte tare picioarele. (upă spusele doa&nei preotese au &ai fost astfel de

perioade dar au trecut după un trata&ent &ai puternic bătrna reuşind să se &a deplase7e

şi sin"ură a-utndu8se de un baston. Are &ereu dureri de ini&ă / o slăbit după atta

vre&e0 după cu& a spus bătrna şi ia &ereu trata&ent.(urata vi7itei a fost de 2)82 de &inute ti&p #n care a& #ncercat să observ ct

&ai &ulte din noua locuinţă a bătrnei sau cu& este vă7ută de cei din fa&ilie. Un lucru

i&portant e că cei doi copii ai preotului sunt foarte apropiaţi şi petrec destul de &ult

ti&p cu ea atunci cnd aceasta se si&te #n stare să le povestească din cele citite. Iar

preotul şi soţia lui #ncearcă să #i asi"ure tot ce are nevoie fără să aştepte ni&ic #n sc+i&b.

D. @ri-" N"8i$n"-) * E9"-u"r " N9$i-$r Prs$"n-$r V,rs&ni!

EVALUAREA AUTONOMIEI

1. &valuarea statusului funcţional

A.I. A!&i9i&)8i * 6"7) "- 9i8ii

* 7i !u 7i

= 1 (

1. I"iena corporală @toaletă

"enerală inti&ă specială

autono& a-utor parţial s r"-i7"7)

nu%"i

!u "u&$r

'5



2. Î&brăcatFde7brăcat @posibilitatea

de a se #&brăca de a se de7brăca

de a avea un aspect #n"ri-it

autono& "u&$n$%

#is"u p"r8i"-

"u&$n$%

pn&ru

%6r)!"&F

&r6ui

n!)-8"&

se reali7ea7ă

nu&ai

cu a-utor

3. Ali&entaţie @posibilitatea de a

&nca a se servi şi de a se +răni

sin"ur

autono& "u&$r pn&ru

&)i"& !"rn

:ru!& p,in

se reali7ea7ă

nu&ai

cu a-utor 4. I"iena

eli&inărilor @continenţă

autono& in!$n&inn8)

$!"7i$n"-)

incontinent

. :obili7are @trecerea de la o

po7iţie la alta ridicat8aşe7at aşe7at8

culcat etc. şi &işcarea dintr8un

sens #n altul

autono& n!si&)

"u&$r

"rabatar

5. (eplasare #n interior @deplasarea

#n interiorul ca&erei #n care

trăieşte cu sau fără baston cadru

scaun rulant etc.

autono& se

deplasea7ă cu

a-utor parţial

nu s

*p-"s"7)

:)r) "u&$r

$. (eplasare #n e9terior @deplasarea

#n e9teriorul locuinţei fără &i-loace

de transport

autono& se

deplasea7ă cu

a-utor parţial

nu s

*p-"s"7)

:)r) "u&$r'. o&unicare

@utili7area &i-loacelor de

co&unicare la distanţă #n scopul de

a alerta< telefon alar&ă sonerie

etc.

utili7are

nor&ală a

&i-loacelor de

co&unicare

nu u&i-i7"7)

n %$*

sp$n&"n

%i-$"!- *

!$%uni!"r

incapabil de a

utili7a

&i-loacele de

co&unicare

A.II. A!&i9i&)8i ins&ru%n&"- = 1 (1. %repararea +ranei @capacitatea de

a8şi prepara sin"ur &ncarea

prevede prepar

ă şi serveşte

&esele #n &od

nor&al

necesită a-utor

parţial pentru

prepararea şi

servirea

%"s" i s&

prp"r"&) #i

sr9i&) * "-&

prs$"n

'$



&eselor

2. Activităţi de &ena- @efectuarea

de activităţi &ena-ere< #ntreţinerea

casei spălatul +ainelor

spălatul vaselor etc.

efectuea7ă

sin"ur

activităţile

&ena-ere

efectuea7ă

parţial

activităţi

uşoare

indiferent de

activitate

in!"p"6i- s)

:!&u7

"!&i9i&)8i

%n"r

3. Destiunea şi ad&inistrarea

bu"etului şi a

bunurilor @"estionea7ă

propriile bunuri bu"etul ştie

să folosească banii etc.

"estionea7ă #n

&od autono&

finanţele proprii

necesită a-utor

pentru

proble&ele

financiare &ai

co&ple9e

in!"p"6i- *

"G#i :$-$si

6unuri- #i *

" s&i$n"

6"nii4. *fectuarea

cu&părăturilor @capacitatea de a

efectua cu&părăturile necesare

unui trai decent

efectuea7ă

sin"ur

cu&părăturile

poate efectua

un nu&ăr

li&itat de

cu&părături

şiFsau necesita

#nsoţitor

in!"p"6i- * "

:"!

!u%p)r)&uri

. !espectarea trata&entului

&edical @posibilitatea de a se

confor&a reco&andărilor

&edicale

ia

&edica&entele

#n &od corect

do7a- şi rit&

i"

%*i!"%&-

*"!) *$7-

sun&

prp"r"&

incapabil să ia

sin"ur

&edica&entele

5. Utili7area &i-loacelor de

transport @capacitatea de a utili7a

&i-loacele de transport

utili7ea7ă

&i-loacele de

transport public

sau conduce

propria &aşină

utili7ea7ă

&i-loacele de

transport

nu&ai #nsoţit

s *p-"s"7)

pu8in nu%"i

ns$&i& n

&"+i s"u

%"#in)$. Activităţi pentru ti&pul liber

@persoana are activităţi

culturale intelectuale fi7ice etc.

8 solitare sau #n "rup

le reali7ea7ă #n

&od curent

le reali7ea7ă

rarfără

participare

spontană

nu r"-i7"7)

#i nu

p"r&i!ip) -"

"s%n"

"!&i9i&)8i

''



2. &valuarea statusului senorial şi psi'oafectiv

1. Acuitate vi7uală suficient de

bună pentru a

citi scrie lucra

&anual

*is&in

:8- 9*

su:i!in&

pn&ru " s

$rin&" #i "

9i&"

$6s&"!$--

vede nu&ai

u&bre şi

lu&ini cecitate

2. Acuitate auditivă aude bine "u* nu%"i

9$!" pu&rni!)

s"u "u*

nu%"i !u

pr$&7)

surditate sau

aude suneteledar nu distin"e

cuvintele

3. (eficienţă de vorbire fără *is:"7i 9$!

*

su6s&i&u8i

"-&-

afa7ie

4. 6rientare $rin&"& n

&i%p #i sp"8iu

de7orientat #n

spaţiu şiFsau

fără alte

persoane

de7orientat

. :e&orie fără tulburări de

&e&orie

pr7in&)

&u-6ur)ri

%*ii

6nin

pre7intă

tulburări severe

&ali"ne

5. Judecată intactă *i%inu"&) "rav alterată$. oerenţă păstrată

#n totalitate

p"s&r"&)

p"r8i"-

incoerenţă

'



'. o&porta&ent nor&al pr7in&)

&u-6ur)ri

%*ii

H;ip$"!&i9

;ipr"!&i9

pre7intă

tulburări "rave

. ?ulburări afective @pre7enţa

depresiei

fără *prsi

%*i

depresie &a-ora

În ur&a anali7ei asupra "rilei naţionale de nevoi a persoanelor vrstice a& reuşit să

#ncadre7 bătrna #n "radul IB 8 persoanele "rabatare lucide sau ale căror funcţii &entale

nu sunt alterate #n totalitate şi care necesită suprave"+ere şi #n"ri-ire &edicală pentru&area &a-oritate a activităţilor vieţii curente noapte şi 7i. Aceste persoane nu #şi pot

efectua sin"ure activităţile de 7i cu 7i.

D. O68inr" in:$r%"8ii-$r * -" "-& ins&i&u8ii

%entru a afla ct &ai &ulte despre viaţa şi situaţia bătrnei S.*. a& reali7at

#ntrevederi cu asistentul social din localitate .;. @Ane9a 3 care &i8a pre7entat situaţia

#n care se afla beneficiara #nainte de a fi a-utată de către preot. *a a aflat de acest ca7 la

sesi7area unui vecin :.D. care a cerut a-utor cnd a observat că bătrna nu se &ai poate

descurca deloc sin"ură. (upă reali7area unei vi7ite la do&iciuliu şi a anc+etei sociale

asistentul social a #ncercat să ofere un spri-in din partea pri&ăriei. (ar cu& #n cadrul

serviciului pubic de asistenţă socială din sat nu e9istă asistenţă la do&iciuliu a

persoanelor vrstnice iar bătrna nu are suficient venit pentru a fi #ncadrată #ntr8un a7il

nu a ştiut cu ce o poate a-uta. Atunci a cerut a-utor preotului #n a cărei paro+ie se afla

bătrna S.*. spernd că prin apelul Bisericii cei din co&unitate o vor spri-inii.

6 altă persoană la care a& apelat #n aflarea ct &ai &ultor infor&aţii a fost

preotul A.. @Ane9a 4 #n a cărei "ri-ă se află &o&entan bătrna. Acesta este preot #n

co&unitate de ani şi locuişte &o&entan #n casa paro+ială #&preună cu soţia şi cei doi

copii. ;ucru ce l8a deter&inat să intervină #n viaţa bătrnei a fost #n special faptul că i8a

)



cunoscut băiatul care a &urit şi care #n trecut l8a a-utat atunci cnd a avut nevoie. ,i pe

ln"ă faptul că se si&ţea dator ca preot să răspundă cererei asistentului social se si&ţea

dator şi ca o& să a-ute bătrna. Iniţial a considerat că o să fie doar pe o perioadă &ai

scurtă pnă cnd se va oferii cineva din co&unitate să o a-ute iar #n sc+i&b bătrna să8i

ofere casa #nre"istrndu8se &ai &ulte ca7uri si&ilare #n sat. (ar cu& ni&eni nu a fost de

acord s8a +otărt să8i ofere adăpost pnă la final casa scoţnd8o la vn7are.

:edicul de fa&ilie din sat este o altă persoană cu care a& luat le"ătura şi care

&i8a pre7entat #n &are situaţia bătrnei din punct de vedere &edical confir&nd spusele

preotului şi a ale soţiei #n ceea ce privesc proble&ele de ini&a plă&ni reu&atis& au7

&e&orie vedere.

?oate aceste date anc+eta socială reali7ată de asistentul social precu& şi fişa

&edicală a pacientei &i8au fost acordate la acordul preotului care este repre7entatulle"al al bătrnei.

E. @n$r"%"

Deno"ra&a sau arborele fa&ilial descrie tipurile de relaţii şi eveni&ente care s8au

desfăşurat de8a lun"ul "eneraţiilor. *veni&ente precu& naşteri decese divorţuri pot fi

#nre"istrate pe scurt. În ca7ul doa&nei S.*. arborele fa&ilial este ur&ătorul<

1



4. J"r&" E!$

Această te+nică preci7ea7ă locul unei persoane sau fa&ilii #n conte9tul social. *a

se ba7ea7ă pe relaţii &odul de interacţionare cu ceilalţi perfor&anţe intelectuale

participarea la activităţi reli"ioase sociale politice culturală etc.

' 4

41

S.*.

a&ilielăr"ită

Biserică

(octor

ecini

Asistentsocial

2



@. J"r&" r8-i s$!i"-

olosirea acestei te+nici are ca scop identificarea persoanelor care pot oferi supor

social bătrnei S.*.

În ca7ul bătrnei S.*. ca şi reţea de suport a& identificat preotul A.. #&preună cu

fa&ilia lui care #i oferă pe ln"ă locuinţă şi &ncare &ult suport e&oţional fiind alături

de ea #n fiecare 7i.

6 altă persoană care a avut &ereu "ri-ă de bătrnă este vecinul :.D. care a

sesi7at situaţia ei asistentului social din cadrul pri&ăriei şi care o vi7itea7ă uneori şi

acu& de cnd locuieşte la paro+ia din sat.

Asistentul social care s8a ocupat de ca7ul bătrnei &ai trece oca7ional să observe

cu& se &ai si&te şi dacă &ai poate a-uta cu ceva.

Cu&e şi prenu&e client Cu&e şi prenu&e persoană suportS.*. A.. A.;. :.D. .;.

Arii< DospodăriaFalte fa&iliiFserviciuFşcoalaFor"ani7aţiiFalţi prieteniFveciniF

%reot Dospodărie ecin Asistentsocial

3

Dospodărie

eciniAsistent

Social

Biserică



profesioniştiFalţii

Suport concret<deseoriFuneoriFrareori

(eseori (eseori Uneori !areori

Suport e&oţional<deseoriFuneoriFrareori


Infor&aţiiFsfaturi<deseoriFuneoriFrareori


ritici<deseoriFuneoriFrareori


(irecţia de a-utor<#&preună cu clientulFde laclientFspre client

Î&preunăcu clientul

Î&preună cuclientul

Spre client Spre client

Dradul de apropiere<nu preaapropiaţiFapropiaţiFfoarteapropiaţi

oarteapropiaţi

oarteapropiaţi

Apropiaţi Cu preaapropiaţi

t de des se #ntlnesc<delocFuneoriFo data pelunăFsăptă&nalF7ilnic

ilnic ilnic Uneori Uneori

(e cnd se cunosc<1 an 18 ani &ai &ult de ani

18 ani 18 ani :ai &ult de ani

18 ani

J. S!"-" rsurs-$r :"%i-i"-Această te+nică evaluea7ă &odul de ad&inistrare a resurselor fa&iliale @ti&p

bani ener"ie #n concordanţă cu nevoile fa&iliei dar şi cu ale fiecărui &e&bru #n parte.

Scala are 3) de ite&i fiecare ite& fiind punctat pe o scara de la 1 la @de la insuficient

spre suficient. Avnd #n vedere că bătrna S.*. nu &ai are propria fa&ilie această

te+nică va fi reali7ată pentru noua fa&ilie adică fa&ilia preotului A..

În ce &ăsurăur&ătoarele resursesunt suficiente pentrudu&neavoastră

Cu seaplică

Insuficiente !areorisuficiente

Uneorisuficiente

Aproape#ntotdeaunasuficiente

Suficiente

:ncarea pentru 2&ese pe 7i

X

asa sau aparta&ent X

4



Bani pentru acu&păra celenecesare

X

>aine suficiente XÎncăl7ire casă

aparta&ent

X

InstalaţiiF apăcurentă

X

Bani pentru a plătic+eltuielile lunare

X

%ensie suficientă XÎn"ri-ire &edicala X?ransport"arantat@&aşină personala sau oferitde alţii

X

:obilă pentrucasăFaparta&ent X

?i&p pentru odi+nasuficient

X

?i&p pt dvs inşivă X?i&p pentrureuniuni fa&iliale

X

?i&p pentru copii X?i&p pentrusoţFpartenerFprietenapropiat

X

?elefon sau acces latelefon

X

(ădacă pt copiluldvs

X

În"ri-ire pe ti&pul7ilei pt copilul dvs

X

6 persoană cu caresă vorbiţi

X

Asisenţăsto&atolo"ică pentru fa&ilie

X

Bani pentru acu&paraec+ipa&enteFobiectespecifice pt copiiidvs

X

?i&p pentruspeciali7are

X

?i&p pentru X



#ntreţinere şi#n"ri-ireJucării pentrucopilul dvs

X

Bani pentru

divertis&entulfa&iliei

X

Bani pentruecono&ii

X

?i&p pentrucalatoriiFvacante

X

Bani pentrucălătoriiFvacanţe

X

I. O6sr9"8ii #i !$n!-u7ii pri9in* si&u"8i" 6)&r,ni S.E.

a7ul bătrnei din pacate nu este unic. Sunt foarte &ulte persoane #n vrstă care

se confruntă cu proble&e financiare &edicale sau cu sin"urătatea. (ar ea repre7intă unul

din ca7urile fericite #n care cei din -urul ei #i #ntind o &nă de a-utor şi o spri-ină atunci

cnd sin"ură nu &ai este capabilă de acest lucru.

(oa&na S.*. are 4 iar această vrstă şi8a pus a&prenta asupra stării de sănătate.

Starea #n care a& "ăsit8o eu nu era una #ncura-atoare. (e abea putea să vorbească avea

pierderi de &e&orie vorbea incoerent şi era &obili7ată la pat. În"ri-irea per&anentă #ieste indispensabilă #n aceste &o&ente. (in ce a& observat #n ur&a vi7itei şi #n ur&a

discuţiilor cu asistentul social &edicul preotul şi fa&iliei acestuia bătrna are parte de

tot suportul necesar. I se asi"ură o i"ienă 7ilnică &ese re"ulate pastile vi7ite din partea

&edicului atenţia necesară pentru a trece ct &ai uşor prin ulti&a perioadă a vieţii.

Acest lucru a fost reali7at cu a-utorul co&unităţii care nu a ră&as indiferentă la situaţia

cu care se confruntă bătrna.

%ersonal consider că ipote7a de la care a& pornit #n cercetarea acestui ca7 social

confor& căreia cele mai multe forme de asistenţă socială din mediul rural, au la ba3ă

solidaritatea, milostenia şi iubirea de aproape desprinse din în$ăţăturile creştine, se

confir&ă #n situaţia de faţă.

5



C$n!-u7iiÎn decursul vre&ii Biserica s8a #n"ri-it #n per&anenţă de proble&ele de asistenţă

socială contribuind la alinarea suferiţelor &orale şi fi7ice care pot lovi fiinţa o&enească.

%roble&ele copiilor părăsiţi bătrnilor sin"uri ne"li-aţi văduvelor sau a bolnavilor au

fost şi sunt prioritatea Bisericii din perioada apostolică pnă astă7i.

%rin această lucrare a& dorit să sublinie7 aceste aspecte să evidenţie7 rolul

Bisericii 6rtodo9e !o&ne #n activităţile din siste&ul asistenţei sociale precu& şi

i&plicaţiile sociale ale #nvăţăturilor creştine prin inter&ediul co&unităţilor de

credincioşi.

ele trei ipote7e de la care a& pornit cercetarea calitativă şi anu&e< #n &ediul

rural Bisericile 6rtodo9e desfăşoară la nivel de paro+ie activităţi de asistenţă socială #n

funcţie de proble&ele din co&unitate= co&unităţile creştine rurale din societatea actuală

desfăşoară activităţi asistive avnd drept &odel practicile apostolice şi cele &ai &ulte

$



for&e de asistenţă socială din &ediul rural au la ba7ă solidaritatea &ilostenia şi iubirea

de aproape desprinse din #nvăţăturile creştine consider că au fost de&onstrate.

În ur&a anali7ei interviurilor s8a observat faptul că #n cadrul co&unităţilor rurale

Biserica desfăşoară prin inter&ediul paro+iilor activităţi de asistenţă socială or"ani7ate

sau neor"ani7ate.

Activităţile or"ani7ate sunt acelea reali7ate #n cadrul a7ilului de bătrni ridicat de

biserică. În acest loc bătrnii fără casă sau fără spri-in financiar sau spri-in &oral #şi

"ăsesc adăpost +rană şi susţinere e&oţională. :aici şi călu"ări aleşi din diferite colţuri

ale ţării inclusiv preotul sunt la dispo7iţia lor 7i şi noapte cu toate resursele necesare.

(ar #n cadrul bisericilor sunt #ntlnite şi activităţi neor"ani7ate. Biserica se orientea7ă #n

funcţie de proble&ele care apar #n co&unitate şi de ca7urile sau persoanele care vin şi cer

a-utor. În acest conte9t fa&ilii fără adăpost sinistraţi copii bolnavi sau bătrni sin"uri#şi "ăsesc a-utor şi spri-in #n cadrul Bisericii şi #n co&unităţile din -urul lor.

Acestea se unesc la cererea preotului sau din consideraţie şi respect faţă de cel de

ln"ă şi oferă donaţii ce constau #n bunuri &ateriale financiare sau spri-in &oral după

ca7.

Studiul de ca7 reali7at #n această lucrare confir&ă acest lucru şi vine #n susţinerea

ulti&ei ipote7e care afir&ă că a-utoarele oferite de către Biserică sau prin inter&ediul ei

au la ba7ă solidaritatea &ilostenia şi iubirea de aproape desprinse din #nvăţăturilecreştine.

6biectivele lucrării au fost atinse att Biserica ct şi co&unităţile de credincioşi

din -urul ei se i&plică #n activităţile de asistenţă socială ori de cte ori este nevoia. Acest

&odel de asistare este preluat #ncă din perioada apostolică din acele co&unităţi de

bunuri unde fiecare creştin oferea din averea lui orict de &are sau &ică era şi

persoanei de ln"ă. apt ce #l considera ca fiind o obli"aţie ca şi creştin obli"aţie

desprinsă din viaţa Apostolilor şi a lui Iisus.

'



Biblio"rafie

1. A"abrian :ircea +ercetarea calitati$ă a socialului, *ditura Institutul *uropean

Iaşi 2))4

2. A"+ioritul Cicodi& /ristoitia, Bunul moral al creştinilor *ditura Bunavestire

Bacău 2))1

3. Baudrillard Jean Duillau&e :arc #iguri ale alterităţii, *ditura %aralela 4

%iteşti 2))2

4. Biblia sau Sfânta Scriptură, *ditura Institutului Biblic şi de :isiune al Bisericii

6rtodo9e !o&ne Bucureşti 13

. Bisoc Alois ntroducere în teologia pastorală, *ditura Sapienţia Iaşi 2))2



5. Branişte *ne @coord Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase *ditura

(iece7ana aransebeş 2))1

$. adesc+i ;i"ia ;ivadă De la milă la filantropie" nstituţii de asistare a

săracilor din 4ara Românească şi -oldo$a în secolulal 5Vlea, *ditura Ce&ira 2))1

'. +elcea Septi&iu -etodologia cercetării sociologice, -etode cantitati$e şi

calitati$e, *ditura *cono&ică Bucureşti 2))1

. o-ocaru :aria Sociologia şi legislaţia muncii şi a şoma(ului *ditura undaţiei

ANIS Iaşi 2))5

1). olliander rit-of ?ito +redinţă şi trăirea Ortodoxiei ?raducere Bădulescu

(an *ditura SA!A Bucureşti 2))2

11. (afinoiu Ion *ersonalitatea" -etode de abordare clinică" Obser$aţia şi

inter$iul, *ditura %oliro& Iaşi 2))212. (ob7eu :ina Rugăciunea lui isus, 2nirea minţii cu inima şi a omului cu

Dumne3eu *ditura A"aton ă"ăraş 2))2

13. (u&itru %opescu /ristos Biserică Societate0 *ditura Institutului Biblic şi de

:isiune al Bisericii 6rtodo9e !o&ne Bucureşti 1'

14. (urnescu Ioan !sistenţa socială în penitenciar, *ditura %oliro& Iaşi 2))

1. #ilocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor *ărinţi cari arată cum se poate omul

curăţi, lumina şi desă$ârşi vol.1 ?raduce Stăniloae (u&itru *ditura Institutul de arte

"rafice /(acia ?raiană0 S.A. Sibiu 14$

15. Davriluţă ristina Socioatropologia fenomenului religios *ditura ANIS Iaşi

2))3

1$. Davriluţă Cicu -entalităţi şi ritualuri magicoreligioase, *ditura %oliro& Iaşi

1'

1'. Doldiş *u"en Viaţa lui isus" +.ristos !cti$itatea !postolilor după în$iere,

*ditura riterion %ublis+in" o Inc 1'

1. Iluţ %etru Sociopsi.ologia şi antropoligia familiei *ditura %oliro& Bucuresti

2))

2). Iordan Ior"u Dicţionar explicati$ al limbii române *diţia a II8a *ditura Univers

*dciclopedic Bucureşti 1'

21. Iri&escu Dabriela !sistenţa socială a familiei şi a copilului urs Iaşi 2))4

1))



22. :auss :arcel 6seu despre dar, *ditura Institutul *uropean Iaşi 13

23. :auss :arcel 6seu despre natura şi funcţiile sacrificiului, *ditura %oliro& Iaşi

1$

24. :ănoiu lorica !sistenţa socială în România Seria I *ditura Institutului Biblic

şi de :isiune al Bisericii 6rtodo9e !o&ne Bucureşti 12

2. :iftode asile -igraţiile şi de3$oltarea urbană *ditura Juni&ea Iaşi 1$'

25. :iftode asile 'ratat de asistenţă socială" #undamente teoretice şi

metodologice olu&ul I *ditura undaţiei ANIS Iaşi 2))3

2$. :itrofan Iolanda #amilia de la ! la 8 *ditura ,tiinţifică Bucureşti 11

2'. Cifon :i+aiţă -isiologie +reştină *ditura A.S.A ?r"ovişte 2))2

2. %apini Diovanni Viaţa lui isus, *ditura %er"a&on 2))

3). %ere7 >enri -odele în Sociologie"Obser$aţia, *ditura Institutulul *uropeanIaşi 2))2

31. %etcu ;iviu Desfrânarea şi a$ortulrăni de moarte ale iubirii *ditura undaţiei

Acade&ice A9is Iaşi 2))'

32. %lă&ădeală A. Biserica slu(itoare, Bucureşti 1$2

33. %lă&ădealăA. *reotul în Biserică, în lume, acasă ?ipo"rafia epar+ială Sibiu

15

34. %op 6livian -isiunea Bisericii în penitenciare

*ditura ?radiţiei Bucureşti2)))

3. %opovici Iustin +redinţa ortodoxă şi $iaţa în /ristos ?reducere Bălan %aul

*ditura Bunavestire Dalaţi 2))3

35. %opovici Iustin Biserica Ortodoxă şi ecumenismu *ditura :ănăstirea Sfinţii

Ar+an"+eli %etru odă 2))2

3$. %reafericitul %ărinte (aniel %atriar+ul Bisericii 6rtodo9e !o&ne K ubirea

*ărintească %temelia $ieţii umane 0 %astorala de răciun 2))'

3'. %runduş Silvestru Au"ustin şi %laianu le&ente +atolicism şi ortodoxie

românească Scurt istoric al Bisericii române unite *ditura iaţa reştină lu-8Capoca

14

3. !ortE !ic+ard Viitorul religiei Solidaritate, caritate, ironie, *ditura %aralela 4

%iteşti 2))'

1)1



4). Sin"lE ranVois@coord. !nc.eta şi metodele ei? c.estionarul, inter$iul de

producere a datelor, inter$iul compre.ensi$, *ditura %oliro& Iaşi. 1'

41. Slătineanu Irineu -artiriul ca (ertfă eu.aristică #n !adu %reda Viaţa liturgică

şi etos comunitar, *ditura :itropolia 6lteniei raiova 2))$

42. Soare 6vidiu Biserica şi +omunităţile umane *ditura *piscopia (unării de Jos

Dalaţi 2))'

43. Sorescu :aria !sistenţa socială" Sisteme şi profesie, *ditura Universitaria

raiova 2))

44. Stan (u&itru Sociologia ruralului tradiţional românesc olu&ul 1 *ditura

Universităţii Al. I.u7a Iaşi 2))1

4. Stănciulescu *lisabeta Sociolgia educaţiei familiale *ditura %oliro& Bucureşti

2))245. Stein+ardt Cicolae Dăruind $ei dobândi, *ditura (acia lu- Capoca 14

4$. ,oitu (aniela !ădoi :i+aela Sisteme de acţiune socială *ditura undaţiei

ANIS Iaşi 2))'

4'. ?urcan !obert !rta şi con$ertirea, în Originile +reştinismului *ditura %oliro&

Iaşi 2))2

4. ?urliuc :aria *si.ologia cuplului şi a familiei *ditura %erfor&antică Iaşi 2))4

). ăduva 6felia -agia Darului,

*ditura *nciclopedică Bucureşti 1$1. er7an Sabin Sf" !postol !ndrei, *ditura (iacon oreşti 1'

2. i7itiu :i+ai #ilantropie Di$ină şi #ilantropia Bisericii % după &oul

'estament, *ditura ?rinitas Iaşi 2))2

3. Mac+ Joac+i& Sociologia religiei, ?raducere de Ior"a lorin *ditura %oliro&

Iaşi 1$

4. Meber :a9 Sociologia religiei ?raducere de Baciu laudiu *ditura ?eora

Bucureşti 1'

. a&fir ătălin @coord Dicţionar de sociologie, *ditura Babel Bucureşti 13

5. a&fir ătălin @coord *nciclopedia De3$oltării Sociale *ditura %oliro&

Bucureşti 2))$

1)2



WWWBuletinul laboratorului *si.ologia câmplului social, Universitatea

KA;.I.u7a0 Iaşi Cr. 12 2))3

WWW !evista 0umea -ona.ilor Cr.33 :artie2)1)

WWW !evista 0umea -onar.ilor, Anul II Cr.'@14 Au"ust 2))'

WWW !evista 'oaca, Cr. Septe&brei 2))

WWW !evistă lunară de infor&are şi educaţie creştin8ortodo9ă *a$ă3a +redinţei

*ditată de ercul %astoral /alea ?opolo"ului0 Cr. 3 &ai 2))4

WWW !evista Ortodoxia Cr.1 1$

WWW !evista Ortodoxia, Cr.182 An $ 2))5

WWW !evista Veg.ea An I Cr. 1 Aprilie2))'

Si&Guri%atriar+ia !o&na<

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFstructuraHborFistoricHborH1.+t&l

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFoperaHsocialHfilantropicaF

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFdocu&enteFcate+is&22.+t&l

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFdocu&enteFcate+is&3$.+t&l

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFoperaHsocialHfilantropicaFbiroulHpentruHasistentaHsocialHfilantropicaH

3.+t&l

+ttp<FFGGG.basilica.roFroFstiriFprotocolHdeHcooperareHprivindHparteneriatulHasistentaH&edicalaHsi

Hspirituala.+t&l

+ttp<FFGGG.patriar+ia.roFroFad&inistratiaHpatriar+alaFsectorulHsocialHfilantropic.+t&l

Institutul Caţional de Statistică<

+ttp<FFGGG.insse.roFc&sFfilesF!%;2))2ICSFvol4F"raficeF".+t&

:inisterul :uncii a&iliei şi %rotecţiei Sociale<

+ttp<FFGGG.&&uncii.roFroFarticoleF))))8))8))F1188814483528articol.+t&l

;e"islaţie 6nline<

+ttp<FFle"islatie8online.co&

1)3





http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/biroul_pentru_asistenta_social_filantropica_3.html




http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%20http:/www.patriarhia.ro/ro/administratia_patriarhala/sectorul_social_filantropic.html



http://legislatie-online.com/









http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_1/%20http:/www.patriarhia.ro/ro/administratia_patriarhala/sectorul_social_filantropic.html



http://legislatie-online.com/



An+" Nr. 1

Universitatea Al. I. u7a (ata interviului<acultatea de ilosofie şi ,tiinţe Social %olitice Cu&ele intervievatului<Speciali7area Asistenţă Socială Satul<

;ocul interviului< (urata<

D>I( (* IC?*!IUPr$8i-$r P"r;$;ii-$r *in C$%un" Pr&#&ii * >$s >u*8u- Su!"9"

Bună 7iuaX :ă nu&esc Stru"ariu ?eodora ;aura şi sunt studentă #n ulti&ul an la

acultatea de Asistenţă Socială unde #&i susţin lucrarea finală cu titlul K Rolul Bisericii

Ortodoxe Române în asistenţa socială din mediul rural 0. Biserica a avut un rol foarte

i&portant #n de7voltarea siste&ului de asistenţă socială #ncepnd #ncă din sec. al I8lea.

1)4



Un factor i&portant #n reali7area acestui lucru a fost i&plicarea co&unităţii creştine #n

procesul de a-utorare şi spri-inire a persoanelor nevoiaşe.

(oresc să vă adrese7 nişte #ntrebări care au ca scop evidenţierea i&plicării

credincioşilor din cadrul paro+iilor din &ediul rural #n practicile asistive din 7ilele

noastre.

1. ,tiu că sunteţi preot #n această co&unitate de foarte &ult ti&p #&i puteţi spune o

dată e9actă

2. %e ln"ă activităţile pe care le desfăşuraţi #n cadrul slu-belor de #ndru&are şi

spri-in prin sfaturi ce alte activităţi asistive prestaţi #n cadrul paro+iei

3. *9istă o anu&ită cate"orie socială vi7ată

4. Avnd #n vedere situaţia pieţii &uncii actuale ct de &ult se i&plică biserica #na-utorarea şo&erilor

. În cadrul paro+iei sunt #ntlnite &ulte fa&ilii aflate #n nevoi sau ca7uri speciale

5. În ce constă a-utorul acordat de către biserică

$. t de &ult se i&plică cei din co&unitate #n acordarea acestui a-utor

1. Biserica pri&eşte donaţii de la cei din paro+ie

2. (in punct de vedere al colaborărilor care sunt instituţiile cu care lucraţi #n

a-utorarea unei fa&ilii sau persoane aflate #n nevoi3. u asistentul social din cadrul pri&ăriei ct de des colaboraţi

4. e planuri aveţi pe viitor pentru a asi"ura o asistare ct &ai bo"ată

ă &ulţu&escX

1)



An+" Nr. (

Universitatea Al. I. u7a (ata interviului<acultatea de ilosofie şi ,tiinţe Social %olitice Cu&ele intervievatuluiSpeciali7area Asistenţă Socială Satul< ;ocul interviului<

(urata<

D>I( (* IC?*!IUPr$& "- P"r$;ii-$r *in s"&u- Pr&#&ii * Sus C$%un" C"!i!" >u*8u- Su!"9"



Ortodoxe Române în asistenţa socială în mediul rural 0. Biserica a avut un rol foarte


1)5







noastre.

1. ,tiu că sunteţi preot #n această co&unitate de foarte &ult ti&p #&i puteţi spune o

dată e9actă

2. %e ln"ă activităţile pe care le desfăşuraţi #n cadrul slu-belor de #ndru&are şi

spri-in prin sfaturi ce alte activităţi asistive prestaţi #n cadrul paro+iei

3. *9istă o anu&ită cate"orie socială vi7ată

4. (e cnd au #nceput lucrările la acest că&in. te ca&ere sunt #n cadrul a7ilului

5. u& este susţinut financiar că&inul

$. ţi bătrni sunt &o&entan #nscrişi #n că&in

'. Î&i puteţi povesti pe scurt cteva ca7uri şi cu& au a-uns să locuiască #n cadrul

a7ilului

. Bătrnii se i&plică #n &uncile ali7ului

1). are este personalul care se ocupă de bătrni #n cadrul că&inului

11. are sunt activităţile cu care se ocupă &o&entan &aicile

12. t de &ult se i&plică cei din co&unitate #n acordarea acestui a-utor

13. În cadrul paro+iei sunt #ntlnite &ulte fa&ilii aflate #n nevoi sau ca7uri speciale

14. Biserica pri&eşte donaţii de la cei din paro+ie

1. (in punct de vedere al colaborărilor care sunt instituţiile cu care lucraţi #n

a-utorarea unei fa&ilii sau persoane aflate #n nevoi

15. u asistentul social din cadrul pri&ăriei ct de des colaboraţi

1$. e planuri aveţi pe viitor pentru a asi"ura o asistare ct &ai bo"ată

ă &ulţu&escX

1)$



An+" Nr. 0



D>I( (* IC?*!IUAsis&n& s$!i"- C$%un" Pr&#&ii * >$s







1)'





noastre.

1. (e cnd lucraţi ca asistent social #n o&una %#rteştii de Jos aţi avut ca7uri de

colaborare cu bisericile locale

2. Î&i puteţi pre7enta un ca7 anu&e

3. u& aţi aflat de ca7ul acesta

4. are erau condiţiile #n care locuia

. Cu &ai are nici o rudă apropiată care să o a-ute

5. e ştiţi despre viaţa bătrnei

$. În cei patru ani #n care a locuit sin"ură a avut pe cineva care a a-utat8o'. (u&neavoastră cu& aţi #ncercat să o a-utaţi

. În ce &o&ent a intervenit biserica

1). are credeţi că sunt &otivele pentru care preotul a decis să o a-ute

11. (e cnd locuieşte #n casa paro+ială

12. u& este situaţia #n pre7ent

ă &ulţu&esc

An+" Nr. 2 Universitatea Al. I. u7a (ata interviului<acultatea de ilosofie şi ,tiinţe Social %olitice Cu&ele intervievatului<Speciali7area Asistenţă Socială Satul<


D>I( (* IC?*!IUPr$& An*ri# C)&)-in P"r$;i" R$*in" C$%un" Pr&#&ii * >$s





1)







noastre.

1. u& aţi aflat de ca7ul bătrnei

2. e va făcut să o luaţi #n casa du&neavoastră

3. u& a fost pri&a vi7ită pe care aţi reali7at8o la casa bătrnei

4. u& s8a co&portat bătrna cnd aţi vi7itat8o pri&a dată

. (in punct de vedere &edical care erau proble&ele cu care se confrunta la acel

&o&ent5. e venituri avea pe lună

$. Înainte să o aduci la casa paro+ială aţi #ncercat să contactaţi o rudă din fa&ilia

lăr"ită

'. are a fost reacţia bătrnei la vestea că se va &uta #n casa paro+ială

. u& s8a aco&odat cu noua locuinţă

1). ei din co&unitate vecinii au venit #n vi7ită de cnd locuieşte aici

11. A& observat că bătrna aude şi vorbeşte foarte "reu aşa a fost &ereu 12. are au fost &otivele care va deter&inat să o a-utaţi

13. u casa bătrnei ce s8a #nt&plat

14. ă pare rau sau aţi avut vreun re"ret că aţi adus8o #n casa paro+ială

ă &ulţu&escX

11)



An+" Nr. 5



D>I( (* 6BS*!API*

Acest "+id este o &etodă de lucru pe care a& să o aplic #n ti&pul interviurilor cu

preoţii din cadrul celor două co&une. %rin acesta doresc să obţin şi să note7 infor&aţii

referitoare la li&ba-ul verbal nonverbal sau cel paraverbal.

111



;i&ba-ul verbal

!epetarea unor cuvinte

(aFe9e&plu Cu Cr.

Întrebare

!eplici%au7e &ari!ăspunsul la o #ntrebare este

defapt o altă #ntrebare!epetarea #ntrebării

Dlu&e

Altele

;i&ba- nonverbal

Destică

(aFe9e&plu Cu Cr.

Întrebare

:i&ică

Linetica

:işcările corpului

%re7enţa personală

(istanţă personală%ostura corpuluiAltele

;i&ba- paraverbal

?onul vocii

(aF e9e&ple Cu Cr.

Întrebare

Intonaţia!it&ul

%au7e

6ftat

112



Altele

An+" Nr. 3Universitatea Al. I. u7a (ata interviului<acultatea de ilosofie şi ,tiinţe Social %olitice Cu&ele intervievatului<Speciali7area Asistenţă Socială Satul<


D>I( (* 6BS*!API*

Acest "+id este o &etodă de lucru pe care a& să o aplic #n ti&pul vi7itei la

do&iciuliu bătrnei. %rin acesta doresc să obţin şi să note7 infor&aţii referitoare la

li&ba-ul verbal nonverbal sau cel paraverbal precu& şi infor&aţii referitoare la &ediul #n

care locuieşte &o&entan.

;i&ba-ul verbal

!epetarea unor cuvinte

(aFe9e&plu Cu

!eplici

113



%au7e &ariIncoerenţă verbală

!epetarea #ntrebării

Dlu&e

Altele

;i&ba- nonverbal

Destică

(aFe9e&plu Cu

:i&ică

Linetica

:işcările corpului

%re7enţa personală

(istanţă personală

%ostura corpuluiAltele

;i&ba- paraverbal

?onul vocii

(aF e9e&ple Cu

Intonaţia

!it&ul

%au7e

6ftat

Altele

(ate privind &ediul #n care locuieşte bătrnaSe pune accent pe ur&ătoarele necesităţi

(a Cua&eră proprieurăţenie

a&eră aerisită

:obila

114



ăldură

Apă curentă

Baie

I"ienă 7ilnică

:edica&ente:ncare

(acă se #nţele"e cu noua fa&ilie

(acă are #&brăcă&intea curată

(acă este #n"ri-tă(acă are stări de nervo7itate #n pre7enţa &ea sau a fa&iliei

(acă doreşte să pri&ească vi7ite

Altele

An+" Nr. '

A7ilul de bătrni %#rteştii de Sus O 2).)5.2)1)

11



An+" Nr. <olaborarea a7ilului cu ,coala Denerală cu l. I8III. %#rteştii de Sus 1).)3.2))

115



11$



Documents

Rolul Bisericii Ortodoxe Romane in Asistenta Sociala Din Mediul Rural