Upload
others
View
26
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
ŞCOALA DOCTORALĂ
Maior ENACHE PETRE-RĂZVAN
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII, INSTRUIRII
ŞI ÎNTREBUINŢĂRII ELEMENTELOR DE COOPERARE
CIVILI-MILITARI/CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA
MISIUNILOR SPECIFICE ATÂT PE TERITORIUL
NAŢIONAL, CÂT ŞI ÎN AFARA ACESTUIA
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Sorin PÎNZARIU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ştiinţe militare
-Bucureşti, 2019-
PAGINĂ ALBĂ
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. CIMIC - Abordări teoretice în concepţia Armatei României
şi a altor state membre NATO sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor
Unite, Uniunea Europeană)
1.1. CIMIC – parte componentă a relaţiilor civili-militari şi
relaţia cu operaţiile informaţionale
1.1.1. Istoricul cooperării civili-militari
1.1.2. CIMIC - parte a relaţiilor civili-militari
1.1.3. Relaţia CIMIC - operaţii informaţionale
1.2. Structuri CIMIC internaţionale – repere evolutive
1.2.1. Structuri CIMIC ale NATO
1.2.2. Structuri CIMIC ale altor organizaţii
1.2.3. Structuri CIMIC ale unor state
1.3. CIMIC în concepţia Armatei României
1.3.1. Conceptul CIMIC românesc
1.3.2. Misiunile structurilor CIMIC
1.3.3. Dimensiunea culturală
1.3.4. Structuri CIMIC în Armata României
CAPITOLUL 2. Consideraţii privind perfecționarea organizării, instruirii și
întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe
teritoriul național
2.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor
specifice CIMIC pe teritoriul naţional
2.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice
CIMIC pe teritoriul naţional
2.1.2. Misiuni specifice CIMIC pe teritoriul naţional
2.1.3. Rolul şi misiunile structurilor CIMIC din organigrama
Batalionului 1 CIMIC
2.2. Studiu de caz – Acţiunile elementelor CIMIC pentru
sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de
urgenţă pe teritoriul naţional
2.2.1.Prezentarea situaţiei generale
2.2.2. Organizarea pentru misiune.
2.2.3. Activităţi specifice desfăşurate
2.3. Noua viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a
elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul
naţional
2.3.1. Organizare şi dotare
2.3.2. Instruire
2.3.3. Întrebuinţare
2.4. Exerciţiu tactic – Acţiunile elementelor tactice CIMIC pentru
sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii
de urgenţă pe teritoriul naţional
CAPITOLUL 3. Opinii privind perfecționarea organizării, instruirii și
întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în
afara teritoriului național
3.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor specifice
CIMIC în afara teritoriului naţional
3.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice
CIMIC în afara teritoriului naţional
3.1.2. Misiuni specifice CIMIC în afara teritoriului naţional
3.1.3. Scurt istoric al participării elementelor CIMIC din cadrul
Batalionului 1 CIMIC la misiuni în afara teritoriului naţional
3.2. Studiu de caz – Participarea elementelor CIMIC în teatrul de
operaţii Afganistan
3.2.1. Prezentarea situaţiei generale
3.2.2. Organizarea pentru misiune
3.2.3. Activităţi specifice desfăşurate
3.3. Perspective privind organizarea, instruirea şi întrebuinţarea
elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara
teritoriului naţional
3.3.1. Organizare şi dotare
3.3.2. Instruire
3.3.3. Întrebuinţare
3.4. Exerciţiu tactic cu tema “Acțiunile elementelor tactice CIMIC în
operații în afara teritoriului naţional”
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME
GLOSAR DE TERMENI ŞI DEFINIŢII
LISTA FIGURILOR ŞI TABELELOR
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ANEXE
Cuvinte cheie
Cooperare civili-militari, afaceri civile, coordonare, situaţii de urgenţă, sprijin,
asistenţă umanitară, asistenţă medicală, proiecte cu impact imediat, autorităţi
locale, organizaţii civile, forţe pentru operaţii speciale, operaţii informaţionale,
evaluare, legătură, teritoriul naţional.
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat
Scopul final pe care ni l-am propus a fost ca printr-o analiză aprofundată a
domeniului şi activităţilor desfăşurate până în prezent să propunem o nouă viziune
de organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru
îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.
În conformitate cu scopul urmărit am plecat de la următoarea ipoteză: dacă
elemente CIMIC au participat în trecut la activităţi pentru îndeplinirea misiunilor
specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara teritoriului naţional, atunci vom
identifica aspecte pozitive, dar şi vulnerabilităţi care pot fi îmbunătăţite pe viitor.
Acestea se vor constitui într-o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare
a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul
naţional, cât şi în afara acestuia.
Verificarea ipotezei prezentate pentru realizarea scopului cercetării a
determinat abordarea următoarelor obiective specifice de cercetare ştiinţifică:
Obiectivul 1: Analiza diferitelor abordări privind modelele teoretice ale
conceptului de cooperare civili-militari în concepţia Armatei României şi a altor
state membre NATO sau altor organizaţii;
Obiectivul 2: Analiza evoluţiei structurilor CIMIC româneşti urmare a cerinţelor
operative;
Obiectivul 3: Analiza consideraţiilor generale privind îndeplinirea misiunilor
specifice de către elementele CIMIC pe teritoriul naţional şi în afara acestuia;
Obiectivul 4: Analiza unor experienţe anterioare în care elementele CIMIC au
acţionat atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;
Obiectivul 5: Propunerea unei noi viziuni de organizare, instruire şi întrebuinţare a
elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul
naţional, cât şi în afara acestuia;
Obiectivul 6: Analiza eficienţei noii viziuni propuse prin integrarea acesteia în
cadrul unor scenarii posibile.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării
În cadrul investigaţiei au fost aplicate următoarele metode, tehnici şi
instrumente de cercetare ştiinţifică:
a) Cercetarea documentară şi analiza de conţinut – au fost analizate
reglementările naţionale şi internaţionale privind conceptul de cooperare
civili-militari, studii privind apariţia şi evoluţia structurilor CIMIC,
internaţionale şi a fost utilizată experienţa personală dobândită în acest
domeniu;
b) Analiză comparativă pe situaţii şi studiul acţiunilor desfăşurate de
elementele CIMIC pe timpul participării la misiuni pe teritoriul naţional şi în
afara acestuia în vederea identificării aspectelor semnificative care stau la
baza organizării, instruirii şi întrebuinţării elementelor CIMIC pentru
îndeplinirea misiunilor specifice;
c) Analiză direcţionată pe experienţele acumulate de personalul CIMIC pe
teritoriul naţional şi în afara acestuia;
d) Modelarea teoretică – au fost structurate scheme sintetice de exprimare a
informaţiilor analizate.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei
În cadrul demersului de cercetare ştiinţifică, am analizat doctrine,
regulamente, prevederi naţionale şi internaţionale, lecţii identificate în urma
participării elementelor CIMIC în diferite situaţii. În acelaşi timp, am folosit
experienţa personală acumulată în acest domeniu, experienţă rezultată din
participarea la diferite cursuri de specialitate, activităţi şi exerciţii naţionale şi
internaţionale, elaborării unor studii în domeniu şi participarea în cadrul
colectivelor de elaborare a manualelor de luptă nivel echipă şi pluton CIMIC şi, nu
în ultimul rând, participarea la misiuni în teatrele de operaţii.
Lucrarea a fost constituită într-un studiu privind evoluţia în timp a
conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre
NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de
structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. De
asemenea, lecţiile identificate şi experienţa personală au fost luate în considerare în
cadrul demersului de cercetare ştiinţifică. Am analizat participarea structurilor
CIMIC la misiuni pe teritoriul naţional, în speţă participarea la situaţii de urgenţă
pe teritoriul naţional (calamităţi naturale, inundaţii), dar şi participarea acestora în
afara teritoriului naţional.
În urma aspectelor analizate, am propus o nouă viziune de organizare,
instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor
specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Propunerile au fost
validate în cadrul unor exerciţii tactice cu scenarii posibile.
INTRODUCERE
Domeniul CIMIC a luat naştere nu de foarte mult timp, atât în concepţia
armatei române, cât şi a alianţei ca urmare a necesităţii de realizare a cooperării şi
coordonării între structurile militare prezente în diferite zone şi ceea ce generic
numim “actori civili”. Am denumit generic pe parcursul tezei actorii civili fiind
reprezentaţi de autorităţile naţionale, regionale şi locale, organizaţii internaţionale,
guvernamentale, nonguvernamentale şi private de voluntari, precum şi populaţia
locală.
Întreprinderea unui demers de asemenea amploare, precum cel specific
programului de studii doctorale, este determinat de existenţa unei motivaţii şi a
unor argumente puternice care au stat la baza alegerii tematicii de cercetare.
În cei doisprezece ani în care mi-am desfăşurat activitatea în domeniul
CIMIC, în cadrul structurii specializate a Armatei României, Batalionul 1 CIMIC
am ocupat treptat funcţii de la şef de echipă CIMIC până la şef grup specialişti
funcţionali şi am participat la diferite activităţi şi exerciţii atât pe teritoriul naţional,
cât şi în teatre de operaţii. Toate acestea m-au determinat să-mi doresc să continui
eforturile în acest domeniu printr-un proces de cercetare ştiinţifică în cadrul
programului de doctorat. Consider că este necesar să se dezvolte cercetarea
ştiinţifică în domeniul CIMIC având în vedere faptul că dimensiunea civilă a
devenit o componentă esenţială pentru planificarea şi ducerea acţiunilor militare.
Până în momentul propunerii acestei teme pentru teza de doctorat, existau
doar două lucrări în domeniul CIMIC. Studiile şi analizele efectuate până în
prezent au condus la necesitatea continuării efortului de cercetare ştiinţifică în
domeniu.
Deşi domeniul CIMIC este unul apărut recent, putem sublinia preocuparea
specialiştilor din domeniul relaţiilor civili-militari şi a factorilor militari de decizie
în ceea ce priveşte sprijinul CIMIC al operaţiilor militare în vederea obţinerii unor
efecte maximale. Luând în considerare acestea, am clarificat mai multe probleme
specifice acestui domeniu: Care este nivelul cunoaşterii specifice domeniului
CIMIC? Care sunt structurile CIMIC din Armata României? Sunt acestea
interoperabile cu structuri CIMIC din alte armate? Care sunt tipurile de activităţi
specifice ce trebuie îndeplinite de către structurile CIMIC? Care este varianta
optimă de organizare, instruire şi întrebuinţare a structurilor CIMIC astfel încât să
îndeplinească cu succes misiunile specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara
acestuia?
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol intitulat
“Abordări teoretice în concepţia Armatei României şi a altor state membre NATO
sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană)” am
analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a conceptului CIMIC şi a structurilor
CIMIC româneşti şi din alte state membre NATO sau altor organizaţii (ONU, UE),
precum şi a activităţilor desfăşurate de structurile CIMIC româneşti atât pe
teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.
Capitolele doi şi trei cuprind analize ale situaţiilor în care elementele
CIMIC din Armata României au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice
atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia, propuneri privind o nouă viziune
de organizare, instruire şi întrebuinţare a acestora, precum şi includerea acestor
propuneri în cadrul unor exerciţii tactice pentru a verifica veridicitatea celor
propuse.
Teza cuprinde, de asemenea, câteva concluzii şi propuneri rezultate în urma
analizelor efectuate şi se încheie cu bibliografie, lista de abrevieri şi acronime,
glosar de termeni şi definiţii, precum şi un număr de 15 (cincisprezece) anexe.
CAPITOLUL 1. CIMIC - ABORDĂRI TEORETICE ÎN CONCEPŢIA
ARMATEI ROMÂNIEI ŞI A ALTOR STATE MEMBRE NATO SAU
ALTOR ORGANIZAŢII (ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE,
UNIUNEA EUROPEANĂ)
În cadrul acestui capitol am analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a
conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre
NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de
structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.
Vorbim despre apariţia conceptului CIMIC spre sfârşitul secolului XX-lea ca
şi concept de sine stătător, deşi ideea de bază a existat de-a lungul istoriei.
Dacă studiem istoria conceptului, va trebui să facem distincţia între CIMIC
(concept specific NATO) – Operaţii civili – militare şi CA/Civil Affairs/Afaceri
Civile (concepte specifice Armatei SUA) – UN CMCoord (Concept specific
ONU).
De asemenea, am studiat şi analizat relaţia CIMIC cu operaţiile
informaţionale şi problematica cooperării civili-militari ca parte componentă a
relaţiilor civili-militari. Relaţiile civili-militari reprezintă o preocupare majoră în
cadrul politicilor de apărare şi securitate şi cuprind un spectru larg de activităţi în
cadrul cărora putem identifica CIMIC-ul.
O modalitate de a consolida noul concept CIMIC la nivel NATO a
reprezentat crearea unor grupuri CIMIC. Astfel, iniţial, în cadrul NATO au fost
formate două grupuri CIMIC: Grupul CIMIC Nord şi Grupul CIMIC Sud. Ulterior,
acestea au fost transformate, astfel că Grupul CIMIC Nord a devenit Centru
CIMIC de Excelenţă, iar Grupul CIMIC Sud a preluat partea operaţională devenind
Grupul CIMIC Multinaţional.
Ţara noastră s-a alăturat încă de la început efortului internaţional, astfel încât
la 1 septembrie 2001 ia naştere prima structura specializată în domeniul CIMIC din
Armata României, Grupul 1 CIMIC care în anul 2004 se transformă în Batalionul 1
CIMIC şi începând cu aprilie 2006, România devine membră a Grupului CIMIC
Multinaţional.
Încă de la formarea unităţii şi până în prezent, militarii din Batalionul 1
CIMIC au participat la multiple exerciţii şi aplicaţii naţionale, NATO, UE şi ONU,
au intervenit în sprijinul populaţiei civile afectată de inundaţiile (2005 – Braila,
Bacău, Focşani), au fost o prezenţă constantă în cadrul contingentelor româneşti şi
comandamentelor multinaţionale care au acţionat în teatrele de operaţii din Bosnia,
Kosovo, Irak şi Afganistan, şi au participat, de asemenea, şi la misiuni ONU
(Georgia, Coasta de Fildeş, Liberia, Congo, Sudan).
CAPITOLUL 2. CONSIDERAŢII PRIVIND PERFECȚIONAREA
ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII
ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA
MISIUNILOR SPECIFICE PE TERITORIUL NAȚIONAL
În cadrul acestui capitol, am analizat situaţii anterioare în care elementele
CIMIC au acţionat pe teritoriul naţional pentru sprijinirea autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale, iar pe baza analizei am propus o nouă
viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC, propunere pe
care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema ”Acţiunile elementelor
CIMIC pentru sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de
către forţele armate, pe timp de pace, pentru managementul unor situaţii de urgenţă
pe teritoriul naţional, determinate de cauze naturale şi/sau tehnologice pentru
protejarea populaţiei, limitarea efectelor şi restabilirea stării de normalitate”.
Din însăşi funcţiile de bază ale cooperării civili-militari rezultă faptul că
structurile CIMIC joacă un rol decisiv în eficientizarea cooperării dintre
administraţia civilă şi structurile militare în mod deosebit în situaţii de urgenţă.
În anul 2005, Batalionul 1 CIMIC a primit sarcina de a disloca trei echipe
mobile care să acţioneze în judeţele Brăila, Bacău şi Vrancea în vederea sprijinirii
autorităţilor administraţiei publice pe timpul inundaţiilor care au marcat cele treim
judeţe în acea perioadă.
Intervenţia celor trei echipe CIMIC în judeţele afectate de inundaţii a
reprezentat o experienţă inedită pentru personalul Batalionului 1 CIMIC care,
practic, se afla în prima situaţie reală de a desfăşura activităţi specifice cooperării
civili-militari. Ulterior, în cadrul unităţii, au fost realizate o serie de analize a
activităţilor desfăşurate în vederea identificării aspectelor pozitive care au facilitat
îndeplinirea misiunilor, dar şi a celor negative care ar putea fi îmbunătăţite pe
viitor pentru a maximiza rezultatele obţinute.
În vederea asigurării bunei pregătiri şi instruiri a elementelor şi structurilor
dislocabile din Armata României pe linia cooperării civili – militari, a asigurării
sprijinului structurilor de specialitate atât la nivel strategic, cât şi la nivel operativ,
pentru coordonarea activităţilor specifice în vederea elaborării de studii
specializate, programe de pregătire, manuale şi alte documente specifice, necesare
în procesul de instruire ale structurilor din Armata României în vederea executării
de misiuni pe teritoriul naţional, la pace, criză şi război, punctul nostru de vedere
este că Batalionul 1 CIMIC, singura structură specializată din Armata României în
domeniul cooperării civili-militari ar trebui transformat într-un Centru de instruire
şi expertiză CIMIC.
La finalul exerciţiului prezentat, putem observa faptul că noua viziune de
organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare oferă o flexibilitate, mobilitate şi
libertate de acţiune mult mai mare ducând la obţinerea unei eficienţe în ceea ce
priveşte sprijinul CIMIC acordat autorităţilor administraţiei publice locale.
Considerăm oportun adoptarea acestui model pentru a optimiza modul de
executare a misiunilor specifice CIMIC pe teritoriul naţional în situaţii de urgenţă.
CAPITOLUL 3. OPINII PRIVIND PERFECȚIONAREA
ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII
ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA
MISIUNILOR SPECIFICE ÎN AFARA TERITORIULUI
NAȚIONAL
În cadrul celui de-al treilea capitol, am analizat situaţii anterioare în care
elementele CIMIC au acţionat în afara teritoriului naţional, iar pe baza analizei am
propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor
CIMIC, propunere pe care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema
”Acţiunile elementelor CIMIC şi Afaceri Civile pe timpul participării la operaţii în
afara teritoriului naţional”.
Încă de la înfiinţare, Batalionul 1 CIMIC a asigurat personal specializat care
a ocupat funcţii CIMIC la nivel batalion, brigadă şi comandament regional atât în
Afganistan, Irak, dar şi în alte teatre de operaţii, precum Kosovo, Bosnia. De
asemenea, personal din cadrul batalionului a participat la misiuni ONU în Georgia,
Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan şi Congo. Participarea cu elemente tactice CIMIC
a început în anul 2006. Am avut onoarea şi privilegiul de a fi membru al primei
echipe CIMIC dislocată de ţara noastră într-un teatru de operaţii. Iniţial, echipele
CIMIC au fost dislocate în Afganistan în cadrul detaşamentelor de operaţii
speciale, iar începând cu anul 2009, acestea au fost dislocate în cadrul
batalioanelor de manevră româneşti.
De asemenea, de-a lungul anilor, Batalionul 1 CIMIC a primit misiunea de a
pune la dispoziţie plutoane CIMIC în cadrul grupurilor de luptă ale Uniunii
Europene şi în cadrul Forţei NATO de răspuns imediat/Immediate Reaction
Force/IRF. În calitate de comandant al companiei CIMIC, am fost direct implicat
în pregătirea şi instruirea acestor plutoane astfel încât la încheierea etapelor de
certificare naţională şi internaţională acestea să dispună de capacitate operaţională
completă. Plutoanele puse la dispoziţia grupurilor de luptă ale Uniunii Europene se
aflau în stare de a fi în măsură să acţioneze imediat timp de şase luni după
încheierea perioadei de pregătire naţională şi internaţională, iar plutoanele din
cadrul IRF timp de un an.
În urma analizei efectuate, am propus o nouă viziune de organizare, instruire
şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în
afara teritoriului naţional şi, totodată, includerea în cadrul structurii specializate a
unor elemente de Afaceri Civile destinate sprijinului forţelor pentru operaţii
speciale.
În urma analizei efectuată în cadrul acestui capitol, concluzionăm faptul că
modelul propus este mult mai eficient decât cel existent pentru a obţine efecte mai
mari ale acţiunilor CIMIC desfăşurate în afara teritoriului naţional. Aşadar, ipoteza
cercetării ştiinţifice a fost confirmată în urma analizei situaţiilor în care elementele
CIMIC au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului
naţional. Pe timpul analizei au fost evidenţiate aspectele pozitive, dar şi identificate
unele vulnerabilităţi ce pot fi îmbunătăţite pe viitor. Am subliniat în cadrul
capitolului necesitatea redimensionării elementelor CIMIC, dar şi înfiinţarea unei
componente de Afaceri Civile pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor
câmpului de luptă modern. Necesitatea propusă a fost verificată în cadrul unui
exerciţiu tactic cu scenariu posibil şi am arătat veridicitatea celor propuse.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Există mai multe abordări ale conceptului de cooperare civili-militari, deşi
ideea de bază este comună pentru toate şi anume cooperarea şi coordonarea între
forţele militare şi actorii civili din zonele de desfăşurare a diferitelor tipuri de
operaţii în sprijinul misiunii. Ne referim aici la conceptele prezentate în cadrul
capitolului şi anume: CIMIC în accepţiunea NATO, ONU, UE, Marea Britanie şi
SUA. Considerăm că este extrem de util studierea şi analizarea acestor concepte
astfel încât modelul propus pentru structurile proprii să răspundă cât mai eficient
noilor cerinţe operaţionale ale câmpului de luptă modern.
Din punctul nostru de vedere, o mai mare atenţie trebuie acordată
structurilor CIMIC prin extinderea gamei de misiuni pe care le pot îndeplini atât pe
teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.
Studiind şi analizând diferitele situaţii în care elementele CIMIC au
acţionat sau pot acţiona, dar şi utilizînd experienţa personală dobândită de-a lungul
anilor pe timpul participării la activităţi şi exerciţii în ţară şi peste hotare, precum şi
la misiuni în teatrele de operaţii, am prezentat propuneri în ceea ce priveşte
întrebuinţarea elementelor CIMIC şi, în funcţie de situaţie, misiune, activităţi ce se
vor desfăşura, compunerea elementelor CIMIC să urmeze necesitatea atingerii
obiectivului final. Este foarte probabil ca în anumite situaţii, probleme specifice
cooperării civili-militari să fie complexe, iar utilizarea unui singur element CIMIC
să nu fie suficientă sau, altfel spus, dacă am suplimenta efortul CIMIC rezultatele
obţinute să fie mult mai mari, iar efectele rezultate peste măsură.
De asemenea am analizat situaţiile anterioare în care elementele CIMIC au
acţionat şi pe baza acestor analize, am propus o nouă viziune de organizare,
instruire şi întrebuinţare a acestora, propunere pe care am verificat-o în cadrul unui
exerciţiu tactic cu scenariu posibil. De asemenea, a rezultat necesitatea
transformării singurei unităţi specializate în domeniul CIMIC, Batalionul 1 CIMIC
în Centru de instruire şi expertiză CIMIC.
În ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului
naţional, Centrul ar trebui să aibă în compunere, pe lângă elementele CIMIC
propuse în cadrul capitolului anterior, elemente de Afaceri Civile având în vedere
experienţa acumulată în acest domeniu şi necesitatea utilizării acestora.
Considerăm că elementele de Afaceri Civile ar trebui să fie pregătite pentru a
acţiona în sprijinul forţelor pentru operaţii speciale, având o organizare specifică şi
dotare corespunzătoare.
Punctul nostru de vedere este ca doar în urma unei analize profunde a
situaţiei, să se determine numărul şi mărimea elementelor CIMIC care pot fi
destinate sprijinului operaţiilor structurii destinate.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. ***, Carta Albă a Apărării, România, 2015
2. ***, Constituţia României, actualizată şi republicată în Monitorul oficial
nr.767 din 31 octombrie 2003
3. ***, Legea apărării naţionale, nr.45/ 1994, Monitorul Oficial al
României, nr.172, Bucureşti, 1994
4. ***, Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni
şi operaţii în afara teritoriului statului român, 2011
5. ***, Legea 481/2004 Republicată privind protecţia civilă, publicată în
Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008
6. ***, OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă
II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI
7. ***, Doctrina instruirii Armatei României – S.M.G./ I.F.-7, Bucureşti,
2006.
8. ***, Strategia naţională de apărare a ţări pentru perioada 2015-2019,
Monitorul Oficial al României, 23 iunie 2015
9. ***, S.M.G. / C.O. - 10.0, Doctrina operaţiilor informaţionale,
Bucureşti, 2011
10. ***, S.M.G./P.F.A.- 5.2 Doctrina pentru cooperarea civili-militari
(CIMIC), Bucureşti, 2013
11. ***, S.M.G./P.F.A – 5.3 Manualul pentru cooperarea civili-militari
(CIMIC), Bucureşti, 2015
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE
12. ***, AJP 3.4.9 Allied Joint Doctrine for Civil-military cooperation,
Februarie 2013
13. ***, AJP-3.10, Allied Doctrine for Information Operations, 2009
14. ***, Civil-Military Coordination in UN Integrated Peacekeeping
Missions (UN-CIMIC), Policy, Octombrie 2010
15. ***, Civil-military coordination officer field handbook, versiunea E 1.0,
2008
16. ***, DPKO Policy for UN Civil-Military Coordination, 25 Septembrie
2002
17. ***, EU Concept for Civil-military co-operation (CIMIC) for EU-led
military operations, Bruxelles, 2008
18. ***, European Union Concept for EU-led military operations and
missions, Bruxelles, 19 decembrie 2014
19. ***, FM 41-10 Civil Affairs Operations, februarie 2000
20. ***, FM 100-23 Peace Operations, decembrie 1994
21. ***, FM 3-07 Stability Operations and Support Operations, februarie
2003
22. ***, IJWP 3-90 Interim Joint Warfare Publication 3-90, Civil-Military
Co-operation (CIMIC), UK, 2003
23. ***, Joint Publication 3-57, Civil-Military Operations, Septembrie 2013
24. ***, Manualul NATO, Office of Information and Press NATO, Bruxelles,
2001
25. ***, MCM-236-03 “MC Concepts for COEs”, 4 decembrie 2003
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
26. BABOŞ, Alexandru, UDREA, Florentin, Relaţiile civil-militare –curs,
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Editura CTEA, 2006
27. FRUNZETI, Teodor, Organizaţiile internaţionale în era globalizării,
Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2003
28. POPA I şi colectiv, Pregătirea în domeniul prevenirii şi intervenţiei în
situaţii de urgenţă, vol 1, partea 2, Editura Vox, 2005
29. STEINER, Nicolae, ANDRICIUC, Radu, Fundamental elements of the
management of crisis and civil emergencies from the civil protection perspective,
Bucureşti, 2004
30. UDOR, Aurel, Managementul securităţii obiectivelor de importanţă
deosebită din economia naţională, teza de doctorat, Bucureşti, 2005
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
31. EISENHOWER Dwight, Cruciadă în Europa, Editura Politica, 1975
32. Colonel PHILLIPS William, Civil-military cooperation: Vital to peace
implementation in Bosnia, Webedition, vol 46, nr 1, 1998
33. WATKINS, Charlotte, Provincial Reconstruction Teams (PRTs): an
analysis of their contribution to security in Afghanistan, Oxford Brookes
University, martie 2003
VI. SURSE WEB
34. www.afghanistan.usaid.gov accesat la 10.10.2018
35. www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/13/documentar-
participarea-ostasilor-romani-la-operatiunea-budapesta, accesat la data de
08.08.2017
36. www.dexonline.ro accesat la 11.12.2017
37. www.larousse.fr accesat la 13.12.2017
38. www.nato.int, accesat la data de 20.01.2014
39. www.sectorul4live.ro accesat la 12.05.2018
40. www.sfatulmedicului.ro accesat la 12.05.2018
41. www.usar.army.mil/USACAPOC, accesat la data de 20.09.2017
VII. REVISTE
42. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2016.
43. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii
2006-2016.
44. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2016.
VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
45. Academia Română, Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura
Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009.
46 . Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-
a, Bucureşti, 1996.