Acţiunile militarilor in situaţii de calamităţi naturale

7/23/2019 Acţiunile militarilor in situaţii de calamităţi naturale

http://slidepdf.com/reader/full/actiunile-militarilor-in-situatii-de-calamitati-naturale 1/63

Tema nr.5Tema nr.5Acţiunile militarilor in situaţii deAcţiunile militarilor in situaţii de

calamităţi naturale.calamităţi naturale.Probleme:Probleme:

1.1. Situaţii excepţionale cu caracterSituaţii excepţionale cu caracter

natural.natural.2.2. Situaţii excepţionale cu caracterSituaţii excepţionale cu caracter

tehnogen şi biologico-social.tehnogen şi biologico-social.

3.3. Pregătirea şi modul de întrebuinţare înPregătirea şi modul de întrebuinţare însituaţii excepţionale a orţelor şisituaţii excepţionale a orţelor şimi!loacelor unităţilor "instituţiilor#mi!loacelor unităţilor "instituţiilor#armatei naţionalearmatei naţionale



Introducere.Introducere.

$n e%oluţia sa& omenirea a ost deseori aectată$n e%oluţia sa& omenirea a ost deseori aectatăde'astruos de unele enomene naturale care& apărutede'astruos de unele enomene naturale care& apăruteprin surprindere& au creat numeroase %ictimeprin surprindere& au creat numeroase %ictimeomeneşti şi distrugeri mari a bunurilor materiale.omeneşti şi distrugeri mari a bunurilor materiale.

$n pre'ent& pe l(ngă riscurile apariţiei acestor$n pre'ent& pe l(ngă riscurile apariţiei acestorenomene naturale& societatea contemporană esteenomene naturale& societatea contemporană esteconruntată şi cu riscurile determinate de uneleconruntată şi cu riscurile determinate de uneleacti%ităţi umane& care de%in periculoase c(nd suntacti%ităţi umane& care de%in periculoase c(nd suntscăpate de sub control.scăpate de sub control.

)t(t calamităţile naturale c(t şi catastroele care se)t(t calamităţile naturale c(t şi catastroele care se

producproduc la anumite inter%ale de timp sau accidentalla anumite inter%ale de timp sau accidentalasupra unor dieriteasupra unor dierite supraeţsupraeţe de pe globe de pe globululpăm(ntescpăm(ntesc şi care pot cuprindeşi care pot cuprinde un numărun număr marmare dee deoaoammeennii cu urmări de'astruoase& sunt consideratecu urmări de'astruoase& sunt consideratesituaţii excepţionale (situaţii excepţionale (de'astrede'astre #.#.



*%oluţia ştiinţei de-a lungul timpului a permis*%oluţia ştiinţei de-a lungul timpului a permisoamenilor să acă progno'a aproximati%ă laoamenilor să acă progno'a aproximati%ă lama!oritatea calamităţilor naturale şi a dat de înţelesma!oritatea calamităţilor naturale şi a dat de înţelescă omul trebuie să +e gata să le înrunte odată cucă omul trebuie să +e gata să le înrunte odată cu

declanşarea lor prin crearea de resurse necesaredeclanşarea lor prin crearea de resurse necesarepentru a acţiona mai e+cient în S* şi& nu în ultimulpentru a acţiona mai e+cient în S* şi& nu în ultimulr(nd& prin instruirea permanentă a populaţiei pri%indr(nd& prin instruirea permanentă a populaţiei pri%indprotecţia ei în situaţii de acest gen.protecţia ei în situaţii de acest gen.

$n acest context ,epublica oldo%a nu este ocolită de$n acest context ,epublica oldo%a nu este ocolită de

o serie de catastroe şi calamităţi naturale care duc lao serie de catastroe şi calamităţi naturale care duc laapariţia unor situaţii excepţionale. Prin urmare& esteapariţia unor situaţii excepţionale. Prin urmare& estenecesar de a eectua sistematic instruirea teoretică şinecesar de a eectua sistematic instruirea teoretică şipractică a populaţiei cu pri%ire la protecţia sa şipractică a populaţiei cu pri%ire la protecţia sa şilichidarea urmărilor unei situaţii excepţionale.lichidarea urmărilor unei situaţii excepţionale.

Prin Situaţie excepţionalăPrin Situaţie excepţională înţelegem întreruperea înţelegem întrerupereacondiţiilor normale de %iaţă şi acti%itate a populaţieicondiţiilor normale de %iaţă şi acti%itate a populaţieila un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma uneila un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma uneia%arii& catastroe& calamităţi cu caracter naturala%arii& catastroe& calamităţi cu caracter natural

sau biologico-social& care conduc sau pot conducesau biologico-social& care conduc sau pot conducela pierderi umane şi materiale.la pierderi umane şi materiale.



$n concepţia protecţiei ci%ile$n conce

pţia protecţiei ci%ile pentru determinarea

pentru determinareasensului noţiunii de situaţie excepţională/ sesensului no

ţiunii de situaţie excepţională/ seutili'ea'ă următoarele noţiuni:utili'ea'ă următoarele no

ţiuni: Avarie -Avarie - e%eniment care pre'intă pericol pentru %iaţae%eniment care pre'intă pericol pentru %iaţa

şi sănătatea oamenilor& care pro%oacă distrugerea sauşi sănătatea oamenilor& care pro%oacă distrugerea saudeteriorarea obiectelor economice& utila!ului şi a altordeteriorarea obiectelor economice& utila!ului şi a altormi!loace de producţie.mi!loace de producţie.

Catastrofă -Catastrofă - în traducere din grecescul în traducere din grecescul00catastrophoscatastrophos/ transormare& distrugere& înr(ngere/ transormare& distrugere& înr(ngere

militară. a etapa dată este pri%ită ca o a%arie de marimilitară. a etapa dată este pri%ită ca o a%arie de mariproporţii pro%ocată de actori naturali& tehnogeni&proporţii pro%ocată de actori naturali& tehnogeni&epidemici& conictuali şi care este urmată de mariepidemici& conictuali şi care este urmată de maripierderi umane şi materiale.pierderi umane şi materiale.

Calamitate naturalăCalamitate naturală - enomen distructi% natural sau- enomen distructi% natural sauantropo-natural la producerea căruia este iminentantropo-natural la producerea căruia este iminentpericolul pentru %iaţa şi sănătatea oamenilor& pentrupericolul pentru %iaţa şi sănătatea oamenilor& pentruobiectele economiei naţionale şi pentru mediulobiectele economiei naţionale şi pentru mediulambiant.ambiant.

Situaţiile excepţionale pot + clasi+cate în mai multeSituaţiile excepţionale pot + clasi+cate în mai multegrupuri în uncţie de unele principii.grupuri în uncţie de unele principii.



Situaţiile excepţionaleSituaţiile excepţionale se clasi+că în două compartimentese clasi+că în două compartimentemari :mari :

conictuale conictuale ră'boaie& cri'e economice& re%oluţii&ră'boaie& cri'e economice& re%oluţii&corupţie& terorism4corupţie& terorism4

neconictuale neconictuale naturale& tehnogene& etc.naturale& tehnogene& etc.Situaţiile *xcepţionale neconictuale la r(ndul lor pot +Situaţiile *xcepţionale neconictuale la r(ndul lor pot +

clasi+cate în uncţie de mai multe criterii. )stel conormclasi+cate în uncţie de mai multe criterii. )stel conorm!otăr"rii #uvernului $% nr. &' din )5 martie )**&!otăr"rii #uvernului $% nr. &' din )5 martie )**& 05u pri%ire la modul de acumulare şi schimb de inormaţii î 05u pri%ire la modul de acumulare şi schimb de inormaţii în

domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii dedomeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii desituaţii excepţionale/ sunt stabilite:situaţii excepţionale/ sunt stabilite:

a#a# $n uncţie de mărimea teritoriului răsp(ndirii lor& numărul$n unc

ţie de mărimea teritoriului răsp(ndirii lor& numărulsinistraţilor care au a%ut de suerit& pre!udiciul materialsinistra

ţilor care au a%ut de suerit& pre!udiciul materialcau'at& gra%itatea consecinţelor:cau'at&

gra%itatea consecinţelor: S*S* de o+iectde o+iect - situaţii în urma cărora au a%ut de suerit- situaţii în urma cărora au a%ut de suerit

pînă la 16 persoane sau au ost aectate condiţiile depînă la 16 persoane sau au ost aectate condiţiile deacti%itate %itală a mai puţin de 166 persoane& ori pre!udiciuacti%itate %itală a mai puţin de 166 persoane& ori pre!udiciumaterial cau'at constituie cel mult 17 mii lei la 'iuamaterial cau'at constituie cel mult 17 mii lei la 'iuaproducerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte ra'aproducerii situaţiei excepţionale şi nu depăşeşte ra'ateritoriului obiecti%ului industrial sau de menire socială4teritoriului obiecti%ului industrial sau de menire socială4



cu caracter localcu caracter local - situaţii în urma cărora au a%ut de suerit- situaţii în urma cărora au a%ut de sueritmai mult de 16& dar cel mult 86 persoane& ori au ost aectatemai mult de 16& dar cel mult 86 persoane& ori au ost aectatecondiţiile acti%ităţii %itale a circa 166& dar cel mult 366condiţiile acti%ităţii %itale a circa 166& dar cel mult 366persoane& ori pre!udiciul material cau'at constituie mai mult depersoane& ori pre!udiciul material cau'at constituie mai mult de17 mii lei& dar nu mai mult de 96 mii lei la 'iua producerii17 mii lei& dar nu mai mult de 96 mii lei la 'iua produceriisituaţiei excepţionale& iar 'ona situaţiei excepţionale nusituaţiei excepţionale& iar 'ona situaţiei excepţionale nudepăşeşte limita hotarelor localităţii& oraşului& municipiului4depăşeşte limita hotarelor localităţii& oraşului& municipiului4

situaţii excepţionale teritorialesituaţii excepţionale teritoriale - situaţii în urma cărora au- situaţii în urma cărora aua%ut de suerit mai mult de 86& dar cel mult 166 persoane& oria%ut de suerit mai mult de 86& dar cel mult 166 persoane& oriau ost dereglate condiţiile de acti%itate %itală a mai mult deau ost dereglate condiţiile de acti%itate %itală a mai mult de366& dar cel mult 866 persoane& ori pre!udiciul material cau'at366& dar cel mult 866 persoane& ori pre!udiciul material cau'at

constituie mai mult de 96 mii lei& dar cel mult 36 mii lei la 'iuaconstituie mai mult de 96 mii lei& dar cel mult 36 mii lei la 'iuaproducerii situaţiei excepţionale& iar 'ona situaţieiproducerii situaţiei excepţionale& iar 'ona situaţieiexcepţionale nu depăşeşte limita hotarelor !udeţului "raionului#4excepţionale nu depăşeşte limita hotarelor !udeţului "raionului#4

situaţii excepţionale de proporţie naţionalăsituaţii excepţionale de proporţie naţională - situaţii în- situaţii înurma cărora au a%ut de suerit mai mult de 166 persoane& ori auurma cărora au a%ut de suerit mai mult de 166 persoane& ori au

ost aectate condiţiile de acti%itate %itală la cel mult 866ost aectate condiţiile de acti%itate %itală la cel mult 866

persoane& ori pre!udiciul material cau'at constituie mai mult depersoane& ori pre!udiciul material cau'at constituie mai mult de36 mii lei& iar 'ona situaţiei excepţionale depăşeşte limita36 mii lei& iar 'ona situaţiei excepţionale depăşeşte limitahotarelor a două şi mai multe !udeţe "raioane#.hotarelor a două şi mai multe !udeţe "raioane#.

situaţii excepţionale de proporţii transfrontalieresituaţii excepţionale de proporţii transfrontaliere --situaţii în care actorii de aecţiune depăşesc hotarele ţăriisituaţii în care actorii de aecţiune depăşesc hotarele ţăriisau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele ,epubliciisau situaţia excepţională s-a produs peste hotarele ,epubliciioldo%a şi aectea'ă teritoriile acesteia.oldo%a şi aectea'ă teritoriile acesteia.



b# S* pot + caracteri'ate şi de %ite'a răsp(ndiriib# S* pot + caracteri'ate şi de %ite'a răsp(ndiriilorlor::

S* pe neaşteptate explo'ii& a%arii auto&S* pe neaşteptate explo'ii& a%arii auto&

cutremure& etc.cutremure& etc. S* cu tempo rapid de răsp(ndire incendii&S* cu tempo rapid de răsp(ndire incendii&

aruncări de SP;& etc.aruncări de SP;& etc.

S* cu tempo moderat de răsp(ndire aruncăriS* cu tempo moderat de răsp(ndire aruncăride substanţe radioacti%e& a%arii ale sistemelorde substanţe radioacti%e& a%arii ale sistemelorcomunale& acti%itatea %ulcanilor.comunale& acti%itatea %ulcanilor.

S* cu tempo lent de răsp(ndire secete&S* cu tempo lent de răsp(ndire secete&

epidemii& epi'otii& alunecări de teren& etc.epidemii& epi'otii& alunecări de teren& etc.<ăcînd trimitere la =otărîrea >u%ernului nr. 3?@ din<ăcînd trimitere la =otărîrea >u%ernului nr. 3?@ din

28 martie 2663 menţionată mai sus& situaţiile28 martie 2663 menţionată mai sus& situaţiileexcepţionale se clasi+că în uncţie de actoriiexcepţionale se clasi+că în uncţie de actoriipro%ocatori în elul următor:pro%ocatori în elul următor:



SIT,AII /CPI01A2

5u caracter ;*=AB>*A

5u caracterA);C,)

Cu caracter

BIOLOGICO-SOCIAL

)ccidente de transport.)ccidente de transport. <enomene periculoase<enomene periculoase

geo+'ice.geo+'ice. Doli contagioase ale oamenilorDoli contagioase ale oamenilor Encendii& explo'ii.Encendii& explo'ii. <enomene periculoase<enomene periculoase

geologicegeologice Entoxicaţia oamenilor.Entoxicaţia oamenilor.

)ccidente cu dega!area)ccidente cu dega!area

substanţelor chimicesubstanţelor chimice

<enomene meteorologice şi<enomene meteorologice şi

agrometeorologice periculoaseagrometeorologice periculoase

Doli contagioase ale animalelorDoli contagioase ale animalelor

domesticdomesticeeFepăşirea concentraţiei maximFepăşirea concentraţiei maximadmisibile a substanţelor periculoaseadmisibile a substanţelor periculoase

în mediul ambiant. în mediul ambiant.

<enomene hidrologice<enomene hidrologicepericuloasepericuloase

Entoxicarea în masă aEntoxicarea în masă aanimaleloranimalelor domesticdomesticee

)ccidente cu dega!area substanţelor)ccidente cu dega!area substanţelorradioacti%eradioacti%e

<enomene hidrogeologice<enomene hidrogeologice

periculoasepericuloase Pieirea în masă a animalelorPieirea în masă a animalelorsălbaticesălbatice

PrăbuşireaPrăbuşirea bruscă a edi+ciilor& construcţiilorbruscă a edi+ciilor& construcţiilor Encendii în naturăEncendii în natură.. )tacarea plantelor agricole de)tacarea plantelor agricole deboli şi dăunătoriboli şi dăunători

)ccidente ale sistemelor)ccidente ale sistemelorelectroenergeticeelectroenergetice

Situaţii excepţionale cau'ate de schimbareaSituaţii excepţionale cau'ate de schimbareastării păm(ntuluistării păm(ntului

)%arii ale sistemelor comunale de asigurare)%arii ale sistemelor comunale de asigurare

%itală%itală..Situaţii excepţionale cau'ate de schimbareaSituaţii excepţionale cau'ate de schimbareacomponenţei proprietăţilor atmosereicomponenţei proprietăţilor atmoserei

)%arii ale sistemelor de legătură şi)%arii ale sistemelor de legătură şicomunicaţiicomunicaţii

Situaţii excepţionale cau'ateSituaţii excepţionale cau'atede schimbarea stării hidrosereide schimbarea stării hidroserei



situaţie excepţională cu caracter te3no4ensituaţie excepţională cu caracter te3no4en --situaţie cau'ată de a%arii industriale& accidente însituaţie cau'ată de a%arii industriale& accidente întransport& incendii& explo'ii& accidente cu dega!area "cutransport& incendii& explo'ii& accidente cu dega!area "cupericol de dega!are# substanţelor toxice& radioacti%e&pericol de dega!are# substanţelor toxice& radioacti%e&

ruperea digurilor& prăbuşirea edi+ciilor etc.& pe unruperea digurilor& prăbuşirea edi+ciilor etc.& pe unanumit teritoriu& cînd sînt aectate condiţiile normale deanumit teritoriu& cînd sînt aectate condiţiile normale de%iaţă şi de acti%itate a populaţiei şi sînt pro%ocate daune%iaţă şi de acti%itate a populaţiei şi sînt pro%ocate daunemateriale4materiale4

situaţie excepţională cu caracter naturalsituaţie excepţională cu caracter natural - situaţie- situaţie

pro%ocată de calamităţi naturale "cutremure de pămînt&pro%ocată de calamităţi naturale "cutremure de pămînt&inundaţii& alunecări de teren& întroieniri& urtuni&inundaţii& alunecări de teren& întroieniri& urtuni&uragane& grindină& secetă etc.#4uragane& grindină& secetă etc.#4

situaţie excepţională cu caracter +iolo4ico-socialsituaţie excepţională cu caracter +iolo4ico-social --

situaţie în care& drept re'ultat al apariţiei sursei desituaţie în care& drept re'ultat al apariţiei sursei decontaminare pe un anumit teritoriu& sînt aectatecontaminare pe un anumit teritoriu& sînt aectatecondiţiile de %iaţă şi de acti%itate ale oamenilor& estecondiţiile de %iaţă şi de acti%itate ale oamenilor& estepusă în prime!die existenţa animalelor şi plantelor&pusă în prime!die existenţa animalelor şi plantelor&apare pericolul de răspîndire în masă a maladiilorapare pericolul de răspîndire în masă a maladiilor

contagioase& este periclitată %iaţa şi sănătateacontagioase& este periclitată %iaţa şi sănătateaoamenilor.oamenilor.



. SIT,AII /CPI01A2 C, CA$ACT$. SIT,AII /CPI01A2 C, CA$ACT$1AT,$A21AT,$A2

C,T$%,$,2C,T$%,$,2 este un enomen natural care se este un enomen natural care se

caracteri'ea'ă printr-o distrugere rapidă sau ocaracteri'ea'ă printr-o distrugere rapidă sau omişcare care duce la rupere a rocilor sub acţiuneamişcare care duce la rupere a rocilor sub acţiuneadeormaţiilor distructi%e& generate de dega!areadeormaţiilor distructi%e& generate de dega!areaenergiei acestor roci şi care se maniestă prinenergiei acestor roci şi care se maniestă prinlo%ituri subterane şi %ibraţii a supraeţeilo%ituri subterane şi %ibraţii a supraeţei

păm(ntului& care duc la deormarea scoarţeipăm(ntului& care duc la deormarea scoarţeiterestre şi alte enomene şi care la rîndul lor potterestre şi alte enomene şi care la rîndul lor pota%ea ca urmare mari pierderi umane şi materiale.a%ea ca urmare mari pierderi umane şi materiale.

Aoţiunea de cutremur& seism pro%ine de laAoţiunea de cutremur& seism pro%ine de la

grecescul 0grecescul 0seismosseismos/ 'guduire& enomen care a/ 'guduire& enomen care aost alături de e%oluţia Bmenirii din cele mai %echiost alături de e%oluţia Bmenirii din cele mai %echitimpuri şi repre'intă în sine cel mai cumplittimpuri şi repre'intă în sine cel mai cumplitenomen natural& neprogno'at şi care are oenomen natural& neprogno'at şi care are orec%enţă destul de deasă pînă în pre'ent "16 666rec%enţă destul de deasă pînă în pre'ent "16 666seisme G an#.seisme G an#.



Seismologii clasi+că seismele după următoarele tipuri:Seismologii clasi+că seismele după următoarele tipuri: de surpare -de surpare - c(nd mase mari de roci se prăbuşesc în golurilec(nd mase mari de roci se prăbuşesc în golurile

ormate dintreormate dintre rocile în măcinare din scoarţa terestră4rocile în măcinare din scoarţa terestră4

vulcanice -vulcanice -

cele pro%ocate de erupţia %ulcanilor4cele pro%ocate de erupţia %ulcanilor4

tectonice tectonice care au loc la ad(ncimi mari& +ind pro%ocate decare au loc la ad(ncimi mari& +ind pro%ocate deunele racturi din scoarţa păm(ntului "olii#& şi supraaţa deunele racturi din scoarţa păm(ntului "olii#& şi supraaţa derupere a rocilor poate + de sute sau mii de Hm2.rupere a rocilor poate + de sute sau mii de Hm2.

5aracteristica cutremurelor5aracteristica cutremurelor de păm(nt& în special determinareade păm(nt& în special determinareaenergiei lor& se execută cu a!utorul a două tipuri de scări:energiei lor& se execută cu a!utorul a două tipuri de scări:Scara de ma4nitudiniScara de ma4nitudini " sau ,ichter# scară care oeră" sau ,ichter# scară care oerăposibilitatea de a calcula energia absolută dega!ată deposibilitatea de a calcula energia absolută dega!ată dehipocentrul cutremurului. )ceastă scară este echi%alentă cuhipocentrul cutremurului. )ceastă scară este echi%alentă cucea a temperaturilor şi nu este limitată ci poate creşte încea a temperaturilor şi nu este limitată ci poate creşte înproporţie geometrică. 5utremurele cele mai puternice care auproporţie geometrică. 5utremurele cele mai puternice care aua%ut loc pe ;erra au ost cali+cate cu magnitudinea maxim dea%ut loc pe ;erra au ost cali+cate cu magnitudinea maxim de7&8 9 grade.7&8 9 grade.

) doua scară este) doua scară este Scara de intensităţiScara de intensităţi "E# sau scara SI"E# sau scara SI"ercalli# care este mai relati%ă dec(t precedenta şi clasi+că"ercalli# care este mai relati%ă dec(t precedenta şi clasi+căşi compară seismele în limita de 1-12 baluri& în uncţie deşi compară seismele în limita de 1-12 baluri& în uncţie demaniestarea seismului la supraaţa păm(ntului şi nemi!locitmaniestarea seismului la supraaţa păm(ntului şi nemi!locitde schimbările şi distrugerile pe care le pro%oacă.de schimbările şi distrugerile pe care le pro%oacă.



,elaţia dintre Scara de,elaţia dintre Scara deintensităţi şi Scara deintensităţi şi Scara de

magnitudinimagnitudiniărimeaărimeamagnitudiniimagnitudiniidupă scaradupă scara,ichter,ichter

1&6-1&6-3&63&6

3&6-3&6-3&93&9

?&6-?&9?&6-?&9 8&6-8&98&6-8&9 &6-&9&6-&9 @&6 şi mai@&6 şi maimaremare

ărimeaărimeaintensităţiiintensităţiiseismului laseismului la

supraaţasupraaţa păm(ntuluipăm(ntului

EE EE-EEEEE-EEE EJ-JEJ-J JE-JEEJE-JEE JEEE-EKJEEE-EK K şi mai multK şi mai mult



Fupă ad(ncimea ocaruluiFupă ad(ncimea ocarului "hipocentrului# cutremurele"hipocentrului# cutremurelede păm(nt pot + clasi+cate în următoarele tipuri: -de păm(nt pot + clasi+cate în următoarele tipuri: -super+ciale "cu o ad(ncime de p(nă la @6 Hm#4 -super+ciale "cu o ad(ncime de p(nă la @6 Hm#4 -intermediare "ad(ncimea de @6-366 Hm#4 - ad(nciintermediare "ad(ncimea de @6-366 Hm#4 - ad(nci"p(nă la @66 Hm#. 5ele mai distrugătoare sunt"p(nă la @66 Hm#. 5ele mai distrugătoare suntcutremurele care au loc la ad(ncimea de p(nă la @6cutremurele care au loc la ad(ncimea de p(nă la @6Hm. Fe obicei cutremurele sunt însoţite at(t anteriorHm. Fe obicei cutremurele sunt însoţite at(t anteriorc(t şi ulterior de mici seisme premergătoare c(t şi ulterior de mici seisme premergătoare forşocuriforşocuri şi cele ulterioare şi cele ulterioare afterşocuriafterşocuri..

,epublica oldo%a se aă într-o 'onă seismică acti%ă,epublica oldo%a se aă într-o 'onă seismică acti%ăşi anume în 'ona munţilor 5arpaţi& munţi tineri înşi anume în 'ona munţilor 5arpaţi& munţi tineri înpermanentă creştere şi care se includ în şirulpermanentă creştere şi care se includ în şirulregiunilor cu seismicitate mare. <enomenele seismiceregiunilor cu seismicitate mare. <enomenele seismice

în această regiune sunt destul de rec%ente. Prima în această regiune sunt destul de rec%ente. Prima

inormaţie scrisă despre un cutremur în aceastăinormaţie scrisă despre un cutremur în aceastăregiune ţine de secolul al KE-lea& iar de!a cu secoleleregiune ţine de secolul al KE-lea& iar de!a cu secoleleKJEE-KJEEE poate + alcătuită chiar şi o hartă aKJEE-KJEEE poate + alcătuită chiar şi o hartă arec%enţei seismelor.rec%enţei seismelor.



Prima inormaţie scrisă Pri%itor la secolul KK pentruPrima inormaţie scrisă Pri%itor la secolul KK pentruregiunea dată putem menţiona următoarele seisme careregiunea dată putem menţiona următoarele seisme careau a%ut o anumită putere de distrugere:au a%ut o anumită putere de distrugere:

mai 1912 "8- baluri#4mai 1912 "8- baluri#4

noiembrie 19?6 "-7 baluri#4noiembrie 19?6 "-7 baluri#4 martie 19@@ "-7 baluri# unul din cele mai puternicemartie 19@@ "-7 baluri# unul din cele mai puternicecutremure din *uropa& care s-a ăcut resimţit în mai multecutremure din *uropa& care s-a ăcut resimţit în mai multestate europene şi în urma căruia s-au înregistrat în !urulstate europene şi în urma căruia s-au înregistrat în !urulde 2666 de decedaţi. 5ele mai mari pierderi le-ade 2666 de decedaţi. 5ele mai mari pierderi le-a înregistrat ,om(nia "96L din pierderile umane şi @6L din înregistrat ,om(nia "96L din pierderile umane şi @6L din

pierderile materiale#. ,SS a înregistrat pierderi depierderile materiale#. ,SS a înregistrat pierderi deaproximati% 166 mln ruble.aproximati% 166 mln ruble. august 197 "-7 baluri# un seism cu o durată de 8 deaugust 197 "-7 baluri# un seism cu o durată de 8 de

secunde& a atins în or. 5hişinău o intensitate de @-7 grade&secunde& a atins în or. 5hişinău o intensitate de @-7 grade&iar în raioanele din sud 7 grade. $n urma acestuiiar în raioanele din sud 7 grade. $n urma acestuicataclism în ,SS s-au înregistrat 2 persoane decedate şicataclism în ,SS s-au înregistrat 2 persoane decedate şipeste 266 de persoane traumate. Pierderile economicepeste 266 de persoane traumate. Pierderile economiceale republicii au ost estimate la peste 866 mln. ruble4ale republicii au ost estimate la peste 866 mln. ruble4

mai 1996 "?- baluri#.mai 1996 "?- baluri#. octombrie 266? magnitudinea în epicentru de 8&7 gradeoctombrie 266? magnitudinea în epicentru de 8&7 grade

,ichter& paguba materială în ,. oldo%a +ind de 187&1 mii,ichter& paguba materială în ,. oldo%a +ind de 187&1 mii

lei4lei4



Pentru a + pregătiţi dePentru a + pregătiţi de a ne conrunta cu un cutremura ne conrunta cu un cutremurde pămînt trebuie să ţinem minte în primul rîndde pămînt trebuie să ţinem minte în primul rîndcau'ele ce pot duce la apariţia accidentelor:cau'ele ce pot duce la apariţia accidentelor:prăbuşirea blocurilor& căderea cărămi'ilor şi pietrelor&prăbuşirea blocurilor& căderea cărămi'ilor şi pietrelor&

căderea sticlei şi a geamurilor& căderea +relorcăderea sticlei şi a geamurilor& căderea +relorelectrice& căderea mobilei din casă& incendii&electrice& căderea mobilei din casă& incendii&intoxicarea cu substanţe noci%e şi nu în ultimul rîndintoxicarea cu substanţe noci%e şi nu în ultimul rîndpanica maniestată prin acţiuni nechib'uite alepanica maniestată prin acţiuni nechib'uite aleoamenilor.oamenilor.

Pentru a pre%eni urmările gra%e persoanele din timpPentru a pre%eni urmările gra%e persoanele din timptrebuie să-şi calcule'e acţiunile sale& ţin(nd cont detrebuie să-şi calcule'e acţiunile sale& ţin(nd cont delocul unde se poate aa în ca' de un cutremur.locul unde se poate aa în ca' de un cutremur.

2a serviciu2a serviciu66 de cunoscut obligaţiile +ecărui membru alde cunoscut obligaţiile +ecărui membru al

colecti%ului4colecti%ului4 de a nu se crea bloca!e pe coridoare4de a nu se crea bloca!e pe coridoare4 sistemul de e%acuare să +e uncţionabil4sistemul de e%acuare să +e uncţionabil4 mobila grea să +e întărită& etc.mobila grea să +e întărită& etc.

d i ili



2a domiciliu2a domiciliu66 persoanele să posede cunoştinţe generale despre acest enomen4persoanele să posede cunoştinţe generale despre acest enomen4 din timp să se eectue'e pregătirea psihologică a copiilor4din timp să se eectue'e pregătirea psihologică a copiilor4 trecerile să nu +e blocate4trecerile să nu +e blocate4 existenţa unei truse medicale în casă& cunoştinţe generale despreexistenţa unei truse medicale în casă& cunoştinţe generale despre

medicină4medicină4 de a nu păstra în casă substanţe noci%e şi uşor inamabile4de a nu păstra în casă substanţe noci%e şi uşor inamabile4 locurile de dormit să +e amplasate departe de geam4locurile de dormit să +e amplasate departe de geam4 întărirea mobilei grele şi neamplasarea ei deasupra paturilor de întărirea mobilei grele şi neamplasarea ei deasupra paturilor de

dormit4dormit4

documentele& actele să +e păstrate într-un loc anumit de unde potdocumentele& actele să +e păstrate într-un loc anumit de unde pot+ uşor luate4+ uşor luate4 e de dorit de a a%ea o re'er%ă de alimente pentru o perioadă de 8-e de dorit de a a%ea o re'er%ă de alimente pentru o perioadă de 8-

7 'ile.7 'ile.2a 7coală62a 7coală6 inormarea din timp a ele%ilor despre acest enomen şi despreinormarea din timp a ele%ilor despre acest enomen şi despre

măsurile de protecţie4măsurile de protecţie4 primele două eta!e pot + e%acuate rapid în timpul cutremurului4primele două eta!e pot + e%acuate rapid în timpul cutremurului4 să +e ordine pe coridoare şi la ieşirile de re'er%ă4să +e ordine pe coridoare şi la ieşirile de re'er%ă4 în clădirile cu mai mult de două eta!e ele%ii trebuie să răm(nă în în clădirile cu mai mult de două eta!e ele%ii trebuie să răm(nă în

clase şi să ocupe locurile nepericuloase "sub bănci#.clase şi să ocupe locurile nepericuloase "sub bănci#.

;oate acţiunile trebuie îndeplinite 5)& ără a crea panică . ;oate acţiunile trebuie îndeplinite 5)& ără a crea panică .



$n timpul cutremurului:$n timpul cutremurului:1.1. nu intraţi în panică& +ţi calmi& de a nu de'organi'a lumea din !ur4nu intraţi în panică& +ţi calmi& de a nu de'organi'a lumea din !ur42.2. rămîneţi pe loc dacă sunteţi în clădire4rămîneţi pe loc dacă sunteţi în clădire43.3. nu săriţi pe geam4nu săriţi pe geam4

?.?. nu olosiţi ascensorul& scările4nu olosiţi ascensorul& scările48.8. nu staţi în mi!locul camerei& lîngă geamuri& dulapuri& sobe& penu staţi în mi!locul camerei& lîngă geamuri& dulapuri& sobe& pe

balcoane& sub plaoane4balcoane& sub plaoane4.. po'iţionaţi-%ă lîngă pereţii de re'istenţă4po'iţionaţi-%ă lîngă pereţii de re'istenţă4@.@. după 'guduiri părăsiţi clădirea4după 'guduiri părăsiţi clădirea4

7.7. închideţi ga'ul şi lumina4 închideţi ga'ul şi lumina49.9. a!utaţi pe bătr(ni şi copii4a!utaţi pe bătr(ni şi copii416.16. mergeţi la o distanţă de 16-18 metri de clădire4mergeţi la o distanţă de 16-18 metri de clădire411.11. ocoliţi +rele de electricitate rupte.ocoliţi +rele de electricitate rupte.Fupă cutremur:Fupă cutremur:1.1. nu de'inormaţi populaţia& nu încălcaţi ordinea publică4nu de'inormaţi populaţia& nu încălcaţi ordinea publică42.2. acordaţi primul a!utor medical persoanelor traumate4acordaţi primul a!utor medical persoanelor traumate43.3. încercaţi scoaterea de sub ruine a sinistraţilor& anunţaţi ser%iciul încercaţi scoaterea de sub ruine a sinistraţilor& anunţaţi ser%iciul

91149114?.?. eriţi-%ă de casele deteriorate& de +rele electrice rupte.eriţi-%ă de casele deteriorate& de +rele electrice rupte.



A2,1C8$I 9 T$1A2,1C8$I 9 T$1 un enomen natural careun enomen natural carecuprinde în sine mişcarea maselor de sol în !os& pecuprinde în sine mişcarea maselor de sol în !os& pepo%(rniş& sub inuenţa orţei de greutate.po%(rniş& sub inuenţa orţei de greutate.

*le sunt caracteristice sectoarelor*le sunt caracteristice sectoarelor de po%(rniş saude po%(rniş saupante şi au ca cau'ă principală deteriorareapante şi au ca cau'ă principală deteriorareaechilibrului solului în urma următoarelor eecte:echilibrului solului în urma următoarelor eecte:

gradul de înclinare sporit al pantei& cau'at degradul de înclinare sporit al pantei& cau'at despălările de apă4spălările de apă4

slăbirea tăriei solului prin ume'irea excesi%ă a lui deslăbirea tăriei solului prin ume'irea excesi%ă a lui deprecipitaţii "ape subterane#4precipitaţii "ape subterane#4 inuenţa 'guduirilor seismice "cutremure& explo'ii#4inuenţa 'guduirilor seismice "cutremure& explo'ii#4 acti%itatea economică a omului& ără a ţine cont deacti%itatea economică a omului& ără a ţine cont de

condiţiile geologice a teritoriului.condiţiile geologice a teritoriului.

$n ,epublica oldo%a există peste 18 666 de$n ,epublica oldo%a există peste 18 666 deporţiuni de teren supuse alunecărilor& dintre care 6porţiuni de teren supuse alunecărilor& dintre care 6sunt în oraşul 5hişinău. ;oate ele se deosebesc dupăsunt în oraşul 5hişinău. ;oate ele se deosebesc dupăormă& %olum& ad(ncime& mecanismul de deplasareormă& %olum& ad(ncime& mecanismul de deplasareal rocilor.al rocilor.



)lunecările de teren sunt de următoarele tipuri:)lunecările de teren sunt de următoarele tipuri: alunecări de scurgere %(scos-plasticăalunecări de scurgere %(scos-plastică

alunecări complexealunecări complexe cele mai des înt(lnite cele mai des înt(lnite

alunecări de glisarealunecări de glisare

alunecări de reularealunecări de reulare cele mai rar înt(lnite cele mai rar înt(lnite

*ectu(nd o caracteristică generală a acestui*ectu(nd o caracteristică generală a acestui

enomen putem menţiona că pe teritoriulenomen putem menţiona că pe teritoriul,epublicii oldo%a există di%erse şi un număr,epublicii oldo%a există di%erse şi un numărmare de alunecări de teren.mare de alunecări de teren.

5au'ele principale de apariţie a alunecărilor de5au'ele principale de apariţie a alunecărilor de

teren suntteren sunt::

1 P ti l ităţil lit l i i t t l l il1 P ti l ităţil lit l i i t t l l il d tpreponderent pe



1. Particularităţile litologice şi structurale ale rocilor 1. Particularităţile litologice şi structurale ale rocilor preponderent pe preponderent peteritoriul republicii se înt(lnesc roci argilo-nisipoase& care repre'intă oteritoriul republicii se înt(lnesc roci argilo-nisipoase& care repre'intă opremisă esenţială la de'%oltarea alunecărilor de teren4premisă esenţială la de'%oltarea alunecărilor de teren4

2. Condiţiile hidrologice2. Condiţiile hidrologice pe teritoriul republicii oldo%a "mai ales în 'ona pe teritoriul republicii oldo%a "mai ales în 'ona%ăilor& %(lcelelor# sunt oarte răsp(ndite apele subterane& grosimea%ăilor& %(lcelelor# sunt oarte răsp(ndite apele subterane& grosimeaacestor ori'onturi ac%iere %aria'ă de la centimetri p(nă la c(ţi%a metri&acestor ori'onturi ac%iere %aria'ă de la centimetri p(nă la c(ţi%a metri&

ei +ind de obicei alimentaţi de precipitaţiile atmoserice. )cti%itateaei +ind de obicei alimentaţi de precipitaţiile atmoserice. )cti%itateaeconomică a omului îşi aduce aportul la transerarea unei părţi de apăeconomică a omului îşi aduce aportul la transerarea unei părţi de apăsuper+ciale în cele subterane. Printre aceste acti%ităţi& cu i' dăunătorsuper+ciale în cele subterane. Printre aceste acti%ităţi& cu i' dăunătorpot + menţionate terasarea %ersanţilor& desundarea solului& irigaţia&pot + menţionate terasarea %ersanţilor& desundarea solului& irigaţia&chiar şi aratul de toamnă. Felu%iile de alunecare la el +indchiar şi aratul de toamnă. Felu%iile de alunecare la el +indsuprasaturate cu ume'eală contribuie la reacti%area alunecărilor desuprasaturate cu ume'eală contribuie la reacti%area alunecărilor deteren& iar în aria teritoriului cu delu%ii sunt concentrate 76-96L dinteren& iar în aria teritoriului cu delu%ii sunt concentrate 76-96L din

alunecări. )stel& apelor subterane şi structurii geologice a rocilor lealunecări. )stel& apelor subterane şi structurii geologice a rocilor lere%ine rolul primordial în declanşarea alunecărilor de teren de curgerere%ine rolul primordial în declanşarea alunecărilor de teren de curgereplastică.plastică.

3. Relieful fragmentat 3. Relieful fragmentat teritoriul ,epublicii oldo%a este destul de teritoriul ,epublicii oldo%a este destul deneuniorm după ormele de relie& +ind intens ragmentat de %ăi şineuniorm după ormele de relie& +ind intens ragmentat de %ăi şi%(lcele& areale ce au %alori de ragmentare de:%(lcele& areale ce au %alori de ragmentare de:

2-3 Hm2 Podişul oldo%ei 5entrale& Podişul Aistrean42-3 Hm2 Podişul oldo%ei 5entrale& Podişul Aistrean4

sub 2 Hm2 Platoul oldo%ei de Aord4sub 2 Hm2 Platoul oldo%ei de Aord4 deşi sunt şi areale ce ating %alorile de 8 Hm2. )ceastă ragmentaredeşi sunt şi areale ce ating %alorile de 8 Hm2. )ceastă ragmentare

intensă şi contribuie mult la alcătuirea supraeţelor de %ersant& iarintensă şi contribuie mult la alcătuirea supraeţelor de %ersant& iarpre'enţa %ersanţilor este una din premisele necesare ce duce lapre'enţa %ersanţilor este una din premisele necesare ce duce ladeclanşarea alunecărilor. ;otodată alunecările depind şi de ad(ncimeadeclanşarea alunecărilor. ;otodată alunecările depind şi de ad(ncimearagmentărilor& care contribuie prin mărimea lor la ni%elul înclinăriiragmentărilor& care contribuie prin mărimea lor la ni%elul înclinării%ersanţilor. Periculoase sunt ad(ncimile de 266-286-366 metri. Printre%ersanţilor. Periculoase sunt ad(ncimile de 266-286-366 metri. Printre

altele ad(ncimea este probabil şi unul din principalii indici pentrualtele ad(ncimea este probabil şi unul din principalii indici pentrue%aluarea predispo'iţiei unui teritoriu spre alunecări.e%aluarea predispo'iţiei unui teritoriu spre alunecări.



4. Activitatea seismică a regiunii 4. Activitatea seismică a regiunii are şi ea un anumit rol "cei drept mai are şi ea un anumit rol "cei drept maineînsemnat# la acti%i'area procesului de alunecări. Feşi între aceste 2neînsemnat# la acti%i'area procesului de alunecări. Feşi între aceste 2enomene nu există o legătură directă& seismele "dese mai ales sau puternice#enomene nu există o legătură directă& seismele "dese mai ales sau puternice#pot crea condiţii pentru alunecări prin crearea de +suri ale solului şi prinpot crea condiţii pentru alunecări prin crearea de +suri ale solului şi prinmicşorarea capacităţii +'ico-mecanice a rocilor.micşorarea capacităţii +'ico-mecanice a rocilor.

5. Preciitaţiile atmosferice5. Preciitaţiile atmosferice au probabil cea mai neastă şi importantă acţiune au probabil cea mai neastă şi importantă acţiune

asupra declanşării alunecărilor& atît în mod indirect cît şi direct.asupra declanşării alunecărilor& atît în mod indirect cît şi direct. 9irect -9irect - precipitaţiile atmoserice sporesc presiunea hidrostatică şi hidrodinamică aprecipitaţiile atmoserice sporesc presiunea hidrostatică şi hidrodinamică aapelor reatice "mai ales toamna-primă%ara# prin caracterul lent şi lung alapelor reatice "mai ales toamna-primă%ara# prin caracterul lent şi lung alploilor& e%aporare redusă& etc.& astel înc(t pericolul de alunecări apare dacăploilor& e%aporare redusă& etc.& astel înc(t pericolul de alunecări apare dacăcantitatea de precipitaţii depăşeşte 26-86L media lunară.cantitatea de precipitaţii depăşeşte 26-86L media lunară. Indirect Indirect in+ltraţiain+ltraţiaapei slăbeşte legăturile dintre parcelele rocilor argiloase ale %ersanţilor& ploileapei slăbeşte legăturile dintre parcelele rocilor argiloase ale %ersanţilor& ploiletorenţiale acti%ea'ă ero'iunea rocilor şi duce la un ni%el sporit de ragmentare atorenţiale acti%ea'ă ero'iunea rocilor şi duce la un ni%el sporit de ragmentare arelieului.relieului.

!" Activităţile umane!" Activităţile umane includ şi ele un şir de apte necugetate sau nerespectarea includ şi ele un şir de apte necugetate sau nerespectareanormelor impuse& care în consecinţă sporesc %erosimilitatea alunecărilor. Printrenormelor impuse& care în consecinţă sporesc %erosimilitatea alunecărilor. Printreacestea putem menţiona următoarele:acestea putem menţiona următoarele:

%alori+carea greşită a terenurilor în alunecare4%alori+carea greşită a terenurilor în alunecare4 extragerea argilei& nisipului& pietrişului din partea inerioară a %ersanţilor4extragerea argilei& nisipului& pietrişului din partea inerioară a %ersanţilor4 amena!area terenurilor de construcţie pe partea superioară a %ersantului& careamena!area terenurilor de construcţie pe partea superioară a %ersantului& care

scad din stabilitatea lui4scad din stabilitatea lui4

tăierea "de multe ori ne!usti+cată# a arborilor& arbuştilor de pe %ersanţi& lucru cetăierea "de multe ori ne!usti+cată# a arborilor& arbuştilor de pe %ersanţi& lucru cemodi+că regimul hidrogeologic& înlătură acea acţiune cu caracter de armătură amodi+că regimul hidrogeologic& înlătură acea acţiune cu caracter de armătură asistemului de rădăcini a plantelor& etc.sistemului de rădăcini a plantelor& etc.

terasarea& desundarea& ni%elarea %ersanţilor sporeşte ni%elul umedităţiiterasarea& desundarea& ni%elarea %ersanţilor sporeşte ni%elul umedităţii%ersantului.%ersantului.

)ctualmente în ,epublica oldo%a supraeţele ce pot + aectate de alunecările de)ctualmente în ,epublica oldo%a supraeţele ce pot + aectate de alunecările deteren constituie aproximati%teren constituie aproximati% :* *** 3a:* *** 3a& +ind aectate astel ? L "& +ind aectate astel ? L "*'**'*##localităţi. Plus la aceasta se mai adaugă teritorii importante "localităţi. Plus la aceasta se mai adaugă teritorii importante ";* *** 3a;* *** 3a# ce# ce

au un pericol sporit de alunecări& pe care omul din de+citul de resurse unciareau un pericol sporit de alunecări& pe care omul din de+citul de resurse unciaredin republică& le oloseşte acti% în domeniul economic al statului.din republică& le oloseşte acti% în domeniul economic al statului.



ucrările pentru pre%enirea alunecărilor de teren:ucrările pentru pre%enirea alunecărilor de teren: a# selectarea atentă şi întemeiată a terenurilor cu %ersanţi pentrua# selectarea atentă şi întemeiată a terenurilor cu %ersanţi pentru

%alori+care& orientîndu-se cu preponderenţă spre %ersanţii%alori+care& orientîndu-se cu preponderenţă spre %ersanţiicare au o înclinare mai mică de 8-64care au o înclinare mai mică de 8-64

b# %alori+carea acelor terenuri la care combaterea alunecărilor nub# %alori+carea acelor terenuri la care combaterea alunecărilor nu

%or + costisitoare e%acuarea apei& structură simplă d.p.%%or + costisitoare e%acuarea apei& structură simplă d.p.%geologic& etc.geologic& etc.

c# crearea de îşii orestiere cu rădăcini ad(nci& şanţuri întăritec# crearea de îşii orestiere cu rădăcini ad(nci& şanţuri întăritepentru scurgerea apei& împădurirea abruptului depentru scurgerea apei& împădurirea abruptului dedesprindere şi a părţii superioare& ni%elarea şi împădurireadesprindere şi a părţii superioare& ni%elarea şi împădurireaabruptului de desprindere şi a părţii superioare aabruptului de desprindere şi a părţii superioare a

alunecărilor.alunecărilor. ;otodată ar + bine de limitat acti%itatea economică a omului în ;otodată ar + bine de limitat acti%itatea economică a omului în

cadrul teritoriilor cu pericol de alunecare: e%itarea tăieriicadrul teritoriilor cu pericol de alunecare: e%itarea tăieriiarborilor şi arbuştilor& inter'icerea de construcţii economicearborilor şi arbuştilor& inter'icerea de construcţii economiceşi ci%ile& hidrotehnice& ramblee de drumuri.şi ci%ile& hidrotehnice& ramblee de drumuri.

Jegetaţia orestiere are un rol important în combatereaJegetaţia orestiere are un rol important în combaterea

alunecărilor de teren& contribuind în primul rînd la cobor(reaalunecărilor de teren& contribuind în primul rînd la cobor(reani%elului apei reatice p(nă la 16 m ad(ncime. Fe aceeani%elului apei reatice p(nă la 16 m ad(ncime. Fe aceea împădurirea se pre'intă ca una din cele mai e+ciente împădurirea se pre'intă ca una din cele mai e+cientemetode de combatere a alunecărilor de teren şi demetode de combatere a alunecărilor de teren şi de%alori+care a acestor terenuri puţin producti%e. $n primul%alori+care a acestor terenuri puţin producti%e. $n primulr(nd această metodă trebuie extinsă asupra terenurilor cer(nd această metodă trebuie extinsă asupra terenurilor cesunt extrem de acti%e d.p.%. al alunecărilor de teren.sunt extrem de acti%e d.p.%. al alunecărilor de teren.

* t( d t l ă i t b i d ţi t t d l t* t( d t l ă i t b i d ţi t t d l t



*xecut(nd aceste lucrări trebuie de ţinut cont de selectarea*xecut(nd aceste lucrări trebuie de ţinut cont de selectareacorectă a speciilor de plantecorectă a speciilor de plante::

pentru <onele de versant pentru <onele de versant ste!arul şi însoţitorii lui4ste!arul şi însoţitorii lui4 pentru <onele cu umiditatea mărită pentru <onele cu umiditatea mărită salcia& plopul&salcia& plopul&

arinularinul pentru <onele cu umiditate redusă -pentru <onele cu umiditate redusă - salc(mul alb&salc(mul alb&măslinul sălbatic4măslinul sălbatic4

pentru <onele prevă<ute ca pă7une pentru <onele prevă<ute ca pă7une este necesareste necesarde a plasa (şii orestiere de protecţie& amplasate maide a plasa (şii orestiere de protecţie& amplasate mai

sus de abruptul de rupere şi în partea superioară şi pesus de abruptul de rupere şi în partea superioară şi pemarginea porţiunilor de teren supuse alunecărilor.marginea porţiunilor de teren supuse alunecărilor.ăţimea acestor îşii depinde de înălţimea şi po'iţiaăţimea acestor îşii depinde de înălţimea şi po'iţiaabruptului de alunecare.abruptului de alunecare.

Specialiştii din domeniu au prognosticat posibile alunecăriSpecialiştii din domeniu au prognosticat posibile alunecăride teren în anii 2616-2611& iar intensitatea lor %ade teren în anii 2616-2611& iar intensitatea lor %a

depinde în mare măsură de cantitatea de precipitaţii caredepinde în mare măsură de cantitatea de precipitaţii care%or cădea toamna-iarna-primă%ara acestor ani.%or cădea toamna-iarna-primă%ara acestor ani.)lunecările de teren au do%edit de mai multe ori că pot)lunecările de teren au do%edit de mai multe ori că pot

aduce pagube mari economice şi umane& prin crearea înaduce pagube mari economice şi umane& prin crearea înre'ultatul lor a situaţiilor de a%arie& distrugerea de edi+ciire'ultatul lor a situaţiilor de a%arie& distrugerea de edi+cii

de tot elul& scoaterea din u' a reţelelor comunale şide tot elul& scoaterea din u' a reţelelor comunale şienergetice& distrugerea terenurilor agricole. Feşi mai rarenergetice& distrugerea terenurilor agricole. Feşi mai rar



Alunecările de teren 7i pa4u+ele aduse de ele6Alunecările de teren 7i pa4u+ele aduse de ele6 199 1@ alunecări -@8 666 lei199 1@ alunecări -@8 666 lei 199@ - ? - 9? 666 lei199@ - ? - 9? 666 lei 1997 - 96 - ?? 326 666 lei1997 - 96 - ?? 326 666 lei 1999 19@ - ?? 68 666 lei1999 19@ - ?? 68 666 lei 2666 2 - 186 666 lei2666 2 - 186 666 lei 2661 - 1- 3 2?@ 266 lei2661 - 1- 3 2?@ 266 lei 2662 22662 2

2663 ? -2@6 666 lei2663 ? -2@6 666 lei 266? - 2 722&1 666 lei266? - 2 722&1 666 lei 2668 - 16 luni - 2-399 666 lei2668 - 16 luni - 2-399 666 lei$n pre'ent practic s-a constat că ma!oritatea alunecărilor pot +$n pre'ent practic s-a constat că ma!oritatea alunecărilor pot +

stabili'ate. *xistenţa acestui enomen este o realitate obiecti%ă&stabili'ate. *xistenţa acestui enomen este o realitate obiecti%ă&

creată pe parcursul a mai multor ani de actori naturali& iar încreată pe parcursul a mai multor ani de actori naturali& iar înpre'ent mai este şi impulsionat de acti%itatea omului. Stoparea lorpre'ent mai este şi impulsionat de acti%itatea omului. Stoparea lorde+niti%ă practic nu poate + reali'ată& dar prin respectareade+niti%ă practic nu poate + reali'ată& dar prin respectareamăsurilor de pro+laxie şi de protecţie daunele cau'ate de le pot +măsurilor de pro+laxie şi de protecţie daunele cau'ate de le pot +substanţial reduse. Sarcina principală este de a depista la timpsubstanţial reduse. Sarcina principală este de a depista la timpenomenul de alunecări crăpături în păm(nt asalt& pereţii caselor&enomenul de alunecări crăpături în păm(nt asalt& pereţii caselor&

înclinarea copacilor& gardurilor& ruperea cablurilor subterane& etc. înclinarea copacilor& gardurilor& ruperea cablurilor subterane& etc.

Prin I1,19AIIPrin I1,19A

II înţelegem enomenele de creştere rapidăînţelegem enomenele de creştere rapidă



Prin I1,19AIIPrin I1,19AII înţelegem enomenele de creştere rapidă înţelegem enomenele de creştere rapidăa ni%elului apei în r(uri şi ba'ine ac%atice din cau'a ploilora ni%elului apei în r(uri şi ba'ine ac%atice din cau'a ploilortorenţiale& topirea rapidă a 'ăpe'ii şi a gheţiitorenţiale& topirea rapidă a 'ăpe'ii şi a gheţii ..

Principalul enomen natural care poate duce la inundaţii înPrincipalul enomen natural care poate duce la inundaţii în,epublica oldo%a îl constituie ploile torenţiale& care se,epublica oldo%a îl constituie ploile torenţiale& care se

produc cu preponderenţă în perioada lunilor mai-august produc cu preponderenţă în perioada lunilor mai-august iunie iunie 3 L&3 L& iulie iulie ?6 L&?6 L& au4ust au4ust 18 L .18 L . Fin toate precipitaţiile doar 8L au un %olum de 86 mm înFin toate precipitaţiile doar 8L au un %olum de 86 mm în

ocarul lor& care pot aduce unele dauneocarul lor& care pot aduce unele daune ((spălarea solului&spălarea solului&inundarea %ăilorinundarea %ăilor=.=. 5ele mai mari pre!udicii le aduc ploile5ele mai mari pre!udicii le aduc ploile

care depăşesccare depăşesc @6 mm@6 mm sau cele ce trec desau cele ce trec de 166 mm166 mm în 2? de în 2? deore. Far putem constata că în perioada anilor 19?-199@ore. Far putem constata că în perioada anilor 19?-199@s-au înregistrat şi precipitaţii care au depăşit ni%elul des-au înregistrat şi precipitaţii care au depăşit ni%elul de186-266 mm186-266 mm..

$n ultimii ani cele mai mari precipitaţii au a%ut loc la:$n ultimii ani cele mai mari precipitaţii au a%ut loc la: );-).*:.>>' );-).*:.>>' ploi cu intensitatea deploi cu intensitatea de ?6 mmGh?6 mmGh şi %(ntşi %(nt

puternic au pro%ocat inundarea la o serie de localităţi dinputernic au pro%ocat inundarea la o serie de localităţi dinraioanele =înceşti& Străşeni& Brhei& ;eleneşti& 5imişlia. 5elraioanele =înceşti& Străşeni& Brhei& ;eleneşti& 5imişlia. 5elmai mult a a%ut de suerit s. 5ălmăţui de pe urma uneimai mult a a%ut de suerit s. 5ălmăţui de pe urma unei%iituri cu o înălţime de 3&8-? m. Fatele au arătat că în%iituri cu o înălţime de 3&8-? m. Fatele au arătat că înaceastă regiune în decurs de 16 ore au că'ut precipitaţiiaceastă regiune în decurs de 16 ore au că'ut precipitaţiicu un %olum decu un %olum de 2@6 mm2@6 mm "2@ mmGh#& debitul rîuleţului"2@ mmGh#& debitul rîuleţului5ălmăţui atingînd ?86 m3Gsec.5ălmăţui atingînd ?86 m3Gsec.



Enundaţiile au ost accentuate şi de re'istenţa slabă a bara!elor.Enundaţiile au ost accentuate şi de re'istenţa slabă a bara!elor.Supraaţa pe care o poate aecta asemenea ploi puternice "maiSupraaţa pe care o poate aecta asemenea ploi puternice "maimult de 166 mm# %aria'ă între 16-1666 Hm2.mult de 166 mm# %aria'ă între 16-1666 Hm2.

Supraaţa totală a ,epublicii oldo%a care este supusă periodicSupraaţa totală a ,epublicii oldo%a care este supusă periodic

inundaţiilor este de pesteinundaţiilor este de peste ;** *** 3a;** *** 3a "26 L#& terenuri care au"26 L#& terenuri care auost predestinate at(t culturilor agricole cît şi construcţiilor deost predestinate at(t culturilor agricole cît şi construcţiilor decase& care se aă într-o 'onă de risc.case& care se aă într-o 'onă de risc.

Pentru diminuarea pagubelor care pot + pro%ocate de inundaţiiPentru diminuarea pagubelor care pot + pro%ocate de inundaţii arartrebui întreprinse mai multe măsuri organi'atorice:trebui întreprinse mai multe măsuri organi'atorice:

construirea 'ăpla'urilor& canalelor de scurgere& diguri&construirea 'ăpla'urilor& canalelor de scurgere& diguri&

păstrarea lor în condiţii optime de uncţionare& cu scopulpăstrarea lor în condiţii optime de uncţionare& cu scopuldiminuării puterii undei de %iitură4diminuării puterii undei de %iitură4 întărirea drumurilor şi podurilor& pomparea apelor din întărirea drumurilor şi podurilor& pomparea apelor din

sectoarele inundate4sectoarele inundate4 crearea re'er%elor materialelor de construcţie în ca' de situaţiecrearea re'er%elor materialelor de construcţie în ca' de situaţie

excepţională4excepţională4 crearea şi uncţionarea sistemului de înştiinţare a populaţiei4crearea şi uncţionarea sistemului de înştiinţare a populaţiei4 asigurarea cu tehnică specială4asigurarea cu tehnică specială4 plani+carea strămutării şi e%acuării populaţiei& animalelor&plani+carea strămutării şi e%acuării populaţiei& animalelor&

mi!loacelor materiale din 'onele periculoase.mi!loacelor materiale din 'onele periculoase.



;otodată enomenul de inundaţii poate + pro%ocat prin ;otodată enomenul de inundaţii poate + pro%ocat prinridicarea ni%elului apei din rîuri în urma topirii 'ăpe'ilor şiridicarea ni%elului apei din rîuri în urma topirii 'ăpe'ilor şia gheţarilor& care practic& pe parcursul istoriei& odată laa gheţarilor& care practic& pe parcursul istoriei& odată la16 ani aectau teritoriul dintre Prut şi Aistru. )cest16 ani aectau teritoriul dintre Prut şi Aistru. )cest

enomen oamenii se străduie să-l stope'e prinenomen oamenii se străduie să-l stope'e princonstrucţia de mari re'er%oare de apă.construcţia de mari re'er%oare de apă. 198? bara!ul de la Fubăsari "pe Aistru# de ?78 mln198? bara!ul de la Fubăsari "pe Aistru# de ?78 mln

m3 apă4m3 apă4 19@3 bara!ul Ao%o-Fnestro%sH "pe Aistru# de 3 Hm319@3 bara!ul Ao%o-Fnestro%sH "pe Aistru# de 3 Hm3

apă4apă4

19@ bara!ul re'er%or 5osteşti-Stînca "pe Prut# de19@ bara!ul re'er%or 5osteşti-Stînca "pe Prut# de1678 mln m3 apă& lucru ce permite scurgerea prin ele a1678 mln m3 apă& lucru ce permite scurgerea prin ele aapelor în timpul celor mai mari %iituri.apelor în timpul celor mai mari %iituri.

$n pre'ent pentru diminuarea eectelor neaste ale acestui$n pre'ent pentru diminuarea eectelor neaste ale acestuienomen se aplică unele metode de combatere cum ar +:enomen se aplică unele metode de combatere cum ar +:

diri!area procesului de îmbuteere a gheţarilor şidiri!area procesului de îmbuteere a gheţarilor şi îmbunătăţirea mişcării sloiurilor de gheaţă4 îmbunătăţirea mişcării sloiurilor de gheaţă4

măsuri care ar duce la pierderi minime în urma ormăriimăsuri care ar duce la pierderi minime în urma ormăriiacestor aglomerări de gheţari4acestor aglomerări de gheţari4

controlul asupra procesului de spargere a gheţii.controlul asupra procesului de spargere a gheţii.



Persoanele care locuiesc în 'onePersoanele care locuiesc în 'one cu risc sporit trebuiecu risc sporit trebuiesă ţină cont de unele măsuri ce ar trebuisă ţină cont de unele măsuri ce ar trebui

întreprinse: întreprinse:

să aibă pregătită %ali'a cu cele mai necesaresă aibă pregătită %ali'a cu cele mai necesareobiecte& mi!loace de sal%are& trusă medicală:obiecte& mi!loace de sal%are& trusă medicală: în timpul inundaţiilor este necesar să se în timpul inundaţiilor este necesar să se

deconecte'e ga'ul& apa& curentul electric& să ducădeconecte'e ga'ul& apa& curentul electric& să ducăobiectele de preţ la ni%elurile mai ridicate şiobiectele de preţ la ni%elurile mai ridicate şi

e%acuarea oamenilor din 'ona aectată4e%acuarea oamenilor din 'ona aectată4 în ca' de inundaţie neaşteptată păstraţi calmul& în ca' de inundaţie neaşteptată păstraţi calmul&

a!utaţi sinistraţii& copiii& bătrînii& urcaţi-%ă pe locurilea!utaţi sinistraţii& copiii& bătrînii& urcaţi-%ă pe locurile înalte& deplasaţi-%ă cu luntrea& nu beţi apă din înalte& deplasaţi-%ă cu luntrea& nu beţi apă din

întînile inundate.întînile inundate.Anul Inundaţii 7i pierderile "n lei6Anul Inundaţii 7i pierderile "n lei6199 -@6&2 mln4199@ - 268&13 mln41997 -2&37199 -@6&2 mln4199@ - 268&13 mln41997 -2&37

mln41999 -8&@1@ mln4 2666 - 91 mln4 2661- 7?&919mln41999 -8&@1@ mln4 2666 - 91 mln4 2661- 7?&919mln2662 -@ inundaţii42663 - 26&@ mln4 266?-19&769mln2662 -@ inundaţii42663 - 26&@ mln4 266?-19&769

mln4 2668 - 23& mii lei.mln4 2668 - 23& mii lei.



SCTASCTA este un enomen periculos al naturii care presupuneeste un enomen periculos al naturii care presupunepre%alarea e%aporării apei asupra depunerilor de precipitaţii&pre%alarea e%aporării apei asupra depunerilor de precipitaţii&temperaturi înalte şi uscate.temperaturi înalte şi uscate.

5ea mai neastă inuenţă a secetei este asupra culturilor agricole5ea mai neastă inuenţă a secetei este asupra culturilor agricole

şi chiar asupra unor resurse naturale "ia'uri& sol& păduri#.şi chiar asupra unor resurse naturale "ia'uri& sol& păduri#.5ercetătorii climatologi au deosebit 8 tipuri de secetă5ercetătorii climatologi au deosebit 8 tipuri de secetă:: seceta de primăvară devreme seceta de primăvară devreme durea'ă pînă în iunie şi sedurea'ă pînă în iunie şi se

maniestă prin temperaturi înalte şi %înt uscat. *ste destul demaniestă prin temperaturi înalte şi %înt uscat. *ste destul depericuloasă. Solul de supraaţă se usucă repede& plantele răsarpericuloasă. Solul de supraaţă se usucă repede& plantele răsarneuniorm şi rar& scad culturile de toamnă4neuniorm şi rar& scad culturile de toamnă4

seceta de primăvară-vară seceta de primăvară-vară apare în perioada mai-iunie şiapare în perioada mai-iunie şiduce şi ea la mari pierderi a culturilor agricole& atît a celor deduce şi ea la mari pierderi a culturilor agricole& atît a celor detoamnă cît şi a celor de primă%ară4toamnă cît şi a celor de primă%ară4

seceta de vară toamnăseceta de vară toamnă se maniestă pe perioada iulie-se maniestă pe perioada iulie-septembrie& atacă culturile tîr'ii de primă%ară şi este o piedicăseptembrie& atacă culturile tîr'ii de primă%ară şi este o piedicăpentru însămînţarea culturilor de toamnă4pentru însămînţarea culturilor de toamnă4

seceta multiplă seceta multiplă apare în dierite perioade de %egetaţie şiapare în dierite perioade de %egetaţie şialternea'ă cu perioade umede& ce permit re%enirea plantelor laalternea'ă cu perioade umede& ce permit re%enirea plantelor lanormal4normal4

seceta sta+ilă seceta sta+ilă este de durată îndelungată şi se începeeste de durată îndelungată şi se începeprimă%ara de%reme şi pînă la sîrşitul %erei şi toamnei.primă%ara de%reme şi pînă la sîrşitul %erei şi toamnei.

Pe lîngă aptul că este un enomen naturalPe lîngă aptul că este un enomen natural totuşi eecteletotuşi eectele



Pe lîngă aptul că este un enomen naturalPe lîngă aptul că este un enomen natural totuşi eecteletotuşi eecteleei sunt accentuate de acti%itatea nechib'uită a omului ei sunt accentuate de acti%itatea nechib'uită a omului exploatarea neraţională a resurselor naturale "a solului&exploatarea neraţională a resurselor naturale "a solului&pădurilor& ba'inelor ac%atice#. Specialiştii au calculat căpădurilor& ba'inelor ac%atice#. Specialiştii au calculat cădacă pînă nu de mult seceta aecta o dată la ?-8 ani&dacă pînă nu de mult seceta aecta o dată la ?-8 ani&acum ea aectea'ă o dată la 2 ani. Seceta de r(nd cuacum ea aectea'ă o dată la 2 ani. Seceta de r(nd cucutremurul şi inundaţiile sunt considerate cele maicutremurul şi inundaţiile sunt considerate cele maipericuloase enomene naturale în ,epublica oldo%a.periculoase enomene naturale în ,epublica oldo%a.

Pentru combaterea seceteiPentru combaterea secetei este necesar de aplicat oeste necesar de aplicat o

serie de măsuri. Principala măsură ar + reducereaserie de măsuri. Principala măsură ar + reducereani%elului de'echilibrului ecologic prin împădurireani%elului de'echilibrului ecologic prin împădurireateritoriului& pentru ca %aloarea echilibrului ecologic săteritoriului& pentru ca %aloarea echilibrului ecologic săconstituie minimum 26-36 L de ecosisteme naturale dinconstituie minimum 26-36 L de ecosisteme naturale dinsupraaţa unui regiuni anume. )cest lucru presupunesupraaţa unui regiuni anume. )cest lucru presupunema!orarea supraeţelor împădurite& amena!area de lacuri&ma!orarea supraeţelor împădurite& amena!area de lacuri&ia'uri& înierbarea pantelor& mai ales în regiunile cu celia'uri& înierbarea pantelor& mai ales în regiunile cu celmai mic ni%el de echilibru ecologic mai mic ni%el de echilibru ecologic Edineţ, Dubăsari,Edineţ, Dubăsari,Rîbniţa, Grigoriopol, Căuşeni, Ştefan-odă, !lobo"ia,Rîbniţa, Grigoriopol, Căuşeni, Ştefan-odă, !lobo"ia,regiuni unde supraaţa ecosistemelor naturale est deregiuni unde supraaţa ecosistemelor naturale est dedoar L.doar L.



#$I19I1A#$I19I1A este un enomen natural& o %arietate aeste un enomen natural& o %arietate aprecipitaţiilor atmoserice ce cuprinde particule deprecipitaţiilor atmoserice ce cuprinde particule degheaţă& cu ormă serică sau neregulată& cu o mărime degheaţă& cu ormă serică sau neregulată& cu o mărime dela 6&1 mm 16-12 cm.la 6&1 mm 16-12 cm.

5ercetările meteorologice ăcute atestă pre'enţa grindinii5ercetările meteorologice ăcute atestă pre'enţa grindiniila 6& 'ile pe lună. $n oldo%a se atestă 3-8 ca'uri dela 6& 'ile pe lună. $n oldo%a se atestă 3-8 ca'uri degrindină puternică pe an& ce poate cau'a daunegrindină puternică pe an& ce poate cau'a dauneconsiderabile la mii de hectare agricole.considerabile la mii de hectare agricole.

<ormarea grindinii puternice are loc în urma îngheţării<ormarea grindinii puternice are loc în urma îngheţăriiunui număr mare de picături de apă. etoda principalăunui număr mare de picături de apă. etoda principalăanti-grindină& olosită şi astă'i& este ba'ată pe ormareaanti-grindină& olosită şi astă'i& este ba'ată pe ormareaarti+cială a embrionilor de grindină capabili să concure'earti+cială a embrionilor de grindină capabili să concure'e în procesul creşterii cu embrionii care se ormea'ă în procesul creşterii cu embrionii care se ormea'ănatural& astel încît cei din urmă sunt lipsiţi denatural& astel încît cei din urmă sunt lipsiţi deposibilitatea de a creşte şi la cădere se topesc. Pentruposibilitatea de a creşte şi la cădere se topesc. Pentru

acest lucru se aplică introducerea unui reagent în nori& deacest lucru se aplică introducerea unui reagent în nori& deobicei +ind olosită Eodura de argint de 2 L "obicei +ind olosită Eodura de argint de 2 L ")gE)gE#& care nu#& care nueste dăunătoare mediului încon!urător. ;ransportareaeste dăunătoare mediului încon!urător. ;ransportareaacestui reagent se eectuea'ă cu a!utorul rachetelor anti-acestui reagent se eectuea'ă cu a!utorul rachetelor anti-grindină de tipul 0)la'ani/ şi 05ristal/. ,eagentul poategrindină de tipul 0)la'ani/ şi 05ristal/. ,eagentul poatepro%oca intensi+carea de 2-7 ori a ploii aduse de noripro%oca intensi+carea de 2-7 ori a ploii aduse de nori

purtători de ploaie cu intensitate minimă& iar noriipurtători de ploaie cu intensitate minimă& iar noriiputernici sunt diminuaţi de 1&8 ori.puternici sunt diminuaţi de 1&8 ori.

;otodată această metodă este şi stopată în aplicarea ei de;otodată această metodă este şi stopată în aplicarea ei de



;otodată această metodă este şi stopată în aplicarea ei de;otodată această metodă este şi stopată în aplicarea ei delegislaţia ţării:legislaţia ţării:

inter'isă lansarea rachetelor în direcţia ,om(niei şiinter'isă lansarea rachetelor în direcţia ,om(niei şiCcrainei4Ccrainei4

inter'isă lansarea rachetelor spre localităţile mari& spreinter'isă lansarea rachetelor spre localităţile mari& spredepo'itele cu combustibil& spre obiectele economice cudepo'itele cu combustibil& spre obiectele economice cupericol chimic.pericol chimic.

$n ultimii ani pierderile de pe urma ploilor torenţiale cu$n ultimii ani pierderile de pe urma ploilor torenţiale cugrindină măşcată au ost destul de importante:grindină măşcată au ost destul de importante:

Anul )*** Anul )*** peste 166 mln lei4peste 166 mln lei4 Anul )** Anul )** dauna a ost 3 mln ?96 mii lei.dauna a ost 3 mln ?96 mii lei. Anul )**5 Anul )**5 dauna 17 mln 383& mii lei4dauna 17 mln 383& mii lei4?1@8P@I$A?1@8P@I$A enomen natural& caracteri'at prin căderienomen natural& caracteri'at prin căderi

mari abundente de 'ăpadă& cu durata de cîte%a ore pînămari abundente de 'ăpadă& cu durata de cîte%a ore pînăla c(te%a 'ile. $n'ăpe'irile duc la apariţia situaţiilor dela c(te%a 'ile. $n'ăpe'irile duc la apariţia situaţiilor dea%arie& parali'înd acti%itatea transportului& ser%iciilora%arie& parali'înd acti%itatea transportului& ser%iciilorcomunale& ser%iciilor energetice& telecomunicaţiilor&comunale& ser%iciilor energetice& telecomunicaţiilor&obiectelor agricole. <enomenul dat este însoţit deobiectelor agricole. <enomenul dat este însoţit deormarea gheţuşului& lapo%iţei.ormarea gheţuşului& lapo%iţei.

$n'ăpe'irile de regulă au un caracter aparte pri%ind$n'ăpe'irile de regulă au un caracter aparte pri%ind



$n'ăpe'irile de regulă& au un caracter aparte pri%ind$n'ăpe'irile de regulă& au un caracter aparte pri%indmăsurile de protecţie& în sensul că acest gen demăsurile de protecţie& în sensul că acest gen decalamităţi cu rare excepţii& se ormea'ă într-uncalamităţi cu rare excepţii& se ormea'ă într-untimp mai îndelungat şi există posibilitatea de a luatimp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua

unele măsuri& astel încît o mare parte din eecteleunele măsuri& astel încît o mare parte din eecteleacestora să +e reduse.acestora să +e reduse.$n timpul în'ăpe'irii$n timpul în'ăpe'irii este necesar de a întreprindeeste necesar de a întreprinde

următoarele măsuri:următoarele măsuri: limitarea deplasărilor& crearea de re'er%e delimitarea deplasărilor& crearea de re'er%e de

alimente şi apă4alimente şi apă4 ermeti'area încăperilor de trai& ce permiteermeti'area încăperilor de trai& ce permite

păstrarea căldurii4păstrarea căldurii4 în timpul %iscolelor să nu se permită ieşirea din în timpul %iscolelor să nu se permită ieşirea din

casă4casă4 dacă sunteţi surprinşi în aara locuinţei& în călătorii&dacă sunteţi surprinşi în aara locuinţei& în călătorii& în mi!loace de transport& etc.& trebuie să %ă păstraţi în mi!loace de transport& etc.& trebuie să %ă păstraţicalmul şi să luaţi măsuri contra rigului& cei aaţi încalmul şi să luaţi măsuri contra rigului& cei aaţi înmi!loacele de transport să nu părăsească loculmi!loacele de transport să nu părăsească locul

pentru că este pericol de rătăcire. Faţi alarma cupentru că este pericol de rătăcire. Faţi alarma cu



Pentru diri!area inter%enţieiPentru diri!area inter%enţiei în ca' de în'ăpe'iri se în ca' de în'ăpe'iri sedesăşoară următoarele acţiuni: recunoaştereadesăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterealocului şi estimarea urmărilor& organi'arealocului şi estimarea urmărilor& organi'areadispo'iti%ului de acţiune şi reparti'area orţelor şidispo'iti%ului de acţiune şi reparti'area orţelor şimi!loacelor pe puncte de lucru4 stabilirea căilor demi!loacelor pe puncte de lucru4 stabilirea căilor deacces şi asigurarea legăturilor între dierite orţeacces şi asigurarea legăturilor între dierite orţeşi puncte de lucru4 organi'area concretă aşi puncte de lucru4 organi'area concretă alucrărilor de sal%are şi e%acuarea persoanelor.lucrărilor de sal%are şi e%acuarea persoanelor.

,$A#A1,$A#A1 mişcare intensi%ă a aerului "%(ntului#&mişcare intensi%ă a aerului "%(ntului#&care are o %ite'ă de peste 38 mGsec. "122 HmGh#.care are o %ite'ă de peste 38 mGsec. "122 HmGh#. )semenea enomen poate aecta considerabil)semenea enomen poate aecta considerabil

acoperişurile caselor& copacii& liniile deacoperişurile caselor& copacii& liniile detelecomunicaţii şi energie electrică& pot apăreatelecomunicaţii şi energie electrică& pot apărea

incendii.incendii. $n anul 2663 în re'ultatul urtunilor puternice au$n anul 2663 în re'ultatul urtunilor puternice au

decedat 2 persoane& în anul 266? ? persoanedecedat 2 persoane& în anul 266? ? persoanedecedatedecedate..



P$02%2 C020#ICP$02%2 C020#IC )cest tip de situaţii excepţionale nu este)cest tip de situaţii excepţionale nu este

mai puţin important ca cele enumeratemai puţin important ca cele enumeratemai sus& iar prin maniestarea lor tot maimai sus& iar prin maniestarea lor tot maiaccentuată şi cu urmări neaste merită şiaccentuată şi cu urmări neaste merită şieste necesar de a i se acorda o atenţieeste necesar de a i se acorda o atenţie

prioritară. )semenea situaţii excepţionaleprioritară. )semenea situaţii excepţionalese maniestă de!a şi în ,epublicase maniestă de!a şi în ,epublicaoldo%a& iar nesoluţionarea acestoroldo%a& iar nesoluţionarea acestorprobleme poate duce în +nal la uneleprobleme poate duce în +nal la unele

catastroe ecologice. $n acest context necatastroe ecologice. $n acest context ne%om reeri în continuare la următoarele%om reeri în continuare la următoarelesituaţii ecologice caracteristice teritoriuluisituaţii ecologice caracteristice teritoriuluirepublicii noastre.republicii noastre.



B10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$II P8%?1T,2,IB10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$II P8%?1T,2,I )cti%itatea economică a omului de-a lungul timpului a inuenţat)cti%itatea economică a omului de-a lungul timpului a inuenţat

mult starea solului& care pînă la urmă a dus la o serie de catastroemult starea solului& care pînă la urmă a dus la o serie de catastroe surpări& alunecări& prăbuşiri. surpări& alunecări& prăbuşiri.

B cau'ă principală este contaminarea solului cu metale grele B cau'ă principală este contaminarea solului cu metale grele Minc& mercur& Plumb& etc. care nimerind în sol contribuie laMinc& mercur& Plumb& etc. care nimerind în sol contribuie lanimicirea şi distrugerea organismelor %ii.nimicirea şi distrugerea organismelor %ii.

Ero"ia solului #Ero"ia solului # este pierderea treptată a calităţii solului sub inuenţaeste pierderea treptată a calităţii solului sub inuenţaunor actori natural şi acti%itatea omului. )cest enomen poateunor actori natural şi acti%itatea omului. )cest enomen poateapărea în urma:apărea în urma:

aplicarea incorectă a îngrăşămintelor chimice4aplicarea incorectă a îngrăşămintelor chimice4 ero'ia în urma tăierii pădurilor4ero'ia în urma tăierii pădurilor4 incendiile din pădure.incendiile din pădure.$n +nal acest enomen duce la$n +nal acest enomen duce la pustiirea terenuluipustiirea terenului enomen care se enomen care se

caracteri'ea'ă prin micşorarea sau dispariţia potenţialului biologiccaracteri'ea'ă prin micşorarea sau dispariţia potenţialului biologic

de pe o anumită supraaţă& legat în principal de dispariţiade pe o anumită supraaţă& legat în principal de dispariţiaresurselor de apă. 5a actori ai pustiirii menţionăm:resurselor de apă. 5a actori ai pustiirii menţionăm: degradarea acoperirii ierboase a teritoriului4degradarea acoperirii ierboase a teritoriului4 olosirea neraţională a teritoriului4olosirea neraţională a teritoriului4 de'echilibrul între agricultură şi păstorit4de'echilibrul între agricultură şi păstorit4 distrugeri în urma construcţiilor industriale.distrugeri în urma construcţiilor industriale.

B latură aparte a acestei probleme o constituieB latură aparte a acestei probleme o constituie epui'areaepui'area



B latură aparte a acestei probleme o constituieB latură aparte a acestei probleme o constituie epui'areaepui'arearesurselor mineraleresurselor minerale. Se cunoaşte că resursele minerale. Se cunoaşte că resursele mineralese împart în re%ersibile şi ire%ersibile. ,esurselese împart în re%ersibile şi ire%ersibile. ,esurselere%ersibile re%ersibile pădurile ve4etaţia fauna etc. pădurile ve4etaţia fauna etc. se potse potrestabili chiar şi ără inter%enţia omului. ,esurselerestabili chiar şi ără inter%enţia omului. ,esursele

ire%ersibile& -ire%ersibile& - petrolul căr+unele 4a<ul natural etc.petrolul căr+unele 4a<ul natural etc.-- nu au proprietateanu au proprietatea de a se restabili în tempourile dede a se restabili în tempourile dede'%oltare a Bmenirii. *pui'area totală a lor poatede'%oltare a Bmenirii. *pui'area totală a lor poatepro%oca o cri'ă economică mondială& de aceea elepro%oca o cri'ă economică mondială& de aceea eletrebuie olosite raţional.trebuie olosite raţional.

B10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$IIB10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$IIAT%0SB$IAT%0SB$IPrin acti%itatea sa economică colecti%itatea umanăPrin acti%itatea sa economică colecti%itatea umană

inuenţea'ă permanent asupra naturii încon!urătoare şiinuenţea'ă permanent asupra naturii încon!urătoare şide cele mai multe ori inconştient contribuie lade cele mai multe ori inconştient contribuie laschimbarea caracterului ei. Fe rînd cu litosera omulschimbarea caracterului ei. Fe rînd cu litosera omulcontribuie la deteriorarea calităţilor atmoserei şi în E r(ndcontribuie la deteriorarea calităţilor atmoserei şi în E r(ndla schimbarea balansului termic.la schimbarea balansului termic.

)stel& ma!oritatea acti%ităţilor agraro-industriale ale)stel& ma!oritatea acti%ităţilor agraro-industriale aleoamenilor inuenţea'ă direct sau indirect la schimbul deoamenilor inuenţea'ă direct sau indirect la schimbul dega'e& de umiditate şi căldură dintre atmoseră şiga'e& de umiditate şi căldură dintre atmoseră şi

litoseră& contribuind astel la modi+carea climei pe ;erra.litoseră& contribuind astel la modi+carea climei pe ;erra.



Contaminarea atmosfereiContaminarea atmosferei constă în aruncarea în aer a di%erselorconstă în aruncarea în aer a di%erselorsubstanţe "substanţe "aero"oli, ga"e, particule ale metalelor greleaero"oli, ga"e, particule ale metalelor grele # în cantităţi şi# în cantităţi şiconcentraţii ce pot modi+ca componenţa şi calitatea maselor de aer şiconcentraţii ce pot modi+ca componenţa şi calitatea maselor de aer şicare au o inuenţă negati%ă asupra organismelor %ii. )cest proces arecare au o inuenţă negati%ă asupra organismelor %ii. )cest proces areca cau'e: - praul cosmic4ca cau'e: - praul cosmic4

- acti%itatea %ulcanilor4- acti%itatea %ulcanilor4 - ero'ia solului4- ero'ia solului4 - acti%itatea umană "oxi'i ai A& 5& etc.# care se atestă în 'onele puternic- acti%itatea umană "oxi'i ai A& 5& etc.# care se atestă în 'onele puternic

industriali'ate& de obicei în marele metropole ale lumii. )supra acestorindustriali'ate& de obicei în marele metropole ale lumii. )supra acestor'one de obicei se ormea'ă un nor de aer impuri+cat compus din 3'one de obicei se ormea'ă un nor de aer impuri+cat compus din 3straturi:straturi:

stratul de !osstratul de !os situat printre case ormat din ga'ele automobilelor şi situat printre case ormat din ga'ele automobilelor şipra4pra4

stratul de mi!locstratul de mi !loc umul de la sistemele de încăl'ire& 26-36 m. de la umul de la sistemele de încăl'ire& 26-36 m. de lasupraaţa solului4supraaţa solului4

stratul de susstratul de sus 86-166 m. aruncări ale întreprinderilor industriale. 86-166 m. aruncări ale întreprinderilor industriale.)cumularea ga'elor şi ormarea unui stra din ele)cumularea ga'elor şi ormarea unui stra din ele ""în special a o$i"ilor deîn special a o$i"ilor de

carboncarbon# pro%oacă încăl'irea planetei. Stratul de ga'e permite trecerea# pro%oacă încăl'irea planetei. Stratul de ga'e permite trecereacăldurii solare& dar nu permite 0e%acuarea/ căldurii pămîntului încăldurii solare& dar nu permite 0e%acuarea/ căldurii pămîntului încosmos.cosmos.

)ceastă problemă mai este însoţită şi de emanarea tot mai puţină a B2)ceastă problemă mai este însoţită şi de emanarea tot mai puţină a B2de către plante& mai ales în 'onele puternic industriali'ate. Procesul datde către plante& mai ales în 'onele puternic industriali'ate. Procesul datmai are şi ca cau'ă insu+cienţa 'onelor %er'i în aceste regiuni. ;oatemai are şi ca cau'ă insu+cienţa 'onelor %er'i în aceste regiuni. ;oate

acestea pro%oacă oamenilor boli& legate în primul rînd de sistemulacestea pro%oacă oamenilor boli& legate în primul rînd de sistemulcardio%ascular.cardio%ascular.

TransparenţaTransparenţa atmoserei într-o anumită măsură depindeatmoserei într-o anumită măsură depinde



TransparenţaTransparenţa atmoserei într o anumită măsură depindeatmoserei într o anumită măsură depindede L de aero'oli ce-l conţine "pra& um& ceaţă#.de L de aero'oli ce-l conţine "pra& um& ceaţă#.

ărirea conţinutului de aero'oli în atmoseră micşorea'ăărirea conţinutului de aero'oli în atmoseră micşorea'ăcantitatea energiei solare ce %ine spre păm(nt lucru cecantitatea energiei solare ce %ine spre păm(nt lucru cepoate pro%oca răcirea ;errei& adică o nouă perioadăpoate pro%oca răcirea ;errei& adică o nouă perioadă

glaciară. ;otodată înrăutăţirea transparenţei atmosereiglaciară. ;otodată înrăutăţirea transparenţei atmosereipoate cau'a gra%e accidente de transport& mai alespoate cau'a gra%e accidente de transport& mai alesaeriene.aeriene.

@4omotul@4omotul pare a + o problemă ce se accentuea'ă tot maipare a + o problemă ce se accentuea'ă tot maimult şi pro%oacă de'echilibrări a organismelor %ii. *l estemult şi pro%oacă de'echilibrări a organismelor %ii. *l este

mai accentuat în 'onele puternic industriali'ate& marilemai accentuat în 'onele puternic industriali'ate& marileurbe şi tot aici sunt aectaţi şi cea mai mare parte aurbe şi tot aici sunt aectaţi şi cea mai mare parte aoamenilor. Probabil că în %iitorul apropiat problemeleoamenilor. Probabil că în %iitorul apropiat problemelecau'ate de 'gomot la oameni %or necesita o tratare tot atîtcau'ate de 'gomot la oameni %or necesita o tratare tot atîtde importantă ca şi alte boli sau ca stresul. 5el mai înaltde importantă ca şi alte boli sau ca stresul. 5el mai înaltni%el de producere a 'gomotului îi re%ine transportului ni%el de producere a 'gomotului îi re%ine transportului ;*;*

:* D :* D& iar restul 'gomotului de cartier& blocuri& case& etc.& iar restul 'gomotului de cartier& blocuri& case& etc.Ploile toxicePloile toxice sunt re'ultatul contaminării aerului cusunt re'ultatul contaminării aerului cure'iduri industriale. 5ea mai mare parte a acesteire'iduri industriale. 5ea mai mare parte a acesteicontaminări îi re%ine oxi'ilor de 5arbon şi )'ot re'ultaţi încontaminări îi re%ine oxi'ilor de 5arbon şi )'ot re'ultaţi înurma arderii di%erselor tipuri de combustibil. )semeneaurma arderii di%erselor tipuri de combustibil. )semeneaploi toxice sunt neaste pentru oră şi pentru sănătateaploi toxice sunt neaste pentru oră şi pentru sănătatea

omului.omului.

i l i d l



9istru4erea stratului de 0<on9istru4erea stratului de 0<on unun strat alstrat alatmoserei care este şi în%elişul de protecţie alatmoserei care este şi în%elişul de protecţie alplanetei. Principala lui uncţie este de a micşoraplanetei. Principala lui uncţie este de a micşoraputerea ra'elor ultra%iolete care %in spre pămînt&puterea ra'elor ultra%iolete care %in spre pămînt&asigur(nd astel protecţia organismelor %ii deasigur(nd astel protecţia organismelor %ii deputerea distrugătoare a acestor ra'e.puterea distrugătoare a acestor ra'e.

Fistrugerea acestui strat este pro%ocată deFistrugerea acestui strat este pro%ocată dearuncarea în atmoseră a substanţelor ce conţinaruncarea în atmoseră a substanţelor ce conţin

=idrogen& )'ot& 5arbon& 5lor& etc.=idrogen& )'ot& 5arbon& 5lor& etc.PrafulPraful este unul din cei mai răspîndiţi poluanţi aieste unul din cei mai răspîndiţi poluanţi aiatmoserei şi cuprinde:atmoserei şi cuprinde:

praful cosmic # praful cosmic # 1 L din totalul ce este în1 L din totalul ce este înatmoseră4atmoseră4

praful maritim # praful maritim # pro%ocat din separarea sării dinpro%ocat din separarea sării dinapă4apă4

praful %ulcanic # praful %ulcanic # principalul poluant al atmoserei4principalul poluant al atmoserei4 praful industrial # praful industrial # pro%ocat de acti%itateapro%ocat de acti%itatea

industrială& transport.industrială& transport.



B10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$II !I9$0SB$IB10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$II !I9$0SB$I)ceste situaţii sunt cau'ate cel mai mult de acti%itatea omului& care a)ceste situaţii sunt cau'ate cel mai mult de acti%itatea omului& care a

dus la apariţia şi conturarea c(tor%a probleme ce ţin de acestdus la apariţia şi conturarea c(tor%a probleme ce ţin de acestaspect:aspect:

micşorarea resurselor de apă potabilămicşorarea resurselor de apă potabilă desecarea mlaştinilor& desecarea mlaştinilor&tăierea pădurilor& prelucrarea masi%ă a pămîntului& secareatăierea pădurilor& prelucrarea masi%ă a pămîntului& secarear(uleţelor& mlaştinilor& etc.r(uleţelor& mlaştinilor& etc.

creşterea necesităţilor de apăcreşterea necesităţilor de apă care sporesc tot mai mult. care sporesc tot mai mult.5ercetările ăcute au demonstrat că industriei îi re%in5ercetările ăcute au demonstrat că industriei îi re%in ;-: D;-: D dindintotalul apei olosite& iar pentru necesităţile cotidiene a omului sunttotalul apei olosite& iar pentru necesităţile cotidiene a omului suntnecesarenecesare )** l E <i)** l E <i de apă potabilă. a acestea se mai adaugă şide apă potabilă. a acestea se mai adaugă şi

apă olosită în domeniul )griculturii.apă olosită în domeniul )griculturii.5ontaminarea apelor5ontaminarea apelor aruncarea în apă a di%erselor substanţe ce aruncarea în apă a di%erselor substanţe ce

distrug calităţile apei şi o ac neolosibilă. )cest proces poate + atîtdistrug calităţile apei şi o ac neolosibilă. )cest proces poate + atîtpe cale 0naturală/ "ploi toxice& substanţe spălate din sol de ploi#&pe cale 0naturală/ "ploi toxice& substanţe spălate din sol de ploi#&dar şi pro%ocate nemi!locit sau direct de acti%itatea omuluidar şi pro%ocate nemi!locit sau direct de acti%itatea omului"aruncarea re'idurilor din domeniul industriei& agriculturii şi alte"aruncarea re'idurilor din domeniul industriei& agriculturii şi alteacti%ităţi umane#.acti%ităţi umane#.

5ontaminarea apelor5ontaminarea apelor de pe continent nemi!locit pro%oacă şide pe continent nemi!locit pro%oacă şiimpuri+carea Bceanului planetar. B cau'ă ma!oră a contaminăriiimpuri+carea Bceanului planetar. B cau'ă ma!oră a contaminăriiBceanului o are acti%itatea umană la undul lui în specialBceanului o are acti%itatea umană la undul lui în specialcercetările şi extragerea petrolului& metanului& cît şi transportulcercetările şi extragerea petrolului& metanului& cît şi transportulna%al& experimentele nucleare& etc. )de%ărate catastroe ecologicena%al& experimentele nucleare& etc. )de%ărate catastroe ecologicesunt considerate a%ariile tanHerilor de transportare a petrolului sausunt considerate a%ariile tanHerilor de transportare a petrolului sau

pe platormele maritime de extragere a acestui ţiţei& ce pro%oacăpe platormele maritime de extragere a acestui ţiţei& ce pro%oacădistrugerea aunei şi orei din 'ona aectată.distrugerea aunei şi orei din 'ona aectată.

B10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$IIB10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$II



B10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$IIB10%1 CA,@AT 9 SC!I%A$A ST8$III0SB$II0SB$I

Diosera este acea 'onă a structurii ;errei unde suntDiosera este acea 'onă a structurii ;errei unde suntamplasate organismele %ii. Bmul prin acti%itatea sa aamplasate organismele %ii. Bmul prin acti%itatea sa a

inuenţat structura şi e%oluţia ei. $n conormitate cu legileinuenţat structura şi e%oluţia ei. $n conormitate cu legilenaturii organismele superioare au capacitatea de a senaturii organismele superioare au capacitatea de a seautoregla& însă& acti%itatea omului a a!uns la aşa ni%elautoregla& însă& acti%itatea omului a a!uns la aşa ni%el înc(t prin intensitatea sa ea are o inuenţă negati%ă înc(t prin intensitatea sa ea are o inuenţă negati%ăasupra naturii. Principala problemă este dispariţia unorasupra naturii. Principala problemă este dispariţia unor

specii de plante şi animale şi totodată stopareaspecii de plante şi animale şi totodată stopareatempourilor de creare a noilor specii.tempourilor de creare a noilor specii. Fupă unele date& anul dispare c(te o specie sauFupă unele date& anul dispare c(te o specie sau

subspecie de animale& iar peste 1666 de specii de păsărisubspecie de animale& iar peste 1666 de specii de păsărişi animale sunt pe cale de dispariţie. Fispariţia unei speciişi animale sunt pe cale de dispariţie. Fispariţia unei specii

pro%oacă o reacţie în lanţ ce poate duce la dispariţia altorpro%oacă o reacţie în lanţ ce poate duce la dispariţia altorspecii sau la micşorarea substanţială a lor.specii sau la micşorarea substanţială a lor. Pentru oră un pericol mare îl constituie di%ersele ga'ePentru oră un pericol mare îl constituie di%ersele ga'e

emise în atmoseră& uniunile cu tor& clor& di%erşi oxi'i şiemise în atmoseră& uniunile cu tor& clor& di%erşi oxi'i şisulaţi& care nimerind în sol împreună cu precipitaţiilesulaţi& care nimerind în sol împreună cu precipitaţiile

contribuie la stoparea de'%oltării plantelor şi chiarcontribuie la stoparea de'%oltării plantelor şi chiar



). SIT,AII /CPI01A2 T!10#1). SIT,AII /CPI01A2 T!10#1

Pe lîngă situaţiile excepţionale ce poartă un caracter natural& maiPe lîngă situaţiile excepţionale ce poartă un caracter natural& maiexistă şi o serie de situaţii excepţionale ce sunt legate nemi!locit deexistă şi o serie de situaţii excepţionale ce sunt legate nemi!locit de

acti%itatea şi acţiunile umane care au un caracter tehnogen şi multeacti%itatea şi acţiunile umane care au un caracter tehnogen şi multedin ele pot a%ea urmări negati%e asupra oamenilor.din ele pot a%ea urmări negati%e asupra oamenilor.Fin situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen ac parte o serie deFin situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen ac parte o serie de

catastroe& dintre care cele mai mari pierderi umane suntcatastroe& dintre care cele mai mari pierderi umane sunt înregistrate de : înregistrate de :

accidente auto @8 L4accidente auto @8 L4 incendii 26 L4incendii 26 L4 altele 8 L.altele 8 L.ACCI91T $,TI$ACCI91T $,TI$ at(t economia cît şi %iaţa cotidiană aat(t economia cît şi %iaţa cotidiană a

oamenilor este str(ns legată de di%erse tipuri de transport& mai alesoamenilor este str(ns legată de di%erse tipuri de transport& mai alesde cel auto. $n ultimii ani transportul auto a e%oluat oarte mult& aptde cel auto. $n ultimii ani transportul auto a e%oluat oarte mult& aptcare a contribuit la o 0care a contribuit la o 0e$plo"ie rutierăe$plo"ie rutieră/ în întreaga lume./ în întreaga lume.

Pe lîngă părţile sale po'iti%e circulaţia rutieră are şi unele enomenePe lîngă părţile sale po'iti%e circulaţia rutieră are şi unele enomenenegati%e:negati%e:

blocări de circulaţie& mai ales în oraşele mari4blocări de circulaţie& mai ales în oraşele mari4 <ormarea buteia!elor& care duc la limitare de %ite'ă 8-16 Hm G h4<ormarea buteia!elor& care duc la limitare de %ite'ă 8-16 Hm G h4 creşterea bruscă a ni%elului de poluare a mediului4creşterea bruscă a ni%elului de poluare a mediului4

conducerea cu %ite'e mari odată scăpat din bloca!econducerea cu %ite'e mari odată scăpat din bloca!e care duc lacare duc laproducerea accidentelor rutiereproducerea accidentelor rutiere..



Anul Nr. de accidente Nr. decedaţi Inclusiv copiii Nr. de răniţi Inclusiv copiii

1996 3 208 554 74 3 717 719

2000

200119659 luni

318 ! 2452 392

2002 2899 412 ! 3509 !

2003 2670 424 3 3215

2004 2447 405 ! 2888 !

2005 2289 391 ! 2770 !

P i i l l d t ită ă l id t l tiPrincipalele cau'e datorită cărora au loc accidentele rutiere



Principalele cau'e datorită cărora au loc accidentele rutierePrincipalele cau'e datorită cărora au loc accidentele rutieresunt:sunt:

depăşirea %ite'ei4depăşirea %ite'ei4 conducerea în stare de ebrietate4conducerea în stare de ebrietate4 nerespectarea regulilor circulaţiei rutiere4nerespectarea regulilor circulaţiei rutiere4 nerespectarea semnelor şi semnalelor de reglementarenerespectarea semnelor şi semnalelor de reglementare

rutieră.rutieră.5ercetătorii au a!uns la conclu'ia că& în condiţiile tra+cului5ercetătorii au a!uns la conclu'ia că& în condiţiile tra+cului

urban într-un minut asupra conducătorului auto acţionea'ăurban într-un minut asupra conducătorului auto acţionea'ă ;);)

de actori externi şi că în acest timp un şoer este obligat să iade actori externi şi că în acest timp un şoer este obligat să ia3?-?@ de deci'ii dierite& pentru a e%ita un accident rutier.3?-?@ de deci'ii dierite& pentru a e%ita un accident rutier.

ulte accidente rutiere au loc şi din cau'a pietonilor& care deulte accidente rutiere au loc şi din cau'a pietonilor& care demulte ori nu respectă regulile circulaţiei rutiere.multe ori nu respectă regulile circulaţiei rutiere.

5erinţele aţă de şoeri care ar reduce numărul accidentelor5erinţele aţă de şoeri care ar reduce numărul accidentelorsunt:sunt:

apt din punct de %edre a stării psiho+'iologice4apt din punct de %edre a stării psiho+'iologice4 posedare a deprinderilor de conducere4posedare a deprinderilor de conducere4 cunoaşterea regulilor de circulaţie4cunoaşterea regulilor de circulaţie4 e%itarea conducerii automobilului în stare de ebrietate4e%itarea conducerii automobilului în stare de ebrietate4 %ite'e reduse în timpul conducerii&%ite'e reduse în timpul conducerii& *xploatarea*xploatarea automobiluluiautomobilului în stare bună de în stare bună de uncţionauncţionarere..

I1C19II2I1C19II2 pre'intă o ardere care se de'%oltă ără control& în timp şi spaţiu&pre'intă o ardere care se de'%oltă ără control& în timp şi spaţiu&ă di t i t i l i i tă i l t i ţcare pro%oacă distrugeri materiale şi pre'intă pericol pentru %iaţa



care pro%oacă distrugeri materiale şi pre'intă pericol pentru %iaţacare pro%oacă distrugeri materiale şi pre'intă pericol pentru %iaţaoamenilor.oamenilor.

Bdată cu descoperirea ocului omul l-a pri%it ca pe un partener de olos înBdată cu descoperirea ocului omul l-a pri%it ca pe un partener de olos înacti%itatea sa& iar ocul transormat în incendiu de%enea un enomenacti%itatea sa& iar ocul transormat în incendiu de%enea un enomendistructi% şi cu urmări gra%e. Stoparea unui incendiu i-a impus pe oamenidistructi% şi cu urmări gra%e. Stoparea unui incendiu i-a impus pe oameni

să găsească şi să olosească metode& mi!loace şi substanţe de stingere asă găsească şi să olosească metode& mi!loace şi substanţe de stingere alui. Cn incendiu& odată de'lănţuit& poate pro%oca şi alte enomene mailui. Cn incendiu& odată de'lănţuit& poate pro%oca şi alte enomene maiparticulare explo'ii& distrugeri ale aparata!ului tehnologic& %ictimeparticulare explo'ii& distrugeri ale aparata!ului tehnologic& %ictimeomeneşti sau stări de stres pentru oameni. <actorii periculoşi ai incendiuluiomeneşti sau stări de stres pentru oameni. <actorii periculoşi ai incendiuluice acţionea'ă asupra omului sunt: ocul& scînteile& temperaturi înalte ace acţionea'ă asupra omului sunt: ocul& scînteile& temperaturi înalte amediului& umul& produsele de ardere toxice& explo'ii& prăbuşireamediului& umul& produsele de ardere toxice& explo'ii& prăbuşireaconstrucţiilor.construcţiilor.

ArdereaArderea este o reacţie de oxidare rapidă a unei substanţe în pre'enţa B2 cueste o reacţie de oxidare rapidă a unei substanţe în pre'enţa B2 cudega!are de căldură& emisie de ăcări şi um.dega!are de căldură& emisie de ăcări şi um.

)stel& arderea poate re'ulta în condiţiile existenţei a trei actori ")stel& arderea poate re'ulta în condiţiile existenţei a trei actori "triunghiul detriunghiul defocfoc#.#.

pre'enţa combustibilului pre'enţa combustibilului materie care poate trece în stare de combustiematerie care poate trece în stare de combustie în pre'enţa ocului sau a temperaturilor înalte "lemn& hîrtie& ga' inamabil#4 în pre'enţa ocului sau a temperaturilor înalte "lemn& hîrtie& ga' inamabil#4

pre'enţa oxidantuluipre'enţa oxidantului substanţă ce întreţine arderea "oxigenul#4 substanţă ce întreţine arderea "oxigenul#4 pre'enţa sursei de aprinderepre'enţa sursei de aprindere care amorsea'ă reacţia "scînteia& acăra& alt care amorsea'ă reacţia "scînteia& acăra& altmi!loc de aprindere#.mi!loc de aprindere#.)părarea împotri%a incendiilor constituie o problemă de interes naţional& c)părarea împotri%a incendiilor constituie o problemă de interes naţional& cararee

are ca scop principal apărarea %ieţii oamenilor. Ser%iciul de pompieri şiare ca scop principal apărarea %ieţii oamenilor. Ser%iciul de pompieri şisal%atori în ,epublica oldo%a numără peste 2666 de persoane& iar însal%atori în ,epublica oldo%a numără peste 2666 de persoane& iar înmunicipiul 5hişinău există 8 unităţi autonome de pompieri.municipiul 5hişinău există 8 unităţi autonome de pompieri. 5ele mai multe5ele mai multeincendii au loc în ondurile locati%eincendii au loc în ondurile locati%e& terenurile de depo'itare& terenurile de depo'itare a carburanţilora carburanţilor

şi au locşi au loc cu precădere în lunile noiembrie-martiecu precădere în lunile noiembrie-martie..

Bdată cu încetarea acti%ităţii unui actor incendiul seBdată cu încetarea acti%ităţii unui actor incendiul se



ţţstopea'ă. Fe aceea pentru e%itarea unui incendiu trebuiestopea'ă. Fe aceea pentru e%itarea unui incendiu trebuiede separat aceşti actori& iar pentru stingerea lui estede separat aceşti actori& iar pentru stingerea lui estenecesar de înlăturat măcar unul din aceşti actori. )cestnecesar de înlăturat măcar unul din aceşti actori. )cestprincipiu a ost pus la ba'a elaborării mi!loacelor şiprincipiu a ost pus la ba'a elaborării mi!loacelor şi

tehnologiilor olosite în pre%enirea şi stingerea incendiilor.tehnologiilor olosite în pre%enirea şi stingerea incendiilor.Spaţiul în care se declanşea'ăSpaţiul în care se declanşea'ă un incendiu poate +un incendiu poate + împărţit în 3 'one: împărţit în 3 'one:

<ona de ardere <ona de ardere spaţiul cuprins de ăcări& unde decurgspaţiul cuprins de ăcări& unde decurgprocesele de descompunere termică sau de e%aporare aprocesele de descompunere termică sau de e%aporare asubstanţei combustibile4substanţei combustibile4

<ona de inuenţă termică <ona de inuenţă termică se mărgineşte cu 'ona dese mărgineşte cu 'ona deardere şi în cadrul ei decurge procesul schimbului deardere şi în cadrul ei decurge procesul schimbului decăldură4căldură4

<ona de inundare cu fum <ona de inundare cu fum spaţiu mărginit cu 'ona despaţiu mărginit cu 'ona deardere& în care este imposibilă pre'enţa omului ără oardere& în care este imposibilă pre'enţa omului ără o

protecţie a organelor respiratorii.protecţie a organelor respiratorii.

5

D) D 5

)) D

$ecomandări 7i măsuri de protecţie 7i de evitare a incendiilor6$ecomandări

7i măsuri de protecţie 7i de evitare a incendiilor6



neolosirea instalaţiilor electrice deecte& impro%i'ate& %echi4neolosirea instalaţiilor electrice deecte& impro%i'ate& %echi4 )nunţaţi ser%iciul 961. 5alm indicaţi strada& numărul blocului& scara&)nunţaţi ser%iciul 961. 5alm indicaţi strada& numărul blocului& scara&

eta!ul4eta!ul4 Au aceţi panică N $ntrerupeţi alimentaţia cu electricitate şi ga'e.Au aceţi panică N $ntrerupeţi alimentaţia cu electricitate şi ga'e.

)!utaţi persoanele în %îrstă şi copiii să părăsească 'ona periculoasă.)!utaţi persoanele în %îrstă şi copiii să părăsească 'ona periculoasă. ,*OEA*OE N 5opiii mici de spaimă se ascund în cele mai dosite locuri "în,*OEA*OE N 5opiii mici de spaimă se ascund în cele mai dosite locuri "îndulap& sub pat& în colţuri#.dulap& sub pat& în colţuri#.

Prin toate mi!loacele disponibile încercaţi să stingeţi ocul& mobili'(ndPrin toate mi!loacele disponibile încercaţi să stingeţi ocul& mobili'(nd%ecinii.%ecinii.

);*AOE* N ;ele%i'orul şi aparatele electrice ar'(nd nu se sting cu apă);*AOE* N ;ele%i'orul şi aparatele electrice ar'(nd nu se sting cu apă se poate produce o explo'ie. se poate produce o explo'ie.

Pă'iţi-%ă de temperaturi înalte& de um dens& explo'ii ale aparatelor&Pă'iţi-%ă de temperaturi înalte& de um dens& explo'ii ale aparatelor&utila!ului& de surparea clădirilor.utila!ului& de surparea clădirilor.

<umatul este oarte periculos la eta!ele superioare şi în subsoluri.<umatul este oarte periculos la eta!ele superioare şi în subsoluri. Au deschideţi geamurile şi uşile. 5urentul de aer poate pro%ocaAu deschideţi geamurile şi uşile. 5urentul de aer poate pro%oca

răsp(ndirea ocului.răsp(ndirea ocului. $n clădirea incediată mişcaţi-%ă t(r(ş "!os la podea temperatura este$n clădirea incediată mişcaţi-%ă t(r(ş "!os la podea temperatura este

mai mică& mai puţin um# prote!(nd căile respiratorii cu o pîn'ămai mică& mai puţin um# prote!(nd căile respiratorii cu o pîn'ăumedă.umedă.

Se inter'ice de a olosi ascensorul "în blocurile înalte#.Se inter'ice de a olosi ascensorul "în blocurile înalte#. Facă a luat oc haina nu alergaţi& scoateţi haina sau lipiţi-%ă deFacă a luat oc haina nu alergaţi& scoateţi haina sau lipiţi-%ă de

perete& rostogoliţi-%ă pe pămînt să stingeţi acăra.perete& rostogoliţi-%ă pe pămînt să stingeţi acăra. Persoanele aectate trebuie scoase din ocar& de acordat primul a!utorPersoanele aectate trebuie scoase din ocar& de acordat primul a!utor

medical& pe arsuri aplicaţi un pansament steril. Solicitaţi ser%iciul 963.medical& pe arsuri aplicaţi un pansament steril. Solicitaţi ser%iciul 963.

ACCI91T C, 9#AFA$A S,STA120$ $A9I0ACTIGACCI91T C, 9#A

FA$A S,STA120$ $A9I0ACTIG



ACCI91T C, 9#AFA$A S,STA120$ $A9I0ACTIGACCI91T C, 9#A FA$A S,STA120$ $A9I0ACTIG Fescoperirea energiei nucleare a creat multe acilităţi pentruFescoperirea energiei nucleare a creat multe acilităţi pentru

acti%itatea omului în dierite domenii ale economiei şi ştiinţei.acti%itatea omului în dierite domenii ale economiei şi ştiinţei.5u toate acestea energia nucleară are şi aspecte negati%e.5u toate acestea energia nucleară are şi aspecte negati%e.<olosirea ei în crearea unor arme de distrugere în masă sau<olosirea ei în crearea unor arme de distrugere în masă sauchiar şi în scopuri paşnice poate + destul de periculoasă pentruchiar şi în scopuri paşnice poate + destul de periculoasă pentrusănătatea şi %iaţa oamenilor.sănătatea şi %iaţa oamenilor.

Pe teritoriul ,epublicii oldo%a nu sunt dislocate instalaţii dePe teritoriul ,epublicii oldo%a nu sunt dislocate instalaţii dearme nucleare& iar în economia ţării nu se oloseşte energiaarme nucleare& iar în economia ţării nu se oloseşte energiaprodusă de S)*. $n schimb înprodusă de S)*. $n schimb în apropierea hotarelor ţării noastreapropierea hotarelor ţării noastreexistă o serie de S)*există o serie de S)*& la care accidentele ce pot a%ea loc %or& la care accidentele ce pot a%ea loc %or

aecta şi teritoriul ,epublicii oldo%a. )dăugător în ţară existăaecta şi teritoriul ,epublicii oldo%a. )dăugător în ţară existăpeste 186 de întreprinderi şi organi'aţii care olosesc înpeste 186 de întreprinderi şi organi'aţii care olosesc înacti%itatea lor radiaţia ioni'antă.acti%itatea lor radiaţia ioni'antă.

)şa dar& pericolul unei contaminări radioacti%e a teritoriului)şa dar& pericolul unei contaminări radioacti%e a teritoriuluinostru este real& apt do%edit de catastroa de la S)* 5ernobîlnostru este real& apt do%edit de catastroa de la S)* 5ernobîldindin );.*'.>:;);.*'.>:;& c(nd au ost aruncate în atmoseră& c(nd au ost aruncate în atmoseră

aproximati%aproximati% 5* tone5* tone de combustibil nuclear sub ormă de micide combustibil nuclear sub ormă de miciparticule a radionucli'ilor E-131& Pl-239& 5s-13@& Str-96.particule a radionucli'ilor E-131& Pl-239& 5s-13@& Str-96. 5ondiţiile meteorologice au contribuit la contaminarea5ondiţiile meteorologice au contribuit la contaminarea

teritoriului Scandina%ei& Poloniei& >ermaniei& )ustriei& Etaliei&teritoriului Scandina%ei& Poloniei& >ermaniei& )ustriei& Etaliei&,usiei& Oărilor Daltice& Ccrainei& Dielorusei& oldo%ei& ,om(niei.,usiei& Oărilor Daltice& Ccrainei& Dielorusei& oldo%ei& ,om(niei.5ontaminarea s-a produs sub ormă de pete. Ai%elul cel mai5ontaminarea s-a produs sub ormă de pete. Ai%elul cel mai

ridicat al depunerilor radioacti%e s-a înregistrat în 'onele !oaseridicat al depunerilor radioacti%e s-a înregistrat în 'onele !oase"%ăi& lunci& %(lcele#."%ăi& lunci& %(lcele#.

%ăsuri de protecţie "n ca< de contaminare radioactivă6%ăsuri de

protecţie "n ca< de contaminare radioactivă6



a recepţionarea semnalului despre pericolul contaminării radiati%e "semnali'areaa recepţionarea semnalului despre pericolul contaminării radiati%e "semnali'areasirenelor& 0)tenţie tuturor/# includeţi mi!loacele de inormare în masă ";J& radio#&sirenelor& 0)tenţie tuturor/# includeţi mi!loacele de inormare în masă ";J& radio#&ascultaţi inormaţia organelor protecţiei ci%ile "P5#.ascultaţi inormaţia organelor protecţiei ci%ile "P5#.

Au aceţi panică N Jite'a de deplasare a norului radiati% acordă timp su+cient de aAu aceţi panică N Jite'a de deplasare a norului radiati% acordă timp su+cient de a întreprinde măsuri de protecţie. întreprinde măsuri de protecţie.

)nunţaţi %ecinii despre pericol.)nunţaţi %ecinii despre pericol. $mbrăcaţi mi!loacele de protecţie indi%iduală "conecţionaţi măştile de tion-%ată#.$mbrăcaţi mi!loacele de protecţie indi%iduală "conecţionaţi măştile de tion-%ată#. Facă în apropiere nu este nici un edi+ciu antiradi%& ermeti'aţi localul "camera&Facă în apropiere nu este nici un edi+ciu antiradi%& ermeti'aţi localul "camera&

casa# unde %ă aaţi.casa# unde %ă aaţi. Prote!aţi produsele alimentare în pachete de polietilenă& %ase& lă'i& rigidere&Prote!aţi produsele alimentare în pachete de polietilenă& %ase& lă'i& rigidere&

dulapuri. <aceţi re'er%ă de apă în %ase & sticle care se inchid ermetic. )coperiţidulapuri. <aceţi re'er%ă de apă în %ase & sticle care se inchid ermetic. )coperiţi(nt(nile cu capace sau peliculă& în !ur se presară lut(nt(nile cu capace sau peliculă& în !ur se presară lut

Pregătiţi preparate de iod. <olosiţi în primele 16 'ile c(te 6&128 gr de Haliu iodatPregătiţi preparate de iod. <olosiţi în primele 16 'ile c(te 6&128 gr de Haliu iodatsau 8-7 picături de iod de 8 L de 3 ori pe 'i cu lapte& sucuri.sau 8-7 picături de iod de 8 L de 3 ori pe 'i cu lapte& sucuri. imitaţi la maximum aarea pe teritoriu deschis& la ieşirea din încăperi olosiţiimitaţi la maximum aarea pe teritoriu deschis& la ieşirea din încăperi olosiţi

mi!loacele de protecţie a căilor respiratorii şi a pielii "trenciuri& haine închise&mi!loacele de protecţie a căilor respiratorii şi a pielii "trenciuri& haine închise&ci'me& mănuşi& glugă pe cap#.ci'me& mănuşi& glugă pe cap#.

a intrarea în local hainele de protecţie se scot şi se lasă în antreu& se şterg cu oa intrarea în local hainele de protecţie se scot şi se lasă în antreu& se şterg cu oc(rpă umedă.c(rpă umedă.

Au părăsiţi localurile de adăpostire de cît la recomandarea organelor P5.Au părăsiţi localurile de adăpostire de cît la recomandarea organelor P5. Oineţi radiodiu'oarele deschise. $n acest el puteţi recepţiona comunicatele P5 Oineţi radiodiu'oarele deschise. $n acest el puteţi recepţiona comunicatele P5"astel puteţi e%ita inormaţia neîntemeiată şi '%onurile alse#."astel puteţi e%ita inormaţia neîntemeiată şi '%onurile alse#.

,*OEA*OE N ,adiaţia este ără miros& ără culoare& poate + depistată numai de,*OEA*OE N ,adiaţia este ără miros& ără culoare& poate + depistată numai deaparate speciale şi specialişti competenţi.aparate speciale şi specialişti competenţi.

5ontaminarea terenului cu substanţe radioacti%e se caracteri'ea'ă în dependenţă5ontaminarea terenului cu substanţe radioacti%e se caracteri'ea'ă în dependenţăde puterea do'ei de iradiere& măsurată în ,oentgen G oră. <onul de radiaţie permisde puterea do'ei de iradiere& măsurată în ,oentgen G oră. <onul de radiaţie permis

în ,epublica oldo%a nu trebuie să depăşească în ,epublica oldo%a nu trebuie să depăşească )5 m$E3.)5 m$E3.



ACCI91T C, C01TA%I1A$ C!I%IC8ACCI91T C, C01TA%I1A$ C!I%IC8 -- sunt accidentelesunt accidentelecare se pot produce în cadrul unei întreprinderi unde secare se pot produce în cadrul unei întreprinderi unde seabrică& se utili'ea'ă& depo'itea'ă& se transportă substanţeabrică& se utili'ea'ă& depo'itea'ă& se transportă substanţetoxice ce constituie un pericol gra% pentru mediul ambiant şitoxice ce constituie un pericol gra% pentru mediul ambiant şi

pentru populaţie.pentru populaţie.$n cadrul acestui grup de S* deosebim următoarele tipuri de$n cadrul acestui grup de S* deosebim următoarele tipuri deaccidente:accidente:

accidente cu scurgerea de substanţe toxice în procesul deaccidente cu scurgerea de substanţe toxice în procesul deproducţie& prelucrare& păstrare4producţie& prelucrare& păstrare4

accidente cu scurgerea de substanţe toxice în procesulaccidente cu scurgerea de substanţe toxice în procesul

transportării lor4transportării lor4 ormarea şi răsp(ndirea substanţelor toxice în procesulormarea şi răsp(ndirea substanţelor toxice în procesul

reacţiilor chimice declanşate de accidente4reacţiilor chimice declanşate de accidente4 accidente cu obu'ele şi bombele cu substanţe chimice.accidente cu obu'ele şi bombele cu substanţe chimice.

$n ,epublica oldo%a sunt mai multe întreprinderi$n ,epublica oldo%a sunt mai multe întreprinderi

industriale care olosesc SP; cum ar +:industriale care olosesc SP; cum ar +: întreprinderi industriale chimice4 întreprinderi industriale chimice4 întreprinderi cu rigidere care olosesc amoniac "ind. întreprinderi cu rigidere care olosesc amoniac "ind.

alimentară#4alimentară#4 staţiile de iepurare a apei "clor#4staţiile de iepurare a apei "clor#4 staţiile de cale erată unde staţionea'ă eşaloane cu SP;4staţiile de cale erată unde staţionea'ă eşaloane cu SP;4 depo'itele şi ba'ele cu re'er%e de substanţe chimice toxice.depo'itele şi ba'ele cu re'er%e de substanţe chimice toxice.

)stel pe teritoriul ,epublicii oldo%a există întreprinderi industriale ce)stel pe teritoriul ,epublicii oldo%a există întreprinderi industriale ce



)stel& pe teritoriul ,epublicii oldo%a există întreprinderi industriale ce)stel& pe teritoriul ,epublicii oldo%a există întreprinderi industriale ceolosesc aşa substanţe toxice cum ar +olosesc aşa substanţe toxice cum ar + amoniac clor clorură de ! amoniac clor clorură de !+rommetan sulfură de ! etc.+rommetan sulfură de ! etc. substanţele puternic toxice sunt destulsubstanţele puternic toxice sunt destulde periculoase în primul rînd prin capacitatea lor de a pătrunde înde periculoase în primul rînd prin capacitatea lor de a pătrunde înorganismul uman prin căile respiratorii& ţesuturile pielei& prin intermediulorganismul uman prin căile respiratorii& ţesuturile pielei& prin intermediulhranei şi apei potabile& pro%ocînd astel intoxicări ale organismului.hranei şi apei potabile& pro%ocînd astel intoxicări ale organismului.

$n pre'ent în ,epublica oldo%a există peste$n pre'ent în ,epublica oldo%a există peste )**)** de întreprinderi chimicede întreprinderi chimicepericuloase unde sunt păstrate peste 2 366 tone de SP;& iar teritoriulpericuloase unde sunt păstrate peste 2 366 tone de SP;& iar teritoriulrepublicii anual este tran'itat anual de substanţe toxice. <olosirearepublicii anual este tran'itat anual de substanţe toxice. <olosireadi%erselor substanţe toxice de-a lungul timpului a dus la o serie dedi%erselor substanţe toxice de-a lungul timpului a dus la o serie deaccidente& care s-au soldat cu pierderi umane şi materiale.accidente& care s-au soldat cu pierderi umane şi materiale.

Monă a norului toxic poate cuprinde o regiune mai mică sau mai mare şiMonă a norului toxic poate cuprinde o regiune mai mică sau mai mare şinecesită aplicarea unor măsuri urgente de sal%are a oamenilor.necesită aplicarea unor măsuri urgente de sal%are a oamenilor.

Bbiectele economiei naţionaleBbiectele economiei naţionale după gradul de pericol chimic sunt di%i'ate îndupă gradul de pericol chimic sunt di%i'ate în ''cate4orii6cate4orii6

Cate4oria I Cate4oria I c(nd în 'ona contaminată nimeresc mai mult de @8 666 dec(nd în 'ona contaminată nimeresc mai mult de @8 666 depersoane4persoane4

A II A II pericolul intoxicării este cuprins între ?6-@8 666 de persoane4pericolul intoxicării este cuprins între ?6-@8 666 de persoane4 A III A III c(nd în 'ona contaminată nimeresc mai puţin de ?6 666 de oameni4c(nd în 'ona contaminată nimeresc mai puţin de ?6 666 de oameni4

7i a IG 7i a IG c(nd contaminarea nu depăşeşte teritoriul de protecţie sanitară.c(nd contaminarea nu depăşeşte teritoriul de protecţie sanitară.Protecţia 5i%ilă are menirea de a plani+ca& organi'a şi supra%eghea reali'areaProtecţia 5i%ilă are menirea de a plani+ca& organi'a şi supra%eghea reali'areaunor măsuri de protecţia antichimică a populaţiei şi mediului& de a lichidaunor măsuri de protecţia antichimică a populaţiei şi mediului& de a lichidaconsecinţele unor asemenea a%arii.consecinţele unor asemenea a%arii.

$n urma unui accident chimic$n urma unui accident chimic se reali'ea'ă e%acuarea populaţiei& măsurise reali'ea'ă e%acuarea populaţiei& măsuripentru împiedicarea răsp(ndirii norului toxic& oprirea& lichidarea şipentru împiedicarea răsp(ndirii norului toxic& oprirea& lichidarea şidega'area locului de scurgere a substanţelor toxice cu sodă caustică& %ardega'area locului de scurgere a substanţelor toxice cu sodă caustică& %ar

stins& etc.stins& etc.

$ecomandări pentru populaţie "n ca< de contaminare c3imică6$ecomandări

pentru populaţie "n ca< de contaminare c3imică6



$ecomandări pentru populaţie "n ca< de contaminare c3imică6$ecomandări pentru populaţie "n ca< de contaminare c3imică6 Semnalul de alarmare la accident chimic "contaminare chimică#Semnalul de alarmare la accident chimic "contaminare chimică#

este un sunet prelungit de sirenă.este un sunet prelungit de sirenă. 5(nd aţi recepţionat acest semnal includeţi radiodiu'oarele&5(nd aţi recepţionat acest semnal includeţi radiodiu'oarele&

ascultaţi inormaţia Fepartamentului S*.ascultaţi inormaţia Fepartamentului S*. Au aceţi panică N )cţionaţi conorm indicaţiilor organelor P5.Au aceţi panică N )cţionaţi conorm indicaţiilor organelor P5. $nştiinţaţi despre pericol %ecinii. Oineţi radiodiu'oarele deschise&$nştiinţaţi despre pericol %ecinii. Oineţi radiodiu'oarele deschise&

,ămîneţi în localurile unde %ă aaţi. *rmeti'aţi încăperea. Au,ămîneţi în localurile unde %ă aaţi. *rmeti'aţi încăperea. Auaprindeţi ocul "concentraţia de substanţe poate pro%oca explo'ie#aprindeţi ocul "concentraţia de substanţe poate pro%oca explo'ie#

)plicaţi măsurile de protecţie indi%iduală "măşti antiga'& mască de)plicaţi măsurile de protecţie indi%iduală "măşti antiga'& mască de

tion-%ată& prosoape#.tion-%ată& prosoape#. Facă mirosul se păstrea'ă sau este mai puternic ieşiţi din 'onaFacă mirosul se păstrea'ă sau este mai puternic ieşiţi din 'onacontaminată "la indicaţiile organelor P5# perpendicular direcţieicontaminată "la indicaţiile organelor P5# perpendicular direcţiei%(ntului& în mi!loace de protecţie indi%iduală.%(ntului& în mi!loace de protecţie indi%iduală.

,*OEA*OE N Aorul toxic se extinde pe o distanţă mare& reţin(ndu-se,*OEA*OE N Aorul toxic se extinde pe o distanţă mare& reţin(ndu-se în spaţii închise& scuare& %(lcele& răpi& subterane. în spaţii închise& scuare& %(lcele& răpi& subterane.

Eeşind din 'ona contaminată este necesar de petrecut curăţareaEeşind din 'ona contaminată este necesar de petrecut curăţarea îmbrăcămintei "de scuturat atent hainele& de şters încălţămintea#. îmbrăcămintei "de scuturat atent hainele& de şters încălţămintea#. Facă pe piele sunt picături de substanţe noci%e& tamponaţi cu oFacă pe piele sunt picături de substanţe noci%e& tamponaţi cu o

c(rpă& h(rtie picăturile "se inter'ice de şters &astel se măreştec(rpă& h(rtie picăturile "se inter'ice de şters &astel se măreştesupraaţa aectată# apoi spălaţi locul cu apă.supraaţa aectată# apoi spălaţi locul cu apă.

Cele mai răsp"ndite su+stanţe toxice suntCele mai răs

p"ndite su+stanţe toxice sunt66



Cele mai răsp"ndite su+stanţe toxice suntCele mai răsp"ndite su+stanţe toxice sunt66 ClorulClorul ga' galben& mai greu ca aerul& se acumulea'ă ga' galben& mai greu ca aerul& se acumulea'ă

în locurile !oase. *%acuarea populaţiei se ace în locurile !oase. *%acuarea populaţiei se aceperpendicular direcţiei %(ntului& la eta!ele de sus& pe unperpendicular direcţiei %(ntului& la eta!ele de sus& pe unloc ridicat. 5ăile respiratorii sunt prote!ate cu o p(n'ăloc ridicat. 5ăile respiratorii sunt prote!ate cu o p(n'ăumedă cu apă şi oţet.umedă cu apă şi oţet.

AmoniaculAmoniacul ga' ără culoare& mai uşor ca aerul. ga' ără culoare& mai uşor ca aerul.*%acuarea populaţiei se ace în locurile mai !oase&*%acuarea populaţiei se ace în locurile mai !oase&

adăposturi& beciuri. 5ăile respiratorii sunt prote!ate cu oadăposturi& beciuri. 5ăile respiratorii sunt prote!ate cu op(n'ă ume'ită în soluţie de 2 L de carbonat dep(n'ă ume'ită în soluţie de 2 L de carbonat de sodiusodiu..,espectaţi regulile de comportare şi aplicaţi corect,espectaţi regulile de comportare şi aplicaţi corect

măsurile de protecţie în această situaţie.măsurile de protecţie în această situaţie.Au<ind semnalele de "n7tiinţare a protecţiei civileAu<ind semnalele de "n7tiinţare a protecţiei civile

acţionaţi repede fără panicacţionaţi repede fără panicăă. $espectaţi strict. $espectaţi strictindicaţiile or4anelor administrative locale 7i aindicaţiile or4anelor administrative locale 7i aprotecţiei civile Hprotecţiei civile H

9e9e reţinut că dereţinut că de la acţiunile corecte depinde viaţala acţiunile corecte depinde viaţa

dumneavoastrăHdumneavoastrăH

S%1A22 9 ?1TII1A$ P$0TCII CIGI2S%1A22 9 ?1TII1A$ P$0TCII CIGI2



9enumirea semnalului9enumirea semnalului %etodele 7i miJloacele de%etodele 7i miJloacele de "n7tiinţare "n7tiinţare

)cţiunile populaţiei)cţiunile populaţiei

# # A$%&'(A $)$)R*R +, A$%&'(A $)$)R*R +,

"semnalul se transmite înaintea"semnalul se transmite înainteatuturor semnalelortuturor semnalelor

Sirenele electrice şi manuale&Sirenele electrice şi manuale&uerături întrerupte ale sireneloruerături întrerupte ale sirenelor

întreprinderilor şi claxone mi!loacelor întreprinderilor şi claxone mi!loacelor

de transport& inormaţii orale desprede transport& inormaţii orale despre înt(mplare şi ce trebuie de întreprins. înt(mplare şi ce trebuie de întreprins.

Enclud aparate radio& tele%i'oare&Enclud aparate radio& tele%i'oare&ascult anunţul urgent& acţione'ascult anunţul urgent& acţione'conorm indicaţiilor organelorconorm indicaţiilor organelor

administrati%e locale& sau a protecţieiadministrati%e locale& sau a protecţieici%ile. )parate radio şi tele%i'oareci%ile. )parate radio şi tele%i'oarerăm(n incluse permanentrăm(n incluse permanent

# # A-AR/ A%R(%A&/ +, A-AR/ A%R(%A&/ +, Prin tele%i'iunea şi radio se transmitePrin tele%i'iunea şi radio se transmitesemnalul )), ),E*)A/ şi modulsemnalul )), ),E*)A/ şi modul

de acţionarede acţionare..

Feconecte' ga'ul& apa& electricitatea&Feconecte' ga'ul& apa& electricitatea&st(ng ocul în sobe&st(ng ocul în sobe& iaiau mi!loacele deu mi!loacele deprotecţie indi%iduale& documente&protecţie indi%iduale& documente&re'er%e de produre'er%e de produsse alimentare şi apă&e alimentare şi apă&se adăpostesc în edi+ciile dese adăpostesc în edi+ciile de

protecţieprotecţie.. # #0&C%$AR%A A-AR%(0&C%$AR%A A-AR%( A%R%(A&% +, A%R%(A&% +,

Prin tele%i'iunea şi radio se transmitePrin tele%i'iunea şi radio se transmitesemnalul $A5*;),*) )),*Esemnalul $A5*;),*) )),*E),E*)A*/ şi modul de acţionare.),E*)A*/ şi modul de acţionare.

,eîncep acţiunile întrerupte de,eîncep acţiunile întrerupte detransmite semnalul )),transmite semnalul )),),E*)A/& sau particip la lichidarea),E*)A/& sau particip la lichidareaurmărilor atacului aerianurmărilor atacului aerian

# #P%R(C*- RA(*AC$( +,P%R(C*- RA(*AC$( +, Prin tele%i'iunea şi radio se transmitePrin tele%i'iunea şi radio se transmitesemnalul P*,E5B ,)FEB)5;EJ/ şisemnalul P*,E5B ,)FEB)5;EJ/ şi

modul de acţionare.modul de acţionare.

Pregătesc mi!loacele de protecţie indi%iduale&Pregătesc mi!loacele de protecţie indi%iduale&conecţione' mi!loacele simple de protecţie aconecţione' mi!loacele simple de protecţie a

organelor de respirare "în ca'ul dacă ei nuorganelor de respirare "în ca'ul dacă ei nua!ung#& ermeti'ă' încăperile& asigur protecţiaa!ung#& ermeti'ă' încăperile& asigur protecţiaapei& produselor alimentare& a nutreţurilor şi aapei& produselor alimentare& a nutreţurilor şi aanimalelor& aduc în stare de pregătireanimalelor& aduc în stare de pregătire

încăperile subterane& beciurile. încăperile subterane& beciurile. # # A-AR/ C((C/ +, A-AR/ C((C/ +, Prin tele%i'iunea şi radio se transmitePrin tele%i'iunea şi radio se transmite

semnalul P*,E5B 5=EE5/ şi modulsemnalul P*,E5B 5=EE5/ şi modulde acţionare.de acţionare.

$mbrac mi!loacele de protecţie indi%iduale&$mbrac mi!loacele de protecţie indi%iduale&ermeti'ă' încăperile& asigur protecţia apei&ermeti'ă' încăperile& asigur protecţia apei&produselor alimentare& a nutreţurilor şi aproduselor alimentare& a nutreţurilor şi aanimalelor. $n ca'ul extremal îmbracanimalelor. $n ca'ul extremal îmbracmi!loacele de protecţie indi%iduale& iaumi!loacele de protecţie indi%iduale& iaudocumente& re'er%e de produce alimentare şidocumente& re'er%e de produce alimentare şi

S C, CA$ACT$ I020#IC0-S0CIA2S C, CA$ACT$ I020#IC0-S0CIA2î



Situaţiile excepţionale cu caracter biologico-social înSituaţiile excepţionale cu caracter biologico-social înmare parte pot re'ulta în urma actorilor distructi%imare parte pot re'ulta în urma actorilor distructi%iapăruţi în re'ultatul calamităţilor naturale sauapăruţi în re'ultatul calamităţilor naturale saucatastroelor tehnogene.catastroelor tehnogene.

)ceste situaţii presupun aparţia de ca'uri de îmbolnă%ire)ceste situaţii presupun aparţia de ca'uri de îmbolnă%irea oamenilor cu boli exotice şi contagioase deosebit dea oamenilor cu boli exotice şi contagioase deosebit depericuloase& i'bucnirea epidemică a bolilor contagioasepericuloase& i'bucnirea epidemică a bolilor contagioasepericuloase& epidemiile& pandemiile şi boli contagioasepericuloase& epidemiile& pandemiile şi boli contagioaseale oamenilor cu o etiologie nestabilită.ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.

ai dese pot + ca'urile de intoxicare a oamenilor& înai dese pot + ca'urile de intoxicare a oamenilor& înspecial în urma utili'ării produselor alimentare& a apeispecial în urma utili'ării produselor alimentare& a apeicontaminate sau cu substanţe toxice.contaminate sau cu substanţe toxice.

$n această categorie sunt incluse şi bolile contagioase$n această categorie sunt incluse şi bolile contagioaseale animalelor domestice "ale animalelor domestice "en"ootii, epi"ootii, pan"ootii,en"ootii, epi"ootii, pan"ootii,

boli contagioase cu etiologie nedepistatăboli contagioase cu etiologie nedepistată

#& c(t şi#& c(t şi

intoxicarea animalelor domestice şi celor sălbatice.intoxicarea animalelor domestice şi celor sălbatice. B subcategorie aparte o repre'intă atacarea plantelorB subcategorie aparte o repre'intă atacarea plantelor

agricole de boli şi dăunători "agricole de boli şi dăunători " pan&totie, epi&totie pan&totie, epi&totie progresată, îmbolnă%irea plantelor agricole cu etiologie progresată, îmbolnă%irea plantelor agricole cu etiologienedepistată, răsp'ndirea în masă a dăunătorilornedepistată, răsp'ndirea în masă a dăunătorilor

agricoliagricoli#.#.

&. P$#8TI$A I %09,2 9 ?1T$,I1A$ ?1 SIT,AII&. P$#8TI$A I %09,2 9 ?1T$,I1A$ ?1 SIT,AII/CPI01A2 A B0$20$ I %IF20AC20$ ,1IT8I20$/CPI01A2 A B0$20$ I %IF20AC20$ ,1IT8I20$



/CPI01A2 A B0$20$ I %IF20AC20$ ,1IT8I20$/CPI01A2 A B0$20$ I %IF20AC20$ ,1IT8I20$(I1STIT,II20$= A$%ATI 1AI01A2(I1STIT,II20$= A$%ATI 1AI01A2

ABOECAE >*A*,)*AB OECAE >*A*,)* a S* se reeră calamităţile naturale "cutremure de pămînt&a S* se reeră calamităţile naturale "cutremure de pămînt&

inundaţii& alu%iuni de teren#& incendiile de proporţii mari&inundaţii& alu%iuni de teren#& incendiile de proporţii mari&contaminarea cu substanţe toxice a terenurilor şi populaţiei&contaminarea cu substanţe toxice a terenurilor şi populaţiei&a%ariile tehnogene "la obiecti%ele industriale& de transport& etc.#&a%ariile tehnogene "la obiecti%ele industriale& de transport& etc.#&a%arii la staţiile atomoelectrice situate pe teritoriul statelor %ecine&a%arii la staţiile atomoelectrice situate pe teritoriul statelor %ecine&consecinţele cărora se răsrîng asupra teritoriului republicii& alteconsecinţele cărora se răsrîng asupra teritoriului republicii& altesituaţii similare celor descrise mai sus.situaţii similare celor descrise mai sus.

Plani+carea ţi întrebuinţarea orţelor şi mi!loacelorPlani+carea ţi întrebuinţarea orţelor şi mi!loacelor

ministerelorministerelor& departamentelor& întreprinderilor şi instituţiilor& departamentelor& întreprinderilor şi instituţiilorrepublicii pentru eectuarea lucrărilor de deblocare sal%are înrepublicii pentru eectuarea lucrărilor de deblocare sal%are însituaţii excepţionale "calamităţi naturale şi a%arii tehnogene# estesituaţii excepţionale "calamităţi naturale şi a%arii tehnogene# estesarcina principală a Fepartamentului Situaţii *xcepţionale.sarcina principală a Fepartamentului Situaţii *xcepţionale.

Cnităţile şi subunităţile )rmatei AaţionaleCnităţile şi subunităţile )rmatei Aaţionale se implică înse implică înlucrările de deblocare sal%are în %olumul stabilit de comisialucrările de deblocare sal%are în %olumul stabilit de comisia

gu%ernamentală pentru situaţii excepţionale şi acţionea'ă îngu%ernamentală pentru situaţii excepţionale şi acţionea'ă înstr(nsă cooperare cu orţele şi mi!loacele altor ministere şistr(nsă cooperare cu orţele şi mi!loacele altor ministere şidepartamente& conorm planului respecti%& elaborat de arele Statdepartamente& conorm planului respecti%& elaborat de arele Stata!or. 5oordonarea acţiunilor orţelor dieritor ministere şia!or. 5oordonarea acţiunilor orţelor dieritor ministere şidepartamente se organi'ea'ă de Fepartamentul Situaţiidepartamente se organi'ea'ă de Fepartamentul Situaţii*xcepţionale.*xcepţionale.

Pentru îndeplinirea misiunilorPentru îndeplinirea misiunilor de deblocare& sal%are& acordareade deblocare& sal%are& acordareaa!utorului necesar populaţiei şi lichidarea consecinţelora!utorului necesar populaţiei şi lichidarea consecinţelor



a!utorului necesar populaţiei şi lichidarea consecinţelora!utorului necesar populaţiei şi lichidarea consecinţelorcalamităţilor naturale şi a%ariilor tehnogene sunt destinate grupecalamităţilor naturale şi a%ariilor tehnogene sunt destinate grupemixte "ormate din eecti%ul unităţilor militare#& subunităţi demixte "ormate din eecti%ul unităţilor militare#& subunităţi degeniu& protecţie chimică& grupuri şi echipe medicale& componenţageniu& protecţie chimică& grupuri şi echipe medicale& componenţacărora este indicatădin timp.cărora este indicatădin timp.

<ormaţiunea şi subunităţile indicate<ormaţiunea şi subunităţile indicate pot acţiona desinestătătorpot acţiona desinestătătorsau întrunite în grupe mixte& conorm pre%ederilor planurilorsau întrunite în grupe mixte& conorm pre%ederilor planurilorrespecti%e ori indicaţiilor primite de la arele Stat a!or.respecti%e ori indicaţiilor primite de la arele Stat a!or.

Subunităţile de geniu şi protecţie chimicăSubunităţile de geniu şi protecţie chimică de regula %orde regula %oracţiona olosind tehnica din dotare& iar grupurile mixte ormateacţiona olosind tehnica din dotare& iar grupurile mixte ormatedin eecti%ul altor genuri de armă olosind tehnica de transport aldin eecti%ul altor genuri de armă olosind tehnica de transport al

unităţii respecti%e.unităţii respecti%e. <olosirea tehnicii de luptă pentru<olosirea tehnicii de luptă pentru îndeplinirea misiunilor în îndeplinirea misiunilor în

situaţii excepţionale se permite numai pentru transportareasituaţii excepţionale se permite numai pentru transportareaeecti%ului "în lipsa tehnicii de transport# şi executarea misiuniloreecti%ului "în lipsa tehnicii de transport# şi executarea misiunilorde pa'ă a 'onei calamităţii naturale "a%ariei tehnogene# conormde pa'ă a 'onei calamităţii naturale "a%ariei tehnogene# conormunei dispo'iţiuni speciale a grupului operati% al .)p.unei dispo'iţiuni speciale a grupului operati% al .)p.

$n'estrarea şi echiparea eecti%ului pentru lucrările de$n'estrarea şi echiparea eecti%ului pentru lucrările dedeblocare - sal%are şi eectuarea lucrărilor în 'ona calamităţilordeblocare - sal%are şi eectuarea lucrărilor în 'ona calamităţilornaturale şi a%ariilor tehnogene se eectuea'ă cu mi!loacelenaturale şi a%ariilor tehnogene se eectuea'ă cu mi!loacele"echipamentele# existente în unităţi. *ecti%ul grupelor mixte"echipamentele# existente în unităţi. *ecti%ul grupelor mixtetrebuie să +e asigurat cu mi!loace simple pentru eectuareatrebuie să +e asigurat cu mi!loace simple pentru eectuarealucrărilor de deblocare sal%are "lopeţi& hîrleţe& tîrnăcoape& căngi&lucrărilor de deblocare sal%are "lopeţi& hîrleţe& tîrnăcoape& căngi&topoare& beschii& mi!loace de protecţie indi%iduală# în limiteletopoare& beschii& mi!loace de protecţie indi%iduală# în limiteleposibilităţilor unităţii militare.posibilităţilor unităţii militare.

PPre4ătire 7i "ntre+uinţarea forţelor destinate pentrure

4ătire 7i "ntre+uinţarea forţelor destinate pentru"ndeplinirea misiunilor "n situaţii excepţionale"nd

eplinirea misiunilor "n situaţii excepţionale



"ndeplinirea misiunilor "n situaţii excepţionale "ndeplinirea misiunilor "n situaţii excepţionalePregătirea eecti%ului pentru îndeplinirea lucrărilor de deblocare -Pregătirea eecti%ului pentru îndeplinirea lucrărilor de deblocare -

sal%are în situaţii excepţionale se eectuea'ă în două etapesal%are în situaţii excepţionale se eectuea'ă în două etape:: E - pregătirea din timp.E - pregătirea din timp.

EE - pregătirea nemi!locită.EE - pregătirea nemi!locită.Pregătirea la etapa E se desăşoarăPregătirea la etapa E se desăşoară pe parcursul anului depe parcursul anului de în%ăţăm(nt& conorm programelor elaborate de arele Stat a!or. în%ăţăm(nt& conorm programelor elaborate de arele Stat a!or. ;ot pe parcursul acestei etape comandanţii "şe+i# respecti%i ;ot pe parcursul acestei etape comandanţii "şe+i# respecti%iorgani'ea'ă studierea teritoriului din 'onele de răspundereorgani'ea'ă studierea teritoriului din 'onele de răspundere"particularităţile relieului& starea digurilor& podurilor& trecerilor peste"particularităţile relieului& starea digurilor& podurilor& trecerilor pestebariere naturale& accesibilitatea terenului pentru tehnica debariere naturale& accesibilitatea terenului pentru tehnica de

transport& geniu& etc.#.transport& geniu& etc.#. Monele de răspundere a marilor unităţi "unităţi# pentruMonele de răspundere a marilor unităţi "unităţi# pentru

eectuarea lucrărilor de deblocare sal%are se stabilesc îneectuarea lucrărilor de deblocare sal%are se stabilesc înconormitate cu cerinţele ordinelor inistrului apărării nr. 263 a dinconormitate cu cerinţele ordinelor inistrului apărării nr. 263 a din2@ noiembrie 1992 0Fespre organi'area curăţirii terenurilor de2@ noiembrie 1992 0Fespre organi'area curăţirii terenurilor deobiecte explo'ibile/ şi nr. 72 din 1@ mai 1998 0Fespre operareaobiecte explo'ibile/ şi nr. 72 din 1@ mai 1998 0Fespre operarea

modi+cărilor în ordinul inistrului apărării nr. 263 a din [email protected]+cărilor în ordinul inistrului apărării nr. 263 a din [email protected]/.2/. Mona de răspundere a batalionului de geniu este întregulMona de răspundere a batalionului de geniu este întregul

teritoriu al republicii.teritoriu al republicii. Fatele reeritor la situaţia din 'ona de răspundere cu indicareaFatele reeritor la situaţia din 'ona de răspundere cu indicarea

locurilor de păstrare a substanţelor toxice puternice "tipul şilocurilor de păstrare a substanţelor toxice puternice "tipul şi

cantitatea lor# şi alte date se indică pe hărţile situaţiei din 'ona decantitatea lor# şi alte date se indică pe hărţile situaţiei din 'ona derăspundere şi de lucru a comandanţilor "şe+lor respecti%i#.răspundere şi de lucru a comandanţilor "şe+lor respecti%i#.

Pregătirea la etapa EE se începe cu primirea semnalului stabilitPregătirea la etapa EE se începe cu primirea semnalului stabilit şi se desăşoarăşi se desăşoarăp(nă la începerea lucrărilor de deblocare-sal%are. )ceastă pregătire include:p(nă la începerea lucrărilor de deblocare-sal%are. )ceastă pregătire include:



p( ă a cepe ea uc ă o de deb oca e sa a e ceas ă p egă e c udep p p g- înştiinţarea şi adunarea eecti%ului pre%ă'ut de planul elaborat în unitate- înştiinţarea şi adunarea eecti%ului pre%ă'ut de planul elaborat în unitate44- preci'area misiunii primite şi situaţiei în teren la grupul operati% al .)p.- preci'area misiunii primite şi situaţiei în teren la grupul operati% al .)p.44- pregătirea eecti%ului şi tehnicii pentru eectuarea marşului în raionul- pregătirea eecti%ului şi tehnicii pentru eectuarea marşului în raionulindicat4indicat4

- darea misiunii eecti%ului pentru executarea marşului4- darea misiunii eecti%ului pentru executarea marşului4- organi'area şi eectuarea cercetării genistice şi chimice a itinerarului şi a- organi'area şi eectuarea cercetării genistice şi chimice a itinerarului şi araionului unde %or + eectuate lucrările4raionului unde %or + eectuate lucrările4- preci'area problemelor de coordonare cu organele puterii locale& structurile- preci'area problemelor de coordonare cu organele puterii locale& structurileFepartamentului Situaţii *xcepţionale& organele inisterului )acerilorFepartamentului Situaţii *xcepţionale& organele inisterului )acerilorEnterne4Enterne4- eectuarea marşului în raionul indicat4- eectuarea marşului în raionul indicat4

- instalarea legăturii cu organele puterii locale la sosirea în raionul indicat&- instalarea legăturii cu organele puterii locale la sosirea în raionul indicat&preci'area situaţiei şi %olumului de lucrări4preci'area situaţiei şi %olumului de lucrări4

- organi'area legăturii cu .St.. "cea mai apropiată unitate militară a ).A.#4- organi'area legăturii cu .St.. "cea mai apropiată unitate militară a ).A.#4- organi'area lucrărilor de deblocare - sal%are4- organi'area lucrărilor de deblocare - sal%are4- organi'area dispunerii tehnicii şi ca'ăr- organi'area dispunerii tehnicii şi ca'ăreaea eecti%ului în raionul lucrărilor4 eecti%ului în raionul lucrărilor4- instructa!ul reeritor la regulile de securitate în timpul eectuării lucrărilor4- instructa!ul reeritor la regulile de securitate în timpul eectuării lucrărilor4

- desăşurarea lucrărilor de deblocare-sal%are.- desăşurarea lucrărilor de deblocare-sal%are. ;oate acti%ităţile desăşurate în raionul stabilit se coordonea'ă cu repre'entanţii ;oate acti%ităţile desăşurate în raionul stabilit se coordonea'ă cu repre'entanţii

organelor puterii publice locale şi se raportea'ă în grupul operati% aorganelor puterii publice locale şi se raportea'ă în grupul operati% all areluiareluiStat a!or.Stat a!or.,ăspunderea pentru organi'area pregătirii din timp şi nemi!locite a,ăspunderea pentru organi'area pregătirii din timp şi nemi!locite aeecti%ului şi tehnicii se punea pe seamă locţiitorilor comandanţilor deeecti%ului şi tehnicii se punea pe seamă locţiitorilor comandanţilor debrigă'i& în batalioane independente şi instituţii pe unul din locţiitoriibrigă'i& în batalioane independente şi instituţii pe unul din locţiitoriiconorm hotăr(rii comandantului "şeului# respecti%.conorm hotăr(rii comandantului "şeului# respecti%.

0r4ani<area coordonării0

r4ani<area coordonării 1 B i d ă ii l t ii d t t1 B i d ă ii l t ii d t t



1. Brgani'area coordonării cu organele puterii de stat1. Brgani'area coordonării cu organele puterii de statcentrale se eectuea'ă de grupul operati% a .St.. princentrale se eectuea'ă de grupul operati% a .St.. prinFepartamentul Situaţii *xcepţionale "în ca' de necesitateFepartamentul Situaţii *xcepţionale "în ca' de necesitateşi cu alte ministere şi departamente#.şi cu alte ministere şi departamente#.

2. Brgani'area coordonării cu organele puterii2. Brgani'area coordonării cu organele puteriipublice locale se eectuea'ă de comandanţii depublice locale se eectuea'ă de comandanţii degarni'oane "prin comenduirile militare de garni'oană#& degarni'oane "prin comenduirile militare de garni'oană#& decomandanţii de unităţi militare şi comisarii secţiilorcomandanţii de unităţi militare şi comisarii secţiiloradministrati%-militare "în locurile unde lipsescadministrati%-militare "în locurile unde lipsesc

comenduirile militare#.comenduirile militare#. 5omisarii secţiilor administrati%-militare ale raioanelor5omisarii secţiilor administrati%-militare ale raioanelor"!udeţelor# sunt obligaţi se organi'e'e conlucrarea cu"!udeţelor# sunt obligaţi se organi'e'e conlucrarea cuprimăriile "executi%ele respecti%e# pentru a asiguraprimăriile "executi%ele respecti%e# pentru a asiguracunoaşterea situaţiei în raion "!udeţ# şi a o raportacunoaşterea situaţiei în raion "!udeţ# şi a o raportao+ţerului de ser%iciu operati%o+ţerului de ser%iciu operati% aa .)p. prin ser%iciul.)p. prin ser%iciul

operati% al Fepartamentului )dministrati%-militar.operati% al Fepartamentului )dministrati%-militar. 5oordonarea cu alte structuri din municipiu şi raioane5oordonarea cu alte structuri din municipiu şi raioane

"!udeţe# "ale Fepartamentului P.5. şi Sit. *xc. şi .).E.#"!udeţe# "ale Fepartamentului P.5. şi Sit. *xc. şi .).E.# sese eectuea'ă de comandanţii de garni'oană şi comisariieectuea'ă de comandanţii de garni'oană şi comisariisecţiilor administrati%-militaresecţiilor administrati%-militare prin repre'entanţii acestorprin repre'entanţii acestor

structuri din teritoriu.structuri din teritoriu.

0r4ani<area "n7tiinţării 7i conducerii0r

4ani<area "n7tiinţării 7i conducerii11 $nştiinţarea$n

ştiinţarea::



1.1. $nştiinţarea$nştiinţarea:: a# înştiinţarea despre calamităţile naturale şi a%ariile tehnogene&a# înştiinţarea despre calamităţile naturale şi a%ariile tehnogene&alte situaţii excepţionale ce s-au întîmplat în teritoriu se eectuea'ăalte situaţii excepţionale ce s-au întîmplat în teritoriu se eectuea'ăprin sistemul de ser%iciu al Fepartamentului )dministrati%-militarprin sistemul de ser%iciu al Fepartamentului )dministrati%-militar

în modalitatea stabilită în ordinele inistrului apărării nr. 263a din în modalitatea stabilită în ordinele inistrului apărării nr. 263a [email protected] şi nr. 72 din [email protected]@.11.1992 şi nr. 72 din [email protected].

Personalul de ser%iciu al Firecţiilor administrati%-militare. şiPersonalul de ser%iciu al Firecţiilor administrati%-militare. şi5entrele.ilitare raporte'e în +ecare 'i5entrele.ilitare raporte'e în +ecare 'i despre situaţie îndespre situaţie înmunicipiu& raion "!udeţ#& o+ţerului de ser%iciu operati% pe .).municipiu& raion "!udeţ#& o+ţerului de ser%iciu operati% pe .).

B+ţerii "sergenţii# de ser%iciu pe unităţi de asemenea sunt&B+ţerii "sergenţii# de ser%iciu pe unităţi de asemenea sunt&obligaţi în termenele respecti%e sobligaţi în termenele respecti%e săă raporte'e o+ţerului de ser%iciuraporte'e o+ţerului de ser%iciuoperati% pe .)p. "conorm schemei stabilite# despre situaţiioperati% pe .)p. "conorm schemei stabilite# despre situaţiiexcepţionale ce au a%ut loc în raioanele dislocării unităţiiexcepţionale ce au a%ut loc în raioanele dislocării unităţiirespecti%e.respecti%e.b#b# $nştiinţarea unităţilor "instituţiilor#$nştiinţarea unităţilor "instituţiilor# despre ca'uri excepţionale şidespre ca'uri excepţionale şitransmiterea semnalului pentru pregătirea orţelor şi mi!loacelortransmiterea semnalului pentru pregătirea orţelor şi mi!loacelorrespecti%e pentru eectuarea marşului şi îndeplinirea misiunilor serespecti%e pentru eectuarea marşului şi îndeplinirea misiunilor se

eectuea'ă de o+ţerul de ser%iciu operati% pe .)p. prin sistemuleectuea'ă de o+ţerul de ser%iciu operati% pe .)p. prin sistemulde înştiinţare prin transmiterea semnalului Q<C,;CAQ .de înştiinţare prin transmiterea semnalului Q<C,;CAQ . $nştiinţarea eecti%ului în unităţi& instituţii se eectuea'ă cu$nştiinţarea eecti%ului în unităţi& instituţii se eectuea'ă cu

întrebuinţarea mi!loacelor incluse în sistemele de înştiinţare întrebuinţarea mi!loacelor incluse în sistemele de înştiinţareexistente& prin transmiterea semnalului 0)FCA),*)/.existente& prin transmiterea semnalului 0)FCA),*)/.

2.2. 5onducerea cu orţele şi mi!loacele unităţilor5onducerea cu

orţele şi mi!loacele unităţilor şişii tit ţiil t t t ti tit ţiil t t t t



!!instituţiilor antrenate pentru eectuareainstituţiilor antrenate pentru eectuarealucrărilor de deblocare-sal%are se eectuea'ă delucrărilor de deblocare-sal%are se eectuea'ă deşeul arelui Stat a!or prin grupul operati% aşeul arelui Stat a!or prin grupul operati% all

.St.. Reul grupului operati% a.St.. Reul grupului operati% all .St.. este.St.. esteprimul locţiitor al şeului .St.. >rupul includeprimul locţiitor al şeului .St.. >rupul includelocţiitorii şe+lor de direcţii şi secţii a .)p.locţiitorii şe+lor de direcţii şi secţii a .)p.".St..#. >rupul lucrea'ă în biroul primului".St..#. >rupul lucrea'ă în biroul primuluilocţiitor al şeului .St.. sau în altă încăperelocţiitor al şeului .St.. sau în altă încăpere

stabilită de şeul .St.. şi oloseşte mi!loacelestabilită de şeul .St.. şi oloseşte mi!loacelede transmisiuni existente.de transmisiuni existente. >rupele operati%e ale unităţilor militare>rupele operati%e ale unităţilor militare

"instituţiilor# sunt conduse de locţiitorii"instituţiilor# sunt conduse de locţiitoriicomandanţilor "şe+lor# şi includ o+ţeri dincomandanţilor "şe+lor# şi includ o+ţeri dinsecţiuni& birouri şi ser%iciile respecti%e "conormsecţiuni& birouri şi ser%iciile respecti%e "conormhotăr(rii comandanţilor#. >rupurile lucrea'ă înhotăr(rii comandanţilor#. >rupurile lucrea'ă înbiroul locţiitorului comandantului "şeului# saubiroul locţiitorului comandantului "şeului# sau

în alt loc stabilit de comandant şi asigurat cu în alt loc stabilit de comandant şi asigurat cu

Documents

Acţiunile militarilor in situaţii de calamităţi naturale