GRUPA I –Categoria I-Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(27.) O societate achizitioneaza de la furnizori marfuri conform facturii: pret de cumparare 1.000 lei, rabat 2%, remiza 3%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Daca adaosul comercial practicat este de 20%, care va fi pretul de vanzare si formulele contabile de achizitia si vanzarea marfurilor.

2.(49.) Intreprinderea Alfa detine o cladire evaluata la valoarea justa de 120.000 lei, amortizare cumulata 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibila este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia sa vanda cladirea in anul N+1. Ca urmare activul va fi clasificat in categoria stocurilor de marfuri. La 31.12N se estimeaza ca valoarea realizabila neta a acestui stoc este de 75.000 lei.Se cere:a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;b)sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N.

3.(51.) intreprinderea Alfa vinde societatii mama un stoc de marfa la pretul de 100.000 lei cu optiunea de a-l putea raspumpara dupa 12 luni.Se cere:a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;b)sa se prezinte inregistrarile contabile daca optiunea de rascumparare este sau nu exercitata.

4.(53.) Intreprinderea Alfa majoreaza capitalul social prin aport in natura. Aportul consta intr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data varsarii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominala a unei actiuni este de 100 lei.Se cere:a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;b)sa se prezinte inregistrarile contabile

5.(60.) Societatea Alfa la 31 decembrie N detine o cladire pe care intentioneaza sa o cedeze. Cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator. Societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare. Valoarea de intrare a cladirii este de 100.000 lei, iar amortizarea cumulata 20.000 lei.Situatia a) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 120.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.Situatia b) La data bilantului societatea stabileste valoarea justa a cladirii la 82.000 lei. Costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare sunt estimate la 5.000 lei iar cheltuielile de cadastru la 3.000 lei.Situatia c) Activul prezentat la punctul b) nu a fost vandut pana la sfarsitul execitiului financiar N+1. La aceasta data societatea estimeaza valoarea justa la 90.000 lei iar costurile vanzarii estimate a avea loc in anul N+1 sunt de 7.800 lei.

Sa se efectueze inregistrarile contabile conform IFRS 5 pentru fiecare din cele trei situatii.

Raspuns: Situatia a) Atunci cand se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Asadar, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Cu alte cuvinte, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui activ veti avea valoarea rezultata din reevaluare. In acest caz, amortizarea activului respectiv se va efectua avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci surplusul din reevaluare fata de valoarea contabila neta se va inregistra in contul 105 „Rezerve din reevaluare”. Valoarea contabila neta se determina ca diferenta dintre valoarea de intrare si amortizarea inregistrata.Inregistrari contabile:

inregistrarea achizitiei constructiei:

212 „ Constructii” = 404 „ Furnizori de imobilizari” 100.000

inregistrarea amortizarii :

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = 2812 „ Amortizarea constructiilor” 20.000 amortizarea imobilizarilor”

- eliminarea amortizarii cumulate din valoarea bruta a activului:

2812 „Amortizarea constructiilor” = 212 „Constructii” 20.000 • inregistrarea reevaluarii stabilindu-se o valoare justa de 120.000 lei: Valoarea contabila neta = 100.000 – 20.000 = 80.000 leiRezerva din reevaluare = 120.000 – 80.000 = 40.000 lei 212 „Constructii” = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000 In ceea ce priveste costurile estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare estimate la 5.000 lei si cheltuielile de cadastru estimate la 3.000 lei, potrivit pct. 115 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, in cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari corporale, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia. In consecinta, cheltuielile cu organizarea licitatiei si cele de cadastru nu vor fi incluse in

valoare constructiei, deoarece in momentul vanzarii, acestea vor fi recunoscute distinct in contabilitate. Problema care se ridica este daca se vor inregistra datorii contingente sau provizioane pentru aceste cheltuieli viitoare.Potrivit pct. 211 alin. (3) din reglementarile amintite, o datorie contingenta este: a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi in totalitate sub controlul entitatii; sau b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece: - nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau - valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil. Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca: a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunand ca pot fi realizate estimari corecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt: - obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatie curenta care poate genera o iesire de resurse; sau - obligatii curente care nu indeplinesc criteriile de recunoastere in bilant (deoarece fie nu este probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fie nu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei). Deoarece cladirea este libera si societatea a intreprins actiuni pentru gasirea unui cumparator, iar societatea clasifica cladirea la data bilantului ca disponibila pentru vanzare, pentru cheltuielile legate de organizarea licitatiei si pentru cele de cadastru, in contabilitate se va inregistra un provizion deoarece s-au putut realiza estimari corecte (5.000 lei, respectiv 3.000 lei) si este posibil sa existe iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor. • Inregistrarea costurilor estimate pentru organizarea licitatiei de vanzare (5.000 lei) si a cheltuielilor de cadastru (3.000 lei): 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, = 151 "Provizioane" 8.000provizioanele si ajustarile pentru depreciere"

GRUPA I – Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(67.)Societatea Leasing avand ca obiect de activitate acordarea de bunuri in leasing financiar, achizitioneaza la data de 20.12.N-1 un autoturism in valoare de 16.725 lei, TVA 19%, pe care il acorda in leasing financiar societatii CONTA. Contractul de leasing financiar este incheiat pe data de 01.01.N in urmatoarele conditii:perioada de leasing este de 5 ani iar durata utila de viata a activului predate in leasing este de 6 ani;platile de leasing vor fi efectuate pe data de 31 decembrie ale fiecarui an, se vor emite 5 facturi;la inceputul contractului de leasing societatea CONTA plateste 10.000 + TVA;la sfarsitul contractului de leasing utilizatorul isi va exercita optiunea de cumparare la valoarea reziduala care reprezinta 10% din valoarea de intrare a bunului.Sa se faca inregistrarile contabile aferente anului N si N+4, atat la locator cat si la locatar.

2.(71.)Societatea Comerciala „B” specializata in comertul cu amanuntul detine in stoc la inceputul anului marfuri la pretul cu amanuntul in valoare de 15.000 lei. Adaosul comercial aferent marfurilor din stoc este 3.000 lei, iar TVA 2.200 lei. In cursul perioadei de gestiune se achizitioneaza marfuri la pretul fara TVA de 30.000 lei ( TVA 19% ). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vand marfuri in cursul lunii prin magazinul cu amanuntul in valoare de 42.000 lei, ( inclusiv TVA). Se descarca gestiunea. Evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul.

3.(87.)Un salariat obtine pentru 12 zile lucrate in cursul unei luni, venituri pentru munca prestata in suma de 850 lei. In cursul lunii salariatul beneficiaza de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boala obisnuita, din care 10 zile lucratoare. Salariul de baza minim brut pe tara este de 600 lei, iar luna are un numar de 22 zile lucratoare. Stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale? Stabilirea contributiei de asigurari sociale datorata de angajator?

4.(116.)La o societate comerciala ce are un capital social de 150.000 u.m., profitul brut este de 80.000 u.m. Se decide utilizarea sumei astfel:se constituie rezerve legale in limita maxima admisa de lege;constituire de rezerve statutare in procent de 10% din profitul net;profitul net este utilizat pentru majorarea capitalului social cu suma de 900 u.m.n, respectiv acordarea de dividente 50.000 u.m.n. Presupunem ca printre asociati avem doar persoane fizice.

5.(158.)Se achizitioneaza in vederea reproductiei tineret bovin in valoare de 300.000 u.m.n. plus TVA 19%. Se obtin astfel din productie proprie animale tinere evaluate la 40.000 u.m.n., iar dupa 3 luni se contata un spor de greutate evaluat la 30.000 u.m.n, Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui vitel evaluat la 5.000 u.m.n. Considera vinovat de lipsa acestuia ingrijitorul si i se imputa valoarea lui. Jumatate din valoare se depune de catre acesta in casierie, iar restul se retine din salariu.

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei:a) asigurari pozitiveb) asigurari negativec) fara asigurareRaspuns:

2. (9.) Nominalizati si explicate criteriile de apreciere a imaginii fidele.) (67.) Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.Raspuns:Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situatiilor financiare:Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de „operatii" cuprinde toate drepturile si activele întreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al întreprinderii respective.Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale si nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în situatiile financiare a operatiilor presupune că aceste operatii trebuie: -să fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmărindu-se respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte; -să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari; -să fie contabilizate in conturile corespunzătoare; deci criteriul corectei imputări; -să fie corect totalizate, centralizate, astfel încat să li se asigure o prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile anuale.

Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei:

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura

garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Independenta are doua componente fundamentale:- independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala;- independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii:interes propriu;slabirea autocontrolului;renuntarea la propriile convingeri;manifestari de familiarism;actiuni de intimidare.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatieRaspuns:Pragul de semnificaţie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea în raport cu care se determină dacă erorile, omisiunile sau greşelile identificate în conturi, considerate individual sau cumulat, indică dacă acele conturi oferă o imagine fidelă, completă şi exactă rezultatului, a situaţiei financiare si a patrimoniului întreprinderii.În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situaţiilor financiare , cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare si a patrimoniului întreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce in contabilitatea anglo-saxonă poarta denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea si interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.Altfel spus, pragul de semnificaţie exprimă nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dacă conturile sunt corecte sau nu.

4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit?Prezentati-le succinct.Raspuns:In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea Intreprinderilor

1.(32.) Goodwill-ul reprezinta:fondul commercial al intreprinderii;un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia;un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului commercial al intreprinderii.Raspuns:

2.(110) Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode, cunoscând următoarele elemente din bilanţul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiinţare 15.000; clădiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.Raspuns:Nr Crt

ExplicatiiDate din Bil Contabil

Corectie Etapa 1

Corectie Etapa 2

Total Corectii

Date din Bil ec

Nr Crt

ExplicatiiDate din Bil Contabil

Corectie Etapa 1

Corectie Etapa 2

Total Corectii

Date din Bil ec

1Ch infiintare

15000 -15000 -15000 0 1 C social 100000 100000

2 Cladiri 200000 200000 2 Rezerve 10000 10000

3 Echip 250000 250000 3 Profit 55000 -15000 -15000 40000

4 Stocuri 300000 300000 4 V Anticip 80000 -80000 -80000 0

5 Casa 10000 10000 5 Furnizori 400000 80000 80000 480000

6 Banca 150000 150000 6 Creditori 80000 80000

7 7 Impr.TL 200000 200000

TOTAL 925000 -15000 0 -15000 910000 925000 -15000 -15000 910000

Determinare ANC prin I metoda Substractiva ANC = TotalANreevC – Total DatoriiTotal Activ reevaluat corijat = Total active din bilant economic = 910000 leiTotal Datorii = Furnizori 480.000 + Creditori 80000+Imprumut TL 200000 = 760000ANC = 910000- 760000 = 150000Determinare ANC prin II metoda Aditiva Cap Propriu = Cap Soc + Rez + Profit= 100000+10000+40000=150000

3. (197.) Să se determine activul net contabil corectat pe baza următoarelor informaţii:

- capital social: 10.000;- rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000;- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creării unui produs pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor; cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.

Raspuns:

Nr Crt

ExplicatiiDate din Bil Contabil

Date din Bil ec

Nr Crt

ExplicatiiDate din Bil Contabil

Corectie Etapa 1

Corectie Etapa 2

Total Corectii

Date din Bil ec

1 Chconstit 2000 0 1 C social 10000 10000

Ch ercet 10000 2 Rezerve 3000 3000

d.c 4000 creare produs

3 Rez Rep 5000 5000

3 Ch vans 1000 0

TOTAL 13000 0 18000 0 -15000 3000

ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000

GRUPA II – Categoria V- Fuziuni si divizari de intreprinderi

3 (34.) Patru societati comerciale A,B,C,D hotarasc sa fuzioneze intr-o societate noua „E” cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administratie hotaraste ca pentru consemnarea fuziunii si pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operatiei de fuzuine taxa de participatie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat.

24.000 x 5% = 1.200 lei Calculul primelor de fuziune este:A: 10.000 x 5% = 500 lei – primaB: 8.000 x 5% = 400 lei – primaC: 5.000 x 5% = 250 lei – primaD: 1.000 x 5% = 50 lei – primaTOTAL 24.000 lei 1.200 lei – primaSa se efectueze inregistrari in contabilitatea societatii „E”.Rezolvare:

Decontari cu asociatii = % 24.000 Capital social 22.800 din care A 9.500 B 7.600 C 4.750 D 950 Prima de fuziune 1.200 din care A 500 B 7.600 C 250 D 50

4 (39.) SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune , activul ecesteia constand in cladiri 10.000 lei si disponibilitati la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune.Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

Rezolvare:

Preluarea activului SC BETA SA

% 456 15.000 lei

212 10.000 lei

5121 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise (14.000 lei) o constituie prima de fuziune.

456 % 15.000 lei

1011 14.000 lei

1042 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 1011 1.000 lei

GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1.(19.) Elaborare politici si proceduri contabile . Studiu de caz : societatea de comert.Rezolvare:

Politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în cazul trecerii la noul sistem de contabilitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune. Adoptarea şi precizarea politicii de contabilitate se perfectează printr-un document organizatoric-de dispoziţie (ordin, dispoziţie etc. ) al conducerii întreprinderii. Procedura formării şi aprobării politicii de contabilitate este stabilită autonom de fiecare întreprindere. De exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie specială compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale întreprinderii sau de o firmă de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori şi perfectată prin decizia de protocol. Responsabilitatea pentru formarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă conducătorul întreprinderii.

La alegerea şi argumentarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la anumite convenţii fundamentale. Sînt prevăzute trei convenţii fundamentale ale contabilităţii: continuitatea activităţii, permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.

La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie să aprecieze posibilităţile întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil. Dacă conducerea nu are intenţia şi nu este nevoită să lichideze întreprinderea, să suspende sau să reducă considerabil volumul producţiei, la întocmirea rapoartelor financiare se aplică metode obişnuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi determinare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii. În cazul în care conducerea are intenţia sau este nevoită să lichideze întreprinderea rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza altor principii şi metode. De exemplu, în cazul funcţionării normale a întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţ la valoarea de intrare cu scăderea uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii - la valoarea de vînzare (lichidare).

Metodele şi regulile de contabilizare acceptate de întreprindere trebuie să fie aplicate de la o perioadă de gestiune la alta. În acest caz, de regulă, este vorba de permanenţa metodicii adoptate de reflectare a operaţiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor şi datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în decursul anului de gestiune, precum şi de la un an de gestiune la altul. Totodată, o atare convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări

în politica de contabilitate. În acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea modificărilor introduse în politica de contabilitate în fiecare caz concret.

Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare ale perioadei în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti, de exemplu, veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se constată la livrarea lor şi transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului; veniturile din prestarea serviciilor - pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de dobînzi, redevenţe şi dividende - la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. Energia electrică consumată se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării mijloacelor băneşti. În mod analog se contabilizează salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la incoincidenţa eventuală temporală a operaţiunii economice şi a asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul realizării acestora. Nici o operaţiune nu poate fi stopată sau accelerată din punctul de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializării exerciţiilor asigură utilizatorii cu informaţii nu numai privind operaţiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor băneşti, dar şi privind datoriile aferente plăţii mijloacelor băneşti în viitor şi încasările ulterioare ale acestora.

Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să asigure respectarea următoarelor principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea) .

La luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie respectate măsurile de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul în care au fost cîştigate, iar cheltuielile - nemijlocit în momentul efectuării acestora. Metodele acceptate de întreprindere trebuie să asigure un grad mai înalt de disponibilitate de a reflecta în contabilitate şi rapoartele financiare cheltuielile şi datoriile decît veniturile şi activele. De exemplu, stocurile de mărfuri şi materiale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la suma cea mai mică dintre "cost" şi "valoarea realizabilă netă". Pierderile din lipsurile şi deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli în momentul constatării acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de către persoanele vinovate (venitul) se constată şi se eflectă în contabilitate numai atunci cînd întreprinderea dispune de o certitudine argumentată privind primirea acestora (acordul în scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judecătorească etc.). Respectarea principiului prudenţei permite întreprinderii, dacă este necesar, să creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru

returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru reparaţiile şi deservirea cu garanţie a mărfurilor vîndute etc.

În acelaşi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibilă o prudenţă exagerată care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturînd astfel informaţiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare.

Metodele acceptate în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate, pornind nu numai de la forma juridică a acestora, dar şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care acestea au fost efectuate.. Respectarea acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii economiei de piaţă, cînd legislaţia şi baza normativă a contabilităţii privind unele probleme rămîn în urma evoluţiei practicii activităţii economico-financiare a întreprinderilor.

În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esenţială pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilităţii utilizării acesteia pentru diferite evaluări şi luarea deciziilor. Informaţia se consideră esenţială în cazul cînd lipsa sau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în baza rapoartelor financiare. În acelaşi timp în cazul cînd informaţia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consideră neesenţială. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor întreprinderi mari pot fi exprimate în mii lei, întrucît sumele neînsemnate nu influenţează procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenţialităţii are menirea să contribuie la simplificarea lucrărilor de prelucrare a informaţiei şi întocmire a rapoartelor financiare.

Convenţiile fundamentale şi principiile contabilităţii trebuie să constituie baza elaborării politicii de contabilitate a întreprinderii. Nerespectarea acestora denaturează informaţia privind situaţia patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se consideră ca o încălcare a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi normative incluse în sistemul de reglementare normativă a contabilităţii.

Procedura elaborării politicii de contabilitate vizînd o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din cîteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii care corespunde într-o măsură mai mare modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

"Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de terminare a lucrărilor. Întreprinderea alege acea variantă care permite a determina mai exact

mărimea venitului obţinut în perioada de gestiune.Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu

stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii vizînd o problemă concretă, întreprinderea este în drept să elaboreze metoda respectivă autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).

Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau chiar să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în conformitate cu evaluarea materialelor în contabilitatea curentă poate să fie efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale. În acest caz metoda FIFO este preferabilă la majorarea permanentă a preţurilor, iar metoda costului mediu ponderat - în cazul variaţiilor considerabile de preţuri la stocurile de mărfuri şi materiale.

Politica de contabilitate pentru anul curent se aprobă de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent şi intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplică de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor. 16. Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. De exemplu, modificările în politica de contabilitate pot fi operate în cazul

a) reorganizării întreprinderii (contopirii, asocierii, separării), care în conformitate cu legislaţia în vigoare poate fi efectuată conform deciziei fondatorilor (participanţilor), organelor de stat împuternicite sau organului judiciar. În aceste cazuri modificările în politica de contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou apărute;

b) schimbării proprietarilor - la data schimbării proprietarilor (participanţilor);

c) introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse; modificarea condiţiilor activităţii economice externe - înăsprirea substanţială sau liberalizarea regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi altor acte normative) - la data intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor actelor legislative şi normative;

d) elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii - începînd cu 1 ianuarie a anului următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.

Toate modificările în politica de contabilitate, indiferent de cauzele

apariţiei lor, trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicîndu-se data intrării în vigoare a acestora.

GRUPA III- Categoria III- Expertizele contabile

1. (1.) Cum se clasifica expertizele contabile?Raspuns:

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal în care au fost solicitate.II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.III. În funcţie de natura juridică.

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:

a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;

b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:

a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte

civile ataşate litigiilor penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor

comerciale;d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau

extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

- civile;- penale;- extrajudiciare.

2. (14.) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?Raspuns:Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în: a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin Hotărârea Conferinţei Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: - expertize amiabile (la cerere) - expertize contabil-financiare - arbitraje în cauze civile - expertize de gestiune b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

3. (30.) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?Raspuns:Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare

profesională reglementate prin normele emise de Corp;e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională;k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate

5 (30.) Un proiect investitional , cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei si o rata de actualizare de 19% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:

An Costinvestitie

Costuri deexploatare

Total cost Totalincasari

Cash-flowAnual net

0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 leiTotal 11.445 lei 11.445 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei

Calculati termenul de recuperare al investitiei.Rezolvare:

GRUPA III – Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

6 1.(7.) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara:

Indicator 31.12.nImobilizari 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilitati 300Capitaluri propii 20000Datorii maimari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Rezolvare:Poziţia financiara este egala cu capitalurile proprii în valoare de 20000 lei, dar cu mentiunea ca nu poat aparea în bilant datorii din exploatare ci numai datorii catre trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an + datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an. Datorii din exploatare sunt datorii de până la un an.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichidităţii curente =Active curente/ Datorii curente =21.300/1.300 = 16,38* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate =(Active curente – Stocuri)/ Datorii curente =(Indicatorul test acid) = 20.300/1.300= 15,62

2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de îndatorare Capital împrumutat / Capital propriu X 100 =2.000/20.000 X 100 = 10%

Capital împrumutat/ Capital angajat X 100 = 2.000 /22.000 X 100 =9,09%unde: * capital împrumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

7 (8.) Calculati si interpretati ratele de lichiditate pentru intreprinderea analizata mai sus.

Rezolvare:

CATEGORIA V – Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor

Problema 3. O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe parcursul unei perioade contabile :

8 venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;9 cheltuieli totale, exclusive cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei;10 cheltuielile cu diurnal acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80

lei/zi (pe parcursul a 15 zile).Se cere determinarea rezultatului net.Rezolvare:

Diurna = 80 x 15 zile = 1.200 lei, dar doar 32,5 lei / zi este deductibila => 32,5 x 15 zile = 487,5 lei – deductibil iar 712,5 lei nedeductibil.Venituri 400.000 –Cheltuieli 230.000Profit brut 170.000Profit impozabil = 170.000 + 712,5 = 170.712,5 x 16% = 27.314 leiProfit net = 170.000 – 27.314 = 142.686 lei

Problema 6. Un angajat al unei entitati obtine intr-o luna urmatoarele venituri: Vanituri salariale 850 lei; Ajutor de inmormantare 1.270 lei, ca urmare a justificarii cu documente 150 lei reprezentand cadou cui ocazia Pastelui.Salariatul nu are nici o persoana in intretinere.Sa se stabileasca salariul net.

Pentru veniturile salariale, angajatul datoreaza urmatoarele retineri:Contributie somaj 0.5% = 4.25 leiContributie sanatate 5.5% = 46.75 leiContributie pensii 10.5% = 89.25 leiDeducere personala 250 leiImpozit 16% = 73.56Venit salarial net 636 lei

Tratamentul fiscal al ajutorului de inmormantareAjutorul de inmormatare reprezinta suma de bani pe care statul o acorda unui membru de familie al decedatului.Pentru acordarea ajutorului de inmormatare exista trei solutii practice uzuale, astfel:1. Acordarea ajutorului de inmormantare prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006.Tratamentul fiscal: In baza art.21 alin (b) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 487/2006, angajatorul are dreptul sa acorde angajatului, membru de familie al decedatului, suma de 635 RON. Acesta suma este fixa si se acorda doar in cazul in care decedatul nu avea drept de asigurare, prin urmare acesta nu era asigurat in sistemul public de asigurari. Se inscrie si se declara prin formularul Declaratiei de CAS. Aceasta cheltuiala se deduce din contributia datorata de angajator.2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul fiscal nr.571/2003Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Fiscal, angajatorul poate sa acorde ca si ajutor de inmormantare o suma de bani, daca indeplineste cumulativ doua conditii:a) acordarea ajutorului de inmormantare este prevazuta in Regulamentul de organizare si functionare al societatii;b) acordarea ajutorul de inmormatare este prevazut in Contractul de munca al angajatului, membru de familie al decedatului.Suma care se poate acorda in acest caz este in functie de prevederile Regulamentului de organizare si functionare si in functie de mentiunile care sunt prevazute in contractul de munca. Astfel, aceasta suma poate sa fie nelimitata, lasandu-se la latitudinea angajatorului stabilirea plafonului. Este o suma neimpozabila si nu se declara.2. Acordarea ajutorului de inmormantare in baza Legii privind Codul muncii, sub forma de prima la salariu.Tratamentul fiscal: In baza prevederilor Codului Muncii, angajatorul poate acorda unui membru al familiei decedatului o suma de bani sub forma unei prime la salariu. Suma nu este plafonata. Insa, dezavantajul in acest caz este ca pentru aceasta suma se datoreaza toate taxele si contributiile aferente unui salariu. Prin urmare, se vor face retineri si se vor achita, avand in vedere ca sunt taxe si impozite cu retinere la sursa, atat angajatului, cat si angajatorului.

Cadoul cu ocazia pastelui in valoare de 150 lei nu se impoziteaza.

Problema 9. O entitate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte obtine intr-o perioada contabila venituri in suma de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei . Sa se determine valoarea impozitului pe profit de platit de catre entitate.Rezolvare:Impozitul pe profit reprezinta valoare maxima dintre 5% x valoarea veniturilor si (venituri – cheltuieli ) x 16%5% x 900.000 = 45.000 lei(900.000 – 500.000)16%=64.000 lei Impozitul pe profit = 64.000 lei

Problema 11. Sa se calculeze contributiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusive salariul net (2 persoane in intretinere).Rezolvare:Salariul negociat: 636 leiContributie somaj 0.5% = 3.18 leiContributie sanatate 5.5% = 34.98 leiContributie pensii 10.5% = 66.78 leiDeducere personala = 450 leiImpozit 16% = 12.97 leiSalariul net = 518 lei