CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

TEST SEMESTRIAL DE EVALUARE A

STAGIARILORANUL 3 SEM I

GOILEAN (TIPONUT) F. RALUCA FLORINACategoria: Expert contabil

VARIANTA 18 – AN 3, SEM. 1

Categoriile I, XI – Contabilitate

1 (45).Capitalul social subscris la înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată a fost de 400.000 lei.Aportul propriu al asociatului unic a constat într-o clădire evaluată la 350.000 lei şi depunere numerar 50.000 lei. După un an, asociatul hotărăşte vinderea clădirii. Preţul obţinut este de 425.000 lei. Să se efectueze înregistrările contabile ale operaţiunilor enumerate, în condiţiile in care valoarea amortizarii clădirii, înregistrată până la data vinderii, a fost de 20.000 lei.

Rezolvare:

Aportul propriu al asociatului unic

% = 456 400.000 lei 212 350.000 lei 5121 50.000 leiVanzare cladire:

4111 = 7583 425.000 lei

Descarcare cladire din patrimoniu:

% = 212 350.000 lei2812 20.000 lei6583 330.000 lei

2 (46). O entitate economică are în derulare o investiţie pentru care a achitat în prima fază, un studiu de fezabilitate de 100.000 lei şi un avans la constructor de 50.000 lei. Ulterior, constructorul a emis o factura de 250.000 lei din care s-a regularizat şi avansul. La finalizarea lucrării s-a efectuat recepţia lucrării. Să se efectueze înregistrările contabile ale operaţiunilor enumerate.

Rezolvare:

Inregistrare investiţie: 231 = 404 100.000 lei

Inregistrare avans la constructor: 4092 = 401 50.000 lei

Inregistrare factura finala:

% = 401 250.000 lei 4092 50.000 lei

231 300.000 leiReceptie lucrare (presupunem ca este cladire) : 212 = 231 400.000 lei

3 (32). O societate cu activitate de vânzare cu amănuntul exclusiv TVA are bunuri disponibile pentru vânzare în valoare de 5.000 lei preț cu amănuntul și 7.500 lei cost de cumpărare și un stoc final în valoare de 450 lei preț cu amănuntul. Care este costul estimat al bunurilor vândute:a) 450 leib) 4.550 leic) 6.825 leid) 7.500 leie) 2.500 lei

Rezolvare:

5000 – 450 = 45504550*7500/1000 = 6825

4 (33).Dispuneți de următoarele informații pentru luna decembrie anul N: total vânzări: 75.000 lei, TVA 20%, la inventar se constată minus de combustibil în gestiune neimputabil peste normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 20%, total achiziții 50.000 lei TVA 20%, TVA de recuperat din luna noiembrie 4.000 lei. Înregistrarea TVA de plătit la bugetul de stat se efectuează prin formula:

a) 25.316,3 4427 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 11.638,89

b) 25.316,3 4427 = 4426 9677,42 (TVA 20% = 8333,33)c) 4423 15.638,71 (TVA 20% = 13166,67)

4423 = 4424 4000

d) 14.516,13 4427 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 838,71

e) 25.316,3 5121 = 4426 9677,42 4424 4000 4423 11.638,88

f) 9677,42 4427 = 4426 9677,42 4000 4424 = 4426 4000

Rezolvare:

Calcul TVA colectat vanzare

411 = %     75000

707  62500

4427   12500

- minus combustibil

6022 = 3022     45000

635 = 4427     9000

- calcul tva deductibil achizitii

%  =   401     50000

371                  41666,67

4426                  8333,33

- inregistrare TVA de plata

4427   =   %      21500

4426        8333,33

4423      13166,67

- compensare TVA

4423  =   4424   4000

Varianta corecta ar fi fost varianta b) in conditiile in care TVA era 24%, astfel corectat cu TVA 20 % :

b) 25.316,3 4427 = 4426 8333,33 4423 13166,67 4423 = 4424 4000

(16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată lipsa unui utilaj a cărui valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizată 13.000 u.m.n, iar valoarea de piaţă 8.000 u.m.n, fără TVA. Se impută gestionarului şi se reţine din salariu.

Rezolvare:

- minus de inventar

%  =  2131     20000

2813                 13000

6583                     7000

- imputarea

4282   =  %      9920

7588      8000

4427      1920

- retinerea din salar

421   =  4282   9920

6 (44). Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000. a) 11.200 mii lei; b) – 10.000 mii lei; c) 1.200 mii lei; d) – 3.800 mii lei; e) 2.000 mii lei.

Rezolvare:Ajustari imobilizari corporale si necorporale = 6811-7813=2000-0 = 2000Ajutari imobilizari financiare = 686-786=0-(5000+800)=0-5800 = -5800Total ajustari = 2000-5800 = -3800Raspuns corect: varianta d.

7 (53). Valoarea salariilor brute la o societate pe acţiuni este de 250.000 lei. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate obligaţiile de plată ale societăţii la bugetul de stat, bugetele

asigurărilor sociale şi alte fonduri şi plata efectivă a acestora ( nu se ţine cont de deducerea personală).

Rezolvare :

a) Inregistrarea cheltuielilor salariale 641 = 421 250000 lei

b) Inregistrarea contributiilor angajatorului contributia la CAS (20,8%)

6451 = 4311 52000 lei

contributia la CASS (5,2%) 6453 = 4313 13000 lei

contributia la fondul de somaj 6452 = 4371 1250 lei

contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%) 6453 = 4313.1 2125 lei

contributia la fondul de accidente si boli profesionale (cota intre0,15-0,85%)

6453 = 4381 2125 lei

contributia la fondul de garantare a creantelor salariale (0,25%)

6453.1 = 4381.1 625 lei Plata efectiva a acestora

% = 5121 71125 lei

4311 52000 lei

4313 13000 lei

4371 1250 lei 4313.1 2125 lei4381 2125 lei

4381.1 625 lei

8 (54). S.C. DIOROM SRL are încheiat un contract de vânzări produse finite către un client extern (din UE) în valoare de 25.000 Euro. Plata se efectuează integral prin bancă. Cheltuielile de transport în valoare de 800 euro +20% tva, sunt efectuate de un transportator extern şi sunt suportate de exportatorul român (curs euro - 4,50 lei). Marfa este asigurată de furnizor, prima de asigurare fiind de 4.000 lei.

Să se inregistreze toate operaţiunile descrise mai sus inclusiv plăţile aferente.Rezolvare:

de recalculat valoare TVA

- vanzare produse finite UE

4111 = 701     112.500 (25000eurx4,5)

- incasarea facturii prin banca

5124 = 4111   112.500

- inregistrare factura transport

624 = 401    3600  (800eurx4,5)

4426 = 4427 864

- plata factura transport

401 = 5124  3600

- asigurare

613   = 401   4000

- plata asigurare

401  = 5121   4000

9 (34). Se dau următoarele informații: capitaluri proprii aferente exercițiului financiar N 2500 lei, capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. În cursul exercițiului financiar N au avut loc următoarele operații: creșteri de capital prin aporturi noi în natură 200 lei, conversia datoriilor în capital 50 lei, încorporarea primelor de emisiune în capital 60 lei, rambursări de capital în numerar către asociați 100 lei. Care este valoarea rezultatului net aferent exercițiului N?a) 1550 leib) 1490 leic) 1450 leid) 1510 leie) 1700 lei

Rezolvare :

b) 1490 leiRez net ex.N= Cap.pr.N -Cap.pr(N-I ) +MAJ DE CAPITAL -MICS DE CAPITAL = 2 500 -800 --(200+50+60) -100 = 1490 lei

10 (41). Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

Rezolvare :

e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

„Total stocuri" = (marfuri 1.700.000 - provizioane pentru deprecierea marfurilor 200.000) + avansuri platite furnizorilor de stocuri 300.000 = 1.800.000

11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziţionat o instalaţie în urmãtoarele condiţii: preţ negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea şi probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem cã, prin contractul de licenţã, societatea are obligaţia ca la sfârşitul perioadei de exploatare sã îndepãrteze instalaţia şi sã restaureze amplasamentul. Valoarea actualizatã a cheltuielilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale este estimatã la 10.000 u.m. Sã se contabilizeze achiziţia utilajului şi recunoaşterea cheltuielilor necesare pentru îndepãrtarea instalaţiei în conformitate cu IAS 16. Rezolvare:

Receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000 + 20.000 )

2132 = 404 320.000

Recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

2132 = 1513 10.000

Costul instalatiei: 330.000

Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (3).Structura dosarului exerciţiului.

In mod uzual dosarul cuprinde:1) planificarea misiunii:- programul general de lucru;- note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii;- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;- compunerea echipei;- datele pentru emiterea raportului;-bugetul de timp;

2) supervizarea lucrarilor:- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;- aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul

lucrarilor,executarea lucrarilor, concluziilor lucrarilor, continutul raportului;3) aprecierea controlului intern:- evaluarea punctelor tari, punctelor slab si a zonelor de risc;- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate;- comentarii asupra anomaliilor descoperite;4) obtinerea de elemente probante:- program de control;- foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale

comentarii,concluzii;- documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, jusitificand cifrele

examinate;- detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii

alevariatiilor, concluzii;- sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a

punctelor carear putea avea o influenta asupra deciziei de certificare;- foi de lucru cu privire la faptele delictualeDosarul exercitiului este bine sa fie împartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea

sa. În general se foloseste o împartire în 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:-   EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";-   EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";-   EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";-   ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control";-   EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";-  EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor

profesionisti";-   EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";-   EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfârsit de misiune";-   EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari

diverse";-   EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

13 (4). Exhaustivitatea – ca termen în normele de audit – reprezintă:a) toate faptele importante au fost menţionate; b) toate activele au fost înregistrate;

c) toate activele, datoriile, tranzacţiile sau evenimentele au fost înregistrate şi toate faptele importante au fost menţionate.

14 (5). Obiectivele auditului intern constau în:a) gestionarea corectă, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;b) ţinerea corectă şi la timp a contabilităţii, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor; c) validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii.

15 (6). Evaluarea – ca termen în normele de audit – reprezintă: a) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul său istoric; b) înregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;c) înregistrarea unui activ la costul de achiziţie.

16 (7). Obiectivele auditului extern – misiune de bază – constau în:a) reflectarea fidelă, clară şi completă în contabilitate a obligaţiilor faţă de stat; b) imaginea fidelă, clară şi completă a înregistrărilor în contabilitate şi a rezultatelor obţinute de intreprindere; c) imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor obţinute de intreprindere.

17 (8). Asigurarea rezonabilă – ca termen în normele de audit – reprezintă: a) asigurarea ridicată, dar nu absolută, că informaţiile verificate nu conţin anomalii semnificative;b) asigurarea că nu sunt anomalii în situaţiile financiare; c) satisfacţie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaraţii.

18 (4). Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare. Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:- unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele

documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor;

- altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.“ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa aconturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.”

19 (5). Opinia fără rezerve: semnificaţie, mod de prezentare.Daca in urma lucrarii efectuate, auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagine

fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sunt in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”.

Exemplu :

“In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie, precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele internationale decontabilitate.

Categoria III – Expertiza contabilă

20 (7). Pentru Mihaela, aflată la prima sa expertiză contabilă judiciară într-un proces civil, astăzi este o zi importantă: ea este copleşită de emoţia întâlnirii cu părţile procesuale. Ajunge cu o oră mai devreme, astfel încât să aibă suficient timp pentru a ridica dosarul de la arhiva organului jurisdicţional care a dispus expertiza contabilă judiciară şi pentru a-şi mai arunca o privire asupra conţinutului acestuia, astfel încât să se asigure că nu i-a scăpat nici un detaliu. Momentul mult aşteptat a sosit. Spre dezamăgirea ei însă, cele două părţi aflate în vrăjmăşie, au început să-şi vorbească cu ton ridicat, fără respect, adresându-şi injurii. Dilema ei este cum să procedeze pentru a depăşi momentul şi pentru a-şi putea atinge obiectivul pentru care s-a pregătit atât de intens. Argumentaţi răspunsul.Rezolvare :

Din punctul meu de vedere pentru a putea comunica Mihaela trebuie sa respecte normele de comportament profesional si anume:

- independenta: expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertise contabile este obligatoriu sa fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice situatie care ar presupune o lipsa de independent sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea;

- competenta: presupune detinerea de catre expertul contabila cunostintelor necesaredomeniului la care se refera expertiza contabila;

- calitatea expertizei contabile presupune modul prin care o expertiza contabila esterealizata in termenii solicitati si acceptati, cu constiinciozitate, devotement, corectitudine si impartialitate de catre profesionist si este utila celor care au solicitat-o.

- secretul profesionalistului contabil si confidentialitatea: trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica cu exceptia cazului in care un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.

- acceptarea expertizelor contabile – solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertise contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Totusi, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiuneatinand seama in special de regulile de independent si de competent;

- responsabilitatea efectuarii expertizelor: expertul contabil trebuie sa fie constient atat de insemnatatea sarcinii primate din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea expertizei sau asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii expertizei in cel mai inalt grad de professionalism.

21 (19). Explicati principiul confidentialitatii?Rezolvare :

Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, în afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.

Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor între profesionist si clientul sau angajatorul sau.

22 (20). Onorariile si independenta.Rezolvare :

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta

Expertii si alti specialisti care efectueaza expertize pentru instantele judecatoresti, organele de urmarire penala sau alte organe cu activitate jurisdictionala primesc, pentru lucrarile efectuate, onorarii stabilite de aceste organe in functie de complexitatea expertizei, volumul de lucru si gradul lor profesional si stiintific.

Onorariul se fixeaza provizoriu prin incheierea sau ordonanta de numire a expertului. Suma definitiva este fixata de instanta, dupa depunerea raportului de expertiza si a decontului de cheltuieli.

Expertii care, pentru efectuarea expertizei, se deplaseaza in alta localitate decat cea de domiciliu, au dreptul, pe langa onorariul prevazut, la cheltuieli de transport, cazare si diurna, in conditiile stabilite de dispozitiile legale pentru salariatii din institutiile publice.

Partea care a solicitat expertiza contabila este obligata, potrivit Codului de procedura civila, ca in termen de cel mult 5 zile de la numirea expertului contabil, sa depuna suma stabilita ca onorariu in contul tribunalului, pentru expertiza. Daca raportul se depune, desi onorariul nu este platit, instanta obliga partea care a solicitat expertiza contabila, prin incheiere executorie, la plata onorariului.

Daca expertiza contabila este ordonata din oficiu, instanta stabileste si partea care sa avanseze onorariul. In situatia in care fara expertiza contabila procesul nu poate fi solutionat, iar ambele parti refuza plata onorariului, instanta poate respinge cererea de chemare in judecata sau cererea reconventionala.

Decontarea onorariului cuvenit expertului, odata cu depunerea raportului de expertiza la instanta, se asigura de Biroul de expertiza contabila din cadrul tribunalului judetean, in baza unui decont de cheltuieli. In acest scop, la agentiile judetene ale Casei de Economii si Consemnatiuni este deschis un cont de disponibilitati, in care se depun sumele si din care se platesc onorariile cuvenite expertilor.

Statele de plata a onorariilor se aproba de presedintele instantei. Onorariile se impoziteaza.

Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor

23.Se cunosc următoarele date din bilanţul contabil al unei întreprinderi pe care-l vom folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Nr. crt.

Posturile Sold laN0 N1

1. Imobilizări necorporale 17.000 30.0002. Imobilizări corporale 2.295.642 1.868.7163. Imobilizări financiare 32.960 40.684I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

(1+2+3)2.345.602 1.939.400

4. Stocuri şi producţie în curs de execuţie 603.178 1.666.6805. Alte active circulante (creanţe, casa şi

banca în lei)943.300 1.453.686

II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5)

1.546.478 3.120.366

III. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

1.224.052 1.524.400

IV. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

500.400 1.000.054

V. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 47.680 50.2406. Capital 2.000.000 2.000.0007. Rezerve 119.948 485.0728. Rezultatul exerciţiului financiar 295.904 375.5509. Repartizarea profitului 295.904 375.550

VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.948 2.485.072

VII.

TOTAL CAPITALURI 2.119.948 2.485.072

Pentru exerciţiul financiar încheiat:Din cele 30.000 lei, imobilizări necorporale, 8.000 lei reprezintă cheltuieli de înfiinţare,

iar indicele mediu calculat pe baza cursului de schimb folosit în reevaluare este 1,0429.Să se determine ACTIVUL NET REEVALUAT.

Rezolvare :Unde ANC = ACC - DCImobilizari corporale = 1.948.883

Nr. crt.

Posturile Sold laN0 N1

1. Imobilizări necorporale 17.000 30.0002. Imobilizări corporale 2.295.642 1.948.8833. Imobilizări financiare 32.960 40.684I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

(1+2+3)2.345.602 2.019.567

4. Stocuri şi producţie în curs de execuţie 603.178 1.666.6805. Alte active circulante (creanţe, casa şi

banca în lei)943.300 1.453.686

II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5)

1.546.478 3.120.366

III. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

1.224.052 1.524.400

IV. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

500.400 1.000.054

V. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 47.680 50.2406. Capital 2.000.000 2.000.0007. Rezerve 119.948 485.0728. Rezultatul exerciţiului financiar 295.904 375.5509. Repartizarea profitului 295.904 375.550

VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.948 2.485.072

VII.

TOTAL CAPITALURI 2.119.948 2.485.072

ACC =2.019.567 + 3.120.366 = 5.139.933DC = 1.524.400 + 1.000.054 = 2.524.454ANC = 5.139.933 -2.524.454 = 2.615.479

24(39). Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?

Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.

Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi

25(35). Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Se cunosc următoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B: active diverse 60.000 lei, datorii 18.000 lei. Societatea A: numărul de acţiuni 15.000 de titluri, valoarea nominală 12 lei/acţiune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizărilor 15.000 lei. Care este mărimea rezervelor societăţii A.

Categoria VI – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor

26 (6). Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin declinare de competenţă de la Tribunalul Bihor, reclamanta S.C. "O.C." S.R.L. Oradea a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor - Comisia pentru aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare, anularea Deciziei nr. 345 din 31.08.2007, emisă de pârâtă, şi restabilirea situaţiei anterioare angajării răspunderii solidare pentru societatea reclamantă. În motivarea acţiunii s-a arătat că S.C. "O." S.A. a fost o societate pe acţiuni, înfiinţată conform Legii nr. 31/1990 şi dizolvată ca urmare a nemajorării capitalului social.În această situaţie, angajaţilor li s-a desfăcut contractul de muncă, iar contractele încheiate cu beneficiarii serviciilor S.C. "O."S.A. au fost reziliate.

S-a mai arătat că angajaţii disponibilizaţi s-au angajat la o altă societate - S.C. "O.C." S.R.L., dar acest fapt nu poate constitui o preluare a angajaţilor de la o societate la alta, ci o încetare a raporturilor de muncă dintre un angajator şi angajat, respectiv naşterea unui nou şi individual raport de muncă. S-a susţinut, de asemenea, că derularea contractelor de prestări servicii între S.C. "O.C." S.R.L. şi foştii beneficiari ai serviciilor ce au fost prestate de S.C. "O." S.A. este un simplu act de opţiune şi libertate economică, ce nu poate fi asimilat drept cauză a răspunderii solidare şi nu poate duce la crearea unei situaţii împovărătoare pentru persoana juridică reclamantă.

Prin Sentinţa nr. 172/CA - P.I. din 13 octombrie 2008, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta S.C. "O.C." S.R.L.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr.281 din 11 iulie 2007, emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor - Comisia pentru aplicarea răspunderii solidare, s-a dispus, în temeiul prevederilor art.27 şi 28 coroborate cu art. 172 din Codul de procedură fiscală, atragerea răspunderii solidare a S.C. "O.C." S.R.L. pentru datoriile S.C. "O."S.A. în sumă de 1.036.632 lei.A mai reţinut că, prin Decizia nr. 345 din 31.08.2007, pârâta D.G.F.P. Bihor a respins contestaţia formulată de reclamanta S.C. "O.C." S.R.L. împotriva primei decizii, cu motivarea că sunt respectate prevederile Codului de procedură fiscală, respectiv art.27 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (3) lit. a). Prima instanţă a reţinut că potrivit datelor primite de la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor, cotele de participare ale administratorului M.F. la S.C. "O." S.A. şi la S.C. "O.C." S.R.L. sunt în proporţie de 90%, iar cele două societăţi au acelaşi COD CAEN: 7460 - activităţi de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor şi, mai mult, au acelaşi sediu. A mai constatat că în ultimii trei ani, principalii clienţi ai ambelor societăţi au fost aceiaşi, iar potrivit borderourilor depuse de societate, care evidenţiază salariaţii celor două societăţi, angajaţi în ultimii trei ani, arată că salariaţii S.C. "O." S.A. sunt în prezent angajaţii S.C. "O.C."S.R.L.

Faţă de această situaţie, instanţa de fond a concluzionat că pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor a făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 27 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (3) lit. a) din Codul de procedură fiscală, prin emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare, neputând fi vorba de un abuz de drept din partea autorităţii pârâte, fiind evident că neobţinându-se avizele solicitate, din cauza datoriilor acumulate, s-a preferat înfiinţarea unei noi societăţi cu acelaşi acţionar/asociat în cote de 90%, desfăşurând aceeaşi activitate. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta S.C. "O.C." S.R.L., care, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, susţine că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.

În motivarea recursului, în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, recurenta-reclamantă a arătat că au fost greşit aplicate dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, întrucât potrivit dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, atât pentru S.C. "O."S.A., cât şi pentru S.C. "O.C."S.R.L. s-a dispus de Tribunalul Bihor deschiderea procedurii insolvenţei, la cererea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, astfel că nu i se pot aplica dispoziţiile speciale din cele două acte normative.

Se invocă şi faptul că S.C. "O." S.A. a fost dizolvată de drept, ca urmare a nemajorării capitalului social, conform dispoziţiilor Legii nr. 359/2004, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2004, astfel că nu mai poate răspunde solidar.

Recurenta reclamantă a apreciat că în mod greşit au fost interpretate şi aplicate dispoziţiile art. 27 alin. (2) lit. b) şi c) coroborate cu dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, deoarece aceste prevederi nu pot îngrădi dreptul de a munci şi de a alege locul de muncă, libertatea contractuală, în sensul de a încheia contracte cu oricine. De asemenea, arată că S.C. "O." S.A. nu deţine nici o calitate în S.C. "O.C." S.R.L. şi nici invers.Întrebare:Analizaţi temeinicia cererii de recurs formulată de reclamantă .Argumentaţi.

Rezolvare:

S-a sustinut si faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii sale de suspendare si nu a dispus asupra cautiunii achitate.Directia Generala a Finantelor Publice Bihor, prin intampinarea formulata a solicitat respingerea recursului.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand recursul formulat in raport de motivele invocate, de inscrisurile care exista la dosarul cauzei cat si prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, apreciaza ca acesta este nefondat, neputand fi retinute prevederile art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente.

Potrivit dispozitiilor art.27 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, persoana juridica raspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil, in conditiile prezentului cod, sau declarat insolvent daca, direct sau indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, sau desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati cu debitorul, si daca este indeplinita cel putin una din conditiile enumerate la lit. a) – c).

In sarcina recurentei-reclamante au fost retinute ca fiind incidente dispozitiile art.27 alin. (2) lit. b) si c) din Codul de procedura fiscala care se refera la existenta raporturilor comerciale contractuale cu clientii si/ sau furnizorii, altii decat cei de utilitati, care, in proportie de cel putin jumatate au avut raporturi contractuale cu debitorul cat si la existenta raporturilor de munca sau civile de prestari servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai

debitorului, coroborate cu alin. (3) lit. a), unde este redata semnificatia termenului de control ca reprezentand majoritatea dreptului de vot fie in adunarea generala a societatii comerciale, fie in consiliul de administratie al acesteia.

Starea de insolvabilitate a S.C. „O” SA nu a fost contestata.Cota de participare a asociatului majoritar, MF, la cele doua societati, identitatea

obiectului de activitate, prezenta a cel putin jumatate din angajatii debitoarei insolvabile pe lista cu angajati ai S.C. „OC” SRL, precum si existenta raporturilor comerciale ale S.C. „OC” SRL cu cel putin jumatate din clientii cu care a avut raporturi comerciale si debitoarea S.C. O S.A., sunt aspecte retinute in decizia contestata, cat si prin hotararea recurata, in raport de informatiile emise de la O.R.C. de pe langa Tribunalul Bihor, cat si potrivit inscrisurilor de la dosar.

Prin urmare, in mod corect, prima instanta a statuat ca prin decizia contestata s-a facut aplicarea corecta a dispozitiilor art.27 alin. (2), lit.b) si c), alin. (3) lit.a) din Codul de procedura fiscala, fiind indeplinite conditiile raspunderii solidare a persoanei juridice S.C. „OC” SRL cu debitoarea S.C. „O” SA.

Este adevarat ca, urmare a nemajorarii capitalului social debitoarea a fost dizolvata conform prevederilor art.228 lit.b) din Legea nr.31/1990(R) insa, potrivit art.233, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, astfel ca dizolvarea nu impiedica recuperarea de la debitoare a creantelor datorate bugetului de stat.

Legea nr.85/2006 a avut ca scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, in cadrul careia poate fi creditor si statul, pentru creantele la bugetul de stat neachitate.

Codul de procedura fiscala instituie raspunderea solidara conform art.27, ca modalitate de recuperare numai a creantelor bugetare.

Legea nr.31/1990(R), Legea nr.85/2006 si Codul de procedura fiscala nu contin dispozitii exprese referitoare la aplicarea cu prioritate a unora sau altora din normele pe care le edicteaza, cu incidenta in ceea ce priveste recuperarea creantelor bugetare.

Faptul ca la cererea D.G.F.P. Bihor, Tribunalul Bihor a dispus deschiderea procedurii insolventei fata de cele doua societati nu reprezinta un motiv care sa faca inaplicabile dispozitiile art.27 Cod procedura fiscala, intrucat dispozitiile Legii nr.85/2006 nu exclud procedura atragerii raspunderii solidare, specifica recuperarii creantelor bugetare de la debitorul declarat insolvabil, statul avand la dispozitie mai multe proceduri de recuperare a creantelor sale.

Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult cu cat instituirea raspunderii solidare face parte din procedura generala privind raportul de drept material fiscal care impune reglementari fiscale speciale.

In consecinta, cat timp sunt indeplinite conditiile raspunderii solidare atat Decizia nr.281 din 11.07.2007 cat si decizia ne.345 din 31.08.2008 sunt temeinice si legale, instanta de fond pronuntand o hotarare temeinica si legala.

Criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul ca se ingradeste dreptul la munca si la alegerea locului de munca, precum si libertatea contractuala nu pot fi retinute, intrucat atragerea raspunderii solidare a persoanelor juridice in cazul neachitarii obligatiilor fiscale datorata insolvabilitatii debitorului, ce poate fi si o alta societate, este determinata nu numai de regimul de drept procesual fiscal in cadrul caruia raporturile dintre cele doua persoane sunt strans legate, ci si de necesitatea evitarii fraudarii legii fiscale, iar dispozitiile speciale se aplica cu prioritate.

Se constata faptul ca recurenta-reclamanta a solicitat restituirea cautiunii achitate in vederea solutionarii cererii de suspendare a actelor administrative fiscale  contestate, aratand ca,

urmare a solutionarii dosarului de fond, cererea de suspendare a ramas fara obiect, impunandu-se restituirea sumei de 5000 RON platita cu acest titlu.

Potrivit art.2811 alin.1 Cod procedura civila, se putea solicita instantei de fond pronuntarea asupra acestui capat de cerere accesoriu, insa recurenta-reclamanta nu a cerut completarea hotararii.

Acest aspect a fost retinut si de prima instanta prin incheierea nr.55/CA/2008 din 23.10.2008, pronuntata in dosarul cauzei, care nu face obiectul recursului.Astfel, se apreciaza ca a fost acceptata solutia cu privire la acest capat de cerere.

Chiar daca prima instanta nu s-a pronuntat expres prin dispozitivul sentintei recurate, asupra cererii de suspendare, ca urmare a respingerii actiunii pe fond in nici un caz recurenta-reclamanta nu ar fi obtinut o solutie favorabila cererii de suspendare.

Urmare a celor retinute, nici acest motiv de recurs referitor la nepronuntarea asupra cererii de suspendare si a cautiunii, nu poate fi retinut ca fiind fondat.

In consecinta, in raport de considerentele expuse anterior, Inalta Curte, a respins recursul ca nefondat.

27 (10). Enumerati normele de lucru cuprinse in standardul profesional nr.35 emis de CECCAR.Normele de lucru cuprinse in standardul profesional nr. 35 emise de CECCAR

sunt:- programarea lucrarilor;

- contractarea lucrarilor;

- delegarea si supravegherea lucrarilor;

- utilizarea lucrarilor altor profesionisti

- documentarea lucrarilor

- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Categoria VII - Studii de fezabilitate

28 (10). Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului “termenul de recuperare”, Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale.Termenul de recuperare Tr este termenul necesar pentru ca investitorul sa se consituie fondurile avansate initial. Este vorba de cash-flow-uri, care ca surplusuri monetare, permit o astfel de recuperare. Putem stabili ca :

Tr = costul initial al investitieii/cash flow anual mediu.Dupa o varianata a acestei metode putem calcula termenul de recuperare comparand la

sfarsitul fiecarui an cash-flow-ul cumulat, obtinut de la darea in exploatare a investitiei, cucostul initial al investitiei.Interesul pentru astfel de metoda consta in faptul ca ia in calcultimpul,durata de exploatare

29(16).Cum poate fi definită o investiţie în sens general?

Investiţia poate fi privită ca o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obţine bunuri şi servicii. Sunt acele renunţări la o satisfacţie imediată şi sigură, in schimbul unei speranţe al cărei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte

Noţiunea de investiţie are un sens larg şi unul restrans. In sens restrans, investiţiile sunt mijloace financiare destinate achiziţionării unor bunuri de folosinţă indelungată sau de capital fix pentru lărgirea şi modernizarea producţiei. In sens larg, investiţiile inglobează atat cheltuielile cu procurarea mijloacelor de muncă, cat şi pe cele destinate achiziţionării materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum şi pentru diverse operaţiuni bancare, adică toate resursele financiare folosite in mod curent intr-o unitate economică pentru finanţarea producţiei.

Intre aceste două interpretări date noţiunii de investiţie există deosebiri esenţiale de conţinut. Astfel, definiţia in sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de producţie şi suprapune noţiunea de investiţii cu cea carepoartă denumirea de cheltuieli de producţie. Cu toate acestea, intre noţiunile prezentate există anumite diferenţieri care rezultă din conţinutul material al investiţiei care se transformă intotdeauna in capital fix comparativ cu cheltuielile de producţie care se transformă in produse şi servicii, dar există şi un aspect financiar. Investiţiile sunt economiile făcute de o persoană fizică, juridică sau de societate in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum şi care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix in vederea obţinerii unui flux durabil de caştig viitor.

Aceste interpretări date noţiunii de investiţie au in vedere investitiile de capital, care sunt caracteristice şi proiectelor de investiţii pentru lucrări de imbunătăţiri financiare, specifice agriculturii.

Activitatea de investiţii, sub forma investiţiilor de capital, se concretizează, inmajoritatea cazurilor, pe bază de programe şi proiecte. Programele de investiţii, indifferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare şi de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie să fie detaliate in unul sau mai multe proiecte de investiţii.

Proiectul de investiţii poate fi definit ca un ansamblu optimal de acţiuni de investiţii bazate pe o planificare sectorială, globală şi coerentă, pe baza căreia, o combinaţie definită de resurse umane, materiale ş.a. provoacă o dezvoltare economică, socială determinată.

Aşadar, investiţiile pot fi definite ca reprezentand totalitatea veniturilor economisite şi alocate pentru achiziţionarea de capital fix, respectiv pentru creşterea patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizări corporale, imobilizări necorporale, imobilizări financiare in scopul obţinerii unui flux de venit net pe o perioadă de timp cat mai mare.

Categoria VIII – Analiza diagnostic a întreprinderii

30 (71). Să se calculeze capacitatea de autofinantare pentru întreprinderea ale cărei venituri şi cheltuieli sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 44000 Producția stocată 2500 Subvenții de exploatare 12000

Venituri din provizioane de exploatare 200 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 20000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

600

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

100

Cheltuieli cu dobânzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Rezolvare:Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:1. Marja comerciala(MC)- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (4000) - Costul mărfurilor vândute (4200)-Cheltuieli cu materii prime(10000)MC= -10200 2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmeiCheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de tertiVA= MC (-10200)+ Productia vândută(44000)+ Producia stocată(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)VA = 361003. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cuimpozitele si taxele percepute de stat;EBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe);EBE =36100 – (Cheltuieli salariale 20000+ Cheltuieli cu asigurări sociale 2000+Impozite şi taxe 300) =36100 – 22300

EBE = 138004. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatareRE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare) – chelt cuamortizarea;RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzareamijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=13800+1000-1000RE = 138005. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si ceafinanciaraRC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)RC = 13800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) – (Cheltuieli cu dobânzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +300-800RC = 13300

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabileEBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatareCifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subventii de exploatare 12000 = 16000Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mărfurilor vândute 4200 +Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 + Impozite şi taxe 300 = 26900EBITDA =16000 – 26900EBITDA = -109002. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profitEBIT = EBITDA – chelt cu amortizareaEBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000EBIT = - 119003. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profitEBT = EBIT – chelt cu dobanzileEBT = -11900 - Cheltuieli cu dobânzi 700EBT = -12600

31(82). Rata autonomiei financiare reprezintă:a) modalitatea de finanţare a circuitului economic;b) independenţa financiară;c) gradul de eficienţă a utilizării datoriilor financiare.

Categoria IX – Fiscalitatea întreprinderii

32 (145). O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri: - venituri din cotizaţiile şi taxele de înscriere a membrilor 15.000 lei; - venituri din donaţii si sponsorizari 21.000 lei; - venituri din fonduri europene nerambursabile 25.000 lei; - venituri din activităţi comerciale 15.000 lei.

Cheltuielile aferente acestor venituri sunt: - cheltuieli aferente activitatii nonprofit 40.000 lei - cheltuieli aferente activităţilor comerciale 8.000 lei.

Cursul de schimb este 1 euro = 4,3 lei. Să se determine impozitul pe profit.

Rezolvare:Total venituri scutite = 15.000 + 25.000 + 15.000 = 55.000 lei Conditii de scutire a veniturilor comerciale: 15.000Eurox 4,3 lei/euro = 64.500 lei 10%*Venituri neimpozabile=10% x 55.000 = 5.500 leiRezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 5.500 lei este neimpozabilă, restul de 9500 lei fiind supusă impozitului pe profit.Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:8.000*(9.500/15.000) = 5.067 lei Impozit pe profit = 16% x (9.500 - 5.067) = 709 lei

33 (215). S.C. Champ S.R.L cu sediul în Piteşti, înregistrată în scop de TVA în România, importator de ciuperci, achiziţionează de la ELSO, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria ciuperci în valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria în România de către Champ. Plecat în Ungaria să negocieze preţul acestora, directorul lui Champ achiziţionează de la FARTO, librărie în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, etichete în valoare de 200 euro pe care le aduce apoi în România cu maşina personală. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC Champ SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVARezolvare

- Persoana impozabila SC Champ SRL- Operatiune : achizitie intracomunitara (UngariaoRomania)- Locul op: uncle se sfarseste-in Romania- Scutiri? NU- nicjodata la achizitij intracomunitare nu avem scutiri- Persoana obligata la plata: SC Champ SRL : taxare inversa (4427=4426)

34 (178). O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2.400 lei în TR I, 10.500 lei în TR II, 28.000 lei în TR III, 38.000 lei în TR IV. În trimestrul al II-lea achiziţionează o casă de marcat în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru întregul an.Rezolvare:Pt TR I impozitul datorat 2400*3% = 72Pt TR II Impozitul datorat 10500*3%- 200 = 115Pt TR III = 28000*3% = 840Pt TR IV Impozitul datorat= 38000*3% = 1140Impozitul pt tot anul = 2167

Categoria X – Organizarea auditului intern şi controlul intern

35(96).Care sunt limitele controlului intern?

Liberalizarea activităţilor şi tranzacţiilor economice impune cu necesitate amplificarea rolului şi funcţiilor controlului economic-financiar, lărgirea sferei sale de acţiune şi diversificarea formelor de manifestare. Cu toate acestea, activitatea de control economic-financiar cunoaşte anumite limite (atât obiective, cât şi subiective), precum şi unele restricţii generate în principal de condiţiile concrete în care se desfăşoară acţiunile de control.

Cunoaşterea acestor limite şi restricţii este importantă şi necesară atât pentru organele de control (care trebuie să ştie precis până unde se întind atribuţiile lor), cât şi pentru organele de administraţie şi de conducere (care nu au dreptul să restrângă sau să extindă după voinţă acţiunile de control, să împiedice verificarea unor obiective sau să ceară efectuarea unor intervenţii inutile ori nelegale).

a. O primă limită a controlului financiar este dată de faptul că, pentru a stabili în mod obiectiv şi principial situaţiile de fapt şi conformitatea acestora cu normativele în vigoare, este necesar ca organele de control să nu fi contribuit în nici un fel la crearea situaţiilor respective sau la întocmirea documentelor şi evidenţelor care le reflectă; asemenea atribuţii sunt incompatibile una cu alta şi nu pot fi cumulate de una şi aceeaşi persoană, decât în cazul particular al autocontrolului (care are un regim distinct);

b. În al doilea rând, pentru verificarea unei activităţi trebuie să existe obligatoriu o sursă de informare autentică şi accesibilă organului de control. Asta înseamnă că atunci când evidenţele tehnic-operative şi registrele contabilităţii nu sunt ţinute în ordine şi completate la zi, controlul financiar nu se poate desfăşura în bune condiţiuni, iar rezultatele lui nu sunt suficient de concludente. Accesibilitatea surselor de informare are în vedere nu numai aspectul formal sau juridic (dreptul de a le consulta), dar şi posibilităţile organului de control de a înţelege şi interpreta respectivele informaţii, indiferent de forma lor de prezentare sau furnizare. Ne referim în special la cazurile în care informaţiile financiar-contabile sunt prelucrare şi furnizate de sistemele informatice moderne.

c. În al treilea rând, conţinutul şi complexitatea fiecărei acţiuni de control presupun un anumit profil, nivel de calificare şi de competenţă al organului însărcinat să o efectueze. Asta înseamnă că nu orice verificare poate fi încredinţată oricărui organ de control economic-financiar.

d. Pe de altă parte, fiind un atribut al conducerii, controlul financiar este, în principiu, inoperant faţă de şefii ierarhici; în caz contrar, s-ar denatura mecanismul organizării piramidale a funcţiilor de conducere, ajungându-se la un cerc vicios care paralizează sistemele funcţionale. Dar, în condiţiile unei reale democraţii şi ale consolidării statului de drept această limită este tot mai mult atenuată. Lărgirea cadrului organizatoric al controlului, intervenţia profesioniştilor independenţi, crearea unor organisme cu autonomie deplină în materie de control, ca şi rolul crescând pe care îl joacă mediile de informare în masă fac posibilă verificarea tuturor nivelurilor ierarhice, astfel încât nimeni şi sub nici un motiv să nu se poată sustrage controlului, inclusiv celui economic-financiar.

e. În multe cazuri, organele de control financiar nu au dreptul să ia direct hotărâri în legătură cu orientarea activităţii viitoare a unităţilor sau compartimentelor verificate; potrivit normativelor în vigoare asemenea hotărâri sunt de competenţa organelor de conducere, organelor ierarhic superioare sau altor organe, fapt care generează o filieră specifică de propunere a măsurilor şi de adoptare a deciziilor, în contextul unor responsabilităţi bine delimitate;

f. În sfârşit, alte restricţii şi limitări pot fi impuse prin înseşi obiectivele controlului (modul de selectare a acestora din ansamblul aspectelor posibile de controlat), de factori subiectivi sau personali (cum ar fi pregătirea organelor de control, inteligenţa şi perspicacitatea acestora,

puterea de muncă şi capacitatea lor de sinteză) sau chiar de anumiţi factori sociali (eventuale raporturi de rudenie, de prietenie sau colegiale cu persoanele ce urmează a fi controlate). Evident, pot fi luate în discuţie şi alte influenţe, generate de modul de organizare şi de apreciere a muncii de control, cum sunt: cointeresarea materială a organelor de control, acordarea unor stimulente morale, poziţia conducerii faţă de aceste organe sau faţă de constatările şi propunerile lor, gradul de răspundere personală şi altele similare. Toate acestea generează limite şi restricţii inerente în exercitarea cotidiană a controlului economic-financiar.

36(88).Care sunt elementele de bază ale controlului intern?a. Existenţa unui plan de organizare care să cuprindă:- definirea cât mai precisă a sarcinilor (fiecare trebuie să ştie ce trebuie să facă);- definirea limitelor de competenţă şi a răspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei

ierarhii a cărei autoritate este indiscutabilă;- circulaţia informaţiilor: circulaţia documentelor trebuie să fie suficient de precisă şi

elaborată pentru a exclude neglijenţa şi fantezia.b. Competenţa şi integritatea personalului sunt esenţiale, mai ales la nivelul direcţiunii;

deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercutează asupra compartimentelor pe care le conduc.

c. Existenţa unei documentaţii satisfăcătoare se referă la:- producerea informaţiilor: este recomandată existenţa unor instrucţiuni scrise sub forma

unui manual de proceduri;- arhivarea informaţiilor: „memoria” unei întreprinderi este un element esenţial al

controlului intern care condiţionează toate controalele ulterioare.

37 (55).Care sunt obiectivele misiunii de audit intern?Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale:- asigurarea conformitatii procedurilor şi a operaţiunilor cu normele juridice - auditul de

regularitate;- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmărite şi examinarea impactului efectiv -

auditul de performanta.

Obiectivele compartimentului de audit intern sunt:- de a ajuta entitatea publica atât în ansamblul cat şi structurile sale prin intermediul

opiniilor şi recomandărilor;- sa gestioneze mai bine riscurile;- sa asigure o mai buna administrare şi păstrare a patrimoniului;- sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile şi procedurile existente;- sa asigure o evidenta contabila şi un management informatic fiabile şi corecte;- sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului şi auditului intern;- sa imbunatateasca eficienta şi eficacitatea operaţiilor.

38(22).Explicaţi poziţionare ierarhică al compartimentului de audit intern.2060 – Raportarea către conducerea superioară şi consiliu

Conducătorul executiv al auditului trebuie să raporteze periodic conducerii superioare şi consiliului cu privire la scopul, autoritatea şi responsabilitatea activităţii de audit intern, precum şi referitor la gradul de îndeplinire a planului de audit. Raportarea trebuie să cuprindă problemele

privind expunerile semnificative la riscuri, inclusiv riscurile de fraudă, controlul şi guvernanţa, precum şi alte informaţii necesare sau solicitate de conducerea superioară şi consiliu. Interpretare:

Frecvenţa şi conţinutul raportării sunt stabilite prin discuţii cu conducerea superioară şi consiliul şi depind de importanţa informaţiilor care trebuie comunicate, precum şi de urgenţa măsurilor care trebuie luate de conducerea superioară sau consiliu.

MPA 2060-1 Responsabilul auditului Intern trebuie să informeze periodic conducerea generala şi Consiliul cu privire la misiunile, competenţele şi responsabilităţile auditului intern, precum şi cu privire la rezultatele semnificative obţinute faţă de programul prevăzut.

Aceste rapoarte trebuie de asemenea să menţioneze expunerile la risc, controlul şi guvernarea corporativă , precum şi alte subiecte solicitate de către Consiliu şi conducerea generală .

Se recomandă ca auditorii interni să ţină cont de sugestiile următoare atunci când înaintează rapoarte Consiliului sau direcţiei generale:

1. Responsabilul auditului intern trebuie să prezinte rapoarte periodice de activitate conducerii generale şi Consiliului, pe tot parcursul anului. Rapoartele de activitate trebuie să sublinieze constatările cele mai importante obţinute în timpul auditurilor şi recomandările aferente. Aceste rapoarte trebuie să permită de asemenea informarea conducerii generale şi a Consiliului cu privire la orice modificare importantă faţă de programul de lucru, de bugetele de personal şi financiare . Motivele acestor modificări trebuie să fie justificate .

2. Constatările de audit semnificative corespund unor situaţii care, în opinia responsabilului auditului intern, ar pute fi nefaste pentru entitate. Constatările de audit importante pot fi reprezentate de iregularităţi, acte ilegale, erori, ineficienţă, risipă, ineficacitate, conflicte deinterese şi puncte slabe de control. După examinarea acestor constatări şi recomandări cu conducerea generală, responsabilul auditului intern trebuie să le comunice Consiliului, indiferent dacă acestea au fost sau nu soluţionate.

3. Conducerea are responsabilitatea de a decide măsurile corespunzătoare privind constatările importante semnalate şi recomandările formulate. Conducerea generală poate decide să-şi asume riscul de a nu remedia situaţiile raportate din pricina costurilor lor sau a altorconsiderente. Consiliul trebuie să fie informat cu privire la dispoziţiile luate de conducerea generală privind constatările şi recomandările semnificative din cadrul misiunii de audit

4. Responsabilul auditului intern trebuie să aprecieze dacă este cazul să informeze Consiliul cu privire la constatările semnificative ale misiunii de audit şi recomandările care i-au fost déjà semnalate şi pentru care conducerea generală şi Consiliul au hotărât să să-şi asume riscul de a nu remedia situaţia raportată (sau de a nu aplica măsurile corective specifice situaţiilor raportate) Această comunicare poate fi considerată deosebit de necesară dacă au avut loc schimbări în cadrul entităţii, în cadrul Consiliului sau al conducerii generale.

In acest sens, auditul intern trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a se orienta către un organ independent : Consiliul şi/sau comitetul de audit, în cazul in care consideră că direcţia generală nu ia măsurile adecvate.

5. In plus faţă de subiectele de mai sus, rapoartele de audit mai trebuie să facă o comparaţie: ♦ între realizări şi obiectivele şi programele de lucru ale auditului intern; ♦ între cheltuielile şi bugetul financiar.

Ele trebuie să explice motivele pentru variaţiile semnificative şi să indice toate măsurile luate sau care vor fi luate.

Categoria XII - Doctrina şi deontologia profesiei contabile

39 (54).Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au

această calitate. Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate şi are competenţa

profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandă rilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare.

Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină,efectuarea unui stagiu de 3 ani şi sus ţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.

40 (92).Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama? Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:

- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie escurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil.

- profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.

- identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la

un competitor al clientului;

profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.

- Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie:

notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de acţiona în asemenea împrejurări;

notificarea tuturor părţilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidenţialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

- În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată – profesionistul contabil concluzionează că nu este corespunzător să accepte misiunea.

1. Bochiș Leonica - categoriile de lucrări profesionale II, IV, V. X şi XII2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrări profesionale III, VII, VIII3. Gavriș Ancuța Ioana - categoriile de lucrări profesionale VI4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrări profesionale IX5. Scorțe Carmen Mihaela - categoriile de lucrări profesionale I, XI