”ŞCOALA ALTFEL” -o nouă viziune asupra educaŃiei-

Revistă de specialitate la nivel naŃional pentru toate ariile curriculare,

dedicată cadrelor didactice din învăŃământul preuniversitar

Craiova, 2012

Numărul 1

2

Coordonator revistă: Director, Prof. Alexandru Maria-Irina Redactor sef. Prof. Alexandru Maria-Irina Colegiu de redactie: Prof. Ciocsan Alexandra Prof. Nartea Sorina Elena Toate drepturile asupra acestei ediŃii sunt rezervate GrădiniŃei P.P.Nr.53 Craiova. Orice reproducere integrală sau parŃială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaŃia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinŃific, cu specificarea respectivei citări. Autorii articolelor publicate in revista sunt direct raspunzători pentru originalitatea acestora, coordonatorii nu au nicio responsabilitate asupra conŃinutului şi originalităŃii articolelor. 2012 Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. GrădiniŃa P.P.Nr. 53 Craiova Adresa: Str. Amaradia, nr. 71, Bl. F5a Tel. 0251592583 Fax 0251592583 E-mail gradinitanr53@yahoo.com

Scoala altfel (CD-ROM) = ISSN 2284 – 8460 ISSN–L = 2284 – 8460

3

Cuprins Rolul formativ al activităŃilor extracurriculare desfăşurate in cadrul proiectului “Şcoala altfel”-

Prof. Ştefan Andreea- GrădiniŃa nr. 21 Craiova………………………...................………………....5 Scoala altfel şi activităŃile extracurriculare-Prof. Ristea Mihaela, CN ”Carol I” Craiova,

Prof. Savu Sidonia, Şcoala Vişina Nouă, jud. Olt………………………… …......……………….....8 Scoala altfel - o nouă viziune asupra educaŃiei - Mădălina-Ştefania Safta şi Teodora

Săndulescu, GrădiniŃa Madona Dudu……………………...…………………………………..........10 Rolul si importanta activitatilor extracurriculare - Alexandru Irina-Maria, Budisan Ana-Maria-

Gradinita cu P.P nr.53- Craiova…………………………...…………………………..................... 12 „Şcoala altfel ’’ prin prisma activităŃilor extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate la nivel de

unitate- Profesor Croitoru Mircea Grupul Şcolar Industrial Tismana, JudeŃul Gorj...................… 14 Valorizarea potenŃialului local, modalitate de implementare a programului ”Şcoala Altfel”-

Prof. Olari Doina, Educ. Ștefănescu Olimpia, Grădinița nr. 40 Craiova……………..…..…............16 Scoala altfel- modalităŃi de realizare - profesor Magdalena Anghel - Grădinita cu program

prelungit nr. 1 Caracal, judetul Olt………………………………………………………….............18 Şcoala altfel – Săptămâna micilor actori: cum organizăm activităŃi dramatice? - Prof. Patru

Silvia – GrădiniŃa Nr. 21 Craiova………...…………………………………………………...........19 ,,Şcoala altfel’’prin prisma proiectelor educaŃionale organizate în parteneriat cu şcoala şi

comunitatea locală - Profesor ÎnvăŃămant Preşcolar: Croitoru Camelia - Grupul Şcolar Industrial Tismana, Structură GrădiniŃa Tismana, JudeŃul Gorj………………………………...………..........22

Scoala altfel - Educatoare LăŃea Constantina - GrădiniŃa cu program normal nr.7 ,,1 MAI,, Craiova ……………...…………………………………………………………………….…..........24

Un altfel de program -,,Scoala altfel”-Prof. Ciobanu Ana - Gpn nr.1 Caracal-Olt…………..25 ŞCOALA ALTFEL - Noi Pământul îl iubim! Proiect tematic - Educatoare Rusu Mihaela-

GrădiniŃa Nr. 21 Craiova…………………………………………………………….………..........27 Pentru o gură de aer curat, un pom am plantat! - Prof. Dumitriu Denisa-AncuŃa, GradiniŃa nr.

40 Craiova………………………………………………………………………….……................30 Şcoala Altfel - De vorbă cu pădurea - Prof. Fira Slavu Coreta, GrădiniŃa Nr. 41 „Elena

Farago”, Prof. Sanda Maria Magdalena, GrădiniŃa Nr. 41 „Elena Farago”………….….….............32 Metodele de educaŃie non-formală – un prilej de colaborare între instituŃiile de învăŃămât,

comunitatea şi ong-urile locale în săptămâna Şcoala Altfel - Prof. Drăgoi Ana-Maria, CTAM C-tin Brâncuşi………………………………………………………………………..…………...............34

Rolul şi importanŃa activităŃilor extracurriculare în dezvoltarea personalităŃii copilului-Prof.Adina - Diana Chiurtu, Inst. Andreea - Maria Banghea, Şcoala cu cls. I-VIII Goieşti, judeŃul Dolj………………………………………………………………………………….........................36

ActivităŃile extracurriculare - Prof. Înv. Preşcolar Toncea Camelia, Educatoare Copaci Cornelia, Gradinita P.P.Nr.53 Craiova………………………………………………………...........38

Excursia şcolară - moment important în aplicarea cunoştinŃelor de circulaŃie - Prof.pt. înv. primar Popescu Maria - Şcoala Nr.36 ,,Gheorghe Bibescu,, Craiova, Prof. pt. înv. primar. Cercelaru Margareta - Şcoala Nr.29 ,,Nicolae Romanescu,, Craiova……………………….............................39

Şcoala realizată altfel prin intermediul excursiilor - Prof. Elena Urucu, Prof. Carmen Tudoraşcu, GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova…………………………………..........41

Excursia, componentă a activităŃii extracurriculare de educatie ecologică în învăŃământul preşcolar” - Perju Constanta, Grigorescu Floarea, Gradinita nr 53 Craiova…………...….…..........42

Proiect de excursie- Nartea Elena Sorina, Ciocsan Alexandra, Gradinita P.P.Nr.53 Craiova………………………………………………………………………………………............46

ValenŃe instructiv-educative ale săptămânii ,,Şcoala altfel” - Prof. Romanescu Sofia, Şcoala Nr. 52 Iancului Bucureşti, ÎnvăŃătoare Bocai Georgeta, Şcoala cu clasele I-VIII Segarcea………………………………………………………..……………………………............47

Cercetăşia este un mod de viaŃă - Prof. Marin Carmen Gina - Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti, Prof. Catană Alina Lucia-Şcoala de Arte şi Meserii Craiova……………………………….............50

4

Pregătirea viitorului adult pentru o societate în continuă schimbare - Piersecă Mariana, NegoiŃă Elena, GrădiniŃa P.P. Ostroveni 3 Rm.Vâlcea………………………………….…............52

„Copiii, iubesc natura!” proiect educativ - Olteanu Silvia - Gradinita CN „Stefan Velovan”,Craiova………………………………………………………………………..….............55

,, Culoare şi candoare în zâmbet de copil ! ”proiect de parteneriat educational - Folea Aurelia Cred Balcesti………………………………………………………………………..........................61

Proiect de activitate în cadrul programului şcoala altfel - Ed. Mariana Ortilă, Ed. Daniela Grangure, GrădiniŃa: „Nicolae Romanescu ” Craiova………………………………………...........66

,, O săptămâna altfel împreună cu părinŃii „ - Murtaza Marilena , Stancu Elena ,GrădiniŃei P.P.Ostroveni 3, Rm. Vâlcea ……………………….………………………………………............68

Programul şcoala altfel ,,Ne jucam şi învăŃăm” - Prof. înv. preşcolar Borcoşi Daniela, Educ. Teodorescu Elena, Grad. P.P. Osrtoveni 3, Rm. Vâlcea…………………………..…......................70

Teatrul de păpuşi - mijloc de educare a copiilor-Prof. HINOVEANU IULIANA, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 33,Craiova, Prof. SUGMAN CĂLINA – ANDRADA, Şcoala cu clasele I-VIII „Al. Macedonski”,Craiova …………………………………………………………………............72

Proiect de planificare a activităŃilor pentru săptămâna ,,Şcoala altfel’’:,,TEATRU PENTRU MICI SI MARI’’- Ed. Ilie Maria, Ed. Kraus Ana, Gr. P.P. Ostroveni 3, Rm. Vâlcea…..................73

,,ŞCOALA ALTFEL” Demers necesar şi posibil al zilelor noastre - Profesor Simescu Cornelia-Adriana Colegiul NaŃional ,,ŞTEFAN VELOVAN” Craiova………………..…...............75

ActivităŃi desfăşurate în cadrul programului “Şcoala altfel” - Bulugea Maria, Duşcă Adela…………………………………………………………………………………..….................77

PROIECT DIDACTIC - Prof. Birin Jana, Prof. Caşotă Monica, GradiniŃa cu P.P. Nr.32 Craiova, Jud. Dolj…………………………………………………………………………...............78

„Ecologia în vârf de creion”GRADINITA: „Nicolae Romanescu”; Educatoare Dincu Mihaela GRADINITA Castranova - Educatoare Dincu Ioana…………………………….............................81

Scoala altfel –o noua abordare - Ciuca Maria, Gheorghita Ioana- GrădiniŃa.p.p. Ostroveni 3, Valcea…………………………………………………………………………….……....................85

Săptămâna şcoala altfel - Proiect de activitate - „O dimineaŃă de basm” - Prof. Iulia Cosma, Palatul Copiilor Craiova……….…………………………………………………………................89

Aplicarea procedurii privind proiectarea , organizarea, desfasurarea activitatilor in cadrul programului “Şcoala altfel” - Patru Stela - gradinita nr. 32 Craiova, Florea Nicoleta Adriana -C.J.R.A.E. Dolj ……………………………………………………………………..……................93

Programul activităŃilor extracurriculare “şcoala altfel “2-6 aprilie 2012 Firănescu Magdalena, GrădiniŃa Nr.12 “Ştefan Velovan”, Craiova………………………...............95

Proiectare săptămânală ”Şcoala altfel” la disciplina limba şi literatura română - prof. Olaru Mihaela-Adina, educ. Marinescu Mădălina………….……………………………………..............97

„O săptămână altfel” proiectare săptămânală – nivel II- STANCU NELA – GrădiniŃa Nr. 32 Craiova - OPREA LUCICA – GrădiniŃa Nr. 52 Craiova, Dolj……………….………....................99

Programul activităŃilor extracurriculare la nivelul clasei a- II-a-prof. înv. primar, Mariana Buzianu, Grup Şcolar Industrial, oraş Tismana………………………………….………...............101

Şcoala altfel - GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova , Prof. MehedinŃeanu LuminiŃa, Prof. Dascălu Eugenia…………………………….…………………………….............................103

Rolul ,,Şcolii altfel” în dezvoltarea personalităŃii preşcolarilor, GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova, Ed. Ghijură Viorica, Prof. Nilă Roxana………………………..............................106

Săptămâna altfel – o săptămână cu activităŃi extracuriculare - Prof. BiŃă Flori, GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51, Craiova………………….……………………………………..............108

ŞCOALA ALTFEL ”ViaŃa de preşcolar între artă, îndemânare şi mişcare!” 2-6 aprilie 2012, Program dedicat activităŃilor educative extracurriculare şi extraşcolare, Prof. Florea Simona, Bancă Angelica GrădiniŃa Nr. 21 Craiova……………………………………….......................................110

O săptămână altfel în învăŃământul preşcolar - GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova, Prof. Marinescu Mirela, Prof. Dumachin Nicoleta………………………..…….............................113

5

Programul ”Şcoala altfel”, Prof Mihaela Ungureanu, Gradinita cu P.P. nr. 40 Craiova,Prof. Mihaela Vladulescu, Gradinita cu Program Prelungit nr. 51 Craiova……......................................115

Locul ,,Şcolii altfel” în educaŃia copilului preşcolar-GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova , Prof. Grecu Nicolina, Prof. Berceanu Mirela, Colegiul NaŃional ,,Ştefan Velovan” Craiova………………………………………………………………………………….…............117

O săptămână altfel în învăŃământul preşcolar - Prof. Crăciun Alina, Prof. Neacşu Emanuela, GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova………………………..…..…...............................121

PLANIFICAREA ACTIVITĂłILOR PENTRU „ŞCOALA ALTFEL”, Craiova Prof. Ninu Marinela, Ed. TuŃă Alina-Mihaela GrădiniŃa cu P.P. „Pinocchio”....……………………...............123

Educatia pentru toŃi, Enache Elena, Constantinescu Simona, Gradinita cu PP.Nr. 53 Craiova …………………………………………………………………………………………....127

PREGĂTIREA VIITORULUI ADULT PENTRU O SOCIETATE ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE, Stefan Georgeta, Mihartescu Cornelia, Gradinita nr. 53 – Craiova ……………..128

VALENłE FORMATIVE ALE EDUCAłIEI NONFORMALE-O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL, Prof. Gheorghe Daniela, Gr. Şc. Dimitrie Filişanu, Filiaşi, Prof. Vida Claudia-Lucia, Gr. Şc. “Horia Vintilă”, Segarcea……………………………………………………………………….………....129

“ŞCOALA ALTFEL” – ÎNTRE TEORIE ŞI PRACTICĂ, Prof. pt înv. preşc.şi primar Petrescu Rodica, Prof. pt înv. preşc. şi primar Preoteasa Anca Daniela – Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti ……………………………………………………………………………………………………..131

ŞCOALA ALTFEL “Învierea Domnului Iisus”, Prof. Chisa Raluca Elena, GrădiniŃa cu P.P. Nr. 51 “Floarea soarelui” – Craiova…………………………………….………………………....133

ŞCOALA ALTFEL “PĂDUREA, PRIETENA MEA”, Prof. Coşeran Dorina, Prof. Târşogoiu Alina, GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” Craiova ………………….……………………...134

ŞCOALA ALTFEL “FARMECUL PĂDURII”, Prof. Gogoloiu ConstanŃa, GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova ………………………………………………………………….136

PROGRAM DE ACTIVITATE ,,ŞCOALA ALTFEL”-EXCURSIE, Prof. Dumitru Cristina, Prof. Velişcu Mihaela Rodica-Şcoala Nr.24 ,,Sf.Gheorghe”, Craiova ……………………………137

CERCETĂŞIA ESTE UN MOD DE VIAłĂ, Prof.Marin Carmen Gina-Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti, Prof. Catană Alina Lucia-Şcoala de Arte şi Meserii Craiova …………………………....139

SCOALA ALTFEL, PREDA LAURA-MARIA, GRADINITA UNIREA …………….......144 SCOALA ALTFEL, Rosu Emilia, Gradinita:Unirea …………………………………...….145 SCOALA ALTFEL, DEMERSURI COMPLEMENTARE CELOR DE TIP FORMAL,

Profesor Maria Tuturuga, Gradinita Nr. 37 “Dumbrava Minunata”, Craiova Dolj ……………….147 ,,ŞCOALA ALTFEL’’-O NOUĂ PROVOCARE IN EDUCAłIE, ROŞU MARIA

GRĂDINIłA CU P.N.-UNIREA,DOLJ ………………………………………………………….148 Mişcare, joc şi sport pentru dezvoltarea psihosocială a copiilor, Educ.Goagă Marilena,

Înv.Albu Oana, Şcoala cu clasele I-VIII Filiaşi, Dolj ……………………………………….…....150 Rolul şi importanŃa activităŃilor extracurriculare în dezvoltarea personalităŃii copilului, Adina-

Diana Chiurtu, Prof. ÎnvăŃământ preşcolar, Andreea- Maria Banghea, Şcoala cu cls. I-VIII Goieşti, judeŃul Dolj ……………………………………………………………………………………..…153

Ziua Pământului, Costea Silvia, Stamin Elena-Ana. Şcoala Specială Nr. 1, Sector 2, Bucureşti ……………………………………………………………………………………………………..155

ŞCOALA ALTFEL “FARMECUL PĂDURII”, Prof. Gogoloiu ConstanŃa, GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova ………………………………………………………………….157

„O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL” –proiectare săptămânală, Prof. ALDEA SIMONA, Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman, JudeŃul NeamŃ …………………………………………..…………158

Stimularea CreativităŃii Elevilor Prin ActivităŃi Extracurriculare, Prof. Ileana Simona MĂRGINEANU, Şcoala cu clasele I-VIII GOIEŞTI, JudeŃul Dolj ………………………………161

6

ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE DESFĂŞURATE IN CADRUL PROIECTULUI

“ŞCOALA ALTFEL”

Prof. pt. înv. preşc. Ştefan Andreea GrădiniŃa nr. 21 Craiova

“EducaŃia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învăŃat în şcoală”.

Albert Einstein CerinŃele societătii , aflate într-o continuă schimbare , au dus la orientarea şcolii spre formarea

multilaterală a personalităŃii. EducaŃia se realizează prin acŃiuni educative desfăşurate în cadru instituŃionalizat începând cu

preşcolaritatea. Unele dintre aceste acŃiuni educative se află în afara sistemului de învăŃământ , dar sunt menite să atingă scopurile pedagogice identificabile prin diferite mijloace. Procesul educaŃional din grădiniŃă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităŃilor obligatorii. Acestea sunt activităŃi desfăşurate atât în interiorul grădiniŃei, cât şi în afara acesteia şi poartă denumirea de activităŃi extracurriculare.

Aceste activităŃi au un caracter formativ deoarece : urmăresc lărgirea si adâncirea influenŃelor exercitate în procesul de învăŃamânt ; valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor ; organizează timpul liber într-o manieră plăcută, relaxantă ; formele de organizare ale acestor activităŃi au caracter recreativ, dar au finalităŃi

educative ; au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup , creează un sentiment de

siguranŃă şi încredere; Caracterul formativ este întărit de confruntarea cu realitatea, de provocările directe din mediul

înconjurător, de relaŃia concretă şi intuitivă cu oameni, obiecte, fenomene şi de analiza acŃiunilor şi sentimentelor trăite. ActivităŃile extracurriculare pot lua diverse forme: plimbări, excursii, tabere, studii, simulări prin care preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste faŃă de natură, faŃă de om şi realizările sale.

Multitudinea activităŃilor extraşcolare desfăşurate cu copiii conduc la dezvoltarea personalităŃii acestora prin contactul pe care îl au cu mediul înconjurător , cu diverşi factori din societatea din care face parte.

Astfel de activităŃi sunt de o reală importanŃă într-o lume dominată de mass media şi ne referim la televizor , calculator şi internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoŃional şi mai presus de toate slab dezvoltaŃi intelectual.

La copilul de vârstă preşcolară este strâns legată de activităŃile desfăşurate în grădiniŃă şi în afara ei sub forma jocului, a învăŃăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităŃilor de vârstă şi individuale ale copilului.

ActivităŃile extraşcolare - prilej de activizare şi de dezvoltare a creativităŃii. În orice tip de activitate extraşcolară, fie că este vorba de drumeŃie, vizita într-un atelier de

creaŃie, un muzeu, un loc istoric, o excursie de mică sau mare anvergură este necesar să antrenăm trei factori implicaŃi în actul educaŃional:

a) preşcolarii – prin responsabilităŃi asumate atât individual, cât şi în grup; b) familie – prin susŃinere morală, financiară, sau chiar implicate în organizarea

activităŃilor; c) grădiniŃa – prin obŃinerea avizelor necesare deplasării, elaborarea strategiilor didactice,

realizarea unităŃii dintre cei doi factori, finalizarea activităŃii întreprinse.

7

Acest tip de activitate îi antrenează pe copii în activitatea de învăŃare, îi apropie de grădiniŃă, îi determină să o îndrăgească. Chiar ei propun, cer, aşteaptă şi se implică în realizarea acestui tip de activitate.

Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite.

În cadrul acestor activităŃi copiii se deprind să folosească surse informaŃionale diverse, să întocmească colecŃii, să sistematizeze date, învaŃă să înveŃe.

Prin faptul că în asemenea activităŃi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităŃi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităŃi, posibilităŃi deosebite să-şi cunoască preşcolarii, să-i dirijeze, să le influenŃeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al grădiniŃei şi al învăŃământului primar – pregătirea copilului pentru viaŃă.

În legătură cu dezvoltarea creativităŃii copiilor, pot fi date educatorilor următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăŃarea din proprie iniŃiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Preşcolarii trebuie să fie îndrumaŃi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranŃă faŃă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.

ActivităŃiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăŃare, la dezvoltarea înclinaŃiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raŃională şi plăcută a timpului lor liber.

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleŃire şi dăruire, la astfel de activităŃi.

PotenŃialul larg al activităŃilor extracurriculare este generator de căutări şi soluŃii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaŃia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acŃiuni frumoase şi valoroase.

În cadrul activităŃilor organizate în mijlocul naturii şi al vieŃii sociale, preşcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice; ei dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre animale, despre muncă şi viaŃa omului în diferite contexte (în funcŃie de: mediul rural-urban, derularea anotimpurilor, meserii, etc) îŃi formează reprezentări simple despre structura şi condiŃiile de viaŃa ale unor plane şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile şi bogăŃiile patriei, despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă e puŃin prematur pentru nivelul lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acŃiunilor şi implicit a activităŃilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul care a învăŃat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a şi asigura proviziile sau câtă strădanie depune o rândunică pentru a construi cuibul puişorilor ei şi apoi pentru a-i hrăni, acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor manifestată prin nemărginita afecŃiune faŃă de ele.

ActivităŃile extracurriculare sunt apreciate deoarece: � valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor; � organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la

optimizarea procesului de învăŃământ ; � formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ; � copiii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniŃiativă; � participarea este liber consimŃită, necodiŃionată, constituind un suport puternic

pentru o activitate susŃinută; � au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup; � sunt caracterizare de optimism şi umor; � creează un sentiment de siguranŃă şi încredere tuturor participanŃilor;

8

� urmăresc lărgirea şi adâncirea influenŃelor exercitate în procesul de învăŃământ; � contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor. In acelaşi timp rolul acestor activităŃi extracurriculare au un caracter colectiv care conduc la «

sudarea legăturii » dintre cei mici, îi învaŃă să trăiască în grup, să aparŃină unui grup. In concluzie, activităŃile educative şi extracurriculare ocupă un loc important în programul

nostru. Ele sunt o modalitate de a înscrie grădiniŃa în viaŃa comunităŃii, de a lărgi orizontul de cunoaştere al copiilor, de a le stimula curiozitatea şi sentimentul de apartenenŃă. Noi, la GrădiniŃa Nr.21, ne considerăm norocoşi şi fericiŃi să ne aflăm zilnic implicaŃi în această minunată aventură care este modelarea discretă, atentă şi inteligentă a acestor mici comori care sunt copiii.

BIBLIOGRAFIE 1. Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinte ale EducaŃiei Revista învăŃământului

preşcolar, 3-4/2006, 2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăŃământ şi integrarea acestora în activităŃile de

instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 3. PREDA. VIORICA, Metodica activităŃilor instructiv educative în grădiniŃa de copii,

Editura « Gheorghe CârŃu Alexandru », Craiova 2009 4. LESPEZEANU M., TradiŃional şi modern în învăŃământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,

Bucureşti, 2007

SCOALA ALTFEL ŞI ACTIVITĂłILE EXTRACURRICULARE

Prof. Ristea Mihaela CN ”Carol I” Craiova

Prof. Savu Sidonia Şcoala Vişina Nouă, jud. Olt

Şcoala Altfel este un proiect naŃional care cuprinde mai multe proiecte şcolare care au ca

obiectiv comun cuvântul ALTFEL. În această săptămână programul „ Şcoala Altfel „ se va desfăşura în conformitate cu un program special care implică toŃi copiii şi răspunde intereselor şi preocupărilor diverse ale acestora.

ActivităŃile extracurriculare au menirea să ofere copiilor oportunităŃi multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiŃie, să le valorifice potenŃialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaŃia, creativitatea şi iniŃiativa. Aceste activităŃi stimulează nevoia de schimbare creînd noi modalităŃi de a învăŃa. Ele oferă copiilor posibilitatea să se destindă, să cunoască lucruri şi locuri noi, să-şi valorifice pasiunile şi preocupările. ActivităŃile extracurriculare vin în întâmpinarea nevoii naturale a copiilor de a se dezvolta simultan atât pe plan intelectual, sportiv şi artistic, sau pur şi simplu de a aprofunda o anume materie sau anumite cunoştinŃe.

EducaŃia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iarscopul ei este de a dezvolta în individ toată perfecŃiunea de care este susceptibil, dar şi acŃiunea de formare a individului pentru el însuşi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese.

În funcŃie de gradul de organizare şi de oficializare al formelor educaŃiei, putem delimita trei mari categorii:

• educaŃia formală (oficială); • educaŃia non-formală (extraşcolară); • educaŃia informală (spontană); EducaŃia nonformală a fost definită de către J. Kleis (1973) drept „ orice activitate

educaŃională, intenŃionată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiŃionale, al cărei conŃinut este adaptat nevoilor individului şi situaŃiilor speciale, în scopul maximalizării învăŃării şi

9

cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresul notării în catalog,disciplină impusă, efectuarea temelor etc.)”.

Termenul de educaŃie nonformală îşi are originea în latinescul „nonformalis”, preluat cu sensul „ în afara unor forme special/oficial organizate pentru un anume gen de activitate”. Nonformalul desemnează o realitate educaŃională mai putin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte formativ-educative. Din punct de vedere conceptual, educaŃia nonformală cuprinde ansamblul activităŃilor şi al acŃiunilor care se desfăşoară într-un cadru instituŃionalizat, în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca „ o punte între cunoştinŃele asimilate la lecŃii şi informaŃiile acumulate informal”. (George Văideanu, 1988).

EducaŃia nonformală este în strânsă legătură cu realizare următoarelor obiective: • să lărgească şi să completeze orizontul de cultură, îmbogăŃind cunoştinŃele din anumite

domenii; • să creeze condiŃii pentru „desăvârşirea profesională sau iniŃierea într-o nouă activitate”

(Elena Istrate, 1988); • să contribuie la recreerea şi la destinderea participanŃilor precum şi la petrecerea organizată

a timpului liber; • să asigure cadrul de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaŃii, aptitudini şi capacităŃi, de

manifestare a talentelor; Raportul dintre educaŃia nonformală şi cea formală este unul de complementaritate, atât sub

aspectul conŃinutului, cât şi în ceea ce priveşte formele şi modalităŃile de realizare. EducaŃia nonformală asigură legătura dintre instruirea formală şi cea informală. Aceasta se desfăşoară într-un cadru instituŃionalizat, în afara sistemului şcolar, cuprinzând

activităŃi extraclasă/extradidactice (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri sportive, artistice, concursuri şcolare, olimpiade, competiŃii etc.) şi activităŃi de educaŃie şi instruire extraşcolare sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în proiectarea unor acŃiuni educaŃionale, care asigură realizarea corelaŃiei subiect/educator – obiect/educat.

Educatorului nonformal i se solicită mai multă flexibilitate şi entuziasm, adaptabilitate şi rapiditate în adoptarea variatelor stiluri de conducere a activităŃii, în funcŃie de nevoile şi cerinŃele educatului.

O caracteristică importantă este caracterul opŃional al activităŃilor extraşcolare, desfăşurate într-o ambianŃă relaxată, calmă şi plăcută, dispunând de mijloace menite să atragă copiii de diferite vârste.

Evaluarea activităŃilor desfăşurate în cadrul educaŃiei nonformale este facultativă, neformalizată, fără note sau calificative. Realizarea unei publicaŃii este metoda facilă şi eficientă după o activitate extraşcolară de anvergură.

EducaŃia nonformală: • este centrată pe cel ce învaŃă, pe procesul de învăŃare, nu pe cel de predare; • „ demitizează funcŃia de predare” şi „ răspunde adecvat necesităŃilor concrete de acŃiune”; • propune participanŃilor activităŃi diverse şi atractive, în funcŃie de interesele acestora, de

aptitudinile speciale şi de aspiraŃiile lor; • contribuie la lărgirea şi îmbogăŃirea culturii generale şi de specialitate a participanŃilor; • creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber; • este nestresantă, oferind activităŃi plăcute şi scutite de evaluări riguroase, în favoarea

strategiilor de apreciere formativă, stimulativă, continuă; • răspunde cerinŃelor şi necesităŃilor educaŃiei permanente. Când copilul participă la activităŃi care-l interesează şi care sunt organizate de către o

organizaŃie, alta decât cea şcolară, în scopuri educaŃionale, vorbim de o învăŃare nonformală. Pentru organizarea activităŃilor extracurriculare sub formă de proiect trebuie să se respecte

anumite etape. Se va începe cu reperele descriptive ale acŃiunilor preconizate în condiŃii de flexibilitate: • durata acŃiunii şi programul orar;

10

• locul desfăşurării (alternative); • numărul participanŃilor (aproximativ); • persoana/persoanele responsabilă/e de realizarea acŃiunii. Plecând de la aceste idei se trece la pregătirea personalului implicat în realizarea conŃinutului

tematic şi informaŃional al acŃiunii/acŃiunilor (proiectului): - Să realizează documentarea şi pregătirea metodologică a organizatorului/organizatorilor şi a

responsabililor pe acŃiuni, unde este cazul. - Se elaborează schema conŃinutului informaŃional al fiecărei teme. ActivităŃile în afara şcolii constituie modalitatea neinstituŃionalizată de realizare a educaŃiei.

Acestea au trei funcŃii importante: - de odihnă (destindere); - de distracŃie (divertisment); - de dezvoltarea personalităŃii; ActivităŃile desfăşurate în timpul liber se caracterizează prin: - schimbare; - flexibilitate; - spontaneitate; - autodeterminare. Vorbim în desfăşurarea acestor activităŃi de imaginaŃie şi creativitate. Putem defini

imaginaŃia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obŃinerea unor reacŃii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor. ImaginaŃie apare nu numai în pictură sau poezie, ci şi în matematici sau sport. Originalitatea constă şi în modul de a trăi diferite situaŃii şi evenimente. Şi în domeniul activităŃii organizatorice am putea discuta despre intervenŃia imaginaŃiei: iniŃiativa constituie o noutate pe planul acŃiunii.

Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres. Componenta principală a creativităŃii o constituie imaginaŃia, dar creaŃia de valoare reală mai presupune şi o motivaŃie, dorinŃa de a realiza ceva nou, ceva deosebit, voinŃă şi perseverenŃă.

ImaginaŃia şi creativitatea se caracterizează prin trei însuşiri: a) Fluiditate - posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini,

idei şi situaŃii. Sunt persoane care ne surprind prin imaginaŃia bogată (idei, imagini, viziuni, situaŃii deosebite, etc., care nu oricui i-ar trece prin minte);

b) Plasticitate – constă în uşurinŃa de a schimba modul de abordare a unei probleme, punctul de vedere iniŃial când se întrevede ineficienŃa. Sunt persoane care cu greu renunŃă la ideea de pornire.

c) Originalitatea – este expresia noului, a inovaŃiei, a acelui „ceva” ce nu a mai existat, a rezultatului muncii creatoare.

Să dăm copiilor mai multă autonomie în a decide ce învaŃă, cum învaŃă şi când învaŃă şi să deschidem larg uşile unităŃilor şcolare pentru activităŃi şi metode noi.

ŞCOALA ALTFEL - O NOUĂ VIZIUNE ASUPRA EDUCAłIEI Mădălina-Ştefania Safta

Teodora Săndulescu GrădiniŃa Madona Dudu

"Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei

vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăŃăm să se adapteze."(Maria Montessori-“Descoperirea copilului”).

Zilnic fiecare dintre noi suntem bombardaŃi cu foarte multe informaŃii, fapt care, în pedagogie, este reflectat cu ajutorul conceptului de forme generale ale educaŃiei, concept care reprezintă o modalitate de realizare a activitaŃii de formare-dezvoltare a personalitaŃii prin

11

intermediul unor acŃiuni şi/sau influenŃe pedagogice desfaşurate în cadrul sistemului de educaŃie/învăŃământ în condiŃiile exercitarii funcŃiilor generale ale educaŃiei.

Într-o societate determinată istoric, sistemul de educaŃie se materializează printr-o educaŃie de tip formal, nonformal sau informal, incluzând toate dimensiunile (intelectuale,morale,estetice,tehnologice,fizice) implicate in cadrul acŃiunilor educaŃionale organizate, structurate şi planificate sau în contextual influenŃelor incidentale de tip pedagogic provenite din câmpul psihosocial.

EducaŃia extraşcolară (educaŃia informală) completează activitatea instructiv-educativă din gradiniŃă şi educaŃia familială.

Ca activitate intenŃionată şi orientată, educaŃia extraşcolară permite: -adâncirea cunostinŃelor şi dezvoltarea competenŃelor din zonele de interes ale copiilor. -cultivarea interesului în diferite domenii. -dezvoltarea înclinaŃiilor, talentelor acestora pentru anumite domenii. Aceste activităŃi extraşcolare realizate în grădiniŃă permit folosirea eficientă şi placută a

timpului liber, dezvoltarea vieŃii asociative, dezvoltarea capacitaŃilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinŃei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

EducaŃia extraşcolară permite de asemenea implicarea copiilor în activităŃi opŃionale în mai mare masură decât este posibil pe baza activităŃilor curriculare, angrenându-i pe aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor.

Problematica educaŃiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaŃii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieŃii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. EducaŃia depăşeşte limitele exigenŃelor şi valorilor naŃionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanitaŃii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităŃii umane, iar dezideratul educaŃiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanŃa educaŃiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaŃia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăŃământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităŃii tinerilor.

EficienŃa educaŃiei extraşcolare promovate de grădiniŃă depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităŃii copiilor sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităŃilor educaŃionale impune îmbinarea activităŃilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaŃional, ca set de intervenŃie complementară, apare ca o necesitate.

În conformitate cu un orar special, “Şcoala altfel” vine în sprijinul intereselor şi preocupărilor diverse ale elevilor, dându-le ocazia să-şi evidenŃieze talentul şi în alt context decât cel curricular.

SelecŃia activităŃilor educative se va face la nivelul fiecărei unităŃii de învăŃământ, dorindu-se plierea pe obiectivele comunităŃii şcolare respective şi totodată implicarea în egală măsură a elevilor, cadrelor didactice şi a părinŃilor. ActivităŃile şi modalitatea de organizare a acestora se vor stabili în consiliul profesoral şi vor fi aprobate la nivelul consiliului de administraŃie al unităŃilor şcolare. Se va asigura popularizarea programului “Şcoala altfel” pentru conştientizarea, atât la nivelul unităŃii de învăŃământ cât şi la nivelul comunităŃii, a efectelor pozitive generate de activităŃile desfăşurate.

Obiectivele setate în cadrul acestui demers nu s-ar putea îndeplini prin programul şcolar normal, elaborându-se astfel o serie de proiecte în colaborare cu organizaŃii nonguvernamentale, palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, instituŃii culturale şi ştiinŃifice, poliŃia, jandarmeria, direcŃiile de sănătate publică, agenŃiile pentru protecŃia mediului etc.

ActivităŃile vor fi coordonate de un număr de cadre didactice, care vor asigura supravegherea şi securitatea copiilor preşcolari şi a elevilor.

Printre tipurile de activităŃi posibile în desfăşurarea programului “Şcoala altfel” se regăsesc: • activităŃi culturale,

12

• activităŃi sportive, • activităŃi tehnico-ştiinŃifice, • educaŃie pentru sănătate şi stil de viaŃă sănătos, • educaŃie ecologică şi protecŃie a mediului, • educaŃie rutieră etc. Aceste iniŃiative vor fi implementate în diverse forme: ateliere de dans, teatru, muzică, arte

plastice, educaŃie media şi cinematografică, schimburi de experienŃă, vizite, mese rotunde, dezbateri, proiecte comunitare, şcoli de creaŃie, diverse parteneriate educaŃionale etc.

Analiza activităŃilor organizate, precum şi a rezultatelor educaŃionale obŃinute se va realiza după vacanŃă de primăvară, întocmindu-se un raport de monitorizare.

Mai mult, la sfârşitul anului şcolar se va adăuga un capitol aferent programului “Şcoala altfel” în care se va include raportul, demonstrându-se astfel utilitatea desfăşurării activităŃilor şi relevanŃa acestora.

Această iniŃiativă poate constitui un punct de plecare în valorificarea educaŃiei non-formale, ale cărei valori sunt încă neexploatate. Astfel, prin această iniŃiativă vom putea vorbi în câŃiva ani de concretizarea contribuŃiei activităŃii non-formale în dezvoltarea tinerilor. CompetenŃe precum cele lingvistice, culegerea informaŃiilor şi prelucrarea datelor, comunicarea non-verbală, utilizarea limbajelor de specialitate, comunicarea publică, relaŃionarea interpersonală, competenŃele manageriale, organizatorice şi de participare civică sunt câteva exemple de valori pe care şcoala nu reuşeşte să le promoveze prin sistemul tradiŃional de învăŃământ. Reformele educaŃionale însă, ar trebui să Ńină cont şi de timpul de adaptare al cadrelor didactice şi al elevilor la un astfel de proces nou de dezvoltare personală.

Bibliografie: 1. “Revista InvăŃământul Preşcolar”, Nr. 3-4/ 2011 Editura Arlequin, Bucureşti, 2011 2. Cristea Sorin. “Dictionar de pedagogie” Editura Litera, Bucureşti, 2000 3. Păun Emil. “Şcoala - abordare socio-pedagogică”, Editura Polirom, Iaşi, 1999 4. Joşan Simona. “Perspective interdisciplinare în învăŃământul românesc”, Botoşani, 2004 5. Cristea Sorin. “Noile educatii în pedagogia postmodernă”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1999

ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE Alexandru Irina-Maria

Budisan Ana-Maria Gradinita cu P.P nr.53- Craiova

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei

vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăŃăm să se adapteze.” (Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)

Problematica educaŃiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaŃii, date mai ales de

schimbările fără precedent din toate domeniile vieŃii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. EducaŃia depăşeşte limitele exigenŃelor şi valorilor naŃionale şi tinde spre universalitate, spre

patrimoniul valoric comun al umanităŃii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităŃii umane, iar dezideratul educaŃiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Procesul educational din gradinita presupune si forme de munca didactica complementara activitatilor obligatorii. Acestea sunt activitati desfasurate in gradinita in afara activitatilor obligatorii sau activitati desfasurate in afara gradinitei. Ele sunt activitati extracurriculare si se desfasoara sub indrumarea atenta a educatoarelor. Astfel, fără a nega importanŃa educaŃiei de tip

13

curricular, devine tot mai evident faptul că educaŃia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăŃământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităŃii tinerilor.

Modelarea, formarea şi educaŃia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaŃie caracterul şi inteligenŃa se completează pentru propria evoluŃie a individului.

În şcoala contemporană eficienŃa educaŃiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităŃii copiilor.În acest cadru, învăŃământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială Astfel de activitati sunt de o reala importanta intr-o lume dominata de mass media si ne referim la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decat sa contribuie la transformarea copiilor nostri in niste persoane incapabile de a se controla comportamental , emotional si mai presus de toate slabi dezvoltati intelectual. Se stie ca incepand de la cea mai frageda varsta , copiii acumuleaza o serie de cunostinte punandu-i in contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.

Activitatile de acest gen cu o deosebita influenta formativa, au la baza toate formele de actiuni turistice: plimbari, excursii, tabere, colonii.In cadrul activitatilor organizate in mijlocul naturii, al vietii sociale , copiii se confrunta cu realitatea si percep activ, prin actiuni directe obiectele , fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate in principal pe viata in aer liber, in cadrul actiunilor turistice, prescolarii isi pot forma sentimental de respect si dragoste fata natura, fata de om si realizarile sale. In urma plimbarilor, a excursiilor in natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate si sensibilitate , imaginea realitatii, in cadrul activitatilor de desen si modelaj , iar materialele pe care le culeg ,sunt folosite in activitatile practice, in jocurile de creatie. Plimbarile prin parc din aceasta toamna , frunzele ruginii ,stolurile de pasari care se pregateau de plecare,frumusetea deosebita a acestui anotimp le vor ramane in suflet celor mici , creandu-le emotii estetice.La varsta prescolara, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune in legatura cu mediul , fiind dispusi sa actioneze in acest sens .Ca educatoare, trebuie sa oferim in mod gradat , in acord cu particularitatile de varsta , cunostinte stiintifice , sa organizam activitati educative privind protejarea mediului inconjurator: curatarea parcului, , a mediului de joaca , ocrotirea unor animale .

Excursiile şi taberele şcolare contribuie la îmbogăŃirea cunoştinŃelor copiilor despre frumuseŃile Ńării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăŃând astfel să-şi iubească Ńara, cu trecutul şi prezentul ei. Prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaŃiilor artistice ale copiilor contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităŃii copiilor.

Vizitele la muzee, expozitii, monumente si locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intuit si pretui valorile culturale, folclorice si istorice ale poporului nostru.

Vizionarile si spectacolele constituie o alta forma de activitate extracurriculara in gradinite, prin care copilul face cunostinta cu lumea minunata a artei.

Desi aceasta forma de activitate il pune pe copil in majoritatea cazurilor in rolul de spectator, valoarea ei deosebita rezida in faptul ca ea constituie o sursa inepuizabila de impresii puternice, precum si in faptul ca apeleaza, permanent, la afectivitatea copilului.

Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum si a emisiunilor tv, poate constitui de asemenea o sursa de informatii, dar in acelasi timp un punct de plecare in organizarea unor actiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor musicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, urmata de discutii pregatite in prealabil, pe langa faptul ca realizeaza completarea unor aspecte educative, stimuleaza si orienteaza copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, picture, etc.

Vizionarea filmelor si a emisiunilor la televizor adduce copiilor o mare satisfactie, prin faptul ca arta filmului da copiilor iluzia realitatii.

14

Educatoarele au un rol deosebit de important in alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii si selectionarea emisiunilor, programelor distractive care au o influenta pozitiva mai evident conturate.

ActivităŃiile extracurriculare moral-civice, alături de celelalte activităŃi desfăşurate în grădiniŃă pe nivele de vârstă, contribuie, prin trăirile afective, emoŃii puternice, generate de exemplele oferite de eroii neamului, la formarea , în sufletul copiilor, a unor sentimente morale , care se vor transforma în convingeri ferme pe parcursul procesului instructiv-educativ.

In concluzie putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaŃională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenŃie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităŃii, cât şi în relaŃiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.

În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităŃilor extracurriculare.Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica, în astfel de activităŃi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.

BIBLIOGRAFIE 1. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului

prescolar, 3-4/2006, 2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.,Mijloace de învăŃământ şi integrarea acestora în activităŃile de

instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 3. PREDA. VIORICA, Metodica activităŃilor instructiv educative în grădiniŃa de copii,

Editura « Gheorghe CârŃu Alexandru », Craiova 2009 4. LESPEZEANU M., TradiŃional şi modern în învăŃământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,

Bucureşti, 2007

„ŞCOALA ALTFEL’’ PRIN PRISMA ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE

DESFĂŞURATE LA NIVEL DE UNITATE

Profesor Croitoru Mircea Grupul Şcolar Industrial Tismana,JudeŃul Gorj

,,Omul nu poate deveni om decât prin educaŃie.’’I.Kant Şcoala este o formă cu fond. Mai întâi o clădire mai nouă sau mai veche, coridoare lungi şi

drepte sau întortocheate şi misterioase, săli cu mese, scaune şi eventual calculator. Dar şcoala nu este numai atât,şcoala este ceva mai mult si mai altfel decât alte clădiri. Acest mai mult si mai altfel face ca şcoala să fie un spaŃiu viu, atrăgător şi să rămână mereu în amintire.

Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocă a schimbărilor profunde desfăşurate la intervale scurte de timp, o epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de viaŃă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală elevii trebuie să aibă motivaŃia de a se informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat.

Oricât de bine ar fi instruiŃi oamenii şi oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi şi noi dificultăŃi. La acest lucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit despre faptul că ,, Nimeni nu va trăi în societatea în care s-a născut şi nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei.’’ Altfel spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieŃii normale a unui om şi trebuie să facă faŃă acestor schimbări.

15

Dezvoltarea lumii contemporane este legată în mare măsură de modul în care educaŃia poate să satisfacă cerinŃele acestei dezvoltări. Oprindu-se asupra acestei idei, G. Văideanu afirma: ,,dezvoltarea trece prin educaŃie sau dezvoltarea se face cu ajutorul educaŃiei sau nu se va realiza deloc’’.

ÎnvăŃământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună cu întreaga societate, îl parcurgem. Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan funcŃional, cât şi structural. Astfel începând din acest an şcolar a început săptămâna ,,Școala altfel’’.

Sufletul şcolii sunt elevii si profesorii, necunoscute într-o ecuaŃie al cărui rezultat îl reprezintă formarea. Elevul vine la şcoală pentru ca trebuie, vine la şcoală pentru a şti, iar profesorul îl ajută să ştie şi să fie. Profesorul este acea persoană care îl călăuzeşte printr-un univers complicat, dar seducător, care îi propune un model şi îl ajută să descopere şi să se descopere.

Şcoala este un prilej de a întalni dascăli ce-Ńi luminează un domeniu şi încearcă să te formeze. Despre un astfel de dascăl povesteşte Marin Preda în capitolul şapte al scrierii de esenŃă memorialistică “ViaŃa ca o pradă”.

Scriitorul îşi aminteşte cu nostalgie şi admiraŃie de profesorul de istorie. Imaginea dascălului a rămas vie în amintirea scriitorului prin felul în care ştia să explice, să descifreze aventurile istorice, să-l facă pe elev să se simtă implicat. Profesorul, mic de statura reuşea să-i fascineze pe copiii care-l ascultau “cu răsuflarea tăiată”.

Scriitorul îşi aminteşte şi despre inspecŃia de la ora de istorie şi despre felul în care profesorul l-a ajutat să dea un răspuns bun. Finalul textului este unul deschis: profesorul a plecat pe front şi nu s-a mai ştiut nimic despre el. Astfel textul se constituie într-o meditaŃie asupra destinului unui om. Poate de aceea identitatea reală a personajului nu are nici o relevanŃă pentru relatare. Profesorul de istorie întruchipează dascălul pasionat de profesie, interesat să le transmită copiilor cunoştinŃe dar şi să-i ajute să înŃeleagă devenirea istorică.

Asemenea acestui personaj şi eu dascălul pasionat de profesie şi interesat de a transmite copiilor cunoştinŃe istorice dar şi de a-i ajuta să înŃeleagă devenirea istorică am încercat prin intermediul activităŃilor extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate la nivel de unitate, să ating acest obiectiv important : dezvoltarea interesului pentru trecutul istoric, nevoia de a trezi în fiecare dintre noi mândria de a fi cetăŃeni ai acestei Ńări şi cunoaşterea identităŃii naŃionale de către cei mai mici şi mai mari cetăŃeni ai României.

În acest sens voi enumera câteva din activităŃile desfăşurate la nivel de unitate: * Proiectul educaŃional ,,La mulŃi ani,Romania!’’.Cei mai buni elevi ,care îndrăgesc istoria ,

primesc ca recompensă o excursie la Alba Iulia de 1 Decembrie, de câŃiva ani încoace , aceasta fiind o modalitate de a motiva învăŃarea şi de a cultiva sentimente în spiritul iubirii de neam şi de Ńară;

*Pregătirea elevilor pentru concursurile şcolare-olimpiade; *Concursul naŃional,,Pe urmele eroilor neamului’’; *Proiectul,,Tinerii,viitorul culturii gorjene’’ *Concursul,,Uniunea Europeană la 50 de ani’ * Concursul NaŃional al Revistelor Școlare şi Concursul NaŃional de creaŃie literară a

elevilor,,Tinere condeie’’ *Concursul NaŃional,,Media KINDER’’ *Concursul National „ Scoli pentru un viitor verde”, *Proiectul„EducaŃie Extracurriculară pentru CetăŃenie Activă” al cărui obiectiv general este

“Creşterea capacităŃii de management a activităŃilor educative extracurriculare pentru cetăŃenie activă co-finanŃat de Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

* Activitate culturală ,,SIBIU-ORAŞ MEDIEVAL-CAPITALĂ EUROPEANĂ’’ Proiectele educaŃionale organizate în parteneriat cu şcoala şi comunitatea locală constituie o

iniŃiativă prin care se doreşte schimbarea de valori, de atitudini şi de comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicaŃi ,urmărind creşterea competitivităŃii, a spiritului de echipă, a

16

disponibilităŃii de comunicare şi de colaborare. Elevul trebuie să-şi descopere disponibilităŃile şi să le valorifice la maximum. Predarea trebuie să faciliteze transferul de informaŃii şi de competenŃe de la o disciplină la alta şi să se desfăşoare în contexte care leagă activitatea şcolară de viaŃa cotidiană.

Privită din această perspectivă şcoala pare ca depăşeşte atribuŃiile strict didactice şi devine mai mult decât o instituŃie, un spirit călăuzitor,un educator ancorat în realitatea noilor idealuri promovate la nivelul comunităŃii europene.

VALORIZAREA POTENłIALULUI LOCAL, MODALITATE DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI ”ŞCOALA ALTFEL”

Prof. Olari Doina

Educ. Ştefănescu Olimpia GrădiniŃa nr. 40 Craiova

ActivităŃile proiectate în săptămâna ”Şcoala Altfel” sunt activităŃi educaŃionale organizate în

afara sistemului formal existent a vând m enirea să răspundă nevoilor educaŃionale ale unui anumit grup de copii şi care are urmăresc obiective de învăŃare clare.

Armonizarea acŃiunilor în această perioada se poate realiza pe două paliere: • Adaptarea partenerilor identificaŃi la particularităŃile şi nivelul de înŃelegere al copiilor

(etapa de vârstă), în vederea realizării obiectivelor educaŃionale propuse • Integrarea tuturor actorilor educaŃionali în procesul de învăŃare nonformală (strategii,

programe, concepŃie, gestiune) astfel încât activităŃile propuse să devină adevărate oportunităŃi de a valorifica, de a educa şi de a determina învăŃarea deschisă.

Ne-am propus ca activitate de debut a acestei perioade organizarea unor activităŃi menite să le ofere copiiilor oportunitatea de a cunoaşte obiective socio-culturale locale, într-o manieră implicativă, în sensul că, deşi ştiu despre existenŃa unora dintre ele nu au avut posibilitatea să le ”exploreze”.

Astfel, ne-am propus activitatea denumită generic „Să ne cunoaştem oraşul”, activitate complexă ce presupune vizite, plimbări, întâlniri cu experŃi. Participarea unui număr mare de preşcolari necesită proiectarea diferenŃiată, aşa încât să se evite aglomerarea (ca o piedică în calea receptării corecte a informaŃiilor), dar şi reluarea unor acŃiuni deja desfăşurate anterior.

Tocmai de aceea, fiecare grup constituit, va vizita obiective diferite, urmată de plimbare în parcuri:

1.Muzeul Olteniei, secŃia de ştiinŃele Naturii şi secŃia de Etnografie (Casa Băniei); plimbare în Grădina Botanică

2.Biblioteca JudeŃeană ”Alexandru şi Aristia Aman” şi Casa Memorială ”Elena Farago”; plimbare în Parcul ”Nicolae Romanescu”

ModalităŃi de valorificare a experienŃei dobîndite formal sau/şi nonformal: Ș Copiii sunt solicitaŃi, să împărtăşească colegilor ceea ce ştiu în legătură cu tema

respectivă, cum şi de unde au aflat (despre diferite subiecte: medii de viaŃă, tradiŃii, curiozităŃi, etc);

Ș Pe parcursul abordării unei teme, copiii sunt solicitaŃi să relateze propriile experienŃe de învăŃare nonformale care sunt asociate cu noile achiziŃii (ce au observat în excursie/ vizită referitor la flora şi fauna specifică, minerale portul popular, tradiŃii populare străvechi );

Ș Copiii sunt încurajaŃi să demonstreze, prin achiziŃii dobândite prin educaŃia nonformală ( creaŃii plastice, , roci etc.), să facă asocieri între ceea ce ştiu / ştiu să facă şi ceea ce tocmai au învăŃat, să nuanŃezeze cunoaşterea unei teme, apelând la experienŃele lor de învăŃare, altele decât cele provenite din educaŃia formală;

17

Ș Copiii sunt încurajaŃi să relateze despre experienŃe similare (vizitarea unor obiective culturale locale) petrecute împreună cu familia.

Efecte scontate: copiii se simt valorizaŃi, capătă încredere în ei, învaŃă să comunice cu ceilalŃi, au şansa de a învăŃa în mod autentic şi profund, din mai multe perspective despre o temă, de a interioriza diverse experienŃe de învăŃare şi de a-şi clarifica propriile valori şi atitudini faŃă de cunoaştere, interiorizează un continuum între ceea ce învaŃă la grădiniŃă şi ceea ce învaŃă în alte contexte, nonformale sau informale.

Tocmai de aceea avem în vedere să facilităm accesul c o p i ilor la experienŃele nonformale de învăŃare, să conceapă aceste experienŃe ca modalităŃi complementare de atingere a obiectivelor educaŃionale, să valorizeze şi să valorifice în activităŃile din clasă diversele experienŃe personalizate şi contextualizate ale copiilor care îşi au sursa în mediile nonformale de învăŃare

Prin organizarea activităŃilor în parteneriat se pot desprinde câteva beneficii parteneriale:

Ș relaŃionarea cu specialişti din diverse domenii de cunoaştere; Ș idei noi, entuziasm şi motivaŃie. Caracteristici ale educaŃiei nonformale. Ș Voluntariat: elevii participă la activităŃi de educaŃie nonformală / informală din iniŃiativă

proprie; Ș IntenŃionalitate: activităŃile sunt construite pe baza unui proiect cu obiective

pragmatice; Ș Participare: elevii participă la construcŃie şi la desfăşurarea proiectului; Ș Conştientizare: elevii sunt conştienŃi de ceea ce învaŃă; Ș Proces orientat: ceea ce se întâmplă în procesul de învăŃare este de mare

importanŃă, deoarece elevii pot avea alegerea a ceea ce învaŃă sau performează Vizitele de studiu ca şi modalităŃi de educaŃia nonformală oferă un set de experienŃe

sociale necesare, utile pentru fiecare copil, complementarizând celelalte forme de educaŃie prin:

• oportunităŃi de valorificare a timpului liber al copiilor şi părinŃilor deopotrivă, din punct de vedere educaŃional;

• cadru stimulativ pentru valorificarea experienŃelor de viaŃă ale copiilor, prin cadrul mai flexibil şi mai deschis şi prin diversificarea mediilor de învăŃare cotidiene;

• modalităŃi flexibile de a răspunde intereselor copiilor- gama largă de conŃinuturi pe care le propune şi posibilitatea fiecărui copil de a decide ce prezintă interes pentru el;

• dezvoltarea competenŃelor pentru viaŃă şi pregătirea copiilor pentru a deveni cetăŃeni activi; pe lângă informaŃiile şi competenŃele specifice anumitor domenii de activitate în care se încadrează proiectele derulate, elevii îşi dezvoltă şi capacităŃi organizatorice, capacităŃi de autogospodărire, de management al timpului, de gândire critică, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;

• un cadru de exersare şi de cultivare a diferitelor înclinaŃii, aptitudini şi capacităŃi, de manifestare a talentelor în artă, cultură, muzică, literatură, pictură, etc

În concluzie, putem spune că prin vizitarea unor obiective culturale de interes deosebit pentru copiii, identificarea reperelor reprezentative ale urbei pe parcursul deplasării prin oraş, antrenarea copiilor în alcătuirea unui ghid turistic al oraşului (abilităŃi plastice, de comunicare orală sau scrisă, inteligenŃă spaŃială, etc), contribuim la formarea unui stil de învăŃare eficient, la identificarea realităŃilor cotidiene ca medii de învăŃare.

Bibliografie: 1.Dumitru Gherghina, Doina Şerban, ”Dincolo de hotarul orei de clasă. ActivităŃi

extracurriculare”, editura Didactica Nova, Craiova, 2003 2.Octavia Costea, „EducaŃia nonformală şi informală, realităŃi şi perspective în şcoala

românească”, EDP, Bucureşti, 2009

18

3.*** ”ÎnvăŃământul preşcolar înmileniul III”, Cap I”Foaia de parcurs în contextul reformei învăŃământului românesc -2012”, ed. Reprograph, Craiova, 2012

SCOALA ALTFEL- MODALITĂTI DE REALIZARE

Profesor Magdalena Anghel Grădinita cu program prelungit nr. 1 Caracal, judetul Olt

EducaŃia presecundară s-a axat tot mai mult în ultimii ani pe realizarea activităŃilor integrate,

făcând astfel mai uşor posibilă aplicarea cunoştinŃelor în practică. Şi totuşi, acest lucru nu era suficient pentru a crea condiŃii suficiente privind adaptarea copilului cu uşurinŃă la realitatea socială, integrarea cu adevarat a preşcolarului în societate.

Şcoala altfel îşi propune desfăşurarea unor activităŃi care sunt de mare interes pentru copii, care să pună în valoare preocupările, deprinderile, aptitudinile preşcolarilor.

În urma dezbatetilor, propunerilor făcute în cadrul Comisiei metodice, a Comisiei pentru activităŃi educative, Comisiei pentru activităŃi extracurriculare, au urmat şedinŃe organizate cu părinŃii, educatoarele aplicând un chestionar prin care părinŃii au fost solicitaŃi să îşi spună punctul de vedere, în Consiliul de administraŃie a fost definitivat Programul Şcoala altfel, cuprinzând activităŃi de mare interes pentru copii, activităŃi la care vor participa alături de preŃcolari, cadre didactice şi părinŃi, reprezentanŃi ai autorităŃilor locale, parteneri de proiecte, alte instituŃii. Au fost stabiliŃi coordonatorii activităŃilor care se vor ocupa de contactarea partenerilor, organizarea în bune condiŃii a activităŃilor.

Prima activitate se va desfăşura în parcul Constantin Poroineanu-activitate de voluntariat, prilej cu care copiii vor îngriji rondurile de flori, vor prezenta un scurt program artistic, vor împărŃi fluturaşi cu mesaje ecologice, vor prezenta Dansul nuferilor, iar la statuia marelui Eminescu vor recita poezii scrise de poet. De asemenea, va fi prezentată şi o paradă a costumelor facute din materiale reciclabile. Copiii împreună cu educatoarele vor face fotografii, ca produs final vor realiza un album cu flori, arbori care cresc în parc, vor avea în vedere atragerea atenŃiei celor care vizitează parcul pentru protejarea soiurilor de plante declarate monumente ale naturii, cum ar fi cei doi arbori de ginko biloba.

A doua activitate, numită Pe urme de istorie, a fost planificată din dorinŃa ca preşcolarii să cunoască personalităŃi ale istoriei locale, fapte istorice importante care s-au petrecut în localitatea noastră, locuri istorice, ştiut fiind faptul că oraşul nostru a fost implicat în cele mai importante evenimente istorice, mărturie fiind exponatele din diferite etape istorice: din perioada imperiului roman, RevoluŃia de la 1848, etc, copiii urmând apoi să viziteze casa memoriala a vestitului haiduc Iancu Jianu, Biserica zidită de Mihai Viteazul, zidurile Cetăii Domneşti, Parcul lui Cuza, etc., trezindu-le copiilor sentimente de admiraŃie şi mândrie faŃă de eroismul personalităŃilor locale. Grupele de preşcolari vor avea acces gratuit, fiind înscriŃi in programul ZIBO şi primind biletul de intrare. Această activitate va avea ca produs final un pliant cu cele mai importante exponate ale muzeului, o machetă realizată de copii cu o miniatură a casei lui Iancu Jianu, activităŃile fiind popularizate prin intermediul site-ului www.zibo.ro.

Având în vedere importanŃa sportului în dezvoltarea fizică, armonioasă a preşcolarului şi ca urmare a încheierii unui parteneriat cu Clubul Sportiv Şcolar Caracal împreună cu grădiniŃa, am planificat activitatea Minte sănătoasă în corp sănătos, pe care o vom desfăşura împreună cu profesorii antrenori ai acestui club, încercând astfel să descoperim la copii calităŃi fizice deosebite şi posibilitatea obŃinetii de performanŃe sportive, iniŃierea în anumite sporturi precum: volei, handbal, fotbal, gimnastică ritmică, atletism, precum şi continuarea acestor sporturi după săptămâna Şcoala altfel. Vor fi făcute activităŃi demonstrative de către sportivii clubului, vor fi vizitate sălile de sport, terenurile sportive ale clubului, expoziŃia cu diplome, cupe şi medalii. De asemenea, preşcolarii vor fi iniŃiaŃi în sporturile pe care le preferă, antrenorii ajutându-i pentru obŃinerea primelor informaŃii şi efectuarea unui antrenament respectând particularităŃile de vârstă şi individuale. Vor fi organizate

19

întreceri sportive pe discipline (fotbal, alergare, gimnastică, dans), preşcolarii primind diplome şi premii.

AtracŃia pentru literatura pentru copii este specifica vârstei copilăriei când imaginaŃia nu are limite. Astfel, ne-am propus realizarea unei activităŃi impreună cu Biblioteca Radu Şerban, constând în recitări, mici dramatizări, dar şi prezentarea de către personalul bibliotecii a fondului de carte la care copiii pot apela pentru împrumut. Activitatea va fi mediatizată prin intermediul televiziunii locale INSERT TV. Vom insista pe calitatea prezentării punctelor din program, vor fi oferite diplome şi premii.

Ultima activitate este planificată în spiritul sărbătorilor pascale, pentru cunoaşterea tradiŃiilor de Paşte. Copiii vor realiza felicitări, vor încondeia ouă, vor prepara reŃete culinare. Vor fi organizare întâlniri cu preoŃii bisericilor care se află în apropierea grădiniŃelor unităŃii noastre pentru a înŃelege semnificaŃia acestui eveninent religios. Activitatea se va finaliza cu o expoziŃie cu ouă încondeiate, precum şi felicitări realizate de copii, expoziŃie cu vânzare, banii obŃinuŃi fiind folosiŃi pentru ajutorarea copiilor care provin din familii dezavantajate material.

În final va fi realizat un raport al tuturor activităŃilor, precum şi o expoziŃie cu toate lucrările realizate, de va urmări impactul pe care il au desfăşurarea avestor activităŃi asupra preşcolarilor şi a comunităŃii. De asemenea, fotografii, filmuleŃe reprezentând activităŃile desfăşurate for fi expuse la panoul gădiniŃei şi postate pe site-ul unităŃii.

ŞCOALA ALTFEL – SĂPTĂMÂNA MICILOR ACTORI: CUM ORGANIZĂM ACTIVITĂłI DRAMATICE?

Prof. Patru Silvia Gr. Nr. 21 Craiova

Având în vedere interesul copiilor pentru dramatizări, pentru exprimarea verbală şi non-verbală, ne-am gândit să valorificăm acest interes în cadrul unei săptămâni dedicate exprimării prin arta teatrală. În cele ce urmează, facem nişte consideraŃii metodice cu privire la modalităŃile de introducere a copiilor în acest gen de activităŃi. Dramatizarea reprezintă punerea în scenă a povestirilor cunoscute de copii, cu scopul de a adânci impresiile dobândite prin povestiri şi basme şi de a retrăi viaŃa şi frământările personajelor. O influenŃă cu totul specială asupra dezvoltării limbajului şi a comunicării verbale o au dramatizările iniŃiate şi conduse de educatoare, ele constituind pentru copii modele reuşite de înscenare şi interpretare.

Deşi dramatizăriele au un intens caracter de joc, ele nu trebuie confundate cu jocurile de creaŃie cu subiecte din poveşti şi basme care se organizează la iniŃiative şi dorinŃa copiilor, fără obligaŃia de a pune în scenă întreaga povesteîn succesiunea ei. În alegerea poveştilor care să fie dramatizate este necesar să se respecte câteva condiŃii:

- conŃinutul simplu; - povestire cu acŃiune multă, cu dinamism. În cadrul unei dramatizări, educatoarei îi revine rolul de a organiza întreaga desfăşurare a

momentelor: a) alegerea selectivă a materialului ce urmează să fie dramatizat; b) indicaŃii cu privire la punerea în secnă a dramatizării; c) discuŃii cu privire la conŃinutul povestirii; d) distribuirea rolurilor. Obiectivele dramatizării: 1. Dezvoltarea abilităŃilor copiilor de a aborda în mod creativ şi interactiv o temă dată prin

activităŃi tipice metodei teatrului. 2. Efectuarea unui „mini-turneu” pentru prezentarea spectacolului în locuri amenajate sau

neconvenŃionale, cu dorinŃa de a promova colaborări între grădiniŃa noastră şi alte grădiniŃe pe teme date (pe plan local sau din zonele rurale învecinate).

4. Realizarea de materiale informative cu scopul de a condensa experienŃa formativă şi de a promova metoda teatrului.

20

3. Facilitarea dobândirii de competenŃe în utilizarea şi implementarea metodei teatrului, la nivelul grădiniŃei, prin organizarea de întâlniri formative cu experŃi în domeniu.

5. Introducerea unui opŃional de teatru şi încurajarea utilizării metodei de către cadrele didactice.

Desfăşurarea dramatizării: ♣ reproducerea dialogului şi a acŃiunilor de către copii cu ajutorul şi sub îndrumarea

educatoarei; ♣ repetarea dramatizării cu aceiaşi copii sau cu alŃi copii, dacă permite timpul; ♣ cerinŃe materiale şi rolul educatoarei în îndrumarea dramatizării. A. Alegerea selectivă a materialului ce urmează să fie dramatizat Cum este de aşteptat, nu orice povestire sau basm, film sau spectacol cu teatru de păpuşi

poate şi dramatizat în condiŃii optime cu copiii de vârstă preşcolară, sau le pot aduce satisfacŃiile necesare. Sunt poveşti sau basme greu de înscenat datorită acŃiunilor care le implică sau datorită lipsei unei acŃiuni care să angajeze afectiv copiii. Sunt, de asemenea, poveşti, povestiri sau basme cu un număr redus de personajem ceea ce ar presupune, în cursul dramatizării lor, antrenarea în joc a numei doi sau trei copii spre nemulŃumirea celorlalŃi, care urmează să asiste ca spectatori un interval prea mare de timp. Prin urmare, alegerea textelor pentru dramatizări trebuie să se facă în mod selectiv, Ńinând seama ca textele să cuprindă acŃiuni accesibile şi dinamice, precum şi un dialog mai bogat şi mai viu, care mobilizează copiii şi facilitează înscenarea conflictului; de asemenea se vor avea în vedere poveştile, basmele cu un număr mare de personaje. Multă atenŃie trebuie să se acorde în special selecŃionării textelor pentru dramatizăriele preşcolarilor mici. Aici trebuie să se Ńină seama şi de posibilităŃile restrânse de memorare ale acestor copii, precum şi incapacitatea lor de a se concentra mai multă vreme într-o activitate. La grupa mică este bine să se poveştile şi basmele de dimensiuni reduse la care abundă repetiŃia.

Avem ca exemplu Ridichia uriaşă, care, dramtizată, reclamă din partea copiilor o participare întrutotul accesibilă şi poveştile CăsuŃa din oală, Mănuşa şi TurtiŃa care permit înscenările cele mai uşoare şi plăcute pentru cei mici. La poveştile citate rezidă tocmai prezenŃe repetiŃiei şi reluarea repetată a unor acŃiuni şi dialoguri simple.

Pentru grupa mijlocie se aleg progresiv poveşti cu conŃinut mai complex, dar care îndeplinesc cerinŃele arătate înainte, de pildă: Coliba iepuraşului, Unde a zburat rândunica, Capra cu trei iezi.

La grupa mare pot fi dramatizate o mare parte din poveştile şi basmele învăŃate la activităŃile obligatorii: PunguŃa cu doi bani, Cenuşăreasa, Albă ca Zăpada, Fata moşului şi fata babei, Fata săracului cea cuminte, Prâslea cel voinic şi merele de aur, Ursul păcălit de vulpe, Harap-Alb.

B. IndicaŃii cu privire la punerea în scenă a dramatizării: Poveştile şi basmele pe care educatoarea urmează să le dramatizeze cu copii, le sunt

cunoscute, de regulă, din activităŃile obligatorii. În mod normal ei nu le reŃin însă în întregime, dintr-o singură activitate, şi cum, în vederea dramatizării acestea vor trebui să fie cunoscute bine de către întreaga grupă, este necesar să se utilizeze mijloace speciale de însuşire a textelor respective.

♦ Cea mai simplă şi cea mai des folosită metodă este repovestirea care, de altfel, se include în sistemul de activităŃi oblogatorii. Scopul repovestirii este acela de a pregăti dramatizarea, iar educatoarea trebuie să-i acorde o atenŃie specială şi anume să reflecteze dinainte asupra episoadelor principale pe care copiii şi le vor însuşi.

♦ Un alt mijloc în vederea însuşirii depline a conŃinutului poveştilor este reproducerea după tablouri. Această cale este recomandată educatoarelor la grupele mici şi mijlocii, copiii

fiind ajutaŃi prin mijloace intuitive să-şi fixeze momentele principale ale conflictului respectiv şi succesiunea acestor momente. Dar povestirea după tablouri poate fi intreprinsă şi cu preşcolarii grupei mari, ami ales în cazul poveştilor sau basmelor cu o mai mare întindere şi complexitate.

Dacă educatoarea intenŃionează să utilizeze în mod excepŃional ambele metode, este bine să ştie că repovestirea după tablouri va preceda povestirea orală, aceasta fiind mai grea.

21

♦ Altă cale care pot să ducă la însuşirea deplină a textului povestirii sau bamului ales pentru dramatizare poat fii: vizionarea unui diafilm tratând subiectul ales pentru dramatizare, sprijinită de comantarii adecvate din partea educatoarei.

♦ Participarea la un spectacol de teatru de păpuşi organizat în grădiniŃă şi care are ca subiect basmul ori povestirea aleasă pentru dramatizare, dă posibilitatea copiilor să aleagă modul pe care se pot sprijini în încercările proprii.

Aceste ultime două mijloace nu pot înlocui însă repovestirea care îi ajută pe copii să-şi însuşească mai deplin conŃinutul epic.

Mijloacele pregătitoare pentru dramatizări sunt destul de variate, dar să înŃelegem că folosirea celor mai adecvate ne vor ajuta în desfăşurarea cu succes a activităŃii fără să suprasolicităm copiii sau să le slăbim interesul pentru jocul propriu de dramatizare.

Avându-se în vedere că dramtizarea, dincolo de bucuria în sine a jocului şi de satisfacŃiile imediate pe care le procură copiii, urmează să constituie pentru ei un exemplu pozitiv de înscenare, devine necesară ci sşi mai multă acuitate asigurarea tuturor condiŃiilor materiale menite să-i sprijine reuşita.

Trebuie Ńinut seamă, în primul rând, de cadrul în care trebuie să se desfăşoare dramatizarea, neglijat în mod frecvent de copii în înscenările lor spontane, nu atât din lipsă de interes, cât mai ales datorită posibilităŃilor lor încă limitate de a-şi reprezenta ambianŃa pe care o evoca materialul epic dat.

Necesitatea acestui cadru ne-o demonstrează unele încercări lae preşcolarilor mari, mai mult sau mai puŃin izbutite, de a modifica mediul obişnuit de joc, prin adăugarea unor elemente noi care să sugereze atmosfera cerută sau chiar tendinŃa copiilor de a se refugia în alt colŃ de lume mai izolat şi mai liniştit, numit „colŃ de lume imaginară”.

Prin cadrul necesar de joc înŃelegem, în cazul dramatizărilor, un spaŃiu larg ce va permite mişcarea liberă a copiilor şi care să fie astfel amenajat, încât să evoce atmosfera cerută de povestea sau basmul ales pentru înscenare. Acest cadru este pregătit desigur, în funcŃie de particularitetea textelor epice angajate, dar el lasă să întrevadă, deopotrivă şi viziunea educatoarei, posibilităŃile ei de a-şi imagina şi materializa o ambianŃă anume.

Decorarea excesivă însă, obŃine efecte violente care copleşesc şi perturbă copiii de la joc. Mult mai favorabilă cadrului de joc este folosirea unor elemente simple, directe, evocatoare.

Urmărirea unor spectacole realizate de actori, precum şi implicarea în activităŃi comune cu trupa Teatrulescu va adăuga mai multă savoare activităŃilor planificate.

BIBLIOGRAFIE 1. Gongea, E, Ruiu, G, Breben, S. - „ActivităŃi bazate pe inteligenŃe multiple”, Editura

Reprograph, Craiova, anul 2002. 2. Revista învăŃământului preşcolar nr. 1-2/2010 3. ÎnvăŃarea centrată pe elev, curs PHARE

,,ŞCOALA ALTFEL’’PRIN PRISMA PROIECTELOR EDUCAłIONALE

ORGANIZATE ÎN PARTENERIAT CU ŞCOALA ŞI COMUNITATEA LOCALĂ Profesor ÎnvăŃămant Preşcolar:Croitoru Camelia

Grupul Şcolar Industrial Tismana, Structură GrădiniŃa Tismana,JudeŃul Gorj

În şcoala de azi, ca şi în şcoala de mâine ,,Orice educaŃie trebuie să fie autoeducaŃie.

Adultul, educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’. ( Constantin Narly)

Şcoala românească din ultimul an începe să fie ,,altfel’’ decât era pană acum. Activitatea din ciclul preprimar influenŃează decisiv dezvoltarea personalităŃii copilului mic. EducaŃia trebuie să devină cea mai importantă şi cea mai rentabilă investiŃie pentru viitorul Ńării. Ea trece prin mintea şi

22

sufletul celor care o proiectează şi o realizează zilnic în şcoala de azi şi în şcoala de mâine - educatorii.

,,Nu există nici muncă, nici limbaj, nici cultură fără educaŃie; ceea ce distinge omul de animal este, aşa cum spunea I. Kant ,tocmai faptul că omul nu poate deveni om decât prin educaŃie’’. Aşadar putem afirma că nu există nici dezvoltare, nici societate fără educaŃie. Dezvoltarea se realizează prin educaŃie şi pe baza produselor ei. Calitatea educaŃiei, pe termen lung, condiŃionează progresul temeinic al oricărei societăŃi. Privit în ansamblu, sub toate aspectele sale, învăŃământul românesc evoluează spre un învăŃământ modern, de tip european, cu o largă deschidere spre valorile democraŃiei având în centrul atenŃiei ,,elevul şi nevoile sale’’.

În momentul de faŃă, apreciez că s-au produs câteva schimbări esenŃiale în învăŃământul din România:

� noua lege a învăŃământului care prin idealul educaŃional promovat permite dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităŃii umane, formarea personalităŃii autonome şi creative;

� modernizarea treptată a metodelor şi strategiilor didactice de predare, folosirea cu precădere a metodelor activ-participative care permit trecerea de la un învăŃământ cu caracter informativ la unul cu caracter formativ;

� noul curriculum pentru educaŃia timpurie cu noi conŃinuturi adaptate particularităŃilor de vârstă ale copiilor;

� trecerea de la activitatea preponderent frontală la activitatea centrată pe copil şi nevoile sale ,cea de muncă în pereche şi în grup care ajută la dezvoltarea relaŃiilor interpersonale, la formarea unor atitudini de comportament în grup;

� spaŃiul fizic al clasei centrat pe arii de stimulare care permite adaptarea lui la orice tip de activitate;

� implicarea familiei şi a comunităŃii locale în procesul de educare a copiilor; � utilizarea calculatorului şi a softurilor educaŃionale. Rolul profesorului pentru învăŃămantul preprimar în şcoala viitorului trebuie să crească

considerabil atât în interiorul sistemului de învăŃământ, cât şi în societate, în ansamblu. Pedagogul român Simion MehedinŃi aprecia că ,, atât preŃuieşte şcoala, cât preŃuieşte învăŃătorul’’. Mai mult chiar, Nicolae Iorga spunea că ,,aşa cum este învăŃătorul, este şi poporul’’ . Acestor mucenici ai neamului le datorăm toată gratitudinea şi trebuie să formăm astfel personalitatea copiilor încât să ne ridicăm la nivelul elogioaselor cuvinte pe care ni le-au adus. Vârsta copilăriei de aur şi a preşcolarităŃii sunt ale maximei receptivităŃi şi plasticităŃi, ale curiozităŃii şi deschiderii spre formare a unor trăsături de personalitate cu puternică înrâurire asupra întregii lor evoluŃii. Acestea sunt avantajele pe care le oferă ,,aluatul’’ pe care trebuie să-l modeleze educatoarea. Activitatea instructiv - educativă trebuie în aşa fel organizată încât preşcolarii să găsească în interiorul acesteia resursele energetice necesare, motivele care să-i stimuleze permanent la acŃiuni ce sunt compatibile cu cerinŃele vieŃii sociale.

În eforturile generale ale societăŃii de creştere a competitivităŃii, a spiritului de echipă, a disponibilităŃii de comunicare şi de colaborare, proiectele educaŃionale organizate în parteneriat cu şcoala şi comunitatea locală constituie o iniŃiativă prin care se doreşte schimbarea de valori, de atitudini şi de comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicaŃi.

O astfel de iniŃiativă am luat şi eu alături de câteva colege, găsind benefică ideea realizării unor grupuri parteneriale. Aşa s-au născut şi parteneriatele:

*Proiect interjudeŃean ,,Merg şi eu la şcoală’’organizat în parteneriat cu GrădiniŃa nr.20 Drobeta Turnu Severin

*Proiect de parteneriat regional interjudeŃean.Interculturalitatea în educaŃie,,Curcubeul prieteniei culturale’’ organizat în parteneriat cu GrădiniŃa nr.20 Drobeta Turnu Severin şi GrădiniŃa Orşova

*Proiect educaŃional interjudeŃean,,EducaŃia timpurie-un pas către viitor pentru mileniul III’’organizat în parteneriat cu GrădiniŃa cu PP Sud Rm Vîlcea

23

*Proiect educaŃional regional interjudeŃean,,Copiii mileniului III’’ organizat în parteneriat cu GrădiniŃa cu PP Nr 1 Tg Jiu,GrădiniŃa Baia de Aramă-JudeŃul MehedinŃi şi GrădiniŃa Padeş-Gorj

*Participare proiect judeŃean ,,Tinerii,viitorul culturii gorjene’’ în parteneriat cu Colegiul ,,Virgil Madgearu’’Tg Jiu

*Parteneriat cu Gradinita nr 20 Drobeta şi GrădiniŃa nr 24 Turnu Severin.Obiceiuri Port Traditii,,Si te poarta cum ti-i portul si vorbeste cum ti-i vorba’’

*Parteneriat cu Gradinita 20 Drobeta şi GrădiniŃa nr 24 Turnu Severin ,,Apa sursa a vietii’’ *Proiect judeŃean ,,Să cunoaştem frumuseŃile,cultura şi tradiŃiile judeŃului’’organizat cu

GrădiniŃa nr 14 Tg Jiu *Proiect educational judeŃean,,Cred in reusita educatiei alaturi de dumneavoastra’’2009-2012-

Centrul de Resurse pentru Educatie si Dezvoltare GrădiniŃa Tismana în parteneriat cu : -Grupul Şcolar Industrial Tismana -PoliŃia Oraşului Tismana -Inspectoratul Şcolar JudeŃean Gorj -Casa Corpului Didactic Gorj -Biblioteca orăşenească Tismana -Şcoala Populară de Artă Tg Jiu -Centrul Şcolar pentru EducaŃie Incluzivă Tg Jiu -D.J.A.S.P.C.Gorj -O.N.G. ELVEROM Vînăta-BASSECOURT Romania *Proiect educational local,,Daca corect stiu sa vorbesc,mai bine pentru scoala ma pregatesc’’-

în parteneriat cu Cabinetul logopedic interşcolar Tismana *Proiect comunitar local ,,CLUB 2008’’în parteneriat cu AsociaŃia ELVEROM Vînăta-

BASSECOURT Romania *Proiect educaŃional local,,Culorile toamnei’’ în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-IV a GSI

Tismana şi grădiniŃele din localitate * Proiect educaŃional local ,,Pas cu pas spre viaŃa de şcolar’’ în parteneriat cu Şcoala cu

clasele I-IV a GSI Tismana,etc. Cu ocazia întâlnirilor organizate, copiii au făcut schimb de impresii, cântece şi poezii, au fost

antrenaŃi în concursuri sau activităŃi artistico - plastice şi sportive,au prezentat spectacole. Prin aceste parteneriate am venit în întâmpinarea dorinŃelor şi preocupărilor copiilor, iar în

final, făcând bilanŃul, am considerat că efortul depus a fost depăşit de satisfacŃia şi plăcerea pe care au manifestat-o pe parcursul acŃiunilor urmărind ca fiecare preşcolar implicat în acŃiuni să-şi descopere disponibilităŃile şi să le valorifice la maximum.

Este necesar să abordăm o nouă concepŃie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă asupra lui, să-l ajutăm să se cunoască mai bine, să-l încurajăm să aibă încredere în el şi în forŃele lui, făcându-l în acest fel, participant activ la propria lui formare . Folosindu-se de competenŃele sale de specialitate şi punând puŃină dragoste în munca sa, profesorul poate avea o însemnătate cu totul deosebită atât în societatea de azi, cât şi în cea de mâine.

Să nu uităm nici o clipă că întotdeauna ,,primim ceea ce dăm’’ şi putem să dăm mai mult copilului mic/preşcolarului şi viitorului adult, prin contactul lui cu lumea înconjurătoare,cu comunitatea şi mediul si social prin intermediul proiectelor educaŃionale organizate în parteneriat cu şcoala şi comunitatea locală activităŃi organizate pe întreg parcursul anului şcolar dar şi în săptămana ,,Şcoala altfel !’’

SCOALA ALTFEL Educatoare LăŃea Constantina

GrădiniŃa cu program normal nr.7,,1 MAI,, Craiova “ Şcoala altfel “reprezinta un program binevenit şi necesar. În contexte nonformale copiii şi

cadrele didactice sunt mai relaxati, mai deschisi, mai receptivi. Timpul liber este folosit într-un mod

24

mai eficient şi educativ. Cele 5 grupe de preşcolari vor desfăşura în perioada 2-6 aprilie următoarele activităŃi educative extracurriculare şi extraşcolare ăn cadrul programului ,, Şcoala altfel,,.

LUNI-UN COPIL, O FLOARE! Activitate de educaŃie ecologică Scopul: ÎnŃelegerea efectelor actelor sale asupra mediului natural; atitudinea pozitivă faŃă de

mediul înconjurător; activităŃi specifice în grădină; plante/flori, - înfăŃişare, alcătuire,condiŃii necesare creşterii şi dezvoltării, importanŃă, protecŃie; deprinderi de muncă ordonată pentru a dobândi autonomie în activităŃile zilnice.

Forma de organizare: Grupuri de muncă în spaŃiul verde de la fereastra grupei Centre de interes: • CurăŃarea locului pentru amenajarea unui spaŃiu cu flori • Săparea straturilor şi răsădirea florilor • Răsădirea florilor în funcŃie de înălŃime, culoare Loc de desfăşurare: spaŃiul verde de la fereastra fiecărei grupe din grădiniŃă ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, personal auxiliar MARłI-COPII ŞI PĂRINłI LA GRĂDINIłĂ Atelier de lucru Scopul: Capacitatea de a înŃelege efectul actelor sale asupra mediului social; cunoaşterea şi

respectarea regulilor elementare pentru securitatea personală şi a celor din jur; percepŃia de sine şi de celălalt pentru identificarea şi acceptarea locului şi rolului său în grupul social.

Forma de organizare: ActivităŃi practice şi elemente de activitate casnică Centre de interes: • separarea jucăriilor în funcŃie de utilitate (construcŃii, truse pentru joc de rol, puzzle,

înlocuirea suporturilor de păstrare a acestora) • confecŃionare de rochiŃe pentru păpuşi şi a păpuşilor pentru teatru de marionete • repararea calculatoarelor din dotarea reŃelei existente (schimbarea unor piese pentru a fi

îmbunătăŃite) Loc de desfăşurare: în fiecare grupă şi în sala specializată din grădinŃă ParticipanŃi: preşcolarii şi părinŃii, croitorese, informaticieni din răndul părinŃilor MIERCURI-DE-A ACTORII Activitate de educarea limbajului Scopul: ÎmbogăŃirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienŃei personale acumulate în

relaŃia cu ceilalŃi şi cu mediul educaŃional; participarea la activităŃile de grup în calitate de vorbitor şi de auditor.

Forma de organizare: concurs de recitări între preşcolarii grădiniŃei Centre de interes: • Recunoaşte şi recită! • Continuă povestea • Cine face o poveste (compunere) Loc de desfăşurare: incinta bibliotecii Şcolii nr.36,, Gheorghe Bibescu,, ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, bibliotecar JOI-ŞI NOI SUNTEM CERCETAŞI Excursie în Parcul Nicolae Romanesu Scopul: Perceperea şi exersarea componentelor spaŃio-temporale şi învăŃarea posibilităŃilor de

mişcare a segmentelor corpului prin coordonare psiho-motrică; consolidarea şi perfecŃionarea deprinderilor aplicativ-utilitare: mers în echilibru, târâre, tracŃiune şi împingere, transport de greutăŃi, escaladare. ExerciŃii şi jocuri care necesită reacŃii prompte la semnale auditive şi vizuale.

Forma de organizare: exerciŃii şi jocuri, ştafete şi parcursuri aplicative exersate în număr mai mare de repetări cu mărirea duratei de execuŃie şi a distanŃei de parcurs.

25

Centre de interes: • Găseşte toate steguleŃele! • Cine ajunge primul! • Cine nu mai poate, să se dea deoparte! Loc de desfăşurare: Parcul Nicolae Romanescui ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, profesorul de educatie fizică – părinte. VINERI-NE PREGĂTIM PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE TradiŃii şi obiceiuri comunitare – sărbători religioase Scopul: Cunoaşterea unor elemente simple de religie şi cultură religioasă; priceperea de a

utiliza creator tehnicile practiv–aplicative învăŃate în obŃinerea unei lucrări în situaŃii nou create; manifestarea comportamentelor de acceptare, toleranŃă şi solidaritate.

Forma de organizare: activităŃi practic – aplicative Centre de interes: • Încondeem ouă! - desen, scriere semne grafice • Confectionăm coşuleŃe pentru ouă! - AbilităŃi practice (tăiere, îndoire, lipire) • Pictăm icoane - pictură Loc de desfăşurare: Biserica SF. Martiri Brâncoveni ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, preotul

UN ALTFEL DE PROGRAM -,,SCOALA ALTFEL” Prof. Ciobanu Ana -Gpn nr.1 Caracal-Olt

ClopoŃelul “Şcolii Altfel” va suna, pentru prima dată, în 2 aprilie 2012. Va suna pentru un

altfel de orar, pentru activităŃi care exced curriculumul naŃional. EducaŃia nonformală reprezintă orice program planificat de educaŃie personală sau socială, conceput pentru a îmbunătăŃi anumite competenŃe, în afara curriculumului formal, prin activităŃi educative desfăşurate în afara sistemului formal de învăŃământ de către diferite instituŃii educative. În cadrul educaŃiei nonformale poate fi inclusă orice activitate organizată în mod sistematic, creată în afara sistemului formal şi care oferă tipuri selectate de învăŃare subgrupelor specifice populaŃiei, atât copii cât şi adulŃi. Nonformal nu e sinonim cu needucativ, ci desemnează o realitate educaŃională mai puŃin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte formativ-educative. ConŃinuturile educaŃiei nonformale urmăresc desfăşurarea unor activităŃi cu caracter formativ, prin excelenŃă, dirijate de personal specializat, în strânsă legătură cu elevii, părinŃii, organizaŃiile non-guvernamentale şi reprezentanŃi ai autorităŃii locale. ConŃinutul şi tehnicile de lucru în educaŃia nonformală se disting prin :

- marea varietate; - flexibilitatea sporită a formelor de organizare, desfăşurare, evaluare; - diferenŃiere în funcŃie de vârstă, categorii socio-profesionale, interesul participanŃilor,

aptitudinile şi înclinaŃiile acestora; - caracter opŃional sau facultative; - implicare sporită a educabililor. EducaŃia pentru valorificarea timpului liber este o zonă relativ distinctă a învăŃământului şi

interesează îndeaproape şcoala care aspiră să crească un tineret robust fizic şi intelectual. Organizarea raŃională a timpului liber are un efect tonic asupra organismului şi benefic asupra dezvoltării întregii personalităŃi. Practic, educaŃia pentru timpul liber este un proces de formare care trebuie să conducă spre un proces de dezvoltare. Solicitarea intensă a sistemului nervos pe parcursul activităŃii şcolare duce la nevoia de atenŃie, concentrare determinând încordarea funcŃiilor psihice. Se impune organizarea de acŃiuni extraşcolare şi extracurriculare care să corespundă noilor exigenŃe, apte să satisfacă dezideratul tinerilor de a experimenta activităŃi inedite sau plenare. Compatibilizarea trebuie să pornească de la analiza obiectivă a activităŃilor desfăşurate şi evaluarea realistă a factorilor de risc.

Avantajele educaŃiei prin programul “Şcola Altfel” sunt următoarele:

26

• posibilitatea integrării demersului monodisciplinar actual într-un cadru interdisciplinar; • echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii şi obiecte de studiu; • concordanŃa cu teoriile actuale privind procesul, stilul şi ritmurile învăŃării; • continuitatea şi integralitatea demersului didactic pe întreg parcursul şcolar al fiecărui

elev; • respectă principiul egalităŃii şanselor pentru că are în vedere asigurarea unui sistem care

permite fiecărui elev în parte să-şi descopere şi să-şi valorifice potenŃialul de care dispune; • respectă principiul flexibilităŃii şi al parcursului individual făcând trecerea de la un

învăŃământ pentru toŃi la un învăŃământ pentru fiecare. Un astfel de program oferă: -copiilor posibilitatea opŃiunii pentru un anumit domeniu de interes; -profesorilor, flexibilitate în alegerea unui demers didactic mai adaptat posibilităŃilor

concrete ale elevilor; -autorităŃilor şcolare, organizarea de activităŃi didactice corelate cu resursele umane şi cu

baza materială de care dispune şcoala. Programul,,Şcola Altfel” este important pentru că : � este centrată pe cel ce învaŃă, pe procesul de învăŃare, nu pe cel de predare solicitând în mod

diferenŃiat participanŃii; � răspunde adecvat necesităŃilor concrete de acŃiune; � dispune de un curriculum la alegere, flexibil şi variat propunându-le participanŃilor activităŃi

diverse şi atractive în funcŃie de interesele, de aptitudinile şi de aspiraŃiile lor; � contribuie la lărgirea şi îmbogăŃirea culturii generale şi de specialitate a participanŃilor,

oferind activităŃi de reciclare profesională, de completare a studiilor şi de sprijinire a categoriilor defavorizate precum şi de exersare a capacităŃii indivizilor supradotaŃi;

� creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber, într-un mod plăcut, urmărind destinderea şi refacerea echilibrului psiho-fizic;

� asigură o rapidă actualizare a informaŃiilor din diferite domenii fiind interesată să menŃină interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de vârstă şi pregătirii lor profesionale, punând accentul pe aplicabilitatea imediată a cunoştinŃelor;

� antrenează noile tehnologii comunicaŃionale, Ńinând cont de progresul tehnico-ştiinŃific, valorificând oportunităŃile oferite de internet, televiziune, calculatoare;

� este nestresantă, oferind activităŃi plăcute şi scutite de evaluări riguroase, în favoarea strategiilor de apreciere formativă, stimulativă, continuă;

� Răspunde cerinŃelor şi necesităŃilor educaŃiei permanente. Deşi în desfăşurarea activităŃilor nonformale fiecare elev îşi trăieşte şi propria sa situaŃie

personală, ele presupun o activitate comună, cu Ńeluri comune, ceea ce nu exclude ca fiecare elev să aibă sarcini individuale în realizarea acestor Ńeluri. RelaŃiile sociale dintre elevi sunt mai bogate şi mai variate decât în procesul de învăŃământ. De asemenea, se lărgesc relaŃiile cu mediul social înconjurător, cu comunitatea locală. TrebuinŃele sociale sunt mai profund satisfăcute, iar întăririle sunt şi ele de natură socială.

O valenŃă formativă a situaŃiilor educative extracurriculare este constituită de faptul că ele servesc dezvoltării copiilor atât sub aspect cognitiv, lărgind orizontul lor de cunoaştere şi îmbogăŃindu-l cultural, cât şi sub aspectul formării lor morale şi spirituale, dar şi profesionale. Nu este o repetare a instrucŃiei şi educaŃiei şcolare, ci o întregire a ei prin experienŃe noi de viaŃă: în cadrul activităŃilor nonformale, se învaŃă, dar altfel decât în cadrul şcolar. Este cel mai adesea o învăŃare implicită, decurgând din experienŃa trăită direct. Are un caracter practic, operaŃional şi interdisciplinar. Ea nu se suprapune învăŃării curriculare, are însă un rol complementar în raport cu cea curriculară. Datorită caracterului lor preferinŃial, multe activităŃi nonformale răspund direct intereselor, înclinaŃiilor şi aptitudinilor personale ale elevilor, care nu-şi găsesc totdeauna prilej de manifestare în clasă. Mai ales cercurile de elevi din şcoli şi cluburi ale copiilor precum şi activităŃile organizate în asociaŃiile de tineret pot dezvălui şi cultiva vocaŃii nebănuite, pasiuni incipiente,

27

talente în formare în domeniul artistic, tehnic, sportiv, acest lucru sporeşte atractivitatea, dar şi valoarea lor educativă.

Importantă este şi o altă valenŃă educativă: relevarea unor aptitudini şi înclinaŃii, uneori nebănuite, prin care se deschid deseori chiar orizonturi profesionale.

BIBLIOGRAFIE

1.Băran-Pescaru Adina Parteneriat în educaŃie, Editura Aramis, Bucureşti, 2004; 2.Călin M. Teoria educaŃiei. Fundamentarea epistemică şi metodologică a acŃiunilor

educative, Editura All, Bucureşti, 1996; 3.Cârcea Maria Managementul educaŃiei nonformale-suport de curs I.D.D., Universitatea

Tehnică ,,Gheorghe Asachi” ,Iaşi , 2001 4.Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Strategia dezvoltării activităŃii

educative şcolare şi extraşcolare, 5.Oprea CrenguŃa Lăcrămioara EducaŃia nonformală, Editura UniversităŃii Bucureşti, 2003

ŞCOALA ALTFEL - Noi Pământul îl iubim! Proiect tematic

Educatoare: Rusu Mihaela GrădiniŃa Nr. 21 Craiova

Argument : Problemele ridicate de ecologie, cum ar poluarea, suprapopularea, sustenabilitatea, sunt şi

vor fi de un interes din ce în ce mai mare pentru viitorii cetăŃeni ai Pământului. Alăturând aceasta interesului copiilor pentru pământ şi vietuitoarele lui, putem vedea de ce un astfel de proiect ar corespunde intereselor noastre, ale tuturor.

Obiectivele educaŃiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menŃinem şi să îmbunătăŃim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte, educaŃia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinŃelor elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaŃă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcŃionează” pământul, despre urmările degradării mediului şi învaŃă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului.

Pe de altă parte, educaŃia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înŃelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înŃelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană să înŃeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu.

EducaŃia de mediu este şi practică, în sensul învăŃării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi, în final, educaŃia mediului accentuează abilităŃile de a acŃiona ca cetăŃean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenŃarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituŃiilor internaŃionale.

În mod specific, educaŃia de mediu accentuează aceste cinci obiective: • Conştientizarea: ajută elevii să capete o înŃelegere şi sensibilitate faŃă de întreg mediul şi

problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepŃii; contribuie la folosirea acestor abilităŃi noi în mai multe contexte.

• Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înŃelegere de bază privind funcŃionarea mediului, interacŃiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.

• Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaŃia şi devotamentul de a participa la menŃinerea calităŃii mediului.

28

• Deprinderi: ajută elevii să capete abilităŃile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.

• Participarea: ajută elevii să capete experienŃă în utilizarea cunoştinŃelor şi abilităŃilor dobândite, în vederea unor acŃiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.

Descrierea proiectului : Grupul Ńintă : preşcolarii grupei pregătitoare Durata: 1 saptamână Resurse umane : copiii, educatoarea, părinŃii, muzeografi, cetăŃeni ai oraşului Craiova,

reprezentant ocolul silvic Resurse materiale : planşe, creioane colorate, hârtie glasată, lipici, coli xerox, aparat foto,

hârtie creponată, acuarele, pensulă, plastilină, cdplayer, cd-uri, calculator, carton, PET-uri, flori, pomi etc.

Scopul : - dezvoltarea capacităŃii de cunoaştere şi înŃelegere a mediului înconjurător; - dezvoltarea exprimării orale, înŃelegerea şi utilizarea corectă a semnificaŃiilor structurilor verbale orale. Obiectivele proiectului: - să se documenteze despre probleme caracteristice acŃiunilor de protecŃie a mediului ; - să descrie modalităŃi de micşorare a poluării, a consumului de energie ; - să utilizeze corect termeni specifici educaŃiei ecologice; - să se implice în acŃiuni de protecŃie a mediului ; - să aibă o atitudine activă în combaterea comportamentelor eronate ; Inventar de probleme: Ce ştiu copiii? Ce doresc copiii să afle? 1.Unele specii de animale dispar. 2.Unii oameni murdăresc planeta 3.Nu este bine să poluăm pădurea 4.Plantarea de flori şi pomi face bine

planetei şi oamenilor

1.Cum putem ajuta Pământul? 2. De ce unii oameni fac rău

Pământului? 3. Cum putem economisi energia? 4.De ce trebuie să reciclăm?

Centrul tematic: În weekendul anterior, toată grupa a primit link-uri către jocuri ecologice şi filme tematice

pentru a fi văzute acasă de către copii. În sala de grupă, au fost expuse câteva materiale care ilustrează diferite comportamente

ecologice cu scopul de a stârni curiozitatea copiilor. A mai fost dotat cu cd-uri cu jocuri ECO, coşuri de reciclare.

Finalitatea proiectului: Evaluarea proiectului: - fotografii, postere, atitudine pro-activă în cadrul mitingului ecologic - acŃiuni postate pe site-ul proiectului internaŃional U4Energy, Scoli pentru un viitor

verde Metode : conversaŃia euristică, observaŃia, explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, povestirea,

lectura, problematizarea, aplicaŃia, munca pe echipe;

SCRISOARE DE INTENłIE CĂTRE PĂRINłI DRAGI PĂRINłI, În cadrul programului naŃional ŞCOALA ALTFEL, vom organiza un proiect

tematic cu tema : NOI PĂMÂNTUL ÎL IUBIM, desfăşurat în perioada 2 - 6 noiembrie 2012 . În acest scop, vă rog să discutaŃi cu copiii dumneavoastră despre protejarea

mediului înconjurător şi să-i încurajaŃi să vizioneze materialele din link-urile pe care vi le-am trimis pe e-mail . Orice materiale legate de această temă - reviste, fotografii, imagini cd-uri - sunt binevenite.

29

Vă mulŃumim, educatoarele şi copiii grupei.

Inventar de activităŃi

I. ActivităŃi pe arii de stimulare

Biblioteca : � Citim imagini ecologice � Compunem mesaje eco � Trash troopers, I don’t want to clean my room – jocuri pe calculator ConstrucŃii : � Cinematograful meu: 3D � Casute pt pasarele � Covor de frunze Artă: � Desenează ce-ai văzut! � Fotografiază acŃiunea! � Nodul la şireturi (pregătire pentru plimbări, vizite) Stiinta: � Calculează-Ńi amprenta de carbon! � Animale pe cale de dispariŃie Joc de rol: � De-a gradinarii � Ecologiştii � Pădurarul Jocuri de masa: � Puzzle, � Magneto, � loto „Pădurea” Întâlnirea de dimineaŃă: � Ce atitudini promovăm? � Comportamentul meu greşit…. � Patrula energiei � Mesajul meu eco � Ce am reuşit să schimbăm? II. ActivităŃi recreative, tranziŃii : - Bate vântul! - Orăşelul - Ursul doarme - Cu cântec, înainte! - Dragonul - TrenuleŃul orb - Cercul magic - Alearga,alearga,stai! - Curentul electric - Culegem frunze! - Ne miscam cum bate vantul - Prindem frunzele care cad din copaci - Câinele şi orbul - Mergi cum cant! - Atinge balonul;

30

III. ActivităŃi integrate: LUNI: DimineaŃă: Cinematograful eco – vizionare de scurt-metraje cu tematică ecologică, completate

cu dramatizări ale elementelor selectate de copii ca având impact După amiază: Atelier de artă: confecŃionarea de fluturaşi, pancarte, postere cu mesaje

ecologice MARłI: DimineaŃă: Vizită la Muzeul de ŞtiinŃe ale naturii După amiază: Colectare de PET-uri MIERCURI: DimineaŃă: CurăŃarea pădurii de deşeuri După masă: Atelier de reciclare: ce pot face din deşeuri? JOI DimineaŃă: Concurs de cunoştinŃe ecologice. Premiul echipei câştigătoare este oportunitatea

de a compacta PET-uri pentru programul scoli pentru un viitor verde După amiază: Commedia dell’Arte: improvizaŃii teatrale pe teme ecologice VINERI: Miting ecologic în centrul Craiovei După amiază: Posterul proiectului, alcătuirea unor postere în grupuri mici, folosind imagini

din activităŃile desfăşurate ActivităŃile de dezvoltare personală au fost integrate în activităŃile de mai sus. În funcŃie de

timp şi de disponibilitatea copiilor se aduc modificări activităŃilor existente, se adaugă sau se renunŃă la unele activităŃi recreative pentru desfăşurarea în condiŃii cât mai antrenante a activităŃii.

BIBLIOGRAFIE 4. Gongea, E, Ruiu, G, Breben, S. - „ActivităŃi bazate pe inteligenŃe multiple”, Editura

Reprograph, Craiova, anul 2002. 5. ÎnvăŃarea centrată pe elev, curs PHARE 6. Revista învăŃământului preşcolar 1-2/2008

PENTRU O GURĂ DE AER CURAT, UN POM AM PLANTAT! Prof. Dumitriu Denisa-AncuŃa

GradiniŃa nr. 40 Craiova

Titlul: Pentru o gură de aer curat, un pom am plantat! Domeniul şi tipul de educaŃie în care se încadrează: EducaŃie ecologică- ProtecŃia mediului. Tipul de activitate: la nivelul unităŃii Activitatea se desfăşoară la GrădiniŃa nr. 40 Craiova şi cuprinde o serie de activităŃi educative

şi practice, de amenajare a curŃii grădiniŃei, acŃiuni prin care se are în vedere şi contribuirea la crearea unui mediu sănătos. La activitate participă grădiniŃa prin preşcolari, educatoare şi director.

ARGUMENT : Un gând devine constant pentru orice fiinŃă raŃională ce trăieşte pe acest pământ: pregătirea în

sprijinul ocrotirii naturii, începând de la vârsta copilăriei. Data fiind deschiderea si receptivitatea de care dau dovada copiii preşcolari, acum este momentul să-i sensibilizam şi să-i facem să privească atent la tot ceea ce-i înconjoară. Trebuie să nu mai repete greşelile generaŃiilor trecute.

E bine ca omul de mâine să ştie ce este bine si ce este rău în raporturile cu ,,natura mamă” pentru ca mai târziu, tânărul, iar apoi adultul să acŃioneze în consecinŃă. Starea actuala a mediului va influenta sănătatea oamenilor şi va afecta peisajul natural.

31

Daca nu ne implicam, nu ajutam, nu contribuim la o educaŃie ecologică adecvată, vina poate fi chiar a noastră! Totul este să trăim în armonie cu natura!

Acum, în întreaga lume, ecologia începe să însemne o ştiinŃă de bază , omenirea devenind conştientă de greşelile ce s-au făcut până acum. Aşa cum ne ocupăm de educaŃia intelectuală, de cea morală şi estetică, de dezvoltarea aptitudinilor şi sentimentelor, de educaŃia voinŃei, la fel este momentul să ne ocupăm şi de educaŃia ecologică prin care să-i învăŃăm pe copii de mici ce şi cum trebuie protejată natura. Copiii de vârstă preşcolară participă cu entuziasm la orice fel de activitate care implică acŃiune, deplasare, interacŃiune cu alŃi copii , cu adulŃi, cu condiŃia să înŃeleagă foarte clar scopul şi mesajul acŃiunii.

De aceea, dorim implicarea preşcolarilor în acŃiuni de menŃinere şi înfrumuseŃare a spaŃiului cu flori şi pomi din curtea grădiniŃei, spaŃiu care ar da un aspect deosebit curŃii de joc, ar binedispune şi ar apropia pe “viitorul cetăŃean“ de natura pe care trebuie să o cunoască mai bine şi mai îndeaproape pentru a o înŃelege şi a o proteja.

Prin activitatea organizată dorim să le formăm copiilor deprinderi ecologice, să–i educăm în spiritul dragostei şi al respectului faŃă de natură, îndrumându–i să contribuie direct, prin acŃiunile lor, la înfrumuseŃarea acesteia, la păstrarea şi protejarea unui mediu sănătos şi plăcut, în care pot să-şi petreacă o mare parte din timpul unei zile.

DESCRIEREA ACTIVITĂłII : SCOP : ♦ Crearea unei “Gradini de vis” odihnitoare şi estetică unde să beneficiem de o “gură

de aer curat”; ♦ Cultivarea unei atitudini pozitive şi active faŃă de frumuseŃea mediului înconjurător. OBIECTIVE : • Sprijinirea copilului de a interactiona cu mediul, de a–l cunoaste, de a–l stăpânii prin

explorare, încercări; • Stimularea copilului pentru a desfăşura activităŃi cu caracter experimental şi demonstrativ

prin care să contribuie la păstrarea sănătăŃii mediului în care trăieşte; • Însuşirea unor norme de comportament ecologic, specifice asigurarii echilibrului dintre

sănătatea individului, a societăŃii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaprobatoare fata de cel care încalcă aceste norme ;

GRUP łINTĂ: BENEFICIARI : preşcolarii cărora li se adresează activitatea; cadrele didactice din grădiniŃă ;

PERIOADA: aprilie 2012

ACTIVITĂłI: AcŃiune de strângere răsaduri plante şi pomi, precum şi alte materiale utile în

amenajarea curŃii. Plantam un pom, salvăm o viaŃă de om! - plantare Curtea noastră ca o floare! – acŃiune de sădire a răsadurilor Să îngrijim fiecare câte un pom, câte o floare! -activităŃi de îngrijire.

FORME DE ORGANIZARE colectare material săditor plantare pomi sădire flori

RESURSE UMANE Preşcolari Cadrele didactice şi personalul nedidactic

PARTENERI PărinŃii preşcolarilor care vor fi sprijin în derularea activităŃii şi vor asigura

materialul săditor.

32

RESURSE MATERIALE : Curtea grădiniŃei; Flori, bulbi, copăcei şi arbuşti, seminŃe gazon; Unelte de grădinărit.

LOCUL DE DESFĂŞURARE: Curtea grădiniŃei

ŞCOALA ALTFEL - DE VORBĂ CU PĂDUREA Prof. Fira Slavu Coreta, GrădiniŃa Nr. 41 „Elena Farago”

Prof. Sanda Maria Magdalena, GrădiniŃa Nr. 41 „Elena Farago”

„InvăŃaŃi-i pe copiii voştri, ceea ce i-am învăŃat noi pe ai noştri: că pământul este mama noastră. Tot ce i se întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puŃin atât: nu pământul aparŃine omului, ci omul aparŃine pământului". - Sieux Seattle

Argument Pădurile au jucat de-a lungul timpului un rol esenŃial în viaŃa planetei noastre precum şi în

evoluŃia şi dezvoltarea întregii societăŃi omeneşti prin produsele şi influenŃele ei binefăcătoare. în interiorul pădurii îşi găsesc adăpostul marea majoritate a animalelor, păsările din fauna terestră şi anumite specii din flora terestră care coabitează cu pădurea, dacă ar dispărea pădurea ar dispărea şi aceste specii.

De când primul topor primitiv a doborât întâiul arbore, pădurile au pierdut jumătate din întinderea lor, în timp ce omenirea în acest timp s-a multiplicat de sute sau chiar de mii de ori. Distrugerea pădurilor, cărora li se datorează în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea a trei elemente fundamentale ale vieŃii oamenilor - solul, aerul, apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.

De la o vârstă fragedă, copiii trebuie educaŃi să iubească şi să ocrotească pădurea pentru a menŃine viaŃa pe pământ.

Ivindu-se posibilitatea unei săptămâni întregi „Şcoala Altfel”, am considerat necesar să desfăşurăm o activitate în parteneriat cu comunitatea locala şi să desfăşurăm cu copiii activaŃi prin care îi educăm că suntem prietenii pădurii pentru că ea înseamnă sănătate, frumuseŃe, cunoaştere, viaŃă.

Scopul:

❖ Desfăşurarea unor activităŃi care să ducă la formarea deprinderii de a păstra şi conserva

elementele pădurii cu rol în menŃinerea echilibrului ecologic.

❖ Utilizarea unor strategii educaŃionale adecvate în vederea sensibilizării copiilor şi formării

unor abilităŃi de convieŃuire armonioasă cu pădurea. Obiective generale:

❖ Realizarea unui curriculum interdisciplinar care să valorifice cunoştinŃele, deprinderile şi

comportamentele necesare înŃelegerii şi protejării pădurii.

❖ Implicarea cât mai multor factori educaŃionali în susŃinerea ideii de protejare a pădurii

printr-o proiectare riguroasă a activităŃii şi stabilirea unei metodologii adecvate.

❖ Conştientizarea părinŃilor asupra impactului social al educaŃiei ecologice de la vârsta

preşcolară şi cu privire la rolul în formarea comportamentelor ecologice la copii. Obiective pentru copii:

33

❖ Să observe şi să înŃeleagă fapte, fenomene, caracteristici legate de pădure, viaŃa plantelor şi

animalelor, poluare.

❖ Să se angajeze în activităŃi practice de plantare şi îngrijire a pădurii.

❖ Să participe la acŃiuni de ecologizare a unor zone din parc şi pădure.

❖ Să redea în lucrări de pictură şi desen frumuseŃea pădurii şi a locuitorilor ei.

❖ Să coopereze în cadrul grupului pentru realizarea sarcinilor comune.

Locul desfăşurării: Parcul Tineretului, GrădiniŃa „Elena Farago” Craiova, Grupul Ńintă: preşcolarii de la grupa mică şi de la grupa mijlocie. ActivităŃi: Întâlnire de dimineaŃă şi activităŃi de documentare şi informare. Activităte la sectorul „Bibliotecă”- Citire de imagini şi curiozităŃi despre pădure,

copaci, ecologizare etc. DrumeŃie în Parcul Tineretului – actiune de ecologizare, Activitate pe domeniul experienŃial : DEC – pictură, „Parcul primăvara”

Resurse umane: - copiiicelor două grupe, cadre didactice, parteneri, părinŃii copiilor. Resurse materiale şi financiare: � Afişe şi postere. � Planşe, cărŃi, jetoane, jocuri de masă, puzzle. � Mănuşi de unică folosinŃă, saci de plastic. � Acuarele, pensule, coli de hârtie, panouri pentru afişat, � ColecŃii de materiale din natură. � Calculator, imprimantă, consumabile. � Fonduri pentru drumeŃie cu autocarul. Rezultatele aşteptate: o Dobândire de cunoştinŃe de către copii, o Formarea unor deprinderi ecologice. o Amenajarea unor spaŃii curate. o Pliante, planşe, jocuri de masă. o Portofolii. Evaluare: conversaŃii, exerciŃii practice, fotografii, desene. Natura este neputincioasă în faŃa omului care, ajuns în mijlocul ei acŃionează diferit, fără să-şi

dea seama că, aşa cum o societate îşi are legile ei şi aceasta are legi şi reguli clare ce trebuie respectate în toate împrejurările.

Ea nu reacŃionează imediat la gestul sălbatic al unora, dar schimbările bruşte de temperatură, ploile torenŃiale însoŃite de grindină exagerat de mare şi furtuni neobişnuit de puternice, căderile masive de zăpadă într-un timp scurt şi chiar în zone cu temperaturi ridicate etc. sunt semnale de alarmă pentru toŃi factorii responsabili şi mai ales pentru acei dascăli care doresc să contribuie la păstrarea unui mediu sănătos şi curat la conştientizarea şi educarea tinerei generaŃii în spiritul acestor valori.

„Şcoala Altfel” este o foarte bună ocazie pentru direcŃionarea activităŃii educatorilor spre cunoaşterea pădurii şi educarea dragostei copiilor faŃă de ea, iniŃierea unor activităŃi de protejare a florei şi faunei existente în pădure.

Pădurea nu poate lua atitudine faŃă de cei care o distrug, dar încearcă să îi sensibilizeze şi să-i impresioneze prin frumuseŃe, diversitate, prin parfumul florilor, prin aerul curat sperând că odată şi odată toŃi oamenii vor înŃelege necesitatea păstrării ei curate.

Derularea activităŃii la mai două grupe din GrădiniŃa Nr. 41 „Elena Farago” vrea să determine o colaborare strânsă în rândul cadrelor didactice, intensificarea preocupării de perfecŃionare prin studierea unor cărŃi legate de temă.

34

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice în activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naŃional şi să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate, în contexte nonformale.

„Un arhitect ştie că atunci când clădeşte cu grijă, construcŃia lui va dura secole întregi. Un dascăl ştie că dacă va pune dragoste şi adevăr în ceea ce face, ceea ce va construi el va dura o veşnicie" - John W.Schatter

Bibliografie: • Pro Ecologia Mileniului III, Editura Reprograph, Craiova, 2007 • Ioan Ovidiu Munteanu, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI, EDITIA A II-A

ADAUGITA,Editura Emia , 2011

METODELE DE EDUCAłIE NON-FORMALĂ – UN PRILEJ DE COLABORARE ÎNTRE INSTITUłIILE DE ÎNVĂłĂMÂT, COMUNITATEA ŞI ONG-URILE LOCALE ÎN

SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL Prof. Drăgoi Ana-Maria, CTAM C-tin Brâncuşi

Metodele non formale de învăŃare sunt în acelaşi timp metode inovatoare de învăŃare cât şi

instrumente de intervenŃie socială. Aceste metode pot creea un impact atât asupra elevilor cât şi asupra factorilor de decizie şi comunităŃii locale creând o punte între aceştia.

Metoda teatru-forum este una dintre cele mai utilizate deoarece determină participarea activă a tuturor elevilor atât a celor care joacă un rol în piesă, cât şi a celor care iniŃial sunt spectatori şi se pot transforma în actori. Într-o piesă de teatru forum este expusă o situaŃie de opresiune din care protagonistul piesei nu ştie cum să iasă şi în final este învins. Specific acestui tip de teatru este faptul că situaŃia expusă în piesă îşi poate găsi o rezolvare prin intervenŃia spectatorilor. După prima reprezentare a piesei aceasta se rejoacă, spectatorii având posibilitatea de a deveni actori, luând locul personajelor pe care le-am văzut interpretând o anumită situaŃie. DeveniŃi actori, cursul acŃiunii şi finalul depind de ei, pentru că au libertatea de a schimba atitudinile personajelor pe care au ales să le înlocuiască, de a lua decizii. Toate aceste abordări dau naştere la dezbateri. Piesa de teatru propriu-zisă este un pretext pentru a ridica o problemă de natură socială – temele propuse fiind esenŃiale pentru ca tinerii să poată schimba idei, să-şi exprime părerile, să se implice, să discute într-un forum. Aceste tipuri de metode pot determina schimbarea mentalităŃii şi implicarea tinerilor în viaŃa socială.

Şcoala Altfel este o bună oprtunitate pentru instituŃiile de învăŃământ să creeze parteneriate cu comunitatea locală şi cu ong-urile locale pentru a experimenta metode de învăŃare non-formală. Acestea reprezintă o potenŃială tehnică directivă cu impact nemijlocit asupra conştinŃei indivizilor implicaŃi. Acestea presupun implicare, dăruire şi o raportare directă şi operaŃională la valorile umane universal valabile care trebuie repuse în patrimoniul elevilor prin conştientizare şi participare la înfăptuirea binelui.

Colaborarea instituŃilor de învăŃământ cu ong-urile locale este importantă deoarece acestea au animatori socio-educativi care au o vocaŃie educativă în domeniul social, cultural şi socio-cultural, sportiv, organizând jocuri plecând de la necesităŃile elevilor. Principiile de lucru ale acestora sunt cele ale toleranŃei, autonomiei individuale, responsabilităŃii sociale, respcetării drepturilor elevilor. AnimaŃia socio-educativă în şcoli are impact asupra autonomiei elevilor, aceştia învăŃând să-şi controleze comportamentul, ajutându-i să gândească în avans şi să acŃioneze pentru a atinge o acŃiune planificată în timp, învaŃă să colaboreze, să împărtăşască opiniile şi gândurile altora, învaŃă să facă faŃă provocărilor din viaŃa de zi cu zi în mod spontan şi creativ. Nu în ultimul rând învaŃă să dea sens a ceea ce fac, să înŃeleagă de ce se exercită o anumită acŃiune şi în ce context. Elevii găsesc

35

astfel sensul cuvintelor, idei, acŃiunile întreprinse împreună cu ceilalŃi parteneri din cadrul jocurilor şi activităŃilor.

Metoda biblioteca vie are un impact atât asupra cărŃilor cât şi a cititorilor. Aceasta funcŃionează ca o bibliotecă obişnuită – cărŃile din biblioteca vie sunt oameni care se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecăŃi sau stereotipuri. CărŃile pot fi elevi cu poveşti care ar da cititorului o experienŃă unică de învăŃare în domeniul diversităŃii şi interculturalităŃii. Obiectivele de învăŃare sunt atragerea atenŃiei asupra diversităŃii, stimularea dialogului între elevi, eliminarea unor stereotipuri şi prejudecăŃi asupra unor categorii sociale ce se confruntă cu discriminarea. Această metodă promovează toleranŃa între tineri şi respectul pentru diversitate în rândul populaŃiei.

În educaŃia non-formală se găsesc mai multe oportunităŃi pentru profesori, tutori, antrenori, instructori, formatori nu numai pentru a preda cunoştinŃe dar şi pentru a învăŃa totodată şi de a concepe predarea şi învăŃarea ca două feŃe ale aceleiaşi monede. Si astfel, la final, în timp ce în educaŃia formală elevii au puŃină încredere în profesorii lor, simŃindu-se neînŃeleşi de către aceştia, ei au mai multă încredere în mentorii şi formatorii din educaŃia nonformală, nu neapărat pentru că aceştia ar da răspunsuri mai bune la chestiunile lor de viaŃă.

Între educaŃia non-formală şi cea formală există multiple legături dar şi o anumită opoziŃie. Pedagogii de formaŃie clasică atrag atenŃia asupra necesităŃii ca educaŃia nonformală să se desfăşoare în corelaŃie cu educaŃia formală. În ultima vreme asistăm la o tendinŃă de apropiere între cele două. Ca urmare şi apariŃia programului Şcoala Altfel. Se poate spune că educaŃia formală tinde să devină tot mai puŃin “formală”, adică mai flexibilă, mai adaptată nevoilor şi motivaŃiilor specifice elevilor , în timp ce educaŃia non-formală tinde să devină tot mai “formală” – adică se organizează tot mai bine, urmăreşte asigurarea unei anumite calităŃi şi folosirea unor metode deja probate şi recunoscute de specialişti şi mai ales, urmăreşte o cît mai explicată recunoaştere publică.

ActivităŃile din educaŃia non-formală, la fel ca şi cele specifice specifice educaŃiei formale, sunt coordonate de persoane calificate care utilizează anumite metode pedagogice. Este vorba cel mai adesea de formatori (un fel de pedagogi de specialitate), dar care în aceste situaŃii, îşi arogă un rol mai degrabă secundar, de moderatori sau coordonatori.

TradiŃia educaŃiei non-formale este mai puternică în Ńările din Europa de Nord-Vest. Aici există deja o experienŃă de mai multe decenii în ceea ce francezii numesc “education populaire” iar cei din Ńările nordice “folkbildning” (educaŃia poporului); mai recent se vorbeşte despre o mişcare a “educaŃiei urbane” (educating cities movement) avandu-şi originea în preocupările municipalităŃii din Barcelona.

Astfel pentru ca un proces de educaȘie non-formală să fie de calitate trebuie să aibă scop Și obiective clare, să aibă condiȘii fizice Și materiale de învăȘare bune, să aibă personal format – voluntari, animatori, etc, să fie centrat pe cel care învaȘă, să fie centrat pe găsirea de soluȘii.

Bibliografie: 1. www.tinact.ro 2. Astăzi este o zi bună pentru non-formal, Material marca TIA, Laboratorul de educaȘie non-

formală 2012

ROLUL ŞI IMPORTANłA ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂłII COPILULUI

Adina- Diana Chiurtu- Prof. învăŃământ preşcolar

Şcoala cu cls. I-VIII Goieşti, judeŃul Dolj Andreea- Maria Banghea- Institutor învăŃământ preşcolar

Şcoala cu cls. I-VIII Goieşti, judeŃul Dolj

36

Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinŃe prin contactul direct cu obiecte şi fenomene din natură şi societate. Tocmai pentru a facilita acest contact nemijlocit, procesul educaŃional in învăŃământul preşcolar presupune şi forme de activităŃi specifice desfăşurate in afara grădiniŃei. Ele sunt activităŃi extracurriculare ce prin structură, conŃinut specific, sunt firesc complementare activităŃii de învăŃare realizată în clasă. În timpul desfăşurării lor, copiii sunt introduşi treptat în cunoaşterea unor elemente ale realităŃii,care constituie totoadată un izvor nesecat pentru dezvoltarea şi conturarea personalităŃii lor.

Perioada de 3-7 ani din viaŃa copilului este cea mai importantă pentru achiziŃiile fundamentale ale acestuia deoarece este perioada receptivităŃii, a sensibilităŃii,mobilităŃii şi flexibilităŃii psihice. ActivităŃile extracurriculare pot influenŃa benefic dezvoltarea copilului pentru că ele reprezintă nu doar o alternativă a petrecerii timpului liber, ci îl şi ajută să-şi descopere aptitudinile şi talentele.

Observarea obiectelor şi fenomenelor în condiŃiile lor obişnuite de existenŃă facilitează formarea unor reprezentări clare,precise,deoarece se sprijină pe un conŃinut concret-intuitiv,care intensifică interesul de cunoaştere al copilului. ActivităŃile extracurriculare implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Copiii au nevoie de acŃiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaȘtere, să le ofere prilejuri de a se emoŃiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. ActivităŃile extracuriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinŃe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaŃional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităŃi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităŃi. Educatoarea are, prin acest tip de activitate posibilităŃi deosebite să-şi cunoască copiii, să-i dirijeze, să le influenŃeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaŃă.

An de an valorificăm talentul copiilor în serbările prezentate, părinŃilor dar şi invitaŃilor din afara şcolii în cadrul festivităŃilor derulate sub genericul Zilele Şcolii sau cu prilejul cercurilor pedagogice ale educatorilor. La activităŃile extraşcolare copiii sunt mai volubili, îşi manifestă creativitatea şi participă cu mare plăcere, de aceea ele au o pondere important în viaŃa preşcolarilor noştri. Copiii se dezvoltă fizic, socializează, înŃeleg uşor anumite obiceiuri şi relaŃii ale comunităŃii, interrelaŃionează cu alŃi copii din grupă sau grupele din grădiniŃă.

ActivităŃi extracurriculare cu o deosebită influenŃă formativă sunt toate formele de acŃiuni turistice: plimbări, vizite, excursii, tabere. În cadrul acestora, copilul se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare,prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre munca omului, îşi formează reprezentări simple despre condiŃiile de viaŃă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile si bogăŃiile Ńării,despre trecutul istoric al poporului român.

Analizând importanŃa plimbărilor, vizitelor, excursiilor pentru dezvoltarea preşcolarilor nu se poate neglija influenŃa acestora asupra dezvoltării limbajului clar şi precis. Fiecare contact cu mediul înconjurător este un bun prilej pentru copii să denumească lucruri şi caracteristici ale acestora. Atât o excursie la pădure cât şi una la grădina zoologică sau o vizită într-un magazin necesită o exprimare simplă şi directă de exersare a vorbirii sub toate aspectele.

La fel de preŃioasă este contribuŃia acestora la îmbogăŃirea conŃinuturilor jocurilor şi al celorlalte forme de activitate organizate în grădiniŃă, copiii redând cu mai multă fantezie şi sensibilitate imaginea realităŃii. De asemenea, permit formarea treptată a sentimentului de respect şi dragoste pentru natură, muncă, om şi realizările sale. Vizitele la muzee, expoziŃii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui şi preŃui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.

Valorificarea acestor activităŃi se realizează prin jocuri senzoriale, exerciŃii de exprimare, jocuri imitative, povestiri tematice, interpretări de imagini, şezători, desen liber, exerciŃii matematice, analizarea comportamentului copiilor pentru conştientizarea unor norme de conduită civilizată.

37

Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară in grădiniŃă, activitate prin care copilul face cunoştinŃă cu minunata lume a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil de cele mai multe ori in rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi faptul că apelează , permanent, la afectivitatea copilului.

Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară,reprezintă un nesecat izvor de satisfacŃii,bucurii,creează bună dispoziŃie. ImportanŃa lor educativă constă in conŃinutul abordat,apropiat de interesele vârstei copilului şi care să-i ofere şansa de a cunoaşte lumea,de a se cunoaşte pe sine şi de a se face cunoscut prin intermediul acestora.

Exersarea abilităŃilor proprii in limbaj, psiho-motricitate, afectivitate sau social conferă copilului o reală cunoştere de sine şi, ca atare, încrederea in forŃele proprii. Mişcarea scenică îi ajută să-şi controleze emoŃiile şi totodată , îi învaŃă să-şi aştepte rândul, având în vedere faptul că, de regulă, există un timp când vorbim şi un timp când ascultăm.

Prin organizarea de concursuri se dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea, se pot depista talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive completează activităŃile sportive şi contribuie, pe lângă dezvoltarea armonioasă a organismului, şi la menŃinerea unei bune dispoziŃii a copiilor şi la înveselirea lor.

ActivităŃile extracurriculare sunt apreciate de copii, dar şi de factorii educaŃionali în măsura în care lărgesc şi adâncesc influenŃele exercitate în procesul de învătământ, valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor organizează timpul liber al copiilor, sunt organizate ingenios, cu caracter recreativ, copiii îşi pot manifesta spiritul de iniŃiativă, participă liber necondiŃionat, creează un sentiment de siguranŃă si incredere tuturor participanŃilor, contribuie la dezvoltarea personalităŃii armonioase a copiilor.

Fiecare cadru didactic a propus o serie de activităŃi pentru săptamâna „Şcoala altfel!”, activităŃi care să-i atragă pe elevi şi să participe până în ultima zi de şcoală. Este un model de planificare a acestor activităŃi pe care le vom organiza cu preşcolarii, în urma consultării atât a lor cât şi a părinŃilor:

- Activitate în cadrul parteneriatului cu poliŃia „La plimbare cu agentul de circulaŃie!”- „Cu bicicleta la plimbare!”

- Activitate în cadrul parteneriatului „Prietenii din depărtări”: „Prietenii din depărtare ne trimit câte-o urare!”-atelier de lucru

- „Micul Picasso”-atelier de lucru - „Bun venit la carnaval!” - Vizioanare spectacol TEATRUL LIRIC - „Pădurea prietena noastră”-drumeŃie; Joc distractiv: Rece, cald, fierbinte - „Un pom, o viaŃă de om!”- activitate de educaŃie ecologică - AudiŃie cântece pentru copii - Vizionare desene animate „Albă ca Zăpada” ActivităŃile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor oportunităŃi multiple de recreere, să

le dezvolte spiritul de competiŃie, să le valorifice potenŃialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaŃia, creativitatea şi iniŃiativa.

ActivităŃile extracurriculare au o deosebită influenŃă formativă asupra preşcolarului. ActivităŃile extracurriculare dezvoltă simŃul artistic, creativitatea copiilor, îi fac mai volubili,

le oferă prilejul de a-Ńi face noi prieteni. Aceste activităŃi extracurriculare trebuie să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naŃional şi să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate, în contexte nonformale.

Bibliografie : o Monica Cuciureanu, „EducaŃia altfel – Peter Petersen şi modelul Planului Jena”, Ed.

Cartea Universitară, Bucureşti, 2006

38

o “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 1-2/2005, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti;

o “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 3-4/2006, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti;

ACTIVITĂłILE EXTRACURRICULARE

Prof. Înv. Preşcolar Toncea Camelia Educatoare. Copaci Cornelia Gradinita P.P.Nr.53 Craiova

Începând de la cea mai fragedă vârstă,copiii acumulează o serie de cunoştinŃe prin contactul

direct cu obiecte şi fenomene din natură şi societate. Tocmai pentru a facilita acest contact nemijlocit, procesul educaŃional in învăŃământul preşcolar presupune şi forme de activităŃi specifice desfăşurate in afara grădiniŃei. Ele sunt activităŃi extracurriculare ce prin structură, conŃinut specific, sunt firesc complementare activităŃii de învăŃare realizată în clasă. În timpul desfăşurării lor, copiii sunt introduşi treptat în cunoaşterea unor elemente ale realităŃii, care constituie totoadată un izvor nesecat pentru dezvoltarea şi conturarea personalităŃii lor.

Perioada de 3-7 ani din viaŃa copilului este cea mai importantă pentru achiziŃiile fundamentale ale acestuia deoarece este perioada receptivităŃii, a sensibilităŃii, mobilităŃii şi flexibilităŃii psihice. ActivităŃile extracurriculare pot influenŃa benefic dezvoltarea copilului pentru că ele reprezintă nu doar o alternativă a petrecerii timpului liber, ci îl şi ajută să-şi descopere aptitudinile şi talentele.

Observarea obiectelor şi fenomenelor în condiŃiile lor obişnuite de existenŃă facilitează formarea unor reprezentări clare, precise, deoarece se sprijină pe un conŃinut concret-intuitiv, care intensifică interesul de cunoaştere al copilului. ActivităŃile extracurriculare implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Copiii au nevoie de acŃiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoastere, să le ofere prilejuri de a se emoŃiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. ActivităŃile extracuriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinŃe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaŃional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităŃi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităŃi. Educatoarea are, prin acest tip de activitate posibilităŃi deosebite să-şi cunoască copiii, să-i dirijeze, să le influenŃeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaŃă.

I. ActivităŃi extracurriculare cu o deosebită influenŃă formativă sunt toate formele de acŃiuni turistice: plimbări, vizite, excursii, tabere. În cadrul acestora, copilul se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre munca omului, îşi formează reprezentări simple despre condiŃiile de viaŃă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile si bogăŃiile Ńării, despre trecutul istoric al poporului român. Analizând importanŃa plimbărilor, vizitelor, excursiilor pentru dezvoltarea preşcolarilor nu se poate neglija influenŃa acestora asupra dezvoltării limbajului clar şi precis. Fiecare contact cu mediul înconjurător este un bun prilej pentru copii să denumească lucruri şi caracteristici ale acestora. Atât o excursie la pădure cât şi una la grădina zoologică sau o vizită într-un magazin necesită o exprimare simplă şi directă de exersare a vorbirii sub toate aspectele.

La fel de preŃioasă este contribuŃia acestora la îmbogăŃirea conŃinuturilor jocurilor şi al celorlalte forme de activitate organizate în grădiniŃă,copiii redând cu mai multă fantezie şi sensibilitate imaginea realităŃii. De asemenea, permit formarea treptată a sentimentului de respect şi

39

dragoste pentru natură, muncă,om şi realizările sale.Vizitele la muzee, expoziŃii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui şi preŃui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.

Valorificarea acestor activităŃi se realizează prin jocuri senzoriale, exerciŃii de exprimare, jocuri imitative, povestiri tematice, interpretări de imagini, şezători, desen liber, exerciŃii matematice, analizarea comportamentului copiilor pentru conştientizarea unor norme de conduită civilizată.

II. Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară in grădiniŃă, activitate prin care copilul face cunoştinŃă cu minunata lume a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil de cele mai multe ori in rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.

III. Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacŃii, bucurii, creează bună dispoziŃie. ImportanŃa lor educativă constă in conŃinutul abordat, apropiat de interesele vârstei copilului şi care să-i ofere şansa de a cunoaşte lumea, de a se cunoaşte pe sine şi de a se face cunoscut prin intermediul acestora.

Exersarea abilităŃilor proprii in limbaj,psiho-motricitate,afectivitate sau social conferă copilului o reală cunoştere de sine şi,ca atare,încrederea in forŃele proprii.Mişcarea scenica îi ajută să-şi controleze emoŃiile şi totodată ,îi învaŃă să-şi aştepte rândul,având în vedere faptul că ,de regulă,există un timp când vorbim şi un timp când ascultăm.

IV. Prin organizarea de concursuri se dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea, se pot depista talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive completează activităŃile sportive şi contribuie, pe lângă dezvoltarea armonioasă a organismului şi la menŃinerea unei bune dispoziŃii a copiilor şi la înveselirea lor.

ActivităŃile extracurriculare sunt apreciate de copii, dar şi de factorii educaŃionali in măsura in care lărgesc şi adâncesc influenŃele exercitate în procesul de invătământ, valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor organizează timpul liber al copiilor, sunt organizate ingenios, cu caracter recreativ, copiii îşi pot manifesta spiritul de iniŃiativă, participă liber necondiŃionat, creează un sentiment de siguranŃă si incredere tuturor participanŃilor, contribuie la dezvoltarea personalităŃii armonioase a copiilor.

EXCURSIA ŞCOLARĂ - MOMENT IMPORTANT ÎN APLICAREA CUNOŞTINłELOR DE CIRCULAłIE

Prof.pt. înv. primar: Popescu Maria - Şcoala Nr.36,,Gheorghe Bibescu,, Craiova

Prof.pt.înv.primar: Cercelaru Margareta - Şcoala Nr.29,,Nicolae Romanescu,, Craiova

Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul nemijlocit cu

lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaŃii asupra obiectelor şi fenomenelor, aşa cum se prezintă ele în stare naturală.

O excursie temeinic organizată, cu o temă bine stabilită, deschide elevului posibilităŃi variate de observare şi cunoaştere, el capătă deprinderi practice utile, care-i pot servi apoi şi în viaŃă, fără să mai vorbim de faptul că rămâne cu puternice amintiri, pe care nu le uită aşa de uşor. Tocmai din acest motiv, o excursie şcolară se deosebeşte de una turistică.

Excursia propusă pentru săptămâna ,, Şcoala altfel,, la nivelul claselor a III a este ,,Pe meleagurile patriei’’-cunoaşterea formelor de relief, a elementelor de istorie şi spiritualitate românească, completarea şi aprofundarea conŃinutului majorităŃii temelor de circulaŃie rutieră ’’

Traseul ales: Craiova - Tg.Jiu – Petroşani – Deva - Alba-Iulia – Sebeş – Sibiu - Rm. Vâlcea – Craiova

ConŃinutul general al obiectivelor propuse este:

40

1 Elemente de geografie fizică: relief de câmpie, deal, podis, munte(Câmpia Olteniei, SubcarpaŃii Gorjului, Defileul Jiului, CarpaŃii Meridionali, Depresiunea HaŃeg, Valea

Mureşului, MunŃii Apuseni, Depresiunea Alba-Iulia, Depresiunea Sibiului, Defileul Oltului, Podişul Getic).

2 Elemente de aşezări omeneşti: orase(Craiova, Petroşani, Hunedoara, Deva, Alba-Iulia, Sibiu, Rm.Vâlcea, sate(tipuri, etnografie, specificul construcŃiilor), aspecte ale poluării .

3 Elemente de istorie locală: Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu, Cetatea Devei, Castelul Corvinilor, Muzeul Unirii din Alba-Iulia;

4 Elemente de cultură: Complexul sculptural Constantin Brancuşi, Mănăstirea Lainici, Muzeul Brukenthal –Sibiu,Casa Memorială Anton Pann.

CivilizaŃia actuală n-ar putea fi concepută fară circulaŃie-dimensiune esenŃială a existenŃei umane. A circula constituie o sumă de cunoştinŃe, un sistem de priceperi şi deprinderi, un stil de comportare, un proces obligatoriu în care este angajată întreaga societate şi de la care nu se poate sustrage nimeni. Adaptarea omului la circulaŃie nu este şi nu poate fi o instruire de câteva săptămâni sau luni, ea reprezintă un proces continu de învăŃare şi instruire.

În condiŃiile circulaŃiei din ce în ce mai intense, asupra copilului se revarsă o cantitate imensă de obligaŃii şi îndemnuri, faŃă de care el reacŃionează în mod selectiv, preferenŃial, în raport direct de capacitatea acestora de a-l interesa, convinge şi captiva. CirculaŃia rutieră trebuie să constituie o sarcină şi o preocupare continuă în sfera educaŃiei, iar pentru realizarea ei este necesar să fie folosită orice clipă.

Simplele expuneri nu sunt în masură să construiască stări emoŃionale şi comportamente la copil. Pe copil îl conving, în primul rând situaŃiile concrete în care este pus, demonstraŃiile pe viu, exemplul altora, redat accesibil şi veridic. În raport de stadiul de dezvoltare a gândirii sale, copilul nu reacŃionează decât în limitele capacităŃii sale de înŃelegere.

Copiii nu sunt încă în stare să facă o apreciere obiectivă, completă a realităŃilor circulaŃiei, motiv pentru care educarea lor atentă, îndrumarea şi supravegherea în circulaŃie sunt necesare, atât de către familie cât şi grădinită, şcoală şi ceilalŃi parteneri educativi. CirculaŃia rutieră trebuie să constituie o sarcină şi o preocupare continuă în sfera educaŃiei, iar pentru realizarea ei este necesar să fie folosită orice clipă.

Legate organic de circulaŃia rutieră sunt excursiile şcolare . Ele completează şi aprofundează conŃinutul majorităŃii temelor de circulaŃie rutieră, abordare în clasa (educaŃie rutieră- optional, dirigenŃie, diferite obiecte de învăŃamânt), sau în cadrul diferitelor activităŃi extraşcolare şi extracurriculare.

Deplasările elevilor în excursii, fie ca pietoni, fie călători în mijloace de transport în comun sunt un prilej de a face instruirea şi educaŃia lor rutieră. Mai ales excursiile la distanŃe mai mari pun pe elevii din şcoli aflate în localităŃi mai mici, fără circulaŃie rutieră deosebită, în situaŃii complexe pe care le vor întâlni abia mai târziu.

Orice excursie se pregateşte temeinic, stabilindu-se tema şi scopul, întocmirea planului şi organizarea elevilor pentru acest scop. Între aceste elemente trebuie să se planificeşsi activităŃile practice privind educaŃia rutieră. Pe parcurs se pot întâlni locuri interesante cu privire la circulaŃie, ca traversări, indicaŃii la diferite marcaje, puncte obligatorii de trecere, etc. Aici, profesorul opreşte pe elevi într-un loc ferit, care să nu afecteze circuitul rutier şi nici pe pietoni, îi adună în jurul său, le indică ce să observe, descrie, explică, etc. Apoi pune elevilor întrebări la care aceştia trebuie să răspundă, să facă comparaŃii deducŃii şi generalizări.

Se impune ca autocarele şcolare să fie ,,marcate’’,încât să fie vizibile de departe, în caz contrar, elevii preocupaŃi de faptul că s-au rătăcit nu mai circulă regulamentar şi pot avea loc accidente grave. În excursie ei trebuie să cunoască şi să respecte atât regulile de circulaŃie specifice pietonilor, cât şi regulile călătorilor în mijloacele de transport în comun. Majoritatea şi cele mai grave accidente au loc când elevii traversează strada prin faŃa sau spatele autocarului oprit, intrând astfel direct în circulaŃia rutieră.

41

Fixarea cunoştinŃelor, priceperilor şi depriderilor de circulaŃie rutieră din timpul excursiei sau vizitei se poate face solicitând elevilor ca în compunerea sau desenul despre excursia efectuată să prezinte şi noutăŃile întâlnite legate de circulaŃia rutieră.

ŞCOALA REALIZATĂ ALTFEL PRIN INTERMEDIUL EXCURSIILOR

Prof. Elena Urucu Prof. Carmen Tudoraşcu

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova În zilele noastre, copiii de pretutindeni îşi petrec tot mai puŃin timpul în mijlocul naturii, ei

preferând să stea mai mult în faŃa computerului şi a televizorului. Dascălii îşi pot aduce contribuŃia în formarea acestora ca „mici ecologişti”, spre exemplu prin

desfăşurarea activităŃilor în mijlocul naturii, în aer liber, care sunt mult mai interesante, oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte direct elementele despre care învaŃă.

Astfel, excursiile, drumeŃiile, investigaŃiile ne pot oferi posibilitatea înŃelegerii fenomenelor naturii şi a protejării ei.

Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanŃă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natură, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea şi dezvoltarea simŃului estetic, trezeşte dragostea pentru natură şi respectul pentru frumuseŃile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieŃii.

Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităŃi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanŃă majoră o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de copii pentru a fi capabili să realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităŃii.

Excursia reprezintă o călatorie de cel puŃin o zi, efectuată în afara localităŃii de resedinŃă, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.

În funcŃie de conŃinut, identificăm mai multe categorii de excursii : - excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic ; - excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul

geografic ; - excursii cu obiective mixte. Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinŃa şi curiozitatea

elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinŃa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecŃia mediului.

O excursie impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conŃinutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul şi obiectivele, perioada să fie corespunzătoare unei bunei desfăşurări a activităŃii. Pentru aceasta, excursia trebuie organizată după un plan bine stabilit.

Prin observaŃie, conversaŃie şi dezbatere în teren a mai multor probleme se vor consolida generalizări şi se vor face înŃelese legăturile cauzale între componentele mediului şi un complex teritorial din zonă.

Materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative sau panouri cu fotografii de grup ale elevilor. Acestea din urmă au, pe lângă scopul ilustrativ şi unul educativ de popularizare a acŃiunii pentru trezirea interesului copiilor pentru cunoaşterea patriei. Nu trebuie

42

uitat faptul că orice excursie constituie şi un mijloc important de călire a organismului şi de unitate a colectivului.

În concluzie, putem afirma, că pe teren, în comparaŃie cu sala de clasă, conŃinutul informativ al activităŃii are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de noŃiuni propusă în studiu.

Pentru săptămâna „Şcoala altfel” ne-am planificat o excursie la Grădina Zoologică din BucureȘti. Scopul excursiei este trezirea interesului faŃă de natură şi consolidarea cunoştinŃelor referitoare le animale.

Ne aşteptăm ca activitatea să aibă o influenŃă extrem de benefică asupra copiilor, care să ducă la realizarea unor obiective ce nu pot fi realizate în sala de grupă.

Trezindu-le interesul faŃă de natură, putem aprinde o scânteie a sentimentului de stimă faŃă de sine şi nu trebuie să ne facem griji dacă nu putem face totul. Aprinderea unei scântei este un început bun.

Bibliografie: 1. Baciu, E., Fărcaş, F., Pop, D., “EducaŃia ecologică în grădiniŃă”, Ed.Lyra, Târgu-Mureş,

2005; 2. Ionescu, M., Radu, I., “Didactica modernă”- ediŃia a II-a, revizuită, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 2004; 3. Pârvu, C., Godeanu, S., Stere, L., “Călăuză în lumea plantelor şi animalelor”, Ed. Ceres,

Bucureşti, 1985; 4. “Prietenii naturii” - Enciclopedie practică a copiilor, Editura Ion Creangă, Bucureşti,

1983; 5. “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 1-2/2005, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării,

Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti; 6. “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 3-4/2006, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării,

Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti.

EXCURSIA, COMPONENTĂ A ACTIVITĂłII EXTRACURRICULARE DE EDUCATIE ECOLOGICĂ ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Perju Constanta , Gradinita nr 53 Craiova

Grigorescu Floarea, Gradinita nr 53 Craiova

Societatea umană este în continuă dezvoltare, atât in timp, cât şi în spaŃiu. Cultura unei societăŃi este reflectată prin valorile pe care le manifestă, fie ele morale, etice, estetice, economice dar şi prin relaŃiile pe care le desfăşoară fiecare om cu mediul în care se află, cu mediul natural.

Omul, de la începuturile existenŃei sale s-a aflat în mijlocul naturii. Dar, uneori natura impune manifestări faŃă de care omul rămâne neputincios. Treptat, oamenii au încercat să facă cercetări, să descopere mai multe lucruri despre natură, observând că natura se desfăşoară după anumite reguli şi de aceea menŃinerea unui anumit echilibru al naturii este esenŃial pentru desfăşurarea normală a vieŃii.

Atitudinile şi comportamentul nostru în raport cu tot ceea ce ne înconjură se formeaza încă din momentul în care ne naştem. Mai întâi părinŃii noştri sunt cei care încearcă să ne familiarizeze cu normele şi valorile morale, acest lucru fiind continuat de către educatoare atunci când copiii urmează grădiniŃa, apoi de către învăŃătoare, profesori.

Dacă dorim ca « seminŃele« educaŃiei ecologice să dea roade, trebuie ca publicul-Ńintă să fie alcătuit din copii, în primul rând, deoarece, precum spune şi un proverb mai vechi, « pomul când e mic se-ndreaptă« , de mici trebuie să le formăm copiilor principalele noŃiuni, priceperi şi deprinderi de educaŃie ecologică, trebuie ca ei să manifeste interes încă de mici, pentru a putea fi adevăraŃi

43

ecologişti în timp.Copiii sunt publicul cel mai important deoarece ei sunt consumatorii de mâine ai resurselor naturii.

Dar oare ce este educaŃia ecologică? În ce constă? Cum se manifestă? Ce presupune? Care este scopul ei?

EducaŃia ecologică constituie un proces de recunoaştere a valorilor şi de înŃelegere a conceptelor, cu scopul formării şi dezvoltării atitudinilor, deprinderilor necesare interrelaŃiilor ecosistemice dintre om şi natura, studiază influenŃa activităŃilor umane asupra mediului înconjurător.

Precum am spus, prin educaŃia ecologică contribuim la o înŃelegere a legăturii dintre acŃiunile omului si schimbările mediului.

EducaŃia ecologică presupune formarea unui comportament corect faŃă de mediul ambiant cât şi o implicare activă în ceea ce priveşte procesele de mediu. Chiar şi Democrit spunea: «Natura şi educaŃia sunt asemănătoare, căci educaŃia îl transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura «. De aici rezultă că noi, oamenii, avem natura pe care o cultivăm. Dacă o ocrotim, aceasta va fi « înfloritoare«. În schimb, dacă nu o ocrotim, aceasta va pieri.

Scopul educaŃiei ecologice este acela de a îmbunătăŃi viaŃa prin asigurarea cunoştinŃelor si valorilor necesare copiilor pentru a-şi asuma o anumită răspundere faŃă de mediu, o răspundere de menŃinere a acestuia, de a crea atitudini pozitive faŃă de mediul înconjurător.

Ca orice tip de educaŃie şi educaŃia ecologică are anumite principii după care se ghidează. Astfel, din prisma principiilor educaŃiei ecologice, aceasta reprezintă o componentă integrală a planificării de mediu şi a managementului ecologic, se referă la toate componenetele mediului înconjurător, şi anume: componentele naturale sau artificiale, personale sau sociale, locale sau globale. De asemenea, educaŃia ecologică schimbă modalităŃi estetice şi etice de abordare si înŃelegere a realităŃii precum şi motivaŃia de comportare a fiecărei persoane.

EducaŃia ecologică este formată din două elemente: înŃelegerea şi aprofundarea. ÎnŃelegerea reprezintă relaŃia om-mediu natural, determinată de factori precum forŃe naturale şi

sociale. Pentru soluŃionarea problemei protecŃiei mediului, se impune cooperarea tuturor factorilor de

mediu (valori etice şi morale, economie, nivel de dezvoltare al ştiinŃei, factori endogeni şi exogeni). Aprofundarea reprezintă capacitatea de a utiliza deprinderi raŃionale, de a participa la discuŃii

şi dezbateri publice. Grija faŃă de mediu este componenta esenŃială a dezvoltării morale, sociale, culturale şi

spirituale. Copiii trebuie să se familiarizeze de la cea mai fragedă vârstă cu aceasta. Dar pentru a dezvolta copiilor capacitatea de a lua decizii în ceea ce priveşte educaŃia ecologică, este nevoie de o dezvoltare a principalelor noŃiuni despre ecologie. EducaŃia ecologică lipseşte din păcate din planul de învăŃământ, ceea ce face ca elemente ale educaŃiei ecologice să fie predate în cadrul activităŃilor de cunoaştere a mediului şi educaŃie pentru societate în învăŃământul preşcolar, sau în cadrul altor activităŃi extracurriculare.

ActivităŃile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor oportunităŃi multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiŃie, să le valorifice potenŃialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaŃia, creativitatea şi iniŃiativa.

EducaŃia ecologică în grădiniŃe abordează problematica ecologiei punând accent pe învăŃarea perceptivă, modalităŃile de organizare şi desfăşurare lasă la latitudinea educatoarelor proiectarea acestora în funcŃie de necesităŃi sau alŃi factori în cadrul cărora copiii vor fi stimulati să participe.

Astfel, ea manifestă anumite valenŃe formative precum dezvoltarea capacităŃii analitice, de analiză şi sinteză, a interrelaŃiilor dintre om şi mediul de viaŃă, dezvoltarea gândirii, a capacităŃii de analiză şi de rezolvare de probleme, a creativităŃii, a capacităŃii de comunicare, a muncii în echipă, a simŃului estetic, capacitatea de exprimare in limbaj ecologic, capacitatea de investigare experimentală, capacitatea de transfer, de valorificare a unei experienŃe.

Obiectivele educatiei ecologice sunt imbunătăŃirea şi menŃinerea calităŃii vieŃii, informarea copiilor despre mediu, invăŃarea unor deprinderi care reduc impactul negativ asupra mediului, creşterea dorinŃei de a ocroti natura.

44

În cadrul grădiniŃei, educaŃia ecologică se poate realiza prin mai multe forme : observaŃii, experimente, povestiri, plimbări, drumeŃii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, jocuri distractive, colecŃii, spectacole, tabere, concursuri, vizionări de documentare.

MulŃi oameni susŃin că, în zilele noastre, copiii de pretutindeni îşi petrec tot mai puŃin timpul în mijlocul naturii, ei preferând să stea mi mult în faŃa computerului şi a televizorului.

De aceea, dascălii îşi pot aduce contribuŃia în formarea acestora ca « mici ecologişti«, spre exemplu prin Ńinerea orelor în mijlocul naturii, în aer liber, pentru a stimula spiritul de creaŃie al copiilor.

Este extrem de important ca problemele de mediu să fie transmise cât mai interesant, mai accesibil, să se desfăşoare ca o sărbătoare, elevii să simtă că au contribuit cu adevărat la protecŃia mediului care ne înconjură.

De exemplu, lecŃiile predate în aer liber sunt mult mai interesante, oferă elevilor posibilitatea de a cunoaşte direct elementele despre care învaŃă. Iar atunci când iau parte la un proiect care îi implică direct în îmbunătăŃirea calităŃii mediului, copiii se ajută pe ei, dar şi pe ceilalŃi, asigură o coeziune a grupului care va duce la descoperirea unor lucruri noi, trăind experienŃe comune.

Astfel, excursiile, drumeŃiile, investigaŃiile ne pot oferi posibilitatea înŃelegerii fenomenelor naturii şi a protejării ei.

Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanŃă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natura, de ordin biologic despre mediul natural şi factorii de mediu. Contribuie la educarea şi dezvoltarea simŃului estetic, trezeşte dragostea pentru natura si respectul pentru frumusetile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei, şi le vor întipări în memorie pentru tot restul vieŃii.

Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea acestei activităŃi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanŃa majoră o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităŃii.

Excursia reprezintă o călatorie de cel puŃin o zi, efectuată în afara localităŃii de resedinŃă, cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea, studiul.

În funcŃie de conŃinut, identificăm mai multe categorii de excursii : - excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic ; - excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul

geografic ; - excursii cu obiective mixte. Stabilirea atentă a obiectivelor este foarte importantă. Trebuie stimulată dorinŃa şi curiozitatea

elevilor de a descoperi noi fenomene şi elemente, dar şi dorinŃa de călătorie în scopul cunoaşterii şi, nu în ultimul rând, crearea unui suport informativ-educativ pe plan ecologic, pentru protecŃia mediului.

Această formă de excursie are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoasterea generală, uşurând succesul învăŃării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor ,cu interrelaŃiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat.

Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activităŃi de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone geografice, peisaje, acŃionand direct asupra acestora. Prin aceste acŃiuni copiii dobândesc informaŃii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienŃe de învăŃare.

O excursie impune o mare responsabilitate din partea celui care o organizează. De aceea, conŃinutul trebuie ales cu grijă, bine corelat cu scopul şi obiectivele, perioada sa fie corespunzătoare unei bunei desfăşurări a activităŃii. Pentru aceasta, excursia trebuie organizată după un plan bine stabilit, care să parcurgă mai multe etape :

45

Prima etapă constă în pregătirea teoretică, documentarea, studierea traseului, orientarea : -pentru o buna pregătire trebuie ca educatoarea să cunoască mai întăi locul, prognoza meteo

pentru perioada cand se va desfăşura excursia, datele plecării şi sosirii mijloacelor de transport. Educatoarea se va documenta utilizând cd-uri, diverse prezentări ale zonei respective, oferte,

hărŃi, fotografii. Este foarte important sa se realizeze o bună documentaŃie bibliografică, pentru că, indiferent că la faŃa locului este ghid sau nu, cadrul didactic este coordonatorul activităŃii şi trebuie să ofere explicaŃia ştiinŃifică.

Se încearcă, pe cât posibil, alegerea celei mai reprezentative zone. Se specifică obiectivele principale, dar nu se ignoră nici un aspect care ar putea consolida

cunoştinŃele dobândite anterior. Se va asigura transportul, masa, se va stabili traseul şi se va Ńine o evidenŃă a numărului de

participanŃi. Se stabilesc punctele de aplicaŃie practică şi activităŃile specifice fiecărei opriri. După ce sunt clarificate datele, cadrul didactic prezintă oferta părinŃilor. De asemenea, poate

să repartizeze diverse sarcini copiilor, cat şi părinŃilor însoŃitori. Se analizează costul excursiei şi se întocmeşte dosarul cu actele şi aprobările necesare oricărei

excursii. Cea de-a doua etapă -desfăşurarea propriu-zisă a excursiei, culegerea datelor şi cercetarea la

faŃa locului. Excursiile pot studia un fenomen geologic (peşteră, salină, carieră de piatră), un aspect geografic (un lac, un munte, un baraj natural), elemente de etnografie (datini, port), aspecte din viaŃa culturală şi religioasă (o biserică, un monument), aspecte din viaŃa socio-economică ( o fabrică, un magazin), aspecte ale trecutului istoric( cetaŃi, ruine).

Cea de-a treia etapă constă în trierea, selecŃia, prelucrarea materialului cules şi valorificarea rezultatelor. După finalizarea excursiei informaŃiile se păstrează, se ordonează evenimentele, se sortează sarcinile de lucru, se compară anumite aspecte, se conştientizează anumite trăiri ale participanŃilor, se emit concluzii şi se fac aprecieri.

Se reconstituie traseul pe zile, dacă este cazul, în funcŃie de obiective. Se cumulează materialele culese de fiecare echipă şi se analizează în ansamblu. Se revăd notiŃele şi se completează cu ajutorul întrebărilor. Se ordonează eşantioanele de roci, fructe, ramuri, frunze. Se ordonează fotografiile. Dacă este posibil se vizionează înregistrările.

Pe harta fizică, care a însoŃit excursia şi pe care este marcat traseul cu o bandă colorată, se marchează punctele de lucru de pe parcursul excursiei; obiectivele principale (în funcŃie de scopul urmărit) pot fi ilustrate cu o fotografie reprezentativă.

Materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative sau panouri cu fotografii de grup ale elevilor. Acestea din urmă au, pe lângă scopul ilustrativ şi unul educativ de popularizare a acŃiunii pentru trezirea interesului copiilor pentru cunoaşterea patriei. Nu trebuie uitat faptul că orice excursie constituie şi un mijloc important de călire a organismului şi de unitate a colectivului.

În concluzie, putem afirma, că pe teren, în comparaŃie cu sala de clasă, conŃinutul informativ al lecŃiei are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de noŃiuni propusă în studiu.

Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observaŃie asupra unor lucrări de degradare a terenului sau de poluare ( uneori este suficientă observarea deşeurilor menajere aruncate la întâmplare în preajma localităŃilor).

Prin observaŃie,conversaŃie şi dezbatere în teren a mai multor probleme se vor consolida generalizări şi se vor face înŃelese legăturile cauzale între componentele mediului şi un complex teritorial din zonă.

Căi de realizare În cadrul grupei de preşcolari am înfiinŃat un grup al « cercetaşilor«, fondat pe interesul şi

procupările copiilor. Cu această ocazie am realizat un proiect tematic intitulat « Natura, prietena mea«, desfaşurat pe o perioada de două săptămani. În cadrul acestui proiect am derulat activităŃi precum: «CuriozităŃi din lumea plantelor », « De ce cad frunzele ? », « Aranjamente florale »,

46

« Culorile primaverii », « Prietena mea, floarea », « CuriozităŃi din lumea animalelor », « Specii de animale pe cale de dispariŃie », « Cum putem ocroti natura si de ce ? ».

Proiectul tematic s-a încheiat cu o excursie la Gradina Zoologică din Targu-Mureş. ActivităŃile au avut o influenŃă extrem de benefică asupra copiilor, care a dus la atingerea

tuturor obiectivelor, unele dintre acestea fiind: clasificarea unor organisme studiate, efectuarea de observaŃii directe, efectuarea unor experimente, colectări şi conservări de plante şi animale.

ProtecŃia naturii reprezintă una dintre cele mai importante preocupări ale zilelor noastre, manifestand 3 aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acŃiuni de depoluare şi reconstrucŃie, păstrarea sau întreŃinerea zonelor depoluate.

Trezindu-le interesul faŃă de natură, putem aprinde o scânteie a sentimentului de stimă faŃă de sine şi nu trebuie să ne facem griji dacă nu putem face totul. Aprinderea unei scântei este un început bun.

Bibliografie : Pârvu, C., Godeanu, S., Stere, L.,(1985), “Călăuză în lumea plantelor şi animalelor”, Ed.

Ceres, Bucureşti; “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 1-2/2005, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul

de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti; Baciu, E., Fărcaş, F., Pop, D., (2005), “EducaŃia ecologică în grădiniŃă”, Ed.Lyra, Târgu-

Mureş; “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 3-4/2006, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul

de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti; “Prietenii naturii”-Enciclopedie practică a copiilor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1983; “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar ”, nr. 1-2/1994, Ministerul ÎnvăŃământului, Institutul de

ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Bucureşti, 1994; Ionescu, M., Radu, I., (2004), “Didactica modernă”-ediŃia a II-a, revizuită, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca.

PROIECT DE EXCURSIE

Prof. Nartea Elena Sorina Prof. Ciocsan Alexandra

Gradinita P.P.Nr. 53 Craiova DATA ŞI DURATA EXCURSIEI : o zi TEMA EXCURSIEI: MONUMENTE CULTURALE, ISTORICE ZONE TURISTICE DIN

SUD-VESTUL łĂRII ITINERAR:Craiova-Drobeta Turnu-Severin –Orsova /Retur OBIECTIVE TURISTICE::Muzeul Regiunii Portilor de Fier Hidrocentrala”Portile de fier I(Sala Turbinelor) Manastirea „ Sf.Ana” Biserica Romano-Catolica Chipul lui Decebal sculptat in stanca-Mraconia Manastirea Mraconia TIPUL EXCURSIEI : Excursie cu caracter observativ GRUPA : PREGATITOARE SCOPUL:

47

-formarea unor reprezentări despre relief, ape, vegetaŃie,faună, activitate ecologică şi culturală a zonelor de pe traseul stabilit;

-cultivarea sentimentelor de dragoste pentru frumuseŃile, bogăŃiile pământului românesc, pentru istoria acestui neam;

-formarea unui comportament corect faŃă de mediul înconjurător; -formarea unor deprinderi de comportare corectă, civilizată, de integrare în structura unui grup

turistic, de cooperare şi respect. OBIECTIVE OPERłIONALE -să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonelor vizitate(forme de

relief, ape, vegetaŃie, faună,); - să observe obiectivele istorice şi culturale; -să descrie obiectivele vizitate; - să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseŃilor pământului românesc. CONDUCĂTORII EXCURSIEI: Educatoarele ÎNSOłITORI: - parinti ai copiilor( toti copiii merg insotiti de parinti) PREGĂTIREA EXCURSIEI 1) ANUNłAREA TEMEI: cu cel puŃin două săptămîni înainte de efectuarea ei 2) PREGĂTIREA copiilor pentru această excursie se face în cadrul unor activitati

desfasurate cu copiii si o activitate la care sunt invitati parintii care vor insoti copii, cu care ocazie educatoarele prezinta scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai importante, se precizează materialele necesare fiecărui copil pentru activitatea desfăşurată precum şi echipamentul adecvat acestei activităŃi extraşcolare .

▪ Se stabileşte mijlocul de transport autocarul, banii necesari pentru vizitarea obiectivelor turistice şi transport .

DESFĂSURAREA EXCURSIEI

• La data şi ora fixa copiii insotiti de parinti se strang în fata gradinitei. Se face prezenŃa şi

se anunŃă itinerarul . În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de învăŃămînt, însă observaŃia, comparaŃia,

învăŃarea prin descoperire, problematizarea, demonstraŃia, interdisciplinaritatea se situează pe primul plan.

VALENłE INSTRUCTIV-EDUCATIVE ALE SĂPTĂMÂNII ,,ŞCOALA ALTFEL”

Prof. Romanescu Sofia Şcoala Nr. 52 Iancului Bucureşti

ÎnvăŃătoare Bocai Georgeta Şcoala cu clasele I-VIII Segarcea

Câteva dintre cele mai frecvente activităŃi desfăşurate în săptămâna ,,Şcoala altfel”, cu valenŃe

instructiv-educative de înaltă Ńinută, sunt organizarea unor jocuri potrivite fiecărei vârste, vizionarea în grup a unor spectacole, serbări şi şezători, vizite şi plimbări (drumeŃii) prin parcuri, grădini botanice, zoologice şi alte zone ale oraşului, excursii şi tabere, activităŃi de muncă în folosul grădiniŃei, a comunităŃii locale sau a unor persoane aflate la nevoie, proiecte educaŃionale iniŃiate în parteneria

Organizând jocuri potrivite fiecărei vârste, copiii sunt puşi în situaŃia de a participa la jocuri în grădiniŃă sau în afara ei. Jocurile pot fi propuse de ei sau de educator care îi poate învăŃa jocuri (distractive, muzicale, sportive de mişcare, de îndemânare şi ingeniozitate, etc.), jocuri cu roluri şi

48

reguli. Pe măsura ce copiii cresc, întrecerile pe echipe sunt mai mult prezente în aceste activităŃi de joc.

Factorul extern principal al acestor activităŃi este educatorul, ceea ce nu înseamnă că el dirijează jocul. Spontaneitatea copiilor trebuie lăsată să se manifeste din plin.

CalităŃile individuale ale copiilor (gândirea, atenŃia, memoria, voinŃa, spiritul de observare, acuitatea simŃurilor, abilităŃile fizice şi multe altele) sunt factori interni intens mobilizaŃi în joc, ceea ce contribuie la dezvoltarea lor.

Desigur, în activităŃile de joc pot apărea şi aspecte negative (nerespectarea regulilor, conflicte, riscuri de accidente) şi atunci intervenŃia imediată şi directă a educatorului/adultului este necesară.

În cazul vizionării în grup a unor spectacole, o condiŃie importantă o constituie interesul copiilor pentru spectacol (ales de ei sau recomandat de educator, care le trezeşte interesul, pregăteşte pentru înŃelegerea conŃinutului şi delectarea pe care o vor trăi). Un factor motivant poate fi şi dorinŃa de a fi împreună cu prietenii în aceste momente plăcute. Finalul activităŃii nu coincide neapărat cu sfârşitul spectacolului. Pot avea loc apoi discuŃii asupra problemelor etice şi artistice ale piesei prezentate, uneori cu efecte educative notabile. Tot astfel se pot organiza vizionări de filme/documentare la cinematograf, participare la spectacole de operă sau operetă, la concerte (în raport de interes şi nivelul lor) sau la alte manifestări cu caracter artistic. De fiecare dată, educatorul încearcă să valorifice această participare, mai ales sub aspectul educaŃiei estetice.

Vizitând muzee şi expoziŃii cu caracter etnografic (locale), colecŃionând costume populare, culegeri de doine, strigături şi obiceiuri populare, cântece şi jocuri din partea locului se pot organiza mult apreciatele şi totodată îndrăgite de copii – şezătorile. Intitulându-le sugestiv („Dulce grai românesc”, „Cântecul fusului”, „Ziua recoltei” ... ) acestea îmbină, în mod original, cântecul, jocul, poezia şi elementele de muncă. Fiind îmbrăcaŃi în costume populare din zonă, copiii participă cu mare interes la acest tip de activitate cu deosebite valenŃe educative.

Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacŃie, bucurii, creează buna dispoziŃie, favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval.

Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a capacităŃilor de vorbire şi a înclinaŃiilor artistice ale copiilor, care contribuie la stimularea şi educarea:

- atenŃiei (prin respectarea indicaŃiilor regizorale şi în special a atenŃiei distributive – prin raportarea copilului la ceilalŃi membrii ai echipei de lucru)

- memoriei ( prin repetiŃiile organizate pentru consolidarea replicilor, mişcărilor, etc.) - voinŃei (prin implicarea copilului în mod benevol) - afectivităŃii ( prin filtrarea mesajelor culturale, artistice, pe plan afectiv) - imaginaŃiei şi creativităŃii (prin implicarea directă a copiilor propunând puncte în serbare

şi soluŃii pentru o anumită frecvenŃă) - atitudinilor pozitive (prin crearea de situaŃii concrete şi inteligibile, pentru care copilul

va aproba/aborda) o anumită conduită. - gândirii (prin momentele de criză, de luare a deciziilor, când apar situaŃii neprevăzute în

derularea spectacolului) La pregătirea şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleŃire şi dăruire, din dorinŃa de a

oferi spectatorilor momente de Ńinută estetică, distracŃie, satisfacŃie, făcându-le viaŃa mai frumoasă, mai plină de sens.

Este de dorit ca „actorii” principali să contribuie şi la redactarea şi distribuirea invitaŃiilor pentru oaspeŃi, să răspundă de buna desfăşurare a programului artistic – chiar dacă uneori intervine îndrumarea discretă a educatorului.

Încheierea fiecărei serbări reprezintă un moment căruia este necesar să i se acorde o deosebită atenŃie, copiii fiind apreciaŃi în termeni lăudători, atât pentru comportare cât şi pentru contribuŃie.

Vizite şi plimbări (drumeŃii) prin parcuri, grădini botanice, zoologice, sunt activităŃi care răspund nevoii de cunoaştere.

49

Plimbările şi drumeŃiile organizate cu copiii urmăresc cunoaşterea aspectelor din natură într-o interdependenŃă perfectă cu istoria trecută, prezentă şi viitoare a (comunităŃii locale) localităŃii natale şi împrejurimi.

Întâlnirile în unitate sau în afara ei, cu oamenii de ştiinŃă şi de cultură din localitate, oameni ce „au reuşit” în viaŃa socială, cu fermieri, cu oameni politici, cu patronii unor magazine moderne, cu membrii ai unor formaŃii muzicale, cu tineri sportivi de performanŃă etc., sunt activităŃi apreciate de copii.

Principalul factor extern al situaŃiei este însăŃi persoana cu care copiii vin în contact. Educatorul poate avea un rol mare în iniŃierea şi organizarea „întâlnirilor” dar se poate porni şi de la iniŃiativele unor copii. Factorii subiectivi principali sunt interesele şi aspiraŃiile copiilor, modelele lor de identificare.

Excursiile şi taberele pot convinge copiii că natura şi societatea sunt supuse unor legi obiective care acŃionează independent de voinŃa şi conştiinŃa omului, dar pe care acesta le poate cunoaşte şi folosi în interesul său. Copilul învaŃă cum să lupte cu forŃele naturii, cum poate transforma natura prin irigaŃie, îndiguiri, desŃeleniri. Prin excursii, copiii cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor. Prin explicaŃiile date de educator asupra trecutului istoric al locurilor vizitate, copilul învaŃă să-şi iubească tot mai mult Ńara, cu trecutul şi prezentul ei.

Prin excursii copiii pot cunoaşte frumuseŃile patriei şi realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.

Fiind o activitate colectivă, excursia dezvoltă dragostea de adevăr şi cinstea, încrederea în forŃele omului, educă voinŃa şi tăria de caracter. In urma acestor „căliri morale” copilul devine mai curajos şi mai ferm în acŃiunile sale.

Există excursii cu itinerarii mai lungi sau mai scurte, pe jos sau/şi cu mijloace de transport, uneori sub forma de expoziŃii sau explorări. Excursia implică o serie întreagă de etape subordonate: deciderea (alegerea) itinerariului, strângerea materialului informativ, alcătuirea programului, cu responsabilităŃi colective şi individuale în care se pregătesc condiŃiile materiale necesare, şi în sfârşit, desfăşurarea propriu-zisă a excursiei. Fiecare etapă parcursă, fiecare popas, fiecare contact cu locurile şi cu oamenii cu care se întâlnesc copiii constituie situaŃii subordonate, uneori „speciale” – legate de evenimente neprevăzute. Desigur, copiii sunt însoŃiŃi de educatori/adulŃi, care lasă drum liber iniŃiativei copiilor, dar sunt gata să intervină în caz de necesitate.

Practicând cu multă încredere excursiile cu copiii, îmbogăŃim, lărgim şi consolidăm cercul de reprezentări sociale ale acestora.

În realizarea acestor tipuri de activităŃi sunt antrenaŃi cei mai importanŃi factori implicaŃi în actul educaŃional: copiii, familia, şcoala şi comunitatea locală. PrezenŃa sistematică a părinŃilor în „viaŃa” grădiniŃei sporeşte interesul pentru educarea integrală şi integratoare a copiilor.

In toate tipurile de activităŃi extracurriculare, un factor important îl constituie climatul vieŃii de grup şi al relaŃiei educator-copil. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, antrenant, de încredere şi de prietenie, care să facă posibilă exprimarea liberă.

Fiecare copil trebuie să se simtă „actor” şi nu participant pasiv. Unele activităŃi au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoŃional, relaŃional. Totuşi trebuie

subliniat că influenŃa educaŃiei extracurriculare nu se exprimă în activităŃi singulare, ci prin sisteme de activităŃi de diferite tipuri, într-o succesiune gradată.

Această influenŃă sistematică, de durată, îşi poate găsi expresia în planurile extracurriculare ale unităŃii (grădiniŃei) şi ale fiecărei grupe, urmărind dezvoltarea armonioasă a copiilor, pe toate dimensiunile personalităŃii lor.

CERCETĂŞIA ESTE UN MOD DE VIAłĂ

Prof.Marin Carmen Gina-Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti

Prof. Catană Alina Lucia-Şcoala de Arte şi Meserii Craiova

50

1. Grupa de vârstă: elevii din clasele VI-VIII 2. Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoŃional, social, spiritual 3. Denumirea activităŃii: CERCETĂŞIA ESTE UN MOD DE VIAłĂ! 4. Loc de desfăşurare: în sala de clasă, într-un spaŃiu acoperit 5. Perioada: o zi din perioada 2-6 aprilie 2012 6. Durata: 3 ore (180 minute) 7. Nr. participanŃi: o clasă de elevi 8. Obiectivele activităŃii: Dezvoltare afectivă I. Cunoaşterea de sine Îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înŃelege cauzele şi efectele pe care

acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalŃi. Caută să atingă şi să-şi menŃină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din

punct de vedere emoŃional. Îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităŃile personale şi de potenŃialul de

care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol. II. Exprimarea de sine: Este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic. Îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. III. RelaŃionare şi autocontrol Este conştient de angajamentele implicate de viaŃa familială şi este capabil să decidă în mod

responsabil în privinŃa întemeierii unei familii. Dovedeşte maturitate în privinŃa afectivităŃii şi sexualităŃii şi este conştient de implicaŃiile pe

care le are viaŃa sexuală. Dezvoltare socială: I. RelaŃii interpersonale şi de comunicare: Îşi dezvoltă abilităŃile de interacŃiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea

relaŃiilor cu cei din jur. Îşi dezvoltă abilităŃile de comunicare şi reuşeşte să se facă înŃeles. II. Colaborare şi coordonare AcŃionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat

de colaborare în interiorul acestui grup. În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate. Este conştient de rolul şi importanŃa relaŃiilor de interdependenŃă dintre membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenŃialul fiecăruia.

Dezvoltare spirituală: Este conştient de responsabilitatea faŃă de propria dezvoltare umană şi vocaŃională şi este

angajat în acest proces. Dezvoltare a caracterului Are un sistem de valori proprii care să-l ajute să se raporteze în mod pozitiv şi constructiv la

lume şi viaŃă.Abordează viaŃa într-o manieră optimistă şi cu simŃul umorului. Dezvoltare intelectuală I. Rezolvare de probleme AcŃionează cu maturitate şi agilitate în diversele situaŃii în care se regăseşte.Îşi foloseşte în

mod inovativ cunoştinŃele acumulate pentru a da un aport pozitiv în beneficiul societăŃii. Urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităŃile pe care le întreprinde.

II. Autonomie Este capabil să ia decizii singur şi îşi asumă consecinŃele acestora. Dă dovadă de spirit critic în raport cu lumea care-l înconjoară şi are capacitate de

discernământ. Este autonom şi independent în decizii şi acŃiune. Este capabil să înfrunte în mod matur marile încercări ale vieŃii.

51

Cercetăşia este pur si simplu o miscare mondială a copiilor şi adolescenŃilor, baieŃi si fete, dornici să se bucure de viaŃă, să-si cultive cele mai alese calităŃi umane, să fie puternici, inteligenŃi, curajoşi şi pricepuŃi, să cunoască farmecul prieteniei adevărate.

Ce face un cercetaş:îşi iubeşte patria, este loial şi util, preŃuieşte munca şi iubeşte natura, este credincios, respectând credinŃa celorlalŃi, curajos şi bun. Da,este cercetaşul care-şi Ńine promisiunea să respecte Legea Cercetaşului, aceasta devenind pentru el un mod de viaŃă.Să ne imaginăm că suntem cecetaşi.

Descrierea activităŃii: Pentru această zi ne-am gândit, dacă plouă, e frig, etc să desfăşurăm activitatea în sala de

clasă. Programul pentru această întâlnire va fi: Vom începe programul prin a îi provoca pe copii să fie activi, să reacŃioneze rapid şi chiar prin

a se cunoaşte mai bine. Astfel spaŃiul din centru trebuie sa fie căt mai bine degajat, şi scaunele aranjate în forma de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanŃi.

Primele 2 jocuri vor fi: - „ Blazonul cercetaşilor” (20 minute) (materiale necesare: pentru fiecare elev câte o coală A4

şi câte 1 pix)l: Se înmânează participanŃilor câte o foaie A4 împărŃită în 4 zone. ParticipanŃii îşi scriu numele în colŃul din dreapta sus şi sunt rugaŃi să simbolizeze în cele 4 cadrane, prin desen, ce sunt ei, ce le place, ce nu le place, ce vor să devină dupa care urmeaza partea de discutii pe temele de mai sus.

- „Bingo” (20 minute) (avem nevoie de o foaia cu aspecte) se va desfăşura astfel: Se vor împărŃi foi care vor avea linii şi coloane în care sunt trecute mai multe caracteristici.

Fiecare participant va primi o astfel de foaie şi va avea un pix în mână. Când se va da startul va trebui să identifice persoanele care au acele caracteristici, cei identificaŃi urmând să semneze în chenarul care li se potriveşte. Vor câştiga cei care: vor face prima LINIE şi vor completa întreg tabelul. Astfel că, cel care va ajunge să completeze prima linie sau va completa întreg tabelul va striga fie LINIE fie BINGO, în funcŃie de ce a reuşit să facă.

Vom forma echipe de câte 7 persoane. Următoarea activitate îi va determina să lucreze în aceste aceste echipe nou formate cât să

găsească cele mai bune soluŃii de finalizare a jocului. - “Cât de înalt este Alex?” (aprox. 1 oră) (avem nevoie de: bileŃele cu aspecte de mai jos,

bileŃele albe pe care le vor primi cei din cercurile formate şi câte 1 pix/sticou/creion pentru fiecare dintre aceştia) şi va fi în felul următor:

ParticipanŃii dupa ce au format echipele de câte 7 persoane se vor imparti in 6 jucători + 1 poştaş (recomandat) – fiecare echipă îşi va alege câte un loc diferit cât să poată lucra pentru această activitate.

Cei 6 jucători (P1, P2, P3, P4, P5 şi P6) vor fi aşezaŃi în cerc cu faŃa înspre exteriorul cercului. Ei nu vor avea voie să vorbească între ei şi tot ce va trebui să aibă cu ei este doar un pix/stilou/creion. Scopul fiecărei echipe este să afle cât de înalt este Alex şi acest lucru îl pot face doar trimiŃându-şi mesaje către ceilalŃi jucători din echipă.

Ei îşi vor trimite între ei mesajele prin biletele cu diferitele întrebări/răspunsuri prin poştaş, care stă în mijlocul cercului şi responsabilitatea lui să fie aceea de a distribui mesajele către destinatari. Poştaşul nu va putea vorbi cu membrii care stau în interiorul cercului. (datoria lui/a ei este să se ocupe de aceste mesaje).

Regulile de trimitere a mesajelor lor: - se trece pe bileŃel destinatar către expeditor (de ex, P1 către P5) după care conŃinutul textului - telegrama este trimisă către o singură persoană - pentru a trimite un nou mesaj trebuie folosită o nouă telegramă - mesajele pot fi trimite DOAR prin poştaş ExeciŃiul durează mai mult de 30 de minute sau când unul dintre echipele participante la joc

au decis că au un răspuns la cât de înalt este Alfred.

52

La finalul exerciŃiului se va face debriefing. Debriefing-ul va fi concentrat pe starea prin care au trecut participanŃii. Ideea de centralizare a informaŃiilor, punctele slabe/tari în a gestiona mesajele primite/transmise precum şi procesarea unui număr mare de informaŃii vor fi menŃionate în debriefing.

Între participanŃi se distribuie următoarele informaŃii (fiecare din echipa ce va sta în cerc, va primi unul sau mai multe bileŃele – în funcŃie de câŃi membrii sunt în echipă):

Alina are înălŃimea de 156 cm. Roxana este de aceeaşi înălŃime cu Horea. George este cu 4 cm mai înalt decât Alina. IonuŃ este cu 3 cm mai înalt decât Roxana. Cristi este cu 5 cm mai mic decât George. Ciprian este cu 6 cm mai mic decât IonuŃ. Marian este de aceeaşi înălŃime cu Cristi. Florina este de aceeaşi înălŃime cu Ciprian. Alexandra este cu 7 cm mai mică decât Marian. Andrei este cu 17 cm mai înalt ca Florina. Horea este cu 8 cm mai înalt decât Alexandra. Alex are aceeaşi înălŃime ca Andrei. ÎnălŃimea lui Alex e 170 cm. Fiecare participant primeşte câte două din propoziŃiile de mai sus

(atenŃie să nu fie propoziŃii consecutive). După acest joc prin care le-am pus la încercare capacităŃile de lucru în echipă, de gândire, de

comunicare şi de calcul am vrea să aflăm cât de atenŃi dar şi rapizi pot fi prin jocul “Zip-Zap-Boieng” (15 minute) ce presupune:

ParticipanŃii se aşează în cerc. Ei trebuie să trimită o raza sugerată prin bătaie din palme pe care trebuie să o transmită de la unul la altul. Dacă spui zip când transmiŃi raza ai voie să o dai doar vecinilor, dacă spui zap, o transmiŃi la depărtare, dacă spui boeing respingi raza la cel care Ńi-a transmis-o. Cel care greşeşte de cinci ori primeşte o pedeapsă stabilită de comun acord cu participaŃii şi conducătorul de joc.

Suntem la sfârşitul activităŃii. Vă propunem să faceŃi o mică evaluare (fie că e discuŃie liberă de cum s-au simŃit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcŃie de ce au învăŃat sau cum s-au simŃit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiŃi potrivite, să le folosiŃi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Bibliografie Ion Georgescu-Şi dacă am reânfiinŃa cecetaşia-ziarul Arhiva nr 788 din 2007 Paula Anastasia Tudor - Cercetăşia ,Jurnalul naŃional,10 iulie 2010

PREGĂTIREA VIITORULUI ADULT PENTRU O SOCIETATE ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE

Piersecă Mariana NegoiŃă Elena

GrădiniŃa P.P.Ostroveni 3 Rm.Vâlcea ,,Omul nu poate deveni om decât prin educaŃie.”Cant Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocă a schimbărilor profunde desfăşurate la

intervale scurte de timp, o epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de viaŃă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală copiii trebuie să aibă motivaŃia de a se informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat.

Oricât de bine ar fi instruiŃi oamenii şi oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi şi noi dificultăŃi. La acest lucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit despre faptul că ,,Nimeni nu va trăi în societatea în care s-a născut şi nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei.’’ Altfel spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieŃii normale a unui om şi trebuie să facă faŃă acestor schimbări.

53

Dezvoltarea lumii contemporane este legată în mare măsură de modul în care educaŃia poate să satisfacă cerinŃele acestei dezvoltări. Oprindu-se asupra acestei idei, G. Văideanu afirmă: ,,dezvoltarea trece prin educaŃie sau dezvoltarea se face cu ajutorul educaŃiei sau nu se va realiza deloc’’.

ÎnvăŃământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună cu întreaga societate, îl parcurgem. ,,Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan funcŃional, cât şi structural’’.

Activitatea instructiv - educativă trebuie în aşa fel organizată încât elevii să găsească în interiorul acesteia resursele energetice necesare, motivele care să-i stimuleze permanent la acŃiuni ce sunt compatibile cu cerinŃele vieŃii sociale.

Programul „Şcoala altfel”este un început în a face şcoala mai atractivă, în săptămâna 02-06 aprilie 2012, care va fi dedicată activităŃilor educative extracurriculare şi extraşcolare ,activităŃi de educaŃie nonformală, în cadrul programului numit "Şcoala altfel", în care nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităŃii de învăŃământ, iar programul "Şcoala altfel" se va desfăşura în conformitate cu un orar special.

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor şi a cadrelor didactice în activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naŃional, şi să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate, în contexte nonformale.

Pot fi programate o mulŃime de activităŃi pe placul copiilor, în cadrul programului "Şcoala altfel" , şi anume: • activităŃi culturale; • activităŃi tehnico-stiintifice; • activităŃi sportive; • activităŃi de educaŃie pentru cetăŃenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaŃii şi comunicare etc.); • activităŃi de educaŃie pentru sănătate şi stil de viaŃa sănătos (inclusiv referitoare la dependenŃa de calculator, siguranŃa pe internet etc.); • activităŃi de educaŃie ecologică şi de protecŃie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.); • activităŃi de educaŃie rutieră, PSI, educaŃie pentru reacŃii corecte în situaŃii de urgenŃă etc. Aceste activităŃi se vor organiza sub diferite forme, ca de exemplu: • ateliere de teatru, dans, muzica, arte plastice, educaŃie media şi cinematografică; • competiŃii organizate la nivelul şcolii, al grupurilor de şcoli, al localităŃii sau al judeŃului; • mese rotunde, dezbateri; • activităŃi de voluntariat sau de interes comunitar; • campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenŃei juvenile/de prevenire a traficului de persoane etc.; • proiecte comunitare, de responsabilitate socială; • educaŃie de la egal la egal (peer-education); • schimburi de experienŃă; • vizite de studii; • tabere/şcoli de creaŃie sau de cercetare; • parteneriate educaŃionale şi tematice la nivel de unităŃi de învăŃământ, pe plan intern şi internaŃional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipa şi în proiecte.

PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE “SCOALA ALTFEL”02-06 APRILIE 2012

I.Data: 02.04.2012 Denumirea activităŃii:„Hai cu toŃii să venim, /De Paşti să ne pregătim!” Obiective urmărite:

54

-Să fie capabil să realizeze lucrări practice, artistico-plastice, valorificând deprinderile de lucru însuşite;

-Să trăiască în relaŃiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranŃă, armonie, concomitent cu învăŃarea autocontrolului;

Tipul activităŃii: -Activitate artistico- plastică; ConfecŃionarea ornamentelor şi felicitărilor de Paşti şi pictarea ouălor împreună cu părinŃii. ParticipanŃi/ InvitaŃi: -copiii grupei ;părinŃii;educatoarle grupei; Evaluarea activităŃii: -prin realizările copiilor: ouă colorate, pictate, crenguŃa ornată cu ouă, felicitări de Paşti. II.Data: 03.04.2012 Denumirea activităŃii: „Noi acum ne pregătim,/ Cu pompierul să vorbim!” Obiective urmărite: -Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaŃa socială, precum şi reguli de

securitate personală; -Să-şi însuşească regulile privind protecŃia vieŃii proprii şi a celor din jur, a mediului

înconjurător; Tipul activităŃii: Vizită la Inspectoratul pentru Siuatii de UrgenŃă. ParticipanŃi/ InvitaŃi: educatoarele grupei; copiii grupei ;pompierii. Evaluarea activităŃii: -evaluare orala prin întrebări adresate copiilor. III.Data: 04.04.2012 Denumirea activităŃii:„Piticei ecologei” Obiective urmărite: -Să manifeste sentimente pozitive faŃă de natură, faŃă de mediul înconjurător, îngrijind şi

plantând răsaduri şi seminŃe de flori în curtea grădiniŃei; -Să participe, alături de părinŃi, la întreŃinerea şi îngrijirea mediului apropiat; -Să-şi dezvolte simŃul estetic pentru frumosul din natură; Tipul activităŃii: educaŃie ecologică şi de protecŃie a mediului. ParticipanŃi/ InvitaŃi: educatoarele grupei; copiii grupei ; părinŃii. Evaluarea activităŃii:planătm răsaduri şi seminŃe de flori în curtea grădiniŃei. IV.Data:05.04.2012 Denumirea activităŃii: “Piticeii fac meniu/ Cât se poate de hazliu” Obiective urmărite: -Să manifeste interes pentru un stil de viaŃă sănătos, antrenându-se în activităŃi practic-

gospodăreşti plăcute, care să dezvolte simŃul practic şi comunicararea; -Să cunoască efectele unei alimentaŃii sănătoase asupra dezvoltării lor armonioase; Tipul activităŃii: activitate practic- gospodareasca- educaŃie pentru sănătate ParticipanŃi/ InvitaŃi: educatoarele grupei; copiii grupei . Evaluarea activităŃii: prin idei şi schimburi de impresii; fotografii. V.Data:06.04.2012 Denumirea activităŃii: „Dansez pentru tine, doamna mea educatoare!” Obiective urmărite: -Să fie apt să utilizeze deprinderile de dans însuşite în activităŃile opŃionale; -Să exprime stări afective sau comportamente, folosindu-se de mişcări de dans; -Să manifeste sentimente pozitive faŃa de adulŃi. Tipul activităŃii :dans ParticipanŃi/ InvitaŃi: d-na antrenor de dans; educatoarele grupei; copiii grupei Evaluarea activităŃii: -program de dansuri ale copiilor;

55

-evaluare finală: album foto. EducaŃia trebuie să devină cea mai importantă şi cea mai rentabilă investiŃie pentru viitorul

Ńării. Ea trece prin mintea şi sufletul celor care o proiectează şi o realizează zilnic în şcoala de azi şi în şcoala de mâine - educatorii.

„COPIII, IUBESC NATURA!” proiect educativ

Olteanu Silvia-Gradinita CN „Stefan Velovan”,Craiova

A. INFORMAłII DESPRE APLICANT Numele instituŃiei/unităŃii de învăŃământ aplicante: C.N. „STEFAN VELOVAN” – GRĂDINIłA CU PROGRAM NORMAL Adresa completă: Amaradiei, NR.62, CRAIOVA, JUD. DOLJ Nr. de telefon/fax: 0251/553381 Persoană de contact (nume şi prenume, funcŃie, date de contact): - Olteanu Silvia– profesor – tel. 0722952235, adresă e-mail: olteanu.silvia@yahoo.com B. INFORMAłII DESPRE PROIECT B.1. Titlul proiectului: „Copiii , iubesc natura!” B.2. Categoria în care se încadrează proiectul: a. sportiv - turistic b. cetăŃenie democratică X altele: EducaŃie pentru dezvoltare personală – Comunicare; C. REZUMATUL PROIECTULUI PrezentaŃi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră: a. Ce fel de activitate este: plimbări, drumeŃii, vizite, activităŃi artistico - plastice, activităŃi

practice, activităŃi gospodăreşti b. Număr de elevi implicaȘi – 15+25 preşcolari c. ActivităȘi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura : -02.04.2012- ,,Natura s-a trezit la viaŃă în curtea grădiniŃei” - activitate gospodărească,

îngrijirea spaŃiilor verzi - 03.04.2012 – „Parcul Nicolae Romanescu- loc de învăŃare altfel, de relaŃionare şi de

relaxare” – plimbare în Parcul Nicolae Romanescu, - vizită la Grădina Zoologică, - jocuri în spaŃiile amenajate pentru copii - 04. 04. 2012- ,,VeniŃi să ne jucăm şi să învăŃăm ,dragi prieteni !“- activitate în colaborare cu

GrădiniŃa Nr. 32(concursuri,jocuri în aer liber, schimb de fotografii, impresii) - 05.04.2012-“ E primăvară, iarăşi primăvară!” - activitate practică, confecŃionare colaje şi

machete, audiŃie muzicală - 06.04.2012 – ,,ÎnvăŃarea altfel, o învăŃare activă şi plăcută” - realizarea unui album cu

fotografii din activităŃile desfăşurate în cadrul proiectul “Copiii, iubesc natura!” d. Parteneri - părinŃii - asistenta medicală

56

- angajaŃi de la Grădina Zoologică, Parcul Nicolae Romanescu, D. PREZENTAREA PROIECTULUI D.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) ActivităŃile extacurriculare constituie o modalitate alternativă de influenŃare pozitivă a

personalităŃii copiilor. Copiii învaŃă în mod spontan şi, mai ales, dobândesc o mulŃime de cunoştinŃe, îşi formează

deprinderi, exersează capacitate diverse prin intermediul unor activităŃi ludice. Întâlnirile copiilor cu natura, cu mediul concret, sunt un prilej nesecat pentru o învăŃare activă,

dar şi pentru relaxare şi menŃinerea sănătăŃii. Cunoaşterea naturii şi înŃelegerea legilor care o guvernează trebuie să înceapă din perioada

preşcolară, deoarece este şi necesară, dar şi posibilă formarea unei atitudini ecologice la această vârstă.

Formarea unei gândiri şi atitudini ecologice este necesară îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii, iar cunoştinŃele dobândite în primii ani de viaŃă cu privire la natură vor fi mult mai bine aplicate mai târziu.

Toate acestea ne conduc la ideea că trebuie să sprijinim în continuare copiii în cunoaşterea unor elemente din tainele universului, să îi învăŃăm să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să pună întrebări şi să exprime opinii, să-i încurajăm în toate acŃiunile pe care le întreprind.

ActivităŃile extracurriculare oferă copiilor prilejul de a întâlni alŃi copii, de a relaŃiona, de a schimba impresii şi a lega noi prietenii.

D.2. Obiectivul general /scopul -Desfăşurarea unor activităŃi extracurriculare cu conŃinut integrat prin care să fie stimulat

interesul preşcolarilor faŃă de mediul înconjurător, - Stimularea curiozităŃii copiilor prin investigarea realităŃii; - Formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi

ocrotire a mediului, aplicând cunoştinŃele însuşite; - ÎnŃelegerea cauzalităŃii unor fenomene, schimbări şi transformări produse în mediul

înconjurător; - ÎmbogăŃirea vocabularului activ cu termeni din domeniul ecologic; - Formarea unor abilităŃi practice - gospodăreşti; - Însuşirea unor norme de comportament ecologic; - Formarea unei atitudini dezaprobatoare faŃă de cei ce încalcă normele ecologice; - Stimularea creativităŃii şi imaginaŃiei copiilor. D.3. ScrieŃi obiectivele specifice ale proiectului - Să cunoască şi să descrie fenomene ale naturii; - Să înŃeleagă relaŃiile stabilite între plante, animale şi om; - Să cunoască surse de poluare a mediului înconjurător; - Să respecte în orice împrejurare normele ecologice învăŃate; - Să efectueze experimente simple de punere în evidenŃă a unor procese; - Să redea impresii şi aspecte din natură prin lucrări artistico-plastice şi practice , - Să comunice şi să colaboreze cu preşcolarii sosiŃi în vizită de la altă grădiniŃă, - Să înŃeleagă şi să reŃină mesajele transmise prin intermediul lecturilor,cântecelor şi al

poeziilor; - Să participe activ la activităŃi practice de îngrijire şi conservare a mediului.. D.4. DescrieŃi grupul Ńintă căruia i se adresează proiectul - preşcolarii grădiniŃei , părinŃii acestora, educatoarele.

57

D.5. Durata proiectului - 02.04.2012 - 06.04.2012 D.6. Descrierea activităŃilor a. Activitatea nr. 1 b. Titlul activitătii - ,,Natura s-a trezit la viaŃă în curtea grădiniŃei”- activitate gospodărească, îngrijirea

spaŃiilor verzi c. Data/perioada de desfăşurare: 02.04.2012 d. Locul desfăşurării: CN „ Stefan Velovan”,GrădiniŃa e. ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, părinŃi, f. DescrieŃi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri - Activitatea vizează asigurarea unor condiŃii adecvate jocului într-un spaŃiu curat şi sănătos

în curtea grădiniŃei.Cu implicarea părinŃilor şi a personalului grădiniŃei, copiii vor fi implicaŃi să participe la activităŃi gospodăreşti: curăŃarea spaŃiilor verzi, sădirea unor pomi şi flori, vopsirea aparatelor de joacă,valorificarea mesajelor ecologice confecŃionate de către copii.

g. Responsabili: Olteanu Silvia h. Beneficiari: preşcolarii, părinŃii, educatoare. i. ModalităŃi de evaluare: observarea comportamentului, analiza produselor

activităŃii,distribuirea diplomelor„Copiii, iubesc natura!” a. Activitatea nr. 2 b. Titlul activităŃii: - „Parcul Nicolae Romanescu- loc de învăŃare altfel, de relaŃionare şi de relaxare” c. Data/perioada de desfăşurare: 03.04.2012 d. Locul desfăşurării: Parcul Nicolae Romanescu e. ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, părinŃi, reprezentanŃi ai angajaŃilor Grădinii Zoologice

şi ai Parcului f. DescrieŃi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri - Activitatea constă într-o plimbare în parc şi observarea arhitecturii parcului, a vegetaŃiei

specifice.Se va realiza şi vizitarea Grădinii Zoologice pentru dezvoltarea cunoştinŃelor referitoare la caracteristicele animalelor sălbatice.Se va urmări exersarea conduitei ecologice prin contactul nemijlocit cu mediul înconjurător în timpul deplasării. Preşcolarii vor fi deprinşi să folosească în mod civilizat aparatele de joacă din spaŃiile special amenajate.

Această plimbare va fi finalizată prin prelucrarea fotografiilor realizate si confectionarea unui album.

g. Responsabili: – Olteanu Silvia h. Beneficiari: preşcolarii i. ModalităŃi de evaluare: aprecieri stimulative cu referire la comportamentul preşcolarilor

,chestionarea orală a. Activitatea nr. 3 b. Titlul activităŃii: VeniŃi să ne jucăm şi să învăŃăm împreună!” c. Data/perioada de desfăşurare: 04.04.2012 d. Locul desfăşurării: GrădiniŃa nr.32 e. ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, părinŃi, de la GrădiniŃa Nr.32 f. DescrieŃi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Activitatea va debuta cu deplasarea prescolarilor , cu un moment de socializare şi

intercunoaştere. Preşcolarii vor participa la un concurs de artă plastică cu teme insipare din natură.Se va desfăşura o dezbatere în care va fi evidenŃiat rolul jocului în aer liber la menŃinerea

58

sănătăŃii copiilor. Pentru crearea unui moment de relaxare şi bucurie se vor desfăşura jocuri de mişcare şi distractive, întreceri sportive în curtea grădiniŃei.

Activitatea se va finaliza prin distribuirea diplomelor de participare preşcolarilor. g. Responsabili: Prof. Olteanu Silvia, Patru Stela, h. Beneficiari: preşcolarii, părinŃii i. ModalităŃi de evaluare: chestionare orală, jurizare, a. Activitatea nr. 4 b. Titlul activităŃii: -“ E primăvară, iarăşi primăvară!”-activitate practică, confecŃionare colaje şi machete,

audiŃie muzicală c. Data/perioada de desfăşurare: 05.04.2012 d. Locul desfăşurării: CN „ Stefan Velovan”,GrădiniŃa e. ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, părinŃi, f. DescrieŃi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Prin activitate vor fi valorificate materialele colecŃionate şi va fi stimulată creativitatea

artistică şi lingvistică a copiilor.Preşcolarii vor exersa ,într-un contex nou,deprinderi practice însuşite anterior.

Prin mesajele ecologice formulate vor îndemna pe copii şi adulŃi la atitudini pozitive faŃă de mediul înconjurător, manifestând astfel grijă şi dragoste pentru acesta.

g. Responsabili: Olteanu Silvia h. Beneficiari: preşcolarii, părinŃii, educatoare, i. ModalităŃi de evaluare: analiza produselor activităŃii, aprecieri stimulative a. Activitatea nr. 5 b. Titlul activităŃii: - ,,ÎnvăŃarea altfel, o învăŃare activă şi plăcută”-realizarea unui album cu fotografii din

activităŃile desfăşurate în cadrul proiectul “Copiii, prietenii naturii!” c. Data/perioada de desfăşurare: 06.04.2012 d. Locul desfăşurării: CN „ Stefan Velovan”,GrădiniŃa e. ParticipanŃi: preşcolari, educatoare, părinŃi, f. DescrieŃi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Preşcolarii îşi vor manifesta gustul estetic prin amenajarea unei expoziŃii cu lucrările artistico-

plastice şi practice realizate. Proiectul se va finaliza prin realizarea unui album cu fotografii de la activităŃile desfăşurate pe

parcursul Programului „Şcoala altfel” g. Responsabili: Olteanu Silvia h. Beneficiari: preşcolarii, părinŃii, educatoare, i. ModalităŃi de evaluare: observarea comportamentului, analiza produselor

activităŃii,distribuirea diplomelor„Copiii, iubesc natura!” D.7. DescrieŃi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele

de evaluare a acestor rezultate În urma implementării proiectului aşteptăm un impact pozitiv asupra comportamentului

ecologic al copiilor, dezvolarea interesului acestora pentru participarea la activităŃi de învăŃare activă şi de relaxare în natură.

Se doreşte o mai multă implicare din partea părinŃilor prin petrecerea unei părŃi din timpul liber alături de copii în activităŃile extracurriculare iniŃiate de grădiniŃă.

Se urmăreşte şi conştientizarea cadrelor didactice asupra valenŃelor educative ale activităŃilor care valorifică potenŃialul orizontului local.

Modelul oferit prin derularea acestui proiect şi popularizarea aspectelor legate de o altfel de învăŃare va avea impact şi asupra membrilor comunităŃii locale , va fi o invitaŃie la dialog pentru

59

găsirea unor soluŃii care să valorifice potenŃialul natural şi cultural al zonei în scopul educării copiilor.

D.8. PrezentaŃi modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului I. Evaluare internă a proiectului.

Nivel de realizare Indicatori I S B FB

CoerenŃa scop-obiective-activităŃi-metode-evaluare-indicatori

Gradul implicării cadrelor didactice în activitate Gradul implicării copiilor în activitate Grad de realizare a obiectivelor RelevanŃa produselor realizate Grad de înlăturare a obstacolelor apărute II. Evaluare externă a proiectului ( indicatori).

Nivel de realizare Indicatori I S B FB

Impactul asupra comunităŃii Reflectarea activităŃilor în mass-media locală Aprecierile partenerilor din proiect Gradul de implicare al părinŃilor în proiect D.9. ArătaŃi care sunt beneficiarii direcŃi şi indirecŃi ai proiectului Beneficiarii direcŃi: preşcolarii grădiniŃei Beneficiarii indirecŃi: educatoarele, părinŃii, reprezentanŃi ai angajaŃilor Grădinii Zoologice, a

Parcului Tineretului D.10. ArătaŃi cum veŃi asigura continuitatea/sustenabilitatea proiectului Proiectul poate fi continuat în următorii ani şcolari având aceeaşi formulă de participare sau

cu atragere de noi parteneri. Grupul Ńintă al proiectului va putea fi extins prin participarea şcolarilor,fraŃi ai copiilor din

grădiniŃă D.11. MenŃionaŃi activităŃile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenŃionaŃi să

le realizaŃi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia În urma activităŃilor desfăşurate va fi publicat un articol însoŃit de fotografii în revista

Colegiului NaŃional “Stefan Velovan ”. D.12. SpecificaŃi care sunt partenerii implicaŃi în proiect şi arătaŃi în ce constă parteneriatul cu

comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaȘie dacă este cazul.

• C.N. „Stefan Velovan” - GrădiniŃa cu Program Normal ,Craiova Strada Amaradiei, Nr. 62, Craiova, Dolj Tel: 0251/553381

60

E-mail:olteanu.silvia@yahoo.com Director: Prof. Predoi Petre Cadre didactice: prof. Olteanu Silvia - coordonator, GrădiniŃa Nr.32, Craiova Strada RecunoştinŃei, Nr. 14 Telefon: 0251/310112 Director: Prof. Patru Stela Cadre didactice: prof. Patru Stela-coordonator, prof. DEVIZ ESTIMATIV PENTRU 2012

FinanŃări anterioare pe acelaşi proiect

Nr. crt.

Descrierea cheltuielilor

Fondu

ri proprii

FinanŃare solicitată

MECTS 2012

RON

Total sumă

RON Sur

se proprii

MECTS

TOTAL

2012

1 Stimulent

e pentru copii 50 50

2

Materiale necesare expoziŃiilor

30 30

TOTAL

RON 80

F. ALTE INFORMAȘII DESPRE APLICANT a. Tipul unităŃii de învăŃământ: GrădiniŃă b. Număr total cadre didactice: 3 c. Numărul preşcolarilor înmatriculaŃi: 15+25 d. Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 3 e. Numărul preşcolarilor participanŃi la proiect:15+25 f. Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect şi tipul/profilul acestora : 2 grupe – nivel

preşcolar g. Participări anterioare la alte programe/proiecte (dacă au existat alte participări, enumeraȘi

mai jos titlurile proiectelor, perioada de desfăȘurare Și finanŃatorul) - În anii anteriori educatoarele au îndrumat activităŃi opŃionale cu teme de educaŃie ecologice

şi au desfăşurat activităŃi educative în colaborare cu AgenŃia de Mediu Dolj. G. INFORMAłII DESPRE POTENłIALII PARTENERI G.2. UnităŃile şcolare partenere (dacă există): • GrădiniŃa Nr.32, Craiova Adresa: Strada RecunoştinŃei, Nr. 14 Telefon: 0251/310112 Director: Prof. Patru Stela Persoan de contact: prof. Patru Stela- tel.0722952235 Protocol de parteneriat 1. Partenerii: - C.N. „Stefan Velovan” - GrădiniŃa cu Program Normal, Craiova, Dolj - GrădiniŃa Nr.32, Craiova - IniŃiatorul, C.N „Stefan Velovan” - GrădiniŃa cu Program Normal din Craiova, Dolj, cu

sediul în str. Amaradiei, nr. 62, reprezentată prin Prof. Predoi Petre , în calitate de director, se angajează în proiect educativ cu -GrădiniŃa Nr.32, Craiova, reprezentată prin prof. Patru Stela, în calitate de director.

61

Regulament a) C.N. „Stefan Velovan” - GrădiniŃa cu Program Normal, Craiova, se obligă: - să asigure participarea preşcolarilor şi cadrelor didactice la activităŃile desfăşurate în

cadrul proiectului „Copiii, iubesc natura!”; - să asigure spaŃiile şi materialele logistice necesare, atunci când activitatea se desfăşoară

în grădiniŃă; - să organizeze şi să popularizeze activităŃile; - să promoveze interesele de cunoaştere ale copiilor prin participarea efectivă la activităŃi; - să stimuleze copiii prin acordarea de premii, diplome. b) Unitatea parteneră se obligă: - să respecte programul de activităŃi stabilit de comun acord; - să asigure diferite materiale pentru popularizarea activităŃilor în rândul copiilor,

părinŃilor, cadrelor didactice. Orice modificare a prezentului regulament se face cu acordul şi consultarea părŃilor implicate. Scopul final al proiectului: - îmbogăŃirea universului de cunoaştere al copiilor, conform particularităŃilor de vârstă, cu

informaŃii despre mediul înconjurător şi protecŃia acestuia; - modelarea personalităŃii copiilor prin educarea trăsăturilor pozitive de caracter; - cultivarea abilităŃii de comunicare în relaŃii interumane. Prezentul parteneriat pentru proiect educativ are nr. .......... din........../............... şi s-a încheiat

în două exemplare. Propunător: C.N. „Stefan Velovan” - GrădiniŃa cu Program Normal, Craiova Director : Prof. Predoi Petre InstituŃia parteneră: -GrădiniŃa Nr.32, Craiova Director: Prof. Patru Stela

,, CULOARE ŞI CANDOARE ÎN ZÂMBET DE COPIL ! ” proiect de parteneriat educational

Folea Aurelia, Cred Balcesti

MOTTO:„Dacă Soarele ar putea să ne înveŃe cum poate el să lumineze,am putea şi noi să luminăm la fel,dacă Luna ar putea să ne spună tot ce vede din înaltul cerului ,întunericul nopŃii s-ar transforma în zi. Dar oamenii,dacă ne-ar spune ei tot ce gândesc nu am mai avea nevoie de Soare şi de Lună”

Vechi proverb persan. DorinŃa de autodepăşire se materializează prin proiectarea viitorului ca parte componentă a

legăturii dintre trecut şi prezent,în care prezentul nu reprezintă decât o stare de analiză permanentă şi mai puŃin o stare de fapt.

Proiectarea este voinŃa de a întreprinde acŃiuni concrete de ameliorare a trecutului prin anticiparea viitorului.Cu toate astea,proiectul nu poate renunŃa la elemente ipotetice de devenire a prezentului în viitor.

Prin proiect trebuie să înŃelegem şi demersurile de stabilire a misiunilor şi a unor scopuri generale de schimbare a modului în care grădiniŃa colaborează cu societatea,fie ea gradinita,familie sau reprezentanŃi ai comunităŃii,pentru îmbunătăŃirea educaŃiei preşcolare.

62

Se ştie că educaŃia, ca acŃiune socială, organizată, presupune mai mulŃi factori: familia, gradinita şi comunitatea. Democratizarea educaŃiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinŃe impuse pe obiective, de pe programe abstracte pe nevoile curente ale copilului, astfel încât acesta să fie centrul de interes al tuturor. Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părŃilor componente. În acest sens vin în ajutor proiectele de parteneriat educaŃionale care vizează întărirea relaŃiilor dintre părinŃi, prescolari, dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaŃionali.

Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaŃii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltarea personalităŃii prescolarului. IniŃierea diferitelor proiecte de parteneriat educaŃionale sunt benefice atât pentru prescolari, cât şi pentru toŃi factorii implicaŃi: gradinita si primarie.

Copilul vine în contact cu diferite persoane,creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat şi necunoscut pentru el. Specificul cultural,valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere în structurarea activităŃii. Este necesară antrenarea membrilor comunităŃii în luarea unor decizii ,direcŃionarea unor activităŃi,remedierea unor aspecte negative. Cu sprijinul acestora se poate îmbogăŃii baza materială a unităŃii. În urma unor vizite a noilor parteneri,personalul unităŃii îşi va manifesta disponibilitatea de colaborare în cele mai diverse domenii( educativ, sanitar, gospodăresc, informativ,etc).

Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare a copilului. Prin caracteristicile ei poate cataliza şi susŃine interesele unitatii prescolare. De aceea preşcolarii sunt implicaŃi în derularea unor proiecte educaŃionale care cuprind factorii ,,de putere” în relaŃia educativă: gradinita primarie. Aşa, copiii învaŃă să gândească critic, complex, îşi dezvoltă gândirea multicauzală, experimentează abilităŃi de rezolvare de probleme, de empatie, de toleranŃă etc.

TEMA PROIECTULUI: “COLABORARE GRĂDINIłĂ - PRIMĂRIE” INIłIATORI: FOLEA AURELIA ARGUMENT: Implicarea grădiniŃei în derularea unui program de educaŃie şi legătură cu comunitatea locală pentru îmbunătăŃirea acestuia SCOPUL: - îmbogătăŃirea lagăturii dintre CRED BALCESTI şi Primăria BALCESTI - prezentarea unor programe artistice cu diferite ocazii OBIECTIVE: -strânsa legătură dintre părinŃi, copii şi comunitatea locală; - desfăşurarea unor acŃiuni care să marcheze principalele evenimente de peste an PĂRłI IMPLICATE: G.P.N.BALCESTI prin doamanele educatoare, Primăria BALCESTI prin unul dintre reprezentanŃii Acesteia DURATA: 2011-2012 GRUP łINTA: copii preşcolari,cadrele didactice şi comunitatea locală PUNCTE TARI: părinŃii vor disemina informaŃia şi copii vor da mai multă importanŃă manifestărilor pe care le desfăşurăm PUNCTE SLABE: posibil ca unii copii să se manifeste în mod nedorit în timpul desfăşurării activităŃilor RESURSE UMANE: - prescolari - cadre didactice - reprezentanŃii Primăriei RESURSE MATERIALE: spaŃiile de învăŃământ din unitate - sala de grupă, CD-uri cu filme documentare, aparate foto digital, o cameră video, coli de scris, fotografii şi lucrări realizate de copii IMPLEMENTAREA PROIECTULUI: prin activitatea proiectului grădiniŃa recunoaşte şi accentuează rolul primariei în activitatea grăiniŃei pentru crearea unui mediu sigur şi sănătos

63

MONITORIZAREA PROIECTULUI: înregistrarea video, foto EVALUAREA PROIECTULUI: -chestionare la începutul şi finalul proiectului - fişe de lucru - program tematic DISEMINAREA REZULTATELOR: publicarea proiectului pe www.didactic.ro. realizarea

unui album cu fotografii din activitati si cu lucrarile copiilor din timpul proiectului FINALIZAREA PROIECTULUI: - albume cu poze din activitatea copiilor, - expoziŃia cu lucrările copiilor - prezenterea unui program artistic de către CALENDARUL ACTIVITATILOR Dat

a

Tema ConŃinutul acŃiunilor ParticipanŃi

Evaluare

SEPTEMBRIE

2010

„Redescoperirea identităŃii naŃionale prin copii”

Comunicare: - informarea partii partene asupra

obiectivelor principale ale proiectului; - selectarea etapei de realizare,

schimb de opinii;

Cadre didactice

Primarul ORASULUI

BALCESTI

Proiect de parteneriat

OCTOMBRIE

2010

„Natura, izvor de inspiraŃie”-

Plimbare in parc

- observarea schimbarilor petrecute in natura in anotimpul toamna;

-colectarea de materiale necesare pentru activitatile practice;

Copii Cadre

didactice Repreze

ntanti ai Primariei Balcesti

Fotografii

NOIEMBRIE

2010

,, Orasul vazut prin ochi de copil!”

DrumeŃie – observare obiective socio-economice şi culturale

Copii Cadre

didactice

Fotografii

DECEMBRIE

2010

,,Ghetuta lui Mos Nicolae’’

,,Vine,

vine Mos Craciun !’’

Povestea educatoarei confecŃii, pictură-cizmuliŃe. -participarea la realizarea unor

daruri si felicitari specifice acestei sarbatori;

- cunoasterea si respectarea traditiilor si obiceiurilor neamului ;

- prezentarea unui program artistic inchinat lul Mos Craciun.

Copii Cadre

didactice Parinti Repreze

ntanti ai Primariei

Lucrari realizate de copii

Fotografii

Filmari Proces-

verbal

IANUARIE

201

„Unde-s doi puterea creşte”

EducaŃie pentru societate (într-ajutorare, prietenie);

-prezentarea de proverbe şi

Copii Cadre

didactice

Fotografii

Proiect

64

1 zicători. Reprezentanti ai Primariei

didactic

FEBRUARIE

2011

,, Luceafarul poeziei romanesti’’

- descoperirea artei ca pastratoare a celor mai inalte valori ;

-confectionarea de lucrari specifice teme ;

-recitare de poezii

Copii Cadre

didactice Repreze

ntanti ai Primariei

Fotografii

Lucrari confectionate de copii

Proiect didactic

MARTIE

2011

,, La multi ani, mamica mea!”

- cultivarea gustului estetic prinh evaluarea lucrarilor proprii si ale celorlalti copii

-prezentarea unui program artistic inchinat tuturor femeilor din lume;

-confectionarea de daruri simbolice pentru mamici si bunici

Copii Cadre

didactice Parinti Repreze

ntanti ai Primariei

Fotografii

Diplome Program

artistic

APRILIE 2011

,,Iepurasul mustacios este iarasi bucuros!”

- familiarizarea copiilor cu semnificatia unor evenimente cu continut religios si participarea lor afectiva la acestea;

- realizarea de lucrari inchinate Invierii

Copii Cadre

didactice

Fotografii

Lucrari confectionate de copii

Proiect didactic

MAI

2011

,, Arborii – casa buna pentru pasari!”

„Un

copil, un copăcel”

-familiarizarea copiilor cu evenimentele importante şi atractive din calendarul ecologic;

-EducaŃie ecologică, activitate

practică de sădire a unor copaci.

Copii Cadre

didactice

Fotgrafii Filmari Proiect

didactic

IUNIE

2011

,,Aripi de Inger’’

- cresterea potentialului creativ si competitiv prin cunoasterea de sine raportata la cunoasterea si activitatea grupului ;

- vizitarea Primariei Caracal – Institutie partenera in Proiectul de parteneriat educational ,, Culoare si candoare in zambet de copil !’’.

Copii Cadre

didactice Parinti Repreze

ntanti ai Primariei

Fotgrafii Filmari Diplome Album

cu materiale confectionate in timpul proiectului

Proces -verbal

Finalizarea proiectului

R.SC. PETRACHE POENARU,BALCESTI PRIMARIA ORASULUI BALCESTI

NR. ……DIN …………. NR. …….DIN …………..

65

ACORD DE PARTENERIAT IN CADRUL PROIECTULUI EDUCATIONAL ,,CULOARE SI CANDOARE IN GAND DE COPIL ! ‘’ Art.I PARTILE 1.G.P.N. BALCESTI REPREZENTAT DE DIRECTOR STAMIN GHEORGHE 2.PRIMARIA ORASULUI BALCESTI REPREZENTATA DE PRIMAR CURELARU ION Art.II ARGUMENT Prezentul acord are ca obiectiv crearea unui climat de colaborarea în cadrul parteneriatului

educaŃional,,Culoare si candoare in zambet de copil!”, parteneriat care să conducă la realizarea obiectivelor propuse.

Prezentul acord de parteneriat a fost intocmit din dorinta cadrelor didactice implicate sa aplice cunostintele dobandite in urma experientelor pe care le au din procesul

instructiv-educativ, sa-si exprime liber gandurile si opiniile personale in legatura cu activitatea pe care o desfasoara.

ART. III - PARTILE AU CONVENIT URMATOARELE: *colaborarea intre instituŃii; *stabilirea unor strategii si metodologii comune în ceea ce priveşte derularea proiectului; *promovarea reciprocă, în cadrul acŃiunilor comune, a imaginii instituŃiilor partenere; *comunicarea permanentă în ceea ce priveşte buna desfăşurare a proiectului; *derularea de activităŃi civice/artistice; *expoziŃii cu creaŃii ale prescolarilor. Art.IV RESURSE : a)umane : prescolar,cadre didactice , reprezentanti ai primariei,parinti. c)materiale :baza materiala existenta, diplome ,fotografii, camera video, coli de scris,

lucrari realizate de copii. Art.V DURATA CONTRACTULUI An scolar 2010-2011 Art.VI DREPTURI SI OBLICATII ALE PARTENERILOR Obligatiile Primariei ORASULUI BALCESTI: să participe la acŃiuni comune;să

contribuie la realizarea obiectivelor proiectului;să mediatizeze proiectul; sa avizeze derularea proiectului,sa anunte in timp util organizarea activitatii propuse.

Obligatiile CRED BALCESTI: sa avizeze derularea proiectului, sa ,anunte in timp util organizarea activitatilor,sa implice în acŃiuni extracurriculare copiii; sa realizeze activităŃi demonstrative asistate de părinŃi;sa asigure spatiile si materialele necesare realizarii activitatilor comune.

ArtVII ALTE OBLICATII : Modificarile ce survin pe parcursul derularii proiectului se

vor face cu consultarea ambelor parti. Art.VII DISPOZITII FINALE: Partile pot modifica de comun acord prevederile prezentului

protocol si isi garanteaza reciproc ca toate actiunile se vor anunta in timp util. Prezentul protocol a fost incheiat astazi.......................in doua exemplare, cate unul

pentru fiecare parte. CRED BALCESTI PRIMARIA ORASULUI

BALCESTI DIRECTOR , PRIMAR ,

PROIECT DE ACTIVITATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI ŞCOALA ALTFEL Ed. Mariana Ortilă

Ed. Daniela Grangure

66

GrădiniŃa: „Nicolae Romanescu ” Craiova GRADINITA: „Nicolae Romanescu” CRAIOVA EDUCATOARE: ORTILĂ MARIANA GRANGURE DANIELA GRUPA : PREGATITOARE B DATA:mai 2011 DOMENIUL DE CUNOAŞTERE: educaŃie ecologică ARIA CURRICULARĂ / DOMENIUL: stiinŃe TEMA ACTIVITĂłII : „Trăim într-un cartier curat?” TIPUL ACTIVITĂłII: consolidarea cunoştinŃelor SCOPUL ACTIVITĂłII: - cunoaşterea unor reguli de protecŃie a mediului şi anticiparea pericolelor încălcării lor; - lărgirea orizontului de cunoştinŃe ale copiilor privind mediul înconjurător, precum şi

formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire în vederea educării unei atitudini pozitive faŃă de natură;

- asumarea unor responsabilităŃi de îngrijire şi ocrotire a mediului; COMPORTAMENTE : 1- să explice pe baza cunoştinŃelor asimilate anterior noŃiunile: natură, pericole, poluare,

dezastre, degradare; 2- să enumere câteva caracteristici generale ale unui mediu înconjurător CURAT/ POLUAT

(DEGRADAT); 3- să realteze impresii care dovedesc că viaŃa plantelor, animalelor şi a oamenilor este pusă în

pericol; 4- să înŃeleagă efectele secundare (negative) ale activităŃii oamenilor asupra mediului. 5 -să cunoască şi să respecte unele reguli cu privire la ocrotirea vieŃii în Pământ şi a mediului

în special; 6- să motiveze necesitatea protecŃiei mediului de către om; 7 - educarea unor atitudini, comportamente de îngrijire, ocrotire şi protecŃie a mediului. 8 – să redea plastic în diverse lucrări (colaje, desene, albume, fluturaşi eco cu mesaje

ecologice) necesitatea protecŃiei mediului de către om şi rolul acestuia pentru păstrarea un mediu curat;

9- să manifeste interes pentru activitate printr-o participare activă;; 10 - să se deplaseze şi să acŃioneze în raport cu sarcinile date (manipularea materialului); STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă Metode şi procedee: conversaŃia, observaŃia, explicaŃia, jocul de rol, problematizarea, studiul

de caz, brainstorming-ul. Mijloace de învăŃământ: globul pământesc, ecusoane, costume eco, videoproiector, imagini

diverse, coli colorate, cartoane, hârtie creponată, hârtie glasată, hârtie autocolantă, lipici, markere, creioane colorate, creioane carioca, trusa de pictură, şerveŃele, pahare cu apă, lucrări ale copiilor (desene cu mesaj ecologic, coşuri de gunoi, fluturaşi cu mesaje ecologice).

Forme de organizare: frontală, pe grupuri mici. Forme de evaluare: - continuă, prin analiza comportamentulului, pozitivarea răspunsurilor; - finală, prin aprecieri asupra modului de desfăşurare a activităŃii realizarea unui portofoliu al

acestei activităŃi. DURATA : 30 / 35 minute LOC DE DESFASURARE : sala de grupă şi Parcul „Nicolae Romanescu” Craiova DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII

67

- pregătirea materialului pentru activitate; - aranjarea mobilierului; Pentru această activitate, copiii au îmbrăcat costumele Eco din recuzita grădiniŃei. - Se realizează prin „Scrisoarea Pământului către copii”: Dragi copii, sunt foarte bolnav, ma ameninta din ce in ce mai multe pericole, mi se risipesc

bogatiile; Îmi mor animalele; Îmi dispar plantele; Oamenii se imbolnavesc sau sufera de foame; Stratul de aer care ma apara de razele puternice ale soarelui se subtiaza;ma acopera gunoaiele; este atat de murdar in jur.

AJUTATI-MA ! Cu drag, Pământul. Această scrisoare este adresată vouă, copii! De ce era supărat Pământul? - Din ce cauză? - Ce este poluarea? - Ce înseamnă mediu? - Pentru viaŃa noastră cum trebuie să fie mediul? - Ce trebuie să facem pentru un mediu sănătos? - Cum ar fi natura fără plante, animale? Scurtă descriere a planetei Pământ: „Când aud cuvântul planeta Pământ mă gândesc la De aceea, astăzi m-am gândit să vorbim despre mediul apropiat în care trăim: „Trăim într-un

cartier curat?” Obiectiv: HaideŃi să descoperim împreună! La videoproiector sunt prezentate imagini din cartierul 1 Mai Craiova unde este amplasată

grădiniŃa şi unde locuiesc copiii. În timp ce imaginile sunt analizate, se explică, pe baza cunoştinŃelor asimilate anterior de către copii noŃiunile de: natură, pericole, poluare, dezastre, degradare (exemplificând şi analizând câte un caz, la

cererea copiilor). - Vă amintiŃi scene asemănătoare (poluarea spaŃiului apropiat / activităŃi de curăŃire a mediului

înconjurător) la care aŃi participat voi şi / sau părinŃii voştri şi doriŃi să le împărtăşiŃi copiilor? - Explicarea necesităŃii sărbătoririi în calendarul ecologic a zilei de .... - NumiŃi alte sărbători din calendarul ecologic. Lucrul pe grupuri: fiecare grup (din cele 5) va primi materiale necesare realizării unor lucrări

plastice cu mesaj ecologic şi postere ecologice (coli colorate, cartoane, hârtie creponată, hârtie glasată, hârtie autocolantă, lipici, markere, creioane colorate, creioane carioca, trusa de pictură, şerveŃele, pahare cu apă, ş.a.)

Plimbare în Parcul „Nicolae Romanescu” Craiova. Feed – back: comentăm atitudini şi comportamente ecologice sau dimpotrivă le dezaprobăm

pe cele cu implicaŃii negative ale activităŃii omului asupra mediului. Se nominalizează câŃiva copii care doresc să să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre mediu şi protecŃia acestuia redate în lucrarea proprie.

Joc „Ghiceşte ce face şi spune ce se întâmplă” – se simulează acŃiuni asupra plantelor, se numeşte comportmentul şi regulile de protecŃie).

Brainstorming : „SpuneŃi un mesaj, un îndemn ecologic despre mediu”

,, O SĂPTĂMÂNA ALTFEL ÎMPREUNĂ CU PĂRINȚII „

Murtaza Marilena Stancu Elena

GrădiniŃei P.P.Ostroveni 3, Rm. Vâlcea Motto:

68

,,Semeni fapte bune şi culegi deprinderi, semeni deprinderi şi culegi caracter, semeni un caracter şi culegi un destin”. (Proverb chinezesc) ,,Şcoala altfel” este o modalitate de învăŃare diferită. În contexte nonformale copiii ,părinŃii şi

cadrele didactice sunt mai relaxaŃi,mai deschişi, mai receptivi. Cercetările au arătat că rata învăŃării creşte şi se menŃine ridicată în situaŃiile în care părinŃii

se implică în sprijinirea copiilor prin diverse activităŃi.PărinŃii vor aprecia mai bine abilităŃile şi aptitudinile copiilor, problemele şi posibilităŃile de rezolvare a acestora în procesul învăŃării.

Prin activitatea de parteneriat cu părinŃii ne asigurăm un sprijin în propria activitate. Prin cooperarea reală şi comunicarea cu părinŃii, grădiniŃa pune bazele unei unităŃi de decizie

şi de acŃiune între cei doi factori. ActivităŃile cu părinŃii duc la rezolvarea situaŃiilor- problemă ,a conflictelor posibile şi a situaŃiilor de risc în dezvoltarea copilului.

Prin implicarea acestora ,grădiniŃa recunoaşte şi accentuează rolul părinŃilor de primi educatori.

La nivel de unitate conducerea grădiniŃei s-a întâlnit cu Consiliul Reprezentativ al PărinŃilor, ai căror membrii sunt fondatorii ,, AsociaŃiei de părinŃi ai GrădiniŃei P.P.Ostroveni 3 „ Rm. Vâlcea, pentru a analiza solicitatile, propunerile părinŃilor care au fost discutate în şedinŃele pe grupe, cu privire la programul desfăşurat în săptămâna 02-06.04.2012 ,,Şcoala altfel “ ActivităŃile pe ateliere de lucru sunt proiectate Ńinându-se cont de nivelul grupelor şi experienŃa personală .

Scopul proiectului Crearea de oportunităŃi pentru valorificarea experienŃelor pozitive dobândite de părinŃi în

educarea copilului alături de echipa de educatoare în activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor , să pună în evidenŃa talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii.

Obiectivele proiectului -dezvoltarea abilităŃilor de comunicare, optimizarea comunicării în triada părinte- copil -

educatoare ; -valorizarea abilităŃilor artistico-plastice ale copiilor -valorizarea abilităŃilor sociale -cunoaşterea unor valori ale artei tradiŃionale populare:vopsitul ouălor,încondeiatul

ouălor,alte obiceiuri de Sf. Paşti. -stimularea curiozităŃii şi a spiritului de explorare al copiilor; -implicarea familiei în activităŃile extraşcolare şi convingerea părinŃilor pentru a investi în

dezvoltarea personală a copiilor şi în a grădiniŃei în ansamblu; -formarea părinŃilor în spiritual ideii de parteneri egali şi responsabili în educaŃia

preşcolarului; Puncte tari: PărinŃii îşi vor descoperi copilul sub diferite aspecte pe care le implică colectivitatea; Va spori încrederea familiei în grădiniŃă ; Va spori eficientă activităŃilor instructive-educative ; PărinŃii vor împărtăşi experienŃele şi se vor împrieteni între ei; Puncte slabe: Unii părinŃi nu trateze cu acelaŃi interes acest proiect; Unii părinŃi se pot manifesta în mod nedorit. Grup Ńintă :-copiii din grădiniŃă Beneficiari direcŃi: -copiii Beneficiari indirecŃi: părinŃii ,cadre didactice, ACTIVITĂłI PROPUSE: LUNI 02.04.2012

69

CUNOAŞTEREA UNOR ELEMENTE SIMPLE DE RELIGIE ŞI CULTURÄ RELIGIOASÄ

Vizită la Catedrala ,, ÎnălŃarea Maicii Domnului “ Vizită la Episcopia Ramnicului Invitat în grădiniŃă un reprezentant al bisericii - pentru grupele de nivel I. Scopul: formarea sentimentului de dragoste faŃă de Domnul Iisus Hristos ,cunoaşterea unor

obiceiuri creştine specifice sărbătorii Pascale. Formarea virtuŃilor creştine,cultivarea comportamentului moral-religios ,participarea la împărtăşanie .

Forma de organizare: DiscuŃii despre ,,Invierea Domnului” MARłI 03.04.2012 NE PREGÄTIM PENTRU SÄRBÄTORILE PASCALE -Atelier de lucru TradiŃii şi obiceiuri comunitare - sărbători religioase Scopul: Cunoaşterea unor elemente simple de religie şi cultură religioasă; priceperea de a

utiliza creator tehnicile practiva-aplicative învăŃate în obŃinerea unei lucrări în situaŃii nou create; manifestarea comportamentelor de acceptare, toleranŃă şi solidaritate.

Forma de organizare: activităŃi practic – aplicative Centre de interes: • Încondeiem ouă! - desen,scriere semne grafice • Confectionăm coşuleŃe pentru ouă! - AbilităŃi practice (tăiere, îndoire, lipire) • Desen ,origami ,colaje si pictura pe sticla ( Icoane, Flori ,....) Loc de desfăşurare: in gradinita ParticipanŃi: preşcolari, educatoare si parinti. MIERCURI 04.04.2012 NE PREGĂTIM PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE -Atelier de lucru TradiŃii şi obiceiuri comunitare – sărbători religioase Scopul: Cunoaşterea unor elemente simple de religie şi cultură religioasă; priceperea de a

utiliza creator tehnicile practiv–aplicative învăŃate în obŃinerea unei lucrări în situaŃii nou create; manifestarea comportamentelor de acceptare, toleranŃă şi solidaritate.

Forma de organizare: activităŃi practic – aplicative Centre de interes: • Încondeiem ouă! - desen,scriere semne grafice • Confectionăm coşuleŃe pentru ouă! - AbilităŃi practice (tăiere, îndoire, lipire) • Desen ,origami ,colaje si pictura pe sticla ( Icoane, Flori ,....) Loc de desfăşurare: Sc cu cls I-VIII Anton Pann ,Rm. Valcea. ParticipanŃi: preşcolari,şcolari ,învăŃători, educatoare şi părinŃi. JOI 05.04.2012 TEATRU LA NOI ÎN GRĂDINIłĂ - jocuri DE-A ACTORII Activitate de educarea limbajului Scopul: ÎmbogăŃirea vocabularului activ şi pasiv pe baza experienŃei personale acumulate în

relaŃia cu ceilalŃi şi cu mediul educaŃional; participarea la activităŃile de grup în calitate de vorbitor şi de auditor.

Forma de organizare: concurs de recitări între preşcolarii grădiniŃelor Centre de interes: • Recunoaşte personajul . • Si noi suntem actori • Continuă povestea Loc de desfăşurare: grădiniŃă ParticipanŃi: preşcolari, educatoare VINERI 06.04.2012 Vizită la Şcoală cu cls I-VIII Anton Pann Scopul -stabilirea de prietenii şi realizarea unor schimburi de creaŃii,idei. Forma de organizare:Întâlnire cu învăŃătorii

70

Centre de interes: • Familiarizarea cu şcoala Loc de desfăşurare: : Şcoala cu cls I-VIII .Anton Pann ParticipanŃi: preşcolari,şcolari ,învăŃători, educatoare şi părinŃi. Rezultate aşteptate -realizarea de icoane pe sticlă care să valorifice potenŃialul artistic al copiilor -îmbogăŃirea cunoştinŃelor despre artă şi cultură populară Evaluarea -expoziŃie cu lucrările copiilor -album cu fotografii

PROGRAMUL ŞCOALA ALTFEL ,,NE JUCAM ŞI ÎNVĂłĂM”

Prof.înv.preşcolar: Borcoşi Daniela Educ. Teodorescu Elena

Grad. P.P. Osrtoveni 3, Rm. Vâlcea Este necesar să abordăm o nouă concepŃie asupra copilului şi să avem o viziune constructivă

asupra lui, să-l ajutăm să se cunoască mai bine, să-l încurajăm să aibă încredere în el şi în forŃele lui, făcându-l în acest fel, participant activ la propria lui formare. Copilul trebuie să-şi descopere disponibilităŃile şi să le valorifice la maximum.

Scopul proiectului Implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în activitǎŃi care sǎ rǎspundǎ intereselor şi

preocupǎrilor diverse ale copiilor care sǎ punǎ în evidenŃǎ talentele şi capacitǎtile acestora în diferite domenii.

Obiectivele proiectului -stimularea curiozitǎŃii şi a spiritului de explorare al copiilor; -valorizarea abilitǎŃilor artistico-plastice ale copiilor; -valorizarea abilitǎŃilor sociale; -determinarea unui comportament de compasiune, de înŃelegere pentru copiii defavorizati; -cunoaşterea unor valori ale artei tradiŃionale populare:vopsitul ouǎlelor, încondeiatul oualor,

alte obiceiuri de Paşte; -implicarea familiei în activitǎŃile extraşcolare; Grup Ńinta; -copiii din grǎdiniŃǎ Beneficiari direcŃi: -copiii Beneficiari indirecŃi: -parinŃii -cadre didactice -comunitatea ActivitǎŃi: Exercitiile suport de desfǎşurare a activitǎŃilor vor urmari: -atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniŃiativa(opoziŃie, pasivitate, cooperare, entuziasm); -maniera de relaŃionare(formulare de întrebari, plictisealǎ, necooperare, detaşare, iritare,

tensionare, încordare, placere....); -adaptarea la situaŃiile propuse, gradul de cooperare şi de atenŃie; Rezultate aşteptate: -îmbogaŃirea cunoştinŃelor despre arta si cultura religioasǎ;

71

-realizarea de icoane pe sticla care sǎ valorifice potenŃialul artistic al copiilor; -exprimarea sentimentelor de compasiune fata de copiii defavorizaŃi; -dezvoltarea fizicǎ, armonioasa a copiilor; -îmbogaŃirea cunoştinŃelor legate de sanatate in vederea dezvoltarii armonioase a

organismului; -adaptarea la situatiile propuse. Evaluarea: -chestionare de satisfacŃie ale parinŃilor -expoziŃie cu lucrǎrile copiilor -album cu fotografii Diagrama activitǎŃilor

Nr. crt

Data Denumirea activitǎŃii

Tipul activitǎŃii Forma de organizare

LocaŃia Evaluarea activitǎŃii

1. 02.04. 2012

,,În întâmpinarea Domnului “

Vizitǎ la biserica din cartier

Vizitǎ tematicǎ

Biserica ÎnǎlŃarea Domnului

Fotografii

2. 03.04. 2012

,, Ce pot face douǎ mâini dibace”

Încondeiere de ouǎ şi picturǎ de icoane pe sticlǎ

Ateliere de creatie

GrǎdiniŃǎ

ExpoziŃie

3. 04.04. 2012

,,Minte sǎnǎtoasǎ în corp sǎnǎtos”

ActivitǎŃi sportive Întreceri sportive Ştafetǎ Jocuri de

mişcare

Curtea grǎdiniŃǎ

Fotografii Diplome

4. 05.04. 2012

,,Dǎruind devi mai bun”

AcŃiune de caritate Oferirea de daruri

Centrul de zi Cozia

Fotografii

5. 06.04 2012

,,În lumea lui AşchiuŃǎ”

Teatru de pǎpuşi Vizitǎ tematicǎ

Teatrul Ariel

Fotografii

72

TEATRUL DE PĂPUŞI - MIJLOC DE EDUCARE A COPIILOR

Prof. HINOVEANU IULIANA Şcoala cu clasele I-VIII nr. 33,Craiova

Prof. SUGMAN CĂLINA – ANDRADA Şcoala cu clasele I-VIII „Al. Macedonski”,Craiova

Păpuşile reprezintă principalele jucării ale copiilor. Odată cu venirea la şcoală,aceştia trebuie

să se despartă de jucăriile lor preferate. Observând că unele fetiŃe veneau cu păpuşile la şcoală,am hotărât,împreună cu ceilalŃi elevi ai clasei,organizarea unui cerc intitulat „Păpuşile cântă şi dansează”.Teatrul de păpuşi este o activitate la fel de importantă ca oricare activitate artistică.Am observat posibilităŃile nelimitate ale păpuşilor de a stârni fantezia şi spiritul creator al copiilor,de a-i face să participe activ la activităŃile educative, să sufere împreună cu păpuşile şi să se bucure de reuşitele lor.Această artă nu trebuie decât să producă bucurie,să-i distreze,să îmbogăŃească viaŃa artistică a copiilor şi să dea educaŃiei lor o notă senină. Pentru copil, teatrul de păpuşi reprezintă o distracŃie veselă,plăcută iar pentru omul matur constituie un prilej de a urmări felul cum se dezvoltă personalitatea copilului,de a o stimula şi influenŃa.

Teatrul de păpuşi se poate folosi în cele mai diverse forme.Pentru a deveni un mijloc al educaŃiei trebuie să avem în vedere scopul şi conŃinutul său.Astfel,cu ajutorul păpuşilor putem oferi copiilor exemple clare,îi putem face să distingă răul de bine,îl ajutăm să înŃeleagă ce este greşit de ceea ce este corect. Totodată,păpuşile ne ajută mult şi în rezolvarea diferitelor probleme ale educaŃiei. Gândirea şi trăirile copilului din ciclul primar sunt strâns legate de concret, de forme şi culori, de sunete. Toate acestea sunt mijloace de care teatrul de păpuşi se foloseşte în mare măsură.

Efectul educativ al teatrului de păpuşi se produce în mare măsură pe cale directă,deoarece păpuşile redau pe scenă întâmplări şi relaŃii sociale. Scenele jucate de păpuşi contribuie la educarea sentimentelor de prietenie,de întrajutorare,de perseverenŃă,de sinceritate.

În realizarea unui astfel de cerc am pornit de la ideea că frecventarea teatrului de păpuşi,ca spectator,are o certă valoare educativă. Frecventarea în colectivitate a unui teatru este întotdeauna un eveniment deosebit. Înainte de a porni spre teatru le-am explicat copiilor cum trebuie să se poarte într-o sală de spectacol,ce trebuie şi ce nu trebuie să facă.Prima vizionare a unui spectacol poate fi decisivă pentru atitudinea de mai târziu a copiilor faŃă de teatru.Am urmărit cu multă atenŃie punctualitatea la spectacol,comunicarea impresiilor între actele piesei şi nu în timpul spectacolu-lui,îmbrăcămintea festivă poate contribui la crearea atmosferei pentru o trăire neobişnuită, aprecie-rea spectacolului prin aplauze şi nu părăsirea imediată a sălii.

În timpul spectacolului am urmărit reacŃiile copiilor,concentrarea,atitudinea şi opiniile lor. Am insistat să aflu efectul produs de piesă asupra copiilor.

Elevilor,membri ai cercului artistic,le-am cerut să observe decorul,să asculte cu atenŃie muzica, corelându-le cu jocul păpuşilor, cu dialogul şi problema ridicată de piesă.Vizionarea permanentă a spectacolelor de teatru, le-a îmbunătăŃit membrilor cercului şcolar propriul lor joc.

Primul pas îl constituie alegerea piesei.Această sarcină revine conducătorului de cerc,dar el se poate consulta cu întregul colectiv al cercului,antrenându-i pe copii în alegere.

Viitorii păpuşari trebuie să aibă o dicŃie clară,necesară interpretării textelor. S-au citit mai multe texte,s-au expus păreri „pro” şi „contra”, pentru ca în final să alegem „ScufiŃa Roşie”.Textul a fost multiplicat,adaptându-l la forma unui scenariu de film.Astfel,coala de hârtie am împărŃit-o în două: într-o parte erau scrise dialogurile,iar partea cealaltă cuprindea indicaŃiile de regie: mers, intonare,gesturi,etc.

Textul ales a contribuit,sub toate aspectele lui,la dezvoltarea limbajului copiilor. Orice joc al teatrului de păpuşi se bazează pe acŃiune şi pe limbaj.În contact cu păpuşile,elevul îşi uită timiditatea,devine mai sigur pe sine,dialogul se desfăşoară liber,într-o ambianŃă de încredere reciprocă.Copilul timid,inhibat psihic îşi învinge teama în dialogul cu păpuşa şi se bucură de propriul succes.

73

În alegerea piesei am urmărit ca aceasta să aibă un subiect uşor de înŃeles în ansamblul ei,o limbă simplă,armonioasă,să fie realizabilă din punct de vedere tehnic,să aibă roluri ce pot fi uşor interpretate de copii, astfel încât să le facă plăcere să înveŃe textul şi să le dea prilejul să inventeze ei înşişi cât mai multe situaŃii cu care să completeze acŃiunea.

Un alt pas important îl reprezintă construirea personajelor, având în vedere trăsăturile specifice personalităŃii.Acestea nu se realizează printr-o simplă copiere,ci printr-o simplificare creatoare,concentrată în câteva detalii.Multe dintre personajele piesei au fost create în cadrul orelor de abilităŃi practice din deşeuri textile,resturi de lână,nasturi,aracet,etc.Tot în cadrul acestor ore a fost realizată şi îmbrăcămintea păpuşilor,urmărind dezvoltarea simŃului estetic în combinarea culorilor,potrivirea materialului textil,prinderea accesoriilor.

Odată acestea terminate,urma să dăm viaŃă păpuşilor,să le punem în mişcare,să-i învăŃăm pe copii să Ńină corect păpuşile. Mişcările lor devin, implicit,mişcările mânuitorului. Mersul devine mai natural când mergem noi înşine, aşa cum vrem să arătăm că merge păpuşa,ori simulând mersul mergând pe loc. Ritmul mersului copilului se transmite mâinii care se adaptează mai uşor mişcării. Mersul corespunde şi tipului de păpuşă: unul va fi mersul fetiŃei şi altul al bunicii sau lupului. Mişcările păpuşii sunt legate de cuvânt,subliniind ceea ce spune păpuşa.

Decorurile au fost realizate tot cu ajutorul copiilor. Muzica formează şi ea o parte care completează reprezentaŃia de teatru. Acest aspect duce la

dezvoltarea simŃului estetic şi a talentelor muzicale. Cântecele au fost selectate cu mare grijă, urmărind să adâncească efectul emoŃional transmis de jocul păpuşilor.

Alegerea textului,interpretarea artistică,desenele şi decupajele,simpla muncă de construire, cântecele,mânuirea păpuşilor,toate acestea sunt realizate de către copii cu bucuria şi cu plăcerea caracteristice unei activităŃi pentru timpul liber.

Jocul cu păpuşi este o activitate menită să le dezvolte spiritul creativ şi de joc colectiv. Jocul în grup îi apropie pe copii şi îi ajută la formarea comportamentului de echipă. În timpul spectacolului, copilul caută să rezolve diferite situaŃii neaşteptate,învaŃă să reacŃioneze prompt,este pus în situaŃia să gândească logic.Din spatele scenei,fără să fie văzut de spectatori şi vorbind în locul păpuşii,copilul timid depăşeşte mult mai uşor inhibiŃiile care s-ar putea ivi dacă ar vorbi în public.Am lăsat suficientă libertate copiilor pentru a-şi exprima impulsurile emoŃionale, pentru a da frâu liber gândirii şi pentru a le crea condiŃiile necesare să descopere ei înşişi activitatea artistică creatoare proprie, care să le umple întreaga viaŃă.

Colaborarea între diferitele genuri – literatură, artă plastică, teatru şi muzică – este deosebit de avantajoasă procesului instructiv-educativ pluridisciplinar.

PROIECT DE PLANIFICARE A ACTIVITĂłILOR PENTRU SĂPTĂMÂNA ,,ŞCOALA ALTFEL’’:

,,TEATRU PENTRU MICI SI MARI’’ Ed. Ilie Maria

Ed. Kraus Ana Gr. P.P. Ostroveni 3, Rm. Vâlcea

SCOP: Stimularea şi dezvoltarea comunicării şi a formării sentimentului propriei valori prin

familiarizarea copiilor cu textele literare. OBIECTIVE: -Identificarea mesajului pieselor de teatru, scenetelor etc; -Cunoaşterea unor piese de teatru din literatura română şi universală; -Cunoaşterea personajelor principale şi acŃiunilor sau caracteristicilor lor din poveştile şi

povestirile dramatizate; -Cultivarea interesului şi gustului pentru artă, pentru lectură şi nou;

74

-Cultivarea sensibilităŃii artistice, dezvoltarea imaginŃtiei şi a disponibilităŃilor creatoare ale copiilor, prin intermediul limbajului poetic;

-Formarea deprinderilor de exprimare orală corectă, precisă şi expresivă; -Educarea trăsăturilor pozitive de voinŃă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faŃă de

sine şi faŃă de ceilalŃi; -Cunoaşterea şi respecatrea normelor de comportare în societate; educarea abilităŃii de a intra

în relaŃie cu ceilalŃi; -Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic; OBIECTIVE DE REFERINłĂ: -să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinŃele grupului în care trăieşte; -să aprecieze în situaŃii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme

prestabilite şi cunoscute; -să trăiască in relaŃiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranŃă,

armonie concomitent cu învăŃarea autocontrolului -să audieze şi să vizioneze cu atenŃie o reprezentaŃie scenică, să reŃină ideile acesteia şi să

demonstreze că a înŃeles-o; -să-şi îmbogăŃească vocabularul activ şi pasiv şi să utilizeze un limbaj oral corect din punct de

vedere gramatical; -să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici

dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive; Proiect de planificare

Ziua si tema

Mijloc de realizare

Continutul actiunii Cine participa

Locul desfasurarii

Luni „Invitatie la teatru”

Vizionarea unei reprezentaŃii de teatru pentru copii

Intâlnirea copiilor implicaŃi în proiect;

Citirea scrisorii lui „Moş Timp” – un îndemn la lectură;

Jocuri de creaŃie cu subiecte din basme;

Copii, educatoare

GrădiniŃa P. P. Ostroveni 3

MarŃi „De vorba cu prietenul meu”

Relatari si jocuri de rol

Copiii vor fi îndemnaŃi să comunice cu „prietenul de joacă”;

Educatoarea va sugera diverse teme de discuŃii şi jocuri;

Vor asista şi părinŃii pentru a prelua unele modele de acŃiune şi de comunicare în familie.

Copii, părinŃi, educatoare.

GrădiniŃa P. P. Ostroveni 3,

Miercuri ,, În lumea poveştilor”

Prezentare de imagini, colorare, confecŃii

Colorarea unor imagini din cărŃi de poveşti şi decuparea de personaje îndrăgite;

Confectionare de albume pe diferite teme- animale, plante, fructe, legume, insecte, etc;

Copii, părinŃi, educatoare

GrădiniŃa P. P. Ostroveni 3

Joi „Hora anotimpurilor”

Prezentare de imagini, relatari, sceneta

Prezentarea la grupă a fiecarui anotimp;

Realizarea unor desene în care să fie redate caracteristicile anotimpurilor;

Conceperea unor costume adecvate pentru fiecare anotimp;

Memorizarea unor versuri şi cântece despre anotimpuri;

Copii, părinŃi, educatoare,.

GrădiniŃa P. P. Ostroveni 3,

75

Realizarea unei scenete „Hora anotimpurilor” şi prezentarea ei pentru părinŃi sş ceilalti copii.

Vineri „In vizita la casa papusilor”

Vizita la teatrul Anton Pann

Copiii vor face cunoştinŃă cu păpuşile marionete asociindu-le cu propriile lor jucării;

Educatoarele şi actorii realizează prin intermediul păpuşilor contactul copiilor cu personaje din poveşti cunoscute;

Actorii îşi vor prezenta păpuşile stimulând interesul copiilor pentru acestea;

Copiii vor desfaşura împreună cu actorii jocuri prin care vor face cunoştinŃă cu fiecare personaj papuşă.

Copii, părinŃi, educatoareactori

Teatrul Anton Pann

Evaluare: • Premierea copiilor; • Prezentarea unui material video cu momentele principale din derularea proiectului; Concluzii la încheierea săptămânii: Contactul cu piesele de teatru conduce la dezvoltarea limbajului, memoriei, a gustului pentru

frumos, la îmbogăŃirea vocabularului. Am considerat că intrand în „Lumea teatrului” alaturi de noi, copiii vor învăŃa să deosebească

binele de rău, adevărul de minciună, faptele bune de cele rele, vor deveni mai atenŃi unii cu alŃii şi mai sensibili; se vor adapta mai uşor la situaŃii inedite şi vor dialoga cu uşurinŃă între ei. Dorim ca preşcolarii noştrii să-şi facă din personajele de la tetru cei mai buni prieteni şi să li se dezvolte discernamantul în selecŃia valorilor.

Considerăm că un astfel de proiect este atractiv pentru copii, le dezvoltă capacitatea de muncă în echipă, pentru realizarea unei sarcini, contribuie la însuşirea unor norme de comportare corectă, dezvoltă imaginaŃia şi creativitatea şi formeaza gustul estetic. Pentru cadrele didactice implicate, această săptămână constituie o provocare în direcŃia promovării unor metode şi tehnici noi de lucru cu copiii, o modalitate de stimulare a activităŃii de documentare şi cercetare pentru realizarea produselor de promovare a proiectului, dar şi un mod de formare profesională continuă.

,,ŞCOALA ALTFEL” Demers necesar şi posibil al zilelor noastre

Profesor Simescu Cornelia-Adriana

Colegiul NaŃional ,,ŞTEFAN VELOVAN”,Craiova MOTTO: ,,Ca splendoare şi dimensiune, creşterea unui om este preocuparea de căpetenie a

lumii”-R.W.Emerson Pedagogia zilelor noastre recomandă o exigenŃă sporită în formarea noului caracter social.

Construirea de sine are la bază psihosfera sănătoasă în raport cu nevoile fundamentale ale omului de comunicare , de structură şi de sens. Omului , şi mai ales dascălului contemporan, îi revine responsabilitatea şi răspunderea schimbării sociale care trebuie anticipată de schimbarea de sine ce implică , în mod necesar , o gândire nouă , prospectivă şi angajare în actualitate . În această viziune , ,,Şcoala altfel,, se înscrie în paradigma prospectivă postmodernă a dimensiunii învăŃării , în care obiectivele sunt pur şi simplu acelea de a învăŃa să trăieşti, să te desăvârşeşti în şi prin muncă, să gândeşti liber şi critic, să te adaptezi , să-şi asumi riscuri , să analizezi în profunzime, în care ştii să

76

faci, să fii şi să devii. Astfel componentele principale educaŃionale de strategie, de curriculum şi comunicare educaŃională sunt vizate a fi regândite . În centrul preocupărilor se află copilul/elevul văzut ca pilonul central al acŃiuinii de educare şi formare pentru adaptarea la schimbare .

EducaŃia este de această dată una mobilă, clasele sunt deschise pentru o altfel de învăŃare , în care accentul se pune pe acŃiuine , pe valorificarea tuturor competenŃelor dobândite , pe comunicare . Programa şcolară nu se va organiza pe discipline , ci pe probleme şi centre de interes în care sunt implicaŃi specialişti din diferite domenii.

DirecŃiile strategice , curriculare şi de comunicare educaŃionlă ale ,,şcolii altfel,, conferă o regândire a conŃinuturilor . Pentru că implementarea programului ,,şcoala altfel,, este o provocare pentru fiecare cadru didactic şi proiectarea didactică capătă o altfel de posibilitate de gândire.În acest sens vă prezint o modalitate de proiectare a ,,şcolii altfel ,, pentru grupa mare/pregătitoare.

Ziua/data Interval

orar Activitatea Scopul

activităŃii Factori

implicaŃi/responsabilităŃi Luni 02.04.2012

8,00-13,00 Ativitate ecologică în parteneriat cu şcoala cu tema ,, Prietenii naturii”

Tehnici de pictură ,,Să pictăm altfel”

Educativ Cadre didactice, preşcolari şi şcolari, elevi practicanŃi ai C.N.,,St.Velovan”, Craiova

MarȘi 03,04.2012

8,00-13,00 Concurs de pictură-,,InterferenŃe culturale în context european”.

Vizitarea şcolii .

Educativ Cadre didactice, preşcolari

Miercuri 04,04,2012

8,00-13,00 Lectură-,,Poveşti îndrăgite”.

Vizită la biblioteca şcolii.

Educativ Cadru didactic, preşcolari, bibliotecara şcolii

Joi 05.04.2012

8,00-13,00 Atelier de creaŃie - ,, ÎnvăŃăm să decorăm ouă pentru Paşte”.

ExpoziŃie cu lucrări realizate în cadrul atelierului.

Educativ Cadru didactic, preşcolari, elevi practicanŃi ai C.N.,,St.Velovan„

Vineri 06.04.2012

8,00-13,00 Jocuri şi concursuri sportive şi distractive organizate în curtea şcolii.

CuriozităŃi din natură.

Educativ Cadre didactice, preşcolari, şcolari

77

ACTIVITĂłI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI “ŞCOALA ALTFEL” Bulugea Maria

Duşcă Adela Gradinita P.P.Nr.56 Craiova

Data:3 aprilie 2012 Propunători:Bulugea Maria şi Duşcă Adela Activitatea:”Mâini dibace” Descrierea activităŃii: atelier de lucru,decoraŃiuni pentru Paşti Obiective: o Dezvoltarea interesului faŃă de tradiŃiile românilor; o Cunoaşterea însemnătăŃii sărbătorii pascale prin valorificarea deprinderilor artistic-plastice. o Să identifice,să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluŃii pentru realizarea temei

propuse în cadrul activităŃilor. Metode de invăŃământ:conversaŃia,observaŃia,dialogul,demonstraŃia,exemplul,exerciŃiul. Mijloace de învăŃământ:coli,lipici,hârtie xerox,hârtie creponată,hârtie glacee,foarfece,modelul

educatoarei. Locul desfaşurării:sala de clasă. ParticipanŃi :grupa mică A,grupa mică B,grupa mijlocie A,grupa mijlocie B,grupa mare,grupa

pregătitoare,cadrele didactice. Evaluare:expoziŃie şi vizitarea expoziŃiei de către preşcolari. Deşfăşurarea activităŃii

Ziua Activitatea Scopul activitatii Data Interval Grupa Responsabil MarŃi “Mâini

dibace”-atelier de lucru,decoraŃiuni pentru Paşti.

Dezvoltarea interesului faŃă de tradiŃiile românilor; Cunoaşterea

însemnătăŃii sărbătorii pascale prin valorificarea deprinderilor artistic-plastice.

03.04.2012 Orele 08-12

Mică A Mică

B Mijloc

ie A Mijloc

ie B Mare Pregati

toare

Dumitru Georgeta Gorganeanu Melania Parvescu Nadia Marcu Miliana Pandelescu Mariana Bulugea Maria Dragoi Maria Duşcă Adela Firan Ramona Popa Mihaela Diaconescu Afrodita Babadan Nicoleta

78

PROIECT DIDACTIC Prof. Birin Jana

Prof. Caşotă Monica GradiniŃa cu P.P. Nr.32 Craiova, Jud. Dolj

Categoria activităŃii: Activitate de educaŃie pentru sănătate. Modalitate de realizare: Activitate integrată. Tema activităŃii: “Sănătate de la toate.” Scop: � valorificarea şi evaluarea cunoştinŃelor asimilate privind educaŃia pentru sănătate; � stimularea comunicării verbale şi non-verbale; � educarea atitudinilor positive privind aplicarea şi respectarea regulilor de igienă

personală, igiena alimentaŃiei. Obiective operaŃionale: O1- să precizeze principalele reguli de igienă personală şi colectivă identificând unele

consecinŃe ale nerespectării acestora; O2- să descopere cuvinte care denumesc obiecte de igienă prin completarea rebusului cu

literele adecvate(cuvânt cheie SĂNĂTATE); O3- să demonstreze prin exemplificare: enunțuri, cântece, poezii, proverbe, ghicitori,

scenetă, mișcare înțelegerea respectării normelor unei vieți sănătoase; O4- să stabilească relații de colaborare, cooperare în cadrul grupului de apartenență. Tipul activității: Evaluare Strategia didactică: a) metode și procedee: conversația euristică, problematizarea, brainstorming, exercițiul,

explicația, jocul de rol; b) mijloace de învățământ: siluete personalizate, măști pentru personaje, litere, imagini ale

obiectelor de uz personal, rebus; c) forme de organizare: frontal, individual. Modalități de evaluare: Continuă: • prin analiza răspunsurilor; • prin observarea comportamentelor (atitudini, implicarea în acțiune, interpretarea rolurilor) Bibliografie: • Curriculum pentru învățământul preșcolar(3-6/7 ani) M.E.C.T., București, 2008; • Antologie de texte literare pentru preșcolari; • Dragomir M. Managementul activității didactice-eficiență și calitate, Ed.Eurodidact Cluj-

Napoca 2002.

79

Strategii didactice Obiective operaționale

Conținuturi Sarcini de

învățare Situații de

învățare

Evaluare

1 2 3 4 5 O1- să

precizeze principalele reguli de igienă personală şi colectivă identificând unele consecinŃe ale nerespectării acestora

•Cântec ”Dis-de-dimineață” •Igiena organismului •Igiena îmbrăcămintei

•Interpretează cântecul Dis-de-dimineață

•Spuneți câteva reguli de igienă pe care să le respecte Denisa

-Motivați de ce trebuie să facă așa

•Interpretează cântecul

•simulare Denisa murdarică

•Precizarea unor reguli de igienă personală

•Aprecierea răspunsurilor

•Observarea comportamentului

O2- să descopere cuvinte care denumesc obiecte de igienă prin completarea rebusului cu literele adecvate

•Întrebări, ghicitori referitoare la obiectele de igienă: săpun pieptăne, batistă, periuță, pastă

•Formulați răspunsul, alegeți obiectul, literele corespunzătoare și completați rebusul

•Citiți cuvântul”cheie”

•Identificarea obiectelor de igienă

•Dezlegarea ghicitorilor

•Formulare de răspunsuri

• <<construirea>> cuvintelor din litere corespunzătoare

•Citirea acestora

•Dezlegarea rebusului

•Analiza, corectarea răspunsurilor

•Dezlegarea rebusului

80

O3- să

demonstreze prin exemplificare: enunțuri, cântece, poezii, proverbe, ghicitori, scenetă, mișcare înțelegerea respectării normelor unei vieți sănătoase

•Poezia”Prietenii curățeniei” •Exerciții fizice,mișcare

•Recitați o poezie despre prietenii curațeniei

•Ca să fie sănătos omul mai are nevoie de.....

•Enumerați fructe,legume

•Cum le consumăm.ce trebuie făcut înainte de a le mânca?

•”Ca să crești voinic,frumos,fă gimnastică voios!„

•Sinteză

privind igiena personală

•Regimul alimentar bogat in vitamine

•Formulare de

raspunsuri •Executarea

exercițiilor fizice,a elementelor de gimnastică

•Analiza răspunsurilor

•Observarea

comportamentelor

O3 și O4- să stabilească relații de colaborare, cooperare în cadrul grupului de apartenență.

•Sceneta ”MARICICA” •Importanța respectării normelor de

igienă și viață sănătoasă pentru om.

•Jucați-vă ”De-a Maricica”

•Ce am învățat din toate astea?

•Interpretează rolurile din scenetă

•Concluzia finală ”Sănătate de la toate!”

•Observarea atitudinilor, implicarea în acțiune.

81

„ ECOLOGIA ÎN VÂRF DE CREION”

GRADINITA: „Nicolae Romanescu” ;Educatoare: Dincu Mihaela GRADINITA: Castranova ;Educatoare :Dincu Ioana

CATEGORIA ACTIVITĂłII: activitate complementară – educaŃie ecologică TEMA ACTIVITĂłII : „ExpoziŃie cu lucrări ale copiilor - desene, colaje, pliante, postere,

mesaje ecologice” Titlul expoziŃiei – „BUCURAłI-VĂ DE SOARE, COPII! 21 IUNIE- ziua Soarelui” SCOPUL ACTIVITĂłII: lărgirea orizontului de cunoştinŃe ale copiilor privind mediul

înconjurător, educarea unei atitudini pozitive faŃă de natură; OBIECTIVE GENERALE: - îmbogăŃirea şi diversificarea cunoştinŃelor copiilor despre mediul înconjurătorşi despre soluŃiile

de rezolvare a problemelor de mediu (energia solară); - cunoaşterea unor reguli de protecŃie a mediului şi anticiparea pericolelor încălcării lor; - dezvoltarea spiritului de observaŃie şi a capacităŃii de a discerne ce este bine şi ce este rău; - educarea preocupărilor ecologice în rândul copiilor şi familiilor lor. STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă Metode şi procedee: conversaŃia, explicaŃia, jocul de rol , problematizarea, studiul de caz,

brainstorming-ul. Mijloace de învăŃământ: minge - Soarele, globul pământesc, ecusoane (Soarele, planeta Pământ,

om, animal, plantă), casetă şi casetofon, lucrări ale copiilor din grădiniŃă: pliante, postere, desene, picturi, colaje.

Forme de organizare: frontal, pe grupe.

82

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII Evenime

ntul activităŃii ConŃinut ştiinŃific Strategi

a didactică Evaluare

Organizarea activitatii

- pregătirea materialului pentru activitate; - activitatea implică participarea unui grup de copii din grădiniŃă, copii ale căror

desene au fost selectate în vederea organizării expoziŃiei „BUCURAłI-VĂ DE SOARE, COPII! 21 IUNIE- ziua Soarelui”

Captarea atenŃiei

Ghicitori despre Soare şi planeta Pământ. „E rotund, dar nu e minge, Îl bat ploile şi vântul łine-n mână munŃi, oceane Cine-i oare, cine-i oare? E Pământul, e Pământul!, ş.a. Scurtă descriere a celor 2 corpuri cereşti. Se enumeră caracteristici importante. Brainstorming: „Când aud cuvântul soare mă gândesc la.....

conversaŃia brainstor

ming

Reactualiza

rea cunoştinŃelor

Cu ajutorul videoproiectorului se va prezenta un material în Power Point care conŃine imagini din spaŃiul cosmic: stele, planete, comete, meteoriŃi , nave spaŃiale, astronauŃi, apoi imagini de pe planeta Pământ.

Educatoarea ajută copiii să recunoască unele corpuri cereşti: se enumeră caracteristici importante, dependenŃa , unitatea şi interdependenŃa sistemului solar şi a spaŃiului cosmic, influenŃa omului asupra unora dintre acestea.

explicaŃi

a, conversa

Ńia

Apreciere orală

Observarea comporta

mentului copiilor

AnunŃarea temei, a obiectivelor activităŃii

Se anunŃă tema, obiectivele activităŃii - „ExpoziŃie cu lucrări ale copiilor - desene, colaje, pliante, postere, mesaje ecologice”cu titlul: „BUCURAłI-VĂ DE SOARE, COPII! 21 IUNIE- ziua Soarelui”

Expunerea

Dirijarea învăŃării

1. Se relevă importanŃa energiei solare: - pentru Pământ şi alte corpuri cereşti (forŃa de atracŃie); - pentru oameni; - pentru animale; - pentru plante; Se explică pe baza cunoştinŃelor asimilate anterior de către copii noŃiunile de: natură,

ConversaŃia euristică

ExplicaŃia

83

pericole, poluare, dezastre, degradare, exemplificând şi analizând câte un caz (exemplu). Acest exerciŃiu se desfăŃoară pe grupuri.

Fiecare grup analizează, descrie, identifică comportamente, atitudini şi înŃeleg efectele secundare, negative ale activităŃii omului asupra mediului.

2. Se enumeră efecte benefice pentru folosirea energiei solare, prin exemple de genul: Stiati că .......... energia solara poate fi folosita pentru sisteme de incalzire sau ca

energie de mişcare ( propulsie)? 3. Organizatii diverse din Romania si din strainatate organizeaza evenimente care sa arate cum poate fi folosita energia solara:

Exemple. - un vaporas împins de energia solară se plimba pe Dunare in urma cu cativa ani - in India studentii de la o universitate au gatit mancare traditionala numai cu

energie solara... ş.a. 4. - Cum am sărbătorit în grădiniŃă alte evenimente ecologice: zile internaŃionale,

evenimente din calendarul ecologic? - Cum ne-am pregătit pentru asemenea evenimente? - Cine a participat? - De ce este important ca cei mici şi adulŃii deopotrivă să manifeste interes pentru

activitate şi o participare activă la activităŃi similare? - Ce activitate ecologică v-a plăcut cel mai mult? - De ce? - De ce credeŃi că oamenii au considerat important să sărbătorească steaua Soarele? 5. Se analizează lucrările copiilor. Se nominalizează câŃiva copii care doresc să să-şi

exprime impresiile şi trăirile proprii despre mediu şi protecŃia acestuia redate în desenul propriu.

Educatoarea va ajuta copii să descrie succint lucrarea.

Studiul de caz

Convers

aŃia euristică ExplicaŃ

ia Convers

aŃia Brainsto

rming

Apreciere verbală orală a

răspunsuri

lor Observa

rea comporta mentului

copiilor

ObŃinerea performanŃei

Realizarea expoziŃiei prin amenajarea unui spaŃiu din grădiniŃă anterior desemnat. Se afişază titlul expoziŃiei, este completat cu mesaje ecologice, îndemnuri.

Evaluarea activităŃii

Aprecierea verbală asupra realizării expoziŃiei şi participării copiilor la activitate. Copiii şi colegele educatoare votează lucrările cele mai reuşite; se strâng voturile.

Desemnarea şi premierea celei mai reuşite lucrări

ConversaŃia

Încheierea activităŃii

Interpretarea imnului Eco de către toŃi copiii. Sfat ecologic: bucurati-va de soare, copii!

84

Bilbiografie: 1. Revista ,,ÎnvăŃământ preşcolar, Nr.1-2, 1994 2. Maria dornescu, Ioan Scurtu, ,,Vreau să joc pe scenă”, Editura Optima, Iaşi, 2004 3.Nicoleta Adriana Geamănă, Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educaŃie ecologică la nivel preprimar şi primar,

elaborat în cadrul Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă, Universitatea din Bucureşti, 2004.

85

SCOALA ALTFEL –O NOUA ABORDARE

Ciuca Maria-Gr p.p. Ostroveni 3,Rm Valcea Gheorghita Ioana-Gr.p.p.Ostroveni 3,Rm Valcea

Activitatea extracurriculară în sine, prin structură şi conŃinut specific, este in mod natural

complementară activităŃii de învăŃare realizată în clasă.În cadrul activităŃilor extracurriculare cu o deosebită influenŃă formativă sunt incluse toate formele de acŃiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniŃe sau între grădiniŃe, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc.La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte receptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau a substitutelor (prezenŃa concretului în orice tip de activitate este absolut indispensabilă). Rolul educatoarei (dar şi al familiei) este acela de a oferi în mod gradat şi în acord cu particularităŃile de vârstă, cunoştinŃe necesare care motivează conduitele şi normele eco-civice, de a crea şi de a organiza activităŃi educative stimulative.În cadrul activităŃilor organizate în mijlocul naturii şi al vieŃii sociale, preşcolarii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Ei dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre animale, despre muncă şi viaŃa omului în diferite contexte (în funcŃie de: mediul rural-urban, derularea anotimpurilor, meserii, etc). Îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiŃiile de viaŃă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile şi bogăŃiile patriei sau despre trecutul istoric al poporului român (chiar dacă e puŃin prematur pentru nivelul lor de dezvoltare intelectuală). În cadrul acŃiunilor şi implicit al activităŃilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi realizările sale; copilul care a învăŃat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor manifestând nemărginită afecŃiune faŃă de ele.Vizitele la muzee, expoziŃii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preŃui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Atât activităŃile turistice cât şi cele de concurs contribuie la îmbogăŃirea şi lărgirea vocabularului activ, a socializării si la stimularea dezvoltării biopsihosociale a celor mici; astfel copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate imaginea realităŃii în cadrul activităŃilor plastice şi practice (de desen, pictură, modelaj, colaj, etc.), al celor de educarea limbajului, iniŃiativă în cadrul jocurilor, etc. Materialele didactice acumulate în decursul acestor tipuri de activităŃi extracurriculare: planşe, imagini, vederi, măşti, costumaŃii, albume foto, diapozitive, diplome, cărŃi, pietricele, ierbare, etc. rămân o dovadă liberă a activităŃilor desfăşurate şi « o punte către trecutul educaŃional extracurricular » în care au fost implicaŃi în diferite contexte.

Activitatile extracurriculare detin un rol important in viata elevului, oferindu-i un alt mod de dobandire a informatiilor. Acestea pot fi activitati indepenente, pe care copilul le-a ales, sau activitati organizate de catre cadrele didactice la care acesta poate lua parte. In continuare ne vom indrepta atentia catre activitatile organizate de cadrele scoalare. Acestea pot fi, dar nu se rezuma la:

Serbarile si festivitatile - marcheaza evenimentele importante din viata scolarului. Din punct de vedere educativ importanta acestor activitati consta in dezvoltarea artistica a elevului precum si in atmosfera sarbatoreasca instalata cu acest prilej. Aceste mici serbari, organizate de catre cadrele didactice, le ofera elevilor rasplata primita dupa munca, si de asemenea au un rol de motivare, mai putin seminificativ. Concursurile scolare - sunt o metoda extrascolara de a starni interesul elevului pentru diferite arii curriculare avand, in acelasi timp, o importanta majora si in orientarea profesionala a elevilor, facandu-le cunoscute toate posibilitati pe care acestia le au. Concursuri precum "Piticot.,Istetel,Cu europa la joaca" pot oferi cea mai buna sursa de motivatie, determinand elevii sa studieze in profunzime si prin urmare sa scoata rezultate mai bune la scoala. Acelasi efect il pot avea concursurile organizate de catre cadrele didactice in clasa. Daca sunt organizate intr-o

86

atmosfera placuta vor stimula spiritul de initiativitate al copiluiui, ii va oferi ocazia sa se integreze in diferite grupuri pentru a duce la bun sfarsit exercitiile si va asimila mult mai usor toate cunostintele.

Excursiile si drumetiile - stimuleaza copiii sa isi dezvolte o parte independenta a personalitatii in timp ce se confrunta cu realitatea intr-un mod investigativ. Acestia dobandesc cunostinte din diferite domenii, cum ar fi geografie, sociologie, istorie, isi formeaza reprezentari despre structurile si reprezentarile conditiilor de viata a persoanelor, animalelor si plantelor dar cel mai important invata sa faca fata diferitelor situatii neprevazute intr-un mod aproape independent. Integrarea in colectivul respectiv este vitala pentru o experienta placuta, tocmai din acest motiv, aceste drumetii se fac cu clasele, cu un grup de elevi care ia parte la activitati extrascolare etc. Specatolele - introduc copii in lumea artei, dezvoltandu-le partea creativa. Aceste activitati vor pune elevul in rol de spectator si vor insemna pentru el o inepuizabila sursa de impresii puternice. Stimuleaza afectivitatea copilului si, poate cel mai important, pot deschide apetitul pentru arta (carti, teatru, muzica etc).

Alte activitati - pot fi alese de catre copii, luand parte in timpul lor liber. De obicei acestea sunt alese ca un hobby personal, sau chiar cu scopul de a-si aprofunda cunostintele intr-un domeniu anume. Din pacate, in Romania, aria aceasta nu este foarte dezvoltata, cu toate acestea exista anumite locuri unde elevii se pot inscrie (ca de exemplu "Palatul Copiilor").

Toate aceste activitati optionale sunt benefice pentru copii, dezvoltandu-le diferite abilitati, fiind caracterizate prin amuzament, relaxare si optimism.,altfel spus scoala altfel

87

PLANIFICAREA ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE “ŞCOALA ALTFEL” 2-6 APRILIE 2012 Nr

crt Activitatea Obiective Tipul

activităŃii Responsabil ParticipanŃi Termen Evaluare

1 “În lumea

minunată a basmelor” activitate

literară

- vizită la biblioteca şcolii;

- lectura unor poveşti la alegere;

- concurs pe grupe “Recunoaşte personajul”

- vizionarea unor filme cu poveşti

Activitate

in parteneriat cu Sc Anton Pann

Ed Ciuca

Maria Ed

Gheorghita Ioana Invatator

:Iordanescu Elena

Elevii

claselor a II a A şi a II a B

2.aprilie

2012

ExpoziŃie

de carte Diplome ExpoziŃie

de desene

2 “Jocuri şi

jucării” Activitate de

joc

- alegerea jocurilor preferate şi a jucăriilor adecvate vârstei

- cunoasterea regulilor jocului;

-practicarea jocului în echipe;

Jocuri în sala de grupa

Ed Ciuca

Maria Gheorghita

Ioana

Elevii

clasei a II a A

3.aprilie 2012

ExpoziŃie de jucării

Diplome

3 “Să cunoaştem frumuseŃile şi bogăŃiile Ńării”

- excursie

-vizită la Salina

Ocnele Mari - vizitarea

mănăstirii Ostrov

Excursie

la Salina Ocnele Mari –Manastirea Ostrov

Ed Ciuca

Maria Gheorghita

Ioana

Elevii

claselor II A, II B şi I B

4 aprilie

2012

Realizarea

unui album cu vederi şi poze

4 “Ziua muzeelor”

Vizită la Muzeul de istorie

- vizitarea secŃiei de ştiinŃe ale naturii, a secŃiei de etnografie de la Muzeul de istorie

Vizită la

muzeu

Ed Ciuca

Maria Gheorghita

Elevii

clasei a II A,

5 aprilie

2012

Album cu

poze Portofolii

88

Ioana 5 “Vrem să fim

buni creştini” - pregătiri

pentru sărbătorile Pascale

- participare la împărtăşanie;

- vizionarea unui film despre sărbătoarea Paştelui;

- realizarea de coşuleŃe pentru ouă şi iepuraşi

EducaŃie

religioasă

Ed Ciuca

Maria Gheorghita

Ioana si copiii

grupei mari si mici

Elevii

clasei a II a A

6 aprilie

2012

ExpoziŃie

cu lucrările realizate

89

SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL PROIECT DE ACTIVITATE „O DIMINEAłĂ DE BASM”

Prof. Iulia Cosma Palatul Copiilor Craiova

Data : 04-04-2012 Unitatea de învăŃământ: palatul copiilor craiova Săptămâna şcoala altfel Profesor: iulia cosma Nivel : începători (8, 9 ani) Tema proiectului : o dimineaŃă de basm Disciplina: cultură şi civilizaŃie engleză MotivaŃia alegerii temei Tinând cont de faptul că orice copil este atras de magia sărbătorilor de Paşti, consider că o

poveste pe această temă şi diverse jocuri didactice îi vor motiva pe elevi să se implice în activităŃile propuse şi să se bucure de propriile realizări.

ActivităŃi propuse: I. Pe tărâmul basmelor- Easter Bunny’s twin brother (Fratele iepuraşului de Paşti) Mijloc de realizare: fişe individuale de lectură Obiective operaŃionale: Cognitive - Să identifice personajele - Să-şi dezvolte cunoştinŃele de vocabular referitoare la tema propusă - Să participe la activitatea de grup, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor; - Să repovestească prin intermediul unor întrebări ajutătoare; - Să reprezinte grafic titlul poveştii - Să realizeze comparaŃie, asociere intre personaje - Să răspundă la întrebări în legătură cu conŃinutul textului Psihomotorii : • să selecteze corect materialele de lucru, să realizeze lucrări practice • să se grupeze conform cerinŃelor; • să se deplaseze în funcŃie de cerintele grupului. Socio-afective : • să fie cultivate atitudini de toleranŃă, prietenie, cooperare, preŃuire şi ajutor reciproc ; • să exprime propriile opinii, sentimente, atitudini. • să-şi aprecieze propriul comportament în raport cu persoane, personaje şi situaŃii cunoscute ; • să respecte reguli şi sarcini date. Strategii didactice: Metode şi procedee: observaŃia, conversaŃia, explicaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul Forma de organizare: pe grupe Material didactic: fişe de lucru, creioane, carioci. II. ARTĂ Tema activităŃii: Felicitare de Paşti Mijlocul de realizare: - desen Obiective operaŃionale: - Să compună spaŃiul plastic utilizând tehnica cerută; - Să reprezinte un mesaj de sărbătorile de Paşti utilizând cuvintele învăŃate Strategii didactice:

90

Metode şi procedee: observaŃia, conversatia, explicaŃia,demonstraŃia, exerciŃiul.

Material didactic: fişe suport de lucru, creioane colorate, panou pentru expunerea lucrărilor JOCURI DISTRACTIV-RECREATIVE Tipul de activitate: consolidare de deprinderi Mijloc de realizare: divertisment Tema : ,,Iepuraşul fermecat ‘’-program artistic, concurs Obiective operationale: - Să se exprime afectiv şi motric - Să confecŃioneze un iepuraş folosind pahare de plastic, hârtie colorată Material didactic: hârtie, lipici, pahare de plastic, culori, carioci

91

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII

STRATEGII DIDACTICE

EVENIM

ENT DIDACTI

C

CONłINUT ŞTIINłIFIC

Metode

Mijloace de invatamant

Forme de organizare

Evaluare

(forme, metode)

1.Moment organizatoric

Crearea condiŃiilor necesare bunei desfăşurări a activităŃii: -aerisirea sălii de cerc; -amenajarea spaŃiului de desfăşurare a activităŃii ; -pregatirea materialului demonstrativ si distributiv ; -pregătirea--alegerea

conversaŃia

-explicaŃia

frontal

2.Captarea atenŃiei

Îi voi întreba pe copii de ce le place iepuraşul de Paşti. Le voi arăta cateva felicitări, întrebându-i despre semnificaŃia acestei sărbători. Îi voi informa că vor asculta o poveste despre doi iepuraşi de Paşti, că îşi vor confecŃiona un iepuraş şi vor realiza o felicitare, urmând ca cele mai frumoase să fie expuse pe un panou.

convers

aŃia -

explicaŃia; expune

rea;

frontal

Globa

lă-observaŃia;

3.AnunŃarea

temei şi a obiectivelor

Prin povestea propusă, copiii vor redescoperi magia sărbătorilor de Paşti, vor simpatiza cu personajele din text, vor repeta cuvinte în limba engleză într-un mod plăcut, se vor bucura de aventurile celor doi iepuraşi şi vor lucra împreună pentru realizarea sarcinilor.

explicaŃia

frontal

92

4.Prezentarea noului conŃinut

Voi lectura cu elevii textul poveştii, făcând anumite observaŃii cu privire la personaje. Elevii vor descrie în cuvinte simple cei doi iepuraşi. Vor răspunde şi îşi vor exprima opiniile cu privire la mesajul textului citit. La finalul poveştii vor vota iepuraşul preferat.

instructajul verbal;

convers

aŃia;

frontal Evaluare globală

5.Dirijarea învăŃării

Elevii vor primi hârtie colorată şi pahare de plastic, lipici pentru realizarea felicitărilor şi a iepuraşilor de Paşti. Vor fi împărŃiŃi în grupe şi vor fi îndemnaŃi să colaboreze în vederea asigurării succesului activităŃii. Voi sprijini elevii care întâmpină dificultăŃi.

-explicaŃia

-expunerea

-exerciŃiul

Pe grupe

Evaluare orală

6. Asigurarea

Feedback-ului

După ce au terminat de lucrat felicitările şi iepuraşii, se va face turul galeriei, vor fi analizate şi apreciate lucrările colective sau individuale realizate. Grupurile revin la locul iniŃial.

-conversaŃia

-explicaŃia

-turul galeriei

Pe grupe

Indivi

dual

Probă practică

-

analiza lucrărilor

7. Incheierea activităŃii

Voi face aprecieri referitor la modul cum s-a desfăşurat întreaga activitate.

Drept recompensă, copiii vor primi abŃibilduri cu ouă de Paşti.

Evaluare orală

93

APLICAREA PROCEDURII PRIVIND PROIECTAREA , ORGANIZAREA, DESFASURAREA ACTIVITATILOR IN CADRUL PROGRAMULUI “SCOALA ALTFEL”

Patru Stela - Gradinita nr. 32 Craiova Florea Nicoleta Adriana -C.J.R.A.E. DOLJ

Nr. crt

Denumirea

activitătii

Profesor coordonator

Nr. de elevi implicati

(clasa)

Parteneri

Locatia

Data/

durată

Resurse materiale/

financiare

Obser-vatii

Evaluare

1. Grădinita-i o poveste

- amenajarea spatiului educational

Cadre didactice

24 copii gupa mica-

părintii prescolarilor, studenti practicanti

Grădinita,

sala grupei mici

2.04.2012

4 ore

Imagini din povesti, personaje indragite, carti cu povesti

(contributia părintilor)

Analiza la final a activităŃilor desfăşurate şi a rezultatelor obŃinute

2. Teatru de păpusi “Povestea Printului”

Cadre didactice

24 copii grupa mica-

6 copii grupa pregătitoare,

6 copii grupa mică-mijlocie de la Grad. Cotofenii

Educatoare:

B. L. D.I.

Teatru Liric

Craiova

3.04. 2012

4 ore

Transportul copiilor este suportat de Primărie

Analiza la final a activităŃilor desfăşurate

94

din Dos 3. “Veniti

sa ne jucam si sa invatam, dragi prieteni!”

Cadre didactice

15 copii gupa mica “Stefan Velovan”,

24 copii grupa mică Gr.32

Gradinita “Stefan Velovan”

ed. O. S. părintii

copiilor, studente PIPP

Curtea Gr.32

4.04. 2012

2 ore

Corzi,mingi, jucarii pentru nisip

Observarea comportamentelor,

discutii in grup

4. Hristos a înviat! - confectionare de felicitari

Cadre didactice

24 copii gupa mare-pregătitoare,

24 copii grupa mică

Prescolarii si educatoarele grupei mari,pregatitoare,părintii prescolarilor,

2 studente PIPP.

Sala de grupă

4.04. 2012

2 ore

Carton colorat, aracet, lipici, foarfece, paiete, materiale din natură

Expozitie cu lucrările copiilor

5. Lectura in grup-“In lumea povestilor”

împreună cu elevii clasei a IV-a

Cadre didactice

24 copii gupa mică,

25 elevi clasa a IV-a

Prof. înv primar L.C. –Sc. Nr.24 Craiova

Sala bibliotecii

5.04. 2012

2 ore

Carti cu povesti ,ilustratii, DVD,

Analiza la final a activităŃilor desfăşurate

6. “Personajul preferat”- Concurs de desen in echipa –prescolari si scolari

Cadre didactice

24 copii grupa mică,

25 elevi clasa a IV a

Prof. înv primar L.C.

Sala de grupă

5.04. 2012

2 ore

Fise de lucru, planse culori.acuarele,panou de expunere.

Expozitie cu lucrările realizate de copii

7. Plimbar Cadr 24 Parinti. Parc 6.04. Aliment Discutii,

95

e in Parcul Romanescu

Picnic Jocuri –

intrecere in aer liber.

e didactice

copii gupa mică

ul Romanescu

2012 4 ore

e corespunzatoare,mingi,baloane,

paturi.

observarea comportamentelor,

fotografii

PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE “ŞCOALA ALTFEL “ 2-6 APRILIE 2012

Educatoare:Firănescu Magdalena GrădiniŃa Nr.12 “Ştefan Velovan”,Craiova

Nr. Crt.

Denumirea activităŃii

Obiective urmărite Tipul activităŃii Responsabil ParticipanŃi/ InvitaŃi

Termen Evaluarea activităŃii

1

.

“Circulam

correct!”

-conştientizarea pericolelor la care se expun copiii atunci când ignora regulile de circulaŃie rutieră;

-să cunoască şi să respecte regulile de circulaŃie;

-să cunoască semnificaŃia indicatoarele rutiere cel mai des întalnite;

-să cunoască îndatoririle de mici pietoni si să se ferească de accidente.

-să trezesc copiilor interesul pentru

problematica sanatăŃii; -să dea exemple de alimente

sanătoase din fiecare categorie:lactate,fructe,legume,carne,f

Activitate de educaŃie rutieră (activ.în parteneriat cu PoliŃia

municipiului Craiova)

-Firănescu

Magdalena -Agentul de

circulaŃie -Firănescu

Magdalena -Cadrul medical

-preşcolarii grupei mijlocii

-educatoare -agent de

circulaŃie -preşcolarii

grupei mijlocii -educatoare -cadrul

medical

Luni

02.04.2012 MarŃi 03.04.2012

-Joc de

rol:”Dea agentul de circulaŃie” -

fotografii

96

2.

“Minte

sanătoasă în corp sanatos”

ăinoase, Urmărind “Piramida Alimentelor”; -să realizeze efectiv salata de

fructe,respectând etapele(spălare,tăiere,amestecare,decorare,

servire); -să prezinte spirit de echipă.

Activitate practica

-prezentarea salatei de fructe; -

consumarea ei; -

fotografii. 3

. “Pădurea,a

urul verde”

-stimularea copiilor în desfăşurarea unor activitaŃi cu caracter experimental şi demonstrative,prin care să contribuie la păstrarea sanătaŃii lor şi a unui mediu natural,curat;

-antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor;

-să sesizeze importanŃa mediului natural în viaŃa omului,întelegând necesitatea protejării lui;

-să cunoască regulile de minima protecŃie a naturii.

Excursie

-Firănescu

Magdalena

-educatoare -preşcolari

Miercuri 04.04.2012

-ierbar; -

fotografii.

4.

“Omul sfinŃeşte locul”

-să trezesc copiilor interesul pentru înfrumuseŃarea curŃii gradiniŃei;

-să-şi formeze atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului,aplicând cunoştinŃele însuşite;

-să înŃeleagă cauza producerii unor fenomene,schimbări şi transformări din mediul înconjurător;

-să manifeste spirit de colegialitate.

Activitate de educaŃie ecologică

-Firănescu

Magdalena

-preşcolarii -educatoare

Joi 05.04.2012

-

fotografii; -impresii.

97

5.

“Din suflet pentru suflet”

-atragerea efectiva a preşcolarilor în organizarea unor activitaŃi cu caracter extracurricular,conducând la creşterea numerică si calitativă a acestor activitaŃi;

-educarea sentimentelor de prietenie,tolerantă,armonie si bună dispozitie în relaŃiile cu preşcolarii din unitatea parteneră;

-să comunice cu copiii din medii diferite;

-să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei.

Vizita la Grad.Nr.32(activ. în parteneriat cu

grupa mijlocie de la grad.nr.32)

-activitate practică(confectionare

felicitari de Paşte;Decorare ouă de Paşte-din ipsos)

educatoarele

celor doua grupe

-educatoarea -prescolarii

gr.mijlocii de la grădiniŃa Nr.12 şi grădiniŃa Nr.32

Vineri 06.04.2012

-expoziŃie cu lucrările copiilor; -

fotografii; -impresii.

Bibliografie 1.Îndrumător pentru educatoare,Editura Aramis 2.Revista “ÎnvăŃământul preşcolar”1-2/2010,Editura Arlequin 3.Cunoaşterea mediului,Ghid pentru învaŃământul preşcolar,Editura Radical 2001

PROIECTARE SĂPTĂMÂNALĂ ”ŞCOALA ALTFEL” LA DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

prof. Olaru Mihaela-Adina educ. Marinescu Mădălina

Denumirea

unităŃii de învăŃământ

Activitatea Scopul activităŃii

Data Interval orar Clasele Responsabil

SAM DANEłI

Şezatoare literară în parteneriat cu Şcoala Rojişte

să pregătească un program artistic, să interpreteze cântece, poezii, ghicitori

02.04.2012 8°°-11°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

98

SAM DANEłI

Isus şi zâmbet de copil

să fie buni creştini; învăŃarea cât mai multor noŃiuni despre Învierea Domnului

02.04.2012 11°°-12°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Cel mai bun interpret, recitator

dezvoltarea interesului pentru literatură

03.04.2012 8°°-10°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

InvitaŃie la lectură

dezvoltarea imaginaŃiei şi abilităŃilor de comunicare

03.04.2012 10°°-13°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Arta de a conversa

cunoaşterea şi respectarea bunelor maniere acasă şi în societate

04.04.2012 8°°-10°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Paştele în sufletul meu

cunoaşterea însemnătăŃii sărbătorii Pascale; dezvoltarea muncii în echipă; realizarea de picturi, desene, felicitări şi ouă încondeiate

04.04.2012 10°°-12°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Copilăria ieri şi azi

să dovedească un comportament atent, tolerant, civilizat; antrenarea în activităŃi de grup

04.04.2012 12°°-14°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM ”Pagini din stimularea 05.04.2012 8°°-12°° V-VIII Profesor

99

„O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL” PROIECTARE SĂPTĂMÂNALĂ – NIVEL II

- STANCU NELA – GrădiniŃa Nr. 32 Craiova, Dolj - OPREA LUCICA – GrădiniŃa Nr. 52 Craiova, Dolj

Nr. Crt.

Denumirea ActivităŃii

Educatoare Coordo

natoare

Nr. de copii

implicaŃi/

grupă

Parteneri LocaŃia Data/ Durata

Resurse materiale/ financiare

Evaluare Obser-vaŃii

1. „Primăvara – în grădiniŃa mea” – plantare: pomi, flori, arbuşti

Stancu Nela Oprea

26 copii grupa mare- pregătitoare

- PărinŃii preşcolarilor - StudenŃii practicanŃi

GrădiniŃa Nr. 32 Craiova GrădiniŃa Nr. 52

02.04. 2012 4 ore

- unelte agricole - seminŃe - bulbi - flori

- observarea comportamentului copiilor - analiza produ- selor activităŃii

DANEłI câmpie” - realizarea revistei şcolii

interesului în exprimarea şi analizarea trăirilor proprii

limba şi literatura română

SAM DANEłI

şi noi sărbătorim ”Ziua cărŃii”

stimularea interesului pentru lectură, încurajarea pentru exprimarea şi analizarea trăirilor proprii

05.04.2012 12°°-14°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Fantezie şi culoare

dezvoltarea gustului pentru frumos

06.04.2012 8°°-11°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

SAM DANEłI

Să ne hrănim sufletul cu poezie…

dezvoltarea şi stimularea interesului pentru creaŃie

06.04.2012 11°°-14°° V-VIII Profesor limba şi literatura română

100

Lucica 25 copii grupa mare

- Educatoare - Preşcolari

Craiova - arbuşti - pomi

2. - „Povestea prinŃu-lui”- teatru de păpuşi

- „Ne place cântecul şi jocul”- program artistic

Stancu Nela Oprea

Lucica

26 copii grupa mare- pregătitoare

25 copii grupa mare

- Teatrul de Păpuşi Buzau - Educatoare - Preşcolari

GrădiniŃa Nr. 32 Craiova

03.04. 2012 4 ore

- preŃul biletului este suportat de părinŃi - diplome

- observarea comportamentului - aprecieri stimulative - acordarea unor diplome

3. „Hrisos a înviat” - confecŃionare de

felicitări - întâlnire cu

parohul de la Parohia „Sfântul Nicolae Brânduşa”

Stancu Nela Oprea

Lucica

26 copii grupa mare- pregătitoare

25 copii grupa mare

- PărinŃii preşcolarilor - StudenŃii practicanŃi - Parohul Gabriel Sorescu - Educatoare - Preşcolari

GrădiniŃa Nr. 32 Craiova GrădiniŃa Nr. 52 Craiova

04.04. 2012 4 ore

- creioane colorate - coli cartonate - lipici - hârtie glacé -hârtie creponată - foarfece - perforator - panou - markere - materiale din natură - diplome

- analiza produselor activităŃii - acordarea unor diplome - realizarea expoziŃiei cu lucrările copiilor

4. „Vizită la Muzeul ŞtiinŃele Naturii”

Stancu Nela Oprea

Lucica

26 copii grupa mare- pregătitoare

25 copii

- PărinŃii preşcolarilor - Educatoare

Muzeul ŞtiinŃele Naturii

05.04. 2012 4 ore

- microbuz - transpor-tul este suportat de părinŃii preşcolari-

- chestionare orală - consemnarea celor observate în „Jurnalul grupei” - realizarea unui album cu

101

grupa mare

- Preşcolari

lor - aparat foto digital

fotografiile din timpul vizitei

5. „De la inimă la inimă”

- expoziŃie cu vânzare

- strângere de fonduri în scop umanitar

Stancu Nela Oprea

Lucica

26 copii grupa mare- pregătitoare

25 copii grupa mare

- PărinŃii preşcolarilor - Director - StudenŃii practicanŃi - Parohul Gabriel Sorescu - Educatoare - Preşcolari

GrădiniŃa Nr. 32 Craiova GrădiniŃa Nr. 52 Craiova - Parohia „Sfântul Nicolae Brânduşa”

06.04. 2012 4 ore

- felicitări - panouri - trepied - ace cu gămălie - felicitări-le sunt cumpărate de parinŃii copiilor, cadrele didactice, personalul grădiniŃei, enoriaşi

- chestionare orală - realizarea unui CD

PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE LA NIVELUL CLASEI A- II-A prof. înv. primar, Mariana Buzianu

Grup Şcolar Industrial oraş Tismana

Programul “ŞCOALA ALTFEL” 2-6 aprilie 2012

OBIECTIVE Elevul va fi capabil:

ACTIVITATEA

TERMEN

MOD DE

REALIZARE

LOC DE DESFĂŞURARE

EVALUARE

-să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;

-să observe principalele obiective istorice, economice, culturale şi geologice ale zonei;

-să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseŃilor Ńării noastre;

“Pe urmele lui BrâncuȘi”

2 aprilie 2012

-excursie tematică

1 zi

-obiective turistice din zona Tismana, HobiȘa,Tg-Jiu

-compuneri şi lucrări artistico-plastice

102

OBIECTIVE Elevul va fi capabil:

ACTIVITATEA

TERMEN

MOD DE

REALIZARE

LOC DE DESFĂŞURARE

EVALUARE

-să-şi reactualizeze lecturi geografice, istorice şi literare despre elementele observate şi identificate;

- să-şi exerseze condiŃia fizică a organismului; -să-şi dezvolte simŃul de orientare geografică; -să-şi dezvolte capacitatea de educaŃie ecologică.

-dezv. interesului pentru creaȘia literară; -să citească Și să înȘeleagă un text la prima

vedere; -conȘtintizarea Și exprimarea esteticului Și a

nevoii de frumos; -citirea fluentă Și conȘtientă; exprimarea cunoȘtinȘelor literare;

”În lumea cărȘilor”

3 aprilie 2012

-activitate literară la biblioteca Școlii -1oră ;

-vizionarea unui film -1 oră ;

-concurs pe teme de literatură -1 oră ;

-desene : ”Personajul preferat”-1oră .

-biblioteca Școlii,CDI

-dezbatere pe marginea filmului;

-lectură liberă preferenȘiabilă;

-desene; -fiȘe de

concurs; -diplome.

-să colecteze date istorice, precum şi obiceiuri

locale prin interviuri luate bătrânilor şi să le editeze în articole;

-să reflecte faptele, evenimentele frumoase din realitatea de azi;

-să perceapă valorile morale Și culturale; -să contribuie la promovarea culturii.

“Să

cunoaȘtem portul popular din Tismana”

4

aprilie 2012

-Vizită la

muzeu -2 ore; -realizarea unui

album-2 ore.

-sala de clasă -Muzeul

portului popular gorjenesc

Tismana

-mediatizare

în revistei Școlii

-formarea Și cultuvarea interesului pentru înfrumuseȘarea zonei;

-să lupte pentru ocrotirea Și menȘinerea în stare de curăȘenie a Școlii, a satului, a naturii în general;

-încurajarea activităȘilor de voluntariat în rândul elevilor;

” E curat Și frumos în jurul meu!”

5 aprilie 2012

-ecologizarea zonei din jurul Școlii-2 ore;

-amenajarea spaȘiului verde din curtea Școlii – 1 oră

-curte Școlii; -

împrejurimile Școlii.

-încurajarea voluntariatului în rândul elevilor

103

OBIECTIVE Elevul va fi capabil:

ACTIVITATEA

TERMEN

MOD DE

REALIZARE

LOC DE DESFĂŞURARE

EVALUARE

-formarea Și cultivarea interesului pentru sanatate,

-plantare de flori; -organizarea de jocuri în aer liber; -să respecte reguli în timpul jocului;

; -întreceri

sportive- 1 oră.

-să precizeze semnificaŃia sărbătorilor de Paşte; -să picteze ouă încondeiate, colaje, picturi, jucării; -să selecteze piesele realizate pentru organizarea

unei expoziŃii;

„Paştele la români”

6 aprilie

2012

- Activitate de tip şezătoare-2 ore;

-Activitate practică- 2 ore.

-Sala de clasă

-Evaluarea lucrărilor şi activităŃillor practice

ŞCOALA ALTFEL

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova

Prof. MehedinŃeanu LuminiŃa Prof. Dascălu Eugenia

Problematica educaŃiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaŃii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate

domeniile vieŃii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ, de pe instrucŃie pe educaŃie. EducaŃia depăşeşte limita exigenŃelor şi valorilor naŃionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităŃii. În contextul afirmării unei viziuni holistice asupra educaŃiei, şcoala nu mai poate răspunde singură nevoilor tot mai complexe ale

societăŃii umane. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităŃii umane, iar dezideratul educaŃiei permanente tinde să devină o realitate

de necontestat. Astfel, fără a nega importanŃa educaŃiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaŃia extracurriculară, adică cea realizată

dincolo de procesul de învăŃământ, îşi are rolul şi locul său bine stabilit în formarea personalităŃii tinerilor. Ca urmare a acestor perspective în educaŃie, în săptămâna „Şcoala altfel” ne-am propus o serie de activităŃi extracurriculare, care să

puncteze complexitatea fenomenului educaŃional şi rolul său în formarea personalităŃii tinerilor.

104

Astfel am încercat o abordare complexă a educaŃiei, fără a nega importanŃa procesului de învăŃământ – activităŃile curriculare, dar în acelaşi timp considerăm necesară reorientarea şi reaşezarea activităŃilor extracurriculare în cadrul formării personalităŃii umane, prin recunoaşterea importanŃei sale în formarea tinerilor.

Prezentăm mai jos graficul activităŃilor pe care ni le-am propus să le desfăşurăm în săptămâna ,,Şcoala altfel”: GRĂDINIłA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 51 CRAIOVA STR. NICOLAE COCULESCU NR.20 , COD 200969 TELEFON : 0251/484450 E-MAIL : grădiniŃa51craiova@yahoo.com PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR DIN SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL Educatoare: MehedinŃeanu LuminiŃa Dascălu Eugenia Grupa mare A Nr.

crt. Activitatea Scopul activităŃii Data Responsabili

1.

,,Ritmurile copilăriei“ – creare de melodii folosind shakere, clopoŃei, tobe, beŃe, sandblocks, castagnete, trianglu, tamburine, rainmakers, xilofon, muzicuŃă.

Dezvoltarea inteligenŃei muzicale într-un mediu fără constrângeri.

Utilizarea materialelor didactice prietenoase şi potrivite pentru fiecare etapă de dezvoltare muzicală şi creativă.

Eugenia Dascălu LuminiŃa

MehedinŃeanu

2.

,,La cumpărături“ – vizită

la Complexul comercial din cartier

Adoptarea criteriilor de selecŃie adecvată în consumul de bunuri.

Decodificarea semnificaŃiei înscrisurilor privind termenul de garanŃie al alimentelor.

02.04.2012

LuminiŃa

MehedinŃeanu Eugenia Dascălu

3.

,,Perechile de ouă încondeiate“ – concurs desfăşurat în perechi preşcolar-elevă în clasa a XI-a A la

Stimularea dorinŃei copiilor de a deveni purtătorii de mâine ai obiceiurilor şi tradiŃiilor spre generaŃiile viitoare.

Cunoaşterea unor elemente de cultură

Eugenia Dascălu LuminiŃa

105

Colegiul NaŃional ,,Ştefan Velovan“

populară care definesc portretul spiritual al poporului român.

MehedinŃeanu

4.

,,Şi eu iubesc florile“ activitate de implicare a copiilor alături de părinŃi în activitatea practică de plantare a florilor de primăvară în curtea grădiniŃei.

Conştientizarea de către copii a importanŃei

plantelor pentru mediul înconjurător. Stimularea trăirilor proprii despre natură şi

protejarea acesteia.

03.04.2012

LuminiŃa

MehedinŃeanu Eugenia Dascălu

5.

,,Designerii grădiniŃei“ – confecŃionare de îmbrăcăminte pentru păpuşile grădiniŃei

Stimularea potenŃialului creativ al copiilor. Dezvoltarea abilităŃilor de relaŃionare între

preşcolarii grupei.

Eugenia Dascălu LuminiŃa

MehedinŃeanu

6.

,,La picnic în Parcul

CorniŃoiu“

Dezvoltarea unor calităŃi indispensabile minŃii omului modern : flexibilitate, independenŃă, iniŃiativă.

Stimularea curiozităŃii copiilor către multiple aspecte ale vieŃii.

04.04.2012

LuminiŃa

MehedinŃeanu Eugenia Dascălu

7.

,,O zi întreagă împreună“ – vizita şcolarilor clasei I B de la Şcoala cu cls.I-VIII „Alexandru Macedonski”Craiova

Să colaboreze la realizarea unei activităŃi în comun cu copiii altei unităŃi şcolare

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii, cu mediul, pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi, atitudini şi conduite noi.

Eugenia Dascălu LuminiŃa

MehedinŃeanu

8.

,,Petrecere în pijama“

Să manifeste prietenie , toleranŃă , armonie în relaŃiile cu ceilalŃi copii .

Educarea unei atitudini de fairplay şi de cooperare în vederea reuşitei jocurilor.

05.04.2012

LuminiŃa

MehedinŃeanu Eugenia Dascălu

9.

,,Parada modei“

Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităŃi şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

Dezvoltarea autocontrolului, conduitei, comportamentului.

Eugenia Dascălu LuminiŃa

MehedinŃeanu

10.

,,În vizită la Alexandra“ – deplasarea grupului de copii în familia celui sărbătorit

Disponibilitatea de a oferi celorlalŃi membrii ai grupului jucăriile primite în dar şi jucăriile personale.

06.04.2012

LuminiŃa

MehedinŃeanu

106

Adaptarea comportamentului la nevoile şi solicitările grupului.

Eugenia Dascălu

ROLUL ,,ŞCOLII ALTFEL” ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂłII PREŞCOLARILOR

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova Ed. Ghijură Viorica

Prof. Nilă Roxana ActivităŃile pe care ni le-am propus spre desfăşurare în săptămâna ,,Şcoala altfel”, valorifică receptivitatea deosebită, sensibilitatea şi

afectivitatea copiilor, acordă valoare atitudinilor şi deprinderilor morale de bază, învăŃarea valorilor constituindu-se ca o premisă a conduitei morale, dar şi ca rezultat al acesteia. Tot aceste activităŃi, ne-am propus noi , să asigure achiziŃia de către copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală.

Momentul reformei învăŃământului românesc are în vedere o analiză critică a sistemului de învăŃământ din Ńara noastră ce Ńine cont de valorificarea raŃională a elementelor pozitive ale acestuia, pe baza tradiŃiilor şi caracteristicilor şcolii româneşti.

De asemenea, reforma în derulare în planul învăŃământului, propune noi alternative de sisteme de învăŃământ şi metode pedagogice în aplicarea curriculum-urilor care să ducă la îndeplinirea obiectivelor şi strategiilor privind pregătirea tuturor copiilor preşcolari

ExperienŃa dobândită de învăŃământul preşcolar din România atestă că grădiniŃa îndeplineşte în bune condiŃii rezultate meritorii. Actuala programă pentru învăŃământul preşcolar atât sub raportul obiectivelor curriculum-ului, formele de organizare, desfăşurare,

strategiile didactice, resurselor şi modalităŃilor de evaluare, îmbină învăŃarea socială cu cea perceptiv-cognitivă şi cu jocul, în vederea pregătirii copilului pentru integrarea în activitatea de tip şcolar.

Copilul are nevoie de multe cunoştinŃe pe care să ştie să le folosească. În acest sens o putem cita pe Maria Montessori care spunea : ,, Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va

mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăŃăm să se adapteze.” ( M. Montessori ,, Descoperirea copilului ” Editura Didactica şi Pedagogica, 1977 ).

Pentru realizarea scopurilor activităŃilor din săptămâna ,,Şcoala altfel”, este important să cunoaştem demersurile intelectuale interdisciplinare specifice vârstei preşcolare: a dobândi informaŃii, a găsi soluŃii în mediul înconjurător, a comunica, a se adapta, a utiliza modelele, a rezolva problemele, a învăŃa, a imagina sau a crea, a alege, a explica, a demonstra, a prevedea, a deduce, a acŃiona, a organiza.

Precizarea unor concepte fundamentale şi vehicularea lor unitară în literatura de specialitate este o necesitate cu importanŃă deosebită, azi când se subliniază rolul vieŃii în colectiv şi formarea unor diverse şi dinamice relaŃii interpersonale, unde fiecare copil influenŃează şi la rândul său este şi el influenŃat prin mediul educogen specific creat.

Dezbaterile cu privire la rolul educaŃiei şi al şcolii în ceea ce priveşte rolul educaŃiei în formarea personalităŃii tinerilor, gravitează tot mai mult în jurul conceptului de educaŃie extracurriculară.

107

Prezentăm mai jos graficul activităŃilor pe care ni le-am propus să le desfăşurăm în săptămâna ,,Şcoala altfel”: PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR DIN SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL Educatoare: Ghijură Viorica Nilă Roxana Grupa pregătitoare A

Nr. crt.

Activitatea Scopul activităŃii Data Responsabili

1.

Dansul ghioceilor - iniŃiere în dansul aerobic -

Dezvoltarea calităŃilor motrice şi înŃelegerea importanŃei practicării exerciŃiului fizic.

Viorica Ghijură Roxana Nilă

2.

ÎnfrumuseŃarea curŃii grădiniŃei de către copii împreună cu părinŃii

Formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului.

02.04.2012 Viorica Ghijură Roxana Nilă

3.

Reporterul grădiniŃei – fiecare copil intervievează o persoană din grădiniŃă, iar ceilalŃi îl asistă -

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii, cu mediul, pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi , atitudini şi conduite noi -

Viorica Ghijură Roxana Nilă

4.

Profesorul trăsnit – efectuarea de experienŃe şi experimente -

Încurajarea explorărilor, exerciŃiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienŃe autonome de învăŃare.

03.04.2012

Viorica Ghijură Roxana Nilă

5.

Fii atent şi prudent! – concurs de educaŃie rutieră -

Aprecierea obiectivă a faptelor din viaŃa reală şi manifestarea unei conduite adecvate.

Viorica Ghijură Roxana Nilă

6.

O zi în natură – plimbare în parcul din cartier -

Stimularea curiozităŃii copiilor prin investigarea realităŃii.

04.04.2012

Viorica Ghijură Roxana Nilă

108

7.

Poveşti în familie – confecŃionare de carte în pereche: copil-părinte -

Responsabilizarea copiilor de către părinŃi în funcŃie de vârstă şi gradul lor de maturitate;

Viorica Ghijură Roxana Nilă

8.

ABC-ul jocului de şah Explorarea experienŃelor altor persoane, extizându-şi astfel propriul repertoriu de experienŃe semnificative.

05.04.2012

Viorica Ghijură Roxana Nilă

9.

Profesorul NutriŃie – realizarea unei piramide a alimentaŃiei -

Formarea obiceiurilor şi atitudinilor sănătoase în

alimentaŃie.

Viorica Ghijură Roxana Nilă

10.

Din secretele lui Harry Poter

Cultivarea discernământului în selecŃia valorilor –

bine şi rău, calităŃi şi defecte, adevăr şi minciună, esenŃă-aparenŃă etc.-

06.04.2012 Viorica Ghijură Roxana Nilă

SĂPTĂMÂNA ALTFEL –O SĂPTĂMÂNĂ CU ACTIVITĂłI EXTRACURICULARE Prof. BiŃă Flori,

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51, Craiova

“Săptămâna altfel” va fi o săptămână fără cursuri, cu activitati extracuriculare, fiind organizate activităŃi culturale, tehnico-ştiinŃifice, sportive, activităŃi de educaŃie pentru cetăŃenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare, inclusiv voluntariat, caritate, implicarea în viaŃa activă în societate, responsabilitate socială, relaŃii de comunicare, activitati referitoare la siguranŃa pe internet, dependenŃă de calculator, activităŃi de educaŃie ecologică şi de protecŃia mediului.

Printre aceste activitati regasim următoarele obiective generale: � Constientizarea parintilor privind pericolul TV si internet-ului in educatia si formarea copiilor; � Educarea parintilor in ceea ce priveste controlul parental: setarea browserelor pentru a se evita accesarea unor situri cu

continut neadecvat, selectarea programelor TV potrivite si excluderea canalelor cu continut neadecvat; � Regasirea timpului petrecut in familie; � Stimularea curiozitatii copiilor prin investigarea realitatii; � Formarea deprinderilor de alimentatie rationala si de desfasurare de exercitii fizice in vederea mentinerii sanatatii; � Dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de munca in echipa; � Dezvoltarea simtului estetic si a nevoii de frumos a fiecaruia; � Cunoasterea insemnatatii Sarbatorilor Pascale si realizarea de obiecte decorative de Paste;

109

� Dezvoltarea abilitatilor de citit si vorbit in limba engleza; � Cunoasterea istoriei orasului si a imprejurimilor; � Dezvoltarea spiritului civic; � Dezvoltarea respectului fata de valorile nationale si umaneautentice; � Dezvoltarea competentelor de comportament moral – civic. Tabel cu activităŃi pentru săptămâna „Şcoala altfel”, nivelul II (grupa pregătitoare):

Nr. crt.

Activitatea Scopul activităŃii Data

1. „La joacă sub cerul însorit!” -plimbare în parc-

Stimularea curiozităŃii copiilor prin investigarea realităŃii.

2.

„Ornamente speciale pentru zile de sărbătoare”(confecŃionare de ornamente pentru Paşte)

-atelier de lucru-

Stimularea potenŃialului creativ al copiilor prin realizarea unor lucrări practice (ornamente de Paşte).

02.04.2012

3.

„Drumul pâinii” – vizită la casa Băniei-

Conştientizarea de către copii a patrimoniului cultural, cunoaşterea şi identificarea etapelor principale prin care trece grâul pentru a se transforma în pâine.

03.04.2012

4.

„Săritura în saci şi trasul de funie”

-întrecere sportivă cu ştafetă-

Stimularea calităŃilor intelectuale de voinŃă şi afectivitate în vederea aplicării independente a deprinderilor motrice însuşite.

5.

„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”

–confecŃionare de carte pentru expoziŃie (perechi părinte –copil) -

Responsabilizarea copiilor de către părinŃi în funcŃie de vârstă şi gradul lor de maturitate.

6.

„Cu drag ne jucăm, noi şah învăŃăm”

-clubul de şah-

Multiplicarea şi diversificarea acŃiunilor ce pot să faciliteze educarea copiilor.

04.04.2012

7.

„Cu inimile curate!” –vizită la biserică-

Stimularea dorinŃei copiilor de a deveni purtătorii de mâine ai obiceiurilor şi tradiŃiilor spre generaŃiile viitoare.

Cunoaşterea simbolurilor şi manifestărilor religioase.

05.04.2012

110

8.

„Ai carte, ai parte” –confecŃionare de carte pentru

expoziŃie în pereche părinte-copil -

Responsabilizarea copiilor de către părinŃi în funcŃie de vârstă şi gradul lor de maturitate.

9.

„În lumea poveştilor!” – clubul de lectură -

Creşterea interesului bunicilor faŃă de munca şi comportamentul copilului în grădiniŃă dar şi în afara ei.

10.

„Să fim mai buni, mai iubitori” -acŃiune de binefacere şi

voluntariat-

Dezvoltarea abilităŃii de a răspunde emoŃional în

mod pozitiv la experienŃele celor din jur.

06.04.2012

ŞCOALA ALTFEL ”ViaŃa de preşcolar între artă, îndemânare şi mişcare!”

2-6 aprilie 2012 Program dedicat activităŃilor educative extracurriculare şi extraşcolare

Prof. Florea Simona

Bancă Angelica GrădiniŃa Nr. 21 Craiova

Scopul: Programul conceput pentru nivelul preprimar urmăreşte implicarea tuturor preşcolarilor, a educatoarelor şi a părinŃilor în

activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii, stimulându-se participarea lor la acŃiuni variate, în contexte nonformale.

Rezultate aşteptate: • Participarea activă şi responsabilă la activităŃile comune desfăşurate; • Familiarizarea copiilor cu mediul şcolar; • Formarea unor abilităŃi de lucru în echipă; • Cultivarea unui stil de viaŃă sănătos prin mişcare în aer liber; • ÎmbogăŃirea cunoştinŃelor copiilor prin implicarea lor în diverse activităŃi comune.

111

Nr. Crt.

Ziua / Data

Denumirea activităŃii

Obiectivele urmărite Sarcinile vizate Tipul activităŃii

ParticipanŃi

Locul desfăŃurării

Evaluare

1

LUNI 02.04.201

2

”Copii şi părinŃi la grădiniŃă!”

- să înŃeleagă efectul actelor sale asupra mediului social şi ambiental; -să identifice şi să accepte locul şi rolul său în grupul social; -să colaboreze pe parcursul activităŃii;

- sortarea jucăriilor în funcŃie de utilitate; - înfrumuseŃarea mediului ambiental prin confecŃionarea şi amplasarea unor elemente decorative în sala de grupă.

ActivităŃi practice şi elemente de activitate casnică

Copii PărinŃi Educatoare

Sala de

grupă

DiscuŃii Fotografii

2

MARłI 03.04.201

2

”Micii actori”

-să-şi îmbogăŃească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienŃei personale acumulate în relaŃia cu ceilalŃi şi cu mediul educaŃional; -să participe la activităŃile de grup în calitate de vorbitor şi de auditor.

- recitarea unor poezii - povestiri ale copiilor - mini-dramatizări

Concurs

Copii PărinŃi Educatoare

GrădiniŃa

Fotografii Premii

3

MIERCU

RI 04.04.201

2

”O zi la şcoală!”

-să se familiarizeze cu sala de clasă; -să observe manualele şcolare şi rechizitele şcolarului; -să colaboreze cu şcolarii în timpul activităŃii practice.

-observarea mediului ambiental şcolar; -desfăşurarea unor activităŃi comune cu şcolari şi preşcolari

Vizită la şcoală Activitate practică –”Semn de carte” (decupare, şnuruire,

Copii PărinŃi Educatoare Elevi ÎnvăŃătoare

Sala de

clasă

DiscuŃii Fotografii

112

dese, lipire) 4

JOI 05.04.201

2

”Aer, soare şi mişcare!”

-să percepeapă componentele spaŃio-temporale, exersând posibilităŃile de mişcare a segmentelor corpului prin coordonare psiho-motrică; -să-şi consolideze şi să-şi perfecŃioneze deprinderile aplicativ-utilitare: diferite tipuri de mers, alergare, sărituri, transport de obiecte; -să participe la jocuri care necesită reacŃii prompte la semnale auditive şi vizuale.

-căutarea şi găsirea steguleŃelor; -întrecere sportivă (alergare cu ocolire de obstacole); -parcurgerea unui traseu aplicativ (mers, alergare, sărituri, transport de obiecte); -ştafete.

Excursie Întreceri Sportive – ”Găseşte steguleŃele ce au culoarea...” ”Cine ajunge primul?” ”În căutarea comorii”

Copii Educatoare

Parcul

din apropierea grădiniŃei

Fotografii Diplome

5

VINERI 06.04.201

2

”Împreună lucrăm, apoi ne distrăm!”

-să cunoască unele elemente simple de religie şi cultură religioasă; -să-şi dezvolte priceperea de a utiliza creator tehnicile practiv–aplicative învăŃate pentru realizarea unor lucrări în situaŃii nou create; -să trăiască în relaŃiile cu cei din jur stări afective pozitive, să

-confecŃionarea ornamentelor şi felicitărilor de Paşti -confecŃionarea unor măşti

Atelier creativ Carnaval cu măşti

Copii PărinŃi Educatoare

Sala de

grupă

ExpoziŃie

113

manifeste prietenie, toleranŃă, armonie, concomitent cu învăŃarea autocontrolului.

O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREŞCOLAR

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova

Prof. Marinescu Mirela Prof. Dumachin Nicoleta

Timpul liber al copiilor stă din ce în ce mai mult în atenŃia organizatorilor procesului de instruire şi educare în scopul folosirii mai

eficiente a acestuia în procesul educativ al tinerei generaŃii. Valoarea potenŃială ridicată a timpului liber este generatoare de căutări şi de soluŃii din cele mai diverse. Copiii, ca şi tinerii, au nevoie, după muncă, de activităŃi de joc, de dans, de sport. Este şi motivul pentru care educatoarele trebuie să acorde toată atenŃia bunei organizări a timpului liber al copiilor din grădiniŃe, îmbinând armonios, munca şi învăŃarea cu distracŃia şi jocul.

Prin activităŃile desfăşurate în grădiniŃă în săptămâna ,,Şcoala altfel”, se urmăreşte completarea procesului didactic, organizarea raŃională şi plăcută a timpului liber. O cerinŃă foarte importantă vizând opŃiunea pentru astfel de activitate este selecŃionarea din timp a suportului teoretic în funcŃie de interesele şi dorinŃele copiilor şi ordonarea lor într-un repertoriu cu o temă centrală.

ActivităŃile ,,Şcolii altfel” organizate în grădiniŃă pot avea conŃinut cultural, artistic sau spiritual, conŃinut ştiinŃific şi tehnico-aplicativ, conŃinut sportiv sau pot fi simple activităŃi de joc sau de participare la viaŃa şi activitatea comunităŃii locale. Ele asigură o învăŃare implicită, practică, interdisciplinară sunt axate pe interesele, înclinaŃiile şi aptitudinile personale ale copiilor.

Principalele lor valenŃe educative pe care le putem fructifica sunt funcŃia social-integrativă, completarea instrucŃiei şi educaŃiei de învăŃământ, cultivarea aptitudinilor speciale

După cadrul de desfăşurare al activităŃilor din această săptămână putem distinge: activităŃi de cerc/club (specializate) – echipe sportive, formaŃii muzicale, ateliere de creaŃie; activităŃi de masă (şezători, excursii, vizite, parteneriate); activităŃi individuale ( de creaŃie artistică, tehnică, de antrenament sportiv, dans clasic şi modern, vizionarea de emisiuni şi spectacole)

ActivităŃile desfăşurate în comun cu alte grupe de copii: au drept subiect grupuri de copii uniŃi printr-un interes comun de cunoaştere şi acŃiune. Membrii grupului sunt animaŃi de dorinŃa comună de a practica un sport, de atracŃia pentru muzică sau tehnică, de dragostea de natură, de pasiunea pentru noile mijloace de circulaŃie a informaŃiei – evantaiul pasiunilor comune putându-se deschide la nesfârşit. Copiii participă la activitate însufleŃiŃi de dorinŃa de a creea, a-şi afirma aptitudinile. Pentru unii este o chemare vocaŃională, pentru alŃii, poate, un interes de moment.

Oricum, activitatea în grup îi uneşte într-o acŃiune cooperantă.

114

SatisfacŃia pe care o oferă munca în comun, într-un grup de prieteni leali se adaugă, pe plan afectiv, sentimentului reuşitei, al progresului, devenind un factor intern al activităŃii. Dacă activitatea grupului prilejuieşte o acŃiune de folos comunitar (ex: cu caracter ecologic) sau cu caracter comunitar confecŃionarea de jucării pentru copiii dintr-un centru de plasament), atunci printre factorii interni se află şi înŃelegerea necesităŃii sociale a acŃiunilor întreprinse, bucuria de a fi de folos.

Prezentăm mai jos graficul activităŃilor pe care ni le-am propus să le desfăşurăm în săptămâna ,,Şcoala altfel”: Nr.

crt. Activitatea Scopul activităŃii Data

3.

,,Vizita la Ludoteca“ Familiarizarea cu sectia pentru copii a Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman”.

Dobandirea unor cunostinte noi si trezirea interesului pentru carte si lectura

2.

,,Desene pe asfalt“ – concurs de desene pe asfalt in curtea gradinitei

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, educarea unei atitudini pozitive, de cooperare, toleranta, armonie

02.04.2012

3. ,,Gradinita mea cu flori“- activitatea practică de plantare a florilor de primăvară în curtea grădiniŃei.

Conştientizarea de către copii a importanŃei plantelor pentru mediul înconjurător.

Stimularea unor sentimente pozitive fata de natură şi protejarea acesteia.

4. Copilărie în paşi de dans – dans modern, euritmie -

Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităŃi şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

Dezvoltarea inteligenŃei muzicale într-un mediu fără constrângeri.

03.04.2012

5.

,,Micii sportivi“ – concurs sportiv

Consolidarea şi perfecŃionarea deprinderilor aplicativ-utilitare: mers, târâre, alergare, saritura.

Educarea unei atitudini de fairplay si a unor sentimente de prietenie, toleranŃă, armonie în relaŃiile cu ceilalŃi copii .

6. ,,Oraselul copiilor“ – plimbare in parculetul din cartier

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii, cu mediul, pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi , atitudini şi conduite noi

04.04.2012

7.

„Cartea mea cu povesti” – confecŃionare de carte în pereche: copil-părinte

Cresterea interesului pentru carti si lectura, imbogatirea cunostintelor cu personaje si povesti specifice varstei copilariei

115

8. ,,Parada modei“ Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităŃi şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

Dezvoltarea autocontrolului, conduitei, comportamentului.

05.04.2012

9.

„Oua incondeiate” Intelegerea semnificatiei sarbatorii Pascale si trezirea interesului fata de traditiile specifice.

Exersarea deprinderii de a a utiliza creator tehnicile practiv–aplicative învăŃate în obŃinerea unei lucrări în situaŃii nou create;

Manifestarea comportamentelor de acceptare, toleranŃă şi solidaritate.

10. ,,Petrecere în pijama“

Educarea unei atitudini de fairplay şi de cooperare în vederea reuşitei jocurilor si a unor sentimente de prietenie, toleranŃă, armonie în relaŃiile cu ceilalŃi copii .

06.04.2012

PROGRAMUL ”ŞCOALA ALTFEL” Prof Mihaela Ungureanu, Gradinita cu P.P. nr. 40 Craiova

Prof. Mihaela Vladulescu, Gradinita cu Program Prelungit nr. 51 Craiova Programul ”Şcoala altfel” debutează din anul şcolar 2011 – 2012 şi constă în derularea, la nivelul fiecărei unităŃi de învăŃământ, în

săptămâna 2-6 aprilie 2012, a unui orar special format doar din activităŃi cu caracter non-formal. Simultan se organizează fazele naŃionale ale olimpiadelor şcolare.

Programul îşi propune implicarea, deopotrivă, a elevilor şi a dascălilor, în activităŃi nonformale, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi competenŃele în domenii cât mai diverse şi interesante.

Activitatile desfasurate in aceasta saptamana, prin structură, conninut specific, sunt firesc complementare activitătii de învătare realizată în sala de grupă. Acest gen de activitati au o deosebită influentă formativă asupra copiilor, în toate formele lor de organizare: plimbări, excursii, vizite, concursuri, spectacole, ateliere de teatru, arte plastice, etc.

Programul activităŃilor extracurriculare - Şcoala altfel 2-6 APRILIE 2012

Nr. crt.

Obiective urmărite Scopul activităŃii

Data Inte

rval orar Clasa/Cl

asele Responsabil

,,Sport şi sănătate” - intreceri sportive-

• constientizarea importantei miscarii in pastrarea organismului

2.04.2012

8-12 -toate

Prof Mihaela Ungureanu/

116

sanatos: • formarea unui

comportament de colaborare si fair-play

• manifestarea comportamentului competitiv, dar şi a spiritului de echipă;

grupele de copii ;-

-Educatoarele de la grupe;

-parintii.

prof. Mihaela Vladulescu

„Stim sa circulam corect?”

-întâlnire cu agentul de circulaŃie

- vizionare filme educatie rutiera.

- jocuri de rol

• dezvoltarea abilităŃii de a constientiza drepturile lor( prin vizionare de filme , cu aspecte concrete) pentru a putea socializa cu copiii de aceias varsta.

• dezvoltarea unei atitudini active (iniŃiativă personală, responsabilitate);

• stimularea interesului pentru cunoaşterea drepturilor omului şi ale copilului.

3.04.2012

8-12

- toate grupele din unitate

″Unul pentu toti, toti pentru Pamant!″

- activitati ecologice-

• formarea unei atitudini pozitive fata de mediu prin implicarea in activitati de ecologizare, etc.

• ÎmbogăŃirea cunoştinŃelor referitoare la poluarea mediului înconjurător;

• Utilizarea materialelor reciclabile în confecŃionarea de jucării diverse;

4.04.2012

8-12 - toate grupele din unitate.

-Educatoarele de la grupe;

-parintii.

Prof. Mihaela Ungureanu/ Mihaela Vladulescu

. ,,Taina cărŃilor” � Concurs,,Cel

mai bun recitator”; � Concurs de

ghicitori

• Manifestarea interesului faŃă de creaŃia literară;

• Manifestarea comportamentului competitiv, dar şi a spiritului de echipă;

5.04.2012

8-12 Prof. Mihaela Ungureanu/Mihaela Vladulescu

117

. ,,AlimentaŃie sănătoasă,

copii sănătoşi”

• conştientizarea rolului unei alimentaŃii echilibrate în dezvoltarea armonioasă a omului;

• participarea activă la desfasurarea activitatilor propuse.

6.04.2012

8-12 Prof. Mihaela Ungureanu/Mihaela Vladulescu

LOCUL ,,ŞCOLII ALTFEL” ÎN EDUCAłIA COPILULUI PREŞCOLAR

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova Prof. Grecu Nicolina

Colegiul NaŃional ,,Ştefan Velovan” Craiova Prof. Berceanu Mirela

Formele de organizare ale procesului instructiv – educativ, activităŃile instructiv-educative, reprezintă structura organizatorică,

respectiv cadrul organizatoric de desfăşurare a activităŃii educaŃionale formale şi nonformale, ansamblul modalităŃilor specifice şi operaŃionale de derulare a acestui proces. (M. Ionescu, 2003).

Multitudinea posibilităŃilor practice de organizare a activităŃii educative, precum şi posibilitatea combinării lor în vederea atingerii obiectivelor educaŃionale, face necesară existenŃa unui sistem al formelor de organizare a activităŃilor instructiv – educative.

Ştefan, M. (2003) precizează că oricât ar fi de importantă educaŃia curriculară realizată prin procesul de învăŃământ, ea nu epuizează sfera influenŃelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaŃa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăŃare preşcolară. În acest cadru, numeroşi alŃi factori acŃionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării copiilor.

După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaŃia extracurriculară, adică educaŃia de dincolo de procesul de învăŃământ, apare sub două aspecte principale:

1. EducaŃia informală, reprezentând influenŃa incidentală a mediului social transmisă prin situaŃiile vieŃii de zi cu zi. Ne referim aici la educaŃia în familie, dar şi la influenŃa comunitaŃii sociale, a grupurilor de prieteni, a mass – mediei (in special a televiziunii). Deşi lipsite de o structurare precisă şi de o proiectare sistematică, toate acestea au o mare forŃă de înrâurire.

2. EducaŃia non-formală, care se realizează fie sub egida unităŃilor din sistemul de învăŃământ, fie în cadrul unor organizaŃii cu caracter educativ, independente de sistemul de învăŃământ dar ale căror obiective educaŃionale sunt în consonanŃă cu cele ale grădiniŃei.

Atât în cadrul nonformal, cât şi în cel informal apar numeroase tipuri de activităŃi cu efect formativ. Între aceste activităŃi există raporturi multiple. O activitate din cadrul informal, ca, de exemplu, o vizită cu părinŃii la un muzeu sau la o expozitie organizată în localitate

118

poate deştepta interesele artistice sau tehnice ale copilului, care vor fi satisfăcute apoi în cadrul non-formal al unui cerc în unitatea de învăŃământ. Aceste interese se pot răsfrange apoi în activitatea informală a unui grup spontan de prieteni, care au înclinaŃii în domeniul respectiv. O emisiune radiofonică sau un spectacol de teatru (deci tot activităŃi informale) pot sugera copiilor activităŃi interesante în cadrul extradidactic (un spectacol şcolar, de exemplu). MenŃionăm aceste relaŃii pentru a preciza că o activitatate extracurriculară nu poate fi inŃeleasă în afara câmpului educaŃional care o generează.

GrădiniŃa ca instituŃie educativă, continuă educaŃia copilului începută în familie, iar actul educaŃional are rolul de a stimula şi valorifica talentul, aptitudinile, de a susŃine comunicarea, de a încuraja competiŃia şi asumarea de responsabilităŃi în vederea dezvoltării şi formării unei personalităŃi armonioase a copiilor încă de la cea mai fragedă vârstă.

Prezentăm mai jos graficul activităŃilor pe care ni le-am propus să le desfăşurăm în săptămâna ,,Şcoala altfel”: PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR DIN SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL Educatoare : Grecu Nicolina Grupa mare B

Nr. crt.

Activitatea Scopul activităŃii Data

1.

Cavalerii Planetei Albastre – acŃiuni de reciclare şi

refolosire a deşeurilor -

Valorificarea atitudinilor pozitive faŃă de mediul înconjurător .

2.

Cartea mea de poveşti – confecŃionare de carte în

pereche: copil-părinte -

Responsabilizarea copiilor de către părinŃi în funcŃie de vârstă şi gradul lor de maturitate;

02.04.2012

3.

Cea mai haioasă – concurs de fotografii din

vacanŃe ale copiilor -

Dezvoltarea abilităŃii de a răspunde emoŃional la experienŃa trăită.

4.

O călătorie spre castelul curăŃeniei

– participarea la jocuri de mişcare , exerciŃii fizice etc., respectând regulile de igienă şi protecŃie a sănătăŃii -

Dezvoltarea capacităŃii de utilizare a normelor igienico-sanitare prin

corectarea deprinderilor greşite şi încurajarea celor corecte.

03.04.2012

Copilărie în paşi de dans Descoperirea de către fiecare copil a propriei identităŃi şi dezvoltarea

119

5. – iniŃiere în dansul aerobic -

unei imagini de sine pozitive

6.

Un caz de investigaŃie: poluarea

- exerciŃii de problematizare pe situaŃii date sau create -

Formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului.

04.04.2012

7.

Întrecerea frăŃiorilor – concurs sportiv -

Stimularea calităŃilor intelectuale de voinŃă şi afectivitate în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite.

8.

IniŃiere în tainele şahului Multiplicarea şi diversificarea acŃiunilor ce pot să faciliteze educarea copiilor.

05.04.2012

9.

Ziua bunicilor – cooptarea bunicilor în

activităŃile zilei -

Creşterea interesului bunicilor faŃă de munca şi comportamentul copilului în grădiniŃă dar şi în afara ei.

10.

Pe urmele ,,Găştii lui Scooby Doo“

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii, cu mediul, pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi , atitudini şi conduite noi -

06.04.2012

PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE ,, ŞCOALA ALTFEL ,,

2-6 APRILIE 2012

Nr. crt.

Denumirea unităŃii de învăŃământ

Obiective urmărite

Scopul activităŃii

Data Interval orar

Clasa/Clasele Responsabil

1 GrădiniŃa nr.40 Craiova

Sa ne cunoastem orasul natal (vizita prin oras)/

- Cunoasterea si respectarea regulilor de comportament in timpul vizitei. - Colaborarea în vederea eficientizării activităŃii,

2.04.2012 9.00-13.00; 15.30-18.00

-toate grupele de copii ;- -Educatoarele de la grupe;

Educatoare din ambele ture

120

Bucuriile primaverii (plimbare prin parc) Vizită la Muzeu

-Cunoasterea caracteristicilor anotimpului primavara, - Cunoasterea unor obiective culturale din localitate

-parintii.

2 GrădiniŃa nr.40 Craiova

Buni crestini, buni voluntari! Mici, dar harnici! -ecologizare

- Educarea sentimentelor de prietenie, toleranta, armonie in relatiile cu semenii nostri , - Conştientizarea preşcolarilor şi familiilor acestora de importanŃa protejării mediului înconjurător,

3.04.2012 9.00-13.00; 15.30-18.00

Toate grupele -Educatoarele de la grupe; -parintii.

toate educatoarele

3 GrădiniŃa nr.40 Craiova

Alergam, ne jucam, sanatatea s-o pastram!-intreceri sportive Completăm în jurnalul grădiniŃei

-Formarea unui comportament de colaborare si fair-play/cultivarea atitudinii de încredere în forŃele proprii

4.04.2012

9.00-13.00; 15.30-18.00

- toate grupele din unitate

educatoare din ambele ture

4 GrădiniŃa nr.40 Craiova

„Micii pietoni” -întâlnire cu agentul de circulaŃie - vizionare filme de educatie rutiera. - jocuri de rol

- dezvoltarea abilităŃii de a constientiza drepturile lor( prin vizionare de filme , cu aspecte concrete) pentru a putea socializa cu copiii de aceiasi varsta. - dezvoltarea unei atitudini active (iniŃiativă personală, responsabilitate); - stimularea interesului pentru cunoaşterea drepturilor omului şi ale copilului.

5.04.2012 9.00-13.00; 15.30-18.00

- toate grupele din unitate. -Educatoarele de la grupe; -parintii.

educatoare

121

5 GrădiniŃa nr.40 Craiova

″Prietenii naturii″ - activitati ecologice ,,DecoraŃiuni pentru PaȘte,,- ateliere de creatie

-cunoasterea si respectarea regulilor de comportament in timpul vizitei. - colaborarea în vederea eficientizării activităŃii

6.04.2012 9.00-13.00; 15.30-18.00

Toate grupele Educatoarele

educatoare

O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PREŞCOLAR Prof. Crăciun Alina Prof. Neacşu Emanuela

GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 51 Craiova În contextul măsurilor privind aşezarea învăŃământului din Ńara noastră, pe baze noi, cu adevărat democratice, prima verigă a acestui

sistem, învăŃământul preşcolar, merită o atenŃie deosebită. Delimitarea locului, cu precizarea funcŃiilor pe care le are de îndeplinit grădiniŃa ca primă instituŃie de culturalizare a copiilor, de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară, cu rol decisiv în asigurarea eficienŃei învăŃământului.

În legea învăŃământului se afirmă „ÎnvăŃământul preuniversitar este organizat în concordanŃă cu declaraŃia universală a drepturilor omului, cu documentele internaŃionale care reglementează accesul la educaŃie al copiilor (...) asistenŃa lor psihopedagogică în vederea integrării şcolare (…) în condiŃii de deplină echitate şi egalitate, în cadrul unui sistem deschis instruirii permanente, formării continue.

Modelarea, formarea şi educaŃia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaŃie caracterul şi inteligenŃa se completează pentru propria evoluŃie a individului.

În grădiniŃa contemporană eficienŃa educaŃiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităŃii copiilor.

În acest cadru, învăŃământul preşcolar românesc are misiunea de a forma copiii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară adaptare la activitatea de tip şcolar, pentru integrarea socială.

Perioada preşcolară şi şcolară mică din viata copilului reprezintă perioada fundamentală pentru dezvoltarea sa ulterioară. Prezentăm mai jos graficul activităŃilor pe care ni le-am propus să le desfăşurăm în săptămâna ,,Şcoala altfel”: GRĂDINIłA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 51 CRAIOVA STR. NICOLAE COCULESCU NR.20 , COD 200969

122

TELEFON : 0251/484450 E-MAIL : grădiniŃa51craiova@yahoo.com PROGRAMUL ACTIVITĂłILOR DIN SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL Educatoare: Crăciun Alina Neacşu Emanuela Grupa mijlocie C

Nr. crt.

Activitatea Scopul activităŃii Data Responsabili

1.

,,Detectivi în acŃiune“ – situaŃie concretă de joc -

Depistarea de către copii a comportamentelor negative şi sancŃionarea acestora

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

2.

Tablouri îngheŃate din poveşti calde

Dezvoltarea abilităŃii de a răspunde emoŃional la experienŃa trăită.

02.04.2012 Alina Crăciun

Emanuela Neacşu 3.

Clubul de dans - iniŃiere în dansul aerobic

-

Dezvoltarea calităŃilor motrice şi înŃelegerea importanŃei practicării exerciŃiului fizic.

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

4.

Cofetarul isteŃ – realizarea în pereche copil-părinte a unui tort din blat gata copt, cremă Finetti, tub de frişcă, fructe naturale

Găsirea unor metode adecvate, de acŃiune

pozitivă în relaŃia părinŃilor cu copiii

03.04.2012

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

5.

,Aventuri în călătorie – plimbare în Parcul

CorniŃoiu -

Stimularea curiozităŃii pentru investigarea mediului înconjurător.

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

6.

O familie minunată - concurs de fotografii de

familie -

Multiplicarea şi diversificarea acŃiunilor ce pot să faciliteze educarea copiilor.

04.04.2012

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

Concurs de Karaoke: ,,Vocea grădiniŃei“

ÎmbogăŃirea trăirilor, dezvoltarea sensibilităŃii, conturarea personalităŃii.

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

123

7. 8.

Povestea mea preferată – confecŃionare de carte în pereche: copil-părinte

Responsabilizarea copiilor de către părinŃi în funcŃie de vârstă şi gradul lor de maturitate;

05.04.2012 Alina Crăciun Emanuela Neacşu

9.

Cei mici fac cunoştinŃă cu cei mari – vizita preşcolarilor la şcoală şi efectuarea unor jocuri în comun -

Să manifeste spirit de echipă şi să colaboreze la realizarea unei activităŃi în comun .

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

10.

Superbaschetbalistul – iniŃiere în jocul de

baschet -

Dezvoltarea capacităŃii de a interacŃiona cu alŃi copii, cu adulŃii, cu mediul, pentru a dobândi cunoştinŃe, deprinderi, atitudini şi conduite noi.

06.04.2012

Alina Crăciun Emanuela Neacşu

PLANIFICAREA ACTIVITĂłILOR PENTRU „ŞCOALA ALTFEL” GrădiniŃa cu P.P. „Pinocchio”, Craiova

Prof. Ninu Marinela Ed. TuŃă Alina-Mihaela

Denumirea unităŃii de învăŃămân

t

Activitatea Scopul activităŃii Data Interval orar

Clasa/ clasele

Responsabili

Film educativ „Copilărie fericită”

Dezvoltarea empatiei faŃă de cei aflaŃi în suferinŃă

9,30- 10,20

Pregătitoare, PN PregătitoareB-PP, mare A –PP, mare –PN, mijlocie-PN, mică PN

Stancu Cristina

LUNI

Activitate practică „Preşcolarii în acŃiune”

Ecologizare spaŃiului de joc din curtea grădiniŃei

02.04. 2012

10,30 – 12,00

mica B-PP, mica A- PP, mijlocie–PP, mareB-PP, PregatitoareA-PP, PregatitoareB-PP

Cioablă Daniela Florea Andreea

124

DrumeŃie Eco „ Parcul de lângă noi, Parcul Crizantemelor”

Ecologizarea parcului de joacă

10,00-12,00

Mijlocie –PN, mică B-PP, mare –PN, mareA–PP pregătitoare-PN, PregătitoareB-PP mică C-PP,

Săndulescu Ioana

Atelier de creaŃie „În prag de sărbătoare”

ConfecŃionare de felicitări pentru sărbătoarea pascală

10,00 – 11,00

Mijlocie-PP, mică –PN, PregătitoareA-PP,

Jianu Alice HănŃulie Maria

MARłI

Vizită la muzeu „Muzeul ŞtiinŃele Naturii – sursă de documentare”

Documentarea despre...

03.04. 2012

10,00-12,00

mareB -PP, mică A- PP,

Cioc Cristina Zăvoi Monica

Întâlnire cu expertul „PoliŃistul, prietenul copiilor”

Dezvoltarea responsabilităŃii faŃă de securitatea personală

9,30-10,30 Pregătitoare A–PP, mică A- PP, mică B-PP, mareB -PP, pregătitoare-PN, mijlocie-PN,

Bîrsan Mariana

Lungu Ileana

MIERCURI

AcŃiune ecologică „Să sădim, un pom o floare”

Sădirea de pomi şi flori în curtea grădiniŃei

04.04. 2012

10,30 -12,00

mare – PN, mică PN mică A- PP, mijlocie–PP, mare A –PP, PregătitoareB-PP

Ianîcu Nicoleta Orăscu Diana

Concurs pe teme ecologice

„Aşa da, aşa nu!”

Evaluarea comportamentelor

ecologice

9,30-10-30 PregătitoareB-PP Pregătitoare A–PP, pregătitoare-PN,

Predonescu Violeta Militaru

O

JOI

Spectacol de teatru „Cei trei purceluşi”

Formarea unor comportamente pozitive la preşcolari în timpul vizionarii unui spectacol de teatru

05.04.2012

10,00-12,00

TOATE GRUPELE DE PREŞCOLARI

Sofronie Ramona Flori Camelia

125

Vizită la biserică „Să fim mai buni de sărbători”

Educarea copiilor din punct de vedere religios şi spiritual într-un mediu adecvat temei

8,00-9,30 mare A –PP mică B-PP, mijlocie–PP, PregătitoareB-PP mică C-PP,

Ninu Marinela

TuŃă Alina

VINERI

Întâlnire cu un expert APM-Dolj „Sănătatea mediului , sănătatea noastră”

Conştientizarea preşcolarilor de influenŃa sănătăŃii mediului asupra sănătăŃii omului

9-10,30 mică A- PP, mare A –PP, mare – PP, mică-PN mijlocie-PN,

Mitrulescu Veronica Gongea Elena

Jocuri sportive „Men sana in corpore sano”-

Formarea unei atitudini pozitive faŃă de mişcare, într-o atmosferă de fair-play

06.04.2012

10,00-12,00

mică C-PP, mică-PN, pregătitoare-PN, mareB -PP, Pregătitoare A–PP, PregătitoareB-PP

Flori Camelia Sofronie Ramona

126

EDUCATIA PENTRU TOTI Enache Elena

Constantinescu Simona Gradinita cu PP.Nr. 53 Craiova

În educarea tinerei generaŃii,un loc important îl ocupă formarea personalităŃii în perspectiva civică,în sensul că educaŃia trebuie să realizeze,prin conŃinut şi forme adecvate,cetăŃeanul,omul zilelor noastre,a cărui conduită,în diferite ipostaze:membru al colectivului de muncă,al familiei,simplu pieton sau călător etc,trebuie să denote un înalt grad de civilizaŃie. Educarea tineretului este o sarcină complexă,de a cărei îndeplinire sunt răspunzători mai mulŃi factori educativi:familia,şcoala,cluburile şcolare din care copilul face parte. Evident,fiecare din aceşti factori acŃionează într-un fel specific şi ,deşi acŃiunea lor nu este îtotdeauna concomitentă,iar ponderea nu este în toate situaŃiile aceeaşi,totuşi influenŃele lor se interferează,devin convergente,profilând în cazul fiecărui om în parte o personalitate unică. Se poate afirma totuşi,că şcoala,în general,este principalul mijloc de formare a caracterelor şi de formare cetăŃenească a tinerei generaŃii. Morala,ca fenomen social,reflectă relaŃiile ce se stabilesc între oameni,în ipostaza lor de subiecŃi reali ce se află în interacŃiune,într-un context social delimitat în spaŃiu şi timp. Din această perspectivă,ea ne apare ca o formă a conştiinŃei sociale, deosebindu-se de celelalte forme prin obiectul reflectat,prin modul în care se realizează reflectarea şi prin efectul reflectării asupra obiectului reflectat. Referitor la obiect,din definiŃie rezultă că este vorba de anumite raporturi sociale dintre oameni ce apar în procesul interacŃiunii lor. Normal că tot ceea ce Ńine de raporturile sociale în extensia şi profunzimea lor ,reprezintă obiect al moralei. Este vorba doar de acele relaŃii care anterior au fost asimilate de conştiinŃa socială şi se referă la interacŃiunea dintre oameni,ca subiecŃi reali. Copilul nu este o fiinŃă izolată. De la cea mai fragedă vârstă este angrenat într-un sistem de relaŃii interumane ce se constituie la nivelul grupului din care face parte(familie,cercul de prieteni,colectivul clasei).FuncŃionarea oricărui grup generează în mod inevitabil un anumit grad de moralitate,rezultat al filtrării,adoptării şi acceptării de către membrii săi a unor norme şi reguli din marele izvor al moralei sociale. Moralitatea grupului exercită din interior aceeaşi influenŃă continuă asupra copilului care interacŃionează cu acŃiunile educative iniŃiate şi organizate de către profesor. Sistemul actual de învăŃământ din Ńara noastră este rezultatul valorificării creatoare a tradiŃiilor valoroase ce s-au cristalizat de-a lungul unei îndelungate evoluŃii istorice .El este astfel o expresie directă a unor particularităŃi naŃionale de ordin economic,social şi cultural.Restructurările şi inovările ce i s-au adus în ultimul timp au fost determinate pe de o parte de profunde transformări din viaŃa economico-socială a Ńării,iar pe de altă parte de legităŃile interne ale funcŃionării sistemului. Modernizarea învăŃământului include include atât sistemul de învăŃământ,precum şi procesul de învăŃământ. Sistemul oferă cadrul instituŃional al desfăşurării procesului de învăŃământ,iar acesta,la rândul său,urmează să asigure condiŃiile necesare în vederea materializării obiectivelor educaŃionale. “Succesul activităŃii instructiv-educative,ca de altfel al oricărui demers formativ,este puternic influenŃat de măsura în care ea concordă cu dimensiunile fundamentale ale subiectivităŃii copilului,ale achiziŃiilor anterioare,ale mecanismelor mentale activizate şi pregătite pentru a prelua şi asimila autentic aceste influenŃe.(Psihologia educaŃiei şi dezvoltării, Ed.Academiei, Bucureşti 1993)“ Datorită rolului decisiv pe care îl are în pregătirea pentru viaŃă şi muncă a celor mai tinere vlăstare ale Ńării, societatea acordă o importanŃă primordială perfecŃionării şi modernizării continue şi sub toate aspectele a procesului de învăŃământ,menŃinerii lui în pas cu cele mai noi cuceriri ale ştiinŃei

127

şi tehnicii ,ale culturii,cu cerinŃele afirmării individului şi ale dezvoltării societăŃii.Acesta este un imperativ major ce stă în faŃa şcolii de toate gradele. Modernizarea conŃinutului procesului de învăŃământ se referă la restructurările ce se impun în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea informaŃiei selectate şi incluse în documentele şcolare (planuri,programe,manuale,metodici).Se recunoaşte faptul că ,în cercetarea ştiinŃifică,viziunea interdisciplinară se impune tot mai mult.Viziunea interdisciplinară presupune depăşirea descriptivului pentru a descoperi structura internă care explică geneza şi manifestările celor observate şi măsurate.Specificul acestei structuri interne,rezultat al unor multiple interdependenŃe,este că ea reclamă depăşirea frontierelor dintre discipline. Dacă evoluŃia ştiinŃelor cunoaşte această perspectivă,urmează ca procesul de învăŃământ să asimileze această viziune interdisciplinară,facilitând stabilirea unor relaŃii cât mai strânse între obiectele de învăŃământ.ConŃinutul fiecărui obiect de învăŃământ va fi orientat în direcŃia evidenŃierii interrelaŃiilor dintre cunoştinŃe,atât în interiorul,cât şi în raport cu celelalte obiecte. Spre deosebire de învăŃământul tradiŃional, centrat pe cunoaştere,pe distribuirea cunoştinŃelor,în şcoala modernă procesul de învăŃământ se ridică mult deasupra nivelului simplei cunoaşteri,simplei transmiteri şi asimilări de cunoştinŃe.Principala preocupare este acum de a face din funcŃia cunoaşterii un element motor al dezvoltării gândirii,al formării atitudinii şi comportamentului, al promovării dezvoltării personalităŃii copilului. Bibliografie: -Psihologia educaŃiei şi dezvoltării, Ed.Academiei, Bucureşti, 1993 -Schiopu U, -Cunoaşterea şi dezvoltarea personalităŃii,E.D.P.,Bucureşti ,1994 -łârcovnicu V, Pedagogia generală,E.D.P,Bucureşti, 1971 - JoiŃa E,Locul şi rolul metodelor activităŃilor participative în învăŃământul actual,Revista de pedagogie,nr./10 1982

PREGĂTIREA VIITORULUI ADULT PENTRU O SOCIETATE ÎN CONTINUĂ SCHIMBARE

Stefan Georgeta

Mihartescu Cornelia Gradinita nr. 53 - Craiova

,,Omul nu poate deveni om decât prin educaŃie.’’ Cant Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocă a schimbărilor profunde desfăşurate la intervale scurte de timp, o epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de viaŃă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală elevii trebuie să aibă motivaŃia de a se informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat. Oricât de bine ar fi instruiŃi oamenii şi oricât de creatori s-ar dovedi, apar la un moment dat noi şi noi dificultăŃi. La acest lucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit despre faptul că ,, Nimeni nu va trăi în societatea în care s-a născut şi nu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei.’’ Altfel spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursul vieŃii normale a unui om şi trebuie să facă faŃă acestor schimbări. Dezvoltarea lumii contemporane este legată în mare măsură de modul în care educaŃia poate să satisfacă cerinŃele acestei dezvoltări. Oprindu-se asupra acestei idei, G. Văideanu afirma: ,,dezvoltarea trece prin educaŃie sau dezvoltarea se face cu ajutorul educaŃiei sau nu se va realiza deloc’’.

128

ÎnvăŃământul românesc actual stă sub semnul timpului istoric pe care, împreună cu întreaga societate, îl parcurgem. ,,Şcoala românească se află în plin proces de reformă, atât pe plan funcŃional, cât şi structural’’. Activitatea instructiv - educativă trebuie în aşa fel organizată încât elevii să găsească în interiorul acesteia resursele energetice necesare, motivele care să-i stimuleze permanent la acŃiuni ce sunt compatibile cu cerinŃele vieŃii sociale. Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani. Privit în ansamblu, sub toate aspectele sale, învăŃământul românesc evoluează spre un învăŃământ modern, de tip european, cu o largă deschidere spre valorile democraŃiei având în centrul atenŃiei ,,elevul şi nevoile sale’’. EducaŃia trebuie să devină cea mai importantă şi cea mai rentabilă investiŃie pentru viitorul Ńării. Ea trece prin mintea şi sufletul celor care o proiectează şi o realizează zilnic în şcoala de azi şi în şcoala de mâine - educatorii. Rolul cadrului didactic trebuie să crească considerabil atât în interiorul sistemului de învăŃământ, cât şi în societate, în ansamblu. Vârsta copilăriei de aur şi a micii şcolarităŃi sunt ale maximei receptivităŃi şi plasticităŃi, ale curiozităŃii şi deschiderii spre formare a unor trăsături de personalitate cu puternică înrâurire asupra întregii lor evoluŃii. Acestea sunt avantajele pe care le oferă ,,aluatul’’ pe care trebuie să-l modeleze educatorul. Folosindu-se de ele, de competenŃele sale de specialitate şi punând puŃină dragoste în munca sa, educatorul poate avea o însemnătate cu totul deosebită atât în societatea de azi, cât şi în cea de mâine. Confruntarea educaŃiei cu problematica lumii contemporane va conduce la introducerea în învăŃământul românesc a unor noi tipuri de conŃinuturi şi educaŃii: educaŃia ecologică, educaŃia pentru înŃelegere şi pace, educaŃia pentru participare şi democraŃie, educaŃia în materie de populaŃie, educaŃie pentru o nouă ordine economică, educaŃia pentru comunicare şi mass media, educaŃia nutriŃională, educaŃia casnică, educaŃia pentru timpul liber,etc. În şcoala de azi, ca şi în şcoala de mâine ,,Orice educaŃie trebuie să fie autoeducaŃie. Adultul, educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’. ( Constantin Narly) Bibliografie : � Nicolae Radu, Mihaela Singer - ,,Orientări noi în învăŃământul românesc’’, revista ,,ÎnvăŃământul primar’’ nr. 1-2 / 1995 � Elisabeta Georgescu - ,,Optimizarea formării cadrelor didactice – obiectiv şi condiŃie a reformei învăŃământului’’, revista ,,ÎnvăŃământul primar’’ nr.1 –2 / 1996 � NeluŃa Vereş, Sânziana Cristea - ,,CorelaŃia dintre motivaŃia cadrului didactic ca manager al clasei de elevi şi stimularea învăŃării’’, revista ,,Şcoala sătmăreană’’, nr. 1 – 2 / 2004

VALENłE FORMATIVE ALE EDUCAłIEI NONFORMALE-O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL

Prof. Gheorghe Daniela, Gr. Şc. Dimitrie Filişanu, Filiaşi

Prof. Vida Claudia-Lucia, Gr. Şc. “Horia Vintilă”, Segarcea

Pedagogul francez G. Mialaret (1993) extinde „noŃiunea de educaŃie” şi arată că ea reprezintă simultan: o activitate organizată instituŃional conform unor finalităŃi educative; un produs al activităŃii,

129

determinabil şi adaptabil la cerinŃele societăŃii; un proces angajat între mai multe fiinŃe umane, aflate în diferite relaŃii de comunicare şi de modelare reciprocă.

În Termenologia învăŃământului tehnic şi profesional (1978) alături de termenul de educaŃie formală sinonim celui de „învăŃământ instituŃional” întâlnim termenul de „educaŃie nonformală”, educaŃie urmărită în afara sistemului şcolar, într-o manieră regulată sau intermitentă; considerat ca un ansamblu de mijloace extraşcolare de a dobândi cunoştinŃe generale sau calificări profesionale; termen sinonim celui de educaŃie extraşcolară.

În DicŃionarul InternaŃional al EducaŃiei întâlnim trei noŃiuni corelate: educaŃie formală, educaŃie informală şi educaŃie nonformală. EducaŃia nonformală este definită: „educaŃia primită în afara şcolii sau în afara anilor afectaŃi prin statutul şcolarităŃii”, de exemplu educaŃia adulŃilor. A doua definiŃie ar fi: „educaŃia care are loc în afara şcolii, prin influenŃa mediului familial, a grupelor de prieteni şi a mediului de viaŃă”.

În Vocabularul EducaŃiei (1979), alături de aducaŃia extraşcolară, considerată ca „orice activitate situîndu-se în afara cadrului şcolar şi putând include atât educaŃia nonformală, cât şi orice formă a educaŃiei ocazionale sau permanente”, şi de educaŃie nonformală, considerată „orice activitate educativă structurată într-un cadru nonşcolar (învăŃământ tradiŃional, mişcări ale tineretului, cluburi şi asociaŃii)” apare şi termenul de educaŃie difuză, definit drept „proces continuu de achiziŃionare a cunoştiinŃelor şi conceptelor, care nu se situează în nici unul din cadrele instituŃionale”.

DicŃionarul de Pedagogie (1979), editat în România, nu aminteşte nici unul din termenii luaŃi în dezbatere mai sus, ci doar defineşte termenul de educaŃie permanentă: „educaŃia permanentă, principiu pedagogic, concepŃie cuprinzătoare, mod de funcŃionare a acŃiunii educative, sistem de obiective şi de tehnici educative, menite să asigure pregătirea oamenilor, astfel ca aceştia să-şi întreŃină necontenit capacitatea de instruire şi educaŃie (…)”. Cu toate acestea, în vocabularul pedagogic sunt consacrate conceptele de educaŃie formală (instituŃionalizată), educaŃie nonformală (extraşcolară) şi educaŃie informală (difuză) pentru denumirea corectă a tipurilor de educaŃie ce se realizează azi în societate.

După C. Moise, T. Cozma educa nonformală „desemnează o realitate educaŃională mai puŃin formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte formative”.

În ceea ce priveşte desfăşurarea educaŃiei nonformale L. Srinivasan (1985) distingea patru mari opŃiuni metodologice generale: centrată pe conŃinuturi (sănătate, planing familial, formare agricolă); centrată pe probleme ale vieŃii cotidiene; centrată pe conştientizare (în vederea cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăŃilor individuale); educaŃie umanistă (cultivarea unei imagini corecte despre sine, a increderii în capacităŃile de iniŃiativă, de creaŃie, de decizie.

Dacă ne referim la componenŃa etapei şcolare a educaŃiei nonformale, de regulă activităŃile se desfăşoară în şcoală şi sunt constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar, competiŃii culturale sau sportive, sesiuni de comunicări ştiinŃifice, comemorări sau festivităŃi, olimpiade, etc.

Sunt cuprinse şi activităŃi a căror desfăşurare necesită deplasări în locurile cerute de tematică (întreprinderi, muzee, terenuri agricole) sau în instituŃiile asociate.

În România educaŃia nonformală cuprinde gama variată de activităŃi enumerate mai sus. ConŃinuturile educaŃiei nonformale urmăresc desfăşurarea unei activităŃi cu caracter formativ, prin excelenŃă, dirijate de personalul specializat în strânsă legătură cu părinŃii, elevii, organizaŃiile social-culturale şi social-politice.

Spre deosebire de educaŃia formală, educaŃia nonformală se caracterizează prin următoarele trăsături: are caracter facultativ sau opŃional; elevii sunt implicaŃi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea acestor activităŃi; nu se pun note, nu se face o evaluare riguroasă; permite punerea în valoare a aptitudinilor şi intereselor copiilor şi tinerilor; permite o mare varietate de forme, flexibilitate sporită a formelor, cunoaşte modalităŃi diferite de finanŃare; facilitează promovarea muncii în echipă şi a unui demers pluri sau interdisciplinar; accentuează obiective de tip formativ-educativ.

130

Azi i se acordă o importanŃă mai mare în cadrul procesului de dezvoltare economică a Ńărilor în curs de dezvoltare. ModalităŃile de educaŃie nonformală rămân indispensabile pentru toate Ńările. Coombs o defineşte ca „întreaga activitate educativă organizată şi sistematică, realizată în afara cadrului formal al educaŃiei, ce include: pregătirea agricolă, procesul de alfabetizare, formarea tinerilor neşcolarizaŃi, diferite programe de dezvoltare comunitară (educaŃia pentru sănătate, nutriŃie, etc).”

Un tip de educaŃie nonformală este săptămâna “Şcoala Altfel”, ce se constituie într-o perioadă în care materia şcolară va fi înlocuită de activităŃile extraşcolare, în care vom avea ocazia sa aplicăm în mod practic noŃiunile învăŃate până în acest moment prin participarea la o gamă cât mai diversă de activităŃi, se vor putea dezvolta noi aptitudini şi capacităŃi şi, nu în ultimul rând, se va înŃelege mai bine că rolul şi implicarea noastră în cadrul şcolii este decisivă. Poate, pentru prima dată, se va arăta că deviza elevul nostru, stăpânul nostru, se potriveşte acum mai bine ca niciodată.

Pentru a justifica afirmaŃia propunem ca exemplu un model de proiectare a unei săptămâni altfel la clasa a VII-a.

Denumirea activităŃii

Obiective urmărite Tipul activităŃii

Termen Evaluarea activităŃii

Să citim şi să interpretăm

poezii!

Dezvoltarea abilităŃii de recitat poezii

Program artistic 2.04.2012 Fotografii Poeziile realizate de elevi

EducaŃia rutieră. Prevenirea

situaŃiilor de urgenŃă

Formarea deprinderilor de educaŃie rutieră Cunoaşterea normelor de securitate privind situaŃiile de urgenŃă

Dezbatere Activitate practică

3.04.2012 Materialele folosite Desene, colaje

Poveştile oraşului meu- MASĂ ROTUNDĂ

Dezvoltarea imaginaŃiei şi a abilităŃilor de comunicare

Activitate practică

4.04.2012 Fotografii Portofoliul cu poveşti

Minte sănătoasă în corp sănătos!

Formarea şi cultivarea interesului pentru problematica sănătăŃii Cunoaşterea organismului uman şi a funcŃiilor vitale

Activitate practică Dezbatere

5.04.2012 Materialele folosite Desene, colaje

Bucureşti, capitală

europeană

Cunoaşterea obiectivelor turistice din Bucureşti

Excursie tematică

6.04.2012 Album foto CărŃi poştale Jurnal de excursie

Aşadar, pentru a deveni o dimensiune permanentă a existenŃei umane, educaŃia trebuie să aibă un

caracter global, conjugând armonios şi eficient educaŃia formală cu cea nonformală şi informală. Două principii sau teze sprijină eforturile celor care urmăresc sporirea coerenŃei procesului

instructiv-educativ: acela al educaŃiei permanente şi cel al orientării prospective a educaŃiei.

131

BIBLIOGRAFIE: 1. Maciuc, I, Formarea formatorilor. Modele alternative şi programe modulare., E.D.P.,

Bucureşti, 1998. 2. Matei, N.C, Psihologia relaŃiilor interpersonale., Editura Scrisul Românesc, Craiova,

1981. 3. Mihăilescu, Ioan, Familia în societăŃile europene, Editura UniversităŃii, Bucureşti.

“ŞCOALA ALTFEL” – ÎNTRE TEORIE ŞI PRACTICĂ

Prof. pt înv. preşc.şi primar Petrescu Rodica – Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti Prof. pt înv. preşc. şi primar Preoteasa Anca Daniela – Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti

Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocă a schimbărilor profunde desfăşurate la

intervale scurte de timp, o epocă despre care putem spune că este dominată de accelerarea continuă a ritmului de viaŃă al omenirii. Şcolii îi revine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină în întâmpinarea nevoii de schimbare, să o anticipeze, să o dorească. Încă din şcoală copiii trebuie să aibă motivaŃia de a se informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea le impune la un moment dat. Şcoala românească din ultimii ani începe să fie ,,altfel’’ decât era acum zece ani.

Procesul educaŃional din grădiniŃă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităŃilor obligatorii. Acestea sunt activităŃi desfăşurate în grădiniŃă în afara activităŃilor obligatorii sau activităŃi desfăşurate în afara grădiniŃei. Ele sunt activităŃi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor.

Săptămâna 2 – 6 aprilie a acestui an şcolar va fi dedicată activităŃilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel”. Este un program binevenit şi necesar. În contexte nonformale copiii şi cadrele didactice sunt mai relaxaŃi,mai deschişi, mai receptivi. Timpul liber este folosit intr-un mod mai eficient si educativ.

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor şi a cadrelor didactice în activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale preşcolarilor/elevilor , să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii şi să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate.

Forme ale activităŃilor educative extra-clasă şi extraşcolare: 1. Din punct de vedere al implicării personale:

� Active – elevul participă direct: făcând experienŃe, lucrând cu aparate, interpretând la un instrument, lucrând manual(Ńesând, cusând, pictând, modelând, sculptând)

� Pasive - elevul participă doar auzind, vizionând, spectacole, serate, cercuri, întâlniri 2. Din punct de vedere al participării ambianŃei (în şcoală, în afara şcolii)

� Individuale: lectura, însuşirea diverselor arte, creaŃie, alcătuirea colecŃiilor, filatelie, activitîŃi practice, hobbz-uri

� În grup: a) închis - în clasă, grupă, ciclu şcolar, grupuri de clase; b) în colaborare cu alte grupuri, echipe, şcoli din Ńară sau din lume

3. Din punct de vedere al locului organizării activităŃii: � În afară de clasă � În afara şcolii

4. Din punct de vedere al tipului de activitate: � Jocuri (de mişcare) :

- activităŃi sportive, gimnastică, balet, badminton, şah, tenis, înot, carting - jocuri cu mingea (fotbal, volei, handbal)

� ateliere : - cercuri tehnico-ştiinŃifice

132

- cercuri cultural-artistice - activităŃi practice social –obşteşti

� activităŃi de finalizare: serate, spectacole, audiŃii, simpozioane, sesiuni ştiinŃifice, concursuri, carnavaluri, tabere, expoziŃii

ActivităŃile extracurriculare au o deosebită influenŃă formativă asupra preşcolarului şi şcolarului. Copii se dezvoltă fizic, socializează, înŃeleg uşor anumite obiceiuri şi relaŃii ale comunităŃii, interrelaŃionează cu alŃi copii din grupă, de la alte grădiniŃe sau cu elevi din ciclul primar. ActivităŃi extracurriculare cu o deosebită influenŃă formativă sunt toate formele de acŃiuni turistice: plimbările, vizitele. În cadrul activităŃilor organizate în mijlocul naturii şi al vieŃii sociale, copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare, prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător. Copiii dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre munca omului, îşi formează reprezentări simple despre structura şi condiŃiile de viaŃă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile şi bogăŃiile patriei. Fiind axate în principal pe viaŃa în aer liber, în cadrul acestor acŃiuni turistice preşcolarii işi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru muncă, om şi reprezentările sale. Vizitele la muzee, expoziŃii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un mijloc de a intui şi preŃui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniŃe, prin care copilul face cunoştinŃă cu lumea minunată a artei.

Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului. Personajele oferă copiilor exemple clare, îi fac să distingă mai uşor binele de rău, să înŃeleagă ce este greşit de ceea ce este corect. Sentimentelor le dă coloratură raŃională, amplifică emoŃii complexe cum ar fi dorul, mila, nostalgia, regretul.

Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru poate constitui, de asemenea, o sursă de informaŃii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în organizarea unor acŃiuni interesante. Prin concursuri dezvoltăm dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea copiilor, putem depista tinere talente în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive vin ca o completare a activităŃilor sportive. Copiii participă cu multă plăcere la întrecerile sportive care contribuie, pe lângă dezvoltarea armonioasă a organismului, şi la menŃinerea unei bune dispoziŃii a copiilor şi la înveselirea lor. În săptămâna 2 – 6 aprilie mi-am propus următoarele activităŃi extracurriculare:

o Plimbări : - “Prin zăvoi în pas vioi”- drumeŃie pe Valea Amaradiei; - “Pe aleile parcului Nicolae Romanescu”; o Vizite : - Biblioteca JudeŃeană “Alexandru şi Aristia Aman” ; - Casa memorială “Elena Farago”;

- Muzeul Olteniei Craiova – SecŃia ŞtiinŃele Naturii; o Spectacol : - “Cocoşelul neascultător”- Teatrul Liric “Elena Teodorini”; o Vizionări : - “A fi bun cetăŃean”- filmuleŃe pe teme rutieră;

- “Paştele în lume şi la noi” – prezentare power-point semnificaŃia Paştelui şi simbolurile pascale;

o Concursuri : - Întreceri sportive : “Cursa cu ouă”, “Drumul oului la cuib”, “Iepuraşii la morcovi”; - Concurs cu bicicletele “Cel mai rapid biciclist”; - Concurs de perspicacitate : “Fii inteligent!”; o Atelier de creaŃie : - “Mâini dibace”- pictură ouă, confecŃionare felicitări ; - “Indicatoare rutiere”- confecŃie.

133

ActivităŃile extracurriculare creează un cadru optim de formare a unei personalităŃi complete şi complexe, deoarece :

• valorifică aptitudinile • încurajează competenŃa • antrenează copiii în abordarea unor teme bazate pe iniŃiativă, creativitate şi fac apel al exerciŃiul comunicării, relaŃionarii, implicându-i totodată în respoinsabilităŃi;

Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de bunăvoie şi optimism cu multă dăruire sufletească.

Bibliografie:

o Ministerul EducaŃei şi Cercetării, Institutul de Ştiinte ale EducaŃiei - Revista ÎnvăŃământului preşcolar, Bucureşti, 3-4/2006;

o Lespezeanu M. - TradiŃional şi modern în învăŃământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007;

o MECT- „Curriculum pentru învăŃământul preşcolar”, Bucureşti, 2009; o M. Stoica - ,,Pedagogie şcolară”, Editura Gherorghe CârŃu –Alexandru, Craiova, 1995.

ŞCOALA ALTFEL “Învierea Domnului Iisus”

Prof. Chisa Raluca Elena

GrădiniŃa cu P.P. Nr. 51 “Floarea soarelui” – Craiova Perioada: 04.2012 GrădiniŃa cu P.P. Nr. 51 “Floarea soarelui” – Craiova Grupa pregatitoare “B” COORDONATOR: Prof. Chisa Raluca Elena TEMA: „Învierea domnului Iisus” ARGUMENT:

Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de inŃelepciune, bunătate, frumos, si iubire, noi, oamenii creştini trebuie sa urmăm acest Model atât cât ne este cu putinŃă fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este incepută la o vârstă mai fragedă, cu cât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenŃiale ale umanităŃii este necesară educaŃia religioasă începută încă din grădiniŃă.

Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităŃi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaŃii, în înŃelesul lor cel mais implu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, apoi în grădiniŃă, preşcolarii învaŃă să-şi manifeste într-un anumit fel sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii.

EducaŃia religioasă a copiilor trebuie şi poate începută de la cea mai fragedă vârstă pentru că primii ani ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluŃia ulterioară a individului.

Una dintre sarcinile educaŃiei religioase rezidă în formarea bunului creştin capabil e a cunoaşte şi a venera valorile sacre. SCOPUL: Cunoaşterea invăŃăturilor Bisericii , a tradiŃiilor religioase si formarea virtuŃilor creştine OBIECTIVE:

-Recunoaşterea aspectului unei Biserici Ortodoxe; -Cunoaşterea unor sărbători creştine cu o mai mare însemnătate pentru ei (Craciun, Florii, Paşte,

Sf. Nicolae);

134

-Educarea unor virtuŃi creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios (să-Ńi iubeşti aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuŃi pe sărmani, să-L iubesti pe Dumnezeu);

-Educarea atitutdinilor de toleranŃă între copiii care aparŃin diferitelor culte. RESURSE:

• Umane: - 30 preşcolari; - părinŃi;

- educatoarele grupei. • MATERIALE FOLOSITE:

- aparat foto. BENEFICIARI: DIRECłI: copiii preşcolari;

INDIRECłI: educatoarele, părinŃii copiilor, preotul. ORGANIZAREA ACTIVITĂłII: Am adresat o scrisoare părinŃilor prin care au fost anunŃaŃi ca vom merge la biserica iar copii vor participa la Sfanta Impartasanie. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII: Educatoarea a avut o întâlnire cu părinŃii pentru a-i informa despre implicarea copiilor în programul LeAF. Împreună cu părinŃii am ales să participăm la acŃiunea de ecologizare din programul LeAF în săptămâna 02 -06.04.2012 locaŃia fiind Parcul “Nicolae Romanescu” - Craiova. Vizita la biserica se va desfăşura după cum urmează: • Sosirea la grădiniŃă; • Efectuarea instructajului pentru deplasarea în siguranŃă a copiilor ; • Deplasarea către biserica din apropierea gradinitei respectând normele de circulaŃie; • Momentul Impartasaniei la biserica. • Intoarcerea la gradinita. REZULTATE AŞTEPTATE: să-şi clădească cu încredere şi demnitate statutul de bun creştin. EVALUAREA: - Aprecieri si impresii asupra vizitei la biserica; - Realizarea unui album cu poze din timpul activităŃii .

ŞCOALA ALTFEL “PĂDUREA, PRIETENA MEA”

acŃiune de ecologizare din cadrul programului LeAF Prof. Coşeran Dorina

Prof. Târşogoiu Alina GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” Craiova

„Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va ma exista când ei vor fi

mari. Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăŃăm să se adapteze.” (M. Montessori)

PERIOADA:03.04.2012 COORDONATOR: Prof. Coşeran Dorina Prof. Târşogoiu Alina Grupa Pregătitoare “B” GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” Craiova TEMA: “PĂDUREA, PRIETENA MEA”- acŃiune din cadrul programului LeAF TIPUL ACTIVITĂłII: AcŃiune de ecologizare LOCAłIA : Parcul “ Nicolae Romanescu” - Craiova

135

ARGUMENT: Protejarea mediului înconjurător este un subiect care ne interesează pe toŃi, indiferent de Ńara în

care locuim. Oamenii se manifestă liber, luptă pentru respectarea drepturilor personale, sociale, politice, dar nu Ńin cont de foarte multe ori că şi mediul trebuie respectat şi protejat. Aşa cum există drepturi ale omului care trebuie respectate, tot astfel şi natura are legile ei, la care ar trebui să fim mai atenŃi şi cărora ar trebui să le acordăm mai multă importanŃă.

Mediul este tot ceea ce vedem în jurul nostru şi tot cveea ce ne înconjoară. El reprezintă lumea vie a plantelor şi a animalelor, fenomene ce se petrec în natură şi în munca omului. Pentru o viaŃă mai sănătoasă copiii noştri au nevoie de o lume curată, adevărată, frumoasă. SCOPUL: Implicarea copiilor în acŃiuni de ecologizare şi păstrarea mediului cât mai curat. OBIECTIVE:

• Să cunoască şi să înŃeleagă problemele legate de mediu şi să găsească soluŃii de rezolvare a acestora;

• Să se implice direct în acŃiunile de ecologizare a parcului ; • Să manifeste spirit de echipă în acŃiunile desfăşurate. RESURSE: • Umane: - 32 preşcolari; - părinŃi; - educatoarele grupei. • Materiale: - şorŃuri; - măuşi de unică folosinŃă; - saci menajeri; -fluturaşi cu mesaje pentru membrii comunităŃii cu îndemnuri pentru a păstra mediul curat; - aparat foto.

BENEFICIARI: Comunitatea DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII: Educatoarea a avut o întâlnire cu părinŃii pentru a-i informa despre implicarea copiilor în programul LeAF. Împreună cu părinŃii am ales să participăm la acŃiunea de ecologizare din programul LeAF în săptămâna 02 -06.04.2012 locaŃia fiind Parcul “Nicolae Romanescu” - Craiova. AcŃiunea de ecologizare se va desfăşura după cum urmează:

• Sosirea la grădiniŃă; • Efectuarea instructajului pentru deplasarea în siguranŃă a copiilor ; • Deplasarea către Parcul “Nicolae Romanescu” respectând normele de circulaŃie; • Comunicarea sarcinilor de lucru, a măsurilor de protecŃie ; • Organizarea pe grupuri de lucru ; • ÎmpărŃirea de fluturaşi cu mesaje ecologice persoanelor întâlnite în parc; • Actiunea de ecologizare a mediului care se va realize in intervalul 10 -12. • Depozitarea gunoaielor în spaŃiile de strângere a acestora.

REZULTATE AŞTEPTATE: Un mediu curat şi plăcut pentru membrii comunităŃii. EVALUAREA:

• Aprecieri asupra activităŃii de ecologizare desfăşurată; • Realizarea unui album cu poze din timpul activităŃii .

136

ŞCOALA ALTFEL “FARMECUL PĂDURII”

AcŃiune în cadrul programului LeAF

Prof. Gogoloiu ConstanŃa GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova

Perioada: 04.2012 GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova Grupa Mijlocie “A” COORDONATOR: Prof. Gogoloiu ConstanŃa TEMA: “ConfecŃionăm costume ecologice” ARGUMENT: “ Dacă ne vom gospodări cu înŃelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri pe o planetă pustiită” ( Acad. Şt. Miloş) SCOPUL:

- formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive faŃă de aceasta. OBIECTIVE:

- să realizeze costume ecologice din materiale refolosibile; - să conştientieze necesitatea acestora în acŃiunile de ecologizare; - să se angajeze în acŃiuni practice de ocrotire a mediului înconjurător;

RESURSE: • Umane: - 33 preşcolari;

- părinŃi; - educatoarele grupei.

• MATERIALE FOLOSITE: - saci menajeri; - şnur; - hârtie creponată; - sticle plastic; - carton; - hârtie glasată; - bidoane.

- aparat foto. BENEFICIARI: Comunitatea ORGANIZAREA ACTIVITĂłII: Am adresat o scrisoare părinŃilor prin care au fost anunŃaŃi de implicarea copiilor în proiectul “Farmecul pădurii”. În acest scop au fost solicitaŃi să aducă materiale refolosibile necesare confecŃionării unor costume ecolgice. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII: Împreună cu părinŃii, educatoarea va face o surpriză copiilor prin preentarea materialului didactic. Apoi va preciza că vor desfăşura nişte acŃiuni de ecologizare şi va fi nevoie să se îmbrace în costume ecologice, acesta va fi motivul pentru care va trebui să le confecŃioneze.

• După ce vor fi analizate materialele necesare se va trece la confecŃionarea costumelor. • Din saci menajeri vor fi confecŃionate şorŃuleŃe şi pelerine, pe care vor fi lipite floricele şi

frunzuliŃe din hârtie autocolant. • Din carton vor fi confecŃionate şepci pe care va fi lipită hârtie glasse de culoare verde.

137

• Din sticle şi bidoane de plastic vor fi confecŃionate coşuleŃe speciale necesare strângerii gunoaielor. REZULTATE AŞTEPTATE: Un mediu curat şi plăcut pentru membrii comunităŃii. EVALUAREA: Cu costumele realizate va fi amenajată o expoziŃie care apoi vor fi folosite în acŃiunile de ecologizare cuprinse în acŃiunile din cadrul proiectului.

PROGRAM DE ACTIVITATE ,,ŞCOALA ALTFEL”-EXCURSIA

Prof. Dumitru Cristina – Şcoala Nr. 24 „Sf.Gheorghe”, Craiova Prof. Velişcu Mihaela Rodica-Şcoala Nr.24 ,,Sf.Gheorghe”, Craiova

Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importanŃă pentru că oferă elevilor posibilitatea să observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct o mare varietate de aspecte din natură, despre mediul natural şi factorii de mediu, să înŃeleagă mai clar legătura dintre organism şi mediu, să colecŃioneze un bogat material didactic necesar pentru desfăşurarea lucrărilor de laborator . În acelaşi timp, excursiile contribuie la educarea şi dezvoltarea simŃului estetic, trezesc dragostea şi interesul pentru natură şi respectul pentru frumuseŃile ei. Excursia ajută la cunoaşterea spaŃiului geografic din imediata vecinătate a orizontului local. De asemenea, cu o cheltuială extrem de redusă din partea elevilor se poate face o lecŃie transcurriculară- aplicaŃie practică la ştiinŃe ale naturii, geografie şi biologie. Având în vedere importanŃa excursiilor în procesul de însuşire a cunoştinŃelor de către elevi şi cunoaşterea mediului natural şi a bogatei comori floristice şi faunistice a pădurii BucovăŃ, ne-am gândit ca în săptămâna 2-6 aprilie să organizăm o excursie cu elevii claselor a III-a şi a IV-a. Ne-am oprit asupra excursiei în zona pădurii BucovăŃ, excursie ce a avut profil geografic- ecologic şi de orientare în teren. Deoarece volumul cel mai mare de observaŃii şi aplicaŃii pe teren îl oferă primăvara şi vara, când condiŃiile climatice şi meteorologice nu pun probleme speciale în organizare şi când plantele şi animalele se găsesc în plenitudinea manifestărilor biologice, am ales luna mai . Pentru a face conexiuni şi cu celelalte discipline şcolare am cooptat în echipa de lucru a proiectului profesorul de geografie, profesorul de biologie, cât şi un profesor de educaŃie fizică.

Excursia se organizează respectând cele trei etape : pregătirea, desfăşurarea şi finalizarea. 1) Pregătirea excursiei: 1.1 Pregătirea cadrului didactic a) Recunoaşterea şi studierea itinerariului; b) Fixarea problemelor ce vor fi studiate de elevi; c) Întocmirea fişelor pentru aplicaŃia practică; d) Stabilirea etapelor excursiei şi a problemelor fiecărei etape; e) Documentarea bibliografică; f) Pregătirea bazei materiale a excursiei : instrumente, aparate, ustensile . 1.2 Pregătirea elevilor a) AnunŃarea temei, datei, orei şi a locului excursiei b) Recomandări în vederea pregătirii elevilor pentru excursie c) Încadrarea temei excursiei în problematica programei de ştiinŃe ale naturii. d) ÎmpărŃirea sarcinilor pe grupe de elevi 2) Desfăşurarea excursiei a) Adunarea elevilor la ora şi data anunŃată b) Deplasarea la locul aplicaŃiei practice c) Desfăşurarea propiu- zisă a excursiei pe itinerariul fixat :

138

- orientarea geografică în teren şi prezentarea itinerariului - comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fişelor de lucru - sistematizarea şi fixarea fenomenelor studiate - ordonarea şi conservarea materialului colectat d) Încheierea excursiei LocaŃia: Pădurea BucovăŃ Grupul Ńintă: 45 de elevi din clasele a III-a şi a IV-a Tema : Aspecte ale diversităŃii biologice (plante şi animale) din pădurea BucovăŃ şi observarea

unor adaptări la ecosistemul respectiv Durata : 6 ore Scopul: Cunoaşterea mediului geografic natural, al plantelor şi animalelor din pădurea BucovăŃ şi a

unor adaptări ale acestora la condiŃiile de mediu; colectarea de material biologic; dezvoltarea dragostei faŃă de natură.

Obiective operaŃionale: - să se orienteze în teren - să cunoască relieful din orizontul apropiat - să determine şi să recolteze plante şi animale din pădure şi poiană - să observe culorile adaptative la animale şi adaptările la diferite moduri de locomoŃie şi tipuri de

hrănire - să caracterizeze flora şi fauna de pădure şi poiană - să stabilească rolul şi locul artropodelor în pădure şi poiană Materiale necesare: - pentru orientarea în teren: hărŃi ale regiunii, busolă, binoclu, ruletă - pentru notarea observaŃiilor şi etichetarea materialelor colectate: carnete pentru însemnări,

creioane, etichete - pentru observarea componentelor biocenozelor şi pentru colectarea de probe: lupe, pensete,

lădiŃe pentru probe - pentru colectat material botanic: botaniere, presă de plante, ziare, mapă pentru ierborizat,

deplantator, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru seminŃe şi fructe, cutii de carton - pentru colectat material zoologic: fileu entomologic, borcane cu vată, eter, sticluŃe cu dop de

plută, cutii de carton cu orificii de aerisire , plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace entomologice, sită, alcool

- pentru fotodocumentare – aparat de fotografiat Forme de organizare : pe grupe de câte 4 elevi: 1.grupa botaniştilor, 2. grupa zoologilor, 3.grupa entomologilor, 4.grupa ecologilor

Desfăşurarea excursiei La şcoală la ora 8, în clase se va face prezenŃa, se va controla echipamentul de excursie, se vor

repartiza ustensilele şi materialele pe grupe de activitate. Se vor prelucra regulile şi normele în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării cu

autocarul şi în timpul aplicaŃiilor practice, se va semna procesul verbal de luare la cunoştinŃă a acestor reguli.

Deplasarea se va face cu autocarul până la drumul ce intră în pădure, după care se va merge pe jos cca 1 km.

139

Pe traseu se vor observa tufişurile, arbuştii , de pe marginile drumului, stratul arborilor şi ierburile . Se vor remarca esenŃele lemnoase ( arbori şi arbuşti ) care intră în structura orizontală a desişului pădurii, precum şi relieful întâlnit pe traseu.

De asemenea, se va urmari intervenŃia omului în pădure ( tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma turiştilor). Prin observaŃie directă se vor remarca temperatura şi luminozitatea mai scăzută, umiditatea aerului şi solului mai ridicate în desişul pădurii şi prezenŃa animalelor: insecte, reptile, păsări.

Grupele de elevi vor comunica între ele prin intermediul responsabililor de grupă în vederea completării listelor specifice.

În final se vor prezenta următoarele materiale: - caracterizarea vremii - lista floristică şi caracterizarea florei - lista faunistică şi caracterizarea faunei, lista artropodelor (clase, ordine) - adaptările întâlnite la plante şi animale, cu exemple - grupele trofice pentru artropode şi locul în care se găsesc - caracterizarea biotopului

Excursia se va încheia cu deplasarea elevilor spre şcoală unde vor preda materialele colectate şi instrumentele folosite.

Valorificarea ulterioară a excursiei o vom face într-o întâlnire în laboratorul de biologie, unde sub supravegherea noastră materialul colectat va fi prelucrat, presat, uscat, conservat în vederea păstrării sale în laborator şi folosirii ca material intuitiv în lecŃiile de biologie, ştiinŃe ale naturii si geografie.

Bibliografie:

• EducaŃia altfel – Peter Petersen şi modelul Planului Jena” Monica Cuciureanu, Ed. Cartea Universitară Bucureşti 2006

• Ion T. Radu, Liliana Ezechel „Pedagogie – Fundamente teoretice”, Ed. V.I.Integral Bucureşti 2002

CERCETĂŞIA ESTE UN MOD DE VIAłĂ

Prof.Marin Carmen Gina-Şcoala cu cls.I-VIII Goieşti Prof. Catană Alina Lucia-Şcoala de Arte şi Meserii Craiova 1. Grupa de vârstă: elevii din clasele VI-VIII 2. Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoŃional, social, spiritual 3. Denumirea activităŃii: CERCETĂŞIA ESTE UN MOD DE VIAłĂ! 4. Loc de desfăşurare: în sala de clasă, într-un spaŃiu acoperit 5. Perioada: o zi din perioada 2-6 aprilie 2012 6. Durata: 3 ore (180 minute) 7. Nr. participanŃi: o clasă de elevi 8. Obiectivele activităŃii: Dezvoltare afectivă I. Cunoaşterea de sine

Îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înŃelege cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalŃi.

Caută să atingă şi să-şi menŃină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere emoŃional.

Îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităŃile personale şi de potenŃialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol. II. Exprimarea de sine:

140

Este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic. Îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.

III. RelaŃionare şi autocontrol Este conştient de angajamentele implicate de viaŃa familială şi este capabil să decidă în mod

responsabil în privinŃa întemeierii unei familii. Dovedeşte maturitate în privinŃa afectivităŃii şi sexualităŃii şi este conştient de implicaŃiile pe

care le are viaŃa sexuală. Dezvoltare socială: I. RelaŃii interpersonale şi de comunicare: Îşi dezvoltă abilităŃile de interacŃiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea relaŃiilor cu cei din jur. Îşi dezvoltă abilităŃile de comunicare şi reuşeşte să se facă înŃeles. II. Colaborare şi coordonare AcŃionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat de colaborare în interiorul acestui grup. În interiorul grupului din care face parte, participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate. Este conştient de rolul şi importanŃa relaŃiilor de interdependenŃă dintre membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenŃialul fiecăruia. Dezvoltare spirituală:

Este conştient de responsabilitatea faŃă de propria dezvoltare umană şi vocaŃională şi este angajat în acest proces. Dezvoltare a caracterului

Are un sistem de valori proprii care să-l ajute să se raporteze în mod pozitiv şi constructiv la lume şi viaŃă.Abordează viaŃa într-o manieră optimistă şi cu simŃul umorului. Dezvoltare intelectuală I. Rezolvare de probleme

AcŃionează cu maturitate şi agilitate în diversele situaŃii în care se regăseşte.Îşi foloseşte în mod inovativ cunoştinŃele acumulate pentru a da un aport pozitiv în beneficiul societăŃii. Urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităŃile pe care le întreprinde. II. Autonomie

Este capabil să ia decizii singur şi îşi asumă consecinŃele acestora. Dă dovadă de spirit critic în raport cu lumea care-l înconjoară şi are capacitate de discernământ. Este autonom şi independent în decizii şi acŃiune. Este capabil să înfrunte în mod matur marile încercări ale vieŃii.

Cercetăşia este pur si simplu o miscare mondială a copiilor şi adolescenŃilor, baieŃi si fete, dornici să se bucure de viaŃă, să-si cultive cele mai alese calităŃi umane, să fie puternici, inteligenŃi, curajoşi şi pricepuŃi, să cunoască farmecul prieteniei adevărate. Ce face un cercetaş:îşi iubeşte patria, este loial şi util, preŃuieşte munca şi iubeşte natura, este credincios, respectând credinŃa celorlalŃi, curajos şi bun. Da,este cercetaşul care-şi Ńine promisiunea să respecte Legea Cercetaşului, aceasta devenind pentru el un mod de viaŃă.Să ne imaginăm că suntem cecetaşi. Descrierea activităŃii:

Pentru această zi ne-am gândit, dacă plouă, e frig, etc să desfăşurăm activitatea în sala de clasă. Programul pentru această întâlnire va fi:

Vom începe programul prin a îi provoca pe copii să fie activi, să reacŃioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Astfel spaŃiul din centru trebuie sa fie căt mai bine degajat, şi scaunele aranjate în forma de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanŃi.

Primele 2 jocuri vor fi:

141

- „ Blazonul cercetaşilor” (20 minute) (materiale necesare: pentru fiecare elev câte o coală A4 şi câte 1 pix)l: Se înmânează participanŃilor câte o foaie A4 împărŃită în 4 zone. ParticipanŃii îşi scriu numele în colŃul din dreapta sus şi sunt rugaŃi să simbolizeze în cele 4 cadrane, prin desen, ce sunt ei, ce le place, ce nu le place, ce vor să devină dupa care urmeaza partea de discutii pe temele de mai sus. - „Bingo” (20 minute) (avem nevoie de o foaia cu aspecte) se va desfăşura astfel: Se vor împărŃi foi care vor avea linii şi coloane în care sunt trecute mai multe caracteristici. Fiecare participant va primi o astfel de foaie şi va avea un pix în mână. Când se va da startul va trebui să identifice persoanele care au acele caracteristici, cei identificaŃi urmând să semneze în chenarul care li se potriveşte. Vor câştiga cei care: vor face prima LINIE şi vor completa întreg tabelul. Astfel că, cel care va ajunge să completeze prima linie sau va completa întreg tabelul va striga fie LINIE fie BINGO, în funcŃie de ce a reuşit să facă.

Vom forma echipe de câte 7 persoane. Următoarea activitate îi va determina să lucreze în aceste aceste echipe nou formate cât să

găsească cele mai bune soluŃii de finalizare a jocului. - “Cât de înalt este Alex?” (aprox. 1 oră) (avem nevoie de: bileŃele cu aspecte de mai jos, bileŃele albe pe care le vor primi cei din cercurile formate şi câte 1 pix/sticou/creion pentru fiecare dintre aceştia) şi va fi în felul următor:

ParticipanŃii dupa ce au format echipele de câte 7 persoane se vor imparti in 6 jucători + 1 poştaş (recomandat) – fiecare echipă îşi va alege câte un loc diferit cât să poată lucra pentru această activitate.

Cei 6 jucători (P1, P2, P3, P4, P5 şi P6) vor fi aşezaŃi în cerc cu faŃa înspre exteriorul cercului. Ei nu vor avea voie să vorbească între ei şi tot ce va trebui să aibă cu ei este doar un pix/stilou/creion. Scopul fiecărei echipe este să afle cât de înalt este Alex şi acest lucru îl pot face doar trimiŃându-şi mesaje către ceilalŃi jucători din echipă.

Ei îşi vor trimite între ei mesajele prin biletele cu diferitele întrebări/răspunsuri prin poştaş, care stă în mijlocul cercului şi responsabilitatea lui să fie aceea de a distribui mesajele către destinatari. Poştaşul nu va putea vorbi cu membrii care stau în interiorul cercului. (datoria lui/a ei este să se ocupe de aceste mesaje). Regulile de trimitere a mesajelor lor: - se trece pe bileŃel destinatar către expeditor (de ex, P1 către P5) după care conŃinutul textului - telegrama este trimisă către o singură persoană - pentru a trimite un nou mesaj trebuie folosită o nouă telegramă - mesajele pot fi trimite DOAR prin poştaş

ExeciŃiul durează mai mult de 30 de minute sau când unul dintre echipele participante la joc au decis că au un răspuns la cât de înalt este Alfred.

La finalul exerciŃiului se va face debriefing. Debriefing-ul va fi concentrat pe starea prin care au trecut participanŃii. Ideea de centralizare a informaŃiilor, punctele slabe/tari în a gestiona mesajele primite/transmise precum şi procesarea unui număr mare de informaŃii vor fi menŃionate în debriefing. Între participanŃi se distribuie următoarele informaŃii (fiecare din echipa ce va sta în cerc, va primi unul sau mai multe bileŃele – în funcŃie de câŃi membrii sunt în echipă): Alina are înălŃimea de 156 cm. Roxana este de aceeaşi înălŃime cu Horea. George este cu 4 cm mai înalt decât Alina. IonuŃ este cu 3 cm mai înalt decât Roxana. Cristi este cu 5 cm mai mic decât George. Ciprian este cu 6 cm mai mic decât IonuŃ. Marian este de aceeaşi înălŃime cu Cristi. Florina este de aceeaşi înălŃime cu Ciprian. Alexandra este cu 7 cm mai mică decât Marian. Andrei este cu 17 cm mai înalt ca Florina. Horea este cu 8 cm mai înalt decât Alexandra. Alex are aceeaşi înălŃime ca Andrei. ÎnălŃimea lui Alex e 170 cm. Fiecare participant primeşte câte două din propoziŃiile de mai sus (atenŃie să nu fie propoziŃii consecutive).

142

După acest joc prin care le-am pus la încercare capacităŃile de lucru în echipă, de gândire, de comunicare şi de calcul am vrea să aflăm cât de atenŃi dar şi rapizi pot fi prin jocul “Zip-Zap-Boieng” (15 minute) ce presupune:

ParticipanŃii se aşează în cerc. Ei trebuie să trimită o raza sugerată prin bătaie din palme pe care trebuie să o transmită de la unul la altul. Dacă spui zip când transmiŃi raza ai voie să o dai doar vecinilor, dacă spui zap, o transmiŃi la depărtare, dacă spui boeing respingi raza la cel care Ńi-a transmis-o. Cel care greşeşte de cinci ori primeşte o pedeapsă stabilită de comun acord cu participaŃii şi conducătorul de joc.

Suntem la sfârşitul activităŃii. Vă propunem să faceŃi o mică evaluare (fie că e discuŃie liberă de cum s-au simŃit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcŃie de ce au învăŃat sau cum s-au simŃit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiŃi potrivite, să le folosiŃi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Bibliografie Ion Georgescu-Şi dacă am reânfiinŃa cecetaşia-ziarul Arhiva nr 788 din 2007 Paula Anastasia Tudor - Cercetăşia ,Jurnalul naŃional,10 iulie 2010

Implicarea copilului în activităŃi gastronomice Dintre jocurile preferate ale preşcolarilor, jocurile care imită lumea adulŃilor sunt cele mai interesante. E atat de fascinant să-i urmareşti cum îşi intra în rol si cu câtă seriozitate îl abordează. De multe ori, poŃi să-Ńi dai seama cu uşurinŃa pe care membru al familiei îl imită. PoŃi să-Ńi mai dai seama şi ce obiceiuri are persoana respectivă, ce gesturi şi ce atitudine dominantă - copiii observă şi imită. Ei nu cunosc lumea adulŃilor din alte perspective decât din cea a adulŃilor din familie. Îşi doresc să poata face ceea ce fac ei şi folosesc orice joc de rol pentru a exersa cum ar fi într-o lume în care rolurile ar fi inversate, sau cel putin egale. Sunt însă activitaŃi specifice adulŃilor la care copiii pot participa activ, nu doar ca observatori. Locul în care cei mici pot cu adevarat să exerseze cum este să fii adult, locul cel mai interesant si mai fascinant este în... bucătarie. Şi asta pentru că acolo se afla atâtea lucruri interzise: cuŃite, aragaz, oale, tăvi, răzătoare, etc. De cele mai multe ori, în grădiniŃă, am observat cu uşurinŃă că mulŃi dintre prichindei, chiar până la grupa pregătitoare, nu ajung să facă altceva decât să manânce în bucătarie. Este o mare pierdere pentru copii să nu poata experimenta, să nu poata participa la pregătirea mesei, să intre în "zona interzisă"doar ca vizitatori, un loc care le reaminteşte că sunt mult prea mici si incapabili să se descurce, deşi ei ştiu că lucrurile nu sunt chiar aşa. Copiilor le place să se simtă utili şi, în plus, învaŃă fără să-şi dea seama de tot felul de lucruri despre nutriŃie, ce e bun şi ce nu, coordonare, planificare de activităŃi, răbdare. Iar dacă sunt mici, cu atât mai mult îşi doresc să stea pe unde e lume mai multă, adică în bucatarie. MulŃi parinŃi - din lipsă de timp sau din comoditate - preferă să-i Ńină pe cei mici departe de bucătărie, iar când gătesc, în loc să-i implice pe copii în diverse activităŃi simple, preferă să îi aşeze în faŃa televizorului sau a calculatorului cât timp pregătesc masa. Sunt însă atât de multe lucuri pe care cei mici le pot face cu mare plăcere şi cu toată seriozitatea: să desprindă foile de salată sau varză de pe cotor, să spele legume sau fructe într-un lighean sau direct în chiuvetă, să taie feliile de salam sau suncă în bucaŃele, să rupă felia de pâine în bucăŃi mici pentru crutoane, etc. MulŃi copii, de la varsta de 4 ani pot întinde untul sau gemul pe pîine si îşi pot face singuri sandwich-uri, aşezând ingredientele peste feliile de pâine.

143

Astfel de activitaŃi nu sunt doar experimente senzoriale: ele exersează motricitatea fină, puterea de concentrare, etc. Dar ceea ce mai fac ele - si acest aspect consider că este mai important decât dezordinea de pe/de sub masă - îi infuzează pe cei mici cu sentimentul că sunt capabili, că "POT". Există un dicton în limba engleză care spune: "I CAN is far more important then IQ". În grădiniŃă găsim tot fel de "scuze" pentru a-i lasa pe cei mici să mânuiască ustensile pe care acasă nu ajung să le atingă foarte des. Nu numai că se descurcă de minune, dar cei mici adoră activităŃile practice în care pot să arate tuturor cât de capabili sunt să facă ceea ce fac adulŃii. Copiii pot învata multe doar participând la prepararea mâncarii şi putem structura procesul de învatare prin accenturarea unor anumite concepte si aptitudini. De exemplu, tăiatul unui fruct poate deveni un joc de vocabular atunci cand le solicitat copiilor să numească un număr cât mai mare de însuşiri care să descrie mărul pe care tocmai îl taie. Gatitul mai este util în furnizarea experimentelor matematice, care le oferaă copiilor şansa de a aplica pe exemple reale aptitudinile pe care le deŃin. Când copiii gătesc, îşi exersează cunoştinŃele de matematică prin:

1. Măsurare – adaugând o cană de apă sau o lingură de zahăr atunci când fac tort, ii ajută pe copii să înŃeleagă conceptele de mai mult sau mai puŃin.

2. Numărare – Când copiii se uita la o reŃeta pentru a vedea câte linguri de lapte trebuie adăugate sau câte felii de ananas sunt necesare, aceste numere capată un înteles practic pentru ei.

3. Sortare – În timpul gătitului, copiii pot sorta ingredientele după culoare, după caracteristici – de exemplu, condimentele sunt puse într-un loc, lactatele în altul etc.

4. Potrivire – Când au terminat de gătit si sunt pe cale să strângă ustensilele pe care le-au folosit, copiii trebuie lăsati să le aşeze pe categorii. Dacă sunt acceptaŃi în bucătarie, copiii mai sunt antrenaŃi în:

1. ObservŃtie – Împreuă poŃi asista la modul în care o boabă de strugurese usuca si se transformă în stafidă, sau modul în care un plic de ceai transformă complet apa în care este adăugat.

2. ComparaŃii – frişca instant şi cea obŃinută din smântână pot fi utilizate de către copii care, gustându-le, să identifice diferenŃele si asemanările dintre ele.

3. Anticipări – Înainte de a găti, discutăm despre schimbări Cum anume va fi influentat preparatul daca veŃi adauga mai multă esenŃa sau mai multe condimente? Sau cum se va schimba aspectul sucului dacă îl veŃi congela?

4. Investigatie – devin curiosi cu privire la ceea ce utilizez cand pregătesc felurile preferate de mâncare. Ce anume contin “prafurile” indispensabile prajiturilor? În imaginile prezentate azi, copiii de la grupa pregătitoare pregătesc tortul în cadrul temei "Cea mai buna gospodină!". Înaintea începerii activitaŃii am vorbit copiilor despre importanŃa regulilor de siguranŃă şi despre joaca nesupravegheată în bucătărie. Copiii încep prepararea tortului prin punerea pişcoturilor din tavă,urmată de însiroparea acestora.Au adăugat ananas din compot si au pus un strat de frişcă pe care au preparat-o în prealabil cu mixerul. A urmat un alt strat de pişcoturi pe care l-au însiropat şi peste care au pus frişcă. La final a urmat ornarea tortului,o etapă în care creativitatea celor mici a debordat. După ce întreaga creatie a luat sfarşit, am vorbit copiilor despre importanŃa regulilor de igienă alimentară. La gustare, preşcolarii au mâncat rodul muncii lor, mândri că au reuşit sa transforme joaca de-a bucatarii în ceva real si gustos. Bibliografie:

� Curriculum pentru invatamantul prescolar ,2009;

144

� Anexa la ordinal ministrului Educatiei,Cercetarii,Tineretului si Sportului,privind structura anului scolar 2011-2012;

� Cucos,Constantin-Pedagogie generala,Editura Polirom,Iasi,2000; � Preda,V(COORDONATOR)-Gradinita altfel.EdituraV&I Integral,Bucuresti,2003;

PROFESOR ÎNVĂłĂMÂNT PREŞCOLAR:LUPU ANCA SCOALA ALTFEL

PREDA LAURA-MARIA GRADINITA UNIREA

Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima, deci inteligenŃa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveŃe să trăiască împreună, unii cu alŃii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să poată deveni cetăŃeni activi. ,,Şcoala altfel” reprezintă un program binevenit si necesar.În contexte nonformale copiii şi cadrele didactice sunt mai relaxaŃi,mai deschişi,mai receptivi.Timpul liber este folosit într-un mod mai eficient si educativ. Programul urmăreşte implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităŃi care să raspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor,să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii,stimularea participării lor la acŃiuni variate ,în contexte nonformale. Programul ,,Şcoala altfel” iniŃiat în anul 2011-2012,oferă posibilitatea copiilor să se exprime cât mai liber,să-şi formeze unele abiliataŃi de lucru în echipă,să experimenteze lucruri noi,să-si formeze comportamente pozitive faŃă de viată şi faŃă de cei din jur. Acest fel de activităŃi sunt foarte bine primite de către cei mici,şi au o influenŃă pozitivă asupra lor.Aceste activităŃi se pot organiza în diferite forme:diferite vizite,activităŃi gospodăreşti şi ecologice,excursii,activităŃi practice,concursuri sportive,ateliere de pictură. La mine în grădiniŃă programul din saptamâna 2-6 aprilie denumit,,Şcoala altfel” a fost realizat împreuna cu parinŃii copiilor,am Ńinut seama de posibilităŃile,dorinŃele si capacităŃile celor mici.Aceste activităŃi sunt coordonate de către cadrele didactice dar sunt şi anumite activităŃi care se vor desfaşura împreună cu parinŃii copiilor. ActivităŃile organizate în cadrul programului,,Şcoala altfel” sunt de tipul:actitităŃi gospodăreşti şi ecologice,activităŃi practice,activităŃi caritabile,expoziŃii,activităŃi de educaŃie pentru sănătate,activităŃi religioase. La mine în grădiniŃă avem propuse ca teme pentru activităŃile din săptămâna ,,Scoala altfel” următoarele :

� ,,TradiŃii şi obiceiuri de Paşte”-prezentare generală; � ,,Facem curăŃenie de Paşte”-activitate ecologică; � ,,Coşul cu ouă de Paşte”-confecŃie; � ,,Un copil o foare”-activitate ecologică; � ,,Felicitări de Paşte”-activitate preactică; � ,,Decorăm ouă”-activitate prectică; � ,,Împletim cozonaci şi pască”-activitate gospodarească; � ,,Din suflet pentru suflet:-activitate caritabilă; � ,,Împărtaşirea copiilor”-activitate reiligioasă; � ,,Ce pot face două mâini dibace:-expoziŃie;

145

Scopul urmărit prin aceste activităŃi este acela de a implica toŃi preşcolarii,cadrele didactice cât şi părinŃii.Să pună în valoare posibilităŃile,calităŃile preşcolarilor,stimularea imaginaŃiei,a creativităŃii,şi încurajarea copiilor în exprimarea opniilor şi a stărilor sufleteşti. Obiective urmărite: -familiarizarea copiilor cu specificul activităŃilor desfăşurate în cadrul grupei de elevi; -valorizarea abilităŃilor sociale; -determinarea unui comportament de compasiune,de inŃelegere a copiilor defavorizaŃi; -să iubească şi să ocrotească natura şi mediul înconjurător; -cunoaşterea si valorificarea artei tradişionale specific Sintelor Sărbători de Paşti; Rezultatele aşteptate: -formarea unor comportamente pozitive faŃă de mediu; -formarea unor abilităŃi de lucru în echipă; -îmbogăŃirea cunoştinŃelor despre artă şi cultura populară; -îmbogăŃirea cunoştinŃelor copiilor prin implicarea lor în diverse activităŃi comune. Evaluarea: -expoziŃii cu lucrările copiilor; -albume de fotografii din timpul activităŃilor copiilror; Prin urmare se poate spune că acest program este foarte valoros şi foarte eficient dând posibiltatea copiilor să dobândească cunoştinŃe noi într-un mod plăcut şi avantajos lor,deoarece toate activităŃile se desfaşoară într-un mediu relaxat ceea ce permite stimularea creativităŃii şi sensibilităŃii copiilor. Bibliografie:

� Curriculum pentru învătământul preşcolar ,2009; � Anexa la ordinul ministrului Educatiei,Cercetării,Tineretului şi Sportului,privind structura anului şcolar

2011-2012; � Cucoş,Constantin-Pedagogie generală,Editura Polirom,Iaşi,2000; � Preda,V(coordonator)-GradiniŃa altfel.EdituraV&I Integral,Bucureşi,2003;

Voi anexa câteva fotagrafii din activitatea gopodărească cu tema:,,Micii Gospodari” din cadrul programului ,,Scoala altfel”. SCOALA ALTFEL

Rosu Emilia Gradinita:Unirea

Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiŃia să respecte natura. Aceasta înseamnă să o privească în calitate de adevarat eco-cetăŃean, cu gândul refacerii ei. Preşcolarii trebuie să înŃeleagă că oriunde se află, atât omul cât şi celelalte vietăŃi au nevoie de condiŃii esenŃiale mediului de viaŃă: sol, aer, apă şi hrană. La această vârstă copiii pot înŃelege foarte bine că aceste condiŃii pot fi benefice sanătăŃii numai dacă sunt respectate norme de igienă. Educatia ecologică se bazează pe cea mai importanta latură, igiena, şi este angajată pe drumul transformării conştiinŃelor pentru a le determina să stabilească noi relaŃii, chiar din cele mai bune, între om şi natură, pentru a opri asaltul dezechilibrelor, consecinŃa poluării. Educatoarea trebuie să formeze copiilor nu numai sentimente de admiraŃie faŃă de frumuseŃile naturii, ci şi reprezentări, noŃiuni concrete asupra realităŃii. Printr-o activitate permanentă şi complexă, trebuie acŃionat ca acestea să devină convingeri, deprinderi de păstrare şi ocrotire a mediului înconjurător.

Pentru realizarea educaŃiei ecologice la vârsta preşcolară, am urmărit realizarea următoarelor obiective:

� familiarizarea preşcolarilor cu aspecte cât mai variate ale mediului înconjurător;

146

� dezvoltarea dragostei pentru natură; � formarea deprinderii de a ocroti, proteja şi respecta natura; � formarea unui comportament civic, etic şi a deprinderilor de păstrare şi ocrotire a

naturii; � educarea copiilor în sensul păstrării sănătăŃii mediului în care trăiesc.

Îngrijirea şi protejarea mediului se insuflă copiilor de la cele mai fragede vârste. Manifestarea unei atitudini responsabile faŃă de mediul înconjurător apare la copilul preşcolar ca urmare a desfăşurării unei activităŃi variate din punct de vedere al tematicii, conŃinuturilor şi a strategiilor utilizate care pun copii în situaŃia de a exersa numeroase acŃiuni de îngrijire şi ocrotire a mediului. Prin participarea la aceste activităŃi, copiii înŃeleg rolul pe care ei îl au în mediu, ce acŃiuni sunt capabili să efectueze şi care sunt urmările unor atitudini necorespunzătoare faŃă de mediul înconjurător. La mine în grădiniŃă avem propuse ca teme pentru activităŃile din săptămâna ,,Scoala altfel” următoarele :

� ,,TradiŃii şi obiceiuri de Paşte”-prezentare generală; � ,,Facem curăŃenie de Paşte”-activitate ecologică; � ,,Coşul cu ouă de Paşte”-confecŃie; � ,,Un copil o foare”-activitate ecologică; � ,,Felicitări de Paşte”-activitate preactică; � ,,Decorăm ouă”-activitate prectică; � ,,Împletim cozonaci şi pască”-activitate gospodarească; � ,,Din suflet pentru suflet:-activitate caritabilă; � ,,Împărtaşirea copiilor”-activitate reiligioasă; � ,,Ce pot face două mâini dibace:-expoziŃie;

În activităŃile extracurriculare mi-am propus teme care se pot discuta, realiza cu copiii: „Plimbare prin cartier” (unde am avut ca obiective: să observe schimbările petrecute în natură în anotimpul primavara, să colecteze materiale necesare pentru desfăşurarea unor activităŃi practice, să protejeze mediul înconjurător); „Unde se aruncă gunoiul?” (cu obiectivele: să cunoască modalitatea de ambalare a gunoiului, să cunoască locul unde se pot arunca gunoaie, să ia atitudine faŃă de cei care nu respectă acest lucru); Am adunat împreună cu cei mici crenguŃele căzute din copaci si hâtiile găsite prin parc.Prin această activitate am urmărit ca cei mici să îşi dea seama cât este de important să avem un mediu curat şi să trăim într-un mediu sănătos. „Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru, vieŃuitoarele şi obiectele. Este aerul pe care-l respirăm, soarele care ne dă căldura, apa şi hrana care ne întreŃin organismul, reprezintă acoperişul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele şi râurile, oceanele şi munŃii, insulele îndepărtate, tot ce se poate vedea, simŃi, mirosi, auzi sau gusta. Reprezintă viaŃa pentru noi, fără el nu am putea supravieŃui”. BIBLIOGRAFIE Mohan Gh., Ardelean A. — Ecologie şi protecŃia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti, 1993 Mohan Gh., Neacşu P. — Teorii, legi, ipoteze şi concepŃii în biologie, Editura Scaiul,Bucureşti, 1992. Braus, Judy and David Wood — EducaŃia de mediu în şcoli. Să creăm un program care funcŃionează! Washington, D.C.: Peace Corps ICE, August 1993 (Pământul e comoara noastră – Manual de educaŃie ecologică).

147

SCOALA ALTFEL, DEMERSURI COMPLEMENTARE CELOR DE TIP FORMAL

Profesor Maria Tuturuga

Gradinita Nr. 37 “Dumbrava Minunata” Craiova Dolj

Motto: “Cele mai multe deprinderi de care am nevoie ca sa traiesc in societate le-am invatat la gradinita… Sa impart cu ceilalti. Sa joc cinstit. Sa nu jignesc. Sa pun lucrurile la loc. Sa strang resturile dupa ce am mancat. Sa cer iertare daca ranesc pe cineva. Sa ma spal pe maini inainte de masa. Sa invat cate putin din orice: desen, pictura, muzica, dans,sa ma joc si sa muncesc in fiecare zi. Sa fiu atent la trafic. Sa ma minunez… Regula de Aur este Iubirea… Ganditi-va ce lume minunata ar fi daca natiunea noastra si alte natiuni ar aplica aceste notiuni elementare- sa asezam lucrurile la loc dupa ce am umblat cu ele… Robert Fulghum-1937 In perspectiva cultivarii acestor valori, principii eterne, activitatile de tip formal si non sau informal trebuie holistic si sistemic integrate. Acceptarea ideii de “Scoala altfel” reprezinta recunoasterea incapacitatii societatii moderne de a crea prin politicile promovate un sistem coerent dar si flexibil pentru o educatie raportata la adevaratele valori umane. Reflectia intre proiectie si aplicatie se poate exprima prin intrebari de genul: Cu cine, cum si cu ce? Modul in care este concretizat conceptual- 5 zile de activitati in afara clasei, este adevarat ele pot constitui contexte de invatere inedite circumscrise noilor educatii: EDUCATIA PENTRU MEDIU, EDUCATIA PENTRU SANATATE, EDUCATIA PENTRU DEMOCRATIE, dar doar extinderea lor pe parcursul intregului an ar putea avea impactul dorit pentru cultivarea valorilor: Responsabilitate. Grija. Voluntariat, Toleranta –intr-un cuvant UMANISM. Aceste demersuri in care parintii, comunitatea, specialistii, partenerii au fost implicati s-au proiectatat si derulat si pana acum ele fiind integrate extracurricularelor, proiectelor nationale, internationale sau celor educative. In masura in care ele imbraca forma in care au fost proiectate prin reale demersuri cu o paleta diversificata, garantia eficientizarii si optimizarii actiunii educative devine observabila si masurabila.. Finalitatile activitatilor de tip nonformal complementarizeaza cu cele ale curriculumului oficial: >valorizarea timpului liber al copiilor; >oportunitati pentru valorificarea experientelor de viata intrun cadru mai flexibil si mai deschis si prin diversificarea mediilor de viata cotidiene; >participare voluntara individuala sau colectiva; >dezvoltarea competentelor pentru viata: capacitati organizatorice, de autogospodarire, de gandire critica, de identificare si rezolvare de probleme; >exersare si cultivare a diferitelor inclinatii artistice, sportive, lingvistice. >facilitarea comunicarii intergenerationale si interculturale. Conceptul de Sscoala alfel” nu este nou, ceea ce este imperios de identificat este modul in care educatorul creaza contextele active de invatare a alfabetului emotional, cognitiv si chiar financiar. Trebuie sa gandim ce-i lipseste scolii romanesti pentru a deveni performanta, ce putem valorifica din traditia ei, cum ne conectam noilor realitati globale fara sa ne pierdam identitatea nationala si valorile la care umanitatea se raporteaza.

148

Argumentele abordarii din aceasta perspectiva vor fi ilustrate prin inserarea activitatilor derulate complementar in perioada anteriara momentului si prin proiectarea unor activitati pentru ceea ce se va numi “Saptamana Scolii altfel” 1.”Eminescu- luceafar intre stele –Cenaclu- activitate in parteneriat cu scolarii. 2. “Vizita la Muzeul de stiinte ale naturii- Ziua zonelor umede

3. “Meumories Educatie intergenerationala –ciclu de 3 intalniri cu bunicii sub genericele: “Bunicii relateaza” “Craiova ieri si azi” “Reteta bunicii” 4.Luna padurii: ecologizare, plantare, spatiu verde ; 5, Lansare de carte “MASCOTA ECO TE INVATA” 6. Eco picnic 7 “Mananci sanatos ,cresti frumos!-Ziua modiala a Alimentatiei- expo Retete bio 8. “O zi fara masina” mars, concursuri sportive-Ziua mobilitatii” 9. Magia culorilor –vernisaj expozitie a unei colege. SAPTAMANA “SCOLII ALTFEL” va cuprinde activitati sincronizate evenimentelor Calendarelor eco, religios, valorile ce se doresc promovate fiind:responsabilitatea, grija pentru mediu, sanatatea, altruismul si cunoasterea si respectarea traditiilor; 1.”PASARI PENTRU O ZI”Ziua pasarilor ( parada costumelor bio, minispectacol teatru de marionete.) 2.”UN POM, O FLOARE PENTRU FIECARE” Luna Padurii (plantare pomi, flori- parinti si copii) 3 “SA NE CUNOASTEM ORASUL” (vizita la Casa Baniei) 4 “DARUIND, ESTI MAI FERICIT!”(atelier de creatie obiecte bio de paste, licitate si donate.) 5.”AI SANATATE, AI PARTE”-Ziua Mondiala a sanatatii (intalnire cu nutritionistul, expo- prezentare retete bio) Acesturi demersuri complementare au nevoie de suport logistic, ele pot fi concepute cu responsabilitate de o resursa umana ce trebuie motivata intrinsic si extrinsic momentele pe care le traim devin uneori bariere mai ales in comunitatile in care sansele la educatie sunt din pacate utopii. Bibliografie: Lucian Ciolan-Invatarea integrata-Polirom 2008 Helen Exley-Valori Eterne-Carti in dar. Revista Invatamantul prescolar in mileniul III- Reprograph 2012

,,ŞCOALA ALTFEL’’-O NOUĂ PROVOCARE IN EDUCAłIE

ROŞU MARIA GRĂDINIłA CU P.N.-UNIREA,DOLJ

Problematica educaŃiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaŃii,date mai ales de

schimbările fără precedent din toate domeniile vieŃii sociale,accentul căzând de pe informativ pe formativ.EducaŃia depăşeşte limitele exigenŃelor şi valorilor naŃionale şi tinde spre universalitate,spre patrimoniul comun al umanităŃii.Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităŃii umane,iar dezideratul educaŃiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Procesul educaŃional din grădiniŃă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităŃilor obligatorii,acestea fiind desfăşurate în grădiniŃă sau în afara ei,sub îndrumarea directă şi atentă a educatoarei.

Se ştie că,începând de la cea mai fragedă vârstă,copiii acumulează o serie de cunoştinŃe prin contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.Programul,,Şcoala altfel ‘’ iniŃiat în anul şcolar

149

2011-2012,dă posibilitatea copiilor sa se exprime liber,să exploreze,să experimenteze,să utilizeze în diferite contexte cunoştinŃele sau abilităŃile dobândite anterior. ActivităŃile de acest gen au o deosebită influienŃă formativă asupra copiilor şi se organizeaze sub diferite forme :plimbări,excursii ,vizite,concursuri,spectacole,ateliere de teatru,arte plastice,activitaŃi practice,etc.Prin intermediul lor,mai ales cele desfaşurate in mijlocul naturii,al vieŃii sociale, copiii se confrunta cu realitatea şi percep activ,prin acŃiuni directe obiectele,fenomenele,anumite locuri istorice. În grădiniŃa noastră programul activităŃilor din săptămâna 2-6 aprilie 2012 denumit ,,Şcoala altfel” a fost propus împreună cu părinŃii copiilor,Ńinând cont de dorinŃele lor şi de posibilitatea implicării în realizarea acestor activităŃi. Fiecare activitate din acest program este coordonată de un număr corespunzător de cadre didactice care vor asigura supravegherea copiilor şi securitatea acestora. ActivităŃile organizate în cadrul programului,,Şcoala altfel’’ au fost de tipul: *activităŃi culturale, *activitaŃi de educaŃie pentru cetăŃenie dempcratică,pentru promovarea valorilor umanitare(voluntariat,caritate,implicarea activă în societate,responsabilitate socială,relaŃii şi comunicare), *activităŃi de educaŃie pentru sănătate şi stil de viaŃă sănătos, *activităŃi de educaŃie ecologică şi de protecŃie a mediului, *activităŃi de educaŃite moral civică şi religioasă,etc. Ca teme pentru activităŃile din programul ,,Scoala altfel”,ne-am propus: *,,Paştele,cea mai mare sărbatoare crestină”-prezentare generală *,,Facem curăŃenie de Paşti’’-in curtea grădiniŃei şi în părculeŃul comunei *,,Împletim cozonaci pentru Paşti’’-activitate ptactică *,,Un copil,o floare’’-activitate ecologică *,,Ne pregătim sufletul pentru Paşti’’-împărtăşirea copiilor *,,Încondeiem ouă pentru Paşti’’-activitate practică *,,Din suflet,pentru suflet’’-acŃiune caritabila,donare de haine celor care au nevoie *,,Felicitări de Paşti’’-activitate practică Scopul urmărit prin acest prgram : Implicarea tuturor copiilor preşcolari şi a cadrelor didactice în activităŃi care să răspundă intereselor şi preocupărilor lor,să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora in diferite domenii,să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate,în contexte nonformale. Obiective: -exersarea şi punerea in valoare a abilităŃilor artistico-plastice ale copiilor -valorizarea abilităŃilor sociale -determinarea unui comportament de compasiune,de înŃelegere pentru copiii defavorizaŃi -cunoaşterea unor valori ale artei tradiŃionale populare:încondeiatul ouălor,alte obiceiuri şi tradiŃii de Paşti Rezultate aşteptate: -realizarea unor lucrări artistice care să pună în valoare potenŃialul artistic al copiilor -exprimarea sentimentelor de compasiune faŃă de copiii defavorizaŃi -îmbogăŃirea cunoştinŃelor despre arta şi cultura populară Evaluarea: -colaborarea şi discuŃii cu părinŃii -expoziŃii cu lucrările copiilor -album cu fotografii În concluzie putem spune că programul,,Şcoala altfel este o componentă educaŃională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenŃie,adoptând el,în primul rând,o atitudine

150

creatoare,atât în modul de realizare al activităŃii,cât şi în relaŃiile cu copiii,asigurând astfel o atitudine relaxantă care să permită stimularea creativă,pentru aceasta fiind necesară modificarea modului de gândire,evitarea criticii,încurajarea copiilor pentru obŃinerea unui fiid-back pozitiv. Bibliografie *anexă la ordinul ministrului EducaŃiei,Cercetării,Tineretului şi Sportului privind structura anului şcolar 2011-2012 *Ministerul EducaŃiei şi Cercetării,Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei Revista învăŃământului preşcolar,3-4din 2006 *Preda Viorica, Metodica activităŃilor instructiv-educative în grădiniŃa de copii,editura,,Gheorghe CârŃu Alexandru,,-Craiova 2009 *Lespezeanu M.,TradiŃional şi modern în învăŃământul preşcolar,Editura S.C. Omfal,Bucureşti,2007 Voi anexa câteva aspecte din activitatea de educaŃie ecologica cu tema ,,Un copil,o floare’’,din cadrul programului ,, Şcoala altfel “.

MIŞCARE, JOC ŞI SPORT PENTRU DEZVOLTAREA PSIHOSOCIALĂ A COPIILOR Educ.: Goagă Marilena

Înv.: Albu Oana Şcoala cu clasele I-VIII Filiaşi, Dolj

Anul trecut, în perioada iulie-august am participat la un proiect denumit ”VacanŃă în comunitatea

mea”, implementat de fundaŃia Terre des hommes unde am descoperit jocuri şi activitiŃi captivante atât pentru noi cât şi pentru copiii care au participat la acest proiect. Ne-am propus ca pentru săptămâna 2-4 aprilie, şcoala altfel, să desfăşurăm câteva din aceste jocuri şi cu ceilalŃi copii. Înainte de a explica aceste jocuri am dori să facem o scurtă prezentare a acestui proiect:

În 2005, Terre des hommes a lansat un proiect numit ”Mişcare, Jocuri şi Sport ” (MJS) în trei locaŃii diferite (Iran, Columbia şi Sri Lanka). Scopul său era să dezvolte un ciclu care să includă o formare pentru îmbunătăŃirea competenŃelor personale, sociale, metodologice şi tehnice ale animatorilor, un timp individual de coaching şi un proces de replicare a Formării de Formatori (FdF).

Datorită unui parteneriat de patru ani cu Uefa, Terre des hommes implementează un proiect numit MOVE – dezvoltarea psihosocială a copiilor prin jocuri şi sport, bazat pe modelul MJS în cele patru Ńări de intervenŃie din Europa centrală şi de Sud-Est (Albania, Kosovo, Moldova, România). Proiectul prevede antrenarea de animatori pe comunităŃi, profesori de sport, învăŃători şi personal Terre des Hommes pentru a le îmbunătăŃi competenŃele.

În acelaşi timp, în fiecare Ńară vor fi organizate evenimente sportive implicând părinŃii şi comunităŃile, vor fi susŃinute iniŃiative de reabilitare a structurilor sportive în şcoli sau asociaŃii locale cât şi microburse pentru echipamente de recreare pentru a îmbunătăŃi mediul celor mai dezavantajate comunităŃi.

Jocurile sunt parte integrantă din universul copiilor şi sunt necesare dezvoltării lor fizice şi psihice. Nu mai trebuie demonstrat că ele sunt instrumente preŃioase pentru achiziŃii la nivelul gestionării emoŃiilor şi a relaŃiilor sociale, precum şi la nivelul pur recreativ.

Noi ne-am axat pe jocurile cu reguli, care presupun din partea copiilor respectarea unor ordine, a unor reguli, elaborarea strategiilor de joc. Toate jocurile propuse fac apel la corp (mişcarea într-un spaŃiu precis, delimitat) şi la simŃuri.

Aceste activităŃi şi jocuri fizice sunt un instrument de dezvoltare puternică,deoarece ele îl angajează pe copil în globalitatea sa:

a) Capul preia comenzile, deoarece trebuie să găsească strategii şi să ia decizii adecvate şi rapide;

b) Corpul este în mişcare, simŃurile stau de veghe;

151

c) Inima are rol important în stăpânirea emoŃiilor faŃă de sine şi de ceilalŃi, precum şi în aplicarea unor valori fundamentale.

Metodologia pe care o propunem aici se inspiră din teoriile practicii experimentale. Un număr de teoreticieni şi practicieni s-au gândit la procesele de practică, iar conceptul de mai jos, în patru etape, a fost dezvoltat de Kolb:

Convingerea noastră este că practica nu poate să se facă decât prin intermediul unei experienŃe

urmate de o reflectare. Dacă obiectivul animatorului este de a pune accentul pe latura ludică, recreativă a jocului, el îl va conduce în manieră clasică, adică dând indicaŃii, apoi lăsând copiii să joace o dată, astfel încât aceştia să aibă plăcere şi să se defuleze. Dacă obiectivul animatorului este de a pune accentul pe practică precisă, el va folosi o metodologie care să integreze şi să pună în evidenŃă cele trei nivele: mental, fizic şi emoŃional.

Pentru a exista o practică, este necesară o experienŃă concretă, urmată de un moment de discuŃie şi de corectări. Practic, jocul este descompus în patru etape cheie, care reiau conceptul expus mai sus, în cadrul unui ciclu continuu:

a) Prima experimentare a jocului (practică) b) Oprire pentru discuŃie şi corectări (analiză a ceea ce s-a întâmplat şi sinteză a

ameliorărilor de realizat) c) A doua experimentare (aplicare şi ameliorare) d) Oprire pentru feedback şi discuŃie (constatarea ameliorărilor) În cele ce urmează vom prezenta detaliat câteva din jocurile pe care ne propunem să le

desfăşurăm cu elevii şi preşcolarii în această săptămână. NUMELE PRIN GESTURI Desfăşurare: Grupul este în picioare, în cerc. Animatorul începe, spunându-şi numele cu voce

tare şi inteligibilă, executând un gest clar care să-l identifice. CeilalŃi îl observă atent şi, după ce acesta a terminat, imită gestul toŃi în acelaşi timp, repetând prenumele cu aceeaşi intonaŃie. Următorul se prezintă la rândul său, cu un gest diferit de primul, şi ceilalŃi îl imită. şi aşa mai departe, până când fiecare şi-a spus numele însoŃit de un gest.

Obiective: În plan psiho-social, se dezvoltă expresia corporală şi creativitea pentru a exprima identitatea fiecăruia prin intermediul unui gest specific. Fiecare personalitate poate astfel, să se afirme şi să se diferenŃieze de ceilalŃi. Încerederea în sine este un aspect important al acestui joc, deoarece fiecare se expune individual. Celălalt pol al acestei activităŃi îl constituie capacitatea de observaŃie şi de imitatre din parte restului grupului.

În plan fizic, nimic deosebit, numai mişcarea în precizia sa. Sfaturi: Este posibil ca copiii care se află în acest joc pentru prima dată să se simtă jenaŃi în a se

exprima prin corp, spunându-şi numele cu voce tare. Este rolul animatorului de a-i încuraja pentru ca aceştia să-Ńi depăşească timiditatea. Copiii au de asemenea, tendinŃa de a imita gestul jucătorului

Experimentare activă

ExperienŃă concretă

Observare reflexivă

Conceptualizare abstractă

A aplica A practica

A analiza A sintetiza

152

precedent. Trebuie să se insiste pe aspectul unic al fiecărei personalităŃi şi pe faptul că fiecare gest trebuie, deci, să fie şi el unic.

Adeseori este necesar a se face un al doilea tur, insitându-se pe creativitatea fiecăruie şi pe calitatea executării gestului în timpul imitării. Această activitate poate fi executată în mai multe reprize, în cadrul mai multor sesiuni, cu acelaŃi grup de copii. Este, de asemenea, posibil şi recomandabil de a schimba criteriul gesturilor: animale, meserii, etc.

DiscuŃie: -Este dificil de găsit un gest specific şi diferit de al celorlalŃi? De ce? -Cum v-aŃi simŃit când toată lumea a imitat gestul vostru, rostindu-vă numele la unison? -Este dificil de a imita exact ce fac ceilalŃi? De ce? -etc

CERCUL MAGIC Desfăşurare: Pentru acest joc sunt necesare 2-4 cercuri, în funcŃie de mărimea grupului. Jucătorii

în picioare, în cerc, se Ńin de mână. Animatorul cere unui număr de doi jucători să se desprindă de mână, el introduce un cerc între ei Ńi le cere să se Ńină din nou de mână, astfel încât cercul să se găsească suspendat între cei doi jucători. El procedează la fel cu alŃi doi jucători. Obiectivul constă în a face să treacă cercul de la un jucător la altul, fără a se desprinde de mâini. Acest lucru presupune o strategie pentru a face să treacă corpul cu agilitate prin cerc şi a-l transmite următorului, în mod rapid şi armonios.

Progresie: Când jucătorii au înŃeles mecanismul, se poate mări grupul şi se pot adăuga corzi (fiecare înnodată), pentru a devolta diferenŃierea şi adaptarea. Pentru a-i motiva pe jucători, se poate da ca ordin răsucirea corzilor într-un sens şi a cercurilor în celălalt sens. Orice altă propunere creativă este binevenită!

Obiective: În plan psihosocial, acest joc scurt dezvoltă cooperarea şi respectare corpului celuilalt, generând entuziasm. În plan fizic, acest joc dezvoltă coordonarea, agilitatea şi rapiditatea de mişcare.

Sfaturi: Animatorul trebuie să fie atent la dinamica jocului; trebuie adăugate corzi sau cercuri la momentul potrivit şi/sau grupate echipele, pentru a spori dificultatea. Nu trebuie uitat ca jucătorii să fie încurajaŃi să se ajute între ei şi să găsească strategii pentru a merge mai repede (să treacă cercurile pe la picioare sau pe la cap). MotivaŃia trebuie să fie prezentă datorită provocărilor grupurilor, de exemplu, de a face x ture într-o anume perioadă de timp.

DiscuŃie: -Cum vi s-a păru contactul fizic apropiat cu ceilalŃi? Care este strategia folosită pentru ca cercurile şi corzile să avanseze repede? V-aŃi ajutat vecinii? Cum? -Etc? Alte jocuri cu scop psihosocial ce le vom putea desfăşura sunt: Factorul poştal, Şarpele, Doi sunt

destui, trei sunt prea mulŃi, Orbul şi câinele său, TrenuleŃul orb, Oglinda, Stop şi pleacă, Imitarea animalelor, Insula cu rechini, Vrajitoarele, etc.

„Să râdem, să alergam, să ne mişcăm pentru a creşte mai bine împreună” este motivaŃia prin care copiii vor fi antrenaŃi în astfel de jocuri.

Bibliografie: SĂ RĂDEM, SĂ ALERGĂM, SĂ NE MIŞCĂM, PENTRU A CREŞTE MAI BINE ÎMPREUNĂ Jocuri cu scop psihosocial - Michele Meuwly, Jean-Pierre Heiniger, tradusă în lb română de

Lucia Maria Ştirbu – Tdh România, Terre des hommes – Lausanne,2007

153

ROLUL ŞI IMPORTANłA ACTIVITĂłILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂłII COPILULUI

Adina- Diana Chiurtu- Prof. ÎnvăŃământ preşcolar

Andreea- Maria Banghea- Institutor ÎnvăŃământ preşcolar Şcoala cu cls. I-VIII Goieşti, judeŃul Dolj

Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinŃe prin contactul

direct cu obiecte şi fenomene din natură şi societate. Tocmai pentru a facilita acest contact nemijlocit, procesul educaŃional in învăŃământul preşcolar presupune şi forme de activităŃi specifice desfăşurate in afara grădiniŃei. Ele sunt activităŃi extracurriculare ce prin structură, conŃinut specific, sunt firesc complementare activităŃii de învăŃare realizată în clasă. În timpul desfăşurării lor, copiii sunt introduşi treptat în cunoaşterea unor elemente ale realităŃii,care constituie totoadată un izvor nesecat pentru dezvoltarea şi conturarea personalităŃii lor. Perioada de 3-7 ani din viaŃa copilului este cea mai importantă pentru achiziŃiile fundamentale ale acestuia deoarece este perioada receptivităŃii, a sensibilităŃii,mobilităŃii şi flexibilităŃii psihice. ActivităŃile extracurriculare pot influenŃa benefic dezvoltarea copilului pentru că ele reprezintă nu doar o alternativă a petrecerii timpului liber, ci îl şi ajută să-şi descopere aptitudinile şi talentele. Observarea obiectelor şi fenomenelor în condiŃiile lor obişnuite de existenŃă facilitează formarea unor reprezentări clare,precise,deoarece se sprijină pe un conŃinut concret-intuitiv,care intensifică interesul de cunoaştere al copilului. ActivităŃile extracurriculare implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Copiii au nevoie de acŃiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoŃiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. ActivităŃile extracuriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinŃe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaŃional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităŃi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităŃi. Educatoarea are, prin acest tip de activitate posibilităŃi deosebite să-şi cunoască copiii, să-i dirijeze, să le influenŃeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaŃă. An de an valorificăm talentul copiilor în serbările prezentate, părinŃilor dar şi invitaŃilor din afara şcolii în cadrul festivităŃilor derulate sub genericul Zilele Şcolii sau cu prilejul cercurilor pedagogice ale educatorilor. La activităŃile extraşcolare copiii sunt mai volubili, îşi manifestă creativitatea şi participă cu mare plăcere, de aceea ele au o pondere importantă în viaŃa preşcolarilor noştri. Copiii se dezvoltă fizic, socializează, înŃeleg uşor anumite obiceiuri şi relaŃii ale comunităŃii, interrelaŃionează cu alŃi copii din grupă sau grupele din grădiniŃă. ActivităŃi extracurriculare cu o deosebită influenŃă formativă sunt toate formele de acŃiuni turistice: plimbări, vizite, excursii, tabere. În cadrul acestora, copilul se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă, investigatoare,prin acŃiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul înconjurător, a unor zone geografice şi locuri istorice. Dobândesc o mare cantitate de informaŃii despre munca omului, îşi formează reprezentări simple despre condiŃiile de viaŃă ale unor plante şi animale, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseŃile si bogăŃiile Ńării,despre trecutul istoric al poporului român. Analizând importanŃa plimbărilor, vizitelor, excursiilor pentru dezvoltarea preşcolarilor nu se poate neglija influenŃa acestora asupra dezvoltării limbajului clar şi precis. Fiecare contact cu mediul înconjurător este un bun prilej pentru copii să denumească lucruri şi caracteristici ale acestora. Atât o excursie la pădure cât şi una la grădina zoologică sau o vizită într-un magazin necesită o exprimare simplă şi directă de exersare a vorbirii sub toate aspectele.

154

La fel de preŃioasă este contribuŃia acestora la îmbogăŃirea conŃinuturilor jocurilor şi al celorlalte forme de activitate organizate în grădiniŃă, copiii redând cu mai multă fantezie şi sensibilitate imaginea realităŃii. De asemenea, permit formarea treptată a sentimentului de respect şi dragoste pentru natură, muncă, om şi realizările sale. Vizitele la muzee, expoziŃii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de a intui şi preŃui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Valorificarea acestor activităŃi se realizează prin jocuri senzoriale, exerciŃii de exprimare, jocuri imitative, povestiri tematice, interpretări de imagini, şezători, desen liber, exerciŃii matematice, analizarea comportamentului copiilor pentru conştientizarea unor norme de conduită civilizată.

Vizionările şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară in grădiniŃă, activitate prin care copilul face cunoştinŃă cu minunata lume a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil de cele mai multe ori in rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi faptul că apelează , permanent, la afectivitatea copilului.

Serbările, prin specificul lor de activitate extracurriculară,reprezintă un nesecat izvor de satisfacŃii,bucurii,creează bună dispoziŃie. ImportanŃa lor educativă constă in conŃinutul abordat,apropiat de interesele vârstei copilului şi care să-i ofere şansa de a cunoaşte lumea,de a se cunoaşte pe sine şi de a se face cunoscut prin intermediul acestora.

Exersarea abilităŃilor proprii in limbaj, psiho-motricitate, afectivitate sau social conferă copilului o reală cunoştere de sine şi, ca atare, încrederea in forŃele proprii. Mişcarea scenică îi ajută să-şi controleze emoŃiile şi totodată , îi învaŃă să-şi aştepte rândul, având în vedere faptul că, de regulă, există un timp când vorbim şi un timp când ascultăm.

Prin organizarea de concursuri se dezvoltă dragostea şi interesul copiilor pentru frumos, sensibilitatea şi personalitatea, se pot depista talente artistice în vederea cultivării şi promovării lor. Concursurile sportive completează activităŃile sportive şi contribuie, pe lângă dezvoltarea armonioasă a organismului, şi la menŃinerea unei bune dispoziŃii a copiilor şi la înveselirea lor. ActivităŃile extracurriculare sunt apreciate de copii, dar şi de factorii educaŃionali în măsura în care lărgesc şi adâncesc influenŃele exercitate în procesul de învătământ, valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor organizează timpul liber al copiilor, sunt organizate ingenios, cu caracter recreativ, copiii îşi pot manifesta spiritul de iniŃiativă, participă liber necondiŃionat, creează un sentiment de siguranŃă si incredere tuturor participanŃilor, contribuie la dezvoltarea personalităŃii armonioase a copiilor. Fiecare cadru didactic a propus o serie de activităŃi pentru săptamâna „şcoala altfel!”, activităŃi care să-i atragă pe elevi şi să participe până în ultima zi de şcoală. Este un model de planificare a acestor activităŃi pe care le vom organiza cu preşcolarii, în urma consultării atât a lor cât şi a părinŃilor:

- Activitate în cadrul parteneriatului cu poliŃia „La plimbare cu agentul de circulaŃie!”- „Cu bicicleta la plimbare!”

- Activitate în cadrul parteneriatului „Prietenii din depărtări”: „Prietenii din depărtare ne trimit câte-o urare!”-atelier de lucru

- „Micul Picasso”-atelier de lucru - „Bun venit la carnaval!” - Vizioanare spectacol TEATRUL LIRIC - „Pădurea prietena noastră”-drumeŃie; Joc distractiv: Rece, cald, fierbinte - „Un pom, o viaŃă de om!”- activitate de educaŃie ecologică - AudiŃie cântece pentru copii - Vizionare desene animate „Albă ca Zăpada”

155

ActivităŃile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor oportunităŃi multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiŃie, să le valorifice potenŃialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaŃia, creativitatea şi iniŃiativa. ActivităŃile extracurriculare au o deosebită influenŃă formativă asupra preşcolarului.

ActivităŃile extracurriculare dezvoltă simŃul artistic, creativitatea copiilor, îi fac mai volubili, le oferă prilejul de a-Ńi face noi prieteni. Aceste activităŃi extracurriculare trebuie să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităŃile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naŃional şi să stimuleze participarea lor la acŃiuni variate, în contexte nonformale. Bibliografie :

o Monica Cuciureanu, „EducaŃia altfel – Peter Petersen şi modelul Planului Jena”, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti, 2006

o “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 1-2/2005, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti;

o “Revista ÎnvăŃământul Preşcolar”, nr. 3-4/2006, Ministerul EducaŃiei şi Cercetării, Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, Ed. Coresi, Bucureşti; TITLUL PROIECTULUI: Ziua Pământului TIPUL PROIECTULUI: EducaŃie civică INIłIATORII PROIECTULUI: Şcoala Specială Nr. 1, Sector 2, Bucureşti COORDONATORI: Costea Silvia, Stamin Elena-Ana ARGUMENT :

Ziua Pământului simbolizează lupta împotriva poluării şi problemelor climaterice, având un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului.

Această zi este sărbătorită în fiecare an pe 22 aprilie, fiind fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970 cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată faŃă de mediu. Ziua Pământului încearcă să educe şi să mobilizeze oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător. Ziua Pământului este un eveniment anual important în foarte multe comunităŃi şi în întrega lume şi oferă oportunitatea de a realiza acŃiuni benefice întregii comunităŃi. Prin acest proiect intenŃionăm să tragem un semnal de alarmă în rândul în rândul elevilor şi cu ajutorul lor, în rândul comunităŃii asupra efectelor din ce în ce mai grave ale poluării asupra mediului înconjurător. Împreună cu părinŃii, şcoala îşi are rolul ei bine stabilit, în formarea unui comportament ecologic de masă pentru a salva viaŃa Pământului. Poluarea, dacă nu va fi preîntâmpinată sau combătută cât nu e prea târziu, va aduce mari prejudicii a tot ce înseamnă viaŃă SCOPUL:

• Antrenarea copiilor în activităŃi care să contribuie la formarea unui comportament etic şi a unor deprinderi de protejare a mediului în care trăiesc;

• Cooperarea elevilor în acŃiuni concrete de cunoaştere, cercetare şi intervenŃie practică pozitivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător, ocrotirea acestuia;

• Stimularea motivaŃiei pentru ocrotirea naturii. OBIECTIVE SPECIFICE:

156

• Dezvoltarea capacităŃii de cunoaştere şi înŃelegere a mediului înconjurător, stimularea curiozităŃii pentru investigarea acestuia;

• Dezvoltarea interesului şi a responsabilităŃii pentru menŃinerea unui mediu echilibrat, propice vieŃii sănătoase;

• Familiarizarea cu noŃiunile de bază din domeniul ecologiei; • Identificarea calităŃilor mediului necesare vieŃii sănătoase, înŃelegerea relaŃiei dintre om

şi mediu, a interdependenŃei dintre calitatea mediului şi calitatea vieŃii; • Formarea atitudinii de respect faŃă de mediu; • Implicarea responsabilă în activităŃi de protecŃie a mediului; • Formarea unor convingeri, atitudini şi deprinderi de păstrare a propriei sănătăŃi şi a

mediului înconjurător GRUPUL łINTĂ: • Elevii claselor a IVa şi a Va • Cadre didactice • PărinŃi

DURATA PROIECTULUI : săptămâna 2-6 aprilie 2012 REZULTATELE AŞTEPTATE CA URMARE A IMPLMENTĂRII PROIECTULUI:

• Formarea unor atitudini civice, de implicare în activităŃi de protecŃie a mediului înconjurător Implicarea continuă a cadrelor didactice în atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor

activităŃi cu caracter extracurricular, activităŃi ce vor conduce la creşterea calitativă şi cantitativă a acestora

• Dezvoltarea comunicării la copiii participanŃi, prin propriile creaŃii • Implicarea şi încurajarea participării elevilor cu deficienŃă mintală în diferite activităŃi

desfăşurate la nivelul comunităŃii. MODALITĂłI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE: • EvidenŃa înscrierilor în proiect • Prezentarea materialelor care ilustrează aspecte din activităŃile desfăşurate • Monitorizarea permanentă a activităŃilor derulate • Turul galeriei – realizarea unor expoziŃii tematice, cu lucrările participanŃilor, unde să fie

invitate personalităŃi locale din comunitate, reprezentanŃi mass-media, părinŃi, elevi. MODALITATEA DE EVALUARE ŞI INDICATORII DE EVALUARE A PROIECTULUI: Evaluarea se va realiza la nivelul şcolii.Cadrele didactice vor primi adeverinŃe, iar elevii vor primi

diplome. BENEFICIARII DIRECłI ŞI INDIRECłI AI PROIECTULUI: • Elevi • Cadre didactice • Comunitatea locală IMPACTUL ESTIMAT AL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI

łINTĂ, ASUPRA ŞCOLII: Elevii îşi vor forma şi valorifica competenŃe în planul educaŃiei ecologice, al relaŃionării. Prin

derularea activităŃilor se va crea un climat de înŃelegere, toleranŃă, comunicare empatică. CONTINUITATEA / SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: Copilul va fi mereu în atenŃia cadrelor didactice, iar produsele lor ne vor fi imbold pentru

continuarea proiectului. ACTIVITĂłI DE PROMOVARE / MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE: ActivităŃile propuse şi rezultatele lor vor fi prezentate • în cadrul Comisiilor metodice, Consiliilor profesorale

157

• în cadrul expoziŃiilor din cadrul şcolii • în paginile revistei şcolii TANDEM RESURSE FINANCIARE: Resurse proprii PROGRAMUL DE ACTIVITĂłI: • Prezentarea unor materiale Power Point • Realizarea unor desene, colage având ca temă Ziua Pământului. • Ateliere de lucru în care se vor realiza afişe,postere, pliante; jucării din materiale refolosibile

(sticlă, plastic, hârtie) • Carnavalul costumelor realizate din materiale refolosibile. • AcŃiuni de ecologizare în Parcul Grădina Icoanei.

ŞCOALA ALTFEL

“FARMECUL PĂDURII” AcŃiune în cadrul programului LeAF

Prof. Gogoloiu ConstanŃa

GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova Perioada: 04.2012 GrădiniŃa cu P.P. Nr. 41 “Elena Farago” – Craiova Grupa Mijlocie “A” COORDONATOR: Prof. Gogoloiu ConstanŃa TEMA: “ConfecŃionăm costume ecologice” ARGUMENT: “ Dacă ne vom gospodări cu înŃelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri pe o planetă pustiită” ( Acad. Şt. Miloş) SCOPUL:

- formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive faŃă de aceasta.

OBIECTIVE: - să realizeze costume ecologice din materiale refolosibile; - să conştientieze necesitatea acestora în acŃiunile de ecologizare; - să se angajeze în acŃiuni practice de ocrotire a mediului înconjurător; RESURSE: • Umane: - 33 preşcolari; - părinŃi; - educatoarele grupei. • MATERIALE FOLOSITE: - saci menajeri; - şnur; - hârtie creponată; - sticle plastic; - carton; - hârtie glasată; - bidoane. - aparat foto. BENEFICIARI: Comunitatea ORGANIZAREA ACTIVITĂłII:

158

Am adresat o scrisoare părinŃilor prin care au fost anunŃaŃi de implicarea copiilor în proiectul “Farmecul pădurii”. În acest scop au fost solicitaŃi să aducă materiale refolosibile necesare confecŃionării unor costume ecolgice.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII: Împreună cu părinŃii, educatoarea va face o surpriză copiilor prin preentarea materialului

didactic. Apoi va preciza că vor desfăşura nişte acŃiuni de ecologizare şi va fi nevoie să se îmbrace în costume ecologice, acesta va fi motivul pentru care va trebui să le confecŃioneze.

• După ce vor fi analizate materialele necesare se va trece la confecŃionarea costumelor. • Din saci menajeri vor fi confecŃionate şorŃuleŃe şi pelerine, pe care vor fi lipite floricele şi

frunzuliŃe din hârtie autocolant. • Din carton vor fi confecŃionate şepci pe care va fi lipită hârtie glasse de culoare verde. • Din sticle şi bidoane de plastic vor fi confecŃionate coşuleŃe speciale necesare strângerii

gunoaielor. REZULTATE AŞTEPTATE: Un mediu curat şi plăcut pentru membrii comunităŃii. EVALUAREA: Cu costumele realizate va fi amenajată o expoziŃie care apoi vor fi folosite în acŃiunile de

ecologizare cuprinse în acŃiunile din cadrul proiectului.

„O SĂPTĂMÂNĂ ALTFEL” –proiectare săptămânală

Prof. ALDEA SIMONA Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman, JudeŃul NeamŃ

In această săptamână nu se vor organiza cursuri, ci doar activităŃi extracurriculare şi extraşcolare.

“Săptămâna Altfel” va fi o săptămână fără cursuri, cu activităŃi extracuriculare, fiind organizate activităŃi culturale, tehnico-ştiinŃifice, sportive, activităŃi de educaŃie pentru cetăŃenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare, inclusiv voluntariat, caritate, implicarea în viaŃa activă în societate, responsabilitate socială, relaŃii de comunicare, activităŃi referitoare la siguranŃa pe internet, dependenŃă de calculator, activităŃi de educaŃie ecologică şi de protecŃia mediului. Consiliul de AdministraŃie al unităŃii de învăŃământ va adopta forma finală a programului activităŃilor pentru săptămâna „Şcoala Altfel”, avizat în prealabil de Consiliul profesoral, Comitetul Reprezentativ al PărinŃilor şi Consiliul Şcolar al Elevilor.

Programul final va fi comunicat Inspectoratului Şcolar JudeŃean. Unitatea de învăŃământ va afişa în fiecare clasă şi cancelarie, programul adoptat pentru Săptămâna „Şcoala Altfel”.

Inspectoratul Şcolar JudeŃean va afişa pe site-ul instituŃiei, într-un meniu special intitulat Săptămâna “Şcoala Altfel”, programele de activităŃi ale fiecărei unităŃi de învăŃământ din judet, pentru această perioadă. Conducerea unităŃii de învăŃământ se va asigura de înscrierea tuturor elevilor la activităŃile derulate în Săptămâna “Şcoala Altfel” şi va lua măsuri organizatorice destinate derulării în condiŃii optime a activităŃilor prevăzute în cadrul Săptămânii “Şcoala Altfel”.

Nr. crt.

Denumirea activităŃii

Obiectivele urmărite

Metode/Mijloace de realizare

Termen

Evaluarea activităŃii

1. Minte sănătoasă în corp sănătos

-dezvoltarea armonioasa a adolescentului

Intreceri sportive, dansuri, fotbal, concurs de sah

2.06.2012 Diplome Fotografii

2. Sezatoare cu -sa pregateasca un -Activitate culturala 2.06.2012 Fotografii

159

ghicitori, proverbe, cantece populare

program artistic -sa interpreteze cantece, poezii, ghicitori

3. Estetica spaŃiului ambiental

-formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului, aplicând cunoştinŃele însuşite;

Activitate de educatie ecologica si protectia mediului

3.06.2012 Album foto Postere

4. Ce înseamnă să fii un bun cetăŃean ! (simularea unei stări de urgenŃă în caz de incendiu)

-cunoasterea normelor de securitate privind situatiile de urgenta

EducaŃie PSI şi alte situaŃii de urgenŃă

4.06.2012 Fotografii Postere

5. Concurs : Dezastre naturale

-sa cunoasca principalele tipuri de dezastre naturale -sa constientizeze importanta practicilor de aparare impotriva dezastrelor naturale

Promovarea valorii umanitare Dezbatere Vizionare de filme

4.06.2012 Fotografii Referate Prezentare ppt

6. Calculatorul-prieten sau duşman...

-elevii vor invata notiuni noi prin intermediul jocurilor -dezvoltarea abilitatilor de comunicare

ActivităŃi practice Dezbatere

5.06.2012 Fotografii Referate

7. Acestea sunt tradiŃiile la români ! (preparare de produse tradiŃionale de Paşti şi realizarea unei expoziŃii de prezentare)

-dezvoltarea muncii in echipă -dezvoltarea abilităŃilor practice -dezvoltarea interesului faŃă de traditiile Ńării

Ateliere de lucru pentru activităŃile practice ExpoziŃie

6.06.2012 Fotografii

8. Capodopere ale cinematografiei româneşti

-sa-si dezvolte interesul pentru capodoperele cultural-artistice

Activitate culturală Vizionare de filme

6.06.2012 Impresii ale elevilor consemnate într-un jurnal special

Cadrul didactic are, prin acest tip de activităŃi, posibilităŃi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i

dirijeze, să le influenŃeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al învăŃământului preuniversitar şi anume pregătirea adolescentului pentru viaŃă.

160

AdolescenŃii trebuie să fie îndrumaŃi să dobândească abilităŃi de comunicare, o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranŃă faŃă de ideile noi şi faŃă de cei din jur, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. ActivităŃiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăŃare, la dezvoltarea înclinaŃiilor şi aptitudinilor adolescenŃilor, la organizarea raŃională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleŃire şi dăruire, la astfel de activităŃi.

Scopul activităŃilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităŃi cât mai variate şi bogate în conŃinut, cultivarea interesului pentru activităŃi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. ActivităŃile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăŃi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăŃii şi să-şi maximizeze potenŃialul intelectual. BIBLIOGRAFIE Cernea M, ContribuŃia activităŃilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăŃământ, Editura Discipol, Bucureşti, 1998 Ionescu M., Chiş V, Mijloace de învăŃământ şi integrarea acestora în activităŃile de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001 Vlăsceanu Gh, Neculau A, Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăŃământului obligatoriu. Studiu de impact , Editura Polirom, 200

STIMULAREA CREATIVITĂłII ELEVILOR PRIN ACTIVITĂłI EXTRACURRICULARE

Prof. Ileana Simona MĂRGINEANU

Şcoala cu clasele I-VIII GOIEŞTI, JudeŃul Dolj

EducaŃia nu este un proces limitat, spaŃial şi temporal cu incidenŃă determinată asupra biografiei personale. Formarea individului după principii etice şi axiologice solide trebuie să devină un proces continuu, o coordonată a şcolii şi a societăŃii româneşti. Transformarea educaŃiei într-un proces permanent este imperativ pentru lumea contemporană. Îndeplinirea acestora reclamă efortul solidar al familiei, al şcolii de toate gradele, al instituŃiilor cu profil educativ şi al mass-media, care prin impactul covârşitor asupra audienŃei poate deveni o tribună a educaŃiei. Individul, aflat în centrul acestui proces, trebuie ajutat să-şi formeze o concepŃie corectă asupra existenŃei, întemeiată pe moralitate şi respect social, să adopte drept puncte de reper, valori autentice şi să se integreze armonios în societate. Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conŃinutul cunoştinŃelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacŃie setei de investigare şi cutezanŃă creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acŃiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoŃiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. ActivităŃile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de învăŃământ, la dezvoltarea înclinaŃiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raŃională şi plăcută a timpului lor liber. Ele prezintă unele particularităŃi prin care se deosebesc de activităŃile din cadrul lecŃiilor. Aceasta se referă la conŃinutul activităŃilor, durata lor, la metode folosite şi la formele de organizare a activităŃilor. ConŃinutul acestor activităŃi nu este stabilit de programa şcolară, ci de către cadrele didactice, în funcŃie de interesele şi dorinŃele elevilor.

161

Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleŃire şi dăruire, la astfel de activităŃi. ActivităŃile extracurriculare pot îmbrăca variate forme: spectacole cultural-artistice, excursii, vizite, cercuri pe discipline sau cercuri literare, întreceri sportive, concursuri etc. Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinŃă foarte importantă pentru orice fel de activitate extracurriculară. Dat fiind rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăŃământului românesc şi constatând că lucrările destinate serbărilor şcolare din ultimele decenii au fost deficitare prin conŃinutul, valenŃele şi scopul, ca însuşi sistemul educaŃional unilateral care le-a generat şi degenerat, voi stărui asupra acestei forme de activitate extracurriculară. Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preşcolară şi este continuată la şcoală prin practicarea unor jocuri specifice vârstei acestora. Se ştie că jocul este esenŃa şi raŃiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul aspiră la condiŃia adultului. Jocul socializează, umanizează, prin joc se realizează cunoaşterea realităŃii. Se exersează funcŃiile psihomotrice şi socioafective, el are rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa terapeutic tensiunea şi neîmplinirile individuale. Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze practic ce au învăŃat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să demonteze jucării. Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităŃii copiilor şi presupun o cunoaştere aprofundată a materiei învăŃate. Întrebările pot cuprinde: interpretare, recitare, priceperi şi deprinderi formate în activităŃile practice. Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacităŃilor de vorbire şi înclinaŃiilor artistice ale elevilor. Prin conŃinutul vehiculat în cadrul serbării, elevii culeg o bogăŃie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaŃiile redate. Stimularea şi educarea atenŃiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se realizează prin intermediul serbării. IntervenŃia, la momentul oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi susŃinută de suportul afectiv-motivaŃional, contribuie la mărirea stabilităŃii atenŃiei, iar cu timpul sporeşte capacitatea de rezistenŃă la efort. Lectura artistică, dansul, cântecul devin puternice stimulări ale sensibilităŃii estetice. Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric: sala de festivităŃi, un colŃ din natură (parcul sau grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc. ContribuŃia copilului la pregătirea şi realizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un scop în sine, ci prin prisma dorinŃei de a oferi ceva spectatorilor: distracŃie, înălŃare sufletească, plăcerea estetică, satisfacŃie, toate acestea îmbogăŃindu-le viaŃa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens. Este un succes extraordinar, o trăire minunată, când reuşeşte să trezească o emoŃie în sufletul spectatorilor. Reuşita spectacolului produce ecou în public, iar reacŃia promptă a spectatorilor îi stimulează pe copii să dea tot ce sunt în stare. O activitate deosebit de plăcută este excursia. Ea ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăŃenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienŃe sociale importante, dar şi îmbogăŃirea orizontului cultural-ştiinŃific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucŃia şcolară prin însuşirea a noi cunoştinŃe. Ea reprezintă finalitatea unei activităŃi îndelungate de pregătire psihologică a elevilor, pentru a-i face să înŃeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării, din atmosfera de muncă, ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. Vizionarea în colectiv a filmelor este o activitate foarte îndrăgită de copii, nu numai datorită fascinaŃiei pe care imaginea filmului o exercită asupra lor, ci şi dorinŃei de a se afla în grupul prietenilor şi colegilor cu care pot să facă schimb de impresii. Dacă în clasele primare elevii sunt atraşi mai mult

162

de desene animate, pe măsura înaintării în vârstă urmăresc şi alte emisiuni (filme cu caracter istoric, emisiuni legate de viaŃa plantelor, a animalelor etc.). Un rol deosebit în stimularea creativităŃii îl constituie biblioteca şcolară, care îl pune pe copil în contact cu cărŃi pe care acesta nu le poate procura. Lectura ajută foarte mult la dezvoltarea şi îmbogăŃirea vocabularului reŃinând cuvinte şi expresii frumoase pe care să le folosească oriunde. Nu este domeniu al activităŃii umane în care să nu manifeste o puternică înrâurire actul educativ din activitatea extracurriculară. Bibliografie:

1. Decun, Livia, ContribuŃia activităŃilor extraşcolare în optimizarea procesului de învăŃământ, în ÎnvăŃământul Primar nr. 4/ 1998;

2. Jinga, Ioan; Istrate, Elena, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1998; 3. Nicola, Ioan, Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1994.

4. Şincan, Eugenia, Alexandru, Gheorghe, Îndrumător pentru învăŃători, părinŃi şi elevi, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1993.