*Nu uita, dacă copilul greşeşte, nu trebuie neapărat să fie pedepsit.

*Poate ai uitat să-i stabileşti regulile şi a greşit fără să-şi dea seama că te supără. *Uneori, faptul că îl ignori poate fi cea mai aspră pedeapsă pentru el. *Şi ar mai fi ceva ! Oferă-i mici recompense pentru faptele bune. *Nimic nu i-ar placea mai mult decât să meargă la plimbare cu tine, să-i citeşti o poveste sau pur şi simplu să staţi unul lângă celălalt în faţa televizorului. *Crezi că e prea mult pentru tine ? *E drept că în viaţă nu ai timp pentru toate. Dar dacă ai pierdut primii paşi ai copilului tău, dacă nu ai auzit primele lui cuvinte, dacă nu i-ai lăudat primul desen, primele litere scrise, dacă nu ai ascultat prima poveste citită de el…

Pentru toate acestea... TREBUIE SĂ-I FII MEREU ALĂTURI !

SEMNIFICAȚIA NUMELUI TĂU

ANDREI, ANDREEA - vine din greaca si înseamnă: bărbăție, curaj. Sfîntul Andrei a fost unul din cei 12 Apostoli ai Mîntuitorului, fratele lui Petru, cel

mai vîrstnic dintre Apostoli. El a ajuns și în părțile noastre, în Dobrogea de

azi, unde a întemeiat primele comunități creștine de aici. Ziua Sfîntului Apostol Andrei este pe 30 noiembrie.

CONSTANTIN - vine din latină și înseamnă: cel care e ferm, hotărît,

statornic. Nume derivate: Constanța, Costache, Costel, Costin.

CRISTINA, CRISTIAN - vine din limba latină și înseamnă: creștin, cel ce crede în Hristos. Este unul dintre cele mai întîlnite nume din lumea

creștină, încă din cele mai vechi timpuri si pînă astăzi. Ziua onomastică a celor ce poartă acest nume este de Crăciun, adica pe 25 decembrie, ziua

Nașterii Mîntuitorului Hristos.

DAVID - vine din ebraică și înseamnă: iubit, îndrăgit.

ECATERINA - vine din greacă și înseamnă: pur, curat. Nume derivate: Caterina, Cătălina, Cătălin, Catinca

ELENA - vine din greacă și înseamnă: tortă, făclie luminoasă, strălucirea soarelui.

GABRIEL, GABRIELA - vine din ebraică și înseamnă: Dumnezeu este puternic.

ION, IOANA - vine din ebraică și înseamnă: yochanan = Dumnezeu este milos.

RUGĂCIUNE PENTRU MAMA

Pentru mine mama este Zâna bună din poveste. Doamne, dă-mi să o iubesc

Și să pot să-i mulţumesc.

Dăruiește-i bunătate, Zîmbet, cîntec, sănătate,

Și mai dă-i multă răbdare, Să m-ajute să cresc mare.

Și fă ca mămica mea Să semene cu a Ta.

Baba Dochia mânioasă,

Locul nu-şi găseşte-n casă.

Dragobete,al ei băiat,

Tinerel s-a însurat.

Dar ei nu-i place de fată

Şi gândeşte să-i despartă.

Cată baba cea haină

Un fuior negru de lână

Şi la râu fata trimite

Albă să o facă iute.

Spală,se uită la lână,

Plânge Floarea şi suspină.

E sfârşit de februar’

Şi munca e in zadar.

Că lâna de-i tuciurie

Aşa rămâne-n vecie.

Ce să facă, să se-ntoarcă

Acasă la mama soacră?

Sigur că o va certa

Şi-n lume o va alunga.

Cum stă ea in disperare

Un flăcău frumos apare.

De la Floarea află-n grabă

Ce-i ceru hârca de babă.

Martie,de cum află

O floare roşie îi dă.

Spune să o pună-n apă

Şi să spele lâna-n grabă.

Fetei nu-i vine să creadă...

Lâna neagră acum e albă!

Dar flăcăul a dispărut

Tot aşa cum a venit.

Fuge Floarea bucuroasă,

Soacrei să îi ducă acasă,

Lăna albă ca zăpada,

Mândră că-şi făcuse treaba

Însă Dochia-i bosumflată,

Fragi pofteşte astă dată.

Prinde Floarea o ulcică,

Spre pădure o apucă,

Scormoneşte sub o tufă,

Vântul rece tare suflă.

‚,Baba asta e năroadă,

Fragii nu cresc în zăpadă?!’’

Capul spre cer îl ridică

Şi mirarea nu-i e mică...

Martie la ea priveşte

Şi cu dragoste-i vorbeşte.

Să se ducă fără frică

Pân’ la tufa aia mică.

Când sub tufă a privit,

Floarea a încremenit.

Fragii copţi şi roşiori

Pe zăpadă parcă-s flori!

Umple iute ulcicuţa,

Apoi aleargă fuguţa

Pân’acas’ la mama soacră,

Poftele acum să-i treacă.

Baba Dochia-i turbată,

Floarea e nevinovată.

Dragobete o iubeşte

Şi cu ea el se mândreşte.

Ce gândi atunci mătuşa ?

Primăvara e la uşă.

Mai bine pleacă la munte

Cu oiţele cornute.

Cu Floarea nu-i de glumit,

Că minuni ea a făcut.

Îşi pune nouă cojoace

Şi-şi lasă fecioru-n pace.

Pe Ceahlău, acolo sus,

Dochia turmele şi-a dus.

Cum ea urcă,se-ncălzeşte

De cojoace se lipseşte.

Însă Martie o pândeşte

Şi pe loc o pedepseşte:

De la fratele Februar’

Cere două zile-n dar.

Şi cu gerul reuşeşte

Pe Dochia o împietreşte.

Dragobete, cu-a lui soaţă

Împletesc din fir de aţă

Dragostea nevinovată

Ca şi aţa cea curată.

Mărţişor ca să apară

În prima zi de primăvară.

LEGENDA MĂRŢIŞORULUI

Cecilia Hăisan

MOTTO: “Veniţi ai codrilor prieteni, Veniţi la ei, cu suflet viu, Veniţi, cât brazii mai au cetini, Veniţi cât nu e prea târziu!”

(Vasile Militaru, Ne cheamă pădurea) La nivelul grădiniţei noastre s-au derulat proiecte ecologice în cadrul programului „Ecogrădiniţa” încă din anul şcolar 2004. Astfel, am derulat timp de 6 ani

proiecte educaţionale cu titlul „Pădurea – plămânul verde al Terrei”, „Natura , o simfonie de culori”, „Un strigăt pentru viaţă”, „Să ocrotim natura”, „Micii ecologişti”, „Poieniţa veseliei”. prin care s-a experimentat starea de „a fi” în natură, corelând aplicaţiile realizate în natură cu cerinţele curriculum-ului şcolar. La aceste acţiuni au participat pădurari, specialişti de la Agenţia de Protecţie a Mediului, Direcţia Silvică, Muzeul de Ştiinţe Naturale.

De asemenea, în cadrul proiectului „Ecologişti pe trotinete” preşcolarii organizaţi pe grupe au explorat şi investigat natura prin implicare directă cu obiectele, valorificându-se inteligenţele lingvistice, interpersonale, naturaliste, vizuale, kinestezice, muzicale. Ajută natura să-şi poată păstra Tot ce tu, copile, primeşti de la ea Odihnă şi hrană, belşug şi plăcere Şi asta înseamnă o mare avere.

Cum ne influenţează culorile starea de sănătate?

Culorile fac parte din viaţa noastră. Compuse din energii vibratorii, culorile au

un efect pozitiv asupra stării de sănătate şi pot deveni remedii eficiente, alături de tratamentele clasice. E de ajuns să aruncăm o privire în jur şi vom vedea pretutindeni culorile în acţiune, în viaţa noastră de fiecare zi. Cromatica naturii, a

vestimentaţiei, a spaţiilor în care trăim şi lucrăm ne influenţează dispoziţia şi comportamentul.

Roşu E o culoare caldă, culoarea activităţii, a energiei ce-şi croieşte drum şi uneori se revarsă năvalnic, a unui nou început plin de vigoare, precum şi a sexualităţii

debordante, dar şi a maniei, a revendicărilor autoritare, a puterii conştiente de sine. Impulsionează dinamismul, vitalitatea, potenţa, curajul, forţa, hotărârea, consecvenţa puterea de muncă, rezistenţa la efort.

Galben E unul din tonurile cromatice calde, culoarea intelectului, a perspectivei raţionale

asupra lumii, a capacităţii analitice lipsite de prejudecăţi, a înclinaţiei spre studiu, a aptitudinii de a înmagazina cunoştinţe şi a le aplica apoi cu succes. Ne calmează în momentele când suntem nemulţumiţi şi irascibili, alungă durerile de cap

datorate încordării. Susţine activitatea intelectuală, concentrarea, claritatea gândirii, discernământul, comunicativitatea, ne insuflă entuziasm.

Portocaliu Este un amestec de roşu şi galben, o culoare veselă, care menţine viaţa şi îndeamnă spre viaţă, combate frica şi agresivitatea, nemulţumirea şi proasta

dispoziţie. Încurajează atitudinile pozitive, disponibilitatea de a fi fericit, voioşia, optimismul, energia vitală, creativitatea senină şi surâzătoare, conştiinţa propriei valori, siguranţa de sine, perseverenţa, capacitatea de comunicare, de observaţie şi

de înţelegere, senzualitatea echilibrată, sensibilitatea erotică. Verde

Este culoarea purificării, a deschiderii spre armonie şi echilibru, de asemenea şi a creşterii, atât în planul fizic, cât şi în cel psihic şi spiritual. Verdele ne linişteşte, ne destinde şi ne înviorează, sporeşte capacitatea noastră de a dezvolta relaţii

interumane, ca şi disponibilitatea de a ne integra firesc în ciclul devenirii universale. Fiind culoarea întâlnită la tot pasul în natură, putem beneficia de o "porţie" de cromoterapie în modul cel mai simplu cu putinţă, făcând o plimbare prin

pădure sau măcar pe aleile unui parc. Albastru

E culoarea prin excelenţă rece şi relaxantă, întâlnită într-un peisaj încărcat de gheaţă şi zăpadă sau în răcoarea nopţii, la care vor trebui să apeleze întotdeauna persoanele agitate, nervoase, neliniştite şi iritate. Readuce la normal reacţiile

excesive, fie ele psihice sau organice. Dezvoltă conştiinţa valorii personale şi tendinţa de afirmare a eu-lui, sinceritatea, onestitatea, loialitatea, încrederea în

oameni, blândeţea, sentimentul speranţei, fidelitatea, calmul, înţelegerea Violet Aceasta este culoarea transfigurării, cea care poate converti energia negativă în

energie pozitivă, culoarea imaginaţiei, a meditaţiei. Acţionează asupra subconştientului, impulsionând intuiţia şi inspiraţia. La nivel organic, guvernează

sistemul limfatic.

Redactor : inst. Nina Manolache

Colaboratori : ed. Apopei Ridica, ed. Anastasiu Iulia, ed. Balan Ana Maria, ed.Cornea Margareta, ed. Dumitru Luminiţa, inst. Drăguşanu Maria, ed. Ghineţ Tincuţa, ed. Hăisan Cecilia, inst. Iftimia Brânduşa, Onu Maria, ed. Pop Rozalia, ed. Popa Emilia.

Tehnoredactare : inst. Nina Manolache

Coordonator : inst.Ionescu Nadia

Copilul este frumuseţea zborului, bucuria culorilor,

imaginea neînchipuirii, zicerea nescrisă, miracolul zilnic,

credulitatea incurabilă, clepsidra timpului nostru, biruinţa

binelui, zeul căruia ne închinăm, punctul de plecare spre

inefabil. Şi pentru că toate trebuia să poarte un nume, le-am

spus simplu, mirajul copilăriei.

- Ce faci puiul mamei acolo ?

- Scriu o scrisoare Elenei.

- Păi tu încă nu ştii să scrii.

- Ce dacă, nici ea nu ştie să citească.

- Mămico, tu unde te-ai născut ?

- Eu sunt din Bacău.

- Şi tata?

- El e de la Iaşi.

- Dar noi?

- Voi v-aţi născut la Piatra Neamţ.

- Vai, mămico, ce noroc că ne-am

întâlnitîntâlnit !

-

- Bunicule şi dumneata ai fost mic ?

- Desigur ?

- Cred că erai tare caraghios cu barbă şi

mustăţimustăţi!

-

- Ce ţi-a plăcut cel mai mult la această

poezie poezie ?

- Că este scurtă, doamnă educatoare.

-

- Poţi numi cinci animale care trăiesc în

- junglă?

- Da. Patru elefanţi şi o girafă.

-

- Cum poţi face atâtea obrăznicii într-o

- singură zi ?

- Mă scol de dimineaţă.

-

- De ce te-ai trezit aşa devreme, Ionele?

- Pentru că s-a sfârşit visul, mamă !

CE ESTE ECONOMIA?

ECONOMIE INSEAMNA SA NU MAI

CHELTUIM DIN SALARIU,CA SA-L

PUNEM LA BANCA. CHELTUIM

NUMAI DIN CIUBUCUL, CARE NI-L

DA SEFUL. (7 ANI)

CE SUNT AMPRENTELE?

AMPRENTELE E CAND PUNEM

MANA PE O CLANTA SI RAMAN

DEGETELE ACOLO SI LE GASESTE

POLITIA. (8 ANI)

CE ESTE SUFLETUL?

SUFLET E CAND ITI PUNE MAMA

PRAJITURI PE FARFURIE SI II LASI

PRAJITURI SI LU' ALA MIC. (8 ANI)

DE CE SE BAT POTCOAVE

CAILOR?

CALULUI I SE BAT POTCOAVE,

PENTRU CA POTCOAVELE SUNT

MAI USOARE DECAT CALUL SI

ELE MERG MAI REPEDE DECAT

CALUL.(8 ANI)

LA CAL SE PUNE POTCOAVE, SA

NU CADA CALUL PE SPATE,

ATUNCI CAND PUNE FRANA,

CALUL SE INTEPENESTE IN

POTCOAVE. (9 ANI)

LOCALE ŞI NAŢIONALE

“Moştenire pentru viitor”, “La cireşe”, “Bucuria de a dărui”, “Natura o simfonie de culori”,”Un strigăt pentru viaţă”, “Pădurea – plămânul verde al Terrei”,”Cum circulăm”, “Hristos în suflet de copil”, “Pentru un zâmbet frumos”, “Să citim pentru mileniul III”, “Cartea – prietena copiilor”, “Sunetul muzicii”, “ De la grădiniţă – la şcoală”.

INTERNAŢIONALE “Lada de zestre”, “Moştenire pentru viitor”, “Secretul vieţii - alimentaţia sănătoasă”

„Am procedat bine?” „De ce se poartă copilul meu aşa?”

Atunci când nu ştiţi răspunsul, vă oferim surse de inforrmaţie şi specialişti care ar putea să vă vină în ajutor:

În fiecare joi educatoarele grădiniţei vă stau la dispoziţie în cadrul lectoratelor cu părinţii;

Lecţii deschise, în care părinţii pot participa alături de copii şi educatoare la diferite activităţi;

Consultaţii d especialitate,Centrul de asistenţă psihopedagogică;

În cadrul lectoratelor cu părinţii învăţăm împreună, unii de la alţii, cum să ne comportăm cu copilul în situaţii diferite ,în situaţii limită :

să acordăm atenţie copilului şi să apreciem fiecare gest pozitiv al copilului ;

să ştim când trebuie să spunem „nu” şi să interzicem ;

să înţelegem care comportamente ale copiilor pot fi sau nu ignorate şi ce efect are ignorarea ;

să înţelegem în care situaţii trebuie separat copilul şi riscurile dacă vom pune copilul într-o încăpere în care el se poate distra , sau dimpotrivă într-o încăpere care-l poate speria ( întunecată ) ;

să învăţăm ce pedepse sunt nepotrivite sau chiar dăunătoare copilului .

Strategia folosită de cadrul didactic dă rezultatele cele mai fructuoase când scopurile părinţilor sunt similare cu programul grădiniţei; în caz

contrar copilul va fi acela care va avea de suferit .

Mititel, fricos, pufos

El aduce într-un coş

Ouşoare colorate

Şi frumos încondeiate (Iepuraşul)

Două fete-mi poartă salbă

Una-i neagră, alta-i albă.

Ne-ncetat se tot alungă

Şi nu pot să se ajungă. ( Ziua şi noaptea )

Doisprezece fraţi aleargă

Anul cât este de lung;

Fug de zor prin lumea-ntreagă,

Niciodată nu se-ajung. ( Lunile anului )

Cupe albe sângerii,

Stau pe lujere înfipte,

Parc-ar fi nişte făclii!

Hei, ghiceşte-le, de ştii! (Lalelele)

Clopoţel mititel

Cine sună lin din el?

Nimeni! Nimeni!

Numai vântul,

Clătinându-l, legănându-l,

Dă de veste-n toată ţara

Că soseşte primăvara. (Ghiocelul)

Cu vocabular redus, în manieră primitivă care nu cunoaşte perspectiva,

tridimensionalitatea şi anatomia, în stilul narativ şi decorul naiv, cu culoarea

fascinantă, icoanele pictate pe sticlă sunt expresia spiritului popular românesc,

a ţăranului din Ardeal.

Sufletul curat al copiilor de la cercul de pictură pe sticlă denumit generic

„Pe aripi de îngeri”, îndrumat de educatoarea Cecilia Hăisan, adoptă cu

uşurinţă, acest stil de pictură şi penelul înmuiat în culori vii îi poartă pe aripi de

îngeri prin lumea luminii sfinţilor.

Ochiul de sticlă e sufletul înnobilat şi poartă pecetea simplităţii sfinte.

Uneori, sticla poate fi înlocuită cu foiţă de acetofan care devine fie iconiţă, fie

felicitare de Sfintele Sărbători.

*Ana are ac si ata *Cutu tine-n dinti o plasa

Un arici o tot invata Cu fasole si verdeata

Cum sa coase cu arnica Si cu telina din piata

Un cearceaf pentru pitici. Ti le duce si acasa

Ana s-a-ntepat cu acul Daca-i faci si lui din oase

Panza s-a-nrosit ca macul Supe calde si gustoase

Nu le mai poti descurca Ca s-a saturat de ros

Ana plange: A!A! Oase goale, fara sos.

*Azi de ziua mamei mele *A primit Lucica-n dar

Desenez un cos cu mere Un pitic de cascaval

Crizanteme mari si prune Cu scufita si cu sal

Si-apoi struguri si alune. Din felii de gogosar.

*Am aflat ca trei maimute *Zece pui sparg zece vase

Intr-o zi ca sa se-amuze Strica flori din zece vaze

Si-au pus rochii, fuste, bluze, Si-apoi nu baga de seama

Si-au fugit pe saniute Si pe masa varsa zeama.

Tot cantand din muzicute.

*Iarta-ma, te rog, pardon! *Iepurasul cu baloane

Am crezut ca ai palton, Are lapte-n biberon

N-am vrut draga pisicel, dar mananca din castron

Sa-ti pun blana in cuier. Morcov ras cu macaroane.

*Ciripel e un canar *Plange, plange de necaz

Talentat si musical Omul de zapada gras:

Canta-n corul de canari ,, - Cine m-a muscat de nas?’’

,,Fratiorii muzicali’’. Iepurasul face haz

Si mananca morcov ras.

*Luna lacul lumineaza, *Un catel de portelan

Lebada pe el pluteste Se uita la un ciolan

Lunecand pe luciul apei A facut spre el un salt

Capu-n pene-si odihneste. Din vitrina, si s-a spart

*Bietul iepure Fan-Fan

Eu i-as da zeama de varza

Plange, plange pe divan

Dar mi-e teama ca se varsa

Toata ziua plange, of

Fiindca-n loc sa mergi frumos

Fiindca-l roade un pantof

Sari intr-una pe rogoz.

Un pantof de piele mov

Adus ieri de la Snagov.

Educatorul model al mileniului III Timpul acestui început de mileniu este puternic impregnat de ideea libertăţii.

Nimic nu justifică ţinerea individului între zidurile inospitaliere ale unei colectivităţi artificiale. Fie că este vorba despre copii, oameni,

norme sau instituţii, nimeni nu are dreptul să se opună unei dezvoltări libere. Spiritul timpului acordă tot mai mult credit oricărui context favorabil încurajării si susţinerii dezvoltării libere fiecărui individ în parte.

Pentru încurajarea şi susţinerea creşterii reale a copilului, dorindu-şi în orice moment libertatea în educaţie, educatorului nu-i pot lipsi

câteva dimensiuni spirituale:

- să accepte excepţiile: copii, situaţii, evenimente, idei, soluţii, preocupări; - să-şi afirme şi exploateze calităţile creatoare şi originale; - să aibă un psihic bogat în preocupări, căutări şi frământări culturale. Educatorul propune, nu impune, el constituie un pretext pentru experienţa individuală a copilului, el este o provocare şi o posibilă aventură în viaţă.

Educatorul model trebuie;

- să evite îmbătrânirea psihologica; - să nu refuze ceea ce i se pare nou şi curios; - pentru ca spiritul său să nu lenevească, să nu îşi dorească liniştea facilului, să nu rătăcească în labirintul lucrurilor deşarte; - să se elibereze de orice infantilism, egocentrism; - să fie mărinimos, generos, dovedindu-se o fiinţa eliberată, puternică, plină de bucurie;

- să iubească copiii - este un indiciu hotărâtor că educatorul este liber şi că-i poate oferi copilului libertatea, dorinţa, puterea de a creşte. Dacă educatorul reuneşte în inima sa dragostea de profesiune şi dragostea

de copii, atunci putem spune că este un educator desăvârşit. A-l încuraja pe copil în eforturile lui de construcţie şi de înfrumuseţare, a nu-l amăgi sau dezamăgi, a-l respecta, sunt la un loc,

calităţi ale educatorului îndrăgostit de copii. Managerul mileniului trei va apela cât mai puţin la constrângere

şi cât mai mult la cooperare.

Inst. Nina Manolache

Grupa pregătitoare „Licuricii” Educatoare : inst. Nina Manolache şi ed. Nicoleta Ghiurea

Parteneriat cu Facultatea de muzică – P. Neamţ Concertul cvartetului de coarde.

Excursie pe traseul P. Neamţ, Petru Vodă, Pădurea de argint, Tg.

Neamţ, Târpeşti

„Târgul de Crăciun”, Dec. 2008 „Ne bucurăm de iarnă”, Feb.2009 2009

Tema proiectului: „Vrem să fim sănătoşi”

Proiect tematic, grupa mare „Muguri de vise” Educatoare: Maria Onu

Supliment al revistei Şcolii cu clasele I-VIII, „Daniela Cuciuc”

Fără preţ

“Băieţelul nostru veni într-o seară în bucătărie unde mama lui

pregătea masa şi îi spuse că are treabă cu ea. După ce mama îşi şterse mâinile

de un şorţ, se aşeză pe un scaun şi iată ce auzi de la băieţel:

Pentru că mi-am făcut curăţenie în cameră VREAU BANI

Pentru că m-am dus la magazin în locul tău VREAU BANI

Pentru că am stat cu frăţiorul în timp ce tu

aveai treabă VREAU BANI

Pentru că am dus gunoiul VREAU BANI

Pentru ca am fost cuminte VREAU BANI

Pentru ca am învăţat poezia VREAU BANI

Mama îl privi ganditoare în timp ce băieţelul stătea în aşteptare. Apoi, ea îi

spuse astfel:

-pentru cele 9 luni în care te-am purtat în burtică – nici un preţ

-pentru toate nopţile în care am stat cu tine cand ai fost bolnav şi m-am

rugat pentru tine – nici un preţ

-pentru toate lacrimile pe care ţi le-am şters – nici un preţ

-pentru toată dragostea pe care ţi-am dăruit-o – nici un preţ

-pentru toate nopţile în care am tremurat pentru tine, pentru

toate grijile pe care mi le-am făcut pentru tine – nici un preţ

-pentru toate jucăriile, mâncarea, hainele şi chiar şi pentru faptul că ţi-am

şters nasul – nici un preţ

-şi pentru toată dragostea pe care ţi-o port – nici un preţ.

Ei bine, când baiatul a auzit ce i-a spus mama lui, ochii îi erau

plini de lacrimi şi cu o voce tremurândă îi spuse:

- Mami, te iubesc din tot sufletul. Nu vreau nici un ban.

(povestire după M. Adams)

Primăvară, fii binevenită în sufletul nostru !

„Primăvara se grăbi să învie colţul ierbii. Vântul viu se simte în aer precum o flacără nevăzut de subţire. O luptă aprigă începe între primăvară şi iarnă. Sabia primăverii despică norii de plumb lăsând drum liber soarelui. Natura s-a trezit din amorţeala, râurile gălăgioase, cu şuviţele lor cristaline, spun bun găsit păsărilor, florilor, şi copacilor învioraţi de căldura razelor de soare. Cerul se răsfrânge sub ochii noştri cu lumina infinită a soarelui.

El, soarele primăvăratic a bătut în geam şi-a adus lumină, căldură, flori şi zumzet de albine.

Pete mari de zăpadă acoperă ograda. De sub ele, firicele subţiri de apă îşi caută loc prin pământul umed şi negru. O floricică suavă şi-a desprins din gluga ei cea verde capul, un clopoţel de argint aplecat către pământul de catifea.

O săgetare a soarelui trece prin geamurile casei. Deja năvălesc gâzele pe roua frunzelor ca ursul după miere. Orizontul se sfârşeşte în depărtarea aurită de soare, iar văzduhul este înmiresmat de mirosul florilor. Păsările sunt fericite că s-au întors şi sărbătoresc încercându-şi vocile măiestre, iar pomii, proaspăt înmuguriţi, dansează la adierea vântului…”

Pe câmpul reavăn duduie tractoarele. Un băieţaş de vreo zece anişori a ieşit cu mieii la păscut. Ţăranii au luat primăvara drept scut şi muncesc cu spor.

Fie ca frumuseţea reînvierii naturii să ne aducă aminte tuturor că menirea noastră în viaţă este de a trăi la unison cu voinţa sufletului nostru.

Coordonator: inst. Nadia Ionescu

LECŢIA DE ECOLOGIE

Zarvă mare, gălăgie, Cine să fie,ce să fie? Lecţie de ecologie...

Iese lumea-n colţ de stradă, Mare poznă, ce să vadă?

Supăraţi pe trotinete, Mulţi băieţi şi multe fete

Îl certau pe de zor drăguţul, Pe cîrlionţatul Cuţu.

Care, mic- cu nasu-n vînt Scormonise în pămînt

Şi rupse fără vină Florile dintr-o grădină.

Ba, mai mult, cînd a mîncat Resturile-a –mprăştiat.

-Cuţu, ştii că nu-i frumos Să dai murdării pe jos?

-Ştiu asta şi-mi pare rău... Nu mai fac de-acuma, zău!

(Zise Cuţu-ncet, sfios) -Am vrut doar...s-ascund un

os!

ED. IULIA ŞTEFANIA ANASTASIU

VIN PĂSĂRILE CĂLĂTOARE

O haina verde inflorata A imbracat pamantul iara

E proaspata , inviorata Si-I semn ca este primavara

Puncte perfect aliniate

Se vad vaslind in departare In unghiuri , siruri rasfirate

Vin pasarile colorate

Ce harta tainica le-ajuta Si ce busola folosesc

De merg mereu pe aceeasi ruta Si niciodata nu gresesc ?

Bine-ati venit din nou acasa Va asteptam cu nerabdare

Ne faceti viata mai frumoasa Si umpleti cerul de cantare

ED. MONA AGACHE

Spectacolul “ Aromă de iarnă - Raze de soare de primăvară”

- desfăşurat la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ

Târgul de Mărţişor

Serbarea primăverii “ ÎN LUMEA POVEŞTILOR”

Activităţi în cadrul proiectelor educative;

Prin educaţia ecologică oferim copiilor posibilitatea de

a manifesta o atitudine personală, responsabilă faţă de

mediul în care trăiesc. Tot ce am întreprins cu copiii în

acţiunile de ecologizare s-a condos după un aşa zis COD-

ECO pe care vi-l dezvăluim şi vouă:

1. Aruncaţi gunoaiele doar în locurile special

amenajate Coşurile de gunoi te aşteaptă să le

foloseşti lăsînd curat în urma ta.”

2. Dacă împreună putem păstra curată sala de

grupă, împreună vom reuşi să curăţăm tot ce

ne înconjoară- Omul sfinţeşte locul.”

3. Păstraţi locurile de popas curate! Nu arunca

ambalajele în iarbă, ia-le acasă. Aşa dai voie

firelor de iarbă să respire şi să crească oferind

ochilor privelişte încântătoare;

4. Pune la fereastra camerei şi a clasei tale câte

un ghiveci cu o floare. El va râde la soare în

zilele senine şi-ţi va înveseli zilele amare.

5. Plantează în curtea grădiniţei un pom. El îţi va

da oxigen şi te va umbri când vei avea nevoie.

6. Nu rupe şi nu răni copacii, nu inscripţiona

PILDE ORTODOXE ȘI POVESTIRI CU TÎLC

„SUFLET DE COPIL”

Odată,un țăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat

dimineața la el și le-a dat fiecăruia cîte o piersică.

A plecat la cîmp, lăsându-i să-și vadă de treburi și să-și împartă ziua

cum cred ei de cuviință. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toți patru

în tindă și l-a întrebat pe cel mai mare:

- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?

- Ce să fac tătucă, am mâncat-o și-ți mulțumesc. A fost tare bună. Am luat,apoi, sâmburele, l-am plantat în spatele casei, am udat locul

și nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos și roditor. - Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, tu ce-ai făcut cu piersica ta?

- Am mâncat-o. a fost atât de bună, coaptă și fragedă….

- Și apoi?

- Păi, am aruncat sâmburele și m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare erau bune.

- Fiule , zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu

ajungi un om lacom că ”lacomul mai mult pierde și leneșul mai mult

aleargă”. Dar ție ți-a plăcut piersica, a fost bună? – l-a întrebat

țăranul și pe cel de-al treilea fiu al său.

- Nu știu.

- Cum nu știi, dar ce-ai făcut cu ea?

- Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg și am dat-o cu zece bani. Uite-i! - Fiule, tu sigur o să ajungi un mare negustor, dar ai grijă că nu

toate sunt de vânzare în viață; mai ales ceea ce ai primit de la părinți!

În sfârșit țăranul l-a întrebat și pe ultimul băiat, cel mai mic dintre

toți.

- Dar ție ți-a plăcut piersica? - Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum,

care este bolnav, și i-am dat-o lui. S-a bucurat mult pentru ea și mi-a

mulțumit din suflet.

Cu lacrimi în ochi, tatăl și-a luat copilașul pe genunchi și i-a spus:

- Nu știu ce te vei face tu în viață, dar știu, dar știu sigur că,

indiferent ce drum vei urma, vei fi un bun creștin și asta e tot ce contează.

”Lăsați copiii să vină la Mine,

Căci a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor!”

Primăvara

Port pe aripi puţin soare, Am adus peste câmpii

Chiar şi păsări călătoare, Gâze multe, fluturi mii,

Plete verzi adie blând Gărgăriţe şi furnici

Presărând peste pământ Că şi ele-s ca voi: mici !

Spune-acum, de aţi ghicit

Pe meleag – cine-a sosit ?

Imagini din timpul susţinerii examenului pentru obţinerea gradului didactic II la grupa pregătitoare C, propunătoare: ed. Ana Maria Balan. În aceeaşi perioadă au mai susţinut activităţi în vederea obţinerii gradului didactic I, inst. Brânduşa Iftimia şi pentru obţinerea gradului did II, ed. Dumitru

Luminiţa,

Colorează iepuraşul şi decorează oul.