Revista energia nr.2

Serie nouă, nr. 2Martie, 2011

Revistă de cultură și informarea Grupului Școlar Industrial Energetic Câmpina

CUPRINS

Câmpineni în Europa ……………………………………………………………………………. 2

Conflict Corner ………………………………………………………………………………….. 8

La ceas aniversar… ……………………………………………………………………………... 9

On this anniversary occasion… ………………………………………………………………… 10

Concurs de creaţie a elevilor ……………………………………………………………………. 11

Lirica actuală …………………………………………………………………………………… 12

Lecturi urbane ………………………………………………………………………………....... 13

Tinere condeie ………………………………………………………………………………….. 14

Eveniment. Mihai Eminescu ……………………………………………………….…………... 16

Info Energetica …………………………………………………………………………………. 16

Sărbătoarea mărţişorului ………………………………………………………………………... 17

Ziua mamei ………………………………………………………………………….………….. 18

Postul, drumul spre desăvârşire …………………………………………………………….…... 19

Evenimente culturale ………………………………………………………………………….... 19

Principii creştine ………………………………………………………………………………... 20

Jurnal intercultural ……………………………………………………………………………… 21

Energia verde ………………………………………………………………................................ 22

Harta turistică ……………………………………………………………………………….….. 23

Incursiune prin propria ţară ……………………………………..……………….……............... 24

Sărbători de primăvară …………………………………………………………………….…… 25

Sfântul Valentin în şcoala noastră ……………………………………………………………… 25

Profii ne învaţă ………………………………………………………………………….……… 27

Obezitatea ……………………………………………………………………………………… 28

Adolescenţa ……………………………………………………………………………………. 28

Pasiuni …………………………………………………………………………………………. 29

De vorbă cu … profesori şi elevi ……………………………………………………………… 30

Poftiţi la rebus …………………………………………………………………………………. 31

Catedrele se prezintă …………………………………………………………………………... 32

Editura ETNOUS, Braşov

SC ETNOUS SRLMob.0040723567034

Tel. 0040368421450www.etnous.ro

www.edituraetnous.eu

Serie nouăNr. 1, decembrie, 2010

Parteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIAEuropean Partnership Romania-Austria-Hungary

Proiectul european cu titlul „CONFLICTCORNER-PREVENTION AND RESOLU-TIONS OF CONFLICTS OF TEENAGERS”continuă. După reuniunea de proiect de la liceulHTL-Mossingerstrasse-Secondary Technicalschool din Klagenfurt, Austria, în perioada 16-19ianuarie 2011, echipa de proiect a vizitatBudapesta pentru cea de-a doua reuniune deproiect. Coordonatorii proiectului din Budapestaau organizat un program bogat pentru a puteacunoaşte cât mai bine atât şcoala II RakocziFerenc-Secondary School, cât şi frumuseţeacapitalei Ungariei. Programul a cuprinsworkshopuri pe tema conflictelor şi vizitareaşcolii, a diferitelor ore şi a obiectivelor turisticedin oraş.

La începutul lunii martie, 7-10 martie2011, vom fi gazde pentru partenerii noştri.

Elevii care au participat la acestă reuniunede proiect au fost primiţi în familii gazda.

The European project entitled“CONFLICT CORNER–PREVENTION ANDRESOLUTIONS OF CONFLICTS OF TEE-NAGERS“ continues. Following the projectmeeting at HTL-Mossingerstrasse-SecondaryTechnical school in Klangerfurt, Austria, during16th-19th January 2011, the project team visitedBudapest for our second project meeting. Thecoordinators of the project in Budapest put up anextremely varied programme so that we shouldget acquainted both with II Rakoczi Ferens-Secondary School and the beauty of theHungarian capital. The programme containedworkshops on conflicts, school and class visits ,as well as the town sightseeing.

Between the 7th and the 10thof March wewill be hosts to our partners.

The students involved in this projectmeeting were put up by host–families.

Alături de cei trei elevi, Ene Ana-Maria,Cernica Cosmin şi Grozea Cornelia, care au participatşi la reuniunea din Austria, echipa are trei membri noi:

Salut, numele meu este Cristofor, locuiesc în Câmpina, m-am născut pe 5mai 1994, deci am 16 ani. Sunt elev la liceul Energetic din Câmpina. Suntîn clasa a X-a la profilul matematică-informatică. Îmi place să cunoscpersoane noi şi să îmi fac cât mai mulţi prieteni. Îmi place să merg încluburi cu prietenii. Îmi plac fetele care ştiu să se distreze şi care suntcomunicative. Îmi plac filmele de comedie şi de acţiune, iubesc muzicahouse şi maşinile tunning. Mai multe lucruri despre mine vei afla dacă măvei întâlni şi îţi vei da seama ce fel de persoană sunt.Bună, numele meu este Mădălina Lambru, am 18 anişi sunt elevă la liceul Energetic. Sunt o persoană priete-noasă, realistă, sensibilă şi copilăroasă, dar ştiu cândtrebuie să fiu serioasă şi să am o anumită atitudine.Sunt de părere că noi suntem cei care ne scriem propriul

viitor şi, de aceea, nu este niciodată prea târziu să încercăm să îl facem mai bun.Îmi place să aflu cât mai multe lucruri, de aceea mă pasionează să învăţ diferiteculturi.

CÂMPINENI ÎN EUROPAParteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA

European Partnership Romania-Austria-Hungary










CÂMPINENI ÎN EUROPAParteneriat european ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA

European Partnership Romania-Austria-Hungary










CÂMPINENI ÎN EUROPA

Energia – Serie nouă, nr. 2, martie 2011 4

Sunt o fire artistică. În timpul liber îmi place să desenez şi, mai nou, învăţ japoneza, deoarece mi separe o limbă foarte frumoasă şi plină de mistere. Îmi place să ajut oamenii şimă pregătesc pentru a ajunge medic. Visul meu este să vizitez cât mai multelocuri şi să pot ajuta cât mai multe persoane.

Salut sunt Mihai, am ochii căprui, sunt blonduţ şi de înălţime medie.Sunt o fire energică şi zbuciumată . Îmi place să-mi trăiesc viaţa din plin şisă fac tot ce-mi stă în putinţă să mă distrez şi, câteodată, să ies şi în evidenţă: )). Îmi place să cânt, să practic karate, să schiez şi mai ales, să înot. Suntfoarte sociabil, mai ales cu persoane din alte ţări şi îmi place să fac schimb deidei cu toată lumea.

Interviu relizat cu membrii echipei:Cum aţi fost primiţi în familiile gazdă?

Interview with the members of the team:How were you greeted by the host-families?

Ana-Maria EneEu am fost norocoasă, deoarece am stat

două zile în sudulBudei şi o zi undeva, în nord. Cazată la douăfamilii diferite, deşiexista o strânsă legătură între ele, consider că amputut descoperimult mai mult decât ceilalţi din punct de vedereal organizării familiale. M-au tratat ca şi pecopiii lor, doar cu puţină teamă, pentru că nuvoiau să mă supere cu ceva. Fata care mi-a oferitgăzduire începuse să înveţe limba română deaproximativ un an şi se descurca destul de bine,iar lucrul acesta a facilitat legătura între mine şimembrii familiei. Per total, toate au fostexcepţionale (în special mâncarea).

I was luckybecause I stayedin the south of Budafor two days and Ialso spent one daysomewhere in thenorth. Since I was put up by two differentfamilies with a strong relationship between them,I believe I was able to discover more than theother students as fas as the family organisation isconcerned. They treated me the way they treatedtheir children, except for some concern lest theyshould make me unhappy in some way. The girlwho put me up had started learning Romanian ayear before and she was doing pretty well, andthis thing made the connection between thefamily members and I easier. In a nutshell,everything was excellent (especially the food).

Cosmin CernicaChiar dacă a devenit un clişeu, pot spune

că am simţit acea căldură sufletească, după care,nu neapărat că tânjeam, ci, pur şi simplu, doreamsă o găsesc. Familia la care am stat consider cădeţine toate atributele unei familii cu adevăratfericite şi unite, care m-a făcut să regret cătimpul petrecut în casa lor a fost atât de scurt.Mi-am promis şi le-am promis că voi reveni laBudapesta în vara ce urmează.

Although it has become a cliche, I can saythat I felt that warmth I had not necessarilycraved for, but I had just wished for.I think that the family where I stayed has all theattributes of a truly happy and united family,which made me regret that I had spent such ashort time in their house. I promised to myselfand to them that I would go back to Budapest thefollowing summer.

Cristofor ŞerbanFamilia gazdă a fost foarte primitoare.

Sunt persoane cu mult respect şi sunt foartedarnici.

The host-family was extremely welcoming.They are very respectful and generous people.

Ce părere ai despre şcoala lor? What do you makeof their school?
































Cornelia GrozeaAu o şcoală superbă. Au laboratoare frumoase şidotate cu tot ce au nevoie, au o bibliotecă foartemare şi frumoasă.

They have a fantastic school. They have stunninglabs, equiped with everything they need and alarge, beautiful library.

Ana-Maria EneŞcoala lor egrozavă! Suntîncântată de ce amvăzut acolo, defacilităţile pe carele au şi, în special,

de programul deecologizare (dincâte am înţeles,

este singura şcoală din Budapesta). Amvăzut că pun accent pe munca elevilor,expunându-le lucrările (fiind o şcoală cu profilde design, e destul de normal), asta e un lucrubun, sunt convinsă că, în felul acesta, îi atragespre competiţie şi spre rezultate formidabile îndomeniul pe care şcoala e axată.

Their school is great! I am very pleasedwith what I saw there, with the facilities theyhave, especially with the ecological programme(Ihear it’s the only school of this kind inBudapest). I thought this is a good idea. I sawthat they place great emphasis on their pupils’work (this is quite normal, considering the factthat the school is specialised in design), this is agood thing, I am sure that this way the pupils aremotivated to be competitive and to obtain greatresults in the area the school is focused on.

Cosmin CernicaDe cum am păşit în interior am simţit că

acela este locul în care mi-aşdori să învăţ şi să îmi “consum” creativitatea.Este un labirint decorat cupicturi şi sculpturi realizate cu migală de cătreelevi care, cu siguranţă,adăposteşte o deschidere către un viitor frumospentru toţi cei ce învaţă acolo.

Ever since I stepped in Ifelt that was the placewhere I would like tostudy and put mycreativity to use. It is alabyrinth decorated withpaintings and sculpturespainstakingly worked atby students, a place that definitely stores anopening towards a beautiful future for those whostudy there.

V-aţi acomodat cu elevii din celelalte ţări? Cepărere aveţi despre ei?

Did you get along with the students from theother countries? What do you think aboutthem?

Cristofor ŞerbanDa, m-am acomodat foarte binecu majoritatea dintre ei. Eraucâţiva care nu erau foarteprietenoşi, stăteau numai cugrupul lor, dar m-am descurcat.Ne-am înţeles foarte bine înengleză, ştiau să vorbeascădestul de cursiv şi puteauînţelege tot ce spuneam eu. Mise par nişte figuri destul devesele, cu un comportament foarte bun şi cu multrespect faţă de cei din jurul lor.

Yes, I got along very wellwith most of them, there were fewwho were not very friendly, theyremained in their group, but I wasalright. We understood one anothervery well in English, they couldspeak it pretty fluently and theygrasped everything I said. I thinkthey are lively people, well-

behaved and very respectful of those aroundthem.

Mădălina LambruDa, m-am acomodat cu elevii din celelalte

ţări chiar foarte uşor şi mult mai repede decât m-am aşteptat. Mi-au lăsat o impresie destul debună, deoarece am observat că erau dornici să

înveţe cât mai multe lucruri noi şi te ajutau în totce aveai nevoie.

Yes, I got along with the students from theother countries quite easily and much faster than








































I had expected. They gave me a good impressionbecause I noticed they were eager to learn new

things and willing to help you with everythingyou needed.

Mihai SoreteDa, categoric, cu mici excepţii. Părerea

mea este că sunt mai respectuoşi ca noi şi ştiu săpăstreze curăţenia.

Yes, definitely, with few exceptions. In myopinion they are more respectful than us and theyknow how to keep everything clean.

Aţi participat la activităţi pe tema rezolvăriiconflictelor? Cum vi s-a părut?

Do you find these exchanges of experienceuseful to shape up a teenager’s personality?

Mădălina LambruAm participat la două activităţi care aveau

ca scop rezolvarea conflictelor şi lucrurile celemai importante pe care le aveau la bază acesteactivităţi erau comunicarea şi încrederea cu şifaţă de persoanele de lângă noi. Prima zi deactivitate a fost interesantă, dar mult preacopilăroasă, datorită jocurilor propuse, însă amînvăţat că putem să avem încredere unii înceilalţi. A doua zi, a avut loc a doua activitatecare a fost mult mai interesantă, iar temeleabordate au fost mai serioase şi au ajutat ladezvoltarea comunicării, la o gândire logică şireală asupralucrurilor ce neînconjoară.

I participated in two activities that were focusedon solving conflicts and the most importantthings these activities were based on werecommunication and reliance on the peoplearound us. The first day of activities wasinteresting, but rather childish because of thegames that were proposed to us. Nevertheless welearnt that we could rely on one another. Thefollowind day there was the second activitywhich was far more interesting, the topics thatwe dealt with were more serious and helped usdevelop our communication skills and our logicaland realistic perception upon the surroundingenvironment.

Ana Maria EneÎn cele două

zile în care amvizitat şcoala,psihologul şiprofesoara dedrama and art dancing au pregătit activităţi caresă ne ofere soluţii pentru conflictele cu care deja„socializam” şi pentru cele ce vor urma. Ne-aufăcut să înţelegem cauzele conflictelor, ne-auarătat tipul de personalităţi care iau adesea partela conflicte, cum să ne modelăm atitudinea înfuncţie de gravitatea conflictului şi să acceptămcu maturitate consecinţele faptelor noastre.

Durind the two days in which we visitedthe school, the psychologist and the techer ofdrama and art dancing organized activities thatwere meant to offer us solutions for the conflictswe were already familiar with and for otherpotential conflicts in the future. They made usunderstand the causes of conflicts, they showedus the types of personalities that are usuallyinvolved in conflicts, how to adjust our attitudedepending on how serious the conflict is and howto accept maturely the consequences of ourdeeds.

Cosmin CernicaActivităţile de la workshop-urile din

Ungaria s-au desfăşurat într-o manieră non-formală, într-o manieră degajată. M-am simţitconfortabil învăţând lucruri noi, într-un modmult mai diferit decât cel de la şcoală, iarpersoanele implicate în coordonarea acestoractivităţi au fost conform aşteptărilor.

The activities in the workshops in Hungarytook place in a non-formal, relaxed atmosphere.I felt comfortable learning new things, in a waythat was different from what I was used to atschool and the people involved in coordinatingthese activities rose to my expectations.

Cum vi s-a părut oraşul? Dar oamenii?Mădălina Lambru

Este o întrebare simplă, dacă te gândeştidoar din perspectiva faptului că ai văzut un oraşnou şi care nu este la tine în ţară. Personal, mi s-apărut un oraş frumos şi plin de mister, datorită

clădirilor în stil baroc, multe atracţii care îţi atragprivirea şi îţi rămân întipărite în memorie, cum arfi Clădirea Parlamentului, Podul cu lanţuri,Opera, băile termale, Citadela de unde poţi privi










































toată Budapesta şi multe altele. Oamenii mi s-aupărut prietenoşi şi gata să te ajute dacă aveainevoie, iar impresia pe care mi-au lăsat-o esteuna bună. în ciuda caracteristicilor pe care altepersoane le-au atribuit-o. În final, a fost un oraşfrumos, de care îţi vei aminti cu plăcere dar, înacelaşi timp, sunt de părere că, în România, dacăs-ar investi şi s-ar pune mai mult accent pe«comorile naţionale» ar fi o ţară mult maifrumoasă.

What did you make of the city? What aboutthe people there?

It is a simple question, if you only have inmind that you visited a new city which is not inyour country. I personally found it a beautifulcity, full of mistery, due to the baroquebuildings, to many eye-catching attractions thatremain in your memory, such as The Parliamentbuiding, The Chain Bridge, the Opera, thethermal baths, the Citadel that gives you aperspective upon Budapest and many others. Ifound the people friendly and willing to help youif you needed any help, and they gave me a goodimpression, in spite of other characteristics otherpeople attributed to them. All in all, it was abeautiful city you will always remember, but, atthe same time, I believe that if there were moreinvestments and there was more emphasis placedon our „national treasures”, Romania would be amuch more beautiful country.

Credeţi că putem rezolva conflictele dintreoameni de diferite naţionalităţi? Cum?

Do you think we can solve the conflicts amongpeople of different nationalities? How?

Cosmin CernicaSunt sigur şi susţin cu tărie acest lucru. Ce

importanţă are naţionalitatea? Până la urmă, cutoţii suntem oameni, iar naţionalitatea nu estedecât o “convenţie” care să ajute la o delimitaremai riguroasă. Nu contează dacă suntem albi saunegri, dacă suntem catolici sau budişti. Conteazădoar modul în care ştim să transformăm acestediferenţe în aliaţi, în lupta pentru o lume maibună.

O soluţie la rezolvarea acestor conflicte arfi o “extindere” a maleabilităţii personale, astfelîncât să fim capabili să acceptăm tradiţiile,obiceiurile, limba diferitelor culturi, să încercămsă privim întotdeauna partea plină a paharuluicare, de obicei, conţine şi câteva picături deînvăţătură şi înţelepciune.

I am positive and Iam definitely pro thisview. What differencedoes nationality make?After all, we are allhuman and nationality isnothing more but aconvention that leads toa more rigorousdelimitation.

It doesn’t matterwhether we are black orwhite, whether we are Catholic or Buddhist. Allthat counts is the way in which we know how totransform these differences into allies in oureffort for a better world.

Dar conflictele dintre noi cum le putemrezolva?

But how can we solve the conflicts among us?

Cristofor ŞerbanCea mai simplă metodă pentru a rezolvaconflictele dintre noi este negocierea. Dacă unuldin cei aflaţi în conflict ar lăsa de la el şi ar trecepeste întâmplarea respectivă, s-ar termina totulcu bine, poate chiar se vor înţelege de minunedupă acel conflict.

The easiest method to solve conflicts isnegociation. If one of the people involved inconflicts stepped back a little bit and didn’t payattention to the respective incident, everythingwould end up well ,they might even get alongafter the respective conflict.

Ana-Maria EneRăspunsul este relativ simplu, dar să

punem în practică ceea ce gândim, în momentulapariţiei unei situaţii conflictuale este destul dedificil, aş spune eu. Totul ţine deautocontrol. [Autocontrolul este o capacitate care

se dobândeşte greu şi prin multă muncă.] Să ştiiceea ce trebuie să faci la momentul potrivitnecesită, cred eu, o anumită experienţă de viaţă.Conflictele dintre noi pot fi rezolvate prinpurtarea unei conversaţii oneste între părţile






































implicate şi atingerea unor compromisuri pecare cei implicaţi să le accepte. După părereamea, asta e cea mai bună metodă de “socializare”cu conflictul. Bineânţeles, indiferent de metodelegăsite pentru a lupta cu conflictul, toate acesteaau efectul scontat în cazul în care se doreşteaplanarea conflictului, altfel totul se complică şisituaţia poate degenera sau poate dura o perioadărelativ mare de timp.

The answer is relatively simple, but to putin practice what we think when we come across aconflictual situation is rather difficult, I mightsay. It is all about self-control. [Self-control is askill that is obtained hard, through a lot of work].

To know what you should do in the rightmoment requires, in my opinion, a certain lifeexperience.The conflicts among us can be solvedby honest communication between the involvedparties and by reaching compromises that allthose involved should accept. In my opinion, thisis the most efficient way to cope with conflicts. Itgoes without saying that, regardless of themethods found to solve the conflict, they havethe desired outcome as long as the partiesinvolved really want to smooth the conflict,otherwise everything gets worse and the situationcan get more severe or it can last longer.

Credeţi că aceste schimburi deexperienţă sunt folositoare în formareapersonalităţii unui adolescent?

Do you think exchanges of experienceare helpful in shaping up a teenager’spersonality?

Mădălina LambruSchimburile de experienţă sunt folositoare înformarea personalităţii unui adolescent, deoareceinteracţionăm cu persoane de diferite culturi,luăm parte la diferite obiceiuri şi putem facediferenţa dintre ei şi noi pentru a deveni, larândul nostru, mai buni.

Exchanges of experience are helpful inshaping up a teenager’s personality because weinteract with people coming from differentbackgrounds, we take part in different customsand we can make the difference between us andthem so that we could become better people.

Cornelia GrozeaPărerea mea este că schimburile de experienţăvor fi mereu bine venite pentru noi elevii, sunt ocale prin care ne putem îmbogăţi culturagenerală, ne putem plimba şi putem vedeadiferite locuri. Acest lucru, din punctul meu devedere, nu va fi niciodată ceva plictisitor, sau nucred că vom putea spune niciodată că ne-amsăturat, pentru că lumea e atât de mare, încât nu ovom putea niciodată descoperi pe toată.

In my opinion exchanges of experiencewill always be well received by us, students, theyare a means for us to enrich our generalinformation, to travel and to see different places.In my view, this will never become boring, inother words I believe we will never say that wehave had enought of it because the world is sobig that we will never be able to discover thewhole world.

Ce ai învăţat din acest schimb de experienţă?Cristofor ŞerbanCel mai important lucru pe care l-am îmbunătăţitîn mine după acest schimb de experienţă esterespectul. Am învăţat de la ei că nu este de ajunssă mulţumeşti pentru orice lucru ţi se dă, citrebuie să spui orice fel de apreciere la toateîntâmplările care se petrec în jurul tău.

What did you learn from this exchange ofexperience?The most important aspect I have improved afterthis exchange of experience is respect. I havelearned that it is not enough to say thank you foreach thing that is given to you, but to formulatean opinion about everything going on aroundyou.

Mihai SoreteDin acest schimb de experienţă am învăţat

că trebuie să fim, în primul rând. mai respectuoşifaţă de orice ne înconjoară, oameni sau natură şisă încercăm mereu să aplanăm un conflict, oricâtde grav ar fi.

What I have learnt from this exchange ofexperience is first of all that we should be morerespectful of everything that surrounds us, people
































or nature and that we should try to smooth conflicts over, no matter how serios they are.Ana-Maria EnePrin intermediul acestui schimb de experienţă amavut ocazia să cunosc viziunea despre lume aunei naţiuni, să-mi construiesc propriile păreridespre vecinii noştri, iar în formarea mea caviitor adult mi-am sporit aşa-numita capacitatede “open mind” pe care europenii o au foartedezvoltată.

Through this exchange of experience I had thechance to get acquainted with the outlook on lifeof another nation, to make up my own opinionsabout our neighbours and, as a future adult, Ihave developed my so called “open–minded”attitude which is highly manifested byEuropeans.

Realizator interviu, prof. Cristian Stoicescu Coordonator proiect, prof. Denisa Stoicescu

Concurs de fotografie

Concursul de fotografie în cadrul proiectuluieuropean Conflict Corner the prevention andresolution of conflicts of teenagers – este o invitaţie laautocunoaştere şi intercunoaştere în scopul dezvoltăriiinteligenţei emoţionale şi sociale pentru a comunicanonviolent şi non-verbal emoţiile negative, a trăi maibine şi a ne bucura mai mult împreună spre o dezvoltarepersonală, profesională, economică şi socială maicreativă şi mai durabilă.

Fotografiile trimise la concurs arată limbajulcorporal în conflictele dintre elevi. Compunerile ce însoţesc fotografiile reflectă că nu profesoriisunt cei care mediază, ci elevii care înţeleg ce rol special la escaladarea conflictelor, dar şi laaplanarea lor constructivă, îl are limbajul trupului. Sociologii consideră că, la oameni, nucuvintele se află în centrul procesului de comunicare, ci limbajul non-verbal. Acesta este înţelesîn mod subconştient de receptor şi este utilizat mai apoi ca bază pentruacţiunile sale ulterioare.

Strânsul mâinii ca ritual cotidian de politeţe îi împiedica pe străbuniinoştri, de exemplu, să îşi folosească mâinile pentru a-şi ataca adversarii.Semnalele-barieră (de ex. încrucişarea mâinilor peste piept) protejeazăpersoana de o apropiere prea mare, fiind percepute şi ca semnal al distanţei,în timp ce pumnii strânşi dovedesc mai degrabă forţă de decizie şi deacţiune. Credibilitatea, concilierea şi scuzele necesită o atitudine “deschisă”a corpului pentru a fi recunoscute şi acceptate ca atare. Mai ales acţiunilesimbolice joacă un rol important la aplanarea conflictelor. Gesturile de umilinţă sau de conciliere

semnalează faptul că faza de confruntare s-a încheiat şi căa început o nouă fază a relaţiilor. Limbajul corporal non-verbal are o importanţă crucială pentru soluţionareaconstructivă a conflictelor, pentru că, prin acestea,oamenii dau - în mod conştient sau inconştient - semnalecu rol de escaladare, dar şi de aplanare.

În tot cazul, trebuie avut în vedere faptul că aceastăcomunicare non-verbală nu este universală, ci diferită de

la o cultură la alta. Importanţa sa specifică depinde de fiecare context cultural în parte.Elevii care au participat la concurs au încercat, prin imaginarea unui conflict, să găsească

moduri de împăcare între părţi. Astfel, elevii s-au depris cu regulile conflictului şi au învăţat cătrebuie să-şi asume răspunderea. În acest sens, conflictele nu mai sunt soluţionate “de sus”,printr-un ordin, sau chiar reprimate, ci detectate şi încadrate unui proces de soluţionare.Fotografiile primite dau mesajul că majoritatea conflictelor trebuie soluţionate prin echilibrareaintereselor şi că există o şansă de rezolvare a lor întotdeauna.

Prof. Raluca Lăcătuş

CONFLICT CORNER


Motto:„Lumea există pentru a ajunge la o carte.” (Mallarmé)

Şcoala este locul unde se stimulează energii, se activează disponibilităţile creatoare, locul unde sefinisează personalităţi.

Deseori, m-a impresionat avalanşa sentimentelor exprimate în compunerile libere ale elevilor mei şiam purces spre îndemnul ca aceştia să-şi folosească harul în creaţii literare ce-ar fi putut să-i transformedin „micii scriitori de azi” în „marii scriitori de mâine”.

Şi astfel, elevii noştri şi-au deschis cartea sufletului prin talent şi originalitate, hârtia simţindu-seprivilegiată sub condeiul acestora. Poate, pentru cei mai mulţi elevi, a scrie pare simplu şi de aceea nu s-auoprit asupra scrisului. Cu siguranţă, nu este deloc aşa; creaţia, arta presupune intuiţie, har, totul depinzândde misiunea aceea numită Suflet.

Îmi place să spun mereu că şiragul de perle ale unui dascăl, deci şi al meu, sunt elevii săi. Copilăria,adolescenţa şi tinereţea lor sunt tot atâtea zile de primăvară pline de soare, de lumină.

Şi pentru a duce pe mai departe flacăra scrisului, spre templul Iubirii şi al Necunoscutului, un grupde 22 de elevi, sub îndrumarea profesorilor de limbă şi literatură română din liceul nostru au dat naştereprimului volum al antologiei cu producţii literare „Întrezăriri”. Se întâmpla în iunie 2009 când a avut loclansarea acesteia, într-un cadru festiv, la noi în şcoală.

Desigur că întrebarea imediată ar fi: „Cine sunt aceştia?”Îi voi enumera în ordine alfabetică: Suzana Aldea, Laura Aninaru, Elena Cristiana Bohâlţea, Alina

Cernat, Mihaela Mădălina Chiuaru, Iulia Cismaru, Iuliana-Florentina Cruşitu, Laura Dumitrescu, AnaMaria Ene, Cristina Daniela Giuclea, Laura Lal, Bianca Lazăr, Izabela Mihaela Mărgărit, DanielaMihalache, Bogdan Minuţ, Mădălina Maria Niculae, Florina Oprea, Ruxandra Petre, Mihail Simionescu,Rodica Elena Stoica, Mihai Şerban.

„De remarcat faptul că lucrările publicate în această antologie reflectă o reală maturitate a tinerilorcreatori, asimilarea marilor repere umaniste răsfrângându-se în propriile creaţii”, sunt aprecierile făcuteasupra volumului de domnul Dumitru Ion Dincă, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

„Citind întrezăririle acestor tineri, am avut nostalgia păcatului originar ascuns într-o copilărie multprea îndepărtată” sunt gândurile onorante ale domnului profesor Mihai Morar, inspector şcolar la ISJPrahova.

Se ştie că talentul, valoarea străbat întotdeauna şi o nouă cunună de stele, ne înflăcărează inimile şiastfel, în iunie 2010, apare al doilea volum al antologiei: „Răsfoind clipe ...”, la aceeaşi Editura Etnous,Braşov, sub aceeaşi îngrijire, cea a domnului Vasile Enache.

Volumul acesta este cea de-a doua verigă (din câte, oare?) „din lanţul interminabil al generaţiilor deadolescenţi ce vor bate mereu la uşa templului Aleşilor”, consemna scriitorul şi profesorul câmpineanGherasim Rusu-Togan.

Iată-i pe cei 25 de scriitori, semnatari ai „universului poetic adolescentin-grădină solară insuficientpurificată”(acelaşi Gherasim Rusu-Togan): Suzana Aldea, Laura Aninaru, Elena Cristea Bohâlţea, SimonaCatinca, Cosmin Cernica, Iulia Cismaru, Andreea Comăniţă, Anca Elena Costea, Florentina Cruşitu,Andreea Georgiana Dumitraşcu, Elena Laura Dumitrescu, Cristina Daniela Giuclea, Andrei GheorgheIstrate, Laura Andreea Lal, Ioana Malea, Andreea Cristina Mărgărit, Daniela Mihalache, Bogdan Minuţ,Gabriela Adelina Nedelea, Nelli, Andra Rădulescu, Mihai Simionescu, Alexandra Stan, Mihai DanielŞerban, Ana Maria Trăistaru.

Şi care este nota comună a acestora? Cel mai bine o surprinde domnul inspector Mihai Morar: „Suntgânduri despre iubire, despre viaţă, despre aspiraţii, despre tot sau nimic, îndulcite de inocenţa pe carenumai până la vârsta adolescenţei o avem nealterată”.

Lansarea acestui volum a avut loc cu privilegiul activităţii ”Inima celor două Iulii”, desfăşurată laMuzeul Memorial „Iulia Hasdeu”, 2.07.2010, sub îndrumarea domnilor profesori Elena Livia Petrescu şiAlexandru Duţu.

Relansarea pentru elevii şi profesorii liceului s-a desfăşurat în cadrul manifestării „Zilelor Şcolii”,în perioada 8-12 noiembrie 2010, unde elevii–scriitori au susţinut un moment poetic, au dat autografe,după aceasta urmând o expoziţie de carte cu vânzare.

Voi încheia cu mesajul lui Mihai Eminescu: „Citiţi! Citind mereu, creierul tău va deveni unlaborator de idei şi imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii”.

Iar îndemnul meu este adresat tuturor celor care cred în ei, în talentul lor, să-şi înceapă sau săcontinuie munca de creaţie, contribuind astfel la o nouă verigă a lanţului creatorului de carte, în şcoalanoastră. Prof. Elena Petrescu

LA CEAS ANIVERSAR…


Motto:”Everything in the world exists in order to end up as a book.” (Mallarme)

School is the place where energies are stimulated, where the creative potential is activated andpersonalities are polished up. I have often been impressed by the abundance of feelings expressed in mystudents free compositions, that is the reason why I have set out to encourage them to use their natural giftin literary creations that could transform them from ”today’s amateur writers“ into “the great writers oftomorrow”.

This way, our pupils have opened the book of their soul through talent and originality, ennobelingthe paper with their writings. Perhaps, for most students, writing seems simple, reason for which theyhaven’t tried their hand at it. Things are definitely different; creation and art mean intuition and naturaltalent, everything relies on the sacred mission called Soul. I always like saying a teacher’s string of pearls(I include myself here as well) is represented by his/her pupils. Their childhood, adolescence and youthare as many shiny, sunny spring days.

In order to carry on the passion for writing towards the temple of Love and the Unknown, a groupof 22 students under the guidance of the teachers of Romanian language and literature in our highschoolmade it possible for our first volume of literary creations-“Glimpses”- to come out. It happened in June2009, when the volume appeared publicly in a festive atmosphere in our school.

Naturally, the follow-up question would be: “Who are these students?” I will enumerate themalphabetically: Suzana Aldea, Laura Aninaru, Elena Cristiana Bohâlţea, Alina Cernat, Mihaela MădălinaChiuaru, Iulia Cismaru, Iuliana-Florentina Cruşitu, Laura Dumitrescu, Ana Maria Ene, Cristina DanielaGiuclea, Laura Lal, Bianca Lazăr, Izabela Mihaela Mărgărit, Daniela Mihalache, Bogdan Minuţ, MădălinaMaria Niculae, Florina Oprea, Ruxandra Petre, Mihail Simionescu, Rodica Elena Stoica, Mihai Şerban.

“It is remarkable that the poems published in this anthology reflect the genuine maturity of theyoung creators along with the assimilation of the great humanistic landmarks reflected in their owncreations “, stated Dumitru Ion Dinca, member of “The Romanian Writers’ Association“, after reading thevolume.

“While reading these teenagers’ glimpses, I felt a wave of nostalgia for the original sin tucked awayin my remote childhood”, are the honouring thoughts of professor Mihai Morar, school inspector at ISJPrahova.

It is well known that talent and merit always transcend time and a new crown of stars impels ourhearts and thus, in June 2010 the second volume of the anthology, ”Looking through moments...”,appeared in print at the same publishing house, Etnous Brasov, under the same supervision signed by MrVasile Enache. This volume is the second ring (of how many, I wonder) “in the endless chain ofgenerations of adolescents that will always knock on the door of the temple of the Chosen Ones“, wroteGherasim Rusu-Togan, a well known writer and teacher in Campina.

Here are the 25 writers, authors of “the adolescent poetic universe-a solar garden insufficientlypurified” (the same Gherasim Rusu-Togan): Suzana Aldea, Laura Aninaru, Elena Cristea Bohâlţea,Simona Catinca, Cosmin Cernica, Iulia Cismaru, Andreea Comăniţă, Anca Elena Costea, FlorentinaCruşitu, Andreea Georgiana Dumitraşcu, Elena Laura Dumitrescu, Cristina Daniela Giuclea, AndreiGheorghe Istrate, Laura Andreea Lal, Ioana Malea, Andreea Cristina Mărgărit, Daniela Mihalache,Bogdan Minuţ, Gabriela Adelina Nedelea, Nelli, Andra Rădulescu, Mihai Simionescu, Alexandra Stan,Mihai Daniel Şerban, Ana Maria Trăistaru. And what is their common feature? It is best captured byinspector professor Mihai Morar: ”There are thoughts about everything and nothing at the same time,about love, life, ambitions, sweetened by the innocence we possess unaltered only until adolescence.”

The volume was launched on the occasion of the cultural event “The heart of both Iulias”, whichtook place at “Iulia Hasdeu” Memorial Museum, on 2nd June, 2010, under the direct supervision of ourschool’s teachers Elena Livia Petrescu and Alexandru Duţu.

The relaunch of the volume for our school’s teachers and students was organised as part of ourschool’s celebration entitled “Our School’s Days“ which took place between the 2nd and the 12th ofNovember 2010, a period in which our students (in their position as writers) recited, gave autographs andput up a book sale exhibition.

I wil end with Mihai Eminescu’s message: ” Do read! It is only by reading constantly that one’sbrain will become a laboratory of ideas and images out of which one will make up the meaning andphilosophy of life”. My urge addressed to all those who believe in themselves and in their talent is to setout or carry on their creative work, this way they would contribute to a new ring in the chain of the book-creators in our school. Elena Petrescu, teacher, Translated by Cristina Păunescu, teacher

ON THIS ANNIVERSARY OCCASION...


de creaţie a elevilor „Alexandru Tudor-Miu –Întâlnire cu pasărea Phoenix” 15.11.2010 – 25.02.2011

a) Echipa de implementare: Prof. Mihai Morar, inspector şcolar,

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova Prof. Jenica Tabacu, director Muzeul „Iulia

Hasdeu” Prof. Gherasim Rusu-Togan, membru al

Uniunii Scriitorilor Prof. Stan Sîrbu, director Grup Şcolar

Industrial Energetic Câmpina Prof. Gheorghe Lamba, director adjunct Grup

Şcolar Industrial Energetic Câmpina Prof. Raluca Lăcătuş, director educativ

Prof. Alexandru Duţu, limba si literaturaromână

Prof. Gabriela Pavel, limba şi literatura română Prof. Alina Petrescu, limba şi literatura română Prof. Elena Petrescu, limba şi literatura română Prof. Eugenia Ghiţă, limba şi literatura română Prof. Elena Niţu, educaţie plastică Prof. Irina Ichim, informatică Silviana Mocanu, bibliotecar Mihai Boroiu, pictor

b) Secţiunile concursului: Creaţie literară: POEZIE (maximum 5 poezii), în două exemplare. Compoziţii plastice: PICTOPOEZIE, CALIGRAMĂ (maximum 5)

c) Coordonator proiect: Profesor Elena PetrescuÎn urma rezultatelor obţinute de elevii noştri pe plan cultural-artistic, am observat că un număr

mare dintre aceştia au înclinaţii artistice deosebite, materializate în apariţia celor două volume cucreaţia lor literară: „Întrezăriri” (2009), ”Răsfoind clipe...” (2010), precum şi numeroasele premiiobţinute la diferite concursuri judeţene şi naţionale.

Prin prezentul proiect ne propunem antrenarea elevilor şi a cadrelor didactice în activităţicurriculare (interdisciplinare şi transdisciplinare) şi extracurriculare, al căror rezultat să fie creareaunor compoziţii literare şi plastice originale, precum şi dezvoltarea unui dialog între elevii şcolilorimplicate în proiect prin participare. Cu certitudine, un concurs de acest gen va reprezenta noiexperienţe de cunoaştere şi de aprofundare a fenomenului literar, putând oferi participanţilor revelaţiaapartenenţei acestora la spaţiul cultural românesc şi, de ce nu, în viitor, poate, la cel universal.

De ce Alexandru Tudor-Miu? În deceniul al treilea al secolului al XX–lea, acesta şi-a începutactivitatea ca poet de avangardă, la răscruce de drumuri între modernism şi realismul socialist impus.

Poetul a reuşit să-şi făurească un stil propriu inconfundabil: limba ruptă de şabloane, neimitândpe nimeni, originalitatea venind dintr-un fond propriu. Despre poezia lui a scris şi criticul PompiliuConstantinescu (pe atunci profesor în urbea noastră la actualul Colegiu Naţional Nicolae Grigorescu):”Decantat de amăgirile suprarealismului, versul lui avea o voluptate caldă precum a şesului care-llegănase, farmec bucolic”. I-au fost prieteni scriitorii Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Miron RaduParaschivescu, apreciat de Ion Vinea şi Saşa Pană.

Debutul editorial şi l-a făcut la Câmpina, într-o tipografie locală, cu volumul de versuriermetice ,,Epode, strofe păstrate” (1932); apoi a urmat: ,,Standard, poeme de petrol şi energie”(1934), ,,Întâlnirea cu pasărea Phoenix” (1947) cu o reeditare în 1973. Lucra la un volum cu versurice urma să cuprindă ciclurile: Grigorescu, Poeme de mare, Steaua Doftanei. A colaborat larevistele: ,,Contemporanul”, ,,Viaţa românească”, Revista literară”.

Poetul, ziaristul Alexandru Tudor-Miu, fostul învăţător şi salariat al Societăţii ,,Concordia–Electrica” rămâne pentru noi, elevi şi profesori, director al acestui liceu (1948-1961).

Spirit creator, plin de fantezie şi pasiune, cel care a fost contemporan cu AlexandruMacedonski, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Gellu Naum se bucură de recunoştinţa noastră, iar numelepoetului stă cu cinste pe frontispiciul Grupului Şcolar Industrial Energetic Câmpina.

Cum s-a putut ca acest poet să nu fi mers pănă la capăt pe drumul pe care pornise? Ne întrebămşi noi astăzi, aşa cum o făcuse şi Geo Bogza.

Dar cine a fost acesta şi cât de mult l-a ridicat sau coborât destinul n-ar mai putea-o spune decâtopera sa. Prin bunăvoinţa cititorului, prin concursul de creaţie ,,Alexandru Tudor-Miu–Întâlnire cupasărea Pheonix” nădăjduim să-l introducem pe poet în spaţiul cultural-literar câmpinean, prahoveanşi cel naţional.

Prof. Elena Petrescu

CONCURS JUDEȚEAN


„Poezia este repaosul inteligenţei“(Titu Maiorescu)

Amăgiri

Sunt cuprins de nostalgie,Sufletul mi-e singur, plin de dor,Plin de durere…Şi-n fiecare clipă a eternei suferinţe,Gândul îmi zboară la tineInima te caută, trupul te doreşte,Dar toate sunt numai amăgiri,Căci tu eşti umbra-ntunecatăA unei… năluciri…

Eşti doar un vis într-o noapte de vară,Un vis… ce se năruie cu prima rază adimineţii,Eşti ultimul ecou al unei dorinţe-ndepărtate,Un ecou… ce străbate prin mintea meaîntunecată,Tu eşti totul, dar, în acelaşi timp, nu eşti nimic,Pentru că toate sunt numai amăgiriŞi tu eşti umbra-ntunecatăA unei… năluciri…

Chiriţă Andreea, clasa a XI-a M2

Oare

Oare de ce,Maşinile când se lovesc de bălţi,Nu sparg asfaltul şiNu dezvelesc infernul!?De ce nu ies demoni din roţiCând calcă şoselele!?Oare ele nu au sentimente!?Oare… ele… străzile,Murdare, distruse, urâte sau sparte…

Sunt şi eu însumi o stradă,O aleeÎntr-un labirint străvechi,Uitat de timp,Toţi mă calcă-n sus şi-n jos,Dar oare nimeni nu mă vede?Oare toţi sunt aşa orbi?Ei nu văd ieşirea spre o altă aleePe peretele din stânga.

Minuţ Bogdan, clasa a XII-a M2

„

Dragostea este poezia simţurilor. “ (Balzac)

Adio, iubire…

Pustiu, pustiu, pustiuE sufletul meuE o linişte rece

Ca într-un sicriuPustiu, pustiu, pustiu.

De ce m-ai părăsitTu, iubirea mea?Ştii că nu pot trăi

Fără vocea ta.

Pustie, pustie, pustieCât de pustie e casa meaCând nu simt prezenţa ta

Pustie, pustie, pustie.

Rece, rece, receCât de rece este noaptea

Când nu simt atingerea ta caldăRece, rece, rece.

Singur, singur, singurCât de singur mă simt

De când tu ai spusÎn noaptea aceea:

Adio, iubirea mea!Într-o zi ne vom revedea!Singur, singur, singur…

Branciog Iustin, clasa a XI-a M2

Primăvara

Din pământul negriciosA ieşit de jos, de josUn fir verde, mititel,

A ieşit un ghiocel.Soarele pe cer străluce,

Păsările cântă dulce-Imnul revederii

De ziua primăverii.

Dumitraşcu Andreea, clasa a X-a M2

LIRICA ACTUALĂ


Povestea merge mai departeSeara de lectură şi muzică folk

După cum, probabil, toată lumea s-a obişnuit încă de prin luna iulie aanului trecut, proiectul Lecturi Urbane organizează acţiuni şi evenimente caretrezesc oraşul din amorţire.

Aşa s-a întâmplat şi vineri, 28 ianuarie, când Sala Mică a CaseiTineretului a fost locul de întâlnire pentru “Un poet şi o chitară”-prima ediţiedin acest an. Poetul Florian Silişteanu şi folk-istul Emeric Imre au oferit unspectacol care şi-a atins scopul şi a ajuns la sufletele tuturor.

Am scris împreună o poveste cu nuanţe de frumos, cu acorduri fine dechitară, cu trăiri intense şi am declarat că a fost un eveniment de un real succes.

Probabil că acesta nu ar fi avut loc fără ajutorul domnilor profesori Gabriela Pavel şi AndreiDănuţ, cărora le mulţumim că ne ajută să ducem povestea mai departe.

Şi da, am spus bine povestea, pentru că Lecturi Urbane este o poveste despre cărţi şi despreoameni.

Pentru cei care nu ştiu, acesta este un proiect naţional, care se desfăşoară în peste 25 deoraşe şi care contribuie la schimbarea contextului social actual.

Ne bucurăm să vedem că din ce în ce mai mulţi oameni se implică în activităţile noastre,pentru că, în timp, vom crea atât de des contexte sociale favorabile schimbării, încât ele vordeveni automatisme.

Şi tu poţi ajuta ca România să crească prin lectură!Citeşte şi dă mai departe! Şi dacă timpul tău liber îţi permite, poţi să afli mai multe din

pagina electronică a Lecturilor Urbane http://campina.orasulciteste.ro sau de pe blogul poetuluiFlorian Silişteanu.

Au consemnat, prof. Pavel Gabriela şi elevul Cosmin Cernica

Cea mai mare centrală nucleară din lume este cea de la Kashiwazaki-Kariwa din Japoniaamplasată pe o suprafaţă de 4,2 kmp şi având 7reactoare moderne din generaţia III de tip BWR şiABWR. În anul 2007 această centrală a produs 3653GWh.

Adunate de prof. Maria Toma

Unul din cele trei poduri naturale se află în România?Se află la Ponoare, lângă Baia de Aramă şi este denumit Podul lui Dumnezeu.Tot în Ponoare se găseşte şi pădurea de lilieci, cea mai mare din România (20 hectare).

Municipiul Câmpina este cel mai însorit oraş? Şoseaua Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă

de 2145 m la Pasul Urdele? Parcul Naţional ”Retezat Godeanu” a fost nominalizat de UNESCO pentru cele 7 Minuni ale

lumii? Adunate de Ioana Malea, clasa a X-a T

LECTURI URBANE

ŞTIAŢI CĂ ...



















LECTURI URBANE

ŞTIAŢI CĂ ...



















LECTURI URBANE

ŞTIAŢI CĂ ...


Imaginea nu se poate afișa. Este posibil ca computerul să nu aibă memoriesuficientă pentru a deschide imaginea sau ca imaginea să fi fost deteriorată.Reporniți computerul, apoi deschideți din nou fișierul. Dacă tot mai apare x-ulroșu, poate fi necesar să ștergeți imaginea și să o inserați din nou.

FATA CU CRETAAndreea Mǎrgǎrit, clasa a XII-a T

Anul trecut, toamna. Într-o dimineaţǎ cu ploaie plictisitoare. Ora de mate.Ieşisem la tablǎ, nu voluntar. Ridicarea la putere a matricilor egal, nici mai mult, nicimai puţin, decât un coşmar. Învârteam un capǎt de cretǎ între degete , încercând sǎ-midau seama cum sǎ aplic metoda cu Binomul lui Newton. Învǎţasem procedeul,

oarecum, dar nu mi-l puteam aminti. Frustrant. Norocul meu cǎ se terminase creta. Speram cǎproful va trimite pe cineva la secretariat şi eu voi da o fugǎ în bancǎ sǎ trag cu ochiul pe caiet.Dar m-a trimis pe mine.

Mergeam pe hol cu gândul la matricile mele, când, între etajele doi şi unu, o fatǎ de vreozece ani stǎtea stanǎ de piatrǎ în capǎtul scǎrii , ţinând în mâini o pungǎ transparentǎ cu câtevabucǎţi de cretǎ. Vǎzând-o, mi-am amintit de Simina din Domnişoara Christina a lui Eliade, nuştiu de ce. Mi-a întins punga cu cretǎ, fǎrǎ sǎ scoatǎ un cuvânt. Şi eu am luat, fǎrǎ sǎ ezit, fǎrǎ sǎo întreb sau sǎ mǎ întreb ce cautǎ în liceu şi cum se face cǎ a apǎrut aşa, brusc, tocmai ca sǎ mǎserveascǎ pe mine. Ochii mari, expresia fixă, părul lung, negru, îi dădeau ceva straniu. Dar m-amîntors în clasǎ, lǎsând-o acolo.

Problema parcǎ s-a rezolvat singurǎ, atât de clar mi-am amintit Binomul şi atât de repedeam scris-o. Nimic foarte neobişnuit în asta. Neobişnuitul mi-a atras atenţia trei ore mai târziu. Orade francezǎ tocmai se terminase, eu scrisesem ultima propoziţie. În clasǎ, gǎlǎgie, ca în oricepauzǎ.

Prima bancǎ era ciucure de fete vesele, printre ele si Ana. O vǎzusem necǎjitǎ de dimineaţǎ,iar acum zâmbea, pǎrea în largul ei. Aproape instantaneu, am observat la picioarele ei, pe podea,cuvântul „Faux” (fals), scris cu cretǎ. Imposibil! Mai ales cǎ era scrisul meu. M-am uitat la tablǎ.Nu mai era acolo… cǎzuse… la picioarele Anei.

Toamna anului curent. De un an de zile o cunosc pe fata cu creta. Mǎ viziteazǎ oricând vreaea şi nu-mi vorbeşte niciodatǎ. Se limiteazǎ la gesturi, zâmbete, priviri, şi scrie, scrie mereu, cucreta ei nelipsitǎ, interminabilǎ. Mǎ enerveazǎ, uneori, privirea ei ironicǎ, muţenia încǎpǎţânatǎ,atitudinea superioarǎ, de parcǎ ea ştie totul şi cunoaşterea adevărurilor o înfrumuseţeazǎ. Pentrucǎ e frumoasǎ, e foarte femininǎ, deşi e numai o copilǎ. E mai femininǎ decât mine. De asta amnumit-o Simina, aşa cum mi-a venit în minte prima oarǎ. Sper doar cǎ nu e diabolicǎ, nu poate fi,nu mi-a fǎcut nici un rǎu, încǎ. Iar cu prezenţa ei m-am obişnuit. Simina îmi lasǎ mesaje, uncuvânt sau o sintagmǎ, scrise te miri pe unde, dar nu le ratez niciodatǎ. Şi întotdeauna, mesajul eiîmi aminteşte un vis pe care îl uitasem, îmi lǎmureşte o senzaţie neclarǎ de deja-vu, îmi confirmǎsau îmi completeazǎ o impresie. E ca şi cum ar avea rolul sǎ mǎ facǎ sǎ „citesc printre rânduri”.Cred că e tare mândrǎ de asta.

Sǎptǎmâna asta, fata cucreta îşi cam face de cap. Îi place sǎ se joace, sǎ mǎ testeze într-un fel, sǎ îmi descopere treptatmisterele ei, pe care, oricum, le intuiesc pe jumǎtate. Fie îi place drama, fie simte satisfacţie cândmǎ frǎmânt.

Aşteptând la trecerea de pietoni, zǎresc pe partea cealaltǎ a strǎzii o femeie înspǎimân-tǎtoare. Parcǎ e din familia Addams, sau mǎcar, o viitoare vrǎjitoare. Înaltǎ şi slabǎ, în rochielungǎ, mulatǎ, cu mǎrgele neasortate, un păr negru, lucitor, cu onduleuri perfecte, de perucǎ.Chiar de la depǎrtarea aceasta pot vedea un machiaj exagerat, pe o faţǎ albǎ, nenaturalǎ. Suntpete de culoare: buzele, de un maron închis, în obraji douǎ cercuri pline, roşii, albastru strident pepleoape, o cantitate generoasǎ de dermatograf şi genele parcǎ stau sǎ cadǎ. Ca o mascǎ. M-amgândit cǎ e travestit, dar nu-i. Mǎ uit lung dupǎ femeia horror ca sǎ surprind un C mare, desenatcu cretǎ, pe poala rochiei, la spate. Recunosc imediat opera Siminei şi îmi spun cǎ trebuie sa afludespre ce e vorba. Aşadar, o urmez. Se îndreaptǎ glonţ spre patiseria din colţ. Cere „ceva cuciocolată” şi cautǎ, nervoasǎ, cu o mânǎ tremurândǎ, portofelul în geantǎ. Unghiile ascuţite oîncurcǎ, evident. Priveşte, apoi, ţintǎ prin geamul patiseriei, fǎrǎ sǎ ştie cǎ e studiatǎ. Fardul facemici dâmburi pe chipul ei. Strângea geanta ca pe un animal drag. Dintr-o datǎ, privirea îmi zboarǎla vitrina de vizavi de patiserie: „Articole petreceri: costume, peruci, decoruri”. R-ul din „peruci”e mâzgǎlit cu

TINERE CONDEIE


Scrieţi-ne şi voi povestea voastră, trăită sau, pur şi simplu, imaginată.Trimiteţi-o, apoi, pe adresa revistei, [email protected]

Cele mai bune povestiri vor fi publicate în numărul următor!!!

cretǎ. M-am uitat iar la femeiade lângǎ mine. O şuviţǎ blondǎ apǎruse la urechea dreaptǎ. E clar, are perucǎ. Cumpǎr un covrigşi pornesc dupǎ ea, pǎstrând distanţa. Merge legǎnat, scâlciat şi cam nesigur, se opreşte în faţavitrinelor sǎ se uite îndelung. Articole de pescǎrie, electrocasnice, haine, la un moment dat chiar ovitrinǎ goalǎ. Tablouri… Pe un tablou negru e un I alb.

Atrage multe priviri, însǎ doar o clipǎ. Mǎ simt aiurea sǎ ştiu cǎ urmǎresc pe cineva. Şi fatacu creta nu se zǎreşte nicǎieri sǎ zâmbeascǎ cu şiretenie sau să râdǎ cǎ mǎ face sǎ îmi pierdtimpul. Rebusurile nu mi-au plǎcut niciodatǎ. Iar femeia asta poate cǎ e doar excentricǎ sau doarnebunǎ. Stǎ acum pe o bancǎ şi aruncǎ la porumbei dumicaţi de gogoaşǎ cu ciocolatǎ. Ridicol demulţi porumbei se înghesuie sǎ mǎnânce. Îi alungǎ un copil cu tricicleta. Zburând, au lǎsat sǎ sevadǎ un M imens pe asfalt, intact. Femeia se ridicǎ brusc şi vrea sǎ se piardǎ într-un grup depietoni. Aproape alerg dupǎ ea. A pǎrǎsit centrul şi s-a încurcat pe strǎduţe şi printre blocuri. Nuînţeleg unde vrea sǎ ajungǎ. Nu recunosc un traseu anume. Sunt din ce în ce mai nerǎbdǎtoare sǎajungem undeva. Îi vǎd peruca strǎlucitoare cotind mereu. O bǎtrânǎ mǎ prinde de mânǎ, îmiîntrerupe goana şi fluxul gândurilor şi mǎ întreabǎ tare:

- Fetiţo, spune-mi ce scrie pe cartonul ǎsta, cǎ nu vǎd bine şi parcǎ se şi curǎţǎ.- Ă. E doar un Ă! în cretǎ…Îi dau cartonul şi mǎ grǎbesc sǎ-mi prind din urmǎ fantasma. Ies în apropiere de biserica de

la lac şi ghicesc destinaţia. În cap îmi rǎsuna dezlegarea: „CRIMĂ, CRIMĂ, CRIMĂ” ca un ecouobsedant, pânǎ îi pierd sensul. Sigur se va plimba în jurul lacului. Dar nu. O vǎd curând. E pemal, dar nu pe ponton, ci mai la o parte, mai feritǎ de priviri. Mǎ ascund undeva în spatele ei, maisus, dupǎ un pom şi aştept. Nu mult. În curând, vǎd cǎ scoate un pachet din geantǎ şi îl „scapǎ” înapǎ, printre gunoaie. Apoi, cu o creangǎ, împinge pachetul mai încolo, tot mai încolo, discret, caşi cum ar rǎscoli apa în joacǎ. Apoi aruncǎ şi creanga, cu un gest voit plictisit. Şi pleacǎ. Dǎ ocollacului şi se aşazǎ pe malul celălalt.

Ce era în pachet? E legat de o crimǎ, asta e sigur. Un cuţit? Un pistol? O sticluţǎ cu otravǎ?Fata cu creta stǎ şi ea dupǎ un copac din apropiere. E serioasǎ. Crima nu o distreazǎ. Nu e caSimina cea din roman. Totuşi, ceva a urmǎrit cu asta. Nu ştiu dacǎ s-a jucat. Ca sǎ nu creadǎ cǎm-a impresionat, îi spun sfidǎtor:

- Am vǎzut şi singurǎ cǎ ceva era în neregulǎ cu tipa aia. Sǎ fim serioşi, o deghizare maiproastǎ nici nu putea gǎsi.

Şi îi întorc spatele. Sunt, totuşi, curioasǎ.M-aş apropia ceva mai mult de femeia aceea, sǎ vǎd: ce expresie are acum, cǎ a

scǎpat de „animalul” din geantǎ? E uşuratǎ? Cumpǎr repede douǎ ţigǎri şi mǎ întorc la lac. Stǎ totpe mal. Învârte, între degete un inel. Merg spre ea, uitându-mǎ aiurea, cu cǎştile în urechi,scotocind prin buzunare. Mǎ opresc lângǎ ea şio

rog sǎ-miaprindǎ ţigara. Zâmbeşte, atât cât îi permit tonele de fond de ten şi pudrǎ de pe faţǎ, şi-mi dǎţigara ei, cu o mânǎ sigurǎ. Evit sǎ o privesc în ochi, dar ştiu cǎ e schimbatǎ. Îi mulţumescpoliticos şi plec. Nici nu era nevoie sǎ fac asta. Aud, în spatele meu, clipocitul apei. Cred cǎ aaruncat inelul.

Simina a vrut sǎ-mi arate cǎ a mai crescut de anul trecut, şi-a lǎrgit orizonturile decunoaştere. Vrea sǎ dezbrace aparenţele, sǎ disece figurile, sǎ sape scopurile, mobilurile, sǎdescopere rǎul… în cretǎ, cu instrumentul unui copil. Şi toate acestea, pe seama mea, nu cumvasǎ am eu iluzia unei lumi prea bune, nu cumva sǎ nu fiu eu receptivǎ, sǎ fiu eu indiferentǎ lamanifestǎrile obscure. Şi am impresia cǎ Simina n-o sǎ deseneze niciodatǎ flori. O sǎ sespecializeze pe tema asta… Nu ştiu dacǎ e ce mai bunǎ soluţie, dar am sǎ încerc sǎ o pierd pe fatacu creta, pe scara pe care am gǎsit-o.


Mihai Eminescu

Luni, 17 ianuarie 2011, în holul liceului nostru, Grup Şcolar Energetic Câmpina, s-adesfăşurat un program artistic în memoria marelui nostru poet, Mihai Eminescu, ca în fiecare an.De asemenea, a avut loc şi un concurs, cuprinzând întrebări despre viaţa şi opera lui MihaiEminescu.

Programul artistic, îndrumat de doamna profesoară Petrescu Alina, a constat într-o scenetăpregătită de elevii de la clasa a IX-a T, cu titlul ”Marii Clasici”. Au fost recitate versuri de cătreurmătorii elevi: Cismaru Iulia (XI-M1), Dumitraşcu Andreea (X-M2), Ţiţei Alexandru (IX-M2),Bohâlţea Larisa (IX-T), Enescu Andra (IX-T), Groşescu Theodora (IX-T), Anita (IX-T). Eleviiclasei a X-a T, îndrumaţi de doamna profesoară Petrescu Elena, au recitat capodopera”Luceafărul”.

Concursul a fost creat cu ajutorul doamnei profesoare Petrescu Alina. Elevii participanţi auprimit diplome şi premii.

Sperăm ca această activitate să continue şi în următorii ani, pentru ca şi alţi elevi să poatăintra în universul minunat al operei eminesciene, să-i cunoască viaţa fascinantă.

Realizat de Dumitraşcu Andreea, X-M2

On Monday, January 17th, 2011, in our high school’s hall, G.S.Energetic, Câmpina, anartistic program was organised to comemorate our greatest poet, Mihai Eminescu, as it happensevery year.

Also it was a competition which consisted in questions about Mihai Eminescu’s life andwork. The artistic program, guided by teacher Petrescu Alina, consisted in a sketch prepared bythe students from class 9T, with the title ”The Great Classics”. Some other students recited fromthe poet’s work: Cismaru Iulia (XI-M1), Dumitraşcu Andreea (X-M2), Ţiţei Alexandru (IX-M2),Bohâlţea Larisa(IX-T), Enescu Andra (IX-T), Groşescu Theodora (IX-T), Anita Dumitraşcu (IX-T). The students from class X-T, guided by teacher Petrescu Elena, recited the masterpiece ”TheMorning Star”. The competition was created together with teacher Petrescu Alina. Theparticipating students received diplomas and prizes.

We hope that this activity will continue in the coming years in order that the next studentscould enter the great universe of Eminescu’s work and learn about his fascinating life.

Translated in English by Iordache Mihaela, 10M2

NOUTĂŢI

În perioada 15 februarie-10 mai 2011 se desfăşoară Concursul Naţional de produseinformatice cu titlul “Lumea fantastică a basmelor şi calculatorul”. Acest proiect reuneşte elevidin şcoli şi cluburi ale copiilor din diferite judeţe ale ţării. Din licee, pot participa elevi ai claselora IX-a şi a X-a cu lucrări executate pe calculator. Proiectul se desfăşoară în două etape:

I. CONCURS DE AFIŞE executate în Paint, Microsoft Word sau orice altprogram cunoscut de elev.

Perioada:15.02.2011-30.04.2011 – strângere de materiale/lucrări1-10.05.2011 – jurizare la nivel local

II. EXPOZIŢII la Biblioteca Municipală, organizate în datele de: 5.03.2011,25.03.2011, 25.04.2011

Tema expoziţiilor: “Lumea basmelor, leagănul copilăriei.”În cadrul expoziţiilor, elevii pot participa la secţiunea de prezentări Power Point.

Prezentările vor conţine maxim 10 slide-uri şi vor fi expuse pe CD/DVD. Prezentarea va avea catemă o poveste/un basm clasic sau o poveste creată de elevi. Se pot forma echipe de doi elevi. Înlucrările executate, se admit doar imagini executate în Paint sau luate din Office, gen ClipArt sauMiniatură.

EVENIMENT

INFO ENERGETICA


1 MARTIE

Ştiţi de unde începe sărbătorirea mărţişorului? Ce obiceiuri vechise păstrează şi astăzi?

Tradiţia mărţişorului este o moştenire de la strămoşii noştri romani.Cuvântul „mărţişor” are origini latine şi este numele popular al lunii martie.Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi areoriginea în credinţele şi practicile agrare. Sărbătorirea lui are loc în prima zi

a lui martie, considerată ca prima lună a primăverii. La Roma, începutul anului nou sesărbătorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor,zeu care personifica renaşterea naturii.

În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai marede opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau inşirate peaţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, decifemeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specificăînţelepciunii bărbatului. De altfel, şnurul mărţişorului exprima împletirea inseparabilă a celordouă principii ca o permanentă mişcare a materiei. El semnifică schimbul de forţe vitale caredau naştere viului, necurmatului ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas până în zilelenoastre ca simbol al sexelor.

Când venea primăvara, oamenii obişnuiau să lege de copaci funii albe şi roşii, cu scopulde a alunga duhurile rele. Această măsură de precauţie era luată pentru a preîntâmpina orice felde posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor şi i-ar fi putut impiedica sărodească.

La originile mărţişorului a stat o monedă de aur la care se ataşa o sfoară făcută din douăpărţi răsucite, una roşie şi alta albă, pe care copiii obişnuiau să o poarte la gât. Exista credinţaconform căreia, această amuletă aducea noroc şi fericire. Fetele purtau mărţişorul până cândînfloreau copacii, moment în care legau mărţişorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda îşicumpărau brânză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul. După un timp, mărgele frumoscolorate au luat locul monedei. În unele părţi ale ţării, mărţişorul este purtat la încheieturamâinii, toată luna martie. După care, înainte de răsăritul soarelui, fetele îl înnoadăde trunchiul unui copac sau îl pun într-un arbust de trandafiri, cu convingerea cătoate dorinţele lor se vor împlini.

În zilele noastre, mărţişorul este un simbol al primăverii care va să vină, iarrealizarea lui a devenit o adevărată operă de artă. Oamenii oferă cu multă plăcere de1 Martie mărţişoare celor pe care îi iubesc, ca simbol al admiraţiei lor, ca respect şistimă specială pentru doamne şi domnişoare.

Adunate de prof. Irina Ichim

TU PORŢI MĂRŢIŞOR ÎN LUNA MARTIE? Cu participarea elevelor clasei a X-a M1

„Da, obişnuiesc să port mărţişor în luna Martie pentru că este „luna mărţişoarelor” şi mi se parefrumos şi normal să porţi un mic simbol.”„Da. Deoarece în opinia mea mărţişorul simbolizează gingăşie, un nou început, bucurie,prosperitate şi venirea primăverii.”„Da, obişnuiesc să port mărţişoare. Consider că mărţişorul anunţă sosirea primăverii şi este unsimbol al feminităţii.”„Da. Pentru că este un simbol al femeii.”„Da, obişnuiesc. Deoarece îmi plac şi aşa este obiceiul.”„Da. Deoarece consider că simbolizează începutul primăverii şi cred că este la modă.”„Da. Pentru că mărţişorul este un simbol foarte frumos pe care ar trebui să-l poarte orice fată.”

SĂRBĂTOAREAMĂRŢIŞORULUI


„Obişnuiesc să port mărţişor. Pentru că îmi place şi aşa e frumos. Mărţişorul e un lucru carecaracterizează luna Martie.”„Da. Deoarece mărţişorul simbolizează un nou început, noroc, firul alb, primăvara, iar cel roşusimbolizând iarna, supremaţia primăverii asupra iernii.”Da, deoarece aşa este tradiţia ca până la 9 Martie să se poarte mărţişor în partea stângă apieptului.”TU OFERI MĂRŢIŞOARE DE 1 MARTIE? Cu participarea elevilor clasei aX-a M1

„Doar persoanelor speciale. Iar câteodată o fac din cauza tradiţiei. Mărţişorul simbolizeazăvenirea primăverii şi doar atât, după părerea mea.”„Întotdeauna mi-a plăcut să dau mărţişoare fetelor. Obişnuiesc. Pentru mine, mărţişorulsimbolizează venirea primăverii si semnifică iubire şi înţelegere.”„Da, deoarece cred că este o tradiţie ce merită respectată. Mărţişorul, dupa părerea mea, este unsimbol al iubirii, al afecţiunii.”„Da, ofer mărţişoare deoarece acestea simbolizează venirea primăverii.”„Nu! Nimic.”„Da, pentru că e frumos!”„Da, ofer, pentru că este frumos. Simbolizează începutul primăverii.”„Da, bineînţeles. În opinia mea, a oferi mărţişor reprezintă o modalitate de a aduce zâmbetul uneifete.”

Interviul a fost realizat de Cătălina Tudor, X-M2

8 MARTIELa mulţi ani, mamă!

Pe 8 martie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii. Prima zi s-aţinut în 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca şi în alte câteva ţărieuropene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeaşi dată în1848, regele Prusiei a trebuit să facă faţă unei revolte armate şi a promis că vaface o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.Însă Ziua Internaţională a Femeii a fost recunoscută oficial

mult mai tîrziu, în 1975, de către Naţiunile Unite şi a fost adoptată, începînd cuaceastă dată, de multe dintre guvernele ţărilor care, pînă atunci, nici nu aflaseră deexistenţa ei.În România în ziua de 8 Martie se sărbătoreşte Femeia. Pânâ în decembrie '89 sevorbea de ziua mamei dar după revoluţia din 1989 ziua mamei a fsot înlocuită cuziua femeii.

Când Dumnezeu a creat mamele

Când Dumnezeu crea mamele era în aşasea zi. Un înger i-a apărut şi i-a spus: “O să

cam ai de lucru la această creaţie…”Şi Dumnezeu i-a răspuns: ”Ai citit punctele

acestei cereri?- Trebuie să aibă 180 de părţi mobile… toate

să poată fi înlocuite;- Să alerge după cafea neagră;

- Să aibă poale care să dispară atunci când stăîn picioare;

- Un sărut care să poată vindeca orice, de la unpicior rupt şi până la o legătură de dragoste

terminată prost;- Să aibă şase perechi de mâini;”

Îngerul şi-a scuturat capul încet şi a răspuns:„Şase perechi de mâini… în nici un caz.”„Dar nu mâinile sunt cele care îmi fac mieprobleme” a spus Dumnezeu „Ci cele trei

perechi de ochi pe care mamele trebuie să leaibă.”

„Aşa este modelul standard?” a întrebatîngerul.

Dumnezeu a dezaprobat „O pereche, ca săvadă prin uşa închisă atunci când întreabă:

ZIUA MAMEI


copii, ce faceţi acolo? O altă pereche, înspatele capului pentru a vedea ceea ce nu ar

trebui şi, bineânţeles, ultima în frunte pentru ase putea uita la copil când acesta greşeşte şitrebuie să-i spună: te înţeleg şi te iubesc.”Doamne, spuse îngerul, mai bine lasă pe

mâine…„Nu pot” i-a răspuns Dumnezeu „Sunt aşa deaproape de a crea ceva atât de apropiat mie.

Deja am creat mama care se face singură bineatunci când este bolnavă… care poate hrăni o

familie de şase persoane cu un singurhamburgher…”

Îngerul a verificat modelul şi a spus „Este preafiravă”.

„Dar este rezistentă!” a răspuns Dumnezeu„Nu poţi să-ţi imaginezi câte poate îndura

mama asta!”

„Poate să gândească?”„Nu numai că poate să gândească, dar poate

raţiona şi face compromisuri.” a spusCreatorul.

În final, îngerul s-a aplecat şi şi-a trecutdegetele pe obrajii mamei. „Există o crăpătură”s-a pronunţat el. „Ţi-am spus că te străduieşti

prea mult cu acest model.”„Nu este o crăpătură” a răspuns Domnul „Este

o lacrimă”„La ce foloseşte?” a întrebat îngerul.

„Este pentru fericire, pentru tristete, pentrudezamăgiri, pentru durere, pentru singurătate şi

pentru mândrie.”„Eşti un geniu!” a exclamat îngerul.

Domnul s-a uitat trist şi a spus: „Dar nu ampus-o eu acolo!”

Rubrică alcătuită de prof. Irina Ichim

Drumul spre desăvârşire

Omul, fiind făptura aleasă a lui Dumnezeu, Biserica se ingrijeşte atât de sufletul, cât şi detrupul său. Pentru a se putea păstra un echilibru just între trebuinţele spirituale ale sufletului şinevoia de hrană a trupului, s-au orânduit şi posturi sau ajunări, în una sau mai multe zile, înainteaunor sărbători mari, precum şi în zilele care amintesc de patimile şi moartea Mântuitorului.

Postul însă, nu este un scop în sine, ci numai un mijloc de a tinde la perfecţiunea morală, unexerciţiu spre virtute, nu doar abţinerea de la mâncare şi băutură. Acesta este postul primit deDumnezeu.

După durata lui, postul este de două feluri: postul de mai multe zile (post de durată) şipostul de o zi (zilele de miercuri şi vineri din săptămână).

Între posturile de lungă durată se numără şi Postul Paştelui, Postul Mare sau PostulPăresimilor, instituit de Biserică după exemplul dat de Mântuitorul Hristos, care, înainte de aîncepe misiunea Sa profetică, S-a retras în pustiu, postind 40 de zile şi 40 de nopţi (Matei IV, 2).

Acest post s-a ţinut încă din timpul apostolilor, dar în mod diferit, astfel: unii ţineau o zi,alţii două zile, o săptămână sau mai multe săptămâni.

La sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, postul a devenit mai lung şis-a împărţit în două: Postul celor 40 de zile (al Patruzecimii sau Păresemilor), care se încheia laDuminica Floriilor şi Postul Paştilor, ţinut în săptămăna numită azi a Patimilor cu marea asprime.

Prin secolul al VII-lea, s-a mai adăugat încă o săptămână pregătitoare, numită „săptămânaalbă” la începutul postului deoarece, în această săptămână, se mănâncă lapte, brânză, ouă, peşte,fără carne.

Postul propriu-zis se începe luni după Duminica lăsatului sec de brânză şi se sfârşeştesâmbătă noaptea spre Duminica Invierii Domnului, ţinând în total 7 săptămâni.

În general, acest post este socotit cel mai aspru dintre toate posturile de lungă durată.Pentru zilele de sărbătoare din cadrul Paştelui Mare pentru a se sublinia bucuria, Biserica a

rânduit dezlegare la vin şi untdelemn (9 martie – Sf. 40 de mucenici) şi la peşte în DuminicaFloriilor şi la Buna-Vestire (25 martie).

Săptămâna Patimilor încununează acest post prin frumuseţea slujbelor şi a cântărilor, careînsoţesc pe Mântuitorul Hristos de la intrarea în Ierusalim până la Golgota, sfârşind cu slăvita SaÎnviere din morţi. Începutul postului nu are dată fixă, întrucât este în legătură cu data serbăriiPaştilor.

POSTUL


Prof. Nicoleta Arghiriade

BUCUREŞTI

8 martie 2011 – “CAFENEAUA” Palatul Naţional al Copiilor8 martie 2011 – Concert ”Ştefan Bănică Jr” Sala Circ&Variete Globus, Bucureşti10 martie 2011 – Concert „Army” Sala Radio Bucureşti14 martie 2011 – „Bigudiuri” Teatrul Nottara15 martie 2011 – „Desculţ în parc” Teatrul Naţional de Operetă25 martie 2011 – Concert „Horia Brenciu” Sala Palatului

Culese de Pestrea Elena şi Malea Ioana, X- TCuvinte Duhovniceşti

“Rugăciunea ta ramâne neauzită, când o acoperă strigătul celui năpăstuit de tine.““Socoteşte milostenia nu ca o cheltuială, ci ca un venit, nu ca o pierdere, ci ca un câştig, căci tu,prin ea, dobândeşti mai mult decât ai dat.”“Unde este sfinţenie, acolo este şi curaj.”“Eu sunt nesăţios: nu vreau să se mântuiască doar câţiva, ci toţi, căci dacă unul se va pierde, eumă pierd.”“Intră în Biserică şi te căieşte, aici nu se trage la judecată, ci se dă iertarea păcatelor.”“Rugăciunea şi postul sunt lipsite de putere neînsoţite de milă, fără milostenie, ele nu se ridică lacer.”“Biruinţa nu este a celor ce vorbesc multe, ci a celor ce fac multe.”“Smerenie nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci smerenieeste când cel care ştie că a făcut multe şi mari fapte bune, să se considere păcătos şi nemeritos.”“Sfinţenia vine din dragoste, toţi cei ce cred şi iubesc cu adevărat sunt sfinţi.”“Rugăciunea este o iarbă de vindecare şi de folos, dar, dacă nu ştim unde se cade s-o punem, nuvindecă boala noastră.”“Mântuirea este, în acelaşi timp şi lucrarea lui Dumnezeu şi a noastră.”

(Ioan Gură de Aur (347-407), Episcop al Bisericii Ortodoxe)“Ferice de omul ce n-a merge/ În sfatul celor fără de lege/ Şi cu răii nu va sta-n cărare/ Nici aşedea-n scaun de pierzare./ Cu voia lui va fi tot cu Domnul/ Şi-n legea lui s-a petrece somnul…”

(Dosoftei, Mitropolit al Moldovei, 1624-1693)Culese de prof. Radu Petrescu

Unul din motivele pentru care angajaţii Google îşi apreciază atât de mult compania esteatmosfera de “campus studenţesc” din sediile companiei? Headcenter-ul Google dinMountain View, California, este vestit pentru facilităţile oferite angajaţilor: piscine (cusalvamari!), teren de volei în aer liber, săli de distracţie (biliard, jocuri mecanice, etc.), săli derelaxare (masaj, camere de relaxare, etc.), cafenele, frizerii, etc. Cele 11 cafenele existente încampusul Google oferă angajaţilor mâncare gratuită!

Primul “calculator” apare în 1623 şi este realizat de Wilhelm Schickard? Maşina estedenumită Speeding Clock şi putea face singură adunări şi scăderi, dar numai cu numerecompuse din maxim 6 cifre. Prima maşină de calcul care poate realiza operaţii de împărţire şiînmulţire apare în 1671 şi este realizată de Wilhelm Gottfried Leibnitz.

Adunate de prof. Elena Samson

PRINCIPII CREŞTINE

EVENIMENTE CULTURALE

ŞTIAŢI CĂ ...


Muşchiul ochiului este cel mai rapid din organism? El se contractă în mai puţin de o sutimede secundă.

Primul somnifer a fost inventat de medicul român Celsius? De ce se zbate ochiul? Lipsa calciului din organism, a magneziului şi a potasiului provoacă

apariţia unor spasme musculare necontrolate. Acestea mai pot fi cauzate şi de o obosealămusculară şi pot apărea atât la nivelul ochilor, cât şi în alte zone ale organismului.

Pentru o bună funcţionare, creierul are nevoie de 13 vitamine, 15 minerale şi peste 10 acizi?Pentru a-i furniza aceste substanţe, este bine să mâncăm peşte gras (macrou, hering sausardine), lapte şi carne slabă.

Biserica Neagră din Braşov este cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud-estul Europei?Cu o capacitate de circa 5.000 de persoane, celebrul aşezământ de cult braşovean măsoară 90de metri lungime şi 37 de metri înălţime, cu un turn al crucii de 65 de metri.

Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

AdolescenceTuchel Roxana-Elena, IX-M2

sub îndrumarea d-nei prof. Alina Nina Petrescu

Adolescence is ”the golden age”' of life, when we are young, powerful and full of dreams.As every thing it has also bad aspects. First of all, it is the period of changes. Not only ourpersonality changes, but also our body: it starts to grow-up. Girls become more feminine, they aremore concerned about theirs looks, clothes and make-up. The voice of the boys become thickerand they start to look like a man not like a boy. All these health problems make them be moresensitive, nervous and difficult, and because of that the conflict between adolescents and parentsappears. The adolescents want to be independent, to have their own money and to spend it as theywant.

In their free time they want to make only what they want. But this is impossible becauseadolescents are in a difficult period when they can make many mistakes which can affect all theirlife if they don't accept the help and a little control from their parents. Among the teenagers thereare also lot of young people who drink alcohol, take drugs, smoke and make many violent deeds,and you should know to keep out of them in order to have a beautiful adolescence. Parents try todo this. They only want to teach you what you should take from life and what you shouldn't take.

On the other hand, adolescence is one of the most beautiful periods of life, when we meetthe first love with its special feelings, we have the first date, or kiss for the first time. All thishappens into an innocent context and comes by itself. We are teenagers: we may go to thecinema, to the theater or on a trip without our parents. It makes us feel independent. In the sametime we have many responsibilities but it is easy to carry them out because we have also dreamswhich make us go on and fight for them. In adolescence we have many friends and many ways tospend our time and have fun. We can play computer games together, go on a trip where we seewonderful sights. We can say horror stories in the middle of night and many jokes. To sum up, Ithink that we should value adolescence as much as we can because it has something that wecouldn't keep or find in the future: ''the youth''.

Les jeunes et leurs préoccupationsRădulescu Virgil, clasa IX-M2, sub îndrumarea d-rei prof. Cristina Drăgănoiu

Les adolescents de nos jours nònt pas les mêmes préoccupations que les adolescentsdàutrefois. A présent, les nouvelles technologies sont «dans le vent», avec làpparition dediverses chaînes de télévision.

Les préoccupations de la jeunesse? Dans notre société, elles sont très variées. Certainsjeunes sont passionnés par la lecture, les promenades, les voyages ou tout simplement par la

JURNAL INTERCULTURAL


musique. A mon avis, les plus importants loisirs des jeunes sont le football et la musique. Laplupart des adolescents se «fabriquent» des modèles de vie des footballeurs célèbres ou despersonnes de lìndustrie musicale. En plus, je crois que les jeunes lisent très peu, ils préfèrent voirun film, écouter de la musique ou tout simplement, ne rien faire. Toutefois, les films et lamusique aident vraiment les ados à se détendre.

En ce qui concerne la présence des jeunes à des événements culturels ou artistiques, onpeut dire quèlle est «limitée». Il y a des jeunes qui nònt jamais participé aux concerts demusique classique ou aux expositions. Les principales raisons qui empêchent les jeunes departiciper à de tels événements sont le manque dìntérêt, ou le manque dàmis ayant des intérêtssimilaires.

Quant à lìnformation et à la communication, les sources dìnformation privilégiées parles jeunes sont: les services la radio et la télévision, lÌnternet, le milieu scolaire.

Une autre préoccupation des jeunes est représentée par les revues pour les ados. Ils aimentlire sur leur acteur ou sur leur chanteur favori.

En conclusion, les loisirs des jeunes sont très diversifiés, mais ils devraient apprendre àaccorder plus dàttention au domaine de la culture, comme les concerts, les pièces de théâtre oules expositions, qui peuvent amuser et informer à la fois.

Ce ştim despre energia verde?

I. Tehnologii de vârf în obţinerea energiei verzi

Energia solară din Sahara“Deşertec, cel mai ambiţios proiect energetic din lume” este sloganul sub care s-a lansat în

Monaco planul a 12 companii europene ce prevede instalarea de mii de oglinzi în Deşertul Saharapentru a obţine energie solară, arată Reuters. Proiectul, care va costa 400 milioane euro, cuprindeun sistem de centrale termice care vor produce peste 100 de gigawaţi, o putere energetică ce arasigura 15% din necesarul de energie al întregii Europe până în 2050. Radiaţia solară din deşertulafrican va încălzi apa la 800 de grade, vaporii produşi vor acţiona turbinele electrice alecentralelor, iar energia va fi transmisă spre Europa printr-o reţea de peste 3000 de kilometri, careva traversa Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

Centrală solară pentru 3 milioane de gospodării în ChinaCompania First Solar intenţionează să construiască cea mai mare centrală solară din lume în

China. Aceasta va fi prima investiţie majoră a unei companii americane de utilităţi în sectorulenergiei regenerabile din China. Potrivit Reuters, acordul dintre statul chinez şi investitorul privatamerican, First Solar, vizează construirea unei centrale cu o capacitate de 2 gigawaţi, destul cât săalimenteze 3 milioane de gospodării chinezeşti. Proiectul face parte din programul guvernului dela Beijing de a genera 10% din necesarul de electricitate din surse regenerabile până în 2010 şi15% până în 2020. O astfel de centrală ar costa 6 miliarde de dolari în SUA, dar constructorii seaşteaptă la costuri mai mici în China. First Solar este producătorul de module fotovoltaice cu celemai reduse costuri, la 87 de cenţi pe kilowat.

II. Mică enciclopedie energetică

Lumina de gazDacă primul oraş european cu străzile iluminate şi alimentate cu gaz metan a fost Turda,

iluminatul străzilor cu gaz aerian obţinut prin distilarea cărbunilor a fost introdusă pentru primadată în Anglia, în 1815. Sistemul a cunoscut o mare răspândire după 1845, iar primul oraş dinRomânia care a adoptat iluminatul cu gaz aerian în lămpi publice cu filament de cărbune a fostTimişoara. Primăria de pe Bega a concesionat investiţia unei firme austriece de specialitate şiavea, în 1884, 731 lămpi stradale funcţionale şi 59 kilometri de reţea de alimentare.

ENERGIA VERDE


Primele eolieneCele mai vechi modele de turbine eoliene folosite ca generatoare de curent electric au fost

construite în anul 1890, în Danemarca şi erau grupate în cadrul unor microsisteme care produceauîntre 5 şi 25 kw.

În anul 1930, un francez, G.J.M. Darrieux, a înregistrat proiectul unui sistem de producere aenergiei electrice care folosea forţa vântului: un mecanism-moară de vânt în formă de mixer,inspirat din practica fermierilor olandezi, care foloseau energia eoliană pentru a muta apa înbazine de irigare.

Va urma

Prof. ing. Spînu Tiberiu

Adunate de prof. Alina Petrescu

- “He would have spent his fortune in a year if it hadn’t been for his wife.”- “How did she stop him?”- “She spent it herself.”

Redescoperiţi minunile României …

Dincolo de problemele cotidiene, de stresul zilnic, de zgomotul asurzitor şi de poluarea dinoraşe, mi-am propus să vă prezint un loc care uimeşte prin splendoare, fiind poate mai puţin

cunoscut, dar care merită să-lvizitaţi.

Prin urmare aş vrea să vă spuncâteva cuvinte despre Canionul 7Scări, unde dacă vă veţi duce, veţirămâne profund impresionaţi de

peisajul minunat în care veţi întâlniplaiuri, cascade, scări, stânci, creste,

pârâiaşe şi multe alte minunăţii,peisaj recomandat pentru o plimbare

relaxantă de o zi pe munte.Canionul 7 Scări se află în Munţii Piatra Mare în apropiere de comuna Dâmbul Morii, pe

valea râului Şipoaia.Accesul în zonă se

poate face cu trenulpână în halta Timişulde Jos aflată pe DN1,iar cu maşina semerge până încomuna DâmbulMorii; până la bazaCanionului sestrăbate un traseu deaproximativ o oră(după marcajulBanda galbenă).

Este un traseu foarte relaxant şi frumospe la umbra pădurii, tovarăş de drum fiind

pârâul Şipoaia.Un peisaj de

vis ce te vaîncânta prin

linişteatulburată doar

de susurulapei, decântecul

păsărilor şide foşnetul

pădurii.

HARTA TURISTICĂ

JOKES





Va urma



















pădurii.

HARTA TURISTICĂ

JOKES





Va urma



















pădurii.

HARTA TURISTICĂ

JOKES


Vizitează aceste locuri pline demăreţie. Ai o ţară frumoasă, povesteşte şi

altora despre ea !!!

Însă, odată ce veţi ajunge la Canion, brusc, liniştea se pierde, cascadele parcă te asurzesc... totcalmul dispare când vezi stâncile goale ce îţi dau impresia că te aşteaptă la orice mişcare greşită.Scările sunt reci, metalice, alunecoase... însă a treia scară este cea mai spectaculoasă, atât prinlungimea ei, cât şi prin cascada de lângă care te stropeşte... dar este ceva ce nu veţi uita niciodată.Canionul este parcurs cam în 30 de minute, după care traseulse continuă spre Cabana Piatra Mare, la care se ajunge înaproximativ 2 ore şi unde veţi întâlni din nou un peisajmirific ce cuprinde păduri de conifere, foioase, multespecii de plante, flori.

De acolo, de sus, de la Cabana Piatra Mare întregul oraşBraşov se aşterne la picioarele tale oferindu-ţi o imagine deneuitat.

Canionul are o lungime de 160 m şi o diferenţă de nivelde 58 m. De asemenea, iarna, canionul este închisdatorită riscului foarte mare de alunecare şi accidentare; în rest, traseul prin canion nu prezintămari pericole. Necesită, totuşi, atenţie sporită când urcaţi scările care sunt un pic alunecoase dincauza apei.

În speranţa că v-am stârnit curiozitatea închei această scurtă descriere prin a vă îndruma săredescoperiţi minunile României.

Prof. Anca Ionescu

Chiar crezi că ştii?

Încearcă! Dacă nu ghiceşti mai mult de 5 din întrebări, te provoc să pleci prin ţară. Româniaeste ţara ta şi trebuie să o cunoşti!

1. Peştera Urşilor este situată în:a) Munţii Banatuluib) Podişul Mehedinţic) Munţii Apusenid) Munţii Bucegi

2. Casa Memorială “Ciprian Porumbescu” seaflă în localitatea:

a) Braşovb) Stupcac) Cluj-Napocad) Suceava

3. Vlad Ţepeş l-a folosit ca punct de plecarepentru incursiunile sale în Transilvania. Astăzi,e un muzeu vizitat de turişti din toată lumea.

a) Castelul Huniazilorb) Turnul Chindiac) Castelul Peleşd) Castelul Bran

4. Se găseşte în localitatea cu acelaşi nume dinjudeţul Sibiu şi face parte din patrimoniulUNESCO din 1993:

a) Cetatea Feldioarab) Cetatea Biertanc) Cetatea Sarmizegetusad) Muzeul Brukenthal

5. Cel mai important monument de arhitecturăgotică laică din Hunedoara:a) Castelul Corvineştilorb) Turnul Chindiac) Castelul Iulia Haşdeu

d) Castelul Câlnic

6. Sunt situate între munţii Hăşmaşul Mare şiMunţii Ceahlău. Cu o lungime de circa 8 km,

INCURSIUNE PRINPROPRIA ŢARĂ








Prof. Anca Ionescu











d) Castelul Câlnic










Prof. Anca Ionescu











d) Castelul Câlnic




sunt impunătoare prin înălţime şi verticalitateapereţilor:

a) Cheile Minişului

b) Cheile Bicazuluic) Cheile Olteţuluid) Cheile Râmeţ

7. Singurul lac din Europa centrală şi de estaşezat într-un crater vulcanic:a) Lacul Izvorul Munteluib) Lacul Roşuc) Lacul Sfânta Anad) Lacul Vidraru

8. Tigăile Mari şi Mici şi sfinxul de la Bratocease află în munţii:a) Ciucaşb) Ceahlăuc) Bucegid) Apuseni

9. Construită la porunca lui Ştefan cel Mare,este înconjurată de ziduri de incintă care îi dauun aspect de cetate:a) Mănăstirea Voroneţb) Mănăstirea Zamfirac) Mănăstirea Putnad) Mănăstirea Humor

10. Situată în Câmpulung, aici se află cea maiveche piatră de mormânt a unui domnitor,

păstrată în România. A fost un important lăcaşde cultură, aici înfiinţând o tipografie care atipărit “Cartea de învăţătură pentru toatezilele”:a) Mănăstirea Dealub) Mănăstirea Negru Vodăc) Mănăstirea Curtea de Argeşd) Mănăstirea Cozia

Ce zici! Pornim la drum?

Realizat de prof. Cristian Stoicescu

Vineri, 25 februarie 2011, s-a desfăşurat, în liceul nostru, un interesant program artisticprilejuit de o dublă sărbătoare: Dragobetele şi 1 Martie. Având ca temă întrepătrundereaobiceiurilor şi tradiţiilor la venirea primăverii, activitatea s-a desfăşurat sub forma unei şezători lacare au participat elevi ai claselor a IX-a T, a IX-a M2, a IX-a D şi a X-a M2 coordonaţi de prof.Duţu Alexandru şi prof. Petrescu Alina.

Aceasta a valorificat informaţii cu privire la tradiţiile şi obiceiurile menţionate şi producţiiale folclorului autohton. Elevii participanţi au încântat atât prin costumele populare înfăţişatepublicului, cât şi prin mărţişoarele create de ei şi oferite participanţilor. Activitatea a prefaţatfestivitatea de premiere a laureaţilor concursului “Alexandru Tudor-Miu–Întâlnire cu pasăreaPheonix”, organizat în liceul nostru.

Profesor Alina Petrescu

Spring holidays – Dragobete’s Day and the 1st March

On Friday, the twenty-fifth of February, 2011, an interesting artistic programme took placein our high school; it was occasioned by a double celebration: “Dragobete’s Day” (the day ofthose in love: people, animals or plants; it celebrates nature’s coming back to life, on the 24th ofFebruary) and the 1st of March (on this occasion people give – especially to women- smallsymbols of spring and luck, put on a red and white string). At this activity took part students inthe 9th and 10th grades, being guided by the teachers Alexandru Duţu and Alina Petrescu. Theyshowed to the public Romanian customs and traditions dedicated to such holidays and they wore

SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ


national costumes. This activity represented the beginning of the awarding festivity for“Alexandru Tudor Miu-a meeting with the Phoenix bird”- a creativity contest.

Teacher Alina Petrescu

În şcoala noastră

În fiecare an, în ziua a 14-a a lunii februarie, milioane de cupluri din întreaga lume îşi oferăcadouri sau îşi declară iubirea. Cu această ocazie, un grup de elevi din şcoala noastră, subîndrumarea profesorilor de limba engleză, au organizat un program artistic care a debutat cu oscurtă prezentare a semnificaţiei zilei de Sf. Valentin.

Una dintre cele mai cunoscute legende spune că Valentin a fost un preot care a trăit înRoma, în secolul al treilea. Într-o zi, împăratul Claudiu al II-lea a hotărât că bărbaţii neînsuraţi s-au dovedit a fi soldaţi mai buni decât cei căsătoriţi, aşa încât a interzis căsătoriile. Fiind împotrivaacestei nedreptăţi, Valentin a început să oficieze căsătoriile în secret. După ce s-a aflat despreacest lucru, Claudius a dat ordin să fie condamnat la moarte. Se crede că Sf. Valentin (14februarie) a ajuns să fie sărbătorit în ziua în care acesta a murit, în comemorarea eforturilor salede a uni religios îndrăgostiţii. O altă legendă spune că, atunci când Valentin era în închisoare, s-aîndrăgostit de fiica temnicerului. Înainte de moarte el i-a scris acesteia o scrisoare pe care asemnat-o “De la al tău Valentin”, expresie folosită şi astăzi de îndrăgostiţi.

Acestei prezentări i-a urmat în program o parodie a piesei lui Shakespeare “Îmblânzireascorpiei”, cu: Bădicu Aurel (cls a XI-a A) în rolul lui Petrucchio, Nicolae Nicoleta (cls. a XI-aM2) – Kate, Stoian Florin, Branciog Iustin, Brebeanu Florin şi Istrate Ionuţ (cls. a XI-a M2) perând, în rolul preotului, al tatălui lui Kate, al lui Lucenţio şi al povestitorului. Parodia a combinatelemente din piesa lui Shakespeare cu elemente moderne de vestimentaţie, vocabular şi decorcare au oferit un plus interpretării originale a elevilor.

Comăniţă Andreea (X-T)-voce, Dincă Darius (XII-B)-voce şi chitară şi Stroe Alexandru (X-C)- voce şi chitară, au încântat publicul cu interpretarea lor muzicală modernă. Elevii clasei a IX-a T au interpretat o piesă proprie, scrisă de eleva Cristea Andreea. Piesa lor a invitat publicul săsavureze situaţii şi personaje contemporane sub motto-ul: “aşa da, aşa nu“. Programul artistic s-aîncheiat cu premiile oferite la concursul de picturi şi desene cu tematica Valentine’s Day. Dintrenumeroasele lucrări expuse de elevi, premiile au fost oferite după cum urmează: Lazăr Roxana(X-T) - premiul III, Văcaru Vlad (X-M1) - premiul II şi Dumitrescu Angela (XI-T) - premiul I.

Sperăm că anul viitor, cu ocazia zilei de Sf. Valentin, să reuşim să implicăm creativ maimulţi elevi şi, de ce nu, şi colegi profesori, în programe dedicate acestei sărbători.

Prof. Păunescu Cristina

Valentine’s day in our school

Every year, the fourteenth day of the month of February hasmillions of people across the world presenting their loved ones withgifts or declaring their love for each other. On this occasion, agroup of pupils in our school, together with their teachers of

English (Păunescu Cristina, Stoian Corina and Madussi Daniela) put up an artistic programmewhich started with a short presentation of the significance of Valentine’s Day.

One of the most popular legends goes that Valentine was a priest, who used to live in Rome,in 3rd century. One day, Emperor Claudius II reached the conclusion that single men turned out tobe better soldiers than married ones and he banned weddings. Rising against the injustice,Valentine started conducting marriages in secret. After this came to light, Claudius ordered thathe be put to death. It is believed that Valentine's Day came to be celebrated on the day he died i.e.14th February, in commemoration of his efforts to unite people in love. Another legend thatsurrounds Valentine's Day goes that when Valentine was in jail, he fell in love with the jailor's

SFÂNTUL VALENTIN


daughter. Before leaving for the heavenly abode, he wrote a letter to her, signed, 'From yourValentine'. The expression is used by lovers till date.

There followed a parody of Shakespeare’s play: “The Taming of the Shrew“, performed byBădicu Aurel (11thA) as Petrucchio, Nicolae Nicoleta (11thM2) as Kate, Stoian Florin, BranciogIustin, Brebeanu Florin and Istrate Ionuț (all in the 11thM2) as the priest, Kate’s father, Lucentioand the story- teller. The parody combined elements of Shakespeare’s play with modern clothing,vocabulary and setting which gave a plus to the original interpretation of the pupils.

Comăniță Andreea (10thT)-on vocals, Darius Dincă (12thB)-on vocals and guitar and StroeAlexandru (10thC)-on vocals and guitar entertained the audience with their modern musicalperformance. The pupils in the 9thT grade, acted in their own play written by Cristea Andreea(9thT). Their play invited the public to enjoy contemporary situations and characters under themotto “dos and don'ts”. The programme ended with the prizes for the drawing contest onValentine’s Day. Among the numerous paintings exhibited by the pupils, the prizes were given asfollows: Lazăr Roxana 10thC-3rd prize, Văcaru Vlad 10thM1- 2nd prize and Dumitrescu Angela11thT- 1st prize.

We hope next year on Valentine’s Day we will succeed in allowing more pupils and whynot, our colleagues to get involved creatively in special programmes organised on this occasion.

Teacher Păunescu Cristina


Little Mary was crying in the street. A lady asked her:- “Why do you cry, my little girl?”- “Because, madam, my aunt gave me a penny and I have lost it.”- “Don’t cry any more, here is another one for you.”

The little girl cried again.- “Why do you cry again?” asked the lady.- “Because, if I had not lost my first penny, I should have had two pence now.”

Să spunem NU fumatuluiArticol destinat elevilor fumători

Priveşte imaginile de mai jos şigândeşte-te că plămânul închis la culoare esteal tău, iar cel curat, alb-rozaliu este cel alcolegului tău de bancă, nefumător. Inimaumflată, cu aspect nesănătos este a ta iar cea de

dimensiuni mici, normale, de culoare roză estecea a colegului nefumător.

Ce părere ai ??? „Se merită” săfumezi???

De ce să NU fumăm?Peste 4000 de substanţe au fost

identificate în fumul de ţigară, incluzînd câtevacare sunt active farmacologic, antigenice,

citotoxice, mutagene şi carcinogene. Printresubstanţele periculoase conţinute de ţigări senumără:

JOKES

PROFII DE ÎNVAŢĂ...


- nicotina: este un alcaloid foarte toxic,stimulent şi sedativ neuroendocrin şi dădependenţă

- gudronul: este un termen generalpentru mai multe particule ce rezultă din fumulde ţigară.

Particulele conţin substanţe chimice,printre care oxizi de nitrogen, dioxid de

carbon, monoxid de carbon, dar şi benzpiren, ohidrocarbură puternic cancerigenă.

- monoxidul de carbon: interferează cutransportul şi consumul de oxigen

- oxizi de nitrogen, cianura dehidrogen, amoniac

- metale (arsenic..)

Câteva efecte ale fumatului asupra tinerilor:- Fumatul la o vârstă fragedă duce la

leziuni pulmonare pe care organismul nu lepoate repara, şi vor produce cancer, chiar dacă,ulterior, persoanele respective vor înceta săfumeze

- Tinerii ce se apucă de fumat înainte de17 ani au risc crescut de a suferi ulterior de

scleroză multiplă- Adolescenţii care fumează sunt

predispuşi la depresii la vârsta adultă- Potrivit unui studiu realizat de o

echipă de cercetători italieni, fumatul poateprovoca acnee.

Prof. Maria Toma

Chimie

1. Are în alcătuirea sa numai carbon şi hidrogen.2. Hidrocarburi aciclice care conţin în moleculă o dublă

legătură între doi atomi de carbon.3. CnH2n+2

4. Element chimic din grupa VII B, perioada 4.5. Singurul halogen în stare solidă.

6. Cea mai mică parte dintr-o substanţă, care păstreazăcompoziţia procentuală şi toate proprietăţile chimice ale

acelei substanţe.De la A B veţi descoperi o ştiinţă a materiei care

studiază compoziţia, structura şi proprietăţilesubstanţelor şi transformările la care se supun acestea.

Aşteptăm rezolvările voastre pe adresa de [email protected] până la numărul următor!!! Mihaela Iordache,X-M2

Boala secolului XXI

Obezitatea constă dintr-o acumulare de grăsime în organism a căruigreutate crește din această cauză, depăşind cu 20% greutatea ideală.Această acumulare de grăsime nu este numai un defect estetic, ci eareprezintă un risc mărit pentru unele boli grave ca ateroscleroza şiconsecinţele ei (infarctul de miocard şi hemoragia cerebrală), diabetul,artrozele, varicele, litiaza biliară etc. Astfel se explică faptul observat demai mult timp, că obezii trăiesc mai puţin decât oamenii cu greutatenormală. Ca atare, a urma o cură de slăbire, în cazul unui obez, înseamnă,de fapt, a-şi spori şansele de sănătate şi viaţă îndelungată şi activă.

Desigur că nu toate cazurile de obezitate se datorează abuzului alimentar. Sunt cazuridetermi-nate fie de sedentarism, fie unei predispoziţii moştenite, fie unor tulburări glandulare.Este însă, bine de ştiut că acestea reprezintă numai o mică parte din numărul total de cazuri deobezitate. Acestea se explică de cele mai multe ori printr-o creştere anormală a poftei de mâncareşi, prin urmare, abuz alimentar. Reducerea alimentaţiei obezilor, mai ales în cazul celor

OBEZITATEA

POFTIŢI LA REBUS















Prof. Maria Toma

Chimie








Boala secolului XXI



OBEZITATEA

POFTIŢI LA REBUS















Prof. Maria Toma

Chimie








Boala secolului XXI



OBEZITATEA

POFTIŢI LA REBUS


obişnuiţi să mănânce mult, nu este desigur, uşoară. Chiar slăbiri moderate produc în aceste cazurio creştere mai accentuată a poftei de mâncare care devine chinuitoare. De aceea, regulilealimentaţiei curative, în cazul obezilor, trebuie urmate cu stricteţe, pentru a favoriza slăbirea, fărăînfometare. Mai devreme sau mai târziu obezul va fi pus în faţa propriei lui responsabilităţi faţăde el, de sănătatea şi de capacitatea lui de muncă.

Ca atare, voinţa de a slăbi este principalul sprijin în cura de slăbire.Deşi nu vă puteţi modifica "moştenirea" genetică, vă puteţi schimba obiceiurileîn ceea ce priveşte alimentaţia şi vă puteţi îmbunătăţi nivelul de activităţi fizi-ce. Copiii trebuie încurajaţi să practice cât mai multe activităţi fizice. Practicattimp îndelungat, un exerciţiu uşor, precum mersul pe jos, este de bun augur.Trebuie încurajată, de asemenea şi activitatea fizică susţinută, care îi face pe copiisă „gâfâie” şi să transpire. Selecţia materialului a fost făcută de prof. SaftaDaniel

Adolescenţii-probleme şi soluţiiAm început să dezbatem, în numărul trecut al revistei, problemele perioadei adolescentine,

considerată cea mai dificilă perioadă din viaţa unui om. Am văzut ce cred specialiştii desprestarea tinerelor adolescente, iar acum vom discuta alte aspecte ale acestei vârste.

Alte „obstacole” ale tinerilor din ziua de azi sunt viciile. Unul dintre ele ar fi alcoolul. Mulţiadolescenţi cad în această patimă care este, de fapt, o otravă ce duce la starea de cruntă ebrietate,adică o intoxicaţie. Unii cred că buna dispoziţie, încrederea în sine, chiar şi sex-appeal-ul, îlputem obţine cu uşurinţă cu ajutorul unor băuturi alcoolice.

Toate acestea încep din prezentările la televizor unde ne sunt înfăţişate nişte persoanebinedispuse, îndrăgite şi sexy, toate acestea doar pentru convingerea oamenilor despre acelprodus.

Este adevărat că într-o primă fază a intoxicaţiei cu alcool te simţi bine, eşti eliberat decomplexe şi inhibiţii, mult mai îndrăzneţ decât în stare de trezie. Însă, în scurt timp, acestesenzaţii dispar, ori vei deveni într–un moment agresiv şi pus pe harţă, vei fi tentat să faci multelucruri pe care a doua zi le vei regreta.

Alcoolul poate duce la depresie, se pot influenţa una pe alta. Persoanele care beau mult şipe o perioadă îndelungată pot deveni ursuzi, suferă de sentimente de vinovăţie. Băutorii devinmai vulnerabili în faţa depresiilor şi alcoolului, care produc dereglări şi slăbirea organismului.Dar se poate şi invers: depresia să ducă la consumarea alcoolului. Adolescenţii încearcă să-şicontroleze stările negative cu ajutorul alcoolului, să-l folosească pe post de calmant,somnifer, ori pentru a anula senzaţia chinuitoare de frământare continuă.

Combinaţiile letale: cel mai periculos lucru se întâmplă atunci cand alcoolul esteconsumat împreună cu drogurile sau cu medicamente. Majoritatea deceselor prinintoxicaţie se datorează amestecului de alcool cu diverse substanţe toxice în organism.

Aldea Bianca, X-M2

Pasiunea pentru dans

În acest număr, ne dezvăluie una dintre pasiunilesale,

Gabriela Muşat, elevă în clasa a X-a M2

Am ales dansul pentru că îmi place muzica şi îmi place să mă mişc în paşi ritmaţi caresă exprime diverse sentimente sau măcar să las impresia că au un sens. Îmi place să dau şi mai

ADOLESCENŢA











Aldea Bianca, X-M2





ADOLESCENŢA











Aldea Bianca, X-M2





ADOLESCENŢA


Şi voi ne puteţi destăinui pasiunile voastre scriindu-ne pe adresa redacţiei,[email protected]

Astfel, pasiunile voastre vor fi cunoscute şi publicate în paginile revistei!!!

multă culoare melodiilor prin mişcările elaborate pe care un set de paşi de dans le poate da. Vreausă simt că plutesc în ritm de dans. Sigur că această performanţă poate fi afişată după mult efort şiexerciţiu.

În dans am găsit o formă de a-mi exprima sentimentele, fiecare mişcare semnificând ostare de suflet, iar dansul nu este destinat doar profesioniştilor, ci tuturor oamenilor. Toţi îşi potfolosi această abilitate pentru a atinge un ţel în viaţă, pentru a se contopi cu ei înşişi.

Pentru mine, dansul a devenit parte din viaţa mea, mi-a transformat în totalitate gândireaşi viziunea despre viaţă. Când eram mică, nu prea mă atrăgea, mai ales la grădiniţă, când trebuiasă dansez "geampara". Între timp, lucrurile s-au mai schimbat şi am ajuns tot la “geampara”. Darpasiunea pentru dans nu se rezumă doar la cursurile de dans popular, la petreceri, cluburi şiconcerte, ci la tot ce e pe muzică. Dansez până la epuizare... epuizarea care nu se termină aici.Voi continua să muncesc pentru a ajunge la performanţă şi succes!!!

A îndrumat la scris, prof. Irina Ichim

Perle ale profesorilor...

Lacul Roşu nu se numeşte Roşu nu pentru că este roşu, ci pentru că aşa i se spune. Vă şterg una de vă iese părul din căciulă...! Forma normală a insectei este culoarea albă. Şi acum vom începe lecţia despre care nu vom avea timp să vorbim... Anotimpurile sunt date de învârtirea Soarelui... Nu mai molfăi guma că îmi clănţăne creierii... Nu mai scrieţi cu voce tare, că-i deranjaţi pe cei care scriu în gând... Aţi adormit cu toţii? Vouă vă trebuie centură de siguranţă ca la maşină? Să nu cădeţi jos

din bancă? Încercuiti formula cu un dreptunghi. Sunt elevi absenţi în clasă?

Culese de Mihaela Iordache, X-M2

Profesori

Întrebări : De ce aţi ales meseria de profesor(ă)? Contactul cu dumneavoastră i-a marcat pe elevi? Cum? Care a fost cea mai mare realizare în ceea ce priveşte profesia dumneavoastră?

Răspunsuri:Prof. Chiţu Cătălin

ZÂMBIŢI, VĂ ROG...

DE VORBĂ CU...


În primul rând, am ales disciplina fizică deoarece îmi plăcea, mă simţeam cel mai stapân, mise părea o disciplină care se leagă de latura practică a lucrurilor, şi începând facultatea amrămas la secţiunea fizică-teoretică, de aici urmând să devin profesor.

Unii şi-au ales să urmeze facultatea de fizică, alţii politehnica, unde se dezvoltă disciplinafizică şi probabil, în decizia lor a contat şi faptul că am interacţionat, prin asta uniidescoperind latura lor spre fizică.

Cea mai mare realizare a fost să văd că unii dintre elevii mei mă întreceau la fizică şi faptulcă, alături de unii dintre ei, am trăit clipe deosebite.

Elevi

Întrebări: Ce crezi că te reprezintă în acest liceu, şi de ce ai ales să vii aici? Ce materie preferată ai? Ce faci pentru a te remarca la această materie? Ce ai schimba/modifica tu în şcoala noastră?

Răspunsuri:Vrabie Sabina, X-M2

Nu cred că mă reprezintă ceva în mod special, dar am ales G.S.I. Energetic Câmpina,deoarece consider că este un liceu bun, cu elevi şi profesori pe măsură.

Nu am o materie preferată. Încerc, ca la fiecare dintre ele să obţin rezultate bune sau foartebune.

Probabil, ca orice elev, cea mai importantă schimbare care mi-aş dori să se facă în şcoalanoastră ar fi cea legată de uniformă. Cu toţii, probabil, ne-am dori un model şi o culoare maiuşor accesibile.

Apostol Andrei, XII-M1

Am ales acest liceu pentru prietenii care se aflau deja aici şi pentru prestigiul liceului. Matematica, predată de doamna profesoară Rădulescu Elena. Pentru a mă remarca stau foarte

liniştit la oră. Mi-aş dori ca stâlpii din curtea şcolii să dispară, fiind înlocuiţi de un parc, care să conţină un

copac şi băncuţe pe lateral. Aş mai vrea o sală de sport mai mare, mai dotată, iar profesorii săse implice mai mult la ore.

Interviu realizat de Ana-Maria Trăistaru, X-M2

Perle ale elevilor ...Adunate de Mihaela Iordache, X-M2

Personajul principal din basm a fost alb la început, dar s-a făcut negru de supărare că l-aprins Spânu şi l-a băgat într-o fântână, de unde a ieşit ameţit şi rob...

Când privesc în al tău ochi mă simt de parcă mă sufoc... Metoda folosită de Ion pentru a pune mâna pe pământul Anei este însărcinarea... Harap-Alb era femeie, se îmbrăca în alb şi semăna cu Mihaela Rădulescu... Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris...

Ora de specialitate

Aţi fost atenţi la orele de specialitate? Consideraţi că aţi dobândit un bagaj de cunoştinţetemeinic? Vă provoc să rezolvaţi rebusul de mai jos:

POFTIŢI LA REBUS

ZÂMBIŢI, VĂ ROG...


Aşteptăm rezolvările voastre pe adresade e-mail [email protected] până la numărul următor!!!

Dezlegările, în numărul următor!

Completând corect cele 13 rânduriverticale veţi obţine la 1 orizontal denumireaunei maşini electrice statice prezentă în staţiileelectrice care modifică parametrii energieielectrice (tensiunea şi curentul) lăsândnemodificată frecvenţa.

Vertical:1. Cauză a supratensiunilor atmosferice care sepropagă pe LEA2. Parte componentă a unui sistem de reglareautomată (SRA) care transformă o mărime deobicei neelectrică într-o mărime electrică)3. Parte componentă a unei LEA fabricată din

porţelan sau sticlă4. Aparat de măsură a energiei electrice existent la fiecare consumator de energie electrică5. Metodă de obţinere a circuitelor electronice în care componentele sunt montate direct pesuprafaţa plăcuţei de circuit integrat6. Aparat de protecţie la scurtcircuit SIGURANŢĂ…………………7. Dispozitiv electronic format din doi electrozi care care conduce curentul electric într-un singursens8. Aparat electric din staţiile electrice prevăzut cu camere de stingere9. Aparat de măsură a intensităţii curentului electric10. Tabel de formă dreptunghiulară amplasat în colţul din dreapta jos al fiecărui desen unde setrec datele referitoare la acesta.11. Partea mobilă a motoarelor şi generatoarelor electrice12. Fenomen care apare la izolatoarele LEA din cauza supratensiunilor13. Diodă utilizată în dispozitivele stabilizatoare de tensiune

Prof. Maria Toma

Dezlegările rebusurilor din numărul 1:

IGIENĂ:A B: Sănătatea1. Soarele2. Săpun3. Minte4. Apa5. Vitamine6. Aspirator7. Tomberon8. Periuţă9. Şampon

REBUSINFORMATIC:A B: Informatica1. Virus2. Monitor3. Software4. Windows5. Procesor6. Mouse7. Tastatura8. Paint9. Fişier10. Scanner

11. Hardware

CROSSWORDPUZZLE:A B: Will youhave some fruit?1. Water-Melon2. Fig3. Apple4. Lemon5. Strawberry6. Orange7. Plum

8. Cherry9. Banana10. Vine11. Pear12. Chestnut13. Pomegranate14. Melon15. Peach16. Grapefruit17. Grape18. Sour Cherry19. Apricot20. Date

Limba şi literatura românăCatedrele se prezintă


REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSURI ÎN ANUL ŞCOLAR 2009-2010

Nr.crt.

Concursul Nume şi prenumeelev

Clasa Premiulobţinut

Numele cadrelordidacticeîndrumătoare

1. Concurs de eseuri-faza judeţeană Cernica Cosmin 10T Locul I Pavel Gabriela2. Concurs de eseuri-faza judeţeană Chiuaru Mădălina 11M2 Locul 2 Petrescu Elena3. Concurs de eseuri-faza judeţeană Catinca Simona 9T Locul 3 Petrescu Elena4. Concurs de eseuri-faza judeţeană Dan Cristina 12M2 Locul 3 Petrescu Elena5. Concurs de eseuri-faza judeţeană Păun Alexandra 10 Locul 3 Pavel Gabriela6. Concurs de eseuri-faza judeţeană Lambru Mădălin 11 Mențiune Pavel Gabriela7. Concurs de eseuri-faza judeţeană Ene Ana Maria 11M1 Mențiune Pavel Gabriela8. Concurs de eseuri-faza judeţeană Malea Ioana 9T Mențiune Petrescu Elena9. Concurs de eseuri-faza judeţeană Bălășescu Raluca 12M2 Mențiune Petrescu Elena10. Concurs de eseuri-faza judeţeană Costea Anca 12M2 Mențiune Petrescu Elena11. Concurs de eseuri-faza judeţeană Tache Sabina 12M2 Mențiune Petrescu Elena12. Concurs de proză scurtă “I. L.

Caragiale”, organizat de Casa deCultură Prahova

Mărgărit Andreea 11T Mențiune Duţu Alexandru

13. Concurs de teatru “I. L. Caragiale-Interpretare”

Olteanu Sandra 9B Mențiune Pavel Gabriela

14. Concurs de eseuri ”Mărțișor pentrumama”, organizat de Palatul Copiilor,Ploiești

Crușitu Florentina 11T Locul I Duţu Alexandru

COORDONATORI:Prof. Petrescu Alina

Prof. Ichim IrinaCOPERTA:

Cismaru GabrielBurloiu Vlad

GRAFICĂ ŞI TEHNOREDACTARE:Prof. Ichim IrinaREPORTERI:Tudor Cătălina

Trăistaru Ana-MariaREDACTORI:

Ciobanu SebastianMalea Ioana

Tudor CătălinaPestrea AlexandraBadea AlexandruPopescu Iuliana

Mirel Ioana


Documents

Revista energia nr.2