Revista Constructiilor Nr 81 Mai 2012

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei Adriana IftimeLaurenþiu Plosceanudr. ing. Emil - Sever Georgescuarh. Eliodor Popaconf. dr. ing. Mariana Staning. Constantin Traian Rãdanprof. dr. ing. Nicolae Boþuprof. dr. ing. Sanda Manea

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l Aºa sunã zicala popu-larã adresatã celor de careunii s-au sãturat pentru cele-au fãcut atâta amar devreme.

Faptul s-a petrecut lafinele lunii aprilie, când, însfârºit, s-a dat un ºut în fundclanului portocaliu care cre-dea cã-i pentru totdeauna laputere.

ªi asta pentru cã mai toatã lumea s-a sãturat din plin de„gaºca nebunã… portocalie“, ceea ce nu-i tot una cu„gaºca nebunã“ adulatã de fanii grupãrii fotbalisticebucureºtene. Nu, nu-i vorba despre formaþia studenþeascãbucureºteanã alintatã aºa de fanii sãi pentru uºurinþa ºiplãcerea cu care joacã adeseori fotbal.

Nu. Este vorba despre „gaºca nebunã” instalatã la cârmaþãrii ºi în structurile sale care nu joacã deloc... frumos ºi maiales corect de ani buni încoace.

Dacã ar exista un arbitru, situaþia poate ar fi alta! Dar nuexistã. Sau existã doar pe hârtiile oficiale ale statului, fãrã caacesta sã intervinã, conform atribuþiilor sale, pentru sto-parea apetitului componenþilor echipei de care nu este strãin.Poate cã aceasta este cauza principalã pentru evoluþianestânjenitã a nababilor puterii, cei care se folosesc ºi bene-ficiazã din plin de o expresie popularã: „cât partidul e în floarenici în... pãlãrie nu ne doare”. Altfel nu se explicã de ce uniisunt din ce în ce mai bogaþi iar þara ºi ceilalþi oameni ai eisunt din ce în ce mai sãraci.

O cauzã ar mai fi ºi faptul cã, fiind mai tot timpul în cam-pania electoralã, sus-puºii ne invadeazã cu promisiunipotrivit cãrora o sã „trãiþi bine”, amãgind prostimea imbecilãcãreia îi cere votul, prostime care se înghesuie ºi se bucurãpentru o gãleatã din plastic inscripþionatã anume, pentru unmic ºi-o bere, pentru o sarma ºi-o chiftea, toate numai în anu-mite momente, electorale desigur, pe care aceºtia lespeculeazã din plin ºi pe care le uitã concomitent cu emiterea lor.

Mai avem puþin ºi numãrul ofertelor ºi „cadourilor” elec-torale va cunoaºte un adevarat avânt pe mãsurã ce seapropie ziua în care fiecare dintre noi posedã pentru câtevamomente o ºtampilã prin care îºi exprimã opþiunea.

Miza este cunoscutã: de alegerea sau realegereareprezentanþilor în administraþia localã sau a þãrii, depindedacã se va produce sau nu o schimbare. Nu de persoane,cãci despre acest aspect ºtim ºi putem vorbi mult ºi multe.

Numai dacã privim în incinta administraþiilor locale, ca sãnu mai vorbim de cea a organelor legislative naþionale, ºiputem constata cã excepþia de oameni corecþi este atât deredusã încât nici nu ar mai fi nevoie de respectivele structuriºi, ca atare, de aleºi. De aceea, din cauza numãrului mare dedubioºi, impostori ºi penali, nici justiþia (aºa cum este ºi ea,cu destulã neghinã profesionalã ºi lipsã de eticã) nu mai facefaþã valului de cercetaþi pentru un singur motiv de fapt – furtul.În special din avutul statului, adicã al nostru al tuturor.

Ca sã nu mai vorbim despre tot felul de combinaþii deinfluenþã, de interese, de corupþie ºi de încuscrire.

Cei ce fac parte din aceste categorii (numeroºi, desigur)îi reprezintã pe „jucãtorii” gãºtii nebune care, încã, zburdãcrezând cã le va merge la infinit.

În ziua electoralã depinde numai de noi dacã în cabinelede vot vom fi mãcar atunci corecþi cu noi. Pentru cã de ceialeºi de „unii” simpatizanþi cu doar patru ani în urmã, ne-amcam lãmurit ºi mai ales ne-am sãturat ºi la propriu ºi la figurat.

Este cazul sã luãm aminte!

P.S. Revista s-a tipãrit înainte de învestirea sau nu anoului Guvern.

Ciprian Enache

… Adio ºi-un praz verde!

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 20124

Baumit se situeazã, de mai mulþiani, pe locul întâi în domeniul pro-ducþiei de materiale pentru construcþiidatoritã inovaþiilor sale de top, cumsunt Baumit open KlimaFassade(primul sistem compozit integrat determoizolaþie, care permite respiraþiaperetelui), Baumit KlebeAnker (lipireîn loc de dibluire), Baumit Nanopor-Top (faþade curate ºi frumoase pentruun interval dublu de timp), produs ino-vator în tehnologia faþadelor. Astfel, înspiritul strategiei sale „Idei cu viitor”,Baumit face un pas important prinextinderea colecþiei de culori „Coloursof more emotion” si crearea celui maiinovator ºi vast sistem de culori pentrufaþade de pe piaþã: Baumit Life.

Inovaþia anului 2012, Baumit Life,cel mai vast sistem de culori pentrufaþade din Europa, se lanseazã lacapãtul a trei ani de activitate de cer-cetare ºi dezvoltare. Mai mulþi experþidin þãrile în care Baumit este reprezen-tatã au fost solicitaþi sã analizeze cerin-þele ce caracterizeazã aceste pieþe ºisã elaboreze, pe baza tendinþelorinterne, o soluþie inovatoare, un nousistem de culori.

În acelaºi scop, au mai fost invi-taþi ºi specialiºti recunoscuþi, la nivelinternaþional, în domeniul „culorilor ºitendinþelor”, cum ar fi arhitecþi ºi

manageri de produs precum ºinumeroºi clienþi. Toþi au avut rolul de aestima tendinþele coloristice în dome-niul faþadelor pentru urmãtorii ani.Rezultatul a fost surprinzãtor: tendin-þele coloristice din Europa suntaproape identice în mai multe þãri.

Pentru a dezvolta noul sistem decolorare, Baumit a cooptat ColorGroup Marketing din Statele Uniteale Americii, cea mai importantã asoci-aþie de designeri specializaþi în dome-niul culorilor, organizaþie care numãrãpeste 1.600 de membri ºi care s-aremarcat, de-a lungul activitãþii sale,printr-o ratã a succesului mai mare de90% în predicþia tendinþelor coloristicepe termen mediu.

În urma mai multor analize ºi inter-pretãri, bazate pe prognoza evoluþieipreferinþelor în alegerea culorilor pen-tru urmãtorii 3 ani, aceºtia au facut oselecþie a acelor culori ºi a tonalitãþiloracestora, care ar rãspunde cel maifidel aspiraþiei de a îmbunãtãþi, înviitor, funcþionalitatea, echilibrul ºi con-fortul vieþii beneficiarilor produselorBaumit, destinate arhitecturii faþadelorsau designului interior.

Astfel a fost creat Baumit Life, celmai vast sistem de culori pentru faþadedin Europa.

Noul paletar pune la dispoziþiaclienþilor 888 de nuanþe pline de ima-ginaþie, ce au la bazã 94 de culori princi-pale, intense, nuanþate fiecare în câte8 tonalitãþi calde sau pastelate, strãlu-citoare sau închise, la care se adaugã6 tonuri de alb ºi 36 de finisaje mozaic.

Life nu este numai cel mai vast sis-tem de culori pentru faþade dinEuropa, ci ºi cel mai inovativ. Unsuport modern si complex pe temaculorilor, incluzând noutãþi asupratendinþelor, aplicaþii de comparare ºiselecþie a culorilor sau recomandareaunor combinaþii decorative pentrufaþade, în diverse stiluri, toate întregindpachetul on-line. Pe www.baumit.comse gãseºte întreaga paletã de culoriLife, cu cele 888 culori, gata pentru a fidescãrcate ºi aplicate.

Baumit International, producãtorde materiale pentru construcþie ºiparte a grupului austriac SchmidIndustrie Holding, a realizat în 2011un plus la cifra de afaceri de 6,3%(cca. 50 mil. euro), atingând un totalde 840 mil. euro.

O contribuþie semnificativã la dez-voltarea, per total pozitivã, a BaumitInternational a adus-o „Good Old Europe”,Europa Centralã ºi de Vest, dupã cumdeclarã domnul Robert Schmid, admi-nistrator al Baumit Beteiligungen GmbH.

În România, marca Baumit apãtruns încã din anul 1995, în acestmoment fiind una dintre cele mai pres-tigioase ºi bine clasate în cadrul indus-triei producãtoare de materiale pentruconstrucþii.

Marca Baumit este consideratãpionierul sistemelor termoizolante pen-tru faþade, fiind prima care a introduspe piaþa româneascã ideea de termo-izolare a faþadelor, idee concretizatã înrezultatele care îºi au începuturileeuropene încã din anii ‘80. �

Programul Baumit Life –o nouã lume de culori pentru faþade


Consiliul pentru Transport al UE a extins reþeua europeanãde transport TEN-T, pe teritoriul României, cu cinci rute pentrucare finanþarea europeanã necesarã construcþiei va fi maiaccesibilã. Cele cinci rute aprobate vizeazã atât infrastructuraferoviarã, cât ºi cea rutierã, pe traseele Timiºoara – Sebeº –Turda - Târgu-Mureº – Iaºi - Ungheni, Calafat – Craiova –Alexandria - Bucureºti, Borº - Turda ºi Constanþa – Tulcea –Brãila - Galaþi, în reþeaua globalã ºi a Canalului Dunãre-Bucureºti în reþeaua centralã.

Ministerul Transporturilor face cunoscut cã accesul lafinanþare va creºte substanþial pentru proiectele în cauzã ºi elva fi simplificat, iar finanþarea europeanã disponibilã pentruaceste proiecte va fi prioritarã.

În afara surselor de finanþare provenite din InstrumenteleStructurale acordate de Comisia Europeanã (Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã ºi Fondul de Coeziune), dezvoltareaºi modernizarea infrastructurii de transport a reþelei TEN-T maibeneficiazã ºi de alte fonduri europene alocate programului.

Decizia a fost luatã la Bruxelles de Consiliul pentru Trans-port, Telecomunicaþii ºi Energie al Uniunii Europene, carearatã cã lungimea totalã a reþelelor TEN-T din România sedubleazã pe modul de transport rutier ºi creºte cu peste 40%pe cel feroviar.

Ministrul danez al transporturilor, Dam Kristensen, a afirmat,în cadrul Consiliului pentru Transport al UE, cã a fost definitã onouã hartã a transporturilor în Europa, iar comisarul pentrutransport, Sim Kallas, a declarat cã, în sfârºit, Uniunea are unplan pentru reþelele transeuropene de transport, planul urmândsã fie pus în practicã.

De remarcat cã intenþia Comisiei Europene, care a lansatPropunerea de dezvoltare a unei reþele complete de transportla nivel european, este de a contribui la acoperirea tuturorstatelor membre. Toate regiunile acestora trebuie sã aibã odezvoltare echilibratã a mijloacelor de transport, în ideea de aasigura o mai bunã funcþionare a pieþei interne a Uniunii ºi de acontribui la îmbunãtãþirea coeziunii economice ºi sociale întrestatele membre.

Propunerea iniþialã a Comisiei Europene a fost modificatãla negocierile cu statele membre. Acestea ºi-au prezentatpoziþia ºi proiectele considerate a fi de importanþã europeanãºi care necesitã, ca atare, finanþare europeanã din bugetul2014-2020 al Uniunii.

De reþinut cã România a obþinut, astfel, în plus faþã de pro-punerea iniþialã a Comisiei Europene, recunoaºterea impor-tanþei câtorva noi tronsoane de infrastructurã de transport ºi aprioritãþii acestora pentru finanþare europeanã.

Odatã stabilitã poziþia Consiliului statelor membre aleUniunii, ea va fi susþinutã ºi în negocierile viitoare cu ParlamentulEuropean. Reþeaua TEN-T este planificatã pe douã niveluri,respectiv reþeaua centralã ºi cea globalã. Reþeaua centralã vafi formatã din nodurile ºi conexiunile cele mai importante pen-tru UE din punct de vedere strategic ºi economic, incluzândtoate modurile de transport, iar reþeaua globalã va asiguraaccesibilitatea reþelei centrale, va lega toate regiunile UE, va fimultimodalã ºi va oferi o infrastructurã de bazã pentru servi-ciile de transport intermodal de pasageri ºi marfã.

Buletinul ARACO nr. 3/2012

CLUBUL DE INFRASTRUCTURÃ

BANII EUROPENI, MAI ACCESIBILI PENTRU INVESTIÞIILE DIN TRANSPORTURI

ARACO

În luna martie a.c. a avut loc prima ediþie din anul 2012 a Clubului de Infrastructurã, prilej cu care s-au dezbãtutproiectele de infrastructurã pentru perioada 2012-2013 ºi strategia de finanþare abordatã în funcþie de fiecare caz în parte.

În acest fel s-a deschis o zonã de dezbatere ºi acþiunefoarte interesantã, în special pentru cei peste 40 de conducã-tori ai celor mai importante companii de infrastructurã, bãnci,asociaþii profesionale, camere de comerþ strãine din România,avocaþi ºi membri ai Parlamentului care au convenit cu acestprilej urmãtoarele:

• Lucrãrile “Clubului de Infrastructurã”, înfiinþat în 2011, sãse desfãºoare lunar cu susþinerea extraordinarã a companiilorºi ministerelor partenere, în special Ministerul Transporturilor.Este, în acest moment, singura platformã din România recu-noscutã unanim de toþi factorii implicaþi, pentru transmitereaechilibratã de mesaje, idei ºi de prezentare de proiecte în faþaspecialiºtilor ºi a autoritãþilor;

• “Clubul de Infrastructurã” va invita în acest an membrii sãiprecum ºi reprezentanþi ai BERD, BEI, IFC la o dezbateredespre modalitãþile de finanþare a proiectelor prioritare pentruurmãtorii ani. Aceasta se va face în cadrul “Finance 2012 - celmai important Forum Financiar la Bucureºti” - eveniment ono-rat cu prezenþa de domnul Jacques Attali – preºedinte alComisiei de Relansare Economicã a Franþei;

• Membrii “Clubului de Infrastructurã” vor organiza laBucureºti, în perioada 26-30 iunie 2012, Forumul Internaþionalde Infrastructurã. Temele sugerate ºi confirmate de Ministerul

Transporturilor sunt de interes major pentru urmãtorii ani:proiectele de infrastructurã - Strategia Dunãrii, sursele definanþare pentru implementãrile imediat urmãtoare, dar ºideschiderile pe care le oferã noile linii de finanþare europenepentru 2014-2020;

• Programul de Parteneriat Public Privat iniþiat de Confe-deraþia Patronalã a Industriei, Serviciilor ºi Comerþului dinRomânia (CPISC), Guvernul României ºi Forum Invest trebuiesã continue efortul de a gãsi proiecte aplicabile. Chiar dacãlegea PPP are nevoie de modificãri pentru a se detaºa clar deLegea Achiziþiilor Publice, aceastã zonã de finanþare nu trebuieneglijatã. Din acest punct de vedere experienþa englezã ºipolonezã trebuie sã fie un reper în abordãrile ulterioare;

• Deschiderea pe care platforma Forum Invest o realizeazãcãtre þãrile din Golf este pentru firmele româneºti o excelentãoportunitate de atragere de bani în proiectele de infrastructurãsau de obþinere de contracte de execuþie cu valori importante.Pânã în septembrie a.c., când va avea loc o întâlnire bilateralãcu Ministerul Comerþului al Emiratelor Arabe, oamenii de afa-ceri români pot participa la întâlniri bilaterale repetate în zonarespectivã, în funcþie de interesele pe care le au în diverseledomenii de colaborare.

Infrastructura în prim plan!


Învelitori pentru acoperiº ºi faþade

Viking Pruszynski oferã o gamãbogatã de produse: 6 profile diferite deþiglã metalicã – KRON, KORAL, RUBINPLUS, OPAL, VKP, TABLÃ PREFÃLÞU-ITÃ –, patru tipuri de acoperire - poliesterlucios, poliester mat structurat, poliure-tan ºi purmat ºi o paletã standard de 24culori, precum ºi o întreagã gamã deaccesorii din tablã pentru acoperiº ºi sis-temul pluvial NIAGARA – un sistem plu-vial complex, executat din tablã cuacoperire de poliuretan de 50 μm. De ase-menea, oferim ºi întreaga gamã de pro-file din tablã cutatã, de la T6 pânã laT160, unele dintre ele fiind fabricate înmoderna unitate din localitatea Filipeºtiide Pãdure, jud. Prahova.

Produsele sunt fabricate din materieprimã de calitate superioarã provenitã dela combinate siderurgice verificate îndecursul anilor de Grupul Pruszynski.

De la începutul acestui an, VikingPruszynski ºi-a îmbogãþit oferta cu 4 noiproduse, care reprezintã o premierãpentru piaþa româneascã: sistemul deînvelitori de acoperiº executat din inox,un nou model de tablã prefãlþuitã, sis-temul de ventilaþie Stylvent, precum ºitabla cu acoperire de purmat, iar în adoua jumãtate a anului, vom introduce înofertã þigla metalicã modularã.

ÎNVELITORI DE ACOPERIªªI SISTEMUL PLUVIAL DIN INOX

O noutate în oferta firmei este mate-ria primã utilizatã pentru învelitorile deacoperiº ºi sistemul de jgheaburi ºiburlane: tabla din inox patinatã ºi cosi-toritã. Prin adãugarea în compoziþie a

unui conþinut de crom de 18%, la contac-tul cu aerul se formeazã pe suprafaþatablei un strat de oxidare opac, denumituzual patinã, care protejeazã metalul decoroziune.

Elementele executate din oþel inoxi-dabil sunt uºor de îmbinat ºi pot fi mon-tate la temperaturi negative; sunt, deasemenea, rezistente la contactul cuapa în timpul depozitãrii ºi transportului.

Acest tip de materie primã estefolosit pentru producerea panourilor detablã prefãlþuitã, a noului model desolzi metalici „Karo“ marca BlachyPruszynski, disponibili în 3 dimensiunidiferite, precum ºi pentru sistemul dejgheaburi ºi burlane.

PANOURI DE TABLÃ PREFÃLÞUITÃ -ÎNTR-O NOUÃ VERSIUNE

Noile panouri de tablã prefãlþuitã PD510 sunt prevãzute cu închideri specialecare permit desprinderea panoului fãrã afi deteriorat, ori de câte ori este necesarãdemontarea sa. Un aspect foarte utilpentru echipele de montaj sunt orificiilede prindere cu care sunt prevãzutepanourile de tablã prefãlþuitã, precum ºimuchiile cu marginile rotunjite careservesc la prinderea panourilor în ºipcade start. În plus, suprafaþa panourilor,profilatã cu dungi ondulate sau trape-zoidale, permite minimalizarea efectuluide valuri, care poate apãrea uneori dincauza temperaturii mari.

Produsul a fost premiat cu MedaliaEuropeanã acordatã de Biroul Comitetuluipentru Integrare Europeanã, BusinessCenter Club ºi Comitetul Economic ºi

Social European pentru produse ºi ser-vicii care deþin un nivel de calitate euro-pean, precum ºi cu Medalia de Aur laInternational Fair BUDMA 2012 dinPoznan, Polonia. De asemenea, a primitrecomandarea Asociaþiei Poloneze deTinichigerie.

TABLÃ CU STRAT DE ACOPERIREPURMAT

Tabla se acoperã cu un strat de 50microni de vopsea poliuretanicã custructurã profundã de mat, durabilã ºirezistentã la apariþia coroziunii. Datoritãstratului gros de vopsea, învelitorile deacoperiº ºi faþadele executate din tablacu acoperire purmat nu se decoloreazãla acþiunea razelor ultraviolete. De ase-menea, acest strat de acoperire esterezistent la zgârieturi.

Cercetãrile efectuate confirmã odurabilitate de aproximativ douã ori maimare, faþã de acoperirea cu poliester.

Purmat este disponibil în ºase culori,având o garanþie de 30 de ani.

SISTEMUL DE VENTILAÞIE STYLVENT Pentru ca stratul de termoizolaþie al

acoperiºului ºi membrana anticondenssã-ºi îndeplineascã funcþiile, este nece-sarã o ventilaþie corespunzãtoare întreþigla metalicã ºi construcþia acoperiºului.

Grilajul Stylvent este conceput pen-tru a asigura ventilarea acoperiºurilor dinþiglã metalicã. Sistemul este alcãtuit dincomponente care permit circulaþia aeruluisub acoperiº, precum ºi o viaþã îndelun-gatã a hidroizolaþiei. Dimensiunea ochiu-rilor grilajului are rolul de protecþieîmpotriva pãtrunderii impuritãþilor adusede ploaie sau zãpadã. Suprafaþa grila-jului este de 40 cm2.

TIGLÃ METALICÃ MODULARÃÎn a doua jumãtate a anului 2012

intenþionãm sã introducem în ofertanoastrã un nou profil de þiglã metalicã cucutã înaltã, produsã în trei versiuni:

• panouri bimodulare, cu sistem as-cuns de prindere a ºuruburilor;

• panouri bimodulare, pentru mon-tajul tradiþional;

• þiglã clasicã din metal, tãiatã la co-manda clientului.

Panourile bimodulare vor permite unmontaj mai uºor, precum ºi posibilitateade învelire cu þiglã metalicã a aco-periºurilor foarte complicate. Prinderileascunse conferã o notã de exclusivitateaspectului învelitorii de acoperiº. �

Grupul polonez Blachy Pruszynski activeazã, de peste 20 ani, pe piaþa de învelitori pentru acoperiº ºi faþadedin Polonia ºi din Europa. Grupul, care este în momentul de faþã cel mai mare fabricant de asemenea pro-duse din Polonia, a preluat, din anul 2008, producãtorul prahovean de þiglã metalicã Vikingprofil.


SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII din cadrul S.C. HIDRO-

CONSTRUCÞIA S.A. este certificat cu LLOYD’S REGISTER QUALITY

ASSURANCE ºi este evaluat, anual, începând cu anul 2000, de cãtre

acest organism de certificare.

Ultimul audit de supraveghere s-a desfãºurat în septembrie 2011 – audit

în urma cãruia organismul de certificare a constatat cã cerinþele standardului

de referinþã sunt implementate în mod corespunzãtor.

SISTEMUL DE MANAGEMENTAL CALITÃÞII ÎN LABORATOARE:este certificat conform standar-dului internaþional SR EN ISO/CEI17025:2001 de cãtre RENAR.

Controlul calitãþii lucrãrilor esteasigurat de laboratoarele proprii, autorizate pentru multiple analize ºi încer-cãri de construcþii, pe materiale, elemente componente ºi lucrãri, în toatefazele de execuþie.

Competenþa laboratoarelor în care se executã aceste lucrãri a fostrecunoscutã internaþional prin notificarea, la Bruxelles, a S.C. HIDRO-CONSTRUCÞIA S.A. ca organism de certificare a produselor cu funcþiade laborator de încercare, conform certificat 1832 din 31.12.2005 exis-tent în registrul organismelor de certificare produse.

Notificarea Companiei se regãseºte pe site-ul Comisiei Europene:ec.europa.eu/enterprise/newapproach/nando.

SISTEME DE MANAGEMENT IMPLEMENTATE DES.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A.

Având în vedere tradiþia, experienþa ºi poziþia firmei noastre în piaþa construcþiilor ºi conºtientizândavantajele aplicãrii unui management modern ºi performant, conducerea Companiei a decis, pentru toateactivitãþile ºi procesele desfãºurate, menþinerea sistemelor de management de calitate, mediu, securitateaºi sãnãtatea muncii, responsabilitate socialã, securitatea informaþiei ºi sistemul de management al calitãþiiîn laboratoare în conformitate cu standardele de referinþã SR ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005; BSOHSAS 18001:2007, SA 8000:2008, SR ISO/CEI 27001:2006 ºi SR EN ISO/CEI 17025:2005.

Politica firmei vizeazã îmbunãtãþirea continuã a celor ºase sisteme de management, având dreptgaranþie competenþa, responsabilitatea ºi implicarea tuturor nivelurilor ierarhice pentru îndeplinireaobiectivelor fixate.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 2012 11

SISTEMELE DE MANAGEMENT ALE MEDIULUI, SECURIÃÞII ªISÃNÃTÃÞII OCUPAÞIONALE asigurã faptul cã impactul asupra mediului alactivitãþilor desfãºurate de HIDROCONSTRUCÞIA pe teritoriul Românieieste minim ºi respectã toate cerinþele legale privind condiþiile de securitateºi sãnãtate a muncii. Cele douã sisteme de management au fost certificateîn 2001 de organismul de certificare TÜV Rheinland Group ºi confirmatãfuncþionarea lor corespunzãtoare cu ocazia auditurilor externe anuale.

SISTEMUL DE MANAGEMENTAL RESPONSABILITÃÞII SOCIALEa fost certificat în anul 2010 de cãtreorganismul de certificare IQNet,conform cerinþelor standardului SA8000:2008.

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITÃÞII INFORMAÞIEI a fostelaborat ºi cerificat în anul 2010, conform standardului ISO 27001:2005,iar conformitatea cu cerinþele acestui standard a fost confirmatã anual, înurma auditurilor externe, de cãtre URS Certification România.


A XII-a Conferinþã Naþionalãde Geotehnicã ºi Fundaþii (CNGF 2012)

IAªI, 20-22 SEPTEMBRIE 2012

În perioada 20-22 septembrie se va desfãºura cea de a XII-a CONFERINÞÃ NAÞIONALÃ DEGEOTEHNICÃ ªI FUNDAÞII, organizatã de Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii – FilialaIaºi, Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” Iaºi – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi, AcademiaOamenilor de ªtiinþã din România – Filiala Iaºi.

SNGF 2012 îºi propune sã reprezinte un forum deschis prezentãrii ºi dezbaterii problemelor actualedin domeniu, la care sunt invitaþi sã participe specialiºti din cercetare, proiectare, execuþie, învãþãmânt,administraþie publicã, inspectoratele teritoriale în construcþii etc.

Conferinþa se va desfãºura la Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi, str. Dumitru Mangeron, nr. 43 stg.

Secþiunile CNGF 2012

� Investigarea geotehnicã a terenului de fundare

� Fundarea construcþiilor în condiþii dificile. Studii de caz

� Calculul terenului de fundare ºi proiectarea geotehnicã în viziunea Eurocode 7 ºi Eurocode 8

� Terasamente, versanþi ºi geotehnica mediului înconjurãtor

� Tehnologii moderne pentru execuþia fundaþiilor ºi lucrãrilor de pãmânt

� Accidente ºi avarii la lucrãri de inginerie geotehnicã ºi fundaþii. Studii de caz

Detalii legate de programul celei de-a XII-a Conferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii ºicondiþiile de transmitere a lucrãrilor scrise se pot gãsi pe site-ul http://www.ce.tuiasi.ro/~cngf.

Printr-un intens schimb de experienþã, lucrãrile geotehnice, performanþele, abordãrile ºi conceptelemoderne în proiectarea geotehnicã, modalitãþile de gestionare a riscurilor geotehnice ºi soluþiile ineditede rezolvare a cazurilor deosebite îºi vor gãsi locul în Secþiunile Conferinþei, respectiv în lucrãrile scrisece vor fi publicate în volumele de lucrãri ale Conferinþei ºi, selectiv, în Buletinul Universitãþii Tehnice„Gh. Asachi” Iaºi.

Comitetul de Organizare a celei de-a XII-aConferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii


În vederea producerii de energie electricã prinfolosirea unor surse neconvenþionale, respectiv forþavântului, se va construi în judeþul Neamþ un ansambluenergetic eolian, format din 8 turbine eoliene cu funda-þiile aferente, platforme tehnologice ºi drumuri de acces.

Turnurile pe care se vor amplasa turbinele sunt meta-lice, alcãtuite din tronsoane cu secþiuni circulare avânddiametre ºi înãlþimi diferite. Înãlþimea totalã a unui turneste de 98,30 m, cu un diametru exterior al inelului, labazã, de 4,81 m.

SISTEMUL DE FUNDARE Fundaþia pentru susþinerea unui turn va avea, în plan,

forma unui octogon, cu lungimea laturii de 6,12 m. Lungimea maximã în plan a tãlpii fundaþiei va fi de

16,00 m iar lungimea minimã de 14,78 m. Înãlþimeatotalã a unei fundaþii, mãsuratã de la cota superioarã astratului de egalizare din beton simplu ºi pânã la parteainferioarã a inelului de la baza turnului, va fi de 3,00 m.

Pe parcursul prospecþiunilor geotehnice din amplasa-ment, s-a constatat prezenþa unor straturi de pãmântnecoeziv. Au apãrut, astfel, dificultãþi privind obþinereaunui model structural care sã satisfacã, în ultimãinstanþã, atât cerinþele beneficiarului privitoare la

Fundarea unor turbine eolienepe piloþi din beton armat

ºi piloþi metalici elicoidaliing. Daniela GRIGORE, ing. Dan CARASTOIAN, ing. Alex ANTONESCU – SC PROEXROM SRL Iaºi

prof. dr. ing. Nicolae BOÞU – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

Fig. 1: Plan de situaþie parc eolian

Fig. 3: Diagrama moment încovoietor maxim - radier

Fig. 4: Vedere C-C fundaþieFig. 2: Vedere A-A fundaþie


costurile de realizare ale proiectului, cât ºi toate cerinþelede rezistenþã, stabilitate ºi durabilitate impuse de regle-mentãrile aflate în vigoare.

Având în vedere stratificaþia terenului pe care

urmeazã a fi amplasate cele 8 turbine, s-a recurs la

realizarea fundaþiilor ca unele de adâncime, pe piloþi

foraþi din beton armat cu diametru 1.080 mm ºi piloþi

metalici elicoidali.

Piloþii, atât cei foraþi din beton armat cât ºi cei meta-

lici elicoidali, vor avea rol de preluare ºi transmitere a

eforturilor provenite din suprastructurã precum ºi de

stabilizare a terenului, în eventualitatea apariþiei unor

planuri de alunecare din cauza stratificaþiei ºi a acþi-

unilor dinamice.

Piloþii foraþi totalizeazã un numãr de 13 elemente,

cu lungimi variabile cuprinse între 15,00 m ºi 30,00 m.

Lungimile piloþilor sunt mãsurate de la cota sãpãturii

generale pânã la vârf ºi se vor dispune pe talpa fundaþiei

astfel:

• 1 pilot cu lungimea L=15,00 m, dispus în centrul

geometric al tãlpii fundaþiei;

• 4 piloþi cu lungimile L=20,00 m, dispuºi pe circum-ferinþa unui cerc de razã 3,00 m, mãsuratã din centrulgeometric al tãlpii fundaþiei;

• 8 piloþi cu lungimile L=30,00 m, dispuºi la o distanþãde 1,00 m, mãsuratã de la marginea fiecãruia pânã lamarginea radierului, pe fiecare laturã a sa.

Piloþii metalici elicoidali se vor executa într-unnumãr total de 12 elemente pentru fiecare radier, cu olungime totalã nominalã de 15,25 m. Ei sunt alcãtuiþidintr-un ax central din oþel, de formã pãtratã, cu muchiileteºite, având un segment de vârf cu elice portantã deformã elicoidalã ºi pantã uniformã.

Soluþia cu piloþi metalici elicoidali a fost adoptatãpentru a se obþine valori optime ale capacitãþilor por-tante ultime la smulgere pentru piloþii foraþi din betonarmat.

Astfel, prin realizarea acestui sistem combinat defundare în adâncime, s-a reuºit sporirea valorilor capaci-tãþilor portante ultime atât la smulgere cât ºi la compre-siune ale piloþilor foraþi din beton armat cu circa 20%,potrivit rezultatelor obþinute în urma calculului structural.

În acelaºi timp, s-a impus ºi rezolvarea problemelorlegate de preluarea unor eforturi semnificative, materia-lizate prin momente încovoietoare ºi forþe tãietoare mari.În acest sens, s-au operat unele modificãri asupra secþiu-nilor transversale standard ale acestor tipuri de piloþi,constând în crearea unei secþiuni mixte circulare, utilizândþeavã metalicã pentru cãmãºuialã ºi beton simplu de clasãmedie pentru obþinerea conlucrãrii cu axul pilotului.

CONCLUZIIAdoptarea acestui sistem mixt de piloþi a avut la bazã

obþinerea unui numãr cât mai redus de lucrãri ceurmeazã a fi executate precum ºi îmbunãtãþirea com-portãrii piloþilor foraþi din beton armat la efectul de smul-gere datorat acþiunilor provenite din suprastructurã.

www.proexrom.ro

Fig. 5: Secþiune 1-1 fundaþie turbinã

Fig. 6: Secþiune 2-2 fundaþie turbinã

Fig. 7: Segmente de vârf - piloþi elicoidali


Comacchio Srl, cu sediul în Riese Pio X (TV), Italia, se situeazã printre primele companii la nivelnaþional ºi internaþional în ceea ce priveºte producþia de instalaþii de foraj pentru diametre mici ºi medii.

Comacchio HI-TECH Industries are reprezentanþe în 37 de þãri de pe 5 continente.2.000 de instalaþii de foraj Comacchio lucreazã, în prezent, în toatã lumea.

IJF DRILLING TOOLS, reprezentanþa Comacchio din România, asigurã consultanþã, asistenþã ºiservice prin intermediul tehnicienilor instruiþi direct de producãtor.

Geo 205

Geo 305

MC 450P

MC 900PT

MC 235

MC 600

MC 400P

MC 602

MC 800

MC 1200

MC 3000


SCREWSOL® -pilot de îndesare înºurubating. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii

prof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Soletanche Bachy a dezvoltattehnologia Screwsol începând cuanii 2000, utilizând-o cu succes atâtîn Marea Britanie, Franþa, cât ºi înregiunea Central – Est Europeanã înRomânia, Polonia, Ungaria, Slovacia,dar ºi în Africa de Sud, Madagascarºi Statele Unite.

În România ea reprezintã singuratehnologie capabilã sã realizezepiloþi de îndesare cu suprafaþa late-ralã filetatã.

Tehnologia este înregistratã subpatent european, iar denumireaScrewsol este marcã înregistratã.

În Europa tehnologia este acoperitãde standardul EN 12699:2000, adoptatîn România sub SR EN 12699:2004Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale.Piloþi de îndesare.

Conform definiþiei din standardulamintit, pilotul de îndesare esteintrodus în pãmânt fãrã excavaresau înlãturare de material din teren.

În cazul pilotului de îndesare exe-cutat pe loc, forat cu înºurubare,tubulatura uneltei de forare cuprindeun numãr limitat de spire elicoidalela bazã, acesta fiind pus în operã

sub acþiunea combinatã a unei torsiuniºi a unei presiuni verticale. Prin înºu-rubare ºi/sau deºurubare, terenuleste, în principiu, deplasat lateral ºi,practic, nici o cantitate de pãmânt nueste extrasã (figura 1).

Tehnologia de execuþie sebazeazã pe principiul forãrii cu ºnec.

Vârful de foraj, special conceput,al sistemului Screwsol îl distinge depiloþii de îndesare foraþi tradiþionali.Acestui vârf – formã tronconã cuspire elicoidale – i s-a aplicat o elicesub forma unei lame de atac ºi a unuipinten. Poziþia elicei este conceputãîn aºa fel încât pãtrunde în teren prinsecþiunea sa minimã, însã, la beto-nare, realizeazã spire în terenul dejaîndesat / compactat din jurul pilotului,mãrind, astfel, diametrul exterior ºi,implicit, suprafaþa lateralã a pilotu-lui executat. Îmbunãtãþirea capacitãþiiportante este evidentã.

Diametrele uzuale sunt de 250 /400, 330 / 500, 430 / 600, 530 / 700,ele fiind corelate cu lungimile deforare maxime de 23 .. 25.0 m, înfuncþie de limitãrile utilajelor deforare ºi criteriul de refuz al tere-nului penetrat.

Avantajele suntcele legate ºi deri-vate din:

• capacitatea por-tantã mãritã prin fre-care lateralã mãritã,coroboratã cu redu-cerea lungimii ºi / saua diametrului;

• adaptabilitatea lacondiþiile de teren;

• minimalizarea pãmântului eva-cuat din foraj;

• reducerea consumului de beton;• execu þ ia fã rã vibraþii;• controlul, în timp real, asupra

integritãþii ºi calitãþii pilotului;• productivitate foarte mare.

Aplicabilitatea tehnologiei

Screwsol se regãseºte, de regulã,

în realizarea de piloþi foraþi din beton

armat ºi de incluziuni rigide, sub

forma unor piloþi din beton slab, mor-

tar de ciment, în general nearmaþi.

Incluziunile rigide reprezintã un

nou concept în cadrul tehnicilor de

îmbunãtãþire a terenurilor slabe,

Piloþii înºurubaþi, prefabricaþi din fontã, se executau încã din secolul al XVIII-lea. Piloþii înºurubaþi dinbeton ºi beton armat au fost, însã, utilizaþi abia din anii 1960. Interesul faþã de aceste tehnologii s-a inten-sificat simþitor pe plan internaþional – mai ales în anii recesiunii în construcþii – având ca scop diminuareacosturilor fundaþiilor ºi realizarea de piloþi de îndesare cu suprafaþa lateralã netedã de tip Fundex, Omega,De Waal, Llamada, CHD, CMD, respectiv cu suprafaþã lateralã filetatã de tip Atlas, Oliver, Aim.

Deºi piloþii de îndesare au, de regulã, capacitãþi portante mãrite faþã de piloþii foraþi, execuþia lor se aso-ciazã cu vibraþii, solicitãri dinamice ºi poluare fonicã accentuatã exercitatã asupra mediului înconjurãtor.

Una dintre soluþiile optime recente este reprezentatã de sistemul de forare cu înºurubare a piloþilor deîndesare, conceptul „screw” (ºurub). Acesta oferã alternative economice atât pentru tehnologiile tra-diþionale de piloþi de îndesare (piloþi prefabricaþi bãtuþi, piloþi Franki) cât ºi pentru piloþii foraþi.

Fig. 1: Penetrarea ºi îndesarea terenuluicu tubul de forare

Fig. 2: Modul de funcþionare a elicei în etapele deforare ºi de betonare. Secþiunea filetului realizat

Fig. 3: Pilot Screwsol excavat.Evidenþierea

capacitãþii portantea suprafeþei

laterale mãrite

sensibile la umezire, compresibile,

cu capacitãþi portante scãzute, în

care Screwsol îºi gãseºte o poziþie

confortabilã prin avantajele prezen-

tate. Aceste incluziuni sunt utilizate,

îndeosebi, în cazul încãrcãrilor uni-

form distribuite (silozuri, rambleuri

de drumuri, autostrãzi, fundaþia tur-

binelor eoliene, radiere etc.).

Screwsol reprezintã, deci, un

nou trend în cadrul tehnologiilor

moderne, prin conlucrarea mai efi-

cientã a terenului la preluarea

sarcinilor. Rezultã o secþiune mai

redusã a pilotului propriu-zis (zona

centralã) în raport cu un pilot clasic

iar costurile sunt optimizate încondiþii identice de proiectare.

Fiind executat prin forare, prac-tic nu apar efecte dinamice, vibratoriiºi de zgomot. Momentul de torsiuneºi presiunea verticalã aplicatã a uti-lajului de forare se aleg astfel încâtforajul sã atingã cota necesarã ºiportanþa prescrisã, evitând deran-jarea structurii pãmântului.

Aºa cum am menþionat ºi înprezentarea tehnologiei de forare cuºnec continuu CFA (Revista Con-strucþiilor nr. 79, martie 2012), ºi încazul acestei metode moderne,avem de-a face cu un domeniu deaplicare foarte bine delimitat deexperienþa în execuþie întrunitã înstandardele ºi literatura de referinþã.Astfel, utilizarea ºi utilitatea se alegîn cunoºtinþã de cauzã, în majori-tatea cazurilor putându-se obþinealternative atractive atât din punct devedere tehnic cât ºi al termenelor deexecuþie ºi al costurilor implicate. �

Fig. 4: Secþiunea de pilot Screwsol armat

Fig. 5: Schematizare incluziuni rigide


EURODRILL FUNDAÞII SRL este o soci-

etate care activeazã pe piaþa lucrãrilor de

construcþii, specializatã în execuþia lucrã-

rilor geotehnice ºi de fundaþii speciale.

Personalul înalt calificat, precum ºi

dotãrile tehnice, ne asigurã capacitatea

de a executa majoritatea tipurilor de lucrãri

geotehnice ºi de fundaþii speciale ºi anume:

FUNDAÞII SPECIALE� coloane forate sub protecþia noroiului bentonitic, cu diametre

între 400 mm - 1.500 mm;� coloane forate prin metoda CFA (metoda cu ºnec continuu);� încercãri de probã.

STRUCTURI DE SPRIJINIRE� pereþi din coloane forate;� spijiniri tip BERLINEZ.

ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE� coloane forate de îndesare;� coloane din balast compactat;� injecþii de ciment.

EPUISMENTE� epuismente pe mari suprafeþe cu puþuri de vacuum;� excavaþii adânci cu puþuri de epuismente de diametre mari.

STUDII GEOTEHNICE PROIECTARECONSULTANÞÃ

Prin prisma faptului cã, în România, infrastructura de transportrutier este în continuã dezvoltare ºi în special, construcþia deautostrãzi pe coridoarele de transport PAN EUROPENE IV ºi IX,societatea SC EURODRILL FUNDAÞII SRL a participat ºi participã ladiverse proiecte de infrastructurã de transport cât ºi pentru infrastruc-tura centralelor din parcurile de energie eolianã din Dobrogea ºiBanat, proiecte finanþate atât de la Bugetul de Stat cât ºi din Fondurieuropene de Coeziune din care le amintim pe cele mai relevante:

� Autostrada Bucureºti - Braºov, sector 1 Bucureºti – Ploieºti,km 0+000 – 19+500

Realizarea de coloane forate cu diametru mare: 1.200 mm (PasajCF peste calea feratã Bucureºti - Constanþa ºi Centura Bucureºti km6+550, Pasaj peste autostradã pe DJ 101 km 19+500);

� Autostrada Bucureºti – Braºov, sector 2 Bucureºti – Ploieºti, km 19+500 – 62+000Realizarea de coloane forate cu diametru mare: 1.080 mm (Pod peste valea Cociovaliºtea km 19+500,

pod peste pârâul Gruiu km 31+840);

� Autostrada Orãºtie – Sibiu, lotul 4 km 65+965 – 82+070 Realizare de coloane forate cu

diametru mare: 1.080 mm (Pasajpe DJ 106 B km 82+430, Podpeste râul Ruscior km 81+750,Pasaj pe DJ 143 B km 81+407,Pod peste valea Salciei km80+420, Pasaj pe DA km 75+718,Pasaj pe DC 65 km70+477 ºiPasaj peste CF ºi DC 67 km66+290).

Realizare de coloane forate cu diametru mare: 1.200 mm (viaduct metalic km 71+375 ºi viaductmetalic km 73+165), viaducte care vor fi continuate printr-un tunel artificial cu douã casete gemene.�


STADIUL INVESTIÞIILOR UE URMÃRITE DE GUVERNAproape jumãtate dintre proiectele UE prioritare

derulate de Guvern au avansat extrem de modest înprimele douã luni ale anului, cu un grad de execuþie dejumãtate de procent, sau nici mãcar nu au fost lansate,iar realizãrile estimate pentru acest an au fost revizuiteîn scãdere în unele cazuri.

Lista proiectelor, în valoare totalã de aproximativ8 miliarde euro, a fost convenitã de Guvern cu FondulMonetar Internaþional la sfârºitul anului trecut, majori-tatea dintre ele fiind atunci la un stadiu de execuþie cupuþin peste 0%.

Pentru multe dintre aceste proiecte, semnate în inter-valul 2009-2011, Executivul s-a angajat sã ridice gradulde execuþie aproape de 50%, dacã termenul definalizare nu expirã chiar în acest an. Conform calen-darului, proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015. Ultimele date privind evoluþia acestor proiectepânã la 29 februarie a.c., relevã, însã, cã situaþia arãmas neschimbatã pentru aproape jumãtate dintreinvestiþii. Astfel, lucrãrile pentru modernizarea sistemelorde alimentare cu apã din judeþele Botoºani, Satu Mare,Sibiu, Mureº, Braºov, Galaþi ºi Vâlcea, de management

integrat al deºeurilor solide din judeþul Argeº, de reabi-litare a sistemului de termoficare din Râmnicu-Vâlcea ºide construcþie a variantei de ocolire Carei au rãmas laun nivel zero de execuþie. Situaþia este asemãnãtoare ºiîn cazul altor proiecte, pentru care estimarea de realizãriaºteptate pentru sfârºitul acestui an a fost modificatã înscãdere.

În acest ritm de… melc, slabe speranþe ca investiþiilesusþinute prin fonduri europene sã se deruleze la unnivel acceptabil, cerut cu insistenþã de UE, ca urmare afaptului cã pânã în prezent, deºi þãrii noastre i s-au oferitfonduri de miliarde de euro, acestea nu au fost folositecorespunzãtor sau deloc. Sã þi se dea bani ºi sã nu-icheltuieºti este o nerozie, lucru pe care l-am dovedit dinplin ºi a fost taxat ca atare de colegii europeni.

Unde or fi marii specialiºti (politicieni, desigur) aflaþila conducerea treburilor þãrii care „turuie” continuu cã vormoderniza din temelii economia þãrii?

N-au timp pentru cã, mai mereu, sunt la… furat, lucrudovedit ºi de marele numãr de dosare pe numele lor.

Aºa cã, degeaba vrea UE ceva bun pentru noicãci… Ei au altele-n cap.

ARACO

COMISIA EUROPEANÃ REIA DECONTÃRILE PE POSDRUÎn ansamblul mãsurilor luate de UE privind instruirea

forþei de muncã din fiecare þarã membrã a comunitãþii, unprogram anume se ocupã direct de aceastã problemãdeosebit de importantã pentru reducerea ºomajului ºipentru folosirea eficientã a forþei de muncã. Dupã unelenereuºite sau sincope petrecute în acest caz, inclusiv dinsectorul construcþiilor, Comisia Europeanã (CE) va reluaplãþile pe Programul Operaþional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane (POSDRU), suspendate la mijlocullunii februarie a.c. În acelaºi timp, CE va trimite auditpentru a face verificãri în „domenii - cheie“ precum efici-enþa managementului controalelor ºi a cheltuielilor eligibile.

În funcþie de rezultatele acestor verificãri, care tre-buie finalizate în urmãtoarele trei luni, România poatescãpa de sancþiuni sau, dimpotrivã, i-ar putea fi aplicatão corecþie financiarã „sistemicã“.

Guvernul României a explicat celor interesaþi în cecondiþii vor putea fi fãcute în continuare plãþile de cãtre CEpe POSDRU. Reluarea plãþilor presupune însã retragereade cãtre Autoritatea de Certificare ºi Platã din MinisterulFinanþelor Publice a celor douã cereri de platã transmiseComisiei Europene pe 21 decembrie anul trecut ºi pe

6 februarie a.c. ºi retransmiterea lor, cu o valoare diminu-atã de 10% din valoarea cheltuielilor certificate. Aceasta vareprezenta o corecþie preventivã ºi o confirmare a anga-jamentului României de a utiliza corecþia care se aplicãpe tot parcursul anului 2012 dacã se dovedeºte cã va finecesarã, dupã misiunea de audit din aprilie-mai, inclu-siv aplicarea de corecþii sistemice dacã va fi cazul.

Ce înseamnã corecþiile financiare?Corecþiile financiare sunt printre cele mai grave

sancþiuni care se aplicã unui program. Potrivit regula-mentului privind controlul politicii de coeziune pe actualaperioadã de programare 2013-2020, în cazul în careComisia are dovezi cu privire la deficienþe semnificativeîn funcþionarea unui sistem de control ºi management alunui stat membru ori nereguli în ceea ce priveºte cererilede platã pe care autoritãþile din þara respectivã nu le-auputut preveni, detecta sau corecta, finanþatorul euro-pean poate întrerupe sau suspenda oficial plãþile laprogramul în cauzã sau, mai mult, poate deschide oprocedurã de corecþie financiarã.

Buletinul ARACO nr. 3/2012


Cutremureleºi comportarea in situ a construcþiilor

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - vicepreºedinte CNCisC, director ºtiinþific Construcþii INCD URBAN-INCERC

Treptat, s-au înfiinþat foarte multe institute de proiectare.În anii 1970, la INCERC existau deja colective specializateîn încercãri la scarã mare ºi naturalã, în laborator sauin situ. În 1977, la INCERC, termenul de „urmãrirea com-portãrii în exploatare a construcþiilor“ era inclus în denu-mirea unei secþii, asociat apoi cu ingineria seismicã.Desigur cã eforturile erau concentrate pe proiectele noi.

Din punct de vedere seismologic, cutremurul din 4 mar-tie 1977 (MGR = 7,2; Mw = 7,4...7,5), produs la orele 21:22,a fost caracterizat printr-un preºoc ºi 3 ºocuri principale.Pentru profesia de inginer constructor a fost un ºoc greu demãsurat.

Prãbuºirile de clãdiri din Bucureºti s-au concentrat înzona centralã, istoricã, în care se construiserã atât clãdirilejoase, clasice cât ºi structurile înalte din beton armat.Avarierea ºi prãbuºirea clãdirilor înalte, construite înaintede 1940, fãrã calcul seismic, a fost cauza principalã apierderilor.

Dupã cum se ºtie, înregistrarea seismicã de la INCERCdin 4 martie 1977 a pus pentru prima datã în evidenþãconþinutul spectral al miºcãrii seismice de perioadã lungãdin Vrancea, precum ºi durata, numãrul de cicluri ºi valorileacceleraþiilor reale, cu efecte importante de suprasolicitareasupra structurilor flexibile.

Provenind din studii vechi sau date din alte þãri, coefi-cienþii seismici ks, asociaþi gradelor din harta de zonare,s-au dovedit nerealiºti, fiind de câteva ori mai mici decât ocerea realitatea. De aceea ºi construcþiile noi au suferit. Din1977 au fost modificate atât curba de amplificare dinamicã(coeficientul dinamic beta), din normativul P.13-1970(devenit P.100-78) cât ºi harta de zonare seismicã STAS2923-63.

Datele comunicate în 1977 de conducerea þãrii,coroborate cu altele contemporane, aratã cã ele totali-zeazã 1.578 morþi ºi 11.321 rãniþi (90% dintre morþi ºi 67%

dintre rãniþi în Bucureºti), 32.900 locuinþe prãbuºite sauavariate grav, 35.000 familii fãrã adãpost, zeci de mii deimobile avariate, numeroase alte avarii ºi distrugeri înindustrie ºi economie.

În 1977, din totalul de 2,048 miliarde dolari SUA pierderi,cca. 1,420 miliarde au fost în domeniul construcþiilor(clãdiri, alimentãri cu apã etc.), dintre care locuinþele aureprezentat 1,030 miliarde, fiind sectorul cel mai afectat, caurmare a distrugerii sau avarierii grave a 156.000 aparta-mente în zone urbane ºi 21.500 în zone rurale; alte 366.000de apartamente urbane ºi 117.000 case rurale aveaunevoie de reparaþii. În Bucureºti s-au cumulat 70% dinpierderi, respectiv 1,4 miliarde dolari SUA.

Din pãcate, destul de repede dupã cutremur (6 iulie1977), „conducerea superioarã” de atunci a decis sã fiereaduse clãdirile la „starea iniþialã“, de regulã prin intervenþiistrict locale, indiferent dacã acea stare reprezenta sau nuun nivel acceptabil în raport cu normele de dupã seism.

Care era cifra realã sau ce s-a întâmplat în realitatecu acest mare numãr de clãdiri a rãmas mult timp nestu-diat, deºi specialiºtii din construcþii nu abandonaserãevaluarea ºi speranþa cã toate vor fi puse în siguranþã.

În 2007 am recuperat din arhivele ICCPDC ºi am publi-cat date din decembrie 1978, care pânã atunci nu eraucunoscute public. Avariile au fost date ca numãr de locuinþesau apartamente prãbuºite ºi/sau avariate, sau care nece-sitau consolidãri ºi reparaþii; de asemenea, construcþiilesocial - culturale din 19 judeþe plus Municipiul Bucureºti.

Datele necunoscute indicã: 742.259 unitãþi de locuitprãbuºite sau avariate, din care 35.600 locuinþe prãbuºitesau condamnate (4,8%), 351.835 locuinþe care trebuiau con-solidate (47,4%) ºi 354.824 locuinþe de reparat (47,8%);8.228 unitãþi social-culturale pierdute sau avariate(28,8% din fondul existent). Dacã adãugãm efectelesuferite de 20 de ministere care aveau dotãri în 25 dejudeþe, totalul ajungea la 7.248.371.000 lei.

La 35 de ani de la dezastrul seismic din 1977 ne putem întreba unde eram atunci, ce ºtiam ºi ce am aflat cuprivire la comportarea in situ a construcþiilor. Inginerii maturi trãiserã cutremurul din 1940, dominat de „acciden-tul“ de la Blocul Carlton ºi de dezastrul clãdirilor de zidãrie din zona epicentralã. Dacã ºi-ar mai fi amintit cescriau ziarele de atunci, sau mãcar ce scriseserã profesorii Beleº ºi Hangan, ar fi consemnat cã ºi în 1940fuseserã foarte multe avarieri de blocuri ºi chiar fuseserã ordonate evacuãri, dar ulterior s-au fãcut doarreparaþii la finisaje. Dupã naþionalizare, nimeni nu a urmãrit ce se întâmpla in situ cu aceste clãdiri, deºi se ºtiasau se credea cã s-au fãcut intervenþii ºi s-au desfãcut ziduri fãrã a se þine seama de istoria acelor structuri,ceea ce ar fi cauzat atâtea prãbuºiri.

Toate datele confirmã cã au fost foarte multe clãdirigrav avariate. Ce s-a întâmplat cu acestea?

În anii de dupã 1977, multe ministere au intervenitasupra avariilor cu prilejul reparaþiilor capitale, dar în pri-vinþa locuinþelor nu s-a putut face o operaþiune deamploare. Dupã 1990, restituirea proprietãþilor a fãrâmiþatprocesul de decizie. Din aceastã cauzã un numãr foarte micde blocuri au fost consolidate, deºi fonduri existau.

De aceea, sunt în prezent câteva probleme mari derezolvat:

• Construcþiile realizate înainte de 1940 aºteaptã apli-carea Ordonanþei nr. 20/1994 asupra cãreia s-a ajuns la unanumit consens, inclusiv la înlocuirea lor;

• Despre miile de clãdiri de tip bloc, proiectate dupã nor-mativele provizorii din 1950, P13/1963 ºi 1970, nu se poatediscuta în aceiaºi termeni pentru cã reabilitarea poate sã fiefãcutã cu costuri mai reduse, deoarece respectã niºte prin-cipii de conformare ºi detaliere. Fiind doar parþial evaluate,în prezent nu se discutã atât de mult de aceastã generaþie,deºi tehnic ºi social-moral avem datoria sã o facem;

• O soluþie trebuie gãsitã ºi în cazul numeroaselor caseindividuale, care au trecut prin câteva mari cutremure ºicare au suferit avarii mai mari sau mai mici, care au fostreparate sau nu de proprietari.

Dupã ce au dispãrut multe institute judeþene, astãzi numai ºtim care erau clãdirile raportate ºi aflate în diferitestadii de avariere. Astfel, ceea ce rãmâne ca o gravãmoºtenire din 1977 este numãrul deosebit de mare declãdiri care au fost listate cu avarii grave, doar câteva miifiind încadrate în clase de risc seismic (din care cca. 120 înBucureºti). Toate au, însã, o vulnerabilitate doveditã cadeosebitã la cutremurele precedente, avarii acumulate de-alungul unei lungi perioade de timp ºi neconsolidate încã.

Dacã aceste clãdiri vor suferi în continuare diferite inter-venþii de reabilitare funcþionalã, dar nu consolidãri, saudacã la alte clãdiri se vor face diferite modificãri, fãrã ca sãfie avizate ºi consemnate în ceva cât de cât asemãnãtor cuo Carte tehnicã, perspectivele nu pot fi de loc pozitive. Vul-nerabilitatea cumulativã se poate manifesta la un foartemare numãr de clãdiri.

Existã, deci, un câmp larg de activitate pentruspecialiºtii care ar alege sã lucreze sub ocupaþia definitã dedomeniul CNCisC. Adicã, sã facã investigaþii in situ pen-tru a documenta efectele precedente, sã urmãreascãfiecare bloc sau casã. Existã ºi riscul sã nu avem nici datelede bazã, ele pierzându-se în urma diferitelor intervenþii ºiastfel, sã aflãm consecinþele lor nefaste abia dupã viitorulcutremur mare din Vrancea.

Un rãspuns optimist va depinde, însã, de insistenþa cucare vom fi capabili sã convingem autoritãþile abilitateasupra modului cel mai raþional ºi eficient de a aplica niºteconcepte verificate de câteva decenii, iar proprietarii sã fieobligaþi sã urmãreascã starea construcþiilor pe care le deþin,mai întâi clãdirile de locuit colective ºi apoi cele de interespublic.

Dar, pentru a avea un succes necesar societãþii actualeºi viitoare, trebuie sã convingem cât mai mulþi ingineri sã sealãture unui asemenea complex ºi responsabil proces. �


Cui îi este fricãde certificarea profesionalã

a operatorilor din construcþii?Adriana IFTIME - secretar general PSC

De peste cincisprezece ani se vorbeºte în Româniadespre certificarea profesionalã a operatorilor dinconstrucþii.

În legãturã cu nevoia de certificare s-au scrisfoarte multe articole, s-au organizat conferinþe depresã, s-au organizat dezbateri ºi cu reprezentanþiiguvernelor României perindate pe la putere, pentru ase face ceva concret din acest punct de vedere, darnu a existat o finalitate.

Evoluþia sectorului de construcþii dupã 1990 a fostuna foarte spectaculoasã, cu cea mai rapidã ºi maimare ratã de privatizare, dar a ºi devenit, din „vedeta“creºterilor economice (2006-2009), cenuºãreasacrizei economice… din þara noastrã.

Urmãrile crizei au produs schimbãri majore ºi auaruncat breasla constructorilor, de mai multe ori, de laagonie la extaz. Astfel, s-au distrus unele valenþe pecare acum, când „locomotiva economiei”, lipsitã de„combustibi l ” , merge mai încet, poate a sositmomentul sã le revitalizãm!

O piaþã a constructorilor cu firme decapitalizate, cuo forþã de muncã având o pregãtire profesionalã pre-carã la toate nivelurile, cu complexul intrãrii în com-petiþie pe pieþe externe, cu ceea ce presa a sesizatdeseori ca fiind “licitaþii cu dedicaþie” etc. nu poatesã-l lase insensibil nici pe politicianul care, pe de oparte, doreºte cât mai multe voturi, iar pe de altã parteeste responsabil în ceea ce priveºte cheltuirea ba-nului public. Ca atare, pasiv nu-l poate face nici peomul de afaceri onest care trebuie sã lucreze peaceastã piaþã unde el constatã cã toate îi sunt din ceîn ce mai ostile, dar care trebuie sã producã pentru aasigura bugetul þãrii.

De aceea, certificarea profesionalã a operatorilordin construcþii trebuie sã constituie una din pârghiilede îmbunãtãþire a situaþiei, cel puþin sub aspectultransparenþei ºi al competenþei fiecãrei societãþi dinconstrucþii. Este evident cã, odatã stabilit nivelul decompetenþã al fiecãrei societãþi ºi fãcut cunoscut înmod transparent pe piaþa construcþiilor, ambele vorstimula firmele pentru a fi într-o permanentã alertãde autodepãºire profesionalã.

Nenumãratele întâlniri din mediul de afaceri al con-structorilor au pus în evidenþã cã, astãzi, certificareaprofesionalã a operatorilor din construcþii este foartenecesarã ºi reprezintã o cale de întronare a unei dis-cipline riguroase pe aceastã piaþã pretenþioasã.

Prin urmare, dacã mediul de afaceri din construcþii,prin cele zece asociaþii profesionale ºi patronale, ºi-aunit forþele pentru promovarea unui act normativ înacest sens, dacã ministerul de reglementare în dome-niu are deja un proiect de hotãrâre de guvern, atuncise pune, firesc, întrebarea: cui îi este fricã de certifi-carea profesionalã a operatorilor din construcþii?ªi, mai ales, de ce?

Erorile manageriale, termenele de execuþie rea-lizate cu întârziere (în special la lucrãrile de infrastruc-turã rutierã, feroviarã ºi utilitarã) carenþele de calitateetc. sunt, de fapt, consecinþele de facto ale tergiver-sãrii certificãrii profesionale a operatorilor din con-strucþii. Aceºtia trebuie sã lucreze pe baza unor actenormative care sã conducã la guvernarea prin lege aactului de construire ºi nu prin mica „tocmealã” cãmerge ºi aºa! �

ªi din cauza crizei economice, care ne „sâcâie“ deja de câþiva ani, sectorul construcþiilor a cunos-cut ºi cunoaºte o descreºtere evidentã a activitãþii, dupã un avânt „promiþãtor“ îndeosebi în ceea cepriveºte punerea în circuitul edilitar a unor obiective locative, comerciale sau administrative.

Reculul din domeniul construcþiilor din þara noastrã se datoreazã, însã, ºi faptului cã de-a lungulanilor au apãrut numeroase firme care au lucrat „dupã ureche“, ceea ce a compromis aceastã activi-tate. Spunând acest lucru se confirmã din plin faptul cã numai societãþile care sunt profesioniste potface lucruri de calitate. De aici ºi necesitatea obiectivã (prezentã în þãrile UE) de a pune la baza actu-lui de conducere profesionalismul. Dar nu unul formal, ci unul certificat de cei îndrituiþi s-o facã.

PATRONATULSOCIETÃÞILORDIN CONSTRUCÞII

Se prãbuºesc clãdirile, dar ne facem cã plouã!dr. ing. Felician Eduard loan HANN – preºedinte de onoare Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor (CNCisC)

Stãteam recent la televizor ºi urmã-ream ºtirile, când a apãrut informaþiacã o parte a acoperiºului ºi a faþadeiblocului Minerva din Bucureºti s-auprãbuºit peste terasa din faþã, rãninddoi oameni. Au urmat mai multedeclaraþii ale unor arhitecþi ºef de laprimãria Capitalei ºi de la douã sec-toare, care clamau lipsa de respon-sabilitate a proprietarilor ce nu au grijãde clãdirile aflate în posesia lor, deºiexistã suficiente acte normative, hotã-râri, decizii ale organismelor autoritãþiipublice centralã ºi localã care sã-ioblige ºi sã-i responsabilizeze.

Au urmat apoi o serie întreagã deimagini cu clãdiri din Bucureºti aflateîntr-o stare de degradare avansatã,acoperiºuri ce stau sã cadã, pereþi cutencuiala cãzutã ºi cãrãmizi dislo-cate, balcoane cu armãtura betonuluiruginitã ºi betonul de acoperire expulzatetc., etc.

Din pãcate, asemenea imagini nusunt specifice doar Capitalei, ci ele potfi întâlnite în toate oraºele þãrii. Separe, însã, cã nu-i impresioneazã peedilii oraºelor noastre, care susþin îngura mare cã existã suficiente hârtiioficiale care sã acopere acesteinevitabile pericole. Hârtiile or fiexistând, dar ele nu vor reuºi sãrepare ºi sã reabiliteze clãdirilerespective, lucru care îi sperie ºi îiînfurie pe cetãþenii obligaþi sã treacãpe sub, sau pe lângã aceste clãdiri,riscând sã le cadã în cap o cãrãmidã,o bucatã de tencuialã, sau sã fieomorâþi de o copertinã, un atic sau unbalcon lãsat în voia Domnului.

Dar Domnul nu poate avea grijã ºide construcþii! De vinã sunt incompe-tenþii ºi iresponsabilii care sunt orbi ºisurzi faþã de semnalele primite.

Aceºti reprezentanþi ai autoritãþilor,orbi, surzi, dar guralivi, uitã probabil,sau simuleazã uitarea, când estevorba de aplicare, de realizare, de

control al conþinutului acelor hârtii.Oricât de multe ºi “bune” ar fi hârtiile,care chipurile îi „acoperã” de oricerãspundere, ele nu-l apãrã pe bietulcetãþean de pericolele la care esteexpus din cauza lipsei lor de acþiune.

Da, construcþiile îmbãtrânesc, sedegradeazã ºi îºi pierd calitãþile iniþialecu care au fost înzestrate prinproiectare ºi execuþie, dar acest lucrunu este o noutate. Pentru a lemenþine apte în vederea exploatãrii,sau mãcar lipsite de periculozitatepentru mediul ambiant este nevoie sãle fie urmãritã atent comportarea ºiluate mãsurile de intervenþie necesarela timp ºi eficient pentru a nu le trans-forma în balauri mâncãtori de vieþiomeneºti. Este nevoie, de asemenea,de oameni pricepuþi ºi conºtiincioºi,cunoscãtori ai comportãrii in situ aconstrucþiilor ºi ai modalitãþilor de asigu-rare a aptitudinii lor pentru exploatare.

Quod erat demonstrandum!


Am întâlnit ºi firme… fericite!

Diviziile de ciment, betoane ºide agregate ale grupului Carpat-cement, membru al grupului inter-naþional HeidelbergCement, auobþinut în 2011 creºteri ale volu-melor de vânzãri de 7%, 20%ºi respectiv 35%, comparativ cuperioada similarã a anului 2010.

Faptul cã, în pofida unui contextde piaþã încã nefavorabil, am reuºitsã obþinem creºteri semnificative alevolumelor de vânzãri pentru toatecele 3 divizii, dovedeºte cã grupulCarpatcement deþine o poziþie solidãde piaþã ºi continuã sã fie un lider alsectorului materialelor de construcþiidin România. Avem încredere cãevoluþia viitoare a celor trei divizii vafi susþinutã ºi de tendinþa de revenirea pieþei locale a materialelor de con-strucþii care a început, deja, sã deauºoare semne de îmbunãtãþire.Evoluþia ar putea sã se înscrie pe odirecþie constantã de creºtere eco-nomicã, în cazul în care va existastabilitate macro-economicã ºi poli-ticã ºi dacã vor fi demarate mãsurilede relansare economicã anunþate deautoritãþi.

Rezultatele pozitive obþinute deCarpatcement, la nivel local, seînscriu în linia generalã de creºtereînregistratã la nivel internaþional deGrupul HeidelbergCement. În acestsens, în anul trecut, Grupul a reuºitsã obþinã o creºtere de 10% a veni-turilor, ajungând pânã la o valoarede 12,9 miliarde de euro.

La nivel de vânzãri, Heidelberg-Cement a obþinut o creºtere pestemedie a volumului acestora, respec-tiv: de 12% pentru divizia de ciment,de 6% a volumului de vânzãri pentrucea de agregate ºi o creºtere de12% pentru divizia de betoane.

Pe lângã aceste aspecte pozitive,grupul HeidelbergCement ºi-a men-þinut poziþia solidã prin aplicarea mai

multor tipuri de mãsuri strategice:creºterea eficienþei în privinþa redu-cerii costurilor interne, continuareaconsolidãrii poziþiei Grupului încadrul pieþelor aflate în dezvoltare,continuarea creºterii capacitãþilor deproducþie sau construirea unor noifabrici (precum cea de la TulaCementdin Rusia, inauguratã vara trecutã,unitate care are o capacitate de pro-ducþie de 2 milioane de tone; moarade ciment construitã în Bangladesh,care are o capacitate de 0,8 milioanede tone).

Grupul Carpatcement a conti-nuat sã investeascã în activitãþi demodernizare a unitãþilor sale delucru ºi sã finalizeze amplele pro-iecte lansate în trecut prin dublareacapacitãþilor de producþie.

În 2009, spre exemplu, în plinãcrizã financiarã, grupul Carpatce-ment a investit aproximativ 100 mili-oane de euro în act iv i tãþ i deextindere ºi de modernizare încadrul celor trei fabrici de ciment.

O altã investiþie importantã a con-stat în creºterea capacitãþii de livrarea fabricii de la Bicaz, proiect finalizatîn luna iunie a anului trecut.

În afara investiþiilor realizate îndotarea punctelor de lucru cu celemai moderne tehnologii ºi în diversi-ficarea portfoliului de produse s-aualocat resurse financiare ºi pentruprotejarea mediului înconjurãtor.

Din 1998 ºi pânã în prezent,grupul de companii a investit în pro-tecþia mediului peste 30 de milioanede euro, dintre care aproximativ 7milioane de euro au fost alocaþiîn combustibili alternativi. Datoritãacestor investiþii în instalaþii de co-incinerare, Carpatcement a ajutat laconservarea resurselor naturaleneregenerabile ºi la eliminarea ºivalorificarea unei cantitãþi mari dedeºeuri din mediul înconjurãtor. �

De obicei, la 31 decembrie al fiecãrui an se trage linie ºi se adunã rezultatele activitãþii desfãºurate de ofirmã sau alta pentru perioada anterioarã, datele finale apãrând, însã, dupã primul trimestru al anului urmãtor.

În acest context, Grupul de firme Carpatcement furnizoare de ciment, betoane ºi agregate a prezentat,recent, într-o conferinþã de presã, rezultatele obþinute în 2011. Pe ansamblu, rezultatele au fost bune, înciuda crizei care a afectat investiþiile, cu deosebire pe cele privind infrastructura rutierã ºi feroviarã undeprodusele Carpatcement sunt, în general, destul de solicitate.

Sã parcurgem, deci, împreunã cu dl Florian Aldea – directorul Grupului Carpatcement rezultatele pe 2011pentru a vedea în ce mãsurã managementul Grupului Carpatcement a influenþat pozitiv desfãºurarea uneiactivitãþi competente ºi eficiente.

Curriculum Vitae

Florian Aldea - director general

GrupulCARPATCEMENT

Florian Aldea (n. 1963) este, de la1 ianuarie 2011, director general alCarpatcement Holding S.A.

În perioada 1 septembrie 2010 –1 ianuarie 2011, Florian Aldea aocupat funcþia de director generaladjunct al Carpatcement Holding S.A.

Între 2007 ºi 2010 a fost directorgeneral al companiei CarpatBeton,conducând, din aceastã poziþie,operaþiunile HeidelbergCement depe piaþa betoanelor din România.

În perioada 2006 - 2007, FlorianAldea a coordonat proiectele strategicede dezvoltare ale Carpatcement Holding.

Între anii 1996 ºi 2006 a condusactivitatea Secþiei Mentenanþã dinfabrica Fieni.

În 1986 Florian Aldea ºi-a începutactivitatea în compania Romcif Fieni,ca Inginer automatizare.

Florian Aldea a finalizat cursurileMaster în Business Administration(MBA) din cadrul Asebuss Bucureºtiºi Kennsaw University din Atlanta, iarîn 2010 a obþinut titlul de Doctor înInginerie Chimicã.

De asemenea, a absolvit cursu-rile Facultãþii de Inginerie Electricãdin cadrul Universitãþii Politehnicedin Bucureºti.


În premierã în România - ANCORE ÎN TREPTE

Centrul comercial ºi de divertis-ment are o suprafaþã brutã de cca.110.000 m2, împãrþ i tã pe 3 nivelede subsol, cu aproximativ 1.300 delocuri de parcare ºi 3 etaje superioarecu zone de vânzare.

Pentru construcþia subteranã aufost alese mai multe tehnologii deinginerie civilã (fig. 1):

• Pereþi mulaþi pentru subsol;• Ancore temporare în trepte din

toroane pentru aprox. 60% din lungi-mea peretelui mulat (fig. 2);

• ªpraiþuiri pentru sprijinirea colþu-rilor din NV ºi SV ale construcþiei;

• Soluþia de execuþie în metodaTop-Down pentru partea de N;

• Tiranþi pentru colþul expus alperetelui mulat.

Obiectivul Züblin România a fostde a asigura stabilitatea pereþilormulaþi folosind ancore temporare întrepte. Luând în considerare progra-mul de lucru, densitatea urbanã ºi cos-turile, aceastã metodã s-a dovedit a ficea mai avantajoasã pentru proiectulrespectiv. În consecinþã, s-a realizatun singur rând de ancore cu lungimevariabilã, poziþionate la partea supe-rioarã a peretelui mulat.

Ancorele au lungimi cuprinseîntre 22,5 ºi 26 de metri, încli-naþii între 100, 170 ºi 350, forþede tensionare pânã la 1.000 kN.

Ancorele au fost realizateîn nisip ºi argilã iar în anumitesiutaþii chiar ºi în nisip refulant,în locurile unde s-a intersectatal doilea strat acvifer. Pentruancorele de test, forþa de ten-sionare a fost de 1,5 ori maimare decât forþa de întindere,ajungând la 150 de tone,lucru impresionant dacã luãmîn considerare dimensiunileacestora.

Etapele de execuþie:1. Execuþia forajului ºi umplere cu

pastã de ciment;2. Introducerea ancorelor din toroane;3. Injecþie primarã;4. Injecþie secundarã, la aproximativ

24 de ore dupã injecþia primarã;5. Tensionare la 1,25 din forþa de

întindere maximã ºi blocare la 0,8 con-form cerinþelor proiectului la 7 zile dupãexecuþie;

6. Au fost executate un numãr totalde 155 de ancore.

AVANTAJELEANCORELOR DIN TOROANE ÎN TREPTE

• Ancore fãrã îmbinãri;• Greutate netã relativ micã ºi dia-

metru mic;• Punere în operã uºoarã datoratã

flexibilitãþii mari;• Capacitate portantã mare datoratã

optimizãrii transferului eforturilor de laancorã la teren.

În cazul ancorelor normale, forþatransmisã de la bulb cãtre pãmânt nueste distribuitã uniform pe lungimeabulbului. Aceasta ar putea duce la odeteriorare treptatã a ancorei în cazulîn care proprietãþile solului sunt maideficitare: soluri formate din nisipmoale sau cu densitate medie, precumºi argilã, ca în cazul acestei lucrãri.

Prin utilizarea unei lungimi de anco-rare decalatã, transferul de eforturi pelungimea bulbului este mai uniform,astfel capacitatea portantã a pãmân-tului fiind valorificatã cât mai bine.Aceastã proprietate ne permite sã atin-gem forþe de tensionare mult mai mari.

DEZAVANTAJEPentru acest tip de ancore deza-

vantajul este etapa de tensionare,mai complicatã din cauza lungimiilibere diferite a toroanelor care tre-buie aduse la încãrcãri similare.

În concluzie, putem spune cã dato-ritã capacitãþii portante mai mari, folo-sind acestã tehnologie, numãrul necesarde ancore pentru acest gen de lucrãria fost micºorat, rezultând economiisemnificative. �

Continuând tradiþia de a folosi noi tehnologii, Züblin România executã, pentru prima oarã în România, ancoreîn trepte rãspunzând, astfel, cererii tot mai mari pentru clãdiri de birouri ºi centre comerciale din Bucureºti.

Un asemenea sistem se foloseºte acum la construcþia noului centru multifuncþional situat în CaleaFloreasca. Proiectul include ºi o clãdire de birouri Sky Tower având o suprastructurã cu o înãlþime de 131 demetri. Acest turn, cu 37 de etaje ºi 5 subsoluri, va fi, la finalizarea sa, cea mai înaltã clãdire din Bucureºti.

Fig. 1: Plan ºantier

Fig. 2: Ancore temporare în trepte

Fig. 3: Execuþia forajului, introducerea ancorei ºi injectare, tensionare


Sisteme moderne de coºuri de fum

Ca urmare a solicitãrilor intensela care sunt supuse coºurile defum (temperaturi ridicate alegazelor de ardere, ºocuri termicecauzate de aprinderea acciden-talã a funinginii, condens acid,îngheþ-dezgheþ, vânt, cutremur),acestea trebuie sã corespundãunor condiþii foarte severe defuncþionalitate ºi durabilitate.

Nerespectarea unor asemeneacondiþii cauzeazã deteriorareacoºurilor de fum, numeroaseincendii ºi intoxicãri cu monoxidde carbon, soldate cu pagubemateriale importante ºi pierderi de vieþi omeneºti.

Având în vedere importanþa evacuãrii eficiente agazelor arse, proiectarea, executarea ºi mente-nanþa acestor elemente de construcþii se vor realizanumai de cãtre specialiºti, iar materialele folositetrebuie sã fie de calitate corespunzãtoare, adicã sãdispunã de declaraþie de conformitate, din care sãrezulte cã sunt adecvate utilizãrii în acest scop.

Compania Schiedel, fondatã în anul 1946,fãcând parte din grupul de firme Monier, este celmai important producãtor ºi distribuitor de sistemede coºuri de fum din Europa, oferind soluþii sigureºi fiabile de evacuare a gazelor arse.

Aceste tipuri de coºuri de fum reprezintã, atâtdin punct de vedere conceptual, cât ºi al materi-alelor utilizate, un nivel ridicat de performanþã, elecorespunzând celor mai exigente norme tehniceeuropene.

Ca o consecinþã a activitãþii continue de dez-voltare, paleta de produse Schiedel cuprinde sis-teme de coºuri de fum pretabile la toate tipurile desurse de cãldurã (cu arzãtor atmosferic – sobe,centrale termice pentru locuinþe unifamiliale, ºemi-nee; cu camerã de ardere în suprapresiune;cazane de ultimã generaþie – centrale termice deapartament „turbo”, cazane cu condensare).

Din punctul de vedere al mate-rialelor din care se realizeazãpereþii canalului de fum, coºurilede fum Schiedel se împart în sis-teme cu tubulaturã de ºamotã ºisisteme din oþel inoxidabil, aplica-bile atât pentru construcþii noi, câtºi pentru reabilitarea coºurilor defum existente dar degradate.

Alegând un sistem de coº defum Schiedel, proprietarii con-strucþiilor vor beneficia de multi-plele avantaje ale acestuia.

Coºurile de fum sunt componente importante ale unei instalaþii de încãlzire, având rolul de aevacua, în deplinã siguranþã, deasupra acoperiºurilor construcþiilor, fumul ºi gazele de arderetoxice provenite din diferite surse de cãldurã.

Astfel, tirajul optim asigu-rat înseamnã funcþionareasursei de cãldurã la randa-mentul maxim ºi, implicit,un consum mai redus decombustibil, respectiv cos-turi mai mici pentru confor-tul termic ºi preparareaapei calde. Anumite tipuride coºuri de fum potasigura, prin canale dis-tincte, inclusiv alimentareacu aer din exterior a apa-ratelor termice, aerul recenecesar arderilor nepã-

trunzând în nicio încãpere a casei.Prin rezistenþa la ºoc termic ºi etanºeitatea

corespunzãtoare la gazele de ardere, coºul defum va funcþiona în deplinã siguranþã, fiind elimi-nat riscul incendiilor ºi intoxicãrilor cu monoxid decarbon.

Calitatea superioarã a materialelor conferã sis-temelor de coºuri de fum rezistenþã la atacul acid alcondensului. Ca urmare a durabilitãþii coºului, afost eliminatã complet necesitatea reparaþiilor ulte-rioare montajului.

Accesoriile disponibile ºi diferitele variante decap de coº asigurã o funcþionare ireproºabilã a sis-temului de evacuare ºi un aspect estetic superior.

Datoritã prefabricãrii elementelor componente,montajul coºului de fum a devenit facil, iar con-sumul de manoperã ºi timpul alocat punerii înoperã s-au redus simþitor.

În condiþiile optãrii pentru un sistem complet decoº de fum Schiedel, întreaga familie va beneficia,pe termen lung, de confortul termic ºi siguranþacãminului, producãtorul acordând o garanþie de30 de ani pentru coºurile de fum cu tubulaturã deºamotã ºi 10 ani pentru coºurile de fum executatedin oþel inoxidabil. �

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

Timdex SRL 021.240.63.80Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


Biblioteca Naþionalã din Bucureºti (II)IZOLÃRI FONICE ªI TRATAMENTE ACUSTICE

conf. dr. ing. Mariana Cristina STAN – Facultatea de Arhitecturã, Universitatea Spiru Haret, Bucureºtiarh. Eliodor POPA – CARPAÞI PROIECT Bucureºti

PARAMETRI DE IZOLARE ACUSTICÃIzolarea acusticã a unitãþi lor

funcþionale din clãdiri împotriva zgo-motului aerian ºi de impact se asi-gurã prin elementele despãrþitoarede construcþii; pereþi, planºee, ele-mente de închidere (uºi, ferestre) acãror alcãtuire este astfel conceputãîncât sã se îndeplineascã atât cerinþade rezistenþã ºi stabilitate, cât ºi con-diþiile de confort acustic.

Pentru izolarea la zgomot aerianau fost propuse urmãtoarelestructuri:

I – element sandwich (cu R’w = 52 dB)constituit din:

• 2 plãci gips-carton de 12,5 mm;• plãci din vatã mineralã cu

ρ ≥ 50 kg/m3, grosime 50 mm mon-tate în cadrul unor profile CW 50;

• 2 plãci gips-carton de 12,5 mm;II – element sandwich (cu R’w = 56 dB)

constituit din: • 2 plãci gips-carton de 12,5 mm;• plãci din vatã mineralã cu

ρ ≥ 50 kg/m3, grosime 100 mm (sau2 plãci de 50 mm, suprapuse) mon-tate în cadrul unor profile CW 100;

• 2 plãci gips-carton de 12,5 mm;III – element sandwich (cu R’w

= 63 dB) constituit din: • 2 plãci gips-carton de 12,5 mm;• plãci din vatã mineralã cu


• aer 1 cm;• plãci d in vatã mineralã cu


• 2 plãci gips-carton de 12,5 mm.

NOTÃ: Toate profilele metaliceau fost, întotdeauna, aplicate peperete prin intermediul benzilor deetanºare permanent elastice dinpolietilenã, cu grosime de 5 mm ºilãþime de 50 mm.

Aceste structuri au fost realizateîn funcþie de destinaþiile spaþiilor alã-turate, dupã cum reiese din tabelul 1.

Pentru izolarea la zgomotul deimpact au fost propuse urmãtoarelestructuri:

Peste planºeul din beton armats-a aplicat structura numitã „dalãflotantã”, care, în loc de configuraþia„clasicã” (cu material fonoizolator:plãci din vatã mineralã de maredensitate), a prevãzut o membranãizolatoare la zgomot de impact cugrosime de max. 1 cm, cu o îmbu-nãtãþire a indicelui de izolare la zgo-mot de impact ΔLn,w ≥ 25 dB.

Sunt precizate în tabelul 2 spa-þiile în care s-au prevãzut structurilenecesare pentru izolarea la zgomotulde impact.

Continuãm sã prezentãm principalele aspecte privind finalizarea lucrãrilor acestui imobil reprezentativpentru estetica edilitarã a Bucureºtiului, obiectiv modern care gãzduieºte o parte din tezaurul culturiiromâneºti.

Iatã, aºadar, cele mai importante mãsuri de izolare fonicã ºi tratamente acustice care s-au adoptat laproiectarea diferitelor unitãþi funcþionale din Biblioteca Naþionalã - Bucureºti, pentru îndeplinirea cerinþeide protecþie împotriva zgomotului.

Tabelul 1

Tabelul 2

Fig. 1


ELEMENTELE DE ÎNCHIDEREÎn vederea asigurãrii confortului

acustic, în unitãþile funcþionale s-auadoptat urmãtoarele mãsuri:

• ferestre fonoizolatoare de tiptermoizolator low-e cu structura gea-murilor 8-15-55.2, tentã verde, cugeamul exterior securizat, spaþiul inte-rior umplut cu argon, K= 1,2 W/mpk,tratamente speciale contra radiaþieisolare, transmisia UV<10%, LT=40-45%,LR=8-12%, SF=22-28%, fiecare dinaceste ferestre având R’w ≥≥ 38 dB;

• uºi fonoizolatoare, pline, din lemnsau metal, având R’w ≥≥ 38 dB.

ZGOMOTUL DIN INSTALAÞIIÎn ceea ce priveºte nivelul zgo-

motului din instalaþii, este de men-þionat urmãtorul aspect: zgomotul înexteriorul clãdirii. Limita admisibilãa nivelului de zgomot exterior clãdirii(la 2,00 m de faþada clãdirii) este de60 dB(A).

Pentru îndeplinirea acestei condiþii,pe terasa corpului „Aula”, undesunt montate instalaþiile de rãcire aapei (chiller-e) s-au prevãzut, îndreptul utilajelor, ecrane acustice cudublu rol: fonoizolator ºi fonoab-sorbant, cu structurã sandwich: tablãplinã, placã de vatã mineralã, tablãperforatã - spre sursa sonorã.

Panourile trebuie sã asigure ven-tilarea suficientã a echipamentelor;din acest motiv, ele au fost realizatecu ºicane, având o lungime de1,5 ori mai mare decât lungimeaechipamentelor.

TRATAMENTE ACUSTICE LA SÃLILEDE AUDIÞII ALE CORPULUI „AULA”

Sãlile la care s-au aplicat trata-mente acustice sunt:

-3.80- Grupe grãdiniþã – dormitor- Grupe grãdiniþã – sala de joc- Grupe grãdiniþã – sala de mese

± 0.00- Spaþiu multifuncþional- Hol acces salã

+ 7.20- Foaier

În aceste spaþii a fost aplicat untavan fonoabsorbant (cu αmed≥≥0,4)ºi tratamente fonoabsorbante

(cu αmed≥≥0,4) pe 50% din supra-faþa pereþilor.

În spaþiile urmãtoare s-a aplicattavan fonoabsorbant (cu αmed≥≥0,4).

+ 3.60- Birourile: de la GM 01 la GM 18

ºi de la HM 01 la HM 12+ 10.80

- Cabine traduceriTratamentele acustice la aulã au

avut în vedere cã sala are formaîn plan aproape rotundã, cu o razãde cca 11 m ºi o înãlþime medie de

cca 7,50 m iar volumul sãlii este deaproximativ 3.900 m3.

STABILIREA LIMITELOR ADMISIBILE Durata de reverberaþie optimã pen-

tru sãlile cu volum de cca 3.800 m3,care sunt utilizate ca sãli multi-funcþionale (conferinþe, teatru, con-certe) precizatã în STAS 9783/0-84«Acustica în construcþii. Parametripentru proiectarea ºi verificareaacusticã a sãlilor de audiþie publicã.Clasificare ºi limite admisibile» este:Topt = 1,4 s.

Având în vedere cã în salã se vorutiliza ºi instalaþii de sonorizare, sepoate adopta Tmed = 1,2 s.

Valorile maxime ºi minime aleduratei de reverberaþie acceptate,conform standardului menþionat maisus, sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Fig. 2

continuare în pagina 44��


VERIFICAREA PRIN CALCULA DURATEI DE REVERBERAÞIE

a) Calculul duratei de reverbe-raþie în benzile de o octavã dindomeniul 125...4.000 Hz se face curelaþia lui Sabine:

T(f) = 0,163 V / A(f) [s] (1)în care: V – volumul sãlii [mc];A(f) – aria de absorbþie acusticã

echivalentã la frecvenþa «f» [m2UA]; b) Aria de absorbþie acusticã

echivalentã A(f) se calculeazã curelaþia:

A(f) = Σαi(f) S(i) [ m2UA ] (2)în care: αi(f) – coeficient de absorbþie acus-

ticã al materialului “i“, la frecvenþa «f»;S(i) – aria geometricã pe care

este dispus materialul «i» [m2] .

Durata de reverberaþie obþinutãeste prezentatã în ANEXA 1.

Valorile calculate se încadreazãîn limitele admisibile.DESCRIEREA TRATAMENTELOR ACUSTICE

• Suprafeþe absorbante perfo-rate - de exemplu plãci GUSTAFSRS8 – C40, cu plãci de vatã mine-ralã de 5 cm ºi densitate de cel puþin50 kg/mc în spate; distanþa dintreplãcile perforate ºi peretele de bazãva fi de 10 cm.

• Suprafeþe pline de tip mem-branã - de exemplu plãci GUSTAFS,cu grosime de 12,6 mm având laintrados plãci din vatã mineralã cugrosime de 50 mm ºi densitate decel puþin 50 kg/mc; distanþa dintreplãcile perforate ºi peretele de bazãva fi de de 10 cm.

BIBLIOGRAFIE1. Loïc HAMAYON – Réussir l’a-

coustique d’un bâtiment, Ed. LeMoniteur, Paris, 1996;

2. Thierry MALET – Acoustiquedes salles – Le guide de référencedu practicien, Publ. Georges Ventil-lard, Neuilly sur Marne, 2005;

3. Guillaume PELLERIN –Acoustique architecturale: Theorieset pratiques, version électronique,2006;

4. STAN Mariana Cristina –Acustica pentru arhitecþi, Ed. Fun-daþiei România de Mâine, Bucureºti2007. �

Anexa 1

�� urmare din pagina 43


Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi a comportãrii în exploatare a

construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITY TEST pune la dispoziþia beneficiarilorserviciilor sale personal competent / recunoscut / atestat /autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºicertificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni.

Beneficiarii serviciilor noastre ºi proiectele realizate inte-gral de noi, în care am fost parteneri sau la care am fost coop-taþi ca proiectanþi de specialitate:

1. Servicii de consultanþã tehnicã de specialitate ºiexecutarea de încercãri ºi verificãri de laborator pentru:

• COMPANIA NAÞIONALÃ DE INVESTIÞII – Realizareatronsoanelor experimentale cu materiale noi (PRP) în vedereaReabilitãrii infrastructurii rurale din România (Mãsura 322 UE) ºia drumurilor comunale în jud. Argeº, Caraº-Severin, Constanþa,Giurgiu ºi Gorj;

• Primãria Mãcin, jud. Tulcea - Lucrãri de reabilitare strãzi;• CONSTRUCCIONES RUBAU (Spania) - Reabilitare DN7C;• BUTAN GAZ - Staþie de îmbuteliere gaz lichefiat jud. Dâm-

boviþa - platforme, construcþii tehnologice ºi racorduri la DN ºi la CF;• KASSIANOS DEVELOPMENTS – Parc industrial Bucureºti Vest;

2. Studii geotehnice, hidrogeologice, expertize tehnice,proiectare ºi verificare proiectare pentru:

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Studiigeotehnice, Expertize tehnice ºi Studii de fezabilitate Reabili-tare infrastructurã ruralã - drumuri, poduri ºi podeþe, Mãsura322 UE în judeþele Bistriþa Nãsãud, Braºov, Buzãu, Dâmboviþa,Galaþi, Harghita, Ialomiþa, Mureº, Prahova, Teleorman, Tulcea;

• CNADNR – DRDP Bucureºti - Studii geotehnice, Elimi-narea efectelor inundaþiilor pe DN1 Comarnic - Sinaia, Podeþe– Posada;

• CNADNR – DRDP Iaºi - Studii geotehnice, Eliminareaefectelor inundaþiilor pe DN17A Moldoviþa - Suceviþa, km 37-41;

• CNADNR – DRDP Braºov – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri ºi podeþe DN7A Predeal – Zãrneºti - ªercaia;

• Primãria municipiului Braºov - Studiu geotehnic, Reabi-litare Pasaj rutier – Calea Fãgãraºului pe DN 1 peste CF Braºov- Râºnov;

• Consiliul Judeþean Mureº – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri DJ106 Apold – Sighiºoara;

• Primãria Bãile Herculane, jud. Caraº Severin - Expertizetehnice, Studii geotehnice în vederea realizãrii DALI, PTh, ºiDE pentru obiectivul „Reabilitare ºi modernizare Strãzi, Poduriºi Parc Central Bãile Herculane“;

• Primãria Sector 2 Bucureºti ºi Primãria Alexandria, jud.Teleorman - Expertize tehnice în vederea Reabilitãrii termice ablocurilor de locuit;

• Primãria Panciu, jud. Vrancea - Studiu geotehnic ºiExpertizã tehnicã în vederea realizãrii DALI, PTh ºi DE pentruobiectivul „Amenajarea spaþiilor necesare funcþionãrii Labora-torului de imagisticã medicalã ºi dotarea cu tomograf a ambu-latoriului spitalului Panciu;

• Consiliul Judeþean Teleorman - Studii geotehnice,Expertizã tehnicã ºi Studii de fezabilitate / Proiecte tehnicepentru Proiecte de Reabilitare infrastructurã ruralã - drumuri,reþele edilitare de apã ºi canal în 6 comune;

• COSMOTE ROMANIAN MOBILE TELECOMMUNICA-TIONS - Expertize tehnice privind starea actualã a 60 site-uriGSM (Staþie fixã pentru telefonie mobilã) din jud. Satu Mare,Harghita, Covasna, Braºov, Dâmboviþa ºi Argeº;

• ROMPETROL DOWNSTREAM – Expertize tehnice StaþiiLITRO de distribuþie carburanþi Rompetrol, pe AutostradaA2 Bucureºti - Cernavodã;

• Grupo RAYET Internaþional (Spania) - Studii geotehnice,PUZ ºi Proiect tehnic pentru ansamblul din Baloteºti pentru3.000 locuinþe S+P+4E-7E;

• JV ICOP Spa (Italia) ºi Soares da Costa (Portugalia) -Studiu geotehnic, Reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ape pluviale ºi uzate din Municipiul Piteºti, jud.Argeº, zona colectorului cu microtunelul;

3. Lucrãri subtraversãri prin foraj dirijat • Primãria Dragomireºti, jud. Ilfov, Proiect de Reabilitare

infrastructurã ruralã – reþele edilitare de apã ºi canal. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT

Primul Congres privind COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILORªI PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR

din Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale– 27 - 28 septembrie 2012 –

Scopul special al Congresului constã în intenþia de aimplementa continuitatea acestor manifestãri internaþionaleºi în aceastã zonã a Europei, servind, astfel, la consolidarealegãturilor tehnico-ºtiinþifice internaþionale ale inginerilor con-structori, arhitecþi ºi tehnicieni, în condiþii transfrontaliere.

Congresul va fi organizat în staþiunea balneo-cli-matericã Bãile-Felix.

Comisia Naþionalã [CNCisC] din România invitãreprezentanþii din ramura construcþii - cercetãtori,proiectanþi, executanþi, cadre didactice din învãþã-mântul superior ºi studenþi sã participe la acesteveniment tehnico-ºtiinþific internaþional.

Tematica se referã la:� Interacþiunea construcþiilor cu mediul ambiant (acþi-

uni, efecte, aspecte ecologice);� Patologia construcþiilor (defecte, degradare, acci-

dente, avarii);� Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor

(urmãrirea comportãrii ºi intervenþii pe construcþii);� Protecþia mediului înconjurãtor (conlucrare cu

natura, compromisuri posibile, construcþii ecologice);� Teoretizare, legislaþie, recomandãri.

SECÞIUNILE DE LUCRU ALE CONGRESULUISecþiunea 1: Construcþii civile, industriale, agrozootehniceSecþiunea 2: Construcþii cãi de comunicaþii - drumuri,

poduri, cãi ferateSecþiunea 3: Construcþii hidrotehniceSecþiunea 4: Protecþia mediului înconjurãtor

ORGANIZATORI� Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a Con-

strucþiilor Bucureºti - România;� Facultatea de Arhitecturã ºi Construcþii - Universi-

tatea Oradea;� Primãria Oradea.Comitetul de organizare face un apel cãlduros cãtre

toþi cei ce doresc sã sprijine financiar reuºita acesteimanifestãri transfrontaliere, de prestigiu, pentru evi-denþierea rolului cunoaºterii importanþei urmãririi in situa construcþiilor, ca sursã a progresului tehnico-ºtiinþificatât în proiectare, cât ºi în exploatare.

Secretariatul congresului:E-mail: [email protected]: 0259 465 346


DIRIGINTELE DE ªANTIER -reprezentant al investitorului în realizarea investiþiilor

ing. Constantin Traian RÃDAN

Investitorii sunt primii care au interesul de a beneficiala lucrãrile lor de diriginþi de ºantier atestaþi, cu o solidãpregãtire profesionalã, care sã asigure respectarea ce-rinþelor de calitate ale construcþiilor, în scopul protejãriivieþii oamenilor ºi a bunurilor acestora în condiþiile încare, dintre statele membre ale Uniunii Europene,România prezintã unul dintre cele mai înalte nivele devulnerabilitate la factori de risc natural, în principal lariscul seismic.

Alegerea dirigintelui de ºantier trebuie sã aibã dreptcriteriu competenþa tehnicã obþinutã de acesta în bazaexperienþei profesionale ºi a celor câteva principii generale:

• Independenþa – ca persoanã fizicã sau juridicã faþãde investitori cât ºi faþã de antreprenori, furnizori ºiproiectanþi. Aceastã independenþã defineºte compatibili-tatea persoanelor fizice ºi juridice cu prevederile legiiconcurenþei ºi ale legii privind combaterea concurenþeineloiale. Dirigintele nu trebuie sã accepte niciun fel defavor care sã-l influenþeze la luarea unei hotãrâri corecteprivind interesele investitorului. De asemenea, nu tre-buie sã fie implicat în activitãþi care sã se suprapunã cucea de diriginte de ºantier ca persoanã independentã.

• Profesionalismul – pregãtirea profesionalã trebuiesã fie confirmatã prin studii (superioare) de specialitateºi prin practicã, la care se adaugã, obligatoriu, Autoriza-þia eliberatã de Inspectoratul de Stat în Construcþii încare sã se precizeze pentru ce domeniu ºi categorie deimportanþã are dreptul sã profeseze cel autorizat.Domeniile de autorizare se referã la: consolidãri ºirestaurãri de monumente istorice, construcþii civile,industriale ºi agricole, drumuri, poduri, tunele, piste deaviaþie, transport pe cablu, lucrãri hidrotehnice, instalaþiiaferente construcþiilor, reþele.

Experienþa profesionalã minimã, în funcþie de dome-niul sau subdomeniul ales, este de cel puþin 10 ani încazul construcþiilor de importanþã A (construcþii civile,industriale ºi agricole, lucrãri hidrotehnice, consolidare ºirestaurare monumente istorice) ºi se diminueazã la8 ani, 5 ani, 3 ani, pentru celelalte categorii. Un specialistatestat pentru lucrãri de importanþã A are dreptul sãangajeze lucrãri ºi din categoriile de importanþã B, C ºi D.

Am insistat asupra acestui principiu tocmai pentru aveni în sprijinul investitorului spre o cât mai justã alegere

a dirigintelui ºi aprecierea acestuia, raportate la preten-þiile legale ale proiectantului, antreprenorului, furnizoruluide materiale, prestatorului de servicii.

Mã simt obligat de a mai detalia un aspect ºi anumece înseamnã categoria de importanþã stabilitã obligato-riu de proiectantul unei lucrãri, la cererea investitorului,în cazul construcþiilor noi sau a proprietarului, în cazulconstrucþiilor existente, acolo unde necesitã lucrãri deintervenþie sau în alte cazuri.

Conform Anexei nr. 3 din Regulamentul privind sta-bilirea categoriei de importanþã a construcþiilor din HGnr. 766/1997 sunt definite patru categorii pentru apro-barea unor regulamente privind calitatea în construcþii ºiîn temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitateaîn construcþii:

• Construcþii de importanþã excepþionalã (A)• Construcþii de importanþã deosebitã (B)• Construcþii de importanþã normalã (C)• Construcþii de importanþã redusã (D)Autorizaþia de construire, proiectul de execuþie,

cartea tehnicã a construcþiei, documentele de asigurareau înscrisã – pentru fiecare construcþie – o singurã cate-gorie de importanþã.

• Fidelitatea - este un alt principiu definitor pentrudiriginte, faþã de cerinþele investiþiei din punct de vedereal calitãþii, costului ºi duratei de execuþie. Angajamentuldirigintelui este de a acþiona în numele ºi pentruapãrarea intereselor investiþiei.

• Respectarea legalitãþii – în unele situaþii investi-torul se lasã supus tentaþiei de a solicita, pe parcursullucrãrii, modificãri constructive faþã de situaþia iniþialã dinproiect, modificãri care contravin legilor, regulamentelor,instrucþiunilor ºi normelor tehnice în vigoare. Nu degeabala obþinerea autorizaþiei de construire de cãtre Serviciulde urbanism al unei primãrii, se aplicã pe proiect vizaSPRE NESCHIMBARE, însoþitã de specificaþiile uzuale.În astfel de cazuri dirigintele are obligaþia de a da obliga-toriu consultãrile tehnice spre a fi reþinute de investitor ºide a solicita proiectantului soluþii tehnice care sã satis-facã cerinþele solicitantului.

Desigur, oricare dintre modificãrile ce nu mai coincid,structural, cu cele anterioare obligã la obþinerea unei noiautorizaþii de construire din partea investitorului, sub

Funcþia de diriginte de ºantier are tradiþie la noi în þarã, contribuind la realizarea lucrãrilor de construcþiiîn deplinã concordanþã cu cerinþele de calitate stabilite de Legea 10/1995. În acelaºi timp, Proceduranr. 1496/13 mai 2011 a Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului stabileºte cadrul normativ privind autori-zarea diriginþilor de ºantier de cãtre Inspectoratul de Stat în Construcþii. Accesul la aceastã activitate ºiexercitarea ei pe teritoriul României este supusã procedurii amintite de autorizare, în temeiul prevederiloractelor normative nominalizate anterior ºi cu respectarea dispoziþiilor Directivei 2006/123/CE a ParlamentuluiEuropean ºi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieþei interne, transpusã în legislaþianaþionalã prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor deservicii ºi libertatea de a furniza servicii în România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 68/2010.

sancþiunea timpului pierdut ºi a nerespectãrii graficuluide lucrãri, pânã la obþinerea noilor avize impuse de Cer-tificatul de Urbanism ºi în final, a noii autorizaþii de con-struire. O temã de proiectare insuficient aprofundatã deinvestitor, o proiectare uneori mai sãracã în soluþiitehnice performante ºi convingãtoare pentru utilizatorulfinal al investiþiei, conduc la deciziile exemplificate anterior.

Dirigintele de ºantier, cu experienþa profesionalã pecare o are, cunoscãtor al legislaþiei de profil, are sarcinasã rezolve, în beneficiul investitorului, multiplele situaþiiapãrute pe timpul executãrii investiþiei, în spirit practic ºiîn totalã concordanþã cu cerinþele de calitate, cost, lega-litate ºi duratã de execuþie.

• Pãstrarea demnitãþii ºi reputaþiei de diriginte despecialitate – impune, ca un fel de jurãmânt, ca indife-rent de conjunctura situaþiilor sau a presiunilor la careacesta poate fi expus, sã nu uite cã are o rãspundere, cubãtaie lungã, faþã de construcþia pe care o suprave-gheazã, faþã de investitor ºi nu numai. Trebuie sã asi-gure realizarea, atestarea ºi garantarea calitãþii ceruteprin reglementãrile tehnice ºi prin clauzele contractuale,nefãcându-se rabat de la legislaþie chiar ºi în condiþiile încare aceasta a suferit numeroase schimbãri, completãrisau abrogãri.

Cele ºase cerinþe esenþiale aplicabile construcþiilor,care pot influenþa caracteristicile tehnice ale acestora:rezistenþã mecanicã ºi stabilitate; securitate la incendii;igienã, sãnãtate ºi mediu înconjurãtor; siguranþã înexploatare; protecþie împotriva zgomotului; izolarea ter-micã pentru economia de energie, pot fi aplicabile unacâte una sau grupate. Dirigintele de ºantier are obligaþiade a supraveghea lucrãrile, pe parcursul executãrii lor,astfel încât aceste cerinþe sã fie asigurate pe întreagaperioadã de viaþã a construcþiei.

Dirigintele de specialitate (de ºantier) îºi exercitãatribuþiile în urmãtoarele perioade:

• Pregãtirea ºi executarea lucrãrilor;• Executarea lucrãrilor;• Recepþia lucrãrilor;• Dupã recepþia la terminarea lucrãrilor, pânã la recepþia

finalã.Atribuþiile acestuia nu sunt limitative, dirigintele

putând participa în calitate de reprezentant al investi-torului în toate fazele privind conceperea, proiectarea ºirealizarea construcþiilor în limitele atribuþiilor stabilite prinreglementãrile în vigoare ºi ale contractului cu beneficia-rul lucrãrii.

(Urmare în numãrul viitor)

SC INTEGRAL CONSTRUCT SRL Bucureºti• EXECUÞIE ÎN CONSTRUCÞII • DIRIGENÞIE DE ªANTIER • ASISTENÞÃ CU UTILAJE

• MATERIALE DE CONSTRUCÞII • CONSULTANÞÃ PENTRU AVIZE, AUTORIZAÞII, CADASTRU• ALTE SERVICII PENTRU CONSTRUCÞII, INSTALAÞII ªI REPARAÞII

Tel.: 0724 28 56 28 E-mail: [email protected]


(Urmare din numãrul anterior)CAPITOLUL I

DISPOZIÞII GENERALEArticolul 1ObiectulPrezentul regulament stabileºte condiþiile de intro-

ducere pe piaþã sau punere la dispoziþie pe piaþã a pro-duselor pentru construcþii stabilind dispoziþii armonizateprivind modul de exprimare a performanþei produselorpentru construcþii referitor la caracteristicile lor esenþialeºi privind utilizarea marcajului CE aplicat pe respectiveleproduse.

Articolul 2DefiniþiiÎn sensul prezentului regulament, se aplicã urmãtoa-

rele definiþii:1. „produs pentru construcþii” înseamnã orice produs

sau set fabricat ºi introdus pe piaþã în scopul de a fiîncorporat în mod permanent în construcþii sau pãrþi aleacestora ºi a cãrui performanþã afecteazã performanþaconstrucþiilor în ceea ce priveºte cerinþele fundamentaleaplicabile construcþiilor;

2. „set” înseamnã un produs pentru construcþii intro-dus pe piaþã de un singur fabricant sub forma unuiansamblu de cel puþin douã componente separate caretrebuie asamblate pentru a fi instalate în construcþii;

3. „construcþii” înseamnã clãdiri ºi lucrãri de ingineriecivilã;

4. „caracteristici esenþiale” înseamnã acele caracte-ristici ale produsului pentru construcþii care se referã lacerinþele fundamentale aplicate construcþiilor;

5. „performanþa unui produs pentru construcþii”înseamnã performanþa legatã de caracteristicile esen-þiale relevante, exprimatã prin nivel, clasã sau printr-odescriere;

6. „nivel” înseamnã rezultatul evaluãrii performanþeiunui produs pentru construcþii în ceea ce priveºte carac-teristicile esenþiale ale acestuia, exprimat sub forma uneivalori numerice;

7. „clasã” înseamnã o gamã, delimitatã de o valoareminimã ºi una maximã, de niveluri de performanþã aleunui produs pentru construcþii;

8. „nivel-prag” se referã la valoarea minimã saumaximã a performanþei unui produs pentru construcþii;

9. „produs-tip” înseamnã setul de niveluri sau clasede performanþã reprezentative ale unui produs pentruconstrucþii, în ceea ce priveºte caracteristicile sale esen-þiale, fabricat prin utilizarea unei anumite combinaþii dematerii prime sau de alte elemente în cadrul unui procesde producþie specific;

10. „specificaþii tehnice armonizate” înseamnã stan-darde armonizate ºi documente de evaluare europene;11. „standard armonizat” înseamnã un standard adoptatde unul dintre organismele europene de standardizareenumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE, pe bazaunei cereri din partea Comisiei, în conformitate cu arti-colul 6 din respectiva directivã;

12. „document de evaluare european” înseamnã undocument adoptat de cãtre organizaþia OET-urilor înscopul întocmirii de evaluãri tehnice europene;

13. „evaluare tehnicã europeanã” înseamnã evalu-area documentatã a performanþelor unui produs pentruconstrucþii, în ceea ce priveºte caracteristicile esenþialeale acestuia, în conformitate cu respectivul document deevaluare european;

14. „utilizare preconizatã” înseamnã utilizarea pre-conizatã a produsului pentru construcþii, astfel cum estedefinitã în specificaþiile tehnice armonizate aplicabile;

15. „documentaþie tehnicã specificã” înseamnã o docu-mentaþie care demonstreazã cã metodele din cadrul sis-temului aplicabil de evaluare ºi de verificare a constanþeiperformanþei au fost înlocuite cu alte metode, cu condiþiaca rezultatele obþinute prin metodele respective sã fieechivalente cu cele obþinute prin metodele de încercareprevãzute de standardul armonizat corespunzãtor;

16. „punerea la dispoziþie pe piaþa” înseamnã oricefurnizare a unui produs pentru construcþii pentru dis-tribuirea sau utilizarea pe piaþa Uniunii în cadrul uneiactivitãþi comerciale, contra cost sau gratuit;

17. „introducere pe piaþã” înseamnã prima punere ladispoziþie a unui produs pentru construcþii pe piaþa Uniunii;

18. „operator economic” înseamnã fabricantul, impor-tatorul, distribuitorul sau reprezentantul autorizat;

19. „fabricant” înseamnã orice persoanã fizicã saujuridicã care fabricã un produs pentru construcþii sau dis-pune proiectarea sau fabricarea unui astfel de produs ºicomercializeazã produsul respectiv, sub numele sãu sausub marca sa;

20. „distribuitor” înseamnã orice persoanã fizicã saujuridicã din lanþul de aprovizionare, altul decât fabrican-tul sau importatorul, care comercializeazã un produspentru construcþii;

21. „importator” înseamnã orice persoanã fizicã saujuridicã stabilitã în Uniune, care introduce pe piaþa Uniuniiun produs pentru construcþii dintr-o þarã terþã;

22. „reprezentant autorizat” înseamnã orice persoanãfizicã sau juridicã stabilitã în Uniune care a primit unmandat scris din partea fabricantului pentru a acþiona înnumele acestuia în legãturã cu sarcini specificate;

23. „retragere” înseamnã orice mãsurã cu scopul dea împiedica comercializarea unui produs pentru con-strucþii din lanþul de aprovizionare;

24. „rechemare” înseamnã orice mãsurã care are cascop returnarea unui produs pentru construcþii care afost deja pus la dispoziþia utilizatorului final;

25. „acreditarea” are semnificaþia care i s-a atribuitprin Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

26. „controlul producþiei în fabricã” înseamnã controlulintern documentat permanent al producþiei dintr-o fabricã,în conformitate cu specificaþiile tehnice armonizate relevante;

27. „microîntreprindere” înseamnã o microîntreprin-dere aºa cum este ea definitã în RecomandareaComisiei din 6 mai 2003 privind definiþia întreprinderilormicro, mici ºi mijlocii ( 1 );

28. „ciclu de viaþã” înseamnã etapele succesive ºi inter-dependente din viaþa unui produs pentru construcþii, dela achiziþia materiilor prime sau generarea din resursenaturale pânã la eliminarea finalã.

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIdin 9 martie 2011

de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (II)


Articolul 3Cerinþe fundamentale aplicabile construcþiilor ºi

caracteristici esenþiale ale produselor pentru con-strucþii

(1) Cerinþele fundamentale aplicabile construcþiilorprevãzute în anexa I constituie baza pentru pregãtireamandatelor de standardizare ºi a specificaþiilor tehnicearmonizate.

(2) Caracteristicile esenþiale ale produselor pentruconstrucþii se stabilesc în specificaþiile tehnice armo-nizate în ceea ce priveºte cerinþele fundamentale aplica-bile construcþiilor.

(3) Pentru anumite familii de produse pentru con-strucþii care fac obiectul unui standard armonizat,Comisia stabileºte, dupã caz ºi în funcþie de utilizãrilepreconizate ale acestora, astfel cum sunt definite înstandardele armonizate, prin intermediul unor acte dele-gate în conformitate cu articolul 60, acele caracteristiciesenþiale referitor la care fabricantul trebuie sã declareperformanþa produsului în momentul în care acesta esteintrodus pe piaþã.

Dupã caz, Comisia stabileºte de asemenea, prinintermediul actelor delegate în conformitate cu articolul60, nivelurile-prag pentru performanþã referitoare lacaracteristicile esenþiale care trebuie declarate.

CAPITOLUL IIDECLARAÞIA DE PERFORMANÞÃ

ªI MARCAJUL CEArticolul 4Declaraþia de performanþã(1) Atunci când un produs pentru construcþii face

obiectul unui standard armonizat sau este conform cu oevaluare tehnicã europeanã care a fost eliberatã pentruacesta, fabricantul întocmeºte o declaraþie de perfor-manþã pentru acesta în momentul în care este introduspe piaþã.

(2) Atunci când un produs pentru construcþii faceobiectul unui standard armonizat sau este conform cu oevaluare tehnicã europeanã care a fost eliberatã pentruacesta, se pot furniza informaþii sub orice formã referi-toare la performanþa acestuia în ceea ce priveºte carac-teristicile esenþiale, astfel cum sunt definite înspecificaþiile tehnice armonizate aplicabile, numai dacãacestea sunt incluse ºi specificate în declaraþia de per-formanþã, cu excepþia cazurilor în care, în conformitatecu articolul 5, nu s-a întocmit nicio declaraþie de perfor-manþã.

(3) Prin întocmirea declaraþiei de conformitate, fabri-cantul îºi asumã responsabilitatea pentru conformitateaprodusului pentru construcþii cu performanþa declaratã.În lipsa unor indicii obiective în sens contrar, statelemembre presupun cã declaraþia de performanþãîntocmitã de fabricant este exactã ºi fiabilã.

Articolul 5Derogãri de la întocmirea unei declaraþii de

performanþãPrin derogare de la articolul 4 alineatul (1) ºi în lipsa

unor dispoziþii la nivelul Uniunii sau la nivel naþional caresã impunã necesitatea declaraþiei privind caracteristicileesenþiale acolo unde produsele pentru construcþii suntdestinate a fi utilizate, atunci când introduc pe piaþã unprodus pentru construcþii care face obiectul unui standardarmonizat, fabricanþii nu sunt obligaþi sã întocmeascã odeclaraþie de performanþã în cazul în care:

(a) produsul pentru construcþii este fabricat în modindividual sau la comandã, nefiind realizat într-un proces

de producþie în serie, ca rãspuns la o comandã specificãºi este instalat într-o singurã construcþie identificatã, decãtre un fabricant care rãspunde de încorporarea încondiþii de siguranþã a produsului în construcþii, în con-formitate cu normele naþionale aplicabile ºi pe rãspun-derea persoanelor însãrcinate cu executarea în condiþiide siguranþã a construcþiilor, desemnate prin normelenaþionale aplicabile;

(b) produsul pentru construcþii este fabricat pe ºantierpentru a fi încorporat în construcþia respectivã, în confor-mitate cu normele naþionale aplicabile ºi pe rãspundereapersoanelor însãrcinate cu executarea în condiþii desiguranþã a construcþiilor, desemnate în temeiul nor-melor naþionale aplicabile; sau

(c) produsul pentru construcþii este fabricat în modtradiþional sau de o manierã adecvatã pentru a asiguraconservarea patrimoniului, printr-un proces de fabricareneindustrial, pentru renovarea adecvatã a construcþiilorprotejate în mod oficial ca fãcând parte dintr-un sit prote-jat sau datoritã valorii lor arhitecturale sau istoricedeosebite, cu respectarea normelor naþionale aplicabile.

Articolul 6Conþinutul declaraþiei de performanþã(1) Declaraþia de performanþã exprimã performanþa

produselor pentru construcþii în ceea ce priveºte carac-teristicile lor esenþiale, conform specificaþiilor tehnicearmonizate relevante.

(2) Declaraþia de performanþã conþine în specialurmãtoarele informaþii:

(a) referinþa produsului-tip pentru care a fost întocmitãdeclaraþia de performanþã;

(b) sistemul sau sistemele de evaluare ºi de verifi-care a constanþei performanþei produsului pentru con-strucþii, astfel cum se prevede în anexa V;

(c) numãrul de referinþã ºi data eliberãrii standarduluiarmonizat sau a evaluãrii tehnice europene care a fostutilizatã pentru evaluarea fiecãrei caracteristici esenþiale;

(d) dupã caz, numãrul de referinþã al documentaþieitehnice specifice utilizate ºi cerinþele pe care fabricantulsusþine cã produsul le respectã.

(3) În plus, declaraþia de performanþã cuprinde:(a) utilizarea preconizatã sau utilizãrile preconizate

ale produsului pentru construcþii, în conformitate cuspecificaþia tehnicã armonizatã aplicabilã;

(b) lista caracteristicilor esenþiale, astfel cum suntstabilite în specificaþia tehnicã armonizatã pentru uti-lizarea preconizatã sau utilizãrile preconizate declarate;

(c) performanþa cel puþin a uneia dintre caracteristi-cile esenþiale ale produsului pentru construcþii, relevantepentru utilizarea preconizatã sau utilizãrile preconizatedeclarate;

(d) dupã caz, performanþa produsului pentru con-strucþii, pe niveluri sau clase, sau sub formã descriptivã,dacã este necesar pe baza unui calcul, în ceea cepriveºte caracteristicile esenþiale stabilite în conformitatecu articolul 3 alineatul (3);

(e) performanþa acelor caracteristici esenþiale aleprodusului pentru construcþii care sunt legate de uti-lizarea sau utilizãrile preconizate, luând în consideraredispoziþiile legate de utilizarea sau utilizãrile preconizateacolo unde fabricantul intenþioneazã sã punã la dispo-ziþie pe piaþã produsul pentru construcþii;

(f) pentru caracteristicile esenþiale enumerate, pentrucare nu este declaratã niciun fel de performanþã, acroni-mul „NPD” (nicio performanþã determinatã);

(g) atunci când produsul a fãcut obiectul unei evaluãritehnice europene, performanþa, pe niveluri sau clase,sau într-o descriere, a produsului pentru construcþii înceea ce priveºte toate caracteristicile esenþiale cuprinseîn evaluarea tehnicã europeanã corespunzãtoare.

continuare în pagina 54��


(4) Declaraþia de performanþã se întocmeºte conformmodelului care figureazã în anexa III.

(5) Informaþiile menþionate la articolul 31 sau, dupãcaz, la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006se furnizeazã împreunã cu declaraþia de performanþã.

Articolul 7Furnizarea declaraþiei de performanþã(1) O copie a declaraþiei de performanþã este furni-

zatã fie pe hârtie, fie prin mijloace electronice, împreunãcu fiecare produs care este pus la dispoziþie pe piaþã.

Totuºi, atunci când un lot din acelaºi produs estefurnizat unui singur utilizator, acesta poate fi însoþit de ocopie unicã a declaraþiei de performanþã, fie pe hârtie, fieprin mijloace electronice.

(2) O copie pe hârtie a declaraþiei de performanþã sefurnizeazã în mod electronic la solicitarea destinatarului.

(3) Prin derogare de la alineatele (1) ºi (2), o copie adeclaraþiei de performanþã poate fi pusã la dispoziþie peo paginã de internet, în conformitate cu condiþii careurmeazã sã fie stabilite de cãtre Comisie prin intermediulactelor delegate în conformitate cu articolul 60. Acestecondiþii trebuie sã garanteze, printre altele, cã declaraþiade performanþã rãmâne disponibilã cel puþin pe perioadaprevãzutã la articolul 11 alineatul (2).

(4) Declaraþia de performanþã se furnizeazã în limbasau în limbile impuse de statul membru în care produsuleste pus la dispoziþie pe piaþã.

Articolul 8Principii generale ºi utilizarea marcajului CE(1) Principiile generale prevãzute la articolul 30 din

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplicã marcajului CE.(2) Marcajul CE se aplicã pe acele produse pentru

construcþii pentru care fabricantul a întocmit o declaraþiede performanþã în conformitate cu articolele 4 ºi 6.

Dacã o declaraþie de performanþã nu a fost întocmitãde cãtre fabricant conform articolelor 4 ºi 6, marcajul CEnu se aplicã.

Prin aplicarea sau dispunerea aplicãrii marcajului CE,fabricanþii aratã cã îºi asumã responsabilitatea pentru con-formitatea produsului pentru construcþii cu performanþa sadeclaratã, precum ºi pentru respectarea de cãtre acesta atuturor cerinþelor aplicabile prevãzute în prezentul regula-ment ºi în alte acte legislative de armonizare relevante aleUniunii care prevãd aplicarea marcajului.

Normele privind aplicarea marcajului CE prevãzutede alte acte din legislaþia de armonizare relevante a Uni-unii se aplicã fãrã a aduce atingere dispoziþiilor prezen-tului alineat.

(3) Pentru orice produs pentru construcþii care faceobiectul unui standard armonizat sau pentru care a fostemisã o evaluare tehnicã europeanã marcajul CE estesingurul marcaj care atestã conformitatea produsuluipentru construcþii respectiv cu performanþa declaratã, înceea ce priveºte caracteristicile esenþiale, care faceobiectul respectivului standard armonizat, sau pentrucare a fost emisã o evaluare tehnicã europeanã.

În acest sens, statele membre nu introduc nicio trimi-tere sau retrag din cadrul mãsurilor naþionale orice trimi-tere la un marcaj, altul decât marcajul CE, care atestãconformitatea cu performanþa declaratã în ceea cepriveºte caracteristicile esenþiale acoperite de un stan-dard armonizat.

(4) Pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor,statele membre nu interzic ºi nici nu împiedicã punereala dispoziþie pe piaþã sau utilizarea produselor pentruconstrucþii purtãtoare ale marcajului CE în cazul în care

performanþele declarate corespund cerinþelor privind uti-lizarea respectivã în statul membru vizat.

(5) Statele membre se asigurã cã utilizarea pro-duselor pentru construcþii purtãtoare ale marcajului CEnu este împiedicatã prin norme sau condiþii impuse decãtre organisme publice sau private acþionând în calitatede întreprinderi publice sau de organisme publice întemeiul poziþiei lor de monopol sau în temeiul unui man-dat public, atunci când performanþele declarate cores-pund cerinþelor referitoare la utilizarea respectivã înstatul membru vizat.

(6) Metodele utilizate de cãtre statele membre încerinþele acestora aplicabile construcþiilor, precum ºi altenorme naþionale referitoare la caracteristicile esenþialeale produselor pentru construcþii, trebuie sã fie conformecu standardele armonizate.

Articolul 9Norme ºi condiþii pentru aplicarea marcajului CE(1) Marcajul CE se aplicã în mod vizibil, lizibil ºi

indelebil pe produsul pentru construcþii sau pe o etichetãlipitã pe produs. În cazul în care acest lucru nu este posi-bil sau nu este impus din considerente þinând de naturaprodusului, acesta se aplicã pe ambalaj sau pe docu-mentele de însoþire.

(2) Marcajul CE este urmat de ultimele douã cifre aleanului în care a fost aplicat prima oarã, de numele ºi deadresa înregistratã a fabricantului sau de marca distinc-tivã ce permite identificarea uºoarã ºi fãrã ambiguitate anumelui ºi a adresei fabricantului, de codul de identifi-care unic al produsului-tip, de numãrul de referinþã aldeclaraþiei de performanþã ºi de nivelul sau clasa de per-formanþa declaratã, de trimiterea la specificaþia tehnicãarmonizatã aplicatã, de numãrul de identificare al orga-nismului notificat, dacã este cazul, ºi de utilizarea preco-nizatã, astfel cum se prevede în specificaþia tehnicãarmonizatã aplicatã.

(3) Marcajul CE se aplicã înainte ca produsul pentruconstrucþii sã fie introdus pe piaþã. Acesta poate fi însoþitde o pictogramã sau de orice altã însemnare care indicãîn principal un risc special sau o utilizare specialã.

Articolul 10Punctele de informare despre produse pentru

construcþii(1) Statele membre desemneazã puncte de infor-

mare despre produse pentru construcþii în conformitatecu dispoziþiile articolului 9 din Regulamentul (CE)nr. 764/2008.

(2) Articolele 10 ºi 11 din Regulamentul (CE) nr.764/2008 se aplicã Punctelor de informare despre pro-duse pentru construcþii.

(3) În ceea ce priveºte sarcinile definite la articolul 10alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 764/2008, fiecarestat membru se asigurã cã Punctele de informaredespre produse pentru construcþii furnizeazã, folosind oterminologie transparentã ºi uºor de înþeles, informaþiireferitoare la dispoziþiile care vizeazã respectarea cerin-þelor fundamentale aplicabile pe teritoriul sãu construcþi-ilor în ceea ce priveºte utilizarea preconizatã a fiecãruiprodus pentru construcþii, astfel cum se prevede la arti-colul 6 alineatul (3) litera (e) din prezentul regulament.

(4) Punctele de informare despre produse pentruconstrucþii trebuie sã fie în mãsurã sã îºi îndeplineascãfuncþiile într-un mod prin care sã se evite conflictele deinterese, în special în ceea ce priveºte procedurile pentruobþinerea marcajului CE.

(Continuare în numãrul viitor)

�� urmare din pagina 53


AMBIENT EXPO ºi CONSTRUCT EXPO 2012

Evenimentele au reunit cei mai importanþi jucãtori de pepiaþa utilajelor ºi echipamentelor de construcþii, precum ºi com-paniile producãtoare, importatoare sau distribuitoare de sis-teme ºi decoraþiuni pentru amenajãri interioare ºi exterioare.

Organizatorii considerã cã târgul CONSTRUCT EXPO2012 a reprezentat un “spectacol” oferit de prezenþa unorutilaje-gigant, utilaje aflate în cadrul expoziþiei, pe platformaexterioarã ROMEXPO. Aici au fost prezentate: camioanede construcþii, betoniere, excavatoare, macarale pe ºenile,freze pentru foraje, concasoare, buncãre mobile, mala-xoare, containere ºi multe alte utilaje ºi accesorii pentruconstrucþii, iar cei interesaþi au avut posibilitatea de a asistaºi la demonstraþiile live pregãtite de expozanþii acesteiediþii.

În acelaºi timp, CONSTRUCT EXPO 2012 a reprezen-tat ºi un punct de atracþie atât pentru antreprenori, cât ºipentru cei care au dorit sã admire timp de patru zile celemai puternice utilaje de construcþii din România. Zeci debranduri ºi expozanþi atât din þarã, cât ºi din strãinãtate, audepus toate eforturile pentru a impresiona cu cele mai ino-vatoare tehnologii, toate oferite la preþuri speciale doar peperioada CONSTRUCT EXPO, preþuri promoþionale menitesã încurajeze participarea ofertanþilor ºi beneficiarilor laediþiile viitoare.

CONSTRUCT EXPO 2012 a atras un numãr record devizitatori din toate ramurile industriei de construcþii: con-structori, developeri, retaileri, arhitecþi, producãtori intere-saþi atât de premierele internaþionale din domeniu cât ºi destabilirea ºi dezvoltarea de noi relaþii de afaceri.

În premierã pentru România, CONSTRUCT EXPO 2012 agãzduit CONCURSUL EUROPEAN AL MONTATORILOR DEPARDOSELI, concurs la care au participat reprezentanþi din6 þãri: Germania, Austria, Italia, Cehia, Polonia ºi România,iar cele douã tematici de concurs au fost:

• Pardoseli elastice, care au constat în executarea a treimontaje: linoleum, mochetã ºi pardosealã PVC;

• Pardoseli din lemn unde lucrarea respectivã a constatîn executarea unui montaj de parchet masiv împreunã cufinisajele aferente.

În acelaºi timp, AMBIENT EXPO 2012 a adus în faþaspecialiºtilor ºi vizitatorilor noi soluþii în domeniul amena-jãrilor interioare ºi exterioare concretizate prin cele mai noiproduse ºi inovaþii din domeniu:

• cel mai frumos ºemineu, care a primit premiul Pulchra,Italia;

• leduri organice cu o duratã de viaþã de peste 16 ani,care asigurã o reducere a consumului de energie cu 75%faþã de ledurile normale;

• uºi de garaj care capteazã energie solarã prin inter-mediul tehnologiei celulelor fotovoltaice;

• noi sisteme de iluminare fãrã leduri pentru ambientareinterioarã;

• acoperiºuri de piscine care pot acoperi o suprafaþã depânã la 1.600 mp, echivalentul unui teren de tenis;

• ediþii limitate de mozaicuri artistice lucrate manual;• mozaicuri realizate din diferite mixturi de piatrã / sticlã / metal;• peste 1.000 de modele de design în piatrã.Produsele expuse s-au adresat tuturor categoriilor de

vizitatori: de la cel mai ieftin ºemineu de pe piaþã, articole ºiproduse de decor interior accesibile tuturor, pânã la pro-duse al cãror design poartã numele unor renumite case decreaþie (covoare ºi perdele Guy Laroche, Roberto Cavalli,Pierre Cardin, uºi cu foiþã de aur ºi cristale Swarovski sau ocadã de vibromasaj în valoare de 20.000 Euro).

Cele douã evenimente s-au bucurat de o semnificativãcreºtere atât în ceea ce priveºte numãrul de vizitatori (peste15.000 persoane), cât ºi prezenþa companiilor expozante(aproximativ 300, din 22 de þãri), bucurându-se, totodatã,de o intensã mediatizare în rândul principalelor canale decomunicare: radio, tv, online, presa de specialitate ºi delarg tiraj.

În aceeaºi perioadã, la ROMEXPO, s-au desfãºurat ºi:EXPO FLOWERS & GARDENS - expoziþie internaþionalã

de flori, amenajãri peisagistice ºi de grãdinãrit;ANTIQUE MARKET (I) - târg de obiecte de artã ºi antichitãþi;TÂRG DE PRODUSE TRADIÞIONALE (III) - Târg de produse

cu specific românesc. �

Au intrat deja în istorie AMBIENT EXPO ºi CONSTRUCT EXPO, douã mari expoziþii cu tematicã din sectorulconstrucþiilor, evenimente organizate în perioada 29 martie – 1 aprilie 2012 de cãtre Centrul ExpoziþionalROMEXPO. Ele reprezintã manifestãri expoziþionale de referinþã pentru industriile de construcþii ºi amenajãriinterioare ºi exterioare din România. Dupã unele constatãri înregistrate pe parcursul acestor evenimente începsã se… decanteze primele concluzii. La ele se referã d-na Mariana Suciu - director general ROMEXPO.

ªi a fost…

d i n s u m a rConstructori la dispoziþia

dumneavoastrã C2, C3, C4, 31, 39, 57

Editorial 3

O nouã lume de culori pentru faþade 4, 5

Infrastructura în prim plan 6

Ascensoare de ultimã generaþie 7

Învelitori pentru acoperiº ºi faþade 8, 9

Managemente performante 10, 11

Cofraje pentru curburi perfecte 12, 13

Proiectare ºi execuþie

în domeniul geotehnicii ºi fundaþiilor 15 - 17

Echipamente specializate

pentru foraje ºi fundaþii 18, 19

Sistem de forare cu înºurubare

a piloþilor de îndesare 20, 21

Utilaje, echipamente ºi accesorii pentru foraj 22, 23

Lucrãri speciale de fundare 24 - 27

Produse pentru impermeabilizarea

ºi protecþia betoanelor prin cristalizare 28, 29

Cutremurele

ºi comportarea in situ a construcþiilor 32, 33

Cui îi este fricã de certificarea profesionalã

a operatorilor din construcþii? 34

Am întâlnit ºi firme… fericite! 36

Noua gamã de biþi diamantaþi 37

În premierã în România - ancore în trepte 38, 39

Sisteme moderne de coºuri de fum 40, 41

Biblioteca Naþionalã din Bucureºti (II):

Izolãri fonice ºi tratamente acustice 42 - 44

Expertize, consultanþã,

teste de laborator construcþii 46, 47

Dirigintele de ºantier - reprezentant al

investitorului în realizarea investiþiilor 48, 49

Vopsea lavabilã cu silicon pentru exterior 49

Lacuri protectoare pentru lemn 50, 51

Regulamentul (UE) privind stabilirea unor condiþii

armonizate pentru comercializarea produselor

pentru construcþii (II) 52 - 54

Elemente de fixare pentru construcþii 55

Centrale termice solare 55

Servicii de consultanþã ºi intermediere în afaceri 55

ªi a fost…

AMBIENT EXPO ºi CONSTRUCT EXPO 2012 56

Fonduri europene pentru achiziþii de utilaje 57

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Documents

Revista Constructiilor Nr 81 Mai 2012