Revista Cer Senin 5 2010

www.roaf.ro/ro/cersenin

Revista For]elor Aeriene Rom#ne www.roaf.ro

Nr. 5 (112) 2010

De la Escadrila Alb`, la Serviciul Medical Militar

de Urgen]`

PAG. 12-13

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 5006/2010

Responsabilitatea privind tehnoredactarea

[i corectura revine \n totalitate redac]iei revistei

{oseaua Fabrica de Glucoz` nr.2-4, sector 2, Bucure[tiTelefon/Fax: 021/232.63.27;021232.21.83 int. 104,110

E-m@il: [email protected] 1582-6317. B 916.10;

C 3146.18

PER ASPERAAD ASTRA

COPYRIGHT:Este autorizat` orice reproducere,

cu condi]ia specific`rii sursei.

CONSILIUL EDITORIALAL REVISTEI “CER SENIN”

Pre[edinte

Membri

e-mail: [email protected]

general-maiorVIRGIL RISTEA

Tuzla – Final de ancheT~ – pag. 6

lOcUin}e anl PenTRU TineRii MiliTaRi – pag. 7 eOd-i[ti ROM@ni |n aFGaniSTan – pag. 8

de la eScadRila alB~, la SeRViciUl Medical MiliTaR de URGen}~ – pag. 12-13

cROSS landinG 2010 – pag. 14

cOMBined endeaVOR 2010 – pag. 15

ROM@nii de la PaPa – pag. 17

RadaRUl GaP FilleR (TPS-79R) |n acTUaliTaTea FOR}elOR aeRiene – pag. 18-19

TaB~Ra de c~liRe a STUden}ilOR acadeMiei FOR}elOR aeRiene – pag. 20-21

cenTRUl neRVOS al Rela}iilOR inTeRna}iOnale din aRMaTa ROM@niei – pag. 22-24

15 ani cU MiG-21 lanceR – pag. 25-27

FOR}ele aeRiene |n lUMe – pag. 32-33

SPecTacOle aeRiene – pag. 34-35

ScUTUl anTiRacheT~ – pag. 36-37

daRK SKY 2010– pag. 38-39

ST~P@nii TRaiecTORiilOR din ceTaTea B~niei – pag. 44-45

UneORi, PRe}Ul UnUi ViS eSTe SacRi-FiciUl SUPReM – pag. 46-47

MOZaic – pag. 50

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]iei texte [i fotografii care se \ncadreaz` \n tematica revistei. Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]i nutul articolelor apar]ine \n exclusi vitate autorilor, conform art. 206 CP.

Revist` editat` de Statul Major al For]elor Aeriene

Coperta I – exerci]iu de evacuare aero-medical`.

Coperta IV – Zbor

general de brigad` Haralambie OPREA


general de flotil` aerian` dr. Victor Str\mbeanu



general de flotil` aerian` dr. Alexandru-Petru G~LU{C~

Redac]ia

Redactor [ef:c`pitan MIRCEA BARAC

locotenent LAURA COZLOV;plutonier adjutant SORIN S~FTOIU


Redactori:

Tehnoredactare:LUCIAN TEODORESCU;

ADRIAN SULT~NOIU

Fotoreporter:ADRIAN SULT~NOIU

Procesare texte:LEANA TUDORAN

Traducere texte: locotenent Laura Cozlov

TITLU RUBRICA

| 3 CER SENIN Nr. 5 (112) 2010w w w . r o a f . r o

25 octombrie a r`mas, totu[i, \nscris` \n calendarele neamului rom#nesc drept Ziua Armatei, oric#t au \ncercat [i s-au str`duit unii, din varii motive, s-o \ngroape \n negura uit`rii. Cum multe date istorice au fost \necate de volbur i murdare st # rnite de in[i veleitari.

Dup` ce, cu aproape o jum`tate de veac \n urm`, am sc`pat de o dat` impus`, sau acceptat` slugarnic, 2 octombrie, ca zi a o[tirii rom#ne, care nu o reprezenta. Pe motiv c` 25 octombrie 1944 n-ar f i \nsemnat eliberarea \ntregului teritoriu str`mo[esc de sub ocupa]ia strìn`, dar [i din hat#rul de a schimba, de dragul schimb`rii, s-a emis ipoteza alegerii unei alte zile. S -au cerut propuneri. La c#teva din ele merita s` z`bove[ti, s` te apleci cu aten]ie, cu respect, legate de realiz`ri ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza \n domeniul militar, de data unor mari b`t`lii c#[tigate de Armata Rom#n`, de alte evenimente cruciale din istoria armatei. Altele \ns` e[uau \n insignifiant, \n derizoriu chiar. Fiecare \[i d`dea cu p`rerea, ca \ntr-o democra]ie de \nceput a ultimului deceniu al secolului trecut.

Cea mai vioaie dintre ele, cu mare iz patriotard, suna cam a[a: oricare zi din calendar poate fi aleas` pentru aniversarea Armatei, \ntruc#t n-a fost zi, de-a lungul celor

peste dou` mi leni i , \ntr-un an sau altul, \n care s` nu ne fi b`tut cu cineva.

Ra]iunea [i bunul sim] au triumfat, \n cele din urm`, [i 25 octombrie a r`mas la locul sù. Pr intre argumentele aduse, – cel mai impor-tant fiind acela c` n-a fost o zi dependent` de comu ni[ti – unul era de nuan]` monarhic`. Pe 25 octombrie era ziua de na[tere a regelui Mihai [i o[tirea ro m#n`, al c`rei cap \nc` mai era atunci, prin iscusi]ii ei comandan]i, dorind s`-i transmit` acel frumos dar – eliberarea com-plet` a nord-vestului Rom#niei – a \nt#rziat atacul decisiv asupra localit`]ilor Carei [i Satu Mare, p#n` \n zorii zilei de 25 octombrie. Uite c` [i a[a se mai scrie is-toria...

Adev`rul este \ns` indubitabil. |ntr-un iure[ nest`vilit, marile unit`]i rom#ne, al`turi de cele

sovietice – a[a cum se men]ioneaz` \ntr-o lucrare de referin]` despre acel eveniment, scris` de cei mai \n m`sur` s-o fac`, veteranii de r`zboi care au luptat atunci acolo – au \nfr#nt \mpotrivirea inamicului, au d`r#mat bornele de la hotarul impus de Germania nazist` [i Ungaria horthyst` [i au ajuns la grani]a de nord-vest a ]`rii. A fost deci, ZIUA ARMATEI ROM@NE, de \ncununare a eforturilor [i sacrificiilor ei \ntr-un r`zboi \n care a fost \mpins`, ziua \n care drapelul tricolor f lutura din nou peste plaiurile eliberate.

|n inima militarilor de toate gradele – noteaz` martorii oculari ai acelor vremuri –, of i]eri [i solda] i combatan]i de atunci, veteranii de azi – s-a \n`l]at imnul sf#nt al supremei satisfac]ii pentru \mplinirea datoriei ost`[e[ti, iar pe mormintele camarazilor c`zu]i \n lupt` au picurat lacrimi de durere [i recuno[tin]`.

„Anima]i de dragostea fa]` de glia str`-bun` – consemneaz` documentele vremii – infanteri[tii, v#n`torii de munte, tanchi[tii, cavaleri[tii, artileri[tii, geni[tii, transmisio-ni[tii, aviatorii, marinarii, precum [i osta[ii din forma]iunile de servicii au s`v#r[it m`re]e fapte de arme, \mbog`]ind tradi]iile armatei [i ale poporului rom#n. Pildele lor de curaj [i sacrificiu vor constitui totdeauna temeiuri de

\ndemn [i curaj pentru urma[i, dar [i avertis-mente pentru poten]ialii vr`jma[i”. Pentru ca nimic s` nu mai fie cedat din p`m#ntul sf#nt al ]`rii f`r` lupt`.

Revenirea Ardealului de Nord la patria mam` a impus sacrificii enorme. Atunci s-a s`v#r[it un fapt de o tulbur`toare semni-fica]ie patriotic`. La ultimele lupte de pe teritoriul rom#nesc, de la Carei [i Satu Mare, au participat mari unit`]i [i unit`]i din toate ]inuturile ]`rii. Moldoveni, munteni, olteni, dobrogeni, transilv`neni, b`n`]eni, au ac]ionat laolalt` pentru a izgoni inamicul din ]ar`. Ca o expresie a unit`]ii aspira]iilor na]ionale ale poporului rom#n [i a respon-sabilit`]ii unanime pentru destinele patriei str`bune.

|n acele mari \ncle[t`ri, un rol important \n ob]inerea victoriilor l-a avut [i Corpul Aerian Rom#n, comandat de generalul de flotil` aerian` Emanoil Ionescu. De[i vremea era rea, cu plafon sc`zut [i ploi \ndelungate, care f`ceau zborurile din ce \n ce mai dificile [i aerodromurile impracticabile, aviatorii militari au ac]ionat cu mult curaj, nepre-get#nd, atunci c#nd a fost cazul, s` lupte [i cu mijloace terestre \mpotriva inamicului cotropitor.

Jertfele lor n-au fost [i nu vor fi nicic#nd uitate.

A doua zi, pe 26 octombrie 1944, Corpul Aerian Rom#n \ncepea ac]iunile de lupt` \n Ungaria.

Aniversarea Zilei Armatei ne duce cu g#ndurile pline de recuno[tin]` nu numai la eroii acelor momente, ci la to] i osta[ii rom#ni, din toate timpurile, care s-au jertfit pentru ]ar`, deopotriv` la cei de azi, afla]i la datorie, sub drapelele de lupt`, \n ]ar` ori \n misiuni interna]ionale [i de men]inere a p`cii. Ca semn al \naltei meniri a Armatei Rom#ne.

25 octombrie –Ziua Armatei Rom#niei

ZIUA CEA MARE {I SF@NT~

General de flotil aerian (r) PETRE B@N~

TITLU RUBRICA

CER SENIN Nr. 5 (112) 2010w w w . r o a f . r o4 |

FOTOREPORTAJ

TITLU RUBRICA



AGEND~

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel OPREA, a semnat luni, 20 septembrie, or-dinele de \naintare \n grad a militarilor deceda]i \n catastrofa aviatic` de la Tuzla, care, pe data de 5 iulie, [i-au sacrificat via]a \n timpul execut`rii unei misiuni de instru-ire la bordul unei aeronave militare, ast-fel:

– la gradul de aspirant post-mor-tem: soldatul Cosmin FLOR ESCU, frunta[ul Marius C`t`lin ChIOvEANU, frunta[ul Cosmin FURTUN~, frunta[ul Constantin vl`du] S~RMAN, maistrul mi-litar clasa a II-a C`t`lin R~DOI, maistrul mil itar clasa a I I -a F lor in Claudiu CI{MA{U, maistrul militar clasa a III-a B`du] PAPUC;

– la gradul de sublocotenent post-mortem: maistrul militar principal R`svan R|NGhE};

– la gradul de c`pitan post-mortem: locotenentul Liviu ANTIM [i locotenentul Lavinia GUIT~;

– la gradul de c`pitan-comandor post-mortem: locotenent-comandorul C`t`lin vicen]iu ANTOChE.

Ministrul ap`r`rii na]ionale a \naintat pre[edintelui Rom#niei propunerea de acordare a gradului de general de flotil` aerian` post-mortem comandorului Nicolae JIANU.

|n semn de recunoa[tere a meritelor \n \ndeplinirea misiunilor care le-au fost \ncre-din]ate, de apreciere a curajului dovedit \n a \nfrunta riscuri majore [i a spiritului de sacrificiu p#n` la jertfa suprem`, ministrul Gabriel OPREA a \naintat, de asemenea, pre[edintelui Rom#niei urm`toarele pro-puneri de conferire de decora]ii:

– Ordinul Na]ional Steaua Rom#niei,

\n grad de Cavaler, pentru militari, cu \nsemn de pace, pentru cei patru ofi]eri deceda]i;

– Ordinul Virtutea Aeronautic`, \n grad de Cavaler, pentru militari, cu \nsemn de pace, pentru sublocotenentul post-mor-tem R`svan R\nghe];

– Ordinul Virtutea Maritim`, \n grad de Cavaler, pentru militari, cu \nsemn de pace, pentru cei [apte aspiran]i post-mor-tem.

Tot luni, ministrul ap`r`rii na]ionale a semnat ordinele de \naintare la gradul de locotenent-comandor a c`pitanului Daniel B~L{ANU [i la gra-dul de maistru mili-tar clasa a III -a a maistrului mil itar clasa a Iv-a Marius NAZARE.

|n cadrul unei cere monii care s-a desf`[urat mar ] i , 21 septembrie, la se-diul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ministrul Gabr iel Oprea a con fer it Emblema Onoarea Armatei Rom#niei celor doi militari su-pravie]uitori ai catastrofei aviatice de la Tuzla.

“|ntotdeauna, \n Parlamentul Rom#niei [i \n orice ie[ire public`, am spus, cu toat` aprecierea pentru toate categoriile sociale, c` Armata Rom#n` merit` respectul \ntre-gii societ`]i, pentru c` militarii sunt sin-gurii care au un jur`m#nt cu ]ara, \[i leag` via]a, prin jur`m#nt, de ap`rarea secu-

rit`]ii na]ionale a Rom#niei. De aceea, Armata [i Biserica, de sute de ani, sunt respectate de rom#ni. Cei doi colegi ai no[tri, pe care i-am avansat ast`zi \n grad [i c`rora le-am conferit cea mai \nalt` de-cora]ie a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, reprezint` un exemplu de d`ruire [i sacri-ficiu \n ap`rarea securit`]ii na]ionale a ]`rii.

|n fa]a jertfei celor 12 camarazi, care [i-au pierdut via]a \n accidentul de la Tuzla, ne plec`m frun]ile, cu toat` pre]uirea [i respectul cuvenit unor militari de elit`, care au f`cut sacrificiul suprem preg`-

tindu-se pentru \ndeplinirea misiunilor de ap`rare a Rom#niei. A[a cum am fost [i p#n` acum al`turi de familiile eroilor no[tri, c`zu]i la datorie \n teatrele de ope-ra]ii, suntem al`turi de familiile greu \ncercate \n aceast` tragedie aviatic` [i vom face tot ce putem s` le sprijinim”, a spus \n cadrul ceremoniei ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel OPREA.

t u z l a

Ministrul Gabriel OpReA a semnat ordinele de \naintare \n grad a militarilor deceda]i [i r`ni]i \n accidentul aviatic de la Tuzla

parchetul de pe l#ng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi] ie a comunicat Ministerului Ap`r`rii Na]ionale c` a dispus, la data de 15 septembrie a.c., prin rezolu]ie, ne\nceperea urm`ririi penale cu privire la moartea violent` a 12 militari din For]ele Aeriene [i For]ele Navale, deceda]i \n urma catastrofei aviatice de la Tuzla. Aceea[i solu]ie a fost dispus` [i \n ceea ce prive[te v`t`marea corporal` grav` a maistrului militar Marius Nazare [i v`t`marea corporal` a c`pitanului Daniel B`l[anu, precum [i \n cazul distrugerii totale a aeronavei apar]in#nd Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Din probele administrate \n cursul urm`ririi penale a rezultat faptul c` accidentul aviatic din data de 5 iulie 2010, c#nd un avion militar de tipul AN-2 s-a pr`bu[it pe Aerodromul Tuzla, jude]ul Constan]a, s-a produs din cauza unor defec]iuni tehnice (ced`ri de material), defec] iuni care nu puteau fi prev`zute.V

alen

tin C

IOB

@R

C~

Valentin CIOB@RC~


AGEND~

Proiecte cu impact social

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale continu`, \n parteneriat cu Ministerul Dezvolt`rii Regionale [i Turismului, Proiectul na]ional de construire de locuin]e destinate tinerilor [i familiilor cu venituri mici, precum [i personalului armatei, \n care sunt angrenate [i autorit`]ile publice locale.

Decizia hot`r#toare privind ini]ierea [i derularea acestui program apar]ine ministrului ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea, care s-a implicat, \nc` de la preluarea mandatului ap`r`rii, \n decembrie 2009, \n rezolvarea problemelor sociale [i locative cu care se confrunt` personalul armatei.

Prin prisma func]iilor de]inute \n administra]ia public`, ministrul Gabriel Oprea

cunoa[te problemele cu care se confrunt` autorit`]ile locale \n realizarea unor proiecte regionale sau locale, cu impact social [i de interes public, [i va sprijini \ntotdeauna, potrivit competen]elor, astfel de proiecte.

600 de locuin]e \n Ansamblul reziden]ial Dimitrie

Pompei pentru angaja]ii din For]ele Aeriene

La \nceputul lunii septembrie, ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea, \mpreun` cu ministrul dezvolt`rii regionale [i turismului,

locuin}e anl pentru tinerii militari

Elena Udrea, [i cu primarul sectorului 2, Neculai On]anu, a participat la lansarea proiectului de construire de locuin]e pentru tineri, \n regim ANL, pe terenul situat \n strada Fabrica de Glucoz` nr. 2-4, din sectorul 2 al Municipiului Bucure[ti.

Pentru derularea acestui proiect – Ansamblul reziden]ial Dimitrie Pompei, Minis terul Ap`r`rii Na]ionale a transmis, prin h.G. nr. 714/2010, din domeniul public al statului [i

administrarea M.Ap.N. \n administrarea Consiliului Local al sectorului 2, o parte din terenul caz`rmii 429 Pipera, \n suprafa]` de 4,53 ha. Partea de teren transferat` se utilizeaz` \n scopul sistematiz`rii zonei, respectiv pentru construirea, \n maximum 3 ani de la preluare, de locuin]e [i func]iuni complementare spa]iilor de locuit, prin programe derulate de Agen]ia Na]ional` pentru Locuin]e, potrivit legisla]iei \n vigoa-re.

Proiectul prevede construirea unui num`r total de 1.500 de locuin]e. Dintre acestea, dup` finalizarea proiectului de c`tre Agen]ia Na]ional` de Locuin]e, 40% – dar nu mai pu]in de 600 unit`]i locative – sunt des-

tinate angaja]ilor Statului Major al For]elor Aeriene (cadre militare, personal civil, solda]i [i grada]i voluntari), 5% vor reveni angaja]ilor Ministerului Admi nistra]iei [i Internelor [i 5% personalului din Serviciul

Rom#n de Informa]ii.Proiectul imobiliar va fi demarat \n martie

2011, cu termen de finalizare martie 2012, pre]ul estimat de speciali[tii Agen]iei Na]ionale pentru Locuin]e fiind de 341 euro/mp, f`r` TvA.

conferin]a comandan]ilor de For]e aeriene din zona de responsabilitate a cc air izmir

|n perioada 16–19.09.2010, [eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalul-maior dr. Ion-Aurel Stanciu, a participat la Conferin]a Comandan]ilor de For]e Aeriene din zona de responsabilitate a CC Air Izmir, sus]inut` la Izmir [i Ku[adasi, \n Turcia.

Activitatea s-a desf`[urat la invita]ia comandantului CC Air Izmir, generalul-locotenent Ralph Jodice II [i a cuprins briefing-uri de relevan]` pentru participan]i, punctate de discu]ii pe baza prezent`rilor sus]inute.

Principalele teme abordate au fost: Viitorul sistemului de comand`-control aerian, Rolul CC Air Izmir \n procesul de integrare a noilor state membre \n NATO [i Procesul de integrare a Albaniei [i Croa]iei \n NATINADS.

Comandor R~ZVAN {TEF~NESCU


AGEND~

Plutonier adjutant SORIN S~FTOIUÎn perioada ianuarie -august 2010,

deta[amentul EOD din cadrul Grupului EOD al Statului Major al For]elor Aeriene, comandat de plutonierul adjutant Florin MUNTEANU, având în subordine pe p l u t o n i e r u l m a j o r G a b r i e l ALE XANDRU, plutonierul F`nu]` IOSUB, plutonierul Valentin MINCU, maistrul militar clasa a III-a Gheorghi]` IORDACHE [i maistrul militar clasa a IV-a Mihail FILIPOIU, a participat în teatrul de opera]ii din Afganistan (zona Zabul), în cadrul misiunii ISAF.

Afla]i la cea de-a doua rota]ie, specia-li[tii din cadrul For]elor Aeriene au \nceput “povestea” unei misiuni \ncununate cu succes \n urm` cu peste un an, \n cadrul unor etape foarte dure de selec]ie [i evaluare: teste gril`, vizite medicale, teste psihologice, de cuno[tin]e lingvistice, preg`tire specific` \n poligonul Cincu \mpreun` cu militari din cadrul Batalionului 33 v#n`tori de Munte.

“Apoi, totul s-a desf`[urat cu rapiditate. Transferul \n loca]ie executat \n dou` etape, acomodarea cu clima, vegeta]ia, colegii din baz`. De[i ne-am suprapus cu primul modul vreme de dou` s`pt`m#ni, a mai durat ceva p#n` la acomodarea total` la condi]iile specifice din zon`. |n plus, rela]ionarea cu partenerii americani a fost una ceva mai rece, strict concretizat` pe \ndeplinirea misiunilor [i atribu]iilor func]ionale”, \[i aminte[te comandantul grupei EOD, plutonierul adjutant Florin MUNTEANU.

|n rest, vorbesc faptele: peste 50 de ie[iri – 10 la muni]ii neexplodate, 4 pentru distrugeri de mine \n teren [i 37 de misiuni comune de grade [i specific diferite. De

EOD-i[ti rom#ni \n Afganistan – episodul 2

asemenea, militarii au executat [i dou` misiuni f`r` sprijin din partea partenerilor.

Toate acestea suprapuse cu inadverten]e de ordin logistic, de comunicare, de rela]ionare, conform maistrului militar clasa a III-a Gheorghi]` IORDAChE: “Principala problem` a constituit-o lipsa unei loca]ii adecvate pentru depozitarea materialelor explozive. |n plus, ne -am mai confruntat cu l ipsa curentului de 220 v [i a unor elemente de tehnic` de comunica]ii compatibil` \ntre gru-purile prezente”.

Cele [apte luni pe-tre cute departe de ]ar` [i de cei dragi au constituit pentru mili-tari un prilej de a-[i demonstra aptitudinile [i preg`tirea profe -

sional`, în condi]iile în care provo c`rile nu au fost pu]ine [i capacit`]ile le-au fost puse la încercare de nenum`rate ori. Faptul c` au ac]ionat în comun cu entit`]i de acela[i e[alon din armatele statelor aliate în misiuni specifice, arat` înc` o dat` c` amplul [i complexul proces de ope -ra ]ionalizare a grupului EOD din For]ele Aeriene s-a desf`[urat cu succes.

Pe 24 august a.c. a avut loc, în cadrul Regimentului 70 Geniu Avia]ie, ceremonia de sosire a echipei. Festivitatea a fost una solemn` [i a venit ca o continuare fireasc` a ceremonialului de repatriere de anvergur` de la Curtea de Arge[, la care deta[amentul a participat în data de 20 august al`turi de Batalionul 33 vân`tori de Munte „Posada”, camarazii lor de arme din teatrul de opera]ii. Cuvântul [efului Statului Major al For ]elor Aeriene, generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU, prezent la cere-monie, a trezit, în fiecare participant la festivitate, mândria lucrului dus la bun sfâr[it, a misiunii îndeplinite cu succes, mândria c` ace[ti militari au fost acolo, au luptat [i s-au întors înving`tori. “Examenul teatrului de opera]ii este cel mai important test al militarului român. Sunt bucuros c` a]i ajuns cu tot efectivul în ]ar` [i doresc s` v` transmit cele mai bune gânduri [i s` v` felicit pentru tot ceea ce a]i realizat în Afganistan. Pentru fiecare dintre voi, aceast` nou` experien]` a reprezentat un adev`rat test al propriei capacit`]i de a ac]iona într-un mediu general ostil, în

condi] ii de stres [i efort prelungit. Astfel, a]i contribuit cu succes la sporirea capacit`]ii noastre de a inter ac]io-na [i de a coopera cu militarii din Armata Na] iona l` A fgan` , precum [i cu militarii români [i americani din For]a Multi na]io-nal`”.

Ref`cu]i dup` mi-siune \n loca]ii pre cum Sulina, vatra Dor nei

sau Cap Aurora, militarii din cadrul Grupului EOD sunt preg`ti]i, din nou, pentru executarea de misiuni specifice.

Misiuni cu risc maxim executate \n Afganistan

Distrugerea muni]iilor neexplodate

Between january and august 2010, the EOD detachment from EOD Group of Romanian Air Forces Headquarter, under the NCO Florin MUNTeANU’s command, was taking part at the ISAF mission in Afganistan, Zabul area. The detachment also has in componence another five NCO’s: Gabriel ALeXANDRU, F`nu]` IOSUB, Valentin MINCU, Gheorghi]` IORDACHe and Mihail FILIpOIU.


AGEND~

|n perioada 31.08.–03.09.2010, la Flotila 71 Aerian` de la C#mpia Turzii, s-a desf`[urat Convocarea structurii de cunoa[tere [i asisten]` psihologic` din Statul Major al For]elor Aeriene. Organizat` pe fondul unor regrup`ri a condi]iilor de executare a misiunilor For]elor Aeriene, \n urma eveni-mentelor recente, convocarea [i-a propus, ca scop, preg`tirea metodic` [i metodologic` a personalului ce \ncadreaz` structurile de asisten]` psihologic` pentru aplicarea Metodologiei de evaluare a climatului psihologic [i interven]ia organiza]ional`, a Metodologiei de securitate [i s`n`tate \n munc` \n Armata Rom#niei, dar [i a Metodologiei pentru selec]ie Serviciu Interior \n unit`]ile militare.

“|n plus, ne-am propus [i elaborarea, pe durata convoc`rii, a unor preciz`ri privind atribu]iile [i modul de lucru al structurilor pe care le reprezent`m, dar, mai ales, descoperirea unor elemente comune \n colaborarea cu structurile de asisten]` psihologic` din cadrul Institutului de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`. Cunoa[ terea personalului \n toate

momentele exprim`rii [i verific`rii lui este condi]ia obligatorie pentru evaluarea corect`, astfel \nc#t s` evit`m orice premis` de eveniment. Primordial \n activitatea noastr` este asigurarea securit`]ii zborului, prin prezentarea unui profil real [i trimiterea la

SElEC}IE, EvAlUARE... {I NU NUMAI

Plutonier adjutant SORIN S~FTOIU

zbor doar a celor ap]i”, ne-a declarat maiorul Costin ROANGHE{I, [eful Struc turii de

Asisten]` Psiho logic` [i Social` din cadrul SMFA.

Problematica atins` pe durata celor 3 zile efective de con vocare a fost com-plex`, bazat` pe nece sitatea dep`[irii statu tului de simpli evalua tori [i impli carea \n crearea de teste, pro grame [i metodologii aplicabile pentru con di]iile reale, actuale [i conforme cu noile amenin]`ri interna]ionale.

Lucr`rile s-au desf`[urat sub forma inform`rilor despre activit`]ile specifice domeniului, prezentarea unor teme specifice domeniului cunoa[ terii [i asisten]ei psiho logice, schim buri de experien]` [i dezbateri practico-aplicative. Invita]ii, reprezentan]i ai tuturor ele mentelor consti-

tutive ale actului de asisten]` psihologic` – colonelul Alexandru JIANU [i colonelul Adrian PRIS~CARU de la Statul Major General, locotenent-colonelul Traian CIUPITU de la Statul Major al For]elor Terestre, c`pitan-comandorul Ciprian HANCIUC de la Statul Major al For]elor Navale, maiorul Doina TRANDAFIR, [eful compar timentului de asisten]` psihologic` de la INMAS [i c`pitanul Iulian }~RANU, [eful laboratorului psihotehnic Bucure[ti – au avut interven]ii pertinente [i au subliniat importan]a fiec`rei p#rghii din totalul ac]iunilor coroborate interstructurale [i au \ncercat identificarea unor noi cì de ac]iune \n domeniu.

Un moment special l-a constituit prezentarea comandorului Laurian ANASTASOF, comandantul Flotilei 71 Aeriene, referitoare la comunicare, unul dintre cele mai importante elemente \n discursul psihologilor. Astfel, am re]inut necesitatea particip`rii psihologului la briefing-uri [i debriefing-uri, elaborarea unei baze de date comune psiholog–INMAS, renun]area la mentalitatea conform c`reia psihologul se ocup` de “solda]i”, con[ti-entizarea faptului c` rela]ia psiholog-

instructor nu se poate realiza pe un singur palier [i, cel mai important, realizarea unui profil corect, actualizat continuu.

De asemenea, pe durata convoc`rii psihologii au participat la desf`[urarea unei misiuni de zbor complete, au vizitat Simulatorul de zbor de la Flotila 91 [i au organizat ateliere de lucru \n comun cu membrii echipajelor.

Necesitatea preg`tirii personalului vizat s` execute misiuni \n afara ]`rii, complexitatea execut`rii serviciului interior sau proble-matica asisten]ei sociale sunt doar c#teva din cìle de ac]iune ale psihologului. Este impetuoas` trecerea peste calmitatea desf`[ur`rii activit`]ii sub premisa selec]iei [i evalu`rii [i ac]ionarea pe principiul dezvolt`rii elementelor [i metodelor de lucru, crearea unui concept nou de lucru cu omul, cu militarul.

Psihologii din cadrul For]elor Aeriene [i invita]ii lor

Component` practic` \n realizarea profilului psihologic


AGEND~

În data de 23.09.2010, la {coala de Aplica] ie pentru For]ele Aeriene ”Aurel vlai-cu”, s-a desf`[urat convocarea

PreocuPare continu~ Pentru calitatea

|nv~}~m@ntului militarC`pitan ROBERT BOCAN

de specialitate [i metodic` cu echipele manager ia le din inst itu] i i le de înv`] `mânt militar de formare continu`.

Activitatea a avut ca scop analiza st`rii actuale a înv`]`-mântului militar de formare continu` [i principalele prio-rit`] i pentru îmbu n` t`] irea c a l i t ` ] i i î nv ` ] ` m â nt u l u i militar în anul [colar 2010–2011 în rapor t cu nevoi le structurilor militare.

Pe parcursul convoc`rii au fost abordate subiecte precum: direc]iile [i etapele transform`rii sistemului de înv`]`mânt militar de formare cont inu` , corela] ia dintre programele de formare con-tinu` [i nevoile de instruire ale Armatei României, precum [i direc]ii de ac]iune ale state-lor majore ale categoriilor de for]e/comandamente de arm` pentru înv`]`mântul militar

d e f o r m a r e c o n t i n u ` î n anul [colar 2010 –2011.

A c t iv i t a tea a fost con -dus` de genera lul-maior dr. Mihai Chir i ] ` , [ef u l D i r e c ] i e i i n s t r u c ] i e [ i doctr in`/SMG [i a avut ca par t ic ipan] i repre zentan] i a i D i rec ] ie i ma na gement resurse umane, a i statelor majore a le categor i i lor de f o r ] e/c o m a n d a m e nt e d e arm` [i [col i lor de apl ica] i i [ i c ent re lor de i ns t r u i re d in A r mat a Româ niei . Au fost prezen] i de asemenea inv it a ] i d in cadr ul Mi n is -ter u lu i E du c a ] ie i , C erce -t ` r i i , T ineret u lu i [ i Spor -tului [i Consil iului Na] ional de Formare Profe sional` a Adul] i lor.

DeScHiDerea anului De |nv~}~m@nt

|n data de 4 octombrie a avut loc fest iv itatea de deschidere a anului universitar la Academia For]elor Aeriene. La festivitate au participat, \n calitate de invita]i, generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU – [eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalul de flotil` aerian` Florian R@PAN – din cadrul Statului Major General, colonelul Marian ZANC~ – [ef Serviciu Politici Educa]ionale din Direc]ia Management Resurse Umane, Ion GON}EA – prefectul jude]ului Bra[ov, Adrian GABOR – viceprimarul Bra[ovului [i comandan]ii structurilor militare din Bra[ov.

|n anul \nt#i de \nv`]`m#nt sunt [colariza]i 164 de studen]i militari, at#t pentru For]ele Aeriene, c#t [i pentru For]ele Terestre, Navale [i Ministerul Administra]iei [i Internelor. Armele la care sunt \ncadra]i studen]ii sunt Avia]ie Navigan]i, Avia]ie Nenavigan]i, Rachete [i Artilerie Antiaerian`, Radioloca]ie [i R`zboi Electronic. Anul acesta vor absolvi academia 52 de studen]i repartiza]i \n trei

plutoane, unul de Avia]ie Nenavigan]i [i dou` de Rachete [i Artilerie Antiaerian`. O noutate pentru promo]ia admis` anul acesta este faptul c` studen]ii vor putea opta pentru licen]` \n Managementul Organiza]iei, Management \n Avia]ie sau Managementul Traf icului Aerian. |n prezent licen]a se acord` doar \n Mana-gementul Organiza]iei.

|n aceea[i zi, în prezen]a [efului Inst r uc] iei [ i Doct r inei d in Statul Major al For]elor Aeriene, generalul de f lotil` aerian` dr. Alexandru Petru G`lu[c`, a avut loc deschiderea anului de înv`]`mânt la {coala de Aplica] ie p e n t r u Fo r ] e l e A e r i e n e „ A u r e l v laicu”.

Cu aceast ` oca z ie au fost pre -zentate mesajele ministrului ap`r`rii na] ionale [ i [ef ului Statului Major Genera l . |n discursul sù, coman-da nt u l { col i i de A pl ica ] ie pent r u For]ele Aeriene, comandorul Nicolae Gr igor ie, a f `cut refer ire la istor ia Av ia] iei Române [i la dator ia gene -ra] iilor actuale de a continua tradi] ia deschis` de pionierii Avia] iei Româ-ne[ti.

În continuare, a avut loc activitatea de autoevaluare a activit`]ii institu]iei în anul de înv`] ` mânt 20 0 9 –2010, apreciindu-se c` obiectivele stabilite au fos t î ndepl i n i t e î n f u nc ] ie de resursele avute la dispozi] ie.

Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`”

{coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene “Aurel Vlaicu”


AGEND~

Comandor GRIGORIE ALEXANDRU NICOLAEComandant al {colii de Aplica]ie

pentru For]ele Aeriene„Aurel Vlaicu”

Comandorul GRIGORIE ALEXANDRU NICOLAE s-a n`scut \n comuna v#n tori, jude]ul Mehedin]i, \n data de 23.01.1964. A absolvit Liceul Militar „Tudor vladimirescu” \n anul 1982 [i {coala Militar` de Ofi]eri de Avia]ie „Aurel vlaicu”, specialitatea navigan]i, \n anul 1986. |n anul 2000 a absolvit Academia de |nalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specialitatea conducere interarme avia]ie [i ap rare antiaerian . A \ndeplinit func]ii de pilot, pilot-[ef, [ef de sec]ie, loc]iitor al comandantului etc.

Comandorul Grigorie Alexandru Nicolae este c`s torit [i are dou fiice.

Studii:• Curs pentru anchetatori tehnici de accidente

de avion, Fran]a, 2006;• Curs postuniversitar de perfec]ionare în

conducerea marilor unit ]i operative din For]ele Aeriene, 2004;

• Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, specialitatea conducere interarme avia]ie [i ap rare antiaerian , 2000;

• Curs de formare instructori de zbor [i comandan]i patrule, 1996;

• {coala Militar de Ofi]eri de Avia]ie „Aurel vlaicu”, specialitatea navigan]i, 1986;

• Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, 1982.

Func]ii îndeplinite:• de la 01.09.2010 – Comandant al {colii de

Aplica]ie pentru For]ele Aeriene „Aurel vlaicu”;• 2009–2010 – Loc]iitor al comandantului la

Baza 95 Aerian [i la Flotila 95 Aerian ;• 2000–2009 – Ofi]er 2, ofi]er 1, [ef birou [i [ef

sec]ie la Statul Major al For]elor Aeriene;• 1995–1998 – Pilot-[ef Grupul 91 Avia]ie

vân toare;• 1986–1995 – Pilot [i pilot-[ef la Regimentul

91 Avia]ie vân toare.

Ordine [i medalii:• 2007 – Emblema de onoare a SMG;• 2006 – Semnul Onorific „În Serviciul

Armatei”, 20 ani;• 2002 – Virtutea Aeronautic` în grad de

cavaler;• 2001 – Semnul Onorific „În Serviciul

Armatei”, 15 ani.

Numire \n func]ie

La sf#r[itul lunii septembrie a.c., o delega]ie din cadrul Grupului eOD al For]elor Aeriene Rom#ne a participat la evaluarea de tip FORCeVAL a unui modul eOD

destinat escadrilei de avioane F-18 a Bazei Aeriene Zaragoza.Cu aceast` ocazie, delega]ia rom#n` a avut acces la modul de organizare, dotare [i utilizare a unui modul eOD spaniol apar]in#nd unei escadrile de avioane F-18,

informa]ii deosebit de utile pentru \mbun`t`]irea capabilit`]ilor Grupului eOD al For]elor Aeriene.

|n perioada 24.08–12.09.2010, o dele-ga]ie a For]elor Aeriene Rom#ne format` din membri ai echipajelor C-130, a participat la programul de instruire prin simulare pe acest tip de aeronav`, ce se desf`[oar` la

Baza Aerian` Little Rock, Arkansas, SUA.

Programul de simulator executat corespunde cerin]elor de preg`tire ale echipajelor conform Manualului pentru Instruc]ia \n Zbor \n cadrul Avia]iei de Transpor t . Totodat` , programul de simulator \[i dovede[te utilitatea prin costul mult redus de preg`tire a echipajelor \n compara]ie cu ora de zbor real`, prin faptul c` se pot exersa toate cazurile speciale ap`rute la bord f`r` a afecta securitatea zborului, precum [i executarea apropierilor de precizie \n condi]ii meteo-rologice grele, [tiut fiind faptul c` pe timpul zborurilor de instruc]ie [i a misi unilor este posibil ca aceste condi]ii s` nu fie \nt#lnite prea des.

Astfel, \n simulatorul de zbor s-au

preg`tirea echipajelor aeronavelor C-130 la simulatorul de zbor

Evaluare EODMaior CONSTANTIN CIMPOIA{U

C`pitan-comandor MIHAI RO{CA

efectuat urm`toarele misiuni:– Ident i f i c a re a [ i re z o l v a re a

def ec ]iunilor ap`rute \n faza de pornire a motoa relor;

– P rocedur i de \ntre rupere a decol`rii din cauza unor de -fec ] iuni ap`rute la sistemele de la bordul aeronavei, motoare sau elice;

– Zboruri instru-mentale [i proceduri de apropiere de precizie/non-precizie la baremul meteorologic al echi-pajului (vizibilitate 600 m [i plafon 60 m);

– M i s i u n i d e t r a n s p o r t l a aerodromuri af late la

cote ridicate, temperaturi mari [i cu greut`]i mari de operare a aeronavei;

– Zboruri cu un motor [i/sau dou` motoare inoperative, precum [i cazuri speciale dintre cele mai diferite, urm`-rindu-se \n permanen]` modul de rezolvare al acestora conform manualului de zbor;

– Simularea evacu`rii de urgen]` la sol a aeronavei \n urma apari]iei incendiilor la bord.

|n concluzie, participarea echipajelor la activitatea de preg`tire teoretic` [i practic` la simulatorul de zbor C-130 se dovede[te a fi o etap` obligatorie [i deosebit de benefic` \n preg`tirea echipajelor; datorit` progreselor observate, se impune continuarea [i men]inerea acestui tip de program.


AGEND~

O u r g e n ] ` m e d i c a l ` înseamn` o lupt` permanent` cu secundele. |n egal` m`sur`, o misiune de salvare aerian` face ca timpul s` capete noi valen]e, noi valori de m`sur`. |n For]ele Aeriene, aceast` lupt` este dat`, pe calea aerului, de c`tre echipajele aeronavelor echipate MEDEVAC (Medical Eva cuation).

“Ne m#ndrim cu faptul c` armata Rom#niei s-a angajat \ntotdeauna, operativ [i ferm, cu aeronave ale For]elor Aeriene, la tran sportul pacien]ilor afla]i \n stare grav`, \n situa]ii care necesitau interven]ii urgente [i de \nalt` competen]`. |nfiin]area Serviciului Medical Militar de Urgen] , interconectat la sistemul na]ional medical de urgen]`, porne[te de la o necesitate obiectiv`, [i anume faptul c` bunul cel mai de pre], via]a, este mai presus de orice efort sau interes. Activitatea speciali[tilor militari, sus ]i nut` \n plan teritorial de re]eaua spitalelor militare de urgen]` va cre[te, cu siguran]`, valoarea \ntregului sistem medical rom#nesc” –Gabriel OPREA, ministrul ap`r`rii na]ionale.

De la Escadrila Alb`, la Serviciul Medical Militar

de Urgen]`

Maior dr. Marian LUPU

În toamna lui 1938 începea povestea Escadrilei Albe, prima escadril` din lume cu aeronave cu arip` fix` pilotate de fe me i c e de s f ` [ u r a ope ra ]iuni gen MEDEVAC:

„Atunci, noi, cinci femei pilot câte eram, am primit ordin de la Comandamentul For]elor Aeriene c` suntem concentrate la Gala]i, la manevre mili tare. Am r`mas pân` la urm` patru: eu, Nadia Russo, Virginia Du]escu [i Virginia Thomas. Armata voia s` ne testeze, s` vad` dac` se poate baza pe noi în caz de conflict armat. Am fost împ`r]ite în dou` tabere, <<amici>> [i << in amic i >> [ i , de[ i împ`r]eam acela[i dormitor, nu spuneam nimic despre instruc]iunile pe care le primeam. Am corespuns, iar Marinei {tirbei – [i ea pilot de avia]ie, î[i luase brevetul în acela[i an cu mine – i-a venit ideea s` înfi in ]eze o escadril` San i t ar` cu personal exclusiv feminin. A f`cut un memoriu care i -a fost aprobat de ministrul de

atunci [i a[a a ap`rut escadrila 108 transport u[or. Aveam doar dou` avioane sanitare, care apar]ineau armatei, dou` bimotoare mici. Cu astea ne-am antrenat”, \[i aminte[te singura suprav ie] uitoare, Mariana DR~GESCU.

Nu de pu]ine ori, v`zându-le pe linia frontului, cu capul descoperit [i p`rul fluturând în vânt, îmbr`cate în salopete albe, solda]ii români au crezut c` au vedenii. C`ci nu era pu]in lucru, dup` ce moartea î] i d`dea întâlnire la fiecare or`, s` vezi c`-] i apare în cale, alergând printre cratere de bombe, o femeie tân`r`... „A trebuit s` iau, într-o zi, un ofi]er român care fusese grav r`n i t ”, poveste[te aviatoarea zâmbind amintirii. “probabil, zic eu, din cauza r`nilor, avea halucina]ii c`ci, ajungând în dreptul lui, a început s` strige ordonan]ei ce-l veghea: <<Ioane, un înger!>> Sau crezuse bietul om c` deja a murit [i a[tepta s` vad` Raiul...”.

Ast`zi, For]ele Aeriene Române dispun de mijloace moderne pentru misiuni de tip MEDEVAC, având în dotare av ioa ne de t ra nspor t [ i elicoptere echipate la nivelul c e l o r m a i p e r f o r m a nt e ambulan]e. Indi ferent de condi]ii, unul dintre principiile misiunilor de salvare aerian` este acela de a fi 24 de ore din 24 în slujba oamenilor. Pentru reu[ita acestora este nevoie, desigur, de o doz` mare de

The order of the Minister of National Defense of 20 September 2010 established that all forces and means of pre-hospital medical intervention that belong to the Ministry of National Defense are incorporated into the Emergency Mi l it a r y Medica l Ser v ice (SMMU).

This way SMMU becomes a military ambulance service and a medical intervention service of strategic importance, without legal personality, with the mission of specialized and efficient intervention in saving the life and preserving corporal integrity of Ministry of National Defense personnel.

There are several stages in accomplishing the conception of SMMU which will be implemented until May 2011. In the first stage two MEDEvAC IAR-330 helicopters and an AN-26 airlift aircraft have been provided for medical evacuation missions and an ambulance and two emergency medical teams and also an Emergency Receiving Center in the Central Military Emergency hospital “Carol Davila” for medical purpose.

exerci]iu de evacuare medical`

Aeronava AN-26 echipat` pentru misiuni MeDeVAC


AGEND~

curaj [i mult` pasiune din partea celor implica]i, f ie ei pilo]i, echipaj de zbor, medici militari, asisten]i medicali sau paramedici.

Pe membrii echipajelor a e r o n a v e l o r e c h i p a t e MEDEVAC via]a i-a dus acolo unde a fost nevoie de ei [i unde disperarea era la cote maxime: în comunit`]ile afectate de inunda]ii, accidente colective de munc` sau turi[ti r`t`ci]i prin crevase de mun]i. De asemenea , complex it atea misiunilor executate de For]ele Aeriene a crescut odat` cu accederea Rom#niei \n NATO, ap`r#nd necesitatea existen]ei unui astfel de serviciu.

| ncepâ nd c u dat a de 20 septembrie a.c., prin ordin a l m i n i s t r u l u i a p ` r ` r i i na] ionale, toate for ]ele [i mij loacele de inter ven] ie medical` pre spita l iceasc` ap a r ] i nâ nd M i n is t er u lu i Ap`r`rii Na] ionale au fost integrate în Serviciul Medical Militar de Urgen]` (SMMU).

SMMU devine, a[adar, un ser v iciu de ambulan] ` a l a r matei , un ser v ic iu de inter ven] ie medica l` , de importan]` strategic`, f`r` personalitate juridic`, având ca misiune interven]ia eficient`, specializat`, pentru salvarea vie]ii [i integrit`]ii corporale a personalului Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Concep]ia de realizare [i definitivare a SMMU prevede mai multe etape care urmeaz` s` fie implementate p#n` în luna mai 2011. În prima etap`, au fost asigurate dou` elicoptere IA R-330 în conf igurat ie MEDEVAC, un avion AN-26 capabil s` execute misiuni de evacuare aeromedical` , o ambulan]` [i dou` echipe

medicale de urgen]`, precum [i Unitatea de Primiri Urgen]e din cadrul Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central.

Pentru atingerea capacit`]ii op er a ] iona le p ro ie c t a t e , mij loacele SMMU se vor completa progresiv cu alte e l i c o p t e r e e c h i p a t e î n con f ig urat ie MEDEVAC , a mbula n] e [ i ech ipe de speciali[ti, iar în final se vor constitui [i vor fi acreditate Compartimentele de Primiri Urgen]e în cadrul tuturor spitalelor din re]eaua sanitar` proprie a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Componenta de evacuare medical` aerian` din acest serviciu este realizat` cu for]e [i mijloace apar]inând Statului Major al For]elor Aeriene, c o n s t â n d î n a e r o n a v e conf igurate pentru aceste misiuni, precum [i personal medical specializat, care poate

f i suplimentat la nevoie cu personal din spitalele militare sau din structura SMURD-ISU.

Principalele misiuni ale SMMU sunt: misiuni de salvare aerian` , care se desf`[oar` în vederea salv`rii unei/unor vie]i aflate în pericol din cauza unei accident`ri sau îmboln`viri acute ori care se afl` într-un mediu ostil vie]ii [i misiuni de ambulan]` ae-rian`, reprezentate de trans-

porturi sanitare, plani ficate în prea labi l , în care st area pacientului sau pacien]ilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aerian`. SMMU va putea f i solicitat atât prin num`rul unic de urgen]` 112, cât [i pr in apelarea Turei Op er at ive de l a n ive lu l Componentei pentru Situa]ii din Statul Major General.

Viitorul înseamn`, pentru medicina de

urgen]`, o integrare a tuturor salvatorilor de

profil. Asem`n`tor cooper`rii dintre

ambulan]`, SMURD [i alte structuri precum

Salvamontul, [i echipajele Serviciului Medical Militar de Urgen]` sunt preg`tite

s` fac` parte dintr-un sistem integrat na]ional de

medicin` de urgen]`.

Secunde pre]ioase \n lupta pentru salvarea unei vie]i

exerci]iu \n comun cu SMURD

Proiect de lege privind

exceptarea de la diminuarea

soldelor cu 25% a

militarilor care particip` la misiuni \n teatrele de

opera]ii

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel OPREA, \n calitate de deputat, a depus luni, 27 septembrie, la Camera Deputa]ilor, un proiect legislativ pentru exceptarea personalului din institu]iile de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`, care particip` la misiuni ale for]elor armate \n afara teritoriului statului, de la diminuarea cu 25% a cuantumului brut al soldelor lunare, prev`zut` de art. 1 din Legea nr. 118/2010.

Armata Rom#niei particip` la misiuni \n afara teritoriului statului rom#n \n baza Legii nr. 42/2004, potrivit obliga]iilor asumate de Rom#nia prin tratate, acorduri [i alte \n]elegeri interna]ionale la care este parte, acestea fiind misiuni de ap`rare colectiv`, \n sprijinul p`cii, de asisten]` umanitar`, de tip coali]ie, precum [i misiuni individuale.

Militarii rom#ni particip` la mis iuni subsumate conceptului de siguran]` na]ional`, cu grad ridicat de risc, mare parte dintre ace[tia fiind unici \ntre]in`tori ai familiilor aflate \n ]ar`.

Domnul Gabriel Oprea va sus]ine propunerea legislativ` \n plenul Camerei Deputa]ilor, \n calitate de ini]iator.


EXERCI}II INTERNA}IONALE

Misiunile de interven]ie \n caz de dezastre sau alte situa]ii limit` au c`p`tat, \n ultimii

ani, o importan]` deosebit`. Popula]ia, de cele mai multe ori neputin cioas` \n fa]a stihiilor naturii, vede \n militari solu]ia salvatoare. De pe uscat, ap` sau chiar din aer, ajutorul acestora se concretizeaz` \n misiuni de cùtare-salvare, distribuire de alimente, prim-ajutor, \ndiguiri, evacu`ri etc. Sunt mo mente \n care solidaritatea uman` cap`t` valen]e deosebite.

Supravie]uirea este un concept ce nu recunoa[te grani]ele fizice dintre na]iuni, ajutorul umanitar \n situa]ii limit` neav#nd na]ionalitate.

|n aceste condi]ii, la \nceputul lunii septembrie a.c. s-a desf`[urat exer-ci] iul bilateral rom#no-ungar (un exerci]iu devenit tradi]ie \n ultimii ani) de evacuare aeromedical` – CROSS LANDING.

L oca] i i le de desf` -[urare a exerci]iului au fost C#mpia Turzii, Timi-[oara [i vinga \n Rom#nia, r e s p e c t i v D ebr e c e n , Bekescsaba [i Teglas \n Ungaria.

F o r ] e l e A e r i e n e Ro m#ne au implicat \n exerci] iu 2 el icoptere IAR-330M, \n vreme ce partenerii maghiari au participat cu un elicopter de tipul Mi-8.

Principiul care a stat la baza execut`rii exerci] iului a fost acela al antren`rii deta[amentului MEDEvAC \n planificarea

CROSS LANDING 2010C`pitan-comandor REMUS L~C~TU{

[i executarea misiunilor specifice obiec-tivului pentru care a fost desemnat.

Conform scenariului stabilit \n planul exerci]iului, at#t \n Rom#nia, c#t [i \n Ungaria, au fost executate misiuni de evacuare aeromedical` a unor victime (c#te 2 pentru fiecare eli copter), cu grade de prioritate 1 [i 2, rezul tate \n urma unor pre supuse acci-dente avia tice militare, \n te ren accidentat.

Nivelul de echipare a elicopterelor implicate \n executarea misi -

unilor de evacuare aero me dical` (ambu-lan]` tip C) [i de preg`tire a perso nalului navigant [i medical sunt corespunz`toare pentru aceste tipuri de misiuni.

Principalele c#[tiguri ale exerci]iului au constat \n faptul c`, personalul navigant

[i de stat major a fost antrenat \n planificarea [i executarea misiunilor ]in#nd cont de prevederile reglement`rilor interna]ionale \n domeniu, iar personalul navigant a fost antrenat \n executarea zborului pe rut`

conform regulilor ICAO (Organiza]ia Interna]ional` a Avia]iei Civile).

De asemenea, comandan]ii de echipaje au demonstrat capacitatea de a preg`ti, organiza [i executa misiunile primite, \n condi]iile \n care pe timpul preg`tirii [i desf`[ur`rii misiunilor a fost verificat` oportunitatea [i corectitudinea prevederilor procedurilor de operare [i check-list-urilor \ntocmite la nivelul deta[amentului MEDEvAC.

Nu \n ultimul r#nd, trebuie men]ionat faptul c` pe timpul execut`rii misiunilor, echipajele s -au familiarizat cu parti -cularit`]ile geografice, procedurile de aterizare pe aeroporturi civile [i restric]iile din spa]iul aerian ale ]`rii vecine.

Cross Landing, an annual medical evacuation bilateral exercise between Romania and Hungary, took place at the beginning of September. Cross Landing Exercise has become a tradition in the latest years.

The exercise took place in several Romanian locations such as Campia Turzii, Timisoara and Vinga and Hungarian locations such as Debrecen, Bekescsaba and Teglas.

In this exercise Romanian Air Force deployed 2 IAR-330 helicopters and the Hungarian partners deployed a M i-8 helicopter.


EXERCI}II

|n perioada 01–17 septembrie, \n coor donare pe dou` loca]ii – principal la Baza Aerian` Grafenwohr, SUA, [i secundar la Baza Aerian` Mihail Kog`lniceanu, s-a desf`[urat exerci]iul multina]ional de testare a intero perabilit`]ii sistemelor de comunica]ii [i informatice “COMBINED ENDEAVOR 2010”.

Pentru prima dat`, în cadrul acestui exer-ci]iu, România a testat o leg`tur` satelitar` cu o sta]ie de sol italian`, aflat` în loca]ia din Germania. Aceast` leg`tur` a constituit varianta de rezerv` a leg`turii dintre cele dou` loca]ii, realizat` de c`tre speciali[tii SUA. Prin intermediul acesteia au fost desf`[urate mai multe teste de voce, date [i vTC cu delega]ia Italiei, dar [i cu alte ]`ri din loca]ia principal`.

România a participat numai în loca]ia Mihail Kog`lniceanu, cu o delega]ie format` din 19 speciali[ti CIS [i 7 militari de sprijin pe domeniile asisten]ei medicale [i controlului accesului în zona destinat` exerci]iului. În acest site, în cadrul grupului regional organizat, România a ac]ionat ca na]iune lider, revenindu-i sarcina de a realiza re]eaua de comunica]ii [i informatic` de baz`, la care s-au conectat echipamentele celorlalte na]iuni participante: Armenia, Macedonia, Ucraina [i SUA.

La acest exerci]iu au participat, \ns`, delega]ii din 40 de ]`ri [i 4 organiza]ii inter-na]ionale, astfel:

}`ri membre NATO: Albania, Bulgaria, Croa]ia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Fran]a, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii [i Ungaria;

}`ri PfP: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Elve]ia, Finlanda, Irlanda, Muntenegru, Serbia, Bosnia [i her]egovina, Kazahstan, Macedonia, Moldova, Suedia [i Ucraina;

Organiza]ii interna]ionale: NATO/NCSA, ShAPE, Departamentul de Stat al SUA [i Corpul Multina]ional – Nord Est (MNC-NE) din Polonia;

Observatori: Irak [i Afganistan.Obiectivele cheie stabilite pentru exer-

ci]iul COMBINED ENDEAvOR 2010 au fost urm`toarele:

COMBINED ENDEAVOR 2010Colonel AUREL BUCUR

nTestarea opera]ional`, documentarea [i dezvoltarea solu]iilor pentru interoperabilitatea sistemelor C4I; nIntegrarea deplin` a celui de-al doilea site

(localizat la baza american` Mihail Kog`l-

niceanu, România) în planul de executare a test`rilor; nConducerea exerci]iului pe baza unui

scenariu opera]ional;nFurnizarea de servicii CIS unui alt

exerci]iu – MEDCEUR; nDezvoltarea de proceduri de management

a re]elelor multina]ionale; nvalidarea solu]iilor inovative în cadrul

sistemelor C4I; nRealizarea test`rilor privind serviciile

func]ionale (Functional Area Services – FAS); nDezvoltarea experien]ei tehnice [i proce-

durale [i cre[terea nivelului cuno[tin]elor planificatorilor C4I din ]`rile participante.

Pe timpul exerci]iului a mai fost urm`rit` [i îndeplinirea unor obiective opera]ionale, precum managementul cuno[tin]elor cu instrumente colaborative, executarea test`rilor în sistemele de monitorizare a pozi]iei for]elor (Blue Force Tracking Systems), partajarea informa]iilor pe întreg domeniul sau crearea unei imagini opera]ionale comun`.

De asemenea, au fost executate \n premier` teste de interoperabilitate cu aplica]ia de comand`-control BC2A Cinetic. Aceasta a fost în mod deosebit apreciat` de ceilal]i partici pan]i, deoarece aplica]ia prezint` un mare poten]ial de interoperabilitate cu sisteme similare din alte ]`ri, având implementate mai multe standarde func]ionale de nivel NATO.

De un deosebit interes din partea speciali[tilor prezen]i în baza Mihail Kog`l niceanu s-a bucurat prezentarea capabilit`]ilor unui modul CIS CBRN al Sistemului de Supraveghere [i Avertizare CBRN (SSA CBRN) al Armatei României. Aplica]ia poate constitui un aport serios la conferirea unei mai pregnante relevan]e opera]ionale pentru întregul exerci]iu, demonstrând capacitatea de a integra senzori în re]elele de comu nica]ii.

Pe durata exerci]iului au fost executate un num`r de 36 de teste opera]ionale cu echipa-mentele angajate, atât cu na]iunile din loca]ia Mihail Kog`lniceanu, cât [i cu cele din loca]ia Grafenwohr.

|n final, a fost relevat` necesitatea de a conferi exerci]iului un mai ridicat caracter opera]ional, prin elaborarea [i desf`[urarea unui scenariu care s` fie cât mai apropiat de situa]iile reale în care sunt puse s` ac]ioneze trupele (în teatrele de opera]ii, în opera]iile multina]ionale, în cadrul NRF [i grupurilor de lupt` UE etc.), cu implicarea masiv` a organi-za]iilor neguvernamentale. În acest sens se dore[te ca, pe lâng` angajarea sistemelor de comand`-control pentru for]ele terestre, s` se realizeze o imagine comun`, de tip întrunit, prin integrarea [i a sistemelor de comand`-control pentru for]e aeriene [i navale, în cadrul unei ierarhii de comand`.

“Combined Endeavor 2010” exercise took place this year between September 1st and September 17th, firstly in Grafenwohr Air Base in US and secondly in Mihail Kogalniceanu Air Base. “Combined Endeavor 2010” is a multinational exercise in which the interoperability of communication and information systems is tested.


CORMORANUL & VULTURUL

Mihai ZA

MFIR

ES

CU

Steel 2010 a fost un exerci]iu complex de antrenament a pilo]ilor în condi]ii de bruiaj. Componenta activ` a ceea ce în limbaj de specialitate se cheam` r`zboi electronic, respectiv bruiajul, a fost, în perioada 27–29 septembrie a.c., principalul inamic al pilo]ilor ce s-au antrenat în cadrul acestui exerci]iu.

Diminea]` mohorât` de sfâr[it de var` [i debut de toamn`, cu plafon ce pune în pericol activitatea de zbor. Cu toate acestea, în sala de briefing, pilo]ii î[i v`d imperturbabili de preg`tirea misiunii. Se analizeaz` starea vremii, traiectele de zbor, posibile variante de ac]iune în timpul desf`[ur`rii misiunii. Timpii [i reperele traseului sunt memorate de pilo]i într-un jargon specific.

În acest timp, la pist`, tehnicii fac ultimele verific`ri ale aeronavelor, înainte de a le da ok-ul pentru zbor.

C`pitanii Mihì]` MARIN [i Vasile PETREA formeaz` echip` în primul val al misiunii. Celula lor de 2 avioane de lupt va escorta 2 avioane ce urmeaz` s` decoleze de la Bacù cu misiunea de a bombarda un reper din zona de responsabilitate

a celor de la Câmpia Turzii. A[adar, atac la sol, escort` [i interceptare, toate acestea doar în prima etap` din cele trei programate în cadrul exerci]iului.

Responsabilit`]i diferite în cadrul unui exerci]iu complex, pilo]i concentra]i la maxim, tehnici roind în jurul avioanelor [i miros de gaz ars.

În loca]iile de baz`, complexele de rachete sol-aer [i speciali[tii din cadrul Batalionului de R`zboi Electronic contribuie, tehnic, la desf`[urarea exerci]iului conform scenariului propus.

“S-a zburat în condi]ii meteo marginale, îns` s-a zburat permanent în plafon, iar scopul principal al exerci]iului, intercep]ia în condi]ii de bruiaj, a fost îndeplinit în condi]ii optime”, am aflat de la c`pitanul Mihì]` Marin, la aterizare.

Pentru speciali[tii Batalionului de R`zboi Electronic, activitatea, de[i complex`, a reprezentat o rutin` în raport cu preg`-tirea [i profesionalismul de mon strate în nenu-m`rate rânduri. Dincolo

de aspectele tehnice, personalul a “beneficiat” de o s`pt`mân` în condi]ii de aplica]ie, a avut de instalat [i dezinstalat tehnic`. Toate acestea, îns`, au avut ca efect dezvoltarea capacit`]ii de lucru în echip` [i înt`rirea coeziunii de grup, ne-a declarat maiorul inginer Ionu] ILIE.

Comandantul unit`] ii, generalul de f lotil` aerian` Constantin DOBRE, a supervizat bunul mers al lucrurilor din mijlocul ac]iunii. Între “valurile” exerci]iului, a g`sit timp pentru a aborda o problem` de stat major, de personal sau de coresponden]`. Semn c` în raport cu alte activit`]i, zborul e prizonierul timpului, al lucrurilor f`cute repede [i bine.

Activitate intens` pe aerodromul For]elor Aeriene din inima B`r`ganului într-o toamn` nu foarte zgârcit` cu orele de zbor, sau în orice caz, nu atât de zgârcit` pe cât p`rea la un moment dat s` fie. Dou` la trei starturi pe s`pt`mân`, dintre care unul de noapte, confirm` faptul c` pilo]ii opera]ionali [i nu numai, dispun de resursa necesar` preg`tirii.

|n perioada 27-29 septembrie a.c. s-au executat exerci]ii de trageri cu rachete aer-aer de c`tre pilo]i angrena]i \n Serviciul de Lupt` Poli]ie Aerian` din cadrul Flotilelor 71 [i 86 Aeriene

Lt-cdor C`lin HULEA, cpt. Lucian T~TULEA, cpt. Lucian SOPON, participan]i din partea Flotilei 71 Aeriene la exerci]iu [i lt-cdor Ionu] VI{AN, cpt. Mihì]` MARIN, cpt. Drago[ MATEI, din cadrul Flotilei 86 Aeriene. |n prim plan mascota celulei de alarm`.

C`pitan MIRCEA BARACAdRIAN SULT~NOIU

INSTRUC}IE


RELA}II INTERNA}IONALE

În 2007, NATO a selectat Baza Aerian de la Papa, dintr-un num`r de trei printre care [i Baza Aerian` Mihail Kog`lniceanu, drept Main Operating Base (MOB) a celor trei avioane C-17 Globemaster III, pentru viitorul program Startegic Airlift Capability (SAC). Din Program au facut parte ini]ial 17 state (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, Slovacia, Suedia, Romania, Ungaria [i SUA), în cursul tratativelor, din diferite motive, cinci state s-au retras (Cehia, Danemarca, Italia, Letonia [i Slocavia) r`mânând în prezent 12 state.

Dou aeronave au fost achizi]ionate prin intermediul NATO Airlift Management Agency (NAMA), iar al treilea reprezinta contributia SUA la program. Ele sunt operate de heavy Airlift Wing (hAW) [i între]inute sub contract cu firma Boeing prin intermediul Contracting Logistic Support (CLS).

hAW a fost activat la data de 27 iulie 2009, odat cu sosirea primei aeronave C-17, botezat` SAC-1, num`r un total de 131 de membrii [i are drept principale obiective r`spunderea la cerin]ele de transport strategic ale celor 12 na]iuni participante în program, inclusiv la cerin]ele NATO [i al angajamentelor multina]ionale.

În septembrie 2009, SAC-1 a executat prima misiune în teatrul de opera]ii Afganistan în sprijinul opera]iunii ISAF, aterizând pe aeroportul Mazar-i Sharif cu

Românii de la PAPAC`pitan MIRCEA BARAC

materiale [i echipamente destinate trupelor Suediei. Urm toarele dou aeronave din totalul de trei au

sosit la Baza Aerian` Papa în luna Septembrie 2009 (SAC-2), respectiv octombrie 2009 (SAC-3).

De la data activ`rii pân în prezent hAW a efectuat un num`r de 142 misiuni însumând 2270 ore de zbor, transportând peste 6000 tone cargo [i 3800 pasageri. Pentru anul 2010 au fost estimate 2500 ore de zbor, pân` în luna septembrie fiind deja efectuate 1620 ore.

Ini]ial programul a prev`zut efectuarea unui num`r de 3500 ore de zbor pe an cu un raport de 4 echipaje per aeronav , îns datorit retragerii din program a celor cinci na]iuni [i încadrarea hAW cu un raport echipaj/aeronav` de 3 la 1, acest lucru a devenit aproape imposibil.

Rolul Ungariei, în calitate de ]ar gazd , const în punerea la dispozi]ie a bazei aeriene de la Papa cu întreaga infrastructur , managementul spa]iului aerian, înmatricularea aeronavele [i a emiterea certificatele de aeronavigabilitate. Totodat , Ungaria în calitate de stat de pavilion al aeronavelor C-17 î[i asum responsabilit ]ile pe care le implic prezen]a aeronavelor sale de stat în spa]iul aerian interna]ional sau pe teritoriul unor ter]e state.

R#ndul de sus, de la st#nga la dreapta:MM Ionu] Ni]u (C2 Airlift Validator), MM Melinda Kosa (LSS Supply Technician), MM Dan Rus (LSS Flyght Crew Chief)R#ndul de jos, de la st#nga la dreapta: MM Stoenescu Claudiu (LSS Quality evaluator Vehicle Maintenance), Dr. ing. Marius Danielescu (NAMA Logistics Officer), Lt.col. dr. ing. Mircea Ursu ({ef Birou programe For]e Aeriene [i Navale din DpIA, Reprezentantul Na]ional în cadrul SAC pFC), {erban Lungu (Directorul DpIA, pre[edintele SAC pFC), Lt. cdor. ing. Costel Gavril` (LSS Director of Operation, Reprezentantul Na]ional la papa, Ungaria), MM Bogdan Mancas (LSS Supply Technician)

Avionul C-17 Globemaster III este un aparat de zbor pentru transport strategic, cu o capacitate de 77 de tone de \nc`rc`tur` pe care o poate transfera pe o distan]` de peste 4.450 de kilometri, [i apt s` opereze \n condi]ii nefavorabile. Avionul va juca un rol foarte important \n transportarea militarilor NATO \n Irak [i Afganistan [i pentru furnizarea de material logistic bazelor din aceste regiuni. Între]inerea aeronavelor la Baza Aerian` Papa se realizeaz` sub contract Contacting Logistic Support de speciali[tii Boeing, prezen]i la Papa într-un num`r de aprox. 60 persoane”, operarea acestora fiind asigurat` de organismul militar heavy Airlift Wing.

|n cursul lunii septembrie a.c., a avut loc o \nt#lnire \ntre o delega]ie rom#n` [i una francez` av#nd ca subiect planificarea ap`r`rii aeriene cu sisteme de rachete sol-aer hAWK.

Activitatea s-a constituit \ntr-un bun prilej de schimb de informa]ii – concepte, proceduri [i metode – de executare a opera]iilor de ap`rare aerian`, instruc]iei personalului, mentenan]ei tehnicii de rachete, evalu`rii preg`tirii tehnicii, tragerilor de instruc]ie [i reale, c#t [i integrarea sistemelor hAWK \n elementele C3I.

|n ceea ce prive[te instruirea, \n subunit`]ile de foc hAWK franceze, aceasta este una de tip modular, \n care to]i operatorii parcurg gradual etapele instruirii pe fiecare subsistem major. Instruirea personalului se delimiteaz` \n dou` componente majore: instruirea pentru cre[terea nivelului de performan]` a operatorilor (echipe de lupt`) [i instruirea pentru misiuni. Subofi]erii operatori [i de mentenan]` se instruiesc \n subunit`]i, at#t din punct de vedere tehnic, c#t [i tactic [i parcurg etape de instruire pe fiecare dintre subsistemele majore.

Evaluarea subunit`]ilor de foc se face anual, prin rota]ie, pentru fiecare subunitate de foc \nzestrat` cu sistemul hAWK, printr-un exerci]iu de 2 trageri reale \n poligonul de trageri sol-aer, pe baza unor proceduri na]ionale similare celor NATO.

Schimb de experien]` rom#no-francezC`pitan GABRIEL IACOVI}~

Activitatea de la pApA este sus]inut` de o echip` multina]ional`, România num` rându-se printre ]`rile care contribuie cu personal de specialitate. personalul rom#nesc numit la post \n cadrul acestei entit`]i NATO \si desf`[oar` activitatea \n respectivele pozi]ii pentru o perioad` de patru ani.


REPORTAJ

RadaRul Gap FilleR (TpS-79R) \n actualitatea For]elor aeriene


Anul 2003. Pentru dotarea For]elor Aeriene cu radare care s` supravegheze în`l]imile mici [i medii ale spa]iului na]ional, furnizorul num`rul 1 al Pentagonului, compania Lockheed Martin [i Ministerul Ap`r`rii au încheiat un memorandum, moment marcat [i de prezen]a, la Bucure[ti, a adjunctului secretarului de stat pentru comer] al SUA, William Lash. În urma semn`rii acestui document, partea american` a început dezvoltarea ini]ial` a dou` radare prototip. Acestea au fost livrate For]elor Aeriene în decembrie 2004, pentru a fi testate chiar de beneficiarul lor, pe parcursul unui an.Anul 2010. Primul radar Gap Filler, upgradat [i dezvoltat sub varianta TPS-79R, a intrat \n dotarea For]elor Aeriene. Loca]ia de testare [i evaluare – Ianca. Curiozitatea a \nvins deficitul temporar de lichidit`]i [i iat`-ne, a[adar, porni]i spre C#mpia B`r`ganului.

A lt `dat ` aproape sufocat` de prezen]a aviatorilor, mica lo cali-tate brìlean` ne \nt#m-pin` calm`, cu oameni aparent f ` r` t reab` , rez em # nd c ol ] u r i le gardurilor. E sim plu de ajuns la punctul radio-tehnic de la Ianca. “Face]i la dreapta pe singura strad` asfaltat`. Merge]i pu] in [ i a junge] i la colonie. At#t a mai r`mas acolo. Avioanele le -au dus \n alte p`r]i”.

Ghida]i de un comu-nitar contem poran, tra-ver s ` m t oa t ` fos t a c a z a r m ` m # nd r ` a avia] iei. Undeva spre sf#r[itul perimetrului, radarul P-18 se \nal]` seme], nep`r#nd ai p`sa de fratele sù mai t#n`r, ma i puternic , ma i . . . dig ita l . Ceva mai la

dreapta, pe noua sa biut` construit` special, radarul T P S - 7 9 R n e \n t#mpin` cu un "z# m bet" la rg. Specia li[tii ameri-cani de la Lock-

heed Mar tin, cei ai subcon trac torului rom#n UTI [i viitorii uti li zatori – militarii de la Ianca roiesc \n jurul sù.

“Având în vedere c` progresul tehnologic este fantastic în ultimii ani, noi am pus condi]ia ca radarul s` fie un sistem deschis, astfel încât s` poat` fi foarte u[or modernizat [i adus la zi în toat` aceast` perioad`”, afirma colonelul Cristian MATEESCU, adjunctul [efului Direc]iei Tehnice [i Programe de Înzestrare din Departamentul pentru Armamente \n momentul semn`rii acordului cu partea american`.

C#t din aceast` dorin]` s-a realizat? “Cred c`, la momentul ac tual, acest radar este varianta optim` pentru noi. Sunt convins c` el a fost adus, prin programul de upgrade, la cerin]ele noastre, de intrare, \ncep#nd cu anul 2011, \n Serviciul de Lupt` Poli] ie Aerian`”, este spe ran]a comandantului postului radar de la Ianca, c`pitanul Aurelian B~LAN. “Radarul are capacitatea de a func]iona telecomandat [i poate fi transportat cu ajutorul avionului C-130 hercules. De[i \n perioada de testare anterioar` au ap`rut unele probleme

tehnice, previzibile, specia li[tii americani au reproiectat anu mite componente [i au îmbun`t`]it fiabilit`]ile radarului în func]ie de cerin]ele noastre. Acum avem un produs nou, mai matur. Numai faptul c` are capacitatea de descoperire a ]intelor cu peste 50 de kilometri mai mare fa]` de cele care sunt în fun c]iune [i apar]in pu[ca[ilor marini americani spune multe despre

Sistemul radar “Gap Filler” este destinat pentru: cercetarea spa]iului aerian, descoperirea,

urm`rirea [i identificarea ]intelor aeriene care evolueaz` la în`l]imi mici [i medii, asigurarea de

date tridimensionale despre pozi]ia acestora [i transmiterea datelor radar la utilizatori.

De asemenea, sistemul asigur` executarea

supravegherii radar, controlul traficului aerian, dirijarea avioanelor proprii la interceptare [i

indicarea ]intelor c`tre sistemele de rachete sol-aer.Radarul este protejat împotriva contram`surilor

electronice [i transmite în mod automat datele radar în re]eaua de comand` [i control a For]elor

Aeriene având posibilitatea de telecomand` [i telecontrol.

C`pitanul Aurelian B`lan, comandantul postului

radar

After Lockheed Martin was awarded a contract from the Romanian Ministry of Defense in 2003, the Ameri-can company delivered this year the first upgraded GAP FILLER radar. The radar will be tested and evaluated by Romanian military specialists, members of Lockheed Martin and personnel from Romanian subcontractor UTI. Romanian Air Force, which is the beneficiary of this deal, expects the radar to come into service for operational tasks at the beginning of the second quarter of 2011.


REPORTAJ

capabilit`]ile lui”, completeaz` co man-dantul.

Inevitabil, vine compara]ia cu sistemul analogic aflat \n dotarea radiolocatori[tilor brìleni. “Nu spune nimeni c` acum, gata, t rebuie s` renun] ` m la ser v ic i i le <<b`tr#nului>> P-18. Chiar dac` se afl` \n dotarea noastr` de mult timp, iar resursa lui se afl` \n faza terminal`, acesta [i-a dovedit \n permanen]` fiabilitatea. El va continua s` func]ioneze ca rezerv` pentru noul radar. Putem spune c` to]i cei care lucr`m aici am ajuns la perfec]iunea lucrului pe radarul P-18. De aceea, sunt convins c` \l vom utiliza \nc` mult` vreme de acum \nainte. |n plus, noul radar se afl`, deocamdat`, \n faza de instalare. Apoi, urmeaz` c#teva luni de teste [i abia apoi vom \ncepe utilizarea lui \n capacitate optim`”, \nt`re[te spusele comandantului maistrul militar clasa a III-a Gheorghi]` MOSOR, unul din operatorii radar.

v#ntul sufl` aspru la Ianca. “Ciulinii B`r`ganului” – aceast` sintagm` utilizat` peiorativ \n multe contexte, \[i dovede[te truismul cinic. Unitatea de la Ianca nu are o delimitare activ`, suprafa]a sa fiind

interconexat` cu p`m#nturile local nicilor. Lucrate sau nu, acestea fac munca mili-tarilor mult mai greoaie. Distan]ele relativ mari \ntre obiective, \n special \n condi]ii de iarn` tipice zonei, \nseamn` efort suplimentar. Sunt oameni pu ]ini la Ianca. Ter menul de oa meni cauciuc li se aplic` masiv [i crunt. To]i fac radioloca]ie, paz`, serviciu interior. La Ianca nu este ap`

curent ` , nu sunt gaze. |ntr-adev`r, din vorb` \n vorb`, am ajuns, inevitabil, la par tea mai pu] in pl`cut`.

“Probleme sunt destule, nici nu are rost s` le inventariem pe toate. P#n` la urm`, nici nu ni se mai par a[a de grave. A[a pu]ini c#]i sun-tem, suntem uni]i [i astfel, toate aceste inadverten]e le su por-t`m la comun. Sper`m ca statul nostru de \ncadrare s` sufere, cu ocazia acestor res-truc tur`ri din For]ele Aeriene, modific`ri \n folosul \ndeplinirii la nivel optim a misiunilor ordonate. Tranzi]ia cadrelor pe func]ii este, cu adev`rat, singura problem` real`, la care nu avem nici o putere de rezolvare. Dar sunt convins c` odat` cu re partizarea noului radar vom avea [i sprijinul necesar”, \[i exprim` spe ran]a comandantul unit`]ii.

|n rest, lini[te... C#inii \[i fac apari]ia, ne miros [i cons-tat` apatici: suntem de-ai lor. Radarul TPS-79R, cu ai sì semi conductori [i sisteme digi tale, transform` ins-tantaneu undele recep]ionate \n semnale electronice. Al`turi, P-18-le nu se d` b`tut. |[i \ncinge tuburile [i transmite prin intermediul extractorului de date, informa]iile ob]inute. Parc` nici nu mai conteaz` c` aproape to]i militarii sunt naveti[ti, dar nu au compen-sa]ia adecvat` acestui statut, nici c` anumite sporuri aproape fire[ti nu se reg`sesc \n remunera]ia lor, de[i unitatea e “undeva prin c#mp”, departe de zona civilizat`. Despre asisten]a medical`, religioas` sau psihologic` trecem \n tran-zitul discu]iei. Se fac toate.

Caporalul clasa a III-a Petru[ SOARE este de serviciu la P-18. Este unul din noroco[i. De[i a \mplinit 40 de ani, a fost rechemat \n serviciu. “Ce s` spun... Eu am dat totul pentru aceast` specialitate, pentru ace[ti oameni care sunt colegii mei. Sunt mul]umit c` armata mi-a oferit aceast`

nou` [ans`, mai ales c` oferta local` de munc` este una doar de criz`. At#t. |n rest, s` fim s`n`to[i...”.

Caporalul petru[ Soare, un devotat specialist al sta]iei p-18

De serviciu la punctul STAR – maistrul militar Gheorghi]` Mosor

privind \nainte cu... speran]e

A[a este. S` fim s`n`to[i... |n pas cu vremurile, For]ele Aeriene au

optat pentru modernitate. Radarul TPS-79R, un radar mobil,

ce va fi conectat la Sistemul Comand`-Control Aerian,

urmeaz` s`-[i demonstreze calit`]ile, capacit`]ile. F`r`

discu]ie, misiunile ordonate vor fi executate prompt, \n parametrii

de timp [i calitate ceru]i. Despre cei care vor face ca toate aceste

aspecte s` aib` doar caracter pozitiv, poate alt`dat`...

ALMA MATER

Introducere \n peisaj

Tab`ra se afl` aproape de Bra[ov, \ntr-un peisaj feeric cu mun]i \mp`duri]i, dealuri cu p`[uni \ntinse, drumuri de munte [i r#uri repezi ce se strecoar` printre st#nele [i casele r`sfirate pe \n`l]imi.

L#ng` cabana de lemn \n care sunt

caza]i studen]ii, f lutur` drapelul tricolor ridicat pe un catarg. |n fiecare diminea]` [i \n fiecare sear`, militarii \l salut` cu respect [i \l ridic` sau coboar` pentru a marca \nceputul [i sf#r[itul zilei de instruc]ie. |n cele 4 camere ale cabanei destinate caz`rii, paturile sunt supraetajate [i organizate astfel \nc#t s` \ncap` 30 de bìe]i [i 20 de fete. Rani]ele sunt ag`]ate de marginea patului [i

20 | CER SENIN Nr. 5 (112) 2010w w w . r o a f . r o

La T`rlungeni

tab`ra de c`lire a studen]ilor academiei For]elor aeriene

Locotenent LAURA COZLOV

C#nd majoritatea studen]ilor civili \[i fac planuri de vacan]` la munte sau la mare, stau acas` sau se distreaz` cu prietenii, studen]ii militari sunt fie \n sesiune, fie \n stagiu, fie \n tab`ra de instruc]ie. Acas` \nseamn` cazarma, prietenii cu care se distreaz` sunt colegii, la mare merg poate doar \n vreo excursie de studii, iar la munte \n tab`ra de instruc]ie. |n perioada 14-26 august, \n Tab`ra de Instruc]ie de la T`rlungeni, s-a desf`[urat a treia etap` de instruire din acest` var`, cu studen]i militari ai Academiei For]elor Aeriene din trei plutoane de anul doi, de la armele Avia]ie Nenavigan]i, Rachete [i Artilerie pentru For]ele Aeriene [i Rachete [i Artilerie pentru For]ele Terestre.

While most civilian college students are making plans about how to spend their holiday at the seaside or in the mountains, are staying home or are having fun with their friends, military college students find themselves either taking finals or working hard in training camps or military bases. “Home” is for them the barracks, their friends that they are having fun with are their classmates, and they only see the seaside during a seaside military base tour and the mountains during a march.

From 14 to 26th August the third stage of military training took place in the Tarlungeni Training Camp. Participants to this military training were three platoons of second year students from the Romanian Air Force Academy, from three branches: Non-Flying Personnel and both Air Force and Army Missiles and Anti Aircraf t Artillery.

celelalte materialele sunt a[ezate ordonat, gata oric#nd pentru “a lua pozi]ia de drep]i” \n orice situa]ie.

Ziua \ncepe cu \nviorarea de diminea]`. |nviorarea pot s` o descriu printr-un vechi motto al taberei: “La T`rlungeni soarele nu r`sare dec#t dac` alergi!”. Studen]ii, de[tepta]i la ora 6 a.m. de gradatul de serviciu, se echipeaz` iute [i ies afar` unde fac c#teva exerci]ii de \nc`lzire \n r`coarea zorilor. Apoi

pornesc \mpreun` cu un cadru militar la o aler-gare pe traseele str`juite de copaci [i tìate de c#te un p#r#u temporar ad`pat din roua dimine]ii ce se adun` din p`dure. Alergarea este sprinten` pentru c` timpul este scurt, iar \nainte de a servi masa de diminea]` la ora [apte, studen]ii trebuie s` se spele, s` se echi peze [i s` \ntre]in` sectoarele. Dup` ins-pec]ia de diminea]`, la

ora opt, \ncep cursurile.

Un program solicitant

Rolul pe care \l au taberele de instruc]ie este acela de a pune bazele preg`tirii ofi]erului care trebuie s` formeze la r#ndul lui militari. Ca s` poat` face acest lucru trebuie s` con[tientizeze care sunt limitele umane, c#t poate s` cear` [i ce trebuie s` fac` pentru a bun`t`]i performan]ele subordona]ilor. {i cum poate un militar con[tientiza mai bine aceste lucruri dec#t \ncerc#nd pe propria piele ceea ce va cere \n viitor de la oamenii pe care \i va instrui! Tab`ra de instruc]ie este un loc ce combin` [i formeaz` multe calit`]i care sunt necesare militarului din orice arm` [i care vor da rod \n timpul diferitelor misiuni [i aplica]ii viitoare. De aceea programul taberei cuprinde anumite cursuri de formare, care pe l#ng` partea teoretic` implic` [i una practic`. Astfel, cursurile care se ]in \n tab`r` fac parte din dou` module disciplinare: Instruc]ia Ac]iunii Asociate [i Instruc]ia de Baz`.

Instruc]ia Ac]iunii Asociate cuprinde Tactic` General` – la care se studiaz` no]iuni specifice c#mpului de lupt` [i desf`[ur`rii

Antrenament cu pistolul Carpa]i

Student caporal C`t`lina Iacob

ALMA MATER


trupelor, Topografie Militar` – la care se studiaz` orientarea \n teren, m`surarea distan]elor [i alte elemente pentru organizarea

c#mpului tactic, Comunica]ii [i Informatic` – aici militarii \nva]` s` realizeze [i s` foloseasc` leg`turile radio, Instruc]ie Genis-tic` – care se ocup` cu studiul amena j`rilor genistice elementare cum ar fi construirea unui loca[ de tragere, construirea cortului [i a locului de campare atunci c#nd studen]ii se deplaseaz` \n mar[uri, detonarea unei cantit`]i de trotil etc. [i CBRN – la care se \nva]` cum se realizeaz` protec]ia \mpotriva mijloacelor chimice, biologice, radiologice [i nucleare, folosirea completului de protec]ie din dotare [i a fumigenelor pentru mascare etc.

Instruc]ia de Baz` cuprinde Legi [i Regulamente Militare, Instruc]ie de Front – la care se \nva]` m#nuirea armei [i modul de deplasare al militarilor [i Instruc]ia Tragerii cu Armamentul de Infanterie – la care \nva]` practic din ce se compun, cum se folosesc armele din dotare [i se fac antrenamente de tragere. Acestea sunt cursurile care cuprind, pe scurt, aproape toate activit`]ile pe care le desf`[oar` studen]ii militari \n tab`ra de instruc]ie. Programul este, \n concluzie, foarte \nc`rcat [i solicitant.

Cursurile din timpul zilei dureaz` p#n` seara t#rziu [i sunt delimitate de servirea meselor. Dup` primele dou` cursuri \n care fie au m`r[`luit peste dealuri, fie s-au t#r#t [i au alergat prin iarba \nc` ud` [i prin f#nul proasp`t cosit, urmeaz` la ora 11 o scurt` gustare, dup` care alte dou` cursuri de instruc]ie.

La ora 14 vine cu ma[ina pr#nzul g`tit la cantina academiei. De la ora 16 p#n` la ora 19 urmeaz` alte dou` cursuri. Dup` cursuri, masa de sear`, cur`]atul armamentului, studiu individual [i t imp la dispozi] ia studentului p#n` la ora 22, c#nd se d` stingerea. Ziua urm`toare va fi una tot at#t de lung`, a[a c` odihna cea mult a[teptat` este o binecuv#ntare.

O zi de instruc]ie

|n prima parte a dimine]ii din timpul vizitei, studen]ii militari au executat un

antrenament de desf`[urare pentru lupt` \n teren, dup` care s-au preg`tit pentru tragerea de zi [i de noapte cu pistolul Carpa] i, desf`[urat` \n aceea[i zi. Desf`[urarea \n teren a fost executat` de c`tre echipele de lupt` sub \ndrumarea [efilor de clas` [i a comandan]ilor de grup`, comandantul de pluton fiind doar observator, av#nd \n vedere c` studen]ii de anul doi se aflau la a doua tab`r` de instruc]ie, iar experien]a trebuia s`-[i spun` cuv#ntul.

Am observat-o \n ac]iune printre ceilal]i [ef i de clas` [i pe student caporalul C`t`lina IACOB, de la arma Rachete [i Artilerie pentru For]ele Terestre, d#nd comenzi echipei de lupt` [i antren#ndu-se pentru tragerea cu pistolul. Am aflat ulterior de la C`t`lina c` prima tragere cu aceast` arm` i s-a p`rut intere-sant` [i dinamic`, c` a tras cu o arm` bun` [i a reu[it s` loveasc` toate ]intele. {i pentru stu-dentul caporal Alin SOFIAN tragerea cu pistolul a reprezentat o activitate antrenant` [i pl`cut`, lucru care nu este de mirare, pentru c` materia lui preferat` din tab`r` a fost Instruc]ia Tragerii cu Armamentul de Infanterie.

Studentul caporal Ionu] NEDER a avut norocul s`-[i serbeze ziua de na[tere chiar \n ziua tragerii cu pistolul. Comandan]ii de plutoane au acordat o scurt` pauz` pentru felicit`ri, binevenit`, pentru c` tragerea a durat p#n` noaptea t#rziu [i nu a mai fost timp pentru a s`rb`tori evenimentul. Timpul se scurge repede la T`rlungeni datorit` numeroaselor activit`]i desf`[urate, chiar dac`, \n compara]ie cu prima tab`r` de instruc]ie din anul \nt#i, care a durat trei s`pt`m#ni, \n anul doi, “programul este mai lejer [i dureaz` doar dou` s`pt`m#ni”, dup` cum ne-a explicat studentul caporal Anca MARDARE.

Exerci] iul tactic a fost bine regizat, studen]ii s-au organizat \ntre ei, [efii de grup` au discutat planul de ac]iune [i au trecut la fapte. S-au desf`[urat \n dispozitiv de lupt`, s-au dirijat prin semne [i semnale [i au \nceput s` se deplaseze \n c#mpul tactic astfel \nc#t s` nu poat` fi ochi]i de inamic. Dup` un asemenea efort, \nv`lui]i de miros de flori de c#mp [i de iarb` cosit`, de soarele bl#nd [i puternic [i de copacii a[eza]i \n trepte pe jil]urile mun]ilor, studen]ii militari aveau obrajii ro[ii [i fe]ele z#mbitoare.

Colonelu l Miha i V I}A L A R IU , loc ] i i torul comandantului Taberei de Instruc]ie de la T`rlungeni este [i a fost profesor de Tactic` General` pentru mai multe genera]ii de studen]i ai academiei. Acesta apreciaz` c` studen]ii militari au fost [i sunt receptivi la diferitele activit`]i chiar dac` promo]iile s-au schimbat, iar condi]iile de campanie din tab`r` s-au \mbun`t`]it de la o genera]ie la alta.

|n loc de concluzii

Tab`ra de Instruc]ie s-a \ncheiat cu un mar[ pe un traseu muntos de 18 km \ntre localit`]ile T`rlungeni [i h`rman. Mar[ul a fost organizat \ntr-un exerci]iu numit “Grupa

de infanterie \n ap`rare”. Militarii au fost nevoi]i s` suporte greutatea materialelor individuale (rani]`, arm`, complet de pro-tec] ie [i mater ia le pentru campare), particip#nd \n acela[i timp la exerci]ii tactice [i de supravie]uire.

Tot student caporalul C`t`lina Iacob ne-a mai spus c` mar[ul nu i s-a p`rut greu, acest lucr u dator# ndu - se ant renament ulu i progresiv din cele dou` s`pt`m#ni anterioare, dar [i vremii. De aceea[i p`rere a fost [i studentul caporal Sofian, \ns` au existat [i cazuri \n care militarii au suferit de pe urma b`t`turilor cauzate de lungimea distan]ei [i a drumurilor pietruite de munte. “Am avut

mare noroc de vreme bun`, diminea]` a plo-uat pu]in [i \n cursul zilei a fost r`coare [i pl`cut”, ne-a m`rturisit C`t`lina.

|ntre 27 august [i 27 septembrie, dup` un lung semestru de stu-diu [i instruc]ie, r`s-pl`tit cu avansarea la gradul de sergent sau de plutonier pentru noii grada]i, studen]ii mili-

tari, care au trecut \n ultimul an de academie, s-au bucurat de luna de vacan]` cea bine-meritat`, de var` sau de toamn`, dup` cum prefer` fiecare s` o numeasc`.

Pentru ace[tia, a doua t`b`r` va r`m#ne o amintire pl`cut`, demn` de povestit la gura sobei. Experien]a acumulat` le -a oferit satisfac]ia [i convingerea c` vor putea s` ofere \ncredere \n for]ele proprii viitorilor subordona]i, atunci c#nd se vor afla \n fa]a unor situa]ii limit`.

Colonelul Mihai Vi]alariu, loc]iitorul comandantului

taberei

Student caporal Alexandra Vasile, la cursul de Tactic` General`

Grupa \n atac


REPORTAJ

Prima zi de toamn`Î n f o i [ o r u l d e l e m n d e l â n g `

coma nda ment , coma nda nt u l un it ` ] i i – c`pitan-comandorul Adrian VASILE [i loc]iitorii sì ] in [edin]a de lucru, la prima or` , în aer l iber, în br iza înt rerupt ` de decol`rile [i ateriz`rile aeronavelor ce tran-ziteaz` aeropor tul civ i l sau mil itar de la Mihail Kog`lniceanu – MK. [i sub atenta supraveghere a monumentului închinat ce-lor 20 de eroi ce [i-au pierdut aripile în sluj -ba avia] iei militare române pe acest aero -drom de-a lungul timpului, o piatr` de straj` af lat` la intrarea spre calea de rulaj. Aceast` rutin` am descoperit-o în prima zi de toamn`

Centrul Nervos al Rela]iilor Interna]ionale din Armata României

Aerodromul Mihail Kog`lniceanu reprezint` o pagin` de istorie care nu se las` împins` în trecut de trecerea timpului. În vreme ce ajutajele avioanelor de lupt` care încingeau pista aerodromului în urm` cu nu foarte mul]i ani au f`cut saltul în istorie, destina]ia aerodromului a f`cut saltul adapt`rii la noile cerin]e impuse de statutul ]`rii noastre de partener NATO. Faptul c` de mai bine de trei ani în respectiva loca]ie func]ioneaz` o unitate cu rol de centru nervos raportat la misiunile armatei române în rela]iile cu partenerii de coali]ie, a f`cut ca lipsa din înzestrare a escadrilelor de avioane de lupt` s` fie compensat` cu un ritm sus]inut de acordare a facilit`]ilor HNS – Host Nation Support pentru foarte multe exerci]ii interna]ionale [i nu numai.

Mihail Kogalniceanu Airfield has reserved its place in history. While the fighter jets that used to heat the airfield became part of history, the airport changed in order to meet NATO requirements, when Romania became a member of NATO. For more than three years in Mihail Kog`lniceanu Airfield there is a military base which has the purpose to ensure the performing of tasks related to missions between Romania and the coalition partners. For this reason, the lack of military airplane in this base was counterbalanced by Host Nation Support (HNS) in many international exercises and other situations.

principalele c`r] i de vizit` ale For]elor Ae-riene Române. Dac` vizitele la nivel [ef i de armat` strìn` au devenit pentru personalul unit`]ii simpl` rutin`, primirea pre[edin]ilor SUA [i României pe acest aeroport, în anul 2008, a reprezentat piatra de încercare a profesionalismului [i capacit`] ii organiza-torice a personalului de la MK.

Logo-ul sub care func]ioneaz` unitatea – NIHIL OBSTAT – Nimic nu împiedic` executarea misiunii, a fost transformat, cu ocazia respect ivului eveniment , în renu-me.

a anului în curs, într-o d i m i n e a ] ` m a i r `coroas ` dec ât de obicei . Aspecte pr i -v ind securitatea zbo -r u lu i , procedur i de APOD/APOE (Aerial Port of Debarkation / Embarkat ion), coor-donarea act i v i t ` ] i lor cu ent itatea mil itar` S U A d i s l o c a t ` î n loca] ie, proceduri de acces , procedur i de acordare a sprijunului na] iunii gazd` diferi -

t e l o r a c t i v i t ` ] i desf `[u rate, pr imir i vIP, probleme perso-nale sau de ser v iciu ale personalului, etc., t o a t e a c e s t e a s u nt dezb`tute în foi[or.

P r i n des t i na ] ie , m i s i u n i [ i n a t u r a func] ional it `] i i sa le, prin unicitatea sa, ae-rodromul a devenit în sc ur t t i mp una d i n

Vizita {efului USAFe \n Rom#nia

Onor la pre[edinte

C`pitan Mircea BARAC


REPORTAJ

Repere organizatoriceAproximativ 100 de oameni pun um`rul la

bunul mers al lucrurilor într-o facilitate de pes-te 100 hectare [i cu mai mult de 100 cl`diri.

Din punct de vedere organizatoric, unitatea este structurat` pe trei domenii de activitate, respectiv: Opera]ii [i Instruc]ie, Logistic` [i Protec]ia For]ei.

„În cei peste trei ani de la înfiin]are, aerodro-mul a g`zduit [i planificat peste 20 activit`]i de instruire a militarilor români cu parteneri din Belgia, Fran]a, Germania, Italia, Serbia, Ucraina, SUA.

Dac` exerci]iile ce urmeaz` a se desf`[ura pe acest aerodom se cunosc cu cel pu]in [ase luni înainte, oferind planificatorilor timpul necesar organiz`rii în cele mai bune condi]ii, vizitele VIP pot fi anun]ate doar cu câteva zile [i, foarte rar, chiar câteva ore înainte, reprezentând o perma-nent` provocare [i confirmând capabilit`]ile or-ganizatorice [i viteza de reac]ie în situa]ii limit` ale întregului personal”, ne -a explicat co-mandantul unit`]ii.

Principalele misiuniPrincipala misiune r`mâne cea de APOD/

APOE. Astfel, pe timpul exerci]iilor, vizitelor sau tranzitului, personalul aerodromului asi-gur` deservirea aeronavelor din punct de vede-re aeroportuar, precum: alimentare, parcare, formalit`]i la trecerea frontierei de stat, etc.

Totodat`, un pluton de poli]ie militar` are în grij` paza caz`rmilor [i este preg`tit perma-nent s` efectueze controlul tehnic antiterorist al personalului [i vehiculelor. În cadrul exerci]iilor bilaterale, securitatea este asigurat` [i cu patrule mixte formate din militari români [i militari ai armatelor partenere.

Îns` pe timpul exerci]iilor, în afara asigur`rii hNS, militarii unit`]ii sunt angrena]i în proce-sul de planif icare, organizare [i chiar de desf`[urare a acestora, asigurând de exemplu, controlul traficului aerian la aerodrom.

„Din punctul de vedere al opera]iilor [i in-struc]iei, unitatea asigur`: gestionarea zonei de responsabilitate a aerodromului, securitatea for]elor române [i strìne sta]ionate pe aerodrom, antrenamente EOD, exerci]ii de interven]ie la obiectiv, convoc`ri pe linie de poli]ie militar` cu

speciali[ti americani, organizarea unui dispozitiv de paz` instantaneu. Bineîn]eles, nu întotdeauna lucrurile sunt simple, uneori ap`rând [i momen-te dificile generate, de exemplu, de diferen]ele între legisla]ia român` [i cea a statelor partenere. Îns` noi putem spune c` avem deja o experien]` bogat` în a g`si solu]ii în dinamica desf`[ur`rii evenimentelor ”, am af lat de la maiorul Lauren]iu CUCIUREANU, [eful Opera]iilor [i Instruc]iei.

Exerci]iile trec, amintirile r`mân

Cea mai complex` misiune de tip hNS a fost generat` de prezen]a, în 2007, a forma]iei de acroba]ie a For]elor Aerine SUA – Thunderbirds, cu ocazia primului turneu în afara SUA (n.r. de dup` atacurile din 11 septembrie 2001).

Din punct de vedere emo]ional, momentul cu înc`rc`tura cea mai mare a fost marcat de exerci]iul Proof of Principle (2007), primul exerci]iu de for]e terestre româno-american desf`[urat dup` instalarea comandamentului Task Force East pe MK. Exerci]iile de tip „Rotation” au drept scop dezvoltarea poten]ia-lului de instruire în comun, dar [i a interopera-bilita]ii între trupele române [i americane [i se desf`[oar` în baza Acordului dintre România [i Statele Unite ale Americii privind activit`]ile for]elor Statelor Unite sta]ionate pe teritoriul României, semnat la Bucure[ti în 2005 [i ratifi-cat de Parlamentul României în 2006.

„Îns` memorabile vor r`mâne ac]iunile pri-lejuite de întrevederea, la Neptun, dintre pre[edintele României, Traian B`sescu [i omolo-gul american, George W. Bush, cu ocazia summit-ului NATO ce s-a desf`[urat la Bucure[ti în anul 2008. Atunci, pre[edintele SUA, împreun` cu prima doamn`, a sosit la MK la bordul Air Force

One. Dup` intonarea imnurilor de stat cei doi pre[edin]i au trecut în revist` garda de onoare [i au primit onorul. Pentru tot parcursul tranzit`rii aerodromului, personalul unit`]ii a fost direct responsabil de securitatea deplas`rii coloanei oficiale a pre[edintelui american [i a unei aero-nave preziden]iale. A fost o s`pt`mân` fiebinte. Au fost adoptate m`suri excep]ionale [i oamenii de la MK [i-au îndeplinit înc` odat` cu succes misiunea. R`splata au primit-o la plecarea celor doi pre[edin]i, care au z`bovit pentru o fotografie de grup, lâng` Air Force One, cu militarii români

[i americani prezen]i pe Aerodrom. {i scurta întâlnire cu generalul David Petraeus, actualul comandant al for]elor interna]ionale din Afganis-tan, cu ocazia unei escale tehnice pe MK, a avut o înc`rc`tur` aparte”, î[i aminte[te cu un u[or iz de mândrie c`pitan-comandorul vasile.

Oamenii [i avatarurile meseriei

Dac` în ceea ce prive[te îndeplinirea misi-unilor de c`tre personalul militar cu maxim profesionalism nu exist` nici un fel de îndoial`, proverbul românesc conform c`ruia omul

Centrul Nervos al Rela]iilor Interna]ionale din Armata României

Un moment memorabil – Air Force One [i pre[edintele SUA pe aerodromul Mihail Kog`lniceanu, aprilie 2008

Generalul David H peTRAeUS în timpul unei escale la MK

Vizita generalului american William T HOBBINS, comandantul USAFe

Aspect de la un exerci]iu multina]ional


REPORTAJ

sfin]e[te locul, reprezint` laitmotivul dup` care este organizat` sala de mese atât din punct de vedere estetic, cât [i din punct de vedere al ser-viciilor oferite. În condi]iile în care banii pentru investi]ii lipsesc cu des`vâr[ire de ani de zile, personalul popotei de la Aerodromul Mihail Kog`lniceanu ar putea oferi, dincolo de o mân-care excelent` colegilor români sau strìni, traininguri specializate pentru personalul (de multe ori al unei firme profesioniste) din cadrul multor alte unit`]i ale armatei române [i nu nu-mai, în domeniul servirii mesei [i al amenaj`rii popotei. Muzic` de calitate la volum de camer`, ambientarea spa]iului cu teme potrivite sezonu-lui, instrumente de epoc` plasate discret în lo-

curi atent alese, aerisire corespunz`toare [i nu în ultimul rând cur`]enie impecabil`. Roadele pomilor fructiferi din curte sunt transformate în dulce]uri folosite la prepararea desertului, iar mur`turile sunt preg`tite prin eforturi proprii. Rezultatul este c` servitul mesei face saltul de la o necesitate fiziologic` primar` la nivel de ritual. „Toate acestea prin autofinan]are dar mai ales cu mult entuziasm, imagina]ie [i d`ruire”, ne asigur` doamna Constantina HÎRG~U, [efa blocului alimentar.

La parcul auto am în-tâ lnit-o pe sergentul-major Alina ATANASIU, o tân`r` extrem de pasio-nat` de meseria sa. Co-mandant grup` transport [ i mecanic conductor, tân`ra subof i]er a îm-br`]i[at cariera militar` absolvind [coala militar` de la Pite[t i, promo] ia 2005, în specializarea auto. [i-a descoperit în motoare o adev`rat` voca]ie, îns`

are grij` s` nu neglijeze nici via]a personal`. So]ul, paramedic pe elicopterele de interven]ie din cadrul unei escadrile de elicopte-re dislocat` pe aerodrom, o sus]ine în tot ceea ce în-treprinde, mai ales c`, de multe ori fac echip`, unul în calitate de paramedic [i cel`lalt [ofer pe ambu-lan]`.

Deficitul existent în statele de încadrare la ni-velul f iec`rei unit`]i nu putea face excep]ie nici în

acest caz. Exemplul cel mai concludent este re-prezentat de maistrul militar clasa a II-a Vicen]iu MARIA, care îndepline[te cumulativ atât func]ia de administrator de subunitate cât [i pe cea de [ef al comunica]iilor, cea de a doua fiind func]ie de ofi]er, îns` neîncadrat` de la înfiin]are. În aceea[i situa]ie se afl` [i maistrul militar clasa a II-a Lucian DAMIAN, care are în responsabilitate atât gestionarea docu-mentelor unit`]ii cât [i activit`]i pe linie de per-sonal [i financiar. „Bunul mers al lucrurilor se bazeaz` pe coeziunea grupului, pe buna în]elege-re [i pe rela]iile informale la nivelul colectivului” ne asigur` maistrul militar Damian. În condi]iile în care specializarea sa de baz` este radioloca]ie de bord, actualele sarcini îndeplinite nu fac decât s` confirme mobilitatea [i adaptabilitatea de care dispune personalul din unitate.

Sergent major Alina ATANASIU, comandanr grup`

transport

{eful biroului Opera]ii [i Instruc]ie, componenta de baz` din structura oraganizatoric` a unit`]ii

poli]ia Militar` \n ac]iune

THUNDeRBIRDS, Air Show la MK, iunie 2007

personalul de la popota unit`]ii, o echip` de nota 10 Am p`r`sit Aerodromul Mihai l

Kog`lniceanu cu sentimentul c` timpul înc` nu [i-a spus ultimul cuvânt în ceea ce prove[te aspectele tehnice. Faptul c` unitatea joac` un rol aparte în cadrul armatei române, în general, [i al For]elor Aeriene în special, iar oamenii dau dovad` de un real profesionalism îndeplinind cu succes misiuni extrem de dificile prin prisma rela]iilor interna]ionale îns` sub rezerva rela]iilor informale [i al coeziunii la nivelul grupului, este dovada faptului c` lucrurile cu adev`rat bune au nevoie de timp. Numai c` [i timpul are limitele lui, care sunt în strâns` leg`tur` cu vremurile. Sau, cum spune comandantul unit`]ii: „Cât despre viitor nu trebuie s`-l prevezi, ci s`-l faci posibil.”

TITLU RUBRICA


Necesitatea moderniz`rii

Avionul MiG-21 ,,Fishbed” a debutat pe cerul lumii la Tushino, Rusia, în iunie 1956, cam în acela[i timp cu omologul sù american, avionul F-5. Dup` aproape 50 de ani, ambele avioane se afl` înc` în serviciu, îns` cu posibilit`]i de lupt` ce dep`[esc cu mult configura]ia lor ini]ial`.

Dovedindu-se un avion de rezisten]` în For]ele Aeriene Rom#ne, MiG-21, în ciuda unei maniere de pilotaj greu de înv`]at în faza de început, a devenit un fel de piatr` de încercare pentru pilo]ii care au zburat ulterior alte categorii de avioane de v#n`toare: cine a zburat bine MiG-21 a zbu-rat foarte bine pe alte tipuri de aeronave!

La data de 25 august 2010, s-au \mplinit 15 ani de la zborul inaugural al prototipului avionului MiG-21 LanceR. |ncep#nd cu anul 1996, aeronavele modernizate au intrat \n dotarea For]elor Aeriene Rom#ne.

Realiz#ndu-se implementarea unui sistem integrat de avionic` [i armament, s-a vizat, deopotriv`, crearea condi]iilor de \ndeplinire a cerin]elor de interoperabilitae cu for]ele NATO. Performan]ele avionului au crescut considerabil, f`c#ndu-l comparabil cu aeronavele de genera]ie avansat`, cum sunt F-16, F-5, F-4, F-18, Gripen sau Mirage-2000, modernizate, [i ele, de-a lungul anilor, \n func]ie de cerin]ele spa]iului de lupt`.

25.000 de ore de zbor cuprinse \n peste 37.000 de misiuni executate \n ]ar` [i \n strìn`tate – antrenament, aplica]ii PfP, exerci]ii NATO, misiuni ordonate, Serviciul de “Poli]ie Aerian`“

– reprezint` cartea de vizit` cu care pilo]ii supersoni[ti [i avionul MiG-21 LanceR se recomand` pentru trecerea \n scurt timp pe orice tip de avion multirol modern.

Cei 15 ani cu MiG-21 LanceR au \nsemnat exerci]iile multina]ionale “COOPERATIVE KEY” (Turcia – 1998 [i 2004, Slovacia – 1999, Rom#nia – 2000, Bulgaria – 2001 [i 2003, Fran]a – 2002), “STRONG RESOLVE” (Polonia – 2002), precum [i exerci]iile bilaterale anuale desf`[urate \n cooperare cu For]ele Aeriene din Fran]a, Anglia, Olanda, Israel [i SUA.

Nu \n ultimul r#nd, trebuie amintit aici executarea Serviciului de Lupt` Poli]ie Aerian` [i executarea misiunii BALTICA 2006 (misiune de Poli]ie Aerian` pentru asigurarea integrit`]ii spa]iului aerian al }`rilor Baltice).

On 25th August 2010 the Romanian Air Force celebrated the 15th anniversary of the flight of the first MiG21 LanceR prototype. Starting in 1996, these upgraded airplanes came into service.

In order to mee t NATO requirements, an integrated avionics and weapon system was implemented. These changes increased the overall airplane performance making it comparable to airplanes such as F-16, F-5, F-4, F-18, Gripen or Mirage 2000. The Romanian MiG supersonic pilots can take pride in over 25,000 flying hours during over 37,000 both domestic and foreign missions, NATO training exercises and Air police missions.

The 15 years since MiG21 has been in use, have meant multiple accomplishments, such as the following multinational missions and exercises: COOpeRATIVe KeY” (Turkey – 1998 and 2004, Slovakia – 1999, Romania – 2000, Bulgaria – 2001 and 2003, France – 2002), “STRONG ReSOLVe” (poland – 2002), and also the bilateral training exercises with the French Air Force, Royal Air Force, Royal Netherlands Air Force, Israeli Air Forces and the United States Air Force.

At last, but not the least, we have to point out the successful air police mission and the BALTICA 2006 (Air police mission designed to ensure the air space integrity over the Baltic States).

Modernizarea aparatului MiG-21 a avut ca obiectiv principal cre[terea capacit`]ii de lupt` prin echiparea cu un sistem de avionic` performant, bazat pe integrarea unor senzori avansa]i [i a armamentului inteligent, precum [i pe utilizarea acestora dup` cerin]ele opera]ionale ale avioanelor moderne. Chiar f`r` remotorizare, f`r` a modifica aerodinamica acestui avion [i în egal` m`sur` p`str#nd maniera general` de zbor, MiG-21 LancerR dep`[e[te stadiul pilotajului aproximativ, bazat în mare m`sur` pe sim]urile [i aprecierile umane, pe indica]ii analogice, [i face saltul spre un pilotaj semnificativ u[urat, sus]inut de afi[aje digitale de înalt` precizie, asistate de calculator, sporindu-i astfel popularita-tea [i reputa]ia.

Avionul MiG-21 moder-nizat este realizat în dou` variante de baz`: varianta ,,Interceptor”, destinat` în principal combaterii ]intelor aeri-ene la în`l]imi medii [i mari, precum [i luptei aeriene manevriere; va-rianta ,,Atac la sol”, destinat` interven]iei asupra ]intelor [i obiec-tivelor terestre.

Cele dou` variante constructive prezint` o serie întreag` de carac-teristici noi:

• dezvoltarea MiG 21 MF \narmat cu rachete aer-aer \nainte

de modernizare, \n zbor de antrenament


ANIVERSARE

inter fe]ei om-ma[in` , în sensul perfec]ion`rii leg`turii indestructibile în-tre pilot, mediu [i avion, cu finalitate bene-fic` în îndeplinirea misiunii de lupt`;

• capabilit`]i de atac [i naviga]ie cu pre-cizie ridicat`, permi]ând pilotului selectarea succesiv` a modurilor principale de lupt`, respectiv realizarea unui zbor riguros asis-tat, deasupra zonei survolate;

• cre[terea capacit`]ii de supravie]uire împotriva amenin-]`rilor aer-aer, re-spectiv sol-aer, avionul fiind dotat cu un sistem de avertizare asupra ame nin]`rilor di-recte [i indirecte, cu un complex de recunoa[tere a a p a r t e n e n ] e i , având posibilit`]i de contracarare a acestor amenin-]`ri;

• rapiditate [i precizie în planificarea [i preg`tirea misiu-nilor, modalitate mo dern` prin care misiu-nea de lupt` este detaliat` [i introdus` la bordul avio nului, prin intermediul unui echi-pament care reali zeaz` un ,,feed-back” de înalt` fidelitate;

• nivel ridicat de analiz` a zborului [i a antrena men telor reale;

• fiabilitate [i per manent control, în aer [i la sol, înainte [i dup` execu tarea misiunii, fapt ce ridic` la cote foarte mari respon-sabilitatea pilotului.

Avantaje tactic-operative

Pentru un pilot, semnificative sunt avan tajele oferite de varianta modernizat` a avionului MiG-21. Pentru c`, noile siste-me integrate la bord, dublate de armamen-tul aferent, au determinat muta]ii semnifi-cative în concep]ia de întrebuin]are în lupt` a avionului MiG-21 LancerR.

Preg`tirea misi-unii, beneficiind de un echipament de transfer date gesti-onat de calculator, devine precis`, obiectiv` [i rapid`, evit` formalismul altor sisteme de pre g`tire [i u[u-reaz` munca pilotu-lui. Acesta are posi-bilitatea s`-[i intro-duc` la bord, prin intermediul unui program de trans-fer, recunoscut de sistemul de avio-nic` al aeronavei [i de echipamentele informatizate de la sol, date de tipul

punctelor obligate de trecere sau de schim-bare a rutei de zbor, configura]ii de arma-ment, frecven]e radio specifice misiunii, precum [i posibilitatea de înregistrare obiec-tiv` a informa]iilor necesare analizei dintre misiuni. Acest sistem de preg`tire faciliteaz` pilotului listarea sumar` a punctelor esen]iale de urm`rit în desf`[urarea unei misiuni.

Modernizarea a însemnat, în primul rînd, o modificare ampl` a cabinei de pilotaj,

prin introducerea unor elemente noi, care permit opera-rea sistemului de a v i o n i c ` f ` r ` s c h i m b a r e a pozi]iei m#i nilor [i f`r` cobo r#rea pri-virii, cu scopul de a reduce înc`r-carea pilotului [i de a concentra co-manda sistemului de armament în partea frontal-su-perioar` a cabi-

nei.Afi[ajul principal dispus la nivelul capu-

lui – hUD-ul – este cel mai important instru-ment de control al zborului. Aceast` combi-na]ie electrono-optic` afi[eaz` informa]iile de zbor sub forma unor simboluri referi-toare la regimul de atac, naviga]ie, modul de ochire \n func]ie de armamentul acro[at, informa]ii despre veni-rea la aterizare, pre-cum [i datele esen]iale despre alt i tudine, vitez` [i capul magne-tic al avionului. Simbo-logia afi[at`, focalizat` la infinit, ofer` infor-ma]ii despre toate sis-temele de bord, pre-cum [i avertiz`rile aferente acestora, iar

concentrarea de informa]ii în afi[aje op]io-nale sau permanente este perceput` vizual ca fiind în afara cabinei. hUD-ul permite pilotului s` r`m#n` tot timpul cu privirea sus [i afar`, eliminînd frac]ionarea dina-micii zborului pentru a urm`ri alte aparate de bord.

MiG-21 LanceR include un sistem de naviga]ie hibrid (hNS) ce func]ioneaz` pe baza unui bloc de referin]` iner]ial. Datele furnizate de acesta sunt permanent corec-tate cu informa]iile de la sistemul de pozi]ionare global` prin satelit – GPS –, asistate de calculatorul ce introduce co-rec]iile aerodinamice de zbor. |n aceste condi]ii, precizia naviga]iei aeriene [i a execut`rii oric`rei misiuni de lupt`, dinco-lo de c#mpul de bruiaj al spa]iului de zbor [i indiferent de condi]iile meteorologice, devine incontestabil`. Marja de eroare co-boar` la valori foarte mici, de ordinul zeci-lor de unit`]i.

Conceptul de comand` a sistemelor de bord cu m#inile pe man[` [i pe maneta de comand` a motorului (hOTAS) permite pilotului utilizarea armamentului de bord [i a altor sisteme multifunc ]ionale, f`r` a lua m#inile de pe acestea, m`rindu-i timpul de cercetare a spa]iului aerian [i sporindu-i precizia \n ac]iuni. Acest sistem, similar celor de la bordul avioanelor moderne, per-mite avionului MiG-21 LanceR integrarea în conceptul de intero pera bilitate.

Utilizarea vizorului (DASh), de pe cas-

MiG 21 LanceR, prezentat cu variantele de \narmare la expozi]ia de tehnic` militar` expomil 2000

Noul sistem de avionic` al MiG-ului 21 LanceR, element

de baz` al moderniz`rii

Lansare de rachete aer-aer, executat` deasupra m`rii

Misiunea de antrenament din anul 2005 cu For]ele Aeriene din Marea Britanie a demonstrat

interoperabilitatea cu cele mai variate tipuri de aeronave ale Alian]ei Nord Atlantice


ANIVERSARE

ca pilotului, înlesne[te primirea in-forma]iilor esen]iale sau critice în toate pozi] iile unghiulare ale capului, prin afi[area lor pe vizorul c`[tii, f`r` a împie-dica supravegherea spa]iului de lupt`. Cas-ca m`soar` linia de vizare a pilotului [i permite subordonarea rachetelor aer-aer [i a altor senzori liniei de ochire a pilotului. Conceput` [i realizat` individual, dup`

tr`s`turile fizice [i anatomice ale fiec`rui pilot, casca DASh se înscrie între cele mai moderne elemente de avionic`, reclam#nd

noi procedur i de ochire - lansare [i simplific#nd semnificativ efortul pilotu-lui.

varianta ,,Interceptor” are încorporat un radiolocator multi-mod, care func]io-neaz` pe baza efectului DOPPLER, mono-impuls, cu moduri de lucru specifice ata-cului ]intelor aeriene [i terestre.

Acest sistem: m`soar` distan]a p#n` la o ]int` fix`

sau mobil`, terestr` ori maritim`; urm`re[te ]intele înca drate [i, în

acela[i timp, exploreaz` spa]iul din emis-fera din fa]`; în lupta aerian` mane vrier`, reali-

zeaz` în mod automat opera]iuni specif ice luptei de aproape.

MiG -21 L anceR reu [e[te m`rirea sem-ni fi cativ` a capacit`]ii de supravie]uire pe timpul execut`rii misi-unilor de lupt`. Siste-mul permite protec ]ia î m p o t r i v a r a d i o -locatoarelor [i rache-telor inamice, averti-zeaz` pilo tul asupra ilumin`rii radar, pre-zint` starea [i perico-lul relative ale ame-nin]`rii analizate. Pe

aceast` linie se înscriu [i sistemul de dis-persare de capcane termice [i dipoli, pre-cum [i containerul de m`suri electronice.

Av ionul MiG -21 LanceR poate acro[a o gam` variat` de arma-ment, beneficiind de echi parea cu un pilon univer sal compatibil cu armele produse at#t în vest, c#t [i în Est.

Astfel, avionul poa-te fi înarmat cu: rachete aer-aer

cu raz` scur t ` de ac]iune;rachete auto dirijate, în infraro[u, de

Lansare de capcane termice \n timpul unei misiuni de sprijin aerian apropiat – CAS

tipul ,,trage [i uit`“; bombe ghidate laser ce func]ioneaz`

conjugat cu iluminatorul laser; bombe clasice, de diferite calibre,

în variante de acro[are [i cu procedee de lansare similare celor cunoscute, depen-dente de câmpul de lupt` [i de caracteris-ticile majore ale obiectivului; tunul de bord, înarmat cu aceea[i

unitate de foc, destinat combaterii ]intelor aeriene [i obiectivelor terestre în lupta apropiat` [i, deopotriv`, proiectile reactive nedirijate.

Analiza par]ial` dintre misiuni, pre-cum [i analiza aprofundat` a oric`rei mi-siuni în ansamblu, beneficiind de aportul unei camere color cu suport video, înregis-treaz` întregul zbor, iar echipamentul de redare faciliteaz` analiza pas cu pas a fiec`rui moment al zborului. Acest proce-

deu, pe l#ng` rapiditate [i exactitate, con-tribuie la corectarea gre[elilor [i la între-girea b`ncii de date despre zbor, scurt#nd timpul [i sporind securi tatea zborului. Fiecare pilot are posibilitatea nelimitat` de a-[i urm`ri secven]ial ac]iunile [i ma-nevrele din timpul execut`rii misiunii, realizându-[i integral necesarul ,,feed-back”.

MiG-21 LanceR, beneficiind de sisteme noi, unele folosite în premier` pe plan mondial, sprijinit de aportul unui armament pe m`sur`, duc pilo-tul foarte aproape de succesul fiec`rei misiuni [i fac din acest aparat un avi-on longeviv, perfor mant [i de temut.

La debutul unei misiuni de care pilo]ii For]elor Aeriene Rom#ne si MiG-ul 21 LanceR s-au achitat cu onoare: Serviciul de Lupt` poli]ie Aerian` \n }`rile Baltice,

BALTICA 2006

Containerul de iluminare LASeR, acro[at pe grinda central`

|naintea misiunii de bombardament cu bomb` inteligent` ghidat` prin LASeR

Avionul preg`tit de tragere cu muni]ie inteligent` aer-aer

Verificarea aeronavei la \ntoarcerea dintr-un zbor in cadrul misiunii BALTICA 2006


CENTENAR

Henri Coand~ - un geniu al aeronautiCii (5)

PAUL SANdACHIC`pitan MIRCEA BARAC

Coand` 1911 – primul bimotor din lume

Ca urmare a posibilit`]ilor limitate în îndeplinirea misiunilor de c`tre avioanele ce zburaser` la manevrele militare din Picardia, oficialit`]ile militare franceze au luat hot`rârea organiz`rii unui mare concurs destinat a selec]iona aparatele de zbor capabile de performan]e specifice misiunilor

de lupt` încredin]ate avia]iei. Regulamentul acestui concurs a fost publicat în octombrie 1910, cu un an înainte de sus]inerea lui propriu-zis`. Era obligatoriu ca avioanele s` fie construite în Fran]a (inclusiv, motorul). Printre performan]e: parcurgerea f`r` escal` a unui circuit de 300 km cu o înc`rc`tur` util` de 300 kg [i o vitez` minim` de 60 km/h, avionul trebuia s` poat` purta trei oameni. Decolarea [i aterizarea aveau s` se fac` de pe terenuri înierbate, cultivate cu lucern`, p`[uni, o miri[te, terenuri arate. Trebuia s` poat` fi demontat relativ u[or, pentru a fi transportat de c`tre solda]i pe [osea sau pe calea ferat`. Pornirea motorului trebuia s` fie f`cut` de c`tre un singur mecanic. Aparatul trebuia s` fie prev`zut cu dubl` comand`. Erau impuse condi]ii extrem de dure care f`ceau improbabil` participarea cu [anse a vreunuia din aparatele de zbor construite în 1910.

Legat printr-o mare prietenie de Louis Seguin, henri Coanda s-a hot`rât s`-i urmeze sfatul [i a început construc]ia unui nou aparat de zbor, pentru a participa cu el la concursul militar de la Reims. Avea la dispozi]ie mai pu]in de nou` luni pentru a construi aparatul [i a face probele de zbor.

Fuzelajul noului sù avion este alc`tuit dintr-o grind` metalic` cu z`brele, sub]ire, pe care sunt fixate cadrele din lemn destinate s` dea c`tre coada avionului forma cu rezisten]a cea mai mic` la înaintare. Toat` partea dinapoi este învelit` în tabl`. Grinda metalic` face corp spre în fa]` cu nacela propriu-zis`, fusiform`, prelungit` printr-o capot` ovoidal` ce sus]ine cele dou` motoare

rotative amplasate de-o parte [i de alta a axei de simetrie [i la exterior. “Coand` 1911” era primul bimotor din lume.

Revista L’Aero consemneaz` prezen]a crea]iei lui Coand` la cel de-al Treilea Salon

Aeronautic din capitala Fran]ei: „Coand` e în primul etaj. Îl vei g`si acolo ca [i anul trecut [i, ca [i anul trecut, vei r`mâne mirat înaintea a tâtor genia le in -ven]iuni. Dac` nu a fost gata la concursul mili-tar, asta nu a împiedicat ca to]i s`-i arate un mare interes iar acum îi putem vedea inven]iile sale per fec]ionate [i puse la punct; un aeroplan în miniatur`, o arip` metalic` foarte

rezistent`, un [asiu în o]el [i un aparat chronofotografic, un aparat de aruncat torpile, etc..”. {tirea este preluat` [i de c`tre revista lui Mihail Cerchez, Avia]iunea, nr.1

din ianuarie 1912. În Anglia, The Aero, în num`rul din februarie 1912 prezint` în detaliu avionul. Coand` prime[te distinc]ia „Palmes Academique”, cu men ]iunea «pentru servicii speciale aduse aero-nauticii».

În num`rul din ianuarie 1912 al revistei L Aerophile, henri Mirguet prez in t` avionul bimotor. Este printre pu]inii care au în]eles importan]a construc]iei tân`rului Coand`. El scrie: “...dac` nu î i sun t rezervate frumoasele

Ne afl m în perioada premerg toare Primului R`zboi Mondial, iar constructorii englezi de avioane supravegheaz atent evolu]ia inven]iilor aeronautice din Fran]a. Cum inven-tatorii au [i ei zeii lor, la numai 25 de ani, Coand` este numit director tehnic la uzinele engleze Bristol. Considerat un inventator excen tric, înc`

de la început este avertizat de [efii s i “S nu pui îns turbine, ci s pui elice ca toat lumea”. Oare unde ar fi r`mas lumea dac henri Coand ar fi f cut “ca toat lumea”, st pânindu-[i ela-nurile crea toare? Tân`rul in ven-tator conti nu îns s aduc` îmbun t ]iri dup îmbu n t ]iri avia]iei, de mons trându-[i tot-o dat exce lentele capacit ]i de organizare [i con du cere. La Bristol se na[te avionul Bristol-Coand , care intr rapid în dotarea armatelor diverselor state ale lumii. Cu acesta, armata român devine prima armat care a folosit avionul în scopuri militare, în R`zboaiele Balcanice (1912-1913).

La începutul anului 1912, a proiectat primul dintre avioanele sale ce aveau s fie fabricate la

The British and Colonial Aeroplane. Era un monoplan destinat antrenamentului elevilor din [colile de pilotaj. A fost o premier mondial în domeniu, o solu]ie ce avea s fie folosit pân în preajma celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Au

performan]e, biplanul Coand` poart` în el concep]ii suficiente pentru a asigura inventatorului un renume, atribuit justificat. Putem fi convin[i c` anumi]i constructori vor g`si în acest aeroplan izvorul de imagina]ie care pare c` le-a lipsit pân` acum (sb. a.). Iar, acest fapt nu reprezint` un lucru neînsemnat chiar dac` nu aduce nici un profit” (inventatorului – n.a.). Indiscutabil, dezam`git, henri Coand` este nevoit s` accepte oferta de a lucra pentru The British and Colonial Aeroplane Company.

Director tehnic la uzinele Bristol

Reims 1911 – ajustarea parametrilor motorului Gnome

Concursul militar de la Reims. Avionul construit de Coand`, \n hangar

Avionul bimotor construit pentru concursul militar de la Reims, 1911


CENTENAR

fost construite [ase aparate din acest model, având numerele de fabrica]ie 77, 132, 185, 186, 188 [i 189. Ultimele patru numere, au fost cump`rate [i au intrat în înzestrarea {colii Militare de Pilotaj de la Cotroceni. A mai fost construit un avion de acest tip (nr. 80), distrus în ianuarie 1914, în timpul unui zbor de instruc]ie.

Pentru concursul militar din august 1912 de la Salisbury, societatea britanic a participat cu dou monoplane Coand . Acestea au fost construite dup modelul amintit în versiune militar . Cele dou avioane construite (modele 105 [i 106) au fost înmatriculate pentru concurs cu numerele 14 [i 15.

La sfâr[itul concursului cele dou`

mono plane au ocupat locul trei la sec]iunea ”construc]ii britanice”, la egalitate cu avionul de tip Deperdussin. henri Coand` a fost angajat ca inginer [ef la societatea britanic`. Dup` concurs, la modelul 105 s-a m`rit anvergura aripii [i i s-a montat un palonier mai mare. A fost cunoscut ca „ monoplan Coand` militar îmbun`t`]it”. Din acest model au fost produse avioanele cu numerele de fabrica]ie 118, 121, 122, 123, 131, 142-154 (inclusiv) [i 196. Au fost vândute în Germania, Italia [i România. La aparatul experimental cu num`rul 111 a fost înlocuit motorul Gnome de 80 CP cu un motor Daimler de 70 CP luat de la biplanul proiectat de Gordon England, GE2 (model 104). A urmat proiectarea mono-planului cu dou` locuri dispuse “côte a côte”. Aparatul era echipat cu un motor Gnome de 50 CP, fiind destinat pentru [coal` [i antrenament. henri Coand` a continuat cu un alt monoplan monoloc tip Popular echipat cu un motor Anzani de numai 35 CP. În ceea ce prive[te valoarea acestei crea]ii tehnice din perioada de debut la societatea britanic` exist` apre-cierea unanim acceptat` c` aparatele sale au reprezentat „un pas înainte pentru monoplanele ce au urmat”.

Avioanele Bristol-Coand` \n \nzestrarea aeronauticii

militare rom#ne

În perioada în care henri Coand` î[i în-cepea activitatea la societatea The British and Colonial Aeroplane Company, Minis-terul de R`zboi din Româ nia era supus unui adev`rat asalt al so cie t`]ilor aeronautice din strìn`tate care ve-neau cu oferte din cele mai tentante. Coand` consider` c` este opor-tun ca [i avioanele sale s` intre în aceast` con-curen]` ac er b` pentru pia]a româ neasc`. Ast-fel, la 10 iulie 1912, soci-etatea britanic` înain-teaz` oficial o ofert`.

La 20 octombrie 1912 a fost adus

în România un avion monoplan Bris -tol mil itar cu motor Gno me de 80 CP (nu-m`r de fabrica] ie 118). Pixton, pilotul soci -et`] i i , l -a prezentat în zbor la {coala Mil itar` de Pilotaj de la Cotro -ceni part ici pând apoi la manevrele mil itare. Apa ratul a fost cum-p`rat de c`tre Minis -terul de R`zboi cu suma de 1.044 � (37.033lei). El va f i în -credin]at pentru pilotaj locotenentului {erban Cantacuzino, care f` -

cuse trecerea pe acest av ion la A ms-bury.

Ulter ior, Guvernul [i Ministerul de R`zboi comand` societ`] i i The Brit ish and Colonial Aeroplane, pr in locotenentul {erban Cantacuzino, dou` avioane monoplane cu motor de 50 CP cu dou` locuri "côte a côte", din care unul f`r` motor. Pentru acesta se avea în vedere folosirea mo-toarelor Gnome de 50 CP af late deja în ]ar` . La începutul lunii mai sosesc în ]ar` avioanele de [coal` coman-date.

Deci, în luna mai 1913, Aeronau-t ica Mil itar` Român` avea deja în înz -estrare avioane monoplane de [coal` , cu dou` locuri a[ezate "cote a cote" Bristol. Acestea aveau numerele de fabrica] ie 164, 166 [i 176.

La sfâr[itul anului 1913, {coala de Avia] ie Cotroceni a pr imit în în-

zestrare patru avioane monoplane Bristol - Coand` cu motor Gnome de

50 CP. Aparatele aveau cele dou` locuri a[ezate în tandem. Avioanele Bristol - Coand` au zburat în Aeronautica Mil itar` Român` pân` în anul 1915. În urma unui accident cu un monoplan de [coal` pi -lotat de sergentul Paul A l -exandrescu, Ministerul de R`zboi a luat hot`rârea de a opri de la zbor avioa nele Bristol - Coand`.

(continuare \n edi]ia viitoare)

5 biplane “Bristol - Coand` TB-8“ au fost achizi]ionate de armata rom#n`

Monoplanul militar “Bristol - Coand` 1912“ achizi]ionat de armata rom#n`, prezentat \n timpul manevrelor din zona Roman

Monoplanul militar dubl` comand`

Fi[a tehnic` a monoplanului “tip popular”

Monoplanul Coand`, participant la concursul militar de la Salisbury – august 1912

CENTENAR

“v laicu ] ine pe genunchi un plic desf`cut. Scoate h\rtia cu blazon [i trage cu coada ochiului spre ea: <<Sper#nd c` aceast` medalie \]i va aduce [i mai mult noroc, ]i-o trimit cu sincerele mele felicit`ri [i cu deviza str`mo[ilor mei: |nainte cu Dumnezeu! valentin G. Bibescu>>. O medalie de aur cu un Sf#ntu Gheorghe ucig#nd balaurul. M#na lui v laicu o r`suce[te \n palm` pe fa]a cealalt`. Citim literele gravate \n metal: <<|n amintirea biruin]ei zbur`torului Aurel vlaicu de la 11 august 1910>>” – “Aurel V la icu”, E. Busuioceanu [i M. Iacob.

“{i, pe nea[teptate, privindu-i zborul de la Blaj, \n timp ce toat` lumea era nebun` de entuziasm, Caragiale singur l`crima:

<<Pl#ng pentru c` sim]esc c` acest geniu al nostru va trebui s` moar`, ca gloria ce o revars` asupra neamului rom#nesc s` fie des`v#r[it`. Pl#ng, fiindc` va trebui s` moar` ca jertfa lui s` fie o pecetluire a leg`turii noastre cu viitorul str`lucit pe care ni-l promite geniul rom#nesc>> – r`spundea Caragiale prietenilor care-l \ntrebau de ce pl#nge. Cu aceast` ocazie, prilej cu care Caragiale s-a \ntre]inut mult cu Aurel vlaicu, i-a d`ruit acestuia fotograf ia sa cu dedica]ia: <<Trìasc` vlaicu! {i sus, tot mai sus! 1911, Caragiale>>” – “Pe urmele lui Aurel Vlaicu”, Aurelia [i Petru Baciu.


AuREl VlAICu– \n g#nduri [i imagini – (5)

“... cum un om cu a[a frumoase c u n o [ t i n ] e p e t`r#mul acesta a f`cut gre[eala de a f i x a p l a n u r i l e aripilor \n unghi pe fa]a lor superioar`? ... R`spunsul e, \n pract ic ` , foar te simplu – repl ic` prompt vlaicu. {i, sco]#nd cartea de

vizit`, o ridic` ori zontal la \n`l]imea capului [i o l`s` s` cad` rostogolindu-se ca orice frunz` desprins` toamna de pe crengile copacilor. Odat` c`zut` la p`m#nt, vlaicu

se aplec`, ridic` cartea de vizit`, o \ndoaie exact la mijlocul ei, \n lat, apoi o redeschide aproa pe complet [i re\n`l]#nd-o deasupra capului, o l`s` s` cad` de ast` dat` foar-te \ncet [i p`s tr#ndu-[i perfect pozi]iunea ori-zontal`, \n care fusese l`sat` \n voia ei, sau mai bine zis a aerului de sub ea. Experien]a era prom-pt ` [ i con cludent ` . P rofesor u l L a lescu, evident sur prins, dar

av#nd \n ochi str`fulgerarea omului mul]umit de a fi fost pe deplin convins, se scul` s` plece, str#nse cu c`ldur` m#na lui

Aurel vlaicu [i zise: Te felicit din toat` inima. Succes nu e nevoie s` \]i urez, deoarece \l vei avea cu siguran]`” – “Aurel Vlaicu. Via]a [i opera”, Cons tantin Gheor ghiu.

“... Aurel vlaicu este b`rbatul fericit care, \n zilele memorabile de la Aspern, [i-a impus numele prin succesele sale r`su-n`toare, de la pomposul palat regal p#n` la ultima colib` de cioban. De regul`, numai dup` o munc` de o via]` \ntreag` ajung oamenii a vedea fructul faptelor sale, recunoscute celor mai mul]i abia dup` moarte, li se precizeaz` meritele. Aurel

vlaicu \ns` s-a n`scut sub o stea norocoas` [i \i dorim ca splendoarea razelor acestei stele s` creasc` ne\ncetat spre binele [i gloria neamului sù. Noi care am v`zut la viena pe vlaicu zbur#nd [i am avut fericirea de a privi mai deaproape \n inima lui, suntem convin[i c` el nu se va l`sa ame]it de gloria c#[tigat`, c#t [i de admira]ia sincer` de care a avut parte, ci cu \ndemn nou, se va pune la lucru ca s`-[i vad` c#t de cur#nd \ntrupat aeroplanul A. vlaicu III...” – Ziarul “Rom#nul”, nr. 149/1912.

“De c#te ori ie[eam la plimbare afar` din Sibiu, cum se iveau \n zare crestele mun]ilor, vlaicu p`rea schimbat (...) Se oprea brusc [i m` prindea de bra]: <<Pe acolo, vezi, s-ar putea trece Carpa]ii.. M`

Aurel Vlaicu [i Mihail Cerchez la Chitila

Demonstra]ie aerian` la Lugoj

Aparatul “Vlaicu 1” la mitingul de la B`neasa – octombrie 1910


CENTENAR


tot g#ndesc, care o f i mai bun`: valea Oltului, valea Prahovei? Tu ce zici?>>. (...) vorbea de v isul sù. |[ i judeca aparatul, \i cump`nea cali t` ]ile [i lipsurile, com bina lungimea drumului, curen]ii atmos ferici, \n`l]imea cul milor. Punea totul la c#ntar [i nu mai avea odihn`. |n fundul ochilor vii deslu[eai o str` lucire de patim`. El, care vorbea a[a pu]in, nici nu \ncerca s`-[i l`mureasc` ispita, dar din c#te un cuv#nt aruncat, din trecerea brusc` , din pr iv irea aceea \nd`r`tnic`, vedeai c` p`trunde pe deplin

simbolul \nt#iului zbor peste mun]i...” – Octavian Goga, “Vlaicu”.

“Or`[t ie, la 2 august 1913. Frate Aurel, tu [tii c` duminic` la 14 septembrie, avem a ici adunarea Asocia] iuni i [ i festivit`] i... Nu cuge]i oare a veni cu geniala ta ma[in` s` mai repe]i zborul pe care l-ai executat acu-i anul? Aici e vorba s` vie [i domnii mari din ]ar`, persoane ilustre ca Delavrancea [i al]ii. Te ]in s` r`spunzi negre[it [i te \mbr`]i[ez, Boca” – Scrisoare a prietenului Boca.

“vlaicu se a[az` \n ma[in`, elicele se por-nir` [i \n clipa urm`-toare se ridic` ma[ina ca un porumbel s`ge-t#nd v`zduhul. Clipa aceasta a fost cea mai f rumoas` , cea mai mi[c`toare [i uimi-toare! M` a[teptam ca preg`tirea pentru zbor s` dureze t imp mai

\ndelungat , s` a ib` l ips` de c#]iva oameni de ajutor – dar o singur` atingere a unui buton [i m`re]ul aparat ascult#nd porun-ca st `p# nulu i sù, se ridic` \n v`zduh u[or ca o pas`re. Unui vul-tur, unui cocos-t#rc \ i trebuie mai mult timp ca s` se \nal]e. De zborul lui nici nu mai vorbesc. Cu o iu]eal` de ne crezut ajunse sus [i plec` la larg [i \n c#teva clipe st`p#nea deasupra culmilor ce coboar` din

Mun]ii Apuseni!” – “Vlaicu. Via]a [i opera”, Constantin Gheor ghiu.

“La zborul lui vlaicu de la Blaj, emo]ia a fost at#t de puternic` \nc#t au tres`rit

pietrele B`r`ganului. Dar un zbor al lui vlaicu este pentru noi mai mult dec#t aceast` emo]ie uman` ob[teasc`. Noi vedem [i sim]im c` acel ce zboar` este un frate de-al nostru, un Rom#n, care prin geniul sù rom#nesc a alc`tuit un aparat de zbor rom#nesc [i a cucerit \mp`r`] ia aerului, f`c#ndu-ne pe noi rom#nii st`p#ni ai v`zduhurilor \ntr-o ]ar` cu al]i st`p#ni, \n care noi totdeauna cei umili]i [i cei supu[i am fost” – Gazeta Transilvaniei, nr.177/1912.

“... a fost odat` ca-n pove[ti, un viteaz pui de rom#n, cu ochii ager i, \nalt , oache[, care \nc` leca uneori \naripat [i

z b u r a \ n s l a v a cerului, ca o mi -nune... {i nu se mai vedea din el dec#t u n s e m n m i c , negru... pe urm` se d`dea jos , [ i iar`[i se -n`l]a de pe p` m#nt. {i tot a[a... p#n` c#nd, \ntr-una din zile, din nou s-a ridicat. {i apoi s -a dus [i \ nd` r ` t n - a ma i

venit niciodat`” – “Pe urmele lui Aurel Vlaicu”, Aurelia [i Petru Baciu.

Aurel Vlaicu la Arsenalul Armatei

Aurel Vlaicu la s`rb`toarea rom#nilor la Blaj – 1911

Aparatul “Vlaicu 3”

Fragment de coresponden]` \ntre Spiru Haret [i Vlaicu


FOR}ELE AERIENE |N LUME

FLASH NEWS

Harrier versus Tornado

Dezbaterea harrier versus Tornado este din nou \n centrul aten]iei, dup` ce a ap`rut la sf#r[itul lui iulie [tirea c` Ministerul Ap`r`rii Britanice \ncearc` s` renun]e la una dintre aceste dou` flotile. Este surprinz`tor c` avionul Tornado al For]ele Aeriene Regale Britanice se vede acum ca fiind pe cale de dispari]ie, \n ciuda numero[ilor sus]in`tori din cadrul fostului sù personal, care pledeaz` pentru renun]area la harrier.

|n focul dezbaterilor se afl` \ntrebarea dac` Marea Britanie dore[te \nc` s`-[i construiasc` cele dou` portavioane din clasa Regina Elisabeta. Dac` acestea nu se vor construi, atunci se va renun]a la harrier, care este primul avion cu reac]ie de sprijin apropiat al Regatului Unit [i singurul capabil de a realiza opera]iuni de transport. Dac` portavioanele vor fi construite va fi nevoie de harrier pentru a se asigura continuitatea capacit`]ilor de lupt` expedi]ionare [i \n urm`toarea genera]ie, \n 2018, c#nd va sosi avionul de lupt` \ntrunit. http://freedomsyndicate.com

|n aceast` ima-gine, primul Luft-waf fe Euro hawk 99+01 se af l` dea-supra de[er t u lu i California \n timpul primului zbor de la b a z a N o r t h r o p G r u m m a n d i n Pal m dale, California, pe 29 iunie. Dup` aproape dou` ore \n aer, UAv-ul a aterizat la Ba za Aer ia n` Eduards din Cali -fornia, acolo unde vor cont inua tes -t`rile, p#n` c#nd va pleca \n Germania pentru mai multe \ncerc`ri, \n martie 2011.

Prototipul acestui avion f`r` pilot este denumit RQ-4E Euro hawk 99+01. UAv-ul a fost realizat \ntrunit de c`tre Northrop Grumman [i EADS Ap`rare [i Securitate (EADS D&S) pentru compania german` Luftwaffe. Avionul a decolat la ora 10:32 [i a urcat la o altitudine de 9.755 m (32.000 ft), \nainte de a ateriza dup` aproape dou` ore, la ora 12:24, pe aeroportul bazei For]elor Aeriene Edwards din California.

Bazat pe Blocul 20 Global hawk, Euro hawk difer` prin faptul c` este echipat cu un nou sistem de culegere de informa]ii prin interceptarea semnalelor (SIGINT) dezvoltat de c`tre EADS D&S.

http://www.janes.com

Primul zbor al avionului f`r` pilot Euro Hawk

BAE Systems dezv`luie prototipul Taranis

O ceremonie formal` a fost g`zduit` de c`tre ministrul ap`r`rii britanic la filiala BAE Systems din Warton, Lancashire, pe 12 iulie, pentru a dezv`lui prototipul vehiculului aerian de lupt` f`r` pilot (UCAv) Taranis cu seria ZZ250. Numit dup` zeul celtic al tunetului, se dore[te ca acest nou prototip s` fie testat \n rela]ie cu posibilele dez volt`ri ce vor ap`rea \n viitor ale primului UCAv britanic autonom [i

camuflabil (invizibil), care \n final va fi capabil de a realiza lovituri de precizie asupra ]intelor aflate pe o raz` lung`, chiar [i pe alt continent. http://www.armedforces-int.com

Mai mul]i militari suedezi \n Afganistan

|n ajunul FIAS 2010, comandantul For ]elor Aer iene Suedeze – SA F, generalul -maior A nders Si lwer, a dezv`luit c` personal al SAF, format din 10–12 persoane, sprijin` deta[amentul nor veg ian de el icoptere a f lat la Mazar-e-Sharif. Acest lucru reprezint` faza ini]ial` a trimiterii a trei Super Puma la aceast` baz` pe 1 aprilie 2011, pe m`sur` ce SAF \[i m`re[te rolul \n cadrul opera]iunilor ISAF (For]a Interna]ional` pentru Asisten]` [i Securitate).

http://www.airforcemonthly.com

primul zbor al elicopterului S-70i

Black HawkAeronave Sikorsky au dus la bun sf#r[it

cu succes primul zbor al elicopterului S-70i Black hawk, pe \nt#i iulie la Centrul de Dezvoltare [i Test`ri \n Zbor Sikorsky de la West Palm Beach din Florida. Elicopterul N4905N (c/n 0001) a fost primul construit de filiala PZL Mielec din Polonia \n noua sa linie de produc]ie dedicat S-70i. Elicopterul a fost dezv`luit la Mielec pe 12 martie.


Elicopterul german Apache zboar` cu biocombustibil

Istoria s-a scris pe 16 iunie, atunci c#nd elicop-terul For ]elor Aeriene Regale Olandeze (ENLAF) Ah-64D Apache Q-19, de la Escadrila Apache Solo Display Team, a devenit primul elicopter din lume care a zburat cu biocom-bust ib i l . E l icopt er u l Apache a fost pictat cu desene specia le cu o s`pt`m#n` \na inte de demonstra]ia de la Baza Aerian` Gilze-Rijen, acolo unde a testat biocom-bustibilul \ntr-un zbor de rutin`.

|n timpul zborului demonstrativ din 16 iunie [i \n timpul demonstra]iilor pentru public din datele de 18 [i 19 iunie, unul dintre cele dou` motoare ale elicop-

terului Apache a func]ionat pe un amestec format din combustibil fosil [i combustibil biologic.

http://www.azcentral.com


FOR}ELE AERIENE |N LUME

Primul PC-12 NG a fost livrat For]elor Aeriene Finlandeze

Pilatus Aircraft a \nm#nat pe \nt#i iulie For]elor Aeriene Finlandeze primele [ase avioane multifunc]ionale [i de cooperare PC-

12/47E NG, la sediul companiei din Stans, Elve]ia. Acest lucru a urmat con versiei primei tran[e de pilo]i [i personal de men-tenan]` fin landez la Stans, care a \nceput \n aprilie [i a fost finalizat` \n al doilea trimestru al anului 2010. Alte cursuri de conversie vor avea loc \n aceast` toamn`,

\mp`r]ite \ntre [coala de la sol din Elve]ia [i zborul de antrenament din Finlanda.


Turcia [i-a dezv`luit noile sale UAv-uri Anka (Phoenix) de altitudine medie, de rezisten]` \ndelungat` (MALE) la o cere-monie desf`[urat` \n Ankara, pe 16 iulie.

Dezvoltat pentru For]ele Aeriene Turce de c`tre Turkish Aerospace Industries (TAI) cu un buget de 107 milioane de dolari, Anka va realiza \n cur#nd pr imul sù zbor. Odat` ce programul de teste \n zbor va fi finalizat cu succes, produc]ia \n serie este programat` s` \nceap` \n 2011. UAv-ul este cel mai mare care s-a produs vreodat` \n Turcia, cu o anvergur` a aripii de 17 m (56 ft). Anka va avea o anduran]` de 24 de ore de zbor cu o vitez` normal` de croazier` de 139 km/h (75 kts) la o altitudine de 9.145 m (30.000 ft). http://www.hurriyetdailynews.com

Turcia \si expune propriile UAV-uri Anka

AFM (Air Force Monthly) raporteaz` din sudul Fran]ei, acolo unde timp de dou` s`pt`m#ni, din 14 p#n` \n 25 iunie, avioane de la For]ele Aeriene Indiene (IAF) [i de la For]ele Aeriene ale Repu blicii Singapore au zburat \mpreun` cu avioane din For]ele Aeriene Franceze \n cadrul exerci]iului Garuda.

Fiind lansat \n februarie 2003 la Baza Aerian` Gwalior a For]elor Aeriene de l#ng` Agra din India, exerci]iul Garuda joac` acum un rol important \n \nt`rirea leg`turilor militare dintre India [i Fran]a. |n acest an, pentru prima dat`, au fost invitate s` participe [i For]ele Aeriene ale

Republici i Singapore (RSAF). Acest lucru nu ar trebui s` ne surprind` pentru c` RSAF a semnat un tratat pe o perioad` de cinci ani cu guvernul indian pentru a folosi Baza Aerian` Kalaikunda din vestul Bengal-ului, pentru a executa exerci]ii \n acea arie extins`.

|n scopul c`l`toriei p#n` \n Fran]a, RSAF s-a \mbarcat parcurg#nd 11.500 km (7.200 mile) din Singapore, cu dou` KC-

135R folosite pentru a oferi sprijin aer-aer de realimentare.

RSAF a adus cu sine 180 de persoane, [ase avioane de lupt` F-16D+ de la Esca-drila 145 cu baza la Changi-East [i un avion pentru alimentare KC-135R, pe c#nd IAF a desf`[urat 230 de persoane cu [ase Su-30MKI de la Escadrila 8 de la Bareilly AFS, \mpreun` cu dou` avioane de alimentare II-78 Midas [i un avion de transport II-76 Candid. C#nd exerci]iul Garuda a luat sf#r[it pe 25 iunie fuseser` realizate zboruri \n aproximativ 70 de misiuni.


Garuda 2010

Pagini realizate de locotenent LAURA COZLOV FLASH NEWS

O nou` comand` de avioane F-35

Lockheed Martin a semnat pe 6 iulie un contract de 522,2 milionane de dolari ca s` produc` un Sistem Aerian de Comand` pentru For]elor Navale ale Statelor Unite, sistem asociat cu produc]ia [i livrarea \ndelungat` a 42 de avioane de lupt` Lightning II Joint Strike Fighters. Produsele cuprind 22 de sisteme conven]ionale pentru decolare [i aterizare pentru avioanele F-35A din cadrul For]elor Aeriene ale Statelor Unite, 13 sisteme de decolare scurt` [i aterizare vertical` pentru avioanele F-35B din cadrul Grupului Marin al Statelor Unite [i 7 pentru F-35C destinate portavioanelor din dotarea For]elor Navale. |ndeplinirea contractului este anticipat` \n mai 2011.


Contract pentru C-17A

Globemaster IIIBoeing a semnat un contract de 1,5

miliarde de dolari pe 22 iunie pentru procurarea a opt C-17A Globemaster III pentru For]ele Aeriene ale Statelor Unite. Acestea sunt cele opt aeronave pentru care a fost aprobat bugetul suplimentar din anul fiscal 2009. Un program de livrare pentru aeronave nu a fost \nc` anun]at.


Comanda For]elor Aeriene Algeriene

de Su-30MKAChiar dac` Sukhoi Su-30MKA au fost \n

dotarea For]elor Aeriene Algeriene cam de doi ani, s-au realizat foarte pu]ine fotografii ale tipului care este opera]ional. Aceast` imagine \nf`]i[eaz` avionul KF-24 (c/n 4105), \n timpul unui zbor de la baza sa la Oum El Bouaghi. Dup` ce au achizi]ionat un lot ini]ial de 28 de avioane Su-30MkA, Algeria a mai comandat \nc` 16. Comanda a fost confirmat` de c`tre Irkut la Farnbourough pe 19 iulie.



SPECTACOLE AERIENE

Spectacolul aerian interna] ional [i expozi]ia de tehnic` militar` Kecskemét 2010 s-a desf`[urat în zilele de 7 [i 8 august 2010 la baza aerian` Mh59 ”Szentgyörgyi Dezsö” din Ungaria. Manifestarea a reunit peste 100 de aeronave din 22 de ]`ri, inclusiv Romania. Una din temele manifestarii a fost aniversarea a 100 de ani de avia]ie militar` maghiar`, în expozi]ia static` fiind prezentate o parte din aeronavele care au fost în dotarea avia]iei maghiare de-a lungul timpului.

În programul de demonstra]ii aeriene au participat nu mai pu]in de 6 forma]ii de acroba]ie aerian`: Frecce Tricolori (Italia) – care î[i serbeaz` în acest an cea de-a 50-a aniversare, Patrouille Suisse (Elve]ia), Wings of Storm (Croa]ia), Turkish Stars (Turcia), Breitling Jet Team (Fran]a) [i Bialo-Czerwone Iskry (Polonia).

For]ele Aeriene Române au participat cu dou` avioane MiG-21 LanceR din cadrul

Ke csk e m é t 2 0 1 0Ing. d~NU} VLAd

Flotilei 71 Aeriene. Avionul dubl` comand` Lancer B nr. 176, avându-i la comenzi pe c`pitan-comandorul Laurentiu Chiri]` [i c`pi-tan-comandorul Adrian Motorga, a evoluat în pro-gramul de zbor în fie care din cele 2 zile ale spec-tacolului aerian, iar avionul simpl` comand` Lancer C nr. 9611 a fost prezentat în expozi]ia static`.

Au prezentat evolu]ii solo 2 avioane F-16 AM apar]inând avia]iei olandeze [i, respectiv, belgiene, un avion F/A-18 al avia]iei elve]iene [i un altul apar]inând avia]iei spaniole. Tot din Spania a mai participat un avion Mirage F1, din Slovacia un MiG-29AS modernizat, L-159 ALCA [i L-159B din Republica Ceh`. De asemenea, asisten]a a fost încântat` de evolu]iile unui avion Gripen A al avia]iei

suedeze [i Gripen C al avia]iei maghiare, în timp ce alte dou` avioane maghiare [i un Gripen D apar]in#nd Cehiei au fost prezentate static. Au mai evoluat un avion Rafale apar]inând avia]iei franceze, un Eurofighter Typhoon austriac, un AMX italian.

Avia]ia de transport a fost reprezentat` de un avion C-27J Spartan italian [i de avionul C-17 Globemaster III apar]inând programului de capabilitate de transport strategic (SAC) al NATO, din care face parte [i România, sta]ionat la baza aerian` PAPA din Ungaria, iar un C-130J al for]elor aeriene americane dislocate în Europa (USAFE) a fost prezentat static.

Avia]ia maghiar` a prezentat un exerci]iu tactic complex cu participarea a dou` avioane

MiG-29, patru avioane Gripen, dou` elicoptere Mi-24, un elicopter Mi-17 [i un avion AN-26.

Dintre aparatele prezentate în expozi]ia static` s-au remarcat dou` avioane israeliene F-16I “Sufa”, dou` avioane Eurof ighter Typhoon germane, dou` avioane F-15E Strike Eagle apar]inând USAFE [i un avion Su-27 ucrainean.

În perioada 14–15 august 2010, pe aerodromul Ghimbav din apropiere de Bra[ov, a avut loc cea de-a treia edi]ie a mitingului aviatic TransilvAero Show.

În cadrul mitingului au evoluat aeronave apar]inând For]elor Aeriene Rom#ne, Ministerului Administra]iei [i Internelor, Aeroclubului României [i ale unor firme sau persoane particulare, precum [i ale invita]ilor strìni participan]i la competi]ia Grand Aero Challenge.

Un moment important în cadrul programului mitingului a fost evolu]ia aeronavelor apar]inând For]elor Aeriene. Au evoluat

TransilvAero Show 2010

trei aeronave IAR-99 {oim apar]inând {colii de Aplica]ie a For]elor Aeriene, trei aeronave MiG-21 LanceR [i trei elicoptere IAR-330 Puma din cadrul Flotilei 71 Aeriene.

Prezentarea programului For]elor Aeriene a fost realizat` de c`pitan-comandorul Lauren]iu Chiri]`, împreun` cu prezentatoarea evenimentului, vedeta Tv Mihaela R`du-lescu.

Ing. d~NU} VLAd


SPECTACOLE AERIENE

TransilvAero Show 2010

|n data de 11.09.2010 a avut loc la B`ne[ti o festivitate de comemorare a inventatorului rom#n Aurel vlaicu, cel care a proiectat, construit [i zburat primul avion \n Rom#nia. Activitatea a fost organizat` de Funda]ia Aerospa]ial` Rom#n`, condus` de inginerul Gheorghe Coman (fost director al Grupului {colar Aeronautic “henri Coand`” – Bucure[ti), cu sprijinul prim`riei B`ne[ti.

Au part icipat veterani ai avia] iei rom#ne, reprezentan]i ai For]elor Aeriene [i ROMAERO Bucure[ti. ROMAERO a expus replica la scar` 1:1 a avionului vlaicu II. Au fost depuse coroane de flori [i a avut loc un scurt spectacol artistic organizat de {coala din B`ne[ti. |n final a avut loc o mic` demonstra]ie aerian`, cu participarea a 3 IAR-330 Puma [i 3 IAR-99 {OIM apar]in#nd For]elor Aeriene, a Iac`rilor Acroba]i [i a dou` ULM (YR-5010 [i YR-5210).

Comemorare la B`ne[ti

For]ele Aeriene Rom#ne au participat, \n perioada 16–20.09.2010, la cea de-a X-a edi]ie a mitingului aerian “Zilele NATO”, organizat pe Aero portul “Leos Janacek” din Ostrava, Cehia.

Delega]ia rom#n` a prezentat \n zbor aeronava IAR-99 {OIM [i la sol \n static display aeronava AN-26, aprecierile reprezentan]ilor cehi [i NATO fiind deosebite, \n special fa]` de capabilit`]ile de manevr`, echiparea cu sisteme de avionic` moderne [i posibilitatea de operare a unor echipamente speciale (container de iluminare laser [i mijloace de lupt` radioelec-tronice).

A fost apreciat` evolu]ia \n zbor a avionului IAR-99 {OIM, care a demonstrat capacitate de manevr` [i performan]e de zbor deosebite pentru clasa de aeronave din care face parte.

Reprezentan]ii cehi de la nivelul conducerii For]elor Aeriene [i-au exprimat, cu aceast` ocazie, dorin]a de a se organiza \n viitor ac]iuni

Zilele NATO

Miting aerian la Ostrava

C`pitan-comandor IONU} ARGHIROPOL

comune, ini]ial la nivelul specia-li[tilor, prin schimb de experien]`, \n care s` se abordeze, printre altele, domeniile instruc]iei \n zbor [i a procedurilor opera]ionale specifice For]elor Aeriene.

|n cadrul activit`]ilor demons-trative, au fost prezentate \n zbor [i urm`toarele aeronave militare:

a) din cadrul For]elor Aeriene Cehe: aeronavele de tip L-39, L-159, Grippen, AN-26, elicopterele Mi-17;

b) din cadrul For]elor Aeriene ale Statelor Unite a le Americi i – Europa (US Air Force Europe – USAFE) : dou` aeronave F-15;

c) din cadrul For]elor Aeriene ale Marii Britanii: o aeronav` harrier [i dou` aeronave Tornado;

d) din cadrul For]elor Aeriene ale Ungariei: o aeronav` Grippen;

e) din cadrul For]elor Aeriene ale Olandei: echipa de zbor demonstrativ cu F-16;

f) din cadrul For]elor Aeriene ale Slovaciei: o aeronav` MiG-29.

Ajuns` la cea de-a X-a edi]ie, manifestarea de la Ostrava reprezint` cel mai mare show aerian, cu prezent`ri [i exerci]ii demonstrative, organizat \n Europa Central`, cu tehnic` [i tehnologie din domeniul ap`r`rii [i secu-rit`]ii.

FLASH NEWS

Anul 2010, cel mai sângeros pentru

for]ele interna]ionale din Afganistan

Anul 2010 a devenit cel mai sângeros pentru for]ele interna]ionale din Afganistan, unde, de la 1 ianuarie, [i-au pierdut via]a 562 de militari str ini, conform unui bilan] realizat de AFP.

Cu peste 560 de victime dup` 1 ianuarie, 2010 este deja, dup nou luni, anul cel mai sângeros pentru for]ele interna]ionale de la declan[area campaniei din Afganistan, la sfâr[itul anului 2001,

conform bilan]ului realizat de AFP pe baza datelor site-ului independent www.icasulties.org

Anul 2009, cu 521 de victime, fusese pân` în prezent anul cu cele mai mari pierderi pentru for]ele interna]ionale, confruntate de trei ani cu o intensificare considerabil` a insurec]iei talibanilor.

Lucr`ri de \ntre]inere sezoniere

la Capu Midia|n perioada 27.09–08.10.2010, Batalioanele 1,

2, 3 Rachete Sol-Aer [i CORSA (Centrul Opera]ii Rachete Sol-Aer) din cadrul Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer “General Nicolae D sc lescu” au executat lucr ri de \ntre]inere tehnic la sistemele de rachete sol-aer apar]in#nd TIPTSA (Tab ra de Instruc]ie [i Poligonul de Trageri Sol-Aer), aflate \n stare de

depozitare, precum [i evaluarea echipelor de lupt la preg tirea tehnicii pentru trageri.

De asemenea, au fost evaluate echipele de lupt prin trageri de instruc]ie \n cadrul unui exerci]iu cu ]inte aeriene marcate.

Deta[amentul participant la aceast activitate a fost compus din peste 130 de ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri, solda]i grada]i-voluntari [i personal civil contractual [i a fost comandat de [eful opera]iilor [i instruc]iei, colonelul Petre NICULAE.


DOCUMENTAR

Prezentare general`

Agen]ia pentru Ap`rare |mpotriva Ra-chetelor (MDA) este una dintre structu-rile care lucreaz` cu Depar tamentul SUA de Ap`rare \n domeniul cercet`r i i , dezvolt`rii [i achizi]iilor din domeniul rachetelor, activitate derulat` \n scopul asigur`rii suportului necesar securit`]ii na]ionale. Principalul sistem dezvoltat, testat [i implementat de c`tre agen]ie este Sistemul de Ap`r`re |mpotriva Rachetelor Balistice (BMDS), sistem oferit at#t pen-tru protec]ia for]elor combatante ale SUA ( Pacific Command, Northern Command etc.), c#t [i for]elor dislocate \n zone de lupt` sau a alia]ilor.

Printre ace[tia din urm` se af l` [i Rom#nia, ca membru cu drepturi depline \n Alian]a Nord-Atlantic`. Dup` un studiu [i o analiz` profund`, derulat` pe o peri-oad` de aproape 10 ani, timp \n care Sta-tele Unite [i partenerii lor din NATO au analizat variantele tehnice pentru pro-tec]ie \mpotriva rachetelor cu raz` scurt` [i medie \n Europa, Rom#nia a fost aleas`, \mpreun` cu Polonia, drept loca]ie pentru amplasarea unui astfel de sistem.


Astfel, s-a decis sus pendarea planului ini]ial, din perioada adminis tra]iei Bush, c a re p reve de a desf` [urarea a 10 i n t e r c e p t o r i tere[tri, de mari d i men s iun i , \ n Polo nia [i a unei sta]ii radar \n Re-publica Ceh`, \n f a v o a r e a u nu i num`r mai mare de interceptor i SM-3, mai mici [i mai pu]in costisi-tori, de am pla sat \n Rom#nia [i Po-lon ia . A c ea s t ` abor dare pe etape are poten]ialul de a contracara nu-m`rul relativ ma-re de posibile ra-chete cu raz` medie de ac]iune din locuri aflate departe de grani]ele Rusiei ([i de ad`posturile sale de rachete), spre deose-

bire de si lozurile fixe de rachete din Polonia.

Sistemul propus pentru implementa-re \n cele dou` ]`ri include o baterie de intercep tori ghida]i de radare sofis ticate, care sunt capabile s` loveasc` rachete ba-listice cu raz` medie de ac]iune, \n cursul zborului lor pe o tra-iector ie stabi l it ` . Interceptorii trebuie s` f ie lansa] i \ n c#teva minute de la

lansarea rachetei inamice pentru a o putea lovi \n aer. Interceptorul care urmeaz` s` fie folosit este cunoscut ca Standard Mis-sile 3 (SM-3), dispozitiv care poate f i desf`[urat pe nave sau pe uscat. Este de presupus c` vor fi amplasa]i, \n loca]iile stabil ite prin protocoalele \ncheiate, numero[i interceptori pentru a contracara eventualele rachete balistice cu raze de ac]iune aproxi mative \ntre 1.300 [i 2.000 de km [i, poate, \n viitor, rachete cu raz` lung` de ac]iune.

Elemente componente

Interceptorul SM-3 presupune o ra-chet` \n trei trepte, care lanseaz` un a[a-numit “vehicul uciga[“ asupra unei ]inte sau unui grup de ]inte. Odat` ce pro-iectilul este eliberat de rachet`, el \[i con-troleaz` singur altitudinea [i poate face mici ajust`ri ale vitezei. Acest proiectil are un mic telescop [i senzori infraro[ii care sunt folosi]i pentru a observa [i a se ghida pe ]int`. Una dintre marile probleme ne-rezolvate ale acestui sistem este aceea c` are o capacitate foarte sc`zut` s` deter-

mine care dintre “punctele de lumin`“ din dep`rtare, v`zute de telescop, sunt focoa-sele lansate de inamic [i care sunt ]inte false sau resturi de materiale.

Compania american` a dezvoltat acest sistem \n scopul de a anula ac]iunile tutu-ror rachetelor balistice, indiferent de raza lor de ac]iune – scurt`, medie, intermedi-ar` sau lung`. Pe l#ng` aceste aspecte, \ns`, s-au luat \n calcul [i diferen]ele de m`rime, vitez` de deplasare [i ac]iune [i caracteristici de performan]`, reu[indu-se crearea unui ansamblu arhitectural teh-nic, structurat cu prioritate pe oportu-nit`]ile de distrugere a rachetelor [i focoa-selor acestora \na inte de a ajunge la ]inte.

Arhitectura sistemului ofer` ca ele-mente componente: senzori lega]i \n re]ea [i radare terestre [i marine pentru detectarea [i urm`rirea ]intelor; inter-ceptori marini [i tere[tri pentru distruge-

Scutul antiracHet~ (1) – studiu


DOCUMENTAR

rea rachetelor balistice, care utilizeaz` fie for ]a unei col iziuni directe, numit` “hit to kill”; f ie un focos cu explozie \mpr`[tiat`; o structur` de comand` [i control, de management a luptei [i o struc-tur` de comunica]ii [i re]elistic`.

De asemenea, sistemul reprezint` [i un complex de elemente de suport, ele-mente adiacente care ajut` Agen]ia de Ap`r`re |mpotriva Rachetelor s` dezvolte [i s` evalueze tehnologii de r`spuns la diversele tipuri de ame nin]`ri. Aceste eforturi de sus]inere constau \n prezen]a, \n cadrul programului, a urm`toarelor structuri co-participante Airborne La-ser Test Bed (ABL): proiectat ca o plat-form` avansat` de utilizare a energiei utilizat` de rachetele balistice; Advan-ced Technology: sunt create noi concepte [i componente de baz` referitoare la evo-lu]ia rachetelor balistice; Missile De-fense Integration and Operations Center: centru de cercetare pentru studiu [i dez-voltare, agen]ii opera]ionale de evaluare, precum [i antrenament opera]ional pentru capabilit`]i de ap`rare \mpotriva rachete-lor; Testing: un program de livrare a datelor critice, sus]inut de teste aeriene [i la sol care ofer` informa]ii privind com-portamentul \n ac]iune [i m`soar` perfor-man]ele sistemului; Targets and Counter measures: speciali[ti militari [i civili care supervizeaz` programul, de la design la dezvoltare, de la construc]ie la

implementare, de la costuri la contram`suri necesare; Ground-based Midcourse De fense (GMD); Kinetic Energy Inter-ceptors (KEI); Multiple Kill vehicles (MKv); Space Tracking and Surveil-lance System (STSS) [i un Terminal high Altitude Area Defense (ThAAD).

Scutul antirachet` va acoperi întreg

teritoriul României [i nu numai. Cea mai recent` variant` de amplasare, bazat` pe elemente mobile, ar urma s` implice dis-locarea, p#n` \n anul 2015, în Cehia [i Polonia, a unor rachete de tip SM-3, con-cepute pentru a distruge rachete balistice cu raz` scurt` [i medie de ac]iune. De asemenea, con form noului plan, Statele Unite ar urma s` sta]ioneze nave cu inter-ceptoare SM-3 la bord în Marea Medite-ran` în 2011 [i interceptoare SM-3 mobile pe uscat, \n Europa Centralã, implicit [i \n Rom#nia, pân` în 2015.

Etapele programului

În progra -mu l s c ut u lu i a n t i r a c h e t ` , R o m â n i a v a g`z dui, exclu-s i v t e re s t r u , rachete de in-terceptare, nu [ i radare. De asemenea, po -tr iv it Minis te -rului Afacerilor Externe, nu vor

f i instalate rachete de interceptare pe nave române[ti sau str` ine în Marea Neagr`.

Proiectul pen-tru reali zarea scu-tului ant irachet` c up r i nde p a t r u faze. În prima faz`, prev`zut` pentru anul 2011, se va re-aliza desf`[u rarea s i s t e m e l o r d e a p ` r a r e a nt i r a -chet` existente în prezent [i cu o ca-pacitate dovedit`. Se vor reg`si aici inclusiv Aegis Wea-pon Sys tem marit im, intercep toarele SM-3 bloc IA [i senzori, precum sistemul transpor tabil de suprave ghere radar AN/TPY-2, pentru a r`spunde astfel po-

Racheta Topol – versiune ruseasc` de penetrare a scutului antirachet`

sibilelor amenin]`ri regionale cu rachet` balistic` la adresa Europei, dar [i a tru-pelor americane de pe continent.

Faza a doua prevede, pentru anul 2015, ca, dup` teste adecvate, s` aib` loc desf`[urarea unei variante îmbun`t`]ite de interceptoare SM-3 bloc 1B, atât în configura]ie terestr`, cât [i maritim`, a unor senzori performan]i, scopul f iind extinderea zonei ap`rate împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu raz` scurt` sau medie de ac]iune.

În faza a treia, pentru anul 2018, dup` încheierea perioadelor de cercetare, dez-voltare [i testare, va avea loc desf`[urarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2A, o variant` af lat` în prezent în curs de dezvoltare. Aceast` mi[care va permite contraca rarea amenin]`rilor cu rachete cu raz` scurt`, medie [i a rache-telor interme diare.

Faza a patra, prev`zut` pentru anul 2020, prevede ca, dup` încheierea peri-oadelor de cercetare, dez voltare [i testare, s` se fac` desf`[urarea unor in-terceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2B. Aceast` mi[care va ameliora capaci-tatea de a contracara atacuri cu rachet` cu raz` medie [i intermediar`, dar [i o poten]ial` amenin]are cu un atac cu ra-chet` intercontinental`.

Surs`: www.mda.mil, www.mae.ro, www.globalsecurity.org

Etape premerg`toare

Când momentul plec`rii la trageri se apropie, artileri[tii antiaerieni se mobilizeaz` pen-tru a-[i executa misiunea. Dac` în timpul anului, printre clipele petrecute la tun [i la studiu [i-au f`cut loc pentru alte sarcini av#nd mai mare sau mai mic` leg`tur` cu instruc]ia la mate-

Dark Sky 2010 was the combat training exercise which took place between 19th and 28th of July in Capu Midia Firing Range. 907th Anti Aircraft Artillery Battalion from 90th Fleet Airlift Otopeni, 715th Anti Aircraft Artillery Battalion from 71th Fleet Airlift C#mpia Turzii and military students from the Air Force Academy in Brasov participated in this training exercise. The students from the Air Force Academy came from two different platoons one of which was trained to serve with the Air Force and the other with the Army. The students trained for the Army fired the 30 mm cannon and the others the 57 mm anti-aircraft cannon.

Dark Sky 2010“Dark Sky 2010” este exerci]iul de trageri pentru lupt` care s-a desf`[urat în perioada 19-28 iulie în Poligonul Capu Midia. La trageri au participat artileri[ti antiaerieni de la Batalionul 905 Artilerie Antiaerian` – Flotila 90 Transport Aerian Otopeni, Batalionul 715 Artilerie Antiaerian` – Flotila 71 Aerian` Câmpia Turzii [i studen]i ai Academiei For]elor Aeriene de la Bra[ov din 2 plutoane de artilerie, unul [colarizat pentru For]ele Aeriene [i unul pentru For]ele Terestre. Flotilele [i studen]ii pentru For]ele Aeriene au executat trageri cu tunul antiaerian calibru 57 mm, iar studen]ii pentru For]ele Terestre, sub îndrumarea instructorilor de la Sibiu, au executat trageri cu tunul calibru 30 mm din dotarea For]elor Terestre.

rial, acum \ntregul efort este dedicat antrenamentului pentru t ragere. ver i f ic`r i , ca l`r i , orient`ri, toate f`cute cu ma-xim` responsabilitate [i în bare-me de timp. Totul trebuie s` fie preg`tit \n cel mai mic am`nunt, toate materialele trebuie s` fie la locul lor.

|n ziua \mbarc`rii tehnicii, tunurile calibru 57 mm, împinse de 7-8 servan]i se împerecheaz` la camion pentru a fi ancorate pe

platformele trenului ce le va duce spre poligon. Tot în acele vagoane se îmbarc` [i restul de tehnic` [i materiale. O echip` format` din mai mul]i militari î[i ocup` locurile în vagoanele vechi [i cu aer con-di]ionat de vremea de afar` la tempera-turi de peste 30°C. Drumul este lung, iar trenul opre[te în fiecare triaj. Dup` vreo dou` zile sau chiar trei, ajun[i în sfâr[it la destina]ie, militarii care au avut \n paz` vagoanele sunt \nt#mpina]i de colegii care au venit cu autobuzul sau cu avionul militar, pen-tru a debarca tehni-ca [i pentru a o transporta în poli-gon.

|n poligon

|n prima zi de poligon se ocup` pozi]ia de tragere, se insta-leaz` corturile [i se plaseaz` tu-nurile în loca[uri. Dup` verific`ri, tehnica e gata pentru tragere. Oamenii a[teapt` s` fie evalua]i [i s` fie admi[i la tragere.

Tragerea de anul acesta a fost cea mai complex` din ulti-mii ani, deoarece s-au executat foarte multe probleme de trage-re, cu un num`r de 5 ori mai mare de proiectile decât în anii trecu]i. Problemele de tragere executate au cuprins trageri de zi [i de noapte, trageri asupra para[utei, asupra avionului tele-dirijat, asupra ]intei tanc, trage-ri din opriri scurte, trageri prin ochire direct` [i trageri cu com-plexul radiotehnic pentru trage-re CRT-1M1. Cu CRT-1M1 s-au executat [i trageri defazate. Mai

simplu spus, tragerile defazate presupun \nso]irea unei ]inte care, de obicei, este reprezen-tat` de un avion sau de un elicop-ter opera]ional, ce zboar` \n tr-un plan defazat cu un anumit unghi fa]` de planul \n care se execut` tragerea real`. Aparatul de cal-cul al complexului suprapune


INSTRUC}IE

Un examen dificil at#t pentru lupt`tori c#t [i pentru evaluatori

Tragere cu tunul antiaerian de 30 mm


cele dou` planuri pentru a crea iluzia de tragere direct` asupra ]intei.

Militarii prezen]i [i-au dat tot interesul pentru a executa misiunea foarte bine, cunoscând atât teoretic, cât [i practic tehni-ca, ac]ionând prompt [i cu pro-fesionalism pentru a remedia toate incidentele de tragere ap`rute. Comandantul Batalio-nului 715, locotenent-colonelul Dumitru ULEI a apreciat c` “e bine c` se trage mult pe de o par-te, acest lucru reprezint` un real c#[tig pentru experien]a de lupt`tor a fiec`ruia [i pentru ni-velul de coeziune al echipei, pe de alt` parte este riscant datorit` vechimii [i uzurii tehnicii, care poate crea incidente \n timpul tragerii c#nd te a[tep]i mai pu]in”.

Prin rezultatele ob]inute a ie[it la iveal` pasiunea militari-lor pentru arma pe care o deser-vesc. Artileria înseamn` munc` de echip`. To]i trag cu tunul. De la cei care aduc muni]ia, încarc` tunul [i fac corec]iile, pân` la cei care ochesc [i la cel care d` fo-cul, \ntregul personal al batalio-nului este ca un roi de albine care deserve[te stupul, iar mat-ca acestui stup nu este un om, ci este tunul. Ca tragerea s` fie reu[it`, fiecare trebuie s`-[i fac` foarte bine datoria.

Avatarurile taberei

An de an artileri[tii antiaeri-eni execut` trageri în Poligonul “Capu Midia”. Indiferent de ano-timp, acolo soarele r`sare parc` din mare, marea r`sare parc` din p`mânt, iar p`mântul acope-rit cu vegeta]ia de step` se vede ca f`când parte dintr-o insul` rar vizitat`, pe care nu po]i acos-ta. Câteodat`, când nu se trage, se poate observa în dep`rt`ri scheletul unei nave care trece lent [i indiferent` pe lâng` un

col] lini[tit de lume. vara, soare-le sufl` ar[i]a lui purtat` de bri-za m`rii, creând iluzia r`corii unui soldat ce st` planton lâng` b`trânul tun în a[teptarea schimbului, pentru a merge la mas`. Pentru c` drumul pân` la cantin` [i înapoi este lung, mai are mult de a[teptat, [i gândul îl duce departe la sfâr[itul de s`pt`mân`, când poate vor pleca organizat, împreun` cu coman-dantul, s` fac` o baie în mare...

|n poligon via]a nu este u[oar`, dar tocmai datorit` aces-tui motiv oamenii sunt mai uni]i [i mai \n]eleg`tori cu semenii. “Ne mobiliz`m mult mai bine atunci când condi]iile sunt grele [i ne ajut`m mai mult între noi, ca oameni...”, spune sergentul Gheorghe DUDEA , operator pe CRT-1M1, aflat \n al doilea an la trageri \n poligon. |ntr-o astfel de misiune înve]i s` te descurci în condi]ii extreme [i te formezi ca militar. }ân]arii, c`ldura ve-

rii, convie]uirea cu colegii de camer` [i de la alte unit`]i, sunt aspecte din via]a cazon` a poli-gonului, asem`n`toare celor de campanie, cu care trebuie s` te obi[nuie[ti.

Alte greut`]i întâmpinate de militari au fost legate de ap`. Caporalul Dorel PREDA ne poveste[te c` [i-a improvizat un du[ cu ajutorul unei sticle pen-tru a ob]ine o oarecare indepen-den]` fa]` de programul de di-stribuire al apei, limitat la câteva ore diminea]a [i la câteva ore seara. |n astfel de condi]ii, oa-menii sunt cei care fac via]a mai u[oar`. Tot caporalul Preda apreciaz` c` la Capu Midia “mâncarea a fost g`tit` cu suflet de c`tre personalul de la can-tin`”, lucru confirmat [i de al]i colegi care au apreciat mânca-rea ca fiind foarte gustoas`.

Studen]ii militari afla]i la tragere

Studen]ii militari din anul \nt#i au executat prima [i ultima tragere ca servan]i, iar pe viitor aceast` experien]` îi va ajuta s` comande plutoanele de tunuri pe care le vor avea în subordine. Comandan]ii de pies` au fost o parte din colegii lor mai mari cu un an.

Maiorul Jan MO}A, de la Centrul de Instruire pentru Ar-tilerie Terestr` [i Artilerie Anti-aerian` de la Sibiu, a precizat c` momentul focului este foarte important pentru un artilerist [i rachetist, iar acesta se str`du-

ie[te s` execute c#t mai bine tragerea pentru a c`p`ta \ncre-derea c` poate s` duc` la cap`t cu succes orice misiune \ncre-din]at`. Maiorul Mo]a este foarte mul]umit de rezultatele ob]inute la trageri de studen]ii care au primit “botezul focului”. De asemenea, acesta a organizat pentru tragerile cu tunul calibru

30 mm, pe lâng` echipe mixte, [i o echip` format` numai din fete. Aceast` echip` inedit` s-a aflat la în`l]imea a[tept`rilor [i a executat foarte bine tragerile, fetele dovedind astfel c` înainte de toate sunt militari [i c` sunt preg`tite la fel de bine în acest domeniu, ca orice student de academie militar`.

Trecând peste greut`]ile în-tâmpinate de condi]iile grele de campanie, artileri[tii disloca]i în poligon au ob]inut calificativul general de “Foarte Bine” pentru toate categoriile de for]e partici-pante. Evaluarea echipelor par-ticipante la trageri a fost f`cut` de arbitrii din poligon cu ajuto-rul sistemului de evaluare a tra-gerilor EOTS-F.

Despre tragerile ce vor urma, cunoa[tem deja c` anul viitor, Batalionul 715 [i Batalio-nul 905 vor executa acest exer-ci]iu prim`vara, \n luna martie. Studen]ii Academiei For]elor Aeriene vor executa trageri tot în timpul verii, conform planului de înv`]`mânt. Pân` la anul, sti-ma]i artileri[ti: “Aten]ie la tun!”.

Un moment deosebit al exerci]iului “Dark Sky

2010” l-a constituit tragerea de noapte, o experien]` inedit` pentru mul]i dintre

militarii prezen]i.


INSTRUC}IE

Sergentul Gheorghe Dudea, aflat \n al doilea an la

trageri \n poligon

echip` de tragere format` exclusiv din fete

Tragerile antiaeriene, \ncununarea unei munci de echip`


ANIVERSARE

Certificatul de na[tere

Dezvol tarea aeronaut ic i i române[ti în timpul Primului R`zboi Mondial [i cre[terea num`rului [i complexit`]ii aparatelor de zbor care au intrat în dotarea avia]iei militare dup` r`zboi, impuneau formarea unui personal tehnic specializat capabil s` execute între]inerea [i repararea tehnicii de avia]ie.

Pornind de la aceast` necesi-tate, Direc]ia Aeronautic` a înaintat

{coala militar` de mai[tri [i subofi]eri “Traian Vuia” a For]elor Aeriene

90 de ani de la \nfiin]are


Anul acesta se \mplinesc 90 de ani de la \nfiin]area {colii de meseria[i ai aeronauticii. |n decursul timpului,

aceast` [coal`, care a existat sub diferite denumiri, a dìnuit \n fa]a nenum`ratelor \ncerc`ri [i vicisitudini

istorice, impresion#nd prin dorin]a de a exista \n aceea[i vatr` de spiritualitate rom#neasc`, \n care a reu[it s` se

afirme ca o prestigioas` institu]ie militar` de \nv`]`m#nt, cultur` [i educa]ie.

eforturile genera]iilor de instructori [i profesori militari, ale comandan]ilor, au fost r`spl`tite de-a lungul

anilor cu absolven]i eminen]i [i personalit`]i marcante ale vie]ii tehnice rom#ne[ti. Iat` de ce, acum, la ceas festiv, consider`m mai mult dec#t necesar` o scurt`

trecere \n revist` a trecutului acestei prestigioase institu]ii, a acestui valoros “incubator tehnic” al For]elor

Aeriene Rom#ne.

|n cei 90 de ani de activi-tate, [coala a preg`tit 85 de promo]ii, ceea ce \nseamn` aproximativ 8.500 de absol-ven]i. |ntre ace[ti oameni care au plecat cu o meserie ([i nu orice meserie) din [coal` se num`r` mul]i profesioni[ti remarcabili, [ase dintre ei ajung#nd generali: {tefan Ispas, Gheorghe Z`rnescu, victor {oima, Mihai Fenici, Mihai Popescu [i Demostene Ionescu.

O personalitate cu totul aparte o constituie profesorul doctor Ioan Morar, absolvent al [colii \n 1947. Ioan Morar a fost, la un moment dat, membru [i vicepre[edinte \n Consiliul Interna]ional al Organiza]iei “Medicii lumii pentru prevenirea r`zboiului nuclear”. |n 1985, organiza]ia din al c`rui consiliu f`cea parte [i Ioan Morar a primit “Premiul Nobel pentru Pace”. Putem spune c` [coala de la Media[ are un absolvent care a avut privilegiul s` se afle sub aura inconfundabil` a premiilor Nobel.

Absolvent al [colii de avia]ie de la Media[ este [i scriitorul Radu Teodoru. Un truditor al condeiului care a scris o... bibliotec` pe teme aeronautice. Un meseria[ al cuv#ntului scris, un iubitor al a v i a ] i e i [ i u n p a t r i o t des`v#r[it.

{i, sigur, lista personali- t`]ilor care, \ntr-un fel sau altul, sunt formate la [coala de avia]ie de la Media[ ar putea con tinua.

Repere istorice

Ion

Cap

[a

Ministerului de R`zboi Referatul cu nr. 5771 din 12 martie 1920, prin care s-a cerut înfiin]area unei [coli care s` preg`teasc` personal tehnic necesar pentru între]inerea [i repararea avioanelor. La 6 octombrie 1920, Direc]ia Aero nautic` a înaintat Ministerului de R`zboi un nou referat semnat de directorul superior al Aeronauticii, colonelul Gheorghe Rujinskii [i de directorul aeronauticii, locotenent-colonelul aviator Andrei Popovici, cu propunerile de Regula-ment [i programul cursurilor ce urmau s` aib` loc.

Pe baza documenta]iei primite de la Direc]ia Aeronauticii, generalul de brigad` Ion R`[canu, ministrul de r`zboi, a înaintat un raport regelui României prin care se argumenta înfiin]area [colii.

Istoria {colii Militare de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elor Aeriene “Traian Vuia”, localizat` \n momentul de fa]` la Boboc, \ncepe la data de 18 octombrie 1920 c#nd, pe baza documentelor înaintate, regele Ferdinand a semnat |naltul Decret cu nr. 4167, prin care s-a decretat înfiin]area {colii de Meseria[i Militari ai Aeronauticii, prima [coal` destinat` form`rii tehnicienilor de avia]ie.

De la Pipera la Media[

În toamna anului 1920, {coala Militar` de Meseria[i ai Aeronaticii [i-a început cursurile pe aerodromul Pipera-Bucure[ti, primul coman dant al acestei institu]ii fiind locotenent-colonelul Cap[a Ion (16 octombrie 1920 - 1 octombrie 1921).

Aerodromul nu oferea condi]ii corespunz`toare desf`[ur`rii procesului de \nv`]`m#nt, [coala func]ionând în cl`diri anexe, iar sala de mese [i dormitoarele se aflau în bar`ci de scândur`. Iarna anului 1920-1921 a fost deosebit de aspr`, elevii având mult de suferit din cauza condi]iilor vitrege de instruire [i via]`, ceea ce a deter minat conducerea [colii [i Direc]ia Aeronauticii s` g`seasc` un nou local care s` ofere condi]ii propice desf`[ur`rii procesului instructiv-educativ.

Atelierul de motoare \n anul 1925

Referatul [i decretul de \nfiin]are a {colii

This Year is the 90th anniversary of the Aeronautical Maintenance Tech School. Throughout history this school had many names, and lasted throughout hardships and vicissitudes, astonishing us by its persistence to exist in the same hearth of Romanian spirituality, in witch it suc-ceeded to become an impre-ssive military, cultural and educational institution.

The hard work of generations of military teachers, instructors and commanders were reworded over the years with remarkable graduates and personalities of Romanian technical branch. This is why, now, at this festive moment, we consider that a rev iew of this impressive institution, of this valuable “technical incubator” of the Romanian Air Force, is more than necessary.


ANIVERSARE

Comandantul [colii, locote nent colonelul Ion Cap[a l-a delegat pe locotenentul Radovici Ion la Arad pentru a inspecta câteva cl`diri care apar]ineau unei [coli normale de fete din patrimoniul Minis terului Culturii Na]ionale. Acest minister s-a oferit s` le cedeze în favoarea armatei. În drum spre Arad, locotenentul Radovici Ion s-a oprit la Media[, unde s-a întâlnit cu fo[ti memorandi[ti, participan]i la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, precum [i cu oficialit`]i locale. Oficialit`]ile locale erau interesate s` înfiin]eze în ora[ul Media[ o [coal` militar`, deoarece la acea vreme erau pu]ine [coli cu predare în limba român` \n Ardeal.

Localul oferit de prim`ria ora[ului era o fost` cazarm` de husari r`mas` goal`, odat` cu plecarea Regimentului 13 C`l`ra[i, la Or`[tie. Cl`direa fusese cons-truit` pe vremea \mp`r`tesei Maria Tereza [i purta denumirea de cazarma “Tudor vladimirescu”. {coala se mut`, astfel, în localitatea Media[, începând cu vara anului 1921.

Perioada interbelic` [i a celui

de-al doilea R`zboi MondialPerioada anilor 1924-1939 se

caracterizeaz` prin profunde transform`ri care au marcat întregul organism militar, [i, a[a cum era [i firesc, [i {coala Tehnic` a Aero-nauticii.

În 18 octombrie 1924 a fost emis` hot`rârea definitiv` nr. 745 a Comitetului agrar Media[, prin care terenul de la marginea ora[ului a intrat în proprietatea [colii în vederea amenaj`rii infrastructurii ei [i a unui aero drom. Pe terenul ob]inut, plin de gropi [i impropriu pentru agri cultur`, au început imediat lucr`rile pentru construirea noii [coli denumit` Cazarma “Aurel Vlaicu”, nume ce l-a purtat pân` în anul 1954. În data de 1 septembrie 1927, noul an de înv`]`mânt a înce put în noua cazarm` “Aurel vlaicu”.

Uniforma elevilor a fost la înce-put de culoare kaki, av#nd ca semn distinctiv o panglic` alb` la chipiu. Din anul 1932 s-a luat hot`rârea ca

\n arma avia]ie s` se poarte ]inuta gri-bleu.

La data de 26 iulie 1931, princi-pele Mihai a fost înscris în aceast` [coal` din înalta dorin]` a Majest`]ii Sale Regale Carol al II-lea. Înscrierea princepelui Mihai ca elev al [colii s-a dovedit benefic`, deoa rece în perioada imediat urm`toare au crescut considerabil mijloacele [i f o n d u r i l e p e n t r u d o t a r e a laboratoarelor [i s`lilor de clas`. Principele Mihai nu a urmat efectiv cursurile [colii, dar a fost preg`tit [i instruit în domeniul tehnic al avia]iei la castelul Pele[ din Sinaia. Pentru preg`tire a fost instalat un motor de avion în curtea palatului de la Sinaia.

În zona ora[ului Media[ nu au existat alte unit`]i militare, de aceea în perioada interbelic` prezen]a [colii militare a reprezentat un element de sigu ran]` pentru asigurarea ordinii de drept din zon` [i stabilitate pentru popula]ia local`. Exemplul cel mai concludent în

aceast` privin]` îl reprezint` activit`]ile desf`[urate între 21-23 ianuarie 1941, \n timpul rebeliunii legionare, când efectivele [colii, conduse de cadre compe tente, au executat misiuni de paz` [i ap`rare a principalelor institu]ii [i obiective strategice.

Din 26 iulie 1940, prin Ordinul 343, a luat fiin]` {coala de Ofi]eri Mecanici de Avia]ie.

|n cel de-al Doilea R`zboi Mon-dial, oamenii forma]i aici s-au dovedit deosebit de utili, au preluat eforturi enorme [i au f`cut ca avioanele

rom#ne[ti s` zboare [i s`-[i \ndeplineasc` misiunile lupt#nd, uneori cu succese deo sebite, \mpotriva celor mai puternice avia]ii din lume: mai \nt#i \mpotriva celei ruse[ti, celei americane sau britanice, iar, mai apoi, \mpotriva celei germane. Rolul tehnicienilor a fost enorm \n timpul acestor confrunt`ri, 22 dintre ei jertfindu-se pe altarul pa triei.

Dup` al Doilea R`zboi MondialDup` încheierea r`zboiului, ]ara

noastr` a trecut la refacerea economiei na]ionale distruse de r`zboi. Conform condi]iilor impuse de Comisia Aliat` de Control la 28 aprilie 1945, Centrul de Instruc]ie al Avia]iei [i {coala Tehnic` Aeronautic` au fost desfiin]ate, iar elevii au fost deta[a]i la unit`]ile [i întreprinderile de avia]ie.

Concomitent, are loc o nou`

organizare a \nv`]`m#ntului militar de avia]ie [i într-o prim` faz` se ordon` înfiin]area unei [coli la Buzù, cu durata studiilor de doi ani, pentru a preg`ti navigan]i [i tehnicieni.

În anul 1946, prin Ordinul nr. 64067 din 14 martie 1946 al Marelui Stat Major, s-au înfiin]at dou` [coli de avia]ie: {coala Militar` de Ofi]eri [i Subofi]eri de Avia]ie la Bucure[ti [i {coala Militar` de Ofi]eri Mecanici [i Mai[tri de Avia]ie cu sediul la Media[. În var`, cu Ordinul nr. 12505 din 30 august,

Atelierul de radio \n anul 1931

Avion IAR-80 preg`tit pentru zbor \n anul 1942

pe aerodromul [colii

Avionul Fleet, aflat \n dotarea {colii \n anul 1947

{edin]` de instruire pentru zbor \n anul 1938

hermann Julius Oberth (n`scut pe 25 iunie 1894 la Sibiu - decedat pe 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre p`rin]ii fondatori ai rachetei [i astronauticii. hermann Oberth a construit primul model de rachet` înc`

din [coala general`, în jurul v#rstei de 14 ani. În 1912 hermann Oberth a devenit student la medicin` al Univer-sit`]ii din München, participând apoi ca medic militar la Primul R^zboi Mondial. |n 1922, lucrarea sa de doctorat despre [tiin]a rachetelor a fost respins`, fiind considerat` utopic`. Lucrarea a fost totu[i tip`rit` folosind fonduri private [i a produs controverse în pres`.

În toamna lui 1929, hermann Oberth a lansat prima sa rachet` cu combustibil lichid, numit` Kegeldüse. În aceste experimente a fost asistat de studen]i de la Universitatea Tehnic` din Berlin, printre care se afla [i Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numit^ A4, dar cunoscu^ ast^zi mai degrab^ sub numele v2, s-au folosit 95 dintre inven]iile [i recomand`rile lui hermann Oberth.

Gazd` a geniuluiLa un moment dat, \n atelierele

[colii a lucrat [i genialul inventator hermann Oberth. Cum s-au petre cut lucrurile? La \nceputul anului 1932, profesorul Oberth a fost invitat de c`tre Societatea Politehnic` din Bucure[t i pentru a conferen] ia privitor la cercet`rile sale. Cu aceast` ocazie, el a fost primit [i de regele Carol al II-lea. Regala gazd` i-a propus profe sor u lu i s ` \ n f i i n ] ez e , l a Bucure[ti, un Institut de Rachete, dar f`r` sprijinul statului. hermann Oberth nu dispunea de mijloacele finan ciare necesare, iar ideea a fost abandonat ` . Tot u[ i , v i z ionar ul cercet`tor a primit cu acest prilej aprobarea de a lucra \n atelierele {colii de Avia]ie de la Media[: “M-am folosit de aceast` permisiune din plin – nota Oberth \n jurnalul sù. Aproape zilnic b`team drumul din strada Sibiului, unde locuiam, p#n` la cap`tul str`zii Brateiului, \n partea opus` a ora[ului, la [coala de avia]ie. Am \nceput s` construiesc mici ajutaje necesare pentru producerea gazului de pompare. Am construit apoi un nou model de motor rachet`, mai multe modele de ajutaje. Comandantul [colii, colonelul Cel`reanu, [i ceilal]i ofi]eri rom#ni erau foarte amabili [i bine-voitori”.

Instala]iile concepute [i realizate de Oberth au fost experi mentate tot aici, pe terenurile din apropierea [colii de la Media[. Astfel, pe l#ng` SUA, Germania [i Uniunea Sovietic`, Rom#nia, prin [coala din ora[ul de pe malurile T#rnavei Mari, este una din primele ]`ri din lume \n care s-au ini] iat exper imente cu adev`rat [tiin]ifice privind zborul cosmic.

hER

MA

N O

BE

RTh

ANIVERSARE


Avia]ie, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 008938 din 1953 [i al Comanda mentului For]elor Avia]iei Mili tare.

O nou` identitate, sub egida numelui

“Traian Vuia”În anul 1954 dou` evenimente

mai importante au marcat istoricul [colii. Primul eveniment a fost atribuirea prin Decretul Prezidiului Marii Adun`ri a Republicii Populare Române nr. 384 din 4 septembrie 1954, numelui marelui pionier al

avia]iei mondiale [i române[ti “Traian vuia”, {colii Militare Tehnice care de la acea dat` s-a intitulat {coala Militar` Tehnic` de Avia]ie “Traian Vuia”. La 30 decembrie 1954, {coala Militar` Tehnic` de Avia]ie ”Traian vuia” din Media[ a primit Drapelul de Lupt`, conform Ordinului Ministrului For]elor Armate nr. M 1109 din 24.12.1954.

Începând cu anul 1964, {coala Militar` Tehnic` de Avia]ie “Traian Vuia” a preg`tit mai[tri de avia]ie cu durata de [colarizare de

trei ani pentru specialit`]ile avion-motor, armament de bord, instala]ii electrice, radio, radio loca]ie de bord. Paralel se continua preg`tirea subofi]erilor tehnici de avia]ie. Începând cu anul [colar 1964-1965 în [coal` au fost preg`ti]i [i elevi ce deveneau cadre tehnice pentru TAROM. Prin Ordinul nr. G.T. 001550 din 1964 al Coman damentul Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului, [coala de la Media[ [i-a schimbat denumirea în {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri de Avia]ie “Traian Vuia”.

La data de 20 august 1965, prin Ordinul Marelui Stat Major C.L. 0096, [coala [i-a schimbat denu-wwmirea în {coala Militar` de Mai[tri de Avia]ie “Traian Vuia”, cu sarcina de a preg`ti cadre tehnice pentru între]inerea [i depanarea curent` a aeronavelor în urm`toarele specialit`]`: aeronave [i motoare, armament de bord, instala]ii elec-trice, aparate de bord [i oxi gen, aparatur` ra dio [i radioloca]ie de bord.

|n luna mai a anului 1970, [coala a fost afectat` de rev`rsarea râului Târnava Mare.

Începând cu data de 15 ianuarie 1989 se desfiin]eaz` {coala Militar` de Mai[tri de Avia]ie “Traian Vuia” [i se constituie Grupul Avia]ie {coal` Tehnic` “Traian Vuia”, în baza aprob`r i i M.Ap.N.

nr. A.S.002020. cu sediul la Media[ [i subordonat {colii Militare de Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu” de la Boboc - Buzù.

Repere prezenteÎn baza aprob`rii Ministrului

Ap`r`rii Na]ionale pe raportul nr. AS 0143 din 24 ianuarie 1990, Grupul Avia]ie {coal` Tehnic` “Traian Vuia” se transform` în {coala Militar` de Mai[tri de Avia]ie “Traian Vuia” [i se trece din subordinea {colii Militare de Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu” în subordinea Comandamentului Avia]iei Militare. Sarcina principal` a [colii începând cu aceast` dat` a fost de a preg`ti cadrele tehnice necesare avia]iei militare.

Din anul 2004 {coala de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Aeriene \[i desf`[oar` activitatea la Boboc - Buzù, av#nd ca misiune principal` formarea de mai[tri militari [i subofi]eri pe filiera direct` [i indirect` ca speciali[ti, exper]i în exploatarea, intre]inerea [i repararea tehnicii [i armamentului, ca lideri ai struc turilor de la baza ierarhiei militare [i ca lupt`tori.

Caracterul integrator al celor trei arme din compunerea For]elor Aeriene – avia]ia, radioloca]ia, artileria [i rachetele sol-aer – a impus preg`tirea viitorilor speciali[ti, mai[tri militari [i subofi]eri, care deservesc tehnica de lupt` din dotare, \ntr-o concep]ie unitar` [i \ntr-o singur` institu]ie militar` de \nv`]`m#nt, la Boboc, \n citadela

zborului rom#nesc, institu]ie care respir` tradi]ie, unde disciplina, concentrarea [i responsabilitatea sunt la ele acas`.

Fiind o institu]ie de \nv`]`m#nt postliceal, \n primul an de \nv`]`-m#nt se studiaz` disciplinele de preg`t i re mi l it a r` genera l` , preg`tire [tiin]ific` fundamental` [i se \ncepe preg`tirea de specia-litate. |n anul al doilea de \nv`]`-m#nt se urm`re[te formarea [i perfec]ionarea deprin derilor prac-tice de lucru cu tehnica, se studiaz` disciplinele de specia litate, referi-toare la construc]ia, func]ionarea, \ nt re] inerea , exploa t a rea [ i \ntrebuin]area \n lupt` a teh nicii.

Replica avionului “Vuia nr. 1” realizat` \n anul 1958 la [coala de la Media[

{edin]` de instruire \n laboratorul de rachete sol-aer

Instructorul este o pies` important` în angrenajul

preg`tirii vitorilor speciali[ti

|n laboratorul de armament de bord

Statul Major al Aerului – Sec]ia I, a decis ca pân` la 1 septembrie s` se lichideze gestiunea [colilor de avia]ie [i centrelor de instruc]ie ale avia]iei, precum [i ale [colilor de pilotaj, deoarece cu data de 1 septembrie 1946 se constituia Centrul de Instruc] ie al Aeronauticii cu sediul la Media[. În curs de dou` luni s-au concentrat la Media[, pe lâng` personalul [i elevii {colii Tehnice Aeronautice, cu sec]iile ofi]eri [i mai[tri mecanici de avia]ie, {coala de Ofi]eri de Avia]ie de la Cotroceni, {coala de Perfec]ionare de Pilotaj de la Buzù [i Centrul de Instruc]ie de la Pipera (care preg`tea sergen]i în termen cu specialit`]i de tr`g`tori de bord, bombardieri, radiotele-grafi[ti [i mecanici). Acela[i an a fost unul extrem de secetos pentru ]ar`. Cadrele [i conducerea [colii s-au implicat în ajutorarea celor afecta]i de foametea care a urmat.

În anul 1950, Centrul de Instruc]ie al Avia]iei a fost mutat de la Media[ la Tecuci, suferind alte transform`ri. În luna aprilie 1951, Comandamentul For]elor Aeriene Militare, prin ordinul 780, a mutat {coala de Ofi]eri de la Media[ în garnizoana Sibiu, primind numele de {coala Tehnic` de Avia]ie nr. 1. La Sibiu [coala a func]ionat pân` în anul 1953. În locul ei a fost adus` în Media[ {coala de Sergen]i Tehnici de Avia]ie cu durata de doi ani, iar unitatea de la Media[ [i-a schimbat denumirea în {coala Tehnic` de Avia]ie nr. 2 (în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 0159219 din 10 iunie 1952).

În anul 1953, {colile Militare Tehnice de Avia]ie nr. 1 din Sibiu [i nr. 2 din Media[ s-au unificat din nou la Media[ sub numele de {coala Militar` Tehnic` de

practic` \n laboratoarele de specialitate, baz` a preg`tirii viitorilor speciali[ti [i garan]ie a capacit`]ii acestora de a

r`spunde provoc`rilor din unit`]i


CORESPONDEN}~

S f#r[it de var` [i, \n acela[i timp, sf#r[it de misiune pentru unii dintre cei care ne desf [ur`m activitatea la Comandamentul

Aerian Aliat de la Izmir, Turcia.vremea \nc` este frumoas` aici [i lumea se

bucur` de binefacerile unei bì \n mare. |n comandament este agita]ie pentru c` anul acesta este a 6-a edi]ie a Zilei Interna]ionale, activitate care a devenit tot mai popular` \n zon`, at#t \n r#ndul militarilor care lucreaz` aici [i al familiilor lor, c#t [i al ora[ului [i cet`]enilor, [i se dore[te s` fie una mai frumoas` [i mai pl`cut` dec#t cea de anul trecut. Asta chiar [i dac` ne g#ndim la num`rul estimat de vizitatori – peste 5.000.

De[i ne face o pl cere deosebit aceast activitate multicultural` [i ne-am implicat total \n organizare, pentru unii dintre noi perioada se suprapune [i cu Air Operation Planning Group (AOPG), care preg`te[te exerci]iul STEADFAST JUNO 10 din luna decembrie, exerci]iu de certificare pentru NRF 16 ce va debuta la 01.01.2011. A[a se face c` unele dintre preg`tiri se fac \n paralel, dup` programul de lucru (care pentru AOPG este de 10–12 ore). Dar, ca \ntotdeauna, to]i sper`m s` merite efortul.

Pentru o parte dintre noi, “agita]ia” care se face sim]it` \n comandament are [i o component` emo]ional` aparte, deoarece ne afl`m la sf#r[it de mandat [i ne dorim ca la finalul celor 3 ani petrecu]i aici s` l`s`m o amintire pl`cut` \n ceea ce prive[te imaginea Rom#niei, imagine pe care o promov`m zi de zi prin activitatea specific` fiec`rei func]ii pe care o \ndeplinim. Ca urmare, \ncerc`m s` aducem un plus de prospe]ime [i inova]ie \n amenajarea unicului stand al Rom#niei la acest eveniment. Spun unicul cu o oarecare p`rere de rù, pentru c` anul acesta nu vom avea stand gastronomic, de[i mul]i [i-au exprimat regretul pentru c` au apreciat produsele noastre [i ne \ntrebau de mici, sarmale [i palinc`. Dar, pentru c` toat` lumea a auzit de criz`, a fost mai u[or pentru unii dintre colegii no[tri de alte na]ionalit ]i s \n]eleag` de ce nu am putut organiza [i un astfel de stand.

Ca element de originalitate, am realizat anul acesta o poart` maramure[ean`, \n miniatur`, din fonduri proprii [i, bine\n]eles, cu efort colectiv. |mi face pl`cere s` men]ionez c` la baza proiectului a stat ideea, imagina]ia [i talentul locotenent-comandorului

ZIUA INTERNA}IONAL~ LA AC IZMIR

Locotenent-colonel CORNELIU POSTU

Liviu BRAN, pe care \l [tiam ca inginer de avioane, dar c`ruia i-am descoperit cu pl`cere latura artistic`. De asemenea, ne-am propus s` prezent`m anul

acesta mai multe detalii despre For]ele Aeriene Rom#ne.

Munca nu a fost chiar u[oar – proiect, procurare de materiale, “sculptura” \n polistiren, [edin]e de coordonare, aducerea unor materiale din ]ar` etc. – dar z#mbetele [i admira]ia celor care ne-au v`zut standul pe timpul activit`]ii propriu-zise a meritat tot efortul. {i pentru c` am pomenit de materiale, dorim s` adres`m mul]umiri conducerii Statului Major al For]elor Aeriene [i colegilor no[tri de acolo care ne-au \n]eles, sprijinit [i au aprobat, dup` caz, s` fim ajuta]i \n a ne prezenta categoria de for]e din care facem parte.

De[i totul era preg`tit cu minu]iozitate, a[teptam cu emo]ie diminea]a zilei de 25 septembrie, c#nd trebuia ca ultimile am`nunte s` fie puse la punct [i

standul s` fie preg`tit pentru vizitatori. Diminea]a, la ora 07.30, au ajuns [i so]iile colegilor mei cu cozonaci, colacul [i celelalte produse tradi]ionale rom#ne[ti, cu care ne-am propus s` \i \nt#mpin`m pe musafirii de la stand. A \nceput o oarecare forfot` [i p`rea c` suntem un pic dezorganiza]i, dar spre surprinderea tuturor, la ora stabilit`, lucrurile ar`tau mai bine dec#t ne a[teptam noi. Feti]a \mbr`cat` \n costum popular care urma s` se ocupe de \nt#mpinarea oaspe]ilor \n spiritul celui mai vechi [i pur obicei rom#nesc, cu p#ine [i sare, era deja admirat` de colegii de la celelalte standuri [i solicitat` pentru poze. A fost un semn bun [i aduc`tor de noroc.

Ora deschiderii ne-a g`sit preg`ti]i [i num`rul de vizitatori, impresiile schimbate cu ei [i interesul pentru unele aspecte referitoare la ]ara noastr` ne-au f`cut s` fim pe deplin mul]umi]i. Schimburile la stand au func]ionat foarte bine, a[a c` am avut ocazia s` vedem fiecare dintre noi [i celelalte standuri, s` gust`m din produsele altor ]`ri sau s` ne bucur`m de spectacolele oferite de grupurile folclorice din Italia, Grecia [i Turcia prezente la activitate. {i, ca s` fiu sincer, am avut ce vedea.

Ca militari ne-a impresionat \n mod deosebit faptul c` au fost c#]iva vizitatori, pilo]i \n diferite baze aeriene din Turcia, care au vrut s` vad` filmul de prezentare al For]elor Aeriene Rom#ne [i au cerut detalii despre unele aspecte privind categoriile de tehnic` [i preg`tirea militarilor rom#ni. Ace[tia au plecat cu impresii pl`cute pe care, prin intermediul materialelor promo]ionale pe care le-am oferit, sper`m s` le \mp`rt`[easc` [i altor colegi.

Una peste alta, sf#r[itul zilei [i \nchiderea evenimentului ne-a g`sit un pic obosi]i, \ns` foarte ferici]i de faptul c` efortul depus a meritat din plin.

Ca o concluzie personal` pot afirma c` o s`-mi lipseasc` astfel de activit`]i. La fel de mult o s` \mi

lipseasc` atmosfera din comandament, mediul de lucru [i mul]i dintre colegii mei – rom#ni [i strìni deopotriv`. Nu \n ultimul r#nd, o s` \mi lipseasc` ora[ul, care de[i nu are farmecul unora dintre ora[ele rom#ne[ti, este unul foarte pl`cut.

De[i func]ia pe care voi fi \ncadrat \n ]ar`, \ncep#nd cu sf#r[itul acestei luni, nu este una \n For]ele Aeriene, \n final de misiune m` simt obligat suflete[te s` mul]umesc tuturor [efilor, prietenilor sau colegilor mei din aceast` categorie de for]e, din ]ar` [i de aici, care au f`cut ca misiunea mea s` fie una interesant` [i foarte folositoare din punct de vedere profesional.

Am onoarea s` v` salut [i s` ne vedem s`n`to[i \n Rom#nia!

personalul aflat la post la CC AIR IZMIR, \mpreun` cu familiile, organizatorii standului rom#nesc cu ocazia Zilei

Interna]ionale


{TIIN}~ {I TEHNIC~

– Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor reprezint` o institu]ie de elit` \n dome-niul cercet`rii din Rom#nia, unicat prin prisma obiectului de activitate. Cum a]i descrie, pe scurt, unitatea pe care o con-duce]i?

Cdor F. D.: CC|Z reprezint` o certitudine a \ndeplinirii menirii pentru care a fost \nfiin]at` aceast` unitate, respectiv de \ncercare a produse-lor aeronautice, \n special a aeronavelor fabricate de |ntreprinderea de Avioane Craiova, precum [i de a efectua cercet`ri \n domeniul aeronautic.

– Cum se prezint` CC|Z dup` mai bine de 35 de ani de la \nfiin]are?

Cdor F. D.: CC|Z este o institu]ie solid`, cu o bogat` experien]` \n domeniul \ncerc`rilor \n zbor, cu speciali[ti \n domeniul aeronautic [i \n alte domenii adiacente care au trecut peste dou` omolog`ri de aeronave (IAR-93 [i IAR-99). De asemenea, centrul dispune de o baz` material` modern` [i corespunz`toare sarcinilor de testare la sol [i \n zbor a produselor aeronautice.

– Cum este organizat CC|Z?Ing. D. G: Centrul este structurat pe sec]ii

[i compartimente. Concret, \n structura sa orga-nizatoric` reg`sim Sec]ia pilo]i testare, Sec]ia CS (cercetare-simulare) aeronavigabilitate [i modelare-simulare, Sec]ia CS instrumentare [i NDT (control nedistructiv), Sec]ia mente-nan]` aeronave [i Compartimentul adminis-trativ.

– Considera]i c`, de-a lungul anilor, im-portan]a CC|Z a crescut sau a sc`zut?

Cdor F. D.: Putem spune, f`r` teama de a gre[i, c` importan]a CC|Z de-a lungul anilor a crescut necontenit. Dac`, la \nceput, CC|Z a fost \nfiin]at \n scopul de a \ncerca avioanele fabricate de |ntreprinderea de Avioane Craiova, \n timp, portofoliul de activit`]i specifice CC|Z s-a diversi-

The Flight Test and Research Center which is an elite military base in Craiova and the remarkable results of its staff represent an example of success in a country which invests too little in military or civilian research. These emplo yees make many ef forts which remain unknown to people outside the base. Those efforts are made so that the results of their work will allow safe service trough the tests being conducted in order to solve any problems on the ground and in the air.

STPNIITRAIECTORIILORDINCETATEABNIEI

Centrul de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor, unitatea craiovean` de elit` [i rezultatele remarcabile ale colectivului sù reprezint` un exemplu de reu[it` \ntr-o ]ar` care investe[te mult prea pu]in \n cercetare, fie ea civil` sau militar`. Angaja]ii depun eforturi greu de b`nuit de c`tre noi, cei de dincolo de gardul ce-o \nconjoar`, pentru ca produsele muncii lor s` permit` exploatarea \n siguran]` a subiectelor test`rilor pe care ei le execut`, rezolv#nd necunoscute la sol [i \n aer.

Repere de suflet|nfiin]at la data de 01 aprilie 1974, Centrul

de Cercet`ri [i |ncerc`ri \n Zbor (CC|Z) a pornit la drum av#nd drept principal` misiune sprijinirea industriei aeronautice rom#ne[ti, execut#nd misiuni de testare a avionului de v#n`toare-bombardament IAR-93, produs al programului rom#no-iugoslav YUROM, precum [i a altor produse aeronautice realizate \n ]ar`, cu scopul omolog`rii solu]iilor constructive [i valid`rii pentru utilizarea opera]ional`.

Ocup#nd un hangar din curtea fabricii Avioane S.A. Craiova, CC|Z a fost de-a lungul timpului o prezen]` constant` \n capitala Olteniei, conlucr#nd \ndeaproape cu speciali[tii fabricii pe timpul desf`[ur`rii programului YUROM, program ce a debutat \n anul 1971 [i s-a finalizat cu construc]ia a 86 de aparate pentru partea rom#n`. Tot aici au fost executate test`rile [i omolog`rile necesare \n cadrul programului 100% rom#nesc de construc]ie a avionului subsonic de antrenament reactiv avansat [i atac la sol IAR-99 {OIM, program \n cadrul c`ruia s-au construit un num`r de 28 de aparate, dintre care dou` apar]in \n zilele noastre CC|Z-ului.

De-a lungul timpului, Centrul a evoluat constant, propulsat de cerin]ele de adaptare la realit`]ile tehnologice ale vremurilor, precum [i de c`tre conducere [i corpul propriu de speciali[ti. Ajuns \n zilele noastre, purt#nd pe umeri istoria celor peste 36 de ani de activitate, CC|Z se prezint` ca o unitate modern`, condus` de c`tre oameni competen]i [i bine preg`ti]i, [i beneficiind de un corp de angaja]i valoro[i, ce sfideaz` vicisitudinile contemporane men]in#nd unitatea \n avangard` din punct de vedere tehnologic [i \n control situa]ional perfect pe fluentul teren al test`rilor de tehnic` de avia]ie.

Dezbatere cu comandorul Florea DR~GHICI (F. D,), comandantul CC|Z, c`pitan-comandorul Aurelian COJOCARU (A. C.), [eful Sec]iei pilo]i \ncercare, naviga]ie [i meteorologie [i inginerul Dorin GRIGORESCU, (D.G.), inginer \n cadrul Sec]iei preg`tire aeronave pentru zbor

ficat. Astfel, la ora actual`, CC|Z poate executa:• Cercet`ri [i \ncerc`ri la sol [i \n zbor \n

scopul certific`rii [i omolog`rii aeronavelor mili-tare [i civile, prototip sau modernizate, a echipa-mentelor [i sistemelor de bord, armamentului [i muni]iei de avia]ie;

• Cercet`ri [i experiment`ri \n scopul certific`rii sau omolog`rii altor produse cu desti-na]ie militar`;

• Executarea zborurilor de \ncercare a aero-navelor ie[ite din fabrica]ie/recep]ie;

• Testarea altor tipuri de tehnic` militar`;

• Studii, cercet`ri aplicative [i experiment`ri pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i alte minis-tere;

• Calibrarea sistemelor de m`sur` utilizate pe timpul experiment`rilor;

• M`sur`tori de precizie, achizi]ie [i prelucr`ri de date experimentale;

• Elaborarea documenta]iei de exploatare la sol [i \n zbor a aeronavelor;

• Actualizarea instruc]iunilor de zbor [i lupt` aerian`;

InginerulDorin GRIGORESCU

Alin C. IONESCUClaudiu dIACONU


{TIIN}~ {I TEHNIC~

• Propuneri de modificare a resurselor aero-navelor;

• Cercet`ri [i experiment`ri \n domeniul medicinei aeronautice;

• Participarea la demonstra]ii aeriene orga-nizate \n ]ar` [i strìn`tate;

• Executarea altor activit`]i \n domeniul avia]iei (film`ri speciale, expertize tehnice pentru investigarea evenimentelor de avia]ie, determin`ri gravimetrice etc.).

– De ce tehnic` de avia]ie dispune Cen-trul pentru a-[i \ndeplini obiectivele?

Ing. D. G.: Tehnica de avia]ie de care dispu-ne Centrul const` \n dou` aparate de zbor de tip IAR-99, unul modernizat (ini]ial) \n anul 1993 \mpreun` cu firma israelian` IAI, dotat acum cu instrumente de bord produse de firma american` Bendix King, [i unul \n varianta modernizat` \n cooperare cu firma Elbit Systems Ltd. [i aflat` \n exploatarea For]elor Aeriene Rom#ne – IAR-99 {OIM. Biloc, cele dou` aparate de zbor se cons-tituie \n robuste [i stabile platforme de testare, asigur#nd, gra]ie gradului de modernizare a sis-temelor de la bord, un maxim de eficien]` [i re-zultate optime pentru test`rile executate \n anve-lopa de evolu]ie specific` tipului [i categoriei de aeronave din care fac parte. Ambele aeronave sunt instrumentate pentru achizi]ii [i \nregistra-rea parametrilor de zbor, exist#nd posibilitatea reconfigur`rii sistemului de instrumentare [i a configura]iilor de echipare func]ie de specificul activit`]ilor de testare [i evaluare \n zbor.

– C#t de adaptat considera]i c` este CC|Z la realit`]ile de pe plan mondial din dome-niul test`rilor aeronautice?

Cdor F. D.: Consider c` \n cei peste 35 de ani de func]ionare, CC|Z a parcurs un num`r im-portant de activit`]i de testare [i evaluare [i proiecte de cercetare [tiin]ific` aplicativ` care se constituie \ntr-un portofoliu complex, ce acoper` aproape toate tipurile de produse aeronautice, \n accep]iunea larg` pe care acest termen o are \n literatura de specialitate. Cerin]ele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale privind problematica specific` domeniului aeronautic, precum [i evolu]iile \nre-gistrate, at#t \n domeniul aeronautic, c#t [i \n domeniul test`rii [i evalu`rii produselor aeronau-tice, au impus o adecvare a politicii \n privin]a resurselor umane [i organiz`rii institu]iei. Dota-rea centrului a fost permanent \mbun`t`]it`, cu scopul de a asigura utilizarea unor solu]ii moder-ne, at#t pentru instrumentarea aeronavelor, c#t [i pentru asigurarea instrumentelor necesare proiect`rii [i realiz`rii procedurilor de testare [i evaluare [i a prelucr`rii performante a datelor. |n consecin]`, av#nd \n vedere aspectele men]ionate, pot spune c` CC|Z r`spunde cu succes cerin]elor interna]ionale \n domeniul test`rii produselor aeronautice.

– Pute]i s` ne explica]i no]iunea de zbor tehnic?

Cpt-cdor A. C.: |n avia]ia militar` exist` un regulament care se refer` la zborurile tehnice. Zborurile tehnice sunt zborurile de verificare, recep]ie [i \ncercare. verific`rile de aeronave se fac dup` lucr`ri la aeronave, zborurile de recep]ie \n momentul \n care o aeronav` iese de la repara]ii sau trece printr-un proces de modernizare. Cu alte cuvinte este o alt` aeronav`, care dup` ce parcurge zborurile de \ncercare aferente este recep]ionat` de c`tre beneficiar, beneficiarul fiind \n situa]ia actual` Avia]ia Militar` sau noi, \n si-tua]ia aeronavelor noastre. Zborurile de \ncerca-re reprezint` cu totul [i cu totul altceva, pentru c` sunt zboruri de \ncercare pentru echipamente de avia]ie, pentru muni]ii, pentru aeronave ca atare, aeronave nou construite sau modernizate, zboruri care se execut` \n baza unor planuri care se \ntocmesc de regul` la noi, sunt aprobate o dat` pe partea Departamentului pentru Armamen-te, pe partea cealalt` de c`tre beneficiar, care poate fi Avia]ia Militar` sau poate Marina Militar` – chiar am avut o astfel de situa]ie. |n baza acelor planuri aprobate, se execut` zboruri specifice ti-pului de \ncercare ce trebuie efectuat`.

– Care sunt criteriile de selec]ie pentru pilo]ii din cadrul CC|Z?

Cpt-cdor A. C: Cel mai t#n`r coleg al nostru este locotenent-comandor, vine de la MiG-ul 21,

are 700–800 ore de zbor. Ar fi ideal dac` ]i-ai putea permite, din punct de vedere al resurselor, s` aduci un t#n`r, s`-l formezi exact pe tipul `sta de activitate. Dar, \n principal, \n toat` lumea se face a[a, cei care merg c`tre partea de \ncercare sunt selec]iona]i dintre pilo]ii cu cea mai mare expe-rien]` de zbor [i care au, s` zicem, [i calit`]i pen-tru a[a ceva. Separat, \n afar` de asta, \]i mai tre-buie cuno[tin]e pe partea de inginerie pentru c` te love[ti, vr#nd-nevr#nd, de probleme tehnice. Sunt foarte multe. P#n` la urm`, asta facem, test`m sisteme, test`m echipamente. |nt#i trebuie s` \n]elegi cum func]ioneaz`, ce trebuie s` fac` [i cum, pentru ca apoi s` te po]i concentra [i, \mpreun` cu echipa de testare, s` g`se[ti o va-riant`, o solu]ie de rezolvare. |n plus, pentru a ajunge aici \]i trebuie o experien]` serioas` pe care o completezi \n unitate, obligatoriu, deoare-ce, am zis, faci altceva, e alt` munc` [i, de fiecare dat`, e c#te ceva nou.

– Ne pute]i descrie, la modul general, algoritmul activit`]ii de testare din cadrul centrului?

Cpt-cdor A. C.: Pentru orice tip de activita-te de testare care implic` zbor, pentru c`, pe l#ng` testele \n zbor, la centru se execut` [i test`ri la

sol, pentru a se rezolva o tem` de cercetare sau o tem` de testare pe care o avem se constituie o echip` de testare, iar aceast` echip` e format` at#t din ingineri, cercet`tori, c#t [i din cadrul per-sonalului navigant. |n func]ie de scopul activit`]ii \n sine, fiecare rezolv` c#te o p`tr`]ic`. O rezolv` ini]ial la stadiul de draft, dup` care toate acestea se pun cap la cap [i \ncepem discu]ie pe baza lor. |n urma acestor activit`]i, apare planul de testare. |n baza acestui plan de testare, pentru a atinge fiecare din obiectivele care se inten]ioneaz` a fi atinse, verificate, se construie[te c#te o procedur` specific`. S` lu`m ca exemplu o tragere cu tunul; m` intereseaz`, o dat`, \ntre ce limite pot s` trag cu tunul cu avionul sta, s` zicem, limite de vitez` [i suprasarcin` – e un aspect. Doi, m` intereseaz` s` v`d precizia indica]iilor, adic` s` verific dac` avionica mea \mi d` indica]ii corecte sau nu. Sunt dou` lucruri total diferite. P#n` la urm` faci acela[i lucru, tragi cu tunul, nu? Dar scopul acti-vit`]ii e total diferit. {i atunci, pentru tragerea \n anvelopa de zbor, s` zicem, se construiesc aceste proceduri care detaliaz` fiecare manevr`, fiecare ac]iune, at#t a celor de la sol, c#t [i a celor din zbor, a echipajului. Ce contact pui, c#nd \l pui, ce spui, ce raportezi prin radio, ce manevr` faci dup`, c#te secunde [.a.m.d. Deci detaliat, absolut totul. |n concluzie, noi, suntem implica]i \n toate acti-vit`]ile centrului, nu numai \n calitate de pilo]i.

– Av#nd \n vedere faptul c` CC|Z dispu-ne doar de dou` avioane IAR-99, cum s-au executat omolog`rile pentru alte tipuri de aparate de zbor, cum ar fi MiG-ul 21 sau elicopterele Puma NAVAL?

Cpt-cdor A. C.: Ca procedur` normal`, echi-pajele de zbor, echipajele tehnice, aeronavele sunt deta[ate la noi, la centru [i, sub responsabilitatea noastr`, se execut` respectivele activit`]i de c`tre echipaje [i pe aeronavele apar]in#nd altor struc-turi. Astfel, de exemplu, \n anul 2001 am avut \n subordine MiG-uri 21 de la Borcea, MiG-uri 29 de la Mihail Kog`lniceanu, nu [tiu c#te sute de oameni din For]ele Aeriene, plus 6 aeronave de la Marin`. Am fost cea mai mare unitate de lupt` din Armata Rom#niei!

– Care sunt obiectivele prioritare ale CC|Z pentru viitorul apropiat?

Cdor F. D.: Am s` le enum`r punctual:a) Asigurarea suportului [tiin]ific necesar

fundament`rii deciziilor de \nzestrare a armatei cu noi tipuri de tehnic` militar` [i de moderniza-re a tehnicii existente;

b) Asigurarea suportului [tiin]ific [i tehnolo-gic pentru Testare [i Evaluare de Dezvoltare a tehnicii militare care intr` \n dotarea armatei pe baza unor criterii de apreciere unice valabile \n cadrul NATO [i UE;

c) Implementarea \n Rom#nia a tuturor stan-dardelor militare tehnice care se aplic` \n cadrul NATO;

d) Elaborarea unor propuneri de modificare a cadrului legistaltiv din domeniul cercet`rii-dezvolt`rii care s` elimine birocra]ia [i s` permit` accesul institu]iilor la proiecte finan]ate din fon-duri interna]ionale;

e) Stabilirea priorit`]ilor imediate din dome-niul R &T [i alocarea integral` a resurselor nece-sare finaliz`rii acestora;

f) Realizarea lucr`rilor de cercetare-dezvolta-re prev`zute de PSCD (Planul Sectorial de Cer-cetare-Dezvoltare) al Ministerului Ap`r`rii Na]io-nale [i PNCDI (Planul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare) \n beneficiul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;

g) Alinierea activit`]ilor de cercetare-dezvol-tare la priorit`]ile NATO [i UE privind securitatea mondial`.

Comandorul Florea DR~GHICI

C`pitan-comandorAurelian COJOCARU

REMEMBER


Cum au ajuns pilo]i de \ncercare

În anul 1982, în cadrul fostului Minister al Industriei Constructoare de Ma[ini, exista Centrul Na]ional al Industriei Aeronautice Române (CNIAR), din care f`cea parte o unitate militar` special` format` numai din cadre militare deta[ate pentru a lucra în economie. În acel an s-a organizat la CNIAR o selec]ie a pilo]ilor de încercare pentru avioanele produse de rom#ni, printre care se num`ra [i IAR-99. Unul dintre cei ale[i a fost colonelul {tef`nel

UNEORI, PRE}Ul UNUI vIS ESTE SACRIFICIUl SUPREM


S` fii un deschiz`tor de drumuri înseamn` s` ai curajul s` faci primul pas în principal pentru al]ii, deoarece, de multe ori, se poate întâmpla ca primul tù pas s` fie [i ultimul. Doi oameni vor r`m#ne permanent \n memoria avia]iei rom#ne[ti ca fiind primii pilo]i de \ncercare pe primele avioane rom#ne[ti \nc` opera]ionale. Colonelul Mihai IONESCU [i colonelul {tef`nel VAGNER au contribuit la \mplinirea unui vis rom#nesc, la realizarea avionului IAR-99 care se afl` [i \n prezent \n dotarea For]elor Aeriene Rom#ne.Cum au ajuns ace[ti militari pilo]i de \ncercare, care au fost realiz`rile pe care le-au avut la Centrul de |ncerc`ri \n Zbor, ce pre] a avut pasiunea lor [i ce a \nsemnat via]a lor pentru cei l`sa]i \n urm`, toate acestea sunt fragmente ale memoriei colective pe care le vom oferi cititorilor no[tri, \n amintirea celor doi eroi.

VAGNER, care venea de la unitatea militar` de avia]ie din Craiova. Ulterior, dup` c#]iva ani, \n urma altei selec]ii, a fost ales [i colonelul Mihai IONESCU care venea de la Deveselu, un punct de referin]` al avia]iei reactive din România. Selec]ia s-a realizat de c`tre o comisie care a luat în calcul examenul pe care l-au sus]inut candida]ii, orele de zbor, clasificarea pilo]ilor, experien]a [i, nu în cele din urm`, calitatea uman`.

Pilo]i ai primelor avione rom#ne[ti

IAR-99

Întreprinderea de Avioane Craiova a realizat trei avioane prototip IAR-99 integral române[ti, ce se încadrau în categoria de avion de [coal` [i antrenament. Acestea erau denumite 001, 002 [i 003.

Primul avion prototip IAR-99 integral rom#nesc denumit 001, cu dubl` comand`, a fost pilotat pentru prima dat` de colonelul {tef`nel vagner în data de 21 dec. 1985, zbor realizat atunci în simpl` comand`. Soarta a f`cut ca, ulterior, dup` câteva sute de ore de zbor, tot în acest avion, \n 1990, s`-[i g`seasc` sfâr[itul al`turi de colegul sù Mihai Ionescu. Ionescu sc`pase cu c#]iva ani în urm` din accidentul în care s-a pr`bu[it al doilea prototip IAR-99, denumit 002. IAR-99/002 a c`zut primul în programul de testare, la data de 14 august 1986. În prima cabin` se afla colonelul Mihai Ionescu, iar în a doua cabin` colonelul Grigorie Stoica. La acea dat` ambii pilo]i s-au catapultat [i au sc`pat cu via]`.

Al treilea prototip IAR-99, desemnat 003, zboar` [i ast`zi, iar primul zbor cu acest avion a fost realizat în mai 1987, dup` cum precizeaz` Constantin Stancu, inginer cu state vechi \n cadrul CCIZ.

Primul scaun de catapultare rom#nesc

Colonelul Ionescu a fost pilotul care a efectuat primele teste din avion cu cel dint#i scaun de catapultare românesc de tip Martin Baker, produs de Aerofina Bucure[ti. Primul test cu avionul IAR-93 în dubl` comand` aflat în rulaj cu viteza de 100 km/h s-a realizat la data de 5 martie 1988. Testul s-a efectuat cu un manechin pe care îl chema vasilic`, a[ezat pe scaunul din spate al avionului. Cupola din dreptul manechinului era scoas`, iar Ionescu, aflat în prima cabin` a ap`sat butonul care declan[eaz` scaunul. Para[uta extractoare de la scaunul manechinului s-a deschis, apoi para[uta principal` a fost tras` de cea extractoare. În zbor, vasilic`, dotat cu diferi]i senzori de m`surare a mai multor parametri, s-a desprins de scaunul de catapultare, apoi i s-a deschis automat para[uta [i a aterizat.

Pân` la data decesului, Ionescu a realizat peste [apte catapult`ri cu acest tip de scaun cunoscut sub numele de SC.hv-0, conform propriului carnet de zbor care se afl` \n arhiva Muzeului Avia]iei. Acest scaun a intrat mai apoi \n dotarea avionului IAR-99 Standard. Într-un accident din raza unit`]ii militare de la Ianca, pe 30 martie 1995, doi pilo]i afla]i în zbor de cercetare meteo au fost nevoi]i s`-l între-buin]eze. Locotenent-colonelul David vasile aflat în prima cabin` s-a catapultat, fiind urmat de maiorul Trofin vasile.

O tragedie \n 67 de secunde...

A[a descria ziarul craiovean “Demnitatea”, ultimul zbor al pilo]ilor de încercare colonel Mihai IONESCU [i colonel {tef`nel VAGNER, realizat chiar cu primul avion prototip IAR 99.

“O zi ca oricare alta. Cer senin [i soare str`lucitor. Mar]i, 26 iunie, ora nou` [i treisprezece minute. Zbor obi[nuit. De antrenament? De rutin`? Sau zbor de încercare? Zbor.” Acesta este primul paragraf al articolului din ziarul cu num`rul 13/1990 al publica]iei de mai sus, scris la vremea respectiv` de Ileana Petrescu [i Ion Sîrbu.

În ziua accidentului, colonelul vagner [i

T#n`rul pilot {tef`nel Vagner


colonelul Ionescu executau un zbor de antrenament cu grad de dificultate foarte ridicat, preg`tindu-se pentru mitingul de ziua avia]iei ce urma s` se desf`[oare la B`neasa. Tot în acel an, 1990, în luna septembrie, IAR-ul 99/001 [i cei doi pilo]i urmau s` fie prezen]i pentru prima dat` la unul dintre marile evenimente aviatice, Târgul Interna]ional de la Farnborough din Anglia.

Din nefericire, orele de antrenament pentru acest eveniment [i entuziasmul lor a fost curmat. La târg au participat îns` alte avioane IAR-99, anume 708 [i 709, pilotate de colonelul Gheorghe Tama[, locotenent-colonelul Matei Bobe [i colonelul Mitic` Mirea, \[i aminte[te Constantin STANCU, fostul inginer [ef de la CNIAR, în prezent încadrat la Centrul de Cercet`ri [i Încerc`ri \n Zbor (CCIZ).

Era al treilea zbor din acea zi. În cabina întâi se afla colonelul vagner, iar pe locul instructorului, în cabina a doua, se afla colonelul Ionescu. Avionul a decolat, a f`cut un tur foarte strâns deasupra pistei [i apoi a revenit spre verticala ei întorcându-se în zbor pe spate. Se afla la joas` în`l]ime, pe spate, în zbor perfect

orizontal. S-a men]inut câteva clipe în aceast` pozi]ie, apoi, inexplicabil, a început s` piard` portan]`. “Pilo]ii au încercat s`-l întoarc`, dar în timpul rota]iei avionul a glisat [i a atins cu aripa dreapt` pista. Tata s-a catapultat, para[uta extractoare [i cea principal` au ie[it, dar din cauza altitudinii mici a lovit cu scaunul de catapultare pista. Colonelul Vagner {tef`nel nu a reu[it s` sar` [i a ars \n avion”, î[i aminte[te unul dintre cei doi fii ai colonelului Ionescu, Mihai Severus Ionescu, acum, dup` 20 de ani de la teribila tragedie.

A[a cum [i-i amintesc cei dragi

Exist` anumi]i oameni care ne marcheaz`, ne contureaz` cursul vie]ii, de la care avem multe de înv`]at [i pe care îi privim ca modele de urmat. În acela[i articol din ziarul “Demnitatea” se scrie despre {tef`nel vagner c` era “scump la vorb`” [i c` î[i cùta atent cuvintele înainte de a le rosti, c` era “temperat [i mai degrab` excesiv de precaut”.

O tr`s`tur` asem`n`toare am observat-o [i la fiica sa, c`pitan Monica Diana VAGNER, care \n prezent este ofi]er de Rela]ii Inter-na]ionale în cadrul Statului Major al Fo]elor Aeriene. Monica s-a n`scut în Craiova, a trìt

pân` la vârsta de cinci ani în “colonie”, la unitatea militar` unde î[i aminte[te c` erau mul]i copii, copii ai cadrelor militare. Dup` aceea s-a mutat cu familia în Craiova [i, fiind aproape de pist`, tot timpul urm`-rea evolu]iile aviatice ale tat`lui sù. C`pitanul vagner ne poveste[te c` accidentul s-a produs cu o s`pt`mân` înainte de admiterea la liceu. A fost o experien]` grea, care a marcat-o [i a maturizat-o. Dup` ce a absolvit Facul-tatea de Limbi Strìne de la Craiova a dat examen la Boboc pentru a deveni ofi]er de avia]ie nenavigant pe filier` indirect` [i a fost admis`. “Mi-am dorit imediat dup` facultate acest lucru pentru c` mi-am iubit foarte mult tat`l, [i am considerat c` astfel îi calc pe urme”, m`rturise[te Monica. C`pitanul a absolvit un master în Studii de Securitate, iar

drumul pe care l-a parcurs pentru a ocupa func]ia actual` a fost unul lung. Dup` {coala de Aplica]ie a fost repartizat` la Timi[oara la Baza 93 Aerian` [i mai apoi s-a transferat la Bucure[ti, unde a lucrat 4 ani la Componenta Aerian` Principal` în domeniul opera]iilor, planific`rii [i standar diz`rii. De un an lucreaz` la SMFA.

Firea [i sim]ul umo-rului colonelului vagner îl f`cea s` se în]eleag` bine cu toat` lumea, dar se [tie c` îi pl`cea s` zboare în dubl` comand`

îndeosebi cu Ionescu. Colonelul Ionescu era pu]in mai în vârst`

decât vagner, avea o “veselie tinereasc`” [i era blând, bun, în]eleg`tor [i corect, dup` cum este scris în ziarul craiovean. El a avut trei copii, doi bìe]i care i-au urmat în cariera militar` [i o fat`. Bìatul cel mare, Mihai Severus Ionescu este plutonier major în arma transmisiuni [i lucreaz` la Flotila 90 Transport Aerian de la Otopeni. Este foarte pasionat de avia]ie, lucru care se observ` atunci când discut` despre acest domeniu. De asemenea, urmeaz` un doctorat în dome niul arheologiei. Fratele sù mai mic, Ciprian Alin Ionescu, a urmat Liceul de Marin` din Or[ova [i a absolvit Academia Naval`. Acum este comandant de nav` \n marina civil`. Sora lor, Ana Crina, a terminat Li-ceul de Avia]ie [i Facultatea de Studii Economice din Cra-iova.

Colonelul Ionescu a fost coleg de pro-mo ]ie cu renumitul

pilot [i scriitor – colonelul Doru Davidovici, cu fostul [ef al SMFA – generalul în rezerv` {tefan voian, cu fostul [ef al Flotilei de la Craiova – colonelul Bujeni]` Mihai, \ns` a fost stimat [i iubit nu doar de ace[tia, ci de to]i cei cu care a intrat \n contact, fie profesional, fie personal. Dintre cei care [i-i amintesc pe vagner [i Ionescu sunt, conform amintirilor lui Severus Ionescu, fo[ti prieteni, pilo]i din aceea[i escadril` sau colegi, cum ar fi generalul-maior virgil Ristea – loc]iitorul [efului Statului Major al For]elor Aeriene, generalul de flotil` aerian` Ion Avram – fost comandant al Bazei 71 Aerian` C#mpia Turzii, colonelul (r) Ion Tecuceanu – fost loc]iitor al [efului SMFA [i, nu în ultimul rând, inginerul Constantin STANCU, care a fost prezent de la începutul primului zbor al avionului românesc IAR-99.

Drumul spre marile realiz`ri este pavat de mari sacrificii. Aceste sacrificii este

dispus s` le fac` doar omul a c`rui suflet arde \n flac`ra unei pasiuni.

Sursa acestei fl`c`ri este un vis, visul de a zbura. Colonelul Mihai Ionescu,

fost director la CCIZ [i colonelul {tef`nel Vagner, fost pilot [ef la acela[i

institut au decolat din aceast` lume pentru a se al`tura eternilor zbur`tori.

Dup` 20 de ani de la regretata desp`r]ire, dorim [i noi s`-i salut`m

acolo unde sunt, acolo unde \i po]i vedea doar cu ochii inimii, singurii care

pot s` p`trund` infinitul [i pot s` le mul]umeasc` pentru c` [i-au f`cut

datoria pl`tind pre]ul suprem, precum [i pentru toate lucrurile frumoase pe

care le-au l`sat \n urm`.

Colonelul Mihai Ionescu [i manechinul Vasilic` dup` prima catapultare

Colonelul Vagner, primul din st#nga [i colonelul Ionescu, la mijloc, \n fa]a prototipului IAR-93 002

Sub elicea avionului elevul pilot {tef`nel Vagner

REMEMBER


METEO

Efectele zborului în norii de cenu[` vulcanic` asupra aeronavelor

Norul de cenu[` vulcanic` are un impact negativ asupra zborului aerona-velor în interiorul sau în imediata vecin`tate a acestuia. Astfel, consecin]ele nefaste ale unui zbor în cadrul unui asemenea nor sunt date, în primul rând, de concentra]ia elementelor ce îl compun: 60 la sut` îl reprezint` dioxidul de siliciu, în timp ce din restul de 40 de procente o pondere important` revine metalelor grele, radioactive.

Concentra]ia mare de dioxid de siliciu genereaz` sc`derea dramat ic` a vizibilit`]ii [i poate duce, coroborat` cu func]ionarea defectuoas` a aparaturii de naviga]ie, la pierderea orient`rii în zbor.

Zborul în interiorul acestui tip de nor pune, de asemenea, în pericol starea de integritate fizic` a elementelor nemetalice ale aeronavei: parbriz, cupol` [i, implicit, integritatea fizic` a membrilor echi pa-jului.

Afectarea elemen-telor de comand` ale aeronavei (eleroane, deriv`, direc]ie) sunt, în aceea[i m`sur` , conse cin]e grave ale p`trun derii aeronavei într-un astfel de nor. Pagube însemnate pot fi cauzate de disfunc ]io nalit`]i ale sistemului de ventila]ie sau de blocarea unor elemente hidraulice, generate de particulele de siliciu aflate în suspensie în concentra]ie mare în atmosfer`.

De asemenea, blocarea par]ial` sau complet` a pompei de alimentare cu combustibil din cauza particulelor solide duce la deteriorarea grav` a perfor-man]elor motorului. Aspirarea în sistemul de admisie al motorului a particulelor solide are drept consecin]e oprirea acestuia, în timp ce la avioanele turbopro-pulsoare oprirea motorului se poate produce aproape instantaneu. Este, de

asemenea, posibil` deteriorarea prin abraziune a motoarelor, de[i acest feno-men nu afecteaz` func]ionarea acestora. Totu[i, aceste motoare nu pot fi reparate [i se reduce ef icien]a func] ion`rii acestora.

Totodat`, con]inutul important de metale grele, radioactive, duce la deterio-rarea func]ion`rii sistemelor de naviga]ie de la bordul aeronavei [i, în acela[i timp,

poate afecta sistemele de control aerian de la sol.

În aceste condi]ii, pentru cre[terea nive-lului de securitate a zborului se recomand` evitarea [i chiar inter-zicerea zborului în interiorul sau vecin`-

tatea norului de cenu[` vulca -ni c`.

Simptome

Simptomele intr`rii în norii de cenu[` vulcanic` pot ap`rea în cazul intr`rii aeronavei în zonele cu o concentra]ie semnificativ` [i se manifest` astfel:

– Efectul de “spot luminos” poate fi observat la intrarea în prizele de admisie ale motoarelor ca [i cum ar proveni de la o surs` de lumin` din inter iorul motorului;

– Apari]ia unei pâcle u[oare în cabina aeronavei [i depuneri de praf pe supra- fe]ele din cabin`;

– Un miros specific de sulf sau u[or miros de ars produs de posibile micro-desc`rc`ri electrice \n sistemul de ventila]ie

al aeronavei;– Apari] ia f l`c`rilor în ajutajele

reactive, varia] i i necomandate ale turajului [i/sau trac]iunii motoarelor, în special atunci când acestea apar la mai multe motoare s i mult a n ( î n c a z u l aeronavelor multimo-toare);

– F luc t ua ] i i a le indica]iilor aparatelor de bord;

– Apari]ia fenome-nului „Focul Sfântului Elm” – fenomen lu minos

de culoare albastru-alb de natur` electric`, ce încon joar` ca o aureol` zona parbrizului [i p`r]ile proeminente ale aero navei, este cauzat de ionizarea excesiv` a masei de aer în interiorul norului, [i care poate face incontrolabil controlul aeronavei;

– varia]ii ale presiunii în cabin`, inclusiv posibilitatea depresuriz`rii acesteia ca urmare a bloc`rii supapelor de control a presiunii de c`tre cenu[a vulcanic`.

imPactul norului De cenu{~ vulcanic~ aSuPra nivelului

De Securitate a ZBorului

Sonda de presiune

protocol de verificare a orificiilor de drenaj, cu ajutorul unei surse luminoase

Orificii de drenaj

particule de cenu[` vulcanic` extrase din sonda de presiune a

unui avion

C`pitan-comandor CORNEL }UGMEANU


METEO

FULGERE VERSUS AVIOANE

Este suficient ca un fulger s` loveasc` un obiect oarecare aflat pe o raz` de c#]iva kilometri fa]` de noi pentru a ne da fiori. Dar atunci c#nd obiectul este chiar un avion \n care noi \n[ine ne afl`m, experien]a poate fi de-a dreptul cutre mur`toare. Totu[i, c#t de expuse sunt aeroplanele \n fa]a desc`rc`rilor electrice? Este o \ntrebare rostit` de tot mai mul]i oameni \ncep#nd din momentul nefericitului eveniment al pr`bu[irii \n Atlantic a unui Air France Airbus AF447 cu 228 pasageri la bord, ca urmare a presupusului impact cu un fulger.

Imaginea al`turat` ilustreaz` un avion lovit de tr`snet \n momentul decol`rii de pe aero-portul din Osaka, Japonia. Ca \n majoritatea cazurilor de aceast` natur` [i poate surprinz`tor pentru unii, aeronava \ns`[i pare s` fi declan[at desc`rcarea electric`.

De fapt, \n anii ’80 s-a demon-strat c` \n marea majoritate a cazurilor – p#n` la 90% – de ful-gerare a avioanelor, evenimentul \[i are originea chiar \n aeroplane pe m`sur` ce acestea zboar` prin zone noroase puternic \nc`rcate electric. Ce se \nt#mpl` cu restul de 10%? |n asemenea incidente, aeronava se \ndreapt` \ntr-o furtun` cu fulgere [i intercepteaz` un tr`snet independent de sine. Ocazional, acestea sunt catastrofice.

Situa]iile de fulgere pozitive, cunoscute mai bine ca “lovituri din senin”, reprezint` cu

siguran]` un tip de fulgere pe care un avion nu ar vrea s` \l \nt#lneasc`. Fiind mai pu]in de 5% din desc`rc`rile electrice, aceste forme rare de activitate electric` sunt declan[ate de \nc`rc`turi pozitive \n sferele superioare ale norilor care se descarc` spre sol prin energia p`m#ntului.

Fulgerele pozitive sunt mult mai puternice [i mai durabile dec#t alte forme de fulgere [i pot lovi pe distan]e de zeci de kilometri din \naltul norilor. Din cauza puterii lor, “loviturile

din senin” sunt \n mod cert periculoase. Mai mult de at#t, cele mai multe aeronave nu sunt proiectate pentru a suporta asemenea lovituri, pentru c` existen]a lor nu era cunoscut` atunci c#nd standardele de siguran]` ale avioanelor au fost stabilite.

Un dispozitiv cunoscut drept “fitil static” ac]ioneaz` ca o piedic` \mpotriva desc`rc`rilor electrice, determin#nd disiparea fulgerului \n locul circul`rii acestuia \n zonele vulnerabile ale avionului. Dar un fulger din senin poate fi o alt` poveste.

Se estimeaz` c` \n medie, fiecare avion comercial american este lovit de fulgere cel pu]in o dat` pe an [i totu[i nici un accident aviatic nu a fost atribuit tr`snirii timp de zeci de ani. Totu[i, \n urma tragediei aviatice din 1963, c#nd zborul Pan Am 214 s-a pr`bu[it din cauza unei explozii a rezervorului de combustibil [i 81 de oameni au murit, toate avioanele comerciale au fost dotate cu fitile de desc`rcare a fulgerelor.

http:www.environmentalgraffiti.com/featured/lightning-vs-aeroplanes

Not`: Radarul meteorologic nu poate detecta particulele din care sunt compu[i norii vulcanici.

Ac]iuni:– Se va trece la al imentarea cu

ox igen d in sistemul de avar ie a l a e r o n a v e i , î n s i t u a ] i a î n c a r e concentra] ia pra fului sau mirosul sulfuros sunt intense;

– Se reduce turajul motoarelor în scopul sc`derii temperaturii gazelor [i pentru a evita topirea particulelor de si l ica] i din cenu[a vulcanic` [i depunerea pe organele motorului. Reducerea turajului la nivelul ralanti în zbor este singura metod` eficient`

de evitare a înrùt`]irii func]io n`rii motorului [i de oprire necomandat` a acestuia, dac` nu se poate ie[i din norul de cenu[` vulcanic`;

– În cazul intr`rii accidentale în norii de cenu[` vulcanic`, se iese cât mai curând posibil din zona acestora. În situa]ia în care relieful permite, se execut` un viraj de 180° în coborâre pentru ie[irea din zona contaminat`. În nici o împrejurare nu se admite trecerea la zborul în urcare pentru ie[irea din zona contaminat`;

– Se vor executa m`surile speci-f icate în manualele de exploatare ale aeronavelor (acolo unde acestea ex ist `), care pot include indica] i i pentru m`rirea f luxului de aer prin motor \n scopul prevenirii pompajului [i pornirea sistemelor auxil iare de pornire ale aeronavelor (APU) pentru asigurarea energiei electrice la bord dac` este necesar` pornirea în aer a unuia sau mai multor motoare;

– Se supravegheaz` cu aten] ie m`rit` func] ionarea motoarelor, în specia l temperatura gazelor, care poate cre[te foar te mult în cazul depunerilor intense a materialului de origine vulcanic` în motor;

– Se supravegheaz` cu aten] ie m` r it ` poz i] ia în spa] iu [ i v iteza aeronavei, avându-se în vedere c` i nd ic a ] i i le de v i t ez ` p ot deven i imprecise datorit` colmat`rii tubu-rilor Pitot ;

– S e c up l e a z ` s i s t e m e l e d e degivrare cu aer cald ale motoarelor [ i a r i p i l o r p e n t r u a r e d u c e posibil itatea intr`r i i motoarelor în pompaj, prin m`rirea f luxului de aer care circul` prin motor;

– În situa] ia opririi unuia sau mai multor motoare, se folosesc proce -durile speci f icate în instruc] iunile de pilotaj pentru pornirea acestora, luându-se m`suri ca aeronava s` se a f le în anvelopa de pornire în aer. Procesul de pornire poate dura mai mult decât în mod normal, datorit` efectului combinat a l în` l] imi i de zbor [i al ingestiei de cenu[` vulca-nic`. Dac` nu se reu[e[te pornirea mot or u lu i (mot oa re lor) s e f a c e imediat o nou` încercare de pornire, iar în situa] ia în care nu se poate men] ine aeronava în zbor orizontal se iau m`suri pentru ater izarea pe cel mai apropiat aero drom, aterizarea for ]at` sau p`r`sirea aeronavei.


MOZAIC

Printre recalcul`ri de pensii, zbor, instruc]ie [i alte compo-nente ce definesc imaginea avia]iei militare \n contem-poranul arid, Statul Major al For]elor Aeriene a g`sit c#teva clipe \n calendarul activit`]ilor curente pentru a-[i aduce aminte [i onora pe acei dintre eroii sì ce \nc` ne vegheaz` din concretul vie]ii.

La cei 98 de ani \mplini]i \n data de 7 septembrie, Mariana Dr`gescu – membr` supra-vie]uitoare a Escadrilei Albe – scruteaz` atent grupul de av iator i veni ] i \n v iz i t` . Recunoa[te u[or fe]ele, uni-formele [i se destinde. Este \ntre camarazi. Urmeaz` o or` de celebrare, amintiri, pove[ti [i promisiuni. Cea mai impor-tant` este cea f`cut` de aviatori. {i anume c` vor face tot ce le st` \n putin]` s`-[i cinsteasc` precursorii prin faptele [i ac]iunile lor. {i trebuie s`

Aduceri aminte...Plutonier adjutant SORIN S~FTOIU

mearg` pe aceast` cale, deoa-rece ea, femeia-pilot ce survola m#ndr` viena, le-a f`cut mili-tarilor o alt` promisiune. va fi aici [i la 100 de ani, s` le cear` socoteal`, dac` vor gre[i.

Aproape de absolvirea unui centenar de pasiune pentru zbor, Mariana Dr`gescu se ridic` greu din pat. Nu mai poate \nso]i destìnuirea unui destin cu gesturi alt`dat` ample. Dar ochii sunt la fel de vii ca \n momentele \nt#lnirii cu Antoine de Saint-Exupery sau \n clipele de ac]iune al`turi de virginia Du]escu, Nadia Russo, Marina Stirbey [i Irina Burnaia. Nu po]i s` nu te \nsuflete[ti al`turi de exemplul d`ruirii de sine.

E bine, e moral, e chiar util s` ne aducem aminte. Mariana Dr`gescu a \mplinit 98 de ani. O via]` dedicat` cerului, camarazilor [i zborului. Pentru toate acestea, mul]umim! {i... La Mul]i Ani!

– o diferen]` de trend –

Tubul PITOT

Societatea actual` este sufo-cat`, practic, de diferite trenduri, fie sociale, fie comportamentale. Pot fi identificate trenduri privind moda, limbajul, trenduri muzicale etc.

În sistemul militar, de exemplu, la nivelul vocabularului, se afl` în trend o serie de cuvinte. Unul dintre acestea, îns`, pare a fi cu adev`rat la mod`, [i anume, no]iunea de coeziune. Nu coeziunea a dou` materiale, ci coeziunea grupului, ca no]iune psihologic`,

mai exact. Urmeaz`, probabil, s` intre în vocabular no]iunile de sintalitate [i sinergie. Pentru moment, îns`, ne limit`m la ce avem. {i avem coeziune. Pentru c` orice succes are, la capitolul explica]ii, nivelul de coeziune al grupului, greut`] ile, de orice natur`, sunt dep`[ite datorit` nivelului de coeziune al grupului. Chiar [i insuccesele sunt puse pe seama.. . l ipsei de coez iune. Transformarea [i profesionalizarea sistemului mil itar se af l` , de asemenea, în strâns` leg`tur` cu nivelul de coeziune. Ba [i tehnica func]ioneaz` de multe ori pe baza coeziunii colectivului.

S -au desfiin]at func]ii, s -au redimensionat structuri, îns` sarcinile au r`mas acelea[i. Cum e posibil s` mai existe performan]` în aceste condi] i i? Coeziunea grupului reprezint` o explica]ie. La nivelul unit`]ilor lupt`toare aproa-pe c` nu g`se[ti persoan` – militar sau angajat civil – care s` nu “beneficieze” de cumul de func]ii. Fiecare dup` puteri. Una, dou` sau chiar trei func] ii prin cumul. Intervin rela]iile informale, parte a procesului de coeziune, sau o alt`

explica]ie când vine vorba de bunul mers al lucrurilor în sistemul militar. E[ti tehnic de bord, nu stric` s` te ocupi [i de protec]ia informa]iilor. A ie[it la pensie finan]istul, cineva trebuie s` se ocupe de acest aspect, c` func]iile sunt blocate, nu se fac angaj`ri. Nu, aceste sarcini nu se pl`tesc, îns` cine gre[e[te e bun de plat`. Chiar dac` omul respect iv nu are preg`tirea sau experien]a necesare în domeniul care i-a fost h`r`zit de sor]i prin cumul. “Trebuie s` ne ajut`m reciproc”, este deviza sub care oamenii încep [i încheie ziua de lucru, dovad` indubitabil` a coez iun i i la n ivel de g r up. Existen]a entit`] i i mil itare în ansamblul sù pare dependent` de coeziune [i de rela]iile informale.

Sigur, nu e nimic rù în existen]a coeziunii la nivel de grup, ba dimpotriv`. Exist` o serie de cercet`ri [tiin]ifice care demon-streaz` beneficiile în raport cu performan]a în cadrul unui grup coeziv. Îns`, pân` la un punct. Studiile sociologice sus]in faptul c` rela] ia dintre coeziune si performan]` nu este uniform` în condi]iile existen]ei constante a

coeziunii. Coeziunea r idicat` cre[te productivitatea pân` la un anumit nivel, dup` care devine d i s f u n c ] i o n a l ` , r e d u c â n d productivitatea grupului.

La polul opus al jargonului mi l it ar contemporan se a f l` no]iunea de motiva]ie, un concept stigmatizat în ultima perioad`. Acest cuvânt se pronun]` [optit, a devenit subiect de bancuri, a c`zut în desuetitudine total`, nu se afl` deloc într-un trend pozitiv. Acela[i trend [i la nivelul rela]iilor formale. Acestea sunt bune, au rolul lor, dar prea birocratice, întârzie lucrurile nepermis de mult etc.

În concluzie, raportul între no]iuni precum coeziune, rela]ii informale, versus no]iuni precum motiva]ie, rela]ii formale se af l` departe de parametri optimi. Din fericire, coeziunea de la serviciu rezolv` bun` parte din problemele sistemului, din p`cate îns`, nu este direct propor]ional` cu coeziunea... social` a individului. Este un motiv pentru care oamenii sper` nu neap`rat la o schimbare de trend la nivelul acestor no]iuni, ci la o echilibrare, la o intrare în normal ... ASAP – as soon as possible.

C`pitan MIRCEA BARAC

HELEN 2 – PRIMA RACHETĂ SPAŢIALĂ ROMÂNEASCĂ|n data de 1 octombrie a .c.,

A soc i a ] i a Rom# n ` pent r u Cosmonautic` [i Aeronautic` (ARCA) a lansat cu succes prima rachet ` spa] ia l` rom# neasc` – Helen 2. Racheta spa] ial` , care c#nt`re[te 1.800 de kilograme [i m`soar` 4 metri, a fost lansat` de la bordul navei NSSL 281 Constan]a, a f lat` \n largul M`rii Negre. Un balon cu hel iu a dus racheta la

14.000 de metri de sol, distan]` de la care un motor a condus helen 2 la alt itudinea de 40.000 de metri, real iz#nd ast fel pr imul zbor suborbital rom#nesc. |n noiembrie 2009 [i august 2010, lansarea rachetei helen a e[uat din cauza unor probleme la balonul solar, \ns` a treia \ncercare a fost un succes. Opera]iunea a fost realizat` cu sprijinul Marinei Militare, al ROMATSA [i al Avia]iei Militare.

ARCA , o asocia]ie privat` non-profit, este înscris` în competi]ia Google Lunar X Prize, care are ca scop trimiterea pe lun` a unei nave f`r` echipaj uman de c`tre întreprinz`tori priva]i. Premiul este de 30 de milioane de dolari, iar misiunea trebuie îndeplinit` pân` în 2015. Dup` acest succes, ARCA a anun]at c` va participa \n concursul Google X Lunar Prize cu racheta haas, care va avea misiunea de a duce pe suprafa]a Lunii sonda European Lunar Explorer.

|n timul zborului rachetei helen 2, care a avut la bord combustibil ecologic format din ap` oxigenat`, au fost testate ascensiunea cu balonul, modul de transmitere a datelor [i motorul. Acestea vor f i folosite, cu mici modif ic`ri, [i la haas, care m`soar` 12 metri. |n schimb, haas va fi lansat` din aer (helen a fost lansat` de pe ap`), de undeva din Atlantic, crede pre[edintele Asocia]iei Rom#ne pentru Cosmonautic` [i Aeronautic` (ARCA), Dumitru POPESCU, care estimeaz` c` lansarea va avea loc \n 2013.

|n data de 1 septembrie a.c., a avut loc prezentarea uniformelor de ora[ pentru solda]ii [i grada]ii voluntari din armata Rom#niei, activitate desf`[urat` la sediul Re gimentului 30 Gard` Mihai Viteazul.

noua ]inut` este rezultatul unui program-pilot desf`[urat de speciali[ti din cadrul Ministerului ap`r`rii na]ionale [i corespunde cer i n] elor de ech ipa re a le respectivei categorii de militari. Solda]ii [i grada]ii voluntari din Regimentul 30 Gard` sunt primii care beneficiaz` de echiparea cu aceast ` ] inut ` , ur m# nd ca uniforma de ora[ s` fie introdus` gradual \n norma de echipare a acestei categor i i de per so -nal, \ncep#nd cu anul 2011.

corpul solda]ilor [i grada]ilor voluntari nu dispunea p#n` acum de o uniform` repre zentativ`, care s` poat` fi purtat` \n afara orelor de instruc]ie, la fel ca cele-

S o l d a ] i i [ i g r a d a ] i i v o l u n t a r i v o r b e n e f i c i a d e u n i f o r m ` d e o r a [

Statutul solda]ilor [i grada ] i lor volun t ari , adopt a t p r i n l ege a n r. 384/2006, a fost completat [i modificat \n anul 2010, prin adoptarea legii nr. 51, prin care s -au adus o serie de \mbu n` t`]iri, din care amin-t im: solda] i i [ i g rada] i i voluntari vor putea activa \n sistemul militar p#n` la 45 de ani, fa] ` de 40 de ani; vechimea \n ser v ic iu, \n calitate de soldat sau gradat voluntar, este considerat`

vechime \n serviciul militar [i va f i luat` \n calcul la stabilirea pensiei; solda]ii [i grada]ii voluntari beneficiaz` de \ncadrarea \n condi] i i deosebite, conform legisla]iei aplicabile cadrelor militare \ n ac t iv i t ate ; solda] i i [ i grada]ii voluntari trecu]i \n rezerv` sau sco[i din evi -den]ele militare vor beneficia gratuit de asisten]` medical` [ i medicamente, pot r iv it prevederilor similare statu-tului cadrelor militare.

la l te categor i i de m i l i t a r i , respectiv ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri.

Pentru sezonul cald, ]inuta de ora[ a solda]ilor [i grada]ilor voluntari se compune din: bonet`, costum din stof` kaki (veston cu doi pantaloni, respectiv veston cu pantalon [i fust` pentru femei), cent u r ` /c u rea , c ` ma [ ` c u epole]i, cravat`, pantofi, [osete. Pentru sezonul rece, se adaug` scurta cu misad`, beret`, ghete [i m`nu[i.

costur i le uni formelor de ora[ care vor intra \n dotarea solda]ilor [i grada]ilor voluntari vor fi – ca [i \n cazul echip`rii ofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor – rezultatul desf`-[ u r ` r i i p r o c e du r i l o r c on -curen]iale de achizi]ie public`, derulate \n mod transparent, \n confor mitate cu legisla] ia \n domeniu.

“O uniform` distinct` care s` reprezinte solda]ii [i grada]ii voluntari se al`tur` acelor m`suri menite s` consolideze statutul acestei categorii de personal, s` le sporeasc` drepturile, s`-i men]in` \n sistem p#n` la 45 de ani [i s` le asigure drepturi echivalente cu celelalte categorii de personal al`turi de care \[i desf`[oar` activitatea”, a subliniat ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel OPRea.

C`t

`lin

OV

RE

IU

Adrian SULT~NOIU

Documents

Revista Cer Senin 5 2010