12
Asistăm astăzi la o schimbare de paradigmă continui să cred că nu e așa. Unde se află se ard, ori bărzăunii nesuferiți… privind condiția artistului. Paradigma competența și cheia frumuseții se află și A fi artist în România: suntem obișnuiți să revoluționară, care considera că artistul puterea, sau măcar o parte din ea. Cei ce au ne văicărim. Că așa și pe dincolo… România este un geniu rebel care luptă împotriva banii vor să cumpere frumusețea pentru e o țară în care m-am născut, în care am ordinii existente (modelul avangardist) ceea ce reprezintă, nu pentru că o înțeleg. Să crescut, am primit o educație solidă, în care începe să fie înlocuit ă de către m-am îndrăgostit, m-am reîntors, în paradigma consumistă, fundamentată care muncesc și în care trăiesc. Nu cred pe o altfel de logică, anume logica într-o Românie altfel și încerc să-mi fac economică, și pe un principiu cinic, treaba cum pot mai bine. Desigur, te exprimat sintetic prin exploziva pot deprima limbajul și propoziție a lui Boris Groys: ”Arta este comportamentul suburban folosit pe o ramură a economiei.” Drept urmare, scară largă, de la vlădică până la artistul devine un întreprinzător, un opincă, mai ales în mass-media. Dar de comis voiajor. ce să ne mirăm? Mass-media este un În acest sens, ar părea că o întreagă căpcăun cu legi clare: nu informează, ci conduită culturală și valori întregi generează epidemii mentale; nu există sunt aruncate la coș. Dar mie mi se drepturi de autor protejate ale pare că nu putem asista neputincioși originalului față de parafrază; nu e la dispariția unui mod de viață, a unor vorba de argumente, ci de injecții cu tradiții și valori, fără să luptăm. Cred infecții și direcții cu dejecții; și nu e că arma educației este determinantă, vorba de neînțelegeri, ci de distorsiuni vital ă pentru lupta împotriva intenționate. În acest sens, definiția paradigmei consumiste, care teologică a răului mi se pare de un confundă frumosul cu utilul. Iar aici, pragmatism sublim: răul e absența universitatea joacă un rol central. În binelui. Concluzia mea? O lupt ă mod eronat ni se cere deschiderea susținută de guerrillă. O rezistență c ă tre piața muncii, mai ales surdă, permanentă, o terorizare a domeniilor în care există o competiție obișnuinței și obedienței față de acerbă între patrimonii axiologice comercial. Artistul este un explorator contrare la nivelurile concurențiale al sufletului. De ce l-am băga într-o ale pieței și educației. Sunt, de multe sticlă și l-am stoarce de idei? Cât va ori, mai ales în domeniul artistic, rezista acolo? Cât aer va avea și câtă paradigme adverse, dacă nu cumva frumusețe va putea genera? chiar incomensurabile! E ca și cum ne- Factorul atractiv aici e succesul. Dar am băga singuri capul în gura lupului… succesul e o floare atât de fragedă, Presiunea pe universități vine din încât pare de-a dreptul, și uneori este, zona economic ă . Piața impune ireală. Luați-o pe Conchita Wurst, regulile actualității, dar nu constituie vedeta care a câștigat concursul o instanță de validare suficientă a Eurovision 2014. Are succes. Și? Este? valorilor. Ea are nevoie de girul Există?, pentru a amorsa distincția înv ă țaților, de universitate, de subtilă între a fi și a exista. Unii sunt, legitimarea academică. Își pot face și alții există. Iar succesul calmează pe producătorii, misiții, intermediarii moment pofta de putere a individului. proprii adulatori și apologeți, dar nu vor nu o dăm prea repede pe câțiva arginți. Dă dependență și, treptat, naște monștri. avea aceeași credibilitate ca adevărații Frumusețea e ca flacăra lumânării. Cum Nu succesul e valoarea centrală a existenței, formatori de opinie, care se afl ă în spune frumos Vasile Voiculescu: ”Când după cum încearcă să acrediteze paradigma universități. Așadar, suntem puternici, dar fluturul își arde aripa-n lumânare, el nu consumistă. Frumusețea este valoarea uităm acest lucru. Credem până și noi că râvnește seul, ci magica-i lumină.” Dar nu centrală și puterea ei este dragostea. unde se află banul se află și puterea. Eu numai fluturul, aș adăuga eu, ci și muștele Anul VI Nr. 22 Aprilie - Iunie 2014 Pagina 1 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti www.unmb.ro • [email protected] Periodic de informaţie universitară Puterea frumuseții. Despre condiția artistului în contemporaneitate Fragmente din alocuțiunea rostită cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu“ din Iași, 5 iunie 2014 prof.univ.dr. Dan Dediu, rector al UNMB Director fondator: Dan DEDIU

Revista Acord nr.22

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Revista Acord nr.22

Asistăm astăzi la o schimbare de paradigmă continui să cred că nu e așa. Unde se află se ard, ori bărzăunii nesuferiți…privind condiția artistului. Paradigma competența și cheia frumuseții se află și A fi artist în România: suntem obișnuiți să revoluționară, care considera că artistul puterea, sau măcar o parte din ea. Cei ce au ne văicărim. Că așa și pe dincolo… România este un geniu rebel care luptă împotriva banii vor să cumpere frumusețea pentru e o țară în care m-am născut, în care am ordinii existente (modelul avangardist) ceea ce reprezintă, nu pentru că o înțeleg. Să crescut, am primit o educație solidă, în care începe să fie înlocuită de către m-am îndrăgostit, m-am reîntors, în paradigma consumistă, fundamentată care muncesc și în care trăiesc. Nu cred pe o altfel de logică, anume logica într-o Românie altfel și încerc să-mi fac economică, și pe un principiu cinic, treaba cum pot mai bine. Desigur, te exprimat sintetic prin exploziva p o t d e p r i m a l i m b a j u l ș i propoziție a lui Boris Groys: ”Arta este comportamentul suburban folosit pe o ramură a economiei.” Drept urmare, scară largă, de la vlădică până la artistul devine un întreprinzător, un opincă, mai ales în mass-media. Dar de comis voiajor. ce să ne mirăm? Mass-media este un În acest sens, ar părea că o întreagă căpcăun cu legi clare: nu informează, ci conduită culturală și valori întregi generează epidemii mentale; nu există sunt aruncate la coș. Dar mie mi se drepturi de autor protejate ale pare că nu putem asista neputincioși originalului față de parafrază; nu e la dispariția unui mod de viață, a unor vorba de argumente, ci de injecții cu tradiții și valori, fără să luptăm. Cred infecții și direcții cu dejecții; și nu e că arma educației este determinantă, vorba de neînțelegeri, ci de distorsiuni vitală pentru lupta împotriva intenționate. În acest sens, definiția p a ra d i g m e i c o n s u m i s t e , c a re teologică a răului mi se pare de un confundă frumosul cu utilul. Iar aici, pragmatism sublim: răul e absența universitatea joacă un rol central. În binelui. Concluzia mea? O luptă mod eronat ni se cere deschiderea susținută de guerrillă. O rezistență că t re p i a ț a m u n c i i , m a i a l e s surdă, permanentă, o terorizare a domeniilor în care există o competiție obișnuinței și obedienței față de acerbă între patrimonii axiologice comercial. Artistul este un explorator contrare la nivelurile concurențiale al sufletului. De ce l-am băga într-o ale pieței și educației. Sunt, de multe sticlă și l-am stoarce de idei? Cât va ori, mai ales în domeniul artistic, rezista acolo? Cât aer va avea și câtă paradigme adverse, dacă nu cumva frumusețe va putea genera? chiar incomensurabile! E ca și cum ne- Factorul atractiv aici e succesul. Dar am băga singuri capul în gura lupului… succesul e o floare atât de fragedă, Presiunea pe universități vine din încât pare de-a dreptul, și uneori este, zona economică . Piața impune ireală. Luați-o pe Conchita Wurst, regulile actualității, dar nu constituie vedeta care a câștigat concursul o instanță de validare suficientă a Eurovision 2014. Are succes. Și? Este? valorilor. Ea are nevoie de girul Există?, pentru a amorsa distincția învățaților, de universitate, de subtilă între a fi și a exista. Unii sunt, legitimarea academică. Își pot face și alții există. Iar succesul calmează pe producătorii, misiții, intermediarii moment pofta de putere a individului. proprii adulatori și apologeți, dar nu vor nu o dăm prea repede pe câțiva arginți. Dă dependență și, treptat, naște monștri. avea aceeași credibilitate ca adevărații Frumusețea e ca flacăra lumânării. Cum Nu succesul e valoarea centrală a existenței, formatori de opinie, care se află în spune frumos Vasile Voiculescu: ”Când după cum încearcă să acrediteze paradigma universități. Așadar, suntem puternici, dar fluturul își arde aripa-n lumânare, el nu consumistă. Frumusețea este valoarea uităm acest lucru. Credem până și noi că râvnește seul, ci magica-i lumină.” Dar nu centrală și puterea ei este dragostea. unde se află banul se află și puterea. Eu numai fluturul, aș adăuga eu, ci și muștele

Anul VI • Nr. 22 Aprilie - Iunie 2014•

Pagina 1ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

www.unmb.ro • [email protected]

Periodic de informaţie universitară

Puterea frumuseții. Despre condiția artistului în contemporaneitateFragmente din alocuțiunea rostită cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu“ din Iași, 5 iunie 2014prof.univ.dr. Dan Dediu, rector al UNMB

Director fondator: Dan DEDIU

Page 2: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 12 pagini • Aprilie-Iunie 2014 •

Pagina 2 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

SE PREZINTĂ

Lipsa vizibilităţii a fost mai tot timpul o problemă (1); muzică românească; pentru muzicologia românească. Până la un v o c e a / d i s c u r s u l punct, putem găsi scuze. Ştim cu toţii că, în interpretului; Constantin contextul politic de dinainte de ’90, era aproape Silvestri – 100 de ani de la imposibilă promovarea internaţională, pe care naştere; musica sacra (2). totuşi câteva „produse” muzicologice de la noi ar Numerele dedicate muzicii fi meritat-o din plin. Timpul scurs de atunci nu a religioase sunt coordonate rezolvat de la sine problema. Ba mai mult, în de Nicolae Gheorghiţă, care ultimii ani, am asistat neputincioşi la declinul în 2012 s-a a lăturat unor reviste prestigioase în limba română. Era redacţiei, din care mai fac clar că trebuie făcut ceva în sprijinul scrisului parte Anamaria Călin, muzicologic de calitate, iar Universitatea Ioana Marghita şi Florinela Naţională de Muzică din Bucureşti a găsit o Popa.soluţie salutară.

Pe lângă apariţia sa online, În 2010, la iniţiativa doamnei prof.univ.dr. Musicology Today a trecut Valentina Sandu-Dediu, UNMB a pus bazele unei şi la varianta tipărită. reviste online, exclusiv în limbi străine (engleză, Numerele fiecărui an, din germană şi franceză), Musicology Today. De la 2010 până în prezent, sunt bun început, aceasta s-a dorit a fi o platformă de r e u n i t e î n v o l u m e lucru, unde specialişti români şi străini să poată consistente, publicate în aborda la un nivel academic înalt teme şi aspecte condiţii grafice deosebite ale muzicologiei actuale. la Editura Universităţii

Naţionale de Muzică din Punerea în practică a acestui proiect nu avea să Bucureşti. fie deloc uşoară, ţinuta ştiinţifică asumată presupunând o serie de rigori. În primul rând, au Rezultatele unei munci trebuit convinse de seriozitatea proiectului susţinute în aceşti patru personalităţi din domeniu, care au acceptat să ani de la înfiinţare încep să facă parte din board-ul editorial: Grigore f ie v iz ib i le odată cu Constantinescu (UNMB), Helmut Loos indexarea Musicology (Universitatea din Leipzig), Costin Miereanu Today în două prestigioase (Universitatea Sorbona, Paris), Jean-Jacques b a z e d e d a t e Nattiez (Universitatea din Montreal), Dorotheea internaţionale. Concret, Redepenning (Universitatea din Heidelberg). din 2012 Musicology Today Apoi, era absolut necesară garantarea calităţii a intrat în baza de date materialelor ce urmau a fi publicate. Pentru EBSCO, una dintre cele mai aceasta, a fost adoptat sistemul peer-review, care m a r i d i n l u m e , c a re presupune evaluarea anonimizată de către doi găzduieşte nu mai puţin de specialişti a fiecărui studiu primit la redacţie. 515.000 de cărţi şi 360.000 Deşi Musicology Today e un proiect în care toţi cei de reviste din diverse implicaţi lucrează pro bono, revista primeşte domenii. Cea de-a doua sprijinul a 16 evaluatori care, periodic, parcurg bază de date, cu care UNMB critic materialele încredinţate de autori spre a semnat un contract de publicare: Gabriel Banciu (Academia de Muzică colaborare la începutul „Gh. Dima” din Cluj), Sebastian Barbu-Bucur acestui an, este RILM (UCMR), Maria Sabina-Draga (Universitatea (Répertoire International Bucureşti), Ştefan Firca (UNMB), Corneliu Dan de Littérature Musicale). Georgescu (Berlin), Nicolae Gheorghiţă (UNMB), Specializată în publicaţii Monica Isăcescu (Radio România Muzical), Alina academice muzicale, RILM Ledeanu (redactor-şef Secolul XXI), Olguţa Lupu cuprinde peste 500.000 de (UNMB), Laura Manolache (UNMB), Costin materiale (articole, cărţi, Moisil (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti), bibliografii etc.) din 146 de Haiganuş Preda-Schimek (Viena), Antigona ţări. Prin aceste indexări, Rădulescu (UNMB), Speranţa Rădulescu (Muzeul care dau posibilitatea Ţăranului Român, Bucureşti), Constantin Secară cercetătorilor de oriunde să (Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, acceseze Musicology Today, Academia Română), Laura Vasiliu (Universitatea revista UNMB se apropie de Arte „George Enescu”, Iaşi). simţitor de misiunea pe

care şi-a asumat-o din start, Cu o apariţie trimestrială, Musicology Today a aceea a vizibilităţii şi a atât avut de la început o structură unitară, coerentă, de necesarei deschideri care permite colectarea din timp a articolelor. către lume.Organizat tematic, fiecare număr e ghidat de editorialul semnat în deschidere de redactorul-şef, Valentina Sandu-Dediu, urmat de trei studii, o rubrică de eseuri şi de 1-2 recenzii de carte. Până în prezent, revista a propus autorilor un spectru tematic larg şi incitant totodată: muzicieni aniversaţi în 2009 şi în 2010; punţi; fuziuni; femei în muzică; muzică pentru privit; identităţi; „everything is connected”; muzică şi mituri; concepte interdisciplinare; musica sacra

lect.univ.dr. Florinela Popa

Patru ani de Musicology Today

A apărut în format tipărit, la Editura Glissando a UNMB, al II-lea volum cu studiile sintetice ale bursierilor din p ro i e c t u l p o s td o c to ra l MIDAS.

Ele acoperă toate capitolele tematice cuprinse în proiect, fiind oglinda unui intens efort de cercetare de nivel postuniversitar.

Coordonator: Design, tehnoredactare și Antigona RĂDULESCU producţie:

NETBOOT - www.netboot.roRedactor:Vlad VĂIDEAN Puteți contacta redacția

ACORD prin e-mail laSecretar de redacţie [email protected] POPESCU ISSN 2066 - 0901

Redacţia ACORD

Page 3: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 3 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

DONAŢII

muzicolog bine cunoscut şi a u t o r a l u n e i b i o g ra f i i e n t u z i a s t e d e s p r e c o m p o z i t o r u l e n g l e z , publicată încă din 1989. În Biblioteca UNMB are, de curând, 235 de titluri ultimii ani, interesul pentru noi în colecţie. Noile partituri constituie o muzica lui John Foulds este din donaţie primită de la Musikproduktion Höflich ce în ce mai mare, iar München, o editură muzicală specializată în posibilitatea de a avea în publicarea şi promovarea muzicii rare. Catalogul bibl ioteca UNMB aceste lor include partituri mai puţin cunoscute din partituri – April-England repertoriul clasic şi contemporan, publicate în p e n t r u o r c h e s t r ă s a u colecţia Repertoire and Opera Explorer, dar şi în versiunea pentru pian scrisă ediţii speciale ca The Flemish Music Collection şi de compozitor, Ram Dass The Phillip Brookes Collection. Seria de partituri pentru orchestră, Gandharva-Repertoire and Opera Explorer , încă în Music pentru pian, Sonata desfăşurare în prezent, a fost iniţial lansată acum pentru violoncel şi pian , 12 ani, iar azi este una dintre cele mai importante Aquarelle pentru cvartet de colecţii de acest fel din lume, insistând asupra coarde, Trio “Ritornello con promovării unui repertoriu inedit, cu partituri variazione” ş.a. – aproape că ia interesante şi greu de găsit. forma unei invitaţii spre aprofundare şi sincronizare cu Noile partituri includ opere precum Die Hochzeit noul val de interes.de Richard Wagner, Der Bärenhäuter de Siegfried

Wagner, fiul acestuia, sau Der Diktator de Ernst Nu în ultimul rând, trebuie Krenek, şi lucrări simfonice, dintre care spus că noile partituri ale menţionăm Sinfonia drammatica de Ottorino bibliotecii UNMB includ şi Respighi, Simfonia a II-a de Alexander Zemlinsky, p r e f e ţ e c o n s i s t e n t e c u Sarabande et Cortège de Ferruccio Busoni şi informaţii despre compozitori multe altele. Însă la momentul actual, unele şi lucrările lor, informaţii care dintre cele mai interesante titluri primite sunt altminteri sunt mai greu de cele ale compozitorului englez John Foulds. Cu găsit şi, de aceea, cu atât mai lucrări mai puţin cunoscute pe parcursul binevenite. Vă invităm să secolului 20, acum creaţia lui John Foulds trece răsfoiţi volumele în voie, în printr-un adevărat proces de recunoaştere a speranţa că printre ele se va valorii sale, în care efortul editurii de a organiza afla pentru fiecare o nouă ediţii princeps cu lucrările compozitorului a revelaţie. devenit semnificativ. La editarea manuscriselor

lui John Foulds au contribuit Christoph Schlüren, Lucian Beschiu şi mai ales Malcolm MacDonald,

drd. Alice Tacu

Muzică rară la noi în bibliotecă

Page 4: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 4 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

Protagoniștii serii care a inaugurat festivalul Chei n e o b i ș n u i t e ș i (ajuns în acest an la cea de-a șasea ediție, „academice” pentru el desfășurată în intervalul 6-12 aprilie 2014), s-au ( î n p r i m u l r â n d , considerat în măsură să împlinească acea grandoarea neapărat ambiție pe care este îndreptățită să o vehiculeze polifonică, în manieră orice manifestare de același gen, anume, debutul fugată, a finalului, apoi printr-un concert spectacular, amplu prin forțele diverse austerităț i interpretative angajate, și solemn grație m o n o d i c e s a u reculegerii religioase la care invită până și armonice revelate mai zglobiul Gioacchino Rossini în al său crepuscular ales în fragmentele a Stabat Mater. capella ale corului); fie Înainte de toate, mi se pare interesant să se deversează așa cum

nenumăratele nuanțe și capcane acrobatice amintesc cum, în deceniul anilor 1830, opinia știe el mai bine, organizându-și discursul – mai investite în partiturile lor. Dintre ei, s-a distins în publică pariziană era frământată de discuțiile ales în ceea ce privește ariile soliștilor – în jurul mod net basul Iustinian Zetea – stăpân absolut aprinse pe marginea iminentului Stabat Mater pe consacratelor zburdălnicii melodice alcătuite peste rol, autoritar, dar nu vanitos, exigent, dar care „Lebăda din Pesaro” anunțase în repetate din scurte motive bine conturate, adesea nu urmărit de furori perfecționiste, în nicio clipă rânduri că îl va definitiva. Rossini renunțase deja repetate, nesupuse dezvoltării și întotdeauna șovăielnic, în nicio clipă deconectat de la să mai compună opere, fapt ce nu îi anulase însă prelucrate în sensul ornamentărilor acrobatice. realitatea muzicală care îl definea. Apoi, deși nu statutul de supremă celebritate a epocii, încă De fapt, el încearcă să ne convingă că tocmai au plămădit întru totul acea savoare virtuoză aptă ca, din vârful patului său de lauri, să această predilecție pentru repetiția unor miezuri aproape instrumentală a vocalității rossiniene, întrețină și să savureze suspansul, zarva sau melodice învelite în foi decorative ar putea intra soprana Bianca Mărgean și mezzosoprana șoaptele febrile pe marginea momentului în care în concordanță cu modul în care austeritatea Andreea Iftimescu au reușit totuși să se apropie noua sa lucrare se va face auzită. Sublima, transcendentă a crucifixului este înveșmântată de ușurința și grația cerute, înscriind în cele din controversata și totuși triumfala premieră va în lacrimile Maicii Sfinte și în cele retrospective, urmă flexibilitatea ghirlandată a liniilor lor surveni abia în 1841, când taberele erau deja pline de omagială pocăință, ale credincioșilor de melodice în slujba contextului. În aceste condiții, divizate în admiratori și critici ai „competenței” pretutindeni. Până la urmă, Rossini nu poate tenorul Adrian Dumitru – cu un volum vocal mai celui mai popular compozitor de operă de a se decât să rămână el însuși, mai ales în momentele palid și făcând eforturi pe pantele ascendente ale converti la sobrietatea unei lucrări cu subiect de rugăciune, când îngăduința divină receptează registrului – s-a profilat ca un element de religios. orice suflu, cu condiția ca izvorul lui să nu fie contrast nefavorabil.Rememorez toate acestea deoarece nu cred că e tulburat de ipocrizii ori măști menite să

deplasată persistența și în prezent a anumitor anestezieze durerile pe care, dornic de reticențe la adresa pioșeniei rossiniene; unora transfigurare, sinele cel mai din adânc le (printre care am tendința să mă număr), propulsează spre suprafața incandescentă a îmbinarea dintre „durerile crucii” și bel canto-ul rostirii inimii. virtuoz, senzual, aproape dezmățat al stilului Tocmai pentru că s-a caracterizat în principal consacrat rossinian nu le-ar părea nici acum, în printr-o profesionistă punere în cumpănă a vremea tuturor posibilităților, atât de sinceră și redării sobre cu mlădițele unui elan romantic, demnă de acel extatic elogiu de care se bucură performanța interpretativă a Orchestrei îndeobște creațiile târzii – inevitabil, niște Simfonice Universitaria, condusă de lect.univ.dr. capodopere – ale unui maestru. Oricât de Alexandru Ganea, și a Corului UNMB, coordonat înzestrată cu aptitudinile recapitulative ale de prof.univ.dr. Mihail Diaconescu și conf.univ.dr. vârstei, apetența rossiniană pentru fervoare Ioan Golcea, m-a ajutat să îmi îndrept atenția mistică mi s-ar fi părut de-a dreptul implauzibilă. îndeosebi spre lucrare și să ajung astfel la În fond, cum ar fi fost posibil ca acea tipică vervă concluziile tocmai expuse. De altfel, interpreții ritmică, abia așteptând câte-o vehemență care „prestează” în așa fel încât să nu le fie lor arpegiată majoră pentru a se dezlănțui explozivă, acordată mai multă atenție decât piesei înțepătoare și guralivă, acea frapantă insistență prezentate asigură validitatea și valoarea repetitivă – în detrimentul aproape complet al poziționării lor care, înainte de toate, trebuie să expresivității – pe niște celule melodice destul de fie una eminamente mijlocitoare. incolore, întrucât, adeseori, ele nu reprezintă Dacă ar fi totuși să nu mă sfiesc, aș spune că au decât niște simple formule cadențiale care sunt existat unele incongruențe între ansamblul însă retopite în parfumul artificial și eclatant al instrumental și cel coral (mai ales în final, unde, virtuozității decorative, cum ar fi putut deci tot din cauza dificultății sporite a partiturii, s-au acest „cinism melodic”, tot acest „crescendo etern întrevăzut, chiar dacă în mod discret, unele și infantil” (după cuvintele lui Hector Berlioz) să bâjbâieli și gâfâieli). Și poate că unii s-ar fi putut se plece dintr-o dată la picioarele crucii și să plânge de moliciunea redării unor pasaje care, în empatizeze cu rugăciunea îndurerată a Fecioarei tradiția rossiniană limpede și precisă, ar fi cerut Sfinte? mai multă incisivitate. Dar, până la urmă, au Totuși, cuvenitu-s-a să încerc a considera că nu precumpănit emoția de care corul s-a arătat este vorba despre neputința compozitorului, ci animat îndeosebi în momentele a capella, despre aceea – nu prea binevoitoare – a precum și participarea atentă, muncitoare, imaginației mele; așa că, încetul cu încetul, pe rareori inerțială a orchestrei la creionarea măsură ce ascultam lucrarea, mi-a stat în putință limbajului instrumental rossinian extrem de să constat cum, din dorința de a se adecva cu individualizat. Iar cei patru soliști au fost perfect tematica aleasă, Rossini adoptă două procedee: conștienți de dragostea oarecum sadică pe care

fie își impune anumite comportamente destul de Rossini le-o arată până și în această lucrare prin

În final, nu poate fi omisă precizarea faptului că acest eveniment inaugural s-a desfășurat pe scena Sălii Radio. Lumea interesată a fost astfel înștiințată despre dorința Universității Naționale de Muzică din București ca, prin acest festival, să î ș i ce lebreze ș i să î ș i împărtășească performanțele într-un context mai larg, neînrămat de zidurile specializate și vanitoase ale clădirii în care funcționează, necondiționat de proximitățile liniștitoare reprezentate de cei ce se cunosc, se pricep și se urmăresc unii pe alții. Totuși, răspândirea soliei și în afara cochiliei nu este posibilă în absența unei coeziuni și a unei empatii până la urmă firești între membrii unei instituții care plăsmuiește viitorul. Or, fără de sfială fie spus, gradul de umplere a sălilor la alte concerte ale festivalului nu mi-a îngăduit să mă încred prea mult în existența unei conștiințe a apartenenței, deși mulți colegi sau chiar mentori ar fi fost mai mult decât îndreptățiți să se numere printre spectatori. Nu știu să propun soluții ori metode de „atractivizare”. Poate că încă mi se mai permite să afirm că „a constata” este verbul care mă definește. De aceea, constat că, pentru a nu rămâne o manifestare perpetuată în virtutea inerției, festivalul Chei ar merita să apară într-o tot mai pregnantă măsură ca o roditoare săptămână, realmente o sărbătoare în cadrul căreia membrii unui colectiv instituțional nu doar își revelă lor înșiși rezultate și recapitulări mângâietoare, ci și năzuiesc să se arate – cu eleganță, cu degajat profesionalism, cu perpetuă încredere în propriile posibilități și valori – drept ceea ce sunt, anume depozitari ai vieții artistice care va anima existența unei mereu iminente cetăți de mâine.

6 aprilie 2014: debut de festival Chei Vlad Văidean – Muzicolologie, anul III

Festivalul CheiEditia a VI-a, 6-12 aprilie 2014

Page 5: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 5 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

Orchestra Universitaria Violoncel Sorin Robu Melania Alexandra Slămnoiu Florica Mădălina CucuȘtefan Cazacu Trombon Marius Ionuț Stanciu Roxana Elena Dobrițoiu

Vioara I Mihail Grigore Radu Andron Marian Bostan Ionuț DrăganViviana Vlas Alexandra Pascaru Mirel Liţă Emanuel Bujoi Marian Nicolae DrăghiciFlorian Cristea Alexandru Totan Andrei Lupaşcu Alexandru Aurelian Ioniță Nicoleta Doinița EneBeatrice Gagiu Horațiu Luduşan Percuţie Alexandru Adrian Stolnicu Arinna Ioana FloreaAna Maria Marian Adrian Precup Stroe Alexandru Uţă Claudiu Ionuț Stuparu Alexandra Carmen FrățeanuAna Ţipeanu Constantin Borodin Soliști Ioana Arjan Denisa GrecuCătălina Cîrciu Jean Thibaut Joubert Bianca Mărgean Bogdan Adrian Perțea Alexandra GroșanuLaura Şandru Contrabas Andreea Iftimescu Marius Florian Tărceatu Oana-Maria HanguElisabeta Nedelciu Victor Savca Iustinian Zetea Maria Ungheanu Andreea Laura HolbanAlexandru Cozma Alexandru Merca Adrian Dumitru Florentina Brescanu Maria Bianca IonescuRăzvan Anemţoaiei Octavian Maxim Andreea Florentina Busuioc Vasile MacoveiȘtefan Roşu Ștefan Oancea Ştefan Corul UNMB Ionuț Ciorbagiu Andrei Daniel Georgian ManeaAlexandru Mihai Iulian Ţuţ Iulian Sînziana Irina Geantă Andrei MarinNicoleta Petre Flaut Mariza Ciapaite Andra Mailat Diana MateescuȘtefana Zaharia Oana Leonte Maria Baciu Veronica Marin Alina Mădălina MusătoiuVioara a II-a Cristina Dumitrescu Anca Vilău Anna Maria Maruda Daniela MutuAlexandra Tănase Oboi Alexandra Modoran Cristian Nica Ana Maria NanuAndra Andrei Cristina Ordean Cătălina Dafina Isabella Maria Slămnoiu Eugenia NicolaeAndrei Lungu Andreea Dragomir VasileMoruz Florin Adrian Vasile Eugenia Ortopelea Ștefan Evanghelie Clarinet Elena Bianca Oprea Alexandra Vieru Daniel PaulCristiana Tudor Alexandru Cantea Marinel Cornelius Dinu Isabelle Lucia Cristea Maria Cristina RaduGabriela Secula Ștefan Voinic Andreea Clara Dumitru Silviu Enache Andreea Mădălina RunceanuDiana Ciudin Fagot Ștefan Gabriel Spiridon Cristian Grancea Maria Adina SanduEmanuel Vardianu Iulian Niţică Ileana Dumitrache Regina Mengheriș Andrei Adrian StroiaMonalisa Vasile Manuela Ghiţă Mihaela Alina Dumitrescu Emanuel Gavrilescu Cicerone TudorMihai Silişteanu Corn Florentina Fedic Adrian Grămadă Valentin UngureanuViolă Cezar Florea Doina Gabriela Florescu Abo Zayed Yhm Amir Amalia Oana UrucSorin Spasinovici Mihai Adetu Ana Maria Ion Ionuț Alexandru Ionuț Dănuț VanceaCosmina Stîngă Petru Sfabu Florin Cristian Neagoe Georgiana Eliada Amza Mihai Valentin LascuAna Maria Nicolae Robert Stanciu Georgiana Carmen Nica Amira Florentina Bugheaţă Andrei PredescuGeorgiana Nae Trompetă Cosmin Gabriel Răducan Emanuela Ceaușu Gheorghița SanduGeorgiana Bordeianu Cristian Cucu Gabriela Mirela Roșu Alexandru Comșa Raluca Gabriela Stavriu

În cadrul Festivalului Chei, două manifestări personalitatea muzicianului. Importantă a fost şi interpretare pe care Daniel Dascălu a asigurat-o. complementare au vizat Clasicismul muzical, din promisiunea, făcută în numele asociaţiei, de a Prin calitatea şi diversitatea sunetului, prin perspective istorice şi muzicologice, respectiv transmite partituri ale compozitorului celor fineţea diferenţierilor dinamice şi agogice, prin interpretative. interesaţi, gratis, în baza unei solicitări. virtuozitate alternând cu momente meditative Conferinţa Chevalier de Saint George l-a avut Remarcăm şi prezenţa unei unice studente a sau de un lirism particular, tânărul pianist a oaspete pe Alain Guede, reputat ziarist şi secţiei de Muzicologie, respectiv lipsa oricărui impresionat în cel mai plăcut mod audienţa.cercetător parizian, autor al primei biografii a cadru didactic, aspect care mă face să întreb dacă În finalul manifestării a fost propusă Simfonia compozitorului şi preşedinte al Asociaţiei Le perioada Clasicismului este reprezentată la numărul 85 „Regina” de Joseph Haydn, lucrare Concert de Monsieur de Saint-George. Bucureşti doar de cei trei geniali compozitori, care a fost comandată şi interpretată în primă Acesta a prezentat contextul social-istoric în care exponenţi ai primei şcoli vieneze. audiţie de către Saint George la Paris acum mai s-a născut, a crescut şi a devenit celebru primul Seara, în faţa unui public destul de numeros, a bine de două secole.muzician de anvergură provenit din coloniile avut loc concertul simfonic al Orchestrei Închei prin adresarea de felicitări pentru franceze, un mulatru (fiu al unui nobil francez, Concerto, avându-i solişti pe fagotistul Mihai performanţele artistice deosebite celor doi proprietar al unei plantaţii în Guadelupa, şi al Boboiescu (clasa c.d.a.dr. Maria Chifu) şi pe solişti şi îndrumătorilor acestora, calde sclavei sale, Nanon) care a impresionat înalta pianistul Daniel Dascălu (clasa prof.univ.dr. Dana mulţumiri membrilor orchestrei pentru efortul societate a celei de-a doua jumătăţi a secolului al Borşan). Debutul a fost asigurat de Simfonia în re susţinut şi pentru multe momente în care s-au XVIII-lea. Violonist virtuoz, dirijor şi compozitor major de Saint George, o lucrare de tinereţe a ridicat la înălţimea partiturilor interpretate, dar remarcabil, acesta a cucerit saloanele pariziene, acestuia, care a ilustrat muzical conţinutul şi oaspetelui francez pentru aducerea în atenţia ajungând şi în cercul apropiaţilor reginei, fiind conferinţei printr-o muzică luminoasă, subtilă, comunităţii academice a unui compozitor pe propus pentru conducerea Conservatorului şi în spiritul civilizaţiei franceze. A urmat Concertul nedrept uitat.Operei Naţionale, ceea ce a provocat o amplă pentru fagot şi orchestră în Fa controversă în lumea artistică şi politică a vremii. major de Johann Nepomuk Impresionând prin apariţie (dincolo de culoarea Hummel, compozitor austriac pielii, statura atletică şi trăsăturile fizionomice (de origine slovacă) al aceleiaşi de o deosebită frumuseţe), prin educaţia aleasă perioade, o lucrare care a pus în şi manierele impecabile, completate de titlul de valoare certele calităţi expresive cel mai bun spadasin al Franţei, Joseph Boulogne, şi de virtuozitate ale lui Mihai Chevalier de Saint George, a avut o viaţă cu Boboiescu, un tânăr cu prezenţe multiple şi dramatice schimbări de statut, consistente în peisajul muzical reflectate şi în particularităţi ale creaţiilor sale, bucureştean, dovedind atenţie punctate şi exemplificate sonor de către şi fineţe în detaliile de frazare, conferenţiar. Întâlnim în creaţia sa opere, respiraţie şi articulaţie, bun gust simfonii, concerte, simfonii concertante, lucrări şi nu în ultimul rând o viziune camerale ce prezintă o apropiere de stilul interesantă asupra lucrării. mozartian, având însă un lirism şi o candoare Concertul pentru p ian ş i particulare. orchestră nr.4 de Ludwig van Conferinţa a fost bine primită de către puţinii Beethoven a constituit punctul auditori, care au urmărit expunerea plină de central a l ser i i a tât d in amănunte de fineţe, de clarificări contextuale perspectiva valorii excepţionale foarte interesante punând în lumină a lucrării, cât şi prin excelenta

Chevalier de Saint George în contextul Clasicismului muzical european

Orchestra Concerto Mircea Vicleanu Manuela MureşanVioara I Simona Samoil Ana Boiangiu Corina Gheorghe Violă Maria LuțanRuxandra Cuptor Andreea Ghitan ClarinetSânziana Dobrovicescu Daniel Vots Constantin Coada Andreea Bernevic Eugen Cojocaru Anton Vasile Constantin Mușat Irina Hrețiuc FagotMarius Nițu Antoniu Andreescu Cristiana Crăciun Cristina Șarpe Violoncel Alexandru TrișcariuDaniela Tudor Iulia Olteanu CornAndreea Crăciunescu Marilena Milcu Adrian Roșoi Mihai Dunărințiu Alexandra Căplescu Puiu AlexandruMarius Drăghici Andreea Brăilescu Nicu Banu Georgiana Ţane Contrabas Cosmin Vasilache Vioara a II-a Iustin Carp TrompetăCristina Bădăruţă Ionuț Cristea Beniamin Purdel Irina Răducanu Flaut Marian Vițalariu Arpad Fejer Elena Tîrțopan Percuție Emanuel Dumitrache Teodora Iliescu Daniel IliescuRaluca Răducanu OboiAlexandra Satnoianu Marcela Onofrei

lect.univ.dr. Bogdan Vodă – dirijor al Orchestrei Concerto

Page 6: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 6 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

Este extraordinar să te poți bucura de un concert cadrul Festivalului Chei este o alcătuit exclusiv din muzică semnată de mari oportunitate deosebită pentru compozitori români, într-un context al vieții creatorii de muzică care vor să se noastre muzicale în care asemenea repertorii nu afirme. Aplauzele s-au datorat, sunt frecvente. Cu atât mai mult trebuie să d e s i g u r, c r e a ț i e i , d a r ș i apreciem interpretările studenților Universității interpretului, care a reușit să Naționale de Muzică din București din după- surprindă convingător varietatea amiaza de 9 aprilie 2014, când am ascultat opt r i t m u r i l o r ș i a e f e c t e l o r partituri caracterizate de farmec și diversitate contrastante.stilistică, semnate de Mihail Jora, George Enescu, Piesa lui Tiberiu Olah, Rime Tiberiu Olah, Constantin Silvestri, dar și de pentru relevarea timpului, pentru colegul nostru, Vlad Baciu. vioară și mediu electronic, a Maria Petrache, de la clasa prof.univ.dr. Viniciu constituit unul dintre punctele de Moroianu, a deschis concertul cu mica bijuterie a maxim interes ale concertului,

Bourrée (tehnică bună și sunet amplu). De la lui Jora, Joujoux pour ma dame op. 7, un ciclu de prin savoarea sa inovatoare: violonista

panorama pieselor solo a făcut excepție un piese inteligent tălmăcite de pianista din anul I. Alexandra Tănase, studentă în anul II la master, la

singur duo cameral, format din Alexandra Ideile muzicale au fost frumos reliefate și clasa conf.univ.dr. Ladislau Csendes, a trebuit să

Mihăescu, anul III, la pian (clasa conf.univ.dr. dezvoltate, dând un sentiment de unitate și cânte urmând traiectoria a cinci pupitre, trei

Viorela Ciucur) și Andra Andrei, anul I, la vioară mărturisind talent, muncă și bun gust. Aceleași răspândite pe scenă și două în sală. Spațialitatea

(clasa prof.univ.dr. Gabriel Croitoru), cu calități s-au evidențiat și în interpretarea Piesei și ineditul armonic specific piesei au încântat,

Impromptu concertant de George Enescu (unde de concert nr. 3 de Constantin Silvestri de către fără îndoială, publicul.

am putut observa calitatea solistică a celor două Ieronim Gugu, anul IV, stăpân pe mijloacele sale, Următoarele momente muzicale i-au adus un

protagoniste). de la clasa conf. univ. dr. Vlad Dimulescu. omagiu lui George Enescu: pianiștii din anul II,

Concertul a fost o frumoasă ocazie de a păși în O surpriză plăcută ne-a oferit flautistul Tudor Theodoru - clasa conf.univ.dr. Veronica

universul compozitorilor români ai secolului XX masterand Octavian Moldovean, de la clasa Gașpar, cu Mazurka mélancolique (o viziune

și XXI. Ne bucurăm nespus de această inițiativă și prof.univ.dr. Vasile Ganțolea, care și-a ales piesa sensibilă, dar egală, nediferențiată), Maria Ionel -

ne dorim ca data viitoare sala „George Enescu“ să Piercing pentru flaut solo a tânărului compozitor, clasa prof.univ.dr. Steluța Radu, cu Pavana (o

fie plină de cei care își inchină viața spinoasei doctorand, Vlad Baciu. Consider că modul în care interpretare sinceră, dar puțin timidă), și Iulian

cariere muzicale.muzica românească nouă se promovează în Ochescu - clasa prof.univ.dr. Dana Borșan - cu

Am avut privilegiul să asist şi în luna decembrie a Bali, precum şi prin mişcarea scenică însoţitoare. Hard Bop Vision Ensemble coordonat de anului trecut, şi acum (luni, 7 aprilie) la cele două Potrivit scenariului, instrumentiştii aşezaţi pe prof.univ.dr. Mircea Tiberian, alcătuit din Alex spectacole oferite de ansamblul de percuție jos, în semicerc, au evocat o petrecere populară, Coty (pian), Liviu Negru (chitară), Răzvan Cojanu condus de prof.univ.dr. Alexandru Matei într-o cu ritmuri dansante ajungând până la frenezie şi (contrabas) și Alex Kocsis (baterie). Ei au creat, ipostază inedită, cea de Game&Gamelan. Format concretizate cu virtuozitate. Am apreciat cu rafinament, o atmosferă predominant intimă, deopotrivă din studenți şi masteranzi valoroși ai exuberanța sonorităţilor exultate de pitorescul în nuanţe de blues. Fiecare interpret a susţinut şi UNMB, acesta se recomandă prin profesionalism ansamblu şi, curioasă de a cunoaşte şi o reacţie câte un excelent moment de improvizaţie și seriozitate, ingrediente necesare în atingerea „din interior”, m-am adresat unuia dintre solistică, stârnind binemeritate aplauze. performanței. Aşa se explică şi popularitatea de membrii, Alexandru Stroe: „Personal, nu pot să Acestui nucleu i s-a alăturat apoi, în postură care se bucură, confirmată şi recent prin publicul fiu decât fericit că iau parte la astfel de vocal-solistică, Robert Patai, pe care l-am numeros prezent în Sala apreciat în mod special, „George Enescu”. motiv pentru care i-am M-a impresionat în primul solicitat impresii „la cald”. r â n d o m o g e n i t a t e a „M-am simțit foarte bine pe discursului susţinut cu scenă astăzi, pentru că am v e r v ă , c u a n t r e n , fost alături de prietenii mei. sincronizarea perfectă a Am ales două piese care-mi gesturilor, însemne ale unei plac în mod deosebit: Body eficiente şi continue munci and soul – una din cele mai în echipă. De altfel, însuși frumoase balade jazz, și Alexandru Matei mărturisea, Little B's poem, o piesă ce în acest sens , într-un propune un univers interior interviu publicat în ziarul foarte interesant.” Nu au Acord, că „nu concertele sunt grele, ci repetițiile. evenimente, grație profesorilor mei Alexandru lipsit, desigur, nici laudele și mulțumirile În timpul repetițiilor învățăm, punem lucrurile la Matei și Sorin Rotaru. Cu această ocazie exprim adresate mentorului său: „Mă înțeleg foarte bine punct”. Fără muncă și pasiune pentru tot ceea ce recunoştinţa pentru îndrumarea pe care mi-au cu dl. Mircea Tiberian, îl respect mult. Dincolo de este legat de arta sonoră, interpreții nu s-ar mai acordat-o și vreau să le mulțumesc. Ansamblul asta, cred că a avut un rol important în evoluția numi astfel, iar muzica, fără ei, ar înceta să existe. Game a demonstrat încă o dată că tratează scena mea atât muzicală, cât și psihologică. Pe lângă Atmosfera concertului a fost, ca de obicei, plină și publicul cu foarte mare seriozitate, iar faptul că mi s-au revelat multe aspecte muzicale, de suspans, dar și provocatoare de adrenalină. profesionalismul de care dă dovadă fiecare mi s-a cristalizat și un anume mod de a privi Programul a debutat cu două lucrări ale membru situează școala românească și arta muzica. Ceea ce discutăm la ore cu el este foarte compozitorului Nebojsa Jovan Zivkovic (născut muzicală la nivel internațional. Spun asta având interesant și, pe mine personal, mă ajută foarte în fosta Iugoslavie şi stabilit în Germania), Trio în vedere şi recenta participare a ansamblului la mult. Este un om onest și lucid.” per Uno și Uneven souls, dificile mai ales prin Festivalul Internațional de Percuție organizat de În concluzie, pe parcursul concertului am complexitatea suprapunerilor ritmice. Deliciul S ocietatea Română de Radiodifuziune, festival în savurat două stiluri muzicale distincte, dar la fel l-a produs momentul muzical tradițional care am fost remarcați și felicitați de către de spectaculoase şi convingătoare ca indonezian, pus în valoare şi prin bogata şi percuționiști de prestigiu.” interpretare. Ovațiile puternice de la final au autentica vestimentaţie, provenită din Insulele Show-ul serii a continuat în tonuri de jazz, cu formulat coda firească.

Desiela Tătaru – Muzicologie, anul I

Liță Antonia Elena – Muzicologie, anul I

Recital de muzică românească

Gamelan și jazz în același concert

Page 7: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 7 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

Festivalul Chei din acest an stă mărturie pentru creat o atmosferă plăcută și intenția unui colectiv instituțional de a arăta că reconfortantă. Cei doi au își propune nu doar să contribuie la creionarea prezentat cu aplomb aria lui unor evoluții profesionale, ci și să evidențieze Basilio din Nunta lui Figaro de acele discrete legături care-i fac pe toți studenții Wolfgang Amadeus Mozart. să simtă că învață și se angajează spre mai bine Subito pentru vioară și pian de împreună. Am apreciat pasiunea pentru W i t o l d L u t o s l a w s k i a acumulare, pentru lărgirea orizonturilor, cultura beneficiat de o deosebită muzicală care a răzbătut în diferite recitaluri, desfășurare de forțe și de

Moș, care au dat viață discursului muzical din concerte, armonizarea personalităţii fiecărui virtuozitate în interpretarea Vivianei Vlas la

Sonata pentru pian și vioară, partea a III-a de tânăr muzician cu universul divers al pieselor vioară, clasa conf.univ.dr. Marcel Frandeș,

Ludwig van Beethoven, urmați de tânărul Victor interpretate. acompaniată la pian de lect.univ.dr. Marina

Savca, student la master anul I, la clasa de Recitalul cameral de marți, 8 aprilie, a avut alura Dragomirescu.

contrabas a c.d.a. dr. Ștefan Thomasz, care a unei promenade sonore prin combinații de La rândul lor, studenții la chitară, Lucian Manciu

evoluat în piesa Preludiu și Sarabandă din Suita în timbruri și sfere stilistice distincte. și Mădălin Antonesei, anul III, îndrumați la

stil vechi de Hans Frybe. Începutul l-a dat muzica de mare profunzime din muzică de cameră de lect.univ.dr. Oana

Recitalul s-a încheiat cu Sonata pentru vioară și Partita a II-a în do minor de Johann Sebastian Vișenescu, au colaborat în rafinata transcripție

pian, părțile II și III, de Claude Debussy, sugestiv Bach, care a prins viață prin interpretarea după La Vida Breve de Manuel de Falla.

modelată de Ștefana Zaharia, la vioară, master inspirată a studentului la pian Cătălin Răducanu, O prestație deosebită au avut, așa cum de altfel

anul I, și Mihaela Neacșu, la pian, master anul I, la la clasa prof.univ.dr. Viniciu Moroianu. Au urmat ne-au obișnuit, studenții de la clasa de violoncel a

clasa de Muzică de cameră a conf.univ.dr. sunetele calde și fermecătoare ale oboiului în trei prof.univ.dr. Marin Cazacu, Horațiu Ludușan și

Manuela Giosa.piese solo de Antal Doraty, cărora Felicia Greciuc, Adrian Precup, care au interpretat convingător

Cu talent și sensibilitate, studenți ai Facultății de studentă la master, anul II, la clasa conf.univ.dr. Suita pentru violoncel solo de Gaspar Cassado și

Interpretare Muzicală au arătat preocupări Florin Ionoaia, le-a redat savoarea originală. Sonata pentru violoncel solo de György Ligeti.

camerale într-o primă rundă concertistică din Legătura inspirată dintre George Vîrban, tenor, la Promenada sonoră a continuat cu Nastasia Iacob,

cadrul Festivalului Chei.clasa c.d.a. Maria Colpoș, și Miriam Drașovean, pian, anul II, și Alexandru Cosma, vioară, anul II, Pian, anul II, la clasa conf.univ.dr. Steluța Radu, a la clasa de muzică de cameră a prof.univ.dr. Diana

Ediția din acest an a Festivalului Chei a strâns sub pregătit părțile a II-a și a III-a din Trioul pentru de Bohuslav Mart inu , acompaniat de umbrela sa un număr impresionant de clarinet, vioară și pian de Aram Haciaturian. A conf.univ.dr. Liliana Nedelciu. Finalul concertului evenimente care și-au propus, probabil din urmat o interpretare corectă, onestă, a primei a fost marcat de un nou moment cameral respect pentru cei 150 de ani ai Universității, să Partite de Johann Sebastian Bach, realizată de susținut de pianista Mădălina Dănilă, violistul se prezinte la cele mai înalte cote de pianistul Abel Corban, student la clasa Sorin Spasinovici și violoncelistul Thibault profesionalism. Nici concertul cameral ce a avut prof.univ.dr. Viniciu Moroianu, urmată apoi de o Joubert (studenți aflați sub îndrumarea loc în data de 8 aprilie în sala ”George Enescu” nu scurtă incursiune în universul operei. Din cadrul prof.univ.dr. Șerban Dimitrie Soreanu), care au a făcut rabat de la această tendință, oferind genului vocal am putut asculta Aria lui Macduff propus o versiune plină de energie a primei părți publicului (nu foarte numeros) o seară cu muzică din opera Macbeth de Giuseppe Verdi și din cadrul Trioului op.114 în la minor de de calitate. Core'ngrato de Salvatore Cardillo, lucrări cântate Johannes Brahms.Programul a debutat cu Impromptu pentru harpă de tenorul Bogdan Lupea, pregătit de Deși în aparență o simplă audiție de clasă, solo de Albert Roussel, lucrare interpretată de prof.univ.dr. Eleonora Enăchescu. La pian s-a concertul cameral propus de tinerii muzicieni ai Adriana Câlția, studentă la clasa c.d.a.dr. Ion Ivan aflat conf.univ.dr. Andreiana Roșca Geamănă. Universității Naționale de Muzică din București a Roncea. Misteriosul sunet ce a evocat parcă Sonorități de pe la începutul veacului trecut ne-a fost mai mult decât atât, reușind să capete, spiritul poeților antici a reprezentat o bună adus violonistul Ciprian Oraveț, student la clasa datorită entuziasmului celor prezenți, aspectul introducere în atmosfera concertului, în cadrul conf.univ.dr. Luminița Burcă, care a interpretat unui adevărat eveniment. M-aș bucura dacă un căruia a urmat un moment cameral susținut de Balada pentru vioară solo op.27 nr. 3 în re minor public mai numeros s-ar arăta interesat să clarinetistul Ștefan Voinic, violonista Laura de Eugène Ysaÿe, urmat de clarinetistul Ciprian asculte tânăra generație de muzicieni și le-ar Șandru și pianista Miruna Popescu, care, sub Melente, pregătit de c.d.a.dr. Ion Nedelciu, care a sprijini dezvoltarea profesională.îndrumarea lect.univ.dr. Adriana Maier, au oferit publicului Sonatina pentru clarinet și pian

Adina Mariana Popescu – Muzicologie, anul I

Radu Mihalache – Muzicologie, anul III

Un prim periplu cameral

Concert cameral în cadrul Festivalului Chei

Cu energie debordantă, virtuozii instrumentişti Reputatul Trio Osiris – Ellen Corver (pian), Peter ne-au cucerit încă de la primele fraze, ţinându-ne Brunt (vioară) şi Larissa Groeneveld (violoncel) în suspans. Preluând, pe rând, rolul solistic, într-– a celebrat anul trecut 25 de ani de activitate un elaborat şi măiestrit dialog, şi-au etalat intensă, în care a traversat cinci continente şi a tehnica impresionantă în opusul beethovenian. fost distins cu numeroase premii, printre care Expresivitatea a definit apoi discursul sonor al „Philip Morris Finest Selection” şi „Annie lui Takemitsu, alături de armoniile cu parfum Bosboom” al Fundaţiei Kersjes. j a z z i s t i c , i n t e g ra t e f i re s c l i m b a j u l u i Aflat acum în turneu european, ansamblul din contemporan. Am apreciat în mod special Haga a fost oaspetele UNMB, susţinând un

Antonín Dvořák.omogenitatea ansamblului, dar şi capacitatea sa concert cameral în Festivalul „Chei” miercuri, 9 Aplauzele au fost generoase, chiar dacă publicul de a pune în evidenţă, din raţiuni expresiv-aprilie, ora 19.00, la Sala „George Enescu”. Din nu a contrabalansat, numeric, calitatea muzicale, personalităţi distincte. Simplitatea şi bogatul său repertoriu, am ascultat Trio în mi interpretativă a oaspeţilor. Sperăm să revină pe delicateţea inspirată ale melodicii schubertiene bemol major, op. 1, nr. 1 de Ludwig van scena UNMB, întâmpinaţi de un auditoriu pe şi-au pus amprenta poetică pe momentul final. B e e t h o v e n , B e t w e e n T i d e s , p i e s ă a măsură.Bis-ul a constat în mişcarea a doua, Poco Adagio, compozitorului japonez Tōru Takemitsu, şi Trio

din Trio „Dumky” în mi minor, op. 90, nr. 4 de în si bemol major, op. 99, nr. 1 de Franz Schubert.

Internaţionalizarea Festivalului Chei – Trio „Osiris” Benedicta Pavel – Muzicologie, anul I

Page 8: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 8 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

În perioada 7–10 aprilie 2014, Universitatea Universitatea Națională de Muzică din București Națională de Muzică din București s-a bucurat de și Conservatorul Regal din Haga cooperează încă vizita rectorului Conservatorului Regal din Haga, din anul 2010 în cadrul Programului Intensiv prof. Henk van der Meulen. Invitat să susțină un ERASMUS Improvisation in European Higher masterclass de compoziție în cadrul programului M u s i c E d u c a t i o n : I m p rov i n g A r t i s t i c ERASMUS, domnul profesor a avut amabilitatea Development and Professional Integration, să ne răspundă la câteva întrebări. coordonat de Martin Prchal. Feedback-ul primit

din partea studenților și profesorilor noștri Dacă ar trebui să descrieți în trei cuvinte participanți în acest proiect a fost impresionant. Conservatorul Regal din Haga… În prezent, ambele universități sunt interesate de Cred că două cuvinte ar fi suficiente, tradiție și identif icarea unor noi oportunități de inovație, acestea fiind profund legate de istoria parteneriate strategice desfășurate în cadrul noii conservatorului – cel mai vechi din Olanda – generații de programe ERASMUS+. Din această fondat de Regele William I, în 1826. Începând cu perspectivă, care considerați că sunt prioritățile anii 1950-1960, această instituție a devenit din unor viitoare colaborări?ce în ce mai modernă și mai orientată către viitor. În ceea ce privește relațiile noastre de cooperare, La dezvoltarea conservatorului , două am ales două: în primul rând continuarea departamente au contribuit în mod special: colaborării începute în direcția improvizației. Departamentul de Muzică veche – în Olanda Consider că sunt multe de dezvoltat în această această direcție devenind un adevărat curent în școală, pentru că aici tradiția este foarte talentul, cât și determinarea există, așadar cred anii ’70, Franz Burger fiind cel care l-a înființat. puternică. Așa cum am mai spus, sunt extrem de că este interesant și pentru studenții noștri să Această mișcare a fost susținută de Ton Koopman impresionat de nivelul la care este predată vină aici, deși limba română reprezintă o și Gustav Leonhardt, nume mari, echivalente ale muzica clasică și de metodele/tehnicile utilizate problemă; dar dacă este vorba de a studia cu un lui Nikolaus Harnoncourt în Austria. Un alt în acest sens. Dar, cu siguranță, improvizația ar anumit profesor, atunci aceasta nu mai constituie departament important este cel de Compoziție. trebui să devină parte a muzicii clasice, un drum o barieră. Acest tip de schimburi cred că trebuie Ambele constituie pilonii Conservatorului Regal destul de lung și anevoios, deoarece e adevărat că în mod special încurajat. din Haga, dar avem, desigur, în paralel cu muzica pot fi organizate mobilități de predare cu clasică, și Departamentul de Jazz. profesori invitați, dar este necesar, în primul Învățământul muzical este într-o permanentă

rând, ca profesorii din conservator să fie deschiși transformare. Care considerați că este tendința la Care este prima dumneavoastră impresie privind către o astfel de idee. Nici pentru Conservatorul nivel european? Universitatea Națională de Muzică din București din Haga nu este foarte ușor, cu toate că am Cred că un adevărat curent la nivel european îl și studenții săi? început acest proces puțin mai devreme. Sunt constituie internaționalizarea – majoritatea Într-adevăr, chiar este vorba despre o primă sigur că putem colabora în acest sens, pentru că universităților se dezvoltă din ce în ce mai mult în impresie, pentru că am petrecut aici doar două am observat că atât studenții, cât și profesorii această direcție. Evident, este foarte important zile, dar pot spune că sunt plăcut impresionat de care au fost implicați în Programul Intensiv să se păstreze filonul național, ca în România, nivelul acestui conservator și de calitatea ERASMUS – Improvisation in European Higher spre exemplu. Am observat că universitățile de excelentă a cursurilor oferite. De fapt, mă întreb Music Education: Improving Artistic Development aici au, în majoritate, studenți români, ceea ce, dacă românii sunt pe deplin conștienți de acest and Professional Integration – s-au bucurat de trebuie să recunosc, îmi trezește într-un fel lucru. Am avut ocazia să asist la unul dintre această oportunitate și au îmbrățișat imediat invidia: noi nu am putea avea un conservator așa concertele organizate în cadrul Festivalului Chei schimbarea. de mare ca al vostru format doar din studenți și am remarcat performanța artistică de excepție. Cealaltă direcție în care mi-aș dori să colaborăm olandezi. E adevărat că în Olanda există nouă Conservatorul chiar are cu ce se mândri – este este muzica veche, deoarece, având în vedere conservatoare și, probabil, dacă am fi avut doar mai mult decât evident că are profesori foarte experiența dobândită, departamentul nostru, două, atunci situația ar fi stat altfel. Dacă mă buni. Mai mult, sunt impresionat nu doar de unul dintre cele mai mari din Europa, are multe raportez la sistemele de învățământ din Marea școală, dar și de România, țară cu o bogată de oferit. Mi-ar plăcea să identific noi Britanie, Germania sau Austria, observ că toate cultură muzicală. Am vizitat câteva clădiri oportunități de cooperare între UNMB și Den sunt deschise spre internaționalizare. Evident, importante din București, precum Ateneul Haag Royal Conservatoire unde, spre exemplu, aceasta este direcția de evoluție și cred că este R o m â n , U n i u n e a C o m p o z i t o r i l o r ș i anual este montată câte o operă barocă. important pentru studenți să aibă experiență și Muzicologilor din România (care organizează în Acestea sunt două proiecte desfășurate în cadrul în afara granițelor propriei țări pentru că, până la luna mai un important festival de muzică Programului ERASMUS+ asupra cărora ne vom urmă, cariera lor este una internațională.contemporană). Toate acestea dovedesc că, deși concentra atenția. Mai mult decât atât, am vrea ca o țară mică, România are o tradiție foarte și pentru alte discipline să organizăm Joint puternică în a face muzică de calitate. degree programs, dar, desigur, trebuie să

identificăm în acest sens resurse financiare. Atât

drd. Angela Șindeli

Interviu cu Prof. Henk van der Meulen, rectorul Conservatorului Regal din Haga

Concert Juventus AcademicaMaria Bărăceanu - Muzicologie, anul IIICa în fiecare primăvară, în cadrul Festivalului Chei, sala ”George Enescu” a UNMB este plină până la refuz de susținătorii coralei Juventus Academica. Atmosfera de sărbătoare, verva, emoțiile vibrează până în cel mai îndepărtat colț al primitoarei încăperi. Nu e de mirare. În fiecare an, o nouă generație trece prin experiența de neuitat de a face parte din acest ansamblu condus de conf.univ.dr. Valentin Gruescu. De data aceasta, a fost vorba doar de studenții anului I, de la secțiile facultăţii teoretice: Pedagogie muzicală, Muzicologie, Compoziție clasică, Compoziție jazz-muzică ușoară, Muzică religioasă, Dirijat cor academic și Dirijat orchestră. Acestora li s-au alăturat două dintre studentele anului IV – Dirijat cor academic. Alcătuită atât de eterogen, corala a apărut modelată ca un tot unitar. Iar programul, inspirat şi priceput selectat, a dat fiecăruia posibilitatea să-şi regăsească specificul – de la ehos bizantin la gospel, de la madrigal renascentist la pagini româneşti contemporane, de la recviem la cântec şi joc cu strigături. Deschiderea a fost una spectaculoasă, vocal-instrumentală, cu participarea a 8 instrumentiști ce au asigurat picantul fundal sonor al piesei Pase el Agoa. Am remarcat apoi diversitatea stilistică a repertoriului. Ne-a atras atenţia şi faptul că multe dintre piese au fost prezentate în primă audiție pe scena UNMB. Sunt partituri valoroase, din toate perioadele muzicale și de o mare încărcătură emoțională, ca Requiem aeternam (Giuseppe Verdi), Lacrimosa (Zbigniew Preisner), lucrări românești cum ar fi Echilibrul suprem (Irina Odăgescu). Nu a lipsit, fireşte, nici veritabilul leitmotiv al coralei, sugestiva Flăcăruie a regretatului compozitor Radu Paladi, interpretată în final sub gesturile expresive ale maestrului Valentin Gruescu. Restul pieselor a fost dirijat, ca de obicei, chiar de studenţi, mulți dintre ei făcând dovada evidentelor abilităţi dirijorale. Un cuvânt special se cuvine în privinţa celor două soliste, Paula Bucura-Seling și Veronica Anușca – voci de excepție, inteligenţă muzicală, forță, acuratețe şi sensibilitate. Meritorie a fost, de asemenea, contribuţia dirijorală a decanelor de vârstă Ana-Maria Crăciun şi Anastasia Dincu de la secția Dirijat cor academic, ale căror abilități profesionale cizelate profesionist au stârnit ovaţii. Apreciată a fost şi contribuţia acompaniatoare datorată lui Mihai Măniceanu - pian şi clopote tubulare - și lui Dan Racoveanu - orgă.În concluzie, măiestria nu are vârstă. A fost un concert excepţional, realizat de „bobocii” FCMPm, care, în felul acesta, au debutat cu o ştachetă ridicată.

Page 9: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 9 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

CINE-RITM – primul program academic inter- se conferă o perioadă de 3-5 luni pentru pre- lucrului în echipă instituţional care pledează pentru muzica producţia, producţia şi post-producţia completă n e c o n d i ţ i o n a tă ş i originală de film: CINE-RITM este încă un a proiectelor de scurt-metraj. acces la resursele experiment, un test reciproc, un joc audio-vizual Astfel, prima ediţie a CINE-RITM reuneşte trei academice de care fără rigori impuse, care, dacă va reuşi, ar putea etape importante. d i s p u n a m b e l e revigora pe termen lung aportul muzicii de film în În data de 5 decembrie 2013 a debutat primul universităţi de profil.contextul cinema-ului românesc şi european. atelier al primei ediţii CINE-RITM, în cadrul În prezent, trei dintre CINE-RITM este primul program academic Festivalului Internaţional de Film Studenţesc scurt-metrajele prezentate în cadrul CINE-RITM românesc care creează echipe de tineri cineaşti şi CineMAiubit, organizat de Fundaţia CineMAiubit sunt deja în faza de producţie şi post-producţie, compozitori, în vederea realizării de filme cu şi UNATC, în cadrul căruia s-au prezentat ideile urmând ca în decursul lunii iunie să fie muzică originală şi în vederea experimentării proiectelor de scurt-metraj, au avut loc audiţii prezentate în cadrul unui atelier intermediar. audio-vizuale. Iniţiat de către Universitatea muzicale şi proiecţii ale scurt-metrajelor Cu privire la evoluţia platformei, iniţiatorii Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică anterioare realizate de participanţi. La atelier au programului au adăugat că Prima ediţie a CINE-“I.L.Caragiale” din Bucureşti, în parteneriat cu participat prof.univ.dr. Sorin Botoşeneanu, RITM a debutat ca o întâlnire informală a unui Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Decan al Facultăţii de Film din cadrul UNATC, şi grup de oameni şi devine, cu fiecare atelier, un programul facilitează, pe parcursul unui an prof.univ.dr. Dan Dediu, Rector al Universităţii manifest pentru o conceptualizare muzicală academic, realizarea de scurt-metraje cu muzică Naţionale de Muzică din Bucureşti. adaptată universului cinematografic românesc originală. Pe 9 aprilie 2014 a avut loc al doilea atelier al contemporan. Sperăm să reuşim să construim, Prima ediţie reuneşte în cadrul selecţiei tineri primei ediţii CINE-RITM, găzduit de Festivalul de prin rezultatele acestui program, prin compozitori din cadrul Universității Naţionale Muzică Chei, organizat de UNMB. Atelierul a fost interacţiunile realizate în cadrul lui, o pledoarie de Muzică Bucureşti, precum Sebastian Androne, introdus de prof.univ.dr. Dan Dediu şi de activă pentru conştientizarea acestei dimensiuni – Lidia Ciubuc, Paul Isăilă, Alexandru Mihalcea, prof.univ.dr. Doru Niţescu, Prorector al sonore, ritmice, senzoriale – în film, încă din faza Bogdana Popa, Alexandru Sima, Corina Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi de scenariu. Compozitorii sunt încurajaţi nu doar Alexandra Tîrziman, Ionuţ Teodorescu, Irina Cinematografică „I. L. Caragiale”. Această etapă să compună muzică, ci să se familiarizeze cu

de training a avut o întregul proces al realizării unui film: de la idee, intensă componentă sinopsis, treatment, background-ul personajelor, practică – s-au proiectat scenariu, decupaj regizoral, repetiţii cu actorii, v e r s i u n i w o r k - i n - filmare la post-producţie şi distribuţie. În aceeaşi progress ale scurt- măsură, tinerii cineaşti sunt invitaţi să se metrajelor, s-au explorat familiarizeze cu noţiuni muzicale, terminologie concepte muzicale şi specifică, tehnici muzicale şi crearea unei muzici explorări sonore, s-au originale care să îmbogăţească universul filmic şi d e s e m n a t e c h i p e l e să îl extindă dincolo de graniţele vizuale auto-finale și strategia finală a impuse. Încercând să evadăm din o lume a selfie-fiecărui proiect de scurt- urilor, încercăm să creăm un mediu confortabil metraj. pentru lucrul în echipă, pentru schimburi artistice Al treilea atelier CINE- reciproce, complementare. CINE-RITM este încă

Vesa, Diana Vulcu. Fiecare dintre ei va lucra în RITM, care va avea loc în decembrie 2014, va fi un experiment, un test reciproc, un joc audio-echipă cu unul dintre tinerii cineaşti selectaţi, găzduit de Festivalul Internaţional de Film vizual fără rigori impuse, care dacă va reuşi, ar studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Film – Studenţesc CineMAiubit, organizat de Fundaţia putea revigora pe termen lung aportul muzicii de Alina Bogdan, Tudor Botezatu, Eduard CineMAiubit şi UNATC. Se vor proiecta filmele cu film în contextul cinema-ului românesc şi Constantin Drăgan, Goran Mihailov, Sebastian muzică originală dezvoltate în cadrul CINE- european.Mihăilescu, Alexandru Mironescu, Andrei Răuţu. RITM, proiecţie urmată de Q&A cu participanţii. Programul este iniţiat şi facilitat de către Ioana Scenariile selectate sunt diverse, abordând Evenimentul va avea ca invitaţi curatori ai unor Mischie (UNATC) şi Cătălin Creţu (UNMB). Ioana universuri precum relaţii de familie dintr-o festivaluri de film naţionale şi internaţionale, Mischie este scenarist, creator transmedia şi perspectivă a cinema-ului contemplativ (“Afaceri profesionişti din industria filmului şi din doctorand în cadrul UNATC, contribuitor în cadrul externe”), portretul suprarealist al unui analist industria muzicii de film şi reprezentanţi ai Departamentului de Parteneriate şi Iniţiative politic (“Degetul”), tensiunea unui cuplu care nu ambelor universităţi implicate – UNATC şi Internaţionale al Facultăţilor de Film şi Teatru. reuşeşte să îşi exteriorizeze sentimentele (“Sare UNMB.de Mare”). Mai multe despre profilul fiecărui Î n p e r i o a d e l e participant selectat sub egida CINE-RITM Young i n t e r m e d i a r e Hope, portofoliul artistic actual şi proiectul atelierelor, CINE-dezvoltat în cadrul CINE-RITM se pot regăsi pe RITM va iniţia b l o g - u l o f i c i a l a l p r o g r a m u l u i : periodic discuţii, http://cineritm.tumblr.com/ masterclass-uri, Toţi participanţii din selecţia oficială se bucură, workshop-uri şi pe parcursul unui an academic, de sprijin inter- s e m i n a r i i instituţional necondiţionat, de îndrumare şi de c o n d u s e d e promovarea proiectelor rezultate la nivel profesionişti în

Cătălin Creţu este compozitor, artist multimedia, naţional şi internaţional. Lista celor interesaţi de domeniu, care îşi propun să exploreze rolul cercetător ştiinţific dr. la Centrul de Muzică ateliere ca observatori este deschisă, întrucât muzicii originale în film, aspecte ale ritmului electroacustică şi Multimedia al UNMB și director programul îşi propune să creeze o platformă audio-vizual și sound design-ului precum şi executiv al Festivalului Internațional de Arte Noi activă, care să interrelaţioneze cinema-ul şi proiecte transmedia cu o dimensiune puternic InnerSound.muzica originală. sonoră.

CINE-RITM îşi propune să devină o platformă Mai multe informații despre program aici:Programul se desfăşoară pe parcursul unui an activă pentru promovarea muzicii originale de Blog: http://cineritm.tumblr.com/academic și constă în trei ateliere principale de film şi pentru interrelaţionarea profesioniştilor Facebook: lucru pe proiect, însoţite de numeroase întâlniri din domenii artistice audio-vizuale, în vederea https://www.facebook.com/CINERITMintermediare informale precum round tables, creării unor colaborări inter-disciplinare Mail: [email protected] individuale ale proiectelor, work-in- calitative. Programul nu percepe, pe durata

progress şi consultări online. După primele două anului de lucru, nicio taxă de înscriere, facilitând ateliere, consacrate alcătuirii echipelor şi tuturor studenţilor şi masteranzilor îndrumare a dezvoltării de scenariu, tuturor participanţilor li

drd. Ioana Mischie

Proiect inedit derulat în Festival

Page 10: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 10 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

Finalul celei de a VI-a ediții a Festivalului Chei acum că, dintre proiectele coincide cu un început, altfel spus, o premieră, MIDAS, rezultatul este una producție a Departamentului de Canto și Artele dintre cele mai meritorii Spectacolului. Aparent descoperim ceva nou în realizări.stagiunea Studioului de operă. Dar, de fapt, acest Ne-am aflat, cu sprijinul spectacol reprezintă concluzia unei activități de U N M B ș i a l trei ani a proiectului susținut, în prima derulare, Departamentului de Canto a Școlii postdoctorale MIDAS. În postura de și Artele Spectacolului, în tutore al bursierului, pianistul lect.dr. Alexandru fața primei ridicări de Petrovici, am asistat la definirea temei sale, până cortină, interesați și curioși la sfârșitul cercetărilor și editarea raportului. față de ceea ce ni se oferă, Proiectul invita la urmărirea “realizării prin tradiție, la o premieră. spectacolului cu opera Gianni Schicchi de Puccini, T r e c e m d i n c o l o d e în cadrul stagiunii muzicale a UNMB”. După cum p r o b l e m e l e s p e c i f i c e declara în documentul de inițiere Alexandru alcătuirii distribuției, căci Petrovici, se dorea: “Reflectarea interpretativă a pregătirea și conducerea dramaturgiei muzicale din perspectiva muzicală au ținut seama de pianistului corepetitor (coach) şi a dirijorului, și i d e i l o g i c a s a m b l a t e , aplicaţia în spectacol”, temă cu care bursierul a A l e x a n d r u P e t r o v i c i fost admis la Institutul de Studii Muzicale subliniind că: ”Studenţii

echilibrare sonoră în dificilele momente selectaţi pentru spectacol îşi vor polifonice. Ar mai fi de menționat un dialog, cel al putea include în repertoriu formației camerale acompaniatoare și roluri integrale, aparţinând unui distribuția solistică. Inclinăm spre impresia mai titlu pretenţios, jucat în multe favorabilă pentru acțiunea formației, apărată în t e a t r e l i r i c e ; e x p e r i e n ţ a fosă de privirile publicului, în comparație cu acumulată de către studenţi va privirile scrutătoare, adesea critice, focalizate de putea fi extrapolată ulterior în public spre scenă. “Purtătorul de cuvânt” al abordarea altor partituri.” Am relațiilor, Alexandru Petrovici, nu a ostenit privit realizarea scenică a degeaba, plasând întregul către perspectiva unor regizoarei Anda Tăbăcaru Hogea reprezentații viitoare (printre care și o apropiată ca un curs profesional amplasat programare competitivă la festivalul studențesc în conținutul partiturii, studiat de la Cluj).cu o distribuție diversă, alcătuită Ajutați de regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea, nu din tineri de la anul I (Ștefan în aceeași măsură de scenografa Francesca Lamatic) la anii de Master, deja Cioancă (studentă UNArte București), cu dotați cu experiența teatrului – încurajări din partea asistenței, premiera a fost Irina Baianț, Andreea Eftimescu. Doctorale Avansate – MIDAS. până la sfârșit un interesant subiect de discuție În reperele de vârstă se află și alte oferte, pentru Cunosc tot drumul cercetărilor, expunerilor de ”post factum”, o demonstrație a împlinirii rolul titular – Dominic Cristea, Rinuccio – Adrian motive, lucrului asupra partiturii de orchestră, în proiectului MIDAS și o justificare a necesității de Dumitru, Simone – Filip Panait, un ansamblu formula reducției pentru formație instrumentală a proiecta mai temeinic o stagiune lirică, chiar și care dorește să-și impună prezența, depășind camerală, opiniile legate de ridicarea acestei în condițiile de care dispune actualmente stridențele vocale, excesele comportamentale capodopere pe scena studențească. Trebuie spus Universitatea noastră de muzică.asumate individual și ocaziile (prea rare) de

prof.univ.dr. Grigore Constantinescu

O premieră studenţească – ”Gianni Schicchi” de Puccini

A devenit deja o obișnuință ca în fiecare Gabriela Munteanu, primăvară, în cadrul Festivalului Chei al UNMB, P e r s p e c t i v e p e n t r u aflat anul acesta la a VI-a ediție, Departamentul realizarea manualelor pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) şcolare de educaţ ie în colaborare cu Departamentul de Muzicologie m u z i c a l ă – a u t o r și Științele Educației Muzicale (DMSEM) să asist.univ.dr. Denisse organizeze un simpozion cu teme actuale ale Dragoe, Spectacolul de educației muzicale specializate și generale, operă pentru copi i : eveniment care, de fiecare dată, se bucură de Povestea micului Pan - o prezența a numeroși participanți. Anul acesta r e u ș i t ă c o l a b o r a r e tematicile au fost împărțite pe două secțiuni: interdisciplinară – autor Educația muzicală în școala românească lect .univ.dr. Claudia contemporană. Realități și perspective, în prima C o d r e a n u , L - a m

didactica teoriei muzicii – autor prof.univ.dr. secțiune, și Dezvoltarea gândirii muzicale prin cunoscut pe maestrul Victor Giuleanu – autor Olguța Lupu. solfegiu, dictat și teoria muzicii: dimensiuni prof.univ.dr. Lavinia Coman, Un model european Desfășurat într-un cadru deosebit, cu numeroase didactice și metodice, în cea de-a doua. de educație muzicală – George Breazul – autor intervenții și întrebări din partea unei asistențe Coordonate de semnatarul acestor rânduri, prof.univ.dr. Vasile Vasile și Educația muzicală în destul de numeroase, simpozionul s-a bucurat de comunicările primei secțiuni s-au bucurat de învățământul românesc contemporan – autor o reușită deplină, confirmând demersurile și prezența unor didacticieni și muzicieni lect.univ.dr. Dragoș Călin.inițiativa organizatorilor. Trebuie să menționăm reprezentativi ai școlii românești. Astfel, în Cea de a doua secțiune a fost coordonată de faptul că toate studiile prezentate la eveniment prima parte, au fost prezentate studiile: Evoluţii prof.univ.dr. Olguța Lupu și a cuprins vor fi publicate într-un volum ce va fi editat în şi perspective în educaţia muzicală specializată – comunicările: Colecția de solfegii Victor Giuleanu curând.autor prof.univ.dr. Lavinia Coman, Remember 1999 și valoarea ei adăugată – autor prof.univ.dr.

Maria Cernovodeanu – autor prof.univ.dr. Gabriela Munteanu și Răspântii și busole în

lect.univ.dr. Dragoș Călin

Un simpozion despre educația muzicală

Page 11: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 11 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

FESTIVAL

COLŢUL CITITORULUI

Anul 2014 este unul al aniversărilor pentru care conf.univ.dr. Șerban Nichifor a expus reprezentat-o Ana-Maria Cazacu, elevă în clasa a muzica universală și românească. Hans Leo Personalitatea marelui compozitor evreu-român XI-a la Colegiul de Arte ”George Enescu”, care a Hassler, Carl Philipp Emanuel Bach, Christoph Alfred Mendelsohn, simpozionul a continuat cu avut o foarte bună comunicare despre Aspecte Willibald von Gluck, Richard Strauss, Pietro un moment de aducere aminte prezentat de din viaţa şi creaţia lui Carl Philipp Emmanuel Antonio Locatelli, Jean-Philippe Rameau, lect.univ.dr. Dragoș Călin, autorul studiului Zece Bach. Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea Giacomo Meyerbeer, Modest Petrovici ani fără Vasile Iliuț. Au urmat: prof.univ.dr. Vasile subsemnatei despre Ultimul mare romantic: Musorgski, Anton Pann, Gheorghe Dumitrescu, Vasile – Personalitatea complexă a lui Anton Richard Strauss.Vasile Iliuț, iată doar câțiva dintre cei mai Pann, prof.univ.dr. Grigore Constantinescu – Toate comunicările vor fi publicate într-un importanți muzicieni pentru care anul 2014 este Catena de aur a operei franceze baroce clasice: J.P. volum dedicat aniversărilor muzicale al anului unul aniversar sau comemorativ. Rameau și C. W. Gluck, studenta din anul I Antonia 2014. Să remarcăm faptul că întreaga Ca în fiecare an, Departamentul de Muzicologie și Liță – Modest Musorgski pe drumul identității manifestare s-a bucurat de o prezență Științele Educației muzicale a organizat o componistice, studenta din anul I Benedicta Pavel apreciabilă din partea publicului care a urmărit manifestare științifică a cărei tematică a fost – Carl Philipp Emanuel Bach, studenta din anul I cu interes comunicările, a pus întrebări și a tocmai aceea a aniversărilor. Evenimentul a avut Adina Popescu – Richard Strauss, marele comentat pe marginea acestora, evenimentul loc în cadrul Festivalului Chei al UNMB și s-a reprezentant al epocii sale, studenta din anul I ridicându-se astfel la un nivel științific foarte bucurat de prezența unor muzicologi consacrați, Desiela Tătaru – C.W. Gluck, un european ridicat, așa cum ne-am obișnuit de altfel să fie precum și de comunicările unor tineri ce bat la reformator, studentul din anul II Vlad Văidean – întreg Festivalul Chei care a ajuns, iată, la a VI-a porțile afirmării și care sperăm să devină în Modest Musorgski în căutarea adevărului și ediție.viitor mari muzicologi. Astfel, după un debut în i d e n t i tă ț i i . S u r p r i z a s i m p o z i o n u l u i a

lect.univ.dr. Anamaria Călin

Simpozion de Muzicologie sub genericul Aniversări

De-a lungul dezvoltării unei științe, se profilează muzicilor pentru lăută avem, pe de-o parte, o serie de texte ce capătă valoarea de adevăr scrierile italo-spaniole care seamănă cu imuabil, se învăluie cu o aureolă de pseudo- tabulaturile pe care astăzi le utilizează sacralitate și persistă de-a lungul deceniilor în muzicienii amatori pentru a învăța să cânte la bibliografiile celor interesați de domeniu, chiar chitară, având la dispoziție o reprezentare a dacă de multe ori își arată vârsta, limitele. Nu fac corzilor instrumentului și poziția tastei ce desigur referire la tomurile de calitate trebuie apăsată pentru a produce sunetul dorit. îndoielnică ce s-au insinuat printre cele cu Cele din linia franco-germană, pe de altă parte, adevărat valoroase, ci chiar la acestea din urmă. introduc în acest joc și uzul literelor, dovedind Într-o astfel de situație se află, în opinia mea, și încă odată că nu putem vorbi de o notație unitară, cartea The Notation of Polyphonic Music 900 - însă un lucru interesant trebuie remarcat: 1600, semnată de Willi Apel, care oferă exact ceea c a n t i t a t e a i m p r e s i o n a n t ă d e m u z i c ă ce pretinde în titlu – o inițiere în studiul notațiilor instrumentală scrisă în perioada Renașterii, muzicale ce s-au propagat în spațiul occidental în cunoscută de multe ori drept Secolul de aur al perioada Evului Mediu și a Renașterii. Așa cum polifoniei vocale.voi încerca să explic, într-un mod succint, Continuând lectura textului pe care ni-l propune volumul are o importanță și relevanță uriașă Willi Apel, începem să intrăm în zona de trobar Ultima secțiune, dedicată polifoniei medievale, pentru cei preocupați de cercetarea fenomenului clus a volumului, odată cu scrierea muzicilor în loc să continue traiectul descendent propus de muzical, adevărații musici conform ideilor lui dedicate grupurilor. Cum subliniam mai sus, capitolele anterioare, pornește de la instaurarea Boethius, însă trebuie să avem în vedere faptul că abordarea sa nu este una diacronică, așa că prima primelor notații diastematice și urcă spre ultima ediție revizuită și adăugită a acestuia a descrisă este notația mensurală albă, întâlnită cu scrierile din Ars Nova. Vedem cum, de-a lungul apărut în 1961! Ce ne facem cu descoperirile precădere în secolele XV și XVI, numită astfel din deceniilor, se adună noi valori de note pentru a ulterioare acestei date, fiindcă din păcate nici nu cauza notelor sale “golașe” și pentru a o completa binomul brevis – longa, diversificarea s-a mai ivit vreun alt manual care să ducă mai diferenția de scrierea neagră a Evului Mediu. ritmurilor și dezvoltarea unui mod din ce în ce departe moștenirea lui Apel? Motivul acestui schimb de aspect este unul cât se mai precis de a le indica, de la modalismul de

poate de pragmatic și se află în strânsă legătură Notre Dame, la inovațiile lui Franco de Colonia The Notation of Polyphonic Music 900 – 1600 nu cu evoluțiile tehnice, mai precis înlocuirea (Kőln) și Petrus de Cruce.face niciun compromis, ea oferind nici mai mult, pergamentului ca suport pentru scris, scump de nici mai puțin decât ceea ce propune. Pentru a produs, cu hârtia care s-a dovedit incapabilă să Într-un final, lectura volumului The Notation of facilita înțelegerea cititorului, autorul a ordonat suporte petele de cerneală ce formau odinioară Polyphonic Music 900 – 1600 a lui Willi Apel se de așa natură materialul, încât debutează cu notele muzicale. În fine, autorul propune o dovedește a fi o impresionantă călătorie pentru elementele ce i-ar părea muzicianului modern incursiune detaliată în universul notației albe, cei pasionați de muzicile timpurii, iar ulterior, familiare, și se afundă treptat în scrieri mai pornind de la forma valorilor de bază – semifusa, dacă cititorul va avea în față o pagină dintr-un ermetice. Din această rațiune, prima parte este fusa, semiminima, minima, brevis, longa, maxima manuscris ca cel de la Montpellier, nu-l va mai dedicată muzicii instrumentale, mai exact (duplexlonga) – și a legăturilor primare, derivate privi ca pe cel din Voynich, ci va ajunge să vadă notația instrumentelor solo – claviaturi și lăută, din variile tipuri de neume gregoriene – muzica ce se ascunde în spatele frumoaselor primele materiale expuse fiind partiturile punctum, virga, pes și clivis. Toate uneltele miniaturi. Îmi mențin opinia că ar fi nevoie de un dedicate acestora. De la aceste scrieri lesne de necesare cercetării sunt oferite cititorului, acesta manual updatat, însă cel comentat aici încă face înțeles, Apel intră în zona tabulaturilor, dintre fiind familiarizat cu măsurile utilizate, față cerințelor cu un grad mare de succes, care, în cazul orgilor și familiei clavecinului- identificarea lor, reguli de colorare ritmică a dovedind că pe bună dreptate poate fi o unealtă clavicordului, cele mai semnificative sunt cele notelor, perfectio, ș.a.m.d. În plus, Apel pune la necesară în dezvoltarea muzicologului modern.germane, dominate de notația literală a dispoziție și o serie de reproduceri în facsimil, sunetelor, și cele spaniole, unde cifrele capătă pentru a oferi novicelui ocazia să-și încerce valoare de simbol pentru fiecare sunet. În zona abilitățile de tălmaci muzical.

Radu Mihalache – Anul IV Muzicologie

Reflecții asupra unei cărți vechi și încă actuale: Willi Apel, The Notation of Polyphonic Music 900 – 1600 (ediția a V-a, The Medieval Academy of America, 1953)

Page 12: Revista Acord nr.22

Anul VI • Nr. 22 • Aprilie - Iunie 2014 • 12 pagini

Pagina 12 ACORD - publicaţie a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

SCRISORI DIN EUROPA

Notă pentru sine: a scrie despre o ţară străină muzicii lui Foulds pe scenă. În activitatea de zi cu multe coruri şi orchestre de amatori, al căror este o treabă delicată, în primul rând pentru zi, contribuiam la procesul de organizare şi de nivel este impresionant. Vă mărturisesc că, într-o pericolul de a cădea în tentaţia ierarhizării. publicare lunară a partiturilor din colecţia duminică dimineaţa, doi tineri fluierau râzând, Întotdeauna suntem ispitiţi să spunem despre numită Repertoire and Opera Explorer. Şi, în dar cu aplomb, aria Reginei Nopţii într-un capra vecinului că este mai frumoasă. Şi, deşi u ltimele luni, am fost implicată într-un proiect de autobuz aproape gol. Însă nicăieri nu întâlneşti nu-mi plac efuziunile naţionaliste (nicio grijă, nu digitalizare a unei alte ediţii de partituri, îngrijită numai lapte şi miere. Vineri şi sâmbătă seara, vă voi pune într-un asemenea pericol), am o tot de Musikproduktion Höflich München. străzile Münchenului se transformă într-un fel de atitudine la fel de tranşantă şi vizavi de cei care Experienţa de aici a fost foarte utilă, pentru că am bodegă cu porţile deschise, cu oameni amețiți văd numai binele „de dincolo”. Sunt o adeptă putut să înţeleg mai mult despre cum care se transportă dintr-un loc în altul al oraşului convinsă a zicalei „omul sfinţeşte locul”, funcţionează o editură axată pe partituri rare, cu sticla de bere în mână, cu autobuze cu damf de indiferent unde s-ar afla el, şi cred, de asemenea, începând de la alegerea compoziţiilor pe care le alcool, cu alconauţi mai veseli şi alţii în faţa că omul devine mai complet, dacă mi se va publică, până la strategiile de marketing şi, în cărora pleci privirea, din dorinţa de a evita un permite să spun aşa, cu fiecare nou loc pe care îl parte, structura de finanţare. contact. Pe trotuar vezi fie sticle goale vizitează. Schimbul de experienţă cu alte culturi Ca oricare alt coleg Erasmus, vă voi spune că singuratice, dar îngrijit puse la vreun colţ de este de nepreţuit. Experienţa pe care am avut-o bonusul principal al unei este de nepreţuit. călătorii în străinătate Către cititori: am locuit timp de jumătate de an în este exersarea limbii din München. Şi, ca într-un aparteu teatral, vă spun ţara gazdă. În secolul 21, o că aş mai locui încă pe atât. Sprijinită de o bursă l i m b ă s t r ă i n ă e s t e Erasmus şi de UNMB, am lucrat la o editură aproape ca un paşaport în muzicală – Musikproduktion Höflich München – plus. Acum, când granițele specializată în publicarea şi promovarea muzicii Europei sunt deschise, rare. Am fost implicată în destul de multe oricine poate călători cu proiecte, iar unul dintre cele mai importante a uşurinţă, iar o ţară va fost publicarea în ediţie princeps a unor lucrări îmbrăţişa întotdeauna scrise de John Foulds, compozitor englez, puţin altfel un musafir care va cunoscut, dar care are parte de un boom de şti să se integreze, fie şi cu „descoperire” pe plan european. Aici am avut un un „bună ziua” sau cu ro l s e c u n d a r, î n s ă m - a m b u c u ra t d e câteva fraze de small talk oportunitatea de a lua parte la readucerea ocazional. Şi dacă tot

vorbim despre Germania, vreau să spulber o dată pentru totdeauna o idee p r e c o n c e p u t ă , c u i n f o r m a ţ i i p r o a s p ă t

clădire sau la piciorul vreunei gherete, fie culese: germanii, mai ales cei tineri şi cei de

băltoace cu cioburi. Iar când vine duminica seara, vârsta a doua, sunt mai mult decât dispuşi să

afară este linişte şi pace, pentru că a doua zi se vorbească engleza cu un străin. Este adevărat,

lucrează – iar pentru ei, într-un contrast abrupt totuşi, că nu am verificat adevărul acestei teorii

cu timpul liber, lucrul înseamnă disciplină şi decât în câteva oraşe din regiunea Bavariei, dar

seriozitate rigidă. Pentru mine este un mister tot se conturează o veste bună. În plus,

cum poate trăi Münchenul diferenţa dintre zilele Münchenul oferă foarte multe platforme de

lucrătoare şi sfârşitul de săptămână, într-o integrare pentru cei care abia învaţă germana:

manieră aproape schizofrenică. Toate aceste posturi radio cu ştiri vorbite clar şi lent, special

atitudini fac parte din viaţa lor uzuală şi, acum, pentru străini, ziare scrise într-o germană de

din imaginea pe care o am eu despre acest oraş, nivel mediu sau pentru începători, şi cursuri de

cu ciudăţeniile lui, cu viaţa lui culturală bogată, limbă, accesibile, oferite de Volkshochschule

cu bibliotecile şi librăriile lui imense, cu München.

pinacotecile pe care le-aş vizita de câte ori aş Ca un bonus anecdotic, trebuie să vă istorisesc

avea ocazia şi, nu în ultimul rând, cu oameni dragi câteva întâmplări care să arate ceva mai mult din

şi harnici. Aceasta a fost pentru mine experienţa culoarea specifică a oraşului. În München, omul

Erasmus, în urma căreia aş îndruma pe oricine să de rând are adesea şi o viaţă muzicală. Zilnic, am

caute să beneficieze de ea, cât timp este student văzut oameni cu instrumente muzicale pe stradă,

şi cât timp vrea să îşi lărgească orizontul iar mulţi studiază muzica clasică doar de dragul

cunoaşterii. hobby-ului. De altfel, în toată Germania există

drd. Alice Tacu

Călătorie la München