Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 11 / 2010Nr. 11 / 2010Nr. 11 / 2010Nr. 11 / 2010

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

Amintirile de Goina Oana Teodora, clasa a VII-a Îmi amintesc acuma Copilăria mea. Ştiu că eram fericită Şi foarte timidă. Retrăim cu toŃii Prima amintire din copilărie Primul zâmbet tandru Prima glăsuire. Eram fericită, alături de familia mea Ne jucam până seara. Mi-amintesc şi azi, visând aici Jocurile de când eram mici. Aceste simple amintiri Sunt foarte importante Căci întotdeauna le voi păstra, În sufletul şi inima mea.

Minunata lume a copilariei

de Mihalce Gabriela Larisa, clasa a VI-a B Copilaria este un timp plin de poveşti, vise şi iluzii, pe care orice om îl parcurge şi îl trăieşte. Ca şi un tânăr copac, orice copil are nevoie de îngrijire pentru ca mai târziu să poată trece de obstacolele care vor urma. FrumuseŃea copilăriei constă în faptul că noi copiii privim lucrurile în alt fel decât adulŃii. Ne place joaca, distracŃia şi tot ceea ce noi credem că ne face viaŃa mai frumoasă, deşi uneori ne înşelăm în această privinŃă. Câteodată, neascultând de părinŃi, intrăm în diferite situaŃii din care învăŃăm lecŃii de viaŃă şi ne construim ca oameni o personalitate, un viitor. Mai târziu, peste ani, copilăria va deveni un vis frumos, care începe cu „ A fost odată...”. Noi trebuie să facem tot ce putem ca să ne facem copilăria cât mai frumoasă.

Copilăria de Buha Razvan , clasa a VI-a B Copilăria e un lucru minunat, E locul unde ne-am jucat, E timpul în care suntem fericiŃi, Şi de către părinŃi iubiŃi. ViaŃa e o grădină înflorită În care creşte copilăria dorită E-un cântec frumos, cu sunet de vioară, El vine cu minunata primăvară. E primăvara lipsită de griji E jocul plin de nebunii, E timpul care împlineşte ce-am visat, Copilăria e un lucru minunat.

La cules de ghiocei, de Lungu Andrada, clasa a IV-a Într-o zi de primăvară, eu şi prietenele mele am hotărât să facem o plimbare la cules de ghiocei. Soarele strălucea pe cer iar noi ne încălzeam la razele lui. Apa curgea lin şi era limpede ca lacrima, iar în pădure răsuna ciripitul păsărelelor. Pădurea începea să capete culoare, iar la poalele ei ghioceii îşi făceau apariŃia ca semn al primăverii. Pe malul apei se întindeau covoare de brânduşi până în pădure. Când am ajuns, noi am început să sărim şi să cântăm de bucurie văzând cât de frumos este acest colŃ al naturii. Un pic mai târziu apăru un cioban cu o turmă de oi şi de miei care zburdau de bucurie şi păreau că dau viaŃă naturii. A fost o zi plină de veselie şi bucurie pentru noi, iar când ne-am întors acasă am adus coşuleŃul plin cu ghiocei şi brânduşi. Am făcut cadou celor din familie şi vecinilor.

În livadă

de Lăpuşte Roxana, clasa a IV-a E o zi frumoasă şi însorită de primăvară. Iarba se grăbi să-şi arate acele verzi şi fragede. Plăpând, la soare, iese ghiocelul. Daniela şi Maria culeg ghioceii abia înfloriŃi. Ele fac bucheŃele mici pentru a le pune în pahar. Toată natura s-a trezit la viaŃă. Gâzele şi păsările au început să se joace şi să ciripească mult mai vesel. Pe sub streşini au început să apară cuiburile păsărilor. Zilele devin din ce în ce mai lungi. Soarele străluceşte mai puternic. CrenguŃele pomilor sunt gata să înflorească. În livadă va fi o explozie de culori. Mirosul dulce al florilor ne umple inimile de bucurie. FurnicuŃele au început să-şi construiască muşuroaiele. După topirea zăpezii pâraiele s-au tulburat şi curg foarte zgomotos. În curând o să zburde şi mieluşeii jucăuşi, sub razele călduroase ale soarelui.

Vine primăvara!

de Nistor Andreea, clasa a IV-a Ciripitul păsărelelor ne aduce alinarea în suflet. Florile sunt viu colorate, pomii înfloresc, iarba creşte neîncetat. Ghioceii cei plăpânzi sunt oferiŃi mamelor. Pe o rămurică se aşează un porumbel vesel, scăldat de razele soarelui. Primăvara este un anotimp frumos, iar noi o privim cu bucurie. Copiii se joacă cu mingea pe iarba verde şi lucioasă. Toată natura este trezită la o nouă viaŃă. Spre seară toate vieŃuitoarele obosite de această zi lungă se duc înapoi la casele lor.

Primăvara

de Foghiş Goina Georgiana, clasa a IV-a Într-o zi călduroasă de primavară, eu şi prietena mea Cristina, am mers după ghiocei. Am mers şi tot am mers până am ajuns în poiana minunată. Când am ajuns acolo am încremenit simŃind mireasma plăcută din natură! Prietena mea, Cristina, a mers să culeagă floricele şi ghiocei. A cules ghiocei dar a găsit o floare multicoloră, care mirosea aşa de frumos, încât nu puteai să pleci de lângă ea. Cristina a rămas fără nici o vorbă, privind mirată floarea colorată. Era aşa de frumoasă! Dar nu puteam sta mult fiindcă seara se lăsa repede. Eu şi Cristina ne întorceam cu floarea multicoloră acasă şi eram foarte bucuroase că am găsit o floare aşa de minunată şi că am văzut minunile naturii.

Se întoarce primăvara

de Oraş Amina Georgiana, clasa a IV-a E primăvară ! Vântul rece este alungat de o rază a soarelui. Peste tot sunt flori, verdeaŃă, pomi înfloriŃi, iar ciripitul păsărelelor îi încântă pe copiii, care se joacă sub acei copaci înfloriŃi cu flori colorate. Albinele căutau nectar prin florile copacilor şi prin cele care se găseau printre firele de iarbă. Păsărelele care vin din Ńările calde îi îngână pe copiii care se jucau chiar sub copacul în care se găseau ele. Acest loc descris, pentru mine înseamnă a doua casă, deoarece acolo îmi petreceam cel mai mult timp şi de câte ori veneau în vizită verişorii mei, voiau să meargă în acel loc pentru ei fiind un colŃişor de rai, unde uitau de toate grijile.

Primăvara

de Laza Tamara, clasa a IV-a Este primăvară! Soarele străluceşte în albastrul cerului. Iarba se grăbeşte să-şi arate colŃii verzi şi fragezi. Eu şi bunica am mers într-o pădure mică după ghiocei. Acolo era un peisaj minunat. În aer se simŃea o aromă de verdeaŃă. Acolo se găsea şi un izvor cu apa limpede ca lacrima. Pomii erau înfloriŃi. Mii de fluturi şi de gâze zburau în mireasma florilor. Parcă erau într-un vis. Încet, încet, soarele se pregătea să se culce. Am mers uşor spre casă, luând cu noi frumuseŃea acelei zile de primăvară.

Primăvara de Laza Tamara, clasa a IV-a Este primăvară! Eu şi Alex am mers într-o poiană mică. Era un loc fermecător. Ghioceii plăpânzi au răsărit. Se mai zărea câte o pată de zăpadă. Gâzele şi fluturii zburau prin mireasma florilor care te chema la joacă. Pomii erau înfloriŃi. Razele jucăuşe ale soarelui anunŃau începutul unei noi zile de primăvară. Eu şi Alex am făcut buchete de ghiocei, brânduşi şi viorele. După masă am plecat acasă cu buchetele. Le-am dat mămicilor care s-au bucurat şi ne-au mulŃumit pentru florile aduse. Soarele începea să apună, eu şi Alex ne-am pregătit de culcare, fiind mulŃumiŃi de ziua de primăvară petrecută.

La bunici de Buna Sergiu IonuŃ, clasa a IV-a

Îmi place viaŃa la Ńară, pentru că e linişte şi avem spaŃiu destul pentru joacă. Noi locuim în casa bunicii. DimineaŃa mă trezesc razele soarelui care îmi bate la fereastră. Mirosul dejunului pregătit de bunica ne face să părăsim patul călduŃ. După aceea ieşim la joacă afară şi hrănim animalele. Câinele negru şi iepurii sunt sarcina mea. Eu trebuie să le dau de mâncare. Restul zilei trece aproape fără să-mi dau seama. Lăsarea serii ne trimite în casă. Noi luăm cina şi ne pregătim de culcare. E bine să fii copil!

Poezie mamei Pentru mama mea de Lăpuşte Roxana, cls. a IV-a de Manea Nicoleta, clasa a IV-a Ghiocei au răsărit De ziua ta, mămico, Ziua mamei a venit Vreau să-Ńi dau ceva Îi dăruiesc un cadou Un ghiocel frumos Şi-un buchet mare de flori. Ca tine mama mea. Cu mult drag am aşteptat Astăzi este ziua mamei, Ziua mamei, sărbătoare, Un cadou i-am dăruit Eu îi spun un cuvânt drag Şi în zi de sărbătoare, Că o iubesc foarte tare. Cu mult drag ea l-a primit Şi vreau să îi mulŃumesc Pentru ce mi-a oferit Şi să-i spun că o iubesc Cu mult drag o-mbrăŃişez.

Mamele , cele mai iubite fiinŃe

de Damian Denisa, clasa a V-a Mamele sunt soarele de pe cer pentru copiii. ToŃi copiii trebuie să-şi iubească mamele. Oricum ar fi mama noastră trebuie să o iubim pentru că ne-a dat naştere şi ne-a crescut cu multă dragoste. Cu siguranŃă multe mame au făcut sacrificiu pentru copiii. În fiecare zi trebuie să ne facem mamele fericite şi mândre de noi. Mama mea este foarte mândră de mine. Chiar dacă strigă la copiii orice mamă îşi iubeşte copilul şi ar face orice pentru el. Eu cred că mamele sunt cele mai iubite fiinŃe din lume.

Mama

de Damian Denisa, clasa a V-a Mama-i luna de pe cer Mama mea este isteaŃă Mama-i o ploaie de stele Stelele în faŃă-i pier Ne vrea doar binele-n viaŃă E iubirea vieŃii mele, Mama-i zâmbetul curat Copilaşul când vorbeşte O iubesc atât de mult Ce pe faŃă-i aşezat. Pe mama o pomeneşte. Eu pe mama o ascult.

Mamă dragă, Mamei de Retegan Denisa, clasa a II-a de Nistor Elena, clasa a II-a Mamă azi e ziua ta, Şi cu cât mă duce gândul, Vreau să-Ńi dăruiesc ceva, Peste vremuri în trecut, Nu ştiu ce să-Ńi dăruiesc, Tot mai sfântă văd icoana, Dar sincer, eu te iubesc. Mamei care m-a crescut. Mamă dragă te iubesc, Primăvara a sosit, Numai bine îŃi doresc. La căsuŃa mea cu flori. Vreau să-Ńi mulŃumesc şi eu, Şi pe tine mamă dragă, Că mă îngrijeşti mereu. Te visez mereu, mereu. MăicuŃă eu Ńi-am sădit, Pe răzoare numai fragi. Şi-n grădină au răsărit, Florile ce îŃi sunt dragi.

Pentru mama Mamei de Goina Sabrina, clasa a II-a de Medve Paula Ioana, clasa a II-a Mamă dragă te iubesc, Tu mămică dragă-mi eşti, Zi de zi eu îŃi doresc Căci de mică m-ai crescut, Sănătate, fericire, Te iubesc şi mă iubeşti Să mă poŃi creşte pe mine. Şi-Ńi doresc să trăieşti mult. Mama mea e foarte bună Eu la şcoală când mă duc, Mă învaŃă şi mă îndrumă, Înainte de plecare, În viaŃă să fiu mai bună. Îi dau mamei sărutare. Pentru asta o iubesc. Iar ea îmi dă o binecuvântare.

Activitate educativă pe tema ecologiei În data de 22.03.2010 s-a desfăşurat în incinta şcolii noastre activitatea educativă „ Apa esenŃa vieŃii”, din cadrul Proiectului educaŃional naŃional „O lacrimă pentru terra”, în care sunt angrenate 60 de şcoli din Ńară, la iniŃiativa inst. Diana Târnăveanu şi a prof. Daniel Marius Popa. Acesta este conceput în patru etape: până la 30 martie - Apa, esenŃa vieŃii, până la 30 aprilie – Să ajutăm Pământul să zâmbească, până la 30 mai – Comoara verde de lângă noi, până la 12 iunie – O viaŃă mai bună într-un mediu mai curat. Proiectul are ca scop educarea elevilor în spirit ecologic, al respectului faŃa de mediul înconjurător, dar şi de a-i angrena în diferite activităŃi practice. Activitatea claselor V-VIII-prezentare power point, referate.

Activitatea claselor I-IV- realizarea unei machete sugestive, circuitul apei în natură.

S04 Saca şi GPN. Saca Cu ocazia zilei de 8 Martie am organizat atât cu elevii claselor I-III cât şi cu copiii de la grădiniŃă un program artistic în cinstea mamei intitulat “Te iubesc mamă”: Prima rândunică a adus din alte Ńări dalba primăvară şi odată cu ea sărbătoarea scumpă inimii mele- 8 martie- cea mai frumoasă zi a anului, sărbătoarea tuturor sărbătorilor. “cu cele mai curate gânduri mă închin în faŃa luminii ochilor tăi blânzi, nu există grai pământesc în care să pot exprima toată dragostea ce Ńi-o port”. Prima îmbrăŃişare, primul gând drag, prima căldură sufletească o primim de la fiinŃa care ne-a dat viaŃă ca pe un dar –“mama”. Mama este fiinŃa cea mai dulce, care ne călăuzeşte paşii, dar mai cu seamă ne însoŃeşte peste tot ca o umbră, ca un înger, veghindu-ne copilăria, bucurându-se şi suferind uneori alături de noi. S-au recitat poezii închinate mamei:” E ziua ta”, “Pentru mama mea”, “Darul meu”, “Una este mama”, “De ziua mamei”, “Mama”, “ Ce bucurie!”, “Cea mai dulce de pe lume”. S-au cântat câteva cântece în cinstea mamei: “Flori pentru mama”, “Nu sunt prea mic”, “Mama”, “Mamă dragă ştii tu oare?”. Am realizat la orele de abilităŃi practice diferite mărŃişoare şi felicitări pentru mame, din fiecare am expus câte un model pe panoul de expoziŃie al Şcolii cu clasele I- IV Saca. Eleva din clasa a III-a a compus o poezie pentru mama, pe care a recitat-o cu drag în cadrul serbării: Mama mea de Damian Giulia- Carla, clasa a III-a Şcoala cu clasele I- IV Saca Mama mea-i ruptă din soare, Când zâmbeşte parcă-i floare. Ne iubeşte mult de tot, Ca s-o supăr eu nu pot ! Îmi spune vorbe dulci de mamă, Pe toate le iau în seamă. Eu cu sufletul o ascult Şi-o iubesc atât de mult! Şi în fiecare seară Când mă înveseleşte iară, Eu îi spun cât o iubesc, Cât de mult o preŃuiesc.

În cadrul proiectului “Şcoala e pentru toŃi” prof. Goina Daniela a organizat o activitate educativă cu ocazia zilei de 1 martie, în cadrul căreia au fost implicaŃi atât elevi rromi cât şi neromi, din clasele I-IV Grui şi elevii din V-VIII de la S08 Budureasa. În urma mai multor întâlniri cu elevii, s-a reuşit confecŃionarea unor mărŃişoare care au fost prezentate în cadrul unei ExpoziŃii concurs.

Elevii care au avut mărŃişoare în concurs, au aşteptat decizia juriului. După deliberare s-au acordat diplome , premiul I,II,III precum şi două menŃiuni, pentru „Cel mai frumos mărŃişor”. Elevii premianŃi au fost răsplătiŃi cu rechizite, aplauze şi felicitări , din partea colegilor, cadrelor didactice şi a organizatoarei.

Pentru a marca cum se cuvine ziua de 8 Martie elevii din “Ansamblul Budureasa” al şcolii au organizat o serbare în cinstea Zilei InternaŃionale a femeilor, îndrumaŃi fiind de doamna profesoară Goina Daniela. Serbarea a

debutat cu poezii, cântece închinate mamelor precum şi o şezătoare. Programul artistic s-a încheiat cu o scenetă “ Anotimpurile”, care a demonstrat dăruirea şi plăcerea micilor actori, de a fi în faŃa unui auditoriu şi de a crea buna dispoziŃie. La sfârşitul momentului artistic doamna îndrumătoare a oferit tuturor elevilor ansamblului câte un mărŃişor, ca simbol al preŃuirii eforturilor acestor elevi, care răspund prompt la solicitările doamnei de a se implica în diferite activităŃi educative şcolare şi extraşcolare.

Tot cu ocazia zilei de 8 Martie, cadrele didactice de la S04 Grui : Inst. Drăgoi Daniela Silvia, inst. Mărginean Floarea, inst. Ardelean Florentina şi inst. Petruse Goina Alina, au organizat o

activitate scolară « Clubul mamelor ».Activitatea a cuprins o expoziŃie cu mărŃişoare şi felicitări confecŃionate de elevii şcolii din Grui, demostrând că sunt dornici de muncă. Elevii rromi au prezentat şi un frumos program artistic, alcătuit din cântece şi poezii închinate mamelor. La activitate au fost invitate mamelor elevilor, reprezentanŃi ai FundaŃiei Ruhama şi primarul comunei Olea Radu, care a oferit femeilor prezente flori cu ocazia acestei zile speciale, când femeile din lumea întreagă se simt răsfăŃate. La sfârşitul activităŃii cadrele didactice au oferit tuturor invitaŃilor suc, apă minerală, fursecuri şi prăjituri, discutând cu mamele copiilor despre importanŃa educatiŃei care este aceeaşi pentru toŃi copiii, indiferent de etnie şi au insistat ca părinŃii să-şi trimită copiii la şcoală ca să înveŃe şi prevenim astfel abandonul şi căsătoriile timpurii.

ExpoziŃie mărŃişoare ExpoziŃie felicitări

Serbare de 8 Martie

Proiect şcolar –“Clubul mamelor”

Câteva instantanee din activitatea elevilor de la S04 Grui

Câteva sugestii de felicitări pentru Paşte, propuse de prof. Goina Daniela

Cu ocazia Zilei francofoniei în data de 20 martie 2010, în incinta Şcolii cu clasele I-VIII Budureasa a avut loc o activitate educativă, organizată de

doamna profesoară Laboş Daciana, împreună cu elevii din gimnaziu. Elevii implicaŃi au reuşit în timp foarte scurt să impresioneze colegii şi cadrele didactice prezente, prin dăruire şi pasiune. Activitatea a debutat prin prezentarea Power point a semnificaŃiei acestei zile, făcută de doamna profesoară, realizarea unui panou sugestiv, după care elevii din gimnaziu au interpretat cântece şi poezii în limba franceză. Finalul programului a fost de cultură generală, doamna profesoară provocând elevii la completarea unui rebus sugestiv. Întreaga activitate s-a dorit a fi un prilej de a reaminti elevilor ce înseamnă cultura franceză şi cu siguranŃă mulŃi dintre ei au plecat acasă purtând în minte imagini deosebite din FranŃa şi fredonând melodii specifice acestei Ńări. Instantanee din programul dedicat zilei francofoniei

Programul artistic poezii şi cântece în limba franceză

Completarea rebusului

Ziua InternaŃională a Francofoniei este sărbătorită în fiecare an la 20 martie şi este dedicată limbii lui Voltaire şi promovării limbii, diversităŃii culturale ,solidarităŃii şi cooperării dintre statele francofone. Ea reuneşte 200 de milioane de locuitori din întreaga lume şi 870 de milioane de persoane din cele 70 de state şi guverne ale OrganizaŃiei InternaŃionale a Francofoniei. Francofonia presupune o solidaritate de grup, o conştiinŃă comună, apartenenŃa la aceeaşi comunitate, împărtăşirea valorilor culturale, ştiinŃifice, economice. În 2010, ziua de 20 martie are o semnificaŃie deosebită, marcând 40 de ani de la crearea, la Niamey, în Niger, a AgenŃiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, actuala OrganizaŃie InternaŃională a Francofoniei.

Ziua francofoniei

Limbajul copiilor şi comunicarea “Comunicarea este esenŃa ştiinŃei” Francis Crick

Problemele dezvoltării vorbirii şi educării limbajului în etapele de început ale organizării sale în proces sistematic şi sub asistenŃă didactică( grupe preşcolare şi primele clase şcolare) sunt cuprinse în programa currriculară pentru grădiniŃe, precum şi Curriculum-ul NaŃional pentru învăŃământul primar cuprind obiective de educare a limbajului, conturate în jurul compartimentelor limbii exprimate în: pronunŃarea/ identificarea sunetelor limbii, formarea şi despărŃirea cuvintelor; utilizarea vocabularului activ/ pasiv în diferite cuvinte care exprimă acŃiuni, nume de obiecte, însuşiri, legătură între denumiri; să folosească corect cuvintele în vorbire; să respecte expesivitatea vorbirii; să relateze întâmplări trăite sau imaginate; să răspundă la întrebări (prin răspunsuri nuanŃate); să alcătuiască propoziŃii; să participe la conversaŃie; să pună întrebări; să “citească” imagini şi să le interpreteze; să povestească/ repovestească coerent; să recite poezii accesibile. În acelaşi timp, obiectivele specifice ale educaŃiei limbajului au în vedere formarea câtorva capabilităŃi ( capacităŃi intelectuale şi abilitare), exprimate în verbele :să descopere, să asculte, să observe, să exprime verbal, să întrebe, să descrie, să reproducă. În metodologie, verbele de mai sus pot fi considerate forme ale activităŃii organizate în grădiniŃă şi şcoală pentru educaŃia cognitivă şi de limbaj, care în conotaŃia strategiilor didactice, devin metode şi procedee specifice: povestirea, lectura( după imagini) conversaŃia, jocul de/ sau cu rol, observaŃia şi memorizarea. EsenŃializate şi sistematizate, cele şase activităŃi metode au următoarele uzanŃe:

a) transmiterea de informaŃie (povestiri, memorizări, joc dinamic); b) vorbirea în grupuri, în comunicarea directă( observarea, convorbirea); c) vorbirea despre experienŃele copiilor (re)povestirea; d) vorbirea despre texte cunoscute (lectura după imagini, ascultarea şi repovestirea); e) vorbirea în public(recitarea, jocul de rol).

Dintr-o perspectivă uşor modificată, adică a activităŃilor ca mijloc de comunicare, aceste activităŃi de educare a limbajului sunt:

a) achiziŃii de informaŃii: ascultarea, memorizarea, lectura după imagini; b) transmiterea de informaŃii: recitarea, jocul de rol, jocul didactic; c) prelucrarea de informaŃii: recitarea, jocul de rol, jocul didactic.

În mod concertat toate activităŃile de mai sus contribuie la educarea limbajului sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical), familiarizând preşcolarii chiar cu figurile de stil ( personificări, comparaŃii, epitete). Finalitatea oricărui discurs educativ „este formarea unui individ cu o bună competenŃă de comunicare, sensibil la valoare” ceea ce înseamnă că învăŃarea / educarea comunicării trebuie privită atât în ce priveşte corectitudinea emiterii/ receptării mesajului, cât şi a subtilităŃilor acestuia:” expresivitatea comunicării” e înŃeleasă atât ca un limbaj afectiv, alcătuit din explicaŃii, cât şi ca un mod firesc de a exprima atitudinea vorbitorului faŃă de cele comunicate prin intonaŃie, accent, ritm. „ a comunica” înseamnă a fi împreună cu cineva, a împărtăşi, a fi în comunicare de gând, de simŃire, de acŃiune. Această perspectivă de definire a comunicării admite o axiomă: comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informaŃională, comunicarea. Înv. Moza Maria, S04 Burda

Legenda Narcisei Se spune că narcisele sunt florile care au înflorit la moartea lui Narcis. În mitologia vechilor greci, Narcis era un tânăr deosebit de frumos şi a fost blestemat de zeiŃa răzbunării Nemesis să se îndrăgostească de el însuşi. Şi băiatul se îndrăgosteşte de propria sa reflecŃie în apă. Dorind să îşi îmbrăŃişeze propria imagine din apă, Narcis se îneacă. La moartea lui, au apărut flori galbene, cu capul în jos, asemenea lui Narcis care se oglindea în apă. Legenda Brânduşei Se povesteşte că Brânduşa era mezina Împaratului Florilor , al carui tărâm era terorizat de un zmeu. Acesta cerea an de an să i se sacrifice câte un flăcău. La vârsta de 20 de ani, Brânduşa s-a măritat cu un prinŃ ce i-a fost furat apoi de către zmeu , la numai o zi după nuntă. Brânduşa s-a hotărât să îşi recapete de una singură soŃul. Aşa că , după ce a reuşit să îl găsească pe zmeu , s-a duelat în săbii cu el vreme de 7 zile şi 7 nopŃi, reuşind , în cele din urmă, să îl înfrângă şi să îşi recâştige soŃul. “Acolo unde înfloresc florile există încă speranŃă.”

Lady Bird Johnson Institutor: Drăgoi Daniele Silvia, S04 Grui

Maxime şi cugetări despre pădure Institutor: Drăgoi Daniele Silvia, S04 Grui

Cu cât sunt mai adânci rădăcinile copacului, cu atât

mai jalnice par vijeliile ce izbesc

în el.

12

înŃelepciuni ale

pădurii

Copacii nu-şi dau sfaturi unii

altora, ci se apără de viscole împreună.

Oricât ar fi de măreŃ crângul, tot are nevoie de o privighetoare care să-i dea

strălucire.

Părul face singur perele,

doar omul tâmp le aşteaptă cu gura căscată.

Nu plânge codrul când rupi o rămurea, dar

suspină copacul.

Pomul creşte într-o sută de ani,

nebunul îl doboară cu

securea într-un ceas.

La bine şi la rău, pădurea este

cerul pe care-l atingi cu mâna.

Un nebun face dintr-un stejar o lingură de lemn.

Un înŃelept îi seamănă ghinda şi face o pădure.

Dacă vrei să fii om,

sapă o fântână ori sădeşte un

pom.

Coada toporului tot din lemnul pădurii se

face.

Nu aştepta roade de la pomul pe

care nu l-ai sădit.

La umbra copacilor

uriaşi, mulŃi leneşi se odihnesc.

Vulcanii Institutor: Drăgoi Daniela Silvia, S04 Grui

Vulcanul este una dintre cele mai extraordinare puteri ale planetei Pământ. În timpul erupŃiei, vulcanul aruncă în aer lavă incandescentă şi ne încântă cu un joc de artificii spectaculos. El poate revărsa torente de lavă topită pe versantul muntelui sau poate acoperi soarele cu nori de pulbere. Vulcanul este de fapt o gaură în scoarŃa terestră, prin care erup în aer gaze, cenuşă şi roci semitopite, care împreună alcătuiesc lava. Cenuşa vulcanică cade pe sol, se aşază stratificat şi se solidifică sub forma unei roci uşoare şi cenuşii. În timpul milioanelor de ani, aceste straturi formează munŃii vulcanici. Deseori, ei sunt înalŃi, conici, cu crater pe vârful conului vulcanic. MulŃi dintre ei se ridică pe fundul oceanului. Unele insule au fost create de vulcanii subacvatici. CâŃiva vulcani sunt foarte tineri. Marea majoritate a vulcanilor se formează în punctele de minimă rezistenŃă ale scoarŃei terestre. Pământul este acoperit de o scoarŃă dură, exterioară – litosfera, compusă din scoarŃă şi partea superioară, dură a mantalei. Litosfera s-a fragmentat în plăci uriaşe, rigide, aşa-numitele plăci tectonice. Sub influenŃa uriaşei presiuni din adâncimi, plăcile tectonice sunt în permanentă mişcare. În unele locuri, această permanentă mişcare dă naştere la lanŃuri muntoase (munŃii de încreŃire). Alteori, marginile plăcilor cad în şanŃuri adânci, în adâncul Pământului. Astfel de zone sunt zonele marginale ale plăcilor tectonice, fiind zone de minimă rezistenŃă pe scoarŃa terestră, unde se pot produce erupŃii vulcanice (munŃii vulcanici). Activitatea vulcanică este legată de procese care au loc la marginea plăcilor. Vulcanii din zonele de expansiune iau naştere datorită ieşirii magmei pe fundul oceanului. În lungul faliilor de transformare nu se cunosc vulcani. Marginile de subducŃie sunt cele mai active din punct de vedere vulcanic. Seismele din Vrancea sunt puse pe seama unei vechi subducŃii, fapt confirmat de prezenŃa aici a marelui lanŃ vulcanic, acum inactiv, ce străbate Ńara noastră: lanŃul Harghita – Călimani – Oaş. Acest lanŃ muntos de origine vulcanică trebuie pus pe seama aceleiaşi margini de placă ce a fost activă până acum circa un milion de ani. Sub scoarŃă se află un alt strat, mantaua, în interiorul căruia, sub litosferă, la o adâncime de peste 100 km, se produc temperaturi aşa de mari încât multe roci se topesc. Aceste roci topite, care conŃin şi apă şi gaze, se numesc magmă, care se adună în camera magmatică (vatra vulcanică). Magma e mai fierbinte şi mai uşoară decât materiile înconjurătoare, iar în ascensiune spre suprafaŃă, topeşte o mare parte din rocile stratului superior. În drumul spre suprafaŃă ia naştere hornul (coşul) vulcanului. Gazele sunt închise în magmă, mărindu-i presiunea. În final, sub presiunea gazelor, magma erupe sub forma lavei în punctul de minimă rezistenŃă a scoarŃei. Astfel se nasc majoritatea vulcanilor. CâŃiva vulcani s-au format deasupra aşa-numitelor puncte fierbinŃi. Acestea nu sunt zone slabe ca rezistenŃă a scoarŃei, ci surse de căldură în straturile adânci ale Terrei, care produc cantităŃi enorme de magmă. Magma se ridică spre suprafaŃă, forează o gaură în scoarŃă, formând vulcanul. Magma se răceşte apoi, se scufundă, după care, uneori, se ridică din nou. Lava ce erupe din vulcan poate atinge 1000oC, revărsându-se de pe muntele vulcanic cu o viteză de 165m/s. În timp ce încetineşte, se răceşte şi se solidifică, formând roca vulcanică.

Punctele fierbinŃi ale scoarŃei rămân întotdeauna în acelaşi loc. Astfel, de-a lungul milioanelor de ani se formează noi vulcani.

ŞtiaŃi că...?

� Creierul bărbaŃilor este organizat fie pentru a vorbi, fie pentru a asculta. Nu le pot face pe amândouă în acelaşi timp. Asta înseamnă că dacă un bărbat vorbeşte, el a surzit, nu mai poate auzi nimic. Când vorbeşte, o femeie poate auzi în acelaşi timp. Deci, atunci când o femeie vorbeşte cu un bărbat, trebuie să-l lase să termine ce are de spus, altfel el nu poate auzi nimic.

� Daca incepeti ziua cu o cana de infuzie din frunze de papadie nu numai ca veti pierde un kilogram pe saptamana, ci intreg organismul vi se va curata de toxinele acumulate. In plus, tenul va deveni roz si stralucitor, iar parul nu va mai cadea sau deveni unsuros.

� Stiai ca, creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.

� Stiai ca un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.

Umorul în educaŃia preşcolarilor

Un adevăr validat de o lungă experienŃă atestă influenŃa benefică a tonusului psihic pozitiv în reuşita oricărei activităŃi umane. El se manifestă cu atât mai mult în actul educaŃional, din familii şi grădiniŃă în procesul căreia copilul aflat la izvoarele vieŃii şi ale iubirii are nevoie de căldură şi voioşie pentru a se dezvolta normal sub raport psihic. Aşa se explică faptul că educatoarele afectuoase, calde şi binevoitoare în relaŃia pe care o stabilesc cu preşcolarii obŃin rezultate formative superioare, fără să le afecteze plăcerea de a munci, inventivitatea şi creativitatea, capacitatea de a surmonta dificultăŃile şi optimismul. Creând un climat emoŃional, pozitiv în procesul de învăŃământ, fără să facă în acest scop nici un fel de rabat exigenŃei sau concesii gratuite, aceste educatoare se impun stimei copiilor prin omenie. O privire deschisă, un zâmbet binevoitor, o glumă adecvată unei situaŃii educative, o ironie fină, modalitatea de adresare copilului cu care lucrează sunt tot atâtea căi de stabilire a unui climat educativ eficient, pozitiv, cu condiŃia mojoră ca educatoarea să fie bine pregătită. Răsfoind literatura universală, observăm că umorul este pus în relaŃie cu inteligenŃa, omenia, sensibilitatea, bunătatea- trăsături de personalitate necesare oricărui bun educator. “ zbenguieşte-te cu copiii, joacă-te cu ei, numai proştii sunt serioşi”, remarca George Călinescu. Este adevărat că poŃi să fii deştept şi fără să ai umor, aşa cum sunt spiritele rigoriste, autoritarii, dogmaticii. Dar e mai bine să-l ai. Şi noi românii ştim să râdem. De ce să nu râdem şi cu copiii noştri dacă suntem educatoare? “Unde nu este umor, nu e nici umanitate”, nota G.B.Show. E. Hemingway, considerând veselia ca o calitate morală pe care o punea în legătură cu bunătatea, arăta că “Cei mai buni dintre cei buni sunt veseli”. W. Shakespeare se temea de oamenii care nu râd tot atât de mult cât şi de cei care nu iubesc animalele şi muzica. Şi avea dreptate. Căci, aşa cum remarca marele profesor care a fost Ştefan Bârsănescu, în cazul când atitudinea binevoitoare şi voioşia în raportul educator- educat sunt inexistente, le iau locul asprimea, răceala, necavalerismul, răutatea, cu efecte stresante cunoscute. Nu pledăm pentru utilizarea umorului ca procedeu educativ oricând şi cu orice preŃ. Educatoarea poate şi chiar trebuie să fie gravă atunci când se impune. Poate fi şi supărată pe copii şi e bine s-o arate, pentru a crea ocazia desfăşurării din partea celor sau celui care prin atitudinea neadecvată au tulburat echilibrul relaŃional a unui efort de autoperfecŃionare. Inst. Prof. Kristo Viorica Florica GPN Burda

Legenda Viorelei Legenda spune că prinŃesa Viorica era cea mai tânără dintre fiicele împăratului şi împărătesei regatului florilor. Datorită frumuseŃii nemaivăzute a prinŃesei, aceasta a fost ursită de cea de-a douăsprezecea ursitoare ca în primăvara vârstei de 12 ani să fie răpită de Zâna Florilor. Cu toate încercările părinŃilor ei de a o păzi, Viorica este răpită la vârsta de 12 ani, primăvara, şi este prefăcută într-o floare albastră. Această floare este aşezată între celelalte flori din grădina Zânei Florilor şi este numită viorica sau viorea. De atunci, viorica este o floare care înfloreşte primăvara şi care se distinge de celelalte prin culoarea albastră, sugestie clară a melancoliei dar şi a încrederii în viitor. Aşa cum prinŃesa a trăit doar 12 ani, se pare că o viorea rezistă doar 12 săptămâni până când se ofileşte. Legenda Lăcrămioarei Legenda spune că trăiau odinioară, în mijlocul unui castel din basme, doi copii de rege: un băiat şi o fată. La naştere, cei doi copii primiseră de la zâna lor cea bună cele mai minunate daruri: frumuseŃe, înŃelepciune, cuminŃenie. Cei doi copii îşi petreceau majoritatea timpului împreună, jucându-se în grădinile castelului pline de flori. Din păcate, atunci când copiii au împlinit 10 ani, o boală nemiloasă a cuprins Ńinutul în care locuiau şi întregul lor regat a fost cuprins de jale. Printre cei atinşi de boală s-a numărat şi fata regelui, care până la urmă a murit. Băiatul regelui, care Ńinea foarte mult la sora lui, a început să plângă şi nu s-a mai putut opri. Atunci, lacrimile sale s-au transformat în nişte flori albe, micuŃe, peste toate văile şi grădinile unde s-au jucat cei doi prinŃi. Ele au fost numite lăcrămioare . Inst. Drăgoi Daniela Silvia, S04 Grui

ETERNITĂłII I SE ALĂTURĂ

PERSONALITĂłI ALE SATULUI NOSTRU, BUDUREASA ÎnvăŃător GHEORGHE GOINA , dascăl al satului Budureasa în perioada 1874-1911 GHEORGHE GOINA s-a născut la data de 16 aprilie 1854 în comuna Budureasa , plasa Beiuş, judeŃul

Bihor, pe atunci în Ńara ungurească, din părinŃii Goina Ioan şi Marişca Vânt, economi lucrători de pământ în satul Budureasa.

A intrat în şcoală la vârsta de cinci ani ,deoarece sora sa mai mare, Ana a fost nevoită să rămână acasă pentru treburile casnice şi ajutor în îngrijirea fraŃilor mai mici. Era în perioada anului 1859 , în epoca absolutismului austriac, când nefrecventarea şcolii avea drept urmare aplicarea de amenzi. PărinŃii săi au făcut înŃelegere cu învăŃătorul de pe atunci, Popovici Gheorghe din Saca, să meargă băiatul la şcoală în locul surorii lui. În primul an de şcoală l-a avut învăŃător pe dascălul menŃionat, iar în al doilea an şcolar între anii 1860- 1861 i-a fost dascăl teologul Papp Vasile, tatăl viitorului protopop al Beiuşului, Petru E.Papp.

Al treilea an şcolar l-a urmat cu teologul Bitea Teodor din Saca, iar anul al patrulea l-a avut ca învăŃător pe Gheorghe Ştefan.

În anul 1865, după sărbători în luna ianuarie, a trecut la şcoala elementară din Beiuş, fiind primit în cursul al II-lea, care l-a terminat la sfârşitul lunii iulie, atunci şcoala se încheia în iulie iar vacanŃa de vară era în august şi septembrie.

Între anii 1866-1868 a urmat clasa a III-a şi a IV-a normală , clase socotite pregătitoare pentru a putea trece în clasele gimnaziale. Clasa I, a II-a şi a III-a gimnazială le-a urmat la Beiuş, avându-l ca profesor pe Ioan Barbul.

La sfatul fostului său dascăl, Popovici Gheorghe , părinŃii l-au dat la preparandie (şcoala normală) din Arad, cu mari eforturi şi greutăŃi, în acea vreme au fost mai mulŃi ani săraci, secetoşi. A studiat la Arad :metodică, istorie, matematică, geografie, limba română, limba germană, catehism, cantorat şi istoria biblică. La preparandie a făcut doi ani, terminându-o în anul 1873.

În anul 1873-1874 a fost numit învăŃător interimar în satul Totoreni. În anul 1874 a trecut ca învăŃător în comuna Budureasa, unde a servit până în anul 1911, când a intrat la pensie. În timpul activităŃii de dascăl a format zeci de generaŃii de copii într-o epocă de subjugare politică şi neajunsuri materiale deosebite.

Cu sprijinul notarului public maghiar, Iosif Korner s-a construit şcoala primară,în anul 1892, actuala clădire cu placa comemorativă dedicată învăŃătorului Gheorghe Goina, cheltuiala construcŃiei fiind suportată de satul Budureasa în proporŃie de două treimi şi Cărbunari,separat pe atunci, în proporŃie de o treime.

Notarul Korner a insistat pentru înfiinŃarea şcolii de pomi, care s-a înfiinŃat în anul 1901 şi a durat până în anul 1908. La stăruinŃa acestuia, învăŃătorul Goina a fost trimis la Cluj pentru un curs de pomicultură, primind diurnă pentru întreŃinere şi cheltuieli de drum. În timpul existenŃei acestei şcoli s-au distribuit 1000 de altoi, din care sunt şi astăzi pomi nobili în comună. După moartea lui Korner, nefiind cine să o susŃină, şcoala de pomi s-a desfiinŃat.

Dascălul, aşa era cunoscut, şi-a petrecut anii de pensionare în satul natal Budureasa, a închis ochii în luna noiembrie 1947, în vârstă de 93 de ani, fiind înmormântat în cimitirul satului natal.

ÎnvăŃătoare PETRUSE-GOINA ALINA Şcoala cu clasele I-IV GRUI

Sărbătoarea sfintelor paşte se cuvine a fi marcată în fiecare an şi de instituŃia noastră şcolară. În acest an copiii tuturor şcolilor şi grădiniŃelor din comuna Budureasa, au organizat o expoziŃie pentru întreaga comunitate. Cadrele didactice au adunat lucrări şi creaŃii ale elevilor de la şcolile şi grădiniŃele:S08 Budureasa, S04 Saca, S04 Grui, S04 Burda; GPN Budureasa, GPN Saca, GPN Grui, GPN Burda. Lucările şi creaŃiile au constat în : desene şi picturi pe sticlă pe tema Paştelui şi a Învierii Domnului, felicitări pe aceeaşi temă, creaŃii literare, machete şi colaje. ExpoziŃia a fost deschisă timp de o săptămână, doamna educatoare Goina Mariana fiind gazda expoziŃiei şi ghid pentru cei care au vizitat expoziŃia.

Imagini din expoziŃia organizata de Sfintele Sărbători de Paşte, cu lucrări ale elevilor.

Proiectul „Micul pieton”- în data de 21 aprilie 2010 s-a desfăşurat activitatea „Strada spaŃiul tău de joacă?”. Doamnele profesoare Goina Daniela şi Laboş Daciana au prezentat Power Point elevilor implicaŃi în proiect, un film din care elevii să înveŃe ABC-ul circulaŃiei corecte şi ghidul pietonului. ToŃi elevii au fost încântaŃi de prezentare.

Proiectul în parteneriat „SArbAtori dragi copiilor” În cadrul proiectului „Sărbători dragi copiilor”, parteneriat între S08 Budureasa şi S08 Roşia, iniŃiat de inv. Magda Cosmina şi inv. Ojoc Maria, elevii clasei a II-a au primit vizita colegilor de la Roşia în data de 24 martie 2010. Activitatea educativă a reunit într-o expoziŃie concurs desene şi felicitări de Paşte, ale elevilor celor două şcoli, talentul elevilor fiind răsplătit prin premii şi diplome. Un moment interesant în activitate a fost şi programul artistic oferit de elevii şcolilor, până juriul a deliberat, alcătuit din cântece şi poezii. După premierea elevilor aceştia au fost invitaŃi în sala Căminului Cultural unde elevii, îndrumaŃi de doamna Goina Maria, au învăŃat tehnica „împiestritului” ouălor. Întălnirea a fost un succes ,elevii fiind răsplătiŃi pentru efort cu dulciuri şi suc. Activitatea s-a încheiat cu o excursie în staŃiunea Stâna de Vale.Felicitări organizatoarelor!

Participarea la Festivalul concurs „Oul de Paşşşşti” În data de 2.04.2010 s-a desfăşurat în localitatea Drăgoteni, Festivalul „Oul de Paşti”, ediŃia a XIV-a. Şcoala noastră a participat cu 12 elevi care s-au înscris la secŃiunile din concurs: ouă încondeiate, pictură pe sticlă, bătutul pe toacă, recitarea de poezii religioase şi cântece religioase. Eleva Goina Oana Teodora, din clasa a VII-a, a obŃinut Premiul I recitare poezii religioase, aducând cinste şcolii şi dascălilor ei.

1.Concursul interjudeŃean „Curcubeul primăverii”, organizat de Gr. Şc. Industrial Bucecea, judeŃul Botoşani, felicitări de 8 martie. Elevii au obŃinut: Premiul I- Costea Daniela, clasa a VI-a, Costea IonuŃ, clasa a VI-a, Budău Silvana, clasa aVII-a. 2.Concursul interjudeŃean Mirajul copilăriei, etapa II, Primăvara pe înŃelesul copiilor, creaŃii literare. Premiul II- Mihalce Gabriela, clasa a VI-aB, Premiul III- Costea Daniela, clasa aVI-aB. 3.Concursul „Eco mărŃişor”,organizat de Şc. Cu clasele I-VIII Tămăşeni, jud. NeamŃ. MenŃiune- Făşie Bianca, cls. a VI-aB, Cabău Bogdan Valentin, cls. a VII-a, Goina Oana Teodora, cls. a VII-a. 4.Concurs InterjudeŃean”EducaŃie pentru toŃi”, ediŃia II, organizat de Palatul Copiilor Iaşi. Premiul III- Mihalcea Nicolae, clasa a VI-aB, MenŃiune- Bitea Raul, clasa a VI-aB.

Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus” Colaboratori: Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Ed. Kristo Viorica, S04 Burda Director: prof. Goina Teodor Mihalce Larisa Gabriela-cls. a VI-a B Prof. Goina Virginia Goina Oana Teodora, cls. a VII-a Înv. Buha Florin Cabău Bogdan- cls. a VII-a Prof. Labos Daciana Damian Denisa- cls. a V-a Costea Daniela-cls.a VI-a B Buha Razvan- cls. a VI-a B Colectivul clasei a IV-a Colectivul clasei a II-a Inv. Moza Maria, Inst. Dragoi Daniela, Inst. Petruse Goina Alina