REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA

4/2003

Chiºinãu 2003

STIMAŢI PRIETENI,

Primiţi cele mai sincere urări de bine, sănătate,realizări şi prosperitate

cu ocazia Anului Nou 2004 şi a Sărbătorilor de Crăciun.

În aceste dalbe zile de Pluguşor când, conform tradiţiei strămoşeşti,ne urăm unul altuia sănătate nouă şi belşug în toate,

mă adresez tuturor specialiştilor care activează în domeniulproprietăţii industriale, tuturor inventatorilor şi solicitanţilor,

partenerilor şi prietenilor noştri.Vă doresc din toată inima în anul care vine să aveţi parte de noroc şi bunăstare,

de multă înţelegere şi susţinere din partea colegilor şi celor apropiaţi.Pace în ţară şi în suflet, realizări cât mai frumoase în activitatea Dvs.

în plan profesional şi personal.

Anul 2004 să Vă aducă îndeplinirea celor mai îndrăzneţeproiecte, implementarea profitabilă a elaborărilor cu care

Vă mândriţi, satisfacţie deplină în munca Dvs. nobilă de inovator.Fericire, bucurie şi prosperitate tuturora!

LA MULŢI ANI!

Nicolae TARAN,Director General AGEPI

3

Inte

llect

us 3

/200

3C

UPR

INS /

CO

NTE

NTS

5

8

11

16

19

24

29

33

35

37

39

45

48

52

EVENEMENTE REMARCABILESistemul naţional de protecţie a proprietăţii

industriale oferă un mediu favorabil inovaţiilor şiinvestiţiilor

NICOLAE TARAN, DIRECTOR GENERAL AGEPI

Strategia de dezvoltare a sistemului naţional deprotecţie şi utilizare a obiectelor de proprietate

intelectuală până în anul 2010

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

Armonizarea legislaţiei naţionale cu actelenormative C.E. în domeniul mărcilor.

(Studiu comparativ)VIOLETA JALBĂ

Protecţia prin brevet de invenţie a maşiniloragricole şi a metodelor de lucrare a solului

DESPINA IORDACHE

Marca şi designul industrial –instrumente ale politicii de marketing

NATALIA OBRIŞTE

COOPERARE INTERNAŢIONALĂRezultatele înregistrate de OMPI în perioada

2001-2002 şi direcţiile activităţii de perspectivă(Runda a 39-a de Adunări generale ale OMPI)

MARIA ROJNEVSCHI

În vizită la Oficiul de Brevete al Republicii IrlandaLILIANA VIERU

Extinderea sistemului de înregistrareinternaţională a designului industrial

SIMION LEVIŢCHI

PROMOTORI AI ŞTIINŢEIÎN REPUBLICA MOLDOVA

Comisia Superioară de Atestare a RepubliciiMoldova (succintă prezentare)

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică (succintă prezentare)

PROPRIETATE INTELECTUALĂŞI RESURSE UMANE

Coloana infinită a procesului de creaţie tehnicăVALERIU DULGHERU

TEHNOLOGII INOVATIVEХромосомные аномалии у регенерантов кукурузы

ОКСАНА КЛИМЕНКО

Изменчивость признаков ядер пыльцы узамещенных линий пшеницы при действии

повышенной температурыА. КРАВЧЕНКО, Т. САЛТАНОВИЧ

AFLUX DE FORŢE TINEREAspecte generale privind concurenţa neloială (II)

ELVIRA PĂLITU

REMARKABLE EVENTSNational system of industrial property protectionoffer a favorable medium for innovationsand investigationsNICOLAE TARAN, DIRECTOR GENERAL OF AGEPI

Strategy of development of the national system ofprotection and utilization of intellectual propertyprotection objects up to 2010

ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTYHarmonization of the national legislation withother EC standards in the field of trademarks(Comparative examination)VIOLETA JALBĂ

Patent protection of the inventions on farmingmachines and methods of soil treatmentDESPINA IORDACHE

Trademark and industrial design – instruments ofthe marketing politicNATALIE OBRIŞTE

INTERNATIONAL COOPERATIONResults registered by WIPO in 2001- 2002 andthe long-term activity (39-th Round of generalsessions of WIPO)MARIA ROJNEVSCHI

The visit to the Ireland Patent OfficeLILIANA VIERU

Broadening of the design international registra-tion systemSIMION LEVIŢCHI

PROMOTION OF THE SCIENCEIN THE REPUBLIC OF MOLDOVAThe Attestation Superior Commission of theRepublic of Moldova (concise information)

Supreme Counsel of Science and TechnologicDevelopment (concise information)

INTELLECTUAL PROPERTYAND HUMAN RESOURCESInterminable process of technical developmentVALERIU DULGHERU

INNOVATIONAL TECHNOLOGIESChromosomal anomalies in the maize regeneratesOXANA KLIMENKO

Mutability of the characteristics of substitutedwheat lines pollen nucleus at high temperatureconditionsA. KRAVCENCO, T. SALTANOVICI

FLOW OF YOUNG FORCESGeneral aspects on the unfair competition (II)ELVIRA PĂLITU

Inte

llect

us 4

/200

3

4

The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară

de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

57

60

65

69

72

75

76

77

79

80

83

86

87

88

89

89

8890

NUME NOTORIIUn arhitect al echilibrului ecologic

DUMITRU BATÎR

COMUNICĂRIStrategia ameliorării şi extinderii suprafeţelor de

plante leguminoaseVALENTIN CELAC

INTERVIUL NUMĂRULUIO sursă alternativă de energie –

„cărbunele” moldovenescION DIVIZA, MIHAI CUCEREAVÎI

ANIVERSĂRIMuzeul de pedologie

şi agrochimie „N. Dimo”DUMITRU BALTEANSCHI

AGEPI NEWSExpoziţia Internaţională

Specializată „INFOINVENT” la ediţia VII

Delegaţia Oficiului de Brevete din Ungariaîn vizită la AGEPI

Importanţa informaţiei de brevet şi a PCT ca sursăde informaţie tehnică” (Seminar Naţional AGEPI-

OMPI)

Conferinţa naţională „Probleme teoretice şipractice ale economiei proprietăţii intelectuale”

Seminarul „Contabilitatea activelor nemateriale”

MOZAICAnul Nostradamus

Invenţii nebrevetate. Dispozitiv pentru demon-strarea legii mişcării de rotaţie a planetelor şi stelelor

JUBILIARI LA AGEPI

RIDENDO

CĂRŢI NOIAspecte ale proprietăţii invenţiilor

INVITAŢIIExpoziţia internaţională „MARCA LIDER”

PUBLICITATE

Cursurile de instruire a cadrelor în domeniulproprietăţii intelectuale

AGEPI-EXPO

Abonarea – 2004

WELL-KNOWN NAMESThe architect of the ecologic balanceDUMITRU BATÎR

COMMUNICATIONSThe strategy of improving and broadeningof vegetable plants areaVALENTIN CELAC

INTERVIEWSAn alternative power source –the Moldavian “coal”ION DIVIZA, MIHAI CUCEREAVÎI

ANNIVERSARIES“N. Dimo” Museum of the pedologyand agricultural chemistryDUMITRU BALTEANSCHI

AGEPI NEWSSpecialized International Exhibition“INFOINVENT” the VII edition

The visit of the Hungary Patent Office delegationto AGEPI

The importance of the patent documentationand PCT as the technical information source(The national seminar AGEPI – WIPO)

National Conference “Theoretical and practicalproblems of the intellectual property economy”

The book-keeping of the intangible assets

MOZAICNostradamus year

Unpatented inventions. Apparatus for demonstra-tion of planets and stars rotation

AGEPI JUBILEES

RIDENDO

NEW BOOKSAspects of the inventions property

INVITATIONSThe International Exhibition “LEADING MARK”

ADVERTISINGCourses for staff studying in the field of intellectualproperty

AGEPI-EXPO

Subscription - 2004

5

Inte

llect

us 4

/200

3EV

ENIM

ENTE

REM

ARC

ABIL

E

SISTEMUL NAŢIONAL DE PROTECŢIE A PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE SE BAZEAZĂACTUALMENTE PE CÂTEVA ELEMENTE FUNDAMENTALE:

A. Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI): realizează politicastatului în domeniu, eliberează titluri de protecţie pentru toate obiectele de proprietateindustrială.

B. Cadrul normativ-legislativ: include Legea privind brevetele de invenţie, Legea privindprotecţia soiurilor de plante, Legea privind protecţia topografiilor circuitelor integrate,Legea privind mărcile şi denumirile de origine a produselor, Legea privind protecţiadesenelor şi modelelor industriale, regulamente şi instrucţiuni de punere în aplicare alegislaţiei, alte acte normative.

C. Autorii, solicitanţii şi titularii obiectelor de proprietate industrială.

D. Consilierii şi reprezentanţii în proprietate industrială: asigură interacţiunea dintreAGEPI, autorii, solicitanţii şi deţinătorii titlurilor de protecţie.

E. Comisia de Apel a AGEPI, Arbitrajul specializat în domeniul protecţiei proprietăţiiindustriale, instanţele judiciare: soluţionează litigiile ce apar în procesul acordării şirealizării drepturilor asupra obiectelor de proprietate industrială.

SISTEMUL NA|IONAL DE PROTEC|IE

A PROPRIET+|II INDUSTRIALE

OFER+ UN MEDIU FAVORABIL

INOVA|IILOR {I INVESTI|IILOR

Nicolae Taran,Director General AGEPI

Inte

llect

us 4

/200

3

6

EVEN

IMEN

TE R

EMA

RC

ABIL

E De la instituirea AGEPI au fostîntreprinse importante măsuriorganizatorice, economice şimanageriale, orientate sprecrearea unui sistem deprotecţie a proprietăţiiindustriale comparabil cusistemele similare ale ţărilor cutradiţii seculare în domeniu.

Prin intermediul unor cursuri dediversă durată se realizeazăperfecţionarea (reciclarea) şirecalificarea cadrelor ceactivează deja sauintenţionează să activeze îndomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale. O mare parte dintrespecialişti şi-au ridicat nivelulde calificare prin stagii, schimbde experienţă sau participare lasimpozioane, conferinţe,seminare, alte acţiuni deamploare desfăşurate în ţară şipeste hotare, la cursurile deinstruire la distanţă, organizatede Academia Mondială aOrganizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală. Îninstituţiile de învăţământsuperior se pregătescspecialişti cu studii universitarela specialitatea “Managementulproprietăţii intelectuale”.

Eforturi considerabile au fostdepuse la crearea şiconsolidarea bazei tehnico-materiale a AGEPI. În prezentsunt asigurate condiţiilenecesare pentru o bunădesfăşurare a activităţiicolectivului AGEPI, precum şi autilizatorilor sistemului din toatezonele republicii. AGEPIdispune de un sisteminformatic de ultimă oră şi deun bogat fond documentar-

informaţional în domeniu. Însala computerizată a biblioteciiAGEPI funcţionează staţii delucru dotate cu cititor CD-ROMşi DVD-ROM. În cele 20 debiblioteci publice din ţară aufost formate secţii specializate“Proprietatea industrială”.

Dezvoltarea şi consolidareasistemului naţional deproprietate industrială sedatorează în mare partesprijinului internaţional de carebeneficiază ţara noastră. Înprezent Republica Moldovaeste parte la 25 convenţii,aranjamente, tratate şi acorduriinternaţionale şi colaboreazăpe bază de parteneriat reciprocavantajos cu circa 50 de oficiide specialitate din lume.

Dintre organizaţiile şi instituţiilemondiale şi regionale cu carecolaborează AGEPI menţionăm,în primul rând, OrganizaţiaMondială de ProprietateIntelectuală (OMPI), OrganizaţiaMondială a Comerţului (OMC),Oficiul European de Brevete(OEB), Uniunea Europeană(UE), Organizaţia Eurasiaticăde Brevete (OEAB), ConsiliulInterstatal CSI pentruproblemele protecţieiproprietăţii industriale.

În calitatea sa de membru alorganelor directoare ale OMPIşi al uniunilor administrate deOMPI, AGEPI participăsistematic la lucrărilecomitetelor permanente,reuniunilor, grupurilor de lucruşi comitetelor de experţi,contribuind astfel laperfecţionarea diverselor acte

normative în domeniulproprietăţii industriale şipreluând experienţa ţărilor înaltdezvoltate.

Raporturile dintre AGEPI şiOMC sunt axate pe racordarealegislaţiei naţionale la cerinţeleOMC-ului, în special laprevederile Acordului privindaspectele drepturilor deproprietate intelectuală legatede comerţ (TRIPS).

Colaborarea cu OEAB esteorientată spre consolidareasistemului de protecţie ainvenţiilor, instituit prinConvenţia Brevetului Eurasiatic.Schimbul reciproc de delegaţii,manifestările tehnico-ştiinţifice,implementarea noilortehnologii informaţionale,perfecţionarea examinatorilorsunt numai unele dintreactivităţile comune ale AGEPI şiOEAB.

La nivel regional, AGEPIactivează prodigios în ConsiliulInterstatal CSI pentruproblemele protecţieiproprietăţii industriale. Subpreşedinţia Republicii Moldovaşi la iniţiativa AGEPI s-a fondatşi s-au editat primele treinumere ale Buletinului Oficialal Consiliului Interstatal,publicaţie în care sunt reflectateactivităţile Consiliului Interstatalşi aspectele conlucrării ţărilormembre.

Conlucrarea AGEPI cu oficiilede specialitate din străinătatese efectuează în bazaacordurilor bilaterale, iar înlipsa acestora - prin schimb de

7

Inte

llect

us 4

/200

3EV

ENIM

ENTE

REM

ARC

ABIL

E informaţie şi publicaţii oficialeatât pe suport hârtie, cât şielectronic. O asemeneacolaborare cu oficiile similaredin Federaţia Rusă, Ucraina,România, SUA, Franţa, Elveţia,Austria, Republica Belarus ş.a.a devenit deja tradiţională.

În anii 1993-2003 activitateaAGEPI se caracterizează prinrecepţionarea a 53200 cereride protecţie şi eliberarea a12250 titluri de protecţie.

Un loc important în activitateaAGEPI îl ocupă prestareaserviciilor în domeniul protecţieiproprietăţii industriale. AGEPIvine în ajutorul agenţiloreconomici, celor circa 1800 deinventatori din RepublicaMoldova, cercetătorilor,reprezentanţilor şi consilierilorîn proprietate industrială,instanţelor judecătoreşti,avocaţilor etc. cu publicaţiilesale oficiale prin intermediulcărora promovează insistentobiectele de proprietateindustrială: Buletinul Oficial deProprietate Industrială (BOPI),revista “Intellectus”, “Bursainvenţiilor”, “AGEPI-Expo”,“AGEPI-Info” ş.a. O sursă deinformaţie deosebit devaloroasă o constituie CD-urileeditate de AGEPI: “Invenţiiprotejate în RepublicaMoldova”, “Legislaţia RepubliciiMoldova în domeniulproprietăţii industriale”,rapoartele anuale ale AGEPI.Tot mai frecvent este accesatWeb site-ul AGEPI, care oferăvizitatorului multiple posibilităţi -de la familiarizarea cu

principalele direcţii de activitateale AGEPI până la efectuareacercetărilor documentare peobiecte de proprietateindustrială.

Stimularea autorilor, titularilor şivalorificatorilor obiectelor deproprietate industrialăconstituie un factor primordialîn sporirea eficienţei sistemuluide protecţie şi aplicare aproprietăţii industriale. În acestcontext se înscrie şi susţinereaactivităţii primului Business-incubator inovaţional “ELIRI-INC” S.A. Cu sprijinul AGEPI,inventatorii şi instituţiileinovatoare din RepublicaMoldova participă la expoziţii şisaloane naţionale şiinternaţionale unde auposibilitatea de a stabili relaţiide afaceri cu parteneri din ţarăşi de peste hotare. Nivelultehnic şi noutatea invenţiilorprezentate la expoziţii şisaloane de fiecare dată suntînalt apreciate, iar inventatoriiobţin mereu medalii, diplomeşi alte distincţii de primămărime.

Meritele inventatorilor şiîntreprinderilor inovatoare sunt,de asemenea, înalt apreciatede OMPI. În prezent în Repub-lica Moldova activează 18inventatori-laureaţi ai Medalieide Aur OMPI “InventatorRemarcabil”, iar Întreprindereatehnico-ştiinţifică ”OENOLAB”S.R.L., Institutul de cercetăriştiinţifice pentru porumb şisorg, Institutul de Cercetăripentru Mecanizarea şiElectrificarea Agriculturii

„MECAGRO”, Institutul pentruFiziologia Plantelor al AŞM auintrat în posesia Trofeului OMPI“Întreprindere Inovatoare”.

Un capitol aparte în activitateade promovare şi stimulare aprocesului inovativ din ţară îlconstituie ExpoziţiaInternaţională Specializată“INFOINVENT”, aflată în anul2003 la a VII-a ediţie. Acestaeste un adevărat for al inteli-genţei autohtone şi un veritabiltârg de invenţii, tehnologii,tehnică şi materiale noi.

Eforturile depuse de AGEPI îndomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale sunt menite săcreeze un climat favorabil şide încredere pentru inovaţii,pentru investitorii de capital îneconomia naţională.

În albia activităţilor menţionatese înscrie şi Strategia dedezvoltare a sistemuluinaţional de protecţie şiutilizare a obiectelor deproprietate intelectuală pânăîn anul 2010, conform căreia sepreconizează elaborarea şiaprobarea legilor cu privire laparcurile ştiinţifice, tehnologiceşi inovaţionale, cu privire lastimularea creării, protecţiei şiutilizării obiectelor deproprietate industrială,hotărârilor Guvernului privindobiectele de proprietateindustrială create în cadrulexecutării atribuţiilor deserviciu, despre creareafondului de protecţie aobiectelor de proprietateindustrială în străinătate ş.a.

Inte

llect

us 4

/200

3

8

EVEN

IMEN

TE R

EMA

RC

ABIL

E

P roprietatea intelectuală, formatădin cele două ramuri

ale sale - proprietateaindustrială, pe de o parte, şidrepturile de autor şi drepturileconexe, pe de altă parte, esteuna din pârghiile de bază aledezvoltării economice, socialeşi culturale ale ţării. În acestcontext, se poate aprecia căprotecţia drepturilor deproprietate intelectuală este deo mare importanţă, esenţa,scopul şi eficienţa ei fiindprotejarea reală a produsuluiinteligenţei umane şi, înacelaşi timp, crearea depremise pentru progresultehnico-ştiinţific şi cultural.

Sistemul de protecţie şirealizare a drepturilor asupraobiectelor de proprietateintelectuală, cuprinzândaplicarea legislaţiei îndomeniul proprietăţiiintelectuale, ajustarea

reglementărilor naţionale la acordurile, convenţiile internaţionale,cooperarea transparentă dintre instituţiile şi organizaţiile implicate înasigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale, formarea specialiştilor înacest domeniu, are un rol activ în procesul reformelor social-economice şi tehnico-ştiinţifice ale Republicii Moldova. Acest sistem,devenit realmente un factor decisiv al siguranţei economice şi socialea statului, creează premise pentru extinderea raporturilor de piaţă şimultiplică potenţialul intelectual al ţării.

Strâns legată de domeniul proprietăţii intelectuale este activitatea decercetare-dezvoltare şi inovare, care generează un constant progrestehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltării şi competitivitateaeconomică de perspectivă a ţării.

Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de protecţie şi utilizare aobiectelor de proprietate intelectuală până în anul 2010 este orientatăspre asigurarea funcţionării eficiente a sistemului protecţiei juridicede stat a proprietăţii industriale, a operelor şi obiectelor dreptului deautor şi drepturilor conexe, spre susţinerea şi promovarea creativităţii,în scopul creării şi utilizării eficiente a obiectelor de proprietateintelectuală, care constituie temelia dezvoltării economice, sociale şiculturale, spre afirmarea pe plan internaţional a Republicii Moldova încalitate de partener egal în drepturi, spre crearea bazei social-economice, culturale, organizatorice şi de drept, în vederea integrăriipotenţialului intelectual naţional în cel comunitar-mondial.

Adoptarea unei strategii în care sunt trasate direcţiile prioritare aledezvoltării sistemului naţional de protecţie şi utilizare a obiectelor deproprietate intelectuală, precum şi a măsurilor necesare pentru

Guvernul Republicii Moldova a aprobat prin Hotărârea nr. 1143 din 18 septembrie 2003“Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de protecţie şi utilizare a obiectelor deproprietate intelectuală până în anul 2010”.

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI) şi Agenţia de Stat pentruDrepturile de Autor (ADA), în comun cu ministerele, departamentele, instituţiile şiorganizaţiile interesate, urmează să întreprindă în următorii ani toate măsurile necesarepentru realizarea acestei Strategii.

Propunem atenţiei cititorilor noştri partea introductivă şi planul de măsuri imediat următoarepentru realizarea prevederilor documentului în cauză.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI NA|IONAL

DE PROTEC|IE {I UTILIZARE A OBIECTELOR DE

PROPRIETATE INTELECTUAL+ P~N+ }N ANUL 2010

(Partea introductiv=)

9

Inte

llect

us 4

/200

3EV

ENIM

ENTE

REM

ARC

ABIL

E realizarea acestor obiective,este un imperativ al timpului.

Un sistem eficient de protecţieşi utilizare a obiectelor deproprietate intelectualăconstituie, în perioada dedezvoltare a ţării, un elementnecesar de atragere ainvestiţiilor în cele maiimportante sectoare aleeconomiei naţionale.

O activitate economicăstabilă în ţară, cu menţinerea şiextinderea pieţelor dedesfacere, poate fi asiguratădoar prin realizarea unorproiecte investiţionale şistrategii de dezvoltarebazate pe implementareatehnologiilor avansate,precum şi prin utilizarea pescară largă a invenţiilor,

modelelor de utilitate, mărcilor, desenelor şi modelelor industrialeşi a obiectelor dreptului de autor.

Anume din aceste considerente, la etapa actuală, printre sarcinilestrategice ale economiei Republicii Moldova privind organizarea şidezvoltarea unei producţii industriale moderne, se evidenţiazăelaborarea şi implementarea tehnologiilor de producţie şiinformaţionale sciento-intensive, formarea operativă a relaţiilor depiaţă, crearea unor produse autohtone competitive şi asigurareapriorităţilor economiei naţionale prin păstrarea şi dezvoltareapotenţialului industrial şi tehnico-ştiinţific.

Potrivit prevederilor art. 33 din Constituţia Republicii Moldova, dreptulcetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele economice(materiale) şi personale (morale) ce apar în legătură cu diferitegenuri de creaţie intelectuală sunt apărate de lege. Acelaşi articolgarantează, de asemenea, libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice.

Proprietatea intelectuală poate şi trebuie să devină unul din piloniirelansării economice şi reintegrării teritoriale a Republicii Moldova.

Rolul decisiv în atingerea obiectivelor strategice îi revine uneiinterpretări cât mai largi a concepţiei de proprietate intelectuală dinpartea societăţii şi a importanţei sale în calitate de sursă principalăîn dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării.

PLANUL ACŢIUNILOR DE REALIZARE A STRATEGIEI

Acţiunea Executorii Termenul executării

I. Proiecte de legi Legea cu privire la parcurile ştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale

Ministerul Economiei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Ministerul Industriei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Centrul Creaţie Legislativă

2004

Legea cu privire la introducerea modificărilor şi completărilor la o serie de acte legislative (Legea privind brevetele de invenţie; Legea privind mărcile şi denumirile de origine a produselor; Legea privind soiurile de plante; Legea privind protecţia desenelor şi modelelor industriale; Legea privind protecţia topografiilor circuitelor integrate; Legea cu privire la asociaţiile obşteşti; Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe; Legea cu privire la activitatea arhitecturală; Legea cu privire la activitatea editorială; Legea cu privire la licenţierea unor genuri de activitate)

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Justiţiei, Centrul Creaţie Legislativă

2004

Inte

llect

us 4

/200

3

10

EVEN

IMEN

TE R

EMA

RC

ABIL

E Acţiunea Executorii Termenul executării

Legea cu privire la stimularea creării, protecţiei şi utilizării obiectelor de proprietate industrială

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Centrul Creaţie Legislativă

2005

Codul contravenţiilor administrative; Codul penal (în partea ce vizează responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală)

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Justiţiei, Centrul Creaţie Legislativă

2005

II. Proiecte de hotărâri ale Guvernului Despre aprobarea Regulamentului privind obiectele de proprietate industrială, create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Ministerul Economiei, Ministerul Industriei, Ministerul Justiţiei, Academia de Ştiinţe a Moldovei

2004

Cu privire la crearea fondului de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală în străinătate

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică

2004

Cu privire la administrarea pe principii colective a drepturilor patrimoniale ale autorilor şi titularilor de drepturi

Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Ministerul Culturii, Ministerul Justiţiei

2004

Despre aprobarea Regulamentului-model privind serviciul de proprietate industrială al întreprinderii

Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, Ministerul Industriei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică

2005

11

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE

În materie de mărci procesulde armonizare a legislaţiilorstatelor membre ale UE a fostdeclanşat prin Directiva CEE nr.89/104 din 21 decembrie 1988.

Principalele domenii pe care lereglementează Directiva sunt:semnele susceptibile de aconstitui o marcă; motivele derefuz de înregistrare sau denulitate; motivele suplimentarede refuz de înregistrare saunulitate, legate de conflicte de

ARMONIZAREA LEGISLA|IEI NA|IONALE

CU ACTELE NORMATIVE ALE C.E. }N

DOMENIUL M+RCILOR (STUDIU COMPARATIV)

Violeta JALB+[ef Sec\ie M=rci Interna\ionale, AGEPI

drepturi anterioare; drepturileconferite de marcă; limitareaefectelor mărcii; epuizareadreptului conferit de marcă;efectele inacţiunii titularuluiunei mărci anterioare; folosireamărcii; dispoziţii specialeprivind mărcile colective,dispoziţii naţionale ce urmează afi adoptate în aplicarea Directivei.

Dreptul comunitar al mărciloravea să se completeze la 20decembrie 1993 cu o nouă

Directivă CEE nr. 40/94 (încontinuare Directivă) careinstituia sistemul mărciicomunitare, fiind înfiinţat şi unOficiu de Armonizare în PiaţaInternă.

Vom trece în continuare la oanaliză comparativă a preve-derilor acestei Directive cuLegea Republicii Moldovanr. 588/1995 privind mărcileşi denumirile de origine aproduselor.

Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene (UE) este unuldintre cele mai importante angajamente pe care şi le-a asumat ţara noastră semnândAcordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre statele membre ale Comunităţii

Europene(CE) şi Republica Moldova la 28 noiembrie 1994 (intrat în vigoare la1 iulie 1998).

Reieşind din considerentul că diferitele niveluri de protecţie a proprietăţii intelectuale potcauza denaturări ale comerţului, art. 49 al APC obligă ţara noastră să protejeze acestedrepturi la nivelul similar celui existent în Comunitate, inclusiv să adopte mijloace eficientemenite să asigure aplicarea acestor drepturi.

Inte

llect

us 4

/200

3

12

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE Semnele susceptibilede a constitui o marcă

În conformitate cu Art. 4 dinDirectivă, pot constitui mărcicomunitare toate semnele carepot avea o reprezentare grafică,în special cuvintele, inclusivnumele de persoane,desenele, literele, cifrele, formaprodusului etc., cu condiţia caastfel de semne să permitădistincţia între produsele sauserviciile unei întreprinderi decele ale altor întreprinderi.

Art. 2 din Legea nr. 588/1995, înurma modificărilor adoptateprin Legea nr. 1146/2002 şiintrate în vigoare la 31decembrie 2002, prevedeaceleaşi dispoziţii în alin. (1) şi(2). Astfel, conceptul de marcăeste uniformizat.

Ambele acte normativecomparate stabilesc că dreptulla marcă se dobândeşte prinînregistrare, Legea RepubliciiMoldova stabilind expres şiexcepţia de la această regulăpentru mărcile notorii protejatefără înregistrare în conformitatecu art. 6 bis al Convenţiei de laParis pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale.

Motivele de refuzde înregistrare

Directiva separă motiveleabsolute de refuz de celerelative. Sunt refuzate de laînregistrare:

semnele care nu suntconforme definiţiei mărciicomunitare, indicate în art.4 al Directivei;

mărcile lipsite de caracterdistinctiv;

mărcile care sunt compuseexclusiv din semne sauindicaţii ce pot să serveas-că în comerţ pentru adesemna specia, calitatea,cantitatea, destinaţia,valoarea, provenienţageografică sau datafabricaţiei produsului sau aprestării serviciului sau altecaracteristici ale acestora;

mărcile care sunt compuseexclusiv din semne sauindicaţii devenite uzuale înlimbajul curent sau înnormele de loialitate şiconstanţă ale comerţului;

semnele constituiteexclusiv din i) formaimpusă de natura însăşi aprodusului; ii) formaprodusului necesarăpentru obţinerea unuirezultat tehnic; iii) formacare dă o valoare sub-stanţială produsului;

mărcile care sunt contrareordinii publice sau bunelormoravuri;

mărcile care sunt de naturăsă înşele publicul consu-mator, de exemplu, asupranaturii, calităţii sau prove-nienţei geografice aprodusului sau serviciului;

mărcile care, în lipsaautorizaţiei organelorcompetente, trebuierefuzate în conformitate cuart. 6b din Convenţia de laParis;

mărcile care au alteinsigne, embleme sauecusoane decât celemenţionate în art. 6b dinConvenţia de la Paris şi

care prezintă un interespublic deosebit, cu excepţiacazului în care înregistrarealor a fost autorizată deautoritatea competentă.

Motive suplimentarede refuz

Înregistrarea mărcii poate firefuzată şi la opoziţia titularuluiunei mărci anterioare în cazulîn care aceasta este identicăsau similară cu marca ante-rioară şi când produsele sauserviciile pentru care marca afost cerută sunt identice cu celepentru care este protejatămarca anterioară.

Art. 7 din Legea nr. 588/1995prevede, în principiu, aceleaşimotive de refuz, cu excepţia al.(5) introdus prin Legea nr. 65din 12 aprilie 2001 care prevedecă nu se admite înregistrarea încalitate de marcă sau caelemente ale ei a semnelordeţinute şi folosite legal până la1 ianuarie 1992 de două şi maimulte persoane juridice, inclusivde succesorii în drept aiacestora, pentru marcarea unormărfuri omogene. Art. 7 (1)2)d)prevede că sunt excluse de laprotecţie şi nu pot fi înregistratemărcile care sunt compuseexclusiv din semne carereprezintă o indicaţie geografică.În alin. 6 se prevede că încalitate de mărci tridimensio-nale nu se înregistrează formaprodusului sau ambalajul carerezultă din proprietăţile acestuia;sunt necesare pentru obţinereaunui rezultat tehnic sau sereferă la valoarea esenţială aprodusului - lipseşte cuvântul“exclusiv”. Refuzul pe bazaexistenţei unui drept anteriordobândit, conform Legii nr. 588/

13

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE 1995, se face din oficiu. În

privinţa riscului de confuzie saude asociere, Legea nu interpre-tează această noţiune. Directivastabileşte că riscul de confuziepresupune riscul de asociere cumarca anterioară.

Efectele mărcii

Marca comunitară conferătitularului său un drept exclusiv.Titularul este abilitat săinterzică oricărui terţ care nudispune de consimţământulsău să utilizeze în operaţiunilecomerciale:

un semn identic cu marcacomunitară pentru produsesau servicii identice cu celepentru care este înregistrat;

un semn pentru care, dincauza identităţii sauasemănării sale cu marcacomunitară şi din cauzaidentităţii sau asemănăriiproduselor sau serviciiloracoperite de marcacomunitară şi de semn,există un risc de confuzie înmintea consumatorului;riscul de confuzie cuprinderiscul de asociere întresemn şi marcă;

un semn identic sauasemănător cu o marcăcomunitară pentru produsesau servicii care nu suntasemănătoare cu celepentru care este înregistratămarca comunitară, atuncicând aceasta se bucură derenume în Uniune şi cândfolosirea semnului fărămotiv întemeiat scoate profitdin caracterul distinctiv saudin renumele mărciicomunitare sau le aduceprejudiciu.

Art. 6 din Legea privind mărcileşi denumirile de origine aproduselor prevede că titularulunei mărci, pe întregul termende valabilitate a mărcii, aredreptul exclusiv de a dispunede marcă, de a o folosi peteritoriul Republicii Moldova şide a interzice altor persoane săfolosească, fără consimţă-mântul său, în operaţiunilecomerciale semne identice orisimilare pentru produse sauservicii identice ori similarecelor pentru care marca a fostînregistrată în cazul în care oastfel de folosire ar genera riscde confuzie. În cazul folosiriiunui semn identic pentruproduse sau servicii identice,existenţa riscului de confuzie vafi prezumtivă. Deci, marcacomunitară oferă titularului săudreptul de a interzice utilizareasemnului identic sau similarpentru alte produse sauservicii, în cazul în care va fidovedită prejudicierea mărciice se bucură de renume.Legea nr. 588/1995 nu prevedeexpres acest fapt, în articolul 6oferindu-se, totuşi, o protecţieindirectă mărcilor recunoscutenotorii în RM, protejate fărăînregistrare ca motiv de refuz încazul depunerii unui semnidentic sau similar.

Limitarea efectelor mărcii

Dreptul conferit de marcacomunitară nu permite titula-rului să interzică unui terţfolosirea în afaceri a numeluisau adresei sale; indicaţiilorprivind tipul, calitatea, cantita-tea, destinaţia, valoarea,provenienţa geografică sauepoca producerii produsuluisau prestării serviciului sau a

altor caracteristici ale acestora,precum şi a mărcii, atunci cândeste necesar pentru a indicadestinaţia unui produs sau aunui serviciu, în special cândeste accesoriu sau piesădetaşată atâta timp cât aceastăfolosire este făcută conformuzanţei legale în materieindustrială sau comercială.

Alin. (3) al art. 6 din Legea nr.588/1995 prevede că dreptulexclusiv nu se extinde asupraelementelor mărcii care nu pot fiînregistrate independent încalitate de mărci, cum sunt, deexemplu, termenii descriptivi, cucondiţia folosirii loiale a acestorelemente şi respectăriiintereselor legitime ale titularilormărcii şi ale terţilor, iar alin. (4)prevede o limitare a dreptuluiexclusiv, menţionând că acestanu se extinde asupra mărcilordeţinute şi folosite legal, până la1 ianuarie 1992, de două şi maimulte persoane juridice.Folosirea în continuare de cătreaceste persoane juridice sau decătre succesorii lor de drept amărcilor menţionate nu consti-tuie o încălcare a dreptuluititularului mărcii înregistrate.Aceste mărci au fost declarateproprietate a statului, iar modulde folosire a lor este stabilit decătre Guvern prin emiterea unuiregulament special.

Epuizarea dreptului conferitde marca comunitară

Dreptul conferit de marcacomunitară nu permite titu-larului să interzică folosireamărcii pentru produse care aufost scoase pe piaţă în Comu-nitate sub aceasta marcă decătre titular sau cu consimţă-mântul său.

Inte

llect

us 4

/200

3

14

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE Utilizarea mărcii

Dacă într-un interval de 5 ani dela data înregistrării marcacomunitară nu a făcut obiectulunei utilizări serioase înComunitate pentru produselesau serviciile pentru care esteînregistrată, sau dacă aceastăutilizare a fost suspendatăpentru un interval neîntrerupt decinci ani, marca comunitarăeste supusă sancţiunilorprevăzute de Directivă, cuexcepţia cazurilor când nuexistă un motiv întemeiatpentru nefolosire. Deasemenea, sunt considerateca utilizare cazurile de folosirea mărcii comunitare sub oformă care diferă prin elementece nu schimbă caracteruldistinctiv al mărcii în forma încare aceasta a fost înregistrată,precum şi aplicarea mărcii peproduse sau pe ambalajul lorîn Uniune doar cu scopulexportului.

Alin. (2) al art. 26 din Legeanr. 588/1995 prevede că, lacerere, înregistrarea poate fianulată după nefolosireamărcii înregistrate pe operioadă neîntreruptă de celpuţin 5 ani, în cazul în caretitularul nu prezintă motivetemeinice referitoare laexistenţa unui obstacol laaceastă folosire.Circumstanţele independentede voinţa titularului mărcii careconstituie un obstacol lafolosirea mărcii, cum ar firestricţiile la import sau alteprescripţii ale autorităţilorpublice vizând produsul sauserviciul protejat prin marcă,vor fi considerate ca motivetemeinice de justificare anefolosirii mărcii.

Marca în calitate de obiectde proprietate: transferul,drepturile reale, executareasilită, procedurafalimentului

Spre deosebire de legislaţianaţională, Directivareglementează unele raporturijuridice foarte importante legatede dreptul de proprietate. Astfel,independent de transferulîntreprinderii, marcacomunitară poate să fietransferată în întregime sau înparte către produsele sauserviciile pentru care esteînregistrată. Transferulîntreprinderii în totalitateimplică transferul mărciicomunitare, în afară de cazul încare, în conformitate culegislaţia aplicată transferului,există o convenţie contrară sauîn cazul în care aceasta rezultăclar din circumstanţe. Aceastădispoziţie se aplică clarobligaţiei contractuale detransfer al întreprinderii. Dacă omarcă comunitară a fostînregistrată în numeleagentului sau reprezentantuluititularului acestei mărci, fărăautorizarea titularului, acestaare dreptul de a reclamatransferul respectiveiînregistrări în avantajul său, înafară de cazul în care acestagent sau reprezentant nu îşijustifică acţiunile.

Marca comunitară poate fi datăîn gaj sau să facă obiectul unuialt drept real, independent deîntreprindere. La cererea uneiadin părţi, drepturile menţionatesunt înscrise în registru şipublicate.

Marca comunitară poate faceobiectul unei măsuri deexecutare silită. În materie de

procedură de executare silită,competenţa exclusivă aparţinetribunalelor. La cererea uneiadin părţi, executarea silită esteînscrisă în registru şi publicată.

O marcă comunitară nu poate ficuprinsă într-o procedură defaliment sau într-o procedurăanaloagă decât doar în statulmembru în care a fost aplicatăpentru prima oară o astfel deprocedură în consens culegislaţia naţională.

Legea nr. 588/1995 nureglementează raporturilejuridice menţionate mai sus şi,evident, necesită a fi modificatăîn scopul asigurări unorprevederi uniforme şi similareDirectivei.

Licenţa

Marca comunitară poate face,integral sau parţial, obiectullicenţelor pentru produsele sauserviciile pentru care eînregistrată cuprinzând toatăUniunea sau doar o parte a ei.Licenţele pot fi exclusive sauneexclusive. Titularul mărciicomunitare poate invocadrepturile conferite de aceastămarcă la întâlnirea unuilicenţiat care încalcă una dinclauzele contractului de licenţă,în ceea ce priveşte durata,forma acoperită deînregistrarea sub care marcapoate fi utilizată, naturaproduselor sau serviciilor pecare o prevede licenţa, teritoriulpe care poate fi aplicată marcaori calitatea produselorfabricate sau serviciilorprestate de licenţiat.

Art. 24 din Legea nr. 588/1995reglementează transmitereadrepturilor, acordând un cadru

15

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE juridic similar, cu unele excepţii,

de exemplu în materie decontrafacere. Astfel, Directivaprevede expres că fără a aduceatingere stipulărilor contractuluide licenţă, licenţiatul nu poatesă angajeze o procedurăprivind contrafacerea uneimărci comunitare decât cuconsimţământul titularuluiacesteea. În acelaşi timp,titularul unei licenţe exclusivepoate să angajeze o astfel deprocedură dacă, după somaţie,titularul mărcii nu intentează elînsuşi o acţiune de constatarea contrafacerii într-un intervaladecvat. Oricărui licenţiatîi este permis să intervină înprocedura de constatare acontrafacerii angajată detitularul mărcii comunitare în

scopul de a obţine reparareaprejudiciului de care se facevinovat.

Analizând aceste douădocumente, putem concluzionacă prevederile legislaţieinaţionale în domeniul mărcilorsunt similare Directivei CEE nr.40/94, cu unele excepţii.

Desigur, legislaţia comunitarăeste mult mai amplă şi conţineprevederi care reglementeazăun spectru mai larg de raporturijuridice cum sunt marca încalitate de obiect de proprie-tate, transferul, drepturile reale,executarea silită, procedurafalimentului, epuizarea drep-tului conferit de marcă, ce nuse regăsesc în legea naţională

ACTELE NORMATIVE ŞI LITERATURA FOLOSITĂ:

1. Directiva Consiliului CEE nr. 89/104 din 21.12.1988 privind armonizarea reglementărilor din diferitestate membre ale CE în domeniul mărcilor

2. Directiva Consiliului CEE nr. 40/94 din 20.12.1993 privind marca comunitară

3. Regulamentul Comisiei Europene nr. 2688/99 privind implementarea Directivei CEE nr. 40/94 din20.12.1993 privind marca comunitară

4. Legea Republicii Moldova nr. 588/1995 din 22.09.1995 privind mărcile şi denumirile de origine aproduselor

5. Yolanda Eminescu, Regimul juridic al mărcilor, Lumina Lex, Bucureşti, 1996

6. Alexandru Ştreng, dr.ing. “Proprietatea Industrială în Uniunea Europeană - mărcile de produse şi deservicii”, Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 2/1997

7. Ingrid Mennens, “Marca comunitară”, traducere Elena Stoica, Revista Română de ProprietateIndustrială, nr. 5/1997.

SUMMARY

H armonization of the legislation of the Republic of Moldova (RM) with that of EuropeUnion (EU) is one of the most important acts that made our country by signing

the Agreement on Partnership and Cooperation (APC) among the States Members of theEuropean Community on the one part, and the Republic of Moldova on the other part, thatentered in force on July 1, 1998.

On the assumption of the fact that different levels of the intellectual property protection maycause a misrepresentation of the trade, the art. 49 of the APC obliges the RM to protect theserights on the level similar to the Community one, inclusive to adopt the effective means forproviding utilization of such rights.

privind mărcile. Multe prevederiexistente, însă, sunt doarparţial similare şi necesită a fiarmonizate cu actele normativeale CE, cum sunt, de exemplu,prevederile privind mărcilecolective şi transmitereadrepturilor.

În scopul armonizării legislaţieinaţionale cu cea comunitară înmaterie de mărci, considernecesară efectuarea uneievaluări complexe a actelornormative pentru a identificagradul de conformitate întreaceste legislaţii. Odată ce vor fielucidate toate discordanţele,se va purcede la identificareasoluţiilor adecvate, proces careva conduce la iniţierea unormodificări în legislaţia naţională.

Inte

llect

us 4

/200

3

16

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE

Brevetele se acordă numaipentru invenţii recunoscute delege ca brevetabile. Acestea potfi soluţii ale unor problemetehnice din orice domeniu alactivităţii practice şi se potîncadra în următoarelecategorii generale:

produse;

activităţi tehnologice(procedee, metode).

Produsele se pot împărţi, dupănatura lor, în câteva grupe:

a) produse-obiect;

b) substanţe;

c) materiale;

d) soiuri de plante şi rase deanimale;

e) microorganisme.

Activităţile tehnologice care potface obiectul unui brevet deinvenţie sunt de două feluri:

a) procedee;

b) metode.

Procedeele sunt activităţile careau ca rezultat obţinerea saumodificarea unui produs.

Se pot exemplifica două grupeprincipale de procedee:

procedee industriale;

procedee biologice,genetice.

Metode sunt activităţile care aurezultate de natură calitativă.

Metodele se împart în douăgrupe:

metode tehnice;

metode medicale.

O invenţie este brevetabilădacă îndeplineşte condiţiileprevăzute de art. 8, 9, 10 dinLegea nr. 64/1991 privindbrevetele de invenţie, şi anume:

PROTEC|IA PRIN BREVET DE INVEN|IE

A MA{INILOR AGRICOLE {I A METODELOR

DE LUCRARE A SOLULUI

ing. Despina IORDACHE,Oficiul de Stat pentru Inven\ii [i M=rci(OSIM) (Bucure[ti, Rom`nia)

B revetarea invenţiilor este procedura legală desfăşurată în cadrul OSIM, care începe înmomentul când s-a depus, în condiţiile prevăzute de

lege, o cerere de brevet şi se încheie atunci când hotărâreade acordare a brevetului de invenţie este definitivă.

17

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE să fie nouă;

să implice activitateinventivă;

să fie susceptibilă deaplicabilitate industrială.

Descrierea invenţiei trebuie săîndeplinească două condiţiiprincipale, în măsură să o facăaptă de a susţine revendicărileşi anume:

să prezinte completobiectul invenţiei;

să edifice clar asupracondiţiilor de breveta-bilitate, adică a existenţeiinvenţiei brevetabile.

Obiectul invenţiei îl prezintăprodusul.

Invenţia nu reprezintă obiectulfizic, ci numai concepţiaconstructiv nouă, adică esenţa.

Din acest motiv în revendicări enecesar să se facă definireaprecisă a invenţiei, ca nouăconcepţie de alcătuire aobiectului.

C onform legii,invenţia trebuie

expusă în descriere,revendicări şi desenesuficient de clar, decomplet şi de corect, încâtun specialist să o poatărealiza, fără să desfă-şoare pentru aceasta oactivitate inventivă.

Cererile de brevete de invenţie,care privesc maşinile agricoleşi în care se solicită protecţiepentru o metodă de lucrare a

solului şi o maşină agricolă,dar în loc de prezentare a uneimetode de lucrat solul seprezintă de fapt modul defuncţionare a maşinii, nu pot fiacceptate.

Solicitanţii fac confuzie uneoriîntre exemplul de realizare ainvenţiei în care se prezintămaşina agricolă şi modul ei defuncţionare; revendicat apoi cametodă de lucrare a solului cuacea maşină.

Maşina agricolă de lucrat solultrebuie expusă cu toateelementele ei constructive şirelaţia funcţională dintreacestea, pentru a putea firealizată.

Metoda de lucrat solul trebuieexpusă de asemeni, cu toatefazele şi parametrii ce ocaracterizează, pentru a fiaplicată.

Studiu de caz. Brevet RO nr.72096 intitulat “Metodă şicultivator de prelucrare asolului”.

În brevetul respectiv s-a acordatprotecţie pentru o metodă şi uncultivator de prelucrare asolului.

Metoda de prelucrare a soluluişi de cultivare a unui câmp decereale, pentru culturi ce sepretează la dispunere perânduri, constă în preparareasuprafeţei solului, într-un stratgerminativ, printr-o primăprelucrare a sa, urmată de ocompactizare a soluluiprelucrat, pentru a realiza unstrat compact de fund alacestuia şi un strat superiorafânat al solului, urmând apoi

trasarea în sol a unor brazdelongitudinale, după care seface plantarea rândurilor deseminţe în stratul germinativ,între stratul superior în startulcompact al solului, apoitrasarea brazdelor întrerândurile de seminţe selectateîn timpul plantării seminţelor şicultivarea solului dintrerândurile de cereale, ce rezultăîn urma germinării seminţelor,cu un mijloc de prelucrareasolului, care are un mijloc deghidare prevăzut cu roţi alecăror părţi laterale conexe,converg către o secţiuneexterioară circumferenţială,roţile respective, urmărindbrazdele trasate în sol în timpulplantării seminţelor în solrânduri, fiecare din aceste roţideplasându-se de-a lunguluneia dintre brazde, pentrughidarea mijlocului deprelucrare a solului de-a lungulrândului de cereale şi trasareaunei brazde în sol în urmafiecărei roţi.

Cultivatorul pentru aplicareametodei se compune dintr-obară transversală, care susţineun ansamblu de cuplare abarei transversale respective,cu vehiculul de tracţiune, dintr-obară transversală port-uneltedispusă în spatele bareitransversale, nişte articulaţiiparalele făcând legătura întrebara transversală şi bara port-unelte, dintr-un ansamblu roatăpentru ghidare pe rând pentrughidarea cultivatorului pebrazdele din sol, care include oroată de rulare, elastică, avândpereţii laterali convecşi,îmbinaţi printr-o porţiunecentrală circulară ce înconjoară

Inte

llect

us 4

/200

3

18

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE o cameră inelară, dintr-unmecanism de prindere,care permite montarea roţi debara port-unelte dintr-unansamblu unealtă de brăzdare,dispusă în spatele roţii derulare şi dintr-un ce permitemontarea uneltei de brăzdarepe bara port-unelte, în generalaliniată longitudinal cu roatade rulare.

Într-un alt exemplu, în cerereade brevet de invenţie 96-0510din 11.03.1996 s-a cerutprotecţie pentru o metodă delucrat solul şi maşină pentruaplicarea acesteia.

În exemplul de realizare,maşina de lucrat soluleste descrisă după cumurmează:

Aratul include brazda de sol,brăzdarul, cuţitul disc, fundulbrazdei, suprafeţele inferioarăşi superioară a brazdei, roatăde sprijin, dinţii pieptenilorrotorului, pieptenilor rotorului,fragmentului brazdei de sol,poziţiile intermediare depermutaţie a fragmentului debrazdă, o bară de sprijin,brazda răsturnată şi prelucrată,cadrul maşinii, reductorul,lanţul de transmisie şi roţile delanţ.

Apoi metoda de lucrat soluleste prezentată astfel:

În deplasarea maşinii brazdade sol este tăiată în parteainferioară orizontal de brăzdarşi pe verticală de cuţitele-discdeplasându-se pe suprafaţa

SUMMARY

A ccording to the Law, patenting of inventions is a procedure of OSIM that begins at the moment of filing an application on invention and is over when OSIM takes the definitive

decision on granting the patent.

Patents are granted exclusively on the inventions that according to the Law have been recog-nized as patentable. They may represent solutions of several technical problems of any field ofactivity and may be granted for the further general categories:Ô Products;Ô Technological activity (processes, methods).

înclinată a brăzdarului în susfaţă de fundul brazdei, venind încontact cu suprafeţele inferi-oară şi superioară a brazdei cudinţii pieptenilor şi ai rotoarelor,care se rotesc sincron înîntâmpinare reciprocă,mişcându-se, în direcţia opusădeplasării brăzdarului.

D upă cum se observă,această însuşire nureprezintă decât însuşimodul de funcţionare almaşinii, fapt pentru carenu i s-a acordat protecţiepentru metoda de lucratsolul, ci numai pentrumaşina de lucrat solul.

La 9 noiembrie 1959 s-a născut, la Chişinău, Raisa Ivanov, colaborator ştiinţific superior laInstitutului Naţional de Farmacie, autor şi coautor a peste 50 de lucrări şi comunicări ştiinţificevaloroase, în special, în problema sintezei compuşilor complecşi ai iodului cu amidon, procedeelortehnologice de obţinere a preparatelor cu activitate biologică.

Invenţia sa “Principiu activ al remediilor cu acţiune antimicotică pentru tratamentul candidomicozelor”(Bl nr. 1194, MD, coautori: V. Valica, A. Popa, M. Krimer, E. Stângaci) a fost menţionată la Saloaneleinternaţionale de inventică „INFOINVENT-99", Chişinău şi „Geneva-2000”, iar invenţia “Procedeu deobţinere a preparatului antiseptic” (Bl nr. 1295, MD, coautori: R Tatarov, V. Valica) a fost înaltapreciată la saloanele „INFOINVENT–99, „INFOINVENT-2000", „Geneva-2001” şi „Inventica-2001", inclusiv medalia de bronz (Geneva) şi Premiul I (Bucureşti).

R. Ivanov este membră a Asociaţiei Femeilor Inventatoare din Republica Moldova.

CALENDAR

19

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE

Acelaşi lucru se poate spune şidespre design. În cele ceurmează ne vom referi maipuţin la importanţa economicăa acestor două obiecte aleproprietăţii intelectuale, care nise pare evidentă, ci vomexamina în special rolulmărcilor şi designului cainstrumente de marketing. Nuvom descoperi Americaafirmând că în 99,9% de cazuri,produsele sunt plasate pepiaţă în scopul obţinerii unorprofituri cât mai înalte într-untimp cât mai scurt; aceasta e oaxiomă - afacerile trebuie să fie

în primul rând profitabile.Profiturile depind de volumulvânzărilor realizate deîntreprinzător, iar acest volum,la rândul său, depinde decererea pentru produs. Evident,pentru a reuşi în afaceri estefoarte importantă fidelizareaclientelei care se realizează întimp îndelungat, prinmenţinerea calităţii produselorde o anumită marcă. Darpentru a fideliza clientul estenecesar, mai întâi, să atragiatenţia consumatorului asupraprodusului. Tehnologiilemoderne oferă o mulţime de

posibilităţi în acest sens,începând cu lansarea unorspoturi publicitare în diversemijloace mass-media şiterminând cu prestarea unorservicii suplimentare sauînlesniri clienţilor fideli. Însăpentru ca produsul să nu sepiardă în multitudinea demărfuri de pe piaţă, el trebuieindividualizat; anume acest rolprimordial îl joacă marca şidesignul.

În plus, nu trebuie neglijatfaptul că cererea pentru unprodus sau serviciu apare din

MARCA {I DESIGNUL INDUSTRIAL –

INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MARKETING

Natalia OBRI{TE,[ef adjunct Sec\ie M=rci Interna\ionale, AGEPI

M arca este un semn distinctiv care are ca funcţie principală diferenţierea produselor, lucrărilor şi serviciilor unei persoane fizice sau juridice, garantând ocalitate definită şi constantă a acestora, semn susceptibil de a forma, în condiţiile

legii, obiectul unui drept exclusiv, care aparţine categoriei drepturilor de proprietateindustrială. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător şi, prinaceasta, un semn exterior al valorii lor, marca le ajută consumatorilor pe deoparte să optezemai uşor pentru produsele verificate, aparţinând producătorilor care şi-au câştigat deja oreputaţie, iar pe de altă parte, ea poate deveni, în mâinile unui întreprinzător abil, un instru-ment de presiune asupra cererii pe piaţă şi de fixare a clientelei.

Inte

llect

us 4

/200

3

20

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE necesitatea satisfacerii uneinecesitaţi. Şi cum fiecare dintrenoi este o individualitate, avemviziuni diferite asupra căilor desatisfacere a aceleiaşinecesităţii. Astfel, ajungem laconcluzia că nu există unprodus universal pentrusatisfacerea aceleiaşinecesităţi, precum nu există otehnică unică de fidelizare atuturor clienţilor. Deci, lalansarea unui produs şi a uneimărci trebuie să se ţină cont, înprimul rând, de segmentul deconsumatori căruia îi estedestinat, altfel spus grupul-ţintă. De grupul-ţintă depind nudoar caracteristicile produsuluilansat, dar şi marca şi designulpe care le poartă acesta. Deexemplu, dacă produsul nostrueste destinat adolescenţilor,preferinţă se dă mărcilor cepoartă în sine un mesajnoncomformist, rebel; dacăeste vorba despre un produsdestinat femeilor, suntpreferabile mărcile caresugerează o schimbare pozitivăîn aspectul exterior; bărbaţii vorprefera mărcile ce le creeazăsentimentul de apartenenţă lagrupul oamenilor puternici.Excepţie fac mărcile care într-un fel sau altul invocăconsumatorului chipul unuicopil sau a unui pisic (căţeluş),aceste mărci, de regulă, îiînduioşează pe toţi. Deasemenea, este demonstratfaptul că motivele religioasestimulează cerereaconsumatorului. În plus, laelaborarea unei mărci sau aunui design trebuie să se ţinăcont de caracteristicile etnice

ale grupului-ţintă. La acestcapitol aş vrea să menţionezcâteva exemple din practicamondială.

Compania General Motors asuferit un eşec total încercândsă lanseze pe piaţa AmericiiLatine noul său automobilChevrolet Nova, deoarece nua luat în consideraţie că înspaniolă «No va» înseamnă«nu se mişcă».

În SUA pentru publicitatea beriiCoors era folosit sloganul«Turn It Loose!» (în traducereaproximativă – «Fii liber!»).Traducerea mot à mot înspaniolă: «Suferă de diaree».

Compania Clairol a lansat pepiaţa Germaniei deodorantelesale cu marca Mist Stick,neştiind că cuvântul „mist” înslangul german înseamnă„bălegar”.

Compania Colgate-Palmolivea lansat pe piaţa Franţei opastă de dinţi cu marca Cue,abia mai târziu aflând căaceasta este denumirea unuijurnal porno, foarte popular înFranţa.

Compania Pepsi a tradus motà mot sloganul său “Trăieştecu generaţia Pepsi” (ComeAlive With the Pepsi Genera-tion) în chineză. Chinezii aurămas şocaţi; sloganulcăpătase o nouă semnificaţie:“Pepsi îi va face pe strămoşiivoştri să se ridice din morminte”.

Mult timp compania Coca Colanu-şi putea lansa produsele pepiaţa din China din următorulmotiv: în chineză marca Coca

Cola se citeşte Cocuchela,ceea ce înseamnă “muşcăfigurina de ceară”. Compania afost pusă în faţa problemei de aalege o altă denumire dinaproximativ 40 mii de variante,optând pentru varianta “CocuCole”, ceea ce înseamnă“Fericirea în gură”.

Compania Frank Purdue,producător de carne de găină,foloseşte în SUA sloganul «Ittakes a strong man to make atender chicken» (traducereaaproximativă: «Pentru a pregătiun pui fin e nevoie de un bărbatputernic»). În spaniolă acestslogan capătă un sens cu totuldiferit: “E nevoie de un bărbatexcitat pentru ca găina sădevină fină”.

Producătorul de rechizite debirou, compania Parker, aeşuat de asemenea înîncercarea de a traducesloganul său în spaniolă. Înengleză, sloganul semnificăurmătoarea caracterizare: “Eanu va curge în buzunarul tău şinu-ţi va cauza incomodităţi” (“Itwon’t leak in your pocket andembarrass you”). Traducătorula greşit, confundând douăcuvinte spaniole; în rezultat,campania publicitară pentruprodusele Parker s-adesfăşurat în Mexic subsloganul “Ea nu va curgeniciodată în buzunaruldumneavoastră şi nu vă va lăsaînsărcinată”.

Compania Aeriană AmericanAirlines, instalând însaloanele avioanelor salefotolii din piele, a hotărât săinformeze turiştii mexicani

21

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE despre acest fapt. Sloganul era

foarte bun în engleză - “zboarăîn piele”, dar în traduceredirectă avea semnificaţia“zboară nud”.

Producătorul de articolepentru copii Gerber a începutsă vândă produsele sale înAfrica. Marca acestei companiireprezintă imaginea unuibebeluş zâmbind.Mai târziu agenţii de vânzări aicompaniei Gerber au aflat căpe ambalajul produselordestinate pieţei africane erareprezentat, de regulă,conţinutul cutiei, din cauza că înacea perioadă în Africa eraumulţi analfabeţi. Bunăoară, peambalajul fulgilor de ovăs - ofarfurie de terci… Africanii aufost dezorientaţi.

Deci la elaborarea unei mărciurmează să se ţină cont nunumai de aspectul estetic alacesteia, dar şi de mesajul pecare îl comportă. În ceea cepriveşte designul, ne vom referiîn special la ambalaj, acestafiind la momentul actual unuldin cele mai frecvente obiecteale designului. Ambalajul poatefi rezultatul unic al munciiasidue a unui designer talentatsau un obiect lipsit de aspectestetic care nu are nici olegătură cu designul, decâtpoate doar ca antipod alacestuia. Elaborat printehnologii avansate sau aplicatpe o hârtie de calitate proastă,pe alt material necalitativ, înultimă instanţă, important estenu designerul sau loculelaborării ambalajului, ciinformaţia pe care o comportăacesta.

D umneavoastră aţivăzut vreodată un

produs fără ambalaj? Cuexcepţia săpunuluipentru rufe (care prinînsăşi aspectul săuexterior omoară toatebacteriile) şi încă a vreodouă-trei articole, estegreu de enumerat aseme-nea produse. Deci, nu ecazul să demonstrăm căpractic orice produs secomercializează ambalat,iar ambalajul, în fiecarecaz, poate juca mai multeroluri importante pentruasigurarea succesului depiaţă al acestui produs:funcţiile de protecţie deacţiunile externe, deprestare a informaţiilorprivind produsul, repre-zentativă şi comunicativă.

Am divizat în mod deliberatfuncţiile ambalajului (deprotecţie, informativă,reprezentativă şi comunicativă),cu toate că o asemeneaclasificare pare a fi oarecumdeplasată. Când vorbim defuncţia de protecţie, totul esteclar, produsul trebuie sărămână întreg, proaspăt, nou,etc. până la contactul cuconsumatorul. Ambalajul deasemenea este importantpentru consumator ca sursăpreţioasă de informaţii despreprodus şi producător, despretermenele de păstrare etc.

Fără îndoială, ambalajul estefaţa produsului. Un ambalaj

reuşit evidenţiază produsul încauză de alte articole similareşi în condiţii în care ceilalţifactori nu se disting asigurăpreferinţa consumatoruluianume pentru acest produs.Dar pentru ca produsul să fiebine vândut nu e neapărat deinvestit sume foarte mari înelaborarea designului. Pentru aîncepe elaborarea ambalajuluitrebuie mai întâi să răspunzi laîntrebarea: cărui consumator îieste destinat acest produs.Astfel, am revenit iarăşi lanoţiunea de “grup-ţintă”. Să neimaginăm o situaţie în careeste vorba despre un produsde consum curent, care nu arenici o calitate excepţională şieste acceptabil ca preţ. Areoare sens să investim bani înambalaj când doar preţul poateconstitui factorul principal care-ldetermină pe consumator săachiziţioneze produsul? Unambalaj costisitor ar putea să-ldetermine să renunţe lacumpărare pe consumatorullimitat în posibilităţile finan-ciare, în timp ce consumatoriieventual interesaţi de ambalajnu vor fi tentaţi de produsul aflatînăuntru. Astfel, ajungem laconcluzia că ambalajul trebuiesă corespundă produsului. Nuîncercaţi să îmbrăcaţi unprodus ieftin într-un ambalajfoarte frumos şi scump,deoarece consumatorul va fiindus în eroare şi va rămâne, încele din urmă, deziluzionat. Cutotul altfel stau lucrurile cândeste vorba despre produselescumpe; cumpărătorul plăteştesume mari şi doreşte să fieservit pe măsură; şi dacăproducătorul nu a investitsuficient în ambalaj, atunci

Inte

llect

us 4

/200

3

22

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

ND

UST

RIA

LE produsul oricât ar fi de calitativ,prestigios şi preţios, va rămânepe rafturile magazinelor dincauza ambalajuluinecorespunzător.

Următoarea funcţie aambalajului este ceacomunicativă. Ea se referă înprimul rând la produsele carenu sunt perceptibile fărăambalaj, drept exemplu fiindcel al ţigărilor. Despre ele vomvorbi în continuare. Dintruînceput ne permitem săafirmăm că ambalajul ţigărilor,prin imaginea şi prestigiul pecare le conferă produsului, estechiar mai important decâtconţinutul. Specialiştii dindomeniu nici nu mai pun îndiscuţie faptul că factoruldeterminant în preferinţaconsumatorului ţine deimaginea pe piaţă a unuianumit tip de ţigări. Ţigărilesunt în exclusivitate un produsde imagine; afirmaţiileconsumatorilor precum căţigările de marca preferată aumiros mai bun şi gust maiplăcut sunt de cele mai multeori neadevărate. Acest lucrupoate fi dovedit printr-un testsimplu: fumătorului i se dau 10ţigări diferite, iar sarcina lui esă determine care este marcalui preferată. De regulă, doar10% din fumători pot determinamarca îndrăgită. Care esteatunci factorul ce determinăcomportamentulconsumatorului? În RepublicaMoldova, unde spre deosebirede ţările Europei de Vest şi aSUA preţul ţigărilor diferă de lao marcă la alta, factorul decisiv

este desigur preţul. Dar săadmitem că preţurile suntaproape egale pentru câtevamărci, atunci care ar fi motivul?Aţi observat probabil că toatespoturile publicitare pentruţigări poartă un caracter deimagine. E imposibil să neamintim acum un exemplu depublicitate pentru ţigări în careaccentul să fie pus pe anumiteavantaje pentru consumatori:să zicem, ţigările de marca Xsunt mai uşor de ţinut în mânădecât celelalte sau că ţigara Yare cu două fumuri mai multdecât toate celelalte.În reclama ţigărilor noi îl vedempe cowboy-ul Marlborocălărind prin prerii, pe erouldornic de aventuri Camel,pe omul de afaceri Winston,sau pe bătrânul înţeleptDavidoff. Fiecare reclamă areun mesaj puternic careîndeamnă consumatorulsă adere la un anumit stil deviaţă şi cu toate că noiînţelegem că unii dintrefumătorii Marlboro n-au văzutmăcar o dată în viaţă un cal, iarunii dintre fumătorii Camelposibil că nici nu pot urca unetaj fără să gâfâie(nemaivorbind de copacii culiane din junglă), totuşi anumemesajul publicitar constituiefactorul determinant înalegerea unei mărci.

În confirmarea acestei teorii amvrea să aducem un exemplu. Înanii 1993-1994 companiaReynolds a hotărât să schimbeimaginea ţigărilor şi a lansat unspot publicitar în care eroulCamel era înlocuit cu

personaje din filmele cudesene animate. Şi cu toate cănoul spot a adunat o mulţimede premii la diferite festivaluri,inclusiv premiile Art DirectorsClub şi ale festivalului dinCannes, pentru consumatori elnu a avut efectul scontat.Vânzările au început brusc săscadă, iar cercetările efectuateau demonstrat că oameniicărora le plăcea imagineaeroului curajos nu au fostpregătiţi pentru o asemeneaschimbare în imaginea mărciişi şi-au schimbat preferinţele.Fenomenul este uşor deexplicat: pachetul Camel apierdut în ochii consumatorilormesajul simbolic pe care îlpurta, atribuindu-le imaginarconsumatorilor calitatea de“bărbaţi adevăraţi”. Deci,corespunderea între cele treivariabile “imagine-ambalaj-produs” constituie un factordeterminat în comercializareaproduselor. Un exempluconcludent în acest sens estecel al ţigărilor Belomor:conţinutul, ambalajul şi preţulsunt în armonie perfectă. Astfel,în timp ce producătorii de ţigăriscumpe luptă între ei pentrupiaţa de desfacere,producătorul ţigărilor Belomorocupă un segment stabil alpieţei.

În concluzie, putem afirma că,după cum fiecare om are oumbră, o strălucire în ochi,proprii numai lui,inconfundabile, la fel fiecareprodus, fiecare companie are omarcă, un design care îlreprezintă.

23

Inte

llect

us 4

/200

3A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

DU

STRI

ALE A cest blazon pe care îl poartă orice companie – conştientizat sau impus, spontan sau

elaborat, seducător sau hidos – sintetizează tot ceea ce rămâne dintr-o privire saudin câteva cuvinte în memoria oamenilor despre compania dată. Marca şi designul sunt,aşadar, semnul distinctiv, reprezentarea sumară, identitatea şi renumele, stilul şi reputaţiafirmei. De ele depinde încrederea pe care o inspiră publicului şi, nu în ultimul rând,segmentul pe care i-1 acordă piaţa.

SUMMARY

In conclusion, we may affirm that as everybody has his own shadow, eyes brilliance, ownonly his distinctive characteristics, so each product, each company has its own trademark,design that represents itself.

Such armory that has any company, conscientious or forced, spontaneous or elaborated,captivating or ugly - synthesizes from a look or some words all that remains in the humanmemory about this company. In such a way the trademark and the design represent distinc-tive signs, identity and good name, style and reputation of the firm. Such characteristicsexert influence upon the public and upon the promotion of the product in the market.

CALENDAR

DECEMBRIE

La 23 decembrie 1943 s-a născut (la Fântâna-Albă, Edineţ) Anastasia ŞTEFÂRŢĂ, doctor habilitatîn ştiinţe biologice, cercetător în domeniul fiziologiei plantelor la Institutul de Fiziologie a Planteloral AŞM.

Activitatea ştiinţifică a A. Ştefârţă s-a materializat în peste 180 lucrări ştiinţifice, inclusiv omonografie, 40 articole în reviste ştiinţifice de prestigiu şi 50 rapoarte la diferite forumuri ştiinţificedin republică şi de peste hotare. Este coautor a 4 monografii, o culegere de lucrări de laborator lafiziologia plantelor pentru instituţiile superioare şi 4 broşuri.

A. Ştefârţă deţine 13 brevete de invenţie în domeniul fiziologiei plantelor. A participat la realizareaconvenţiilor de colaborare ştiinţifică (Bulgaria, Ungaria), contractelor economice (Rusia), laimplementarea noilor procese tehnologice şi utilaje. Lucrările A. Ştefârţă sunt citate de cercetători dindiferite ţări.

Elaborările sale ştiinţifico-aplicative au fost menţionate la saloanele internaţionale de invenţii cu 2medalii de aur, 2 medalii de bronz, Marele Premiu, premiul I şi o diplomă cu menţiune. Esteconducător ştiinţific pentru 13 teze de doctorat.

Inte

llect

us 4

/200

3

24

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

În cadrul şedinţelor au fostabordate diverse aspecte aleactivităţii OMPI, inclusiv pro-gresele înregistrate pe par-cursul anilor 2001-2002,direcţiile politice pentru anii2004-2005, precum şi strategiade dezvoltare a organizaţieipentru următorii 6 ani. Adună-rile au fost conduse de dlBernard Kessedjian, Amba-sador, Reprezentant Perma-nent al Franţei în ONU şi alteorganizaţii internaţionale cusediul la Geneva. În calitate devicepreşedinţi ai AdunăriiGenerale OMPI au fost aleşi

dna Dorothy Angote, Director general pentru Înregistrări pe lângăCabinetul Procurorului general al Keniei, şi dl Wang Jingchuan,Directorul Oficiului de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din China.

În cuvântul de deschidere, Ambasadorul Kessedjian a adus omagiiOrganizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală, sub conducereaDirectorului General Dr. Kamil Idris pentru realizările şi eforturiledepuse în scopul promovării protecţiei proprietăţii intelectuale înîntreaga lume şi consolidării capacităţilor instituţionale ale OMPI.Domnia sa a menţionat şi progresul înregistrat de organizaţie îndomeniul cooperării în cadrul Programului de dezvoltare al ONU,evoluţiei sistemului legislativ internaţional de proprietate intelectuală,perfecţionării şi modernizării serviciilor de înregistrare a obiectelor deproprietate intelectuală.

„Intenţia OMPI continuă a fi recunoaşterea şi promovarea creativităţii şiinovaţiei, actualmente acestea fiind mai mult decât o preocupare asocietăţii noastre. Suntem în căutarea obiectivelor comune. Toţi

REZULTATELE }NREGISTRATE DE OMPI

}N PERIOADA 2001-2002 {I DIREC|IILE

ACTIVIT+|II DE PERSPECTIV+

(RUNDA A 39-A DE ADUN+RI GENERALE OMPI)

Dr. Maria ROJNEVSCHI,Vicedirector general AGEPI

Î n perioada 22 septembrie – 2 octombrie curent, o delegaţie a Republicii Moldova în componenţa dlui Nicolae Taran, Director General AGEPI, şi subsemnatei însoţită de

dl Dumitru Croitor, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Oficiul ONUla Geneva, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în ConfederaţiaElveţiană, a participat alături de alte 178 de delegaţii la şedinţele celor 18 Adunări şi alteorgane ale statelor membre ale OMPI şi uniuni administrate de OMPI.

Este vorba de Tratatul de Cooperare în domeniul Brevetelor, Aranjamentul şi Protocolul de laMadrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor, Aranjamentul de la Haga privindînregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, Aranjamentul de la Lisabonaprivind înregistrarea internaţională a denumirilor de origine, Tratatul de la Budapesta privinddepozitarea internaţională a microorganismelor în scopul procedurii de examinare a invenţieietc., care s-au reunit cu ocazia celei de-a 39-a runde de adunări în incinta cartierului generalOMPI de la Geneva.

25

Inte

llect

us 4

/200

3C

OO

PERA

RE I

NTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ creatorii, cercetătorii şideţinătorii de cunoştinţe suntinteresaţi în dezvoltarea uneistructuri de protecţie juridicăadecvate. Această preocuparecomună constituie forţa motricea unei organizaţii, care a reuşitsă demonstreze semnificaţiasa universală”, a menţionat dlAmbasador Kessedjian.

În cadrul sesiunilor OMPI aufost examinate şi aprobate decătre delegaţiile statelormembre mai multe subiecte,dintre care menţionămurmătoarele:

A) Raportul asupraProgramului de activitateal OMPI pentru anul 2002

Statele membre OMPI au fostinformate referitor la activităţileOMPI orientate spre dezvoltareaunei Organizaţii mai transpa-rente, mai deschise şi maieficiente în promovareaproprietăţii intelectuale.Majoritatea statelor au apreciatînalt activitatea Biroului Interna-ţional OMPI, în particularspectrul larg de asistenţăjuridică şi tehnică acordatstatelor membre în vedereamodernizării infrastructuriisistemelor naţionale deproprietate intelectuale şiimplementării tratatelorinternaţionale la nivel naţional.Delegaţii au solicitat OMPI-uluisă asigure continuitateaacestor activităţi, exprimându-şiîncă o dată votul de încredere înviitoarele acţiuni ale OMPI subconducerea dlui Kamil Idris,Director General, în perioadacelui de-al doilea mandat alsău. Statele membre au avutde asemenea ocazia să sefamiliarizeze cu un raport

preliminar privind implementarea programului său de activitate peperioada primelor şase luni ale anului 2003.

În luarea sa de cuvânt, delegaţia Republicii Moldova a salutat, dinnumele Guvernului, desemnarea Directorului General OMPI pentruun nou termen, a menţionat asistenţa acordată de OMPI înconsolidarea sistemului de proprietate intelectuală din RepublicaMoldova. Statele membre OMPI au fost informate despre adoptareade către Guvern, în septembrie 2003, a Strategiei de dezvoltare asistemului naţional de proprietate intelectuală şi utilizare a obiectelorde proprietate intelectuală până în anul 2010. Totodată, delegaţianoastră a asigurat statele membre şi Biroul Internaţional OMPI desprijinul din partea ţării noastre în realizarea Concepţiei strategice aOMPI privind dezvoltarea sistemului internaţional de protecţie aproprietăţii intelectuale. În încheiere, delegaţia Republicii Moldova şi-a exprimat speranţa că fructuoasa colaborare dintre RepublicaMoldova şi OMPI va cunoaşte în viitor noi dimensiuni.

B) Propunerea Comitetului OMPI pentru program şi bugetprivind organizarea Programului de activitate şi a bugetuluiOrganizaţiei pentru anii 2004-2005

Comitetul OMPI pentru program şi buget a aprobat un buget învaloare de 638.8 milioane de franci elveţieni, care reprezintă odescreştere cu 30 milioane de franci elveţieni sau 4,5% în compa-raţie cu bugetul revizuit pentru anii 2002-2003, micşorarea bugetuluifiind posibilă datorită finalizării unor proiecte majore de infrastructurăîn domeniul tehnologiei informaţionale şi de construcţie. Programulşi bugetul pentru anii 2004-2005 stabileşte un program şi un bugetmodernizat şi detaliat ce va permite OMPI să traducă în practicăviziunea sa asupra rolului proprietăţii intelectuale – instrument fortepentru dezvoltarea economică, socială şi culturală – prin concentra-rea asupra activităţilor specifice cu un impact pozitiv la nivel naţional,regional şi internaţional. Astfel, conform programului şi bugetuluiOMPI pentru anii 2004-2005, una dintre priorităţile Organizaţieiconstă în dezvoltarea culturii proprietăţii intelectuale care va permitetuturor deţinătorilor de drepturi să-şi exercite aceste drepturi,

Inte

llect

us 4

/200

3

26

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ transformând potenţialul

proprietăţii intelectuale într-uninstrument efectiv pentrudezvoltarea economică, socialăşi culturală.

C) Propunerea de a organiza,în perioada 6-7 noiembrie2003, o sesiune specialăa statelor membre

La sesiune se prevedeinvitarea organizaţiilorinteresate în protecţia lucrăriloraudiovizuale, şi convocareaConferinţei Diplomatice îndomeniul audio-vizualului întoamna anului 2004.Statele membre au acceptatpropunerile înaintateşi au decis ca aceastăConferinţă Diplomatică să fieinclusă în agenda următoareisesiuni a Adunării generaleOMPI.

D) Activitatea Comitetuluiconsultativ pentrurealizarea drepturilor îndomeniul proprietăţiiintelectuale

Acest organ a fost creat înrezultatul hotărârii sesiunii a38-a a Adunării OMPI în bazacomasării a 2 comitete –Comitetului pentru realizareadrepturilor de autor şi Comite-tului pentru realizarea dreptu-rilor de proprietate industrială.La acest subiect, delegaţiaRepublicii Moldova a informatstatele membre despreeforturile depuse de cătreGuvernul Republici Moldova, înpersoana ministerelor şiinstituţiilor specializate, precumsunt AGEPI, ADA, Ministerul deInterne, Departamentul Vamaletc., în vederea consolidăriisistemului de protecţie şirealizării drepturilor deproprietate industrială.

E) Viitoarele direcţii în activitatea OMPI şi dezvoltarea politiciiinternaţionale în domeniul cunoştinţelor tradiţionale, folcloruluişi resurselor genetice

În ultimii doi ani, Comitetul Interguvernamental al OMPI pentruproprietate intelectuală, resurse genetice, cunoştinţe tradiţionale şifolclor a creat o bază solidă pentru activitatea OMPI în acest domeniu.La solicitarea unor grupuri regionale ale statelor membre, AdunareaGenerală a decis de a prelungi mandatul Comitetului Interguvernamental pentru încă doi ani cu scopul de a urgenta lucrările şi de a seconcentra asupra elementului internaţional specific al protecţieicunoştinţelor tradiţionale şi expresiilor culturale ca proprietateintelectuală, cât şi asupra aspectelor proprietăţii intelectuale aleresurselor genetice. Noul mandat nu exclude elaborarea unuiinstrument internaţional pentru reglementarea aspectelor juridiceprivind protecţia obiectelor de proprietate intelectuală ce includcunoştinţe tradiţionale, folclor şi resurse genetice şi repartizareabeneficiului din utilizarea acestora. Adunarea Generală a aprobat„Caietul de sarcini privind dezvăluirea în esenţă a invenţiei”, elaboratla solicitarea Secretariatului Convenţiei Diversităţii Biologice pentru aputea fi utilizat în examinarea art. 27.3 al Acordului TRIPs care arpermite şi reglementarea unui şir de probleme ce ţin de:

accesul liber la cunoştinţele tradiţionale, folclor şi resurselegenetice şi repartizarea beneficiului din utilizarea lor între ţaradeţinătoare şi utilizator;

soluţionarea problemelor ce se referă la dezvăluirea în cererea debrevet de invenţie a locului de origine al cunoştinţelor tradiţionale,folclorului şi resurselor genetice utilizate la crearea invenţiei,elementele contractului dintre ţara-deţinătoare de cunoştinţetradiţionale, folclor şi resurse genetice şi inventator/solicitant, încare va fi stipulată repartizarea beneficiului dintre părţi în rezultatulcreării şi implementării unei invenţii ce include unul din obiectelemenţionate.

F) Revizuirea activităţii în domeniul Numelor de domen în Internetşi protecţia proprietăţii intelectuale

Centrul de Arbitraj şi Mediere al OMPI este principalul furnizor deservicii pentru soluţionarea disputelor privind înregistrarea abuzivă aNumelor de domen în Internet. Delegaţiile au fost informate pe scurtdespre evoluţiile recente în raport cu cel de-al doilea proces din cadrulOMPI referitor la Numele de domen în Internet, care abordeazăsubiectele de proprietate intelectuală şi 5 tipuri de desemnări,inclusiv:

denumiri internaţionale nebrevetabile ale produselor farmaceutice– s-a propus de a nu recomanda vreo oarecare formă de protecţieacestor denumiri de produse;

denumiri depline şi abrevieri ale ţărilor şi acronimeleorganizaţiilor internaţionale interguvernamentale - Adunarea aaprobat propunerea de a elabora recomandări de modificare a

27

Inte

llect

us 4

/200

3C

OO

PERA

RE I

NTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ Politicii Unice de Regle-mentare a diferendelor înacest domeniu, care lamoment sunt luate înconsiderare de cătreCorporaţia Internet pentruanumite nume şi numere(ICANN). Statele membreau susţinut în unanimitatepoziţia OMPI de a nupermite înregistrarea şiutilizarea denumirilor deţară de către persoane carenu au atribuţii la organeleconstituţionale ale ţăriirespective;

nume personale –Sesiunea specială nu aadoptat vreo oarecareformă de protecţie;

indicaţii geografice –Sesiunea specială nu aadoptat vreo rezoluţie finalăde protecţie a indicaţiilorgeografice pe Internet;

denumiri de firmă –Sesiunea specială aadoptat hotărârea de aacorda protecţiei denu-mirilor de firmă pe Internet.

G) Prezentarea rezoluţiilor şideciziilor OrganizaţieiNaţiunilor Unite cu privirela OMPI şi adoptarearaportului prezentatde Grupul de inspecţieal ONU

În raport se menţioneazăcolaborarea excelentă dintreOMPI şi ONU şi prezenţa unuidialog constructiv între acestedouă organizaţii internaţionale,dat fiind faptul că OMPI este oorganizaţie deschisă care aprezentat informaţii substan-ţiale şi bine formulate la toaterezoluţiile şi deciziile ONU şi ainstituţiilor subordonate ONU,

cum sunt FAO, UNESCO, UNIDO, OMC etc. Reieşind din sistemulmultilingv al ONU, Biroului OMPI i s-a propus să examinezeposibilitatea extinderii spectrului limbilor de lucru ale OMPI, deoarecese lucrează mai mult în limbile engleză, franceză şi spaniolă, cât şiintensificării colaborării OMPI cu sectorul privat şi includerii înprogramul şi bugetul OMPI a unor astfel de activităţi.

H) Adoptarea raportului Comitetului permanent pentru cooperareîn scopul dezvoltării în domeniul proprietăţii intelectuale

I) Aprobarea Componenţei Comitetului coordonator OMPI,alegerea noilor membri ai Comitetului Executiv al AdunăriiGenerale a Uniunilor de la Paris şi Berna şi alegerea unormembri speciali ai Comitetului coordonator OMPI

Î n baza documentelor adoptate, Republica Moldova afost desemnată în calitate de membră a Comitetului

coordonator OMPI şi membră a Comitetului Executiv alAdunării Generale a Uniunii de la Paris.

J) Aprobarea Acordului de colaborare al OMPI cu unele instituţiiinterguvernamentale şi regionale

K) Aprobarea Listei observatorilor OMPI

Adunarea Uniunii Tratatului de Cooperare în domeniul Brevetelor(PCT) a adoptat amendamentele propuse la Lista taxelor anexată laRegulamentul PCT, inclusiv propunerile de a oferi facilităţi de taxesolicitanţilor din ţările slab dezvoltate şi cu economie în tranziţiepentru depunerea unei cereri de brevet pe cale internaţională şi onouă listă de reduceri de taxe în cazul în care cererea internaţionalăeste depusă în format electronic. Amendamentele propuse laRegulamentul PCT au fost elaborate atât cu scopul de a uniformizaşi raţionaliza în timpul apropiat sistemul PCT, cât şi pentru a trasaactivităţile privind viitoarea reformă a PCT în legătură cu intrarea învigoare a Tratatului privind Dreptul Brevetelor (PLT). Adunarea PCT adesemnat Oficiul Naţional de Brevete şi Înregistrare din Finlanda încalitate de Autoritate Internaţională de Cercetare şi ExaminarePreliminară. Totodată, Adunarea PCT a luat act de realizarea a douămari proiecte în domeniul tehnologiilor informaţionale cu privire laPCT: proiectul IMPACT (Administrarea Informaţiei pentru Tratatul deCooperare în domeniul Brevetelor) şi proiectul PCT-SAFE (Cererilede Securitate depuse în Format Electronic).

În cadrul sesiunii au fost examinate şi aprobate studiile privindimpactul sistemului internaţional de brevete asupra ţărilor în curs dedezvoltare, efectuate în contextul „Agendei de brevet OMPI”, înaintatăde Directorul General al OMPI. Conform acestei agende, patru experţidin Africa, Asia şi America Latină au fost împuterniciţi să efectuezestudii privind perspectiva dezvoltării sistemului internaţional debrevete, fără să submineze sau să substituie iniţiativele naţionaleexistente, şi anume armonizarea legislaţiei de brevet şi a reformei

Inte

llect

us 4

/200

3

28

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ Tratatului de Cooperare în

domeniul Brevetelor (PCT).Scopul OMPI este de a crea unsistem internaţional de brevetemai amplu, mai coerent şicapabil să asigure un echilibruadecvat între drepturileinventatorilor şi publicul larg, cuo flexibilitate pe măsură săsatisfacă necesităţilediferenţiate ale statelor, inclusivale ţărilor din diferite regiuni şide nivele de dezvoltare diferite.

Adunarea Uniunii specialepentru Înregistrarea Interna-ţională a Mărcilor (Uniunea dela Madrid) a discutat şi aadoptat amendamentelepropuse la Regulamentulcomun al Aranjamentului şiProtocolului de la Madrid.Amendamentele se referă lamodificările care trebuieadoptate în legătură cu ade-rarea Comunităţii Europene laProtocolul de la Madrid, luândîn considerare unele trăsături

specifice ale sistemului Mărcii Comunitare, provenite din caracterul luiregional. Un alt set de amendamente se referă la includerea limbiispaniole ca limbă de lucru a Sistemului de la Madrid (alături delimbile engleză şi franceză). Se consideră că includerea limbiispaniole va stimula ţările vorbitoare de limbă spaniolă (în special celedin regiunea Americii Latine) să adere la Sistemul de la Madrid şi/sauva facilita procesul lor de aderare. Participarea la Sistemul de laMadrid a 18 ţări hispanice prezintă un interes major atât pentruutilizatorii actuali ai sistemului de înregistrare internaţională amărcilor, cât şi pentru potenţialii utilizatori din cele 18 ţări menţionate.

Adunarea Uniunii speciale pentru Depozitul Internaţional al Design-ului Industrial (Uniunea de la Haga) a examinat şi adoptatRegulamentul Comun al Aranjamentului de la Haga conform Actuluidin 1999, Actului din 1960 şi Actului din 1934. Adunarea generală aadoptat data intrării în vigoare a Regulamentului Comun (1 aprilie2004) şi dispoziţiile tranzitorii la Regulamentul Comun, elaboratconform actului din 1999.

Adunarea Uniunii speciale pentru Clasificarea Internaţională deBrevet (CIB) a examinat raportul prezentat de Biroul Internaţionalprivind progresul reformei sistemului internaţional de clasificare abrevetelor, început în anul 1999, în scopul adaptării CIB mediuluielectronic care se dezvoltă vertiginos. S-a decis că următoarea ediţiea CIB va intra în vigoare la 1 ianuarie 2005 şi va include 2 nivele declasificare: de bază şi avansat. La momentul lansării, nivelul de bazăva include 20.000 intrări, iar cel avansat – 70.000 intrări. Comitetulspecial al CIB va superviza permanent ediţia actuală a clasificării.

SUMMARY

In the period of September 22 – October 2, instant, the delegation of the Republic of Moldovain the composition of Mr. Nickolae Taran, Director general of the AGEPI and Mrs. MariaRojnevsky, Deputy Director General of the AGEPI, accompanied by Mr. Dumitru Croitor,Outstanding Representative of the Republic of Moldova under the UNO Office in Geneva,Extraordinary and Plenipotentiary Ambassador of the Republic of Moldova in the SwissConfederation, alongside the other 178 delegations from the WIPO Member States, partici-pated in the meetings of those 18 assemblies and other bodies of the WIPO Member States andunions administered by WIPO, including the Patent Cooperation Treaty, the Madrid AgreementConcerning the International Registration of Marks and Protocol relating to it, the HagueAgreement Concerning the International Deposit of Industrial Designs, the Lisbon Agreementfor the Protection of Appellations of Origin and their International Registration, the BudapestTreaty on the International Recognition of the Deposit of Microorganisms for the Purposes ofthe Patent Procedure etc., reunited on the occasion of the 39-th Round of Assemblies in theWIPO headquarters in Geneva.

Within the framework of the meetings there were tackled different aspects of the WIPO activi-ties, including the progresses recorded during the years 2001-2002, the political trends for theyears 2004-2005, as well as the strategy of development of the Organization for the next 6years.

29

Inte

llect

us 4

/200

3C

OO

PERA

RE I

NTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ

Oficiul irlandez a fost fondat înconformitate cu actul din 1927privind protecţia proprietăţiiindustriale şi comerciale. Dupăreforma statală din 1997, careprevedea decentralizarea unorunităţi guvernamentale şiservicii statale, Oficiul deBrevete a fost transferat dincapitala ţării, or. Dublin, înorăşelul Kilkenny (la 128 km deDublin). Oficiul este un organde stat cu statut juridic inde-pendent, condus de cătreController, acesta fiind numit înfuncţie de către Guvern.Personalul şi resurseleoficiului ţin de Ministerul pentruîntreprinderi, comerţ şi muncă.Funcţiile şi responsabilităţileController-ului precum şiactivitatea în ansamblu aoficiului sunt prevăzute înlegislaţia Irlandei. Menţionăm

câteva din cele mai importanteacte legislative în vigoare: Actuldin 1927 cu privire la proprie-tatea industrială şi comercială,Actul din 1992 cu privire labrevete, Actul din 1996 cuprivire la mărci, Actul din 2001cu privire la design şi Actul din1998 cu privire la proprietateaintelectuală, precum şi regula-mentele de aplicare a acestora.Totodată, Controller-ul mai areşi unele responsabilităţiprevăzute de Actul din 2000 cuprivire la drepturile de autor şidrepturile conexe.

Activitatea normativ-legislativă

Activitatea legislativă în dome-niul PI este prerogativa subdivi-ziunii pentru proprietateintelectuală din cadrul Ministe-

rului întreprinderilor, comerţuluişi muncii, unitate responsabilăde elaborarea actelor normativ-legislative, redactareaamendamentelor la legislaţiaîn vigoare, ajustarea acesteiala standardele internaţionale şiregionale şi la prevederileacordurilor şi tratatelor la careRepublica Irlandeză este parte,precum şi de elaborareastrategiilor şi politicii naţionaleîn domeniul PI.

Relaţii interdeparta-mentale în domeniul PI

În anul 1997 a fost creat, prindecizia Ministrului întreprin-derilor, comerţului şi muncii,Consiliul Beneficiarilor deservicii ale Oficiului de Brevet,care este responsabil deefectuarea unor studii şi

}N VIZIT+ LA OFICIUL DE BREVETE

AL REPUBLICII IRLANDA

Liliana VIERU,[ef Sec\ie Cooperare Interna\ional=, AGEPI

Î n luna iulie 2003 am efectuat o vizită de lucru la Oficiul de Brevete din Irlanda (OBI) cu sediul în oraşul Kilkenny (inclusiv la Centrul de Informare al Oficiului de Brevete,situat în capitala ţării – oraşul Dublin). Vă propunem o succintă prezentare a activităţii

acestei redutabile instituţii de-a lungul celor circa opt decenii de existenţă.

Inte

llect

us 4

/200

3

30

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ prezentarea rapoartelor

Ministrului privind adminis-trarea sistemului de protecţie aproprietăţii industriale precumşi elaborarea recomandărilorprivind necesitatea efectuăriiunor modificări sau restruc-turări în activitatea oficiului. Dincadrul Consiliului fac parte:Controller-ul OBI, reprezentanţiai Asociaţiilor titularilor debrevete şi mărci, Universitateadin Dublin, IBEC, Societateapentru licenţiere. Consiliul esteprezidat de un reprezentant alMinisterului pentru întreprin-deri, comerţ şi muncă.

Venituri şi cheltuieli

Fiind o instituţie bugetară,resursele financiare aleoficiului sunt gestionate decătre Ministerul Finanţelor.Veniturile obţinute de Oficiuîn anul de bilanţ 2002 auconstituit 9.21 milioane Euro,inclusiv taxele pentru brevete -4.2 mln. Euro, mărci - 2.76 mln.Euro, design – 98 mii Euro,cheltuielile reprezentând 4.47milioane Euro.

Structura şi personalul

Actualmente în OBI activează77 de persoane. StructuraOficiului de brevete poatefi reprezentată în felulurmător:

ControllerDirecţia administrativă –Asistent principal

Serviciul pentru finanţe şirelaţii cu clienţii – 19 pers.

Serviciul eliberare titluri deprotecţie – 13 pers.

Mentenanţă – 9 pers.

Direcţia examinare invenţii:Examinator Superior – 1 pers.Examinatori – 3 pers.

Direcţia examinare mărci:Asistent principal – 1 pers.,examinatori – 18 pers.,personal tehnic – 5 pers.

Unitatea pentru resurseumane: 3 pers.

Unitatea pentru perfecţionareşi training – 1 pers.

Mai activează, de asemenea,două echipe a câte 4 persoane,care nu sunt angajaţii Oficiului,ci ai Departamentului pentruîntreprinderi, comerţ şi muncă.Prima echipă prestează serviciiîn domeniul tehnologiilorinformaţionale, iar cea de-adoua asigură derularea unorproiecte în domeniul comerţuluielectronic.

Aspecte ale cooperăriiinternaţionale

OBI, în calitatea sa de instituţiespecializată a RepubliciiIrlanda, colaborează activ cuorganizaţiile regionale şiinternaţionale la care ţara esteafiliată. În acest context, Oficiulparticipă la acţiunile organizatede OMPI, OEB şi UE, prinimplicarea experţilor săi înactivităţile legislative şi, înspecial, în problemele tehnicede dezvoltare a sistemelor deprotecţie a obiectelor de PI pecare aceste organizaţii leadministrează. În particular,reprezentanţii oficiului suntimplicaţi în lucrările diferitelorgrupuri de lucru ale OMPI(pentru Modificarea Clasificăriide la Nisa, ClasificărileInternaţionale de Brevete,Revizuirea regulamentelor de

aplicare a tratatelor şi aranja-mentelor, grupurile de lucru aleSCIT etc.).

Cât priveşte activitatea Oficiuluiîn cadrul OEB şi al instituţiilor îndomeniul PI ale UE, aceastaeste condiţionată de calitateade membru a Irlandei în acesteorganisme regionale, Irlandafiind un adept al mărcii şidesignului comunitar, inclusival brevetului comunitar, cucondiţia ca sistemul brevetuluicomunitar să coexiste cusistemul naţional si celeuropean, fiind capabil să ofereo protecţie efectivă, acordată laun preţ rezonabil.

La capitolul cooperare bilate-rală cu alte oficii de brevete,OBI are cele mai strânselegături cu Oficiul de Brevete şiMărci din Marea Britanie.Calitatea excepţională aacestor relaţii este condiţionatăde esenţa relaţiilor dintre celedouă ţări. Astfel, breveteleacordate până în anul 1922,an în care Republica Irlandaiese din componenţa MariiBritanii, sunt brevete engleze.După fondarea în 1927 aOficiului de Brevete Irlandez,relaţiile dintre cele două ţări aucontinuat în domeniul PI, iarexaminarea de fond a cererilorde brevete de invenţie, conformunui acord semnat între celedouă ţări, este efectuată şi înprezent de către Oficiul MariiBritanii.

Relaţiile bilaterale ale OBI cualte oficii străine au un caracterneoficial, adică OBI nu areîncheiate acorduri de coope-rare cu acestea. Totodată, fiindun oficiu deschis spre conlu-crare şi schimb de experienţă,acesta este deseori vizitat de

31

Inte

llect

us 4

/200

3C

OO

PERA

RE I

NTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ către reprezentanţii instituţiilorsimilare din străinătate în bazaunor înţelegeri neformalereciproc avantajoase.

Activitatea Oficiuluide Brevete

În linii mari, sistemul deprotecţie a brevetelor înRepublica Irlanda poate fidescris în felul următor:

După tipul brevetelor eliberate:

brevete de invenţie petermen lung – cu acordareaprotecţiei pe un termen de20 ani (cu examinare defond);

brevete de invenţie petermen scurt – durataprotecţiei 10 ani (nu secere prezentarea dovezilorde corespundere ainvenţiei criteriului denoutate şi aplicabilitateindustrială).

În anul 2002 la Oficiu au fostdepuse 982 de cereri debrevete de invenţie prinprocedura naţională şi acorda-te, respectiv, 617 brevete.

Numărul brevetelor europene(depuse la Oficiul European deBrevete în care a fost inclusăRepublica Irlanda), înregistrateîn Registrul naţional de brevete,constituie 13.573 unităţi.

Numărul total de brevetevalabile pe teritoriul RepubliciiIrlanda la data de 31decembrie 2002 constituie32.575 unităţi.

La oficiul receptor, conformPCT, au fost depuse 175 cereriinternaţionale şi 119 cererieuropene (pentru a fi transmisela OEB).

În cadrul departamentuluimărci şi design industrial,situaţia pe anul 2002 seprezintă precum urmează:

Desene/modeleindustriale

La data de 31 decembrie 2002se înregistrau 3953 deseneindustriale în vigoare.

În anul 2002 au fost depuse: înconformitate cu Actul din 1927privind Designul – 251 decereri şi conform noului Act din2001 (în vigoare de la 1 iulie2002, având avantajul de apermite depozitul multiplu) –163 de cereri care includ 282de desene/modele industriale.

Una din performanţele recenteîn domeniul designuluiindustrial o constituie intrareaîn vigoare în martie 2002 aRegulamentului privindDesignul Comunitar, careprevede posibilitatea depuneriiunei cereri pentru designcomunitar la OHIM, OficiulIrlandez acţionând în calitatede „oficiu de origine”pentru cererile de designcomunitar.

Mărci

În anul 2002 la OBI au fostdepuse 2604 cereri naţionalede înregistrare a mărcilor (dintrecare 952 de cereri se referă lamărcile pentru servicii) şi au fosteliberate 4515 certificate.

O dată cu aderarea RepubliciiIrlanda la Protocolul de laMadrid, la Oficiu au fostrecepţionate pentru înregistrare3078 mărci în care estedesemnată Irlanda, au fostpublicate 1649 mărci, s-aacordat protecţie pentru 864mărci.

În ansamblu, la OBI au fostdepuse 5682 cereri, iarnumărul total de mărciexaminate în anul 2002 a atinscifra de 7200 cereri naţionale şiinternaţionale.

La 31 decembrie 2002 numărultotal de mărci valabile peteritoriul ţării era de 90.731unităţi.

În anul 2002 la oficiu au fostprezentate 190 de contestaţiiîmpotriva înregistrării şi a fostdepusă o cerere de apel îninstanţa de judecată (HighCourt).

774 de persoane au fostînregistrate în Registrultitularilor de mărci în bazacontractelor de licenţă sau decesiune (în total, obiectulacestor tranzacţii l-au constituit2845 de mărci).

Centrele de informareale OBI

Oficiul de Brevete al Irlandeidispune de 2 Centre deinformare: unul în incinta OBI şialtul în or. Dublin.

În cadrul Centrului amplasat înincinta OBI activează 2 per-soane, iar în cel din Dublin –4 persoane. Oficiul încorpo-rează, de asemenea:

biblioteca oficiului culiteratură de brevet, tehnico-informaţională şi colecţiainformaţională pe suportelectronic;

serviciile acordate solici-tanţilor în cadrul Centrelor,la telefon şi on-line.

Majoritatea serviciilor şiaccesul la bibliotecă suntgratuite; doar serviciile de

Inte

llect

us 4

/200

3

32

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ copiere, multiplicare, impri-

mare şi expediere prin fax/poştă sunt cu plată.

Centrele de informare suntresponsabile, de asemenea,de diseminarea informaţiei,promovarea cunoştinţelor de PIpe teritoriul ţării, organizarea /participarea la expoziţii şi alteactivităţi care au drept scopsporirea interesului faţă deproprietatea industrială şirăspândirea cunoştinţelor îndomeniul PI.

În activitatea Centrelor accentulprincipal se pune pe deservireacât mai rapidă şi satisfacereacererilor tuturor solicitanţilor deservicii în timp util şi la costuricât mai mici. Anume din acestconsiderent s-a avansat peideea popularizării serviciilorprestate on-line, perfecţionăriişi actualizării permanente apaginii Web a Oficiului - caprimă sursă de informaţie şidocumentare.

Adiţional la responsabilităţilepe care le are Centrul deinformare din cadrul Oficiului,Centrul de la Dublin maiîndeplineşte şi funcţia de oficiureceptor pentru depunereacererilor de PI şi transmiterea

acestora spre Oficiul de Brevetdin Kilkenny (data priorităţii înacest caz fiind data depozităriicererii la Centrul din Dublin).

Training

Necesităţile şi metodeletraining ale personaluluiangajat în cadrul oficiului suntidentificate în conformitate cuSistemul de Dezvoltare aManagementuluiPerformanţelor (PerformanceManagement DevelopmentSystem). În acest context, a fostelaborat un plan de activităţi deperfecţionare a cadrelor,individualizat în dependenţă denecesităţile fiecărui angajat şiîn conformitate cu standardelede calificare cărora trebuie săle corespundă angajatul.

Persoana responsabilă detraining în cadrul Oficiuluielaborează şi organizeazăseminarii, consultaţii, cursuride perfecţionare, alte activităţimenite să asigure creştereacontinuă a cunoştinţelor şiabilităţilor angajaţilor,coordonându-şi, în prealabil,acţiunile atât cu beneficiariitrainingului, cât şi cu superioriiacestora.

Multe dintre aceste activităţi,precum şi testele privindînsuşirea noilor informaţii sauabilităţi se efectuează on-line,ceea ce reduce atât timpulşcolarizării, cât şi implicareamai multor persoane simultan,păstrând caracterul individualal trainingului.

În concluzie, considerăm căcooperarea cu Oficiul deBrevete al Republicii Irlandaeste bine venită pentru AGEPI,ea urmând să poarte uncaracter de solicitări reciprocede informaţii şi date, schimb deexperienţă etc., realizate înspecial prin intermediulmediilor electronice (Internet,poştă electronică), care asigurăatât eficienţă în comunicare, câtşi lipsa unor cheltuieli aferente.

Considerăm ca fiind oportunăutilizarea experienţei OBI înadministrarea şi funcţionareaCentrelor de informare,dezvoltarea Centrului dedocumentare şi informare creatîn cadrul AGEPI. De asemenea,utilizarea unor metode deperfecţionare a cadrelor, înspecial a acelor metode carenu solicită cheltuieli adiţionaleşi pot fi aplicate la locul demuncă.

SUMMARY

C ooperation with the Ireland Patent Office is opportune for the AGEPI. It will be favor able for the further exchange of information and databases, experience exchange etc.

realized, in particular, by the electronic means (internet, e-mail), that provide both the commu-nication efficiency and prevents due expenses.

This cooperation will be useful in the administering and functioning the Information centers,the development of the Center of Documentation and Information, created in the frame ofAGEPI, as well as in utilization of some procedures of staff training, in particular, somemethods that don’t require additional expenses and may be utilized on the workplace.

33

Inte

llect

us 4

/200

3C

OO

PERA

RE I

NTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ

Cele 11 state-membre sunturmătoarele: Estonia, Georgia,Islanda, Kârgâzstan,Liechtenstein, RepublicaMoldova, România, Slovenia,Spania, Elveţia şi Ukraina.

Aranjamentul de la Haga oferăutilizatorilor o cale simplă şinecostisitoare de protejare adesenelor şi modelelorindustriale, create în statelemembre ale Aranjamentuluiprintr-un singur depozitinternaţional. Fără acestsistem de protecţie, ar trebui să

fie depuse cereri pentrufiecare dintre statele în carese solicită protecţia în modseparat.

Actul de la Geneva introduceun număr important demodificări în sistemul de laHaga privind înregistrareainternaţională a desenelor şimodelelor industriale. Înprezent sistemul de la Hagaeste administrat de Actul din1934 şi Actul din 1960 privinddepozitul internaţional dedesene şi modele industriale.

Actul de la Geneva modificăsistemul existent, făcându-lmai compatibil cu sistemul deînregistrare din ţările în careprotecţia desenelor şimodelelor industriale estedeterminată de rezultateleexaminării de fond (deexemplu, Statele Unite aleAmericii, Japonia). Conformnoului Act, părţile contractantetrebuie să examineze o cerereinternaţională în termen deşase luni pentru a determinadacă i se asigură protecţie peteritoriul statului respectiv.

EXTINDEREA SISTEMULUI

DE }NREGISTRARE INTERNA|IONAL+A DESIGNULUI INDUSTRIAL

dr. Simion Levi\chi,[ef Sec\ie Modele [i Desene Industriale, AGEPI

Î n septembrie 2003 Spania a aderat la Aranjamentul de la Haga privind depozitul internaţional de desene şi modele industriale. Aceasta este a 11-a ţară afiliată Actuluide la Geneva al Aranjamentului de la Haga. Astfel, prin aderarea Spaniei, s-a

înregistrat numărul necesar de părţi contractante pentru intrarea în vigoare, de la data de23 decembrie 2003, a Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga. Actul de laGeneva are drept obiectiv lărgirea ariei geografice de înregistrare internaţională adesenelor şi modelelor industriale.

Inte

llect

us 4

/200

3

34

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ Această perioadă poate fi

prelungită cu încă şase lunipentru părţile contractante înlegislaţia cărora este prevăzutăexaminarea sub aspectulnoutăţii a desenelor şi mode-lelor industriale înregistrate.

Urmează să fie introdus un nousistem de taxe, se creeazăposibilitatea de a amânapublicarea până la 30 de luni,de a prezenta în cerereadepusă atât fotografii, cât şialte reproduceri grafice aleobiectului solicitat pentruprotecţie. Ultimele modificări au

o importanţă deosebită pentruindustria textilă şi producereaîmbrăcămintei.

În ultimii ani numărul cererilorinternaţionale privind protecţiadesenelor şi modelelorindustriale a crescut progresiv.Un avantaj esenţial pe care-loferă Sistemul de la Hagaconstă în posibilitatea includeriia până la 100 desene şimodele industriale în fiecarecerere internaţională. În 2002OMPI a recepţionat 4300 cereriîn care figurau 20700 modeleindustriale. În fiecare cerere, de

regulă, era solicitată acordareaprotecţiei în toate ţărilemembre. Deci, dacă fiecarestat solicita separat protecţiade la cele 11 ţări membre, ar fitrebuit să fie depuse 47.000cereri naţionale cu un conţinutde 230.000 modele industriale.

La ora actuală Aranjamentul dela Haga include 36 de statemembre, inclusiv cele 11 statecare fac parte din Actul de laGeneva (lista completă astatelor este prezentată peadresa www.wipo.int/hague/en/index.html).

AVANTAJELE PE CARE LE OFERĂ PROTECŢIA DESIGNULUI INDUSTRIAL SUNT:

Ô titularul poate să prevină copierea neautorizată sau imitarea designului său de cătrepersoanele terţe. În plus, întrucât designul industrial sporeşte valoarea comercială aprodusului, protecţia lui garantează recuperarea mijloacelor investite;

Ô protecţia designului industrial facilitează competiţia loială şi practicile comerţului onest.Aceasta conduce la apariţia unor produse superioare din punct de vedere estetic şi maidiverse;

Ô protecţia designului industrial constituie un imbold pentru dezvoltarea economică a ţăriiprin extinderea activităţii sale economice şi creşterea potenţialului de export al produselorautohtone;

Ô deoarece modelele industriale pot fi create, dezvoltate şi protejate relativ simplu şinecostisitor, ele sunt accesibile, de asemenea, pentru întreprinderile mici şi mijlocii şipentru artiştii individuali şi meşterii populari.

SUMMARY

S pain adhered to the Hague Agreement on the International Registration of IndustrialDesign on September 23, 2003. This is the 11-th country joined to the Hague Agreement

Geneva Act.

Thus, by adhering of Spain it is registered the number of the contracting states required forentering in force of the Hague Agreement Geneva Act, from December 23, 2003.

35

Inte

llect

us 4

/200

3PR

OM

OTO

RI A

I ªT

IIN

ÞEI

ÎN R

EPU

BLI

CA

MO

LDO

VA

C omisia Superioara de Atestare a Republicii Moldova este un

sistem integru de pregătire şiatestare a cadrelor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice de înaltăcalificare şi joacă rolul decatalizator la iniţierea oricăreiactivităţi ştiinţifice de înaltăprobă. Ea este unicaorganizaţie din RepublicaMoldova care are influenţă şimenţine un control (în confor-mitate cu actele legislativerespective) asupra potenţialuluiştiinţific al Republicii Moldova(de circa 674 doctori habilitaţi şiaproximativ 4720 doctori înştiinţă).

Sub egida C.S.A. funcţionează:

Instituţia de experţi, carecuprinde în principal toatedomeniile de activitateştiinţifică practicate inRepublica Moldova, inclusivactivitatea economică;

Instituţia de înaintare,conferire şi confirmare atitlurilor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice, în caresunt incluse 61 de consiliiştiinţifice specializate, maimulte senate universitaresi consilii ştiinţifice aleinstituţiilor de cercetare;

Instituţia de pregătire acadrelor ştiinţifice deînaltă calificare prindoctorat şi postdoctorat,

care include circa 49 de instituţii organizatoare de doctorat pentru213 specialităţi, cuprinzând circa 1500 de doctoranzi;

Instituţia de conducători de doctorat şi de consultanţi ştiinţifici;

Grupuri de experţi însărcinate cu pregătirea programelorexamenelor de doctorat şi a celor de admitere în doctorantură;

Sistemul de admitere în doctorantură şi la studiipostuniversitare (magistratura).

Comisia Superioară de Atestare a Republicii Moldovaa fost instituită în martie 1992 prin decretul PreşedinteluiRepublicii Moldova, fiind desemnată, prin hotărâreaGuvernului Republicii Moldova nr. 470 din 30 iunie 1992,drept organul de stat central al puterii executive îndomeniul pregătirii şi atestării cadrelor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice de înaltă calificare.

Organul suprem al C.S.A. este Plenara C.S.A., constituită din 35 despecialişti cu renume in domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii.Activitatea C.S.A. este coordonată de un Prezidiu format din 13personalităţi distinse ale ştiinţei din Republica Moldova. La oraactuală, Prezidiul C.S.A. are următoarea componenţă: GAINDRICConstantin, dr.hab. – preşedinte, MUNTEANU Teodor, dr.hab. –vicepreşedinte, HOLBAN Ion, dr. - secretar ştiinţific, ABABII Ion,academician al A.Ş.M., ANDRIES Andrei, academician al A.Ş.M.,

COMISIA SUPERIOAR+ DE ATESTARE

A REPUBLICII MOLDOVA

Inte

llect

us 4

/200

3

36

PRO

MO

TORI A

I ªT

IIN

ÞEI

ÎN R

EPU

BLI

CA

MO

LDO

VA BELOSTECINIC Grigore,

dr. hab., prof.univ., CIOBANUMitrofan, academician al A.Ş.M.,CORBU Haralampie, academi-cian al A.Ş.M., GUDUMAC Eva,membru-corespondent alA.Ş.M., MICU Vasile, academi-cian al A.Ş.M., POSTOLATIIVitalie, membru-corespondental A.S.M., ROŞCA Alexandru,academician al A.Ş.M., TURTAConstantin, membru-corespon-dent al A.Ş.M.

Activitatea curentă a C.S.A. esteexercitată de aparatul adminis-trativ, constituit din 14 persoa-ne. In cadrul C.S.A. activează 4secţii: socio-umane (şef secţiedr. TAMPEI Dumitru), ştiinţefizico-matematice şi tehnice(şef secţie BACIOI Gheorghe),ştiinţe biologice, chimice şiagrare (şef secţie, dr. hab.TODERAŞ Lidia), ştiinţemedicale şi farmaceutice (şefsecţie dr. Eţco Constantin).

C.S.A. exercită următoarelefuncţii: formează sistemul unicde stat de pregătire şi deatestare a cadrelor ştiinţifice şiştiinţifico-didactice şi asigurăfuncţionarea eficientă aacestuia; participă laefectuarea expertizei direcţiilorprioritare de dezvoltare a ştiinţeiîn ţară şi la asigurarea lor cucadre ştiinţifice şi ştiinţifico-

didactice de înaltă calificare; constituie reţeaua de consilii ştiinţificespecializate, investite cu dreptul de a organiza susţinerea publică atezelor de doctorat şi de a conferi titlul de doctor în ştiinţe, şi instituţiade experţi (comisiile de experţi în domeniu, comisiile de experţi ad-hoc, experţii confidenţiali…), elaborează şi aprobă criteriile deconferire a titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, nomenclatorul cuspecialităţi ştiinţifice, programele examenelor de doctorat şi fişeletehnice ale specialităţilor la care se conferă titlul ştiinţific, modalităţilede pregătire a cadrelor ştiinţifice prin doctorat şi postdoctorat; dăasentimentul privind dreptul de organizare a învăţământuluipostuniversitar specializat şi aprobă lista specialităţilor; racordeazăsistemul de atestare al ţării la sistemele de atestare din străinătate,efectuează nostrificarea (recunoaşterea) şi echivalarea actelor deînaltă calificare ştiinţifică şi didactico-ştiinţifică, obţinute de cătrecetăţenii Republicii Moldova în străinătate, menţine în starefuncţională o bază de date privind potenţialul de cadre ştiinţifice şiştiinţifico-didactice al Republicii Moldova şi dinamica acestuia.

În cadrul C.S.A. activează 61 de consilii ştiinţifice specializate:Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova – 22, Universitatea de Statdin Moldova – 9, Universitatea Agrară de Stat din Moldova – 5, Univer-sitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Testemiţanu” – 5, Univer-sitatea Tehnică a Moldovei – 4, Academia de Studii Economice – 2,Universitatea Liberă Internaţională din Moldova – 2, UniversitateaPedagogică de Stat “Ion Creanga” din Chişinău – 2, Institutul deOncologie – 1, Institutul de Cardiologie – 1, Institutul de CercetăriŞtiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului – 1,Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport – 1, Institutul de Ştiinţeale Educaţiei – 1, Institutul Naţional de Ecologie – 1, Institutul Naţionalal Viei şi Vinului – 1, Institutul de Proiectări Tehnice pentru Pedologie,Agrochimie şi Ameliorarea Solurilor “Nicolae Dimo” – 1, Academia dePoliţie – 1.

Prin intermediul acestor consilii C.S.A. conferă titluri ştiinţifice în 136de specialităţi din 22 de domenii ale ştiinţei. La toate acestespecialităţi s-au alcătuit programe pentru examenele de doctorat.

C.S.A. acordă 3 titluri ştiinţifice: doctor, doctor habilitat, cercetătorştiinţific superior, şi 2 titluri ştiinţifico-didactice: conferenţiar universitar(docent) şi profesor universitar.

37

Inte

llect

us 4

/200

3PR

OM

OTO

RI A

I ªT

IIN

ÞEI

ÎN R

EPU

BLI

CA

MO

LDO

VA

C onsiliul Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnolo-

gică a fost constituit prinHotărârea GuvernuluiRepublicii Moldova nr. 569 din15 iunie 2000.

Efectivul aparatului ConsiliuluiSuprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică înnumăr de 18 unităţi (inclusivpreşedintele, vicepreşedinteleşi secretarul) s-a constituit dincontul transferării a 6 unităţi dinaparatul central al MinisteruluiEducaţiei şi Ştiinţei, 4 unităţi dinstatele Academiei de Ştiinţe aMoldovei şi 8 unităţi din stateleInstitutului de CercetăriŞtiinţifice în DomeniulInformaţiei Tehnico-Economice.

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică esteautoritatea administrativă publică centrală în sfera cercetare-dezvoltare.

Preşedintele Consiliului este Anatol Rotaru, doctor habilitat în ştiinţefizico-matematice.

Consiliul exercită următoarele atribuţii principale:

elaborează, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, şipromovează strategia dezvoltării sferei cercetare-dezvoltare;

organizează elaborarea programelor ştiinţifice şi tehnico-ştiinţifice de stat şi internaţionale, precum şi a mecanismelor derealizare a acestora;

organizează evaluarea potenţialului naţional de cercetare-dezvoltare şi acreditarea instituţiilor din această sferă,elaborează pronosticul dezvoltării acestei sfere;

promovează politica de păstrare, amplasare raţională şi creşterea potenţialului intelectual, patrimoniului şi infrastructurii sfereicercetare-dezvoltare;

planifică perspectivele politicii de stat în domeniul ştiinţei şitehnologiei;

CONSILIUL SUPREM PENTRU {TIIN|+{I DEZVOLTARE TEHNOLOGIC+

Inte

llect

us 4

/200

3

38

PRO

MO

TORI A

I ªT

IIN

ÞEI

ÎN R

EPU

BLI

CA

MO

LDO

VA coordonează interacţiunea

sectoarelor de cercetareştiinţifică academice,universitare şi de ramură;

susţine şi organizeazăreforma sistemuluiinstituţional de stat dinsfera cercetare-dezvoltare;

identifică direcţiile prioritareale cercetării-dezvoltării şile înaintează Guvernuluispre examinare;

formează mecanismeleeconomice de promovarea politicii de stat în sferacercetare-dezvoltare;

înaintează propuneri privindformele şi metodele definanţare a sfereicercetare-dezvoltare;

înaintează propuneriGuvernului privindrepartizarea resurselorbugetare anuale stabilitepentru sfera cercetare-dezvoltare;

efectuează controlulutilizării raţionale aresurselor financiarebugetare în sfera cercetare-dezvoltare;

stabileşte proporţiileinvestiţiilor financiarebugetare în sferacercetare-dezvoltareconform principiilor şimodalităţilor, prevăzute înLegea privind politica destat în sfera cercetare-dezvoltare;

elaborează şi pune în aplicare mecanismele de monitorizare şistimulare a implementării rezultatelor programelor de stat decercetare-dezvoltare şi de formare a pieţelor de produse alecercetării-dezvoltării;

analizează necesităţile de cercetare-dezvoltare rezultate dincerinţele sferei economico-sociale şi ale producţiei;

elaborează politica tehnologiilor inovaţionale;

organizează şi coordonează implementarea noilor tehnologii îneconomia naţională şi determină eficacitatea procesului inovaţional;

ţine evidenţa rezultatelor activităţii ştiinţifice şi tehnologice şi aaplicării acestora în economia naţională şi producţie;

organizează monitorizarea activităţilor de cercetare-dezvoltare;

organizează expertiza în domeniul cercetării-dezvoltării şi asigurătransparenţa ei;

formează consiliul consultativ de expertiză în conformitate cuprevederile legale;

organizează concursuri pentru selectarea executorilor de lucrări însfera cercetare-dezvoltare, incluse în programe şi comenzi destat;

organizează şi exercită controlul asupra executării legislaţiei învigoare şi altor acte normative ce ţin de domeniul cercetării-dezvoltării;

colectează şi analizează informaţiile privind politicile, direcţiileprioritare, nivelul calitativ al activităţilor sferei cercetare-dezvoltaredin alte ţări;

formează bănci de date privind activitatea în sfera cercetare-dezvoltare;

contribuie la asigurarea cu mijloace informaţionale a unităţilor decercetare-dezvoltare;

coordonează activităţile vizând relaţiile internaţionale în sferacercetare-dezvoltare la nivel de stat, colaborează cu instituţiilesimilare din alte state;

formulează şi înaintează spre aprobare în modul stabilit propuneriprivind pregătirea cadrelor de înaltă calificare pentru sferacercetare-dezvoltare prin doctorantură şi postdoctorantură;

organizează elaborarea proiectelor de acte normative şi legislativecare să favorizeze activităţile de cercetare-dezvoltare.

C onsiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică prezintă periodicGuvernului Republicii Moldova rapoarte privind situaţia în sfera cercetare-dezvoltare,

implementarea în practică a rezultatelor ei şi măsurile necesare pentru optimizareaacestui domeniu.

39

Inte

llect

us 4

/200

3PR

OPR

IETA

TE I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I RE

SURS

E U

MA

NE

Primele încercări de concep-tualizare a fenomenului creativsunt dominate de preocupărilede identificare a particularită-ţilor psihologice ale persoa-nelor creative. În literatura despecialitate este formulată

explicit opinia conform căreia nu există o imagine stereotipă aindividului creativ, ci doar unele trăsături comune cu valoare desimilitudini. Părerea este împărtăşită şi de alţi specialişti: Torranceconsideră, de exemplu, că predicţia creativităţii performante se poateface mai degrabă pe seama “talentelor” care se manifestă în artelecopilăriei (desen, muzică, dans, fantezie), decât căutând copilulcreativ tipic. Să incercăm a privi din interior inovaţia tehnică cu ochii

COLOANA INFINIT+ A PROCESULUI

DE CREA|IE TEHNIC+

Dr. Valeriu DULGHERU,[ef Catedr= teoria mecanismelor [i organede ma[ini, UTM

„O CIVILIZAŢIE NU SE ÎNTEMEIAZĂ PE FOLOSIREA OBIECTELOR CREATE,CI PE CĂLDURA CREAŢIEI”

(Antoine de Saint-Exupery)

P roblema cunoaşterii şi dezvoltării aptitudinilor creative nu este nouă. În Grecia antică, în special în Sparta şi în vechea Romă, se considera că educaţia corectă ageneraţiei tinere este chezăşia bunăstării unui stat. Astăzi ea se impune mai pregnant

în virtutea faptului că societatea contemporană, dinamica de dezvoltare ştiinţifică şi tehnicăsolicită mai mult ca oricând creativitatea umană, progresul economic şi social fiind în maremăsură dependent de inteligenţa şi inventivitatea membrilor societăţii, de ingeniozitatea şioriginalitatea activităţilor desfăşurate în diverse domenii. În aceste condiţii, progresul nueste posibil fără prospectarea, dezvoltarea şi valorificarea ştiinţifică a tuturor resurselor decare dispune un popor. Aceasta însă implică introducerea - în primul rând în sistemul deînvăţământ - a unor metodologii de evaluare şi promovare a creativităţii, de dezvoltare aaptitudinilor creative ale elevilor şi studenţilor, precum şi de selecţie a celor cu potenţialcreativ superior. Cu mici excepţii practic fiecare individ posedă prin naştere unele elementeale capacităţii creative care trebuie evidenţiate, dezvoltate şi fructificate.

Inte

llect

us 4

/200

3

40

PRO

PRIE

TATE

IN

TELE

CTU

ALÃ

ªI

RESU

RSE

UM

AN

E inventatorului. Să urmărimactivitatea unui copil de 2-3 anicare construieşte din cuburiceva, foarte important pentru el,cu multă sârguinţă şi insis-tenţă, cu încercări nereuşite şireluări, şi dacă izbuteşte,întreaga-i făptură iradiazăbucurie. Acesta e momentulculminant de satisfacţiemorală, caracteristică omuluicreator.

Care sunt explicaţiile acestorfenomene? Indiscutabil,factorul principal care gene-rează aceste fenomene esteCreierul – centrul vital algândirii. Creierul uman este deo complexitate uriaşă, ceea cese ştie despre el reprezintă,probabil, un infinit mic faţă derealitate. Chiar dacă structuraanatomică o cunoaştem multmai bine, pentru că neuroana-tomia se bazează pe autopsie,structurile şi funcţionareacreierului sunt în parte des-cifrate mai mult prin efectele lor,decât prin cauzele care legenerează.

Să examinăm secvenţialnoţiunea de timp şi conştien-tizarea lui de creierul uman şinu numai de el. Aptitudinea dea conştientiza cel puţin intervalescurte de timp reprezintă cheiasupravieţuirii. Omul trebuie săştie, de exemplu, dacă are timpsuficient la dispoziţie pentru atraversa strada fără să fieaccidentat de vreo maşină. Darnu numai omul, ci şi animaleleau nevoie de un orologiu internşi de memorie pentru a-şiaduce aminte cât timp le-a luatîndeplinirea aceleiaşi acţiunianterior. O echipă de cercetătoricondusă de Warren Merick de

la Universitatea Duke din Carolina de Nord, S.U.A., a pus în evidenţăacest orologiu intern. Astfel, un ţesut cerebral situat în mezencefal şidenumit SUBSTANTIA NIGRA funcţionează ca un metronom,trimiţând impulsuri regulate către striatum, o zonă a creierului. Acestaînchide şi deschide conştiinţa intervalelor de timp, trimiţând informaţiadată cortexului frontal, care o păstrează în memorie. Mai rămâne deelucidat mecanismul prin care noţiunea timpului este integrată înprocesul de învăţare şi în memorie. Ceea ce se întâmplă însă înuniversul interuman se întâmplă similar şi în natura exterioară.Alternanţa zi-noapte, deci energie luminoasă mai multă sau maipuţină, formează impulsuri regulate. Ele ajută la conturarea noţiunii detimp, în mod conştient. Deocamdată problema constă în a şti cum săutilizăm în mod logic posibilităţile intelectuale enorme ale creieruluinostru. Conform datelor specialiştilor, doar 5% (după unele date maipuţin de 1%) din potenţialul creierului uman este utilizat. Însă nici uncreier nu este identic cu altul - toate seamănă doar în structurile şifuncţionalităţile esenţiale. Creierul - acest superordinator - pentru aputea fi folosit are nevoie de “programe” si “instrucţiuni de utilizare”personale. Deci ne întrebăm dacă creierul uman este programabil.Gândul perseverent nu-l lasă pe omul creator nici atunci cândadoarme. Acest fenomen nu poate fi deocamdată explicat, însă suntcunoscute multe cazuri de acest fel. Cunoaştem de asemeneasuficiente cazuri de elaborare şi utilizare a unor programe personale,de exemplu, de “super - memorizare”. Astfel, prin anii 1960,A. Linkletter, o vedetă a televiziunii americane, a izbutit sa înveţe însomn pe parcursul a 10 nopţi limba chineză cultă, după care, în cadrulunei emisiuni televizate, s-a întreţinut fluent cu un viceconsul alChinei. Bing Crosby şi Gloria Swanson au memorat şi ei textele şimelodiile unui întreg spectacol într-un timp record. Nu e de mirare căD. Mendeleev a văzut în vis ceea ce a căutat mulţi ani la rând – tabelade aranjare a elementelor chimice. Renumitul savant poseda ocapacitate de lucru extraordinară şi anume aceasta i-a asiguratdescoperirea pe care a făcut-o, iar visul a fost doar un moment înlucrul continuu al creierului. Toţi aceşti performeri ai superînvăţării,precum şi alţii, au dat dovadă nu atât de o memorie şi o capacitate dememorizare instantanee, cât de ”o capacitate, un sistem, un psiho-mecanism cerebral” încă neexplicat, de a regăsi în memoria lorvaloarea maximă a ceea ce au acumulat anterior. În opinia luiGheorghi Lozanov, unul dintre cei mai reputaţi cercetători în domeniu,fiecare om ar dispune de facultatea de memorare fulgerătoare, ca şicum ar dispune de un superordinator cu o memorie cvasiinfinită.Problema constă în incapacitatea noastră de a ne reaminti, de aregăsi în memorie ceea ce ne este necesar. Cu alte cuvinte, nelipsesc “programele”, “instrucţiunile” de regăsire rapida a informaţiei.Cei care izbutesc să-şi reamintească mii şi mii de cuvinte, auzite osingură dată sau să reproducă texte “fotografiate” dispun, de fapt, deun “program mental”, de acces la banca de date a subconştientului.

Faptul că creierul uman este programabil ni-l demonstrează şiexemplele ce urmează. Mama, aflându-se la căpătâiul copilului

41

Inte

llect

us 4

/200

3PR

OPR

IETA

TE I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I RE

SURS

E U

MA

NE bolnav, nu se trezeşte în urma

trăsnetelor de ploaie, a vocilorşi loviturilor puternice, însă eava tresări momentan la un oftatuşor al copilului. Moraruldoarme liniştit în zgomotul şiscrâşnetul morii care lucrează,însă e destul să se schimbepuţin sunetul generat depietrele de moară, bunăoarăatunci când grâul s-a terminatşi pietrele alunecă una pe alta,că el îndată se va trezi. Aşa seîntâmplă întotdeauna cândconştiinţa omului este fixatătimp îndelungat asupra unuilucru important pentru el, adicăeste programată.

Dacă acest fapt esteposibil, atunci el va fifactorul salvator alcivilizaţiei într-operspectivă foarteapropiată de epuizare aresurselor energetice şimateriale. Secolul 21 arputea deveni, şi chiartrebuie să devină, secolul„aurului cenuşiu“.

În acest context, se naşte încăo întrebare: dacă prin utilizareaunor „programe speciale“ se varidica eficienţa creierului uman,oare nu va avea de suferitsănătatea individului? O vecheşi profundă zicală româneascăspune că “creierul caremunceşte nu rugineşte”. Eaeste perfect confirmată de unamplu studiu efectuat în Franţape un eşantion de 4000persoane în vârstă de peste 65de ani. Astfel, persoanele carenu au urmat nici un fel de studii(nici cele elementare) prezintă

un risc de şapte ori mai mare de a ajunge suferind de îmbătrânireprecoce şi semnificativă a creierului, manifestată prin demenţăsenilă sau boala Alzheimer, comparativ cu acei care au urmat toatetreptele şcolare, inclusiv cele ale şcolii superioare. Acest lucru a fostdemonstrat statistic. Procentul celor care au contactat boalaAlzheimer este de 5,4 % printre persoanele analfabete, de 1,7 %printre cele care au frecventat doar şcoala elementară şi de 0,4 %printre cei care au urmat şcolile secundare.

Ultimele decenii sunt dominate de preocupările de identificare aparticularităţilor persoanelor creative din domeniile ştiinţelor exacte şiumanistice. Instrumentele şi procedeele utilizate în activitateacreativă, precum şi produsele de creaţie sunt, de asemenea, diferite,însă procesele care au loc în subconştient şi inconştient (în subcon-ştient se acumulează informaţiile care au fost deja conştientizate, darla moment nu sunt solicitate, iar in inconştient se acumuleazăinformaţiile, care nu au fost conştientizate de creierul uman) înprocesul creaţiei la cele două categorii de creatori sunt aproximativaceleaşi. De exemplu elementul infinitului este întâlnit la diferitecategorii de creatori. El este frecvent întâlnit în opera filozofică a luiM. Eliade, în opera artistică a lui M. Eminescu. La C. Brâncuşi eleste foarte bine pronunţat în produsul acestui geniu – ColoanaInfinitului. Procese similare se întâlnesc şi la tehnocraţi. Procesul derealizare a creaţiei tehnice (a unei invenţii) poate fi exprimat asemeniColoanei Infinitului lui Brâncuşi.

Momentul iniţial al creaţiei poate fi caracterizat cognitiv printr-onedeterminare logică totală a sistemului şi printr-o intuiţie confuz-elementară a viitoarei invenţii. Această intuiţie confuz-elementară sebazează pe legături cauzale anterior elaborate (structuri aperceptivecognitiv-afective), ale căror sursă poate fi căutată până la motivaţiaarhaică a activităţii de creaţie. Apar în acest moment structuri maimult sau mai puţin similare cu ceea ce se caută, mai mult sau maipuţin complexe, dar care par să răspundă la necesităţile problemei.Este vorba de corespondenţe parţiale care determină o structurăelementară incipientă “dI” (fig.1), cu caracter parţial confuz. În jurul

0

dt t +dt1 t +dt2 t +dtn

tCtftnt2t1t0

"I"

A B

D

dI2dI1dI0

1

E

- E

FIGURA 1. Evoluţia elaborării invenţiei

Inte

llect

us 4

/200

3

42

PRO

PRIE

TATE

IN

TELE

CTU

ALÃ

ªI

RESU

RSE

UM

AN

E acestui element de intuiţiecognitiv-orientativă se vor căutaelementele de cunoaştere, într-o zonă cognitivă de informaţiistructurate prin metodeeuristice sau conştient însuşiteprin studiul unor disciplinecreatologice. În centrul acesteiaexistă structura incipientă “dI” ,care pe parcursul căutărilorcreşte în timp până la un volumde informaţii “I”. Odată cuînceputul procesului de analizăse poate considera că apar şiprimele restricţii, care vor finotate cu R şi vor contribui ladefinirea sistemului. Inventareaunui sistem fără precedent întehnică se caracterizează, înprimul moment, fie prin restricţiinesemnificative, fie prinrestricţii standard, generalvalabile. Aceste prime restricţii,fiind de natură logică, opereazăasupra structurii “I”, eliminândo parte semnificativă dininformaţiile acumulate.Asimilarea primelor restricţiicreşte, gradul de elaborare (E)al soluţiei fiind trăită ca succespe plan subiectiv. Restricţia aeliminat o parte din informaţii,dar păstrează ceea ce pare căse poate integra şi contureazămai bine structura iniţială.

Prelucrarea informaţiilorrespective duce la identificareaunei noi restricţii (R2 ), care vadetermina o nouă restrângerea zonei cognitive, ca şi o nouăcreştere a gradului de definirea elementului, dI2. Procesulcontinuă în mod similar, prinextinderi şi restrângerisuccesive ale zonelor cognitive,concomitent cu creştereagradului de definire alsistemului ,,Invenţia”. Pentru

reprezentarea restricţiilor s-a admis că trebuie considerată oordonată, notată cu (-R) - (+R) cu sens invers faţă de sensul ordonateiOE (fig. 2). Modul de apariţie a restricţiilor poate fi reprezentat prindouă curbe, notate ambele cu R, asimptote la ordonata OR şi care sesprijină pe suprafaţa care defineşte sistemul căutat (ABCD), ceea ceînseamnă că restricţiile au fost definite atât ca număr, cât şi cavaloare. Primele se impun restricţiile, “categoriale” sau de “principiu”,concretizând treptat genul proxim, ultimele apar restricţiile de “nuanţă”,“particulare”, ce definesc specificul noului produs, ceea ce face caintervalele R1-R2,... Rn-1-Rn să fie descrescătoare.

FIGURA 2. Curba asimilării restricţiilor

În procesul de definire a sistemului căutat intervin tehnici ce apeleazăla asocieri, combinări, analogii, inversii, modificări-ajustări şi alteprocedee de tip intuitiv, ulterior analizate prin prisma restricţiilor. Sepoate spune că procesul de inventare se face “pas cu pas”, pornindde la un element definit doar parţial, cu un anumit grad de confuzie,dar care reprezintă un prim punct de plecare. Acesta permite încontinuare construcţia sistemului prin încercări succesive, în careacumulările (dilatările, extinderile) se fac prin intuiţie şi gândiredivergentă, iar contracţiile şi conturarea treptată a sistemului pringândire convergentă, restrictiv-logică (fig. 3).

Pe măsura elaborării invenţiei creşte ponderea cantitativă şi/saucalitativă a diferenţelor sale specifice. Acestea sunt percepute decreator ca o materializare a propriilor particularităţi, expresie aunicităţii sale, garanţie - conştientizată sau nu - a conservării sau,,eternizării” propriei individualităţi. Valorile implicării afective pot variaîn procesul creaţiei de la valori elementare, dar întotdeauna diferite dezero (de exemplu, emoţia unei speranţe), până la “infinit”, pasiuneaidentificării integrale a persoanei cu procesul euristic. Componentaafectivă este cea care sensibilizează seturile aperceptive, le flexibili-zează şi dinamizează, permiţând diversificarea categorială a obiec-

" I " d I 3 d I 2 d I 1 d I 0 t

D n t

C f t 2 t 3 t 1 t 0 t

1

0

E

- E

A B

+ R

- R

R 1 R 2 R

3

43

Inte

llect

us 4

/200

3PR

OPR

IETA

TE I

NTE

LEC

TUA

LÃ ª

I RE

SURS

E U

MA

NE

asimilarea restricţiilor (asimilarea restricţiei este etapa cea maivulnerabilă a procesului de creaţie, ea dovedindu-se a fi dedurată infinită, atunci când procesul nu se finalizează într-unproces de creaţie);

momentul integrării restricţiei celor anterioare - iluminarea - oconstituie fiecare redefinire a produsului parţial dI, din ce în cemai apropiat de produsul final de creaţie I;

tului perceput, redefinireaacestuia după alte caracteristicidecât cele care au fost iniţialpercepute, chiar bine fixate.Componenta afectivă defineşteimaginaţia şi o diferenţiază degândire prin abordareaempirică a situaţiei-problemăşi proiectarea subiectului înalternativele de soluţii; cu câtun subiect are mai multerăspunsuri comune cu alecelorlalţi membri ai unuieşantion relativ omogen subaspectul capacităţilor intelec-tuale, ale experienţei cognitive,ale contextului, cu atât implica-rea afectivă în sarcină este maimică, comunicarea intrapsihicăeste limitată, problema fiindabordată preponderent prinstructurile cognitive reactive,formale, cvasiautomatizate.

Se observă că, concomitent curestrângerea zonei informaţio-nale, are loc creşterea celeiafective. Interpretarea restricţieica progres în elaborarea noiisoluţii (invenţia), genereazăcreşterea intensităţii trăiriiafective. Energia psihicăcumulată susţine o nouăextindere a zonei informaţio-nale, urmată de o nouărestrângere ca efect al asimi-lării următoarei restricţii, trăităca succes.

Privită astfel, în procesualitateaei, creativitatea devine unfenomen permanent, evolutiv şidiscursiv, orientat către finaliza-rea produsului de creaţie.Fiecare fază desfăşurată întredouă restructurări ale elemen-tului dI este descriptibilă prinetapele clasice ale creativităţii:

căutarea informaţiei;

Acumularea informaţiilor

Înţelegerea sarcinii

Formularea sarcinii

Elaborarea soluţiei

Formularea şi concretizarea ideii

Evaluarea şi interpretarea informaţiei

Selectarea prealabilă a informaţiei

Analiza şi prelucrarea informaţiei

Sistematizarea informaţiilor

Acumularea informaţiilor

Înţelegerea sarcinii

Formularea sarcinii

Elaborarea soluţiei

Formularea şi concretizarea ideii

Evaluarea şi interpretarea informaţiei

FIGURA 3. Coloana infinită a procesului de creaţie tehnică

Inte

llect

us 4

/200

3

44

PRO

PRIE

TATE

IN

TELE

CTU

ALÃ

ªI

RESU

RSE

UM

AN

E selectarea şi reorganizareazonei informaţionalepertinente, restrângereazonei cognitive, realizatetot în intervalul de timp dt,este asimilabilă etapei deverificare a soluţiei, afiecărei soluţii parţiale aprocesului.

Activitatea creatoare genereazăefecte obiectuale – produsul decreaţie-”invenţia”; formeazăinstrumente psihice de creaţie -cunoştinţe, priceperi, atitudini,de asemenea, alimentează

bugetul energetic afectogen al persoanei. Integrarea acestor efecteîntr-o unitate structurală devine element intrinsec al motivaţiei dedebut al următorului demers creator. Intensitatea unităţii motivatoare aacesteia va fi mai puternică decât a activităţii precedente. Datoritănivelului profund de integrare a experienţei cognitive în structurapsihică prin legături afective puternice, aceasta (experienţa creatoare)se va constitui în creativitate potenţială sporită, activabilă în rolul încare a fost dobândită şi transferabilă în alte roluri.

BIBLIOGRAFIE

1. Cantemir L., Dulgheru V., Carcea M. Manual de creativitate.Chişinău, 2000, 267 p.

2. Dulgheru V., Cantemir L., Carcea M. Inventica practică. Chişinău,2000, 256 p.

SUMMARY

T he creative activity generates objective effects – the creation product “invention”; itforms psychic instruments of creation – knowledge, skills, attitudes, it also supplies the

affectogene power budget of the person. Integration of such effects in a structural unit be-comes an intrinsic element of debut motivation of the following creative approach. The inten-sity of the motive unit thereof will be stronger than that of the previous activity. Due to theprofound level of integration of the cognitive experience in the psychic structure by strongaffective relations, this (the creative experience) will be constituted in increased potentialcreativity; active in the role it was obtained and transferable in other roles.

CALENDAR

La 4 ianuarie 1841 s-a născut (Săcăreşti-Iaşi) chimistul român Petru Poni, unul dintre fondatorii

şcolii româneşti de chimie. A făcut cercetări asupra compoziţiei chimice a petrolurilor româneşti şi a

apelor minerale din România. Este autorul primelor manuale de fizică şi chimie în limba româna si

organizatorul primelor laboratoare de chimie destinate cercetărilor ştiinţifice. A înfiinţat (1900)

“Societatea de ştiinţe”. La Iaşi este amenajat muzeul “Poni-Cernătescu”.

La 5 ianuarie 1855 s-a născut King Camp Gillete, inventatorul american al lamei de bărbierit,

brevetată în 1895 şi lansată pe piaţă în 1903, care apoi a cucerit întreaga lume cu metoda sa

revolutionară de ras.

45

Inte

llect

us 4

/200

3TE

HN

OLO

GII

INO

VA

TIV

E

В настоящее время тот факт, что обработкафизическими и

химическими мутагенамивызывает у эксплантовразличные хромосомныеаномалии, вполне доказан.При этом следует отметить,что на образование, распре-деление и репарациюповреждений индуцирован-ных гамма излучением,влияет структура хроматина,работа репарационныхсистем, фаза клеточногоцикла, асинхронность деле-ния, радиоустойчивость.Показано, что культивиро-вание незрелых зародышейвызывало цитологическиеаномалии, такие как обмены-42%, дефишенси-35%,гетероморфные пары-18%.Большинство обменов (54%)имело место в хромосоме 6.Нарушения происходили восновном в плечах хромосом,имеющих крупные блоки

гетерохроматина, такие как узелки. Полученные данныеподтверждают гипотезу о влиянии гетерохроматина нааберрации хромосом в культуре in vitro (Lee, Phillips,1987). В тоже время выяснено, что некоторая часть генетическойвариабельности, возникающей в культуре тканей кукурузы, можетбыть результатом вставки или потери мобильных генетическихэлементов, а также обоих этих процессов одновременно(Peschke et al.,1987). Эти закономерности фактически выявленына уровне каллусных культур, а последействие радиации напоследующие поколения регенерантов изучено слабо. Поэтомуцелью данного исследования было охарактеризовать частоту испектр хромосомных аберраций у растений регенерантовкукурузы и их потомков.

МАТЕРИАЛ И МЕТОДЫ

В качестве исходного материала использовались инбредныелинии 346 и 502, а также их восковидные аналоги. Тканевыекультуры были инициированы, используя метод Green, Phillips(1975) с некоторой модификацией. Незрелые зародышиоблучали дозами 2, 4, 8 и 12 Гр. Для анализа хромосомныхперестроек регенерантов (R1 и MR1), а также их семенныхпотомков (MR2 и MR3), готовили временные давленныепрепараты из кончиков корешков с окраской ацетокармином(Абрамова,1992), по каждому генотипу просматривали около200-600 ана-телофаз. Статистическая обработка данныхпроводилась по схеме двухфакторного дисперсионного анализа сиспользованием программы «Statistic Graphics».

ÕÐÎÌÎÑÎÌÍÛÅ ÀÍÎÌÀËÈÈÓ ÐÅÃÅÍÅÐÀÍÒÎÂ ÊÓÊÓÐÓÇÛ

ä-ð áèîëîãèè Îêñàíà ÊËÈÌÅÍÊÎ,Èíñòèòóò ãåíåòèêè ÀÍ ÐÌ

Inte

llect

us 4

/200

3

46

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЕ

По нашим данным, регенеранты R1, MR1, MR2, MR3 характеризо-вались такими аномалиями митоза как отставание хромосом,фрагменты и мосты, причем наличие двух фрагментов и такогоже количества мостов в одной ана-телофазе было отмеченотолько у регенерантов, полученных из облученных зародышей и уих семенных потомков (таблица 1). Наибольшие показателианомалий выявлены среди сомаклональных вариантов MR1 и ихсеменных потомков MR2, причем у последних, процент наруше-ний по всему спектру был выше, однако в следующем поколении(MR3), процент нарушений оказался меньшим.

ТАБЛИЦА 1

Спектр и частота хромосомных аномалий, (%).

нарушений. По нашемумнению, такой подход можноиспользовать в генетическихи селекционныхисследованиях восковиднойкукурузы для расширенияспектра генетическойизменчивости.

Дисперсионный анализчастоты хромосомныханомалий митоза выявил, чтоизменчивость данногопоказателя в большейстепени определялась гаммарадиацией (69,8%), в товремя как от совместногодействия факторов, а такжеот генотипа в отдельности,наблюдалась меньшаязависимость, 17,0% и 8,2%,соответственно, причемдостоверность этих значенийотмечена на 0,01% уровнезначимости.

Анализируя частотухромосомных аномалий взависимости от действия ипоследействия гаммарадиации, необходимоподчеркнуть тот факт, чтонаибольшие показателиданного признака оказалисьв поколениях MR1 и MR2,а наименьшие в R1

(таблица 3).

Однако в MR3 частотахромосомных аномалий хотяи превышала аналогичныйпоказатель R1, но в то жевремя уступала значениямMR1 и MR2. Интересноотметить, что восковидныеаналоги по частотенарушений превосходилисвои нормальные формы,но при этом достоверныхотличий восковидных

В то же время, незрелые зародыши семей MR2, использовалидля получения новых регенерантов (не подвергая эксплантыоблучению). Дальнейшее изучение хромосомных аномалийсомаклональных вариантов выявило тот факт, что их процентныепоказатели нарушений оказались выше аналогичных значений вMR2 (таблицы 1,2). Таким образом, культивирование in vitroспособствовало как бы сохранению хромосомных аномалий,вызванных гамма радиацией и проявлению их урегенерантов (Kravchenko et al.,1998), причем восковидныеаналоги характеризовались более высокими показателями

ПОКОЛЕНИЕ ХРОМОСОМНЫЕ АНОМАЛИИ R1 MR1 MR2 MR3

Отставание 2,0 ± 0,03 4,2 ± 0,15 9,9 ± 1,15 3,5 ± 0,29

1,4 ± 0,09

2,0 ± 0,91

2,9 ± 0,15

1,2 ± 0,10

Фрагменты: Один Два - 0,2 ± 0,17 0,7 ± 0,04 0,2 ± 0,01

0,5 ± 0,12

1,8 ± 0,15

1,8 ± 0,19

0,9 ± 0,11

Мосты: Один Два

- 0,6 ± 0,03 0,8 ± 0,06 0,2 ± 0,02

ХРОМОСОМНЫЕ АБЕРРАЦИИ

Фрагменты Мосты

ГЕНОТИП

Отставание хромосом Один два один два

346+/+ 13,9 13,6 4,8 2,9 1,1

346wx1wx1 15,3 7,1 4,9 11,4 1,2

502+/+ 11,2 8,3 2,1 5,0 0,4

502wx1wx1 15,7 8,7 2,5 5,8 0,8

В среднем: 14,0 ± 1,28 9,4±0,89 3,6±0,71 6,2±0,75 0,9±0,11

ТАБЛИЦА 2

Спектр хромосомных нарушений у регенерантов,вновь полученных из незрелых зародышей MR2, (%).

47

Inte

llect

us 4

/200

3TE

HN

OLO

GII

INO

VA

TIV

E генотипов друг от друга, а также обычных генотипов друг от другане выявлено (таблица 4).

SUMMARY

T hus, it was shown that irradiating the explants with the aforesaid doses of gammaradiation, the spectrum of chromosome affections to regenerants is expanded, it is

increased the frequency thereof, as well as they are well preserved in the following generations.

ТАБЛИЦА 3

Частота хромосомных аномалий в зависимостиот гамма радиации, (%).

ТАБЛИЦА 4

Частота хромосомных аномалий в зависимостиот гамма радиации, (%).

ПОКОЛЕНИЕ R1 MR1 MR2 MR3

Частота, % 5,07 13,62 17,92 10,51 Средняя по опыту

9,17

НСР 0,001 2,58

ГЕНОТИП 346+/+ 346wx1wx1 502+/+ 502wx1wx1

Частота,% 7,26 11,29 7,08 11,07 Средняя по опыту

9,17

НСР 0,001 2,31

Таким образом, показано, что при облучении эксплантоввышеуказанными дозами гамма радиации, у регенерантоврасширяется спектр хромосомных нарушений, повышается ихчастота, а также они сохраняются в последующих поколениях.

ЛИТЕРАТУРА

1. Абрамова З.В. Практикумпо генетике. Москва. 1992.Стр. 16-18.

2. Green C.E., Phillips R.L.Plant regenerationfrom tissue cultures ofmaize. 1975. Crop Sci.,15:417-421.

3. Kravchenko O.A., LysikovV.N., Palii A.F. Chromo-somal abnormalities inmaize regenerants. 1998.Maize Genetics Coopera-tion Newsletter, 72:43-44.

4. Lee M., Phillips R.L.Genomic rearrangementsin maize induced by tissueculture. 1987. Genome,29:122-128.

5. Peschke V.M., Phillips R.L.,Gengenbach B.G. Discov-ery of transposableelement activity amongprogeny of tissue culture-derived maize plants. 1987.Science, 238:804-80.

CALENDAR

La 15 noiembrie 1868 s-a născut savantul român Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei,explorator al Antarcticii.

La 20 noiembrie 1967 moare biochimistul american de origine poloneză Cazimir Funk, cel care adat termenul de “vitamină”.

La 29 noiembrie 1849 s-a născut John Fleming, inginerul electrician britanic care a inventat primacomponentă electronică, dioda cu vid, folosită la filtrarea alternatelor pozitive ale semnalelor electrice.

Inte

llect

us 4

/200

3

48

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

З амещенные линии пшеницы являютсяхорошим объектом для

изучения роли каждойхромосомы в проявленииколичественных и качес-твенных признаков, а такжелокализации генов устойчи-вости к экстремальнымфакторам среды. Так,Майстренко и др. (1982, 1987)провели картирование похромосомам генов, опреде-ляющих тип развития, остис-тости, опущения, высотыстебля и др. интересныерезультаты получены поизучению влияния отдельныххромосом на засухоустой-чивость пшеницы мягкойпшеницы (Майстренко и др.,1989). Установлена связьхромосомы 5А с морозоустой-чивостью мягкой пшеницы(Майстренко, 1991). Пока-зано, что большинство генов,

контролирующих количественные критерии засухоустойчивостимягкой пшеницы, расположены в хромосомах 7А, 1В, 2D, 4D, 6D(Farshadfar, Sutka, 2003). Следует отметить, что все эти генети-ческие эффекты хромосом установлены на уровне спорофита. Внаших же исследованиях изучено влияние хромосом на признакимужского гаплоидного гаметофита на фоне повышенных темпе-ратур у мягкой пшеницы.

МАТЕРИАЛ И МЕТОДЫ

Для проведения экспериментов использовали 13 замещенныхлиний пшеницы и два исходных сорта: Саратовская 29 (С-29) –реципиент и Янецек Пробант (ЯП) – донор хромосом. СортСаратовская 29 является засухоустойчивым, тогда как ЯнецекПробант – неустойчив. Растения для экспериментов выращивалипри оптимальных температурных условиях. Опытные растения впериод формирования мужского гаметофита и до цветенияпомещали в климакамеру с температурным режимом 18-300С(ночь-день). Контрольные растения в это время находились притемпературе 180С. пыльцу в момент ее высыпания фиксировали иготовили постоянные препараты по методике Кравченко (1986).Анализ изменчивости морфоцитохимических признаков ядерпыльцевых зерен проводили на автоматизированным комплексе«Морфоквант». Изучали следующие параметры: периметр ядер,количество ДНК и дисперсию хроматина вегетативной игенеративной клеток. Полученные результаты обрабатывали

ÈÇÌÅÍ×ÈÂÎÑÒÜ ÏÐÈÇÍÀÊΠßÄÅÐ ÏÛËÜÖÛ

Ó ÇÀÌÅÙÅÍÍÛÕ ËÈÍÈÉ ÏØÅÍÈÖÛ ÏÐÈ

ÄÅÉÑÒÂÈÈ ÏÎÂÛØÅÍÍÎÉ ÒÅÌÏÅÐÀÒÓÐÛ

ä-ð õàá. À. ÊÐÀÂ×ÅÍÊÎ,

ä-ð Ò. ÑÀËÒÀÍÎÂÈ×Èíñòèòóò ãåíåòèêè ÀÍ ÐÌ

49

Inte

llect

us 4

/200

3TE

HN

OLO

GII

INO

VA

TIV

E парным методом по сравнению с контролем по Доспехову (1979),а также по схеме двухфакторного дисперсионного анализа сиспользованием программы “Statistic Graphics”.

РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЕ

Режим повышенной температуры в период формированиямужского гаметофита приводит к значительному изменениюнекоторых морфологических и цитохимических признаков егоядер. Так, периметр ядра вегетативной клетки реагируетдовольно значительно, чаще в сторону его уменьшения, хотя понекоторым линиям (4А, 2В) отмечается увеличение признака(таблица 1).

ТАБЛИЦА 1

Изменение некоторых признаков ядра вегетативнойклетки в условиях повышенной температурыу замещенных линий пшеницы.

признаку, на 85,5% обуслов-лена действием темпера-турного фактора и только на4,3% генотипом, что говорит овысокой чувствительностивегетативного ядра квысокотемпературномувоздействию.

Такой показатель как коли-чество ДНК в ядре вегетатив-ной клетки также значитель-но изменялся под действиемтемпературного фактора.Практически по всем хромо-сомам отмечается егоснижение. Исключениесоставляют лишь две хромо-сомы 4А и 4В у неустойчивогосорта ЯП и этих линийуровень ДНК не изменяется(таблица 1), а даже нескольковозрастает, что вероятноуказывает на наличиегенетических факторов,обуславливающих синтез ДНКв этих условиях.

Анализ показателя дис-персии хроматина ядерпоказал, что у большинствагенотипов, его плотность приповышенной температуревозрастает, что в своюочередь говорит о сниженииего функциональной актив-ности. Особенно значительноэто отмечается у С-29, атакже у линий 3В, 4А, 4В идругих. Хромосомы 2В и 7Вспособствуют уменьшениюданного показателя. Измен-чивость, возникающая подисперсии хроматина на80,8%, зависит от темпера-туры. Одновременно, следуетотметить, что у линий 1А, 1D,2D, 5A, 5D, 6A, 6D и 7Dотклонения от контролянаходятся в пределах ошибки.

ПАРАМЕТРЫ ЗАМЕЩЕННАЯ ХРОМОСОМА Периметр Количество

ДНК Дисперсия хроматина

С-29 - 4.0*** - 1.16** + 26.2***

ЯП + 1.3* + 0.55 + 4.51*

1A - 7.1*** - 0.86 - 2.4

1D - 2.8*** - 1.44*** - 1.1

2B + 2.0** - 2.45*** - 13.6***

2D - 4.7*** - 1.71*** + 3.1

3B - 3.3 *** - 1.96*** + 13.1***

4A + 5.8 *** + 1.44*** + 16.5***

4B - 0.55 + 1.07* + 12.9***

5A + 0.35 + 0.04 + 1.38

5D - 4.6*** - 1.06** +3.2

6A + 0.44 - 2.1*** +4.6

6D + 1.36 - 0.22 +2.1

7B - 1.8* - 4.23*** -3.6*

7D - 4.7** - 2.45** +7.1

*, **, *** - Различия достоверны на 5%, 1% и 0,1% уровняхзначимости, соответственно.Знак (-) означает снижение значения признакаЗнак (+) – его повышение относительно контроля.

Следует отметить, что у устойчивого сорта С-29 этот показательдостоверно уменьшался, а у неустойчивого ЯП – увеличивался.Такие хромосомы как 1А, 1D, 2D, 3B, 5D, 7B и 7D способствуютуменьшению периметра ядра вегетативной клетки, что указываетна сложную природу взаимодействия генома С29 с каждой изхромосом сорта ЯП. Изменчивость, возникающая по этому

Inte

llect

us 4

/200

3

50

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E Периметр ядра генеративной клетки практически у всех линий придействии температуры уменьшается и только у линии 4А отмеченодостоверное его увеличение (таблица 2). Дисперсионный анализпоказал, что изменчивость по этому признаку на 69,5% возникаетза счет температурного фактора, на 10,8% обусловлена генотипоми на 16,6% взаимодействием этих факторов.

ТАБЛИЦА 2

Изменение некоторых признаков ядра генеративнойклетки при действии повышенной температурыу замещенных линий пшеницы.

сорта донора этих хромосом(ЯП) отмечаетсязначительное снижениедисперсии хроматина, чтовероятно связано сустойчивостью к жаре.

Таким образом, анализ трехморфоцитохимическихпризнаков ядер пыльцы узамещенных линий иисходных сортов показал, чтоих пыльца является хорошимобъектом для анализажаростойкости генотипов. Этотакже позволяет выявлятьроль каждой хромосомы вформировании этогопризнака для последующегопереноса нужной хромосомыв геном того или иногогенотипа.

ЛИТЕРАТУРА

1. Доспехов В.А. Методикаполевого опыта. 1979.Москва. 335 стр.

2. Кравченко А.Н. Методикаприготовления постоян-ных препаратов дляцитохимического анализапыльцы растений. 1986. Вкн.: Рекомбиногенез - егозначение в эволюции иселекции., Кишинев.стр.264-265.

3. Майстренко О.И., ТрошинаА.В., Ефремова Т.Т.Генетические эффектызамещения хромосомы5А у ярового сорта мягкойпшеницы Саратовская 29хромосомой озимыхсортов. 1982. В кн.:Адаптация и рекомби-ногенез у культурныхрастений.

*, **, *** - Различия достоверны на 5%, 1% и 0,1% уровняхзначимости, соответственно.Знак (-) означает снижение значения признакаЗнак (+) – его повышение относительно контроля.

Достоверное уменьшение количества ДНК в ядре отмечено улиний 1D, 2B, 7B и 7D, в то время как по остальным генотипамснижение недостоверно. Дисперсия данного признака на 74,5%обусловлена температурой и на 17,9% генотипом.

Такой показатель как дисперсия хроматина ядер генеративныхклеток при повышенной температуре характеризуетсязначительной изменчивостью. Отмечено, что даннаяизменчивость на 80,9% зависит от генотипа. При этомдостоверное повышение наблюдается у линий 4А, 4В, 7D и сортаС-29. У остальных генотипов происходит в разной степениего снижение. Следует также отметить влияние на этотпоказатель таких хромосом как 1А, 1D, 2В и 6А. У неустойчивого

ПАРАМЕТРЫ ЗАМЕЩЕННАЯ ХРОМОСОМА Периметр Количество

ДНК Дисперсия хроматина

С-29 - 0,95 - 0,51 + 14,3***

ЯП + 0,4 + 0.28 - 7,88***

1A - 3,7*** - 0.65 - 12.3***

1D - 3,46*** - 1.18*** - 13.0***

2B - 3,5*** - 2.7*** - 6,5*

2D + 1.7 - 1.5 + 4,3

3B - 5, 5 *** - 1.5 - 2,3

4A + 7,5 ** + 0,8 + 25.5***

4B - 2,6 + 0,5 + 15.6***

5A - 5,7*** -1,2 - 1.9

5D - 4.6*** + 0.36** +3.8

6A -7,0*** - 1,7 - 10,4***

6D - 4,9** - 1,0 - 4.1

7B - 7,4*** - 4.7*** + 1,0

7D - 5,6*** - 1.6** +15.1**

51

Inte

llect

us 4

/200

3TE

HN

OLO

GII

INO

VA

TIV

E 4. Майстренко О.И.Открытие аллелизма влокусе Vrn2 типа развитиямягкой пшеницы и егоновая хромосомнаялокализация. 1987. В кн.:Экологическая генетикарастений и животных.

5. Майстренко О.И.,Гайделенок Р.Р., Шадрин

SUMMARY

T he analysis of three morphocytochemical characters of the pollen nuclei to substituted lines and initial varieties showed that their pollens constitute a good object for the

genotype heat resistance analysis. This also allows reveal the role of each chromosome in theformation of this characteristic for the further transfer of the required chromosome into thegenome of one or another genotype.

А.Ф. Влияние отдельных хромосом мягкой пшеницы назасухоустойчивость. 1989. В кн.: Онтогенетика высшихрастений. Стр. 41.

6. Майстренко О.И. Связь хромосомы 5А с морозо-устойчивостью мягкой пшеницы. 1991. В кн.: Экологическаягенетика растений, животных и человека. Стр. 141.

7. Farshadfar E., Sutka J. Multivariate analysis of drought tolerancein wheat substitution lines. 2003. Cereal Research Communica-tions 31: 33-40.

CALENDAR

La 20 decembrie 1940 s-a născut la Buciuşca, Orhei, Constantin Turta, doctor habilitat în chimie,profesor universitar, membru corespondent al ASM, secretar ştiinţific general al AŞM, şef laboratorchimie bioanorganică a Institutului de Chimie al AŞM.

C. Turta este un specialist recunoscut în chimia bioanorganică şi în domeniul aplicaţiilor spectros-copiei Mossbauerin în chimie.

Cercetările sale fundamentale s-au materializat în elaborări ce au găsit aplicare în economianaţională - un preparat simplu, ecologic pur pentru combaterea clorozei la viţa de vie. Au fostbrevetate, de asemenea, o serie de combinaţii complexe, fiziologic active, cu proprietăţi dielectrice şisemiconductoare pronunţate.

La Expoziţia Internaţională de Inventică “Genius” (Budapesta, Ungaria, 1996) un ciclu de invenţii allui C. Turta a fost distins cu medalia de aur; la Salonul Internaţional de Invenţii, Modele si Desene“Proinvent” (Bucureşti, România, 1997), invenţia sa “Preparat eficace pentru combaterea şiprofilaxia clorozei” a fost distinsă cu o medalie de argint, iar altă invenţie - “Catalizatori pentruepurarea degajărilor gazoase” - cu o medalie de bronz.

C. Turta este autor şi coautor a peste 350 articole ştiinţifice şi rezumate ale comunicărilor la diversemanifestări ştiinţifice din tară şi de peste hotare, posesor a 16 brevete de invenţie.

Inte

llect

us 4

/200

3

52

AFL

UX D

E FO

RÞE

TIN

ERE

Conform Legii RM cu privire lasecretul comercial din06.07.94, „prin secret comercialse înţeleg informaţiile ce nuconstituie secret de stat, careţin de producţie, tehnologie,administrare, de activitateafinanciară şi de altă activitate aagentului economic, a cărordivulgare (transmitere,scurgere) poate să aducăatingere intereselor lui.

Informaţiile ce constituie secret comercial sunt proprietate a agentuluiantreprenoriatului sau se află în posesia, folosinţa sau la dispoziţiaacestuia în limitele stabilite de el în conformitate cu legislaţia”.

Câteva ţări (urmând exemplul Franţei) au făcut diferenţa întresecretele de producţie şi secretele comerciale, lucru care poate aveaconsecinţe în aplicabilitatea legii penale. Prima categorie se referă lainformaţiile cu caracter pur tehnic: metode de producţie, formulechimice, fotocopii sau prototipuri. Aceste informaţii pot constitui oinvenţie brevetabilă dar, în general, posibilitatea de brevetare a lor,avându-se în vedere aspectul noutăţii preconizat în legea brevetelor,este limitată şi nu-i absolut necesar ca secretul să fie protejat.Secretele comerciale includ metode de vânzare, metode de

ASPECTE GENERALEPRIVIND CONCUREN|A NELOIAL+ (II)

Elvira P+LITU,student= ]n Drept Economic, ASEM

D. Utilizarea ilegală a secretelor comerciale

P uterea concurenţială depinde de obicei de tehnicile inovatoare şi know-how-ul implicat, existente în domeniul industrial şi/sau comercial. Totuşi, aceste tehnici şi know-how-ul nu pot fi întotdeaunaprotejate prin Legea privind brevetele de invenţie. În primul rând, brevetele sunt disponibile doar

pentru invenţii în domeniul tehnologiei şi nu pentru realizările inovatoare privind conducerea afacerilor.

Deşi Convenţia de la Paris nu menţionează secretele comerciale, este generalrecunoscută necesitatea protecţiei acestora împotriva dezvăluirilor ilegale. Utilizareaneautorizată a informaţiilor secrete de valoare de către alte persoane decât deţinătorulsecretului este considerată drept însuşire ilegală a valorilor unei afaceri care au fostdezvoltate de către titular, acesta pierzându-şi avantajul concurenţial şi economic asupraconcurenţilor, de îndată ce informaţiile au fost utilizate sau dezvăluite de către altcineva.

53

Inte

llect

us 4

/200

3 A

FLU

X D

E FO

RÞE

TIN

ERE distribuţie, forme de contract,

planuri de afaceri, acorduri saudetalii privind preţurile, profituride consum, strategii publicitareşi liste de furnizori şi clienţi.

Comerciantul implicat înafacere trebuie să aibă uninteres considerabil în menţi-nerea unei anumite informaţiica secret comercial. Deşi nusunt necesare obligaţiicontractuale, este important carespectivul comerciant să-şi fimanifestat intenţia referitor latratarea informaţiei în cauzădrept secret comercial. Faptulcă ea a fost furnizatăconfidenţial nu va fi întotdeaunasuficient pentru protecţia eideplină. În unele ţări (de ex.,SUA şi Japonia) eforturiledepuse de deţinătorulinformaţiilor pentru a le păstradrept secrete comerciale suntconsiderate de către instanţajudiciară ca fiind de importanţăcapitală în determinareafaptului dacă informaţiileconstituie, într-un fel sau altul,un secret comercial.

Pentru a fi calificată dreptsecret comercial, informaţiatrebuie să fie cunoscută doarde un grup limitat de persoane,adică să nu le fie în generalcunoscută experţilor sauconcurenţilor din domeniu.

Informaţiile ce constituie secretcomercial trebuie să cores-pundă următoarelor cerinţe:

a) să aibă valoare reală saupotenţială pentru agentulantreprenoriatului;

b) să nu fie, conformlegislaţiei, notorii sauaccesibile;

c) să conţină specificarea ce i-ar determina pe agenţii antrepre-noriatului să întreprindă măsurile necesare pentru păstrareaconfidenţialităţii informaţiilor prin aplicarea sistemului declasificare a lor, elaborarea regulamentelor interne de secre-tizare, marcarea corespunzătoare a documentelor şi a altorpurtători de informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secre-tariat;

d) să nu constituie secret de stat şi să nu fie protejate de dreptul deautor şi de brevet;

e) să nu conţină informaţii despre activitatea negativă a persoa-nelor fizice şi juridice care ar putea atinge interesele statului.

Prin divulgare a secretului comercial se înţeleg acţiunile premeditatesau nepremeditate ale angajaţilor agentului economic care dispunde informaţii ce constituie secret comercial, ce au condus ladezvăluirea prematură, folosirea şi răspândirea necontrolată aacestor informaţii.

T ransmiterea informaţiilor ce constituie secretcomercial unor terţe persoane este pasibilă de

răspundere disciplinară, materială, administrativăşi penală, prevăzută de legislaţie, în cazurile cândinformaţiile erau ţinute de către agentul economic însecret, fiind încredinţate în modul stabilit de legepersoanei ce le-a divulgat, fapt care i-a cauzat agentuluieconomic un prejudiciu.

În general este admis faptul că angajaţii au un drept prioritarde a utiliza şi a exploata în scopul obţinerii de profit personal toatecompetenţele, experienţa şi cunoştinţele pe care le-au dobândit înperioada cât a fost angajat la patron, inclusiv prin exploatareasecretelor comerciale. Însă angajatul este dator, pe perioadaangajării, să acţioneze cu bună credinţă faţă de patron,să nu utilizeze sau să dezvăluie, după concediere, informaţiiconfidenţiale privind afacerea angajatorului, divulgate lui în perioadaangajării.

În multe cazuri, utilizarea sau dezvăluirea informaţilor va constitui oîncălcare a contractului de angajare de către (fostul) angajat, dacă încontract fusese stipulat că informaţiile respective trebuie să rămânăsecrete. Însă este dificil de realizat o distincţie între utilizarea abilită-ţilor, cunoştinţelor şi experienţei achiziţionate legitim pe parcursulangajării de către fostul angajat şi utilizarea sau dezvăluireasecretelor industrial/comerciale ale fostului patron. În mod clar, încazul în care comportamentul angajatului este echivalent cu furtul,delapidarea, spionajul industrial sau conspiraţia cu un concurent, vafi presupus un abuz de încredere cu premeditare.

Inte

llect

us 4

/200

3

54

AFL

UX D

E FO

RÞE

TIN

ERE Dacă fostul angajat poate fi considerat drept concurent al fostului

patron, de exemplu, dacă şi-a înfiinţat o companie proprie în acelaşisector, violarea secretului va fi în mod normal un act de concurenţăneloială. Bunăoară, convingerea clienţilor fostului patron ca să devinăclienţii angajatului ajuns la rândul său patron va fi considerată ca fiindneloială, mai ales dacă angajatul îşi permite să abuzeze de listele cuclienţii fostului patron sau de anumite detalii confidenţiale interne deafaceri pentru a face oferte mai bune.

E. Publicitatea comparativă

Legislaţiile cu privire la publicitate din diverse ţări dau definiţiilecategoriilor de publicitate interzisă:

a) publicitate înşelătoare – orice publicitate care, în orice fel, inclusivprin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare oricepersoană căreia îi este adresată sau care ia contact cu aceasta şi îipoate afecta comportamentul economic, lezându-i interesul deconsumator, sau care poate leza interesele unui concurent;

b) publicitate comparativă – orice publicitate care identificăexplicit sau implicit un concurent sau bunurile ori serviciile oferitede acesta;

c) publicitate subliminală – orice publicitate care utilizeazăstimuli prea slabi pentru a fi percepuţi în mod conştient, dar carepot influenţa comportamentul economic al unei persoane.

Conform art. 8 al Legii României, de exemplu, “publicitateacomparativă” este interzisă dacă:

a) comparaţia este înşelătoare;

b) se compară bunuri sau servicii având scopuri sau destinaţiidiferite;

c) nu se compară, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristiciesenţiale, relevante, verificabile şi reprezentative – între care poatefi inclus şi preţul – ale unor bunuri sau servicii;

d) se creează confuzie pe piaţă între cel care îşi face publicitate şi unconcurent sau între mărcile de comerţ, denumirile comerciale saualte semne distinctive, bunuri sau servicii ale celui care îşi facepublicitate şi cele aparţinând unui concurent;

e) se discreditează sau se denigrează mărcile de comerţ, denumi-rile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii sau situaţiamaterială a unui concurent;

f) nu se compară, în fiecare caz, produse cu aceeaşi indicaţie, încazul produselor care au indicaţie geografică;

g) se profită în mod incorect de renumele unei mărci de comerţ, dedenumirea comercială sau de alte semne distinctive ale unui

concurent ori de indicaţiageografică a unui produs alunui concurent;

h) se prezintă bunuri sauservicii drept imitaţii saureplici ale unor bunuri sauservicii purtând o marcă decomerţ sau o denumirecomercială protejată.”

Aşadar, atitudinile diferite faţăde declaraţiile veridice, dar carediscreditează concurentulpot fi observate cel mai binestudiind aspectele publicităţiicomparative.

Remarcăm 2 forme alepublicităţii comparative: oreferire pozitivă la produsulaltcuiva (în care se pretinde căprodusul propriu este la fel debun ca şi celălalt) sau o referirenegativă (în care se pretinde căprodusul propriu este mai bundecât celălalt (de exemplu,reclama cu Coca-Cola şiPepsi-Cola; ACE şi TEST). Înprimul caz, când produsulconcurentului este de obiceibine cunoscut, problemacomercială se rezumă laposibilitatea însuşirii ilegale aclientelei celuilalt. În cazul aldoilea, când produsulconcurentului este criticat, sepune problema defăimării. Cutoate acestea, ambele forme decomparaţie implică o referire(neautorizată) la un concurent,care e menţionat prin numesau poate fi implicit identificatca atare de public.

În ţările în care există oatitudine loială faţă dedeclaraţiile veridice, dardefăimătoare, publicitateacomparativă e în generaltolerată. Atâta timp cât ceea ce

55

Inte

llect

us 4

/200

3 A

FLU

X D

E FO

RÞE

TIN

ERE se afirmă este adevărat, instanţele nu vor interveni, chiar dacă

referirea la concurent sau la produsul acestuia este defăimătoaresau exploatează clientela acestuia. În ţările în care în mod tradiţionalse pune un accent deosebit pe protecţia omului de afaceri “onest” şia reputaţiei acestuia, publicitatea comparativă e interzisă ori cel puţinlimitată considerabil.

În multe ţări, testarea produsului este efectuată de către organizaţiilede consumatori şi/sau instituţiile publice: presa, TV, alte instituţiimass-media. Aici e cazul să ne întrebăm: care este gradul deresponsabilitate a instituţiilor respective în condiţiile Legii concu-renţei neloiale? Pot fi utilizate în publicitate rezultatele testărilor?

Se pare că nu există un consens general cu privire la aceastăproblemă, dacă sunt acceptabile şi în ce condiţii pot fi utilizate astfelde teste de către cei care le promovează. În unele ţări (Germaniaetc.), care în general nu acceptă publicitatea comparativă, acest tipde comparaţie indirectă este considerată absolut legală. În alte ţări(Belgia etc.), e interzis în mod expres ca un concurent să se refere latestele efectuate de către organizaţiile de consumatori, iar în state caElveţia etc. astfel de referiri sunt limitate în mod strict.

F. Publicitatea supărătoare, exploatarea fricii,presiunea psihologică inoportună

Legea modernă a concurenţei urmăreşte protejarea tuturor celorafectaţi de practicile comerciale neloiale. Acestea influenţează“excesiv” consumatorul şi pot fi considerate drept acţiuni neoneste înconcurenţă. Deoarece scopul tuturor practicilor de marketing şi alecelor publicitare e acela de a influenţa favorabil consumatorul, nu-iexclus să se treacă peste o anumită limită a influenţei. Acest lucru seîntâmplă atunci când este afectată intimitatea consumatorului sauconsumatorul este manipulat prin tehnicile publicitare. Un exempluîn acest sens, îl constituie practica atestată în mai multe ţări delivrare către consumatori a produselor pe care el, de fapt, nu le-acomandat dar totuşi este nevoit să le plătească cu bani gheaţă sausă se dezică de ele. Este vorba, evident, de o concurenţă neloială,deoarece producătorul mizează pe faptul că, în cazul dat, consu-matorul va uita să înapoieze produsul sau poate chiar va fi încredinţatcă-i obligat să-l procure. În multe ţări e permisă propunerea fărăsolicitare a produselor, însă fără a se exercita o presiune psihologicăasupra consumatorului. Cât priveşte solicitările enervante la telefon,există diferite păreri: în unele ţări o asemenea acţiune se considerăimplicare în viaţa personală a consumatorilor, iar în altele sunetelede telefon sunt admisibile, însă în limita normelor morale, fără amiza pe necunoaşterea de către consumator a domeniului în cauzăşi fără implicarea inopinată în viaţa lui personală.

O practică neloială este considerată, de asemenea, în mai multe ţări,abuzarea de superstiţiile, credulitatea, teama sau sentimentelecaritabile ale consumatorului. Bunăoară, o reclamă care exploatează

teama celor mai în vârstă de a-şi sfârşi viaţa într-un azil. Unspot care produce anxietate, teduce cu gândul la moarte, îţicreează probleme de sănătatela fel contravine practiciicomerciale “oneste”. Acelaşilucru îl putem afirma referitor lasituaţia specială cândconsumatorul vulnerabil esteexploatat în mod intenţionat înscopuri comerciale, să zicem,victimele unui accident demaşină sunt tachinate cu ofertaunor servicii de remorcare sauunor persoane îndoliate li seoferă în mod ostentativ serviciifunerare. Cele mai multe ţăriiau măsuri speciale împotrivaoricărui gen de abuzuri faţă denaivitatea şi lipsa de experienţăa copiilor.

Impedimenteale activităţilorcomerciale

Există câteva acte care potpune în dificultate sau bloca unconcurent în activităţile sale deafaceri, în mod direct sauindirect. Situaţia este amelio-rată, în mare măsură de legeaantimonopol, dar, în anumitecondiţii, legea concurenţeineloiale poate oferi o protecţiesuplimentară. Deficienţelecombătute în mod tradiţional delegea antimonopol suntdiscriminarea, boicotarea şidumping-ul, dar acţiuneaacestei legi nu excludeaplicarea legii concurenţeineloiale, cel puţin atunci cândactele reprobabile poartă uncaracter individual local.

În lumea concurenţei aflată încontinuă schimbare, chiar şilegiuitorul cel mai perspicace

Inte

llect

us 4

/200

3

56

AFL

UX D

E FO

RÞE

TIN

ERE nu poate anticipa toate formele

ulterioare de comportamentcomercial neloial şi trebuie săse bazeze pe interpretarea legiiîn instanţă. Prin urmare, multeţări au suplimentat prevederileexplicite împotriva anumitorpractici comerciale cu oprevedere generală, carepermite tribunalelor să includăformele noi de practici comer-ciale neloiale în sistemul general.

BIBLIOGRAFIE

Legea Republicii Moldova cuprivire la secretul comercial din06.07.94

Legea Republicii Moldovanr.588/1995 privind mărcile şidenumirile de origine

Legea Republicii Moldovanr.1103/2000 cu privire laprotecţia concurenţei

Legea României nr.148 din 26.07.2000 cu privire la publicitate

Convenţia de la Paris privind protecţia proprietăţii industriale din20.03.1883

Aspecte ale înregistrării mărcilor, AGEPI, Chişinău, 2001

Introducere în proprietatea intelectuală, Bucureşti, 2001

Eminescu Yolanda, Concurenţa neloială, Bucureşti, 1995

Roş Viorel, Dreptul proprietăţii intelectuale, Bucureşti, 2001

Volcinschi V., Chiroşca D., Dreptul proprietăţii intelectuale, Chişinău,2001

SUMMARY

T he infringements of the basic rules of economic compe titions may take diverse forms, varying from illegal but

harmless acts (that can be committed by the most attentiveand honest entrepreneur) to deliberate infringements, delib-erately damaging the competition or misleading the con-sumer. Whatever form these infringements take, it is to theinterests of the honest entrepreneur, the consumer and thegeneral public that they should be effectively and opera-tively combated.

CALENDAR

La 14 ianuarie 1934 a murit, în Bucureşti, Ioan Cantacuzino, medic şi bacteriolog român, fondator

al şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală.A creat noţiunea de imunitate prin

contact (“Problema imunităţii la nevertebrate”1923). A întemeiat “Revista ştiinţelor medicale” si

“Archives roumaines de pathologie experimentale”. S-a născut la 25 noiembrie 1863 în Bucureşti.

La 17 ianuarie 1706 s-a născut la Boston fizicianul si filosoful Benjamin Franklin. A contribuit la

dezvoltarea teoriei electricităţii şi a inventat (1747) paratrăsnetul. Numele său a fost atribuit ca unitate

de măsură a sarcinii electrice (Fr) egală cu 0,333 10 la 9 C. A murit la 17 aprilie 1790 în Philadelphia.

La 19 ianuarie 1736 s-a născut, în Greenock, mecanicul scoţian James Watt, inventatorul maşinii

cu abur perfecţionată, dotată cu o cameră de condensare menţinută la temperatura ambiantă (brevetată

în 1769), care a căpătat o largă răspândire.

57

Inte

llect

us 4

/200

3N

UM

E N

OTO

RII

Valeriu Ropot este originardin satul Viişoara, judeţul Hotin.Îndată după absolvirea facultăţiide chimie a Universităţii de Statdin Moldova (1957) se includeîn activitatea de cercetareştiinţifică la Institutul de Chimieal Academiei de Ştiinţe, unde amuncit cu dăruire până lasfârşitul vieţii sale. Îşi urmeazădoctorantura în Laboratorul deChimie Analitică, subîndrumarea academicianuluiIurie Lealikov (1960-1963).Susţine teza cu subiectul„Variaţia intensităţii curentului înfuncţie de timp în polarografieşi aplicaţiile analitice” (1968),obţinând titlul ştiinţific de doctorîn chimie.

Urmând cu fidelitate o chemarea sufletului său şi manifes-tându-şi din plin vocaţia decercetător cu o experienţăpractică de invidiat în cepriveşte cercetarea şi determi-narea calităţii apei, ValeriuRopot s-a orientat spreelaborarea şi aplicarea

metodelor fizico-chimice deanaliză la studiul apei, aerului,solului, resurselor mineraleetc. Cercetările sale sunttemeinice; puţini chimişti de lanoi au studiat cu atâta stăruinţăapele noastre curgătoare şifreatice, colindând săptămâniîn şir cu expediţiile ştiinţifice perâurile Nistru, Prut, Dunăre şipe râuleţele mai mici dinMoldova sau în zonele în care

UN ARHITECTAL ECHILIBRULUI ECOLOGIC

M ultă lume l-a cunoscut pe Valeriu ROPOT, militant ardent pentru studierearesurselor acvatice din republică, pentru elaborarea unor tehnologii moderne de

epurare a apelor naturale şi a celor reziduale, de utilizare a deşeurilor industriale; propaga-tor înflăcărat al metodelor ştiinţifice de protecţie a mediului ambiant; membru permanent încomisiile de elaborare a unor documente de importanţă vitală privind dezvoltarea economieinaţionale, sferei sociale şi, mai ales, ocrotirii naturii; arhitect al strategiei asigurării cu apăa Republicii Moldova; luptător neostenit împotriva incompetenţei, birocraţiei, iresponsabi-lităţii şi a risipei; apărător consecvent al valorilor noastre naţionale.

apa potabilă de izvor şi defântână era expusă pericoluluipoluării. Fiind un cercetătorvaloros, activează în calitate desecretar ştiinţific al Institutului deChimie (1964-1972), şef alLaboratorului de Surse Mineraleşi Chimie a Apei de-a lungul a 20de ani; din 1991 activează laInstitutul Naţional de Ecologie încalitate de director adjunct pentrumunca ştiinţifică.

Inte

llect

us 4

/200

3

58

NU

ME

NO

TORII Iniţial o preocupare practică a

savantului Valeriu Ropot auconstituit-o zăcăminteleminerale – luturile (mineraleargiloase) folosite la epurareaapelor reziduale din industriade vinificare, lucrarea saînvrednicindu-se de Medalia deArgint la Expoziţia RealizărilorEconomiei Naţionale a U.R.S.Sdin 1975 – pentru implemen-tarea tehnologiei la Combinatulde Coniacuri din Bălţi.

CERCETĂTORULValeriu Ropot a publicatpeste 200 de lucrăriştiinţifice în prestigioasereviste de specialitate,fiind deţinătorul a 20 debrevete de invenţieprivind metodele deanaliză, tehnologizare şitratare a apelor desuprafaţă şi subteranepentru necesităţi potabilesau tehnice, de epurare aapelor reziduale şiutilizare a deşeurilor. Eleste coautor a treimonografii: „Problemelecalităţii apelor dinRepublica Moldova”(1992), „Problemelecalităţii, folosirii şiprotecţiei apelor râuluiNistru” (1992), „Metodeşi instrucţiuni pentrucontrolul calităţii apelor”(1992) şi al unui manualcu titlul „Organizarea şieconomia laboratoarelorîn producţie” (1976).

A organizat şi a condus 7expediţii ştiinţifice în bazinelehidrografice ale râurilor Nistru,Prut, Dunăre şi ale apelor micidin Republica Moldova. Pentrumerite deosebite a fost decoratcu medalia „Meritul Civic” şi cuordinul „Gloria Muncii”. I s-auconferit titlurile onorifice „Omemerit” şi „Lucrător emerit alProtecţiei naturii”. Este laureatal Premiului de Stat alRepublicii Moldova în domeniulştiinţei, tehnicii şi producţiei peanul 1996 – pentru cercetăriprivind evidenţierea calităţii,gestiunii şi protecţiei resurseloracvatice.

Valeriu Ropot a făcut o prezenţăactivă la numeroasesimpozioane şi conferinţeinternaţionale şi naţionale, încadrul cărora a prezentatcomunicări ce au atras atenţiaspecialiştilor în domeniulresurselor acvatice. Oapreciere deosebită merităintervenţiile sale publicistice înmass-media, în care s-amanifestat ca un savant cu oatitudine civică principială. Înaceastă ordine de idei văpropunem un citat dintr-unrăsunător articol de problemăal savantului cu titlul „Apa pecare o bem”, inserat însăptămânalul „Literatura şiarta” din 3 septembrie 1998, încare Valeriu Ropot neavertizează, profund îngrijorat:„… apa a ieşit de sub controlulstrict al statului, devenind osursă de profit şi interese maimult particulare sau alecompaniilor şi asociaţiilor”.Fără îndoială, Valeriu Ropot a

fost un adevărat luptător pentrupuritatea fizică şi morală aomului şi a naturii. Ne vomreferi la doar câteva dinnenumăratele exemplecunoscute.

Când s-a produs calamitateanaturală din 15 septembrie1983 – o erupţie ce mâna spreNistru un gigantic torent desaramură, arzând totul în caleşi poluând principala noastrăsursă de apă potabilă - ValeriuRopot s-a inclus imediat înlichidarea urmăriloraccidentului de la Stebnik,soluţionând problema evacuăriidin lacul Novodnestrovsk asaramurii (1,2 milioane demetri cubi de saramură cuconcentraţia de circa 300grame la litru a nimerit înNistru, pe teritoriul Ucrainei)pentru a evita dezastrul înarealul Moldovei. Deasemenea, el a fost cel care s-a împotrivit cu înverşunareconstruirii canalului Dunărea–Nisporeni. S-au irosit atuncimilioane, însă efectul asupramediului a fost nul, ba chiarnegativ, fapt confirmat cutrecerea timpului.

Chimist analitic redutabil,Valeriu Ropot a demonstratrolul controlului analitic însoluţionarea problemelor deprotecţie a mediului ambiant. Ela elaborat un şir de instrucţiuniprivind metodele de colectareşi conservare a probelor şiregulile tehnicii de securitate înmanipularea cu reactivi chimici,precum şi diverse recomandăripractice, multe din ele fiind

59

Inte

llect

us 4

/200

3N

UM

E N

OTO

RII incluse în cărţile sale care se

bucură de o largă popularitate.

Toate aceste calităţi alesavantului şi omului deexcepţie care a fost ValeriuRopot nu au trecut neobservateîn mijlocul colegilor săi decercetare din republică şi depeste hotarele ei. Cea maisintetică şi sugestivă formulăde apreciere a unei vieţi de omşi de savant o găsim înspusele colaboratorilor de laInstitutul Naţional deCercetare–Dezvoltare pentruEcologie Industrială dinBucureşti:

„Atât cât l-am cunoscut, târziu după 1989, ne-a copleşit cupersonalitatea sa remarcabilă, cu multidisciplinaritateacunoştinţelor, cu dragostea pentru calitatea apelor şineobosita sa abnegaţie cu care, folosind argumente ştiinţi-fice adecvate, susţinea cauza protecţiei mediului. Tempera-ment de luptător curajos, nu evita să se implice în probleme-le fierbinţi, indiferent de consecinţe, pentru binele mediuluişi al oamenilor. Ca partener în proiecte de interes bilateralsau internaţional, l-am apreciat ca pe un specialist deosebitde competent, activ şi de bună credinţă, întotdeaunadeschizător de drumuri, cu idei noi şi argumente profunde”.

La 15 martie 2002, fără a lăsa vreun cuvânt anume, Valeriu Ropot apornit pe drumul fără întoarcere al peisajului astral spre a cerceta deacolo, de sus, Pământul pe care l-a iubit atât de mult, cu apele lui şicu tot ce are el mai de preţ – omul, aureolat de faptele şi deaspiraţiile sale eterne.

Dumitru BATÎR,prof. univ., dr. hab. în chimie, laureat al Premiului de Stat

SUMMARY

T he author is acquainting the readers with the life and the activity of the known scientist Valeriu ROPOT (1934-2002) – Doctor in chemistry, Om emerit, laureate of the State

Prize of the Republic of Moldova, Cavalier of the Order “Gloria Muncii”, author of about200 scientific works, including 3 monographs and a manual, owner of 20 patents for inven-tions. Valeriu Ropot was a tireless fighter for examination of our water resources, for elabo-ration of the modern technologies for purification of the natural water and sewage, forutilization of the industrial waste, a real architect of the strategy for providing the Republicof Moldova with water, the consequent defender of the national valuable.

CALENDAR

La 22 ianuarie 1775 s-a născut fizicianul ăi matematicianul André-Marie Amper. A introdus noţiunilede curent electric şi tensiune electrică. A propus (1822) o teorie moleculară a magnetismului corpurilor,bazată pe proprietăţile magnetice ale curenţilor electrici circulari şi formulează legea fundamentală aelectrodinamicii. În 1827 formulează legea care îi poartă numele referitoare la interacţiunea dintre doiconductori liniari paraleli parcurşi de curent electric. A dat numele de cinematică acelei părţi amecanicii care studiază mişcările numai din punctul de vedere al traiectoriei, al vitezei şi al acceleraţiei.În 1834 introduce termenul de cibernetică (automatizarea comenzilor), al cărei sens îl dezvoltă, în 1868,

fizicianul scoţian James C. Maxwell. A murit la Marsilia, în 10 iunie 1836.

Inte

llect

us 4

/200

3

60

CO

MU

NIC

ÃRI

Însă, în perioada postbelicăsuprafeţele semănate culeguminoase s-au redus, înprimul rând din cauzacolectivizării, specializăriiînguste a agriculturii şipopularizării principiului demonocultură, şi în al doilearând din cauza gradului scăzut

al productivităţii leguminoa-selor pentru boabe în com-paraţie cu culturile cerealiere.Trebuie de menţionat că unuldin obiectivele majore alagriculturii mondiale îlconstituie producerea proteineivegetale, iar proteina în generedevine un produs strategic.

Micşorarea deficitului deproteină este una dintre celemai actuale şi mai complicateprobleme ale ştiinţei agricolefundamentale şi aplicate, carepoate fi rezolvată sistematic pecalea majorării producerii şiîmbunătăţirii calităţii proteineivegetale. În rezolvarea acestei

STRATEGIA AMELIOR+RII {I EXTINDERII

SUPRAFE|ELOR DE PLANTE LEGUMINOASE

Valentin CELAC,dr. hab. ]n [tiin\e biologice,[ef Laborator “Genetica [i AmeliorareaLeguminoaselor”, Institutul de Genetic= al A{M

S ecuritatea economică a Republicii Moldova poate fi asigurată şi prin existenţa unei agriculturi biologice moderne şi durabile, create în baza intensificării şi îmbinăriiarmonioase a fitotehniei, zootehniei şi industriei de prelucrare.

Agricultura modernă, în particular fitotehnia, nu poate progresa fără elaborările genetico-ameliorative bazate pe progresul actual al ştiinţei şi fără a lua în considerare evoluţiaplantelor de cultură. Academicianul N. Vavilov (1929) scria: „Problema noastră este săînvăţăm a restabili procesul istoric”. În această ordine de idei s-a considerat că, începând cuperioada neolitică (mileniul V până la e.n.), leguminoasele pentru boabe (mazărea, vica,lintea, lintea pratului şi bobul) au fost pe larg răspândite în semănăturile aşezărilor primitivedin regiunea pruto–nistreană, fiind culturi alimentare antice. Un lucru este cert: în Moldovaleguminoasele pentru boabe (mazărea, soia, fasolea, năutul, lintea, bobul etc.) au fost înaltapreciate de băştinaşi ca plante alimentare şi furajere foarte preţioase, acestea fiind largextinse în agricultură.

61

Inte

llect

us 4

/200

3C

OM

UN

ICÃ

RI

probleme funcţia de bazărevine culturilor leguminoasepentru boabe care conţinde 2-3 ori mai multă proteinădecât cerealierele. În afară deaceasta, proteina legumi-noaselor este mai ieftină şi maipreţioasă după componenţaaminoacizilor decât proteinaplantelor cerealiere.

Leguminoasele pentru boabeau o importanţă economicămajoră datorită conţinutuluiînalt de substanţe proteice înboabe (24-40%), iar la uneledin ele (soia, arahide) şi unuiconţinut înalt de ulei (20-50%)de calitate superioară.Boabele au o mare valoarealimentară datorită conţinutuluibogat de substanţe extractiveneazotate (30-50%),macroelemente (calciu, fosfor,magneziu, cupru, fier, potasiuetc.) şi vitamine (A, B1, B2, C, D,E, PP etc.). Leguminoaselecontribuie la dezvoltareaeconomică şi prin faptul că auo largă utilizare în industriade conserve, paste făinoase,ulei, margarină, halva, vopsele,clei etc.

Conţinutul înalt de proteine şisubstanţe extractive neazotateîn celelalte componente aleunor leguminoase (mazăre,linte, arahide etc.) le conferă şio mare valoare furajeră.Şroturile şi turtele de soia şiarahide îmbogăţesc substan-ţial raţia animalelor şi păsărilor.Deci, pentru a majora producţiade proteine animaliere estenecesară sporirea producţieide proteine vegetale, asigurândanimalele cu furaje preţioase.La producerea unei unităţiconvenţionale de proteine

animaliere se cheltuiesc 7,8–8unităţi de proteine vegetale.Producţia mondială de proteineanimaliere este aproximativ de4 ori mai redusă decât nece-sitatea. S-a constatat că înţările avansate cheltuielilepentru producerea unei tone deproteină din boabe de mazăresunt de 2,5–3 ori, iar la cea desoia de 15 ori, mai redusedecât cheltuielile corespun-zătoare înregistrate pentruobţinerea unei producţiisimilare din gramineelecerealiere şi cu mult mai micidecât preţul de cost al protei-nelor ce se produc din drojdiilefurajere sau din produselefurajere sintetice.

L eguminoasele au capacitatea de a

ameliora solul datorităînsuşirii bacteriilorfixatoare de azot ce seformează pe rădăcinileplantelor, precum şi de aasimila azotul din aer şide a-l acumula în sol.Datorită acestor procese,ele favorizeazăvalorificarea de cătreplante a fosforului dinsol. Astfel, leguminoaselesunt apreciate caexcelenţi premergători înasolamente, posedândcapacitatea de a acumulaanual în sol până la 500kg/ha de azot ori, dupăaltă opinie, echivalândcu introducerea în sol a40–50 kg/ha de azotmineral.

În asolamente leguminoaselecontribuie la înăbuşireaagenţilor patogeni ai plantelorcerealiere şi creează condiţiifavorabile pentru dezvoltarearâmelor de sol careameliorează structura acestuia.Toate aceste procese asigurărecolte înalte de leguminoaseşi cerealiere fără utilizareaîngrăşămintelor şi a biocidelorsintetice, contribuind astfel laprotecţia mediului ambiant,deci a sănătăţii oamenilor.Menţionăm că fenomenele încauză, caracteristiceleguminoaselor, reprezintă unelement important alsistemului agriculturiibiologice, care poate fi dirijat însensul creării bazei pentrufitotehnia biosfero–biotehnicăîn sistemul ecologic asigurat.

Astfel, leguminoasele seprezintă ca un factor biologicdintre cei mai influenţi pentruintensificarea agriculturii şi aeconomisirii energiei. Planteleleguminoase (Fabaceae) suntfoarte răspândite pe glob,formând un genofondimpunător, compus din 650genuri şi 20 mii de specii ceîndeplinesc o funcţie majoră înecosistem, ele însă nu suntstudiate, răspândite şi cultivateîndeajuns, nu sunt apreciate lajusta lor valoare. Aceasta opiniese confirmă prin faptul căleguminoasele pentru boabeocupă numai 13% dinsuprafeţele mondiale cultivate,utilizându-se mai frecvent doar10-12 specii. Bunăoară, înpartea centrală a Rusieileguminoasele ocupă cel mult2,5–3% din terenurileînsămânţate, pe când rata

Inte

llect

us 4

/200

3

62

CO

MU

NIC

ÃRI

optimală este de 10-14%, înplus, asortimentul de culturieste foarte limitat. Mai mult de60% din recolta totală deleguminoase pentru boabe leconstituie mazărea, fasolea şibobul.

În Republica Moldova legumi-noasele pentru boabe auocupat în 1991 aproximativ6,4% din suprafeţele cultivate,în 1996 – 1,9%, iar în 2000 –5,7%, principalele culturiînsămânţate fiind mazărea,soia şi fasolea. Micşorareainadmisibilă a suprafeţelor deleguminoase este cauzată depolitica de stat inconsecventă,schimbarea condiţiilor şi arelaţiilor economice interne şiexterne. În urma lichidăriicomplexelor zootehniceindustriale şi din cauza lipseipieţelor de desfacere scaderentabilitatea culturilor legumi-noase pentru boabe şi nece-sitatea producerii lor. Industriade prelucrare a culturilorleguminoase s-a ruinatcomplet. O altă cauză a limităriisuprafeţelor de plante legumi-noase constă în rodniciaredusă a soiurilor existente încomparaţie cu culturilecerealiere.

R ecolta medie de boabe leguminoase

constituie în lume 7,3 q/ha(la cerealiere 25,2 q/ha). ÎnEuropa aceşti indicivariază între 10,2 şi 38,5 q/ha; în Rusia în perioada1991–1995 s-a recoltat11,8 q/ha, pe când înRepublica Moldova,inclusiv în ultimii ani, doar

3,2–8,6 q/ha. Oscilaţiilemari ale indicilorproductivităţii se explicăprin sensibilitatea sporită aplantelor leguminoase lacondiţiile pedoclimatice şilipsa soiurilor cuplasticitate majoră lacondiţiile concrete decultivare.

Factorul principal care limiteazăextinderea suprafeţelorsemănate cu leguminoaseeste deocamdatăproductivitatea scăzută şinestabilă a soiurilor,condiţionată de particularităţilemorfologice şi biologice aleplantelor (tulpina târâtoare orivolubilă, polignirea, scuturatulboabelor la maturizare,perioada de vegetaţie lungă,coacerea neuniformă etc.) careagravează utilizarea metodelorindustriale de producere. Altăcauză ce diminueazăproductivitatea esterepartizarea unor terenurisecundare, printre alte culturide câmp, gradul scăzut alagrotehnicii şi inexistenţa unorpreţuri convenabile şi garantatela producţia de boabeleguminoase.

Productivitatea scăzută asoiurilor de leguminoase maieste determinată şi deprocesul istoric al selecţiei,care a decurs adeseori încondiţii extremale, diminuându-se fertilitatea solului pe timpuride secetă şi sub aceastăinfluenţă fiind eliminate înprocesul evoluţiei multe genevaloroase ale productivităţii,tipului de plante, calităţii

boabelor etc. De aceea, înultimii ani în multe ţări seefectuează elaborări genetico–ameliorative complexe înscopul creării noilor genotipuride plante leguminoase.

În domeniul dat un rol impor-tant trebuie să-i revină selecţieimutagenice, deoarece peaceastă cale pot fi obţinutecaractere noi, valoroase,utilizând şi speciile spontanede leguminoase. Se va aveaînsă în vedere faptul că eleposedă şi caractere extensive,cum sunt creşterea nelimitată atulpinii, tulpina volubilă,tardivitatea, coacerea neuni-formă a păstăilor, calitateanesatisfăcătoare a boabeloretc., caractere inconvenabilepentru agricultura intensivă,care trebuie ameliorate. Îngeneral, strategia selecţieimutagenice la leguminoasetrebuie să fie orientată sprecrearea genotipurilor cu unindex major al productivităţii laagrofondul avansat, majorarearezistenţei plantelor la boli acalităţii producţiei şi acapacităţii simbiotice înalte aplantelor. Aceste caracterevaloroase, fiind obţinute prinselecţia mutagenică, urmeazăsă fie utilizate în selecţiacombinativă împreună cugenotipurile autohtone.

S trategia selecţiei moderne preconizează

crearea soiurilor deleguminoase cu însuşiriadaptive majore lacondiţiile pedoclimaticeconcrete, aplicându-seselecţia individuală,

63

Inte

llect

us 4

/200

3C

OM

UN

ICÃ

RI

hibridarea, mutageneza,poliploidia şi selecţia prinmetode biotehnologice. Unrol important îi revineprocesului de valorificareîn cultură a speciilor şisoiurilor autohtone deplante cum sunt arahidele,fasoliţa, şi reconsiderareacelor tradiţionale – năutul,lintea etc.

Menţionăm că sortimentulculturilor leguminoase în ţaranoastră este foarte limitat,având o adaptabilitate extremde redusă. Au fost omise şitrebuie reconsiderate,îndeosebi pentru zonele decentru şi cele de sud alerepublicii, culturile rentabile, cuo rezistenţă sporită la secetă şitemperaturi înalte, cum suntnăutul, lintea şi lintea pratului.

Analizând registrul Soiurilor deplante şi hibrizi al RepubliciiMoldova pentru anul 2000, amconstatat că au fost omologate9 soiuri de mazăre de câmp şi8 soiuri de mazăre de grădină.Considerăm că aceste soiuriau o adaptabilitate scăzută şisunt puţin răspândite, îndeosebi în centrul şi sudulrepublicii. Ameliorarea lor vaurmări scopul de a le sporirezistenţa la secetă.

Altă cultură tradiţională,fasolea, este reprezentată prin9 soiuri de câmp (Aluna,Belţkaia 16, Floarea, Speranţa,Crizantema, Chişinău 15,Tatiana, Concurent, Laura) şi 5soiuri de grădină(Tiraspolskaia, Nina 318,Esperanto, Saşa şi Forum),

care în ultimii ani, secetoşi, audemonstrat o adaptabilitatefoarte scăzută. În moddeosebit, le lipseşte rezistenţala secetă şi la boli. Deciameliorarea va avea drept scopmajorarea productivităţii,îmbunătăţirea rezistenţei lasecetă, temperaturi înalte şiboli.

O cultură agricolă deosebit depreţioasă este soia, eaconţinând în boabe până la50% de proteină şi 25% degrăsimi. Savanţii din lumeaîntreagă efectuează elaborărigenetico-ameliorative efectivepentru sporirea productivităţii şicalităţii acestei culturi agricole.În republica noastră se cultivă12 soiuri de soia (Belţkaia 82,Bucuria, Dorinţa, Kişiniovskaia16, Scânteia, Soier 3, Licurici,Aura, Mida, Colina, Alina şi Glia)cu un potenţial de productivitateînalt pentru zona de nord arepublicii, însă cu adaptabilitatescăzută pentru zona de sud.Cercetările efectuate în ultimiiani au demonstrat necesitateacreării unor soiuri noi de soia,mai timpurii şi cu rezistenţăsporită la secetă şi temperaturiînalte, având o productivitatemai mare. Concomitent,urmează să fie create soiurispeciale, destinate industrieialimentare, cu un conţinut înaltde proteină şi de substanţăuleioasă.

Este regretabil faptul căasemenea culturi deosebit devaloroase pentru alimentaţiapublică, cultivate în modtradiţional de poporul nostru şicare se bucură de o largăofertă pe piaţa mondială, cum

sunt năutul, lintea pratului şibobul, au fost practic exclusedin agricultură, iar cercetărilegenetico-ameliorative privindoptimizarea folosirii lor lasămult de dorit. Aceste culturi, cuexcepţia bobului, au caractereeconomice foarte preţioase,rezistenţă la secetă şitemperaturi înalte, fiind deperspectivă pentru zonele decentru şi de sud ale republicii.Cu certitudine, arahideleintroduse de către noi înagricultură, prin soiurileomologate (Fazenda 1,Fazenda 2 şi Kovarskii 17),prezintă o cultură deperspectivă pentru zonelemenţionate. De asemenea,considerăm că poate aveaperspectivă pentru republică onouă specie de cultură degrădină, fasoliţa (Vignaunguiculata (L) Walper). În2003 a fost omologat soiul defasoliţă Dina, creat înlaboratorul nostru.

Cercetările genetico-ameliora-tive în domeniul legumi-noaselor pentru boabe trebuiesă scoată în evidenţăparticularităţile comportăriiprincipalelor caracterecantitative şi calitative,acordându-le prioritate celormai avantajoase.

E lementele principale ale productivităţii la

plantele leguminoase sunt:numărul de plante fertile lao unitate de suprafaţă,numărul păstăilor maturela o plantă, numărulboabelor dintr-o păstaie şigreutatea absolută a

Inte

llect

us 4

/200

3

64

CO

MU

NIC

ÃRI boabelor. Astfel, procesul

de ameliorare va fi orientatîn direcţia creării soiurilorproductive foarte precoceşi precoce, caracterizateprin calitatea înaltă aculturilor, rezistenţa sporităla secetă, temperaturiînalte şi boli.

În concluzie, menţionăm căsituaţia care s-a creat înagricultura republicii privindculturile leguminoase pentruboabe este foarte alarmantă şinecesită o atenţie deosebitădin partea organelor statale.Sunt necesare investiţiifinanciare substanţiale pentru

cercetările fundamentale şiaplicative având drept scopcrearea prin tehnologii modernede ameliorare a unor noi soiuride mazăre, soia, năut, fasole,linte, lintea pratului, bob,arahide, fasoliţă, lupin etc. de oproductivitate înaltă şi calitatestabilă, rezistentă la factoriistresogeni, adaptabilitate lacondiţiile pedoclimatice aleMoldovei şi la condiţiile demecanizare ale agriculturii.

Intensificarea cultivării plantelorleguminoase poate fi efectuatănumai prin ameliorarea şiextinderea soiurilor autohtone,amplasarea lor în condiţiipedoclimatice optimale şi

asigurarea agrobiologicăadecvată în ontogenezaplantelor.

Este important să menţionămcă în ţările economic avansateindustria alimentară utilizeazăboabele de leguminoase subdiverse forme de fabricate şisemifabricate - supe, uleiuri,margarină, brânză, lapte,dulciuri, făină, paste, concen-trate de proteină. Prin urmare,trebuie de conştientizat faptulcă industria noastră deprelucrare are mari rezerve, pecare urmează să le utilizeze,valorificând producţia de păstăiverzi şi de boabe pe care ne-ooferă plantele leguminoase.

SUMMARY

T he purpose of the study was to establish the actuality in the strategy of amelioration and surface’s expansion of the leguminous plants.

It has been presented the importance of the Leguminous crops for bean (soy, peas, haricot,chick-pea, lentil, bean, peanut and others) for the safe Economy of the Republic of Moldova.The production of vegetable proteins is considered as a major problem of fundamental andapplied science.

The increasing of productivity is based on genetic researches by creation of new varieties ofsoy, haricot, peas, the reappraisal of the crops of chick-pea, lentil, bean and introducing ofnew varieties with high adaptability to specific paedologic and climatic conditions such aspeanut, cowpea and others.

CALENDAR

La 29 noiembrie 1803 s-a născut Christian Doppler, om de ştiinţă austriac, care a descoperit efectul

care-i poartă numele, de modificare a frecvenţei aparente a unui sunet a cărui sursă se mişcă spre

receptor.

La 30 noiembrie s-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Nicolae Dimo, agrolog, cercetător ştiinţific

şi profesor universitar (1873-1959).

65

Inte

llect

us 4

/200

3IN

TERV

IUL

NU

MÃ

RU

LUI

– Domnule GheorgheStâncă, vă rugăm să nepovestiţi cu ce v-aţi prezen-tat la această expoziţie?

– Am venit de la sat, cresclegume şi, în afară de asta, maiam o ocupaţie... mai puţinobişnuită prin părţile noastre.

Sunt aici ca să popularizezo nouă sursă de energieecologic pură, denumită„Brichete-cărbune din resturi

O SURS+ ALTERNATIV+ DE ENERGIE –“C+RBUNELE” MOLDOVENESC

D umnezeu a aşezat Moldova pe un pământ blagoslovit, gras ca untul de pe pâine şi roditor precum grădina raiului. Un lucru ne lipseşte sau poate numai ne pare că ne lipseşte: sursele naturale de energie. Şi întrucât astăzi anume energetica este

motorul dezvoltării economice, ne-am pomenit, cu toate bogăţiile noastre, cea mai săracă şimai dependentă ţară din Europa. Să râzi şi să plângi!

Dar, repetăm, poate numai ne pare că suntem lipsiţi de surse energetice? Poate e momentulca măcar o parte din banii groşi pe care îi investim în proiectele ce urmăresc un profitimediat, însă extrem de limitat, de aducere a ţiţeiului la consumator din străfundurileSiberiei ori ale Turkmenistanului, să-i investim în elaborarea şi implementarea unortehnologii de prelucrare şi utilizare a surselor alternative de energie?

În ultimul timp se discută mult la această temă, dar, din păcate, se întreprinde prea puţin,aproape nimic. Iată de ce considerăm că este salutabilă orice iniţiativă, orice proiect care aravea într-o măsură mai mare sau mai mică sorţi de izbândă. Mai ales atunci când suntrealizate pe cont propriu, aşa cum consemnăm în cazul inventatorului Gheorghe STÂNCĂ,conducător al întreprinderii „Agrobioenergie” din s. Corjeuţi, Briceni, care a implementatun tip nou de brichete-cărbune din resturi vegetale utilizate pentru încălzirea locuinţelor.Am făcut cunoştinţă cu acest inventiv agricultor recent, în cadrul Salonului internaţional deInventică „INFOINVENT-2003”, organizat de Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale, unde i-am şi adresat întrebările ce urmează.

Inte

llect

us 4

/200

3

66

INTE

RV

IUL

NU

MÃ

RU

LUI

vegetale pentru încălzirealocuinţelor”.

– Iar noi ne întrebam ce-omai fi şi asta…

– Nu sunteţi dumneavoastrăprimii care vă miraţi. Maiadineauri s-a apropiat un copilcu maică-sa, rugând-o să-icumpere halva. Mare a fostdezamăgirea copilului când aaflat că „halvaua” mea nu e demâncare, ci de făcut focul. Iardacă vreţi, pot să-i dau şi odefiniţie într-un mod maipopular, ca să se dumereascătoţi acei care nu le-au văzut.Brichetele mele reprezintănişte… turte de şrot înminiatură, aproape echivalentecu brichetele propriu-zise decărbune brun. Cum leobţinem? Adunăm resturilevegetale, le stocăm, căci e dedorit să fie cât mai uscate, lemărunţim şi apoi le dăm lapresă, unde sunt supuse uneipresiuni de 200 atmosfere.Drept urmare, resturile vegetalese transformă în brichetecompacte, condensate, care nulasă în urma lor gunoi în casăşi au nişte calităţi de ardereexcelente.

– Adică, am putea spune,aveţi combustibilul propriu,local, pe care nu trebuie să-l importaţi de cine ştieunde…

– Vreau să vadă toată lumeacă putem produce „cărbunele”nostru aici, pe loc, în Moldova,cu forţe proprii, din „materieprimă” care stă împrăştiată petoate drumurile şi pe toatedealurile, prin livezi, vii, mirişti,grădinării, pârloage…Aş vrea

să înţeleagă acest lucruoamenii din toate satele, ca sănu ne mai plângem căn-avem cu ce ne încălzi caseleîn timpul iernii.

– Chiar să fie „brichetelede Corjeuţi” atât de„fierbinţi” încât săconcureze cu cărbunele?

– Vă asigur! Ele dau aceeaşicăldură ca şi cărbunele brun. Înschimb, trebuie să ştiţi,cărbunele brun degajă înatmosferă multe gaze toxice şi,în plus, are un miros neplăcut.Deseori din cauza acestorcărbuni se astupă cahlele cufuningine. Pe când bricheteledin resturi vegetale ard liniştit,cu o flacără albăstruie, degajăun miros natural plăcut carepoate fi modificat, la dorinţasolicitantului, adăugându-i-sediferite componente aroma-tizante, procesul arderii estemai îndelungat, jăraticul şirespectiv căldura se păstreazămai mult timp. Cu cât resturilevegetale sunt mai uscate, cuatât mai calitative sunt brich-etele şi cu atât mai mare etemperatura care se degajă laardere. Şi încă o prioritate, carenici pe departe nu e ultima: înurma arderii cărbunelui brunrămân deşeuri radioactive carese stochează la noi, poluândmediul şi punând în pericolsănătatea oamenilor. Pe cândîn cenuşa rămasă dupăarderea brichetelor vegetale sepăstrează toate microele-mentele folositoare pentruculturile agricole, care seabsorb completamente în solşi constituie un îngrăşământvaloros pentru plante.

– Concretizaţi-ne, din cefel de resturi vegetalefabricaţi brichetele.

– Din oricare…

– De exemplu?

– Din tot felul de păioase –grâu, secară, orz, ovăz; dincurpeni de cartofi, fasole,mazăre, strujeni de porumb,beţe de mălai sau de floarea-soarelui, lăstari, corzi şi crengiprovenite de la curăţatul viţeide vie, tufelor de zmeură,coacăz, pomuşoare şi,bineînţeles, al copacilor;rumeguş, talaş, - mai pe scurt,din absolut toate resturilevegetale. Atât de multe„combustibile” din acesteaavem în Moldova şi practic elenu sunt folosite. Sau se pierdaiurea, sau li se dă foc pe deal.Dacă ar fi utilizate în fiecare sat,atunci s-ar rezolva în maremăsură problema încălziriilocuinţelor – şi nu numai alocuinţelor – în ţara noastră.

– Dar ce-i împiedică peoameni să le folosească?Evident, în stareneprelucrată e complicat săfaci focul în sobe cuasemenea „combustibile”.Înţelegem, de asemenea, cănu-i uşor a le colecta, a lestoca, a le mărunţi…Şi maiales, ştim că în urma lorrămâne mult gunoi…

– Aceasta nu se referă labrichetele noastre. Dinmomentul când resturilevegetale au fost mărunţite şidate la presă, calitatea„combustibilelor”, precum v-aţiconvins, e cu totul alta. Iar

67

Inte

llect

us 4

/200

3IN

TERV

IUL

NU

MÃ

RU

LUI

problema cea mare, dupăpărerea mea, este lipsa uneistrategii oarecare în ce priveşteproducerea preselor prevăzutepentru utilizarea resturilorvegetale. Dacă s-ar vindeprese, la preţuri accesibile,cred că s-ar găsi destuigospodari care să leachiziţioneze. Chiar dacăţăranul, în sărăcia de azi, nu-şipoate permite multe. Probabils-ar coopera mai multegospodării ţărăneşti ca să lecumpere. Dar şi statul s-arcuveni să pună umărul…

– Cum v-a venit ideea dea fabrica aceste brichete?

– Ideea aceasta nu-i de azi,de ieri. O port în mintea mea demai bine de 20 de ani. Prin anii”70 lucram zootehnician la uncomplex animalier. Pe atuncivitele erau hrănite cu adausuridin granule de iarbă. Şi iată căau adus la complex o presă şis-au apucat să producă furajgranulat. Însă de vârtos ce era,vitele nu-l puteau mânca.Granulele mici le maiingurgitau cumva, dar pe celemăşcate nicidecum. Până şi-au luat de seamă, au fabricatvreo 20 de tone. Dar după ce s-a văzut rezultatul practic,gospodarii au renunţat laasemenea „trufandale”. Eureuşind să „stochez” acasăvreo 5-6 tone din acestegranule furajere, am făcut foculcu ele doi ani încheiaţi! Deaceea acum, în aceste timpurigrele ale „economieide…gheaţă”, aflând deexistenţa unor asemeneaprese, m-am grăbit să-mi facrost de una şi să o pun imediat

la lucru ca să produc brichete,adică tot un fel de granule, însăpentru hrana… sobelor.

––Ne spuneţi, dacă nu-isecret, de unde aţi procuratpresa?

– Acest utilaj l-am câştigat cu5 ani în urmă, participând încadrul unui proiect finanţat deguvernul Olandei. Şi lemulţumesc din sufletgospodarilor din Ţara lalelelorcare ne-au asigurat cu acestutilaj, de producţie italiană.Deja al cincilea an lucrăm cuaceastă presă, împreună cuValentina Stâncă şi IonPatraşcă, fabricând brichetepentru noi şi pentru consăteniinoştri. Avem foarte multecomenzi – atât de la oameniidin partea locului, cât şi de prinalte sate.

– Deci produceţi bricheteşi pentru vânzare?

– Din păcate, nu avemposibilitate să le fabricăm încantităţi mari. Randamentulpresei este mic: 500 kilogramepe zi, adică în 7-8 ore. Presa edestul de veche, voluminoasă,piesele ei sunt uzate şi nu preaavem cu ce le înlocui. Dacă arfi o presă mai modernă, ca săproducem măcar 4-5 tone debrichete pe zi, fireşte că amvinde mai mult. Şi totuşi reuşimsă dăm câte puţin şi pentruvânzare, pentru oamenii dinsat. Trebuie să vă spun căfoarte mulţi săteni solicităaceste brichete, mai alesproprietarii de saune, vile, sere,case cu sobe de teracotă etc.Avem şi un proiect foarte

interesant. Am amenajat o casăde odihnă cu 12 odăi. Spreexemplu, numai pentruîncălzirea ei în perioada deiarnă sunt necesare 7 tone decărbune.

– Dar cât l-ar costa pe ungospodar încălzirea uneicase simple?

– Judecaţi şi singuri.Pentru o sobă de teracotă careîncălzeşte o mică bucătărie enevoie de 2 tone de brichetesau de 10 m 3 de lemnepentru un sezon. Ca să-ţicumperi lemne, la preţul de250-300 lei pentru 1 m3, şicare, de fapt, la noi nici nu seprea găsesc, trebuiesă plăteşti 2,5-3 mii lei. Pecând 2 tone de brichete costădoar o mie de lei. Se simtediferenţa, nu?

– Dar dacă sătenii arda preferinţă cărbuneluibrun?

– O tonă de cărbune bruncostă 900 lei tona, pe cândbrichetele le vindem cu 500 lei.Iar noi, cei trei lucrători caredeservim presa, plătim câte350 lei pentru o tonă.Aş vrea să vă mai spun, căcheltuielile pentru energiaelectrică consumată constituie20 la sută din costul producţieifinite.

– Aţi reuşit deja săbrevetaţi invenţia dvs.?

– Încă nu. Dar îndată dupăîncheierea expoziţiei voi facetotul ca s-o brevetez. Experţii dela AGEPI mi-au promis ajutorîn această privinţă.

Inte

llect

us 4

/200

3

68

INTE

RV

IUL

NU

MÃ

RU

LUI – Ce proiecte vă mai

preocupă în ce priveştefolosirea surselor alterna-tive de energie?

– Am de gând să implementezşi alte forme de energie: energiasoarelui, a apei, a vântului. Lanoi în Moldova dacă nu-i soare, evânt. Dacă am reuşi să valori-ficăm aceste două potenţialesurse, am avea anul întregenergie aproape gratuită. Şi aici,la expoziţie, sunt demonstrateinvenţii care exploatează energiasoarelui, a apei, a vântului. Sper,ca la ediţia viitoare a„INFOINVENT”-ului voi aveaprilejul să prezint exempleconcrete – cum pot fi folositeaceste trei forme de energie îngospodăria ţărănească. Energiaapei, de exemplu, o putem utilizala irigare…

– Aveţi careva proiecte înbaza unor idei noi sauintenţionaţi să preluaţiinvenţii deja cunoscute,adaptându-le la necesităţileactuale ale gospodărieiagricole?

– Toate aceste lucruri au fostdescoperite demult. Nu trebuiesă reinventăm roata. Trebuie,pur şi simplu, să ne punem şinoi mintea la contribuţie, sămai adăugăm câte ceva lainvenţiile deja existente, să leperfecţionăm şi să leimplementăm. Dacă buneiinoştri foloseau energia apeipentru funcţionarea morilor, euam găsit alte forme deexploatare a acestei energii.Însă, oricum, ideea principalărămâne faptul de a folosi apaca forţă energetică,transformând-o în forţămecanică.

– Aţi mai participat şi laalte expoziţii?

– Am expus acest „cărbunemoldovenesc” şi în cadrulExpoziţiei Internaţionale„FARMER-2003”, la care amavut foarte mulţi vizitatori. Nicinu reuşeam să răspund latoate întrebările. Pentruimplementarea tehnologiei deprelucrare a resturilor vegetaleîn brichete-cărbune am fost

distins cu o Diplomă din parteaGuvernului Republicii Moldova,semnată de Prim-ministrulVasile Tarlev. Dar iată că şi laaceastă expoziţie,„INFOINVENT-2003”, am maiobţinut o distincţie - DiplomaAGEPI. În plus, am fost invitatsă particip şi la Expoziţia„INFOINVENT-2004”.

– Poate ne spuneţi şi care-i rezultatul practic alparticipării dumneavoastrăla asemenea expoziţii?

– Vreau să cred că în sfârşitcarul se va mişca din loc. Chiarazi am avut o propunere decolaborare din partea unui omde afaceri din România. El mi-apromis o presă modernă, cuun randament mult mai înalt,economicoasă, care producebrichete de o calitate mai înaltă.Nădăjduiesc că aceastăcolaborare a noastră va da rodîn viitorul apropiat.

– Să vă ajute Domnul săvă vedeţi toate proiectelerealizate.

Consemnare:Ion DIVIZA, Mihai CUCEREAVÎI,

specialişti AGEPI

SUMMARY

In this interview the question consists in the ecologic pure energy, in other words,the briquettes for lodgements heating consisting of vegetal raw material. They are producedof different plants waste: straw, sunflower and maize stems, dry tree branches and vine,sawdust etc. Such briquettes burn better than the coal briquettes being inexpensive.

69

Inte

llect

us 4

/200

3A

NIV

ERSÃ

RI

F ondarea Institutului deCercetări pentru

Pedologie şi Agrochimie„N. Dimo”, în 1953, acreat premizele pentruînfiinţarea unui muzeupedologic în adevăratulsens al cuvântului, aşacum îl concepea încă lafinele secolului XIXV. Dokuceaev, întemeie-torul pedologiei genetice.Însă abia peste douădecenii, în anii 70, auapărut condiţii favorabilepentru realizarea acestuiproiect.

La etapa respectivă institutul sematurizase deja ca instituţieştiinţifică de sine stătătoare,înregistrând succese notorii îndomeniul pedologiei,agrochimiei şi ameliorăriisolului. Şi, ce-i mai important,dispunea deja de un spaţiucorespunzător pentruamplasarea Muzeului ped-ologic. Mai rămânea de găsit opersoană aptă să pună înmişcare întregul mecanism, săcoordoneze în mod creator şicompetent activitatea deselectare şi amenajare a

exponatelor. Un astfel despecialist, un entuziast, s-adovedit a fi cercetătorul AndreiUrsu, pe atunci vicedirector peprobleme ştiinţifice în cadrulinstitutului. El a elaborat şi apropus un program original,bazat pe conceptul luiDokuceaev: muzeul este unpurtător de „lumină şi viaţă”, unnucleu de studiere şi populari-zare a cunoştinţelor despre solşi despre natură în ansamblu.

Conform planului elaborat de A.Ursu, au fost pregătitematerialele ilustrative: hărţi,scheme, date analitice,fotografii etc. O atenţiedeosebită a fost acordatărecoltării colecţiei de rociparentale, vegetaţiei (forestiere

şi ierboase), diferitelor tipuri deîngrăşăminte minerale,neoformaţiunilor (carbonaţi,gips, oxizi şi hidroxizi), neofor-maţiunilor biogene (caprolite,locaşuri de larve), incluziunilor,diverselor forme de structură asolului (grăunţoasă,glomerulară, poliedrică,prismatică, columnară).

Î nsă exponatul de bazăal muzeului îl constituie

un set de monolitereprezentând solurileprincipale ale Moldovei,clasificate în grupuri câtetrei, conform normelorştiinţifice în vigoare. Înpartea de sus a acestei

MUZEUL DE PEDOLOGIE{I AGROCHIMIE “N. DIMO”

Dumitru BALTEANSCHI,cercet=tor [tiin\ific coordonator,Institutul de Cercet=ri pentru Pedologie [i Agrochimie “N. Dimo”

Inte

llect

us 4

/200

3

70

AN

IVER

SÃRI

triade sunt montatediorame cu plantele carereprezintă flora caracte-ristică fiecărui tip de sol.Deşi ocupă un spaţiuredus, diorama, executatăcu multă măiestrie şicompetenţă, redă în modedificator peisajulanumitor landşafturi.

Recoltarea şi preparareamonolitelor a fost efectuatănemijlocit de către A. Ursu prinaplicarea unei tehnologiispeciale care, în 1981, a fostrecunoscută ca invenţie (BI nr.859924). Eficacitatea acesteimetode este confirmată prinfaptul că chiar şi după trecereaa trei decenii de la deschidereamuzeului (data fondării: 30noiembrie 1973, în ziuaaniversării a 100 de ani de lanaşterea acad. Nicolae Dimo),monolitele nu şi-au schimbataspectul morfologic iniţial,aflându-se şi până în prezentîntr-o stare bună. Celelalteexponate, în marea lormajoritate, necesită reparaţii şichiar o renovare, fiinddecolorate şi parţial deteriorate.Este de dorit ca în viitor muzeul

să fie completat cu materialenoi, reflectând astfel situaţiaactuală a stării fondului funciar.

Diorama centrală este realizatăpe baza hărţilor topografice,pedologice şi de organizare aunei părţi caracteristice ateritoriului unităţii agricole„Durleşti”, în strictă conformi-tate cu proporţiile verticale şiorizontale.

Muzeul pedologic, prin esenţaşi conţinutul său, prezintă obază educaţional-didactică şiştiinţifică solidă, devenind uncentru de concentrare a tuturorformelor de cunoştinţe despresol, aşa cum a prevăzutsavantul Dokuceaev. Aici s-auinstruit, şi-au aprofundatcunoştinţele în domeniulpedologiei, agrochimiei,ameliorărilor funciare, biologieisolului etc. un şir de specialiştiautohtoni şi din alte ţări. Dematerialele informativecuprinzătoare care s-auacumulat în muzeu beneficiazăstudenţii de la facultăţilepedologie, agrochimie,agronomie, ecologie, precumşi elevii diferitor şcoli, licee,colegii. Muzeul a fost vizitat desute de delegaţii, numărul

persoanelor care i-au trecutpragul constituind aproximativ5 mii.

Începând cu anii 80, s-auîntreprins tentative temerare dea spori randamentulfuncţionării muzeului princrearea variantei mobile aacestuia. Datorită abnegaţiei şiinventivităţii directorului A. Ursu,au fost montate machetemobile, diverse exponate, careîn totalitatea lor reflectăconţinutul muzeului staţionar.Din anul 1980 muzeul mobileste prezent aproape perma-nent în cadrul Expoziţieirepublicane a realizăriloreconomiei naţionale. În 1982de exponatele acestui muzeuau luat cunoştinţă, deasemenea, vizitatorii Expoziţieiunionale de la Moscova, iar în1989 - şi vizitatorii Expoziţieiinternaţionale desfăşurate înoraşul Ceşske-Budioviţe(Cehoslovacia). În ultimii animuzeul mobil participă perma-nent la Expoziţia Internaţională„Moldexpo”. În cadrul institutuluinostru au fost create filmelepopular-ştiinţifice „TămăduitoriiPământului”, „Aici au fostravene” ş.a. În anul 2000 pentruExpoziţia internaţională de laHanovra (Germania) a fostrealizat un videoclip „Solul estebogăţia naturală principală aMoldovei”, care a fost demon-strat, de asemenea, la Expozi-ţia republicană „Moldexpo”.

O adevărată călăuză pentruvizitatorii muzeului o constituielucrarea „Solurile Moldovei”,elaborată de către A. Ursu în1989 şi editată într-un tiraj de5000 exemplare. În carte suntexpuse într-o formă laconicăscopurile şi obiectivele muzeu-

71

Inte

llect

us 4

/200

3A

NIV

ERSÃ

RI

lui, este redată caracteristicaexhaustivă a fiecărui exponat,însoţită de imaginea acestuia.Lucrarea în cauză este de faptun manual metodic privindstudierea şi valorificareajudicioasă a solului.

Conform proiectelor deperspectivă, se preconizează caîn viitorul apropiat să fiediversificat şi aprofundatconţinutul ştiinţific al muzeuluiprin montarea unor comparti-mente pedoecologice noi,elaborate în consens cu nivelulteoretic contemporan dedezvoltare a pedologiei,agrochimiei, ameliorării şibiologiei solului, ţinându-seseama de cerinţele practice. Vorfi perfecţionate metodele depropagare a cunoştinţelordespre sol, intensificându-seactivitatea educativă şi deculturalizare. Compartimetul debază va fi completat cu expoziţiitematice permanente şiprovizorii de tipul: „SOS”

(Salvaţi solul), „ProgramulPământ” etc. Pe o machetătridimensională de proporţii va fidemonstrată situaţia ecologică,vizitatorilor oferindu-li-seposibilitatea de a-şi forma oimpresie completă despreproporţiile pericolului ecologic şisursele de poluare a solului,apelor de suprafaţă şi celorsubterane, aerului, produseloragricole.

Ideea de a crea un astfel decompartiment în cadrulMuzeului de pedologie a fostgenerată de influenţa negativăa situaţiei ecologice, caredegradează alarmant, asuprasănătăţii noastre. Un argumentîn plus pentru opţiunea dată l-aconstituit, de asemenea,completarea contingentului devizitatori cu ecologişti începă-tori, absolvenţi ai unor facultăţide profil.

Este absolut clar că pentruaceastă categorie de vizitatori

prezenţa compartimentuluirespectiv este bine venită.

De aceea, unul din obiectiveleprioritare ale muzeului îlconstituie crearea metodologieişi tehnologiei de studiere şieducare ecologică în domeniulpedologiei şi agrochimiei. Seţine cont şi de faptul că societa-tea contemporană esteoarecum nereceptivă laproblemele degradării solurilor,secătuirii fertilităţii lor, cuconsecinţe ecologice şi socialegrave sau chiar catastrofale.Astfel, pentru studierea soluluiîn scopul conservării şifertilizării lui continue este destringentă necesitate pregăti-rea pedologilor şi agrochimiş-tilor, cu atât mai mult cu cât înultimul timp promoţiile specia-liştilor din acest domeniu s-auredus în mod alarmant. Dejapeste câţiva ani s-ar putea sărămânem practic fără specia-lişti în acest domeniu, ceea ceeste absolut inadmisibil.

A şadar, de la primul program, elaborat de către academicianul A. URSU, activitatea muzeului a fost şi rămâne în continuă legătură cu prezentul şi viitorul

ştiinţei despre sol, cu rolul tot mai important al pedologiei şi agrochimiei în dezvoltareaagriculturii şi silviculturii, precum şi în protecţia mediului ambiant.

Inte

llect

us 4

/200

3

72

AG

EPI

NEW

S

La ceremonia de inaugurare aExpoziţiei au participat dniiVeaceslav Afanasiev,Viceministru al Economiei,Mihai Ştirban, Viceministru alIndustriei, Anatol Rotaru,Preşedinte al ConsiliuluiSuprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică, AnatolCoica, Vicepreşedinte alCamerei de Comerţ şiIndustrie, Nicanor Solcan,Preşedinte al UniuniiInventatorilor şiRaţionalizatorilor „Inovatorul”.Oaspete de onoare al Expoziţieia fost dl Jean-Luc Vincent,Preşedintele Salonului deInvenţii, Tehnici şi Produse noide la Geneva, care a apreciatînalt buna organizare şicalitatea excepţională aelaborărilor prezentate laexpoziţie.

Spre aprecierea Juriului(preşedinte – acad. PavelVLAD, vicepreşedinte al AŞM)au fost propuse circa 300 denoi invenţii şi cicluri de invenţii,produse, tehnologii şi proiecteinovaţionale în următoareledomenii: agricultură, vinificaţie,biologie, chimie, medicină,farmacie, mecanică,

electronică, tehnică de calcul,construcţii, precum şi noi soiuride plante şi rase de animale.Noile elaborări au fostprezentate de către 60 deîntreprinderi mici şi mijlocii,firme, instituţii de cercetare-dezvoltare şi de învăţământsuperior din RepublicaMoldova, Ucraina şi România.La expoziţie şi-au dat concursulşi o serie de întreprinderi deproducţie-comerţ din republicăcare au expus şi comercializatproduse protejate prin designindustrial şi prin mărci deproduse şi servicii.

EXPOZI|IA INTERNA|IONAL+ SPECIALIZAT+

”INFOINVENT” LA EDI|IA VII

Î n perioada 5-8 noiembrie curent la CIE „MOLDEXPO” s-a desfăşurat cea de-a VII-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT”, care este un adevărat for al inteligenţei naţionale şi un expo-târg de invenţii, tehnologii,tehnică şi materiale noi.

Meritele inventatorilor şiîntreprinderilor inovatoare dinrepublica noastră sunt înaltapreciate la toate saloaneleinternaţionale specializateunde aceştia îşi expun lucrările,EIS „INFOINVENT” fiind orampă de lansare pentrufiecare inventator. Până acumîn Moldova activează 17inventatori-laureaţi ai Medalieide Aur OMPI “InventatorRemarcabil” şi trei instituţiideţinătoare ale Trofeului OMPI“Întreprindere Inovatoare”. Laediţia din anul acesta Medaliade Aur OMPI „Inventator

73

Inte

llect

us 4

/200

3A

GEP

I N

EWS remarcabil” (însoţită de un

premiu bănesc) a revenitacad. Simion TOMA,Directorul Institutului deFiziologie a Plantelor al AŞM.

Medicină Preventivă, PremiulParlamentului – prof. V.Ghicavâi, decanul Facultăţii deFarmacologie a USMF, pentruciclul de invenţii în domeniulcreării preparatelorfarmaceutice autohtone, iarMarele Premiu AGEPI a revenitunui grup de autori în frunte cuprofesorii V. Rudic, A. Gulea, V.Gudumac ş.a. pentru invenţia„Tehnologii noi de obţinere abiopreparatelor medicinalepolifuncţionale”. Deţinătoriiunor medalii de aur cumenţiunea specială a Juriuluiau devenit inventatorii M.Poleacov, A. Lupaşco, V.Covaliov, V. Dulgheru, E.Postolachi. Premiul „Cea maibună inventatoare a anului” is-a înmânat dnei GalinaLupaşcu, iar laureat alPremiului „Cel mai tânărparticipant” au devenitstudentul ASEM Igor Cotruţă,care a prezentat un generatorelectrostatic, şi Lilia Brânză,Institutul de Fiziologie aPlantelor (AŞM), pentru oelaborare în domeniul cultivăriiplantelor leguminoase.Premiile Camerei de Comerţ şiIndustrie au fost acordateICMEA „Mecagro” şi

inventatorului Feodor Gligor. Laconcursul de bazăorganizatorul principal alExpoziţiei, AGEPI, a pus ladispoziţia Juriului 24 medalii deaur, 28 de argint şi 35 debronz. Au mai fost înmânatediplome şi premii ale AŞM, aleministerelor, altor instituţii şiorganizaţii din republică, aleAsociaţiei Inventatorilor dinRomânia. Diploma cumenţiune pentru participarereprezentativă a fost decernatăUSMF şi Institutului de cercetăripentru Pomicultură. Multemenţiuni au fost însoţite deabonamente anuale lapublicaţiile AGEPI – Intellectusşi BOPI.

Laureaţi ai primului Concursrepublican „Trofeul pentruinovare şi creativitate”, instituitde AGEPI, au devenit ÎM„SĂLCUŢA” SRL - la capitolulantreprenoriat, producţie,prestare servicii şi USM - lacapitolul cercetare-dezvoltare şiînvăţământ superior. Acesteinstituţii deţin cel maiimpunător portofoliu de obiectede proprietate industrialăînregistrate. În cadrulconcursului au mai fostacordate 5 Diplome demenţiune, pentru locurile 1-5,respectiv.

Învingătorii în Concursuljurnaliştilor care au abordattematica proprietăţii inte-lectuale au devenit: Premiul I –Irina COVALENCO, E.O.LOGOS-PRESS, Premiul II –Svetlana SELIUCOV, RadioMoldova EVRICA, Premiul III –Vladimir ROMANOV, Agenţia depresă INTERLIC.

La concursul pentru obţinereaTrofeului OMPI „Întreprindereinovatoare” au fost înaintatealte patru instituţii: Institutul deGenetică, Institutul de Microbio-logie ale AŞM, Centrul DeMedicină Preventivă al Ministe-rului Sănătăţii şi UniversitateaTehnică a Moldovei.

Premiul anual al GuvernuluiRepublicii Moldova a fostdecernat prof. C. Spânu,Director al Centrului de

Inte

llect

us 4

/200

3

74

AG

EPI

NEW

S

Principalele criterii de aprecierea concurenţilor au fost:

Profesionalismul şi modulde abordare a multipleloraspecte ale PPI;

Profunzimea şioriginalitatea expunerii;

Capacitatea de relatare afaptelor, precizia dedocumentare şi citare asurselor, cunoştinţele îndomeniu.

Diplome de menţiune au fostacordate jurnaliştilor AnetaGROSU (SăptămânalulACCENTE), Ana MARDARE(Agenţia Naţională„MOLDPRES”), AndreiCIBOTARU (Agenţia de presăBASA-PRESS), SvetlanaSIDORENCO (Săptămânalul„TORGOVAIA MARCA”,Alexandru SÂTNIC (RadioMoldova ACTUALITĂŢI),.Valeriu BABANSCHI (RevistaPRO BUSINESS), MariaCHETRUŞ (TeleviziuneaNaţională), Valeria SCURTU(SăptămânalulDEZVOLTAREA).

În vederea examinăriiaspectelor teoretice şi practiceale proprietăţii industriale,promovării drepturilorasupra obiectelor deproprietate industrială şi creăriiunor condiţii favorabile decolaborare a agenţiloreconomici cu inventatoriişi inovatorii, AGEPI a organizatîn cadrul Expoziţieiseminarul „Evaluareaobiectelor de proprietateindustrială” şi masa rotundă cugenericul „Întreprinderile mici şimijlocii şi proprietateaindustrială”, la care au

participat expozanţi, studenţi,persoane fizice şi juridiceinteresate.

Promovarea şi stimularea decătre AGEPI a celor circa 2000de inventatori din RepublicaMoldova, a titularilor şivalorificatorilor obiectelor deproprietate industrialăconstituie an de an un factorprimordial în sporirea eficienţeisistemului de protecţie şiaplicare a obiectelor deproprietate industrială. Scopulnostru suprem este de atransforma „INFOINVENT”-ulîntr-un expo-târg inovaţionalcare să ofere posibilitatea destabilire a relaţiilor decolaborare dintre inventatori şipotenţialii parteneri din sferaproducţie-servicii, astfel încâtproprietatea industrială sădevină o afacere profitabilă înbeneficiul întregii societăţi. Deasemenea, se urmăreştesporirea continuă a niveluluitehnic şi utilităţii industriale ainvenţiilor prezentate, pentru cainventatorii să poată obţine câtmai repede remunerarea ce lise cuvine pentru efortul lorintelectual şi material.

75

Inte

llect

us 4

/200

3A

GEP

I N

EWS

Î n perioada 26-28 noiembrie 2003, o

delegaţie a Oficiului Ungarde Brevete (HPO), condusă dePreşedintele Oficiului dl MiklósBendzel, s-a aflat la AGEPI încadrul reuniunii bilaterale lanivel de directori generali.

Din componenţa delegaţieiHPO au făcut parte dl GyulaSorosi, şef Departamentînregistrarea mărcilornaţionale, şi dl Béla Tidrenczel,şef Secţie relaţii internaţionale.Din partea AGEPI la reuniuneau participat dl Nicolae Taran,Director General, dl IonDaniliuc, Prim-vicedirectorgeneral, dna Maria Rojnevschi,Vicedirector general peprobleme de promovare şiinformatică, şi dna LilianaVieru, şef Secţie cooperareinternaţională.

În cadrul reuniunii au fosttrecute în revistă următoareleprobleme ce ţin de activitateacelor două oficii: structura şiinfrastructura proprietăţiiindustriale în RepublicaMoldova şi în Ungaria,revizuirea activităţilor bilateralecare au avut loc în intervalulscurs de la ultima întâlnire,prezentarea rezultatelorobţinute pe perioada anului2003, şi anume statisticadepunerii cererilor debrevetare/ înregistrare a OPI,activitatea de promovare,

situaţia în domeniul informatizării oficiilor, elaborării bazelor de dateale OPI. Au fost trecute în revistă cele mai recente documente din arialegislativă.

Au fost explorate noi căi de consolidare a relaţiilor bilaterale: a fostsemnat Memorandumul privind continuarea cooperării între Oficiul deBrevete din Ungaria şi Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale a Republicii Moldova, care cuprinde direcţii concrete deconlucrare pe viitor: schimb de experienţă privind activitatealegislativă, procedurii de examinare a OPI, asistenţă tehnică înscopul administrării automatizate etc.

Memorandumul prevede, de asemenea, participarea specialiştilor dela cele două oficii la seminarii, conferinţe, simpozioane organizate pediverse subiecte de proprietate industrială.

DELEGA|IA OFICIULUI DE BREVETE

DIN UNGARIA }N VIZIT+ LA AGEPI

Inte

llect

us 4

/200

3

76

AG

EPI

NEW

S

Amintim că ultima întâlnire dintre cele două oficii a avut loc la Budapesta în luna octombrie 2002. DelegaţiaAGEPI a participat atunci şi la manifestările consacrate jubileului de 25 de ani de la semnarea Tratatului dela Budapesta privind recunoaşterea internaţională a depozitului microorganismelor în scopul asigurăriiprotecţiei prin brevet.

Actualmente Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova colaboreazăfructuos cu mai multe oficii de brevete din lume – Republica Belarus, Franţa, România, Rusia, Ucraina etc.,este parte a 23 de tratate şi aranjamente internaţionale, îndeplinindu-şi astfel obligaţiunile de acordare aprotecţiei patrimoniului intelectual naţional.

Î n perioada 20-21 noiembrie curent,

la AGEPI, s-a desfăşuratSeminarul naţional AGEPI-OMPI cu genericul „Importanţainformaţiei de brevet şi aTratatului de Cooperare îndomeniul Brevetelor (PCT) casursă de informaţie tehnică”.

Seminarul a fost coordonat dedl Jose-Luis Herce-Virgil,şef Secţie serviciiinformaţionale în domeniulproprietăţii industriale, DirecţiaServicii infrastructurale şipromovarea inovaţiilor, OMPI,dna Françoise Simon-Vianès,coordonator superior deProgram, Direcţia PCT pentruţările în dezvoltare, OMPI, şi dlAlexandr Burtcev, specialistprincipal, DepartamentulGestionarea bazelor de date,OEAB.

“IMPORTAN|A INFORMA|IEI DE BREVET

{I A PCT CA SURS+ DE INFORMA|IE TEHNIC+”

(SEMINAR NA|IONAL AGEPI-OMPI)

Moderator al seminarului a fostdoamna Maria Rojnevschi,Vicedirector general peprobleme de promovare şiinformatică, AGEPI.

În deschiderea seminarului uncuvânt de salut a rostit dl AnatolRotaru, preşedintele Consi-liului Suprem pentru Ştiinţă şiDezvoltare Tehnologică.

Specialiştii organismelorinternaţionale au prezentatrapoarte privind situaţia la zi îndomeniul informaţiei de brevet:modul de creare a unui serviciude informare în domeniulbrevetelor în centreleuniversitare şi centrele decercetare-dezvoltare, accesulon-line la informaţia de

77

Inte

llect

us 4

/200

3A

GEP

I N

EWS proprietate industrială,

informaţii privind importanţaTratatului de Cooperare îndomeniul Brevetelor ca sursăde informaţie tehnică, structuraşi funcţiile Bazei de Dateelaborată de OEAB şi pusă ladispoziţia examinatorilor AGEPIgratuit.

În cadrul seminarului şi-auexpus opiniile pe margineaproblemelor abordate şispecialiştii de la AGEPI.Comunicări la temă auprezentat dl T. Jovmir,şef-adjunct Direcţie Invenţii

(„Brevetele ca sursă deinformaţie tehnică”) şidna M. Rojnevschi, Vicedirectorgeneral pe probleme depromovare şi informatică(„Sistemul de proprietateindustrială din RepublicaMoldova şi serviciileoferite utilizatorilor de cătreAGEPI”).

O informaţie amplă privindserviciile OSIM în domeniul PPIa fost prezentată de către dl O.Dinescu, şef Birou analize şisinteze documentare OSIM,România.

În încheierea seminarului a fostorganizată o masă rotundă,participanţii fiind invitaţi la unschimb de păreri vizavi deproblemele abordate pe par-cursul celor două zile de lucru.

La lucrările Seminarului auparticipat peste 60 de specia-lişti în domeniu – inventatori,reprezentanţi în proprietateindustrială din republică,specialişti în domeniulproprietăţii industriale de laîntreprinderi, instituţii decercetare şi de învăţământ.

P e 4-5 decembrie 2003, la AGEPI, şi-adesfăşurat lucrările

Conferinţa naţională„Probleme teoretice şipractice ale economieiproprietăţii intelectuale”,ediţia a doua.

La actuala ediţie au participatsavanţi şi practicieni de la circa20 de ministere, instituţii decercetare-dezvoltare, deînvăţământ, întreprinderi deproducţie, printre care:Ministerul Economiei,Ministerul Agriculturii şiIndustriei Alimentare,Consiliul Suprem pentru Ştiinţă

şi Dezvoltare Tehnologică, Agenţia pentru Drepturile de Autor, ASEM,USM, Departamentul Agroindustrial „Moldova-Vin”, Agenţia Cadastruşi Relaţii Funciare ş.a.

În acest an tematica Conferinţei a cuprins:

CONFERIN|A NA|IONAL+

“PROBLEME TEORETICE {I PRACTICE

ALE ECONOMIEI PROPRIET+|II INTELECTUALE”

Inte

llect

us 4

/200

3

78

AG

EPI

NEW

S Rolul proprietăţii intelec-tuale în dezvoltarea econo-mico-socială a ţării

Dimensiunea intelectuală acreşterii economice

Antreprenoriatul inovaţionalşi formarea infrastructuriiprocesului de inovare

Gestiunea proprietăţiiintelectuale la nivel macroşi microeconomic

Formarea şi specificulpieţei de proprietateintelectuală

Evaluarea şi evidenţacontabilă a activelornemateriale

Rolul strategiilor şiproiectelor inovaţionale înrelansarea economică

Modalităţi de promovare aproduselor noi

Stimularea spirituluiinovativ şi încurajareaimplementării inovaţiilor

Combaterea contrafaceriişi pirateriei.

Dintre comunicările prezentatemenţionăm: „Realizarea unei

politici de stat active în domeniulproprietăţii industriale”, N.

Taran, Director General AGEPI;

„Transformaţi proprietateaintelectuală în marfă – element

indispensabil al competitivităţii”,

A. Roşca, Consiliul Suprempentru Ştiinţă şi Dezvoltare

Tehnologică; „Combaterea

contrafacerii şi pirateriei în domeniul dreptului de autor şi drepturilorconexe”, I. Ţigănaş, Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor ş.a.

Cele circa 32 de comunicări vor fi publicate într-o culegere specială,

după cum şi lucrările prezentate la conferinţa din 2003 au apărut la

Editura AGEPI în volumul Probleme teoretice şi practice ale economieiproprietăţii intelectuale.

Dl Nicolae Taran, Director General AGEPI, şi-a exprimat opinia vizavi

de conferinţa în cauză: „Problemele economiei proprietăţii intelectuale

sunt destul de complicate. Soluţii la o parte din ele sperăm să găsimla conferinţa menţionată. Totodată, suntem conştienţi de faptul că

oamenii de ştiinţă, practicienii, antreprenorii noştri fac doar primii paşi

în direcţia studierii şi organizării businessului inovativ. De aceea, unuldin scopurile conferinţei, după opinia noastră, ar fi iniţierea,

şcolarizarea unui cerc cât mai larg de specialişti în domeniul

managementului şi economiei proprietăţii intelectuale”.

79

Inte

llect

us 4

/200

3A

GEP

I N

EWS

Î n perioada 26 - 27 noiembrie 2003 în incinta AGEPI, s-adesfăşurat seminarul„Contabilitatea activelornemateriale”, destinatcontabililor de la întreprinderilecu forma de proprietatepreponderent de stat.

Seminarul a fost organizat înscopul realizării prevederilorLegii cu privire la activitatea deevaluare nr. 989-XV din 18aprilie 2002 şi a HotărâriiGuvernului cu privire laevaluarea obiectelor deproprietate intelectuală nr. 783din 30 iunie 2003. Acestedocumente preconizează căagenţii economici cu formă deproprietate preponderent destat sunt obligaţi să efectuezeîn termen de 6 luniinventarierea şi evaluareaobiectelor de proprietateintelectuală, incluzându-le înbilanţul contabil.

Evaluarea se efectuează în maimulte scopuri: pentruincluderea valorii obiectelor dePI în capitalul social şi înbilanţurile contabile aleîntreprinderii; calculareaeficienţei utilizării obiectelor dePI; gajarea în scopul obţinerii

SEMINARUL “CONTABILITATEA

ACTIVELOR NEMATERIALE”

creditelor bancare; calculareaprejudiciilor cauzate deutilizarea ilicită a produselorintelectuale; determinareacuantumului onorariilorinventatorilor; calcularea taxelorde asigurare a patrimoniului;comercializarea obiectelorde PI.

În deschiderea seminarului aluat cuvântul dl Nicolae Taran,Director General AGEPI,care a urat successpecialiştilor din domeniuleconomie şi finanţe, prezenţi laseminar, în asimilarea acestuiobiect de studii destul decomplicat.

Atât specialiştii de la AGEPI, câtşi cei de la alte instituţii, auaudiat o serie de comunicări

prezentate de dl Vasile Bucur,profesor universitar,conferenţiar la catedra„Contabilitate şi audit”, ASEM.Chiar în prima sa luare decuvânt dl V. Bucur a menţionatcă activele nemateriale devinfactorul determinant al creşteriieconomice a ţării, al veniturilorcurente şi de perspectivă carevor asigura stabilitateafinanciară a întreprinderilor. Deaceea este atât de bine venităreglementarea din parteastatului a activităţii de evaluareşi a procesului de constituire ainfrastructurii respective.

Seminarul a fost coordonat dedl Iurie Badâr, şef Secţieeconomie şi evaluare aproprietăţii industriale, AGEPI.

Rubrica a fost pregătită de Serviciul de Presă AGEPI

Inte

llect

us 4

/200

3

80

MO

ZA

IC

ANUL NOSTRADAMUS

Toată lumea cunoaştecelebrele sale Centurii. Darde curând s-a descoperit onouă dimensiune a personali-tăţii lui Nostradamus: talentulmedical. În prezent, laboratoa-rele de cercetări ştiinţifice dinSUA studiază caietele demedicină ale prezicătorului.Ele dezvoltă intuiţii uluitoare,demne de biologia modernă.

Anul de graţie 1526. Un groaznic blestem s-a abătut asupra Franţei:ciuma neagră face ravagii. Apărută în Asia Centrală şi adusă în Franţade către navigatori, “boala arzătoare”, numită aşa din cauza temperaturiimari pe care o provoacă, are oribila particularitate de a distrugeplămânii în doar câteva ore. În satele şi oraşele din sud-estul ţăriicăruţele cioclilor adună de pe caldarâm mii de cadavre. Nu există niciun remediu împotriva dezastrului. Doctorii nu au nici o putere în faţabolii şi, de frică să nu fie contaminaţi, stau închişi în case.Doar unul singur pare să nu se teamă de boală. El intră în casele cuoameni bolnavi, nu neapărat pentru a le salva viaţa, ci pentru a le uşuraagonia. Numele lui este Michel de Nostre-Dame,

A nul acesta, omenirea marchează cinci secole de la naşterea celui mai controversat prezicător al lumii, Nostradamus. De la intrarea sa în istoria umanităţii,

aproape nici un eveniment major al planetei şi care aschimbat în mod violent viaţa semenilor nu a scăpat fără a fiasociat de profeţiile sale. Cine a fost Nostradamus? Ce aprezis el?

Pe placa tombală a lui MICHEL DE NOSTRADAME,cunoscut sub numele de Nostradamus, scrie: «A murit laSalon în anul 1566. Posteritate, nu-i tulbura dulcea odihnă».Probabil însă că el se răsuceşte în mormânt, datorită multelorinexactităţi ce i-au fost atribuite şi, mai ales, recentelor

acuzaţii de a-l fi plagiat pe JEAN DE JERUSALEM. Personaj invocat adesea, Nostradamuseste totuşi puţin cunoscut. Nu pentru că nu ar exista date disponibile, ci pentru că a devenit omarfă atât de bine vândută, încât graba cu care sunt scrise peste 90% dintre cărţile şiarticolele despre el face ca adevărul să treacă pe planul secund.

Născut la 14 decembrie 1503, în Franţa, într-o familie de evrei creştinaţi, Nostradamus aveasă studieze matematicile şi medicina. Ca medic s-a oferit voluntar pentru a îngriji victimeleciumei, boala care i-a răpus prima soţie şi pe cei doi copii. Apoi a fost anchetat de cătretribunalul inchiziţional din Toulouse, datorită anturajului său. Buna sa credinţă a fost pusă laîndoială pentru că îl frecventa pe Rabelais şi pe un oarecare Jules-Cesar Scaligero, pe de oparte impostor dovedit, pe de altă parte având idei prea avansate pentru epoca sa. A scăpatcu bine, datorită intervenţiilor unor persoane influente pe care le vindecase.

NOSTRADAMUS: CAIETELE SECRETE DE MEDICINĂ

81

Inte

llect

us 4

/200

3M

OZA

IC cunoscut în zilele noastre subnumele de Nostradamus.

Întreaga lume a fost fascinatăde către profeţiile sale, dintrecare foarte multe s-au adeverit.

Dar ceea ce oamenii nu ştiu, este că geniul său a constat nu doar înastronomie. Nostradamus era un doctor inovator, un cercetător şi un

biolog de avangardă. El nu se temea de ciuma neagră pentrusimplul motiv că descoperise, în cabinetul său secret, un medica-ment eficace, care să-l protejeze. Un adevărat vaccin, cu alte cuvinte.

DUMNEZEU L-A ÎNDRUMAT ÎN CERCETĂRILE SALE

Dar de unde vine geniul luiNostradamus? Ce-l face săreuşească în toate acţiunilesale? Dacă e să îl credem,viziunile sale apar noaptea întimpul somnului. Vocea luiDumnezeu este acea care îidictează profeţiile şi îi aratădrumul pe care trebuie să îlurmeze în cercetările sale.Oricare a fost sursa sa deinspiraţie, ea s-a doveditdeosebit de eficientă. Fără să oştie, Nostradamus a fost printreprimii mari biologi ai umanităţii.Numărul medicamentelor pecare le-a inventat este uluitor.

Nu degeaba l-a numit Carol al IX-lea “doctorul regelui”.Fără să aibă aparatele sofisticate de care dispun în prezent cercetă-torii moderni, Nostradamus a stabilit o întreagă farmacopee, unarsenal de medicamente capabile să vindece cele mai diverse boli.Din păcate, posteritatea a reţinut doar activitatea de prezicător afrancezului, cercetările sale din zona medicinei fiind, încet-încet,date la o parte, uitate. Iată însă că, în ultima vreme, munca de biologşi de farmacist a lui Nostradamus se bucură de mare interes, maiales în Statele Unite. Marele laboratoare farmaceutice americanesunt acelea care s-au gândit primele să exploateze bogăţiiletrecutului. Această voinţă de a regăsi leacurile de altădată se explicăprin temerea pe care o inspiră unele medicamente moderne, maiales cele fabricate pe bază de molecule artificiale. Se ştie că esteadesea vorba despre produse agresive, care pot crea dezordine înorganism. Toată lumea cunoaşte limitele antibioticului, acestpresupus remediu miraculos folosit în exces, pe care microbii nu-lmai recunosc.

BIOLOGII CONTEMPORANI SUNT UIMIŢI DE GENIUL LUI NOSTRADAMUS

Dornice să revină la o medici-nă mai blândă, laboratoareleamericane au început să trimită

emisari în jungla amazonianăpentru a culege secreteleşamanilor indieni, secrete pecare le negociază cu mii de

dolari. Mai multe medicamentefoarte importante, mai ales îndomeniul maladiilor cardiovas-culare, s-au născut în urma

acestor prospecţiuni. În acelaşispirit, cercetătorii au încercat,de asemenea, să descoperesecretele medicinei vechi.

Aşa au dat peste caietelesecrete de medicină ale lui

Nostradamus. Surpriza a fost uriaşă. Biologii însărcinaţi cu studiereaproduselor pe care el le-a descoperit au rămas uluiţi în faţagenialităţii lui. Multe dintre medicamentele inventate de el acum

500 de ani sunt şi în prezent extrem de eficace, dar, mai ales,substanţa activă pe care Nostradamus a reuşit să o izoleze cu nişteinstrumente improvizate. Aceasta le oferă savanţilor nişte soluţii lacare poate că nu s-ar fi gândit niciodată. Foarte puţină lume ştie, de

exemplu, că Nostradamus a inventat somniferul. Nu este vorbadespre nişte simple ceaiuri calmante, pe care le prepară buniciledintotdeauna. Genialul doctor-astrolog a avut ideea de a studiacompoziţia sucului conţinut de lăptucă. Nu trebuie să râdem.

Să nu uităm că starea gravă a cardiacilor se îmbunătăţeşte graţieboabelor de mătrăgună, iar durerile cele mai cumplite cedează înfaţa extractului de mac. Nostradamus şi-a amintit că din cele maivechi timpuri vrăjitorii amestecau sucul de lăptucă cu alte ingrediente

pentru a-i mai domoli pe bărbaţii prea virili. Altfel spus, le tăia dinardoare, făcându-i să se cufunde într-un somn artificial.

Inte

llect

us 4

/200

3

82

MO

ZA

IC Nostradamus a studiat timp deluni întregi compoziţia acestuielixir. O dată ce a reuşit săizoleze enzimele esenţiale, s-aapucat de leacul propriu-zis. Totfăcând dozaje empirice şimăsurând efectele sucului, l-afolosit drept bază pentru unamestec care să-i ajute peinsomniaci. Ideea de a comba-

te astenia, adică oboseala cronică, i-a venit, în mod logic, imediatdupă aceea. De data aceasta, sucul pe care-l conţine sfecla a fost celcare l-a preocupat pe Nostradamus. Pe parcursul numeroaselor salecălătorii, a observat că în regiunile din nordul Franţei, unde se cultivasfecla, copiii erau mai rezistenţi. Drept rezultat, tuberculoza - unuldintre flagelurile acelei epoci - nu se manifesta. Nostradamus astudiat timp de mai multe luni sucul de sfeclă. Într-o bună zi, a scriscompoziţia unui jeleu inventat de el. Principiul acestei “dulceţi”tonifiante şi fortifiante îi interesează în prezent pe cercetători în cel maiînalt grad.

CALENDAR

La 26 ianuarie 1891 moare Nikolaus August Otto, tehnicianul german care a inventat primul motorcu ardere internă în patru timpi. El s-a născut în 1832, iar în 1867 construieşte, împreună cu inginerulEugen Langen, un motor termic în patru timpi, alimentat cu gaz. În 1876 obţine brevet de invenţiepentru motorul cu explozie în patru timpi, alimentat cu benzină şi prevăzut cu supape laterale. S-anăscut la 10 iunie 1832.

La 28 ianuarie 1855 s-a născut William Seaward Burroughs, inventatorul american al primei maşiniutilizabile de calcul. În 1885 construieşte un model de maşină de calcul cu claviatura completă,brevetată abia in 1892, care inaugurează fabricaţia de mare serie a maşinii moderne de calcul.

O VOCE I-A SPUS: “TREBUIE SĂ CAUŢI ÎN GHIMBIR”

Dar Nostradamus nu s-a opritaici. Noapte după noapte, ovoce misterioasă îl îndemnasă-şi continue cercetările. Prin1560, cu şase ani înainteamorţii, ea l-a trezit printr-uncuvânt: “scorbut”. Astrologul aînţeles că trebuie să se apleceasupra acestei maladiidatorate unei carenţe grave devitamina C. Pe atunci, boala erafoarte frecventă şi foartedureroasă, pentru că ducea laretragerea gingiilor şi căderea

dinţilor, iar în fazele foarte grave crea leziuni la articulaţii şi hemoragiimortale. Nostradamus s-a apucat de muncă, dar nu reuşea săgăsească soluţia. Într-o noapte s-a trezit brusc. O voce i-a spus:“Trebuie să cauţi în ghimbir”. Chiar a doua zi Nostradamus a cumpă-rat de la piaţă această plantă exotică. I-a zdrobit rădăcinile şi i-a storssucul. Timp de luni întregi l-a analizat şi i-a testat efectele pe bolnavi.Puţin mai târziu, un nou flacon de porţelan a apărut pe etajeră, înbuticul său de poticar. În el se afla remediul împotriva scorbutului.Cinci sute de ani mai târziu, savanţii, finanţaţi de miliardele de dolariale industriei farmaceutice, studiază acest medicament pe bază de

ghimbir, pentru a-i descoperi misterele. Dar mai sunt asemeneacomori ascunse în moştenirea lăsată de Nostradamus. Poate cămâine se vor descoperii noi tratamente graţie reţetelor sale, care aufost “îngropate” în celebritatea sa de prezicător.

Sursa: INTERNET

83

Inte

llect

us 4

/200

3M

OZA

IC

E laborând această invenţie, ne-am propussă contribuim la

studierea legii mişcării derotaţie a planetelor şi stelelor încosmos, explicarea şidemonstrarea acestor legi.

Principiul de bază al construc-ţiei şi funcţionării dispozitivuluiîl reprezintă mişcarea de rotaţiea bilelor cu masă diferită înjurul unui centru.

Dispozitivul este format dincorpul 1. Pe corpul 1 esteinstalat motorul 2 care sealimentează de la sursa deenergie electrică reglată de lapupitrul 3. Pupitrul 3 maiîndeplineşte funcţia de regula-tor al vitezei de rotaţie lamotorul 2. Motorul 2 este unitprin arcul 4 cu osia 5. Arcul 4 dăposibilitate ca osia 5 în timpulrotaţiei să balanseze. Capătulde jos al osiei 5 este ascuţit,indicând cu precizie centrul derotaţie. La osia 5 este instalatătija 6 care este bine centrată.Pe tija 6 se află bila 7 şi bila 8.Bila 7 şi bila 8 au posibilitatesă se mişte pe tija 6 spre osia5 către centru şi invers, spreexterior. Pe corpul 1 esteinstalată rigla de calcul 9. Perigla 9 se află indicatoarele 10şi 11. Indicatorul 10 indică pe

rigla 9 distanţa bilei 7 de la centru. Indicatorul 11 indică pe rigla 9distanţa bilei 8 de la centru. Pe corpul 1 jos, prin osia 12 este instalatindicatorul 13. Indicatorul 13 indică gradul de balansare a osiei 5 întimpul rotaţiei.

Scopul invenţiei este de a demonstra în practică, cu ajutoruldispozitivului (fig. 1 şi fig. 2), legile mişcării de rotaţie a planetelor şistelelor în cosmos. Pentru realizarea scopului propus e suficient săfacem câteva experimente.

Invenţii nebrevetate

DISPOZITIV PENTRU DEMONSTRAREA

LEGII MI{C+RII DE ROTA|IE APLANETELOR {I STELELOR

Primul experiment.

Se scoate de pe tija 6 bila 7 şi bila 8. După aceasta, cu ajutorulpupitrului 3 se declanşează motorul 2. Motorul 2, prin arcul 4, roteşteosia 5. Osia 5 roteşte tija 6. Mişcăm indicatorul 13 către centru, undee indicată cifra zero pe rigla de calcul 9. Dacă indicatorul 13 nu semişcă de la centru în timpul rotaţiei, înseamnă că osia 5 nu producevibraţie, iar tija 6 este centrată. După aceasta, efectuăm al doileaexperiment.

Experimentul doi.

Pe tija 6 se instalează bila 7 în partea dreaptă şi bila 8 în parteastîngă de osia 5. Bilele 7 şi 8 se fixează imobil pe tija 6. Dupăaceasta, cu ajutorul pupitrului 3, se declanşează motorul 2. Dacă

Fig. 1 Fig. 2

Inte

llect

us 4

/200

3

84

MO

ZA

IC osia 5 vibrează, oprim motorul2 şi deplasăm una din bile 7sau 8 spre centru sau invers.Apoi declanşăm motorul 2.Dacă se produce vibraţie laosia 5, oprim motorul 2 şimişcăm una din bile, 7 sau 8,spre centru sau invers. Acestlucru se repetă până cândîncetează vibraţia osiei 5 întimpul rotaţiei. Dispariţiavibraţiei se constată atuncicând indicatorul 13 nu semişcă de la centru, din loculunde este indicată pe rigla 9cifra zero. După ce a încetatvibraţia osiei 5, se opreştemotorul 2. Cu indicatorul 10măsurăm pe rigla 9 distanţabilei 7 de la centru, iar cuindicatorul 11 măsurămdistanţa de la centru a bilei 8.Scoatem de pe tija 6 bilele 7 şi8 şi le cîntărim pe fiecare înparte.

Noi cunoaştem care estedistanţa bilelor de la centru şicare este masa lor.

De exemplu:

1) Bila 7, când se afla pe tija6, avea de la centrudistanţa 4 cm, iar masa eieste de 2 kg.

2) Bila 8, când se afla pe tija6, avea de la centrudistanţa de 8 cm, iar masaei este de 1 kg.

Cînd se roteşte bila 7, raza eieste de 4 cm, iar în cazul bilei 8raza este de 8 cm.

Viteza bilei 7 este de două orimai mică decît viteza bilei 8, iarmasa bilei 7 este de două ori

mai mare decât masa bilei 8. Energia cinetică a bilei 7 este egală cuenergia cinetică a bilei 8.

m1v1 = m2v2

Wc m1 = Wc m2

Acest experiment dovedeşte: corpurile care sunt legate prin atracţiereciprocă în cosmos şi au mişcare de rotaţie posedă o energiecinetică egală, iar raza orbitelor depinde de masă.

Pentru a înţelege corect momentul descris în invenţie, rezolvăm oproblemă care e asemănătoare cu experimentul ce l-am efectuat.

Să luăm, de exemplu, cele două corpuri cosmice mai cunoscute,Luna şi Pământul. Luna se roteşte în jurul Pământului. Luna aremasa de 81 ori mai mică decît masa Pământului. Distanţa de laPământ până la Lună constituie 384 mii km. Orbita Lunii are razaegală cu 384 mii km. Conform experimentului nostru, împărţim 384mii km la 81 şi aflăm raza orbitei mişcării Pământului.

384000 : 81 = 4740

Noi ştim că Pământul se roteşte în jurul axei sale, timp de o zi şi onoapte, se roteşte în jurul Soarelui timp de un an, dar în afară deaceasta pământul mai are o orbită mică pe care noi nu o cunoaştem.Această orbită Pământul o parcurge timp de o lună, având raza deaproximativ 4700 km. Orbita Pământului în jurul Soarelui are formă despirală. Aceasta dovedeşte experimentul efectuat de noi cu ajutoruldispozitivului.

Rezolvăm a doua problemă.

Să luăm, de exemplu, trei stele, două dintre ele rotindu-se în jurulcelei de-a treia care se află în centru. Cele două stele care se rotescau energie cinetică egală. Steaua care se află în centru nu are energiecinetică. Precum se ştie, în cosmos există forţa de atracţie între stele.Steaua care se află în centru, neavând energie cinetică, este atrasăspre una din stelele care posedă energie cinetică şi împreună serotesc în jurul unui centru gol. Din această cauză are loc formareagăurilor în centrul galaxiei. Faptul ni-l dovedeşte experimentul efectuatcu dispozitivul nostru (fig.1 şi fig.2). Când se rotesc bilele 7 şi 8,vibraţia osiei 5 nu se produce din cauza că ambele bile au aceiaşienergie cinetică.

Osia 5 cu tija 6 îndeplinesc doar funcţia de legătură între bilele 7 şi 8.În cosmos funcţia de legătură între stele o îndeplineşte forţa de atracţie.

Voi aduce un exemplu pe înţelesul tuturor. Să luăm, bunăoară, treidansatori - unul se află în centru şi ceilalţi doi se rotesc în jurul lui. Laprima vedere, dansatorul din centru s-ar părea că îi ţine pe cei doicare se rotesc în jurul său. Dar nu e adevărat. Cei doi care se rotesc,

85

Inte

llect

us 4

/200

3M

OZA

IC posedă energie cinetică egală,iar cel din centru le ţinelegătura. Dacă unul dintredansatori îşi sloboade mâna,datorită forţei centrifuge, unulzboară într-o parte, iar ceilalţidoi în direcţia opusă.Dansatorul din centru nuposedă energie cinetică; eleste atras de dansatorul careposedă energie cinetică şi nus-a desprins de el.

În cosmos nu e necesar ca uncorp care se află în centru săţină legătura cu cele care serotesc în jurul lui; aceastalegătură este înlocuită de forţade atracţie.

Soarele se roteşte în jurul centrului de galaxie. În conformitate cuexperimentul nostru, Soarele, având o masă enormă comparativ cuplanetele ce îl înconjoară, trebuie să aibă, de asemenea, o orbitămică în jurul căreia se roteşte. În sistemul solar energia cinetică aplanetelor trebuie să fie egală cu energia cinetică a Soarelui. OrbitaSoarelui şi a planetelor trebuie să coincidă proporţional cu masa lor.La fel şi valorile energiei cinetice a Soarelui şi a planetelor respectivetrebuie să fie egale, în caz contrar fie că s-ar uni, fie că s-ar despărţiîn cosmos.

Fig.1 demonstrează dispozitivul din faţă.

Fig. 2 demonstrează dispozitivul dintr-o parte.

Fig.1 conţine corpul 1, motorul 2 , pupitrul 3, arcul 4, osia 5, tija 6,bila 7, bila 8, rigla 9, indicatorul 10, indicatorul 11, osia 12,indicatorul 13.

Fig. 2 conţine corpul 1, motorul 2 , pupitrul 3, arcul 4, osia 5, tija 6,bila 7, bila 8, rigla 9, indicatorul 11, osia 12, indicatorul 13.

Leonid POPUŞOI

CALENDAR

La 17 noiembrie 1952 s-a născut la Lăpuşna, Hânceşti, Ion Prida, doctor in ştiinţe tehnice, specialistîn domeniul optimizării proceselor tehnologice în vinificaţie, director administrativ şi ştiinţific alîntreprinderilor inovaţionale “Oenolab” si “OenoConsulting” (începând cu 1992).

Este autor şi coautor a peste 30 de publicaţii şi 50 invenţii în domeniul vinificaţiei generale şi speciale,prin care a studiat şi optimizat procesul de fermentare alcoolică la producerea vinurilor extractive.Studiile în vinificaţia primară i-au permis lui I. Prida să elaboreze concepţia teascului continuu cufalca flexibilă (1986) şi să propună câteva construcţii originale (1988 - 1991), ce au contribuit laoptimizarea procesului de extragere a mustului din struguri la fabricarea vinurilor albe de elită.

A activat în domeniul fabricării vinurilor efervescente, elaborând cupajele optimale pentru spumantulclasic (Cricova, 1988), construind şi un aparat performant pentru fermentaţie în flux continuu laconcentraţii sporite de drojdii (Cricova, 1990), a inventat un proces original la fabricarea vinurilorfrizante (Stăuceni, 1997).

Este inventator al unor tehnologii de fabricare a extractelor fenolice din stejar, din seminţe destruguri, din ciorchine etc. (1995), precum şi al procedeelor de maturare accelerată a produseloralcoolice pe bază materialelor netraditionale (1998 - 2002), a elaborat un asortiment nou de produsevinicole cu proprietăţi organoleptice sporite şi stabilitate ridicată (începând cu 1992).

Autor a 15 mărci de brandy (‘Taur”, “Centaur”, “Garling”) şi peste 50 de mărci de vinuri (seria“Nostalgie”, seria “Oraşul subteran”, “Periniţa”, “Ciornaia roza”, “Nostradamus”).

Inte

llect

us 4

/200

3

86

JUB

ILIA

RI

LA

A

GEP

I

Victoria BLIUC

Victoria Bliuc este cunoscută printre colegii săi de la Agenţie drept unspecialist de înaltă calificare, un om de omenie şi un conducătorcompetent, calităţi demonstrate din plin pe parcursul mai multor ani demuncă în domeniul vini-viticulturii şi al protecţiei proprietăţii industriale.

50 – La mul\i ani!

Miroslava BUTNARUÎnainte de a se înscrie printre colaboratorii AGEPI, Miroslava Butnaru amuncit douăzeci de ani încheiaţi în cadrul Agenţiei TelegraficeMoldoveneşti (ATEM), actualmente Agenţia Naţională „MOLDPRES”.Mulţi dintre actualii ei colegi o cunosc şi o apreciază ca pe o doamnăharnică şi competentă.

De la absolvirea, în 1976, a facultăţii de tehnologie a Institutului Politehnic „S. Lazo” din Chişinău şipână la ora actuală, când deţine funcţia de şef Direcţie Mărci şi Modele Industriale la AGEPI, doamnaVictoria Bliuc a muncit fără întrerupere, cu competenţa, modestia şi perseverenţa ce o caracterizează,acumulând noi şi utile cunoştinţe şi experienţă în domeniul proprietăţii industriale.

Îi dorim să se menţină la aceeaşi cotă înaltă în realitatea de azi, multă înţelegere şi susţinere de la colegişi subalterni, iar anii care au să vină să-i trăiască cu aceleaşi sentimente ca şi în tinereţe - cu dragostepentru tot ce-i frumos şi de valoare, cu încrederea că ceea ce realizează va da roade bune atât laserviciu, cât şi în plan personal.

Să ne trăiţi la mulţi ani, doamnă Bliuc!

În calitate de tehnoredactor, doamna Miroslava Butnaru, în 1995, a pus temelia editării principalelorpublicaţii ale AGEPI: „BOPI”, „Intellectus”, „Bursa invenţiilor”. Ulterior a fost transferată, încalitate de specialist principal, în Biroul analitico-practic, Direcţia Mărci şi Modele Industriale, undeactivează cu succes până în prezent.

Cu ocazia frumosului Jubileu, îi dorim din suflet multă sănătate, tinereţe netrecătoare, fericire şi bucuriide la minunaţii săi copii şi nepoţică. La mulţi ani!

87

Inte

llect

us 4

/200

3RID

END

O M-A ÎNTREBAT: „PROBABIL, E FOARTE GREU SĂ GÂNDEŞTI CU CAPUL?...” –„E GREU – I-AM RĂSPUNS – DAR CU PICIOARELE AR FI ŞI MAI GREU.”

STANISLAW JERZI LEC

Doina candidatului…Eşuând la examenul de admitere laInstitutul Agricol, unde îl avu dreptexaminator pe legendarul Vasilii Docuceaev(1846-1903), viitorul celebru savant moldoveanNicolae Dimo (1873-1959) a ieşit înparcul din faţa clădirii şi…s-a pornit să cânte cu foc aria lui Philippdin opera „Don Carlos” de GiuzeppeVerdi. Cine cântă acolo atât de frumos? s-

a interesat Docuceaev.

Un candidat picat la examene,i s-a răspuns.

Chemaţi-l încoace. Celui care cântă lanecaz merită să i se mai dea o şansă.Am să-l examinez încă o dată…

Adus în faţa lui Docuceaev, tânărul Dimo rămase să aştepte cusufletul la gură întrebările celebrului savant. Dar mare îi fu mirareacând auzi: N-o să te mai întreb nimic, te rog doar să-mi cânţi o doină. Şi

dacă o fi cea care mi-a plăcut mai mult când am fost la voi, înBasarabia…

Dimo cântă o doină şi fu admis ca auditor supranumerar la institut,pentru ca apoi să devină unul din cei mai străluciţi absolvenţi ai lui.

Adaptare: Dumitru BATÎR

EPIGRAME DE MARCĂ

Obiceiuri

Cum Crăciunul ne-au redatDup-atât amar de vreme,Am pornit la colindatPe la curţi europene.

Ioan POP

Moş Gerilă

Era bătrânul tare bunŞi n-am motive să îl critic:Lucra pe lângă Moş CrăciunDoar ca locţiitor politic.

Constantin TONE

Unuia

În timpul tinereţii, poate,Nu ştii ce faci şi faci de toate,Dar vine-o vreme pentru toţiCând ştii să faci… dar nu maipoţi.

Marian Grigore DOBREANU

Soţiei mele

Tu doreşti ca Moş CrăciunSă-ţi aducă ce-i mai bun.Însă ce-i mai bun, îţi spun,N-am nici eu, nici Moş Crăciun.

Marian POPESCU

Conflict între generaţii

Cei tineri, sinceri cum îi ştim,Ne reproşează-n mod concretNu faptul că îmbătrânim,Ci că o facem prea încet.

George PETRONE

Bunicul

- Copiii – zise cu blândeţe –Îmi trec adesea pragul,Dar sprijinul la bătrâneţeRămâne tot toiagul.

Victor MACAREVICI

Progres

Odinioară, nefiind prea culţi,Umblau de-a valma oameniidesculţi,Azi, dacă au mai toţi o facultate,Oriunde vezi doar vite încălţate.

Ion DIVIZA

Meditaţie

Sfârşindu-şi ora de lectură,Susţine el cu frenezie,Că cin’ s-a fript cu dictaturăAzi suflă şi-n democraţie.

Nicolae NICOLAE

Om de marcă

E bătrân, dar ca bărbat,Bea Vasile şi fumeazăŞi, cum veşnic e-afumat,Uite-l, nu se alterează.

Ion CUZUIOC

Inte

llect

us 4

/200

3

88

CÃ

RÞI

NO

I

L a AGEPI a văzut lumina tiparului publicaţia„Aspecte ale protecţiei

invenţiilor”, alcătuitori fiind ing.Ion Daniliuc, dr. Ştefan Gajim şiing. Veaceslav Crecetov.

Specialiştii AGEPI, antrenaţinemijlocit în procesul deexaminare a cererilor de brevetde invenţie sau de înregistrarea modelelor de utilitate (invenţiimici), precum şi în cel deevaluare a obiectelor deproprietate intelectuală, propuno serie de materiale utilecercetătorilor, inventatorilor şisolicitanţilor din diversedomenii ale ştiinţei şi tehnicii,industriei şi construcţiilor,agriculturii şi industrieiprelucrătoare, medicinii şibiotehnologiei etc. Autorii vin şiîn ajutorul specialiştilor, a căroractivitate se suprapune sfereide protecţie şi exploatare aproprietăţii industriale:consilieri şi reprezentanţi înproprietatea industrială,

judecători şi avocaţi implicaţi însoluţionarea litigiilor legate deaplicarea legislaţiei îndomeniul invenţiilor, economişticare efectuează evaluareabrevetelor de invenţie, cadredidactice şi studenţi ce îşi facpregătirea în specialitatea„Managementul proprietăţiiintelectuale”.

În baza analizei multilaterale alegislaţiei naţionale şi interna-

ASPECTE ALE PROTEC|IEI INVEN|IILOR

ţionale în domeniul protecţieiinvenţiilor şi modelelor deutilitate autorii formuleazărecomandări practice privindîntocmirea materialelor vizânddepunerea şi examinareacererilor de protecţie, propunexemple concrete de realizarea acestor proceduri.

O atenţie deosebită se acordăproblemelor legate de protecţiajuridică a unor obiecte mai rarpropuse spre protecţie în ţaranoastră, cum sunt programelepentru calculator, metodele debusiness, obiectelebiotehnologice.

Avem încrederea că toateproblemele abordate şirecomandările formulate se vorînscrie organic în numeroaseleforme şi mijloace de studiere,promovare şi propagareeficientă a proprietăţiiindustriale în ţara noastră.

Culegerea poate fi consultatăsau procurată la biblioteca AGEPI.

PUBLICITATE

De curând, Editura AGEPIa scos de sub tipar broşura“AGEPI-EXPO”,consacratăediţiei a VII-a a Expoziţiei Internaţionale„INFOINVENT”.Publicaţiapoate fi consultatăşi procurată la Biblioteca AGEPI.

89

Inte

llect

us 4

/200

3IN

VIT

AÞI

I

L a Moscova se desfăşoară o originalăexpoziţie internaţională

de mărci şi denumiri deorigine a produselor organizatăde Salonul Internaţional deproprietate industrială„Arhimed”, care din 1997efectuează o muncă energicăîn promovarea obiectelor deproprietate industrială pe piaţainternă şi cea externă, contribu-ind astfel la dezvoltarea acestuidomeniu de perspectivă.

Deschiderea oficială aexpoziţiei a avut loc la 20octombrie 2003 şi va dura pânăla 31 martie 2004.

Expoziţia internaţională „MarcaLIDER” reprezintă o expoziţieunicală, fără frontiere, deoarecese desfăşoară concomitent

EXPOZI|IA INTERNA|IONAL+ “MARCA LIDER”

on-line pe site-ul Salonului„Arhimede” în două limbi – rusăşi engleză. Scopul expoziţieieste de a contribui lacunoaşterea mai largă amărcilor şi denumirilor deorigine în toate regiunileglobului, a susţine titularii lor înpromovarea produselor şiserviciilor pe pieţe regionale şiinternaţionale, în protejarea lorde concurenţa neloială etc.

Totalurile vor fi făcute de cătreun Juriu competent, se va tipăriun catalog al expoziţiei deasemenea în două limbi, careva fi expediat ministerelorfederale, departamentelor,camerelor de comerţ,reprezentanţelor comerciale alestatelor străine şi celor maimari companii industriale.

La încheierea expoziţiei laMoscova se va organiza oconferinţă practică vizândaspecte ale protecţiei juridice amărcilor şi a denumirilor deorigine cu participarea celormai consacraţi specialişti aiAgenţiei de Brevete şi Mărci„ROSPATENT” a FederaţieiRuse.

Pentru doritorii de a participa laSalon prezentăm informaţia decontact:

ООО ЦНТТ “Архимед”

Россия, 105318, Москва,ул. Щербаковская, 53,корп. В т\ф (095) 366-03-44,(095) 366-14-65

E-mail: tm@archimedes.ru

http://www.archimedes.ru

PUBLICITATE

la Cursurile de instruire a cadrelor în domeniulproprietăţii intelectuale pentru obţinereaurmătoarelor calificări profesionale:

Consilier în proprietate intelectuală(cu specificarea domeniului: proprietateaindustrială; mărci şi denumiri de origine aproduselor; invenţii şi modele de utilitate;desene şi modele industriale)

Specialist în evaluarea proprietăţiiintelectuale

Studiile la cursuri încep în dependenţă decompletarea grupelor

DURATA STUDIILOR: 10 săptămâni

ORARUL STUDIILOR: luni, miercuri şi vineri,orele 1300- 1720.

Instruirea se efectuează în bază de contract, înlimbile română şi rusăÎnscrierea la cursuri se efectuează permanent

ADRESA NOASTRĂ:Chişinău, str. Andrei Doga nr. 24, bloc.1,

Relaţii la telefoanele: 44-00-21; 49-30-16(intern 269)

Fax. 44-01-19, E-mail: office@agepi.md

AGENŢIA DE STAT PENTRU PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE (AGEPI)

anunţă înscrierea

Inte

llect

us 4

/200

3

90

PUBLI

CIT

ATE

Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.

Consiliul editorial:N. TARAN (preşedinte), V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, Gh. DUCA,V. DULGHERU, Şt. GAJIM, A. MOISEI, V. BLIUC, L. PASENCO, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU

Colegiul de redacţie:

I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÂI

Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în modobligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conţinutularticolelor aparţine în exclusivitate autorilor.

AGEPI, 2003

Imprimat la Tipografia AGEPI

Î n scopul informării utilizatorilor cu cele mai diverse materiale despre protecţia obiectelor de proprietate industrială, despre activitatea inventivă din ţară şi din lume, cu actele normative din domeniul proprietăţii industriale şi optimizării difuzării publicaţiilor AGEPI, vă aducem la cunoştinţă că, începând cu

1 octombrie 2003, preţurile de vânzare în numerar şi prin virament la publicaţiile AGEPI pentru instituţiilebugetare se reduc cu 20%.

Abonarea la publicaţiile periodice AGEPI pentru locuitorii din localităţile republicii se va efectua doar prinCataloagele de abonare ale Î.S. „Poşta Moldovei”, iar pentru locuitorii municipiului Chişinău – prin S.A.„Moldpresa”.

Noile preţuri ale publicaţiilor noastre:

Preţul de abonare la publicaţiile AGEPIprin Catalogul de abonare al Î.S. „Poşta Moldovei”şi S.A. „Moldpresa” va constitui pentru 1exemplar:

„BOPI” – 30 lei;

„Intellectus” – 20 lei;

„Bursa Invenţiilor” – 5 lei.

Preţul de vânzare în numerar şi prinvirament pentru 1 exemplar:

„BOPI” – 40 lei;

„Intellectus” – 30 lei;

„Bursa invenţiilor” – 7 lei.

Publicaţiile AGEPI constituie o sursă indispensabilă de informare în domeniul protecţiei proprietăţiiintelectuale pe plan naţional şi internaţional.

}N ATEN|IA TUTUROR CITITORILOR NO{TRI!