DRD. MIREL BUCUR UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918”- ALBA IULIA

COORDONATOR: PROF. UNIV. DR. STĂNESCU FLORIN

SESIUNEA ŞTIINŢIFICĂ ANUALĂ DEDICATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI

MUZEUL NAŢIONAL AL UNIRII - ALBA IULIA

22-23 22-23 ALBA IULIAALBA IULIA, 20, 201122

Descriere

Icoana este realizată pe un suport din lemn de tei de bună calitate, fără noduri, cu dimensiunile de 428 x 588mm si o grosime de 32mm. Panoul nu prezintă curbură şi este consolidat constitutiv cu două traverse semiîncastrate, cu muchiile teşite. Deşi iniţial icoana era montată într-un ancadrament, în prezent marginile câmpului pictural sunt libere, mai ridicate faţă de suprafaţa picturii şi uşor curbate semn că grunduirea icoanei s-a executat şi pe ancadrament într-o singură fază tehnologică

Un puternic atac de insecte xilofage (Anobium punctatum), a produs o fragilizare a suportului, în zonele colţurilor deretminând pierderi ale masei lemnoase.

Straturile picturale prezintă cracluri de vechime, desprinderi şi lacune de profunzimi şi arii diferite, îndeosebi în zona centrală şi inferioară. Tot în zona inferioară, se poate sesiza şi o serioasă uzură a peliculei de culoare. În bună măsură, acest lucru a fost determinat de umiditatea excesivă la care a fost supus panoul, halourile de umiditate fiind vizibile pe verso.

Putem observa degradări determinate de apropierea de o flacără (lumânare, candelă), în zona inferioară fiind vizibilă arderea. Rolul determinant în apariţia lacunelor din zona centrală l-a jucat temperatura ridicată .

Verniul îmbătrânit este îngălbenit şi îmbrunit.Murdăria superficială, aderentă şi ancrasată este prezentă pe întreaga suprafaţă

Intervenţii anterioareAplicare adezivă a unei etichete din hartie pe faţă, pe suprafaţa pictată şi una

pe versoÎncercarea de cosmetizare prin vopsirea cu roşu a zonelor marginale ale

panoului lemnul fiind aparent în urma pierderii baghetelor ramei. În unele zone, vopsirea a trecut şi pe suprafaţa pictată

AnalizeVizuală cu ochiul liber şi lupăTeste microchimice pentru determinarea grundului si pigmenţilorDeterminarea esenţei lemnoase utilizate şi a atacului biologic.Radiografie digitală, prelucrarea şi interpretarea imaginii radiografice

Radiografie digitală, prelucrarea şi interpretarea imaginii radiografice

Având în vedere dimensiunile icoanei radiografia întregii suprafeţe s-a efectuat prin două expuneri. Cele două imagini au fost asamblate ulterior. Putem sesiza din radiografie faptul că fibra lemnului nu este pusă în evidenţă, deci structura este una uniformă, corespunzătoare teiului. Sunt puse în evidenţă fisurile, micile crăpături şi pierderile de material lemnos înregistrate în tonalităţi de gri închis, aproape de negru. Urmele atacului biologic sunt înregistrate în aceleaşi tonuri închise sub forma numeroase zone mici cu aspect relativ circular.

Se disting foarte clar patru zone luminoase, de formă alungită, orientate de-a lungul fibrei lemnului, zone ce corespund unor defecte din masa panoului acoperite cu grund.

Gama tonurilor, de la alb la negru este complexă evidenţiindu-se informaţii cu privire la natura pigmenţilor utilizaţi. Astfel, apreciem că faţa şi mâinile personajelor conţin alb de plumb deoarece dau un semnal radiografic luminos, deschis. Având în vedere că şi veşmântul Fecioarei dă semnale radiografice destul de luminoase presupunem că roşul conţine miniu de plumb.

Lacunele straturilor picturale, sunt vizibile şi în radiografie sub forma unor zone neregulate, cu semnal în gama griurilor închise. Intensitatea pe scala griurilor este diferită în funcţie de profunzime, pierderile mai profunde având un semnal mai închis.

Un puternic atac de insecte xilofage (Anobium punctatum) a produs o fragilizare a suportului, în zonele colţurilor provocând pierderi ale masei lemnoase.

Intervenţii de restaurare efectuateÎndepărtarea etichetei de pe faţă s-a realizat prin comprese cu apă caldă, surplusul de adeziv a

fost îndepărtat mecanic cu ajutorul bisturiului. Similar a fost îndepărtată şi eticheta de pe verso.

Consolidarea straturilor picturale.

Prin pensulare cu clei cald de peşte 3% soluţie apoasă, s-a aplicat foiţă japoneză pe întreaga suprafaţă pictată. Deoarece am observat o puternică asobţie a cleiului am pensulat încă odată întreaga suprafaţă cu clei de peşte 3%.

După 24 ore am aplicat un nou strat de clei cald soluţie apoasă 4% tot prin pensulare, după care, la un interval de aproximativ 2 ore, am aplicat presă caldă cu spatula electronică.

3. Consolidare suport. Dinspre faţă s-a efectuat o consolidare prin injectare în gaurile de zbor cu o soluţie 10% Paraloid B72 solubilizat în acetat de etil injectat pentru a stabiliza rumegusul fin din găurile de zbor. Ulterior, fiecare gaură de zbor din suprafaţa pictata a fost obturată cu un amestec din rumeguş şi clei de peşte 8-10%, de cele mai multe ori în două sau trei etape. La final s-a executat o chituire cu un amestec de cretă de munte şi clei de peşte 8% cald. Pentru consolidarea suportului în zona inferioară unde este vizibilă o crăpătură destul de însemnată şi mai multe crăpături mici, s-a confecţionat din aceeaşi esenţă un fluturaş şi o baghetă de lemn. Această baghetă are extremităţile rotunjite pentru a preveni crearea unor noi tensiuni în masa panoului, tensiuni care de obicei produc noi fisuri.

Montarea s-a realizat adeziv cu un clei de peşte 12%, presat cu ajutorul presei de mână 24 ore.Surplusul de material lemnos a fost îndepărtat cu ajutorul unei dălţi, până la nivelul marginii

panoului. Micile diferenţe au fost obturate cu amestec din rumeguş fin şi clei de peşte.

Lacunele din straturile picturale au fost chituite cu amestecul deja menţionat de cretă de munte şi clei de peşte cald (concentraţie 8%). Zonele chituite au fost finisate cu dop de plută şi emulsie de gălbenuş de ou.

Curăţirea peliculei de culoare s-a executat în urma testelor cu apă amoniacală, salivă artificială, amestec de alcool etilic, apă, amoniac, esenţă de terebentină. Versoul icoanei a fost curăţat cu apă amoniacală, păstrându-se un mic martor.

Peliculizarea pe verso şi chituirea găurilor de zbor s-a realizat cu COVIDEZ RLP încălzit cu suflanta de aer cald. Chituirea micilor pierderi de material lemnos din zona colţurilor am efectuat-o cu un amestec de COVIDEZ RLP şi rumeguş mai grosier într-o primă fază, cu rumeguş fin înspre suprafaţă şi în final cu pigment. Pe canturi s-a aplicat un baiţ soluţie apoasă.

Integrarea cromatică s-a efectuat cu culori de apă – acuarelă - în tehnică pointilistă.Verniul final cu rol optic şi de protecţie este un amestec de dammar solubilizat în esenţă

de terebentină (concentraţie 8% pentru nu a avea un luciu puternic) aplicat prin pensulare.

Imagini de ansamblu după restaurare