Upload
cristina-ungureanu
View
55
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
RELATIILE EXTERNE ALE ue cu RM
Citation preview
Republica Moldova și-a căpătat independența la data de 27 august 1991, odată cu anul
dezmembrării Uniunii Sovietice. Au urmat ani grei de scădere a nivelului de trai și declin
economic. Moldova a încercat să fructifice relații multilaterale atât cu Federația Rusă, UE și
SUA, și nu a urmat modelul statelor Baltice, care au fost interesate de la bun început de aderarea
și integrarea în Uniunea Europeană. Primul pas în relațiile dintre Moldova și UE a fost
negocierea în anul 1994 a Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) și a înlocuit
Acordul Uniunii Europene cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în 1989, moștenit și de
Moldova. APC este un acord juridic, care stabilește referințele foarte generale cu privire la
respectarea valorilor democratice și a drepturilor omului. Acordul de Parteneriat și Cooperare
a fost negociat în 1994 și a intrat în vigoare abia în iulie 1998 pentru o perioadă de zece ani,
cu posibilitate de prelungire automată dacă nici una din părți nu-l denunță, ceea ce nu s-a
întâmplat. Această tărăgănare a fost datorată faptului că Uniunea Europeană a aşteptat din
partea Fondului Monetar Internaţional o confirmare, că reformele economice, care au început în
Moldova atunci, se vor derula satisfăcător. Avizele pozitive din partea Fondului, cât şi a Băncii
Mondiale, au fost şi vor fi şi pe viitor cruciale în relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea
Europeană. APC creează cadrul juridic şi instituţional pentru relaţiile dintre Moldova şi UE, care
este valabil şi astăzi. Obiectivele principale ale APC sunt următoarele:
a. Continuarea dialogului politic;
b. Promovarea comerţului şi investiţiilor;
c. Cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar şi cultural;
d. Susţinerea eforturilor Moldovei de a consolida democraţia, a dezvolta economia şi a
finaliza tranziţia la economia de piaţă.
În acest acord, atenţia principală este acordată relaţiilor comerciale şi cooperării economice.
UE şi Moldova îşi acordă reciproc statutul de cea mai favorizată naţiune în schimburile
comerciale şi limitează posibilitatea impunerii unor restricţii la importuri şi exporturi.
APC prevede posibilitatea creării unei zone de liber schimb dintre UE şi Moldova în cazul în
care Moldova înregistrează progrese în reformele de piaţă. APC mai prevede armonizarea
legislaţiei Moldovei cu cea a UE şi instituţionalizarea dialogului în domeniile de cooperare,
inclusiv cel politic, prin crearea unor instituţii comune pentru implementarea APC: Consiliul de
Cooperare UE-Moldova ce este compus din membri ai Consiliului European şi ai Comisiei
Europene, pe de o parte, şi din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de altă parte, şi se
intruneşte o dată pe an. Acesta este asistat de către Comitetul de Cooperare, la care participă
înalţi funcţionari şi activează în cadrul a cinci subcomitete. În plus, este creat Comitetul
Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.
Al doilea pas a fost Planul de Acțiuni Republica Moldova Uniunea Europeană (PAUEM)
care nu înlocuiește APC, ci stabilește strategii cu privire la libertățile umane și reforme
aproape în toate domeniile de activitate în ceea ce privește dezvoltarea economică și
reducerea sărăciei. A fost semnat în 2005 și a expirat în 2008. Feedback-ul Comisiei
Europene a fost în general pozitiv, mai puțin în domenii ca libertatea mass-mediei, justiție,
politică. PAUEM a fost parte componentă a Politicii Europene de Vecinătate în Republica
Moldova. PAUEM, conţine 46 de pagini, formulează 80 de obiective şi 294 de acţiuni/
măsuri de urmat. Prevede o serie de măsuri pe termen scurt şi lung în şapte domenii
generice de cooperare:
1. Dialogul şi reforma politică;
2. Cooperarea pentru soluţionarea conflictului transnistrean;
3. Reformele şi dezvoltarea economică şi socială;
4. Relaţii comerciale, reforma de piaţă şi cea regulatorie;
5. Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne;
6. Transport, energie, telecomunicaţii, mediu inconjurător, cercetare dezvoltare şi inovaţie;
7. Contacte umane.
Implementarea PAUEM a avut de la început multe piedici. De exemplu : PAUEM a formulat
sarcini care, chiar înainte de finalizarea negocierilor pe marginea conţinutului acestuia în iunie
2004, erau deja realizate de Moldova. O altă problemă pe care procesul de negociere a PAUEM
a scos-o in evidenţă a fost lipsa reciprocă de cunoştinţe a UE faţă de evoluţiile politicilor din
Moldova şi a ultimei faţă de politicile şi standardele UE. Problema cea mai importantă și
necesită atenție sporită reprezintă soluționarea conflictului transnistrean. Autoritățile de la
Chișinău au susținut în nenumărate rânduri că fără ajutorul extern, cu forțele proprii nu este pe
măsură de a soluționa conflictul pe cale pașnică. UE din 2005, de la semnarea PAUEM, a
devenit observator. Au fost aduși 200 de experți, din din care 120 din statele membre UE pentru
a monitoriza frontiera moldo-ucraineană. Ceea ce poate face UE în Transnistria este formarea
punctelor de informare în masă, precum o face și în Chișinău. Populația, dintre circa 31,9% sunt
moldoveni, este dezinformată de autoritățile de la Tiraspol și nu cunoaște pur și simplu ce
înseamnă Uniunea Europeană, și deseori o asociează cu un rău mai mare decât Uniunea
Sovietică. Potrivit unor date ale fostului Minister al Reintegrării, până în 2010 la Chişinău au
fost înregistraţi permanent sau provizoriu peste 370 de agenţi economici transnistreni, iar
activităţile comerciale ale acestora cu statele UE au crescut semnificativ. Obţinerea accesului de
către agenţii economici transnistreni la preferinţele comerciale europene oferite Moldovei este un
bun exemplu de sporire a atractivităţii UE în regiunea transnistreană.În anul 2009, eforturile au
fost orientate spre lansarea negocierilor asupra Acordului de Asociere RM-UE.
Politica Europeană de Vecinătate a apărut pentru prima oară în anul 2004 cu scopul de
ajuta statele vecine cu Uniunea Europeană să ajungă la un nivel de dezvoltare economică,
socială, culturală apropiat statelor membre UE. În ceea ce privește progresele realizate de
Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, Comisia Europeană a publicat în fiecare an
câte un raport, analizând situația Republica Moldova pentru perioada respectivă, și nominalizând
domeniile unde mai sunt necesare eforturi. Pentru anii 2007 și 2008, Rapoartele cu privire la
progresul realizat conțin 8 rubrici, unde este analizată minuțios situația din Moldova pentru
perioada respectivă. Aceste rubrici sunt : 1.Context și evaluarea globală; 2.Dialogul Politic și
reformele; 3.Reformele economice și sociale; 4.Probleme legate de comerț, reformele de piață și
regulatorii; 5.Cooperarea în domeniul justiției, libertate și securitate; 6.Transport, energie,
mediu, societatea informațională, cercetare și dezvoltare; 7. Contacte umane, educație și
sănătate ; 8.Cooperarea Financiară. Din cauza spațiului redus, mă voi referi doar la primul
punct ce ține de evaluarea globală, pentru anul 2007 și apoi pentru 2008. Conform raportului pe
țară pentru anul 2007, Republica Moldova a realizat un progres bun în aproape toate domeniile.
În această perioadă a fost format un cadru instituțional și de proceduri cu privire la controlul
certificatelor de origine, ceea ce a permis Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova
Preferințe Comerciale Autonome; a intrat în vigoare Acordul cu privire la regimul de vize și
readmiterea cetățenilor cu ședere ilegală și a avut loc o bună cooperare în ceea ce privește
Misiunea UE de asistență la frontieră (European Union Board Assistance Mission). În ceea ce
privește anul 2008, Republica Moldova a rămas un partener care a făcut un progres semnificativ
în ceea ce privește guvernarea și reformele. S-au înregistrat progrese în majoritatea domeniilor
care au fost incluse în Planul de Acțiuni din cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Moldova a
fost capabilă să implementeze corect condițiile pentru a beneficia de Preferințele Comerciale
Autonome, care au intrat în vigoare în anul 2008. Cu toate acestea, Moldova nu a făcut progrese
ori s-a înregistrat progres limitat în implementarea unui număr de reforme care au constituit
principalele priorități în cadrul Planului de Acțiuni. Acestea includ în particular asigurarea
libertăților fundamentale pentru cetățeni, abordarea unor probleme legate de piață și de
reglementări, aplicarea în mod eficient a strategiei naționale în domenii ca lupta împotriva
corupției, droguri și traficul de ființe umane, sau în sectoare ca transporturi și energie. În anul
2009 , relațiile UE- Moldova au fost trecute printr-un test destul de serios. După alegerile din
primăvară, disputate într-un mediu politic controvers, manifestările de stradă au fost urmate de
încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către forțele de ordine. Un nou
guvern a fost creat după alegerile din iulie. Eforturile Moldovei de a implementa reformele
structurale, în concordanță cu obiectivele Planului. de Acțiuni UE-Moldova, pentru a contracara
efectele crizei economice și financiare care au lovit puternic în anul 2008, au fost deosebit de
ridicate.Recomandările Comisiei pentru anul 2010 evidențiază următoarele aspecte : necesitatea
unui efort suplimentar de a implementa măsurile adoptate în concordanță cu Planurile de Acțiuni
UE- Moldova, în mod specific întărirea mecasnimelor pentru prevenirea încălcării drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, reformarea mai departe a sistemului judiciar și asigurarea
respectării legii, asigurarea neutralității presei publice și promovarea unui mediu pluralistic
pentru mijloacele de informare în masă, consolidarea luptei împotriva traficului de ființe umane
și creșterea concordanței între necesitățile pieței muncii și a forței de muncă.
Uniunea Europeană (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova.
Acest fapt se referă la diverse aspecte ale activităţii economice: comerţ exterior, investiţii
străine şi remiteri. Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
au fost în continuă creștere. Începând cu anul 2006, în comerţul cu UE Republica Moldova
a devenit beneficiarul regimului de preferinţe comerciale - GSP + ( Sistemul General de
Preferinţe Comerciale – General System of Preferences). Acest regim de preferinţe
comerciale tarifare are ca scop primar de a promova dezvoltarea sustenabilă a ţărilor, ce
au o poziţie vulnerabilă în comerţul extern. . Din 2008, relaţiile comerciale dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană se desfăşoară în cadrul regimului de Preferinţe
Comerciale Autonome – ATP (Auto-nomus Trade Preferences). Acest regim bilateral
asimetric a extins scutirile tarifare şi cantitative pentru exporturile spre UE, originare din
Moldova, cu excepţia unui număr limitat de produse agricole. În anul 2009, importurile din
UE au scăzut cu 33,4 % față de anul 2008, ca urmare a scăderii cu o treime a remitențelor
și a crizei economice. Cu toate acestea, ponderea importurilor din UE în comerțul total al
Moldovei a crescut cu 0,4 puncte procentuale de la 43 % în anul 2008 la 43,4 % (valoric însă
scâzând la 1.422.500 de dolari SUA) în anul 2009. Comerțul cu UE în ceea ce privește
impoturile a crescut de la 38.41 % în anul 1997 la 43.4 % în anul 2009, ca urmare a reorientării
comerțului extern al Republicii Moldova dinspre CSI spre piața UE.
Aproximativ jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, restul
exportului este di-recţionat, în special, către statele CSI. Pe de altă parte, exporturile în UE
în anul 1997 au fost în valoare de 185.499.700 ( 21,22 % din totalul exporturilor) de dolari
SUA, ajungând la valoarea de 820.090.400 de dolari SUA (51,54 % din totalul exporturilor)
în anul 2008. Astfel, în 11 ani ele au crescut valoric de 4,42 de ori, iar ponderea produselor
exportate în UE a crescut de 2 ori din totalul exporturilor. Cu toate acestea, în anul 2009
volumul exporturilor din Moldova în UE s-au micșorat cu 11,3 % (678.500.000 de dolari
SUA), în ciuda faptului că UE acordă din martie 2008 preferințe comerciale autonome
uninominale prin care a eliminat taxele vamale aplicate bunurilor și serviciilor de origine
moldovenești, excepție făcând un număr limitat de produse agricole extrem de sensibile
pentru piața internă a UE. În 2010 s-a produs o uşoară reducere a ponderii exporturilor
către UE. Relansarea economică lentă, ce se produce în UE (creştere economic de 1,76% în
2010), a cauzat o sporire a exportului către această regiune de doar 9,1%, în timp ce
exporturile spre CSI , regiune care a avut o avansare economic bună în 2010 (creştere
economic de 4,55 %), au crescut cu 27,2%. În cazul importului UE, de asemenea, este
principalul partener comercial. Ponderea importului din UE în total import are o evoluţie relativ
constantă, ce în perioada anilor 2006-2010 a variat într-un coridor de 43-45,6%.
Figura 3. Structura geografică a exportului şi importului Republicii Moldova, %
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Este important de observat că exporturile Moldovei în UE nu numai că au crescut cantitativ, ci
s-au și diversificat. Numărul de poziții de produse vândute în UE a crescut de la 482 poziții în
1995, până la 589 poziții în 2007, pe când numărul de poziții de mărfuri exportate în partea
occidentală a CSI s-a diminuat de la 1049 până la 731 pe parcursul aceleiași perioade (la nivel
de 4 semne digitale dezagregate). S-a îmbunătățit, de asemenea, indicele de concentrare
Herfindhal al exporturilor din Moldova în UE, de la 0,40 în 1995, până la 0,22 în 2007, 0,14 în
anul 2008 și 0,16 în anul 2009. Pe când indicele Herfindhal pentru exporturile efectuate în partea
occidentală a CSI s-a înrăutățit: de la 0,24 în 1995, până la 0,50 în 2005 (ca urmare a barierelor
impuse de Rusia împotriva importurilor băuturilor alcoolice din Moldova, indicele de
concentrare s-a diminuat până la circa 0,16 dar pe parcursul anului 2008, când exporturile
vinurilor au fost reînnoite, indicele a început să crească din nou, ajungând la 0,22 în anul
2009).Conform datelor de la Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, comerțul cu
UE a Republicii Moldova a crescut în detrimetrul celor cu statele CSI.
Figura 1. Evoluţia comerţul exterior al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Exportul spre UE în proporţie de peste 75% este direcţionat spre 4 state: România, Italia,
Germania şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (până în 2008 în primele 4
state intra Polonia, în 2009 Marea Britanie a devansat-o). Importul din UE, de asemenea,
este concentrat, însă mai puţin ca exportul şi se atestă o continuă diminuare a acestui
parametru. Principalele ţări ale UE din care Moldova importă sunt: România, Germania,
Italia şi Polonia. Ponderea acestor 4 ţări în importul din UE a avut o continuă scădere de la
68% în 2006 la 62% în 2010. Această scădere este cauzată de reducerea ponderii
importului din România, ce s-a diminuat de la 28,4% în 2006 la 23,4% în 2010. Pe de altă
parte, se atestă o evoluţie constantă a ponderii importului din Germania, Italia şi Polonia.
Figura 4. Structura geografică a relaţiilor comerciale cu statele Uniunii Europene
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
În exportul spre UE s-au produs unele modificări structurale: pe de o parte a crescut ponderea
maşinilor şi echipamentelor pentru transport şi a materiale brute necomestibile, iar pe de altă
parte a scăzut cota arti-colelor manufacturate diverse, şi a băuturilor şi tutunului. Per ansamblu,
aceste modificări au determinat o uşoară diversificare a produselor exportate spre UE. Indicele
HHI în baza căruia s-a calculat diversificarea produselor, a avut o scădere de la 0,27 în 2006 la
0,25 în 2010.
Tabel 1. Structura exportului Republicii Moldova în Uniunea Europeană, %
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
În exportul către UE, ponderea produselor agro-alimentare este mult mai mică decât în exportul
total al Re-publicii Moldova (în 2010 aveau o pondere de peste 25% în exportul total,
comparativ cu 16,8% în exportul spre UE.). Acest fapt este cauzat de necorespunderea categoriei
date de produse la standardele tehnice existente în UE. Republica Moldova a început procesul de
racordare la standardele UE de reglementare tehnică, totuşi acest proces este foarte costisitor în
condiţiile unor resurse naţionale limitate şi decurge destul de lent. De la introducerea regimului
ATP, pentru majoritatea produselor moldoveneşti, supuse limitărilor cantitative nu au fost atinse
cotele de export. Excepţie fac exportul de alac şi vinuri, iar în 2010 au fost depăşite cotele de
export pentru porumb şi orz. Această situaţie este cauzată de faptul că:
-limitările cantitative se aplică produselor moldoveneşti de origine vegetală sau animală, care nu
satisfac cerinţele tehnice existente în UE;
-evoluţiile din agricultură sunt modeste, respectiv capacitatea acesteia de a asigura expor-tul este
redusă. În perioada anilor 2006-2010, producţia agricolă a scăzut anual în medie cu 0,4%.
În cazul importului nu s-au produs modificări structurale esenţiale. Importul din UE este
predominat de pro-duse industriale: produse chimice, produse manufacturate şi maşini şi
echipament pentru transport. Totuşi, importul de produse este relativ diversificat, pentru anul
2010 indicele HHI, are o valoare de 0, 12.
Tabel 3. Structura importului Republicii Moldova din Uniunea Europeană,%
Sursa: elaborat de autor în baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Asistența acordată de UE Republicii Moldova. Asistența financiară a UE pentru Moldova
La capitolul investiţii străine Uniunea Europeana, la fel, are rolul principal. Investitorilor
din ţările Uniunii Europene le revine o cotă majoră, de 51% din stocul ISD în capital
social1 şi, aproximativ, trei pătrimi din fluxurile de ISD. Totuşi, la capitolul atragerea
investiţiilor străine Republica Moldova are reuşite modeste. După stocul de ISD pe cap de
locuitor ne aflăm pe ultima poziţie în Europa, cu 723,4 USD.
În perioada anilor 1991-1998 asistența financiară a Comunității Europene pentru
Republica Moldova a fost în valoare de 128,1 milioane de ECU, 41,1 milioane de ECU prin
intermediul Programului Național TACIS, iar 87 de milioane de ECU reprezentând
Asistență Macro-Financiară. Tacis (Technical Assistance for Commonwealth of Independent
Countries) a fost derulat din anul 1991 până în anul 2006, fiind înlocuit de Instrumentul
European de Vecinătate și Parteneriat și Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare.
Asistența financiară totală acordată prin intermediul programului național TACIS până în anul
2006 a fost de 137,6 milioane euro. Pentru perioada anilor 1999-2006 totalul asistenței
financiare a Comunității Europene pentru Republica Moldova a fost de 192,62 milioane de
euro. Aceasta a avut mai multe surse : Programul Național TACIS, Cooperarea
Transfrontalieră TACIS, Securitatea Alimentară, Asistența Umanitară, PEV-ONG
Cofinanțare, Drepturile Omului. Anul care a fost cu cea mai mare finanțare a fost 2005, de
50,7 milioane euro, din care 42 de milioane de euro prin intermediul Programului Național
TACIS, reprezentând ultima tranșă. De la momentul de implementare a Planului de Acțiuni
UE-Moldova din cadrul Politicii Europene de Vecinătate, asistența Uniunii Europene a crescut.
Introducerea unor noi instrumente de twinning și TAIEX (Technical Assistance Information
Programme) a întărit abilitatea Comisiei Europene de a acorda asistența financiară și tehnică în
principalele domenii de reglementare și de reformă . Pentru anii 2007-2010 Programul
Indicativ Național are un buget de 209,7 milioane de euro. Programul are 3 priorități
principale : suport pentru democrație și bună guvernare, reforme regulatorii și
consolidarea capacității administrative; reducerea sărăciei și creștere economică.În anul
2007 Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat în Republica Moldova a avut un buget
de 40 de milioane de euro. Programele de asistență a Comisiei Europene s-au concentrat în
special asupra managementului frontierelor, creșterea controlului la punctele de frontieră și a
capacității de supraveghere, cu un accent asupra Misiunii de asistență a UE la frontiera cu
Ucraina (EUBAM) ; reformarea sistemului de asistență socială, asistență tehnică și operațiuni de
Twinning pentru susținerea planului de acțiuni și pentru susținerea societății civile în
Transnistria.Cu scopul de a minimiza șocurile externe în anul 2007 (creșterea prețurilor la
energie și secetă) asupra economiei țării, Comisia Europeană a acordat un ajutor de 45 de
milioane de euro sub formă de asistență macro-financiară și 3 milioane de euro ajutor umanitar
prin “Programul de recuperare de după secetă”.Programul anual de acțuni al Instrumentului
European de Vecinătate și Parteneriat pentru 2008 (45,7 milioane de euro, suplimentate cu 16,6
milioane de euro pentru facilități de Guvernare) a fost în cea mai mare parte alocat pentru
modernizarea sistemului de asistență medicală primară (46,6 milioane de euro), migrație și
managementul frontierei (10 milioane de euro), asistență tehnică și Twinning (5,7 milioane de
euro).Două programe cros-frontaliere, de cooperare, la care Moldova participă, au fost inițiate în
anul 2008 : Programul România-Moldova-Ucraina 2007-2013 (126,72 milioane de euro) și
Sinergia la Marea Neagră, nouă beneficiari au semnat contractele în august 2008.Tot în anul
2008, Consiliul cu privire la Facilitățile de Investiții în Vecinătate (Neighbourhood Investment
Facility) a decis să ofere un grant pentru patru proiecte cu o valoare totală de 19,75 milioane de
euro, prognozând un efect de Levier de aproape 158,5 milioane de euro de la un consoțiu al
Instituțiilor Financiare Europene. În decembrie 2008, Guvernul Moldovei a semnat un acord
financiar de 12 milioane de euro sub formă de grant pentru programul de reabilitare a
drumurilor, co-finanțat prin intermediul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare și
Băncii Europene de Investiții. Moldova a beneficiat de asistență macro-financiară în anul 2007,
iar ultima tranșă de 15 milioane de euro a fost transferată în decembrie 2008.În anul 2009 au fost
continuate reformele din sistemul medical în cadrul proiectului de 46 milioane de euro. În
ianuarie 2010 Fondul Monetar Internațional a aprobat un aranjament față de Moldova pe o
perioadă de trei ani în valoare de 410 de milioane de euro pentru a reface stabilitatea fiscală. În
timpul forumului de Parteneriat Moldova organizat în martie 2010 de Uniunea Europeană și
Banca Mondială, 40 de donori, inclusiv UE, au garantat un împrumut de 1,96 miliarde de euro
pentru a susține programul guvernamental “Regândește Moldova”.Astfel, capitulând asupra
asistenței financiare acordată de UE Moldovei, avem următoarele :
- Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat pentru Moldova pentru 2007-2010 are o
valoare de 209,7 milioane de euro, adițional 16,6 milioane de euro prin intermediul facilităților
guvernamentale ;
- pentru perioada 2011-2013 Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat are un buget de
273,1 milioane de euro anunțate de Comisie (o creștere în medie pe an de 75 %) .
Concluzii si recomandari
UE va continua să rămână principalul partener economic al Republici Moldova. Totuşi, există
factori, ce ar putea diminua intensitatea relaţiilor economice şi care, pe de o parte, ţin de
evoluţiile economice modeste în UE, iar pe de altă parte, în special, de promovarea lentă a
reformelor în Republica Moldova. Economia naţională este puternic dependentă de dinamica
economiei Uniunii Europene. Evoluţiile economice nefas-te din UE, în special în România,
Italia, Germania şi Portugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra fluxurilor orientate spre
Republica Moldova: remiteri, plăţile pentru importul produselor moldoveneşti şi investiţii
străine. Pe de altă parte, intensificarea reformelor structurale în Republica Moldova ar adăuga
calitate în relaţiile economice cu UE:
-realizarea măsurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate europeană, care vizează:
infrastructura, instituţiile, procedeele va stimula exportul spre UE;
-ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte inves-
tiţionale în Republica Moldova din partea agenţilor economici din UE.
Pe termen mediu, în contextul iniţierii negocierilor privind semnarea Acordului de Liber Schimb
Aprofundat şi Comprehensiv (ALSAC) relaţiile cu EU vor continua să se îmbunătăţească.
Procesele premergătoare semnării acordului ar trebui să contribuie la racordarea Republicii
Moldova la standardele europene. Pe lângă reducerea bilaterală a tarifelor vamale pentru
asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între Republica Moldova şi UE, Republicii Moldova îi
va fi solicitată ajustarea standardelor naţionale la cele europene pe mai multe segmente, ca:
cerinţele fito-sanitare pentru mărfuri, servicii şi investiţii, aspecte legate de con-curenţă, achiziţii
publice, etc. Totuşi, pe termen scurt, ALSAC prezintă un risc pentru anumite ramuri ale
economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar. Totodată, efectele pe termen lung, ce ar putea fi
obţinute în cazul în care Republica Moldova îşi va îndeplini conştiincios “ tema pe acasă” şi va
promova reforme-le, vor fi net superioare repercursiunilor nefaste. La acest moment, Republica
Moldova, practic, nu este pregătită pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar
putea face faţă rigorilor europene. În acest sens, Republica Moldova, în cadrul negocierilor, ar
trebui să insiste asupra unei treceri graduale la un regim liberalizat de comerţ, ceea ce ar permite
atenuarea posibilelor efecte negative. Concomitent Repu-blica Moldova trebuie să-şi orienteze
eforturile spre realizarea serioasă şi rapidă a schimbărilor economice structurale. De altfel, nici
Uniunea Europeana nu va susţine semnarea Acordului până nu vor fi realizate progrese sigure.
Implementarea PAUEM și APC a adus numai beneficii Republicii Moldova, mai ales la
capitolul relații comerciale. 50 % din importurile Republicii Moldova vin din UE, iar
principala piața de desfacere a exporturilor reprezintă România, stat membru UE, cu care
recent au fost normalizate relațiile. Chiar recent a fost semnat Acordul cu privire la micul
trafic de frontieră cu România ce prevede o serie de facilități pentru cetățenilor Republicii
Moldova care se află pe o rază de 30 de km de graniță să-și manifeste activitățile până la 50 km
de la granița României. Semnarea unui acord asociere trunchiat pe 12 ianuarie 2010 va pune mai
mult în evidență aspiritățile cetățenilor Republicii Moldova cu privire la integrarea în UE.
UE s-a angajat în soluționarea conflictelor din spațiul ex-sovietic, inclusiv și al celui
Transnisitrean, dar mai este cale lungă până părțile vor ajunge la un numitor comun.
Recomandări pentru Uniunea Europeană în relația sa cu Republica Moldova:
- acordarea asistenței financiare și tehnice stabilită în cadrul Parteneriatului Estic și Politicii
Europeană de Vecinătate, cu condiționalități planificate într-un timp rezonabil;
- semnarea unui Acord de Asociere cu Republica Moldova care să furnizeze o bază pentru
viitorul relațiilor cu Moldova. În acest acord trebuie să fie recunoscută perspectiva de aderare a
Moldovei fără vreun cadru temporal ;
- participarea la negocierile cu privire la soluționarea conflictului Transnistrean sub statutul de
observator și purtarea unui dialog cu Rusia cu privire la schimbarea trupelor rusești cu unul
mixt, format și din trupe ale statelor membre UE ;
- simplificarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova;
- rapoarte de țară cât mai detaliate pentru a evidenția domeniile în care sunt
necesare progrese.
Recomandări cu Moldova în relația sa cu Uniunea Europeană :
- Implementarea cât mai eficientă a reformelor, proiectelor finanțate european, în special în
domeniul justiției, mass-mediei, drepturilor cetățenești și libertăților fundamentale ;
- Acordarea unei atenții ridicate pentru soluționarea conflictului transnistrean și implicarea mai
activă a actorilor internaționali în reglementarea conflictului nesoluționat ;
- Realizarea propriilor rapoarte cu privire la procesul de integrare europeană pentru a evidenția
punctele slabe în procesul de integrare europeană;