Relati as Coal a Com Unit Ate

8/16/2019 Relati as Coal a Com Unit Ate

1/51

RELAŢIILE ŞCOALĂ - COMUNITATE, INDICATOR AL

CALITĂŢII MANAGEMENTULUI PERFORMANT

Cuprins

Introducere................................................................................................................ 2

I. Societatea democratică şi parteneriatul educaţional............................................................4

1. Şcoala nucleu ş ca!al"a!o# al $a#!ene#a!ulu e%uca&onal...........................................5

'. Fa(la $a#!ene# $#nc$al al şcol..........................................................................6

). Au!o#!*&le locale $a#!ene# +oa#!e ($o#!an& n #eal"a#ea une e%uca& %e cal!a!e.........8

. Aen& econo(c /ec!o# %e +o#&* n $a#!ene#a!ul e%uca&onal.....................................8

II. Managementul calităţii............................................................................................10

II.1. E/olu&a (anae(en!ulu ş!n&+c....................................................................10

II.'. Manae(en!ul cal!*& $e $lan n!e#na&onal.......................................................14

II.). Manae(en!ul cal!*& n n/*&*(0n!................................................................15

III. Coordonate metodologice ale cercetării.......................................................................20

1. co$ ş o2ec!/e.................................................................................................20

'. I$o!e"a %e luc#u.................................................................................................21

). De+n#ea conce$!ual* ş o$e#a&onal* a /a#a2lelo# u!l"a!e n ce#ce!a#e......................21

. Me!o%e %e ce#ce!a#e............................................................................................24

IV. Concluzii........................................................................................................... 42

Bibliografie.............................................................................................................. 44

V. ANEE............................................................................................................... 46

ANE3A I.............................................................................................................46

ANE3A II............................................................................................................48


2/51

In!#o%uce#e

!elaţia şcoală"familie"comunitate #n educaţia copilului a căpătat noi $alenţe% odată

cu apariţia noţiunii de a&igurare a calităţii #n #n$ăţăm'nt. !idicarea calităţii #n educaţie e&te un

obiecti$ ma(or al eforturilor de eficientizare a legăturilor obligatorii dintre şcoală% comunitatea

locală şi familiile ele$ilor% aceştia fiind beneficiarii direcţi ai efortului făcut de şcoală #n ace&t

&en&. E&te nece&ară o redefinire a ec)ilibrului educaţional #ntre deciziile luate de şcoală şi

iniţiati$ele $enite din partea părinţilor &au a factorilor locali. E&te ne$oie &ă &e treacă rapid de la

rolul autoritar şi unic al şcolii la un &i&tem de $alori umani&te% cu accent pe iniţiati$a re&pon&abilă

$enită din&pre toate părţile implicate #n educaţia tinerilor. Cooperarea acti$ă a şcolii şi a

profe&orilor cu ceilalţi factori educaţionali% familia% comunitatea locală% ma&&"media% bi&erica%

organizaţii nongu$ernamentale% trebuie &ă conducă la realizarea unor parteneriate $iabile% de

natură &ă permită o abordare poziti$ă a problemelor di$er&e ale tinerilor ele$i. *coala trebuie &ă

gă&ea&că formele optime prin care cei implicaţi #n ace&t proce& de educare &ă poată &ă ge&tioneze

re&ur&ele umane% &ă aibă cunoştiinţe de p&i)ologie şi pedagogie% &ă &e poată adapta rapid la

managementul &c)imbărilor din &ocietatea actuală.

+n ace&t &en&% şcoala poate participa şi interacţiona cu familiile ele$ilor% poate iniţiaacti$ităţi utile #n şcoală &au #n afara ace&teia% şcoala &pri(ină factorii implicaţi pentru a &e

cunoaşte pe &ine şi pentru a #nţelege normele moral"ci$ice% poate #mbunătăţi calitatea $ieţii şi

performanţelor ele$ilor% poate forma abilităţi de g'ndire independentă şi critică etc. ,entru a

putea fi pu&e #n practică a&emenea proiecte% trebuie con(ugate eforturilor tuturor părţilor

implicate- &ocietatea"cu realitatea ei &ituaţională% familia"&ubiecti$ă de multe ori% şcoala"cu

&tructurile moti$aţionale şi proiecti$e şi% nu #n ultimul r'nd% ele$ul"factorul conştient de

importanţa demer&urilor intreprin&e pentru calitatea educaţiei &ale. *coala poate de$eni un locfertil al proiectării% a&imilării şi dez$oltării unor programe de #n$ăţare şi formare continuă% bazate

pe eperienţă şi creaţie indi$iduală &au de grup. +n cadrul unor a&tfel de programe% ele$ii pot

dob'ndii abilităţi metacogniti$e ce nu &e regă&e&c #n proce&ul de predare"#n$ăţare propriu"zi&%

ace&tea fiind a&ociate cu latura &ocială a t'nărului ele$% cu per&onalitatea lui% cu formarea unei

educaţii profe&ionale formati$e. etc. Abordarea &i&temică a ace&tor tipuri de acti$ităţi conduce la


3/51

dez$oltarea &piritului etic% p&i)ologic% e&tetic% &ocial% cultural% familial.

+n relaţia şcoală"famile"comunitate trebuie &ă ei&te relaţii de re&pect% de acceptare

reciprocă% de &impatie şi admiraţie reciprocă% nu de &u&piciune% nedumerire &au iritare şi

pro$ocare. !elaţiile dintre şcoală% ele$i% familiile ace&tora şi comunitate trebuie &ă fie bazate

pe #nţelegere şi colaborare% pe tran&mitere de informaţii şi prezentare a unor &tări de lucruri% de

influenţe poziti$e a&upra comportamentelor ele$ilor% pe trăiri afecti$e şi emoţionale reciproce #n

diferite forme de manife&tare. ,entru atingerea unui ni$el de calitate ridicat #n eficientizarea

relaţiei şcoală"ele$"familie"comunitate% e&te nece&ar un management performant al calităţii

educaţiei #n fiecare unitate şcolară.

I. oce!a!ea %e(oc#a!c* ş $a#!ene#a!ul e%uca&onal

In cadrul unei &ocietăţi care &e &c)imbă continuu% şcoala rom'nea&că trebuie &ă #şi

a&ume o nouă per&pecti$ă a&upra rolului &ău &ocial şi a&upra &trategiilor prin care işi poate


4/51

a&igura dez$oltarea. /in acea&tă per&pecti$ă parteneriatul educaţional dintre şcoală şi

comunitate, trebuie sa devină o direcţie strategică principală în managementul fiecărei unităţi

de învăţământ. Ace&t parteneriat trebuie &ă reunea&că eforturile tuturor categoriilor intere&ate #n

dez$oltarea unei educaţii de calitate pentru toţi ele$ii din &i&temul de in$ăţăm'nt. ,entru a realiza

un parteneriat educaţional bazat pe a&umarea $alorilor democratice% e&te nece&ar ca &ocietatea

rom'nea&că &ă realizeze o &c)imbare de $alori% atitudini şi comportamente la ni$elul tuturor

factorilor &ociali implicaţi in &u&ţinerea educaţiei- decidenţi% cadre didactice% părinţi% ele$i%

reprezentanţi ai in&tituţiilor gu$ernamentale &i nongu$ernamentale. 0eoria &i practica in domeniul

parteneriatului educaţional arată că şcoala ar trebui &ă dez$olte relaţii con&tante de colaborare cu

categorii &ociale şi organizaţii care &unt in mod direct intere&ate in realizarea unei educaţii de

bună calitate-

• re&ur&ele umane din in$ăţăm'nt1

• ele$i1

• părinţii ele$ilor1

• in&tituţiile gu$ernamentale centrale &au locale1

• organizaţii negu$ernamentale1

• reprezentanţi ai cultelor1

• reprezentanţi ai &ectorului economic şi financiar1

• reprezentanţii &indicatelor1

• autorităţi centrale &i locale.

,entru realizarea unui parteneriat educaţional eficient% toţi cei care &unt implicaţi%

trebuie &a fie de acord cu $alori fundamentale ca- egalitatea şanselor in educaţie, spiritul

civic şi ataşamentul faţă de comunitate, comunicarea şi respectul reciproc, cooperarea şi

colaborarea, disciplina şi responsabilitate, echilibru intre exigenţele genereale şi cele

specifice.

A$and in $edere noul cadru educaţional% in care ele$ul% beneficiarul direct al educaţiei%

e&te &ituat in centrul proce&elor din şcoală% organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să

asigure si să măsoare progresul inregistrat de elev, valoarea adăugată, calitatea, iar

comunitatea, ca beneficiar indirect, să se implice in producerea, generarea calităţii în şcoală

in funcţie de nevoi şi interese.


5/51

1. Şcoala nucleu ş ca!al"a!o# al $a#!ene#a!ulu e%uca&onal

*coala şi familia &unt cei doi piloni de rezi&tenţă ai educaţiei % iar #ntre aceştia şi

comunitate% mediul etraşcolar şi etrafamilial % acti$ează ele$ul % obiect şi &ubiect al

educaţiei. /acă ace&te medii educaţionale &e completează şi &e &u&ţin % ele a&igură #ntr"o mare

mă&ură buna integrare a ele$ului #n acti$itatea şcolară şi pe plan general #n $iaţa &ocială

.*coala trebuie &ă aibă contacte cu toate in&tituţiile &ociale intere&ate direct &au tangenţial de

domeniul educaţiei copilului de $'r&tă şcolară şi &ă &tabilea&că relaţii de cooperare şi

colaborare. Ea contribuie la tran&miterea moştenirii culturale şi facilitează #n$ăţarea

indi$iduală şi colecti$ă .0otodată şcoala face po&ibilă participarea grupurilor şi

colecti$ităţilor la $iaţa publică % elaborarea şi luarea deciziilor.Sc)imbul de informaţii fa$orizează interacţiunea &ocială şi permite unui număr mare

de oameni &ă ia parte acti$ă la &oluţionarea problemelor care #i pri$e&c .Valoarea educaţiei

creşte #ntr"o lume #n care &c)imbările &"au accelerat &imţitor % #ntr"o &ocietate a opţiunilor

indi$iduale şi &ociale multiple % marcată de o multitudine de tranziţii % de naturi diferite .

Educaţia e&te &olicitată &ă ră&pundă pro$ocărilor unei lumi a &ocietăţilor şi indi$izilor #n

derută % o lume #n care &"au pierdut şi &e pierd repere% &i&teme de referinţă% iar &i&temele etice&e află #n criză. *coala e&te c)emată &ă contribuie la redefinirea unor noi &i&teme de $alori% la

recon&trucţia &pirituală a omului. +n prezent !om'nia cunoaşte o redefinire a rolului &ocial al

educaţiei % #n contetul unui 2 parteneriat pentru educaţie 2 % care &e doreşte a fi un dialog

de&c)i& % lucid % re&pon&abil % #ntre toţi factorii educaţionali familie% bi&erică % şcoală %

comunitate locală 3.*coala &e de&c)ide &pre mediul comunitar şi &e fac propuneri de realizare

a osmozei şcoală- comunitate (şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală 3 % #n

per&pecti$a #nţelegerii şcolii ca un centru cultural şi ci$ic % centru comple de #n$ăţare la

#ndem'na tuturor % tineri şi mai puţin tineri. Comunitatea e&te cea care oferă mediul prielnic

pentru de&făşurarea ace&tor acti$ităţi comune. ,rin programe şi acţiuni &pecifice &e crează şi

&e dez$oltă legături multifuncţionale #ntre şcoală şi &ocietatea ci$ilă.Aşadar comunitatea are un rol important alături de şcoală şi familie #n educaţia

ele$ului. *coala trebuie &a de$ină nucleul parteneriatului educaţional. Incercarea unităţilor


6/51

şcolare de a atrage in diferite tipuri de parteneriat% diferite categorii şi in&tituţii% &e $a

bucura de &ucce& doar in mă&ura in care şcoala $a $eni in int'mpinarea cerinţelor &ociale şi

comunitare-

• etinderea caracterului democratic a managementului şcolar1• atragerea familiei in calitate de partener principal al şcolii1

• realizarea colaborării cu toate categoriile comunitare intere&ate1

• atragerea tuturor factorilor care pot contribui la rezol$area problemelor

şcolii1

• realizarea unui ec)ilibru intre cererea &i oferta de educaţie1

• &ati&facerea unor ne$oi comunitare &pecifice in domeniul educaţiei1

• pregătirea ele$ilor pe linia dez$oltării per&onale &i a integrării acti$e in

comunitate1

• a&umarea unui rol acti$ in identificarea &i rezol$area unor probleme ale

comunităţii1

,entru a ră&punde ace&tor deziderate% şcoala printr"un management performant

al calităţii #n$ăţăm'ntului% trebuie &ă orienteze #ntregul &ău efort &pre ele$i% care reprezintă

centrul de intere& al oricărui parteneriat educaţional.

'. Fa(la $a#!ene# $#nc$al al şcol

4amilia are #n &ocietate funcţii bine determinate 4 +unc&a 2oloc* care con&tă #n

perpetuarea &peciei umane prin procrearea şi creşterea copiilor % condiţie primordială a ei&tenţei

&ocietăţii . Func&a 5ocal* prin care familia conferă indi$idului &entimentul de &iguranţă % #l

a(ută &ă depăşea&că ob&tacolele % &ă dob'ndea&că ec)ilibrul emoţional . +n familie% copilul gă&eşte

căldura &ufletea&că şi &entimentul de &iguranţă de care are ne$oie. Func&a econo(c* con&tă #n

crearea condiţiilor materiale nece&are $ieţii şi dez$oltării membrilor familiei . Func&a e%uca!/*


7/51

&e referă la faptul că familia are un rol foarte important #n tran&miterea limbii% a obiceiurilor% a

modelelor comportamentale urmaşilor ei . +n familie% copilul #n$aţă &ă &e aprecieze pe &ine şi

pe ceilalţi % depinde de un anumit mod de $iaţă% $ine #n contact cu $alorile şi normele &ocietăţii.

Func&a cul!u#al*% &tă la baza proce&ului de educare a copiilor % acea&ta nu trebuie confundată cu

funcţia educati$ă% are ca finalitate integrarea eficientă a indi$idului #n &ocietate % dar urmăreşte şi

crearea de indi$idualităţi bine pregătite care &ă contribuie la tran&formarea şi progre&ul

&ocietăţii . +n /eclaraţia 5ni$er&ală a /repturilor 6mului &e precizează că familia con&tituie

elementul fundamental al &ocietăţii . 4amilia ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea

&ocietăţii. 6biecti$ul principal al acţiunii educati$e e&te formarea per&onalităţii copilului % care

e&te urmărit at't #n familie% c't şi #n şcoală % a&tfel #nc't &arcinile şcolii şi ale familiei #n materie

de educaţie şi in&trucţie &e #mplete&c şi &e &pri(ină reciproc. +n cadrul abordărilor contemporane

ale fenomenului educaţional &e impune tot mai mult implicarea cadrelor didactice #n relaţii decooperare cu părinţii copiilor şi cu alţi factori &ociali intere&aţi de educaţie . !olul cadrelor

didactice nu &e mai reduce doar la educaţia la catedră &au #n cla&ă . ,artener principal al şcolii%

familia &e defineşte ca in&tituţie &ocială şi ca grup &pecific care di&pune de o influenţă

con&iderabilă in raport cu membrii &ăi.

0ran&formarea familiei #ntr"un partener al şcolii pre&upune-

• etinderea iniţiati$ei şcolii in &en&ibilizarea şi atragerea familiei1

• elaborarea &i realizarea unor proiecte orientate către parteneriatul cufamilia1

• acti$izarea con&iliilor de părinţi1

• #mbunătăţirea modalităţilor de informare adre&ate părinţilor1

• organizarea unor acti$ităţi in regim de parteneriat.

,arteneriatul dintre şcoala şi familie poate fi incura(at printr"un management

performant al calităţii şi prin a&igurarea unor &er$icii educaţionale de&tinate părinţilor.


8/51

). Au!o#!*&le locale $a#!ene# +oa#!e ($o#!an& n #eal"a#ea une e%uca& %e

cal!a!e

In&tituţiile de #n$ăţăm'nt nu &e pot dez$olta şi de a&emenea nu pot oferi &er$icii educaţionale de

calitate fără &u&tinerea şi implicarea )otăr'tă a autorităţilor locale #n rezol$area problemelor cu

care &e confruntă şcoala.

Conform actualelor pre$ederi legale ca şi in $irtutea unor relaţii tradiţionale% &tabilite

de"a lungul timpului% autorităţile locale trebuie &ă ofere şcolii un &pri(in care &e eprimă prin-

• re&ur&e materiale &i financiare1

• donatii pentru dotarea materială1

• facilităţi pentru obţinerea unor re&ur&e &uplimentare1

• organizarea unor acti$ităţi1

• &paţii şi terenuri la di&poziţia şcolii.

,arteneriatul dintre şcoală şi autorităţile locale trebuie &ă &e &pri(ine pe identificarea

intere&elor comune şi pe acordarea de &pri(in reciproc. 4elul #n care şcoala şi autorităţile

locale colaborează are o influienţa importantă a&upra calităţii &er$iciilor educaţionale oferite

de către unitatea de #n$ăţăm'nt.

. Aen& econo(c /ec!o# %e +o#&* n $a#!ene#a!ul e%uca&onal

Agenţii economici din comunitate pot atrage şi pune la di&poziţia in&tituţiilor de #n$ăţăm'nt

importante re&ur&e financiare% de a&emenea prin capacitatea de influienţare a deciziilor

autorităţilor locale pot contribui #ntr"o mă&ură foarte importantă la realizarea unei educaţii de

calitate #n şcoală.

,entru dez$oltarea parteneriatului cu agenţii economici% unităţile şcolare trebuie &ă &e

orienteze către identificarea4

• agenţilor economici care pot de$eni parteneri ai şcolii1

• cerinţelor &pecifice formulate de către agenţii economici1

• obiecti$ele comune care pot &ta la baza parteneriatului1


9/51

• priorităţile pe care şcoala le $izează1

• modalităţile de informare% &en&ibilizare% atragere a agenţilor economici1

• acti$ităţile7proiectele care pot fi de&făşurate in regim de parteneriat.

0raducerea in fapt a ace&tor &trategii pre&upune pregatirea re&ur&elor umane ale şcolii pentru dialog &i colaborare cu reprezentanţii lumii economico"financiare.

6. O#an"a&le nonu/e#na(en!ale $a#!ene# co(un!a# 5$ecal a n5!!u&lo#

şcola#e

+n &ocietatea actuală ei&tă un mare număr de organizaţii care derulează acţiuni şi

proiecte cu caracter educaţional% cu impact important #n comunităţile #n care au loc şi #n care

ace&tea #şi de&făşoară acti$itatea. ,roiectele de&făşurate de către organizaţiile

nongu$ernamentale urmăre&c-

• atragerea unor re&ur&e #n &pri(inul comunităţii1

• pregătirea unor categorii de re&ur&e umane din cadrul comunităţilor8e.

mediatorii şcolari31

• realizarea parteneriatelor la ni$el local1

• &en&ibilizarea opiniei publice #n raport cu şcoala şi educaţia1

• facilitarea obţinerii unor re&ur&e pentru şcoală1

• #nc)eierea unor parteneriate #ntre şcoli şi parteneri interni &au eterni.

• #ncura(area dez$oltării comunităţilor defa$orizate8e. comunitatea rromă3

,rin organizarea unor a&tfel de acti$ităţi şi proiecte% organizaţiile nongu$ernamentale au

acumulat informaţie şi eperienţă care pot con&titui puncte de plecare #n organizarea

parteneriatelor educaţionale.


10/51

II. Manae(en!ul cal!*&

II.1. E/olu&a (anae(en!ulu ş!n&+c

4ormarea termenului de management şi definirea conceptului% &"a efectuat pe parcur&ul unui

timp #ndelungat. +n formele &ale incipiente% empirice% managementul l"a #n&oţit pe om% &e poate

&pune% #n decur&ul i&toriei &ale. 4enomenul e&te fire&c dacă ne g'ndim la faptul că pentru a

&upra$ieţui% pentru a putea obţine cele nece&are ei&tenţei% pentru a"şi #mbunătăţii traiul% omul a

trebuit &ă"şi pună #ntrebări de felul- ce &ă facă9% cum &ă facă9 etc. Managementul l"a a(utat &ă

obţină ră&pun&ul la ace&te #ntrebări. S"a dedu&% că ei&tă :ce$a2 care bine &tăp'nit permite unor oameni &ă obţină rezultate mai bune dec't ale altora. Ace&t :ce$a2 perceput de către om &"a

conturat &ub forma unor elemente de conducere. Cu timpul deşi ele au con&tituit un anumit

&ecret% con&iderate ca atare de către cei care le &e&iza&eră importanţa% au #nceput &ă de$ină

cuno&cute% &ă con&tituie :apana(ul2 multora dintre cei care manife&tau iniţiati$ă #n domeniul

economic% dar nu numai #n ace&ta. Elementele re&pecti$e au #nceput &ă fie &tudiate de către

oamenii de ştiinţă% teoretizate şi &"au elaborat lucrări ştiinţifice. A a$ut loc% #n timp% un proce&

foarte lent% dar continuu% de trecere &pre managementul ştiinţific% care l"a #nlocuit tot mai mult pe

cel empiric. ;eneralizările% teoretizările% formularea de metode şi te)nici au imprimat

managementului un caracter ştiinţific. Etapizarea managementului #n de$enirea &a ştiinţifică a

fo&t abordată de mulţi oameni de ştiinţă% după criterii diferite% &"a a(un& la concluzii $ariate.

,)ilip


11/51

managementului a fo&t aată cu precădere pe probleme de organizare. ,ractica organizatorică &e

realizează prin metoda de a organiza de &u& #n (o&% de a a&igura cu precădere di$iziunea muncii şi

repartizarea ră&punderilor. Iniţiati$a şi aportul de idei% aprofundarea deciziilor erau negli(ate.

3. Etapa a treia, managementul bazat pe obiective% cuprinde perioada anilor ?@D%

c'nd concepţia a&upra managementului a e$oluat &pre con&iderarea ace&tuia ca un proce&

orientat% #n general% &pre alegerea şi realizarea obiecti$elor unei #ntreprinderi. +n acea&tă etapă

managementul are #n $edere şi alte funcţiuni- a&igurarea circulaţiei mărfurilor% finanţarea şi

politica economică. ,erioada &e caracterizează prin creşterea intere&ului pentru planificare%

fundamentare ştiinţifică a deciziilor şi &e practică o organizare de tip de&centralizat.

4. Etapa a patra, se referă la apariţia unei teorii generale a dezvoltării . E&te

perioada care #ncepe după anul ?@ c'nd% pe baza &intetizării conceptelor de management care

au fo&t formulate şi dez$oltate #n etapele anterioare% a #nceput elaborarea unui cadru conceptualal unei teorii generale a managementului.

E. /ale #mparte perioada formării ştiinţei managementului #n trei etape-

• Prima etapă reprezintă conducerea empirică F core&punzătoare perioadei #n care

acti$itatea de conducere &e baza pe eperienţă şi intuiţie. Acea&tă etapă e&te legată de

#nceputurile &ale% p'nă la apariţia lucrărilor elaborate de cla&icii managementului.

• !e de-a doua etapă - începuturile managementului ştiinţific - cuprinde perioada #n care

apar şi &e con&olidează conceptele generale ale managementului şi e&te marcat de

publicarea lucrărilor lui 4. . 4a=ol.

• Etapa a treia - managementul ştiinţific - &e referă la perioada contemporană.

Acea&tă etapizare a ştiinţei managementului are de&igur% un caracter con$enţional% pentru că #n

fiecare etapă &e regă&e&c elemente &pecifice celorlalte. +nceputurile managementului ştiinţific &e

regă&e&c #n prima etapă. Acea&ta rezultă din enumerarea c'tor$a lucrări apărute #naintea celor

elaborate de cla&ici 80a=lor şi 4a=ol3% care reprezintă graniţa dintre cele două etape analizate.

A&tfel% C)arle& Bobage căruia i &e atribuie primele preocupări pentru determinarea timpului delucru% #n lucrarea &a :Comparative View of the various nstitutions for the !ssurance of "ife2%

apărută la Gondra% ?H% formulează pre$iziuni ale managementului modern% prezent'nd idei şi

principii care &e a&eamănă cu unele puncte de $edere ale lui 4. 0a=lor şi ale &ucce&orilor &ăi.

>enr= Metcalfe a publicat o carte #n anul ?HHJ : Costul manufacturilor şi administraţia


12/51

atelierelor publice şi private2% #n care &e afirmă că ei&tă o ştiinţă a admini&traţiei fondată pe

principii care pot fi aplicate la un număr mare şi $ariat de cazuri. Ace&te principii pot fi

de&coperite cu a(utorul ob&er$aţiilor şi eperimentelor. Emanuel Ion Nic)ifor publică% #n ?H% la

Braşo$% lucrarea : #ravila comercială2% care poate fi apreciată ca un manual de management

pentru perioada re&pecti$ă. Managementul empiric core&punde perioadei &ale de #nceput. Aşa

după cum au &ubliniat diferiţi autori% ideile ei&tau% dacă oamenii coordonau anumite acti$ităţi%

dar #n &tare latentă% fără o formă concretă% baz'ndu"&e pe elemente care ţineau de bunul &imţ% de

eperienţă% de intuiţie% al căror rol nu trebuie negat. Elementele amintite mai &u& a$eau rolul

deci&i$ #n proce&ul decizional% #n organizarea proce&elor economice% #n coordonarea şi controlul

rezultatelor acti$ităţilor ce &e de&făşurau #n unităţile economice. /e a&tfel% c)iar condiţiile

dimen&ionale #n care &e derulau acti$ităţile fa$orizau manife&tarea unui a&emenea tip de

management. +ntreprinderile nefiind de mare amploare% #ntr"o a&emenea &ituaţie% funcţiilemanagementului erau eercitate de proprietarii #ntreprinderilor. ,roprietarul capitalului era şi

manager% ceea ce nu &e mai #nt'mpla #n cazul &ocietăţilor pe acţiuni. ,roprietarul apărea ca o

per&oană poli$alentă% care trebuia &ă manife&te preocupări şi pricepere #n toate domeniile de

acti$itate ale #ntreprinderii. ,roce&ul de concentrare şi centralizarea capitalului a determinat

creşterea mărimii unităţilor% a facilitat aplicarea #n practică a progre&ului ştiinţific şi te)nic% ceea

ce a făcut impo&ibilă cumularea celor două calităţi " proprietar şi manager. +n acea&tă etapă are

loc un proce& de formare a unei noi me&erii% cea de manager% care nu mai e&te proprietarulcapitalului. Apariţia managementului ştiinţific a fo&t precedată de o etapă al cărei conţinut l"a

con&tituit #nceputurile ace&tuia% teoria managementului fiind #n cur& de formare şi con&olidare.

E&te $orba de o acumulare continuă de idei% de formularea unor concepte% de principii% de metode

şi te)nici &pecifice% care imprimau managementului un pronunţat caracter ştiinţific.

Managementul ştiinţific e&te urmarea a ceea ce &"a acumulat #n perioada precedentă

aplicării &ale şi% cu at't mai mult% a creării şi dez$oltării unei metodologiei ştiinţifice% care &ă

faciliteze aplicarea #n practică a elementelor de noutate din domeniul te)nicii şi alte domeniiadiacente acti$ităţii #ntreprinderilor. Contribuţii &emnificati$e #n ace&t domeniu au a$ut-

cercetările operaţionale% teoria &i&temelor% cibernetica% informatizarea% p&i)ologia% &ociologia%

ergonomia% etc. Specific ace&tei perioade e&te faptul că a a$ut loc o creştere a numărului de

lucrări ştiinţifice #n domeniul managementului% &e amplifică importanţa informaţiei% a cre&cut

ni$elul te)nico"ştiinţific al proce&elor manageriale. Bazele managementului ştiinţific au fo&t pu&e


13/51

de americanul 4. 0a=lor% autor al lucrărilor : #rincipiile conducerii ştiinţifice$ şi %Conducerea

atelierelor$ şi de francezul >. 4a=ol prin lucrarea %!dministraţia industrială şi generală$.

Managementul &e afirmă ca o cale ştiinţifică de &oluţionare a problemelor pu&e &i&temului

managerial #n anumite condiţii. Managementul e&te pri$it ca o acţiune% artă &au manieră de

conduce o organizaţie% de a organiza% de a diri(a% de a planifica dez$oltarea &a% de a controla şi &e

aplică tuturor domeniilor de acti$itate .Managementului unei unităţi #i re$ine ca &arcină &ă

identifice problemele ade$ărate care ţin de acea&tă acti$itate şi &ă le #nlăture pe cele fal&e% &ă le

formuleze #n mod concret% &ă &tabilea&că &copul% obiecti$ele şi priorităţile. 5n rol #n&emnat

re$ine% #n ace&t &en&% per&oanelor cuprin&e #n &i&temul managerial% potri$it treptei ierar)ice pe

care &e gă&e&c şi care trebuie &ă utilizeze teorii% concepte% metode şi te)nici de management.

Managementul apare ca o ştiinţă economică cu caracter de :graniţă2% care utilizează metode şi

te)nici proprii altor ştiinţe% adapt'ndu"le la &pecificul ei. Abordarea interdi&ciplinară% deci% dindiferite ung)iuri de $edere a unei probleme% oferă şan&e mult mai mari pentru &oluţionarea &a

optimă. Cel &au cei c)emaţi &ă acţioneze #n ace&t &en&% pri$e&c #n interdependenţă diferitele

componente ale problemei% care &unt diferite şi au con&ecinţe $ariate 8economice% &ociale 3%

urm'nd &ă gă&ea&că &oluţia care &ă &e reflecte poziti$ toate laturile &i&temului pe care le $izează.


14/51

II.'. Manae(en!ul cal!*& $e $lan n!e#na&onal

+n deceniile J şi ale &ecolului trecut8&ec.3% mini&terul apărării din Marea Britanie a

a$ut mai multe probleme legate de ec)ipamentele ac)iziţionate. /orind ca ec)ipamentele &ă fie

c't mai fiabile% mini&terul apărării a introdu& &ub denumirea de "tandardele #părării o &erie de

proceduri de calitate 8norme documentate3 obligatorii pentru proiectanţii% producătorii şi

furnizorii de ec)ipamente militare. +n ?@% "tandardele #părării au fo&t inclu&e #n &tandardele

AKA,. Ace&te &tandarde erau re&pectate de furnizorii de ec)ipamente militare pentru ţările

NA06. +n ?@@% ca urmare a nece&ităţii de a introduce un &tandard prin care şi furnizorii din alteindu&trii &ă poată &ă fie controlaţi% a apărut &tandardul BS JJ 8a$'nd ca &ur&a &tandardele

AKA,3. +n anul ?@H% datorită cererii pri$ind confirmarea ni$elului de calitate oferit de o

organizaţie% la ni$el internaţional% a fo&t elaborată% de către 6rganizaţia Internaţională pentru

Standardizare 8IS63% familia de &tandarde IS6 @ 8a$'nd ca &ur&ă BS JJ3.

Ni$elul culturii calităţii $ariază de la o ţară la alta% aprecierea fiind făcută #n funcţie de o

&erie de indicatori &intetici-

• gradul de dez$oltare al certificării &i&temelor calităţii

8IS6 @?7 şi KS @% 0G @31

• ei&tenţa şi gradul de dez$oltare a modelelor de ECEGENL

pentru premiile naţionale7regionale ale calităţii 85!AN " !om'nia% Malcolm

Baldridge AOard " S5A% E4KM " 5niunea Europeana% /eming " aponia31

• ei&tenţa şi gradul de dez$oltare al organizaţiilor din domeniul

calităţii 8certificatori% con&ultanţi% formatori31

• numărul re$i&telor şi conferinţelor de &pecialitate1


15/51

• ei&tenţa şi influenţa mişcărilor de protecţia con&umatorilor% cu rol

#n educarea con&umatorilor şi utilizatorilor de bunuri şi &er$icii #n &piritul

orientării &pre calitate.

II.). Manae(en!ul cal!*& n n/*&*(0n!

Managementul calităţii totale in in$ăţăm'nt e&te o &trategie organizaţionala

fundamentată pe ideea că performanţa in atingerea unei calităţi &uperioare a proce&ului

in&tructi$ F educati$ e&te realizată doar prin implicarea cu per&e$erenţă a tuturor actanţilor

educaţionali in proce&ul de imbunătăţire permanentă a &i&temului. 6biecti$ul e&te creşterea

eficienţei &i eficacităţii #n &ati&facerea ne$oilor de educaţie ale ele$ilor &i ale &ocietaţii in

an&amblul ei. Conceptul de mangement al calităţii totale 80otal Kualit= Management " 0KM3

a fo&t propu&% la inceputul deceniului J% al &ecolului trecut% de către dr. EdOard& /eming dar

utilizarea lui a inceput in anul ?@HJ &i pre&upune-

• concentrarea pe proce&ul de formare permanentă% a&tfel #nc't rezultatele

ace&teia &ă fie $izibile% repetabile şi mă&urabile1

•

concentrarea pe analizarea şi eliminarea factorilor perturbatori ai proce&ului in&tructi$ F educati$8ab&entei&m% abandon% delinc$enţă (u$enila31

• eaminarea modului prin care ele$ii beneficiază de calitatea actului

didactic #n &copul creării de competenţe1

• etinderea preocupărilor manageriale dincolo de educaţia

in&tituţionalizată% &pre educaţia nonformală şi informală.

Elementele definitorii pentru Manae(en!ul Cal!a& To!ale &unt-$îmbunataţire

permanentă la nivelul intregii organizaţii şcolare$ iar toate proce&ele implicate trebuie &ă

$izeze realizarea feedbac%-ului. Calitatea &e produce% &e generează permanent% &e mă&oară şi &e

imbunătăţe&te continuu% iar organizaţia furnizoare de educaţie trebuie &ă a&igure calitatea% &ă

implementeze propriul &i&tem de management şi de a&igurare a calităţii% &a &e autoe$alueze


16/51

continuu şi &ă propună mă&uri ameliorati$e. *coala e&te re&pon&abilă de a&igurarea internă a

calităţii% dar calitatea &e a&igură prin dialog şi pe baza de parteneriat cu toţi actorii implicaţi. +n

cadrul #n$ăţăm'ntului preuni$er&itar agenda managerială pentru a&igurarea calităţii e&te

&tructurată pe domenii fundamentale.

&'()*+" !. C!#!C-!-) *--+/'*!"0

!.a1 tructurile instituţionale, administrative şi manageriale

1. /ocumentele proiecti$e8proiectul de dez$oltare in&titutionala% planul de aplicare3%

politicile% procedurile &i acti$itatile% re&pecta cerintele interne &i eterne &i a&igura calitatea &i

con&ec$enta programelor de in$atare.

'. 6rganizaţia a&igură o conducere şi un management caracterizate prin eficacitate #n ceea

ce pri$eşte calitatea şi dez$oltarea curriculumului 7#n$ăţării.

). 6biecti$ele &trategice% ţintele şi $alorile &unt #nţele&e pe deplin de toţi membrii

per&onalului şi de toţi factorii intere&aţi.

. In cadrul organizatiei ei&tă o comunicare eficientă.

&. "e dezvoltă, se menţin şi se analizează în mod regulat parteneriate şi colaborări

eficiente cu factori interesaţi, e'terni.

7. Informaţiile şi &i&temele de #nregi&trări &unt eacte% actualizate şi pă&trate #n condiţii de

&iguranţă şi confidenţialitate% pot fi in&pectate şi &unt re$izuite in mod regulat.

8. 6rganizaţia oferă ele$ilor un mediu &igur% &ănăto& şi care le oferă &pri(in1 de a&emenea%

organizaţia &e a&igură că programele &unt furnizate şi e$aluate de per&onal competent şi calificat.

!.b12aza materială


17/51

. Ec)ipamentele% materialele şi &paţiile de &pecialitate &unt adec$ate &pecialităţii 8unde

e&te cazul3 şi #ndepline&c &tandardele indu&triale curente.

'. Spaţiile% clădirile şi ec)ipamentele &unt partial reno$ate% &unt in buna &tare de

functionare &i acce&ibile tuturor grupurilor de ele$i1 &unt &emnalate prin indicatoare şi &unt uşor de localizat.

). Condiţiile şi mediul de lucru &unt eficace şi a&igură relaţii de lucru bune.

. ,rogre&ul te)nologic e&te cuno&cut şi ino$aţiile &emificati$e &unt cuno&cute &i

introdu&e dupa caz.

!.c1 3esurse umane

In ceea ce pri$e&te managementul re&ur&elor umane &e con&tata ca-

1. !e&ur&ele &unt eficace ge&tionate% a&tfel incat &a &pri(ine proce&ul de in$atare precum &i

formarea &i dez$oltarea profe&onala a cadrelor didactice1

'. 0oate rolurile şi re&pon&abilităţile membrilor per&onalului &unt clar definite şi #nţele&e1

poziţiile de autoritate &unt clar definite şi recuno&cute1

). 0oţi membrii per&onalului au acce& la cunoştinţe utile şi $alide pri$ind &arcinile şiobiecti$ele lor1

. ,rofe&orii demon&trează că po&edă cunoştinţe% competenţă te)nică şi eperienţă

actualizată la un ni$el care &ă a&igure predarea% #n$ăţarea şi e$aluarea eficace a programelor1

6. 0oţi membrii per&onalului &unt anga(aţi #n conformitate cu legi&laţia locală şi naţională

pri$ind ocuparea forţei de muncă şi egalitatea şan&elor 9

7. Conflictele şi problemele per&onale &unt rezol$ate #n mod eficace1 &oluţiile gă&ite &unt&ati&făcătoare pentru toate părţile implicate şi ră&pund ne$oilor ace&tora.


18/51

&'()*+" 2. )4C!C-!-) )&+C!/'*!"0

2.a1Conţinutul programelor de studiu

1. Se armonizeaza cu obiecti$ele &trategice &i cu $alorile organizatiei1

'. 6biecti$ele de in$ăţare ale programelor includ criterii şi metode de e$aluare &umati$ă

care &unt adec$ate &copului şi care &unt re$izuite periodic1

). ,rogramele de #n$ăţare #ndepline&c cerinţele eterne şi &unt recepti$e faţă de &ituaţia la

ni$el local% regional% naţional şi european1

. ,rogramele de #n$ăţare &pri(ină şi &pore&c $aloarea #n$ăţării practice şi teoretice1

6. ,rogramele de #n$ăţare define&c #n mod clar tra&eele de continuare a &tudiilor1

2.b1 3ezultatele învăţării

1. E$aluarea iniţiala oferă o imagine eactă pe baza careia &e poate planifica un program

de #n$ăţare adec$at1

'. Informaţiile pri$ind e$aluarea in$ăţării şi rezultatele dob'ndite% inclu&i$ analiza performanţei diferitor grupuri de ele$i% &unt folo&ite pentru dez$oltarea programului de in$ăţare1

). 6biecti$ele de #n$ăţare ale programelor includ criterii şi metode de e$aluare &umati$ă

care &unt adec$ate &copului şi care &unt re$izuite #n mod regulat1


19/51

. ,rogramele de #n$ăţare includ proce&e eficace de e$aluare formati$ă şi &umati$ă şi de

monitorizare a #n$ăţării1

2.c1 !ctivitatea financiară a organizaţiei

1. Ei&tă o contabilitate eficientă şi &e efectuează audituri financiare periodice #n

conformitate cu cerinţele fi&cale şi legale1

'. /ez$oltarea şi durabilitatea &er$iciilor furnizate ele$ilor &e bazează pe un management

financiar re&pon&abil1

). Intere&ele financiare ale tuturor factorilor intere&aţi &unt ec)ilibrate şi &ati&făcute cu

eficacitate.

&'()*+" C. (!*!5)()*-+" C!"-0/

Managementul calităţii are #n $edere mă&ura #n care ec)ipa de conducere şi management a

şcolii7liceului reuşeşte &ă formeze o organizaţie puternică% eficientă% care promo$ează calitatea iar ele$ii

ating &tandarde #nalte şi prime&c &pri(in core&punzător. Managementul calităţii nu &e referă doar la

acti$itatea directorilor ci are #n $edere şi acti$itatea conducerii diferitelor catedre şi &er$icii% impactul pecare #l au ace&tea a&upra progre&ului ele$ilor. Managementul calităţii #n #n$ăţăm'nt $izează următoarele

a&pecte principale ale managementului unităţilor de #n$ăţăm'nt -

1. Membrii managementului elaborează mi&iunea% $iziunea% $alorile şi &unt modele ale

unei culturi a ecelenţei1

'. 0oţi membrii per&onalului &unt implicaţi #n implementarea a&igurării calităţii1

). E$aluările periodice ale &i&temului de calitate au loc cel puţin anual1

. Si&temul de calitate e&te &upu& unui proce& de #mbunătăţire continuă care face parte din

&trategia de #mbunătăţire a calităţii% &tabilită de organizaţie.

,rincipala re&pon&abilitate #n #mbunătăţirea calităţii şi &tandardelor ofertei educaţionale

re$ine furnizorilor de educaţie şi formare profe&ională. Managerii şcolari trebuie &ă depună


20/51

eforturi &u&ţinute pentru a ge&tiona şi a imbunătăţi calitatea &er$iciilor educaţionale oferite de

către şcoală7liceu.

III. Coo#%ona!e (e!o%oloce ale ce#ce!*#Cercetarea pedagogică a con&tat intr"o acţiune de ob&er$are şi in$e&tigare a relaţiilor

şcoală F comunitate% analiza ace&tora din per&pecti$a realizării calităţii #n educaţie% re&pecti$ cum

ace&te relaţii pot reprezenta un indicator &emnificati$ al calităţii managementului performant al

unităţilor de #n$ăţăm'nt

1. co$ ş o2ec!/e

Gucrarea #şi propune &ă e$idenţieze faptul că şcoala trebuie &ă fie intere&ată% &ă &timuleze

şi &ă #ncura(eze colaborarea cu toţi factorii intere&aţi8in&tituţii% per&oane3 care pot contribui la

&u&ţinerea şcolii şi la realizarea unei educaţii de calitate. Calitatea managementului educaţional

e&te in mare mă&ura determinată de parteneriatul 8relaţiile3 şcoală8liceu3 F comunitate.

O2ec!/ele cercetării au fo&t urmatoarele-

• Identificarea intere&elor comune pe care le urmăre&c şcoala &i familia

ele$ului1

• E$idenţierea principiilor generale pe care trebuie &ă le re&pecte toţi cei

intere&ati in realizarea unei educaţii de calitate pentru fiecare copil1


21/51

• Analiza di&funcţiilor care apar in relaţiile şcolii cu in&tituţiile comunitare1

• Identificarea factorilor care generează ob&tacole in relaţiile dintre şcoală şi

familia ele$ului1

• /e&crierea mă&urilor nece&are pentru #ncura(area colaborării şcolii cu

agenţii economici precum şi cu organizaţiile nongu$ernamentale.

'. I$o!e"a %e luc#u

,rintre condiţionalităţile realizării unei educaţii de calitate e&te şi aceea a de&făşurării

unui parteneriat educaţional eficient intre şcoală şi comunitate. In lucrarea prezentă ne"am

propu& &ă identificăm in ce mă&ura ec)ipele manageriale din liceele7colegiile7grupurile şcolare

din oraşul ,iatra Neamţ% acordă importanţa cu$enită relaţiilor şcoală F comunitate% pe de o parte%

conştientizează faptul că parteneriatul liceu F comunitate% influenţează &emnificati$ calitatea

&er$iciilor educaţionale oferite de către şcoală% pe de altă parte.

). De+n#ea conce$!ual* ş o$e#a&onal* a /a#a2lelo# u!l"a!e n ce#ce!a#e

/efinirea conceptuală a $ariabilelor utilizate in cercetare &e referă la eplicitarea concretă a

$ariabilelor% iar definirea operaţională &e referă la alternati$ele ce pot caracteriza ace&te

$ariabile.


22/51


23/51

?. 3elaţia şcoală : organizaţii

nonguvernamentale

5radul de cunoaştere a importanţei parteneriatului şcoală : organizaţii

nonguvernamentale de cătreconducerea unităţilor de invăţăm@nt

" !tragerea deresure in spriAinul

comunitatii=" 4acilitarea

parteneritelor

la nivel local=

" timulareadevoltarii

unor comunitati

defavorizateB. 'pinia subiecţilor vizavide rezolvarea problemelor de

comunicare între şcoală şi familie

mportanţa cunoaşterii de către factorii implicati, şcoala şi familie, abarierelor de comunicare şi influenţanegativă a comunicării defectuoase

asupra parcursului şcolar al elevului.

4recvenţa utilizării

9edinţele cu părinţii=

9-elefon la şcoală,convorbire cu

dirigintele clasei=

9#etiţii=

9convingerea şi aaltor părinţi pentru a

aborda problema.recvenţa de

utilizare

Un!a!ea %e 5on%a:


24/51

5nitatea de &onda( a fo&t con&tituită de conducerea unei şcoli &au comitetul de părinţi al unei

cla&e care a fo&t cuprin&ă #n cercetare.

Alee#ea loculu ce#ce!*#

Cercetarea &"a de&făşurat la &ediul unităţilor şcolare ale căror conduceri au fo&t c)e&tionate pe

tema parteneriatelor educaţionale% iar inter$iul% cu comitetele de părinţi pe cla&e% &"a realizat la

&ediul liceului pedagogic

Pe#oa%a %e %e5+*şu#a#e

Cercetarea &"a efectuat pe parcur&ul a ? &ăptăm'ni% #n perioada ?.?.@ F . ?. @.

P#oce%eul %e eşan!ona#e

,entru formarea eşantionului &"a folo&it procedeul de eşantionare nealeatoare

unităţile eşantionului fiind ale&e in mod conştient dupa următoarele criterii-

a3 Membrii grupului &ă fie directori &au directori ad(uncţi ai unor unităţi şcolare1

b3 Membrii grupului &ă fie părinţi ai unor ele$i ai liceului pedagogic% membri #n comitetele

de părinţi pe cla&e.

Cercetarea &"a de&făşurat #n in r'ndul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri

şcolare 8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat

>ogaşP1 C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1

;rup *colar Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1

Giceul cu ,rogram Sporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfinţii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1Giceul particular P;rigore 0ăbăcaruP% precum şi a ? conduceri de *coli ;enerale din

municipiu. +n total au fo&t cuprin&e #n cercetare% DD de per&oane cu funcţii de conducere

8directori &au directori ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean% precum şi de per&oane cu

$'r&ta pe&te D de ani% care au copiii #n&crişi la liceul pedagogic şi fac parte din comitetele de

părinţi ale celor de cla&e ale Giceului ,edagogicP;)eorg)e A&ac)iP ,iatra Neamţ. Ace&te


25/51

per&oane au fo&t inter$ie$ate de către cercetător #n $ederea obţinerii informaţiilor dorite de

către ace&ta.

. Me!o%e %e ce#ce!a#e

Metodele de cercetare ale&e au fo&t% metoda observaţiei % c+estionarul şi interviu

a1 'bservatia

A reprezentat metoda principală de in$e&tigaţie directă% care &"a manife&tat ca un act &i&tematicde urmărire atentă a proce&ului in&tructi$ Feducati$% precum şi a parteneriatelor educaţionale ale

şcolii #n a&amblul% ori a di$er&elor laturi ale ace&tora% cu familia ele$ilor% cu autorităţile locale% cu

organizaţii nongu$ernamentale% cu agenţi economici% influenţa pe care ace&te parteneriate au

a$ut"o a&upra calităţii &er$iciilor educaţionale de care beneficiază ele$ii din comunitate. /atele

obţinute% prin utilizarea metodei ob&er$aţiei% au &tat la baza #ntocmirii diagramelor ;antt pentru

parteneriatele educaţionale ale liceului pedagogic realizate cu familia şi cu autorităţile locale%

diagrame prezentate #n lucrare.

b1 Chestionarul

S"a aplicat in randul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri şcolare

8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat >ogaşP1

C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1 ;rup *colar

Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1 Giceul cu ,rogramSporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfintii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1 Giceul particular

P;rigore 0ăbăcaruP% precum şi a ? conduceri de şcolile generale din municipiu. +n total au

ră&pun& la #ntrebările din c)e&tionar% DD de per&oane cu funcţii de conducere 8directori &au

directori ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean. Scopul aplicării c)e&tionarului a fo&t acela de a

in$e&tiga opiniile şi intere&ele conducerilor celor douăzecişidouă de licee7colegii7grupuri


26/51


27/51

!. &iagrama 5antt

E&te folo&ită in planificarea de proiecte şi in &tabilirea perioadei de de&făşurare a proiectelor.

,rincipalul obiecti$ al diagramei ;antt e&te &tabilirea timpului nece&ar de&fa&urarii unui proiect &i

&tabilirea ordinii in care trebuie &a &e de&făşoare &arcinile. A fo&t folo&ită #n lucrare pentru a &u&ţine cu

eemple a diferite tipuri de parteneriate educaţionale% şcoală F comunitate% importanţa ace&tora #n

a&igurarea unei educaţii de calitate precum şi faptul că ace&t gen de acti$ităţi7acţiuni con&tituie un

indicator important al calităţii managementului unităţilor şcolare.

P#oec! %e $a#!ene#a! Lceul Pe%aoc ;G


28/51

P#oec! %e $a#!ene#a! n!#e Lceul Pe%aoc ;G

A.Alegerea per&onalului didactic

8educatoare% informatician3

" ?

B.Stabilirea &ur&elor de finanţare 8IS%

Con&iliul Gocal3"

C. Alegerea ec)ipamentelor B D

/. Selectia cererilor de oferte B


29/51

E.

Ac)izitionarea ec)ipamentelor. ,reluarea

de catre &er$iciul admini&trati$ &i

contabilitate

C% / H

4. Amena(area &alilor de grupa " ?

;. In&talarea ec)ipamentelor 4 ?

>.In&truirea per&onalului didactic

8educatoare34% ; ?

/. ezultate c+estionar

Aplicarea c)e&tionarului in randul directorilor de licee% colegii şi grupuri şcolare din

,iatra Neamţ a condu& la următoarele rezultate-

7. #rimii ? parteneri educaţionali ai şcolii>liceului?3 printre partenerii educaţionali indicaţi de către cei DD de manageri şcolari%

familia ele$ilor e&te pe primul loc8primul partener3 DD ră&pun&uri% pondere Q ?R%3 autorităţile locale8 primăria şi con&iliul local ,iatra Neamţ3 pe locul al

doilea% DD ră&pun&uri% pondere ?R13 #n continuare% pe locul al treilea% au fo&t indicaţi ca parteneri importanţi ai

şcolii% IS Neamţ şi Mini&terul Educaţiei% reprezentanţi ierar)ici &uperiori cărora


30/51

şcoala le e&te &ubordonată F H ră&pun&uri% pondere Q %R1 Bi&erica ortodoă%

ra&pun&uri% pondereQD%?R 1 Centrul udeţean de Cultură Carmen Secularae2% D

ră&pun&uri% pondere Q H%R1 Biblioteca udeţeană ;.0. Tirileanu2" ră&pun&uri%

pondere Q ?%JR1 /irecţia pentru 0ineret şi Sport D ră&pun&uri% pondere Q H%R1

D3 ,e locul D au fo&t enumerate a&tfel F 0eatrul 0ineretului din ,iatra Neamţ%

?J ră&pun&uri% pondereQ %R1 Muzeul udeţean de I&torie% ?? ră&pun&uri% pondere

Q JR1 In&pectoratul de ,oliţie ,iatra Neamţ% ?H ră&pun&uri% pondere Q D?%R .

J3 +n r'ndul partenerilor educaţionali pe locul al cincilea au fo&t indicati% Biblioteca

udeţeană ;.0. Tirileanu2" ră&pun&uri% pondere Q ?%R1 In&pectoratul de ,oliţie ,iatra

Neamţ% ?J ră&pun&uri% pondereQ %R 1 Alte F ,iatra Neamţ% ră&pun&uri% pondere

?%R1 BC!"&ucur&ala ,iatra Neamţ% D ră&pun&uri% pondere Q H%R1 6N;"ul% Sal$aţi


31/51

copiii2 D ră&pun&uri% pondere Q H%R şi CentrulSancta Maria2% ră&pun&uri% pondere Q

?%R.

8. #arteneriatul cu familia

Ga #ntrebarea cu numărul II % @ de directori% dintre cei c)e&tionaţi% au apreciat parteneriatul cu familia ca fiind &ati&făcător% pondere Q %R% iar ?J% dintre directorii de

licee8C.N.,etru !areş% C.N. Cali&trat >ogaş2% C.N. Informatică% G,S ,iatra Neamţ Scoala nr.%

% ?% D3%au apreciat că ace&ta e&te eficient% pondere Q %R .

;. #arteneriat cu autorităţile locale

Ga intrebarea a treia% ?J dintre managerii şcolari au apreciat rezultatele

obţinute% #n parteneriatele cu autorităţile locale% ca fiind foarte bune% pondere Q %R1 ?? au


32/51

apreciat rezultatele ca fiind bune% pondere Q JR1 ?H au apreciat rezultatele ca fiind

&ati&făcătoare% pondere Q D?%R.


33/51

V. )ficienţa parteneriatului cu organizatii nonguvernamentale

+n legătură cu parteneriatele cu organizaţii nongu$ernamentale &"au obţinut următoarele

rezultate-

?3 ?H directori au apreciat că informatia şi eperienţa acumulată de către

diferitele organizaţii nongu$ernamentale pot fi $alorificate in cadrul parteneriatelor

educaţionale% pondere Q D?%R1

3 ?J directori con&ideră că% pentru a putea organiza parteneriate educaţionale

cu organizaţii nongu$ernamentale% trebuie pregătite re&ur&ele umane ale şcolii pentru a

acţiona re&pon&abil şi eficient #n ace&t domeniu% pondere Q %R1

3 ?? directori au apreciat că şcoala8liceul3 trebuie &ă dez$olte relaţii

con&tante de colaborare cu organizaţii care fie &unt implicate direct in programe

educati$e% fie &unt intere&ate in mod &emnificati$ in realizarea unei educaţii de bună

calitate% pondere Q JR1


34/51

!. ezultate interviu

. *eterminarea atitudinii familiilor şi cunoaşterea opiniilor părinţilor cu privire la relatiileşcoala- familie- comunitate.

• Ga #ntrebarea numărul 1 de la acea&tă &ecţiune cu pri$ire la rolul

familiei în succesul şcolar al copilului % părinţii inter$ie$aţi au ră&pun& a&tfel-

" de părinţi apreciază ca fiind foarte important rolul familiei #n a&igurarea

&ucce&ului şcolar al copilului% pondere Q DJ%DJR1

" ? părinţi con&ideră că nu numai copilul poartă ră&punderea &ucce&ului şcolar şică re&pon&abilitatea re$ine in egală mă&ură familiei% pondere Q D%JR1

" de părinţi apreciază că nu familia ci şcoala are un rol primordial in &ucce&ul

şcolar al copilului iar familia are un rol mai degrabă &ecundar% pondere Q %R.


35/51

• Ga intrebarea cu numărul ', $iz'nd calitatea serviciilor

educationale oferite de şcoală% &"a ră&pun& a&tfel-

" ? părinţi au apreciat calitatea &er$iciilor educaţionale oferite de către

liceu ca fiind foarte bună pondere Q %?R1

" de părinţi au apreciat calitatea acti$ităţilor educaţionale organizate de

către şcoală ca fiind bună% pondere Q %DR1

" dintre părinţi au apreciat ca &ati&făcătoare calitatea programelor

educaţionale oferite de către şcoală% pondere Q %JR1

• Ga #ntrebarea cu numărul ) a ace&tei &ecţiuni &"au primit

urmatoarele ră&pun&uri-


36/51

" JD de părinţi apreciază ca implicarea #n mai mare mă&ură a părinţilor #n

organizarea acti$ităţilor etraşcolare ale ele$ilor ar fi benefică pentru toţi cei

implicaţi%ele$i% profe&ori% şcoală ca in&tituţie% familie% pondere Q H?%HR1

" ? părinţi con&ideră că organizarea ace&tui gen de acti$ităţi reclamă o pregătire de &pecialitate &i prin urmare implicarea părinţilor trebuie &ă &e rezume

doar la &u&ţinerea financiară a ace&tora% pondere Q ?H%R.

0. "tabilirea modalităţilor de informare a elevilor şi în special a părinţilor acestora în

vederea cunoaşterii detaliilor privind relaţiile şcoala- familie- comunitate.

Ga &ectiunea % in legătură cu problematica comunicării familiei cu şcoala pe teme şcolare

&"au obţinut urmatoarele ră&pun&uri-

?.a. @ de părinţi au ră&pun& afirmati$% pondere Q D%@R1

?.b. J părinţi au afirmat că &e folo&e&c de acea&tă $ariantă de comunicare%

pondere Q %JR1

?.c. părinţi au afirmat că &"ar folo&i de acea&tă modalitate pentru a

comunica8rezol$a o problemă3 pe teme şcolare% pondere Q @%@R1

?.d. de părinţi au afirmat că &e folo&e&c de acea&tă $ariantă de

comunicare% pondere Q @%D?R1


37/51

1. /ariere de comunicare

Ga intrebarea cu numărul 1 părinţii ele$ilor au identificat următorii factori ca fiind

re&pon&abili de intreruperea comunicării familiei cu şcoala-

/ificultăţi de comunicare din partea profe&orilor% ?@ părinţi% pondere Q

H%HR1

Incapacitatea reală a unor profe&ori de a a&igura o educaţie de calitate%

părinţi% pondere Q ?%R1

,ărinţii $or &ă a(ute dar nu ştiu cum &ă o facă% ? părinţi% pondere Q

D%DR1

,ărinţii &unt depăşiţi de obligaţii% H părinţi% pondere Q ?%?R1

,ărinţii au &entimente negati$e fată de şcoală &i profe&ori% părinţi%

pondere Q @.@R1

,ărinţii neagă competenţa profe&orului% părinţi% pondere Q %R1

Idei preconcepute ale familiei de&pre educaţie8 primiti$e &au &ofi&ticate3% H

părinţi dau un a&tfel de ră&pun&% procent Q ?%?R.


38/51

N

N#.

C#!. Cau"eNu(*#

#*5$un5u#Pon%e#e

1

1

/ificultati de comunicare din partea

profe&orilor ?@ 28,78 %

'

'

Incapacitatea unor profe&ori de a a&igura

o educatie de calitate ?%R

)

)

,ărinţii $or &ă a(ute şcoala dar nu ştiu

cum &ă o facă? D%DR

,arintii &unt depa&iti de obligatii H ?%?R

6

6

,arintii au &entimente negati$e fata de

&coala &i profe&ori @.@R

7

7,arintii neaga competenta profe&orului %R

8

8

Idei preconcepute ale familiei de&pre

educatie 8primiti$e &au &ofi&ticate3 H ?%?R

E?5!en&a 5en!(en!elo# nea!/e ale +a(le +a&* %e şcoal* @

Ga #ntrebarea cu numărul ' &"a ră&pun& a&tfel-


39/51

de părinţi au apreciat că &unt &i părinţi care au &entimente negati$e faţă

de şcoală% pondere Q @%@R1

per&oane au apreciat că nu &unt a&tfel de cazuri% pondere Q @R1

D de per&oane au apreciat ca numarul ace&tor cazuri e&te mic% pondere Q

@%@R1

per&oane au apreciat că numărul ace&tor cazuri ca fiind mare% pondere Q

%R.

Nu(*#ul +a(llo# cu 5en!(en!e nea!/e e5!e (c 5au (a#e @


40/51

Ga #ntrebarea a -)"a% de per&oane au apreciat că dificultăţile 8barierele3 de comunicare

#ntre şcoală şi familie apar atunci c'nd familia e&te in criză% e&te dezorganizată% pondere Q ?R1

Ga intrebarea cu numărul toţi cei inter$ie$aţi au apreciat că da% campaniile negati$e de

pre&ă la adre&a şcolii% influenţează negati$ relaţiile şcolii cu familiile ele$ilor% pondere Q ?R.

.;.< Comentarii, sugestii ameliorative


41/51

In urma aplicării c)e&tionarului in r'ndul directorilor de licee7colegii7grupuri şcolare% a

inter$ie$ării părinţilor ele$ilor% analiz'nd conţinutul informaţiilor cule&e8ră&pun&urile

managerilor şcolari şi ale familiilor ele$ilor3 &"au de&prin& următoarele idei mai importante-

?3 +n ceea ce pri$eşte familia% relaţia şcoală F familie% din informaţiile obţinute% reie&e căfamilia #n general e&te conştientă de importanţa colaborării acti$e cu şcoala% ca partener şi

totodată beneficiar direct. ,ărinţii membri ai comitetelor de părinţi pe cla&e &e con&ideră

parteneri ai liceului #n educaţia ele$ilor. !elaţia cu familile ele$ilor e&te #ncura(ată de către

şcoală. Ei&tă o #ncredere mutuală #ntre părinţi şi profe&ori. Calitatea serviciilor educaţionale

oferită de către licee este influenţată pozitiv de existenţa unui parteneriat activ şi corect între

liceu şi familiile elevilor. +n general% #n opinia directorilor de liceu% relaţia şcolii cu părinţii

$ariază #n raport cu intere&ul familiei pentru educaţie şi pentru rezultatele şcolare ale ele$ilor.

Mai mult de (umătate dintre aceştia au apreciat acea&tă colaborare ca fiind bună &au foarte bună.

,artener principal al şcolii% familia eercită o influenţă importantă a&upra copiilor care #i aparţin.

,lec'nd de la obiecti$ele educati$e comune% şcoala şi familia trebuie &ă colaboreze permanent%

părinţii ele$ilor fiind partenerii cei mai importanţi ai şcolii. !t@t şcoala c@t şi familia sunt direct

interesate in asigurarea unei educaţii de bună calitate care să garanteze dezvoltarea personală a

fiecărui elev şi transformarea sa într9un cetăţean activ al comunităţii.

3 ,rin rolul pe care şcoala şi autorităţile locale #l au #n cadrul comunităţii% felul #n care

ace&tea colaborează are o influenţă importantă a&upra rezol$ării unor probleme cu care &e

confruntă at't şcoala c't şi comunitatea #n care ace&tea &e află. +n conformitate cu legi&laţia

actuală c't şi datorită unei tradiţii a comunităţilor rom'neşti% autorităţile locale trebuie &ă ofere

şcolii &pri(in #n re&ur&e materiale şi financiare% facilităţi pentru obţinerea unor re&ur&e

&uplimentare din acti$ităţi culturale &au &porti$e% punerea unor &paţii şi terenuri la di&poziţia

şcolii etc.. +n relaţiile dintre şcoală şi autorităţile locale pot apare ne'nţelegeri cauzate de lip&a de

informare% lip&a de re&ur&e şi de timp% mulţimea problemelor curente ce trebuie rezol$ate%

atitudini anacronice. ,ornind de la intere&ele comune #n domeniul educaţiei şi de la ne$oia de

a(utor reciproc% familia elevilor poate Auca un rol important în îmbunătăţirea colaborării dintre

unitatea şcolară şi autorităţile locale în vederea creşterii calităţii educatiei oferite de către

instituţia şcolară .


42/51

3 Colaborarea dintre şcoală şi agenţii economici din cadrul comunităţii poate a$ea un rol

important #n dez$oltarea per&onală a ele$ilor şi #n a&igurarea integrării lor &ociale şi profe&ionale

după ab&ol$irea şcolii. +n relatiile dintre unităţile de #n$ăţăm'nt şi agenţii economici &e con&tată

#n unele &ituaţii apariţia unor probleme generate de lip&a de eperienţă #n domeniul comunicării

şi al colaborării% &ituaţia economică% atitudini şi comportamente la ni$elul şcolilor7agenţilor

economici. #ărinţii elevilor şi 9 în mod special9 comitetele de părinţi pot Auca un rol important

în creşterea interesului agenţilor economici locali faţă de problemele şcolii şi de realizarea unui

învăţăm@nt de calitate.

D3 +n $ederea colaborării cu organizaţii nongu$ernamentale% şcoala trebuie &ă #ntreprindă

mă&uri pentru aflarea şi atragerea organizaţiilor care pot de$eni parteneri de #ncredere1 &tabilirea

modalităţilor concrete prin care &e pot de&făşura ace&t gen de acti$ităţi1 pregătirea re&ur&ei umane

din şcoală pentru organizarea ace&tui tip de acti$ităţi. ,artenerii principali ai şcolii% părinţii

ele$ilor pot $eni #n &pri(inul ace&tor acti$ităţi% fie atrăg'nd organizaţii di&pu&e &ă colaboreze cu

unitatea de #n$ăţăm'nt% fie implic'ndu"&e direct #n acţiunile organizate #n cadrul şcolii &au al

comunităţii. 3ealizarea unei educaţii de calitate impune includerea organizaţiilor

nonguvernamentale printre partenerii importanţi ai şcolii.

J3 /e&pre dificultăţile cu care &e confruntă şcoala #n perioada actuală% drept cauze principale

au fo&t identificate% de către cei c)e&tionaţi-

" criza economică care afectează &ocietatea1

" criza morală care afectează familia1

" campaniile media negati$e8manipulatoare3 la adre&a şcolii.

3 Sentimente negati$e ale familei faţă de şcoală au o pondere mică% &ub DR din totalul celor

inter$ie$aţi. 4amilia apreciază şcoala şi continuă &ă #i acorde un loc important #n cadrul

comunităţii% procent aproimati$ de @R din cei c)e&tionaţi.


43/51

I. Conclu"

In cadrul unei &ocietăţi care işi propune o dez$oltare con&tantă% unitatea şcolara

e&te c)emată &ă (oace un rol important #n dez$oltarea re&ur&elor umane ale &ocietăţii. ,entru a

indeplini ace&t rol &emnificati$% şcoala trebuie &ă ofere &er$icii educaţionale de calitate. 5na

dintre condiţiile pentru a &e realiza o educaţie de calitate e&te aceea care &olicită şcolii ca%

printr"un management eficient al calităţii% &ă işi a&ume principiile parteneriatului educaţional

de&tinat &ă implice toţi factorii &ociali intere&aţi #n dez$oltarea educaţiei şi #n $alorificarea

potenţialului uman.

Implicarea comunitară e&te con&iderată ca fiind una dintre &ur&ele calităţii #n$ăţăm'ntului

de către toţi managerii şcolari din liceele7colegiile7grupurile şcolare din ,iatra Neamţ. /irectorii

liceelor din ,iatra Neamţ &unt con$inşi că pentru a putea oferi &er$icii educaţionale de calitate%

eficiente% bazate pe profe&ionali&m% at't conducerile şcolilor c't şi &er$iciile comunitare%

autorităţi locale şi centrale% organizaţii nongu$ernamentale% familiile ele$ilor trebuie &ă

depăşea&că tradiţii şi mentalităţi anacronice #mpăm'ntenite #n zeci de ani.

Giceele trebuie &ă"şi de&c)idă porţile celor din afară% modernizarea &i&temului educaţional

pre&upune% printre multe altele% utilizarea raţională a tuturor re&ur&elor oferite. /e$ine nece&ar cacea mai mare parte a re&ur&elor de dez$oltare a educaţiei% re&pecti$ re&ur&e umane% materiale%

informaţionale şi financiare% &ă fie a&igurate #n $iitor at't de către in&tituţiile centrale 8mini&ter%

gu$ern3 şi de către comunităţile locale% dar şi de către in&tituţiile educaţionale8licee3. ,'rg)ia

principală% care poate conduce la atingerea ace&tui obiecti$% e&te dată de mă&ura #n care

funcţionarea liceelor $a tranzita de la reproducti$ la producti$% de la &trict academic la pre&tarea

pe piaţă a unor &er$icii educaţionale% de la con&umarea de fonduri la producerea de re&ur&e.

4amilia e&te principalul partener al liceelor7colegiilor7grupurilor şcolare din ,iatra Neamţ.,arteneriatele şcoală7liceu " comunitate au #n $edere şcoala% #n două ipo&taze- ca importantă &ur&ă

pentru re#nnoirea comunităţii% &au importantă componentă cu $aloare comunitară. Ace&te

parteneriate% pot duce la cooperări fructuoa&e şi in final la &ucce&ul dez$oltării comunităţii.

*coala e&te pri$ită la ni$elul comunităţii din ,iatra Neamţ ca fiind o componentă

importantă şi acti$ă a iniţiati$elor de dez$oltare comunitară prin colaborare. ,arteneriatele şcoală


44/51

F comunitate &unt $ăzute ca o componentă e&enţială #n organizarea şcolii şi a cla&ei de ele$i.

4aptul că &copurile educaţiei nu pot fi atin&e fără &pri(inul şi participarea comunităţii% #n

contetul noilor eigenţe% nu mai e&te pu& de către ma(oritatea membrilor comunităţii locale &ub

&emnul #ntrebării. Ele nu mai &unt de mult con&iderate doar o &implă acti$itate cu caracter

opţional &au o problemă de natura relaţiilor publice% #n licelee din oraşul ,iatra Neamţ. Succe&ul

&i&temului educaţional% depinde de implicarea şcolii #n cadrul parteneriatelor de dez$oltare

comunitară şi pentru acea&ta parteneriatul şcoală 2 comunitate trebuie considerat ca fiind un

indicator foarte important al unui management al calităţii educaţionale performant.

Numai şcolile cu un management performant al calităţii $or putea duce la bun &f'rşit

şi mult mai eficient acea&tă re&pon&abilitate de a &e con&idera% pe ele #n&ele şi ele$ii lor% ca parte a

&i&temului &ocial ce include familiile şi comunităţile.

,arteneriatul educaţional% a$'nd in centru colaborarea dintre şcoala şi comunitate%

trebuie &ă de$ină o direcţie &trategică prioritară pentru toate liceele din oraşul ,iatra Neamţ%

care &ă reunea&că efortul tuturor categoriilor ce pot &ă contribuie% #ntr"un fel &au altul% la

tran&formarea fiecărui ele$ intr"un indi$id capabil &ă &e dez$olte continuu şi &ă &e integreze ca

cetăţean re&pon&abil in comunitatea din care face parte.

eunirea tuturor factorilor sociali, de la nivelul comunităţii, în realizarea unei

educaţii de calitate constituie una din cerinţele manageriale specifice şcolii contemporane,

prin urmare relaţiile şcoală 2 comunitate au devenit unul dintre indicatorii importanţi ai managementului performant(sau nu3 al calităţii serviciilor educaţionale oferite de către

instituţiile de învăţământ.


45/51

B2lo#a+e

?. A/TIN% E. 6NES% ;. GEI;>06N% ,. !e&ur&e umane 8g)id propu& de 0)e

Economi&t BooU&3 Editura Nemira% Bucureşti% ?@@@1

. AN/! de ,E!E00I% Educaţie #n &c)imbare% Editura Spiru >aret% Iaşi% ?@@J1

. B!B5L% V. 0eoria şi practica conducerii F Editura Conp)=&% ?@@@1

D. B5NESC5 ;>.:/emocratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor2% In&titutul de

*tiinţe ale Educaţiei1OOO.?educat.ro

J. C6NS0AN0INESC5% A. /. /6B!IN% M. NIL% S. NIL% A. Managementulre&ur&elor umane% Colecţia naţională% Bucureşti% ?@@@1

. C6S0EA S0.% ;eneral şi &pecific #n managementul #n$ăţăm'ntului% #n 0ratat de

management uni$er&itar2% Braşo$% Ed. GuGibri&% ?@@H1

. C6VEW% !. S. Etica liderului eficient &au conducerea bazată pe principii% Editura

Allfa% Bucureşti% % JD p. 8p. ? F 31

H. C6VEW% !. S. Managementul timpului &au cum ne &tabilim priorităţile% Editura

Allfa% Bucureşti% 1

@. C!IS0EA S.% Managementul organizaţiei şcolare% E/,% Buc.% ?@@1

?. /!5CTE!% 4. , Managementul &trategic 8Managing for re&ult& F titlul original3%

Editura 0eora% Bucureşti% ?1

??. 4A;E!GIN/ I.% BI!0 S.% ,lanificarea şi admini&trarea educaţiei #n Europa-

tendinţe şi ri&curi% #n ,er&pecti$e F 5NESC6% 7?@@1

?. >A!!IN;06N% >. . >A!!IN;06N S. Management total #n firma &ecolului

?% Editura 0eora% Bucureşti% 1

?. JINGA I., Conducerea #n$ăţăm'ntului. Manual de management in&trucţional%

Buc.% E/,% Buc.% ?@@1

?D. JOILA ELENA.% Managementul şcolar. Elemente de te)nologie managerială,

Ed. Gheorghe Cârţu Ae!"#dru, Cr"$o", 1&&5'


46/51

?J. JOILA ELENA., ("#"ge)e#* edu+"ţ$o#". ro-eoru )"#"ger/ rour$

$ )e*odoog$e, I"$, Ed. o$ro), 2000'

?. I6SI4ESC5% *E!BAN Managementul Educaţional pentru In&tituţiile de

+n$ăţăm'nt% ISE F MEC% 1

?. I5C5 !.% Managementul şi ge&tiunea cla&ei. 4undamente teoretico"

metodologice% Ed.,olirom% 1

?H. GISIEVICI% ,. Calitatea #n$ăţăm'ntului% Bucureşti% E/,% ?@@1

?@. Management Educaţional% Volumul I Editat de In&titutul !om'n de Management

Educaţional% Editura C/!M6% 1

. MAN6GESC5% A. Managementul re&ur&elor umane% Editura Core&i% Bucureşti%

?@@@1

?. NEAC*5% I ,rofilul calităţii managerului şcolar şi de re&ur&e umane F repere

orientati$e% #n A&igurarea calităţii #n educaţie% ;alaţi% Ed. *coala ;ălăţeană% J1

. ,E0!ESC5% I. ,rofe&iunea de manager% Editura Gu Gibri&% Braşo$% ?@@1

. ,E0!ESC5% I. CIN/!EA% I. 0eorie şi practică #n managementul re&ur&elor

umane% Editura Gu Gibri&% Braşo$% ?@@H1

D. !6B5 M. Empatia #n educaţie-nece&ităţi pedagogice moderne%Editura /idactica

,ubli&)ing >ou&e% Bucure&ti% H1

J. S0NCI6I5% I. MIGI0A!5% ;) Management F elemente fundamentale% Editura0eora%. Bucureşti% ?@@H.

. S0ANCI5 M. /idactica po&tmodernă% Editura 5ni$er&ităţii Sucea$a% 1

. *C>I6,5 5. *I C6GAB. /icţionar de ,&i)ologie% Editura Babel% Bucureşti%

?@@1

H. *INCAN E.% AGEAN/!5 ;>.% *coala şi familia% Ed. ;)eorg)e F C'rţu

Aleandru2% Craio$a% ?@@1

@. " (anagement educaţional pentru instituţiile de învăţăm@nt F MEC% ISE%

Buc.% ? 1

.


47/51

. " MAN5AG% CA/!5G /E ASI;5!A!E A CAGI0LII F Anea nr. la

6MEdC nr.DHH@[email protected]. 1

. ANE3E

ANE3A I

CETIONAR

S"a aplicat in randul a ?8două&prezece3 conduceri de licee7colegii7grupuri şcolare

8directori &au directori ad(uncţi3 din ,iatra Neamţ% C.N.P ,etru !areşP1 C.N.PCali&trat >ogaşP1

C.N. Informatica1 C.0. P ;rigore CartianuP1 C.0. 4ore&tier1 C.0.0ran&porturi Auto1 ;rup *colar

Economic1 ;rup *colar P/imitrie GeonidaP1 Giceul de arta PVictor BraunerP1 Giceul cu ,rogram

Sporti$ ,iatra Neamţ1 Seminarul PSfintii Impăraţi Con&tantin &i ElenaP1 Giceul particular

P;rigore 0ăbăcaruPşi ? conduceri a şcolilor generale din municipiul +n total au ră&pun& la

#ntrebările din c)e&tionar% DD de per&oane cu funcţii de conducere 8directori &au directori

ad(uncţi3 #n #n$ăţăm'ntul nemţean. Scopul aplicării c)e&tionarului a fo&t acela de a in$e&tiga

opiniile şi intere&ele conducerilor celor două&prezece licee7colegii7grupuri şcolare de&pre 8#n3

relaţiile &coală7liceu F comunitate% mediul etraşcolar şi etrafamilial% principalii parteneri ai

şcolii7liceului #n actul educaţional din cadrul comunităţii locale. S"au folo&it #n cercetare

următoarele tipuri de c)e&tionar-

a3 C)e&tionarul cu ră&pun& #nc)i&1

b3 C)e&tionarul cu ră&pun& liber &au de&c)i&1

c3 C)e&tionarul cu ră&pun& ce cuprinde &cări gradate de e$aluare8forte mult% mult% puţin%

deloc etc.3


48/51

I. ,recizaţi care &unt partenerii educaţionali% con&tanţi şi de incredere% ai

şcolii pe care o conduceţi% enumeraţii pe primii J dintre aceştia-

II.Apreciaţi parteneriatul şcolii dumnea$oa&tră cu familia ca fiind- a3eficient1 b3 &ati&făcător1 c3 ne&ati&făcător

III.Cum apreciaţi rezultatele parteneriatului şcolii dumnea$oa&tră cu autorităţile locale9

a3foarte bune1 b3 bune1 c3 &ati&făcătoare1 d3 ne&ati&făcătoare

IV.*coala dumnea$oa&tră a reuşit &a atragă in parteneriate agenţi economici din

comunitate9 da nu

V. In cazul liceului dumnea$oa&tră% care &unt di&funcţiile #n relaţiile cu

agenţii economici din comunitate9 Enumeraţile pe principalele trei dintre ace&tea-

VI. Care e&te opinia dumnea$oa&tră de&pre parteneriatele educaţionale cu

organizaţiile nongu$ernamentale9 Sunt ace&tea eficiente9


49/51

ANE3A II

456E)478

Metoda de cercetare alea&ă a fo&t interviul . Metoda inter$iului% a con&tatat #ntr"ocon$er&aţie% un dialog% o comunicare nondirecti$ă prin formularea de către cercetător a unui

număr de #ntrebări care au a$ut rolul de a afla de la părinţi% #n detaliu% con$ingerile şi

&entimentele lor #n legătură cu tot ce &e leagă de relaţia familiei cu şcoala , cu &copul de a

de&coperi moti$ele de bază ale comportamentului familiei in relaţia cu şcoala% ale ele$ilor in

relaţie cu şcoala. Mărimea eşantionului a fo&t de de per&oane cu $'r&ta pe&te D de ani% care

au copiii #n&crişi la liceul pedagogic şi fac parte din comitetele de părinţi pe cla&e. Ace&te

per&oane au fo&t inter$ie$ate de către cercetător #n $ederea obţinerii informaţiilor dorite de către

ace&ta.

odul de desfăşurare a interviului

Inter$iurile &"au de&făşurat in &ala de cur&% iar durata fiecărui inter$iu a fo&t de ?H

minute. 4iecare inter$iu 8 dialog 3 a fo&t #nregi&trat pe bandă% retran&cri&% iar la &f'rşit &"a analizat

conţinutul.

G


50/51

"ecţiunea 2 #titudine 8durata J minute3

&eterminarea atitudinii familiilor şi cunoaşterea opiniilor părinţilor cu privire la

relatiile şcoala" familie" comunitate.

?3 Care credeţi că e&te rolul familiei in a&igurarea &ucce&ului şcolar9

3 Sunteţi mulţumiţi de modul #n care &unt organizate acti$ităţile educaţionale #n liceu9

3 Credeţi că ar fi benefică şi implicarea unor părinţi #n organizarea acti$ităţilor

etraşcolare din liceu9

"ecţiunea 0 2 4nformare 8durata J minute3

tabilirea modalităţilor de informare a elevilor şi în special a părinţilor acestora învederea cunoaşterii detaliilor privind relaţiile şcoala9 familie9 comunitate.

?3 Cum procedaţi c'nd doriţi &ă comunicaţi pe teme şcolare9

• luaţi cu$'ntul la şedinţele cu părinţii

• iniţiaţi lobb= printre părinţi

•

&crieţi petiţii către conducerea liceului

• daţi telefon profe&orului diriginte la cla&ă

• aşteptaţi ca alţi părinţi &ă ridice problema şi apoi #i &u&ţineţi

"ecţiunea 1 2 /ariere de comunicare8durata J minute3

?3 Ce factori pot fi re&pon&abili de #ntreruperea comunicării familiei cu

profe&orii liceului9?3 Con&ideraţi că &unt părinţi care au &entimente negati$e faţă de şcoală şi de

profe&ori9 Numărul ace&tora e&te mare &au relati$ mic9

3 Con&ideraţi că dificultăţile de comunicare apar% de cele mai multe ori%

atunci c'nd familia e&te in &ituaţii de criză8di$orţ7&eparare1 &ărăcie1 &tre&3


51/51

3 Campaniile media nefa$orabile influienţează negati$ relaţiile şcolii cu

familia şi comunitatea locală9

9nc+eiere 8durata ? minut3

+n #nc)eiere% dore&c &ă $ă mulţume&c pentru amabilitatea dumnea$oa&tră de a ne ră&punde

la ace&te #ntrebări.

Documents

Relati as Coal a Com Unit Ate