Reguli tactice politienesti

8/19/2019 Reguli tactice politienesti

1/39

PROBLEME:

1. Reguli generale de tacticã poliþieneascã2. Proceduri poliþieneºti :2.1. Procedura privind interceptarea persoanelor ºi cea privind efectuarea somaþiei;2.2. Procedura privind legitimarea ºi stabilirea identitãþii persoanelor;2.3. Procedura privind invitarea la sediul poliþiei;2.4. Procedura privind controlul persoanelor;2.5. Procedura privind controlul bagajelor;2.6. Procedura privind controlul vehiculelor;2.7. Procedura privind urmãrirea ºi prinderea persoanelor;2.8. Procedura privind conducerea persoanelor la sediul poliþiei;2.9. Procedura privind imobilizarea persoanelor;2.10.Procedura privind folosirea armamentului din dotare (uzul de armã);

2.11. Procedura privind intrarea poliþiºtilor în locuinþa persoanelor fizice, în insti ºi operatori economici, organizaþii socialpolitice, precum ºi la bordul navelor ºi aronavelor româneºti, în situaþiile prevãzute de lege;

2.12. Procedura privind efectuarea serviciului de patrulare;

2.13. Procedura privind folosirea de cãtre poliþiºti a mijloacelor de transport ºi e comunicaþii aparþinând persoanelor fizice sau Juridice;

2.14. Procedura privind executarea controalelor ºi acþiunilor.OBIECTIVE OPERAÞIONALE

Dupã parcurgerea acestei teme, cursantul va fi în mãsurã sã:

Precizeze cu exactitate care sunt procedurile poliþieneºtiMenþioneze modul în care se executã legitimarea, invitarea persoanelor la sediul poliþii ºi controlul bagajelor.Precizeze modul în care se realizeazã ºi ce mijloace se utilizeazã pentru imobilizarea ersoanelor.BIBLIOGRAFIE

Constituþia României.Legea nr. 290/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 97/14.07.2005 privind evidenþa domiciliului ºi actele de identitate ale cetãþenilor români.Legea nr. 360/06.06.2002 privind statutul poliþistului, cu modificãrile ulterioare.Legea nr. 218/09.05.2002 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române.Codul Penal ºi Codul de Procedurã Penalã.Legea nr. 550/2004 privind organizarea ºi funcþionarea Jandarmeriei Române.Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice,republicatã;Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006;Legea nr. 677/2001 privind protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaþie a acestora;Dispoziþia I.G.P.R nr.7/2008 privind concepþia de organizare ºi acþiune a structur

lor poliþiei de ordine publicã;Dispoziþia I.G.P.R nr. 643/2005 privind manualul de bune practici de intervenþie pentru poliþistul de ordine publicã;Proceduri folosite in activitatea de poliþie I.G.P.R D.P.O.P 2008;Legea nr. 295/26.02.2004 privind regimul armelor ºi muniþiilor;H.G. nr. 991/25.08.2005 pentru aprobarea Codului de eticã ºi deontologie a poliþistului;Manual de tacticã poliþieneascã coordonator prof. univ. dr. cms. ºef Stancu ªerb, Ed M.A.I., 2006.


2/39

REGULI GENERALE DE TACTICÃ POLIÞIENEASCÃPoliþia Românã, parte componentã a Ministerului Administraþiei ºi Internelor este institatului de drept specializatã în exercitarea atribuþiilor privind apãrarea drepturilor libertãþilor fundamentale ale cetãþenilor, a proprietãþii private ºi publice, prevenirecþiunilor ºi descoperirea autorilor.În conformitate cu prevederile Legii nr. 360 din 2002 cu modificãrile ulterioare, poliþistul este funcþionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartã de regulã,iformã ºi exercitã atribuþiile conferite prin lege, .

Principiile generale ce guverneazã conduita profesionalã a poliþiºtilor, sunt urmãtoare

supremaþia Constituþiei ºi a legii;

prioritatea interesului public faþã de interesul personal;

asigurarea egalitãþii de tratament a cetãþenilor;

profesionalismul;

imparþialitatea ºi nediscriminarea;

independenþa;

integritatea moralã;

libertatea gândirii ºi a exprimãrii;

deschiderea ºi transparenþa;

respectul;

confidenþialitatea.

Acþiunile poliþiºtilor trebuie sã fie în conformitate cu dreptul intern ºi convenþiile onale la care România este parte.

Pentru realizarea atribuþiilor profesionale, poliþistul acþioneazã în parteneriat cu po

aþia, acordã asistenþã de specialitate ºi presteazã servicii în concordanþã cu atribuþi

Poliþistul este obligat sã rãspundã la orice solicitare legitimã a cetãþenilor ºi sã nuicii imaginii instituþiei pe care o reprezintã prin comportament ºi atitudini neconforme cu statutul sãu profesional.

De asemenea, el trebuie sã fie loial, sã acþioneze cu imparþialitate, sã fie disciplinademn sã apere prestigiul profesiei ºi sã exercite, toate prerogativele ºi îndatoririle cifice funcþiei pe care o deþine.

Mãsurile poliþieneºti vizeazã în mod concret intervenþia legalã a poliþistului în veder suspiciunilor apãrute cu privire la identitatea persoanelor, scopul prezenþei la un anumit moment întrun loc anume, la provenienþa unor bunuri deþinute.

În cazurile urgente, flagrante sau de pericol omul legii este obligat sã intervinã imediat putând recurge chiar la folosirea forþei ºi a mijloacelor din dotare, cu respectarea principiilor generale enumerate anterior.

Prin cazuri urgente înþelegem acele situaþii în care trebuie sã se intervinã imediat pestoparea acþiunii fãptuitorului unei infracþiuni, amânarea sau neintervenþia putând punricol viaþa, integritatea corporalã a persoanelor, proprietatea publicã sau privatã.

Cazurile de pericol sunt acele situaþii în care este ameninþatã imediat viaþa sau integ


3/39

atea corporalã a unei persoane sau anumite bunuri, existând totodatã riscul iminent de producere a unei explozii, incendii sau alte catastrofe.

Sunt urmãtoarele situaþii când putem considera cã o infracþiune este flagrantã:

a) când este descoperitã în momentul sãvârºirii;

b) când este descoperitã imediat dupã sãvârºire;

c) când fãptuitorul, imediat dupã comiterea faptei este urmãrit de persoana vãtãmrtorii oculari sau de strigãtul public;

d) când fãptuitorul imediat dupã sãvârºirea infracþiunii, este surprins aproape decomiterii acesteia, cu arme instrumente sau orice alte obiecte de naturã al presupune participant la infracþiune.

Poliþiºtii ce acþioneazã în uniformã vor avea o þinutã curatã ºi îngrijitã, purtând la cele din dotare prinse în centura închisã peste obiectele de îmbrãcãminte, în suporturil confecþionate.

Înainte de a trece la exercitarea mãsurilor legale, poliþistul trebuie sã salute, sãºiine calitatea ºi competenþa, adresânduse politicos dar ferm, iar la cerere sau când nupoartã uniformã se va legitima.

Totodatã va explica persoanei interceptate fapta comisã, solicitândui executarea unor activitãþi în vederea aplicãrii mãsurilor poliþieneºti (prezentarea unui act de identiprirea pentru control, invitarea la sediul poliþiei etc.).

Pe timpul executãrii mãsurilor legale, poliþistul trebuie sã aibã o conduitã decentã, conviolentã, dar autoritarã.

Intervenþia poliþistului se va face avânduse în vedere urmãtoarele reguli:

a) respectarea drepturilor constituþionale ale persoanelor ºi a legii;

b) respectarea principiului imparþialitãþii ºi al nediscriminãrii;

c) justificarea legalã a tuturor acþiunilor;

d) respectarea în intervenþie a principiilor proporþionalitãþii ºi al graduali-tã

e) stabilirea modului de acþiune ºi evaluarea necesarului de forþe înainte de inervenþie;

f) pregãtirea ºi asigurarea din timp a armamentului ºi a celorlalte mijloace din dotare;

g) cercetarea din timp a împrejurimilor locului în care se acþioneazã;

h) evaluarea gradului de periculozitate a persoanelor faþã de care urmeazã a se

lua mãsuri;

i) supravegherea permanentã a adversarului ºi a persoanelor din jur;

j) portul insignei ºi prezentarea legitimaþiei de serviciu;

k) stabilirea sarcinilor atunci când acþioneazã în echipã;

l) atragerea atenþiei persoanelor care se manifestã violent sau dau dovadã de nervozitate sã se supunã mãsurilor ce vor fi luate ºi prezentarea consecinþelor la ca


4/39

se expun în caz de opoziþie;

m) ocrotirea vieþii, a sãnãtãþii ºi a integritãþii corporale a persoanelor a cãror p

n) respectarea regulilor de politeþe;

o) pãstrarea unei þinute corespunzãtoare, autocontrolul gesturilor ºi al mimicii, l felului de a discuta, precum ºi ignorarea intenþionatã a unor ob-servaþii ironice, atmp cât acestea nu afecteazã ordinea publicã;p) ascultarea cu atenþie, rãbdare ºi calm a relatãrilor persoanelor impli-cate ºi ltora, tratarea cu mult tact a victimelor infracþiunilor, a bolnavilor psihic, a minorilor, a femeilor etc;

q) folosirea mijloacelor ºi a procedeelor de imobilizare ºi autoapãrare se va face numai în condiþiile legii ºi dacã situaþia o impune;

r) declinarea competenþei în cazul unor conflicte de interese.

2. PROCEDURI POLIÞIENEªTI2.1. Procedura privind interceptarea persoanelor ºi cea privind efectuarea somaþiei descriere

A. Interceptarea este o mãsurã poliþieneascã ce presupune solicitarea adresatã unei perne de a înceta o activitate în curs de desfãºurare, în scopul clarificãrii unei situaþi

.Mãsura interceptãrii se ia în urmãtoarele situaþii:

a) împotriva persoanelor care încalcã dispoziþiile legale;

b) împotriva persoanelor despre care existã indicii temeinice cã pregãtesc sau au comiso faptã ilegalã;

c) împotriva persoanelor suspecte (persoane care dupã comportament, bagaje, îmbrãcãmintlocul unde se aflã, creeazã suspiciuni în rândul poliþiºtilor aflaþi în misiune);

d) faþã de persoanele care pot da lãmuriri în legãturã cu fapte sau alte aspecte care ptã interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de cãtre poliþiºti;

Se solicitã persoanei în cauzã, de la o distanþã convenabilã, pe un ton ferm, con-vingãopreascã (înceteze) folosind formula Bunã ziua, sunt (gradul, numele ºi prenumele) de (unitatea de poliþie) Vã rog sã vã opriþi ( sã încetaþi)!.Dacã este nevoie, poliþistul se legitimeazã, pãstrând o distanþã care sã îi permitã sã nþã.Se acþioneazã ferm, dar cu tact, explicând persoanei motivul opririi, indicând în contire activitatea care urmeazã a se desfãºura (prezentarea actului de identitate, a bagajelor pentru control, etc.).

Pe timpul discuþiilor, persoana este suprave-gheatã cu atenþie, poliþistul fiind pregãtcþioneze pentru autoapãrare sau pentru prinderea acesteia.

Dacã activitatea este desfãºuratã în echipã, partenerul se posteazã în poziþie lateralãe persoanei interceptate (poziþia acestuia va fi condiþionatã ºi de existenþa sau inexinþa unor obstacole naturale aflate în imediata apropiere a persoanei oprite: clãdiri,ziduri sau garduri înalte, etc., situaþie în care acesta va sta în partea opusã unor asl de obstacole);

Partenerul intervine cu promptitudine în situaþia în care persoana opritã se manifestã lent sau încearcã sã fugã. El va fi atent ºi la ceea ce se întâmplã în zona adiacentã eni ºi riposta contra unui eventual atac prin surprindere.


5/39

Se evitã, pe cât posibil, interceptarea persoanei pe partea carosa-bilã a arterelor rutere (dacã aceasta nu poate fi evitatã, se scoate persoana imediat în afara acesteia), î locuri întunecoase sau accidentate, în zonele cu trafic intens de persoane sau în mijlocul grupurilor (mulþimii), iar în caz de absolutã necesitate persoana este condusã imdiat întrun loc mai sigur, propice pentru desfãºurarea activitãþilor urmãtoare.

Persoana opritã este atent supravegheatã, pãstrânduse tot timpul distanþa de siguranþãaºi), iar poliþistul având mijloacele din dotare pregãtite pentru a fi folosite, dacã saþia o impune.

B. Somaþia este o mãsurã poliþieneascã ce precede intervenþia imediatã a poliþistului, scopul:

a) zãdãrnicirii începerii comiterii unei fapte ilicite;

b) întreruperii unor fapte antisociale în curs de desfãºurare;

c) întreruperii unor acte de tulburare a ordinii publice;

d) interceptãrii sau reþinerii unor persoane suspecte;

e) eliminãrii manifestãrilor de rezistenþã ale unor indivizi în executa activitãþilor legale ale forþelor de ordine, precum ºi dezarmãrii unor elemente agres ºi turbulente;

f) scoaterii unor persoane dintrun loc ascuns;

g) împiedicãrii evadãrii, a pãtrunderii sau a ieºirii fãrã drept a unorne, în sau din anumite obiec-tive, perimetre delimitate vizibil.

Numãrul somaþiilor ºi conþinutul acestora este determinat atât de prevederile legale, dumãrul ºi comportarea persoanelor, cât ºi de fapta comisã, faza de executare, timpul avla dispoziþie de cãtre poliþist, precum ºi de mãsura care urmeazã a fi luatã dupã somaþ

În funcþie de folosirea diferitelor mijloace din dotare, se folosesc somaþii specifice astfel:

a) la folosirea pulverizatorului (sprayului) cu substanþe iritantlacrimogene, agrenadelor ori a cartuºelor lacrimogene ºi a grenadelor cu efect acustic sau luminos: ÎNCETAÞI! VOM(VOI) FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!;

b) la folosirea bastonului de cauciuc: ÎNCETAÞI, VOM (VOI) FOLOSI FORÞA!;

c) la folosirea câinilor de serviciu: ÎNCETAÞI, DISPERSAÞIVÃ, VOM FOLOSI CÂINII DE SE

d) la folosirea altor mijloace din dotare: (scuturi de protecþie, cãºti cu vizor, bastoane cu energie electrostaticã, dispozitive cu substanþe iritantlacrimo-gene, jeturide apã, arme cu glonþ de cauciuc, arme albe ºi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaþa ºi nu produc o vãtãmare corporalã gravã, aflate în dotarea poliþiºti forþe de ordine): ÎNCETAÞI! VOM (VOI) FOLOSI ..!, iar în cazul folosirii muniþi

auciuc: STAI!, STAI CÃ TRAG!.

Aceste mijloace pot fi folosite ºi fãrã somaþie, în situaþia în care lipseºte timpul netru aceasta.

Acþiunile pentru restabilirea ordinii publice, în cazurile de micã amploare, se fac dupã atenþionarea prea-labilã ºi lãsarea timpului necesar pentru încetarea acþiunilor ºi .

Dacã dupã avertizare se continuã activitãþile de tulburare a ordinii publice, poliþistu


6/39

e conduce acþiunea va soma cu formula: ATENÞIE, VÃ RUGÃM SÃ PÃRÃSIÞI.., VOM FOLOSI ale sonore ºi luminoase.

În situaþia în care, dupã scurgerea timpului acordat pentru dispersare, cei

somaþi nu se supun, se foloseºte o ultimã somaþie, astfel: PÃRÃSIÞI.., SE VA FOLOS

Dacã nici aceastã somaþie nu produce efectul scontat, dupã timpul acordat se va intervei cu mijloacele din dotare pentru restabilirea ordinii.

Dacã în astfel de situaþii precum ºi în cele prevãzute de legea privind regimul armeloroc ºi al muniþiilor se impune uzul de armã, în prealabil se va folosi o ultimã somaþie,el: PÃRÃSIÞI..SE VOR FOLOSI ARMELE DE FOC!.

Somaþia se executã cu voce tare, prin cuvinte scurte, pronunþate ener-gic, pe un ton auoritar, de la o distanþã corespunzãtoare faþã de cel somat, care sã garanteze securitatliþistului.

Se respectã cele douã faze ale somaþiei. Prima fazã a somaþiei are caracter preventiv, n care se solicitã persoanei în cauzã sã execute o anumitã acþiune, prezentânduse ºi aa în numele cãreia se face somaþia POLIÞIA, STAI!; POLIÞIA, ÎNCETAÞI!. A doua fazã area faþã de persoana somatã de a executa o anumitã acþiune, prezentând ºi acþiunea polcazul nesupunerii acesteia (STAI CÃ TRAG! sau ÎMPRÃªTIAÞIVÃ! VOM FOLOSI BASTONUL DE

Se pãstreazã un interval scurt de timp între fazele somaþiei, pentru a putea observa recþia celui somat ºi pentru ai lãsa timpul necesar sã execute indicaþiile poliþistului;erea la faza urmãtoare ºi intervenþia propriuzisã se realizeazã numai în caz de nesupu

Se supravegheazã ºi se observã permanent persoana somatã, pentru a putea anticipa miºcãacesteia ºi pentru a interveni în caz de nevoie.

În cazul în care poliþistul presupune cã persoana somatã are asupra sa arme, o someazã un loc care sã îi asigure acestuia protecþia.

Când se acþioneazã pe timp de noapte ºi este necesarã iluminarea persoanei suspecte sauprejurimilor, în scopul asigurãrii securitãþii, sursa de luminã este þinutã depãrtatã dfel încât aceasta sã nu constituie un indiciu al poziþiei poliþistului.

Dacã persoana somatã a încetat acþiunea, poliþistul se apropie cu precauþie de aceasta e, dupã caz, la imobilizarea ei sau la executarea altor mãsuri poliþieneºti.

Dacã la acþiune participã doi sau mai mulþi poliþiºti, se acþioneazã din direcþii diferinat cu protecþia asigurã iluminarea dintrun loc acoperit, care sãi asigure protecþia iar celãlalt intervine în vederea somãrii ºi a imobilizãrii suspectului; în nici un caiþiºtii nu acþioneazã în direcþii opuse.

2.2. Procedura privind legitimarea ºi stabilirea identitãþii persoanelor descriere

Legitimarea ºi stabilirea identitãþii unei persoane reprezintã mãsuri poliþieneºti cu c preventiv, ce constã în solicitarea ºi verificarea actului de identitate al acesteia,

pentru a i se cunoaºte datele de stare civilã, cetãþenia, domiciliul ori reºedinþa.

Poliþistul ia mãsura legitimãrii atunci când:

a) persoanele încalcã dispoziþiile legale;

b) existã indicii temeinice cã persoanele pregãtesc sau au comis o faptã ilegalã;

c) persoanele sunt suspecte (dupã comportament, bagaje, îmbrãcãminte, locul unde se aflcreeazã suspiciuni în rândul poliþiºtilor aflaþi în misiune);


7/39

d) persoanele pot da lãmuriri în legãturã cu fapte sau alte aspecte care prezintã interpentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de cãtre poliþiºti;

e) persoana solicitã intrarea întrun perimetru legal restricþionat.

f) persoana legitimata este folosita ca martor asistent in procesul penal.

În vederea legitimãrii ºi stabilirii identitãþii persoanelor, se foloseºte unul din urme procedee:

a) verificarea actelor de identitate ale persoanelor;

b) verificarea altui document emis de instituþii sau autoritãþi publice (paºaport, perms de conducere, legitimaþie de serviciu ori diploma de absolvire a unei instituþii de învãþãmânt), cu fotografie de datã recentã;

c) stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetãþeni cunoscuþi ºi demni de încredere, care au fost legitimaþi anterior;

d) efectuarea verificãrilor în evidenþele poliþiei.

Se intercep-teazã persoana (respectând regulile stabilite în PS/POP 03);

Se solicitã actul de identitate, folosind formula: BUNÃ ZIUA (SEARA)! SUNT AGENTUL DE POLIÞIE (numele) DE LA (unitatea de poliþie) , VÃ ROG SÃ MI PREZENTAÞI ACTUL DE IDENE.

Când legitimarea se efectueazã de cãtre doi poliþiºti, ºeful echipei verificã actul de ate, iar partenerul supravegheazã comportamentul celui legitimat, postânduse la 23 paºi de acesta, cãtre înapoi ºi lateral. Dupã caz, poliþistul care supravegheazã persoitimatã va avea pregãtite mijloacele din dotare pentru intervenþie.

Actul de identitate se þine la o înãlþime corespunzãtoare, care sã permitã atât supravermanentã ºi atentã a comportãrii persoanei, cât ºi verificarea ºi citirea conþinutului

Întrebãrile cu privire la datele de identitate ale persoanei se adreseazã întro altã o

ne decât cea în care sunt trecute în act.

Se verificã dacã actul prezentat:

a) este emis de autoritatea competentã;

b) corespunde ca formã ºi conþinut;

c) aparþine sau nu persoanei, în sensul cã fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului ºi dacã datele de stare civilã corespund cu cele declarate de persoana în auzã;

d) are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat;

e) prezintã urme de falsificare, are ºtersãturi, modificãri, corecturi, adãugiri ori co menþiuni nepermise, scrise ori ºtampilate;

f) este pãstrat în condiþii corespunzãtoare, nu este deteriorat ºi dacã persoana a luat pentru prevenirea deteriorãrii ori a distrugerii acestuia;

g) conþine interdicþia pentru titular de a se afla în acea localitate sau de a pãrãsi oumitã localitate fãrã aprobare.


8/39

În cazul legitimãrii unui grup de persoane, acestea sunt aºezate în linie, se strâng ace de la fiecare, iar partenerul supravegheazã comportamentul celor legitimaþi.

Actele de identitate sunt restituite dupã identificarea tuturor persoanelor.

În situaþia în care actul de identitate verificat este în regulã ºi per-soanei legitimase poate reproºa nimic, poliþistul îi înmâneazã actul, îi mulþumeºte ºi îºi continuã s

Se evitã, pe cât posibil, legitimãrile în locuri aglomerate, unde aceastã mãsurã nu poafectuatã în bune condiþii din cauza curiozitãþii persoanelor din jur ori a intervenþieirite a unora dintre acestea sau în locuri întunecoase. În cazuri deo-sebite, când situau suferã amânare, legitimarea se executã ºi în aceste locuri.

Dacã persoana refuzã sã se legitimeze ori sã dea relaþii cu privire la identitatea sa, e atrage atenþia pe un ton ferm ºi autoritar cã fapta sa constituie contravenþie ºi se cþioneazã conform legii.

Dacã persoana refuzã în continuare sã prezinte actul de identitate, poliþistul efectueantrolul corporal, iar în situaþia în care gãseºte actul, dupã stabilirea identitãþii îicþiunea contravenþionalã.

În cazul în care în urma efectuãrii controlului persoanei, actul de identitate nu se gã asupra persoanei, poliþistul încearcã sã stabileascã identitatea prin celelalte procedde identificare.

Dacã nu se poate stabili identitatea persoanei, aceasta este condusã la sediul poliþiei;

Legitimarea se executã numai în scopul îndeplinirii atribuþiilor de serviciu, iar datel obþinute sunt confidenþiale.

Dacã mãsura legitimãrii este executatã asupra unui cetãþean strãin, faþã de care existãse realizeazã un control amãnunþit asupra documentelor personale cu precãdere a actelorde trecere a frontierei, pentru a verifica legalitatea intrãrii ºi ºederii pe teritoriul României.

Poliþistul trebuie sa fie in mãsura ca la ieºirea din serviciu sã fie în mãsurã sã menþ

ort datele de identitate ale persoanelor legitimate ºi mãsurile dispuse.

2.3. Procedura privind invitarea la sediul poliþiei descriere

Invitarea persoanelor este o mãsurã poliþieneascã cu caracter preventiv prin care se soicitã persoanelor, a cãror prezenþã la sediul poliþiei este nece-sarã pentru îndeplinirilor de serviciu ale poliþistului, la o anumitã datã ºi orã.

Persoanele pot fi invitate la sediul poliþiei în urmãtoarele cazuri:

a) pentru lãmurirea unor cauze de competenþa poliþiei, altele decât cele penale;

b) pentru luarea unor mãsuri cu ocazia încãlcãrii dispoziþiilor legale;

c) când persoanele încalcã normele de convieþuire socialã sau despre care existã date ºmaþii cã pregãtesc comiterea de fapte antisociale;

d) în situaþia pãrinþilor sau tutorilor minorilor predispuºi a comite fapte antisociale urmare a lipsei de supraveghere;

e) în situaþia persoanelor predispuse la comiterea de fapte ilicite;

Invitarea la sediul poliþiei a cetãþenilor strãini aflaþi pe teritoriul României se fac


9/39

eleaºi condiþii ca ºi pentru cetãþenii români, însã numai cu aprobarea ºefului unitãþiiatunci când cetãþeanul nu cunoaºte limba românã, se va avea în vedere asigurarea obligaunui translator.Se comunicã persoanei, în scris, scopul ºi motivul invitaþiei, ora ºi locul unde urmeaz prezinte ºi ce acte sau documente trebuie sã aibã asupra sa.Se aduce la cunoºtinþã persoanei cã neprezentarea la sediul poliþiei constituie contrav ºi se sancþioneazã în conformitate cu prevederile legii.În ziua ºi la ora comunicatã în invitaþie, poliþistul are grijã ca per-soana sã fie priificã alte activitãþi.Se manifestã atenþie, solicitudine ºi înþelegere faþã de timpul ºi proble-mele persoaneLa cererea persoanei, poliþistul confirmã, în scris, prezentarea, precum ºi timpul petrcut la sediu.2.4. Procedura privind controlul persoanelor descriere

Controlul persoanei este o mãsurã poliþieneascã care constã în verificarea prin pipãirevare a corpului, a îmbrãcãmintei ºi a încãlþãmintei acesteia, fãrã a scãpa din vedere c alt articol de îmbrãcãminte sau accesoriu cei aparþine.

Controlul persoanei nu impune necesitatea autorizãrii de cãtre magistrat, fiind un drept al poliþistului consacrat în legea de organizare ºi funcþionare a Poliþiei Române.

Se executã în teren, de cãtre poliþist, ori de câte ori acesta apreciazã cã situaþia o rmãrind totodatã respectarea drepturilor ºi a libertãþilor cetãþenilor.

Poliþiºtii au dreptul sã efectueze controlul asupra urmãtoarelor categorii de persoane:a) cele despre care existã indicii temeinice cã au comis infracþiuni, cã pregãtesc sãvâor astfel de fapte sau cã ar pregãti posibile acþiuni teroriste;

b) care au încãlcat dispoziþiile legale, se manifestã agresiv ºi urmeazã sã fie conduseiul poliþiei;

c) care încalcã ordinea publicã ºi sunt cunoscute cu un comportament violent sau cu antce-dente penale pentru fapte grave;

d) care au sãvârºit contravenþii, atunci când, potrivit legii, se impune ridicarea bunuor supuse confiscãrii;

e) care refuzã sã prezinte pentru control actele de identitate, în vederea identificãri lor;

f) care sunt suspecte, datoritã locului ºi timpului depistãrii, comportamentului ori se aflã în atenþia poliþiei;

g) care se aflã în stare de inconºtienþã ºi este necesarã identificarea acestora;

h) care participã la manifestãri publice sau în alte locuri în care este interzis accesl cu arme, produse ori substanþe periculoase.

Controlul persoanei se efectueazã în scopul:

a) descoperirii de obiecte ºi materiale care ar putea fi folosite la comiterea infracþiunilor sau a contravenþiilor ori care provin din sãvârºirea unor astfel de fapte;

b) gãsirii de arme ºi alte obiecte ori substanþe care sunt deþinute ilegal ºi sunt supuconfiscãrii;

c) descoperirii de obiecte cu ajutorul cãrora ar putea fi atacat poliþistul (cuþit, pumnal, box sau alte obiecte confecþionate special pentru tãiere, împungere sau lovire)sau alte persoane;


10/39

d) gãsirii actelor de identitate sau a altor documente pe care persoanele refuzã sã le prezinte la cererea îndreptãþitã a poliþistului.

Se intercepteazã ºi se legitimeazã persoana sau persoanele conform procedurilor specifice acestor mãsuri poliþieneºti.

Controlul se efectueazã numai asupra persoanelor de acelaºi sex cu poliþistul.

Persoanele de sex feminin pot fi controlate de cãtre poliþiºtibãrbaþi, cerândule sã p conþinutul poºetei (genþii), sã se descheie la sacou, pardesiu, palton etc., sã scoatãbuzunare obiectele pe care le deþin asupra lor, fãrã ca poliþistul sã punã mâna pe persauzã.

Dacã este necesarã palparea îmbrãcãmintei ºi a corpului persoanei, se apeleazã la sprijei femei, care va fi instruitã în mod corespunzãtor.

Controlul se realizeazã, de regulã, în locul în care persoana a fost depistatã.

Dacã este necesar, persoana este conducã întrun loc ferit de accesul publicului (întrn spaþiu închis ziua sau întrun loc bine iluminat noaptea).

Când controlul nu se efectueazã la locul depistãrii persoanei, pe timpul conducerii la locul efectuãrii activitãþii, aceasta este supravegheatã cu multã atenþie, pentru a nu

posibilitatea sã atace, sã fugã sau sã abandoneze diferite obiecte.Se evitã, pe cât posibil, efectuarea controlului în locuri publice, aglo-merate, în mijce de transport în comun, în încãperi în care are acces publicul, unde atitudinea cetãþfaþã de mãsura luatã, în cele mai multe cazuri, nu este favorabilã, ba uneori chiar ost

Se comunicã persoanei respective motivul luãrii acestei mãsuri, atenþionândo asupra obaþiei de a se supune.

Persoana în cauzã este supravegheatã în permanenþã, chiar dacã în aparenþã este calmã º

Când controlul se efectueazã de cãtre doi poliþiºti, ºeful echipei efectueazã controluluzis, iar partenerul asigurã protecþia primului, prin supra-vegherea persoanei ºi a îm

jurimilor.

Poliþistul care executã supravegherea persoanei ºi a împrejurimilor nu se interpune întpersoana controlatã ºi poliþistul care ia mãsura.

Se solicitã persoanei controlate sã se aºeze întro poziþie cât mai in-co-modã (în pozijinit, rezemat cu mâinile de un perete, pom, stâlp, gard ori vehicul ºi cu picioarelecât mai depãrtate), pentru a nui da posi-bili-tatea sã atace sau sã fugã ºi sã poatã fibratã ºi imobilizatã.

În funcþie de condiþiile concrete exis-tente la locul unde se efectueazã controlul perselor, acesta se poate face ºi cu persoana aºezatã în genunchi, cu mâinile în sus, pe ca la ceafã, în poziþia culcat la sol, cu faþa în jos ºi cu mâinile la ceafã sau la spate

Poliþistul trebuie sã îºi aleagã o poziþie care sã îi permitã o cât mai bunã observare,obilitate în folosirea mijloacelor din dotare, dacã este cazul.

Controlul se efec-tue-azã, de regulã, din spatele persoanei, cu mâna corespondentã pãrþate, iar cu cealaltã mânã se þine persoana din spate, de gulerul cãmãºii sau de cureauapantaloni.

În situaþia executãrii unor mãsuri de ordine, în cazul unor adunãri publice sau manifesportive, controlul se poate realiza, prin vizualizare ºi even-tual palpare, ºi din faþa


11/39

persoanei.

La efectuarea controlului, se respectã urmãtoarea ordine:

a) capul (se scoate pãlãria, cãciula, ºapca etc.), se cautã în pãr (dacã este cazul);

b) braþul drept, de la umãr la încheietura mâinii;

c) partea de la gât pânã la mijloc (faþã ºi spate);

d) partea dreaptã a corpului de la subþioarã în jos;

e) zona bazinului (faþã, spate);

f) piciorul drept, de la ºold la cãlcâi;

g) manºeta ºi încãlþãmintea (dacã este cazul).

Apoi se palpeazã, în aceeaºi ordine, partea stângã a corpului ºi a îmbrãcãmintei.

Dacã este cazul, pentru a se uºura activitatea de control se cere persoanei sã dezbrace paltonul, haina sau sã se descalþe.

Când se controleazã partea inferioarã a corpului persoanei, poliþistul nu se apleacã pr

mult în faþã, pentru a nu fi lovit cu genunchiul de persoana controlatã.Poliþistul aratã partenerului, martorilor ºi altor persoane interesate (persoanei vãtãm), obiectele gãsite asupra persoanei.

În cazul descoperirii unor arme deþinute ilegal, persoana este încãtuºatã imediat, se vcã dacã arma descoperitã are muniþie în încãrcãtor, dacã este încãrcatã sau este armatãceluilalt poliþist din echipã, pentru a fi pãs-tratã în condiþii de siguranþã deplinã, ntrolul, în scopul descoperirii altor eventuale obiecte.

În cazul controlului unui grup de persoane, acestea sunt aºezate în linie, întro poziþcât mai incomodã, cu distanþa de circa 23 paºi una faþã de cealaltã, celãlalt poliþistupravegheazã una dintre extremitãþile grupului ºi se începe controlul din cealaltã part

Pe mãsurã ce o persoanã din grup este controlatã, aceasta se trimite în cealaltã extrem, procedânduse astfel pânã la terminarea operaþiunii.

Obiectele descoperite asupra persoanei controlate se reþin, întrucât ar putea fi folosite pentru atac ºi se chestioneazã posesorul despre acestea.

Dupã efectuarea controlului, se încheie un procesverbal, în prezenþa unui martor asistnt, dacã existã, în caz contrar se va motiva absenþa acestuia.

2.5. Procedura privind controlul bagajelor descriere

Controlul bagajelor este o mãsurã poliþieneascã cu caracter preventiv ce constã în veri

ea amãnunþitã a interiorului ºi a conþinutului bagajelor unei persoane.

Controlul bagajelor are ca scop descoperirea obiectelor cu ajutorul cãrora ar putea fi atacat poliþistul, a bunurilor provenite din sãvârºirea unor infracþiuni sau contrnþii, precum ºi a bunurilor a cãror deþinere ºi circulaþie este interzisã.

Poliþistul are dreptul sã efectueze controlul bagajelor asupra urmãtoarelor categoriide persoane:

a) cele surprinse în flagrant la sãvârºirea unor infracþiuni ºi care au asupra lor bunu


12/39

dobândite în urma sãvârºirii faptei;

b) care sunt suspecte, din cauza împrejurãrilor ºi a locurilor unde au fost gãsite, preum ºi a volumului obiectelor transportate;

c) care transportã bunuri a cãror deþinere ºi circulaþie sunt inter-zise de lege (ca deplu: substanþe toxice, stupefiante, precum ºi alte bunuri materiale al cãror regim este supus autorizãrii);

d) care participã la manifestãri publice sau în alte locuri în care este interzis accesl cu arme, produse ori substanþe periculoase;

e) care urmeazã sã intre întrun obiectiv sau perimetru cãruia i se asigurã paza sau prcþia;

f) care se aflã la locul efectuãrii unui control antiterorist.

Se intercepteazã, se legitimeazã ºi se comunicã persoanei mãsura ce urmeazã a fi luatã,tândui sã însoþeascã poliþistul la sediu sau întrun loc unde poate fi efectuat controajelor.

Controlul bagajelor se executã împreunã cu partenerul, în prezenþa a cel puþin un martostent, care va fi identificat ºi pus în temã cu activitatea ce urmeazã a se efectua.

Controlul bagajelor se executã, de regulã, în încãperi, spaþii ferite de imix-tiunea alsoane sau la sediu, caz în care, pe timpul deplasãrii, persoana respectivã este supravegheatã cu multã atenþie, pentru a nu arunca obiectele sau bunurile ce fac obiectul controlului.

Partenerul are sarcina de a asigura protecþia, fiind poziþionat în apro-pierea persoane controlate, astfel încât sã blocheze ieºirea din încã-pere, iar persoana în cauzã sã f de obiectele cu care ar putea ataca, precum ºi de geamurile ce ar putea fi escaladate.

În prezenþa martorului asistent, înainte de începerea controlului baga-jului, se solicirsoanei în cauzã sã declare în scris ce obiecte se aflã în interiorul acestuia, indicân elemente caracteristice ale acestora, cum ar fi: marcã, culoare, mãrime, uzurã etc..

Persoana este supravegheatã atent, în timpul deschiderii bagajului de cãtre aceasta.

Dupã deschiderea bagajului se examineazã fiecare obiect, confruntânduse cele declarate de persoanã, cu bunurile gãsite la control.

Dupã examinarea obiectelor, se verificã atent ambalajul, pentru a avea convingerea cãnu conþine ºi alte obiecte ºi pentru a descoperi even-tualele ascunzãtori.

Dupã controlul bagajelor, se încheie un procesverbal în care vor fi descrise activitãþ desfãºurate, obiectele examinate ºi eventua-lele obiecþii ale participanþilor, la carenexeazã, dacã este cazul, declaraþia celui controlat.

Procesulverbal se întocmeºte în douã exemplare ºi va fi semnat de poliþiºti, martori ºa controlatã, un exemplar fiind înmânat acesteia.

Dacã asupra persoanei controlate se gãsesc bunuri care provin din sãvâr-ºirea unor infr sau a unor contravenþii ori a cãror deþinere este interzisã, se face menþiune în proceerbal despre ridicarea acestor obiecte în vederea cercetãrii sau a confiscãrii, precum ºi cu privire la locul de pãstrare, în caz contrar se menþioneazã cã toate obiectele at restituite deþinãtorului.

Pentru efectuarea controlului bagajelor nu este necesarã autorizarea magistratului


13/39

, poliþistul, în exercitarea atribuþiilor de serviciu, putând recurge la aceastã mãsurãcazurile ºi în situaþiile strict prevãzute de lege ºi de dispoziþiile interne, cu respea legalitãþii, a drepturilor persoanelor, pre--cum ºi a regulilor de fond ºi formã a dolor ce se încheie.

2.6. Procedura privind controlul vehiculelor descriere

Controlul vehiculelor este activitatea care are drept scop verificarea minuþioasã aacestora (inclusiv a portbagajului), a documentelor conducãtorului auto ºi, dupã caz,a cãlãtorilor ºi pasagerilor, a bagajelor pe care le au asupra lor, precum ºi a legalittransporturilor de bunuri sau persoane.

Poliþiºtii pot sã efectueze control asupra oricãrui vehicul aflat în zona de competenþãmpul îndeplinirii misiunilor specifice pentru a preveni sãvârºirea unor infracþiuni sauntru probarea acestora (cu excepþia celor ale Corpului Diplomatic).

Oprirea ºi controlul unui vehicul se executã când:

a) existã date ºi informaþii cã sau comis infracþiuni ºi contravenþii;

b) existã suspiciuni cã vehiculele vizate transportã bunuri, valori provenite din sãvâr unor fapte ilicite ori persoane urmãrite;

c) se executã acþiuni punctuale;

d) se aplicã mãsuri speciale (carantinã, filtre, protecþia unor zone calamitate, izolara unor zone unde sau produs catastrofe);

Cu ocazia controlului se urmãreºte descoperirea:

a) persoanelor ascunse în vehicul în scopul de a se sustrage urmãririi ori de a intra ori ieºi în/din locuri interzise;

b) persoanelor rãpite sau sechestrate, evadaþilor, dezertorilor;

c) bunurilor care provin din infracþiuni ori contravenþii sau care pot servi la sãvârºi acestora;

Oprirea vehiculelor în trafic se executã prin folosirea mijloacelor de semnalizare acusticã, luminoase sau prin semnalele poliþistului prevãzute la art. 88 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, republicat.

Se alege un loc adecvat care sã permitã poziþionarea vehiculelor în afara pãrþii carosa în parcãri ori alte spaþii, astfel încât sã nu fie afectatã fluenþa traficului rutier

Pe timpul nopþii aceste locuri trebuie sã fie, de regulã, iluminate, evitânduse pe câtsibil, oprirea în locuri unde aceastã manevrã este interzisã prin lege.

Semnalul de oprire se efectueazã cu braþul pe timp de zi, iar pe timp de noapte, cu

bastonul iluminat sau reflectorizant, iar în lipsa acestuia prin balansarea în planvertical a unui dispozitiv cu lumina de culoare roºie.

În ambele situaþii se poate folosi ºi fluierul din dotare.

Poliþistul se posteazã pe banda de circulaþie a vehiculului ce urmeazã a fi oprit, fãrãpãºi însã axul longitudinal al drumului, iar noaptea cât mai aproape de acostamentul acuia, în momentul executãrii semnalului de oprire. Aceste poziþii asigurã protecþia polilui ºi permit conducãtorului auto sã observe din timp semnalul ºi sã opreascã în condiþuranþã.


14/39

Atunci când vehiculul ce urmeazã a fi oprit circulã în aceeaºi direcþie, se pun în funcnalele luminoase de culoare roºu ºi albastru ºi pe cele sonore, dupã care, de regulã, sa circula în spatele vehiculului vizat pânã când conducãtorul acestuia se conformeazã selor ºi opreºte.

Oprirea se poate face ºi prin punerea în funcþiune a dispozitivului cu mesaje variabile, care va fi setat pe poziþia Stop, Poliþia sau cu braþul.

În cazul în care conducãtorul auto vizat nu dã curs semnalelor efectuate, se utilizeazãspozitivul de amplificare a vocii, somândul sã opreascã ºi se executã, dupã caz ºi semegulamentar cu braþul, pe timp de zi, ori cu bastonul reflectorizant, pe timp de noapte.

Atunci când vehiculul ce urmeazã a fi oprit circulã din sens opus, se executã semnalul e oprire din vehicul, pe fereastra din stânga, prin balansarea în plan vertical a braþului ori a bastonului reflectorizant.

În cazul în care conducãtorul vehiculului nu opreºte, se procedeazã la începerea urmãristuia, concomitent cu anunþarea dispeceratului despre situaþia creatã, a datelor de identificare ale vehiculului ºi a motivelor care au determinat luarea mãsurii, solicitând ajutorul efectivelor aflate în zonã.

În situaþia în care existã date ºi informaþii cã sau comis infracþiuni, iar vehiculele

ransportã bunuri, valori provenite din sãvârºirea unor astfel de fapte ori persoane urmte, la controlul vehiculului trebuie respectate urmãtoarele reguli:

a) dupã verificarea documentelor, se solicitã conducãtorului auto ºi pasagerilor sã ias vehicul, pe rând ºi se supravegheazã cu atenþie;

b) se identificã un martor asistent, dacã este posibil;

c) se controleazã interiorul vehiculului ºi, dupã aceea, al portbagajului;

d) în situaþia în care se gãsesc bunuri, valori provenite din sãvârºirea unor fapte ilie procedeazã la inventarierea ºi ridicarea acestora în vederea cercetãrilor, în conformte cu prevederile legale; aceastã activitate se poate realiza la faþa locului sau la

sediul poliþiei;

e) în cazul în care este depistatã o persoanã urmãritã, aceasta va fi condusã la sediul;

f) dacã persoana refuzã controlul în portbagaj ºi habitaclu, se solicitã întãriri, dacãul ºi se procedeazã la efectuarea controlului fãrã acordul acesteia; dacã se opune, se mãsuri de imobilizare;

g) în situaþia în care conducãtorul vehiculului trebuie condus la sediul poliþiei, vehiul acestuia va rãmâne staþionat în locul depistãrii, sistemele de închidere fiind asigu dacã este posibil, vehiculul va rãmâne în custodia unei persoane, consemnând datele deentificare ale acesteia; în cazul în care se impune aducerea vehiculului la sediul p

oliþiei, acesta nu va fi condus de cãtre conducãtorul în cauzã.

Controlul se executã, de regulã, de minimum doi poliþiºti, dintre care cel puþin unul vvea rol de protecþie prin adoptarea unei poziþii favorabile pentru a supraveghea atâtpartenerul sãu, cât ºi pe ocupanþii vehiculului, fiind pregãtit sã intervinã imediat.

Vehiculele controlate ºi persoanele legitimate cu aceastã ocazie vor fi înscrise în raprtul întocmit de poliþist la ieºirea din serviciu, menþionânduse numãrul de

înmatriculare, numele ºi prenumele proprietarului ºi conducãtorului vehiculului, ora, l


15/39

cul, motivul opririi ºi mãsurile luate.

Controlul vehiculelor se executã în prezenþa a cel puþin un martor asistent cãruia i se aduce la cunoºtinþã despre activitatea ce urmeazã a se efectua.

Dupã controlul vehiculului se va întocmi un proces verbal în care se va descrie activitatea desfãºuratã, obiecþiile participanþilor precum ºi eventualele declaraþii ale deþ

Procesul verbal se va întocmi în douã exemplare din care unul se va lãsa deþinãtorului ulului.

În cazul în care se vor gãsi în vehicul bunuri interzise la deþinere se va menþiona descest lucru în procesul verbal, cu descrierea amãnunþitã a bunurilor.

Controlul vehiculului nu are caracterul unei percheziþii în sensul art. 100 din Codul de procedurã penalã ci este o activitate poliþieneascã desfãºuratã în momentul în carcii temeinice cu privire la sãvârºirea unor infracþiuni, fapte de naturã contravenþionastenþa unor bunuri interzise la deþinere sau provenite din infracþiuni.

2.7. Procedura privind urmãrirea ºi prinderea persoanelor descriere

A. URMÃRIREA PE JOSUrmãrirea este o mãsurã poliþieneascã cu caracter coercitiv ce se reali-zeazã în scopuli persoanelor suspecte sau a celor care, în urma sãvârºirii unei fapte ilicite, încearc

gã ºi nu se supun somaþiei poliþistului de a se opri.Poliþistul se deplaseazã, de regulã, în fugã, somând persoana suspectã cu formula POLIsomaþie ce poate fi repetatã în timpul urmãririi.

Somaþia are ºi scopul avertizãrii eventualelor persoane din zona de acþiune în scopul ci spaþiului necesar pentru deplasare.

Se informeazã ofiþerul de serviciu (dispeceratul) pentru anunþarea celorlalte patruledin teren ºi suplimentarea cu alte forþe în vederea prinderii ºi identificãrii persoanetimp util.

Acþiunea se executã, de regulã, de cãtre doi poliþiºti care vor evita sã se disperseze

în care sunt mai mulþi suspecþi se va pãstra un raport de forþe favorabil).

Poliþiºtii sunt atenþi la configuraþia ºi detaliile terenului, elemente ce pot influenþnea de urmãrire, în sensul cã aceasta poate fi favorizatã sau îngreunatã.

Faþã de persoanã urmãritã se pãstreazã o anu-mitã distanþã, pentru a observa eventualelpot exista în teren.

Poliþiºtii escaladeazã obstacolele, de regulã, prin aceleaºi puncte folosite de suspectu precauþie, pentru a preveni un eventual atac din partea acestuia.

Colþurile clãdirilor se ocolesc la o distanþã de cel puþin un metru.

Se evitã urmãrirea persoanelor mergând pe lângã ziduri prevãzute cu intrânduri sau pe parosabilã a strãzii.

Dacã persoana intrã întro zonã întunecatã (alee îngustã, culoar, pod, pivniþã), poliþintru câteva momente ascultând cu atenþie eventua-lele zgomote ºi apoi reia urmãrirea, cpectarea regulilor de securitate personalã.

Dacã la urmãrirea persoanelor participã mai mulþi poliþiºti, pot fi folosite trasee dif de deplasare, iar, dacã itinerarul este cunoscut, par-te-nerul poate folosi o scurtãtupentru a ajunge în faþa suspectului.


16/39

Pe timpul urmãririi, poliþiºtii nu aleargã cu arma în mânã.

Nu se foloseºte armamentul din dotare împotriva persoanei care fuge, cu excepþia cazului în care aceasta a comis o infracþiune gravã ºi a fost surprinsã în flagrant.

B. URMÃRIREA CU AUTOVEHICULUL

Atunci când persoana se aflã întrun vehicul ºi se impune urmãrirea acesteia, poliþiºtit folosi atât de autovehiculele din dotarea poliþiei, cât ºi de cele aparþinând persoanfizice sau juridice, cu excepþia cazurilor prevãzute de lege.

Deplasarea în vederea prinderii suspectului se efectueazã cât mai aproape de axul drumului, folosind mijloacele de avertizare sonorã ºi luminoasã.

Se realizeazã urmãrirea unui vehicul ce nu a oprit la semnalul efectuat regulamentar numai dupã anunþarea dispeceratului unitãþii despre începerea acþiunii, comunicând datitoare la semnalmentele maºinii urmãrite ºi ale ocupanþilor acesteia, precum ºi cu priv la orice alt eveniment.

Se pãstreazã o distanþã de siguranþã în spatele vehiculului urmãrit, pentru ca poliþiºtrprinºi de o manevrã neaºteptatã ºi se folosesc în continuare semnalele acustice ºi lum

Vehiculul nu se urmãreºte pe o distanþã prea lungã, se încearcã blocarea acestuia cu au

ulul cu care se realizeazã urmãrirea sau cu sprijinul altor forþe ce se vor posta în anmite puncte de pe traseu.

Vehiculul urmãrit se opreºte prin depãºirea acestuia ºi blo-carea transversalã a drumulevrã care nu se realizeazã imediat dupã depãºire, ci la o scurtã distanþã.

Dupã blocarea drumului, poliþiºtii pãrãsesc rapid vehiculul ºi se deplaseazã pe margineabilului, pregãtiþi sã acþioneze pentru oprirea ºi imobilizarea suspectului, luând mãsurotecþie personalã.

Nu se foloseºte armamentul din dotare asupra vehiculului urmãrit pe strãzile localitãþi, în zonele aglomerate ori pe drumuri cu trafic intens, cu excepþia cazului în care persoana urmãritã este surprinsã în flagrant în momentul sãvârºirii unei infracþiuni grav

rin modul de conducere, pune în pericol viata altor persoane.

Dupã prinderea persoanei, se procedeazã la imobilizare ºi încãtuºare, se efectueazã conpersoanei, al bagajelor ºi al vehiculului ºi apoi se conduce la sediul poliþiei.

2.8. Procedura privind conducerea persoanelor la sediul poliþiei descriere

A. REGULI GENERALE

Conducerea persoanelor la sediul poliþiei este o mãsurã poliþieneascã cu caracter coercv, ce constã în însoþirea acestora de la locul interceptãrii pânã la sediul poliþiei, îuãrii mãsurilor legale.

Poliþiºtii au dreptul sã conducã la sediul poliþiei, în vederea luãrii mãsurilor legaleele:

a) care prin acþiunile lor pericliteazã viaþa persoanelor, ordinea publicã sau alte valri sociale;

b) suspecte de sãvârºirea unor fapte ilegale;

c) date în urmãrire;


17/39

d) a cãror identitate nu a putut fi stabilitã în condiþiile legii.

În cazul nerespectãrii dispoziþiilor date de poliþist, acesta este îndreptãþit sã folosotriva persoanelor care se opun mãsurii.

Verificarea situaþiei acestor categorii de persoane ºi luarea mãsurilor legale, dupã ca, se realizeazã în cel mult 24 de ore.

În situaþia conducerii la sediul poliþiei în scopul identificãrii unei persoane suspectau pe cele care tulburã ordinea publicã sau pericliteazã viaþa persoanelor, poliþistul tocmi un proces verbal în care va consemna cele constatate.

În funcþie de împrejurãri, condiþii ºi dotare, conducerea persoanelor la sediul poliþieate efectua pe jos sau cu mijloace de transport auto.

B. CONDUCEREA PE JOS

Conducerea pe jos se executã, în general, când distanþa pânã la sediul poliþiei este ma

Cu ocazia realizãrii acestei mãsuri poliþieneºti, se executã interceptarea ºi legitimarrsoanei, care urmeazã sã fie condusã la sediul poliþiei.

Înaintea începerii deplasãrii spre sediul poliþiei, se efectueazã obliga-toriu controlupra persoanei care urmeazã sã fie condusã ºi, dupã caz, controlul bagajelor.

Atrageþi atenþia persoanei asupra modului de comportare pe timpul deplasãrii, punândui vedere cã, în cazul unei atitudini recal-citrante, se va folosi împotriva sa forþa.

Când se acþioneazã în echipã, persoana condusã este încadratã, pentru a putea preveni ul atac sau fuga acesteia.

Dacã poliþistul acþioneazã singur, solicitã sprijinul cetã-þenilor pe care îi informeaz ce au de fãcut.

Dacã acest lucru nu este posibil, poliþistul acþioneazã singur, cu maximum de prudenþã,asânduse puþin în spatele persoanei, stânga sau dreapta (în raport ºi de exis-tenþa, p a unor obs-tacole naturale), putând þine chiar persoa-na de mâneca hainei sau de curea

Când urmeazã a fi conduse mai multe persoane, acestea vor fi gru-pate în raport de numã, înãlþi-mea ºi gradul lor de periculozitate (cei mai înalþi în faþã, cei mai periculoºdule în vedere sã nu vor-beas-cã pe timpul deplasãrii.

Persoana este supravegheatã permanent ºi cu atenþie, atât pe timpul deplasãrii, cât ºi ul opririlor, pentru a observa atitudinea ºi com-portamentul acesteia.

De asemenea, vor fi supravegheate ºi împrejurimile, chiar dacã totul pare normal.

În cazul în care echipa de poliþiºti este dotatã cu câine de serviciu, acesta va merge auna cu conductorul sãu, în urma persoanei conduse.

Pe timpul conducerii se evitã locurile întunecoase, aglomerate, cu vegetaþie înaltã saule unde persoana este cunoscutã.

Se respectã regulile de circulaþie pentru pietoni, deplasarea fãcân-duse pe trotuare partea exterioarã a acestora sau pe partea stângã a drumurilor fãrã trotuare.

C. CONDUCEREA PERSOANELOR CU MIJLOACE AUTO

Conducerea persoanelor cu mijloace auto este indicatã în toate situaþiile, atunci când istanþa pânã la sediul poliþiei este mare, când urmeazã a fi conduse mai multe persoane


18/39

acestea sunt agresive, periculoase.

Pentru conducere pot fi folosite mijloacele de transport ale poliþiei, precum ºi cele ale unor persoane fizice sau juridice, dacã acestea acceptã (de regulã, vehicule care circulã în direcþia respectivã).

Este interzisã conducerea la sediul poliþiei folosind mijloacele de transport în comun, biciclete, motoscutere sau motociclete, bãrci, precum ºi vehiculul proprietatea persoanei, ce urmeazã a fi condusã.

În situaþia în care persoana condusã este conducãtor auto, mãsura poliþieneascã se va re pe jos, fie cu autovehiculul poliþiei.

Cu ocazia realizãrii acestei mãsuri, se executã interceptarea ºi legitimarea persoanei are urmeazã sã fie condusã la sediul poliþiei.

Înaintea începerii deplasãrii spre sediul poliþiei se efectueazã, obliga-toriu, controlupra persoanei care urmeazã sã fie condusã ºi, dupã caz, controlul bagajelor.

Se atrage atenþia persoanei asupra modului de comportare pe timpul deplasãrii, punânduise în vedere cã, în cazul unei atitudini recal-citrante, se va folosi împotriva sa f

Înainte de îmbarcare, se verificã interiorul vehiculului, pentru a nu exista bunuri, obiecte sau substanþe ce ar putea fi folosite de cãtre persoanele conduse pentru atac

sau pentru sinucidere.La introducerea în vehicul, poliþistul ia mãsuri de protejare a persoanei pentru a nuse lovi în mod intenþionat de portierã sau alte pãrþi metalice.

Pe timpul deplasãrii, se menþine legãtura radio cu sediul poliþiei.

Conducerea mai multor persoane la sediul poliþiei se face, de regulã, cu autovehicule din dotarea poliþiei, special amenajate, acestea fiind îmbarcate în compartimentuldestinat acestui scop.

Cu vehiculul tip autoturism se conduc cel mult douã persoane, caz în care acestea vor fi îmbarcate numai pe bancheta din spate, iar unul din membrii patrulei se va aºez

a tot pe aceastã banchetã, în spatele conducãtorului auto pentru a supraveghea permanen persoanele conduse.

Dacã este posibil, portierele din spate vor fi blocate.

În situaþia în care este condusã o singurã persoanã, aceasta va fi îmbarcatã pe banchette, însoþitã ºi supravegheatã de unul din poliþiºti, care se va aºeza în spatele conduc.

La sediul poliþiei, dupã debarcarea persoanei (persoane-lor) din autovehicul se verificã interiorul acestuia, pentru a nu rãmâne lucruri abandonate de cel condus ºi care potconstitui mijloace de probã.

Se va evita folosirea mijloacelor de transport în comun ori a celor în care se gãsescbunuri materiale ce pot fi folosite pentru atac asupra poliþistului, pentru fugã sau sinucidere, cu excepþia situaþiei în care fapta a fost sãvârºitã în mijlocul de transpn, iar poliþistul, dupã informarea cãlãtorilor, deviazã autovehiculul de la traseu.

Conducerea forþatã la sediul poliþiei a persoanelor violente se face dupã încãtuºarea a.

Persoanele conduse la sediu vor fi înregistrate întrun registru special constituit, care cuprinde:


19/39

a) numãr curent;

b) data conducerii, gradul ºi numele poliþistului;

c) numele, prenumele ºi datele persoanei conduse;

d) fapta comisã;

e) mãsura luatã;

f) numãr de înregistrare ºi locul unde se aflã materialul întocmit cu aceastã ocazie.

2.9. Procedura privind imobilizarea persoanelor descriere

A. REGULI GENERALE

Imobilizarea este o mãsurã poliþieneascã cu caracter coercitiv, întreprinsã în scopul de o persoanã în imposibilitatea de a fugi sau de a se manifesta agresiv faþã de poliþisau faþã de alte persoane, de a începe sau de a continua o acþiune violentã.

În timpul activitãþilor curente, poliþiºtii pot realiza imobilizarea prin folosirea urmelor mijloace ºi procedee:

a) procedee de autoapãrare;b) mijloace din dotare (cãtuºe, baston de cauciuc, dispozitive cu substanþe iritantlacrimogene, câinele de serviciu sau armamentul din dotare);

c) cu ajutorul altor persoane.

Mijloacele ºi procedeele folosite pentru imobilizare sunt alese în funcþie de:

a) numãrul persoanelor implicate ºi care urmeazã a fi imobilizate;

b) starea de agresivitate ºi forþa fizicã a acestora;

c) modul de manifestare a agresivitãþii;

d) obiectele pe care le au asupra lor ºi care ar putea fi folosite pentru atac asupra poliþistului sau a altor persoane;

e) locul în care se manifestã starea de agresivitate;

Înainte de luarea acestei mãsuri, persoana în cauzã este somatã ferm, sã înceteze acþiuivã ºi sã se supunã solicitãrii poliþistului, recurgânduse la imo-bilizare numai dacã sa conformat.

Mijloacele de imobilizare se folosesc împotriva persoanelor care:

a) întreprind acþiuni care pun în pericol integritatea corporalã, sãnãtatea sau bunuriltor persoane;

b) blocheazã, în afara condiþiilor legii, cãile publice de circulaþie, încearcã sã pãtrdrept sau refuzã sã pãrãseascã sediile autoritãþilor publice, ale partidelor politice, tituþiilor ºi ale organizaþiilor de interes pu-blic ori privat, pericliteazã în orice mtegritatea sau securitatea aces-tora ori a personalului sau tulburã desfãºurarea normal activitãþii;

c) ultragiazã persoanele cu funcþii ce implicã exerciþiul autoritãþii publice;


20/39

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitãrilor legale ale poliþistului, numai dacã existã o temere legitimã cã prin acþiunile lor pot pune în integritatea corporalã sau viaþa poliþistului.

Folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva participanþilor la acþiunile agresive se face în mod gradual, dupã avertizarea prealabilã asupra utilizãrii unor asemenea mijlace ºi acordarea timpului necesar pentru încetarea acþiunilor ºi conformarea la solicitle legale ale poliþist, excepþie fãcând cazurile extreme.

În toate situaþiile, folosirea acestor mijloace pe cât posibil nu trebuie sã depãºeascãe reale pentru împiedicarea sau neutralizarea acþiunilor agresive.

Cu ocazia folosirii oricãrui mijloc sau procedeu de imobilizare, se întocmeºte Raportul privind folosirea forþei ºi a mijloacelor din dotare, conform anexei nr. 3.

Dupã imobilizare, se efectueazã, obligatoriu, controlul persoanei iar dacã a rezultatrãnirea gravã a vreunei persoane se va solicita intervenþia personalului specializat.

B. FOLOSIREA FORÞEI FIZICEForþa fizicã ºi procedeele de luptã corp la corp pentru autoapãrare ºi imobilizare se fsc de cãtre poliþist, dacã este necesar ºi posibil, pentru înfrângerea atacurilor violee micã anvergurã, îndreptate împotriva sa ori a altora, precum ºi pentru imobilizarea poanelor suspecte care se opun executãrii unor mãsuri poliþieneºti (legitimare, controlu

persoanelor, conducerea la sediul poliþiei) sau desfãºoarã acþiuni agresive, prin carelburã ordinea ºi liniºtea publicã.Pentru înfrângerea acþiunilor agresive ºi imobilizarea persoanelor turbu-lente se folos procedeele specifice luptei corp la corp; se pot aplica ºi lovituri cu pumnul, mâinile ºi picioarele, genunchii, coatele ºi alte pãrþi ale corpului.

Se evitã aplicarea loviturilor în zone vitale ºi cu o intensitate exa-ge-ratã, de naturvoca vãtãmarea gravã a integritãþii corporale ori moar-tea persoanelor.

Forþa fizicã ºi procedeele de luptã corp la corp se folosesc numai dupã so-marea celore se manifestã violent, de a înceta acþiunea agresivã ºi de a se supune cererii îndreptoliþistului folosind formula: POLI-ÞIA, ÎNCETAÞI!.

Nu este necesarã somaþia în cazul în care poliþistul este atacat prin surprindere sau igritatea corporalã sau viaþa vreunei persoane este pusã în pericol imediat.

C. FOLOSIREA PULVERIZATORULUI DE MÂNÃ CU SUBSTANÞE IRITANTLACRIMOGENEPulverizatorul este destinat imobilizãrii unor persoane recalcitrante, dis-per-sãrii unr grupului de agresori sau evacuãrii acestora din încãperi ºi ascunzãtori, fãrã a le pri corporale .

Acest mijloc de imobilizare se foloseºte numai dupã ce se executã somaþia ÎNCETAÞI! VO FOLOSI GAZE LACRIMOGENE!. Nu este necesarã somaþia dacã nu existã timpul material necr.

Poziþia poliþistului trebuie sã fie defensivã ºi sã ofere posibilitatea subiectului sã

ze.

Dacã subiectul nu coopereazã, poliþistul pulverizeazã în rafale scurte spre faþa acestuutânduºi poziþia dupã fiecare pulverizare.

Pulverizatorul cu substanþe iritantlacrimogene se foloseºte pe cât posibil de la o distanþã de minim 1,5 metri ºi maxim 3 metri.

Dacã subiectul coopereazã, poliþistul opreºte pulverizarea ºi trece rapid la imobilizaracestuia.


21/39

Este interzisã folosirea pulverizatorului în direcþia flãcãrilor sau a obiectelor incancente.

D. FOLOSIREA BASTONULUI DE CAUCIUCBastonul de cauciuc poate fi folosit:a) ca mijloc de apãrare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere ºi þinerea în direcþia din care vin loviturile;

b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicând primele lovitu-ri persoanelor mai violente, urmãrind determinarea încetãrii acþiunii ºi dajarea celorlalte elemente agresive, retragerea ºi împrãºtierea lor;

c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului în scopul de al obliga sã elibereze victima, sã lase din mânã obiectul folosit la atac ori sã înceteze acþicazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos.

La folosirea bastonului de cauciuc, se someazã persoana sã înceteze acþiunea violentã º supunã mãsurilor ordonate, folosind formula ÎNCETAÞI, VOM (VOI) FOLOSI FORÞA!, lovitiind aplicate numai dacã persoana nu sa conformat ºi continuã acþiunea violentã.

Loviturile se aplicã rapid, fiind urmate de retragerea imediatã, peste omoplaþi, antebraþe, ºezut (dacã persoana este cu spatele), membrele inferioare sau superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana sã dea drumul unor obiecte fol

osite pentru atac.Pentru a se obþine efectul urmãrit, loviturile se aplicã prin surprindere.

Forþa loviturilor aplicate trebuie sã fie în concordanþã cu gradul de împotrivire a peri.

Bastonul se foloseºte în limita necesitãþii, iar aplicarea lovi-turilor înceteazã imedigresorul a renunþat la acþiunea violentã ºi sa conformat dispoziþiilor.

Nu se fac miºcãri ample ºi nu se ridicã bastonul deasupra capului, întrucât prin aceast se oferã posibilitatea celui împotriva cãruia se foloseºte sã sesizeze intervenþia ºi re prin pararea loviturii.

Se evitã aplicarea loviturilor cu bastonul peste cap, urechi, gât, ochi asupra altor pãrþi vitale ori sensibile ale corpului, deoarece i sar putea provoca per-soanei vãtãcorporale sau chiar moartea.

Este interzisã folosirea bastonului în sediul poliþiei, cu excepþia cazului când au locuni violente sau în grup, care pun în pericol viaþa poliþiºtilor sau altor persoane oriistã pericolul distrugerii de bunuri aparþinând instituþiei.

În situaþia în care, în urma loviturilor aplicate cu bastonul, sa produs vãtãmarea cora persoanei, poliþistul este obligat sã îi acorde primul ajutor, eventual o transporte la o instituþie medicalã, pentru acordarea de îngrijiri ºi sã raporteze ierarhic, de unþã, evenimentul.

E. FOLOSIREA CÃTUªELOR

Încãtuºarea este o mãsurã poliþieneascã de prevedere ºi siguranþã care constã în aplicaetura mâinilor unei persoane, în scopul limitãrii mobilitãþii fizice a acesteia.

Încãtuºarea se efectueazã obligatoriu asupra urmãtoarelor categorii de persoane:

a) dezertori, evadaþi ºi recidiviºti periculoºi;


22/39

b) urmãriþi, reþinuþi, condamnaþi ºi arestaþi preventiv, pe timpul transferãrii sau al

c) autorii unor infracþiuni contra vieþii persoanei (tâlhãrie, ultraj, viol în grup) ori altor infracþiuni grave;

d) care se manifestã agresiv, sunt violente ori se opun mãsurilor poliþieneºti, iar rezstenþa lor nu poate fi înfrântã în alt mod;

e) care, datoritã stãrii psihice în care se aflã, prezintã pericol pentru viaþa ºi intea lor corporalã, a poliþist sau a altor persoane;

f) care urmeazã a fi conduse la sediul poliþiei în vederea luãrii mãsurilor legale ºi sifestã agresiv;

g) care, în urma controlului corporal, al bagajelor sau al vehiculelor, au fost depistate ca având asupra lor bunuri deþinute fãrã îndeplinirea condiþiilor legale sau prte din sãvârºirea unei infracþiuni.

Încãtuºarea se executã rapid ºi energic.

Cãtuºele se aplicã pe mâinile poziþionate la spate, pe cât posibil, cu sistemul de închrientat în sus.

Încãtuºarea se efectueazã, de regulã, din poziþia în picioare, persoana fiind aºezatã î

poatã ataca.În cazul în care trebuie imobilizate mai multe persoane, sau când acestea au un comportament violent, sunt aºezate în genunchi sau culcate pe burtã, cu mâinile pe ceafã.

În cazul în care persoana opune rezistenþã, aceasta este încãtuºatã forþat.

Dupã încãtuºare, se efectueazã, în mod obligatoriu, controlul persoanei.

Dacã persoana încãtuºatã continuã sã se manifeste violent, poliþistul poate imobiliza ºe.

Cãtuºele se aplicã în aºa fel încât sã nu ducã la rãnirea sau vãtãmarea integritãþii co

lizat.

Cãtuºele se scot numai dacã a intervenit îmbolnãvirea gravã a per-soanei, pentru ca aceeargã la toaletã, pe timpul servirii mesei, precum ºi la depunerea acesteia în locurilede deþinere, sub supravegherea atentã în acest timp.

Este interzisã þinerea persoanelor încãtuºate în poziþii nefireºti (în genunchi, culcatupã realizarea imobilizãrii, sau expunerea lor având cãtuºele aplicate la vedere în locublice sau în sediile de poliþie pentru filmare (fotografiere) de cãtre reprezentanþii assmedia.

F. FOLOSIREA CÂINILOR DE SERVICIUCâinii de serviciu (de însoþire) sunt daþi în dotarea poliþiºtilor dupã ce aceºtia urme

e iniþiere în creºterea ºi dresajul câinilor.La orice ieºire în teren, câinele de serviciu este echipat cu botniþã ºi pus în lesã, fsit, de regulã, numai de poliþistul care îl are în primire ºi care la dresat.

În funcþie de situaþia creatã, câinele de serviciu poate fi folosit:

a) cu botniþã ºi fãrã lesã, pentru:

paza locului faptei, a corpurilor delicte ºi a persoanelor;


23/39

cercetarea ºi scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile;

b) fãrã botniþã ºi în lesã, când:

trebuie dispersat un grup ce prezintã pericol pentru ordinea publicã;

trebuie înlãturatã opunerea violentã faþã de mãsurile legale luate de poliþiºti;

este necesarã asigurarea pazei persoanelor în timpul conducerii forþate la sediul polei;

este necesarã restabilirea ordinii în parcuri sau în alte locuri deschise.

c) fãrã botniþã ºi fãrã lesã, pentru:

semnalarea ºi descoperirea persoanelor ascunse;

înlãturarea unor atacuri care pun în pericol viaþa sau integritatea cor-po-ralã a polaltor persoane, precum ºi pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen;

prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infracþiuni ºi care nu se supun somaþiei;

prinderea evadaþilor ºi altor persoane urmãrite în temeiul legii.

Folosirea câinilor de serviciu este precedatã de somaþia pentru încetarea acþiunilor ºitizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula ÎNCETAÞI, DISPERSAÞIVÃ, FOLOSI CÂINII DE SERVICIU!.

Câinele poate fi folosit ºi fãrã somaþie, dacã timpul necesar pentru aceastã activitatensuficient, existând un pericol iminent.

Poliþiºtii, care au în dotare câini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul de ucru zilnic pentru îngrijirea ºi hrãnirea acestora.

2.10. Procedura privind folosirea armamentului din dotare (uzul de armã) descriere

Poliþiºtii pot deþine, purta ºi folosi armele ºi muniþiile cu care au fost dotaþi de cã din care fac parte.

Pe timpul executãrii misiunilor, poliþiºtii care poartã uniformã, în mod obligatoriu, te sã aibã centura pe care vor fixa tocul cu pistolul din dotare ºi cele douã încãrcãtoa

În situaþiile în care se acþioneazã în þinutã civilã, pistolul se poartã în toc pe cureloni sau în hamul special confecþionat, asigurânduse mascarea acestuia.

3. Se interzice portul armamentului ºi muniþiei aferente, în buzunare, mape, servietesau în alte locuri care nui asigurã deplina securitate ºi poate favoriza pierderea ori sustragerea lor.

Poliþiºtii care poartã armamentul ºi muniþia permanent asupra lor, pe timpul cât se aflmiciliu sunt obligaþi sã le asigure astfel încât sã înlãture orice posibilitate de pieru de folosire a acestora de cãtre membrii familiei sau de cãtre alte persoane, pãstrândle în casete metalice (muniþia separat de pistol ) prevãzute cu sisteme sigure de închdere.

Sunt interzise cu desãvârºire scoaterea pistolul din toc ºi mânuirea acestuia în prezenr persoane, cu excepþia cazurilor de folosire legalã.

Prin uz de armã se înþelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor ºi bu


24/39

urilor.

Poliþiºtii dotaþi cu arme de foc pot face uz de armã pentru îndeplinirea sarcinilor de viciu ºi a misiunilor în temeiul Legii privind regimul armelor de foc ºi al muniþiilor a dispoziþiilor interne.

Se poate face uz de armã atunci când se îndeplinesc în mod cumulativ urmãtoarele condiþ

a) dacã este absolut necesar;

b) dacã folosirea altor mijloace de împiedicare sau constrângere nu este posibilã ori n a dat rezultate;

Poliþiºtii pot face uz de armã, pentru îndeplinirea atribuþiilor de serviciu, în urmãtoazuri:

a) împotriva celor care atacã poliþiºtii aflaþi în serviciul de gardã, pazã, escortã, pnerea ºi restabilirea ordinii de drept, precum ºi îm-potriva celor care, prin actul sãvprin surprindere, pun în pericol obiectivul pãzit;

Se poate face uz de armã în acest caz dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condi

a1) existã un atac material, direct, imediat ºi injust, sãvârºit prin surprindere împotcategoriilor de persoane menþionate;

a2) prin actul sãvârºit prin surprindere sã fie pusã în pericol viaþa, integritatea coru sãnãtatea celor care executã serviciul de gardã, pazã, escortã, protecþie, menþinere ire a ordinii de drept;

a3) dacã atacul este îndreptat asupra unui obiectiv pãzit, prin acþiunea sãvârºitã prinere sã fie pusã în pericol securitatea acestuia;

a4) uzul de armã se va executa numai dacã datoritã împrejurãrilor concrete ale sãvâr-ºipunerea sau acþiunea ilicitã a persoanei nu poate fi înlãturatã prin alte mijloace;

a5) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

b) împotriva acelora care, atacã persoanele învestite cu exerciþiul auto-ritãþii publicora, potrivit legii, li se asigurã protecþie de cãtre poliþie;


b1) persoana împotriva cãreia se exercitã atacul, sã facã parte din categoria persoanelvestite cu exerciþiul autoritãþii publice sau sã i se asigure protecþie de cãtre poliþi

b2) existã un atac material, direct, imediat ºi injust, prin care este pusã în pericol iaþa sau integritatea corporalã a celor care fac parte din categoria persoanelor învestite cu exerciþiul autoritãþii publice sau din categoria celor cãrora li se asigurã proe de cãtre poliþie;

b3) uzul de armã se va executa numai dacã datoritã împrejurãrilor concrete ale sãvârºir, atacul persoanei nu poate fi înlãturat prin alte mijloace;

b4) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

c) împotriva persoanelor care încearcã sã pãtrundã ori sã iasã în mod ilegal în sau dinoliþie ori din perimetrele sau zonele pãzite vizibil delimitate stabilite prin consmn;



25/39

c1) existã un perimetru strict ºi vizibil delimitat, stabilit prin consemn;

c2) sã existe o încercare de pãtrundere sau de ieºire ilegalã în sau din sediul poliþiemetru ori zonã pãzitã;

c3) prin consemn scris sa dat în rãspundere paza unitãþi, subunitãþii, perimetrului saei;

c4) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane;

d) pentru imobilizarea infractorilor care, dupã sãvârºirea unor infracþiuni, în-cear-cã


d1) infractorul a fost surprins în flagrant în timpul sãvârºirii unei infracþiuni gravetra libertãþii persoanei, contra patrimoniului, contra sãnãtãþii publice, infracþiuni cu violenþã, deþinere ilegalã de arme de foc, muniþii, explozivi, substanþe toxice, radive, droguri, infracþiuni de contrabandã, etc);

d2) dupã efectuarea somaþiei acesta încearcã sã fugã, nesupunânduse cererii poliþistule la locul faptei;

d3) datoritã împrejurãrilor comiterii faptei nu poate fi folosit în mod eficient un alt

mijloc pentru imobilizarea infractorului;d4) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

Gravitatea faptei va fi estimatã în raport de prejudiciul produs, acþiunile violente ale infractorului, frecvenþa acestor categorii de fapte, numãrul de participanþi, obiectele pe care le au asupra lor etc.

e) împotriva oricãrui mijloc de transport folosit de agresorii prevãzuþi la lit. b) ºi precum ºi împotriva conducãtorilor acestora care refuzã sã opreascã la semnalele re-gure ale organelor de poliþie, existând indicii temeinice cã au sãvârºit o infrac-þiune oiminentã sãvârºirea unei infracþiuni;


e1) existã certitudinea cã ocupanþii acestor mijloace de transport sãvârºesc sau au sãvracþiune gravã, transportã bunuri dobândite în urma comiterii unor infrac-þiuni ºi nu sla semnalul regulamentar al poliþistului;

e2) poliþistul sã fie obligatoriu îmbrãcat în uniformã;

e3) datoritã împrejurãrilor comiterii faptei nu poate fi folosit în mod eficient un altmijloc pentru imobilizarea mijlocului de transport;

e4) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

Focul asupra vehiculelor se va executa numai asupra pneurilor.

Nu se folosesc arme de foc împotriva vehiculelor care nu opresc la semnalul regulamentar al poliþistului îmbrãcat în uniformã, decât dacã prin modul de conducere, se puncol în mod evident, viaþa sau integritatea corporalã a poliþistului sau a altei persoan.

f) pentru imobilizarea sau reþinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice cã au sãvârºit o infracþiune ºi care riposteazã ori încearcã sã ripoori cu alte obiecte sau substanþe care pot pune în pericol viaþa ori integritatea cor


26/39

poralã a persoanei;


f1) sã se fi sãvârºit o infracþiune iar persoana în cauzã sã opunã rezistenþã sau sã riu cu alte obiecte care pot pune în pericol viaþa sau integritatea corporalã a poliþistuui sau a altor persoane;

f2) sã existe un atac material, direct ºi imediat asupra poliþistului aflat în exercitaea mãsurilor legale sau împotriva altor persoane;

f3) rezistenþa sau riposta persoanei în cauzã sã nu poatã fi înfrântã în alt mod;

g) pentru a împiedica fuga de sub escortã sau evadarea celor aflaþi în stare legalã de ere, arestare sau deþinere;


g1) sã fie începutã o acþiune de evadare din locurile legale de deþinere sau de sub esc

g2) prinderea sau imobilizarea evadaþilor sau escortaþilor sã nu poatã fi realizatã prilte mijloace;

g3) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearcã sã pãtrundã f în sediile sau perimetrele autoritãþilor ºi instituþiilor publice;


h1) sã existe o încercare de pãtrundere fãrã drept în sediile sau în perimetrele auto-rale instituþiilor publice;

h2) atacul sau pãtrunderea, dupã modul în care a fost conceputã ºi se executã sã nu poaatã prin alte mijloace sau metode;

h3) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

i) împotriva celor care împiedicã poliþiºtii sã execute misiuni specifice;


i1) existã un atac material, direct, imediat ºi injust, sãvârºit împotriva poliþiºtilorpiedice pe aceºtia sãºi execute misiunile specifice;

i2) atacul sã nu poatã fi înlãturat prin alte mijloace sau metode;

i3) sã nu fie pusã în pericol viaþa altor persoane.

j) în executarea intervenþiei antiteroriste, asupra obiectivelor atacate sau captura

te de teroriºti, în scopul reþinerii sau al capturãrii acestora, al elibe-rãrii ostatic restabilirii ordinii publice.


j1) sã existe un atac terorist asupra unui obiectiv, acesta sã fie capturat sau sunt luaþi ostatici;

j2) atacul sau deþinerea ostaticilor, datoritã modului în care a fost conceput ºi execuat, sã nu poatã fi înfrânt prin alte mijloace;


27/39

j3) sã nu fie pusã în pericol viaþa sau sãnãtatea ostaticilor sau a altor persoane.

În cazurile prevãzute la lit. c), d), g), h) ºi i) se va face uz de armã numai dupã ce fãcut somaþia legalã.

În cazurile prevãzute la lit. h) ºi i) se va face uz de armã numai dupã ce sa repetat trei ori, la intervale suficiente de timp pentru dispersarea participanþilor, somaþia: Pã-rã-siþi zona (), se vor folosi arme de foc! dupã care se va executa un foc în Se va deschide foc asupra atacatorilor numai la ordinul celui care conduce acþiunea ºi numai în zona picioarelor, pentru a evita cauzarea morþii acestora ºi a se realia imo-bi-lizarea.

În cazurile prevãzute la lit. a), b), f), ºi j) când poliþistul se aflã în legitimã apãface uz de armã ºi fãrã somaþie, dacã nu existã timpul necesar pentru aceasta.

Înainte de a trece la acþiune, se realizeazã o analizã rapidã a situaþiei existente la cului pentru a se stabili date concrete privind faptele sãvârºite, eventualii martori, autorii faptelor, dacã sunt sau nu înarmaþi, gradul de agresivitate, precum ºi comportmentul pe care îl au în momentul surprinderii.

Armamentul din dotare se foloseºte numai dupã efectuarea somaþiilor legale.

Somaþia se face prin cuvintele: POLIÞIA, STAI!. În caz de nesupunere, se repetã somaþ

cuvintele STAI CÃ TRAG!. Dacã cel în cauzã nu se supune nici de aceastã datã, somaþieazã prin tragerea unui foc de avertisment în plan vertical. Dacã cei (cel) în cauzã nu supun nici acestei somaþii legale, se face uz de armã în direcþia acestora, trãgând, posibil, la picioare, astfel încât sã se realizeze imobilizarea ºi sã se evite uciderea soanelor.

Ca excepþie, se poate face uz de armã ºi fãrã somaþie, în cazul atacului exercitat prinndere asupra poliþistului sau asupra altor persoane, precum ºi pentru reþinerea infractorilor care riposteazã cu arme albe sau de foc, dacã lipseºte timpul necesar pentru somaþie.

Împotriva persoanelor care riposteazã cu arme, se face uz de armã din poziþia adãpostitoliþistul aplicând orice altã mãsurã pentru a se proteja.

Se evitã, pe cât posibil, folosirea armamentului din dotare împotriva minorilor, femeilor ºi bãtrânilor.

Este interzisã folosirea armamentului în urmãtoarele cazuri:

a) împotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcinã, persoanelor cu semne vãdite de invaliditate, cu excepþia cazurilor în care aceºtia înfãp-tuiesc un atac armat srup, care pune în pericol viaþa sau inte-gritatea corporalã a uneia ori mai multor persane;

b) în situaþiile în care sar primejdui viaþa altor persoane ori sar viola teritoriul,spaþiul aerian sau apele naþionale ale unui stat vecin;

Se evitã, pe cât posibil, folosirea armelor de foc în zonele aglomerate unde pot fi periclitate viaþa sau integritatea corporalã a altor persoane, exceptânduse focul de avertisment în plan vertical.

În momentul imobilizãrii unei persoane ºi al aplicãrii cãtuºelor, arma-mentul se introdc sau în hamul de susþinere, dupã caz.

Armamentul împotriva vehiculelor se foloseºte numai dacã existã certitudinea cã ocupanþestora sãvârºesc sau au sãvârºit o infracþiune gravã, transportã bunuri dobândite în ur


28/39

or fapte ilicite ºi nu opresc la semnalul regulamentar al poliþistului în uniformã.

Focul asupra vehiculelor se executã numai asupra pneurilor.

Fiecare situaþie în care sa fãcut uz de armã se raporteazã ierarhic de enþã.

De îndatã ce va fi posibil, se întocmeºte raportul în scris.

Dacã în urma uzului de armã sa produs moartea sau vãtãmarea unei persoane, fapta se coicã, de îndatã procurorului competent, potrivit legii.

În cazul folosirii armelor de foc pentru somaþie, ori dacã nu au rezultat victime saupagube materiale, în mod obligatoriu, evenimentul va fi raportat ierarhic ºi se vorefectua cercetãri administrative în legãturã cu condiþiile ºi legalitatea uzului de ar

Dacã în urma uzului de armã au rezultat victime sau prejudicii materiale se iau urmãtoaele mãsuri:

a) acordarea primului ajutor victimelor ºi asigurarea transportului la o unitate sanitarã;

b) raportarea imediatã, prin orice mijloc, a cazului ºi a urmãrilor acestuia;

c) asigurarea pazei locului faptei, marcarea ºi conservarea urmelor;d) raportarea ierarhicã a evenimentului ºi informarea parchetului competent teritorial, pentru efectuarea cercetãrii la faþa locului.

În situaþii speciale, de pericol iminent pentru viaþa ºi integritatea sa ori a altor pesoane, sau care afecteazã siguranþa naþionalã, ca urmare a acþiunilor violente ale unorrsoane ce folosesc sau intenþioneazã în mod vãdit sã foloseascã arme albe sau de foc, pul poate face uz de armã folosind orice altã armã care nu îi aparþine, dar se aflã în aent la îndemânã, în aceleaºi condiþii în care face uz de arma de serviciu.

În toate cazurile de folosire a armamentului, focul se va executa în scopul imobilizãrii, evitânduse lovirea zonelor vitale.

Executarea focului letal intenþionat asupra unei persoane nu poate fi fãcutã decât în saþiile limitative prevãzute de Convenþia pentru apãrarea Drepturilor Omului ºi Libertãþndamentale.

Focul letal intenþionat nu poate fi folosit decât în cazurile enumerate la pct. 1 alin. (1) lit. a), b), g) ºi j) din aceastã procedurã, coroborate cu art.2, lit. a) ºi b) dn Convenþie, precum ºi în cazul prevãzute la lit. h), coroborat cu art.2 lit. c din Covenþie.

2.11. Procedura privind intrarea poliþiºtilor în locuinþa persoanelorfizice, în instituþii ºi operatori economici, organizaþii soci

lpolitice, precum ºi la bordul navelor ºi aeronavelor româneºti, în situaþiile prevãz

lege descriere

Situaþiile în care poliþiºtii pot intra în locuinþã sau în incinta unitãþilor,

instituþiilor, organizaþiilor sau la bordul navelor ºi aeronavelor româneºti sunt:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotãrâri judecãtoreºti, constân

a1) punerea în executare a unui mandat de arestare;


29/39

a2) punerea în executare a unui mandat de executare a unei pedepse;

a3) executarea unei percheziþii domiciliare, dispusã de judecãtor în condiþiile ºi formrevãzute de lege;

a4) executarea altor hotãrâri judecãtoreºti (evacuare, mãsuri de siguranþã, executare s

b) pentru înlãturarea unei primejdii privind viaþa, integritatea fizicã sau bunurile uni persoane:

b1) la solicitarea persoanei care ocupã locuinþa în calitate de proprietar sau chiriaº;

b2) când solicitarea vine din partea altor persoane, a vecinilor ori la solicitarea conducerii unitãþilor, instituþiilor, organizaþiilor sau a navelor ºi aeronavelor rom în caz de pericol iminent;

b3) când este sesizatã o situaþie de urgenþã, pericol de explozii, incendii ºi nu rãspueni din locuinþã.

c) pentru apãrarea siguranþei naþionale sau a ordinii publice;

d) pentru prevenirea rãspândirii unei epidemii.

Se realizeazã o documentare înainte de intrarea în locuinþã sau în incinta unitãþilor,

or, organizaþiilor sau la bordul navelor ºi aeronavelor, pentru a cunoaºte: gradul de periculozitate al persoanei în cauzã;

care este starea ei de spirit;

care sunt caracteristicile locuinþei;

ce persoane pot fi prezente în locuinþã;

orice alte date necesare pentru a preîntâmpina un eventual atac, opunere sau fuga.

Se solicitã sprijin, forþe mãrite, în cazul în care existã informaþii cã în locuinþã sa

or, instituþiilor, organizaþiilor sau la bordul navelor ºi aeronavelor se gãsesc infracori periculoºi sau sunt mai mulþi infractori.

Se înmâneazã persoanei în cauzã un exemplar al mandatului de arestare ºi se conduce la orul care a emis mandatul.

Dacã persoana respectivã ridicã obiecþii împotriva executãrii mandatului, dar numai în priveºte identitatea, se conduce în faþa instanþei competente teritorial în locul undefost gãsitã.

Se înºtiinþeazã autoritatea competentã în vederea luãrii mãsurilor de ocrotire când perare sub ocrotire un minor, o p

Documents

Reguli tactice politienesti