Reglarea ventilatiei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

reglarea ventilatiei

Citation preview

Cuprins

1) Mecanica ventilatiei pulmonare a)Muschii responsabili de expansiunea si retractia plamanilor b) Deplasarea intrapulmonara si extrapulmonara a aerului

2) Reglarea respiratiei a) Centrul respirator b) Reflexul Hering-Breuer c) Controlul chimic al respiratiei d) Sistemul chemoreceptorilor periferici e) Fenomenul de"aclimatizare f) Reglarea respiratiei in conditii de efort fizic g) Respiratia periodica h) Apneea de somn

3) Noutati

1.Mecanica ventilatiei pulmonare1.1 Muschii responsabili de expansiunea si retractia plamanilorExpansiunea si retractia plamanilor se poate face in doua moduri:1.prin miscarile descendenta si ascendenta ale diafragmului,care alungesc sau scurteaza cavitatea toracica2.prin ascensionarea sau coborarea coastelor,care determina marirea si respective diminuarea diametrului antero-posterior al cavitatii toracice

Respiratia normal,de repaus ,se realizeaza aproape in intregime prin prima dintre modalitati,adica prin miscarile diafragmului.In inspiratie, contractia diafragmului tractioneaza in directie descendenta portiunile bazale ale plamanilor.Ulterior, in expiratie , diafragmul se relaxeaza ,iar reculul elastic al plamanilor ,al peretelui thoracic si al structurilor abdominale determina comprimarea plamanilor si eliminarea aerului.Cu toate acestea,in timpul respiratiei de efort ,fortele elastice nu sunt sufficient de puternice pentru a sustine ritmul expirator rapid ,astfel incat surplusul de forta este obtinut in principal prin contractia muschilor abdominali,care impinge organelle abdominale in directive ascendenta spre fata inferioara a diafragmului,comprimand astfel plamanii.A doua modalitate de expansiune pulomonara este reprezentata de ascensiunea grilajului costal.Aceasta determina expansiunea plamanilor deoarece,in pozitie de repaus coastele sunt inclinate descendent,fapt care permite apropierea sternului de coloana vertebrala.Insa prin ascensionarea grilajului costal,coastele sunt proiectate inainte ,detreminand deplasarea anterioara a sternului,care se indeparteaza astfel de coloana vertebrala,ceea ce produce cresterea cu aproximatic 20 % a diametrului thoracic antero-posterior in cursul unei inspiratii maxime comparativ cu valoarea de expiratie.Prin urmare,muschii responsabili de ascensionarea griajului costal sunt denumiti muschi inspiratori,iar muschii responsabili de coborarea grilajului costal sunt denumiti muschi expiratori.Principalii muschi inspiratori sunt:-m.intercostali externi-muschi cu rol auxiliar : m.sternocleidomastoidian,m.dintati anteriori,m.scaleniPrincipalii muschi expiratori :-m.drepti abdominali-m.intercostali interni1.2 Deplasarea intrapulmonara si extrapulmonara a aeruluiPlamanul este o structura de tip elastic care se colabeaza asemeni unui balon si expulseaza tot continutul sau aeric prin trahee in absenta unei forte capabile sa-l mentina destins.De asemenea,intre plaman si peretii cavitatii toracice nu exista mijloace anatomice de fixare,cu exceptia hilului care asigura ancorarea plamanului la mediastin.De fapt,plamanul pluteste in cavitatea toracica,fiind inconjurat de un strat subtire de lichid pleural care lubrifiaza miscarile pulomonare in interiorul cavitatii.Mai mult,drenajul continuu al excesului de lichid pleural prin canalele limfatice determina un effect de suctiune usoara intre suprafata viscerala a pleurei pulmonare si a suprafata parietala a pleurei toracice.Prin urmare,desi adera strans la peretele thoracic ,plamanii sunt in acelasi timp lubrifiati si urmeaza indeaproape expansiunea si retractia toracelui.2.Reglarea respiratieiIn mod normal,sistemul nervos asigura adaptarea aproape exacta a ratei ventilatiei alveolare la necesitatile organismului,astfel incat presiunea oxigenului(PO2) si presiunea dioxidului de carbon (PCO2) in sangele arterial nu se modifica aproape niciodata,nici macar in conditii de effort fizic intens sau in alte tipuri de stress respirator.2.1 Centrul respiratorCentrul respirator este alcatuit din cateva grupuri de neuroni localizate bilateral la nivelul trunchiului cerebral,in bulb si in punte.Centrul este impartit in 3 grupuri neuronale principale:1.grupul respirator dorsal ,localizat in portiunea dorsala a bulbului2.grupul respirator ventral ,localizat in portiunea ventro-laterala a bulbului3.centrul pneumotaxic,localizat dorsal in portiunea superiaoara a puntiiGrupul respirator dorsal-se intinde pe cea mai mare parte a lungimii bulbului;-rol principal in declansarea inspiratieiNeuronii acestuia sunt localizati,in majoritate,in nucleul tractului solitar,desi exista mase neuronale adiacente din substanta reticulata a bulbului,care au roluri importante in controlul functiei respiratorii.N.tractului solitar reprezinta statia finala a fibrelor sensitive ale nervilor vag si faringian,care transmit centrului respirator impulsuri sensitive de la chemoreceptorii periferici,baroreceptori si anumite tipuri de receptori pulmonari .Ritmul respirator bazal este generat in neuronii grupului respirator dorsal.Chiar dupa sectionarea tuturor aferentelor nervoase ale bulbului si a trunchiului cerebral la nivel suprabular si infrabulbar ,grupul respirator dorsal continua sa descarce potentiale de actiunea inspiratorii in secvente repetitive.Cauza principal a a acestor descarcari nu este cunoscuta.Inpulsurile nervoase transmise musculaturii inspiratorii,in special diafragmului,nu reprezinta succesiunea instantanee a unor potentiale de actiune cu amplitudine maximal.In cazul respiratiei normale,impulsurile au initial o amplitudine redusa ,care se mareste treptat in panta timp de aproximativ 2 secunde.Ulterior,acestea dispar brusc timp de 3 secunde,ceea ce suprima excitatia diafragmului si permite producerea expiratiei ca urmare a reculului elastic al plamanilor si al peretelui thoracic.Apoi inspulsurile inspiratorii reapar,initiind un nou ciclu;aceste cicluri inspiratorii se repeta continuu,iar expiratia de produce intre 2 cicluri successive.Prin urmare impulsurile inspiratorii sunt impulsuri in panta.Avantajul evident al impulsurilor in panta consta in faptul ca produc o crestere constanta a volummului celor 2 plamani in inspiratie.Centrul pneumotaxicLimiteaza durata inspiratiei si mareste frecventa respiratori,deoarece limitarea inspiratiei antreneaza scurtarea expiratiei si a duratei fiecarei respiratii.Un impuls pneumotaxic cu intensitate mare poate induce cresterea frecventei respiratorii la 30-40/min,in timp ce un impuls pneumotaxic cu intensitate redusa induce scaderea acesteia la 3-5 resp/min.Acesta transmite semnale catre aria inspiratorie.Rolul principal consta in controlarea punctului de oprire al pantei inspiratorii,ceea ce permite controlul duratei fazei de distensie aerica a ciclului pulmonary.Cand impulsul pneumoaxic are intensitate crescuta ,inspiratia poate dura numai 0.5 secunde ,distensia plamanilor fiind redusa;cand impulsul pneumotaxic are intensitate redusa,inspiratia poate dura 5 secunde sau mai mult,producand distensia succesiva a plamanilor.Grupul respirator ventral Cuprinde neuroni din nucleul ambiguu,situat rostral si nucleul retroambiguu,situate caudal.Grupul neuronilor ventrali raman aproape inactivi pe parcursul respiratiei normale.Cand stimularea respiratorie a ventilatiei pulmonare devine mult mai intense decat in mod normal,impulsuri respiratorii disseminate ajung si la nivelul neuronilor din grupul ventral.Electrostimulrea catorva neuroni din grupul ventral produce inspiratie,in timp ce stimularea altor neuroni produce expiratie.Prin urmare neuronii acestui grup sunt implicate atat in inspiratie cat si in expiratie.Acesti neuroni sunt deosebit de importanti intrucat,in eforturile fizice intense,genereaza impulsuri expiratorii cu intensitate crescuta care ajung la musculatura abdominala.

Reflexul Hering-BreuerSi aferentele nervoase sensitive cu origine pulmonara contribuie la reglarea respiratiei.Cei mai importanti sunt receptorii de distensie,care sunt localizati in portiunile musculare ale peretelui bronsic si bronsiolar si care transmit impulsuri pe calea nervilor vagi la grupul respirator posterior de neuroni cand plamanii sunt supradestinsi.Aceste impulsuri aferente influenteaza respiratia asemanator impulsurilor de la centrul pneumotaxic.Cand plamanii sunt destinsi cu aer,receptorii de distensie activeaza un raspuns adecvat de tip feedback,care intrerupe panta inspiratorie si in acest fel stopeaza inspiratia.Aceasta succesiune de afecte este denumita reflexul Hering-Breuer.De asemenea,acest reflex determina si cresterea frecventei respiratorii.La om,reflexul Hering-Breuer nu este declansat probabil decat in conditiile in care volumul curent devine de cel putin 3 ori mai mare decat in mod normal (