Regimurile Vamale si Procedurile de Vamuire
Universitatea OVIDIUS CONSTANAFacultatatea de tiine
EconomiceSpecializarea Afaceri Internaionale
REGIMURILE VAMALE SI PROCEDURILE DE VAMUIRE
Coordonatori : Titular curs : Prof. dr. Botescu Ion Asistent :
Lector Bratu Alina
Studeni :
CUPRINS :
Prezentarea regimurilor vamale Procedura de vamuire Etapele
operatiunii de vamuire Etapele procedurii informatice Regimul Vamal
in Uniunea Europeana Regimul vamal la exportul din Uniunea
Europeana Regimul vamal la importul in Uniunea Europeana Regimurile
vamale suspensive in Uniunea Europeana Regimul de tranzit in
Uniunea Europeana Regimul de depozit vamal in Uniunea Europeana
Regimul de admitere temporara in Uniunea Europeana Regimul de
perfectionare in Uniunea Europeana Regimul de draw-back Regimul de
perfectionare pasiva in Uniunea Europeana Regimul Vamal in Turcia
Cadru general Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea
Europeana Acorduri bilaterale de comer liber Tariful vamal Reguli
de origine Preferine tarifare Produse interzise la import
REGIMURILE VAMALE I PROCEDURILE DE VMUIREPREZENTAREA REGIMURILOR
VAMALERegimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in
cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii
comerciale si de destinatia marfii. La introducerea sau scoaterea
din tara a marfurilor autoritatea vamala stabileste un regim
vamal.Regimurile vamale pot fi definitive si suspensive.1.1.
Regimuri vamale definitiveExportul - const n scoaterea definitiva a
marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei. Sunt admise la
export marfuri produse in tara precum si cele importate anterior,
cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie
sau restrictie, in cadrul politicii comerciale.Exportatorul de
marfuri scoase definitiv din tara este obligat sa depuna o
declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla
sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate sau
incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate,
declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de
frontiera.La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale, iar
in cazul TVA, acesta este restituit pe baza declaratiei vamale de
export de catre organele fiscale.Mijloacele de transport si
coletele continand marfuri de export, care se vamuiesc in
interiorul tarii, se sigileaza de autoritatea vamala imediat dupa
controlul marfurilor. Marfurile insotite de documentele de
transport se prezinta biroului vamal de interior cu cel mult 24 de
ore inaintea expedierii.Importul -; consta in intrarea in tara a
marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
La importul marfurilor autoritatea vamala realizeaza procedura de
vamuire si de incasare a datoriei vamale aplicand si masurile de
politica comerciala.. Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute
la data inregistrarii declaratiei vamale de import si se determina
pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, tarif elaborat pe
baza nomenclaturii combinate a marfurilor si aprobat prin
lege.Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament vamal
favorabil, in functie de felul marfurilor sau de destinatia lor
specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si
conventiilor internationale la care Romania este parte.Prin lege se
stabilesc cazurile in care din motive si imprejurari speciale se
acorda scutiri de drepturi de import la importul de
marfuri.Preferintele tarifare stabilite prin acordurile sau
conventiile internationale se acorda la depunerea certificatului de
origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare
acord sau conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia
vamala in detaliu.Cand regimul preferential primeste un contingent
cantitativ sau valoric, acordarea preferintelor tarifare se face
numai in limita contingentului prevazut in acest caz. Pe langa
documentele privind originea marfurilor este obligatorie si
prezentarea certificatului de import al marfurilor eliberat de
autoritatea competenta. 1.2. Regimuri vamale suspensiveRegimurile
vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept
efect suspendarea platii drepturilor vamale.Pot fi plasate in
regimuri vamale suspensive marfuri indiferent de felul, cantitatea,
originea, provenienta sau de destinatia acestora. Regimurile vamale
suspensive sunt urmatoarele: a) tranzitul vamal; b) antrepozitul
vamal; c) perfectionarea activa; d) transformarea sub control
vamal; e) admiterea temporara; f) perfectionarea pasiva.Regimul
vamal suspensiv se solicita in scris de catre titularul operatiunii
comerciale, iar autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in
care poate asigura supravegherea si controlul regimului.Aceste
regimuri vamale avand un caracter temporar este necesara fixarea
unui termen de derulare a operatiunii. Acest termen este fixat de
catre autoritatea vamala care trebuie sa tina cont de toate
imprejurarile in care se desfasoara operatiunea comerciala.
Calculul acestor termene se efectueaza in conformitate cu
prevederile art. 101 din Codul de Procedura Civila. In cazul in
care marfurile aflate in regim vamal suspensiv primesc un alt regim
vamal operatiunea se considera incheiata. Daca titularul nu
finalizeaza operatiunile acestui regim, in termenul acordat,
autoritatea vamala dispune din oficiu incheierea regimului vamal
suspensiv, luand totodata masuri pentru recuperarea datoriei
vamale.Titularul regimului suspensiv poate cesiona cu acordul
autoritatii vamale si cu acceptul proprietarului marfurilor
drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.Pentru
a raspunde in mod eficient diferitelor necesitati ale operatorilor
economici au fost create regimurile vamale suspensive.Acestea
permit promovarea unei politici orientate spre export si
dezvoltarea capacitatii firmei de a face fata concurentei pe piata
internationala.Regimurile vamale suspensive acopera trei functii
economice principale: depozitarea, transformarea si
utilizarea.Aceste regimuri permit in principal: Constituirea in
vama a unor stocuri de produse provenind din tarile terte sau de
produse comunitare. Integrarea marfurilor provenind din tari terte
in fabricarea produselor finite destinate exportului. Transformarea
intr-o tara terta a materiilor prime comunitare si importul lor.
Utilizarea pe teritoriul national sau comunitar, a unui produs
provenind dintr-o tara terta sau utilizarea intr-o tara terta a
produselor comunitare, beneficiind de avantaje importante cum ar
fi:- Suspendarea impozitelor si taxelor in vigoare.- Evitarea
masurilor de politica comerciala comunitara.-Obtinerea anticipata a
avantajelor fiscale si financiare provenind din activitatea de
export.Regimul caruia i se supune marfa se determina in functie de
scopul/scopurile in care aceasta a fost importata/exportata.Astfel,
o marfa poate fi succesiv supusa mai multor regimuri vamale cu
facilitati, atata timp cat o reglementare precisa nu interzice
acest lucru.Regimurile vamale cu facilitati au, in general, o dubla
simetrie: un regim vamal cu facilitati la import are un regim vamal
corespondent la export; un regim comunitar (un regim armonizat
intre toate tarile membre CEE) are un regim national echivalent.
Stabilirea regimului vamal de catre autoritatea vamala nu se face
din proprie initiativa ci la solicitarea titularului operatiunii
comerciale. In procesul de vamuire, autoritatea vamala verifica
daca elementele furnizate prin documentele prezentate la vamuire,
justifica acordarea regimului vamal solicitat de
titular.Autoritatea vamala poate refuza acordarea unui regim vamal
cerut daca titularul operatiunii comerciale nu prezinta documente
din care sa rezulte ca sunt indeplinite normele specifice acestui
regim.Regimurile vamale suspensive de plata taxelor vamale fac
parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse
in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creeaza
facilitati schimburilor comerciale internationale.Marfurile plasate
sub aceste regimuri sunt, dupa caz, marfuri pentru care, din
anumite motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce
au fost introduse in tara, marfuri introduse in tara pentru scopuri
diverse dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri
care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand
sunt prelucrate sau transformate.Existenta unor astfel de regimuri
asigura pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea
autoritatii vamale asupra marfurilor, iar pe de alta parte ofera
operatorilor economici posibilitatea sa execute unele operatiuni
comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru
plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi
importate definitiv.Acordarea regimului suspensiv se face de
autoritatea vamala dupa o verificare atenta a conditiilor in care
urmeaza sa se desfasoare operatiunea comerciala si din acest motiv
este prevazuta obligatia, pentru operatorii economici, sa solicite
in scris acordarea unui astfel de regim.In decizia de acordare a
regimului suspensiv, autoritatea vamala trebuie sa urmareasca daca
poate fi realizata activitatea de supraveghere a marfurilor
respective sau daca sunt create toate conditiile ca sa fie excluse
posibilitatile de frauda vamala prin sustragerea marfurilor de sub
acest regim si introducerea lor in circuitul economic fara
achitarea datoriilor fata de bugetul statului.In afara caracterului
de suspendare a platii taxelor vamale, aceste regimuri au si un
caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un
termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza a se realiza
iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabileste acest
termen tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunii
comerciale si are posibilitatea sa prelungeasca acest termen la
cererea justificata a titularului.Pentru a-si putea exercita
atributia de supraveghere vamala, autoritatea vamala trebuie sa fie
instiintata de orice modificari care pot apare in derularea
operatiunii comerciale. Astfel de modificari pot apare in legatura
cu locul de depozitare al marfurilor plasate sub regimul suspensiv,
conditiile de derulare a operatiunii comerciale, posibilitatile de
respectare a termenului de incheiere a regimului, eventualele
pierderi cantitative sau modificari ale calitatii marfurilor admise
initial sub regim etc.Garantia constituita de operatorul economic
trebuie sa ofere autoritatii vamale posibilitatea sa incaseze
taxele vamale care se datoreaza in situatia in care, dintr-un motiv
sau altul, marfurile plasate sub regimul suspensiv nu sunt
restituite si nici nu sunt efectuate formalitatile de vamuire
prevazute de lege.Cuantumul garantiei constituite, precum si forma
sub care aceasta poate fi acceptata de autoritatea vamala sunt
specifice fiecarui regim suspensiv in parte.Un regim vamal
suspensiv se poate incheia prin acordarea unui alt regim vamal
suspensiv sau definitiv de catre autoritatea vamala la solicitarea
titularului.In eventualitatea in care titularul regimului nu depune
la vama, in termenul acordat, documentatia pentru incheierea
regimului suspensiv, autoritatea vamala incheie din oficiu acest
regim luand totodata masurile de recuperare a taxelor vamale
datorate bugetului de stat.In cazul regimului de perfectionare
activa sau de perfectionare pasiva, cand se obtin produse
compensatoare ca urmare a efectuarii operatiunilor de prelucrare
sau transformare la care este supusa marfa aflata sub regim,
incheierea se face similar celor mentionate mai sus cu deosebirea
ca in acest caz sunt luate in calcul produsele compensatoare.Exista
in practica comerciala situatii in care marfuri introduse in tara
si plasate sub un regim suspensiv, avand ca titular un operator
economic, sa fie cesionate altui operator.Legislatia vamala nu
interzice astfel de operatiuni, insa, pentru realizarea
supravegherii vamale, se prevede conditia cu transferul sa fie
anuntat autoritatii vamale pentru ca aceasta sa-si dea acordul,
analizand totodata daca noul titular poate indeplini conditiile
derularii regimului suspensiv aprobat initial.Cesiunea se face pe
numele noului titular, prin depunerea la autoritatea vamala a
declaratiei de plasare sub regimul suspensiv, fapt care da nastere
la un nou raport juridic intre autoritatea vamala si noul titular
si stinge in acelasi timp raportul juridic creat cu vechiul
titular.
PROCEDURA DE VAMUIREConform prevederilor Capitolului IV din
Codul vamal, procedura de vmuire a mrfurilor se efectueaz dup
urmtoarele reguli generale: Vmuirea se efectueaz de organele vamale
interne i de cele de frontier n care se gsete expeditorul sau
destinatarul mrfurilor sau subdiviziunile lor.Serviciul Vamal are
dreptul s stabileasc organele vamale la care s aib loc vmuirea unor
categorii de mrfuri i mijloace de transport. La solicitarea
persoanei, vmuirea poate fi efectuat, cu acordul organului vamal, n
alte locuri i n ore extraprogram, din contul persoanei. Actele
vamalen cadrul procedurii de vmuire se perfecteaz n limba de stat.
Ca excepie pot fi admise acte ntocmite n limbi strine vorbite de
colaboratorii vamali. Titularii de drepturi asupra mrfurilor i
mijloacelor de transport i reprezentanii lor sunt n drept s asiste
la operaiunile de vmuire.La cererea organului vamal, aceste
persoanelesunt obligate s asiste la vmuire i s acorde asisten
colaboratorului vamal. n scopul vmuirii, titularii de drepturi
asupra mrfurilor i organul vamal este n drept s preleve probe i
mostre de mrfuri, supunandu-le cercetrii (expertizei) Operaiunile
de transportare, cantrire, ncrcare, descrcare, transbordare,
reparaia ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea,
deschiderea ambalajului se efectueazla cererea organului vamal sau
cu acordul acestuia i nu trebuie s implice cheltuieli suplimentare
pentru organul vamal. Etapele operaiunii de vmuire sunt urmtoarele
: 1)Operaiuni prealabile vmuirii - aciunile vamale precedente
vmuirii i plasrii mrfurilor i mijloacelor de transport sub un
anumit destinaie vamal, dup cum urmeaz: prezentarea la organele
vamale de frontier a mrfurilor i mijloacelor de transport, precum
idocumentelor nsoitoare ale acestora; controlul vamal al
mijloacelor de transport la birourile vamale de frontier;
transportareamrfurilor i mijloacelor de transport pan la locul de
destinaie. Mrfurile sunt transportatede la biroul vamal de plecare
pan la biroul vamal de destinaie conform procedurii de tranzit T1,
care sedesfoar n conformitate cuNormele metodologice privind
aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Romaniei, aprobate
prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 288-o din 20.12.2005 2)
Depozitare provizorie - procedur prin care mrfurile (inclusiv cele
care la momentul introducerii n ar nu ntruneau condiiile prevzute
de legislaia n vigoare pentru a li se acorda o destinaie aprobat de
organele vamale) se pstreaz n locuri autorizate, fr achitarea
drepturilor de import, impozitelor i fr aplicarea msurilor de
politic economic, pn la plasarea acestora ntr-un anumit regim vamal
sau o alt destinaie aprobat de organele vamale. Procedura de
depozitare estereglementat deOrdinul Serviciului Vamal nr. 230-O
din 28.06.2007 , plasarea mrfurilor n depozitul provizoriu se
efectueaz n baza declaraiei sumare. care se completeaz conform
procedurii stabilite n Ordinul Serviciului Vamal nr.185-O din
25.05.2006 referitor la aprobarea Normelor de utilizare a
declaraiei sumare . Registrul depozitelor vamale provizorii3)
Declararea.Declararea mrfurilor i prezentarea lor pentru vmuire se
efectueaz de ctre declarani sau reprezentanii acestora, prin
depunerea unei declaraii vamale n detaliu, n form scris, la
ncheierea procedurii de tranzit sau n termen de 20 de zile de la
data depunerii declaraiei sumare. Normele tehnice privind
imprimarea, utilizarea i completarea declaraiei vamale n detaliu
sunt stabilite nOrdinul Serviciului Vamal nr. 438-O din
19.11.2007.Declaraia vamal se depune pentru fiecare document de
transport. Declaraia vamal n detaliu nu se depune pentrubunurile
importate sau exportate de ctre persoanele juridice n scopuri
necomerciale, a cror valoare n vam nu depete o sum echivalent cu 50
EURO i n alte cazuri prevzute de Ordinul susmenionatProcedurade
prelucrare adeclaraiei vamale n detaliu prin procedee informatice
se realizeaz conformMetodologiei aprobate prin Ordinul Serviciului
vamal nr. 480-O din18.12.2006i include urmtoarele etape:
Etapele procedurii informatice
Iniial declaraia vamal se completeaz de ctre specialistul n
domeniul vmuirii, accesand modulul informaional al programului
automatizat vamal AsycudaWorl, dup care declaraia se stocheaz pe
serverul central al organului vamal i se nregistreaz cu atribuirea
automat a numrului i datei de nregistrare. Acceptarea declaraiei
vamale se comunic declarantului prin trimiterea unui mesaj de
rspuns, coninnd detaliile de identificare, numrul i data de
nregistrare a acesteia. Dup tiprirea pe formularul special,
declaraia vamal i actele de nsoire a mrfii se depun de ctre
specialistul n domeniul vmuirii mputernicit la punctul de
recepie-selecie din cadrul biroului vamal/postului vamal.
Colaboratorul vamal de la punctul de recepie-selecie verific dac
declaraia vamal a fost nregistrat pe server, utiliznd modulul
informaional; verific dac documentele care nsoesc declaraia vamal n
detaliu au fost nregistrate de sistemul informaional vamal, primete
declaraia vamal, dac aceasta respect condiiile stabilite, i comand
validarea electronica acesteia. Aceast comand conduce la aplicarea
criteriilor de selectivitate generale. Concomitent, se efectueaz
distribuirea n mod automat a declaraiei unui colaborator vamal n
cazul n care declaraia vamal este selectat pe unul dintre culoarele
de control (rou sau galben).Culoarul galben de vmuire determin
acordarea liberului de vam dup efectuarea obligatorie a controlului
documentar, iar culoarul rou determin acordarea liberului de vam
dup efectuarea obligatorie a controlului documentar i fizic.n
aceste cazuri declaraia i actele se transmit la punctul de control
documentar. Dac declaraia vamal este selectat pe culoarul verde de
vmuire, acordarea liberului de vam se efectueaz fr efectuarea
controlului documentelor i al mrfii. Procedura de vmuire se
finalizeaz cu eliberarea actelor i acordarea liberului de vam.
1. Regimul vamal in Uniunea Europeana
La introducerea sau la scoaterea de pe teritoriul Uniunii
Europene a marfurilor prezentate la birourile vamale, autoritatea
vamala a statului comunitar respectiv stabileste regimul vamal si
procedura vamala atribuite marfurilor respective. Regimul vamal in
Uniunea Europeana cuprinde totalitatea normelor care se aplica in
cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii
comericale sau destinatia marfii. Regimurile vamale sunt de doua
tipuri: suspensive si definitive.
Codul vamal al UE stabileste si tratamentul vamal aplicabil
marfurilor aflate pe teritoriul vamal al Uniunii, pana cand acestea
stabilesc liberul in vama. Astfel, se aproba intrarea bunurilor pe
teritoriul vamal comunitar, depunerea declaratiei sumare si
descarcarea bunurilor in vederea depozitarii temporare sau sub
regimul vamal al tranzitului temporar. El reglementeaza tratamentul
bunurilor in functie de destinatie, stabilind incadrarea tarifara
si obtinerea unui regim valabil definitiv (export sau import) sau
suspensiv (tranzitul vamal, depozitul vamal, admiterea temporara -
la import sau export, regimul de perfectionare activa sau pasiva,
transformarea sub control vamal) si aprobarea bunurilor in vederea
liberei circulatii in spatiul comunitar dupa acordarea "liberului
de vama". Codul vamal al UE abordeaza regimurile vamale definitive
sau suspensive, precum si exceptarile de la plata taxelor vamale,
acordate in cadrul diferitelor regimuri prevazute pentru
marfuri.
1.1. Regimurile vamale definitive in Uniunea Europeana
Din punct de vedere al regimului vamal si al procedurii vamale
conexe corespunzatoare UE, operatiunile efectuate de agentii
economici care intra in categoria regimurilor vamale definitive
sunt operaiunile de import si export in si din UE. Ambele tipuri de
operatiuni constituie cele doua regimuri vamale de baza ale
relatiilor comerciale internationale.
De la 1 ianuarie 1993, aceste regimuri se aplica numai
schimburilor comerciale din Uniunea Europeana si tarile terte,
spatiul european find un teritoriu vamal unic, ca urmare a crearii
Uniunii vamale.
Regimul vamal la exportul din Uniunea Europeana
Normele Uniunii Europene considera drept regim vamal de export
definitiv din UE totalitatea marfurilor expediate in strainatate pe
baze contractuale si destinate sa ramana permanent in afara
teritoriului vamal comunitar, cu exceptia: marfurilor trimise
temporar in strainatate; marfurilor care fac obiectul unei
activitati de perfectionare pasiva.
Pot fi exportate toate marfurile care sunt produse in Uniunea
Europeana, precum si cele importate anterior, cu exceptia celor
care sunt interzise la exportul din Uniunea Europeana, si anume:
marfurile prohibite; marfurile restrictionate in cadrul politicii
comerciale comune.
In Uniunea Europeana, exportul marfurilor poate fi efectuat de
catre persoane juridice cu sediul intr-un stat comunitar, in al
caror obiect de activitate sunt prevazute aceste operatiuni.
La exportul de marfuri din Uniunea Europeana nu se percep taxe
vamale, singura conditie pentru acordarea liberului de vama find ca
marfurile sa paraseasca teritoriul vamal al UE in aceeasi stare in
care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale,
care se completeaza astfel doar in scop statistic. Eliminarea
taxelor vamale se datoreaza intereselor comunitatii europene de a
stimula exportul de marfuri. La exportul de marfuri din Uniunea
Europeana nu se aplica taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Exportatorul este obligat sa depuna un DAU de export la biroul
vamal in raza caruia se afla sediul acestuia sau la locul unde
marfurile sunt ambalate sau incarcate pentru a fi exportate.
In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi
depusa si la un birou vamal de frontiera din cadrul UE.
Regimul vamal la importul in Uniunea Europeana
Principalul regim vamal in Uniunea Europeana este importul
definitiv. Acesta consta in intrarea pe teritoriul vamal al UE a
marfurilor straine, in vederea introducerii lor in circuitul
economic, dupa efectuarea formalitatilor vamale si plata taxelor
vamale la bugetul comunitar. in Uniunea Europeana, importul de
marfuri este liberalizat. Totusi, anumite categorii de marfuri sunt
supuse unor restrictii cantitative sau supuse regimului de control,
in conformitate cu angajamentele internationale asumate. Lista
marfurilor supuse regimului licentelor se stabileste periodic, prin
hotarari ale autoritalilor comunitare. Metodele si formalitatile de
vamuire prevazute de reglementarile europene se inscriu in
principiile generale definite de GATT (OMC). Aceasta inseamna ca
limitele sau liberalismul politicii comerciale comune se regasesc
in principiul reciprocitatii concesiilor comerciale.
Agentii economici din UE sunt obligati sa realizeze importul de
marfuri in concordanta cu obiectul lor de activitate si sa ia
masurile necesare pentru vamuirea marfurilor in vederea
introducerii imediate a acestora in circuitul economic. Astfel, ei
sunt obligati sa declare si sa prezinte marfurile sosite, depunand
totodata documentele de vamuire. Ei raspund de intarzierea vamuirii
marfurilor cauzata de neprezentarea in termenul legal a
documentelor.
Autoritatea vamala realizeaza, in cadrul regimului vamal de
import definitiv, trei activitati: vamuirea marfurilor; incasarea
taxelor vamale; aplicarea masurilor de politica comerciala a
UE.
Taxele vamale de import ale UE sunt, in marea lor majoritate,
taxe vamale ad valorem. Numai pentru 10% din pozitiile tarifare de
opt cifre, taxele vamale sunt stabilite pe o alta baza decat ad
valorem: taxe vamale specifice, taxe vamale mixte in functie de
anumite elemente componente sau sub forma unor plafoane maxime sau
minime ale taxelor. Taxele vamale exprimate in procente se aplica
valorii in vama a marfurilor (valoarea CIF la frontiera UE),
exprimata in Euro si sunt cele prevazute la data inregistrarii
declaratiei vamale.
Plata taxelor vamale se efectueaza in mod normal in momentul
vamuirii. Conform principiului, acesta ar fi trebuit sa fie cazul
si pentru UE, dar in ciuda calificativului sau de piata unica,
prezinta in continuare frontiere fiscale, iar tarile membre
continua sa-si gestioneze de maniera autonoma regimurile de TVA.
Aceasta particularitate conduce la distingerea a doua tipuri de
regimuri vamale ia importul de marfuri in UE: punerea marfurilor in
libera practica si punerea marfurilor in consum. 2. 1.2. Regimurile
vamale suspensive in Uniunea Europeana
Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana sunt
operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea
platii taxelor vamale catre organele comunitare. Ele se acorda
numai la solicitarea scrisa a titularului operatiunii de comert
exterior pe o perioada determinata.
Regimurile vamale suspensive in Uniunea Europeana sunt:
tranzitul vamal (regim de circulatie), depozitui vamal, admiterea
temporara (la import si la export), regimul de perfectionare
(activa si pasiva) si transformarea sub control vamal (acestea din
urma find toate regimuri economice).
Autoritatea vamala europeana are atributii si dupa acordarea
liberului de vama, urmarind in principal respectarea conditiilor
specifice regimului vamal suspensiv acordat, fixand totodata un
termen limita pentru incheierea respectivului regim. Regimul vamal
suspensiv se considera incheiat atunci cand marfurile primesc alt
regim vamal. Prin autorizarea regimurilor suspensive, autoritatea
vamala isi asuma mai multe riscuri, precum cel de substituire a
bunurilor, de sustragere sau disparitie, de transformare si punere
in consum in mod fraudulos. De aceea, acordarea unui regim
suspensiv se face numai in conditiile respectarii anumitor
reguli.
Regimurile vamale suspensive se acorda la cerere, cu precadere
pentru exceptiile de restrangere a teritoriuiui vamal al Uniunii
Europene, cum ar fi, de exemplu, zonele libere, porturile libere,
antrepozitele vamale - toate acestea facand parte din teritoriul
geografic al UE - dar si pentru operatiuni speciale ca, de exemplu,
reexportul, distrugerea sau abandonarea bunurilor noncomunitare.
Daca bunurile aflate sub regim vamal suspensiv (asa cum rezulta din
cele de mai sus) sunt introduse definitiv pe teritoriul vamal al
UE, li se va acorda un regim vamal definitiv si vor fi supuse
operatiunilor de vamuire.
La trecerea prin punctul vamal al Uniunii, bunurile care
beneflciaza de un regim vamal suspensiv sunt supuse unui control
fizic. Lucratorii vamali solicita, totodata, doua tipuri de garanii
vamale: Garantii fizice, pentru identificarea ulterioara a
marfurilor (esantioane, mostre, inregistrarea numarului de serie,
sigilarea autovehiculului de transport); Garantii financiare,
pentru a acoperi nivelul taxelor vamale si al altor taxe aplicabile
sau chiar a penalitatilor aferente incalcarii regulilor impuse.
Regimul de tranzit in Uniunea Europeana
Regimul de tranzit in Uniunea Europeana consta in transportul
marfurilor straine de la un birou vamal al UE la alt birou vamal al
UE, fara ca acestea sa fie supuse platii taxelor sau masurilor de
politica comerciala comuna.
Regimul de tranzit vamal se considera incheiat atunci cand
marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul
vamal de destinatie. Titularul regimului de tranzit este obligat sa
prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta,
cu masurile de marcare si sigilare aplicate, in termenul stabilit
de autoritatea vamala.
Regimul de depozit vamal in Uniunea Europeana
Depozitul vamal se poate utiliza atunci cand exista un decalaj
de timp intre circulatia marfurilor si comercializarea acestora.
Acest regim se aplica atat la import, cat si la export.
Principalele caracteristici ale regimului de depozit vamal:
Depozitul vamal la import: poate fi utilizat de toate firmele ce
realizeaza operatiuni de import; avantaje: dispun de stocuri;
perceperea taxelor vamale si aplicarea masurilor de politica
comerciala sunt suspendate pana in momentul ,,punerii in consum" a
marfurilor; in cazul reexporturilor nu sunt percepute taxe vamale;
aplicare: sunt admise toate marfurile, cu unele exceptii (marfuri
ce atenteaza asupra sanatatii fizice sau morale); aplicarea
masurilor fiscale si comerciale se face in ziua ,,punerii in
consum" a marfurilor; formalitati si constrangeri: declaratie de
intrare (DAU) si garantie in cazul depozitelor private; declaratie
speciala in cazul cesionarii marfurilor; transformarea marfurilor
este interzisa; operatiuni in vederea conservarii marfurilor sunt
permise; durata depozitarii nelimitata (cu exceptia depozitului de
tip B); aprobare: ,,punere in consum"; reexport; atribuirea unui
alt regim economic (regim de tranzit).
Depozitul vamal la export: poate fi utilizat doar de
exportatorii reali; avantaje: organizarea livrarii marfurilor;
suspendarea taxelor fiscale; depozitarea marfurilor in tara
exportatorului cu economii asupra cheltuielilor in strainatate;
aplicare: toate marfurile cu exceptia celor aflate sub incidenta
PAC; formalitati si constrangeri: declaratie de intrare (DAU); nu
este necesara garantie; aprobare: exportul marfurilor in termen de
maxim doi ani.
Regimul de admitere temporara in Uniunea Europeana
Admiterea temporara a marfurilor in Uniunea Europeana este un
regim suspensiv, care se aplica marfurilor importate in Uniune
(admiterea temporara propriu-zisa), celor de export din UE (regimul
de retur), precum si celor aflate in circuit international (regimul
ATA).
Admiterea temporara la import se aplica marfurilor importate in
UE pentru o durata limitata, in vederea utilizarii pentru
activitatile comerciale determinate (participarea la targuri si
expozitii, teste, demonstratii etc.), apoi avand loc un reexport.
Ele beneficiaza de suspendarea totala sau partiala a taxelor care
ar fi impuse in cadrul unui regim definitiv.
Regimul de perfectionare in Uniunea Europeana
Regimul de perfectionare activa in Uniunea Europeana
Perfectionarea activa consta in supunerea, pe teritoriul vamal
al Uniunii Europene, la una sau mai multe operatiuni de
transformare sau prelucrare a: marfurilor noncomunitare, destinate
reexportului, sub forma de produse compensatorii, fara a face
obiectul incasarii taxelor vamale sau al masurilor de politica
comerciala; marfurilor puse in libera practica, din care o parte
vor fi reexportate in afara Uniunii Europene. In acest caz, se
percep taxele vamale numai daca produsele compensatorii sunt
acceptate in UE.
In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele
operatiuni: prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea
sau adaptarea lor la alte marfuri; transformarea marfurilor;
repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala;
utilizarea unor marfuri, care desi nu se gasesc in produsele
compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse,
chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii
lor.
Acest regim vamal a fost introdus in Comunitatea Europeana in
anul 1985. Pentru a putea beneficia de acest regim, producatorul
trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale
comunitare, prin care se fixeaza modalitatile de control al
operatiunilor de perfectionare, precum si durata de valabilitate a
regimului. In urma perfectionarii se obtin, pornind de la produsele
originale, asa-numitele produse compensatorii, care se impart in
trei categorii: produse principale; produse secundare (deseuri,
reziduuri etc.); pierderi operationale (prin evaporare, scurgere,
topire etc.).
Compensarea poate sa fie de doua feluri: prin identitate
(produsul compensator este obtinut pornind de la produsul
importat); prin echivalare (produsul compensator este obtinut
plecand de la o marfa echivalenta, respectiv cu aceleasi
caracteristici tehnico-comerciale ca si produsul importat).
Metodologia de repartitie a marfurilor de import produse
compensatorii tine cont de pierderile ce pot aparea, acestea find
partiale marfurilor de import care trebuie distruse sau care dispar
in cursul operatiunilor de perfectionare activa. Aceasta
metodologie se efectueaza atunci cand este necesara determinarea
taxelor vamale de import percepute sau restituite.
Regimul de draw-back este un regim vamal special, instituit cu
scop fiscal. In cadrul acestui regim se restituie total sau partial
taxele vamale de import percepute cu ocazia introducerii unor
marfuri in circuitul economic al Uniunii Europene, cu conditia ca
acestea sa fie reexportate n aceeasi stare, incorporate in alte
marfuri sau transformate in alte produse. Se acorda la solicitarea
scrisa a importatorilor exclusiv pentru marfurile identificabile in
produsele ce fac obiectul reexportului, cu conditia existentei
posibilitatii de a se efectua controlul vamal in orice moment.
Autoritatea vamala europeana poate stabili un orizont temporal in
care sa deruleze operatiunea de reexport.
Taxele vamale vor fi restituite titularului regimului de
draw-back de catre vama care l-a acordat, dupa ce se va face dovada
exportului marfurilor printr-un birou vamal intern al UE sau de
frontiera, prin depunerea unei copii de pe DAU. Taxele vamale pot
fi distribuite si in cazul in care exportatorul este altul decat
importatorul, cu conditia sa se faca dovada ca marfurile de export
au constituit in prealabil obiectul regimului de draw-back sau
contin materii prime aflate sub incidenta acestui regim. Daca
cererile de restituire a taxelor sunt depuse dupa acordarea
"liberului de vama" la export, organele vamale comunitare nu vor
mai accepta restituirea taxelor.
Regimul de perfectionare pasiva in Uniunea Europeana
Perfectionarea pasiva permite exportul temporar de marfuri
comunitare in afara teritoriului vamal al Uniunii Europene, in
vederea supunerii acestor operatiuni de transformare sau de
prelucrare si ulterior a importului produselor astfel rezultate, cu
exonerarea totala sau partiala de taxe vamale de import. Exportul
temporar este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se
aplica si in exportul definitiv de marfuri. In UE, acest regim este
reglementat prin mai multe directive, el fiind rezervat firmelor
care isi au sediul pe teritoriul vamal al Uniunii.
La import, produsele rezultate din perfectionarea pasiva nu sunt
impuse la valoarea lor integrala (deoarece aceasta include si
valoarea materiilor prime exportate anterior), ci numai la
diferenta de valoare corespunzatoare prelucrarii in strainatate.
Astfel, in UE, in cazul perfectionarii pasive, se practica
impozitarea diferentiata a produselor compensatorii importate,
taxele vamale, taxele fiscale si parafiscale find percepute
diferentiat.
REGIMUL VAMAL IN TURCIA
Cadru general Turcia este membra a Organizaiei Mondiale a
Comerului (OMC) din anul 1995. In calitate de membru al OMC, Turcia
aplica un regim de comer exterior destul de liberalizat. Din anul
1996, dup semnarea Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a
adoptat tariful vamal comun al UE (TARIC) la importul de produse
industriale i produse agricole prelucrate importate din tere ri. n
afara UE, Turcia a semnat acorduri de comert liber cu tarile membre
EFTA, Israel, FYR Macedonia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Tunisia,
Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Egipt, Albania si Chile.
Turcia este parte a Euro-Mediterranean Partnership care prevede
stabilirea unei zone de comer liber n regiunea Mrii Mediterane pn n
anul 2010.Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea
Europeana prevede n principal urmtoare msuri: eliminarea, de la 1
ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale i,
de la 1 ianuarie 1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice
acoperite de Acordul CECO; adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a
Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii Europene in relaia cu
tarile tere i, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor
prefereniale ncheiate de Uniunea Europeana cu tarile tere;
eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor avnd efecte
echivalente impuse asupra comerului cu mrfuri industriale derulat
cu Uniunea Europeana; implementarea regulilor de politica
comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile privind
importurile, procedurile de administrare a contingentelor tarifare
si acordarea de credite la export; adoptarea regulilor europene
privind concurenta; armonizarea legislaiei turce cu cea a UE in
ceea ce privete eliminarea barierelor tehnice in calea comerului
bilateral ncepnd cu 1 ianuarie 2001; asigurarea unei protecii
adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala,
industriala si comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a
procedurilor de brevetare a produselor farmaceutice.Acorduri
bilaterale de comer liber Turcia a semnat acorduri de comert liber
cu tarile membre EFTA, FYR Macedonia, Croatia, Bosnia-Hertegovina,
Tunisia, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Egipt, Albania si
Chile.Turcia a preluat iniiativa pentru nfiinarea Organizatiei de
Cooperare Economica in zona Marii Negre (OCEMN), care ca obiectiv
crearea a unei zone de liber schimb intre tarile din jurul Marii
Negre, pana in anul 2010. rile membre ale OCEMN sunt: Albania,
Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romnia,
Federaia Rusa si Ucraina.Pe lng activitile ca tara membra a
Organizaiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE), Turcia
i dezvolta relaiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizaiei
Conferinei Islamice, in cadrul creia deine secretariatul general.
Pe lng dezvoltarea relaiilor politice si economice speciale cu
tarile vecine, in prezent desfoar o politica promoional susinuta in
relaiile cu tarile din zona Marii Caspice (Azerbaidjan, Kirgizstan,
Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan si Uzbekistan).Tariful
vamalBunurile importate n Turcia sunt supuse taxelor vamale i
taxelor interne (accize, taxe de consum, TVA i taxe
administrative).Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad
valorem n proporie de 97,9% i taxe specifice . Taxele non-ad
valorem nu sunt n concordan cu reglementrile OMC i, n prezent,
Turcia are in curs de pregtire o lege pentru alinierea complet la
acquisul comunitar.Anumite bunuri sunt importate numai prin
punctele vamale specializate, astfel: importul de vehicule cu
motor, tractoare, motociclete i componente pentru acestea prin
punctele vamale de la Yesilkoy i Gebze; produsele textile prin
punctele vamale de la Halkali, Atatrk Havaliman, Gemlik, Mersin,
Izmir Denizli, Ankara, Kayseri i Gaziantep; solvenii i produsele
petrochimice prin punctul vamal de la Gebze. Reguli de
origineTurcia aplic reguli de origine prefereniale i
neprefereniale. Ca parte a Uniuninii vamale cu UE, Turcia aplic
regulile de origine ale UE la importul din ri tere. Preferine
bilaterale de cumul al originii aplic cu rile cu care a ncheiat
acorduri de comer liber. Din 1999, Turcia este parte a sistemului
Pan European- de cumul al originii (diagonal Pan-European Origin
Cumulation System) care permite utilizarea de materiale din orice
ar din zona UE, AELS i rile membre ale sistemului Pan-European de
cumul al originii (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc,
Autoritatea Palestinian, Siria i Tunisia).Preferine tarifaren baza
prevederilor Acordului de Uniune vamal UE-Turcia, importurile de
produse industriale i de componente industriale de produse agricole
prelucrate din rile UE sunt exceptate de la plata taxelor vamale
(tax vamal zero), iar importul produse agricole este contingentat
(108 poziii tarifare, la 6 cifre), mare parte din acestea avnd taxa
vamal zero (live bovine animals and their meat, milk powder,
butter, cheese, egg yolks, flower bulbs, live plants, fresh cut
flowers, foliage, mushrooms, frozen beans, pears, strawberries,
potato seed, apple, peach, tamarinds, passion fruit, tea, wheat,
rye, barley, rice, maize, oats, malt, sunflower seeds, sugar beet
seed, cotton seed, crude and refined soya bean oil, sugar, crude
sunflower oil, crude rape, colza and mustard oil, tomato paste,
prepared vegetables, jams and jellies, fruit juices, sparkling
wine, vinegar, flours, meals and pellets of meat or meat offal of
fish or of crustaceans, oilcake and other solid residues, dog or
cat food and other animal feeds).Produse interzise la importDin
motive de protecie a mediului, securitate public, sntate moral
public i pentru respectarea angajamentelor internaionale, n Turcia
este interzis importul la urmtoarele 10 articole: produse narcotice
(hai i opium preparat); substane cu coninut diminuat de ozon(un
articol); substane colorante (un articol); arme chimice (4
articole); instrumente de msuri neconforme cu standardele turceti
(6 articole); arme i muniii, explozibili, focoase i capse
detonatoare (3 articole); instrumente pentru jocuri de noroc, cu
excepia celor destinate turismului (un articol); produse interzise
la utilizare public; pmnt, frunze, ramuri i compost natural pentru
utilizare n agricultur i germeni pentru viermi de mtase.Din anul
1996, Turcia a interzis importul de animale vii i carne de vit,
capr, oaie i pasre.
Bibliografie:
1. http://www.customs.ro/ro/print.aspx
1.
http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=AT&from=publi
1.
http://www.preferatele.com/docs/economie/4/prezentarea-regimuri4.php
