68
Raportul special Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale? RO 2014 NR. 02 CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale ... fileRaportul special Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale? RO 2014 NR. 02 CURTEA

  • Upload
    others

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Raportul special Sunt gestionate în mod corespunzător regimurile comerciale preferențiale?

RO 2014 NR. 02

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: [email protected] Internet: http://eca.europa.eu

Twitter: @EUAuditorsECA YouTube: EUAuditorsECA

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

ISBN 978-92-9241-856-4doi:10.2865/64661

© Uniunea Europeană, 2014Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.Printed in Luxembourg

RO 2014 NR. 02Raportul special Sunt gestionate în mod

corespunzător regimurile comerciale preferențiale?

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

02Cuprins

Puncte

Acronime

Glosar

I-V Sinteză

1-19 Introducere

1-6 Regimurile comerciale preferențiale

7-14 Evaluarea de către Comisie a efectelor regimurilor comerciale preferențiale

15-19 Supravegherea regimurilor comerciale preferențiale și controalele la care sunt supuse acestea

20-25 Sfera și abordarea auditului

21-22 Evaluarea efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale

23-25 Supravegherea regimurilor comerciale preferențiale și controalele la care sunt supuse acestea

26-106 Observații

26-53 În pofida aducerii unor îmbunătățiri de-a lungul timpului, Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toate efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale

27-31 Comisia nu a procedat întotdeauna la o evaluare a tuturor efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale

32-53 De cele mai multe ori, evaluările realizate conțineau inexactități și nu erau suficient de utile sau de cuprinzătoare, dar s-au înregistrat anumite îmbunătățiri

54-55 Evaluarea intermediară privind SGP indică faptul că politica nu a produs încă toate beneficiile care fuseseră preconizate

56-80 Controalele vamale desfășurate de către autoritățile din statele membre selectate sunt deficitare

58-67 Deficiențe la nivelul strategiei de control și al gestionării riscurilor

68-73 Deficiențe la nivelul gestionării de către autoritățile din statele membre selectate a cooperării administrative

03

74-75 Sistemele de gestionare a riscurilor instituite de statele membre nu includ întotdeauna notificări de asistență reciprocă

76-80 Erori în cadrul procedurilor de recuperare derulate în trei dintre statele membre selectate

81-99 Există deficiențe la nivelul supravegherii exercitate de Comisie asupra statelor membre și a țărilor beneficiare/partenere în ceea ce privește regimurile comerciale preferențiale

82-86 Comisia a realizat puține evaluări prealabile și nu a efectuat vizite de monitorizare în țările care beneficiau de un regim preferențial

87-89 Comisia a luat măsuri pentru a asigura buna funcționare a procedurilor de cooperare administrativă, dar există în continuare probleme

90-92 Investigațiile privind originea desfășurate de OLAF sunt esențiale, dar există deficiențe în urmărirea financiară subsecventă a acestora

93-99 Utilizare insuficientă a măsurilor de prevenire și de răspuns în vederea protejării intereselor financiare ale UE

100-106 Dispozițiile legale ale regimurilor comerciale preferențiale nu conțin garanții suficiente pentru protejarea intereselor financiare ale UE

100-103 Complexitatea regulilor privind cumulul de origine

104-105 Înlocuirea certificatelor de origine și a certificatelor de circulație cu autocertificarea

106 Posibilități juridice limitate în materie de combatere a fraudei

107-120 Concluzii și recomandări

Anexa I – Date statistice referitoare la regimurile comerciale preferențiale în 2011

Anexa II – Privire de ansamblu asupra evaluărilor ex ante realizate de Comisie cu privire la regimurile comerciale preferențiale

Anexa III – Privire de ansamblu asupra evaluărilor intermediare și/sau ex post realizate de Comisie cu privire la regimurile comerciale preferențiale

Anexa IV – Abordarea de audit în statele membre selectate

Anexa V – Limitările modelului CGE

Răspunsul Comisiei

04Acronime

ACP: Grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific

ALS: Acord de liber schimb

AMA: Asistență reciprocă privind produsele agricole și pescărești

APE: Acord de parteneriat economic

CGE: Modelul computațional de echilibru general (Computable General Equilibrium Model)

FAO: Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation of the United Nations)

GTAP: Proiectul de analiză a comerțului mondial (Global Trade Analysis Project)

MA: Asistență reciprocă (mutual assistance)

OIM: Organizația Internațională a Muncii

OLAF: Oficiul European de Luptă Antifraudă

SGP: Sistem generalizat de preferințe

TRIPS: Acord privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights)

UE: Uniunea Europeană

05Glosar

Cariforum: organism care cuprinde statele ACP din zona Caraibilor și care are ca scop promovarea și coordonarea dialogului politic, cooperarea și integrarea regională, în special în cadrul Acordului de la Cotonou dintre țările ACP și Uniunea Europeană, precum și în cadrul Acordului de parteneriat economic CARIFORUM‑UE.

Cereri REM-REC: cereri de remitere/rambursare a datoriei vamale sau de neînscriere ulterioară în evidența contabilă a taxelor vamale aferente unui import, înaintate Comisiei de către autoritățile vamale ale statelor membre în conformitate cu articolele 871 și 905 din dispozițiile de aplicare a Codului vamal comunitar.

Comext: baza de date statistice privind comerțul de mărfuri dintre țările din Uniunea Europeană și între acestea și restul lumii (din interiorul și din exteriorul UE). Aceste statistici se referă la tranzacțiile realizate cu peste 11 000 de mărfuri clasificate în Nomenclatura combinată.

Controale vamale: acțiuni specifice efectuate de autoritățile vamale pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale; aceste acțiuni pot să includă verificarea mărfurilor, a datelor înscrise în declarații, a existenței și a autenticității documentelor electronice sau scrise, examinarea evidențelor contabile ale operatorilor economici și a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor și alte acțiuni similare.

Cooperare administrativă: schimb de informații între țările beneficiare/partenere, Comisie și statele membre, prin intermediul căruia țările beneficiare/partenere comunică Comisiei care sunt autoritățile competente să elibereze certificate de origine sau certificate de circulație a mărfurilor și specimenul de ștampilă utilizat în acestea, Comisia transmițând aceste informații mai departe statelor membre. Statele membre înaintează cereri către aceste autorități pentru a le solicita confirmarea valabilității și/sau a autenticității dovezii de origine preferențială și a certificatelor de circulație a mărfurilor.

Cumulul de origine: un sistem care permite produselor originare din țara A să fie prelucrate ulterior sau adăugate ulterior la produse originare din țara B ca și cum ar fi fost originare din țara B. Produsul rezultat își va avea originea în țara B. Operațiunile de transformare sau de prelucrare desfășurate în fiecare țară beneficiară/parteneră asupra produselor originare nu trebuie să fie „prelucrări sau transformări suficiente” precum cele specificate în listele privind aceste operațiuni („regulile de listă”).

Declarație vamală: actul prin care o persoană își manifestă dorința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal.

Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile: studiu independent elaborat de către consultanți externi cu scopul de a oferi negociatorilor o analiză întemeiată pe probe a potențialelor efecte economice, de mediu și sociale pe care le poate avea un acord comercial atât la nivelul UE, cât și în țările partenere. Consultanții externi au obligația de a respecta orientările și termenii de referință stabiliți în Manualul Comisiei privind evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile (Handbook on Trade SIA).

Gestionarea riscurilor/analiza riscurilor: determinarea sistematică a riscurilor și punerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru a limita expunerea la risc, de preferință utilizând tehnici de prelucrare automată a datelor. Aceste procese presupun activități cum ar fi culegerea de date și de informații, analiza și evaluarea riscurilor, recomandarea și executarea măsurilor, precum și monitorizarea și examinarea periodică a procesului și a rezultatelor acestuia, pe baza unor surse și a unor strategii internaționale, de la nivelul UE și naționale.

06Glosar

Modelul computațional de echilibru general (Computable General Equilibrium Model – CGE): un model economic cantitativ utilizat pentru a simula modul în care o economie reacționează la schimbările produse la nivelul politicilor, în domenii precum fiscalitatea, migrația și politica comercială. Ipoteza pe care se bazează este aceea că piețele din cadrul unei economii tind spre echilibru dacă nu sunt perturbate de șocuri și, în principiu, duc la o alocare eficientă a resurselor. Primul model CGE a fost conceput de Leif Johansen în 1960.

Modul 4: prestarea de servicii pe teritoriul unui partener comercial de către o persoană fizică furnizoare de servicii din UE în cadrul unor schimburi comerciale transfrontaliere.

Notificări de asistență reciprocă: informații transmise de Comisie statelor membre cu privire la operațiunile care constituie sau care par să constituie încălcări ale legislației vamale sau agricole și care prezintă o importanță deosebită la nivelul UE.

Prescrierea datoriei vamale: faptul că o datorie vamală nu mai poate fi notificată debitorului deoarece a trecut perioada de trei ani de la data la care a luat naștere datoria vamală.

Pierderi de venituri: taxe vamale datorate a căror colectare nu mai este posibilă.

Procedura declarației simplificate: procedură simplificată prin care operatorul prezintă mărfurile în vamă și depune fie formularul aferent declarației simplificate, fie un document comercial (de exemplu, o factură) în locul unei declarații standard detaliate.

Procedura de vămuire la domiciliu: procedură simplificată prin care operatorul efectuează recepția mărfurilor direct la sediul său (sau în locul desemnat), iar declarația vamală se depune și liberul de vamă pentru mărfuri se acordă, de regulă, printr‑o înscriere în evidențele operatorului.

Profil de risc: combinația dintre criterii de risc și domenii de control (de exemplu, tipul de mărfuri, țările de origine) care indică existența unui risc și care conduce la formularea unei propuneri de a se lua măsuri de control. Atunci când sunt elaborate la nivelul Uniunii Europene pe baza unui cadru comun de gestionare a riscurilor, aceste criterii sunt cunoscute drept profiluri de risc la nivelul UE.

07Glosar

Proiectul de analiză a comerțului mondial (Global Trade Analysis Project – GTAP): rețea mondială de cercetători și de factori de decizie politică care efectuează analize cantitative cu privire la teme de politici internaționale. GTAP este coordonat de Centrul pentru Analiză a Comerțului Mondial de la Universitatea Purdue. Inspirația pentru proiectul GTAP, în perioada 1990‑1991, a fost modelul computațional de echilibru general elaborat pentru o singură țară, dar pe mai multe regiuni ale acesteia, de către Comisia pentru industrie din Australia. Elementul central al proiectului de analiză a comerțului mondial este o bază de date care descrie, la nivel mondial, fluxurile comerciale bilaterale, producția, consumul și uzul intermediar de mărfuri și servicii.

Sistemul generalizat de preferințe (SGP) al UE: un mecanism comercial unilateral prin care UE acordă țărilor și teritoriilor în curs de dezvoltare un acces preferențial la piața sa sub formă de tarife reduse pentru mărfurile provenite din aceste țări și teritorii la intrarea pe piața UE. Sistemul generalizat de preferințe standard acordă preferințe țărilor și teritoriilor în curs de dezvoltare pentru peste 6 200 de linii tarifare, în timp ce sistemul generalizat de preferințe special, stabilit în favoarea dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, cunoscut sub denumirea de SGP +, oferă reduceri tarifare suplimentare cu scopul de a sprijini țările vulnerabile în curs de dezvoltare în eforturile acestora de ratificare și de punere în aplicare a unor acorduri internaționale în domeniile respective. Programul „Totul în afară de arme” oferă țărilor cel mai puțin dezvoltate un acces fără restricții de contingente și fără taxe vamale pentru toate produsele originare din aceste țări.

Studiu de impact: evaluare ex ante elaborată de Comisie pentru a oferi factorilor de decizie politică elemente de probă cu privire la avantajele și dezavantajele pe care le prezintă diferitele opțiuni strategice posibile, prin evaluarea impactului potențial al acestora.

Veniturile la care se renunță: veniturile pe care UE le cedează ca urmare a acordării unor preferințe tarifare țărilor beneficiare/partenere în cadrul regimurilor comerciale preferențiale.

Zonele de liber schimb și uniunile vamale: regimuri comerciale preferențiale, care reprezintă o excepție de la clauza națiunii celei mai favorizate din Acordul General pentru Tarife și Comerț (General Agreement on Tariffs and Trade – GATT) și din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (General Agreement on Trade in Services – GATS), în temeiul cărora partenerii din cadrul unei relații comerciale își acordă reciproc acces preferențial pentru produsele și serviciile pe care le furnizează, cu scopul de a facilita schimburile comerciale dintre ei. Ambele tipuri de regimuri rezultă în eliminarea reciprocă a tarifelor vamale și a contingentelor în teritoriile lor constitutive, precum și în discriminarea în relațiile comerciale cu statele nemembre, dar uniunile vamale implică instituirea unui tarif vamal comun în cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre ale uniunilor în cauză.

08

IRegimurile comerciale preferențiale permit partenerilor comerciali să acorde condiții preferențiale în contextul schimburilor lor comerciale. Aceste regimuri pot fi fie reci‑proce, fie unilaterale. Regimurile reciproce reduc barierele tarifare cu scopul de a intensifica schimburile comerciale, de a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă și de a spori beneficiile pentru consumatori, pentru ambele părți. În cazul regimurilor unilaterale, UE acordă preferințe fără obligație de reciprocitate, cu obiectivul de a oferi țărilor în curs de dezvoltare accesul nerestricționat prin tarife la piața UE, contribuind astfel la eradicarea sără‑ciei și la promovarea dezvoltării durabile.

IIObiectivul auditului desfășurat de Curte a fost de a exa‑mina dacă au fost evaluate în mod corespunzător de către Comisie efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale și dacă controalele efectuate cu privire la apli‑carea acestor regimuri sunt eficace în îndeplinirea obiecti‑vului de a garanta că importurile nu pot beneficia în mod incorect de un tarif preferențial, atrăgând astfel pierderea unor venituri pentru UE.

IIICurtea a făcut următoarele constatări:

(a) Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toa‑te efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale. Totuși, s‑a remarcat o intensificare a uti‑lizării studiilor de impact și s‑au înregistrat progrese în ceea ce privește calitatea analizei realizate în acest context;

(b) evaluarea intermediară privind SGP indică faptul că politica nu a produs încă pe deplin beneficiile preconizate;

(c) există deficiențe la nivelul controalelor vamale desfășurate de către autoritățile din statele membre selectate;

(d) există deficiențe la nivelul supravegherii pe care o asi‑gură Comisia cu privire la respectarea de către statele membre și țările beneficiare/partenere a regimurilor comerciale preferențiale și

(e) dispozițiile legale ale regimurilor comerciale preferențiale nu conțin garanții suficiente pentru pro‑tejarea intereselor financiare ale UE.

IVÎn vederea îmbunătățirii evaluării efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale, Comisia ar trebui:

(a) să realizeze pentru fiecare regim comercial preferențial, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, un studiu de impact și o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, furnizându‑se o analiză cantitativă cuprinzătoare și aprofundată a efectelor economice preconizate, inclusiv o estimare a veniturilor la care se renunță;

(b) să implice în mod regulat Eurostat în evaluarea calității surselor de date statistice utilizate în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile și să asigure dis‑ponibilitatea în timp util pentru negociatori a analizei realizate;

(c) să efectueze evaluări intermediare și ex post pen‑tru a evalua măsura în care regimurile comerciale preferențiale cu un impact semnificativ își ating obiectivele de politică și modul în care performanțele acestor regimuri pot fi îmbunătățite în sectoare econo‑mice‑cheie și să includă în aceste evaluări o estimare a veniturilor la care s‑a renunțat.

Sinteză

09Sinteză

VPentru a îmbunătăți protecția intereselor financiare ale UE, Comisia ar trebui:

(a) să creeze profiluri de risc la nivelul UE pentru regimuri‑le comerciale preferențiale, astfel încât statele membre să dispună de o abordare comună pentru analiza ris‑curilor, în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul UE;

(b) să verifice dacă statele membre ameliorează eficacita‑tea sistemelor lor de gestionare a riscurilor și a stra‑tegiei lor de control în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul UE;

(c) să încurajeze statele membre să adopte măsuri de prevenire corespunzătoare ori de câte ori primesc notificări de asistență reciprocă;

(d) să evalueze țările beneficiare de regimuri preferențiale și să efectueze vizite de monitorizare în unele dintre aceste țări în urma selecției lor bazate pe o analiză a riscurilor, punând accentul în special pe regulile de origine și cele privind cumulul de origine;

(e) să solicite statelor membre să îmbunătățească cali‑tatea informațiilor furnizate de acestea cu privire la cooperarea administrativă;

(f) să îmbunătățească urmărirea financiară subsecventă a investigațiilor OLAF, cu scopul de a preveni pierderile pentru bugetul UE care apar ca urmare a prescrierii datoriilor;

(g) să consolideze poziția pe care o deține UE în regimu‑rile comerciale preferențiale reciproce și să utilizeze în mai mare măsură măsurile preventive și de protecție, incluzându‑le în toate acordurile comerciale viitoare, și

(h) să promoveze înlocuirea certificatelor de origine și a certificatelor de circulație a mărfurilor cu autocertifi‑carea prezentată de exportatori.

10Introducere

Regimurile comerciale preferențiale

01 Regimurile comerciale preferențiale permit partenerilor comerciali să acor‑de condiții preferențiale în contextul schimburilor lor comerciale. Aceste regimuri pot fi fie reciproce, fie unilatera‑le. Regimurile reciproce reduc barierele tarifare cu scopul de a intensifica schim‑burile comerciale, de a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă și de a spori beneficiile pentru consumatori, pentru ambele părți. În cazul regimuri‑lor unilaterale, UE acordă preferințe fără obligație de reciprocitate, cu obiectivul de a oferi țărilor în curs de dezvoltare accesul nerestricționat prin tarife la piața UE, contribuind astfel la eradicarea sărăciei și la promovarea dezvoltării durabile.

02 La sfârșitul anului 2013, erau în vigoare 39 de regimuri comerciale preferențiale, care acopereau schimburile comerciale dintre UE și 180 de țări și teritorii. În 2011, valoa‑rea mărfurilor importate în UE în cadrul regimurilor comerciale preferențiale s‑a ridicat la peste 242 de miliarde de euro, reprezentând 14 % din importurile în UE. Anexa I conține o prezentare generală a datelor pentru cele 10 state membre care reprezintă cele mai mari valori ale importurilor realizate și pentru cele 10 țări beneficiare/partenere care reprezintă cele mai mari valori ale exporturilor realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în anul respectiv.

03 În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene1, Uniunea are competență exclusivă pentru politica comercială comună. Procedura de institu‑ire a regimurilor comerciale preferențiale este stabilită la articolele 206 și 207 din tratat.

04 Comisiei îi revine responsabilitatea pen‑tru negocierea regimurilor comerciale preferențiale, pentru măsurarea și evalua‑rea impacturilor economice, sociale și de mediu ale acestora și pentru supraveghe‑rea punerii lor în aplicare de către statele membre și de către țările beneficiare/partenere.

05 Autorităților vamale ale statelor mem‑bre le revine responsabilitatea princi‑pală pentru supravegherea comerțului internațional al UE. În special, acestea pun în aplicare măsuri pentru a apăra intere‑sele financiare ale UE și pentru a o proteja de practicile comerciale neechitabile sau ilegale, încurajând totodată comerțul legitim.

1 Articolul 3 alineatul (1) litera (e) și articolul 3 alineatul (2) TFUE.

11Introducere

06 Autorităților din țările beneficiare/par‑tenere le revine responsabilitatea de a verifica dacă sunt respectate aceste regimuri comerciale preferențiale și, prin urmare, ele joacă un rol esențial în deter‑minarea inițială a caracterului originar al produselor.

Evaluarea de către Comisie a efectelor regimurilor comerciale preferențiale

07 Există două tipuri de evaluări ex ante care sunt utilizate pentru a sprijini procesul decizional în materie de comerț: studiile de impact și evaluările impactului asupra dezvoltării durabile. Studiul de impact este un instrument utilizat la nivelul întregii Comisii cu scopul de a veni în sprijinul procesului decizional în cazul unor inițiative cu un impact semnificativ. Evaluarea impactului asupra dezvoltă‑rii durabile este un instrument specific sectorului comerțului și are drept obiec‑tiv realizarea unei analize mai detaliate a acordurilor comerciale aflate în curs de negociere.

08 În 20022, Comisia a introdus studiile de impact cu scopul de a contribui la identi‑ficarea principalelor opțiuni prin care pot fi atinse obiectivele scontate ale politi‑cilor și la analiza impactului potențial al acestora în domeniile economic și social și în domeniul mediului. Studiile de impact stabilesc, de asemenea, un cadru pentru monitorizare și evaluare. Comisia proce‑dează la realizarea unor studii de impact înainte ca mandatul de negociere să fie propus Consiliului spre adoptare.

09 Din 2003, Comisia a fost obligată să efectueze o evaluare ex ante sau un studiu de impact pentru a respecta dispozițiile legale3 sau normele Comisiei4. Existența acestei obligații se explică prin faptul că regimurile comerciale preferențiale antrenează o reducere a veniturilor care merg la bugetul UE (venituri la care se renunță) și prin aceea că ele constituie propuneri importante de politică, având impacturi economice atât în interiorul, cât și în afara UE (a se vedea mai multe detalii în anexa II).

10 În 1999, Comisia „a decis să integreze dezvoltarea durabilă în cadrul negocierilor comerciale, creând un nou instrument de evaluare denumit evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile”5.

11 După demararea oficială a negocierilor comerciale, dar înainte de semnarea regi‑murilor comerciale preferențiale, Comisia externalizează realizarea unor evaluări ale impactului comerțului asupra dezvoltării durabile, care sunt studii realizate de către consultanți externi și sunt utilizate ca instrument de politică pentru o evaluare ex ante a implicațiilor economice, sociale și de mediu ale unei negocieri comerciale.

12 Evaluările intermediare și evaluările ex post măsoară impactul concret pe care îl au regimurile comerciale preferențiale ca urmare a punerii lor în aplicare. În opinia Curții, ar trebui să se procedeze la efectu‑area acestui tip de evaluări pentru toate regimurile comerciale preferențiale cu un impact semnificativ din punct de vedere economic și social și din punctul de vedere al mediului, de preferință după trei ani de la intrarea lor în vigoare. Ele ar permi‑te factorilor de decizie politică, părților interesate și contribuabililor europeni să evalueze dacă regimurile comerciale preferențiale își îndeplinesc efectiv obiec‑tivele de politică.

2 COM(2002) 276 final din 5 iunie 2002.

3 În temeiul articolului 21 din capitolul intitulat „Principiul bunei gestiuni financiare” din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, în vigoare de la 1.1.2003 (JO L 357, 31.12.2002, p. 1). Începând cu 22 august 2006, obligația de a realiza evaluări ex ante nu mai este totuși prevăzută de acest articol decât în ceea ce privește „propunerile de programe sau activități care determină cheltuieli bugetare”.

4 COM(2002) 276 final, aplicabil din 2003, și COM(2005) 12 final din 26 ianuarie 2005, referitoare la obiectivele strategice pentru perioada 2005‑2009.

5 Prefața de P. Mandelson, fost comisar european pentru comerț, la Handbook for Trade Sustainability Impact Assessment (Manualul privind evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile).

12Introducere

13 În comunicarea sa intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale – Politica comercială – componentă‑cheie a strate‑giei UE 2020”6, Comisia a afirmat că, pen‑tru a contribui la monitorizarea impactului regimurilor comerciale preferențiale exis‑tente, se va proceda la o evaluare ex post pe o bază mai sistematică (a se vedea mai multe detalii în anexa III).

14 Veniturile la care se renunță reprezintă veniturile pe care UE le cedează ca urmare a acordării unor preferințe tarifare țărilor beneficiare/partenere în cadrul regimu‑rilor comerciale preferențiale. O evaluare ex ante și o evaluare ex post a acestor veni‑turi la care s‑a renunțat permite Comisiei să îmbunătățească gestiunea financiară a bugetului UE, furnizând autorității bu‑getare o estimare anuală exactă a taxelor vamale colectate și un calcul al costurilor bugetare pe care le implică regimurile comerciale preferențiale.

Supravegherea regimurilor comerciale preferențiale și controalele la care sunt supuse acestea

15 Autoritățile vamale ale statelor mem‑bre, autoritățile din țările beneficiare/partenere și Comisia ar trebui să gestio‑neze în comun regimurile comerciale preferențiale și ar trebui să coopereze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a beneficia de tratamentul preferențial. Acestor trei gru‑puri de autorități le revine responsabilita‑tea de a proteja interesele financiare ale UE, prevenind pierderile de fonduri care ar trebui să fie colectate la bugetul UE ca urmare a importului, în cadrul regimurilor comerciale preferențiale, de mărfuri care nu au dreptul să beneficieze de tratament tarifar preferențial.

16 Certificarea și verificarea statutului preferențial al produselor prezintă o importanță deosebită, fiind necesare verificări detaliate privind originea mărfu‑rilor și o cooperare administrativă eficace cu țările exportatoare.

17 Pentru a se stabili dacă produsele sunt originare dintr‑o anumită țară care are dreptul de a beneficia de tratament preferențial și dacă ele îndeplinesc deci criteriile pentru preferința comercială, se recurge la aplicarea regulilor de origine7. Aceste reguli cuprind trei componente:

(a) componenta referitoare la origine8 (care clasifică produsele în funcție de locul în care acestea sunt produse);

(b) standardul referitor la transport (desti‑nat să garanteze că produsele nu sunt supuse manipulărilor, prin impunerea condiției obligatorii ca transportul să fie direct între țara de origine și UE sau prin prevederea în mod direct a principiului privind nemanipularea) și

(c) standardul referitor la documente (tre‑buie să se furnizeze o documentație adecvată cu privire la originea produsului).

6 COM(2010) 612 final din 9 noiembrie 2010.

7 Fiecare acord conține o listă de activități de prelucrare sau de transformare care trebuie să fi fost efectuate asupra materialelor neoriginare pentru ca produsul fabricat să poată dobândi caracterul de produs originar din țara în cauză.

8 Regulile de origine utilizate de UE se bazează pe criteriile legate de prelucrare: pentru a avea statutul de origine preferențială dintr‑o anumită țară, mărfurile trebuie să fie obținute integral (de exemplu, cultivate, extrase) în țara respectivă, sau, în caz contrar, să fi făcut obiectul unei prelucrări suficiente în țara respectivă.

13Introducere

18 Diagrama 1 ilustrează procedura urmată pentru a se stabili dacă produsele sunt eligibile pentru acordarea unui tratament preferențial.

19 Pentru a confirma autenticitatea dovezii de origine și eligibilitatea produselor exportate, este necesară cooperarea administrativă dintre autoritățile statelor membre, țările beneficiare/partenere și Comisie. Acordarea sau refuzul preferinței tarifare solicitate de către importator va depinde în cele mai multe cazuri de rezul‑tatele acestei proceduri administrative. Diagrama 2 prezintă fluxul controalelor efectuate cu privire la regimurile comerci‑ale preferențiale.

Procedura urmată pentru a se stabili dacă produsele sunt eligibile pentru acordarea unui tratament preferențial în cadrul sistemului generalizat de preferințe (SGP)

1) Sunt produsele prelucrate sau transformate suficient (lista proceselor)?2) Sunt aplicabile regulile privind cumulul de origine?

Sunt produsele obţinute integral în ţara de origine?

Considerat conform pentru Formularul A

sau pentru declaraţia pe factură

Da

Care este regula specificată în această listă?

Respectă produsul această regulă?

Nu beneficiază de tratament preferenţial.

Nu,iar produsul nu este conform.

Se aplică regula generală privind toleranţa? (conform

căreia este admisă posibilitatea încorporării

unor materiale neoriginare)

Da,iar produsul

respectă această regulă.

Da

Da

Nu

Nu

Nu

Dia

gram

a 1

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

14Introducere

Dia

gram

a 2 Fluxul controalelor efectuate cu privire la regimurile comerciale preferențiale

Ţara importatoare (statul membru X)

Importatorul depune declaraţia vamală de import cu codurile de

preferinţă 2XX, 3XX sau 4XX în caseta 36 din

documentul administrativ unic

Mărfurile ajung fie la sediul importatorului,

fie la sediul clientului acestuia

Importatorul păstrează dovezile și înscrierile

în evidenţe ale originii preferenţiale timp de trei ani de la sfârșitul

anului în care a avut loc importul

Autorităţile vamale efectuează controale fizice

și documentare aleatorii sau bazate pe o analiză

a riscurilor, cu scopul de a verifica dacă sunt îndeplinite

condiţiile preferenţiale

Exportatorul solicită eliberarea unui certificat

de origine preferenţială sau

emite o declaraţie pe factură

Mărfurile sunt transportate în mod

direct către statul membru X

Dovada originii preferenţiale este transmisă importatorului

Export

----------------------------------------------

Autorităţile vamale efectuează controale și

audituri ex post aleatorii sau bazate pe o analiză

a riscurilor, efectuând vizite la sediul operatorului

comercial și examinând evidenţele acestuia.

Autorităţile vamale transmit, după caz, cereri de

cooperare administrativă către ţara beneficiară

Autorităţile competente verifică dacă mărfurile

au originea preferenţială și eliberează,

după caz, certificatul

Autorităţile competente trebuie să răspundă

la cererea de cooperare administrativă în termen

de cel târziu șase luni de la primirea ei sau

în termen de cel târziu patru luni de la primirea

notei de atenţionare

Cooperare administrativă

Mărfurile sunt puse în

liberă circulaţie

Import

Ţara exportatoare beneficiară (din afara teritoriului UE)

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

15

20 Obiectivul auditului desfășurat de Curte a fost de a examina dacă au fost evaluate în mod corespunzător de către Comisie efectele economice ale regimurilor co‑merciale preferențiale9 și dacă controalele efectuate cu privire la aplicarea acestor regimuri garantează că importurile nu pot beneficia în mod nejustificat de un tarif preferențial, atrăgând astfel pierderea unor venituri pentru UE.

Evaluarea efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale

21 Curtea a examinat evaluările ex ante și evaluările ex post realizate de către Comisie sau în numele acesteia cu privire la efectele economice preconizate sau la cele concretizate. Curtea a analizat, în acest scop, documentația care se afla la dispoziția Comisiei în ceea ce privește un eșantion de 44 de regimuri comerciale preferențiale10, în special eventualele rapoarte de studiu de impact, studiile de evaluare a impactului comerțului asupra dezvoltării durabile, evaluările ex post, precum și modalitățile prevăzute pentru monitorizarea în viitor. O imagine de ansamblu a acestor regimuri comerciale preferențiale este furnizată în anexele II și III.

22 Pentru a analiza calitatea evaluărilor menționate anterior, au fost luate în considerare cerințele definite în liniile directoare referitoare la studiile de impact și la evaluările impactului comerțului asupra dezvoltării durabile, rapoartele Comitetului de evaluare a impactului, fișele de activitate și rapoartele anuale de activitate ale Comisiei, precum și comuni‑cările relevante ale acesteia cu privire la probleme de comerț.

S‑a acordat o atenție deosebită modului în care Comisia s‑a asigurat de fiabilita‑tea surselor de date utilizate în vederea elaborării acestor evaluări și, în egală măsură, modului în care Comisia a ur‑mărit situația acțiunilor întreprinse ca urmare a constatărilor și a recomandărilor anterioare formulate de Curte cu privire la studiile de impact11, precum și ca urmare a celor formulate de Comitetul Economic și Social European cu privire la evaluările impactului comerțului asupra dezvoltării durabile12. De asemenea, Curtea a verificat dacă evaluările ex post demonstrează că regimurile comerciale preferențiale gene‑rează beneficiile preconizate.

Supravegherea regimurilor comerciale preferențiale și controalele la care sunt supuse acestea

23 Curtea a examinat eficacitatea modalităților de supraveghere și a con‑troalelor efectuate cu privire la regimu‑rile comerciale preferențiale de către autoritățile competente din cinci state membre13, care, cumulat, au reprezentat, în 2011, două treimi din valoarea totală a importurilor de mărfuri care beneficiază de măsuri tarifare preferențiale, importuri realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale. Examinarea Curții s‑a bazat pe testele descrise în anexa IV. Auditul a vizat strategia de control și gestionarea riscurilor, funcționarea procedurilor de cooperare administrativă și procedurile aplicate în vederea recuperării eventuale‑lor resurse proprii tradiționale datorate.

9 S‑a acordat atenția cuvenită analizei impactului social și de mediu al regimurilor comerciale preferențiale unilaterale și al acordurilor de parteneriat economic, care au un conținut puternic axat pe dezvoltarea durabilă.

10 39 dintre acestea reprezentau totalitatea regimurilor comerciale preferențiale care erau în vigoare la momentul desfășurării activităților de audit, iar celelalte cinci nu intraseră încă în vigoare la momentul respectiv.

11 Raportul special nr. 3/2010 al Curții de Conturi Europene „Evaluările de impact în cadrul instituțiilor UE: un instrument util în sprijinul procesului decizional?” (http://eca.europa.eu)

12 Avizul Comitetului Economic și Social European nr. 818/2011 „Studiile de impact asupra dezvoltării durabile și politica comercială a Uniunii Europene” și Avizul Comitetului Economic și Social European nr. 1612/2011 privind rolul societății civile în acordul de liber schimb dintre UE și India (http://www.eesc.europa.eu).

13 Germania, Spania, Franța, Italia și Regatul Unit, acestea fiind cele cinci state membre cu cea mai mare valoare a importurilor realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în 2010.

Sfera și abordarea auditului

16Sfera și abordarea auditului

24 Curtea a evaluat funcțiile instituite de Co‑misie pentru evaluarea prealabilă și pen‑tru monitorizarea ex post în țările benefi‑ciare/partenere, rolul ei în procedurile de cooperare administrativă, inspecțiile pe care le efectuează la autoritățile vamale ale statelor membre, examinările pe care le realizează cu privire la investigațiile privind originea întreprinse de OLAF și la cererile de exonerare de la plata taxelor vamale, precum și măsura în care cadrul legislativ aflat în vigoare este adecvat pentru a se asigura colectarea în integrali‑tate a veniturilor.

25 Activitățile de supraveghere și de control realizate de Comisie cu privire la regi‑murile comerciale preferențiale au fost evaluate în raport cu dispozițiile legale în vigoare, cu declarațiile de misiune rele‑vante, cu fișele de activitate și cu comuni‑cările Comisiei privind regulile de origine și regimurile comerciale preferențiale. S‑a acordat atenție modului în care Comisia a urmărit situația acțiunilor întreprinse ca urmare a constatărilor și a recomandărilor anterioare formulate de Curte cu privire la regimurile comerciale preferențiale14.

14 Punctul 3.30 din capitolul 3 al Raportului anual al Curții de Conturi Europene privind exercițiul financiar 2003 (JO C 293, 30.11.2004, p. 1).

17Observații

În pofida aducerii unor îmbunătățiri de-a lungul timpului, Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toate efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale

26 Efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale ar trebui să fie evaluate în mod corespunzător de către Comisie atât ex ante, cât și ex post (a se vedea punctele 7‑14).

Comisia nu a procedat întotdeauna la o evaluare a tuturor efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale

Studiile de impact sau evaluările ex ante

27 Pentru șapte din 13 regimuri comerciale preferențiale, nu s‑au realizat studii de impact sau evaluări ex ante, în pofida faptului că exista o obligație legală sau un angajament oficial în acest sens. Pentru detalii suplimentare, a se vedea anexa II.

28 Dintre cele șase studii de impact care au făcut obiectul examinării Curții, impactul diferitelor propuneri de politică asupra veniturilor UE a fost estimat doar15 în cazul celui referitor la sistemul generalizat de preferințe16 (SGP).

Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile

29 Pentru cinci din 28 de regimuri comerciale preferențiale, nu s‑au realizat evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile, în pofida faptului că fusese asumat un angajament în acest sens (a se vedea mai multe detalii în anexa II). Niciuna dintre evaluările de acest tip examinate de Curte nu a procedat la o estimare a veniturilor la care se renunță.

Evaluările intermediare și/sau ex post

30 În pofida faptului că ar fi trebuit să se fi efectuat o evaluare intermediară și/sau ex post în legătură cu 27 de regimuri comerciale preferențiale aflate în vigoare, în conformitate cu angajamentul Comisiei în acest sens, cu principiul bunei gestiuni financiare și cu obligația de a răspunde de gestiunea publică, acest lucru nu a fost realizat în cazul a 16 regimuri17 (a se vedea mai multe detalii în anexa III).

31 Dintre cele 27 de regimuri comerciale preferențiale pentru care, în opinia Curții, ar fi trebuit să se realizeze o evaluare ex post, nu s‑a procedat la realizarea unei estimări a veniturilor la care se renunță decât în cazul SGP. Raportul statistic al Comisiei privind SGP indică faptul că, în cursul perioadei 2006‑2009, impactul asupra bugetului UE a fost de 8,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 14 % din taxele vamale colectate în perioada respectivă18. Comisia nu a explicat modul în care a fost calculată această sumă.

15 Studiul de impact [SEC (2011) 536 final] cu privire la sistemul generalizat de preferințe intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 estimează că, în comparație cu situația de referință, opțiunea preferată implică faptul că impactul perceperii unor taxe mai ridicate pentru exporturile provenite de la anumiți foști beneficiari, în combinație cu creșterea exporturilor provenite din țări terțe care erau deja supuse unor taxe, va antrena o creștere, pe termen scurt, a veniturilor tarifare de ordinul a 2 miliarde de euro (a se vedea tabelul 6‑4 din anexa 6.4), care vor veni în completarea veniturilor actuale tarifare, care se ridică la aproximativ 19 miliarde de euro.

16 Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

17 Regimurile comerciale preferențiale cu Turcia, cu Spațiul Economic European, cu Elveția, cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cu Croația, cu Albania, cu Muntenegru, cu Bosnia și Herțegovina, cu Serbia, cu Liban, cu teritoriile palestiniene ocupate, cu Siria, cu țările din CARIFORUM (din regiunea Caraibilor), cu statele din Pacific, cu țările și teritoriile de peste mări și cu Moldova.

18 COM(2011) 272 final din 17 mai 2011.

18Observații

De cele mai multe ori, evaluările realizate conțineau inexactități și nu erau suficient de utile sau de cuprinzătoare, dar s-au înregistrat anumite îmbunătățiri

Studiile de impact sau evaluările ex ante

32 Conform liniilor directoare ale Comisiei cu privire la studiile de impact19, este necesar ca impacturile să fie cuantificate și expri‑mate în termeni monetari, în cazurile în care acest lucru este posibil, pe baza unor metode solide și a unor date fiabile.

33 Pentru a oferi sprijin pentru calitatea studiilor de impact, la sfârșitul anu‑lui 2006 a fost înființat, în cadrul Comisiei, un comitet de evaluare a impactului. În plus, structura de audit intern din cadrul Direcției Generale Comerț a Comisiei a efectuat, în 2007, un audit pe tema stu‑diilor de impact și a evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile.

34 Curtea a analizat cele șase studii de impact20 care au fost realizate în legătură cu șase regimuri comerciale preferențiale dintre cele 13 pentru care, în opinia Curții, era obligatorie realizarea unui studiu de impact (a se vedea mai multe detalii în anexa II) și a constatat următoarele deficiențe.

Deficiențe în ceea ce privește fiabilitatea cuantificării impactu-rilor în cadrul studiilor de impact

35 Dintre cele șase studii de impact care au făcut obiectul examinării, singurul care conținea o analiză exhaustivă, bazată pe surse de date fiabile, a efectelor economi‑ce în țările beneficiare era cel realizat cu privire la Regulamentul SGP (Regulamen‑tul nr. 978/2012).

36 Evaluarea impacturilor economice ale regimului comercial preferențial cu Repu‑blica Coreea, indicate în studiul de impact realizat pentru această țară21, se bazează pe un studiu efectuat de consultanți externi22. Acest studiu utilizează mode‑lul computațional de echilibru general (Computable General Equilibrium – CGE) și baza de date a Proiectului de anali‑ză a comerțului mondial (Global Trade Analysis Project – GTAP) ca surse de date, însă acestea prezintă limitări inerente și puncte slabe, care sunt semnalate la punctele 44‑46 din continuare.

37 Dintre cele șase studii de impact anali‑zate, două rapoarte de studiu de impact cu privire la SGP au fost elaborate după ce Comitetul de evaluare a impactului își începuse activitatea, în 2007, și au fost prezentate în mod corespunzător co‑mitetului în vederea examinării calității. Recomandările formulate de acest comitet în scopul îmbunătățirii calității proiectelor de raport în cauză au fost în mare măsură luate în considerare de către Comisie, ast‑fel încât nu a mai fost necesară retransmi‑terea rapoartelor.

19 European Commission Impact Assessment Guidelines (Liniile directoare ale Comisiei Europene privind studiile de impact), din 15.1.2009 [SEC(2009) 92], și liniile directoare anterioare privind studiile de impact, din 15.6.2005 [SEC(2005) 791].

20 Studii de impact privind America Centrală, privind Comunitatea Andină, privind Republica Coreea, privind India, privind Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011 și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 552/97 și (CE) nr. 1933/2006 și a Regulamentelor (CE) nr. 1100/2006 și (CE) nr. 964/2007 ale Comisiei (JO L 211, 6.8.2008, p. 1) și privind Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

21 Document de lucru al serviciilor Comisiei, document de însoțire a Recomandării de decizie a Consiliului de autorizare a Comisiei Europene să participe, în numele Comunității Europene și a statelor membre ale acesteia, la negocierile privind un acord de liber schimb cu Republica Coreea, studiu de impact din 27.11.2006 [SEC(2006) 1562].

22 Copenhagen Economics și prof. J. F. Francois, Economic Impact of a Potential FTA between the EU and South Korea, martie 2007.

19Observații

Exemplu care ilustrează importanța ratificării și a punerii efective în aplicare a convențiilor internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță

La 24 aprilie 2013, în Bangladesh, o clădire de opt etaje care adăpostea mai multe fabrici de confecții (Rana Plaza) s‑a prăbușit, cauzând moartea a 1 129 de lucrători. Acest accident a suscitat preocuparea opiniei publice în legătură cu fap‑tul că schimburile comerciale pe care le are UE cu țările în curs de dezvoltare nu ar trebui doar să asigure o sursă ieftină de aprovizionare cu articole de confecții a întreprinderilor și a consumatorilor din UE, ci și să garanteze că produsele comercializate sunt fabricate în condiții de muncă care să fie conforme cu standardele internaționale, cum ar fi stan‑dardele de muncă fundamentale ale OIM. La 8 iulie 2013, Comisia a lansat o inițiativă comună (un „pact”), în cooperare cu guvernul statului Bangladesh și cu OIM, vizând îmbunătățirea condițiilor de muncă, de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor din fabricile de confecții din Bangladesh.

Case

ta 1

23 COM(2004) 461 final din 7 iulie 2004. A se vedea, de asemenea, Foaia de parcurs (http://ec.europa.eu/governance/impact/planned_ia/docs/88_trade_gsp_regulation_en.pdf) și SEC(2011) 536 final din 10 mai 2011 (se referă la Regulamentul nr. 978/2012 privind SGP).

24 SEC(2011) 536 final.

25 A se vedea anexa 6 la SEC(2011) 536 final.

26 COM(2002) 276 final și liniile directoare referitoare la studiile de impact.

27 Studiile de impact privind America Centrală, privind Comunitatea Andină, privind Republica Coreea și privind India.

Deficiențe legate de utilitatea și de caracterul exhaustiv al studiilor de impact

38 SGP are drept obiective să contribuie la combaterea sărăciei la nivel mondial, să promoveze o dezvoltare durabilă și să asigure o mai bună protecție a intereselor financiare și economice ale UE23. Cu toate acestea, studiul de impact care a fost realizat cu privire la sistemul generalizat de preferințe care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 201424 a abordat obiectivul ge‑neral de promovare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe doar pentru 10 din‑tre cele 85 de țări potențial beneficiare25. Aspecte precum necesitatea de a ratifica și de a pune efectiv în aplicare convențiile internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță nu au fost analiza‑te decât în cazul acestor 10 țări și nu și pentru alte țări beneficiare (a se vedea caseta 1).

39 Identificarea indicatorilor principali de monitorizare în vederea elaborării evaluărilor ex post cu privire la realizări constituie una dintre etapele procedu‑rale esențiale ale procesului aferent unui studiu de impact26.

40 Toate cele șase studii de impact exami‑nate de către Curte precizau modalitățile prin care urma să se realizeze monitori‑zarea. Cu toate acestea, în patru dintre aceste cazuri27, Comisia nu a specificat calendarul și sfera acțiunilor de monito‑rizare sau indicatorii pentru evaluarea eficacității opțiunii preferate și nici nu a desemnat cui trebuie să îi revină respon‑sabilitatea pentru realizarea evaluării.

20Observații

41 Necesitatea unor astfel de acțiuni de monitorizare a fost subliniată de către Comitetul Economic și Social European cu referire la regimul comercial preferențial dintre UE și India. Comitetul Economic și Social European recomandă28 „reali‑zarea imediată a unor noi studii care să țină seama în mod expres de impactul real al ALS asupra societăților civile din UE și India (în special asupra Modului 4, IMM‑urilor, drepturilor lucrătorilor, feme‑ilor, protecției consumatorilor, economiei informale, agriculturii, sărăciei și impac‑tului asupra accesului la produse de bază, cum sunt medicamentele vitale).”

42 Din studiul de impact care a fost reali‑zat cu privire la sistemul generalizat de preferințe ce va intra în vigoare de la 1 ia‑nuarie 2014 reiese că unul dintre obiec‑tivele SGP29 este de a asigura o mai bună protecție a intereselor financiare și econo‑mice ale UE. În pofida faptului că cea mai mare parte a investigațiilor în materie de fraudă întreprinse de OLAF în domeniul regimurilor comerciale preferențiale vi‑zează țările beneficiare ale SGP, indicatorii utilizați de Comisie pentru monitorizarea eficacității nu realizează nicio corelație cu frauda și cu evaziunea la plata taxelor vamale. Prin urmare, părțile interesate nu au posibilitatea de a verifica gradul în care SGP este vulnerabil la fraudă sau de a măsura eventualele îmbunătățiri care se pot înregistra în combaterea fraudei și a evaziunii la plata taxelor vamale.

Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile

43 Curtea a analizat zece evaluări ale impac‑tului asupra dezvoltării durabile30 și a con‑statat deficiențele descrise în continuare.

Deficiențe legate de fiabilitatea cuantificării impacturilor în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile

44 În cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile, consultanții externi aplică modelul computațional de echili‑bru general (CGE), care are drept punct de plecare baza de date a Proiectului de analiză a comerțului mondial. Modelul respectiv este utilizat cu frecvență de organizațiile internaționale; el este afec‑tat însă de anumite limitări (a se vedea anexa V).

45 Curtea a constatat că Proiectul de analiză a comerțului mondial utilizează date care nu mai sunt de actualitate31 și a căror coerență și fiabilitate nu fac obiectul unei verificări suficiente. Prin urmare, utiliza‑rea lor poate să ducă la formularea unor concluzii eronate în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile. Asigurarea de care dispune Comisia în ceea ce privește coerența cadrului statistic dintre diferitele regiuni și dintre statele membre ale UE și țările beneficiare/parte‑nere este una limitată.

28 Avizul nr. 1612/2011 al Comitetului Economic și Social European.

29 Conform SEC(2011) 536 final.

30 Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile realizate cu privire la regimul comercial preferențial cu Chile, la șase acorduri de parteneriat economic cu țările ACP, la regimul comercial preferențial cu America Centrală și la cel cu Comunitatea Andină, la acordurile de liber schimb euromediteraneene cu nouă țări, la regimurile comerciale preferențiale cu Republica Coreea, cu Mercosur, cu India și cu Canada și la acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Maroc.

31 Pentru modelul CGE, se compilează matrice de contabilitate socială pentru fiecare regiune, însă, în cele mai recente versiuni ale Proiectului de analiză a comerțului mondial, utilizarea coeficienților tehnici și a structurilor de mărfuri pentru uz final și pentru uz intermediar se bazează pe tabele ale resurselor și ale utilizărilor la prețuri curente pentru anul de referință 2000, cu toate că Eurostat (serviciul statistic al Comisiei) are, în momentul de față, date disponibile și pentru anii 2007, 2008 și 2009.

21Observații

46 Eurostat și institutele naționale de statistică sunt organismele cele mai în măsură să ofere un aviz privind calitatea datelor referitoare la statele membre, dar DG Comerț nu a solicitat avizul Eurostat sau al institutelor naționale de statistică cu privire la calitatea datelor utilizate în Proiectul de analiză a comerțului mondial. În Raportul său special nr. 3/201032, Curtea a constatat că surse interne precum Euros‑tat nu sunt utilizate în mod activ pentru a identifica ce date sunt disponibile la nivelul statelor membre și pentru a furni‑za aceste date (de exemplu, în cooperare cu institutele naționale de statistică).

Deficiențe legate de utilitatea și de caracterul exhaustiv al evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile

47 Disponibilitatea în timp util a unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile prezintă o importanță foarte mare pentru a se asigura utilitatea aces‑teia pentru negociatori. Cu toate acestea, în cazul specific al regimului comercial preferențial cu Chile, acesta a fost semnat înainte să fi fost finalizată evaluarea im‑pactului asupra dezvoltării durabile.

48 Studiile de impact și evaluările impactului asupra dezvoltării durabile analizează impactul pe care îl exercită regimurile comerciale preferențiale asupra sectoru‑lui agricol. În schimb, impactul politicii agricole comune asupra economiilor locale din țările partenere nu a fost mă‑surat decât în cadrul evaluării impactului asupra dezvoltării durabile al schimburilor comerciale cu țările din regiunea Caraibi‑lor, în pofida faptului că diverse rapoarte ale organizațiilor internaționale (OIM33, FAO34) citează existența unor efecte negative ale acestei politici, în special în ceea ce privește acordurile de parteneriat economic (APE)35.

49 În plus, evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile elaborată în legătură cu acordurile de parteneriat economic din 2007 nu abordează o serie de chestiuni care au fost discutate în cadrul altor eva‑ luări ale impactului asupra dezvoltării du‑rabile, cum ar fi impactul asupra sănătății publice al unui capitol consacrat dreptu‑rilor de proprietate intelectuală, deoarece restricțiile privind accesul la medicamente generice poate afecta în mod negativ capacitatea guvernelor de a îmbunătăți condițiile de sănătate publică. Această omisiune pune sub semnul întrebării ca‑racterul exhaustiv al analizei efectuate, în condițiile în care Comisia a introdus totuși măsuri adecvate de protecție în acest sens în textul acordului36.

Evaluările intermediare și/sau evaluările ex post

50 Curtea a analizat toate evaluările ex post efectuate până la sfârșitul anului 201237 în ceea ce privește regimurile comerci‑ale preferențiale și a făcut următoarele constatări.

Cuantificarea impacturilor în cadrul unora dintre evaluările intermediare și/sau evaluările ex post

51 Curtea a constatat că, în evaluarea ex post a regimului comercial preferențial cu Chile și în evaluarea intermediară a SGP aplicat de UE, s‑a procedat la realizarea unei analize cuprinzătoare și cantitative a rezultatelor economice, care se înteme‑iază pe probe concrete. Pe lângă estimări econometrice, ambele evaluări apelează la simulări CGE (a se vedea punctele 44‑46 și anexa III).

32 A se vedea punctul 70 din Raportul special nr. 3/2010.

33 OIM, Trade and employment from Myths to facts (Comerțul și ocuparea forței de muncă – De la mit la realitate), 2011.

34 FAO, The agricultural dimension of the ACP-EU Economic Partnership Agreements (Dimensiunea agricolă a acordurilor de parteneriat economic dintre țările ACP și UE), 2006.

35 Regimurile comerciale preferențiale care creează un acord de liber schimb între UE și țările ACP.

36 În conformitate cu articolul 139 alineatul (2) din Acordul de parteneriat economic dintre statele CARIFORUM, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, „CE și statele semnatare CARIFORUM convin că principiile stabilite la articolul 8 din Acordul TRIPS se aplică prezentei secțiuni. De asemenea, părțile convin că aplicarea adecvată și eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui să țină seama de necesitățile de dezvoltare ale statelor CARIFORUM semnatare, să asigure un echilibru al drepturilor și obligațiilor între titularii de drepturi și utilizatorii acestora și să permită CE și statelor CARIFORUM semnatare să protejeze sănătatea publică și nutriția. Nicio dispoziție a prezentului acord nu poate fi interpretată ca afectând capacitatea părților și a statelor CARIFORUM semnatare de a promova accesul la medicamente.”

37 Evaluarea intermediară a SGP aplicat de UE, raportul privind integrarea economică în spațiul euromediteraneean, evaluarea impactului economic al pilonului privind comerțul din Acordul de asociere dintre UE și Chile și evaluarea ex post privind șase acorduri de liber schimb încheiate de UE.

22Observații

Deficiențe legate de caracterul exhaustiv al evaluărilor intermediare și/sau al evaluărilor ex post

52 În cazul evaluării ex post a șase regimuri comerciale preferențiale38, analiza impac‑turilor economice se limitează la fluxurile comerciale și pune accentul pe efectele acestora în țările partenere. Comisia nu a realizat nicio analiză sectorială, iar fluxurile comerciale sunt prezentate la nivelul general al produselor agricole și al produselor industriale, nefiind detaliate mai în profunzime.

53 Raportul de evaluare ex post pentru țările euromediteraneene39 conține o analiză detaliată a rezultatelor economice ale liberalizării comerțului, însă nu arată care este valoarea adăugată pe care o aduce regimul comercial preferențial față de situația de referință din UE. Nu s‑a proce‑dat la realizarea unei analize a raportului costuri‑beneficii și nu a fost inclusă nicio dispoziție pentru efectuarea unei evaluări ex post.

Evaluarea intermediară privind SGP indică faptul că politica nu a produs încă toate beneficiile care fuseseră preconizate

54 În ceea ce privește obiectivul SGP de a contribui la combaterea sărăciei la nivel mondial și de a promova o dezvoltare durabilă, rezultatele pe care le‑a scos în evidență evaluarea intermediară sunt ete‑rogene. Pe de o parte, aceasta furnizează dovezi concludente că:

(a) UE oferă un acces preferențial mai facil acelor țări cu nevoi mai acute în materie de dezvoltare;

(b) indiciile econometrice sugerează că preferințele au, în mod cumulat, un impact pozitiv asupra schimbu‑rilor comerciale, precum și asupra investițiilor și

(c) există dovezi care demonstrează că exportatorii din țările cel mai puțin dezvoltate reușesc să realizeze beneficii din marjele preferențiale și că marja de profit nu este acaparată exclusiv de către importatori.

55 Pe de altă parte, Comisia consideră că SGP ar trebui să faciliteze creșterea expor‑turilor de produse industriale de către economiile în curs de dezvoltare40 și că acordarea de preferințe pentru acest tip de produse ar contribui la stimularea exporturilor lor și la diversificare prin dez‑voltarea unei baze industriale mai largi. Evaluarea intermediară a SGP arată însă că eficacitatea acestuia în ceea ce privește sporirea diversificării41 a fost scăzută și că nu există dovezi clare care să demonstre‑ze intensificarea creșterii economice42 sau a dezvoltării durabile43 în țările în curs de dezvoltare.

38 Africa de Sud, Mexic, Maroc, Tunisia, Chile și Iordania.

39 Liban, teritoriile palestiniene ocupate și Siria nu au fost incluse în sfera evaluării.

40 SEC(2011) 536 final.

41 Conform secțiunii 7.1 din evaluarea intermediară a SGP aplicat de UE, „nu există nicio dovadă că sistemele SGP ar fi condus la o eventuală diversificare a exporturilor sau la o reorientare a țărilor beneficiare către noi produse de export.”

42 La secțiunea 7.1 din evaluarea intermediară a SGP aplicat de UE, se afirmă că „dovezile care indică măsura în care marjelor preferențiale le corespund indicatori de dezvoltare sunt extrem de eterogene și nu se conturează o imagine clară care să sugereze că preferințele sunt deosebit de bine direcționate către acele țări care au cel mai mult nevoie de ele/țările cele mai vulnerabile. [...] [E]ste foarte posibil ca, în cazul anumitor țări, regimul SGP să fi fost un factor important pentru dezvoltarea acestora. Cu toate acestea, în ansamblu, nu există dovezi solide care să demonstreze că s‑a întâmplat acest lucru.”

43 Secțiunea 7.1 din evaluarea intermediară a SGP aplicat de UE face însă următoarea mențiune: „Cu toate că există indicii care arată că sistemul SGP+ ar fi avut un impact pozitiv asupra ratificării anumitor convenții, dovezile care să demonstreze că a avut loc o punere în aplicare activă și efectivă a convențiilor relevante (în special cele referitoare la condițiile de muncă) sunt mult mai puțin concludente.”

23Observații

44 Un eșantion selectat pe bază de unități monetare (Monetary Unit Sampling – MUS), luând în considerare valoarea în vamă a mărfurilor. Pragul de semnificație a fost stabilit la 5 %, iar nivelul de încredere, la 95 %.

45 În conformitate cu articolul 221 alineatul (3) din Codul vamal comunitar, comunicarea către debitor nu poate fi făcută după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naștere datoria vamală. Sumele datorate se prescriu, așadar, după expirarea acestui termen.

Controalele vamale desfășurate de către autoritățile din statele membre selectate sunt deficitare

56 Controalele efectuate de autoritățile com‑petente (statele membre, țările beneficia‑re/partenere și Comisie), precum și gestio‑ narea cooperării administrative ar trebui să asigure punerea în aplicare corectă a regimurilor comerciale preferențiale, protejând astfel interesele economice și financiare legitime.

57 Curtea a examinat strategia globală de control aplicată în cazul regimurilor co‑merciale preferențiale de către autoritățile vamale din cinci state membre (a se vedea punctul 23). O strategie de control adecvată se bazează pe o analiză eficace a riscurilor, ce include și un element alea‑toriu cu scopul de a introduce un anumit grad de incertitudine.

Deficiențe la nivelul strategiei de control și al gestionării riscurilor

58 Eficacitatea sistemelor de control a fost testată folosind două eșantioane aleatorii. În fiecare stat membru a fost selectat câte un eșantion statistic44 de 60 de importuri în legătură cu care s‑au prescris dato‑riile aferente45 și care au fost realizate în 2009 în cadrul regimurilor comerciale preferențiale. Obiectivul acestui eșantion a fost unul dublu:

(a) de a verifica dacă importurile îndepli‑neau toate condițiile necesare pentru a putea beneficia de măsurile tarifare preferențiale și dacă controalele vamale erau capabile să detecteze cazurile de neîndeplinire a acestor condiții și să conducă la recuperarea datoriei vamale astfel apărute, înainte ca aceasta să se prescrie, și

(b) de a extrapola valoarea corespun‑zătoare pierderilor definitive pentru bugetul UE în cazul în care datoria vamală nu a fost recuperată la timp pentru a împiedica prescrierea.

59 Curtea a detectat deficiențe în ceea ce privește strategia de control și gestiona‑rea riscurilor în Germania, Franța și Re‑gatul Unit, ducând la pierderi potențiale pentru bugetul UE.

24Observații

60 În Germania, au fost identificate unele deficiențe în legătură cu sistemul de ges‑tionare a riscurilor care era aplicat pentru regimurile comerciale preferențiale: este nevoie de o intervenție manuală pentru a se evalua rezultatele profilelor de risc, procedură care consumă mult timp, este complexă și greoaie; în 2011 și 2012, nu a fost introdus în sistem decât un sin‑gur profil local de risc nou46; iar selecția importatorilor în vederea efectuării unor audituri postvămuire nu ține seama într‑o măsură suficientă de riscul prescrierii da‑toriei vamale specific regimurilor comerci‑ale preferențiale47.

61 În Franța, originea preferențială este luată în considerare în combinație cu alte cri‑terii. Ea nu reprezintă însă o prioritate în sistemul de gestionare a riscurilor.

62 În Regatul Unit, autoritățile vamale ac‑ceptă copii ale certificatelor de circulație a mărfurilor și ale certificatelor de origine atunci când efectuează verificări documentare cu privire la importurile realizate în cadrul regimurilor comerci‑ale preferențiale, deși numai originalele acestor certificate pot oferi în totalitate certitudinea autenticității lor. În plus, frecvența verificărilor documentare efec‑tuate cu privire la importurile declarate în conformitate cu procedura declarației simplificate48 și cu procedura de vămuire la domiciliu49 a fost foarte scăzută50. În ceea ce privește auditurile postvămuire, regimurile comerciale preferențiale nu au fost selectate ca temă de audit.

63 Aceste deficiențe au fost confirmate de valoarea aferentă pierderilor potențiale de venituri care a fost calculată pentru aceste trei state membre. Extrapolând erorile pe care le‑a detectat în eșantionul din 2009, Curtea a estimat că valoarea corespunzătoare taxelor vamale care erau puse în pericol în aceste state membre ca urmare a prescrierii datoriilor vamale era de 655 de milioane de euro51, ceea ce reprezintă în jur de 6 % din valoarea brută a taxelor la import colectate în anul respectiv în cele cinci state membre selectate.

64 În lipsa documentelor justificative necesa‑re, mărfurile nu au dreptul de a beneficia de tratamentul tarifar preferențial. Printre erorile constatate se pot enumera lipsa certificatului de origine sau a celui de circulație a mărfurilor, lipsa elementelor de probă privind transportul direct, cazuri de certificate care nu erau semnate sau ștampilate de autoritățile competente ale țarii beneficiare/partenere sau care prezentau o ștampilă care nu corespunde ștampilei autentice comunicate Comisiei de către autoritățile din aceste țări, pre‑cum și cazuri de certificate care prezentau neconcordanțe cu documentele justifi‑cative ale importului. Frecvența apariției acestor erori era de 10 % din cazuri în Germania, de 11 % din cazuri în Franța și de 38 % din cazuri în Regatul Unit.

65 Un al doilea eșantion statistic de câte 30 de importuri care au fost realizate în 2011, în fiecare dintre cele cinci state membre, în cadrul regimurilor comerciale preferențiale a fost verificat de către Curte cu scopul de a stabili:

(a) dacă importurile aveau dreptul să beneficieze de măsurile tarifare preferențiale și, în caz contrar,

(b) dacă autoritățile vamale demaraseră procesul de verificare postvămuire a cazurilor neconforme, apelând la cooperarea administrativă.

46 Combinația dintre criterii de risc și domenii de control (de exemplu, tipul de mărfuri, țările de origine), care indică existența unui risc și care conduce la formularea unei propuneri de a se lua măsuri de control.

47 Pentru a se evita prescrierea datoriei vamale, este necesar să se ia în considerare perioada de până la zece luni de care dispun țările beneficiare/partenere pentru a răspunde la cererile de cooperare administrativă.

48 O procedură simplificată prin care operatorul prezintă mărfurile în vamă și depune fie formularul aferent declarației simplificate, fie un document comercial (de exemplu, o factură) în locul unei declarații standard detaliate.

49 O procedură simplificată prin care operatorul efectuează recepția mărfurilor direct la sediul său (sau în locul desemnat), iar declarația vamală se depune și liberul de vamă pentru mărfuri se acordă, de regulă, printr‑o înscriere în evidențele operatorului.

50 În 2009 sau în 2010, sistemul de gestionare a riscurilor nu a selectat, în vederea unui control documentar ex post, nicio declarație de acest tip referitoare la importuri realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale, în timp ce, în 2011 și în 2012, procentul declarațiilor de acest tip care au fost selectate pentru un control documentar a fost de 0,0209 % și, respectiv, de 0,0289 %.

51 Sumă constituită din 167 de milioane de euro pentru Germania, 176 de milioane de euro pentru Franța și 312 milioane de euro pentru Regatul Unit.

25Observații

52 Cu condiția de a se fi respectat toate condițiile stabilite în dispozițiile relevante și în jurisprudență, în special în Hotărârea Curții de Justiție din 9 martie 2006, Beemsterboer Coldstore Services, C‑293/04, Rec., p. I‑2284.

66 Rezultatele obținute în legătură cu eșantionul selectat au demonstrat existența unor deficiențe în cadrul con‑troalelor din Germania, din Spania și din Regatul Unit. Erorile care au fost consta‑tate erau asemănătoare cu cele detectate pentru eșantionul din 2009: lipsa certifi‑catului de origine sau a celui de circulație a mărfurilor, cazuri de certificate care erau ștampilate sau eliberate de birouri vamale care nu corespundeau cu cele care fuseseră comunicate Comisiei de către autoritățile din țările beneficiare/partenere, precum și cazuri de certifi‑cate care prezentau neconcordanțe cu documentele justificative ale importului. Frecvența apariției acestor erori era de 7 % din cazuri în Germania, de 7 % din cazuri în Spania și de 23 % din cazuri în Regatul Unit.

67 Cu toate acestea, erorile care au fost con‑statate în cadrul eșantionului pentru 2011 se vor prescrie abia după anul 2014 și autoritățile vamale ale statelor membre au posibilitatea de a trimite țărilor benefi‑ciare/partenere, până la expirarea acestui termen, certificatele de circulație a mărfu‑rilor și certificatele de origine în vederea verificării lor în temeiul procedurilor de cooperare administrativă. Eventualele datorii rezultate pot fi încă recuperate și, prin urmare, Curtea nu a extrapolat erorile constatate.

Deficiențe la nivelul gestionării de către autoritățile din statele membre selectate a cooperării administrative

68 Autoritățile statelor membre trimit cereri de cooperare administrativă către țările beneficiare/partenere fie în cazul existenței unor îndoieli întemeiate cu privire la tratamentul preferențial, fie pe bază aleatorie. În primul caz, dacă nu se primește niciun răspuns în termen de zece

luni sau dacă răspunsul primit nu este sa‑tisfăcător, tratamentul tarifar preferențial ar trebui refuzat și ar trebui demarată o procedură de recuperare52. În cazul unor cereri transmise pe bază aleatorie, trata‑mentul tarifar preferențial este menținut dacă nu se primește niciun răspuns de la țările beneficiare/partenere.

69 Testarea procedurilor de cooperare administrativă a avut loc plecând de la un eșantion suplimentar de câte 30 de cereri transmise în 2011 către țările beneficiare/partenere de către fiecare stat membru selectat. Astfel, Curtea a testat dacă:

(a) după expirarea termenului stabilit inițial (de obicei de șase luni) pentru transmiterea răspunsului, a fost trimi‑să o notă de atenționare în acest sens țarii beneficiare/partenere;

(b) în cazul în care nu se primise niciun răspuns sau nu se primise un răspuns satisfăcător în termenul suplimentar de patru luni, fusese lansată o acțiune de recuperare.

70 Curtea a constatat deficiențe la nivelul gestionării cooperării administrative în Spania, în Franța și în Italia.

71 În Spania, autoritățile vamale spaniole au trimis 11 cereri către Filipine, dar scrisorile au fost returnate fără a fi ajuns la destina‑tar. Autoritățile vamale spaniole nu au luat nicio măsură nici pentru a identifica un alt mod de a contacta autoritățile competen‑te ale țării beneficiare, nici pentru a iniția recuperarea ulterioară a datoriei vamale.

26Observații

72 În Italia, cu toate că, în răspunsurile furnizate la patru cereri de cooperare administrativă, țara beneficiară confirma‑se că mărfurile nu sunt eligibile pentru tratamentul preferențial, autoritățile vamale italiene nu au demarat, până în februarie 2013, nicio acțiune de recupera‑re ulterioară. În alte 10 cazuri, procedurile de recuperare ulterioară au înregistrat întârzieri.

73 În cazul Franței, atunci când țările benefi‑ciare/partenere trimit răspunsuri tardive la cererile de cooperare administrativă transmise pe bază aleatorie, autoritățile vamale nu inițiază acțiuni de recuperare ulterioară. Chiar și în cazurile în care aces‑te răspunsuri tardive confirmă faptul că certificatele de circulație a mărfurilor sau certificatele de origine sunt, într‑adevăr, fie lipsite de valabilitate, fie neautentice, autoritățile vamale franceze nu întreprind nicio acțiune în vederea recuperării dato‑riei vamale (a se vedea punctul 68).

Sistemele de gestionare a riscurilor instituite de statele membre nu includ întotdeauna notificări de asistență reciprocă

74 Ori de câte ori Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) i se aduce la cunoștință existența unor operațiuni care constituie sau care par să constituie încălcări ale dispozițiilor referitoare la regimurile comerciale preferențiale, aces‑ta transmite statelor membre notificări de asistență reciprocă. Pentru a preveni eventualele pierderi pentru bugetul UE, statele membre ar trebui să introducă aceste informații în sistemele lor de gesti‑onare a riscurilor.

75 Curtea a examinat un eșantion de câte 30 de importuri care au făcut obiectul unor notificări de asistență reciprocă emise de către OLAF în atenția fiecăruia dintre cele cinci state membre selec‑tate. Constatarea Curții a fost că Ger‑mania, Spania și Franța nu au introdus informațiile corespunzătoare în sistemele lor de gestionare a riscurilor.

Erori în cadrul procedurilor de recuperare derulate în trei dintre statele membre selectate

76 Curtea a verificat dacă statele membre selectate au reacționat cu promptitudine la rapoartele transmise de OLAF. Aceste rapoarte prezintă pe scurt rezultatele investigațiilor referitoare la origine și pot conduce la identificarea de către statele membre a unor importuri care pot să nu aibă dreptul de a beneficia de tratament tarifar preferențial, determinându‑le să procedeze la recuperarea datoriei vamale. Autoritățile vamale ale statelor membre ar trebui să demareze aceste acțiuni de recuperare în termen de trei luni53. Orice întârziere ar putea antrena prescrierea datoriei vamale în cauză.

77 Curtea a identificat două cazuri, în Spania și în Regatul Unit, în care datoria vama‑lă, în valoare totală de peste 2 milioane de euro, s‑a prescris din cauza reacției tardive a autorităților vamale ale statelor membre la rapoartele pe care le trans‑misese OLAF. Într‑un alt caz, autoritățile vamale franceze nu au lansat o procedură de recuperare în urma notificării de către omologii lor spanioli a nevalabilității unui certificat de circulație a mărfurilor.

53 În hotărârea sa din 1 iulie 2010 pronunțată în cauza C‑442/08, Comisia Europeană/Republica Federală Germania, Curtea de Justiție a citat, la punctele 47, 59 și 81, o perioadă de trei luni de la trimiterea scrisorii de către Comisie pentru notificarea debitorului cu privire la taxele la import pe care le datora conform legii.

27Observații

54 Cerere de remitere/rambursare a taxelor vamale și solicitare de exonerare de la recuperarea ex post a datoriei vamale, în conformitate cu articolele 871 și 905 din dispozițiile de aplicare a Codului vamal comunitar.

55 În conformitate cu punctul 3.2 din COM(2005) 100 final din 16 martie 2005.

78 Pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației UE, legislația vamală conferă Comisiei puterea de decizie în ceea ce privește cererile de remitere/rambursare54. Hotărârea Curții de Justiție din 20 noiem‑brie 2008 pronunțată în cauza C‑375/07, Staatssecretaris van Financiën/Heuschen & Schrouff Oriëntal Foods Trading BV, dispune următoarele: „Astfel, în situația în care are cunoștință, în cursul procedurii inițiate în fața sa, de sesizarea Comisiei [...], o instanță națională, [...] sesizată cu o acțiune îndreptată împotriva înștiințării de plată a taxelor la import, are obligația să evite luarea unor decizii contrare unei decizii avute în vedere de Comisie [...]. Aceasta presupune ca instanța de trimi‑tere, care nu poate substitui aprecierea Comisiei cu propria apreciere, să poată suspenda judecarea cauzei în așteptarea deciziei Comisiei [...]”.

79 În conformitate cu această hotărâre, o instanță națională nu ar trebui să se pronunțe în cauzele care așteaptă luarea unei decizii de către Comisie. Cu toate acestea, Curtea a constatat un caz în Spania în care o instanță națională nu a suspendat procedura chiar dacă cauza respectivă fusese înaintată Comisiei în vederea luării unei decizii. Pierderea pentru bugetul UE s‑a ridicat la peste 600 000 de euro.

80 Există astfel riscul ca importatorii să su‑pună cazul ambelor niveluri de decizie și să aleagă soluționarea cea mai favorabilă, ceea ce subminează utilitatea și eficacita‑tea sistemului de remitere/rambursare.

Există deficiențe la nivelul supravegherii exercitate de Comisie asupra statelor membre și a țărilor beneficiare/partenere în ceea ce privește regimurile comerciale preferențiale

81 Curtea a examinat activitatea de mo‑nitorizare și de control desfășurată de Comisie cu scopul de a asigura fiabilitatea și consecvența punerii în aplicare a regi‑murilor comerciale preferențiale în statele membre și în țările beneficiare/partenere. În urma acestei examinări, au fost consta‑tate următoarele deficiențe.

Comisia a realizat puține evaluări prealabile și nu a efectuat vizite de monitorizare în țările care beneficiau de un regim preferențial

82 Comisia ar trebui să realizeze evaluări, pe baza unei analize a riscurilor, prin care să se verifice dacă țara (sau grupul de țări) care beneficiază de un regim preferențial dispune în continuare de capacitatea de a gestiona regimul în cauză și normele și procedurile conexe55. Curtea a constatat că nu s‑a procedat la realizarea unor eva‑luări prealabile decât în cazul unui număr restrâns de țări partenere.

28Observații

83 Potrivit comunicării relevante a Comisiei56, ar trebui efectuate, de asemenea, vizite de monitorizare în țările care beneficia‑ză de un regim preferențial. Comisia nu a efectuat astfel de vizite de monitorizare pentru a verifica dacă sistemul este pus în aplicare în mod corespunzător.

84 Această situație ar putea avea consecințe financiare considerabile, întrucât faptul că nu a existat o vizită de monitoriza‑re poate servi drept justificare pentru cererile importatorilor de rambursare sau de remitere a datoriei vamale recuperate ex post atunci când se constată că mărfu‑rile nu erau eligibile pentru tratamentul preferențial57.

85 Pe lângă aceasta, comunicarea Comisiei prevede un sistem de raportare periodică de către țările beneficiare cu privire la modul în care gestionează și controlează originea preferențială. Curtea a verificat dacă a fost introdus un astfel de sistem în țările beneficiare ale SGP și a constatat că acest sistem nu există.

86 De asemenea, Curtea a examinat activi‑tatea de control desfășurată de Comisie în domeniul regimurilor comerciale preferențiale și a constatat că, de obicei, Comisia abordează aspectele legate de originea preferențială, inclusiv strategia de control aferentă, în cursul inspecțiilor desfășurate în statele membre cu privire la resursele proprii tradiționale. Aceste inspecții în materie de resurse proprii tradiționale nu pot fi desfășurate și în țările beneficiare/partenere.

Comisia a luat măsuri pentru a asigura buna funcționare a procedurilor de cooperare administrativă, dar există în continuare probleme

87 În ceea ce privește cooperarea administra‑tivă, Comisia a depus eforturi pentru a se asigura că există o comunicare simplifica‑tă și fără întreruperi a informațiilor nece‑sare, în cadrul unui sistem de cooperare administrativă între statele membre, țările beneficiare și Comisie.

88 Statele membre selectate au informat însă Curtea că au întâmpinat dificultăți cu une‑le țări, cum ar fi Filipine, India, Indonezia, Malaysia, Vietnam, Republica Dominicană și Emiratele Arabe Unite, dificultăți legate de răspunsurile tardive la cererile de coo‑perare administrativă și de calitatea slabă a răspunsurilor.

89 Comisia solicită periodic statelor membre să îi transmită statistici cu privire la cere‑rile de cooperare administrativă trimise țărilor beneficiare/partenere. Aceste informații constituie punctul de plecare pentru planificarea activității de monito‑rizare și pentru selectarea țărilor cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită. Cu toate acestea, calitatea informațiilor furnizate de statele membre era slabă, de‑oarece nu se putea face o distincție între cererile trimise pe bază aleatorie și cele trimise în cazul existenței unor îndoieli întemeiate (a se vedea punctul 68).

56 A se vedea nota de subsol 55.

57 În hotărârea pronunțată în cauza C‑204/07 P, Curtea de Justiție a considerat că, într‑un caz particular, în care Comisia nu a utilizat pe deplin prerogativele de supraveghere și de control de care dispunea în cadrul acordului de asociere în vederea asigurării aplicării corecte a acestuia, această neîndeplinire a obligațiilor din partea Comisiei este constitutivă a unei situații speciale în sensul articolului 239 din Codul vamal comunitar și justifică rambursarea sau remiterea taxelor la import care fuseseră percepute ca urmare a faptului că certificatele erau nelegale sau neautentice.

29Observații

58 Investigație referitoare la importurile de surimi declarate ca originare din Thailanda.

59 Spania și Regatul Unit, a se vedea punctul 77.

60 Regatul Unit.

Investigațiile privind originea desfășurate de OLAF sunt esențiale, dar există deficiențe în urmărirea financiară subsecventă a acestora

90 Pe lângă faptul că emite notificări de asistență reciprocă adresate statelor membre pentru a le alerta cu privire la importuri suspectate de eludarea condițiilor privind originea, OLAF desfășoară și investigații privind originea în țările beneficiare/partenere. Scopul acestora este de a se stabili, în cooperare cu autoritățile competente, dacă mărfurile importate în UE erau într‑adevăr eligibile pentru măsurile tarifare preferențiale. Pentru a verifica eficacitatea rolului OLAF în protejarea intereselor financiare ale UE legate de regimurile comercia‑le preferențiale, Curtea a examinat un eșantion de zece investigații cu privire la originea preferențială. Potrivit constată‑rilor Curții, cu excepția unei investigații58, OLAF a reușit să demonstreze că mărfurile importate nu erau eligibile pentru măsuri‑le tarifare preferențiale.

91 Indicatorii de performanță utilizați în prezent de OLAF pentru a evalua efica‑citatea și eficiența investigațiilor sale (de exemplu: numărul de cazuri deschise care au declanșat o investigație, numărul de investigații care au condus la o recoman‑dare) nu furnizează o legătură între caz, valoarea resurselor proprii tradiționale în joc și suma efectiv recuperată.

92 În urmărirea financiară subsecventă a investigațiilor OLAF, Curtea a identificat cazuri de prescriere a datoriei, apărute ca urmare a faptului că statele membre nu au recuperat la timp datoria59, sau cazuri în care nu s‑a putut stabili care este rata efectivă de recuperare a valorii taxelor eludate estimate de OLAF în raportul său60.

Utilizare insuficientă a măsurilor de prevenire și de răspuns în vederea protejării intereselor financiare ale UE

93 Curtea a analizat alte activități întreprinse de Comisie pentru protejarea intereselor financiare ale UE, prin prevenirea im‑portului de mărfuri neeligibile în cadrul măsurilor tarifare preferențiale și prin recuperarea resurselor proprii tradiționale datorate dacă activitățile de prevenire eșuează.

94 Statele membre nu au adoptat întot‑deauna, după primirea unei notificări de asistență reciprocă, măsuri adecvate, cum ar fi depunerea unei garanții pen‑tru importurile care fac obiectul unei investigații.

30Observații

95 Lipsa unor astfel de măsuri a determi‑nat statele membre să declare sume ca fiind nerecuperabile în cazul în care importatorul devenea insolvabil și își înceta activitățile economice (a se vedea caseta 2).

96 Ar trebui aplicate măsuri preventive și de protecție în cazul în care controalele nu sunt suficiente sau nu există cooperare, inclusiv asistență în investigațiile privind cazuri de fraudă. Aceste măsuri includ avi‑ze adresate importatorilor61, suspendarea preferințelor62 în cazurile în care această posibilitate este prevăzută și posibila angajare a răspunderii financiare a țării răspunzătoare63.

97 Statele membre trebuie să comunice Co‑misiei64 suma reprezentând resurse proprii tradiționale rambursată sau remisă sau recuperările ulterioare la care s‑a renunțat din cauza erorilor administrative comise de autoritățile din țările beneficiare/par‑tenere. În perioada 2007‑2012, valoarea resurselor proprii tradiționale pierdute în acest mod a fost de peste 5 milioane de euro. Această sumă reprezintă o pier‑dere definitivă pentru bugetul UE.

98 Pentru a remedia această situație, Comisia a introdus clauza privind gestionarea erorilor administrative în toate regimu‑rile comerciale preferențiale care au fost negociate începând din 2006. Aceasta constituie un pas pozitiv în direcția prote‑jării intereselor financiare ale UE.

99 Alte exemple care ilustrează utilizarea insuficientă a măsurilor de prevenire și de răspuns pot fi găsite în caseta 3.

Dispozițiile legale ale regimurilor comerciale preferențiale nu conțin garanții suficiente pentru protejarea intereselor financiare ale UE

Complexitatea regulilor privind cumulul de origine

100 Cumulul de origine permite produselor originare din țara A să fie prelucrate supli‑mentar sau adăugate la produse originare din țara B ca și cum ar fi fost originare din țara B. Produsul rezultat își va avea originea în țara B. Operațiunile de trans‑formare sau de prelucrare desfășurate în fiecare țară beneficiară/parteneră asupra produselor originare nu trebuie să fie „prelucrări sau transformări suficiente” așa cum sunt prevăzute în regulile de origine standard65.

61 În conformitate cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) din Codul vamal comunitar in fine, impor‑tatorii nu pot invoca buna lor credință în cererile de exonera‑re de la înscrierea ulterioară în evidența contabilă dacă Comi‑sia a publicat în Jurnalul Ofici-al al Uniunii Europene un aviz în care semnalează că există sus‑piciuni întemeiate în ceea ce privește aplicarea corectă a regi‑mului preferențial de către țara beneficiară.

62 Așa‑numita clauză antifraudă.

63 Așa‑numita clauză privind „ges‑tionarea erorilor administrative”. De obicei, această clauză este formulată după cum urmează: „În cazul unei erori comise de către autoritățile competente în administrarea corespunzătoa‑re a sistemului preferențial de export și, în special, în aplicarea dispozițiilor prevăzute în proto‑colul la prezentul acord cu pri‑vire la definiția dată noțiunii de „produse originare” și la meto‑dele de cooperare administra‑tivă, atunci când această eroa‑re are consecințe în ceea ce privește taxele vamale, partea contractantă care suportă aces‑te consecințe poate solicita (or‑ganismului instituțional pre‑văzut în acord) să examineze posibilitatea de a adopta toate măsurile care se impun pentru remedierea situației.”

64 În conformitate cu articolele 871 și 905 din dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal (ca‑zurile REM‑REC); articolul 870 ali‑neatul (1) și articolul 904a alinea‑tul (1) din dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal (lis‑ta cazurilor notificate către DG Budget); articolul 870 alinea‑tul (2) și articolul 904a alinea‑tul (2) din dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal (lista cazurilor notificate către DG Im‑pozitare și Uniune Vamală).

65 De obicei, pentru a adăuga un anumit procentaj din valoarea finală a mărfurilor exportate.

Exemplu de taxe vamale care nu au fost colectate deoarece statele membre nu au luat măsuri de prevenire sau de răspuns

În 2007, autoritățile vamale din Polonia au procedat la colectarea taxelor vamale datorate pentru un import de ustu‑roi din Turcia pentru care fuseseră prezentate certificate de circulație false. Nu s‑a reușit recuperarea taxelor datorate deoarece importatorul intrase în insolvență. O sumă în valoare de 0,4 milioane de euro a fost declarată nerecuperabilă și pierdută pentru bugetul UE în 2012.

Această situație ar fi putut fi prevenită dacă ar fi fost depusă o garanție.

Case

ta 2

31Observații

66 De exemplu: investigațiile OLAF privind produsele din ton, care au vizat Seychelles, Columbia, El Salvador, Ecua‑dor și Thailanda; investigația desfășurată în Curaçao cu pri‑vire la importurile de zahăr nerafinat din trestie de za‑hăr declarate ca fiind origi‑nare din Antilele Neerlande‑ze; investigația desfășurată în Cambodgia cu privire la ex‑portul de biciclete în UE în ca‑drul SGP.

101 Țările beneficiare/partenere solicită apli‑carea acestui cumul în cursul negocierilor comerciale, astfel încât exporturile lor să poată beneficia pe deplin de regimul co‑mercial preferențial, în special atunci când nu dispun de infrastructura industrială adecvată pentru derularea operațiunilor de prelucrare prevăzute de regulile de origine standard.

102 Regulile privind cumulul de origine sunt foarte complexe și este necesar ca autoritățile din țările beneficiare/partenere să dispună de un nivel ridicat de expertiză și de înțelegere a acestor reguli. Într‑adevăr, mai multe investigații ale OLAF66 au pus în evidență lipsa de capacitate administrativă a anumitor țări beneficiare de a înțelege complexitatea regulilor privind cumulul de origine apli‑cabile în cadrul SGP.

Curtea a constatat o utilizare insuficientă de către Comisie a măsurilor de prevenire și de răspuns pentru a combate cazurile de fraudă și pentru a proteja interesele financi-are ale UE

(a) DG Impozitare și Uniune Vamală a publicat un aviz adresat importatorilor cu privire la importuri de ton din Thailan‑da la doi ani după ce primise o cerere în acest sens de la OLAF. În plus, potrivit OLAF, „se poate lua în considerare posibilitatea de a propune suspendarea regimului preferențial aplicabil produselor prelucrate din ton [...] declarate ca originare din Thailanda”. Comisia nu a propus o astfel de suspendare.

(b) Comisia nu a publicat, nici în limba slovacă și nici în maghiară, un aviz adresat importatorilor cu privire la importu‑rile de produse din zahăr din Croația67. Dacă avizul respectiv ar fi fost publicat în aceste limbi, importatorul nu ar fi putut invoca argumentul că a acționat cu bună‑credință68, argument care a constituit unul dintre motivele pentru nerecuperarea unei sume de un milion de euro69.

(c) Comisia nu a luat niciun fel de măsuri în urma publicării avizului adresat importatorilor referitor la importurile de ton din El Salvador70, în pofida unei comunicări existente71, prin care i se cerea să monitorizeze verificarea post‑vămuire a originii tonului importat. În urma acestei monitorizări, Comisia ar urma să decidă dacă propune sau nu retragerea preferințelor tarifare.

(d) Clauza antifraudă nu a fost inclusă în regimul comercial preferențial convenit cu Republica Coreea. OLAF a emis o serie de notificări de asistență reciprocă72 referitoare la descrierea eronată a originii importurilor din această țară.

67 Croația a aderat la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013.

68 În conformitate cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) al cincilea paragraf din Codul vamal comunitar.

69 Decizia Comisiei din 21 octombrie 2010 de constatare a caracterului justificat al deciziei de a se acorda o exonerare de la înscrierea ulterioară în evidența contabilă a taxelor la import într‑un caz particular (REC 03/2010).

70 JO C 132, 21.5.2010, p. 15.

71 JO C 348, 5.12.2000, p. 4.

72 Printre altele, notificările de asistență reciprocă MA 2007/002, MA 2007/022, MA 2007/047 și AMA 2010/027.

Case

ta 3

32Observații

103 Mai mult, pentru a preveni eludarea re‑gulilor, cumulul de origine ar trebui să se aplice între țările care au reguli de origine identice. Totuși, în cadrul actualului SGP, posibilitățile existente de cumul între țări din același grup regional sunt menținute, în pofida diferențelor care există în unele cazuri între regulile de origine aplicate de țările cel mai puțin dezvoltate și cele aplicate de alte țări beneficiare.

Înlocuirea certificatelor de origine și a certificatelor de circulație cu autocertificarea

104 În Raportul său anual privind exercițiul 2003, Curtea a declarat că utili‑zarea pe scară mai largă a autocertificării, prin intermediul declarației pe factură, pentru a certifica originea, ar prezenta unele avantaje din punctul de vedere al resurselor proprii. În conformitate cu dispozițiile actuale, în cazurile în care este utilizată o declarație pe factură sau o altă formă de autocertificare, importatorii nu pot solicita rambursarea/remiterea taxelor vamale sau exonerarea de la recuperarea ulterioară a datoriei vamale ca urmare a unor erori administrative73 comise de autoritățile din țările beneficiare/partene‑re. O astfel de soluție ar reduce considera‑bil numărul litigiilor deschise de opera‑torii comerciali în legătură cu regimurile comerciale preferențiale.

105 Cu toate acestea, utilizarea certificatelor de origine și a certificatelor de circulație este încă larg răspândită.

Posibilități juridice limitate în materie de combatere a fraudei

106 Posibilitățile de combatere a fraudei sunt limitate în cazul regimurilor comerciale preferențiale reciproce. Pentru a recupe‑ra sumele legate de constatările OLAF, autoritățile din țara parteneră în care au fost detectate neregularitățile trebuie să le accepte și să declare invaliditatea certificatelor eliberate necorespunzător (a se vedea caseta 4).

73 În conformitate cu articolul 220 alineatul (2) litera (b) și cu articolul 236 alineatul (1) din Codul vamal comunitar.

Usturoi „mexican”?

În cazul unui transport de usturoi importat în Spania în martie 2012 și declarat ca fiind originar din Mexic, OLAF a solici‑tat efectuarea unui test în laborator asupra unei mostre, în urma testului constându‑se că produsul era, de fapt, originar din China. Autoritățile vamale din Spania nu au putut proceda la recuperarea ulterioară a taxelor vamale eludate, apli‑cabile la importul de usturoi din China, deoarece autoritățile din Mexic au confirmat validitatea certificatelor de origine în august 2013, în răspunsul lor la cererea de cooperare administrativă trimisă de autoritățile vamale spaniole.

Alte cazuri de importuri de usturoi declarate ca originare din Mexic, dar pentru care există probe că țara de origine este China, au loc în prezent și în alte state membre (de exemplu, în Regatul Unit), dar Comisia a sugerat statelor membre să nu suspende sau să nu respingă tratamentul preferențial fără să solicite autorităților din Mexic să verifice dovezile de origine relevante.

Case

ta 4

33Concluzii și recomandări

107 Potrivit constatărilor Curții, Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toate efec‑tele economice ale regimurilor comerciale preferențiale, iar colectarea în integralitate a veniturilor nu este asigurată. Totuși, s‑a remarcat o intensificare a utilizării studiilor de impact și s‑au înregistrat progrese în ceea ce privește calitatea analizei realizate în acest context.

Evaluarea efectelor economice ale regimurilor comerciale preferențiale

108 Comisia nu a efectuat în toate cazurile evaluări ex ante și ex post cu scopul de a determina care sunt efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale. Așadar, factorii de decizie politică, părțile interesate și contribuabilii europeni nu sunt suficient de bine informați cu privire la principalele avantaje și dezavantaje ale diferitelor opțiuni de politică comercială sau cu privire la eventualele beneficii preconizate aduse într‑adevăr de politica implementată. Evaluarea veniturilor la care se renunță nu s‑a realizat decât pentru SGP. Comisia nu deține informații privind veniturile la care s‑a renunțat în fiecare exercițiu bugetar ca urmare a regimurilor comerciale preferențiale în vigoare și nici nu a realizat o previziune a veniturilor la care se va renunța în viitor (a se vedea punctele 26‑31).

109 Curtea a constatat, atât în cazul evaluărilor ex ante, cât și în cel al evaluărilor ex post, deficiențe legate de fiabilitatea cuanti‑ficării impacturilor și a surselor de date utilizate în acest scop. În plus, utilitatea și caracterul exhaustiv al analizelor reali‑zate în cadrul studiilor de impact și al evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile erau limitate. Aceste insuficiențe pot afecta calitatea informațiilor care se află la dispoziția negociatorilor și a fac‑torilor de decizie politică (a se vedea punctele 32‑53).

Atingerea obiectivelor SGP

110 Evaluarea intermediară privind SGP indică faptul că politica nu produce toate benefi‑ciile care fuseseră preconizate (a se vedea punctele 54 și 55).

Recomandările 1-4

În vederea îmbunătățirii evaluării efecte‑lor economice ale regimurilor comerciale preferențiale și a bunei gestiuni financiare a acestora, Comisia ar trebui:

(1) să realizeze pentru fiecare regim comercial preferențial, cu excepția cazurilor justificate în mod corespun‑zător, un studiu de impact și o eva‑luare a impactului asupra dezvoltării durabile, furnizându‑se o analiză cantitativă cuprinzătoare și aprofun‑dată a efectelor economice preconi‑zate, inclusiv o estimare a veniturilor la care se renunță;

(2) să implice în mod regulat Eurostat în evaluarea calității surselor de date statistice utilizate în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile și să asigure disponibilitatea în timp util pentru negociatori a analizei realizate;

(3) să efectueze evaluări intermediare și ex post pentru a evalua măsura în care regimurile comerciale preferențiale cu un impact semnificativ își ating obiec‑tivele de politică și modul în care performanțele acestor regimuri pot fi îmbunătățite în sectoare economice cheie și să includă în aceste evaluări o estimare a veniturilor la care s‑a renunțat și

(4) să monitorizeze sistemul SGP ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, pentru a se asigura că acesta își atin‑ge într‑o mai bună măsură obiectivele sale politice de a contribui la comba‑terea sărăciei la nivel mondial și de a promova o dezvoltare durabilă.

34Concluzii și recomandări

Controalele vamale desfășurate de către autoritățile din statele membre selectate

111 Colectarea veniturilor este periclitată de existența unor deficiențe la nivelul controalelor vamale desfășurate cu privire la regimurile comerciale preferențiale în statele membre selectate, deficiențe care conduc, de exemplu, pentru 2009, la pierderi potențiale pentru bugetul UE es‑timate la 655 de milioane de euro. Această sumă este echivalentă cu aproximativ 6 % din valoarea brută a taxelor la import colectate în cele cinci state membre se‑lectate pentru anul respectiv (a se vedea punctele 56‑73 și punctele 76‑77).

112 Sistemele de gestionare a riscurilor instituite de statele membre nu includ întotdeauna notificările de asistență reciprocă, ceea ce împiedică asigurarea de către statele membre a unui nivel unitar de protecție a intereselor financiare ale UE (a se vedea punctele 74 și 75).

Supravegherea statelor membre și a țărilor beneficiare/partenere exercitată de Comisie

113 Sistemul REM‑REC (de remitere/ram‑bursare) prezintă deficiențe deoarece autoritățile naționale și Comisia pot lua decizii divergente cu privire la aceeași problemă (a se vedea punctele 78‑80).

114 Comisia a evaluat în puține cazuri capacitatea de a gestiona regimurile preferențiale pe care o au țările care beneficiază de un astfel de regim. În plus, nu au avut loc vizite de monitori‑zare. Prin urmare, Comisia nu are nicio garanție că aceste țări sunt capabile să se asigure de faptul că numai mărfuri‑le eligibile sunt exportate în condițiile regimurilor comerciale preferențiale (a se vedea punctele 81‑86).

115 Comisia a luat măsuri pentru a asigura buna funcționare a procedurilor de coo‑perare administrativă în țările beneficiare/partenere, dar există în continuare proble‑me (a se vedea punctele 87‑89).

116 În anumite cazuri, urmărirea financiară subsecventă a investigațiilor OLAF nu a fost eficace și a condus la pierderea unor sume deoarece, între timp, a intervenit termenul de prescriere a datoriilor (a se vedea punctele 90‑92).

117 Măsurile de răspuns în vederea protejării intereselor financiare ale UE au fost utili‑zate într‑o măsură insuficientă (a se vedea punctele 93‑99).

Dispozițiile legale

118 Complexitatea regulilor privind cumulul de origine constituie un impediment în implementarea acestora de către țările beneficiare/partenere (a se vedea punctele 100‑103).

35Concluzii și recomandări

119 Deși certificatele de origine și certifica‑tele de circulație sunt susceptibile să dea naștere la litigii, utilizarea lor este încă larg răspândită, ceea ce face anevoioasă colectarea ex post a taxelor vamale (a se vedea punctele 104 și 105).

120 Poziția pe care o deține UE în regimurile comerciale preferențiale reciproce nu îi permite să își protejeze în mod corespun‑zător interesele financiare (a se vedea punctul 106).

Recomandările 5-13

Pentru a îmbunătăți protecția interese‑lor financiare ale UE, Comisia ar trebui:

(5) să creeze profiluri de risc la nivelul UE pentru regimurile comerciale preferențiale, astfel încât statele membre să dispună de o abordare comună pentru analiza riscurilor, în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul UE;

(6) să verifice dacă statele membre ame‑liorează eficacitatea sistemelor lor de gestionare a riscurilor și a strategiei lor de control în vederea reducerii pierderilor pentru bugetul UE;

(7) să încurajeze statele membre să ad‑opte măsuri de prevenire corespunză‑toare ori de câte ori primesc notificări de asistență reciprocă;

(8) să evalueze țările beneficiare de regimuri preferențiale și să efectueze vizite de monitorizare în unele dintre aceste țări în urma selecției lor bazate pe o analiză a riscurilor, punând ac‑centul în special pe regulile de origine și cele privind cumulul de origine;

(9) să solicite statelor membre să îmbunătățească calitatea informațiilor furnizate de acestea cu privire la coo‑perarea administrativă;

(10) să monitorizeze acele țări benefici‑are de un regim preferențial în care există probleme legate de cooperarea administrativă;

(11) să îmbunătățească urmărirea financia‑ră subsecventă a investigațiilor OLAF, cu scopul de a preveni pierderile pen‑tru bugetul UE care apar ca urmare a prescrierii datoriilor;

(12) să consolideze poziția pe care o deține UE în regimurile comerciale preferențiale reciproce și să utilizeze în mai mare măsură măsurile preven‑tive și de protecție, incluzându‑le în toate acordurile comerciale viitoare și

(13) să promoveze înlocuirea certifica‑telor de origine și a certificatelor de circulație a mărfurilor cu autocertifi‑carea prezentată de exportatori.

36Concluzii și recomandări

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Louis GALEA, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 18 martie 2014.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRAPreședinte

37Anexe

Date statistice referitoare la regimurile comerciale preferențiale în 2011

Lista statelor membre care reprezintă cele mai mari valori ale importurilor realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în 2011

Stat membru Valoarea importurilor(în miliarde de euro) Procent

Germania 55 23 %

Franța 30 12 %

Italia 29 12 %

Regatul Unit 27 11 %

Țările de Jos 22 9 %

Spania 19 8 %

Belgia 12 5 %

Suedia 7 3 %

Austria 7 3 %

Polonia 5 2 %

Altele 30 12 %

Total 243 100 %

Lista țărilor beneficiare/partenere care reprezintă cele mai mari valori ale exporturilor rea-lizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în 2011

Țara beneficiară/parteneră Valoarea exporturilor (în miliarde de euro) Procent

Elveția 38 16 %

Turcia 37 15 %

India 18 8 %

Norvegia 13 6 %

Bangladesh 8 3 %

Rusia 7 3 %

Tunisia 7 3 %

Africa de Sud 6 3 %

Maroc 6 3 %

Thailanda 6 2 %

Altele 97 38 %

Total 243 100 %

Sursa: Comext.

Ane

xa I

38Anexe

Privire de ansamblu asupra evaluărilor ex ante realizate de comisie cu privire la regimu-rile comerciale preferențiale

Standarde aplicabile:

Evaluările ex ante: În conformitate cu articolul 21 din capitolul intitulat „Principiul bunei gestiuni financiare” din Regula‑mentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentu‑lui (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, „toate propunerile de programe sau activități care determină cheltuieli bugetare fac obiectul unei evaluări ex ante”. Această prevedere a fost în vigoare de la 1.1.2003 până la 21.8.2006.

Studiile de impact: În 2003, Comisia a introdus cerința de a se realiza o evaluare integrată a impactului pentru toate inițiativele sale de politică cele mai importante: „Se va realiza un studiu de impact pentru fiecare inițiativă majoră pre‑zentată de Comisie în Strategia sa politică anuală sau în Programul său de activitate, fie că este vorba de propuneri de reglementare sau de alte propuneri cu impact economic, social și de mediu [...], cum ar fi negocierea orientărilor pentru acordurile internaționale care au un impact economic, social sau de mediu”1. Din 2005, „studiile de impact, inclusiv în materie de competitivitate, realizate înainte de lansarea inițiativelor și pe tot parcursul procesului legislativ, trebuie să devină un automatism”2.

„Studiile de impact sunt necesare pentru inițiativele cele mai importante ale Comisiei și pentru cele care vor avea impac‑tul cel mai profund. Ele sunt deci necesare pentru toate propunerile legislative incluse în Programul legislativ și de lucru al Comisiei, pentru propunerile legislative neincluse în acest program, dar care au un impact economic, social sau de mediu ușor identificabil, precum și pentru inițiativele nelegislative care definesc viitoare politici”3.

1 COM(2002) 276 final.2 COM(2005) 12 final.3 SEC(2009) 92 – Orientări privind studiile de impact.

Ane

xa II

39Anexe

Cazuri în care erau necesare un studiu de impact sau o evaluare ex ante

Regimuri comerciale preferențiale cu Studiu de impact / Raport de evaluare ex ante Caracterul adecvat al evaluării

Muntenegru Nu a existat o evaluare ex ante N/A

Bosnia și Herțegovina Nu a existat o evaluare ex ante N/A

Serbia Nu a existat o evaluare ex ante N/A

America Centrală Studiu de impact X

Comunitatea Andină Studiu de impact X

Republica Coreea Studiu de impact X

India Studiu de impact X

Canada Nu a existat un studiu de impact N/A

Maroc (Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător) Nu a existat un studiu de impact N/A

Regulamentul SGP nr. 980/2005 Nu a existat o evaluare ex ante N/A

Regulamentul SGP nr. 732/2008 Studiu de impact X

Regulamentul SGP nr. 978/2012 Studiu de impact √

Moldova Nu a existat un studiu de impact N/A

Legendă:N/A = Nu se aplică √ = Adecvat X = Per ansamblu inadecvat

În următoarele cazuri nu era necesar un studiu de impact sau o evaluare ex ante:

Andorra, Turcia, San Marino, Insulele Feroe, Spațiul Economic European (Islanda, Norvegia și Liechtenstein), Elveția, FYROM, Croația, Albania, Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, teritoriile palestiniene ocupate, Siria, Tunisia, Chile, Mexic, Africa de Sud, MERCOSUR, țările din CARIFORUM, Côte d’Ivoire, Camerun, Africa de Est și de Sud (Comore, Ma‑dagascar, Mauritius, Seychelles, Zambia și Zimbabwe), SADC – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (Botswana, Lesotho, Mozambic și Swaziland), statele din Pacific, Regulamentul privind accesul pe piață pentru țările ACP, țările și teritoriile de peste mări, Ceuta și Melilla.

Ane

xa II

40Anexe

Standardul aplicabil:

Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile: În 1999, Comisia Europeană a „decis să integreze dezvoltarea dura‑bilă în cadrul negocierilor comerciale, creând un nou instrument de evaluare denumit evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile”4.

Cazuri în care era necesară o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile

Regimuri comerciale preferențiale cu Caracterul adecvat al evaluării

Croația Nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile N/A

Albania Nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile N/A

Muntenegru Nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile N/A

Bosnia și Herțegovina Nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile N/A

Serbia Nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile N/A

Algeria Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile5 X

Egipt Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Israel Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Iordania Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Liban Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Maroc Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Teritoriile palestiniene ocupate Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Siria Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Tunisia Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

America Centrală Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile √

Legendă:N/A = Nu se aplică √ = Adecvat X = Per ansamblu inadecvat

4 Prefața de P. Mandelson, fost comisar european pentru comerț, la Handbook for Trade Sustainability Impact Assessment (Manualul Comisiei privind evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile).

5 Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile realizată pentru zona de liber schimb euromediteraneeană acoperă regimurile comerciale preferențiale cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Teritoriile palestiniene ocupate, Siria și Tunisia.

Ane

xa II

41Anexe

Cazuri în care era necesară o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile

Regimuri comerciale preferențiale cu Caracterul adecvat al evaluării

Chile Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Comunitatea Andină Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Republica Coreea Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile √

India Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Canada Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile √

Maroc (Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător) Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Mercosur Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Țările din CARIFORUM Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile6 X

Côte d’Ivoire Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Camerun Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Africa de Est și de Sud Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles, Zambia, Zimbabwe Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe Botswana, Lesotho, Mozambic, Swaziland Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Statele din Pacific Papua-Noua Guinee, Fiji Evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile X

Legendă:N/A = Nu se aplică √ = Adecvat X = Per ansamblu inadecvat

În următoarele cazuri nu era necesară o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile:

Andorra, Turcia, San Marino, Insulele Feroe, Spațiul Economic European (Islanda. Norvegia și Liechtenstein), Elveția, FYROM, Mexic, Africa de Sud, Regulamentul privind accesul pe piață pentru țările ACP, țările și teritoriile de peste mări, Regulamentul SGP (CE) nr. 980/2005, Regulamentul SGP (CE) nr. 732/2008, Regulamentul SGP (UE) nr. 978/2012, regimul comercial preferențial unilateral cu Moldova și Ceuta și Melilla.

6 Evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile al acordurilor de parteneriat economic cu țările ACP acoperă acordurile de parteneriat economic cu statele CARIFORUM, cu Côte d’Ivoire, cu Camerun, cu țările din Africa de Est și de Sud (Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles, Zambia, Zimbabwe), cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (Botswana, Lesotho, Mozambic, Swaziland) și cu statele din Pacific (Papua‑Noua Guinee, Fiji).

Ane

xa II

42Anexe

Privire de ansamblu asupra evaluărilor intermediare și/sau ex post realizate de Comisie cu privire la regimurile comerciale preferențiale

Standardul aplicabil:

În opinia Curții, ar trebui să se procedeze la efectuarea de evaluări intermediare și ex post pentru toate regimurile comer‑ciale preferențiale cu un impact semnificativ din punct de vedere economic și social și din punctul de vedere al mediului, după trei ani de la intrarea lor în vigoare. Aceste evaluări ar permite factorilor de decizie, părților interesate și contribua‑bililor europeni să evalueze dacă regimurile comerciale preferențiale își îndeplinesc într‑adevăr obiectivele în conformita‑te cu principiile bunei gestiuni financiare și ale răspunderii de gestiune.

În comunicarea sa intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale – Politica comercială – componentă‑cheie a strate‑giei UE 2020”1, Comisia a afirmat că, pentru a contribui la monitorizarea impactului regimurilor comerciale preferențiale existente, se va proceda la o evaluare ex post pe o bază mai sistematică.

Cazuri în care era necesară o evaluare intermediară și/sau o evaluare ex post

Regimuri comerciale preferențiale cu Evaluare intermediară și/sau evaluare ex post Caracterul adecvat al evaluării

Turcia Nu a existat o evaluare ex post N/A

Spațiul Economic European (Is-landa, Norvegia, Lichtenstein) Nu a existat o evaluare ex post N/A

Elveția Nu a existat o evaluare ex post N/A

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei Nu a existat o evaluare ex post N/A

Croația Nu a existat o evaluare ex post N/A

Albania Nu a existat o evaluare ex post N/A

1 COM(2010) 612.

Ane

xa II

I

43Anexe

Cazuri în care era necesară o evaluare intermediară și/sau o evaluare ex post

Regimuri comerciale preferențiale cu Evaluare intermediară și/sau evaluare ex post Caracterul adecvat al evaluării

Muntenegru Nu a existat o evaluare ex post N/A

Bosnia și Herțegovina Nu a existat o evaluare ex post N/A

Serbia Nu a existat o evaluare ex post N/A

Algeria Evaluare ex post2 X

Egipt Evaluare ex post X

Israel Evaluare ex post X

Iordania Evaluare ex post X

Liban Nu a existat o evaluare ex post N/A

Maroc Evaluare ex post X

Teritoriile palestiniene ocupate Nu a existat o evaluare ex post N/A

Siria Nu a existat o evaluare ex post N/A

Tunisia Evaluare ex post X

Chile Evaluare ex post √

Mexic Evaluare ex post pentru șase acorduri de liber schimb X

Africa de Sud Evaluare ex post pentru șase acorduri de liber schimb X

Țările din CARIFORUM Nu a existat o evaluare ex post N/A

Statele din Pacific Papua-Noua Guinee, Fiji Nu a existat o evaluare ex post N/A

Țările și teritoriile de peste mări Nu a existat o evaluare ex post N/A

Regulamentul SGP nr. 980/2005 Evaluare intermediară √

Regulamentul SGP nr. 732/2008 Evaluare intermediară √

Moldova Nu a existat o evaluare ex post N/A

Legendă:N/A = Nu se aplică √ = Adecvat X = Per ansamblu inadecvat

În următoarele cazuri nu era necesară o evaluare ex post:

Andorra, San Marino, Insulele Feroe, America Centrală, Comunitatea Andină, Republica Coreea, India, Canada, Maroc (Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător), MERCOSUR, Côte d’Ivoire, Camerun, Africa de Est și de Sud (Como‑re, Madagascar, Mauritius, Seychelles, Zambia și Zimbabwe), Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (Botswana, Lesotho, Mozambic și Swaziland), Regulamentul privind accesul pe piață pentru țările ACP, Regulamentul SGP (UE) nr. 978/2012 și Ceuta și Melilla.

2 Evaluarea ex post pentru zona de liber schimb euromediteraneeană acoperă regimurile comerciale preferențiale cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Maroc și Tunisia.

Ane

xa II

I

44Anexe

Abordarea de audit aplicată în statele membre selectate

Auditorii au examinat instrucțiunile și procedurile de la nivel național, gestionarea riscurilor și profilurile de risc, controa‑lele ex ante și ex post, precum și cooperarea administrativă. Curtea a examinat strategia globală de control aplicată în cazul regimurilor comerciale preferențiale de către autoritățile vamale din cinci state membre. Valoarea importurilor reali‑zate de acestea în cadrul regimurilor comerciale preferențiale reprezenta peste două treimi din valoarea totală a importu‑rilor care beneficiau de măsuri tarifare preferențiale.

Controalele vamale realizate de cele cinci state selectate au fost evaluate prin testarea următoarelor eșantioane selectate aleatoriu:

(a) 60 de importuri realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în perioada 2009 acoperită de prescriere, pentru a se verifica dacă mărfurile erau într‑adevăr eligibile pentru măsurile tarifare preferențiale și pentru a se exa‑mina măsurile preventive, disuasive și corective adoptate de autoritățile vamale pentru a asigura această eligibilitate și a colecta taxele datorate în cazul în care mărfurile nu erau de fapt eligibile. A fost realizată o extrapolare a plăților în minus detectate în eșantion, cu scopul de a se obține o estimare a valorii resurselor proprii tradiționale care este potențial pierdută pentru bugetul UE.

(b) 30 de importuri realizate în cadrul regimurilor comerciale preferențiale în 2011, pentru a se verifica dacă mărfurile erau într‑adevăr eligibile pentru măsurile tarifare preferențiale și pentru a se examina măsurile preventive, disuasive și corective adoptate de autoritățile vamale pentru a asigura această eligibilitate și a colecta taxele datorate în cazul în care mărfurile nu erau de fapt eligibile.

(c) 30 de importuri realizate în 2009 care au făcut obiectul unei notificări de asistență reciprocă, pentru a se verifica dacă statele membre introduseseră în mod sistematic profiluri de risc automate în sistemele lor de gestionare a riscurilor.

(d) 30 de cereri trimise în 2011 de statele membre către țări beneficiare/partenere în cadrul mecanismului de cooperare administrativă, pentru a verifica colectarea la timp a taxelor vamale datorate în cazurile în care mărfurile nu erau eligibile pentru măsurile tarifare preferențiale.

Ane

xa IV

45Anexe

Limitările modelului CGE

1 Potrivit Comitetului Economic și Social European1, „rezultatele modelizării prezentate în cadrul [evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile] sunt [...] lipsite de o calitate informativă semnificativă pentru negociatori și părțile interesate, din cauză că acestea nu identifică impacturi semnificative sau suficient precizate. Fiind îngreunat de absența sau de lipsa credibilității datelor statistice în sectorul informal, [evaluările impactului asupra dezvoltării durabile] nu reflectă în măsu‑ră suficientă posibilele repercusiuni în acest sector”.

2 Comisia și consultanții externi au subliniat, în egală măsură, limitările inerente ale modelului CGE:

(a) acest model poate fi utilizat numai în scopul simulării, nu și pentru a realiza previziuni2, iar simularea efectelor pe termen lung este nesatisfăcătoare3;

(b) construcția oarecum tautologică a modelului, și anume faptul că toate rezultatele sunt implicit corelate cu ipotezele formulate și cu calibrarea efectuată4;

(c) mărfurile sunt grupate în cadrul unor categorii largi, astfel încât este imposibilă determinarea cu utilitate a impactu‑lui asupra unor produse date din cadrul respectivei categorii largi, de exemplu a impactului asupra grâului de calitate medie în contextul impactului estimat asupra categoriei largi de produse „grâu”5;

(d) o serie de țări diferite, cum ar fi Rusia, Norvegia, Elveția și Turcia, sunt reunite într‑un singur grup, ceea ce limitează interpretarea utilă care ar putea fi formulată pe baza estimărilor CGE realizate pentru acest grup6;

(e) incapacitatea structurală a acestei modelări de a ține seama de impactul liberalizării investițiilor și de cel al măsurilor care facilitează libera circulație a profesioniștilor7 și

(f) rezultatele modelului CGE nu sunt adecvate pentru elaborarea unor evaluări ale impactului social, deoarece aceste rezultate nu dispun de informații agregate la nivelul gospodăriei8.

1 Punctul 2.6 din Avizul nr. 818/2011 al Comitetului Economic și Social European.2 Secțiunea 11.5 din anexa 8 la Liniile directoare ale Comisiei privind studiile de impact.3 În conformitate cu documentul de poziție al serviciilor Comisiei referitor la evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile a acordului de liber schimb

dintre UE și Republica India din martie 2010, „efectele pe termen lung se numără printre verigile cele mai slabe ale modelării CGE, deoarece procesul de acumulare de capital se bazează în mod inevitabil pe ipoteze simpliste și neglijează efectele dinamice ale integrării sporite și ale concurenței intensificate”.

4 Secțiunea 11.5 din anexa 8 la Liniile directoare ale Comisiei privind studiile de impact.5 EU-Canada SIA Final Report Briefing Document (Document de informare cu privire la raportul final de evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile

a acordului UE‑Canada), iunie 2011.6 Idem.7 Idem.8 EU-Andean Trade Sustainability Impact Assessment (Evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile pentru acordul UE‑Comunitatea Andină),

raport final, octombrie 2009.

Ane

xa V

46

Comisia a utilizat diferite tehnici de modelare, în special (dar nu exclusiv) modelul computațional de echilibru gene‑ral (CGE) și a valorificat informațiile din baza de date a Pro‑iectului de analiză a comerțului mondial (GTAP)3. Până în prezent, acestea sunt cele mai bune instrumente existente care ne permit să cuantificăm în cea mai bună măsură impactul economic al schimbărilor politicii comerciale.

III (b)Sistemul generalizat de preferințe este un sistem unilateral care încearcă să soluționeze nevoile economice, sociale și structurale de durată din țările în curs de dezvoltare, prin acordarea de reduceri tarifare. Comisia acceptă această observație, însă SGP este doar unul dintre elementele care contribuie la furnizarea pe deplin a beneficiilor preconizate.

Noul Regulament SGP, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, a adus modificări importante în vederea unei mai bune identificări a țărilor care au cele mai impor‑tante nevoi.

III (c)Principalele constatări ale Curții se referă la erori indivi‑ duale care includ lipsa de documente sau de dovezi care ar fi trebuit să fie păstrate de importatori.

III (d)În ceea ce privește monitorizarea vizitelor, Comisia acționează în cadrul temeiului legal existent și în confor‑mitate cu dispozițiile regimurilor comerciale reciproce în cauză, așa cum au fost ele aprobate de Consiliu și de statele membre și, după caz, de Parlamentul European.

3 Utilizarea bazei de date GTAP în cadrul modelului CGE este acceptată la nivel mondial de practic toate organizațiile internaționale similare, cum ar fi OMC, Banca Mondială, OCDE, ONU, FMI și guvernul SUA.

Sinteză

ICâștigurile economice asociate liberalizării comerțului sunt binecunoscute și susținute în detaliu de întreaga litera‑tură economică existentă. De exemplu, s‑a demonstrat că finalizarea tuturor negocierilor în desfășurare (Runda de la Doha și acordurile bilaterale) poate duce la o creștere a PIB‑ului UE cu peste 1% comparativ cu situația contrară. Consumatorii ar trebui să beneficieze de accesul la o varie‑tate mai largă de bunuri și servicii. În ultimul rând, există mai mult de 36 de milioane de locuri de muncă în Europa care depind, direct sau indirect, de capacitatea noastră de a face comerț cu restul lumii1.

În plus, sistemul generalizat de preferințe (SGP) reprezintă efectiv ramura dezvoltării prin comerț a UE; în primul rând, prin programul „totul în afară de arme” (EBA), care oferă celor 50 de țări cel mai puțin dezvoltate din lume accesul fără impunerea de taxe vamale și contingente pe piața UE pentru toate produsele (cu excepția armelor) care provin din aceste țări; în al doilea rând, prin beneficiile suplimentare oferite de sub‑sistemul SGP +, țările în curs de dezvoltare sunt încurajate să urmărească obiective de dezvoltare durabilă.

III (a)Începând cu anul 1999, toate negocierile comerciale multi‑laterale și bilaterale importante au fost însoțite de o eva‑luare a impactului comerțului asupra dezvoltării durabile (SIA). În plus, începând cu anul 2010, cu o singură excepție2, toate negocierile comerciale importante au fost, de aseme‑nea, precedate de un studiu de impact (IA).

Toate acordurile comerciale încheiate au putut să bene‑ficieze de analize de calitate ale impactului economic și de altă natură. În acest fel, Comisia s‑a străduit tot timpul să respecte standardele aplicabile, care s‑au dezvoltat în timp.

1 „Comerț, creștere și afaceri internaționale – Politica comercială – componentă‑cheie a strategiei UE 2020”

2 În 2011, Consiliul Afaceri Externe și Consiliul European au răspuns la „Primăvara arabă” solicitând lansarea negocierilor cu Marocul, Tunisia, Egiptul și Iordania. Dată fiind această decizie politică, efectuarea unei evaluări a impactului a devenit excesivă și ar fi întârziat foarte mult lansarea procesului de negociere.

Răspunsul Comisiei

Răspunsul Comisiei 47

Comisia efectuează deja studii de impact și evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile în conformitate cu ambele angajamente luate și cu cele mai bune prac‑tici. Începând cu anul 1999, toate negocierile comerciale multilaterale și bilaterale importante au fost însoțite de o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, iar începând cu anul 2010 [cu o singură excepție, a se vedea răspunsul Comisiei la punctul III litera (a)], toate negocierile comerciale importante au fost, de asemenea, precedate de un studiu de impact.

IV (b)În ceea ce privește disponibilitatea în timp util a analizei, Comisia se angajează să lanseze evaluările de impact asu‑pra dezvoltării durabile în termen de cel mult 6 luni de la începerea negocierilor, pentru a se asigura că acestea pot contribui la procesul de negociere și aprobare.

În prezent, Eurostat este invitat în mod sistematic să facă parte din grupurile de coordonare care monitorizează evaluările impactului asupra dezvoltării durabile.

Comisia încearcă să intensifice cooperarea în ceea ce privește calitatea surselor de date statistice din cadrul unei actualizări în curs a acordului privind nivelul serviciilor dintre Direcția Generală Comerț și Eurostat.

IV (d)Comisia acceptă recomandarea Curții cu privire la regimu‑rile comerciale preferențiale care au un impact economic, social și de mediu semnificativ.

Recomandarea reflectă angajamentele deja luate de Comi‑sie în sensul efectuării în mod mai sistematic a evaluărilor ex-post pentru regimurile comerciale preferențiale care au un impact economic, social și de mediu semnificativ, pentru a contribui la monitorizarea impactului acordurilor comerciale ale UE5.

5 COM(2010) 612, „Comerț, creștere și afaceri internaționale”.

Chiar dacă temeiul juridic privind monitorizarea vizitelor în țările beneficiare a intrat în vigoare abia la 1 ianuarie 2011, Comisia a luat cu mult timp înainte o serie de măsuri de monitorizare și a furnizat explicații cu privire la țările beneficiare în cadrul cooperării administrative, în special în contextul SGP.

Cu toate acestea, a fost elaborat un plan de acțiune al Comi‑siei privind monitorizarea regulilor preferențiale de origine, în cadrul căruia vizitele într‑o țară beneficiară reprezintă una dintre activitățile sugerate. Planul de acțiune va acoperi atât regimurile unilaterale, precum SGP, cât și acordurile bilaterale cu țările partenere.

III (e)Comisia ia notă de constatările Curții.

Începând cu anul 2001, Comisia a propus ca toate regi‑murile comerciale preferențiale ale UE, fie autonome sau convenționale, să includă posibilitatea retragerii tempo‑rare a preferințelor în cazul unor probleme specifice de gestionare a preferințelor și/sau al altor încălcări grave ale legislației vamale sau al lipsei de cooperare. Comisia consi‑deră că aceste măsuri de protecție s‑au dovedit suficiente și va propune în continuare includerea acestora în toate regimurile comerciale preferențiale viitoare.

Comisia menționează existența unui singur caz de acord comercial preferențial cu Coreea de Sud, în care măsurile de protecție convenite nu includ posibilitatea retragerii temporare a preferințelor, chiar dacă aceste dispoziții conțin un mecanism consultativ obligatoriu. Comisia a con‑firmat natura excepțională a formulării de compromis din dispozițiile de salvgardare convenite împreună cu Coreea de Sud la data la care Consiliul a decis semnarea acordului4.

IV (a)Comisia acceptă recomandarea Curții privind efectua‑rea unui studiu de impact și a unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile pentru regimurile comerciale preferențiale și este de acord să justifice în mod corespun‑zător situațiile în care acest lucru s‑ar putea să nu fie posibil. Comisia va efectua aceste studii de impact în conformitate cu Liniile directoare privind studiile de impact și cu Manua‑lul privind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile existente, veniturile la care se renunță fiind estimate în cel mai recent studiu de impact pentru Japonia și SUA.

4 JO L 127, 14.5.2011, p.4

Răspunsul Comisiei 48

V (f)Comisia menționează că sarcina recuperării financiare le revine statelor membre.

OLAF va continua să ofere autorităților competente din statele membre toate informațiile necesare pentru a faci‑lita acțiunile de recuperare întreprinse de acestea.

Noile dispoziții introduse prin Regulamentul nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF6 impun statelor membre să furnizeze către OLAF informații referitoare la măsurile luate de acestea în urma recomandărilor OLAF, printre altele, cu privire la recuperarea creanțelor. Aceste prevederi consolidează monitorizarea măsurilor de recu‑perare luate de statele membre și îmbunătățesc suprave‑gherea financiară a investigațiilor efectuate de OLAF.

Comisia monitorizează în mod sistematic toate cazurile identificate de datorie financiară a statelor membre, care rezultă în urma întârzierii înregistrate în procedurile de recuperare. Comisia va continua să facă acest lucru.

V (g)Începând cu anul 2001, Comisia a propus ca toate regi‑murile comerciale preferențiale ale UE, autonome sau convenționale, să includă posibilitatea retragerii temporare a preferințelor în cazul unor probleme specifice privind gestionarea preferințelor și/sau alte încălcări grave ale legislației vamale sau al lipsei cooperării. Comisia consi‑deră că aceste măsuri de protecție s‑au dovedit suficiente și va propune în continuare includerea acestora în toate regimurile comerciale preferențiale viitoare.

La sfârșitul anului 2013, posibilitatea retragerii temporare a preferințelor a fost deja inclusă în patru regimuri auto‑nome (inclusiv sistemul de preferințe generalizate – SPG), în care sunt implicate aproape 200 de țări și în acordurile preferențiale cu mai mult de 30 de țări.

6 Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013.

V (a)Comisia va evalua în continuare în care cazuri specifice sunt utile astfel de profiluri de risc și modul în care acestea ar trebui să fie puse în aplicare în domeniul regulilor de origine din cadrul regimurilor comerciale preferențiale.

V (b)În cadrul inspecțiilor sale din ultimii ani, Comisia a pus un accent special pe eficacitatea sistemelor de gestionare a riscurilor și strategiile de control ale statelor mem‑bre. Comisia a elaborat rapoarte tematice referitoare la inspecțiile sale privind strategia de control vamal (2009), vămuirea la domiciliu (2011) și tranzitul (2012) și a prezentat aceste rapoarte statelor membre în cadrul Comitetului consultativ privind resursele proprii și în cadrul Grupului responsabil cu politica vamală. Comisia va verifica în conti‑nuare dacă statele membre îmbunătățesc eficacitatea sis‑temelor de gestionare a riscurilor și strategiile de control.

V (c)Comisia va încuraja în continuare statele membre să ia toate măsurile preventive corespunzătoare la primirea notificărilor de asistență reciprocă.

V (d)Evaluarea capacității țării beneficiare face parte integrantă din procesul de negociere cu fiecare partener. Această eva‑luare nu se reflectă, însă, într‑un raport oficial de evaluare. Comisia va include o evaluare a acestei capacități în studiul preliminar oficial care precedă noilor negocieri.

În general, negocierile asigură cadrul adecvat pentru Comisie pentru evaluarea capacității autorităților din țările partenere de a administra corespunzător acordul.

V (e)Comisia va discuta această problemă cu statele membre (în cursul monitorizării) în vederea îmbunătățirii calității informațiilor furnizate de statele membre privind coo‑perarea administrativă. Procedura de raportare va fi, de asemenea, simplificată.

Răspunsul Comisiei 49

10În anul 1999, comisarul pentru comerț și‑a luat angajamen‑tul de a realiza evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile, acestea devenind apoi o practică standard în negocierile comerciale desfășurate în timpul mandatelor ulterioare ale comisarilor pentru comerț.

12Comisia este de acord cu importanța evaluărilor pen‑tru toate regimurile comerciale preferențiale cu impact semnificativ.

Pentru evaluarea unui acord comercial trebuie să treacă o perioadă de timp suficientă pentru a putea formula con‑cluzii fiabile pe baza informațiilor disponibile.

Acordurile comerciale anticipează, deseori, introduce‑rea progresivă a angajamentelor reciproce, pe parcursul unei perioade de cinci până la șapte ani7. Calendarul unei evaluări ar trebui să ia în considerare perioada în care se fac simțite efectele. Din acest motiv, Comisia consideră că efectuarea unei evaluări la numai trei ani după intrarea în vigoare a acordului, astfel cum sugerează Curtea, este, în mod normal, prea devreme.

14Comisia consideră că o evaluare ex-ante și ex-post a venitu‑rilor la care se renunță ar oferi autorităților bugetare o esti‑mare anuală suficient de precisă cu privire la colectarea taxelor vamale, pentru a îmbunătăți gestionarea financiară a bugetului UE.

Regimurile comerciale preferențiale reprezintă o parte din structura legislativă pe baza căreia sunt colectate taxele vamale datorate și sunt puse la dispoziția bugetului UE. Prin urmare, dacă există un regim comercial preferențial în vigoare, nu se pot avea în vedere venituri la care se renunță sau costuri bugetare. Pentru estimările bugetului privind resursele proprii tradiționale, Comisia trebuie să se bazeze în primul rând pe metodele macroeconomice. Cu toate că această metodă este revizuită și corectată în prezent, Comisia va examina în ce măsură pot fi luate în calcul și alte elemente, cum ar fi impactul noilor regimuri comerciale preferențiale.

7 A se vedea, de asemenea, COM 2013 (686), „Consolidarea bazelor reglementării inteligente – îmbunătățirea evaluării”.

În prezent, Comisia negociază includerea unor dispoziții privind retragerea temporară a preferințelor în regimurile comerciale preferențiale cu o serie de parteneri, inclusiv Japonia, Vietnam, Maroc, Thailanda și Canada.

Comisia va propune în continuare includerea clauzei privind gestionarea erorilor administrative în toate acor‑durile comerciale viitoare în care nu se convine asupra autocertificării.

V (h)Comisia va promova în continuare înlocuirea certificatelor de origine și a certificatelor de circulație a mărfurilor cu autocertificarea prezentată de exportatori.

Introducere

07Curtea este îndreptățită să evidențieze studiile de impact și evaluările impactului asupra dezvoltării durabile. Cu toate acestea, Curtea nu recunoaște contribuția unor instrumente precum studiile de fezabilitate și alte analize economice, care au avut un rol important în trecut în lua‑rea deciziilor privind unele acorduri incluse în eșantionul Curții.

08Sistemul studiilor de impact a fost introdus în 2002, iar domeniul său de aplicare a evoluat treptat și regimurile comerciale preferențiale cu impact semnificativ nu au fost incluse în totalitate în domeniul de aplicare al acestuia până în 2009.

09Comisia are o interpretare diferită privind obligația legală de a efectua evaluări ex-ante pentru regimurile comerciale preferențiale în perioada 2002‑2006.

Obligația de a efectua studii de impact a fost introdusă progresiv, începând cu anul 2003.

Începând cu anul 2005, studiile de impact au fost solicitate pentru toate inițiativele prevăzute în programul legislativ și de lucru al Comisiei, iar începând cu anul 2009, pentru cele mai importante inițiative ale Comisiei și pentru inițiativele cu impactul cel mai amplu.

Răspunsul Comisiei 50

27Comisia consideră că nu a fost necesar să se elaboreze studii de impact sau evaluări ex ante pentru cele șapte regimuri comerciale preferențiale identificate de Curte. În majoritatea cazurilor, un studiu de impact sau o eva‑luare ex ante ar fi avut o valoarea adăugată redusă și ar fi reprezentat o utilizare disproporționată a resurselor, de exemplu, pe motiv că deciziile politice privind încheierea unui acord fuseseră deja luate la cel mai înalt nivel sau măsurile preconizate nu au avut efectul scontat sau au avut un caracter tranzitoriu.

28Comisia a estimat venitul la care se renunță pentru toate studiile de impact asociate acordurilor comerciale înche‑iate începând cu anul 2010.

29Comisia nu consideră că a existat un angajament de a pro‑ceda la evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile pentru cele cinci regimuri stabilite de către Curte. Angajamentul de a realiza evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile în timpul unei negocieri comerciale a fost asumat pentru prima dată în anul 1999, de către comisarul pentru comerț și s‑a referit la acele negocieri conduse de comisarul pentru comerț. Folosirea generali‑zată a evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile în cadrul negocierilor conduse de alți comisari în numele Comisiei nu a făcut niciodată obiectul unei decizii a Cole‑giului comisarilor, acest lucru reprezentând motivul pentru care nu a existat o evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile în cele cinci cazuri.

30Începând cu anul 2010, Comisia și‑a consolidat sistemul de evaluare a legislației și politicilor și s‑a angajat în coordo‑narea unor evaluări într‑un mod mai sistematic. Atunci când se urmărește un program de evaluări, este necesar să se stabilească prioritățile, pe primul loc situându‑se principiul „a evalua înainte de a acționa”, adică, realizarea unei evaluări înainte de a revizui o inițiativă, urmat de acele inițiative cu impactul cel mai profund și, în cele din urmă, de analiza din perspectiva insuficienței resurselor disponibile.

În studiile de impact realizate începând cu anul 2011 a fost introdusă o valoare estimativă a venitului la care se renunță. Cu toate acestea, un astfel de calcul ex-ante poate oferi doar o valoare estimativă a unei posibile rectificări a propriilor resurse, sub forma taxelor vamale, pe baza scenariilor rezultate în urma acordului final. În ceea ce privește efectele economice, trebuie subliniat faptul că dacă regimurile comerciale preferențiale conduc la reduce‑rea nivelului taxelor vamale, acestea implică, de asemenea, beneficii, datorită creșterii fluxurilor comerciale care, la rân‑dul, lor pot conduce la o creștere a valorii taxelor vamale colectate.

Domeniul de aplicare și abordarea auditului

21Concluzia Curții se bazează pe studiul efectuat în momen‑tul implementării în mod progresiv a sistemului studiilor de impact al Comisiei și în timpul dezvoltării evaluării siste‑matice a politicilor. Prin urmare, având în vedere momentul în care au fost propuse și/sau au intrat în vigoare, o serie de regimuri comerciale preferențiale din eșantionul selectat nu ar fi putut face obiectul unui studiu de impact sau a unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile.

22Metodele de lucru pentru studiul de impact au fost introduse progresiv în cadrul Comisiei prin intermediul liniilor directoare introduse în 2005 și revizuite în 2009. În evaluarea studiilor de impact anterioare nu ar trebui folosite standardele stricte existente în prezent, în măsura în care sistemele sunt în curs de dezvoltare. Pentru a putea valorifica experiența din primii cinci ani, au fost introduse orientări privind evaluarea impactului asupra dezvoltă‑rii durabile prin publicarea de către serviciile Comisiei a Manualului privind evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile din anul 2006.

Observații

26Comisia admite importanța unei evaluări ex ante și ex post corecte a efectelor economice și de altă natură ale regi‑murilor comerciale preferențiale. Comisia și‑a desfășurat activitatea în acest mod din anul 1999.

Răspunsul Comisiei 51

35Patru din cele șase studii de impact revizuite de către Curte au fost efectuate în perioade cuprinsă între 2006‑2007, atunci când metodologia pentru analiza impactului acor‑durilor economice era în curs de dezvoltare. Toate studiile de impact efectuate din 2010 în prezent conțin o analiză cuprinzătoare a efectelor economice din țările beneficiare.

36Comisia evaluează impacturile economice folosind mode‑larea economică și seturile de date recunoscute la momen‑tul respectiv, ținând pasul cu cele mai recente progrese din literatura teoretică și empirică privind efectele acordurilor de liber schimb.

38Sistemul SGP se compune dintr‑o procedură generală și două proceduri speciale. Procedura generală este oferită acelor țărilor aflate în curs de dezvoltare care împărtășesc nevoia de a progresa și care se află într‑un stadiu asemă‑nător de dezvoltare economică, fără a fi necesar să ratifice sau să pună în aplicare convenții internaționale.

Subsistemul SGP + al UE a fost conceput în așa manieră încât să includă stimulente suplimentare pentru țările vul‑nerabile care sunt dispuse să ia măsuri adiționale în scopul unei dezvoltări sustenabile și al unei guvernări corecte, oferind acestor țări posibilitatea de a alege sau nu beneficii suplimentare. Această abordare, aprobată de Consiliu și Parlament, reprezintă o decizie politică. Nevoia ratificării și a punerii efective în aplicare a convențiilor internaționale privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și a bunei guvernanțe a fost analizată pentru aceste 10 țări și nu și pentru alte țări beneficiare din procedeul general.

În conformitate cu angajamentul acesteia de a proceda la realizarea într‑un mod mai sistematic a evaluărilor ex post, Comisia a efectuat în 2012 o evaluare ex post a pilo‑nului privind comerțul al acordului de asociere UE‑Chile și a inițiat în 2013 o evaluare ex post a implementării acordu‑lui de liber schimb între UE și Mexic, precum și o evaluare cuprinzătoare a Acordului de parteneriat economic CARI‑FORUM‑UE. Alte două evaluări ex post (ale preferințelor comerciale autonome pentru Molodova și țările din Balcanii de Vest) sunt stabilite pentru anul 2014.

31Evaluarea impactului asupra bugetului UE din raportul statistic SGP pentru anii 2006‑2009 a respectat modelul standard de abordare8 al Comisiei.

Deoarece estimarea s‑a realizat ex post, amortizarea venitului a fost calculată în baza datelor statistice reale, adică a sistemului comercial preferențial SGP din perioada 2006‑2009.

34S‑a depus un efort considerabil pentru realizarea studiilor de impact de o calitate ridicată prin intermediul tehni‑cilor de simulare disponibile. În plus, Comisia subliniază faptul că analiza Curții se bazează pe studii de impact cu o vechime de câțiva ani, efectuate într‑un moment în care metodologiile de evaluare a impactului erau în curs de dezvoltare. Din cele cinci studii de impact realizate în legătură cu regimurile comerciale analizate de către Curte, un singur studiu de impact a fost realizat conform celor mai recente Linii directoare ale Comisiei privind studi‑ile de impact. În consecință, Curtea nu admite evoluția substanțială a studiilor de impact efectuate în legătură cu regimurile comerciale preferențiale, începând cu anul 2010.

8 Veniturile la care s‑a renunțat exprimă diferența dintre nivelul taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate care ar trebui plătite pentru toate SGP‑urile în absența sistemului SGP ȘI taxele plătite efectiv, adică (totalul taxelor vamale aplicabile națiunii celei mai favorizate calculat pentru sistemul comercial preferențial SGP) – (totalul taxelor preferențiale calculat pentru sistemul comercial preferențial SPG).

Răspunsul Comisiei 52

aibă un efect moderat pentru persoanele sărace. În plus, negociatorii poartă discuții sistematice cu societatea civilă, oferind posibilitatea dezbaterii problemelor menționate în recomandările CESE.

42Studiul de impact nu a identificat semne de fraudă sau evaziune la plata taxelor vamale care să rezulte în urma aplicării sistemului SGP anterior, sub forma unui deficit proeminent. Din acest motiv nu a fost nevoie de o adap‑tare majoră a dispozițiilor antifraudă din cadrul acestui sistem reformat.

Pe de altă parte, studiul de impact a evidențiat faptul că mecanismele de salvgardare din cadrul sistemului SGP (în cazul în care importurile pot cauza sau reprezintă perico‑lul de a cauza dificultăți serioase pentru producătorii UE) nu erau operaționale și permiteau astfel ca importurile preferențiale să pună în pericol interesele economice și financiare ale industriei UE. Au fost găsite soluții pen‑tru remedierea acestora și, astfel, noul sistem SGP care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 a realizat consolidarea acestora.

Comisia trebuie să prezinte, până în noiembrie 2017, Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea Regulamentului privind sistemul SGP. În scopul elaborării acestui raport, Comisia va evalua aspectele pri‑vind frauda și evaziunea la plata taxelor vamale și, în unele cazuri, va lua unele măsuri în favoarea soluționării acestora.

44Comisia aprobă existența limitărilor în orice proces de modelare, dar consideră, totodată, că modelul computațional de echilibru general (CGE) reprezintă cel mai bun instrument disponibil. Toate cadrele de modelare sunt deficitare, dar modelele CGE sunt cel mai bine echi‑pate pentru a cuantifica impactul economic al regimuri‑lor comerciale preferențiale. Se urmărește cuantificarea impactului deciziilor politicii comerciale, ceteris paribus, în baza abordărilor metodologice cele mai viguroase și relevante folosite de economiști pentru analiza politicii comerciale. Astfel de studii economice nu se bazează pe modelul unic CGE, ci pe mai multe modele CGE care au fost adaptate să corespundă cel mai bine politicii de față, atât pentru studiile de impact, cât și pentru evaluările impactu‑lui asupra dezvoltării durabile.

Caseta 1Bangladesh, una din țările cel mai puțin dezvoltate, este un bun exemplu al modului în care beneficiile SGP au contribuit într‑o mare măsură la progresul țării, ducând la dezvoltare, la scăderea gradului de sărăcie și la creșterea numărului locurilor de muncă, în special a celor ocupate de femei. Existență beneficiilor SGP crează un spațiu politic în care UE să poată influența progresele în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor, așa cum s‑a demonstrat în cadrul evenimentului Rana Plaza. În plus, Comisia a urmărit îndeaproape activitățile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din țara în care se dorește îmbunătățirea condițiilor de muncă. Există îndoieli cu privire la faptul că Bangladesh ar fi acceptat condițiile impuse prin intermediul Pactului semnat dacă nu ar fi fost un beneficiar al SGP.

40Comisia recunoaște că, în baza experienței pe care o deține, a înăsprit cerința conform căreia monitorizarea și evaluarea trebuie să fie abordate cu mai multă eficaci‑tate în cadrul studiilor de impact. Acest lucru a evidențiat evoluția treptată a sistemului studiului de impact.

În toate studiile de impact realizate în domeniul comercial începând cu anul 2010 au fost identificați o serie de factori cuantifiabili și preciși, în conformitate cu Liniile directoare privind studiile de impact din 2009. Opiniile pozitive ale Comitetului de evaluare a impactului privind aceste studii de impact confirmă acest lucru.

41Este puțin probabil că un studiu aprofundat, astfel cum se menționează în recomandările Comitetului Economic și Social European privind cazul Indiei, ar duce la constatări fiabile, în măsura în care cele mai multe dintre sectoarele vulnerabile ale societății se regăsesc într‑o economie infor‑mală, în care nu pot fi obținute cu ușurință date cantitative.

Cu toate acestea, rezultatele evaluării impactului asupra dezvoltării durabile privind Acordul de liber schimb cu India sunt relevante în contextul recomandărilor Comite‑tului Economic și Social European (CESE). În urma evaluării impactului comerțului asupra dezvoltării durabile s‑a ajuns la concluzia că instituirea unui acord de liber schimb cu India (în toate scenariile analizate) ar trebui să ducă la o creștere semnificativă a salariilor reale atât pentru muncitorii calificați, cât și pentru cei necalificați, și să

Răspunsul Comisiei 53

48Studiile de impact și evaluarea impactului asupra dez‑voltării durabile analizează impactul pe care‑l poate avea acordul comercial însuși asupra sectoarelor importante, luând în calcul existența tuturor politicilor importante ale UE. În acest sens, acestea pot (cum a fost cazul țărilor din Caraibe) menționa sau nu în mod explicit politica agricolă comună (PAC).

49Comisia admite faptul că evaluarea impactului asupra dez‑voltării durabile privind acordul de parteneriat economic nu are același nivel de acoperire și detaliere pe care îl au evaluările mai recente. Aceasta a oglindit parțial gradul de acoperire la scară largă al evaluării în cauză din punct de vedere geografic și tematic – peste 75 de țări. Nicio evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile nu ar fi putut cuprinde toate posibilele probleme ale tuturor potențialilor semnatari.

52Studiul a cuprins o evaluare econometrică a impactului regimurilor comerciale preferențiale asupra comerțului. Scopul declarat al studiului a fost acela de a analiza dacă acordurile au avut un impact comensurabil și important din punct de vedere statistic asupra exporturilor și impor‑turilor UE. Nu s‑a urmărit o evaluare ex post cu drepturi depline sau cu un scop mai extins decât cel existent. Ulte‑rior, comisia a efectuat evaluări ex post complete pentru două din țările implicate (Mexic și Chile).

53În timp ce raportul privind evaluările ex post pentru țările Euromed nu conținea nicio dispoziție în vederea efectuării unor viitoare evaluări, Comisia poate confirma faptul că este puțin probabil ca o astfel de evaluare ex post să poată fi efectuată odată ce negocierile au fost încheiate, iar acor‑durile au fost implementate în totalitate.

55În scopul corectării deficiențelor identificate în evaluarea intermediară a sistemului SGP, s‑au efectuat o serie de modificări în cadrul sistemului, care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

45Baza de date GTAP a fost elaborată în baza celor mai fiabile surse de date internaționale (inclusiv datele Eurostat privind țările UE) și face obiectul unor verificări constante efectuate de diferitele părți interesate (Bancă Mondială, OCDE, FMI, OMC, Națiunile Unite, FAO). Cele mai multe informații economice folosite în baza de date GTAP (cum ar fi fluxurile comerciale, tiparele de protecție, PIB, consumul final) sunt actualizate până la ultimul an disponibil. În acest caz, datele care nu mai sunt de actualitate se referă doar la coeficienții tehnici din tabelele resurselor și ale utilizărilor UE (SUT). Datele primare ale Eurostat arată că modificarea coeficienților tehnici din tabelele resurselor și ale utilizări‑lor ale UE a fost minimă pentru perioada 2000‑2009.

În calitate de membră a consorțiului GTAP, Comisia va urmări garantarea folosirii de către GTAP, atunci când sunt disponibile, a tabelelor actualizate ale resurselor și utilizări‑lor și a tabelelor intrări‑ieșiri ale UE, precum și obligativita‑tea de a menționa în metadatele GTAP denumirile fiecărei țări, care sunt sursele și din ce an sunt datele folosite.

După cum s‑a demonstrat în raportul din ianuarie 2014 al Centrului comun de cercetare al Comisiei Europene (DG JRC), actualizarea coeficienților tehnici UE până la cei mai recenți ani disponibili a modificat doar marginal impactul simulat al acordului de liber schimb între UE și Coreea.

46În măsura în care majoritatea datelor referitoare la UE din baza de date GTAP provind, în primul rând, de la Eurostat sau de la Oficiile naționale de statistică, implicarea Eurostat într‑o evaluare secundară a calității datelor GTAP ar putea fi inutilă.

47Comisia confirmă importanța realizării la timp a evaluării impactului asupra dezvoltării durabile pentru a garanta utilitatea acesteia pentru negociatori. Serviciile Comisiei sunt hotărâte să demareze evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile într‑o perioadă de maxim 6 luni de la începerea negocierilor pentru a asigura utilizarea rapoar‑telor în cadrul negocierilor. Dintre cele 18 evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile efectuate începând cu 1999, cea cu privire la Chile a fost singura în cazul căreia raportul final a fost furnizat în urma parafării Acordului de asociere.

Răspunsul Comisiei 54

Comisia ia notă, de asemenea, de faptul că valoarea aferentă eventualelor pierderi ne‑extrapolate, raportate de Curte pentru cele trei state membre în relație cu erorile individuale identificate, însumează 1 milion de Euro, sumă atribuită în proporție de 91 % unui stat membru.

64Datorită completării de către Comisie a constatărilor Curții de Conturi Europene, unele documente sau dovezi care lipsesc pot fi încă furnizate. Prin urmare, valorile finale pot fi considerabil mai reduse. În plus, verificările Comisiei privind procedurile simplificate din 21 de state membre nu au indicat existența unor evaluări cu un grad mare de erori în cadrul eșantionului de declarații de origine verificate, iar impactul financiar al erorilor a fost redus.

Rezultatele examinării certificatelor de origine autentice obținute de către Comisie în urma verificărilor efectuate în Regatul Unit nu corespund cu cele obținute de către Curte.

66Erorile descoperite de Curte includ în principal lipsa documentelor și a dovezilor auxiliare. În cazul în care certificatele de origine sunt ștampilate sau sunt emise de un birou care nu a fost comunicat Comisiei de către autoritățile țărilor beneficiare/partenere, acestea pot fi trimise autorităților, în scopul verificării.

De asemenea, referitor la punctul 64 de mai sus, Comi‑sia atrage atenția asupra faptului că în prezent toate documentele justificative sunt deținute de importatori și că aceștia ar trebui să le păstreze pentru a le pune la dispoziția autorităților vamale în conformitate cu artico‑lul 77 din Codul Vamal al Uniunii. Documentele nu pot fi verificate în proporție de 100 %, iar controalele trebuie să fie efectuate pe baza analizei de risc, astfel cum se prevede la articolul 13 din Codul Vamal al Uniunii.

De exemplu, numărul beneficiarilor SGP s‑a redus în scopul focalizării acestor beneficii în folosul țărilor care au o mare nevoie de acestea (de la un număr de peste 170 de țări, la aproximativ 90 de țări). În plus, prin eliminarea beneficiilor oferite sectoarelor celor mai competitive din anumite țări, precum sectorul textil din China și India, a crescut numărul oportunităților de export pentru statele mai sărace.

61Comisia consideră că includerea originii, alături de alte elemente de risc, este mult mai eficientă, deoarece astfel poate fi mai atent urmărită.

62Numărul de erori identificate de către Curte în declarațiile de import în care s‑a revendicat regimul preferențial în baza procedurilor simplificate, este foarte scăzut (trei). Regatul Unit a întreprins acțiuni de revizuire a propriei strategii de control privind originea preferențială. Cu toate acestea, deși regimurile comerciale preferențiale nu au fost selecționate ca temă de audit în Regatul Unit, au existat totuși controale de verificare a originii în contextul audi‑turilor postvămuire. Problemele prezentate de Curte vor fi monitorizate de Comisie.

63Extrapolarea Curții se realizează în baza erorilor individuale care includ lipsa de documente sau dovezi care ar fi trebuit să fie păstrate de importatori în momentul auditului efec‑tuat de Curte. Cu toate acestea, aceste erori nu confirmă în mod automat faptul că mărfurile importate nu au avut statutul de origine preferențială dintr‑o anumită țară, în timpul efectuării importului. În cadrul procesului de urmă‑rire, în scopul soluționării erorilor individuale identificate de către Curte, Comisia va oferi statelor membre în cauză posibilitatea de a demonstra faptul că acestea dețineau documentele și dovezile de origine în momentul vămuirii și le pot furniza ulterior. Doar în cazurile în care nu sunt furnizate dovezi, este posibil să existe sume reprezentând resurse proprii tradiționale ale statelor membre, dacă aces‑tea rezultă în urma erorilor administrative.

Răspunsul Comisiei 55

75În toate cazurile menționate, informațiile au fost anali‑zate și luate în considerare de către statele membre în cadrul evaluărilor riscurilor. Statele membre sunt cele care decid, în urma analizei modelului comercial, dacă vor introduce în cadrul sistemelor proprii de gestionare a riscului informații din cadrul notificărilor de asistență reciprocă, sub forma unor profiluri de risc, cu toate că nu sunt obligați să facă acest lucru. Franța a explicat faptul că crearea unui profil de risc în cazul notificării de asistență reciprocă în cauză se va dovedi ineficient, deoarece informațiile nu au avut impact în Franța. În cazul Spaniei, modelul a fost asociat operatorilor care au fost excluși din cadrul circuitelor de control înainte de publicare. Comisia a cerut deja autorităților spaniole să ia măsuri de corectare a acestei practici. Comisia consideră că definirea, în baza informațiilor incluse într‑o notificare de asistență reciprocă, a unui profil de risc este necesară doar în cazul în care informațiile pot avea un impact asupra statelor membre.

77Toate aceste cazuri de recuperare sunt urmărite de către Comisie împreună cu autoritățile statelor membre și, atunci când sunt datorate sume care reprezintă resurse proprii tradiționale ca urmare a unei erori administrative, acestea vor fi returnate împreună cu dobânda aferentă, dacă este cazul.

Regatului Unit i s‑au solicitat sumele reprezentând resurse proprii tradiționale în relație cu notificările de asistență reciprocă în cauză, despre care Regatul Unit a recunoscut că s‑au prescris din cauza controalelor interne ineficiente. Franța a contestat această constatare, iar Comisia a cerut informații suplimentare.

78Comisia subliniază faptul că în acest caz, statele membre implicate au luat deja măsuri corespunzătoare pentru evitarea unor astfel de situații în viitor.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 79.

67Erorile identificate de Curte vor fi urmărite în continuare de către Comisie, iar în cazurile unde există resurse proprii tradiționale care să fie datorate, statelor membre li se va cere să ia măsuri de recuperare a acestor valori și să plă‑tească orice dobândă aplicată.

71Cele 11 cereri transmise de Spania către Republica Filipine și care au fost returnate cu mențiunea „nepredat” au fost ulterior retrimise la adresa corectă.

72Comisia urmărește aceste cazuri de postvămuire împreună cu autoritățile italiene. Se va percepe dobândă acolo unde este aplicabilă.

73Comisia va urmări împreună cu autoritățile franceze soluționarea cazurilor în care nu s‑a procedat la recu‑perarea postvămuire în urma confirmării nevalabilității sau a neautenticității certificatelor și urmează să ceară recuperarea tuturor sumelor reprezentând resurse proprii tradiționale datorate și plata dobânzii, dacă se aplică.

74Comisia consideră că statele membre ar trebui să țină cont de informațiile din strategia sa generală de control bazată pe risc cu privire la taxele vamale și să ia măsuri de recu‑perare a sumelor datorate reprezentând resurse proprii tradiționale, și pentru prevenirea unor pierderi viitoare, în măsura în care informațiile din notificările de asistență reciprocă au un impact asupra statelor membre.

Răspunsul Comisiei 56

84În cadrul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene menționată de Curtea de Conturi, faptul că Comisia nu a folosit în totalitate drepturile și puterea de acțiune conferite prin Acordul de asociere cu Turcia se referă la un caz specific și din acest motiv nu poate duce la o concluzie generală.

Articolul 220 alineatul (2) litera (b) și articolul 239 din Codul vamal prevăd excepții de la principiul general de recupe‑rare a taxelor de import. În aceste cazuri, chiar dacă există o datorie vamală, iar condițiile unui regim preferențial de mărfuri nu au fost îndeplinite, solicitantul (susținut de autoritățile naționale din țara de rezidență în momentul supunerii spre examinare a dosarului în fața Comisiei) cere acordarea excepției de la principiul recuperării sau al nescutirii/rambursării taxelor vamale de import.

Dispozițiile care guvernează aceste excepții trebuie interpretate în mod restrictiv și sunt evaluate în funcție de fiecare caz.

Excepțiile de la principiul recuperării necesită fie (a) existența unei erori din partea autorității vamale, care nu a putut fi detectată de către persoana răspunzătoare care acționa cu bună‑credință și respecta dispozițiile declarației privind taxele vamale, fie (b) existența unei situații speciale în care debitorul nu poate fi acuzat de neglijență sau înșelăciune.

85Comisia va analiza cu atenție un astfel de sistem de rapor‑tare periodică în cadrul noilor sale acțiuni consolidate de monitorizare.

89Comisia va analiza această problemă în cadrul acțiunilor de monitorizare recent planificate, pentru a îmbunătății calitatea informațiilor oferite de statele membre și pentru a garanta, printre altele, că rapoartele prezentate de aces‑tea se concentrează mai eficient asupra anomaliilor care necesită măsuri de remediere.

79Comisia a fost deja informată de statele membre implicate asupra faptului că autoritățile vamale din aceste țări au avut schimburi la nivel înalt cu autoritățile naționale judici‑are și că se află în procesul de modificare a legislației fiscale naționale pentru a preveni situații similare în viitor.

Comisia va monitoriza acest aspect împreună cu autoritățile spaniole.

80A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 78.

82Evaluarea capacității unei țări beneficiare face parte integrantă din procesul de negociere cu fiecare partener, incluzând și studiul preliminar. Aceasta nu se reflectă, însă, într‑un raport oficial de evaluare.

În general, negocierile asigură cadrul corespunzător pen‑tru evaluarea de către Comisie a capacității autorităților din țările partenere de a administra corect acordul, luând în calcul, de exemplu, experiențele în ceea ce privește acor‑durile de cooperare din domeniul vamal și alte mecanisme de cooperare. Mai multe evaluări detaliate anterioare au fost efectuate cu privire la acordurile de stabilizare și asoci‑ere cu țările din Peninsula Balcanică.

83A fost elaborat un plan de acțiune al Comisiei privind monitorizarea regulilor preferențiale de origine, în cadrul căruia vizitele într‑o țară care beneficiază de un tratament preferențial reprezintă una dintre activitățile sugerate. Pla‑nul de acțiune va acoperi atât regimurile unilaterale, cum ar fi SGP, cât și acordurile bilaterale cu țările partenere.

Răspunsul Comisiei 57

94Rolul principal al notificărilor de asistență reciprocă este acela de a alerta statele membre cu privire la riscurile de fraudă identificate și de a asigura cooperarea acestora pentru a aborda aceste riscuri în mod eficient și eficace. OLAF pune în aplicare pe deplin cerințele din Regulamen‑tul 515/9710 (astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 766/200811). Statelor membre le revine responsabilitatea de a analiza riscurile legate de teritoriul acestora, în baza informațiilor oferite, și de a lua toate măsurile necesare, în conformitate cu dispozițiile legislației vamale a UE.

95Sumele declarate irecuperabile de statele membre nu constituie neapărat pierderi finale la bugetul UE, deoarece Comisia analizează diligența statelor membre în a recupera aceste sume în temeiul articolul 17 alineatul (2) din Regula‑mentul nr. 1150/2000, iar acestea pot fi trase la răspundere în cazul în care nu au dat dovadă de diligență în procedu‑rile de recuperare.

Caseta 2În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului, Comisia a exami‑nat deja acest caz în 2013.

Poloniei i s‑a solicitat ulterior să pună la dispoziție aceste sume deoarece, la data realizării importului, nu au fost luate măsuri preventive, astfel cum a fost solicitat de către OLAF în notificarea sa de asistență reciprocă.

10 Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1)

11 Regulamentul (CE) nr. 766/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 218, 13.8.2008, p. 48).

90Comisia salută constatările Curții conform cărora, cu excepția unei investigații, OLAF a reușit să demonstreze că mărfurile importate nu erau eligibile pentru aplicarea măsurilor tarifare preferențiale,

91Sarcina recuperării sumelor în urma verificărilor OLAF în cazurile vamale le revine autorităților naționale și nu face parte din atribuțiile OLAF.

Prin urmare, suma recuperată efectiv reflectă performanța statelor membre, și nu performanța OLAF, și nu este oportun ca această sumă să fie utilizată ca indicator de performanță pentru OLAF.

OLAF furnizează autorităților competente din statele mem‑bre toate informațiile necesare pentru a facilita acțiunile de recuperare întreprinse de acestea.

Noile dispoziții introduse prin Regulamentul nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF9 impun statelor membre să furnizeze către OLAF informații referitoare la măsurile luate de acestea în urma recomandărilor OLAF, printre altele, cu privire la recuperarea creanțelor. Aceste prevederi consolidează monitorizarea acțiunilor de recuperare întreprinse de statele membre și îmbunătățesc supravegherea financiară a investigațiilor efectuate de OLAF.

92Comisia monitorizează în mod sistematic toate cazurile identificate de datorie financiară a statelor membre care rezultă în urma întîrzierii în procedurile de recuperare. Comisia va analiza constatările Curții și va solicita recupe‑rarea resurselor proprii tradiționale și plata dobânzii, unde este cazul. Valoarea taxelor vamale din raportul OLAF reprezintă valoarea sumei care se recomandă a fi recu‑perată, iar valoarea sumei reale care poate fi recuperată poate fi determinată definitiv atunci când este urmărită.

9 Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013.

Răspunsul Comisiei 58

Caseta 3 (c)Referitor la faptul ca nu au fost luate măsuri în urma publi‑cării avizului adresat importatorilor cu privire la importurile de ton din El Salvador, între timp Comisia a reacționat cu privire la constatările auditului realizat de Curte și a trans‑mis o scrisoare cu întrebări detaliate adresate statului El Salvador.

Caseta 3 (d)A se vedea răspunsul de la punctul III litera (e).

102Investigațiile OLAF menționate de Curte, care demon‑strează că țările beneficiare/partenere nu dispun de expertiza necesară pentru aplicarea acestor norme, se referă la perioada anterioară reformei SGP privind regulile de origine. În temeiul reformei, normele SGP privind cumu‑lul regional au fost simplificate, fiind mai ușor de gestionat pentru țările partenere.

103Curtea identifică o anumită dificultate în ceea ce privește cumulul, în cazurile în care se aplică norme diferite pentru țări din aceeași regiune. Flexibilitatea introdusă în normele SGP a avut rolul de a facilita cumulul de origine între țările în curs de dezvoltare, chiar și în cazurile în care se aplică reguli de origine diferite. Acest lucru este deosebit de important pentru țările cel mai puțin dezvoltate, cărora li se aplică norme diferite, comparativ cu alte țări beneficiare SGP. În regulamentul SGP există mecanisme de prevenire a eludării.

Caseta 4Relațiile comerciale preferențiale UE‑Mexic sunt reglemen‑tate de un sistem preferențial bazat pe acorduri, conform cărora este obligatoriu ca țara în care se efectuează expor‑tul să solicite verificarea ulterioară a originii preferențiale înainte de a lua în considerare orice refuz al dreptului de preferință. Comisia are în vedere acțiuni suplimentare care pot fi necesare în aceste cazuri.

96Începând cu anul 2001, Comisia a propus ca toate regimu‑rile comerciale preferențiale ale UE, fie ele autonome sau convenționale, să includă posibilitatea retragerii temporare a preferințelor în cazul unor probleme specifice privind gestionarea preferințelor și/sau alte încălcări grave ale legislației vamale sau lipsa cooperării. Acestea includ, de asemenea, posibilitatea de a emite notificări către impor‑tatori. Comisia va continua să propună includerea acestor măsuri de protecție în toate viitoarele regimuri comerciale preferențiale.

Comisia propune includerea clauzei privind gestionarea erorilor administrative în toate acordurile comerciale în care nu se convine asupra declarației de conformitate și va continua să facă acest lucru pentru toate acordurile comer‑ciale viitoare, precum și pentru cele renegociate.

97A se vedea răspunsul la punctul 84. Cazurile notificate Comisiei se referă la excepțiile de la principiul general de recuperare a taxelor la import sau la export și impun ca erorile comise de autoritatea vamală să nu poată fi detectate de un debitor care acționează cu bună credință și care respectă dispozițiile aplicabile sau existența unei situații speciale, cu condiția ca debitorul să nu fi acționat cu neglijență. Autoritatea vamală cu putere de decizie este cea care trebuie să stabilească dacă aceste condiții au fost îndeplinite.

98Comisia va continua să propună includerea clauzei privind gestionarea erorilor administrative în toate acordurile comerciale atunci când nu se convine asupra autocertificării.

Caseta 3 (b)Nepublicarea a avut legătură cu anumite probleme de traducere în perioada premergătoare aderării.

Răspunsul Comisiei 59

Recomandările de la punctul 1 la 41. Comisia acceptă recomandarea Curții în ceea ce

privește efectuarea unui studiu de impact și a unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile pen‑tru regimurile comerciale preferențiale și justificarea în mod corespunzător a situațiilor în care acest lucru s‑ar putea să nu fie posibil. Comisia va efectua aceste studii de impact în conformitate cu liniile directoare privind studiile de impact IA și cu manualul privind evaluarea impactului comerțului asupra dezvoltării durabile existente, veniturile la care se renunță fiind estimate în cel mai recent studiu de impact pentru Japonia și SUA.

2. În ceea ce privește disponibilitatea în timp util a ana‑lizei, Comisia se angajează să lanseze evaluările im‑pactului asupra dezvoltării durabile în termen de maximum 6 luni de la începerea negocierilor, pentru a se asigura că acestea pot contribui la procesul de negociere și aprobare.

În prezent, Eurostat este invitat în mod sistematic să facă parte din grupurile de coordonare care mo‑nitorizează evaluările impactului asupra dezvoltării durabile.

Comisia încearcă să intensifice cooperarea în ceea ce privește calitatea surselor datelor statistice în cadrul unei actualizări în curs a acordului privind nivelul ser‑viciilor dintre Direcția Generală Comerț și Eurostat.

3. Comisia acceptă recomandarea Curții cu privire la re‑gimurile comerciale preferențiale care au un impact economic, social și de mediu semnificativ.

Recomandarea reflectă angajamentele deja luate de Comisie în sensul efectuării în mod mai sistematic a evaluărilor ex-post pentru regimurile comerciale preferențiale care au un impact economic, social și de mediu semnificativ, pentru a sprijini monitorizarea efectelor acordurilor comerciale ale UE12.

12 COM(2010) 612, „Comerț, creștere și afaceri internaționale”.

Concluzii și recomandări

108Evaluările ex-ante și ex-post ale Comisiei de examinare a efectelor economice și de altă natură ale regimurilor comerciale preferențiale au evoluat în timp, iar Comisia consideră că organismele care elaborează politicile, factorii interesați și contribuabilii europeni sunt în prezent bine informați cu privire la avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni ale politicii comerciale.

Începând cu anul 1999, toate negocierile comerciale multilaterale și bilaterale importante au fost însoțite de un studiu de impact asupra dezvoltării durabile (SIA), în care era analizat în detaliu impactul economic (dar și social și de mediu) estimat al regimurilor comerciale preferențiale. Începând cu 2010 [cu o singură excepție, a se vedea răs‑punsul Comisiei la punctul III litera (a)], toate negocierile comerciale importante au fost precedate, înainte de lansa‑rea lor, de un studiu al impactului (IA) care analiza posibi‑lele efecte economice ale regimului comercial preferențial, inclusiv o evaluare a veniturilor la care se renunță.

109Deși Comisia admite că se pot face îmbunătățiri, nu este în totalitate de acord cu analiza Curții. În viitor se vor depune în continuare eforturi considerabile pentru elaborarea unor studii de impact și a unor evaluări ale impactului asupra dezvoltării durabile cu un nivel ridicat de calitate. Comisia ia notă de faptul că Curtea a selectat un eșantion care a inclus un studiu al impactului efectuat pe baza noilor linii directoare privind evaluările de impact, emise în 2009. În consecință, analiza Curții nu confirmă în mod suficient progresele substanțiale înregistrate în ceea ce privește studiile de impact efectuate în sprijinul regimuri‑lor comerciale preferențiale începând din 2010.

În ceea ce privește evaluările ex-post, relativ puține au fost finalizate, fapt care reflectă perioadele lungi de timp nece‑sare pentru ca regimurile comerciale preferențiale să fie pe deplin în vigoare. Cu toate acestea, Comisia își intensifică în prezent eforturile în acest sens.

110Un sistem cum este SGP reprezintă doar un instrument de abordare a nevoilor țărilor în curs de dezvoltare, iar capacitatea sa de a soluționa problemele țărilor în curs de dezvoltare nu trebuie supraestimată. Programul – în cadrul legislației OMC – a fost recent reformat pe baza constatări‑lor evaluărilor intermediare.

Răspunsul Comisiei 60

112Informațiile din notificările de asistență reciprocă nu conduc întotdeauna la crearea unui profil de risc, deoarece aceste informații pot să nu aibă un impact asupra statului membru în cauză.

În toate cazurile menționate, statele membre au analizat și au luat în considerare informațiile în cadrul evaluărilor de risc.

113Curtea își bazează concluzia cu privire la deficiențele sistemului REM/REC pe un caz specific din Spania. Comi‑sia a fost deja informată de statul membru în cauză că autoritățile sale vamale aveau schimburi la niveluri înalt cu autoritățile judiciare naționale și că acestea se află în proces de modificare a legislației fiscale naționale pentru a preveni apariția unei situații similare în viitor.

Comisia va monitoriza acest aspect împreună cu autoritățile spaniole.

114Există alte mijloace, în afara rapoartelor oficiale de evaluare, prin care se poate evalua capacitatea țărilor terțe de a gestiona în mod adecvat regimurile comerciale preferențiale. Evaluarea are loc în timpul procesului de negociere a acordurilor bilaterale.

În ceea ce privește monitorizarea, Comisia utilizează diverse instrumente, cum ar fi notificările către impor‑tatori, furnizarea de consiliere țărilor beneficiare etc., în special în contextul SGP. A fost elaborat un plan de acțiune al Comisiei privind monitorizarea regulilor preferențiale de origine, în cadrul căruia vizitele într‑o țară benefici‑ară reprezintă una dintre activitățile sugerate. Planul de acțiune va acoperi atât regimurile unilaterale, cum ar fi SGP, cât și acordurile bilaterale cu țările partenere.

În plus, Comisia face trimitere, de asemenea, la răspunsu‑rile sale de la punctele 81‑86.

115Comisia va monitoriza cazurile identificate de Curte și va soluționa problemele în cooperare cu statul membru și cu țările care beneficiază de preferințe, atât în contextul regimurilor unilaterale, cât și al acordurilor bilaterale.

4. Comisia acceptă recomandările Curții.

A se vedea răspunsul la punctul 55 de mai sus. După evaluarea intermediară a SGP, schema a suferit modificări substanțiale în vederea remedierii acestor deficiențe. Deoarece preferințele tarifare prevăzute de noul regulament SGP (Regulamentul nr. 978/2012) se aplică numai de la 1 ianuarie 2014, Comisia va revi‑zui schema și va prezenta Parlamentului European și statelor membre până în 2016 un raport cu privire la efectele schemei, iar până în 2017 un raport cu privire la funcționarea generală a noului regulament.

111Extrapolarea Curții se realizează pe baza erorilor indivi‑duale reprezentând documente sau dovezi lipsă care ar fi trebuit să fie păstrate de importatori la data auditului Curții. Cu toate acestea, aceste erori nu dovedesc în mod automat faptul că mărfurile importate nu au avut originea preferențială declarată la momentul importului. În răspun‑sul său cu privire la erorile individuale depistate de Curte, Comisia va oferi statelor membre în cauză posibilitatea de a dovedi că documentele și dovezile de origine au existat la momentul vămuirii și că acestea pot fi încă furnizate. Numai atunci când elementele de probă nu sunt furnizate, este probabil să existe sume reprezentând resurse proprii tradiționale datorate de statele membre, dacă aceste sume rezultă din erorile administrative ale statelor membre.

Comisia atrage atenția asupra faptului că în prezent toate documentele justificative sunt deținute de importatori și că ar trebui ca aceștia să le păstreze pentru a le pune la dispoziția autorităților vamale în conformitate cu artico‑lul 77 din Codul Vamal al Uniunii. Documentele nu pot fi verificate în proporție de 100%, iar controalele trebuie să fie efectuate pe baza analizei de risc, astfel cum se prevede la articolul 13 din Codul Vamal al Uniunii.

În continuare, Comisia ia notă de faptul că valoarea even‑tualelor pierderi ne‑extrapolate raportate de Curte pentru cele trei state membre în relație cu erorile individuale identificate, însumează 1 milion de Euro, sumă atribuită în proporție de 91% unui stat membru.

Răspunsul Comisiei 61

7. Comisia va continua să încurajeze statele membre să ia toate măsurile preventive corespunzătoare la primirea notificării privind asistența reciprocă.

8. Evaluarea capacității unei țări care beneficiază de un tratament preferențial face parte integrantă din procesul de negociere cu fiecare partener. Această evaluare nu se reflectă, însă, într‑un raport oficial de evaluare. Comisia va include o evaluare a acestei capacități în studiul preliminar oficial care precedă noilor negocieri.

În general, negocierile asigură cadrul adecvat pen‑tru Comisie pentru evaluarea capacității autorităților din țările partenere de a administra corespunzător acordul.

9. Comisia va discuta această problemă cu statele mem‑bre (în cursul monitorizării) în vederea îmbunătățirii calității informațiilor furnizate de statele membre privind cooperarea administrativă. Procedura de ra‑portare va fi, de asemenea, simplificată.

10. Comisia va monitoriza țările care beneficiază de tra‑tament preferențial și în cazul cărora auditul efec‑tuat de Curte a relevat că există probleme privind cooperarea administrativă. A fost elaborat un plan de acțiune al Comisiei privind monitorizarea regulilor preferențiale de origine, în care sunt sugerate diferite măsuri de remediere.

11. Comisia menționează că sarcina recuperării financiare le revine statelor membre.

OLAF va continua să ofere autorităților competente din statele membre toate informațiile necesare pen‑tru a facilita acțiunile de recuperare întreprinse de acestea.

116Deși Comisia acceptă că prescrierea ridică probleme în privința recuperării, reamintește că este de datoria statelor membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura recuperarea rapidă a taxelor la import în cea mai mare măsură posibilă.

Comisia monitorizează în mod sistematic toate cazurile identificate de datorie financiară a statelor membre care rezultă în urma întîrzierii în procedurile de recuperare. Comisia va monitoriza constatările Curții și va solicita plata resurselor proprii tradiționale și a dobânzii, în cazurile în care creanțele se datorează erorilor administrative.

117A se vedea răspunsurile de la punctele 96 și 99.

Comisia va continua să propună includerea clauzei privind gestionarea erorilor administrative în toate acordurile comerciale atunci când nu se convine asupra autocertificării.

120A se vedea răspunsurile la punctele III literele (d) și (e), V literele (d) și (g), 82, 83, 96, 99 litera (d), 106 și 114, și la recomandarea 12.

Recomandările de la punctele 5-135. Comisia va analiza în continuare în care cazuri specifi‑

ce sunt utile astfel de profiluri de risc și modul în care acestea ar trebui să fie puse în aplicare în domeniul regulilor de origine din cadrul regimurilor comerciale preferențiale.

6. În cursul inspecțiilor sale din ultimii ani, Comisia a pus un accent special pe eficacitatea sistemelor de gestio‑ nare a riscurilor și strategiile de control ale statelor membre. Comisia a emis rapoarte tematice despre inspecțiile sale privind strategia de control vamal (2009), vămuirea la domiciliu (2011) și tranzitul (2012) și a prezentat aceste rapoarte statelor membre, în ca‑drul Comitetului consultativ privind resursele proprii și în cadrul grupului responsabil cu politica vamală. Comisia va continua să verifice dacă statele membre îmbunătățesc eficacitatea sistemelor de gestionare a riscurilor și strategiile de control.

Răspunsul Comisiei 62

13. Comisia va continua să promoveze înlocuirea cer‑tificatelor de origine și a certificatelor de circulație a  mărfurilor cu autocertificarea prezentată de exportatori.

Răspuns la anexa V

1Modelele CGE reprezintă instrumente ale tehnologiei actuale și contrar altor modele existente, acestea sunt cele mai potrivite să măsoare impactul la scară economică mare al deciziilor politicii comerciale având efecte asupra unei game largi de indicatori socio‑economici sectoriali (venituri tarifare, importuri, exporturi, prețuri de producție, salarii, emisii CO2, etc). Acest lucru are o imprtanță deo‑sebită pentru negociatori și părțile interesate. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile completează rezul‑tatele CGE cu analize calitative și sectoriale, inclusiv în ceea ce privește sectorul informal, atunci când disponibilitatea datelor permite acest lucru. Informațiile privind sectorul informal nu au fost suficient de fiabile până în momentul actual, astfel încât să poată fi folosite.

2(a) Efectele pe termen lung ale deciziilor politicii comer‑

ciale au fost evaluate de un număr mare de acade‑micieni și organizații internaționale, iar rezultatele obținute sunt în mare măsură acceptate și folosite de către guverne.

(b) Modelele CGE sunt folosite pentru simulări, nu în sco‑puri estimative. Acestea au o bază teoretică puternică și se bazează totodată pe date economice reale care reproduce comportamentul agentului economic.

(c) Agregarea mărfurilor și a țărilor în categorii mai largi se decide în funcție de specificitățile economiilor vi‑zate. Dacă se dovedește a fi util, rezultatele CGE vor fi completate cu analize parțiale de echilibru care diferă între ele, astfel cum diferă, de exemplu, categoriile grâului.

Noile dispoziți i introduse prin Regulamentul nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF13 impun statelor membre să furnizeze către OLAF informații referitoare la măsurile luate de acestea în urma recomandărilor OLAF, printre altele, cu privire la recuperarea creanțelor. Aceste prevederi consolidează monitorizarea măsurilor de recuperare luate de state‑le membre și îmbunătățesc supravegherea financiară a investigațiilor efectuate de OLAF.

Comisia urmărește în mod sistematic toate cazurile identificate de datorie financiară a statelor membre care rezultă în urma întârzierilor în procedurile de recuperare. Comisia va continua să facă acest lucru.

12. Începând cu anul 2001, Comisia a propus ca toate regimurile comerciale preferențiale ale UE, fie ele autonome sau convenționale, să includă posibilita‑tea retragerii temporare a preferințelor în cazul unor probleme specifice privind gestionarea preferințelor și/sau alte încălcări grave ale legislației vamale sau al lipsei cooperării. Comisia consideră că aceste măsuri de protecție s‑au dovedit suficiente și va continua să propună includerea acestora în toate viitoarele regi‑muri comerciale preferențiale.

La sfârșitul anului 2013, posibilitatea retragerii temporare a preferințelor a fost deja inclusă în patru regimuri autonome (inclusiv sistemul de preferințe generalizate – SPG), în care sunt implicate aproape 200 de țări și în acordurile preferențiale cu mai mult de 30 de țări.

În prezent, Comisia negociază includerea unor dispoziții privind retragerea temporară a preferințelor în regimurile comerciale preferențiale cu o serie de parteneri, inclusiv Japonia, Vietnam, Maroc, Thailanda și Canada.

Comisia va continua să propună includerea clauzei privind gestionarea erorilor administrative în toate acordurile comerciale viitoare în care nu se convine asupra autocertificării.

13 Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013.

Răspunsul Comisiei 63

(d) Precum în cazul agregării de mărfuri, agregarea re‑giunilor este adaptată în funcție de situația specifică a fiecărui studiu de impact/evaluare a impactului asupra dezvoltării durabile, obiectivul acesteia fiind concentrarea asupra aspectelor considerate a fi de interes principal.

(e) În ultimii ani, în aceste domenii a avut loc o dezvolta‑re importantă. Comisia a finanțat execuția unei baze de date privind fluxurile mondiale de investiții străine directe, folosită momentan în cadrul modelului CGE și susține, în calitate de membru al consiliului GTAP, cre‑area unei noi baze de date privind migrația globală.

(f ) Modelul CGE este completat de modele cantitative suplimentare (în special cu efecte sociale și de me‑diu), și de analize sectoriale mai detaliate.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:

• de la agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ‑A

B‑14‑002‑RO‑C

ISSN 1831‑0966

Regimurile comerciale preferențiale reprezintă un instrument esențial al politicii comerciale a Uniunii Europene. Schimburile comerciale generează beneficii economice atât pentru UE, cât și pentru țările sale partenere și contribuie la promovarea dezvoltării durabile și la eradicarea sărăciei în țările în curs de dezvoltare. Acest raport evaluează dacă regimurile comerciale preferențiale sunt gestionate în mod adecvat de Comisie și de statele membre. Potrivit constărilor raportului, Comisia nu a evaluat în mod corespunzător toate efectele economice ale regimurilor comerciale preferențiale, iar colectarea în integralitate a veniturilor nu este asigurată deoarece controalele vamale desfășurate de către statele membre sunt deficitare. Există, de asemenea, deficiențe la nivelul supravegherii exercitate de Comisie.

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ