Referat integrare europeana

5/17/2018 Referat integrare europeana - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referat-integrare-europeana-55b07c293eacc 1/6

I. Parlamentul European

1. Prezentare generalaParlamentul European reprezintă, în formularea Tratatului de la Roma din

1957, "popoarele statelor unite în Comunitatea Europeană". Aproximativ 375 demilioane de cetăţeni europeni din 15 ţări sunt în prezent implicaţi în procesul deintegrare, prin cei 626 de reprezentanţi pe care îi au în Parlamentul European.

Primele alegeri directe în Parlamentul European s-au ţinut în iunie 1979,când, la numai 34 de ani de la terminarea celui de al doilea război mondial, popoarele naţiunilor Europei, o dată destrămate de război, au mers la urne pentru aalege membrii unui parlament unic. Europenii nu ar fi putut găsi un simbol mai puternic al reconcilierii.

Parlamentul European, a cărui legitimitate derivă din sufragiul universaldirect, este ales la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere şi influenţă, printr-o serie de tratate. Aceste tratate, în special Tratatul de laMaastricht din 1992 şi Tratatul de la Amsterdam din 1997, au transformatParlamentul European dintr-un organism pur consultativ într-un parlamentlegislativ, cu puteri similare cu cele ale parlamentelor naţionale.

Parlamentul European este singura instituţie comunitară care se întâlneşte şiîşi ţine dezbaterile în public. Dezbaterile, opiniile şi rezoluţiile Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

2. Presedintia, Biroul şi Conferinta Presedintilor

Presedintele reprezintă Parlamentul în situaţii oficiale şi în relaţiile

internaţionale, prezidează şedinţele plenare şi întâlnirile Biroului şi ConferinţeiPreşedinţilor.Biroul este organul regulator care este responsabil cu bugetul Parlamentului

şi răspunde de chestiuni administrative, de organizare şi de personal. Pe lângăPreşedinte şi cei paisprezece vicepreşedinţi, acesta mai include cinci chestori careocupă o poziţie consultativă în chestiunile administrative şi financiare legate deMembri şi de Statutul acestora. Membrii Biroului sunt aleşi cu un mandat de doi anişi jumătate.

Conferinta Presedintilor cuprinde Preşedintele Parlamentului şi preşedinţiigrupurilor politice; ea este organismul politic conducător al Parlamentului.

Conferinţa elaborează agenda pentru sesiunile plenare, stabileşte orarul activităţiiorganismelor parlamentare şi termenii de referinţă şi dimensiunea comisiilor şidelegaţiilor parlamentare.

1



3. Comisiiile si secretariatulPentru a pregăti activitatea sesiunilor plenare ale Parlamentului, Membrii

lucrează în 17 comisii permanente. Pe lângă aceste comisii permanente,Parlamentul mai poate înfiinţa şi subcomisii, comisii temporare care se ocupă de probleme specifice, precum şi comisii de anchetă.

Comisiile parlamentare unite întreţin relaţiile cu parlamentele Statelor cucare Uniunea Europeană are acorduri de asociere. De asemeni, delegaţiileinterparlamentare fac acelaşi lucru pentru parlamentele multor altor ţări şi pentruorganizaţiile internaţionale.

Trebuie mentionat ca activitatea Parlamentului este organizată de unsecretariat, condus de un Secretar General , şi care are un personal de aproximativ3500 de persoane, pe lângă care mai funcţionează şi personalul grupurilor politice şiasistenţii membrilor.

Cele unsprezece limbi de lucru ale Parlamentului presupun ca o treime din personalul secretariatului să lucreze în domeniul lingvistic (traducere şi

interpretare). Cu toate acestea, în ciuda constrângerilor impuse de multilingvism şide cele trei puncte de lucru, bugetul operaţional al Parlamentului este doar unu lasută din bugetul Comunităţii, adică un euro şi jumătate pe an de la fiecare persoanăcare trăieşte în Uniunea Europeană.

4. Puterile Parlamentului EuropeanCa toate parlamentele, Parlamentul European are trei puteri fundamentale:• puterea legislativă• puterea administrativă financiară• puterea de a supraveghea executivul

a. Puterea legislativă

Procedura legislativă normală este codecizia. Astfel, Parlamentul Europeanşi Consiliul se află la egalitate, actele fiind adoptate împreună de Consiliu şi deParlamentul European. Prin procedura de codecizie, mult mai multe amendamenteale Parlamentului sunt introduse în legile comunitare; de asemenea, nici un text nu poate fi adoptat fără acordul oficial al Parlamentului European şi al ConsiliuluiEuropean.

Codecizia este la ora actuală una dintre puterile cele mai importante aleParlamentului. Procedura de codecizie se aplică asupra problemelor legate demişcarea liberă a forţei de muncă, de crearea unei pieţe interne, de cercetarea şidezvoltarea tehnologică, mediul înconjurător, protecţia consumatorului, educaţie,cultură şi sănătate. Această procedură s-a folosit, spre exemplu, atunci cândParlamentul European a adoptat directiva "televiziunii fără graniţe", care interziceatransmiterea evenimentelor sportive numai în formă codificată. Procedura a permisde asemenea Parlamentului European să asigure reguli mult mai stricte cu privire lacalitatea combustibililor şi a uleiurilor de motor începând din anul 2000, ca unmijloc de a micşora considerabil poluarea atmosferică.

2



Deşi codecizia este procedura standard, există domenii importante, cum ar fi problemele fiscale, sau revizuirea anuală a preţurilor agricole, în care parlamentul pur şi simplu îşi exprimă părerea.

b. Puterea administrativă financiară

Aceasta este o putere importantă, care permite Parlamentului European să îşistabilească priorităţile politice. Parlamentul European adoptă în fiecare lunădecembrie bugetul Uniunii pe anul următor. Bugetul nu intră în vigoare până ce nueste semnat de Preşedintele Parlamentului European, punând astfel la dispoziţiaUniunii resursele financiare necesare pentru anul următor.

Din 1970, bugetul este finanţat din resurse proprii, acceptate de StateleMembre după consultarea Parlamentului European. Aceste resurse sunt limitate laora actuală la 1.27% din produsul intern brut. În acest moment, resursele propriicuprind:

• Taxele vamale percepute la graniţele externe ale Uniunii;• Taxele pe produsele agricole importate de la ţările care nu suntmembre ale Uniunii;• 1% din taxa pe valoare adăugată (TVA) pe produse şi servicii încadrul Uniunii;• o "a patra resursă", calculată pe baza prosperităţii relative a fiecăruiStat Membru (produsul intern brut al acestor state).De la Tratatele de la Luxemburg din 1970 şi 1975, care au creat resursele

proprii ale Comunităţii, Parlamentul European şi Consiliul European au devenit celedouă braţe ale autorităţii bugetare - cu alte cuvinte, ele împart puterea administrativăfinanciară.

Parlamentul are ultimul cuvânt în chestiuni care privesc cheltuielile peregiuni (Fondul European pentru Dezvoltare Regională), lupta împotriva şomajului,mai ales în rândurile tinerilor şi femeilor (Fondul Social European), în chestiunilegate de programe culturale şi educaţionale, cum ar fi programele Erasmus şiSocrates; Parlamentul poate mări bugetul de cheltuieli în limitele unui plafonacceptat de Consiliul European şi de Comisia Europeană.

De asemenea, trebuie mentionat ca Parlamentul îşi foloseşte puterile pentru amări fondurile pentru ajutor umanitar şi programelor pentru refugiaţi. În ceea ce priveşte cheltuielile cu agricultura, Parlamentul poate propune modificări, dar Consiliul European are ultimul cuvânt în acest sens.

În cazul în care Parlamentul European şi Consiliul European nu reuşesc săajungă la un consens asupra fondurilor de cheltuieli, după două lecturări ale proiectului de buget, între mai şi decembrie, Parlamentul are dreptul să respingă bugetul, şi întreaga procedură se reia. Semnătura Preşedintelui Parlamentului estecea care face posibilă punerea în aplicare a bugetului.

După adoptarea bugetului, Parlamentul monitorizează utilizareacorespunzătoare a fondurilor publice, prin Comisia de Control Bugetar. Mai precis, aceasta înseamnă controlul asupra administrării fondurilor şi acţiuni

3



permanente pentru îmbunătăţirea procedurilor de împiedicare, detectare şi pedepsirea fraudelor, stabilind dacă cheltuielile comunitare au dat cele mai bune rezultate posibile. Parlamentul elaborează o evaluare anuală asupra folosirii fondurilor decătre Comisia Europeană, înainte de a acorda o apreciere de "îndeplinire" aimplementării bugetului. În 1999, Parlamentul a refuzat să acorde Comisiei o

apreciere de îndeplinire pentru 1996, din motive de administrare improprie afondurilor şi lipsă de transparenţă.

De asemeni, in cadrul procesului de luare a deciziilor in Uniunii EuropeneMonetare, Parlamentul European are responsabilitatea de a asigura supraveghereademocratica a Bancii Centrale Europene (BCE), a carei independenta este garantata prin Tratat. Parlamentul este consultat in problema nominalizarilor pentru presedintie si pentru Comitetul executiv al Bancii. In plus, in afara dezbaterilor periodice asupra situatiei economice si financiare, Parlamentul intervine si inadoptarea legislatiei referitoare la UEM, si este consultat de catre Consiliu atuncicand se pune problema acceptarii unei cereri de adeziune la euro

c. Puterea de supraveghere democraticaParlamentul exercită o supraveghere democratică asupra tuturor activităţilor

comunitare. Această putere, care iniţial se aplica numai asupra activităţilor ComisieiEuropene, a fost extinsă şi asupra Consiliului de Miniştri, asupra ConsiliuluiEuropean şi a organismelor de cooperare politică răspunzătoare în faţaParlamentului.

Parlamentul European poate, de asemenea, constitui comisii de anchetă.Acest lucru a fost făcut de câteva ori - spre exemplu, în chestiunea "bolii vacii

nebune", care a dus la constituirea unei Agenţii Veterinare Europene la Dublin. TotParlamentul a asigurat şi crearea Oficiului European împotriva Fraudei (OLAF) închestiuni bugetare.

5.Concluzii

Parlamentul European este expresia manifestată prin alegeri directe, a voinţei politice a popoarelor Uniunii Europene. Este cel mai mare parlament multinaţionaldin lume. El îi reprezinta pe cei 370 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene, iar

obiectivele sale principale sunt identice cu ale oricărui parlament, de a adopta legilecele mai bune posibil, de a controla şi monitoriza utilizarea puterii executive. Astazi,mai mult decât oricând în trecut, Parlamentul European este în măsură să-şiîndeplinească aceste obiective, deoarece responsabilităţile sale au fost lărgitecontinuu şi gradual, iar puterile sale au fost întărite prin Tratatul Uniunii Europenedin 1993.

4



Reuniunile Parlamentului European au loc în sesiuni lunare la Strasbourg, iar şedinţele diverselor comitete au loc la Bruxelles, la fel ca şi sesiunile speciale sauextraordinare.

Parlamentul îndeplineşte trei funcţii principale:

-Adoptă legile europene – în colaborare cu Consiliul, în multe domenii de politici publice. Faptul că PE este ales prin vot direct de către cetăţenii UEreprezintă o garanţie a legitimităţii democratice a legislaţiei europene.

-Parlamentul exercită controlul democratic asupra celorlalte instituţii UE, înspecial asupra Comisiei. Parlamentul deţine puterea de a aproba sau de a respingecomisarii nominalizaţi şi are dreptul de a cere întregii Comisii să demisioneze.

-Controlul finanţelor publice. Împreună cu Consiliul, Parlamentul deţineautoritatea asupra bugetului UE şi poate influenţa cheltuielile UE. Parlamentuladoptă sau respinge întregul proiect de buget.

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale:

-Pregătirile pentru sesiunea plenară. MPE dezbat propunerile Comisiei încadrul comisiilor specializate în diferite domenii de activitate ale UE şi pe baza unuiraport întocmit de unul dintre membrii comisiei parlamentare, denumit „raportor”.Raportul furnizează baza pentru dezbatere şi argumentele pro şi contra cu privire la propunerea în cauză. Aspectele prezentate spre dezbatere sunt discutate şi în cadrul

grupurilor politice.-Sesiunea plenară. În fiecare an, 12 sesiuni plenare a câte patru zile au loc laStrasbourg şi şase sesiuni a câte două zile au loc la Bruxelles. În cadrul acestor sesiuni, Parlamentul examinează propunerile legislative şi votează modificărileînainte de a lua o decizie cu privire la întregul text.

5



6.Bibliografie

1. www.regielive.ro

2. www.wikipedia.ro

3 www.europarl.europa.eu

1. Cosma Mircea, Ispas Teofil, “Integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice”, reteaua Internet

2. Alexandru Dutu, “Ideea de Europa si evolutia constiintei europene”, Editura All,1999

3. Alfred Grosser, “Occidentalii”, Editura Du Style, 1999

4. Roxana Munteanu, “Drept European; evolutie, institutii, ordine juridica”, 1996

5. “Welcome to the European Parliament”, site-ul oficial al ParlamentuluiEuropean: http://www.europarl.eu/int

6. Ioana Andreea Cozianu, “Parlamentul European si dilemele democratiei”,revista Contrast, nr.1/2001

7. “Integrarea Europeana”, http://europa.yam.ro

6

http://www.regielive.ro/

http://www.wikipedia.ro/

http://www.europarl.europa.eu/

http://www.regielive.ro/

http://www.wikipedia.ro/

http://www.europarl.europa.eu/

Documents

Referat integrare europeana