Ciobotaru Petrut Ionela1BREFERATCOMUNICAREA NONVERBALA LIMBAJUL GESTURILOR

Comunicarea nonverbala insoteste comunicarea verbalaComunicare nonverbalaocupa un loc important (prioritar) in randul celor care constientizeaza importanta ei in relatiile interumane. Intelegand si aplicand tehnici de comunicare nonverbala (limbajul trupului)putem stapani emotii si gesturi care tradeaza anumite sentimente si emotii, fiind o arma importanta de crestere a eficientei si atingere a obiectivelor.Disciplinele comunicarii nonverbale se refera la:Kinetica( semne comportamentale emise voluntar sau involuntar), Expresia fetei, Mimica, Contact vizual, Gesturi, Comunicare tactila si atingeri, Prezenta personala(forma corpului, imbracaminte, parfum si miros specific, bijuterii, etc),Proxemica(apropierea fizica pe care ne-o permitem fata de ceilalti),Cromatica.

Atunci cand vorbesti nu comunici cu cineva doar prin cuvinte, ci si prin intregul corp. Mai mult, potrivit unei cercetari realizate de specialisti in domeniu, cuvintele ar insemna doar 7% din comunicare, restul fiind tonul vocii - 38% si limbajul corpului - 55%. Desigur, aceste numere sunt o medie, ele variind in functie de circumstante si de ceea ce este comunicat.Sa analizam gesturi larg raspandite.Tradarea ochilor

Limbajul ochilor poate dezvalui o mare varietate a caracterului si emotiilor noastre. Astfel , ochii deschisi pe deplin semnifica o inalta sensibilitate , un intelect dezvoltat sau o mare vitalitate. Ochii holbati sau mariti indica o atractie fata de ceea ce privesc. Ochii usor inchisi sunt de obicei semne ale indiferentei, inertiei , plictiselii, arogantei ori oboselii. Ochii ingustati caracterizeaza o atentie concentrata sau , uneori, viclenie.O privire directa arata interes , incredere, sinceritate sau interes fata de un interlocutor. Privirea piezisa semnaleaza scepticism si neincredere.Privirea in jos ( cu capul inaltat) poate demonstra un sentiment de superioritate , aroganta ,dispret sau dominare. Privirile nesigure, care se indreapta de colo -colo , semnifica insecuritate, nesiguranta ori timiditate.Antropologul german Carsten Nimitz a studiat surasul in toate formele lui dinamice si a descoperit ca impresia de zambet sincer sau fals sunt determinate de viteza cu care se ridica colturile gurii. Printre altele , Nimitz a afirmat ca surasul acompaniat de o largire a ochilor pentru o perioada de timp mai mare este o dovada a temerii. Prin contrast , largirea si inchiderea aproape imediata a ochilor in timpul unui zambet denota liniste sau relaxare.

Gesturile dezvaluitoareCapul:Cnd ne deschidem spre cellalt ridicm capulibrbia, cnd ne nchidem coborm capul pentru a limita accesul celuilalt lainformaiiprivim pe sub sprncene. Un cap inaltat este specific pentru increderea in sine , constiinta propriei valori , deschidere totala si atentie fata de un interlocutor . Capul intors intr-o parte este caracteristic pentru perseverenta , dorinta cuiva de a se dedica muncii si a-si atinge telurile. Capul inclinat in jos indica lipsa de activitate , o atitudine inchisa fata de interlocutor sau chiar supunere. Umerii:Se vor ridica atunci cnd persoana se simte agresat (pornind de la ideea c se protejeaz gtul o zon mai vulnerabil) i se vor mpinge nainte cnd persoana se teme (micorareazonelor vulnerabileinchiderea corpului ca n box). Minile:Dac se ncrucieaz pe piept pot s trimit spre o nchidere, o barier fa de interlocutor;dac palma este ndireciaceluilalt acest lucru simbolizeaz deschidere, dac este ntoars spre vorbitor simbolizeaz nchidereafade partener.Totui, mna ridicat vertical chiar dac are palma deschis spre partener simbolizeaz contrazicere,dorinade a interveni, de a opri discursul celui carevorbete. Palmele deschise reprezinta ungestde explicare, specific dorintei de a convinge sau dorintei de a intra in contact cu cineva. Mainile ascunse in buzunar indica ascunderea unui lucru sau dificultatile prin care trece o persoana.Miscarea mainilor de a acoperi fata sau o parte a ei dezvaluie dorinta de a ascunde ceva .O mana deschisa strangand in mod placut ceva ( de exemplu , o alta mana) reprezinta o persoana deschisa , afectoasa , aflata intr-o stare de buna dispozitie.Un deget introdus in gura este o dovada de naivitate , sau este caracteristica unei persoane distrate sau derutate. Un deget atingand ochii sau urechile marturiseste despre stanjeneala , timiditate sau dorinta de a scapa dintr-o anumita situatie.Picioarele:ntinse pe sub mas fac imposibil plecarea brusc persoana este relaxat stpn pe ea,doretes rmn pe mai departe ndiscuie, dar dac suntndoite sub scaun (impresia unui arc strns sub tensiunea de a se destinde) persoanadoretesacioneze: s plece sau s se implice n problem. n cazul n care suntVocea care te da de gol

Un stil de vorbire vioi , rapid semnifica impulsivitate si incredere in sine.O maniera lenta , domoala de a vorbi sugereaza calm , prudenta , stabilitate.Modificarile evidente ale vitezei de vorbire releva lipsa de echilibru , nesiguranta , spirit patimas.O voce puternica indica o reala putere , convingere , uneori aroganta.O voce slaba semnaleaza autostapanire , modestie, tact , sau lipsa de vitalitate , slabiciune.Schimbarile bruste ale volumului vocii demonstreaza emotivitate si excitare mentala.

Limbajul nonverbal in lume - Diferente, gafe si confuzii

Avem tendinta de a crede calimbajul nonverbaleste universal, dar lucrurile nu stau deloc asa. Fiecare cultura are o proprie interpretare a limbajului corpului , gesturilor , pozitiilor trupului , tonalitatilor vocale sau contactului vizual.Bietul calator se astepta ca clatinarea capului in sus si in jos sa sugereze acordul sau afirmatia , dar in unele tari, acest gest inseamna tocmai contrariul. In Orientul Mijlociu , miscarea capului in jos semnifica aprobarea , iar inaltarea lui este un semn de dezacord. In Japonia , atunci cand cineva isi penduleaza capul in sus si in jos, respectivul iti semnalizeaza ca te asculta cu toata atentia.Gestul mainii cu policarul indreptat in sus (OK) este un lucru vulgar in Iran.Semnul OK facut cu degetul mare si cel aratator , sugerand un cerc , se refera la bani in unele tari , iar in altele reprezinta un semnal extrem de ofensator, fiind interpretat ca o referire la o parte intima al corpului.Atunci cand indici ceva folosind degetul sau chiar bratul care nu trebuie , risti sa jignesti pe cineva , iar , daca in unele regiuni un contactul vizual este un semn de respect , in altele stima fata de cineva este validata cand iti feresti ochii de cei ai celuilalt.In unele tari, gestul de a da mana cu cineva este considerat drept vulgar , asa cum este vazuta ca lipsita de delicatete folosirea mainii stangi pentru a inmana un obict in Orientul Mijlociu, intrucat aceasta mana este rezervata igienei personale. In timp ce la noi , ragaitul urmat unei mese bogate este o dovada de mojicie , in India , un grohait sanatos este un semn de apreciere a persoanei care a gatit mancarea.In unele parti ale globului , oamenii apreciaza o pozitie relaxata pe parcursul unui dialog , pe cand in Orientul Mijlociu , o discutie politicoasa poate avea loc doar fata in fata.In Romania si in alte tari latine , afectiunea sau pretuirea se exprima prin imbratisari calduroase, in vreme ce in occident si SUA , un astfel de gest poate avea conotatii sexuale.Daca te nimeresti vreodata prin Asia , abtine-te sa mangai un copil pe cap , intrucat o astfel de atingere se crede ca ar afecta sufletul copilului.Si lista poate continua....Indiferent in ce parte a lumii te-ai afla , chiar daca nu te exprimi prin viu grai , nu trebuie sa uiti ca trupul tau are mereu cate ceva de spus !Expresiile faciale pot fi singura forma delimbaj nonverbalavand darul universalitatii. Charles Darwin a fost cel dintai care a sugerat ca oamenii din toata lumea isi exprima emotiile la fel prin intermediul fetei , o ipoteza confirmata de studiile stiintifice din anii 1960. Cu acest prilej, cercetatorii au identificat 6 expresii faciale cu mesaje universale : mania , dezgustul , frica , fericirea , tristetea si surpriza. In anii din urma ,oamenii de stiinta au descoperit ca expresiile faciale de dispret si jena pot avea , de asemeni, calitatea de fi intelese identic in toate tarile.Dincolo de o anumit parte a corpului sau alta, n alt spectru de discuie, n literatura de specialitate(Eckman, Freisen, Roberts, Hunt, DeVito, Argyle etc.) limbajului trupului este mprit pe urmtoarele cinci paliere: - emblemele(simbolurile) sunt micri ale trupului care au traduceri directe n cuvinte; (de exemplu, ducerea unei mini la urechea dreapt cu degetul arttor i cel mare formnd un unghi de 90 de grade poate nsemna vorbim la telefon); -ilustratoriisunt cei care accentueaz i dau for cuvintelor; (dac cineva ntreab, spre exemplu, despre o strad anume, ne vom ajuta de mini cnd i vom spune s mearg nainte i apoi s fac la stnga) -regularizatoriifolosesc un ansamblu de micri ale corpului (de exemplu, atunci cnd un profesor dorete s numeasc elevul care s rspund la o ntrebare, folosete de cele mai multe ori att nclinarea capului, ntinderea minii, ct i poziia general a corpului n acest sens); -expunerea sentimentelorarat celorlali n funcie de micrile corpului ct de intense ne sunt sentimentele; putem arta astfel mnie sau bucurie, suprare i fric. Oamenii pot s interpreteze aceasta i s reacioneze (cineva suprat este ntrebat Ari suprat, ce ai? -adaptoriisunt folosii de ctre indivizi atunci cnd acetia se afl n situaii inconfortabile (spre exemplu, faptul c o persoan aflat la o mas de discuii se apuc s aranjeze hrtiile din faa sa poate sugera c dorete mai mult ordine n discuii i c situaia n care se afl nu prea o bucur. Evident, am amintit aici doar elementele majore, diferitele tipuri de nuane fiind uor de regsit n multiplele surse de informaii despre comunicarea nonverbal. n acelai timp, este util s fim ateni s nu citim un semn sau altul n mod izolat i n afara contextului (copilul poate s i ncrucieze braele pentru c nu-i place unde duce discuia cu noi sau poate pur i simplu i este frig!)Fiecare dintre noi isi poate dezvolta atat abilitatile de a interpreta limbajul trupului si mimica unei persoane cat si capacitatea de autocontrol si armonizare a gesturilor personale cu mesajul pe care doreste sa il transmita.

3