ARGUMENT

Calitatea reprezintă un important element determinacircnd competitivitatea produselor serviciilor pe piaţă

Importanţa calităţii produselorserviciilor este cu atacirct mai mare icircn perioada actuala cu cat clientul face din calitate principalul criteriu de cumpărarefiind un factor important de reglare a pieţei Acesta are dreptul de alegere libera adică icircşi poate alege din varietatea sortimentala existenta pe piaţă produseleserviciile care corespund cel mai bine nevoilor si aşteptărilor sale Pe de alta partenevoia de calitate este determinata de mondializarea pieţelorde complexitatea tehnologica a produselor serviciilor de evoluţiile culturalede criza energetica

In condiţiile concurentei puternice existente pe piaţăfirmele trebuie să se adaptezesă abordeze o politică a calităţii care să le permită sa vacircndă mai mult pe baza unei producţii de calitate superioaraadaptată la nevoile clienţilor Pentru aceasta firmele trebuie să promoveze ideea că fiecare individ are rolul sau icircn obţinerea calităţiidar trebuie sa icircnveţe să lucreze si icircn echipa (bdquo Calitatea e problema tuturor si a fiecăruia bdquo)

In condiţiile concurentei globalemulte firme au trecut la obţinerea calităţii totaleca singurul mod de supravieţuire Termenul bdquocalitaterdquo icircşi are originea in cuvacircntul latinesc bdquo qualitas bdquo derivat din bdquoqualis rdquo (care de ce natura )cu semnificaţia de bdquo atribut caracteristică proprietate fel de a fi bdquo Conceptul general de bdquo calitate bdquo are largă utilizare icircn diverse domenii filozofie discipline economie Icircn economie termenul a avut iniţial semnificaţia de bdquo frumuseţe artisticărdquo apoi de bdquo lucru bine făcutrdquo Dezvoltarea producţiei industriale a dus la apariţia termenului de bdquoconformitaterdquo(definită icircn raport cu un referenţialstandard)apoi de bdquocalitate a ofertei(definită icircn raport cu cerinţele clientului) Icircn perioada actualăcalitatea poate avea următoarele semnificaţii1 satisfacerea cerinţelor clientului2 disponibilitatea produsului3 conformitatea cu specificaţiile4 corespunzător pentru utilizare5 zero defecte6 corect de la prima icircncercare7 gradul de utilitate 8 aptitudinea de utilizare9 un demers sistematic spre excelenţă

CAPITOLUL IIMPORTANŢA RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia reprezintă operaţia complexă de verificare calitativă şi cantitativă a loturilor de mărfuri de către beneficiar prin care se urmăreşte stabilirea unei concordanţe icircntre calitatea furnizată şi calitatea contractă Prin procesul de recepţie are loc un schimb de proprietate icircntre furnizor şi beneficiar O dată cu realizarea acestui transferapar şi cele două riscuri specifice de calitate- furnizorul icircşi asumă răspunderea pentru defectele ascunse care apar icircn timpul păstrării sau exploatării la beneficiar ndash risc de ordinul I - beneficiarul icircşi asumă răspunderea pentru defectele aparente care apar icircn timpul păstrării sau exploatării identificabile prin metode simple ndash risc de ordinul II

Locul recepţiei calitative este icircn general sediul furnizorului Aceasta pentru a se putea evita un transport inutil al produsului atunci cacircnd prin diverse metode de control s-a hotăracirct respingerea Icircn unele cazuri recepţia calitativă poate avea loc şi la sediul beneficiarului verificarea calităţii făcacircndu-se de către o comisie icircntocmită de acesta Dacă se ia hotăracircrea de respingere lotul este ţinut icircn custodie pacircnă soseşte delegatul furnizorului icircn prezenţa căruia se reface operaţia de verificare abia atunci luacircndu-se hotăracircrea finală de acceptare sau de respingere Esenţială icircn controlul recepţiei este noţiunea de lot care reprezintă o mulţime de produse cu un grad sporit de omogenitate Niciodată icircnsă icircn constituirea unui lot nu se poate atinge o omogenitate perfectă icircn caz icircn care ar fi suficientă analizarea unui singur element al său pentru a se desprinde concluzii precise despre calitatea pe ansamblu Lotul real este caracterizat de o omogenitate relativă icircn sensul că la constituirea lui s-au eliminat toate cauzele cunoscute ale neregularităţilor Oricacirct de mult s-a icircnaintat icircn cunoaşterea surselor de variabilitate icircn cadrul unui proceseliminarea totală a acestora este imposibilă Prin urmare icircn limita informaţiilor existente asupra procesului de producţie loturile de produse sunt formate astfel icircncacirct să li se asigure o omogenitate cacirct mai ridicată Este cazul loturilor fizice constituite din totalitatea produselor ce sunt supuse simultan unei anumite operaţii tehnologice sau al loturilor convenţionale care cuprind producţia realizată icircntr-un anumit interval de timp icircn care se poate admite păstrarea relativ constantă a tuturor condiţiilor de fabricaţie

Atunci cacircnd iau decizia de cumpărare a unui produs majoritatea

2

consumatorilor nu cunosc toate caracteristicile de calitate si performantele acestuia si ca urmare pot face o alegere greşită bazacircndu-se pe indicaţiile comerciantului sau pe o reclama icircnşelătoare

La evitarea acestor situaţii contribuie activitatea de recepţie a produselor icircnsoţită de certificarea conformităţii acestora

Certificarea reprezintă pentru consumatori garanţia ca produsele nu le vor afecta sănătatea securitatea sau viata

Recepţia răspunde intereselor consumatorilor prin reflectarea principalelor drepturi ale acestora

Dreptul la securitate ndash este garantat de acele specificaţii din standarde legate de siguranţa consumatorilor specificaţii ce

3

Dreptul la securitate

Dreptul la alegere

Drepturile consumatorilor

Dreptul la cuvacircnt

Dreptul la informare

asigura protecţia acestora icircmpotriva pericolelor ce vizează sănătatea si securitatea lor

Libertatea de alegere a consumatorului ndash este asigurată prin armonizarea internaţională a specificaţiilor de produse ceea ce permite compararea caracteristicilor fundamentale ale produselor consumatorii avacircnd acces la o gamă largă de produse de calitate la preţuri diferite

Dreptul la informare ndash informarea corectă completă şi precisă a consumatorilor asupra calităţii si securităţii produselor este necesară pentru a asigura luarea unei decizii de cumpărare pe baza cunoaşterii tuturor elementelor ( preţ calitate securitate ) Dreptul la informare este asigurat prin accesul liber la standardele de produse la specificaţiile tehnice din aceste recepţii

Dreptul la cuvacircnt ndash este asigurat prin participarea consumatorilor la activităţile de recepţionare prin implicarea lor icircn elaborarea standardelorAceastă posibilitate se concretizeaza prin existenta la nivel European si internaţional a ANEC si COPOLCO iar la nivel naţional a Colegiului Consumatorilor

In societatea actuală icircn care oferta de produse este bogată si diversificată este dificila pentru consumatori selecţia acelor produse care le satisfac pe deplin trebuinţele

Priorităţile consumatorilor referitoare la calitatea produselor vizează - performanţele si aptitudinea de utilizare a produselor- protecţia sănătăţii securitatea si protecţia mediului- costuri de achiziţie de transport de utilizare de mentenanţă

4

CAPITOLUL IITIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor din proprietatea furnizorului ( icircntreprinderea producătoare )icircn proprietatea beneficiarului (icircntreprinderea comercială )

Recepţia mărfurilor este de două feluri RECEPŢIE CANTITATIVĂ ndash presupune preluarea mărfurilor prin

cacircntărire măsurare numărare RECEPŢIE CALITATIVĂ ndash presupune verificarea proprietăţilor

produselor prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator

21 Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

Scopul recepţiei mărfurilor este

1 Verificarea modului icircn care furnizorii mărfurilor icircşi icircndeplinesc obligaţiile asumate prin contractul de furnizare icircn ceea ce priveşte cantitatea calitatea sortimentul ambalareaetc 2 Verificarea măsuri icircn care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului

Obiectivele recepţiei mărfurilor sunt următoarele

1 Evitarea pătrunderii icircn reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului2 Evitarea formării pe canale de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei 3 Influenţarea directă a organizaţiilor producătoare icircn scopul producerii de

mărfuri icircn conformitate cu standardele şi normele tehnice4 Stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele icircnregistrate ca urmare a

recepţionării mărfurilor care nu corespund calitativ şi cantitativ

5

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL IIMPORTANŢA RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia reprezintă operaţia complexă de verificare calitativă şi cantitativă a loturilor de mărfuri de către beneficiar prin care se urmăreşte stabilirea unei concordanţe icircntre calitatea furnizată şi calitatea contractă Prin procesul de recepţie are loc un schimb de proprietate icircntre furnizor şi beneficiar O dată cu realizarea acestui transferapar şi cele două riscuri specifice de calitate- furnizorul icircşi asumă răspunderea pentru defectele ascunse care apar icircn timpul păstrării sau exploatării la beneficiar ndash risc de ordinul I - beneficiarul icircşi asumă răspunderea pentru defectele aparente care apar icircn timpul păstrării sau exploatării identificabile prin metode simple ndash risc de ordinul II

Locul recepţiei calitative este icircn general sediul furnizorului Aceasta pentru a se putea evita un transport inutil al produsului atunci cacircnd prin diverse metode de control s-a hotăracirct respingerea Icircn unele cazuri recepţia calitativă poate avea loc şi la sediul beneficiarului verificarea calităţii făcacircndu-se de către o comisie icircntocmită de acesta Dacă se ia hotăracircrea de respingere lotul este ţinut icircn custodie pacircnă soseşte delegatul furnizorului icircn prezenţa căruia se reface operaţia de verificare abia atunci luacircndu-se hotăracircrea finală de acceptare sau de respingere Esenţială icircn controlul recepţiei este noţiunea de lot care reprezintă o mulţime de produse cu un grad sporit de omogenitate Niciodată icircnsă icircn constituirea unui lot nu se poate atinge o omogenitate perfectă icircn caz icircn care ar fi suficientă analizarea unui singur element al său pentru a se desprinde concluzii precise despre calitatea pe ansamblu Lotul real este caracterizat de o omogenitate relativă icircn sensul că la constituirea lui s-au eliminat toate cauzele cunoscute ale neregularităţilor Oricacirct de mult s-a icircnaintat icircn cunoaşterea surselor de variabilitate icircn cadrul unui proceseliminarea totală a acestora este imposibilă Prin urmare icircn limita informaţiilor existente asupra procesului de producţie loturile de produse sunt formate astfel icircncacirct să li se asigure o omogenitate cacirct mai ridicată Este cazul loturilor fizice constituite din totalitatea produselor ce sunt supuse simultan unei anumite operaţii tehnologice sau al loturilor convenţionale care cuprind producţia realizată icircntr-un anumit interval de timp icircn care se poate admite păstrarea relativ constantă a tuturor condiţiilor de fabricaţie

Atunci cacircnd iau decizia de cumpărare a unui produs majoritatea

2

consumatorilor nu cunosc toate caracteristicile de calitate si performantele acestuia si ca urmare pot face o alegere greşită bazacircndu-se pe indicaţiile comerciantului sau pe o reclama icircnşelătoare

La evitarea acestor situaţii contribuie activitatea de recepţie a produselor icircnsoţită de certificarea conformităţii acestora

Certificarea reprezintă pentru consumatori garanţia ca produsele nu le vor afecta sănătatea securitatea sau viata

Recepţia răspunde intereselor consumatorilor prin reflectarea principalelor drepturi ale acestora

Dreptul la securitate ndash este garantat de acele specificaţii din standarde legate de siguranţa consumatorilor specificaţii ce

3

Dreptul la securitate

Dreptul la alegere

Drepturile consumatorilor

Dreptul la cuvacircnt

Dreptul la informare

asigura protecţia acestora icircmpotriva pericolelor ce vizează sănătatea si securitatea lor

Libertatea de alegere a consumatorului ndash este asigurată prin armonizarea internaţională a specificaţiilor de produse ceea ce permite compararea caracteristicilor fundamentale ale produselor consumatorii avacircnd acces la o gamă largă de produse de calitate la preţuri diferite

Dreptul la informare ndash informarea corectă completă şi precisă a consumatorilor asupra calităţii si securităţii produselor este necesară pentru a asigura luarea unei decizii de cumpărare pe baza cunoaşterii tuturor elementelor ( preţ calitate securitate ) Dreptul la informare este asigurat prin accesul liber la standardele de produse la specificaţiile tehnice din aceste recepţii

Dreptul la cuvacircnt ndash este asigurat prin participarea consumatorilor la activităţile de recepţionare prin implicarea lor icircn elaborarea standardelorAceastă posibilitate se concretizeaza prin existenta la nivel European si internaţional a ANEC si COPOLCO iar la nivel naţional a Colegiului Consumatorilor

In societatea actuală icircn care oferta de produse este bogată si diversificată este dificila pentru consumatori selecţia acelor produse care le satisfac pe deplin trebuinţele

Priorităţile consumatorilor referitoare la calitatea produselor vizează - performanţele si aptitudinea de utilizare a produselor- protecţia sănătăţii securitatea si protecţia mediului- costuri de achiziţie de transport de utilizare de mentenanţă

4

CAPITOLUL IITIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor din proprietatea furnizorului ( icircntreprinderea producătoare )icircn proprietatea beneficiarului (icircntreprinderea comercială )

Recepţia mărfurilor este de două feluri RECEPŢIE CANTITATIVĂ ndash presupune preluarea mărfurilor prin

cacircntărire măsurare numărare RECEPŢIE CALITATIVĂ ndash presupune verificarea proprietăţilor

produselor prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator

21 Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

Scopul recepţiei mărfurilor este

1 Verificarea modului icircn care furnizorii mărfurilor icircşi icircndeplinesc obligaţiile asumate prin contractul de furnizare icircn ceea ce priveşte cantitatea calitatea sortimentul ambalareaetc 2 Verificarea măsuri icircn care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului

Obiectivele recepţiei mărfurilor sunt următoarele

1 Evitarea pătrunderii icircn reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului2 Evitarea formării pe canale de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei 3 Influenţarea directă a organizaţiilor producătoare icircn scopul producerii de

mărfuri icircn conformitate cu standardele şi normele tehnice4 Stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele icircnregistrate ca urmare a

recepţionării mărfurilor care nu corespund calitativ şi cantitativ

5

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

consumatorilor nu cunosc toate caracteristicile de calitate si performantele acestuia si ca urmare pot face o alegere greşită bazacircndu-se pe indicaţiile comerciantului sau pe o reclama icircnşelătoare

La evitarea acestor situaţii contribuie activitatea de recepţie a produselor icircnsoţită de certificarea conformităţii acestora

Certificarea reprezintă pentru consumatori garanţia ca produsele nu le vor afecta sănătatea securitatea sau viata

Recepţia răspunde intereselor consumatorilor prin reflectarea principalelor drepturi ale acestora

Dreptul la securitate ndash este garantat de acele specificaţii din standarde legate de siguranţa consumatorilor specificaţii ce

3

Dreptul la securitate

Dreptul la alegere

Drepturile consumatorilor

Dreptul la cuvacircnt

Dreptul la informare

asigura protecţia acestora icircmpotriva pericolelor ce vizează sănătatea si securitatea lor

Libertatea de alegere a consumatorului ndash este asigurată prin armonizarea internaţională a specificaţiilor de produse ceea ce permite compararea caracteristicilor fundamentale ale produselor consumatorii avacircnd acces la o gamă largă de produse de calitate la preţuri diferite

Dreptul la informare ndash informarea corectă completă şi precisă a consumatorilor asupra calităţii si securităţii produselor este necesară pentru a asigura luarea unei decizii de cumpărare pe baza cunoaşterii tuturor elementelor ( preţ calitate securitate ) Dreptul la informare este asigurat prin accesul liber la standardele de produse la specificaţiile tehnice din aceste recepţii

Dreptul la cuvacircnt ndash este asigurat prin participarea consumatorilor la activităţile de recepţionare prin implicarea lor icircn elaborarea standardelorAceastă posibilitate se concretizeaza prin existenta la nivel European si internaţional a ANEC si COPOLCO iar la nivel naţional a Colegiului Consumatorilor

In societatea actuală icircn care oferta de produse este bogată si diversificată este dificila pentru consumatori selecţia acelor produse care le satisfac pe deplin trebuinţele

Priorităţile consumatorilor referitoare la calitatea produselor vizează - performanţele si aptitudinea de utilizare a produselor- protecţia sănătăţii securitatea si protecţia mediului- costuri de achiziţie de transport de utilizare de mentenanţă

4

CAPITOLUL IITIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor din proprietatea furnizorului ( icircntreprinderea producătoare )icircn proprietatea beneficiarului (icircntreprinderea comercială )

Recepţia mărfurilor este de două feluri RECEPŢIE CANTITATIVĂ ndash presupune preluarea mărfurilor prin

cacircntărire măsurare numărare RECEPŢIE CALITATIVĂ ndash presupune verificarea proprietăţilor

produselor prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator

21 Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

Scopul recepţiei mărfurilor este

1 Verificarea modului icircn care furnizorii mărfurilor icircşi icircndeplinesc obligaţiile asumate prin contractul de furnizare icircn ceea ce priveşte cantitatea calitatea sortimentul ambalareaetc 2 Verificarea măsuri icircn care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului

Obiectivele recepţiei mărfurilor sunt următoarele

1 Evitarea pătrunderii icircn reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului2 Evitarea formării pe canale de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei 3 Influenţarea directă a organizaţiilor producătoare icircn scopul producerii de

mărfuri icircn conformitate cu standardele şi normele tehnice4 Stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele icircnregistrate ca urmare a

recepţionării mărfurilor care nu corespund calitativ şi cantitativ

5

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

asigura protecţia acestora icircmpotriva pericolelor ce vizează sănătatea si securitatea lor

Libertatea de alegere a consumatorului ndash este asigurată prin armonizarea internaţională a specificaţiilor de produse ceea ce permite compararea caracteristicilor fundamentale ale produselor consumatorii avacircnd acces la o gamă largă de produse de calitate la preţuri diferite

Dreptul la informare ndash informarea corectă completă şi precisă a consumatorilor asupra calităţii si securităţii produselor este necesară pentru a asigura luarea unei decizii de cumpărare pe baza cunoaşterii tuturor elementelor ( preţ calitate securitate ) Dreptul la informare este asigurat prin accesul liber la standardele de produse la specificaţiile tehnice din aceste recepţii

Dreptul la cuvacircnt ndash este asigurat prin participarea consumatorilor la activităţile de recepţionare prin implicarea lor icircn elaborarea standardelorAceastă posibilitate se concretizeaza prin existenta la nivel European si internaţional a ANEC si COPOLCO iar la nivel naţional a Colegiului Consumatorilor

In societatea actuală icircn care oferta de produse este bogată si diversificată este dificila pentru consumatori selecţia acelor produse care le satisfac pe deplin trebuinţele

Priorităţile consumatorilor referitoare la calitatea produselor vizează - performanţele si aptitudinea de utilizare a produselor- protecţia sănătăţii securitatea si protecţia mediului- costuri de achiziţie de transport de utilizare de mentenanţă

4

CAPITOLUL IITIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor din proprietatea furnizorului ( icircntreprinderea producătoare )icircn proprietatea beneficiarului (icircntreprinderea comercială )

Recepţia mărfurilor este de două feluri RECEPŢIE CANTITATIVĂ ndash presupune preluarea mărfurilor prin

cacircntărire măsurare numărare RECEPŢIE CALITATIVĂ ndash presupune verificarea proprietăţilor

produselor prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator

21 Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

Scopul recepţiei mărfurilor este

1 Verificarea modului icircn care furnizorii mărfurilor icircşi icircndeplinesc obligaţiile asumate prin contractul de furnizare icircn ceea ce priveşte cantitatea calitatea sortimentul ambalareaetc 2 Verificarea măsuri icircn care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului

Obiectivele recepţiei mărfurilor sunt următoarele

1 Evitarea pătrunderii icircn reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului2 Evitarea formării pe canale de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei 3 Influenţarea directă a organizaţiilor producătoare icircn scopul producerii de

mărfuri icircn conformitate cu standardele şi normele tehnice4 Stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele icircnregistrate ca urmare a

recepţionării mărfurilor care nu corespund calitativ şi cantitativ

5

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL IITIPURILE RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Recepţia mărfurilor are loc o dată cu trecerea mărfurilor din proprietatea furnizorului ( icircntreprinderea producătoare )icircn proprietatea beneficiarului (icircntreprinderea comercială )

Recepţia mărfurilor este de două feluri RECEPŢIE CANTITATIVĂ ndash presupune preluarea mărfurilor prin

cacircntărire măsurare numărare RECEPŢIE CALITATIVĂ ndash presupune verificarea proprietăţilor

produselor prin metoda organoleptică şi prin metode de laborator

21 Scopul şi obiectivele recepţiei mărfurilor

Scopul recepţiei mărfurilor este

1 Verificarea modului icircn care furnizorii mărfurilor icircşi icircndeplinesc obligaţiile asumate prin contractul de furnizare icircn ceea ce priveşte cantitatea calitatea sortimentul ambalareaetc 2 Verificarea măsuri icircn care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate cu privire la menţinerea cantităţii şi calităţii mărfurilor pe parcursul efectuării transportului

Obiectivele recepţiei mărfurilor sunt următoarele

1 Evitarea pătrunderii icircn reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ sau din punct de vedere al sortimentului2 Evitarea formării pe canale de distribuţie a stocurilor supranormative care generează imobilizări de fonduri cu efecte negative asupra eficienţei 3 Influenţarea directă a organizaţiilor producătoare icircn scopul producerii de

mărfuri icircn conformitate cu standardele şi normele tehnice4 Stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele icircnregistrate ca urmare a

recepţionării mărfurilor care nu corespund calitativ şi cantitativ

5

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

22 Obligaţiile şi răspunderile părţilor implicate icircn procesul de distribuţie

Obligaţiile şi răspunderile ce revin părţilor care participă la procesul circulaţiei mărfurilor ndash furnizor ndash cărăuş - destinatar - sunt determinate prin acte normative care conţin reglementări privind operaţiunile specifice fiecărei etape parcurse de mărfuri icircn cadrul circuitului lor tehnico-economic norme menite icircn final să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a acestora

221 Obligaţiile şi răspunderile furnizorului

Dintre obligaţiile ce revin furnizorului se pot menţiona - pregătirea corespunzătoare a loturilor de mărfuri icircn vederea livrării - icircntocmirea documentelor de transport - expedierea mărfurilor conform clauzelor contractuale (dacă părţile prin contract nu au convenit asupra altor modalităţi)

Obligaţiile unităţii furnizoare de a livra a mărfurile contractate constituie o activitate complexă care impune o serie icircntreagă de operaţiuni distincte şi anume 1048766programarea operativă a transporturilor de mărfuri 1048766ambalarea corespunzătoare a mărfurilor destinate transportului icircn aşa fel icircncacirct acestea să reziste condiţiilor de transport icircn raport cu specificul lor (fragilitate higroscopicitate volatilitate etc) Ambalarea mărfurilor trebuie efectuată icircn conformitate cu prevederile legale şi cu alte dispoziţii privind ambalajul şi ambalarea marcarea etichetarea ştanţarea etc Furnizorul este scutit de obligaţia de ambalare a mărfurilor care prin natura lor pot fi expediate icircn vrac 1048766verificarea mijlocului de transport pus la dispoziţie pentru a constata dacă este apt pentru icircncărcarea mărfii respective icircn caz contrar obiecţiile furnizorului vor fi transmise cărăuşului care dacă menţine mijlocul de transport preia răspunderea pentru eventualele degradări pierderi sau sustrageri ce pot apărea icircn timpul transportului 1048766 emiterea documentelor de transport constituie de asemenea o altă icircndatorire a expeditorului

Icircn cadrul acestor documente (scrisoarea de trăsură - pentru transportul feroviar foaia de parcurs pentru cel rutier şi conosamentul pentru

6

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

transportul pe apă) furnizorul este obligat să precizeze natura mărfii care se expediază icircnsuşirile produselor şi starea icircn care acestea au fost predate 1048766 icircncărcarea mărfurilor icircn mijloacele de transport cade deseori icircn sarcina furnizorului La icircncărcarea mărfurilor trebuie să se respecte normele tehnice stabilite atacirct pentru folosirea raţională a mijlocului de transport cacirct şi pentru a asigura integritatea mărfii pe toată durata transportului ferind-o de degradări O icircncărcare corect efectuată are icircn vedere nu numai simpla aşezare ordonată a mărfurilor icircn mijlocul de transport ci şi fixarea lor prin ancorare legare icircmpănare etc 1048766expedierea mărfurilor la adresa indicată de destinatar constituie o altă obligaţie importantă a organizaţiei furnizoare Indicarea exactă şi desluşită a adresei de destinaţie icircn documentul de transport constituie una dintre icircndatoririle a cărei nerespectare provoacă icircntacircrzieri icircn executarea deplasării mărfurilor conducacircnd la plata de locaţii

Răspunderea furnizorului pentru integritatea mărfii diferă icircn funcţie de momentul predării acesteia Icircn practică se disting următoarele situaţii icircn care răspunderea furnizorului poate fi angajată pacircnă icircn momentul predării către cărăuş cacircnd bull livrarea mărfurilor s-a făcut prin recepţie sau autorecepţie la furnizor şi expedierea lor cade icircn sarcina acestuia bull icircn urma recepţiei sau autorecepţiei la furnizor mărfurile rămacircn icircn custodia acestuia şi expedierea lor cade icircn sarcina furnizorului pacircnă icircn momentul predării efective către beneficiar cacircnd bull recepţia se face la furnizor şi beneficiarul ridică mărfurile direct de la furnizor sau expediţia cade icircn sarcina beneficiarului bull mărfurile au rămas icircn urma recepţiei făcute la furnizor icircn custodia acestuia şi ridicarea sau expedierea lor cade icircn sarcina beneficiarului bull recepţia se face la beneficiar iar mărfurile au fost transportate la locul recepţiei de către furnizor

Potrivit legislaţiei icircn vigoare furnizorul răspunde pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor dacă acestea sunt cauzate de icircncălcarea obligaţiilor ce-i revin Astfel avariile vicierile sau lipsurile apărute icircn timpul transportului cad icircn răspunderea furnizorului cacircnd s-au folosit pentru ambalare materiale necorespunzătoare nu s-au respectat normele tehnice de ambalare icircncărcare manipulare şi fixare icircn mijlocul de transport cacircnd nu s-au aplicat sigiliile corespunzătoare pe mijloacele de transport icircnchise (dacă acestea sunt folosite icircn icircntregime de către expeditor)

7

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

De asemenea unitatea furnizoare răspunde şi pentru completarea greşită a documentelor de transport prin icircnscrierea unor declaraţii inexacte incomplete sau scrise icircn alte locuri decacirct cele rezervate pentru fiecare şi pentru declararea greşită a masei produselor

Un aspect de importanţă deosebită privind obligaţiile şi răspunderile furnizorului icircl constituie respectarea riguroasă a calităţii produselor livrate

Icircncălcarea prescripţiilor calitative stabilite prin contract se consideră drept livrare necorespunzătoare calitativ cu consecinţe de natură să angajeze răspunderea furnizorului pentru daunele provocate

Livrarea de produse necorespunzătoare calitativ creează obligaţia furnizorului de icircnlocuire sau recondiţionare a produselor respective care izvorăşte din conţinutul obligaţiilor sale de garanţie Pe lacircngă acestea icircn sarcina furnizorului poate cădea şi obligaţia plăţii unor penalităţi de icircntacircrziere şi daune ca forme ale răspunderii sale pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate contractual

222 Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului

Obligaţiile şi răspunderile cărăuşului se referă la 1048766preluarea mărfurilor 1048766executarea transportului 1048766eliberarea (predarea) lotului de marfa la destinaţie

Cărăuşul este obligat să primească mărfurile spre transport conform contractului de transport existent care materializează obligaţia ce o are de a accepta cererile de transport adresate de către unităţile economice expeditoare

Calitatea de cărăuş are o dublă accepţiune Icircn primul racircnd cărăuşul este acel profesionist care realizează efectiv deplasarea mărfurilor cu mijloace proprii icircmprumutate sau icircnchiriate Tot cărăuş este şi acea persoană care se obligă să facă tot ceea ce este necesar pentru ca transportul mărfii să se realizeze cu mijloacele altuia dar icircn numele şi pe răspunderea sa şi care icircntruneşte de fapt condiţiile unui comisionar de transport

Contractul de transport implică predarea efectivă a mărfurilor de către expeditor şi preluarea acestora de către cărăuş

Operaţiunea de predare-preluare a mărfii are drept consecinţă obligaţia cărăuşului de a transporta mărfurile la destinaţie potrivit clauzelor stabilite prin contract

O importanţă deosebită pentru asigurarea integrităţii mărfii icircn timpul transportului o are stabilirea momentului icircn care mărfurile sunt preluate de

8

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

către societatea de transport din acest moment icircncepacircnd să curgă răspunderea acestuia Icircn mod obişnuit acest moment este marcat de operaţiunea aplicării ştampilei unităţii de cărăuşie pe documentul de transport avacircnd un dublu efect şi anume

- constituie dovada primirii mărfurilor - stabileşte data la care icircncepe să opereze răspunderea cărăuşului

Din punct de vedere al expertizei merceologice şi al sarcinilor pe care le are de icircndeplinit expertul merceolog icircn activitatea de depistare localizare şi elucidare a cauzelor care au condus la degradarea calitativă a mărfii cunoaşterea exactă a timpului cacirct marfa s-a aflat sub răspunderea uneia sau alteia dintre părţile angajate icircn circuitul tehnico-economic al mărfurilor are o importanţă deosebită

Preluarea mărfurilor de la furnizor spre a fi transportate constituie o sarcină distinctă a cărăuşului iar timpul necesar executării acestei operaţiuni nu va afecta pe acela necesar operaţiunilor de icircncărcare

Cărăuşul este obligat să verifice la primire natura mărfurilor numărul coletelor sau cantitatea de produse precum şi sigiliile aplicate El are datoria să refuze primirea spre a fi transportate a mărfurilor ambalate necorespunzător cacircnd nu se respectă tehnica de icircncărcare şi fixare a mărfurilor icircn mijlocul de transport sau cacircnd sunt predate spre transport mărfuri interzise

Cărăuşul este obligat să ia măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor pe parcursul transportului

Nerespectarea de către cărăuş a obligaţiei de a asigura integritatea cantitativă şi calitativă a mărfii icircn timpul transportului poate avea drept consecinţă pierderea (totală sau parţială) sau avarierea mărfii Icircn ambele situaţii poate fi angajată răspunderea cărăuşului pentru eventualele daune

Cărăuşul poate fi absolvit de răspundere pentru degradarea totală sau parţială a mărfurilor dacă acestea s-au produs

din cauze de forţă majoră dacă prejudiciul provine din culpa furnizorului sau a destinatarului dacă prejudiciul a fost cauzat de unele icircnsuşiri proprii naturii

mărfurilor care au provocat spargerea sfăracircmarea alterarea sau alte fenomene asemănătoare

din cauze naturale inerente transportului icircn mijloace de transport deschise dacă acestea sunt considerate drept corespunzătoare cu dispoziţiile icircn vigoare

dacă pe durata transportului mărfurile au fost icircnsoţite de delegaţi ai furnizorului sau beneficiarului care nu au luat măsuri pentru

9

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

asigurarea integrităţii mărfurilor dacă prejudiciul a fost cauzat de unele defecţiuni ale ambalajului

care nu au putut fi observate la primirea mărfurilor pentru transport (vicii ascunse)

dacă expeditorul a predat produse excluse la transport sub denumire falsă inexactă sau incompletă sau dacă nu a indicat icircn

documentele de transport particularităţile specifice produselor care necesită condiţii speciale icircn timpul transportului

dacă scăderea masei produselor s-a datorat icircnsuşirilor naturale ale acestora (perisabilităţi)

Primirea mărfurilor de către cărăuş spre transport fără nici o obiecţie constituie o prezumţie că s-au respectat condiţiile prevăzute de lege inclusiv sub aspectul verificărilor obligatorii

Neicircndeplinirea obligaţiilor de verificare de către cărăuş poate avea consecinţe negative pentru acesta La examinarea cauzelor care au provocat anumite deficienţe pe parcursul transportului mărfii poate fi angajată răspunderea organizaţiei de transport care răspunde de integritatea mărfii transportate din momentul primirii şi pacircnă la eliberarea către destinatar

Icircn momentul predării mărfurilor la destinaţie cărăuşul este obligat ca icircmpreună cu destinatarul să procedeze la verificarea sigiliilor a semnelor şi marcajelor de pe mijlocul de transport sau de pe colete cacirct şi la verificarea conţinutului Dacă totul este găsit bdquoicircn ordine se face menţiunea pe documentul de transport bdquopredat fără urme de violare Icircn cazul icircn care cu ocazia acestei verificări se constată urme de violare pierderi avarii scurgeri etc se va opri descărcarea chemacircndu-se la faţa locului şeful organizaţiei de cărăuşie sau reprezentantul acestuia care este obligat să se prezinte pentru a constata eventualele daune Cu această ocazie se icircntocmeşte un proces-verbal de constatare

223 Obligaţiile şi răspunderile beneficiarului Principalele obligaţii ce revin beneficiarului sunt

1048766verificarea identităţii mărfurilor 1048766verificarea cantitativă 1048766verificarea calitativă a mărfurilor primite

Beneficiarul indicat icircn documentul de transport este singurul icircndreptăţit să primească icircncărcătura de marfă obiect al transportului Unitatea destinatară are obligaţia legală de a primi mărfurile de la cărăuş şi de a le transporta la locul corespunzător Cărăuşul este răspunzător faţă de

destinatarul legitim icircn ipoteza icircn care marfa a fost eliberată din culpa sa unei

10

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

alte unităţi

Obligaţia primirii şi preluării mărfurilor de către destinatar are un dublu aspect juridic şi anume

1048766 icircntreprinderea de cărăuşie este interesată să se elibereze de răspunderea privind integritatea mărfii transportate imediat ce aceasta a sosit la destinaţie eliberacircndu-şi simultan şi mijlocul de transport

1048766 beneficiarul este interesat să intre cacirct mai repede icircn posesia mărfii icircn vederea realizării icircn timp a obiectivelor economice specifice

Primirea mărfurilor de către destinatar este o sarcină complexă care presupune icircndeplinirea unor activităţi distincte şi anume bull executarea formalităţilor prealabile preluării icircncărcăturii de marfă (primirea documentelor de transport) bull examinarea stării exterioare a mijlocului de transport bull cercetarea şi ridicarea sigiliilor de pe mijlocul de transport bull verificarea conţinutului mijlocului de transport

De asemenea unitatea destinatară are obligaţia să controleze modul icircn care se execută descărcarea mărfurilor transportarea şi introducerea lor icircn depozit

Toate aceste operaţiuni presupun o atenţie deosebită icircn timpul executării lor deoarece fiecare dintre ele poate avea implicaţii asupra integrităţii mărfii şi deci a securităţii acestora

Pe traseul cuprins de la locul de descărcare a mărfurilor la cel de depozitare pot apărea icircmprejurări de natură să conducă la lipsuri sau degradări icircn această etapă integritatea mărfurilor este asigurată de organizaţia destinatară mărfurile aflacircndu-se sub controlul unic al acesteia

Primirea mărfurilor de către destinatar şi atestarea scrisă a acestei operaţiuni icircl eliberează pe cărăuş de obligaţia asumată privind aducerea mărfurilor la destinaţie icircn bune condiţii

Cu ocazia primirii mărfurilor de la cărăuş destinatarul este obligat să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor primite icircn termenul stabilit Icircn cazul constatării la destinaţie a unor deficienţe cantitative şi calitative faţă de cele prevăzute icircn contract sau icircn actele de livrare beneficiarul este obligat a-1 icircnştiinţa pe furnizor pentru a trimite un delegat care să participe la verificarea lotului de produse Dacă se consideră că unele lipsuri pot fi imputate cărăuşului destinatarul este obligat ca odată cu sesizarea furnizorului să-1 icircnştiinţeze şi pe cărăuş invitacircndu-1 să trimită un

11

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

reprezentant care să participe la constatarea lipsurilor la termenul fixat Icircn aceste condiţii constatarea este opozabilă atacirct furnizorului cacirct şi cărăuşului

12

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL IIITEHNOLOGIA REALIZĂRII PROCESULUI

DE RECEPŢIE

31 Etapele procesului de recepţie

Comisiile de recepţie se constituie pe unităţi sau secţii formate din 3-5 membrii şi parcurg icircn efectuarea recepţiei mai multe etape

- stabilirea metodei de verificare a calităţii- verificarea stării mijlocului de transport din punctul de vedere al integrităţii sigiliului aplicat de furnizor sistemul de icircnchidere a uşilor containerelor sau ambalajelor

- verificarea documentaţiei icircnsoţitoare(buletine de analiză certificat de calitate şi confruntarea acestora cu clauzele contractuale)- controlul calităţii produselor din lot fie prin controlul total fie prin eşantionare- identificarea parametrilor statistici de control total stabiliţi prin standard sau contract- prelevarea eşantioanelor printr-o metodă standardizată- interpretarea rezultatelor şi luarea hotăracircrii de acceptare sau respingere a lotului controlat

Procesul de recepţie a mărfurilor se realizează de către beneficiar (unitatea comercială cu ridicata sau cu amănuntul) cu sau fără participarea furnizorului (producătorului de mărfuri)

Locul efectuării recepţiei - poate fi sediul beneficiarului sau sediul furnizorului - la sediul furnizorului este necesară prezenţa ambelor părţi

- se alege sediul furnizorului icircn cazul mărfurilor cu grad ridicat de complexitate deoarece furnizorul dispune de aparatură complexănecesară verificării calitative sau icircn cazul icircn care se livrează cantităţi mari de mărfuri la intervale scurte de timp

Tehnologia realizării procesului de recepţie cuprinde 4 categorii de operaţiuni 1 Verificarea integrităţii şi stării igienico-sanitare a mijlocului de transport

( prezenţa sigiliilor eventualele avarii salubritatea acestuia documente care prescriu calitatea mărfurilor)

2 Verificarea documentelor ( documente de contractare documente care icircnsoţesc lotul de marfă)

3 Identificarea lotului de marfă şi verificarea cantitativă a acestuia4 Verificarea calitativă a lotului de marfă

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

1 Extragerea probelor elementareAlte operaţiuni care 2 Macircnuirea pregătirea şi analiza probelorau loc simultan cu 3 Icircntocmirea documentelor recepţieirecepţia 4 Acceptarea sau respingerea lotului de mărfuri

Recepţia mărfurilor este efectuată de către o comisie de recepţie Comisia de recepţie formată din 3-5 membriicare are următoarele atribuţii

- efectuează recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor- urmăreşte evoluţia calităţii mărfurilor recepţionate pe toată perioada depozitării

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

32 Verificarea documentelor

Documentele care sunt verificate sunt 1 documente de contractare contractul anexele la contract graficele de livrări specificaţiile 2 documentele de icircnsoţire a lotului - documente de livrare factură aviz de expediţie - documente de transport conosament scrisoare de trăsură foaie de parcurs - documente de certificare a calităţii certificat de calitate certificat de conformitate declaraţie de conformitate buletin de analiză certificat de garanţie

Certificarea produselor reprezintă atestarea de către organismul de certificare a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ Certificarea produselor prezintă mai multe avantaje - oferă un avantaj comercial contribuind la promovarea produselor - reprezintă o dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate icircn standardul de referinţă facilitacircnd orientarea consumatorilor icircn alegerea produselor şi serviciilor - permite icircn acelaşi timp eliminarea icircncercărilor multiple şi costisitoare efectuate atacirct de producător cacirct şi de diverşi beneficiari sau intermediari

Certificatul de analiză este un document eliberat de furnizor prin care se dovedeşte calitatea produsului icircn acesta se menţionează icircncercările şi probele la care a fost supus produsul icircn conformitate cu standardele normele tehnice sau alte clauze prevăzute icircn contract

Certificatul de conformitate este un document eliberat conform regulilor unui sistem de certificare ce indică faptul că produsul icircndeplineşte condiţiile stabilite printr-un standard sau alte documente normative date

Declaraţia de conformitate este declaraţia făcută de furnizor prin care garantează că produsul corespunde unui nivel calitativ stabilit printr-un document normativ

Buletinul de analiză se eliberează pentru produsele alimentare chimice şi cuprinde nivelul caracteristicilor de calitate Este un document important prin care fabrica certifică calitatea produsului garantacircndu-l pentru o anumită perioadă de timp De aceea icircn conţinutul său sunt icircnscrise condiţiile tehnice stabilite de STAS pe baza căruia a fost fabricat produsul ca şi condiţiile icircntrunite icircn momentul predării

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL IVVERIFICAREA CALITĂŢII MĂRFURILOR

ALIMENTARE

Recunoscacircndu-se necesitatea unor mutaţii profunde icircn modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate icircn Romacircnia asistăm icircn ultimii ani la intensificarea preocupărilor icircn domeniul calităţii atacirct la nivelul agenţilor economici cacirct şi la nivelul unor organisme guvernamentale şi neguvernamentale asociaţii firme de consultanţă

Acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din Romacircnia privind perfecţionarea cadrului legal şi instituţional al evaluării conformităţii şi a celui referitor la standardizare

De asemenea se recunoaşte necesitatea elaborării unei politici naţionale coerente referitoare la calitate icircn programul guvernului fiind prevăzut că ldquoguvernul va elabora o Strategie Naţională a Calităţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea ca bază a creşterii capacităţii concurenţiale pe pieţe globale icircn condiţiile corelării politicilor guvernamentale icircn domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calităţii şi armonizării acestora cu politicile practicate de Piaţa Unică Europeanărdquo

Se apreciază că această legislaţie contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru acceptarea Romacircniei ca partener icircn vederea icircncheierii Acordului European de Evaluare a Conformităţii din cel puţin următoarele considerente

asigură separarea funcţiilor de reglementare acreditare standardizare şi certificare a produselor Astfel pentru acreditare s-a creat un organism independent de cel de standardizare acesta din urmă păstracircndu-şi atribuţiile referitoare la activitatea de standardizare şi cele privind certificarea conformităţii produselor cu standardele romacircne gestionacircnd mărcile de conformitate cu aceste standarde

stabileşte caracterul voluntar al tuturor standardelor naţionale Aplicareaunui standard naţional poate deveni obligatorie icircn totalitate sau parţial numai printr-o reglementare tehnică

stabileşte un nou cadru instituţional pentru activitatea de standardizare naţională Spre deosebire de situaţia anterioară cacircnd organismul naţional de standardizare era un organism guvernamental acesta devine o asociaţie de drept privat fără scop lucrative Această soluţie asigură o mai bună reprezentare a tuturor părţilor interesante icircn activitatea de standardizare naţională

stabileşte principiile de bază ale acreditării organismelor şi laboratoarelor icircn Romacircnia icircn acord cu tendinţele actuale pe plan mondial şi icircn UE

Aprecierea calităţii unui produs se face icircn scopul de a constata modul cum

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

sunt respectate cerinţele prescrise de standarde şi icircn dorinţa de a găsi căi de perfecţionare a acestora

Verificarea calităţii se face icircn spaţii special amenajate numite bdquolaboratoarerdquo care permit aplicarea diferitelor metode şi tehnici de analiză

Organizarea şi amenajarea laboratoarelor se efectuează icircn funcţie de specificul grupelor de mărfuri Acestea au icircn comun condiţii legate de asigurarea temperaturii optime a luminozităţii prezenţa instalaţiilor de apă gaz reţea electrică de forţă etc De asemenea sunt necesare ustensile şi aparate specifice de lucru

Verificarea calităţii se face pe un lot de marfă Prin lot de marfă icircnţelegem cantitatea de produs de acelaşi fel avacircnd aceeaşi formă de ambalaj şi aceeaşi dată de fabricaţie Mărimea lotului este stabilită cantitativ de standard icircn capitolul bdquoReguli pentru verificarea calităţii bdquo Aceste reguli precizează ordinea analizei unui lot şi anume

- verificarea ambalajului de transport şi de desfacere- verificarea marcării - recoltarea probelor medii pentru analiză - analiza organoleptică şi de laborator

Verificarea ambalării marcării examenul organoleptic se fac luacircnd la icircntacircmplare 5-10 din numărul de ambalaje de transport care constituie lotul dar nu mai puţin de două ambalaje

Pentru examenul de laborator se formează proba medie din produsele examinate organoleptic Proba medie reprezintă cantitatea de produs recoltată prin sondaj din diferite puncte ale produsului sau lotului Mărimea probei exprimată icircn grame este prevăzută icircn STAS Proba obţinută se icircmparte icircn părţi egale şi se ambalează icircn borcane de sticlă sau alte ambalaje impermeabile O parte de probă se trimite la laboratorul de analiză al icircntreprinderii cea de-a doua parte se păstrează icircn acelaşi loc icircn aceleaşi condiţii ca lotul primit Probele vor fi sigilate şi etichetate cu denumirea fabricii producătoare denumirea produsului data fabricării şi luării probelor numele şi semnătura persoanei care a luat proba

Icircn caz de litigiu o parte din probă se trimite spre analiză unui laborator neutru corespunzător tipului de produs

Pentru verificarea calităţii produsului se folosesc diferite metode şi anume - metoda organoleptică - metode de laborator Fiecare metodă are o tehnică proprie care cuprinde etape distincte care

trebuie respectate pentru a se obţine rezultate corecte

Metoda organoleptică stabileşte anumite proprietăţi ale produselor cu ajutorul organelor de simţ Este o metodă rapidă uşoară dar poate fi subiectivă depinzacircnd de acurateţea simţurilor şi de pregătirea persoanelor

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

implicate icircn efectuarea ei Trebuie să se desfăşoare icircn condiţii optime şi să respecte o anumită ordine icircn stabilirea proprietăţilor

Metodele de laborator stabilesc proprietăţi fizico ndash chimice microbiologice icircn funcţie de produsul analizat Sunt efectuate icircn condiţii de muncă corespunzătoare cu aparate specifice de cadre cu pregătire specială rezultatele obţinute reprezintă media aritmetică a două determinări de acelaşi fel efectuate icircn acelaşi timp icircntre care se mai admit mici diferenţe

Fiecare metodă de laborator este bine justificată printr-un scop bine precizat De asemenea icircn normele speciale se indică aparatele sau reactivii folosiţi la determinare precum şi modul de lucru şi de stabilire a rezultatului

Verificarea calităţii produselor se poate realiza astfel a) Verificarea prin atribute - se examinează unele caracteristici

psihosenzoriale ale produselor determinacircnd icircmpărţirea produselor icircn două categorii

- corespunzătoare deci acceptate- necorespunzătoare deci respinseIcircn urma verificării se obţin rezultate exprimate fie icircn număr de defecte icircn

icircntregul lot fie icircn procente Această metodă prezintă următoarele avantaje- este simplă fără a implica o aparatură de măsură şi control sofisticată- este economică icircn cazul produselor pentru care caracteristicile psihosenzoriale sunt determinate Presupune constatarea prezenţei sau absenţei caracteristicilor

organoleptice la fiecare produs analizatDe asemenea presupune stabilirea numărului de produse din eşantion

care posedă sau nu caracteristica organoleptică respectivă şi icircmpărţirea produselor icircn corespunzătoare şi necorespunzătoare

Metoda organoleptică stabileşte cu ajutorul organelor de simţ proprietăţile organoleptice ale produselor ( aspect culoare miros gust etc )

Este o metodă rapidă uşoară dar prezintă dezavantajul că este subiectivă deoarece rezultatele obţinute depind de acurateţea simţurilor persoanelor care fac verificarea calităţii şi de pregătirea profesională a acestora

b) Verificarea calităţii prin intermediul caracteristicilor variabile - se efectuează măsurători asupra unor caracteristici şi proprietăţi ale produselor rezultatele transpunacircndu-se asupra mediei şi dispersiei caracteristici măsurabile Avantajul metodei constă icircn exactitate permiţacircnd calcularea unor indicatori statistici şi aplicarea unor coeficienţi de corecţie dar este mai complexă decacirct verificarea prin atribute necesitacircnd personal calificat şi o aparatură de măsură şi control mai pretenţioasă şi mai scumpă

Este icircnsă foarte des utilizată icircn industria chimică şi industria electrotehnică şi electronică

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

Sisteme de control al calităţii

a) Control integral(sau 100 sau bucată cu bucată) constă icircn verificarea tuturor componentelor loturilor de produse Este un sistem mai greoi dar necesar icircn cazul icircn care produsele din lot sunt de valoare ridicată acceptarea unui defect implicacircnd pierderi considerabile sau cacircnd loturile au dimensiuni reduse Nu se aplică atunci cacircnd determinările unor caracteristici presupun şi distrugerea produselor

b) Controlul prin eşantionare reprezintă procesul de evaluare a calităţii unei părţi reduse a produselor dintr-un loticircn vederea acceptării sau respingerii icircntregului lot adică pentru a stabili dacă lotul corespunde sau nu unei anumite specificaţii de calitate Ca metode de aplicare poate fi folosită atacirct cea prin atribute cacirct şi cea prin variabile

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL V PROCESUL - VERBAL DE RECEPŢIE

Constatările icircn legătură cu cantitatea şi calitatea lotului de marfă examinat sunt consemnate icircntr-un proces verbal de recepţie Aceasta prezintă calitatea reală a mărfurilor

Pe baza procesului verbal de recepţie calitatea reală a mărfurilor poate fi comparată cu calitatea prescrisă sau contractată putacircnd fi inferioară sau uneori chiar superioară acestora

Procesul ndashverbal reprezintă dovada constatărilor făcute de comisia recepţie şi poate fi invocat de furnizor de beneficiar sau de transportator El este deci un mijloc de probă

Procesul ndashverbal cuprinde următoarele elemente data şi locul efectuării recepţiei componenţa comisiei de recepţie metodologia de verificare a calităţii lotului deficienţele calitative constatate cauzele deficienţelor constatate urmele de distrugeri de sigilii spargeri sustrageri scurgeri

Icircn situaţia icircn care lotul de marfă este găsit necorespunzător comisia de recepţie icircnştiinţează furnizorul

Se stabileşte una din situaţiile următoare returnarea lotului de marfă furnizorului icircn vederea icircnlocuirii acestuia cu

altul corespunzător recondiţionarea lotului cu suportarea cheltuielilor de către partea aflată

icircn culpă resortarea mărfurilor şi trecerea lor la o calitate inferioară cu reducerea

preţului de vacircnzare la furnizor refuzarea mărfurilor cacircnd acestea nu corespund calitativ şi furnizorul nu

acceptă icircnlocuirea lor

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL VI EFECTELE JURIDICE ŞI ECONOMICE ALE

RECEPŢIEI MĂRFURILOR

Efectele juridice sunt următoarele se constată dacă furnizorul şi-a icircndeplinit obligaţiile contractuale cu

privire la cantitate calitate sortiment termene de livrare confirmarea livrării mărfurilor contractate stabilirea momentului trecerii mărfurilor din proprietatea furnizorului icircn

cea a beneficiarului stabilirea momentului icircn care este angajată răspunderea furnizorului

pentru nelivrarea mărfurilor sau livrarea cu icircntacircrziere a acestora sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

evidenţierea datei de la care icircncepe să curgă termenul de garanţie pentru unele categorii de mărfuri

stabilirea datei la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfii de către beneficiar

eliberarea transportatorului de obligaţia asumată prin contractul de transport

Efectele economice sunt următoarele

PENTRU COMERŢ evitarea pătrunderii icircn sfera comerţului a mărfurilor necorespunzătoare

din punct de vedere calitativ evitarea formării stocurilor supranormative care generează imobilizări de

fonduri icircncetinirea vitezei de circulaţie a mărfurilor creşterea cheltuielilor şi deci reducerea rentabilităţii

asigurarea gestiunii corecte a produselor

PENTRU PRODUCŢIE stimularea producătorilor pentru a obţine produse de calitate superioară

corespunzătoare prescripţiilor standardelor normelor tehnice

PENTRU CONSUMATOR beneficiarul icircşi asumă riscul pentru viciile aparente iar furnizorul pentru

viciile ascunse se asigură protecţia consumatorilor prin respectarea drepturilor acestora

- dreptul de a fi protejaţi- dreptul de a fi informaţi corect- dreptul de alegere liberă a mărfurilor dintr-o gamă variată de produse

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

CAPITOLUL VIINORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Activitatea de comerţ presupune desfăşurarea unor procese de muncă prin care personalul comercial este supus unui efort fizic şi psihic susţinut dar este şi predispus la o serie de accidente care icirci pot determina incapacitatea temporară sau permanentă de muncă

De aceea pentru prevenirea acestor accidente care nu numai că afectează buna desfăşurare a activităţii comerciale ci pot provoca şi o serie de neplăceri pentru persoanele accidentate este necesară respectarea unor norme de protecţie a muncii instituite la nivelul fiecărei unităţi comerciale icircn parte care sunt aduse la cunoştinţa personalului comercial

Protecţia muncii reprezintă un ansamblu de acţiuni şi măsuri ce au ca obiect cunoaşterea şi icircnlăturarea tuturor elementelor care pot apărea icircn procesul muncii susceptibile să provoace accidente şi icircmbolnăviri profesionale

Orice activitate economică trebuie să aibă icircn vedere pe lacircngă cerinţele de productivitate şi pe cele de securitate a muncii

Conducătorii şi organizatorii proceselor comerciale nu trebuie să neglijeze măsurile de protecţie ci trebuie să le considere parte integrantă a icircntregii activităţi Studiul protecţiei muncii trebuie să icircnceapă prin cunoaşterea problemelor generale de bază care pot cauza accidente şi icircmbolnăviri profesionale pentru a putea icircn primul racircnd să le prevină

Lucrătorii care desfăşoară activităţi icircn comerţ trebuie să cunoască toate informaţiile cu privire la

Riscurile la care sunt expuşi Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate icircn funcţie de

specificul activităţii Dispozitivele de protecţie existente Mijloacele de protecţie Modul de intervenţie icircn caz de avarii sau accidente Sistemele de avertizare Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea acestuia icircn

funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială se vor face conform Normativului ndash cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie

Icircn zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice icircn mediul de muncă icircmbrăcămintea şi icircncălţămintea trebuie să fie antistatice şi se interzice utilizarea icircmbrăcămintei sintetice generatoare de sarcini electrice sau a icircncălţămintei cu accesorii metalice

La casele de marcat la instalaţiile care sunt conectate la sursele de energie electrică existente icircn unităţile comerciale icircnaintea icircnceperii programului de

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

lucru va fi verificată legătura cu conductorul de nul şi integritatea cablurilor care le conectează

Echipamentele tehnice utilizate pentru transportul loturilor la rampă de icircncărcare ndash descărcare trebuie sa fie adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru icircndeplinirea acesteia şi să poată fi utilizate de către angajaţi fără a prezenta riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lor

Pentru prevenirea accidentelor şi reducerea pagubelor provocate de deteriorarea mărfurilor sau ambalajelor trebuie respectate anumite reguli privind manipularea şi transportul mărfurilor

1 Evaluarea greutăţii obiectului şi pregătirea pentru a-l ridica se realizează prin următoarele operaţii

Verificarea icircnălţimii şi lăţimii obiectului Icircmpingerea obiectului cu piciorul pentru a estima greutatea

acestuia Aranjarea obiectului astfel icircncacirct să fie uşor de manevrat Icircndepărtarea obstacolelor din drum

Operaţiile se desfăşoară cu respectarea următoarelor reguli - nu se ridică obiectul dacă podeaua este udă sau alunecoasă- dacă obiectele sunt prea grele se apelează la mijloace de transport- icircnălţimea maximă pacircnă la care mărfurile pot fi preluate icircn condiţii de

siguranţă este de 160 m - icircnălţimea maximă de ridicare manuală a mărfurilor este de 140 m - icircnălţimea maximă atinsă cu macircna este de 2 m

2 Poziţionarea corpului se realizează prin următoarele operaţii Plasarea unui picior pe una din laturile obiectului Poziţionarea celuilalt picior icircn spatele obiectului

3 Prinderea obiectului Ţinerea obiectului aproape de corp cacircnd este ridicat Prinderea obiectului de marginile de jos

4 Alegerea poziţiei de ridicare Icircndoirea genunchilor pentru a ridica obiectul Ţinerea spatelui drept Nu se icircndoaie şi nu se răsuceşte mijlocul

5 Ridicarea obiectului nu se fac mişcări bruşte ridicarea treptată cu icircndreptarea picioarelor nu se răsuceşte corpul

6 Evitarea accidentelor Se evită icircntinderile Nu se folosesc cutii pe post de scară Se folosesc mijloace de ridicare mecanizate

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998

BIBLIOGRAFIE

1 Vasile Bozgan ( coordonator ) Comerţ şi Servicii ndash Manual pentru şcoala de arte şi meserii nivel I Editura Economică Preuniversitaria 2002

2 Eugen Falniţă Carmen Băbăiţă Marius Bizerea Merceologie Editura Mirton Timişoara 2001

3 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XI-a Editura Niculescu ABC 2004

4 Tănţica Petre Gabriela Iordache Studiul Calităţii Produselor şi Serviciilor manual pentru clasa a XII-a Editura Niculescu ABC 2002

5 Ştefan Pece Ştefan Silviu Mitrea Protecţia muncii manual pentru Icircnvăţămacircntul preuniversitar Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti 1998