Dr. A. GOLOPENŢIA ŞI P. ONICă

RECENSĂMÂNTUL AgRICOLDIN

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

25 IANUARIE 1948REZULTATE PROVIZORII

SOCIOLBUC

SOCIOLBUC

Introducere / 474

Proprietarii agricoli / 475Numărul şi distribuţia lor după întinderea stăpânită / 477Suprafaţa declarată / 479

Exploataţiile agricole / 480Numărul lor şi repartiţia după mărime / 482Comparaţie cu situaţia dinainte de reforma agrară / 485Importanţa dijmei şi a arendei înainte de legea din septembrie 1947 / 486Suprafaţa declarată / 487Fărâmiţarea suprafeţei declarate / 489Animalele domestice aflate în exploataţiile agricole / 489Maşinile şi uneltele aflate în exploataţiile agricole / 496Braţele de muncă / 499Relaţii de muncă / 502Exploataţiile agricole specializate / 504Integrarea în economia de schimb / 505

Tabele statistice / 5091. Numărul proprietarilor agricoli şi distribuţia lor după întinderea terenului stăpânit / 5102. Numărul exploataţiilor agricole şi distribuţia lor după întinderea terenului exploatat / 5123. Suprafaţa exploatată pe categorii de terenuri / 5144. Animalele domestice aflate în exploataţiile agricole / 5165. Maşinile şi uneltele aflate în exploataţiile agricole / 5186. Braţele de muncă folosite în exploataţiile agricole / 5207. Relaţii de muncă şi exploataţiile agricole specializate / 5218. Terenurile lucrate în arendă, dijmă sau primite în folosinţă în anul 1946/47 şi participarea la

piaţă a exploataţiilor agricole / 522

473

CUPRINSUL

SOCIOLBUC

INTRODUCERE

Executarea în cursul iernii 1947/48 a unui recensământ agricol, cu scopulde a cunoaşte stările sociale şi economice din sate, după război, reforma agrarăşi secetă, este una din misiunile primite de Institutul Central de Statistică încursul Conferinţei Ministeriale pentru reorganizarea statisticii din România, pecare a prezidat-o în ziua de 18 octombrie 1947 dl. ministru Gh. Gheorghiu-Dej1.

Operaţia a fost executată, precum se ştie, la data de 25 ianuarie 1948.Câteva informaţii generale asupra ei au fost consemnate cu prilejul prezentăriirezultatelor provizorii asupra populaţiei2.

Cu tot timpul scurt disponibil pentru pregătiri, a fost elaborat un plan delucru care să facă cu putinţă evitarea cât mai multora dintre dificultăţile întâm pinatecu prilejul efectuării şi prelucrării rezultatelor recensământului agricol din 19313.

De o deosebită utilitate s-au dovedit, în vederea acestui scop, constatărilela care au ajuns cele două recensăminte agricole locale întreprinse în cadrulcercetărilor sociologice efectuate în comuna Hodac din judeţul Mureş în: august1945, iulie 1946 şi martie 1947, de Institutul Social Român în colaborare cuInstitutul Central de Statistică. Rezultatele provizorii pe care le înfăţişăm mai josarată că au putut fi consemnate progrese faţă de recensământul agricol anteriorîn dominarea dificultăţilor, fireşti într-o ţară care încă nu dispune de cadastru întoate provinciile şi în care mulţi şefi de exploataţie agricolă n-au ajuns încă săaibă nevoie de alte unităţi decât de zile de plug sau de coasă, pentru a exprimaîntinderea terenurilor pe care le lucrează.

Inovaţia prelucrării sumare pe loc de către recenzori şi a centralizării decătre organele de la plăşi şi judeţe, ce distinge planul recensământului din 1948,a făcut cu putinţă încheierea rezultatelor provizorii degrabă după 25 ianuarie. Eleau fost prezentate Domnului Secretar General Miron Constantinescu, Preşedin -tele Comisiei Centrale Statistice în zilele de 10, 12 şi 15 martie, adică la ter -menele dinainte fixate. Cu ajutorul borderoului de centralizare BAP au fost

474

1 Consiliul Superior Economic, Conferinţa ministerială pentru reorganizarea statisticii dinRomânia, ţinută în ziua de 18 octombrie 1947. Bucureşti, 1947. Vezi Concluziile la lucrărileConferinţei, p. 10.

2 A. Golopenţia şi Dr. D. C. Georgescu, Populaţia Republicii Populare Române la25 ianuarie 1948. Rezultatele provizorii ale recensământului. „Probleme economice“ 2, martie1948, p. 28.

3 Roman Cresin, Recensământul agricol al României din 1941. Date provizorii, Bucureşti,Institutul Central de Statistică, 1945.

SOCIOLBUC

obţinute date, pe regiuni agrogeografice, judeţe, plăşi şi localităţi, cu privire laurmătoarele probleme;

1. Numărul proprietarilor agricoli şi distribuţia lor după întinderea tere -nului stăpânit;

2. Numărul exploataţiilor agricole şi distribuţia lor după întindereaterenului exploatat;

3. Suprafaţa exploatată pe categorii de terenuri;4. Terenurile lucrate în arendă, dijmă şi primite în folosinţă în anul agricol

1946/47;5. Animalele domestice aflate în exploataţiile agricole;6. Maşinile şi uneltele aflate în exploataţiile agricole;7. Braţele de muncă folosite în exploataţiile agricole;8. Relaţii de muncă în agricultură;9. Exploataţiile agricole specializate şi10. Participarea la piaţă a exploataţiilor agricole.

Încercăm aici o primă prezentare a rezultatelor provizorii ale recensă mân -tului agricol din 1948. Cifrele pe regiuni agrogeografice şi judeţe cu privire laproblemele menţionate mai sus se găsesc în anexă.

Proprietarii agricoli

Planul recensământului din 1948 a fost în aşa fel conceput încât, pe de oparte nici un proprietar agricol persoană fizică să nu scape neînregistrat, iar pe dealta ca declaraţiile în minus la suprafeţe să fie în cât mai mare măsură îngreu iate.

Atingerea întâiului obiectiv a fost urmărită, atât prin definirea în aşa fel acalităţii de proprietar agricol încât să fie incluse expres cazurile în care proprie -tarii se eschivează frecvent de la declaraţii, cât şi prin legătura cu recensământulde populaţie întreprins concomitent. Atingerea celui de al doilea obiectiv a fosturmărită prin modul de organizare a recensământului în comunele rurale, undetrăieşte grosul proprietarilor rurali.

Au fost socotiţi proprietari agricoli nu numai titularii care şi-au înregistratdrepturile, ci şi cei care n-au făcut acest lucru, în genere, fie pentru că anumeinstituţii de drept obişnuielnic dăinuiesc încă alături de prevederile Coduluicivil, fie spre a evita cheltuielile. În această categorie a proprietarilor care adese -ori nu-şi declarau averea sub cuvânt că nu e «scrisă pe ei» intră cazurile, foartefrecvente în rândurile ţărănimii, de copii înzestraţi prin donaţii solemne, dar

475

SOCIOLBUC

verbale şi succesorii legali care nu au ieşit din indiviziune respectiv nu şi-autran scris partea de moştenire. Împroprietăriţii cu titlurile încă neprimite au fostsocotiţi şi ei drept proprietari.

Întrebarea «este proprietar de pământ?» a fost pusă cu privire la fiecaresuflet, cu prilejul înscrierii populaţiei. Iar fiecăruia dintre cei ce au răspunsafirmativ i s a cerut să-şi declare toate proprietăţile agricole, atât pe cele aflate peteritoriul comunei unde era recenzat, cât şi pe cele situate altundeva («locurilede casă» din oraşe n-au fost socotite drept proprietăţi agricole).

A putut fi obţinută, pe această cale, o cifră a proprietarilor agricoli, desprecare se poate afirma că este exactă. Prin cuplarea cu recensământul populaţiei auputut fi ocolite, cu privire la proprietarii agricoli persoane fizice, două neajunsuricare grevează statistica proprietăţilor agricole, întocmită de obicei de organelefiscului, şi anume înscrierea ca unităţi deosebite a proprietăţilor aparţinândaceleiaşi persoane, dar aflate în raza a două sau mai multe percepţii şi înscriereaca o singură unitate a proprietăţilor distincte pentru care impozitele se plătesc laun loc fiindcă aparţin mai multor membri ai aceleiaşi gospodării.

În comunele rurale, recenzaţii au fost convocaţi grup de vecini după grupde vecini, în faţa unor birouri de recensământ, din care făceau parte, în afară derecenzori, şi doi săteni dintre cei cu pământ puţin, cu prestigiu şi cu o bunăcunoaştere a stărilor locale. Împrejurarea de a face declaraţia în faţa Comisiei şicu vecinii alături a îngreuiat considerabil tendinţa de diminuare a suprafeţelor,ce intervenea la recensămintele anterioare, când recenzorii se deplasau din casăîn casă şi capul familiei vorbea în prezenţa numai a membrilor familiei sale.

Statul n-a fost înregistrat drept un singur proprietar la Bucureşti. În fiecarelocalitate, instituţiile care administrează o proprietate agricolă a statului au fostţinute s-o declare ca pe o proprietate deosebită. În consecinţă, în localităţile undemai multe instituţii publice administrează terenuri ale statului, acesta din urmăapare de mai multe ori ca proprietar. Persoanele morale de drept public ori dedrept privat cu terenuri agricole în mai multe localităţi apar şi ele ca proprietariagricoli deosebiţi, în fiecare din aceste localităţi.

Cifra proprietarilor agricoli, care a rezultat din prelucrarea provizorie adatelor, însumează proprietăţile agricole ale persoanelor fizice cu proprietăţilepersoanelor morale de drept public şi de drept privat. Separarea acestor douăcategorii de proprietari şi evidenţierea proprietăţilor de stat va fi obţinută de abiaîn urma prelucrării în institut a formularelor de recensământ. Ca atare, cifreleprezentate mai jos includ şi proprietăţile aparţinând statului şi celorlalte persoa -ne morale. Cifra proprietarilor agricoli persoane fizice este, deci, inferioară celei

476

SOCIOLBUC

pe care putem s-o prezentăm acum. Diferenţa nu este totuşi considerabilă, devreme ce cifra proprietăţilor înscrise deosebit ale persoanelor morale, e probabilsă fie cel mult de ordinul zecilor de mii.

Numărul şi distribuţia proprietarilor agricoli după întinderea stăpânită.Rezultatele provizorii ale recensământului arată 5,5 milioane proprietariagricoli. Cu rezerva făcută mai sus, în privinţa proprietăţilor persoanelor morale,putem considera că, dintre cei 15,9 milioane locuitori ai ţării, peste o treime audeclarat proprietăţi agricole. Dacă ţinem seama că din totalul populaţiei 4,6 mili -oane suflete au mai puţin de 15 ani, vârstă până la care cineva nu este decât înmod excepţional proprietar, ajungem la constatarea că aproape tot al doilealocuitor trecut de 14 ani stăpâneşte măcar un petec de pământ.

PROPORŢIA PROPRIETARILOR AgRICOLI

Categorii de populaţie Cifre absolute % %Populaţia totală 15.872.624 100,0 —Populaţia trecută de 14 ani 11.284.501 — 100.0Proprietari agricoli 5.501.138 34,7 48,7

Distribuţia după întinderea stăpânită arată precumpănirea masivă a pro -prie tarilor mărunţi. Ca o consecinţă a sporului rapid al populaţiei din ultimulsecol şi a reformelor agrare succesive, aproape patru cincimi dintre proprietariiagricoli stăpânesc terenuri care nu trec de 3 ha. Grupa cea mai numeroasă estecea a proprietarilor cu 1–2 ha; masa lor reprezintă aproape 1,5 milioane, ceea cerevine la peste un sfert din totalul proprietarilor agricoli. Proprietarii cu peste 10,dar nu mai mult de 50 ha trec cu puţin de 100.000, ceea ce reprezintă 2% dintotal. Cifra celor cu peste 50 ha este de 15.000. Multe din proprietăţile forestiereale statului şi ale celorlalte persoane morale se încadrează probabil în categoriaaceasta. În genere, proprietăţile agricole ale persoanelor morale sunt mai întinse;proprietăţile mărunte şi mici aparţin aproape exclusiv persoanelor fizice.

Proprietarii mărunţi cu pământ până la 1 ha sunt mai frecvenţi în regiunilede munte. Iar dintre acestea, în Bucovina şi în Carpaţii Munteniei şi Olteniei,unde aproape 50% dintre proprietari posedă terenuri care nu trec de 1 ha. Pro -prie tarii cu 1–3 ha sunt frecvenţi în câmpiile României Vechi, adică în ŞesulSiretului şi Prutului şi în Câmpia Dunării, unde categoria pomenită reprezintăaproape jumătate din totalul proprietarilor. Proprietarii cu 3–10 ha sunt foartefrecvenţi în Dobrogea şi bine reprezentaţi pe Platoul Transilvaniei, în Şesul Tiseişi în Şesul Siretului şi Prutului. Proprietarii cu 10–50 ha sunt incomparabil maifrecvenţi în Dobrogea decât în celelalte regiuni agrogeografice. Dintre acestea

477

SOCIOLBUC

din urmă Platoul Transilvaniei, Bucovina şi Şesul Tisei prezintă proporţiile celemai ridicate de proprietari cu 10–50 ha. Proprietarii cu peste 50 ha sunt relativmai frecvenţi în Şesul Tisei şi pe Platoul Transilvaniei.

DISTRIBUŢIA PROPRIETARILOR AgRICOLIDUPĂ ÎNTINDEREA STĂPÂNITĂ

Întinderea proprietăţii (ha)* Numărul proprietarilorCifre absolute %

Total 5.501.138 100,0Până la 0,5 901.016 16,40,5—1 1.100.852 20,01—2 1.472.785 26,82—3 838.286 15,23—5 697.318 12,75—10 363.678 6,610—20 88.335 1,620—50 23.698 0,4Peste 50 15.170 0,3

* Limita superioară este inclusă în interval.

DISTRIBUŢIA LA % A PROPRIETARILOR DUPĂ ÎNTINDEREA TERENULUI,PE REgIUNI AgROgEOgRAfICE*

RegiuniTotal

Până la 5.000 mp 1–2 2–3 3–5 5–10 10–20 20–50 Pesteagrogeografice 5.000 mp –1 ha ha ha ha ha ha ha 50 haROMÂNIA 100,0 16,4 20,0 26,8 15,2 12,7 6,6 1,6 0,4 0,3Şesul Siretului

şi Prutului 100,0 10,3 18,0 29,1 18,2 15,4 7,3 1,2 0,3 0,2Carpaţii

Moldovei 100,0 16,6 22,7 29,2 15,2 11,2 4,0 0,7 0,2 0,2Carpaţii

Muntenieişi Olteniei 100,0 24,3 25,0 26,4 11,9 7,9 3,3 0,8 0,3 0,2

478

Proprietarii agricoli după întinderea terenului stăpânit

5.501.138

1500

1000

500

0

901

1101

1473

838

SUB0,5 Ha

PESTE50 Ha

0,5–1 1–2 2–3 3–5 5–10 10–20 20–50

697

364

8824 15

TOTAL PROPRIETARI

MII PROPR.

SOCIOLBUC

Regiuni Total Până la 5.000 mp 1–2 2–3 3–5 5–10 10–20 20–50 Pesteagrogeografice 5.000 mp –1 ha ha ha ha ha ha ha 50 haŞesul Dunării 100,0 14,9 21,3 30,2 16,3 11,0 4,7 0,9 0,4 0,3Dobrogea 100,0 7,1 12,4 16,4 13,8 19,2 18,9 10,4 1,4 0,3Bucovina 100,0 22,7 27,2 26,7 10,3 6,7 3,7 1,7 0,8 0,3Platoul Tran-

silvaniei 100,0 15,8 16,3 23,4 15,9 16,1 9,0 2,4 0,6 0,4Şesul Tisei 100,0 15,3 17,2 25,0 15,5 15,1 9,3 1,8 0,5 0,4

* Limita superioară este inclusă în interval

În Municipiul Bucureşti au fost recenzaţi 53.895 proprietari de terenuriagricole, care posedă împreună 475.832 ha, adică cât suprafaţa unui judeţmijlociu, cum ar fi Teleormanul sau Vlaşca sau Gorjul sau Caraşul. În medie,revin câte 8,8 ha de fiecare dintre aceşti proprietari.

Suprafaţa declarată de proprietari totalizează 20,7 milioane ha. Diferenţapână la suprafaţa de 23,7 milioane ha a Republicii este acoperită în parte desuprafeţele lacurilor, bălţilor şi apelor precum şi de suprafeţele neînregistrate dinperimetrele clădite ale oraşelor. Cum suprafeţele enumerate, cu excepţia perime -trelor oraşelor nu sunt măsurate, ci numai estimate, diferenţa neidentificată esteelastică. Cifrele estimate din tabloul de mai jos fiind mai degrabă inferioare celorreale decât superioare, suprafaţa neacoperită prin declaraţiile de la recensământpoate fi în realitate mai redusă decât cea arătată aici, şi este constituită probabilîn mare parte din bunuri de domeniu public nemăsurate şi nedeclarate de orga -nele care răspund de ele.

479

Repartiţia proprietarilor după mărimea proprietăţii (pe regiuni agrogeografice)

I. ŞESUL SIRETULUI ŞI PRU -TU LUI

II. CARPAŢII MOLDOVEIIII. CARPAŢII MUNTENIEI ŞI

OLTENIEIIV. ŞESUL DUNăRIIV. DOBROGEAVI. BUCOVINAVII. PLATOUL TRANSIL VA -

NIEIVIII. ŞESUL TISEI

A = Până la 1/2 HaB = 1/2–1 HaC = 1–2 HaD = 2–3 HaE = 3–5 HaF = 5–10 HaG = 10–20 HaJ = Peste 50 Ha

SOCIOLBUC

Mii ha Mii haSuprafaţa României 23.730Suprafaţa aproprietăţilor declarate la recensământ 20.661Restul suprafeţei 3.069Lacuri şi bălţi (estimaţie PARID) 768Suprafaţa neînregistrată a oraşelor 556Neidentificat 1.745

Repartiţia suprafeţei ţării între proprietarii distribuiţi după întinderea tere -nului stăpânit va putea fi stabilită de abia cu prilejul elaborării rezultatelor defi -nitive ale recensământului.

Exploataţiile agricole

Au fost socotite exploataţii agricole, adică unităţi de producţie în exploa -tarea solului, cu prilejul recensământului agricol din 1948, pe de o parte, toategospodăriile care se ocupă cu munca câmpului cultivând o suprafaţă de teren,proprie sau nu, întinsă sau redusă şi aşezată pe teritoriul unei singure sau maimultor comune, sau de creşterea animalelor domestice, iar pe de altă parte, ex -ploa taţiile agricole, forestiere şi pastorale (păşuni) aparţinând statului sau altorpersoane morale de drept public sau de drept privat.

Dificultăţile pe care le ridică înregistrarea exploataţiilor agricole n-auputut fi rezolvate toate în planul recensământului din 1948.

Schimbarea procedeului de înregistrare, prin întoarcerea la înscrierea înfaţa unei comisii şi în prezenţa vecinilor, a înlăturat cu succes cea mai mare partea cazurilor de trecere sub tăcere a unei părţi din suprafeţe, animale domestice şiinventar, pe care le făcea cu putinţă înregistrarea prin deplasarea recenzorilor dela casă la casă.

În schimb, n-a putut fi găsită o modalitate de a obţine încă prin rezultateleprovizorii cifra exactă a exploataţiilor agricole şi a suprafeţelor explotate. Stareade fapt, pe care o constată recensământul exploataţiilor agricole prezintă situaţiimult mai complexe decât starea de drept înregistrată de recensământul proprie -tarilor agricoli. Principalele dificultăţi întâmpinate au fost ridicate de exploata -ţiile aparţinând unor persoane fizice cu domiciliul aflat altundeva decât în locali -tatea pe teritoriul căreia se găseşte terenul exploatat, precum şi de exploa taţiileaparţinând statului, ca şi persoanelor morale de drept public şi privat.

Înregistrarea exploataţiilor agricole a fost grefată şi ea pe recensământulîntregii populaţii. Exploataţiile agricole au fost înregistrate în localitatea undedomiciliază cei ce le conduc. Cu prilejul înscrierii fiecărei gospodării, s-a între -bat dacă vreunul din membrii acesteia conduce o exploataţie agricolă. Dacă răs -pun sul era afirmativ, se completau toate chestiunile corespunzătoare din for mu - larul de recensământ. Procedând astfel, ori de câte ori cineva declară o exploa -

480

SOCIOLBUC

taţie agricolă pe care o conduce direct, dar care se află aşezată într-o localitatedepărtată, în alt judeţ sau chiar în altă provincie, apare necesitatea de a verificadacă acea exploataţie n-a fost declarată şi în localitatea în care este situată, derude, prepuşi, spre a evita dubla înregistrare.

La recensământul din 1948, cazurile acestea au fost relativ numeroasedato rită legii de interzicere a arendării şi dijmei din septembrie 1947. În urmaacesteia, la categoria exploataţiilor ai căror şefi stau vara la ţară spre a-şi con -duce exploataţia şi iarna la oraş, s-au adăugat mulţi dintre proprietarii care nu şi-au lucrat înainte terenurile în regie. Unele din suprafeţele pe care le-ar fi declaratîn anii anteriori cei ce le exploatau în dijmă sau arendă au fost înscrise de pro -prie tari şi arătate ca exploatate în regie. În cazul altora, aceştia s-au mărginit să-şi declare proprietatea, deoarece la data recensământului încă nu se fixaseră asu -pra regimului în care le vor exploata.

Problemele pe care le ridică toate aceste categorii nu pot fi soluţionatedecât prin confruntarea declaraţiilor originale ale şefului exploataţiei care tră -ieşte în oraş cu cele din localitatea unde se găseşte exploataţia. În cazul celor ceau declarat că exploatează în regie o exploataţie aflată în alt judeţ sau în altăprovincie, e necesar să se stabilească dacă aceasta n-a fost declarată şi acolo deun prepus sau de o rudă. Iar în cazul celor ce au declarat proprietăţi agricole fărăa declara că le exploatează, este necesar să se stabilească dacă acestea au fost saunu declarate în cadrul vreunei exploataţii în localitatea unde sunt aşezate. În caznegativ, situaţia va trebui lămurită prin cercetări suplimentare la faţa locului.

Verificările de acest fel n-aveau cum fi întreprinse cu prilejul prelucrăriipe teren şi nu au putut fi efectuate nici în decursul centralizării, pe ţară, care afost încheiată înainte ca mapele cu formulare să fi sosit la Bucureşti din toatejudeţele.

Spre a evita dublele înscrieri, toate exploataţiile lucrate în regie şi aşezateîn alte judeţe decât localitatea unde domiciliază cel ce s-a declarat şeful exploa - taţiei, au fost omise cu prilejul încheierii rezultatelor provizorii. De vreme ce larecensământ au fost declarate ca lucrate în arendă, dijmă sau ca primite în folo -sinţă în anul 1946/47 peste 1 milion hectare, numărul exploataţiilor de acest feldate provizoriu la o parte în rezultatele prealabile poate fi de ordinul zecilor demii, iar suprafaţa exploatată, care lipseşte, de ordinul sutelor de mii de hectare.

Urmărirea în formularele localităţilor pe teritoriul cărora se găsesc a pro -prie tăţilor agricole declarate în oraşe, fără ca să se fi arătat că sunt exploatate deproprietar, spre a vedea dacă au fost sau nu declarate acolo de prepuşi, rămânesă fie făcută tot aşa, în cursul elaborării rezultatelor definitive. Diferenţa între su -pra feţele proprietăţilor şi suprafeţele exploataţiilor declarate de populaţia urbanăa Republicii trece de 1 milion hectare. Confruntările necesare vor reduce consi -de rabil această diferenţă. Numai în Municipiul Bucureşti, diferenţa dintre supra -

481

SOCIOLBUC

faţa proprietăţilor agricole şi a exploataţiilor agricole declarate reprezintă442.000 ha dintre care 169.000 ha arabil. Şi această operaţie va contribui la spo -rirea numărului exploataţiilor agricole şi la extinderea suprafeţei lor.

Proprietăţi agricole declarate de populaţia urbană 2.457.890 haExploataţii agricole declarate de populaţia urbană 1.345.017 haDiferenţa 1.112.873 ha

Exploataţiile agricole propriu-zise ale statului (ferme, staţiuni) au putut fiînregistrate cu uşurinţă având şefi cu competenţa bine circumscrisă. Dimpotrivă,pădurile şi păşunile statului şi ale persoanelor publice de drept public şi privat n-au fost declarate totdeauna ca exploataţii, fie pentru că s-a socotit în mod greşitcă, nefiind în exploatare, nu trebuie declarate fie pentru că găsindu-se sub prive -gherea mai multor organe administrative, nici unul dintre acestea nu le-a decla -rat, socotind că alţii vor face necesarul. Analiza formularelor, pe care sunt înscri - se proprietăţile statului şi ale persoanelor morale, spre a stabili dacă ex ploa taţiilecorespunzătoare n-au fost omise de la declaraţie, va mai spori şi ea numărulexploataţiilor şi suprafaţa exploatată.

De pe urma acestei categorii şi a celei anterioare, numărul exploataţiilorva consemna o augmentare de ordinul zecilor de mii, iar suprafaţa lor alta deordinul sutelor de mii de hectare.

O problemă dificilă pe care rezultatele definitive vor aborda-o, va fi pe deo parte distincţia între exploataţiile agricole care aparţin unor persoane fizice şisunt aproape exclusiv agricole, în sensul propriu al cuvântului, şi între exploa - taţiile agricole ale statului şi ale persoanelor morale, a căror majoritate esteconstituită din exploatări forestiere sau din păşuni.

Analiza riguroasă a situaţiei exploataţiilor agricole de la 1948 nu va fi cuputinţă decât atunci când trăsăturile specifice exploataţiilor forestiere şi pasto -rale ale statului şi persoanelor morale nu vor mai modifica imaginea exploata - ţiilor agricole propriu-zise ale persoanelor fizice şi ale statului şi ale persoanelormorale (ferme, staţiuni).

Numărul exploataţiilor agricole şi repartiţia lor după mărime. S-aconstatat că cifra gospodăriilor care se ocupă cu agricultura întrece cu puţin cifraexploataţiilor agricole.

De vreme ce exploataţiile agricole aparţinând statului sau unor persoanemorale de drept public sau de drept privat nu trec probabil de 100.000, consta -tarea de mai sus nu e modificată decât prea puţin. Se poate afirma că aproapefiecare dintre gospodăriile ai cărei membri se ocupă de agricultură constituie oexploataţie agricolă. Numărul gospodăriilor ai căror membri se ocupă cu agri -

482

SOCIOLBUC

cultura, deşi nu dispun nici măcar de rudimentul unei exploatări agricole, este decel mult 50.000.

Cifre absolute %Totalul gospodăriilor (menajelor, familiilor) 4.218.657 100,0Gospodăriile care se ocupă cu agricultura 3.136.848 74,4Exploataţiile agricole 3.096.177 73,4

Confruntarea cu cifra proprietarilor arată că, în mijlocie, aproape fiecareexploataţie foloseşte terenuri aparţinând la doi proprietari (la o exploataţie revinîn mijlocie 1,8 proprietari). Aceşti doi proprietari sunt bineînţeles de cele maimulte ori soţul şi soţia sau părinţii şi un copil, un ginere, o noră etc.

Proprietari agricoli 5.501.138Exploataţiile agricole 3.096.177

Precumpănesc exploataţiile cu întinderi relativ reduse de pământ. Grupelecele mai numeroase sunt în ordine descrescândă cele ale exploataţiilor cu respec - tiv 1–3, 3–5 şi 5–10 ha. Exploataţiile de 1–3 ha reprezintă singure mai mult decâto treime din totalul exploataţiilor agricole din R.P.R. Luate împreună cuexploataţiile de 3–5 ha, ele totalizează aproape 2 milioane din cifra de 3,1 mi -lioane a exploataţiilor agricole. Dacă se mai adaugă şi exploataţiile de 5–10 haproporţia depăşeşte trei sferturi din totalul exploataţiilor. Dintre cele două grupemărginaşe: ale exploataţiilor sub 1 ha şi ale exploataţiilor de peste 10 ha, întâiaeste importantă numărând peste 500.000 exploataţii, a doua mai redusă ne atin -gând cifra de 200.000. Exploataţiile cu peste 50 ha sunt în număr de 14.120. Încompunerea tuturor acestora intră neapărat viile, pădurile şi cele lalte categorii deterenuri care n-au căzut sub prevederile reformei agrare, iar cea mai mare partedintre ele aparţin statului şi persoanelor morale de drept public şi privat.

483

Exploataţiile agricole după întinderea terenului exploatat

TOTAL EXPLOATAŢII

MII EXPL.

1,000

500

0

SUB0,5 Ha

0,5–1 1–3 3–5 5–10 10–20 20–50 PESTE50 Ha

SOCIOLBUC

DISTRIBUŢIA ExPLOATAŢIILOR AgRICOLEDUPĂ SUPRAfAŢA ExPLOATATĂ

Întinderea exploatată (ha)* Exploataţii agricoleCifre absolute %

Total 3.096.177 100,0Până la 0,5 233.153 7,50,5–1 296.321 9,61–3 1.106.754 35,73–5 707.001 22,85–10 551.090 17,810–20 153.516 5,020–50 34.222 1,1Peste 50 14.120 0,5

* Limita superioară este inclusă în interval.

Dacă 3 ha ar reprezenta în genere lotul minim necesar pentru susţinere dinagricultură a unei gospodării compuse din 4 persoane, atunci peste jumătate dinexploataţiile agricole din România nu ating acest nivel, fiind nevoite să recurgăla venituri anexe sau să-şi reducă trebuinţele. E drept că, în cazul culturilor inten -sive practicate în apropierea oraşelor, a viilor şi a livezilor, nevoile unei gospo - dării de 4 suflete sunt satisfăcute şi cu suprafeţe mai mici de 3 ha. Dar, invers,în regiunile cu solul sărac şi depărtate de centrele de desfacere, suprafaţa aceastae insuficientă. Se poate, deci, socoti că aceste exploataţii se compensează şi că

484

Repartiţia exploataţiilor agricole pe mărimi (pe regiuni agrogeografice)

I. ŞESUL SIRETULUI ŞI PRU -TU LUI

II. CARPAŢII MOLDOVEIIII. CARPAŢII MUNTENIEI ŞI

OLTENIEIIV. ŞESUL DUNăRIIV. DOBROGEAVI. BUCOVINAVII. PLATOUL TRANSIL VA -

NIEIVIII. ŞESUL TISEI

A = Până la 1/2 HaB = 1/2–1 HaC = 1–2 HaD = 2–3 HaE = 3–5 HaF = 5–10 HaG = 10–20 HaH = Peste 50 Ha

SOCIOLBUC

cifra exploataţiilor agricole deficitare trece de 1.600.000. Ţinând în seamă şigospodăriile care se ocupă de agricultură, fără a dispune de exploataţii agricole,putem estima că cifra gospodăriilor care-şi au sursa de trai în exploatarea solului,fără a izbuti să şi-l agonisească în mod satisfăcător, se ridică până la aproape1,8 milioane.

Cu excepţia Dobrogei, în toate regiunile agrogeografice ale ţării sunt maifrecvente exploataţiile de 1–3 ha. În Bucovina, Carpaţii Moldovei şi CarpaţiiMunteniei şi Olteniei intră în grupa acestora peste două cincimi din totalulexploa taţiilor. În regiunile de şes dimpotrivă, numai aproximativ o treime. Aiciurmează în importanţă grupele de 3–5 şi 5–10 ha. În regiunile de munte, înschimb, mai are oarecare importanţă grupa de 3–5 ha şi sunt mult mai frecventeexploataţiile cu 0–1/2 şi 1/2–1 ha. Regiunile agrogeografice se împart în două:în cele de munte (Bucovina, Carpaţii Moldovei şi Carpaţii Munteniei şi Olteniei)exploatările agricole sunt în genere mai mici decât în regiunile de şes (ŞesulSiretului şi Prutului, Şesul Dunării şi Şesul Tisei), la care se adaugă şi PlatoulTransilvaniei. Dobrogea se găseşte într-o situaţie excepţională: acolo sunt maifrecvente exploataţiile de 5–10 şi 10–20 ha.

IMPORTANŢA % A CATEgORIILOR DE ExPLOATAŢII

PE REgIUNI AgROgEOgRAfICE*

Regiuni Total Până la 5.000 mp 1–3 3–5 5–10 10–20 20–50 Peste

agrogeografice 5.000 mp –1 ha ha ha ha ha ha 50 ha

ROMÂNIA 100,0 7,5 9,6 35,7 22,8 17,8 5,0 1,1 0,5

Şesul Siretului şi Prutului 100,0 3,6 6,8 35,2 28,0 21,0 4,4 0,7 0,4

Carpaţii Moldovei 100,0 7,4 11,7 43,6 11,8 2,0 4,4 0,4 0,3

Carpaţii Munteniei şi Olteniei 100,0 10,5 14,4 42,2 18,4 10,8 2,6 0,7 0,4

Şesul Dunării 100,0 3,9 6,9 36,3 27,1 20,0 4,4 0,9 0,4

Dobrogea 100,0 3,8 4,1 16,0 17,4 28,8 22,8 6,1 1,0

Bucovina 100,0 11,0 13,5 46,5 15,6 8,4 3,0 1,5 0,5

Platoul Transilvaniei 100,0 9,5 9,6 31,0 22,0 19,9 6,1 1,3 0,6

Şesul Tisei 100,0 9,5 9,1 32,8 21,5 19,7 5,8 1,1 0,5

* Limita superioară este inclusă în interval.

Comparaţie cu situaţia dinainte de reforma agrară. Pentru teritoriul fărăTransilvania de Nord, se poate compara distribuţia exploataţiilor agricole dupăîntinderea terenului exploatat din 1941 cu cea corespunzătoare din 1948. Efec -tele reformei agrare din 1945, prin care s-au expropriat 1,4 milioane ha şi s-au

485

SOCIOLBUC

atribuit 1,1 milioane ha la 860.000 îndreptăţiţi, sunt manifeste4. După reformaagrară, atât numărul cât şi proporţia exploataţiilor cu mai puţin de 1 ha, precumşi a celor cu 20–50 şi peste 50 ha au scăzut. În schimb, atât numărul cât şi im -por tanţa procentuală a exploataţiilor din grupele 1–3, 3–5, 5–10 şi 10–20 ha acrescut. Exploataţiile agricole mărunte sunt mai puţin numeroase.

Exploataţiile agricoleÎntinderea 1948* 1941

exploatată (ha) Teritoriul fără Transilvania de NordCifre absolute % Cifre absolute %

Total 2.596.900 100,0 2.303.472 100,0Până la 0,5 190.169 7,3 277.500 12,00,5–1 246.016 9,5 213.088 9,31–3 933.383 35,9 760.700 33,03–5 604.540 23,3 441.213 19,25–10 462.607 17,8 449.716 19,510–20 122.262 4,7 116.537 5,120–50 26.607 1,0 27.845 1,2Peste 50 11.316 0,4 16.873 0,7

* Cifrele 1948 rotunjesc teritoriul fără Transilvania de Nord la judeţe întregi. Datele pentru judeţeleBihor, Cluj şi Mureş au fost estimate. A lipsit timpul pentru a efectua redistribuirea rezultatelor recen -sământului din judeţele Transilvaniei pe care le-a secţionat frontiera din 1940–1945 în raport cu acea frontieră.

Până la grupa exploataţiilor de 3–5 ha este vădită o mişcare masivă deavansare în grupa imediat superioară. Această mişcare de jos în sus se întâlneştecu mişcarea de sus în jos, care duce de la exploataţiile de peste 50 ha, de 50–20 ha şi de 20–10 ha la grupele imediat inferioare. Mişcarea de rotunjire de josîn sus se datoreşte completărilor realizate în urma obţinerii loturilor de împro -prie tărire. Mişcarea de îmbucătăţire de sus în jos, dimpotrivă, se datoreşteîmpărţirii exploataţiilor mai mari înainte şi după reforma agrară.

Importanţa dijmei şi a arendei înainte de legea din septembrie 1947. Cupri lejul recensământului s-a cerut ca fiecare exploataţie să arate cât din suprafaţaexploatată în anul 1946/47 provenea din luări în arendă, muncă în dijmă sau pri -miri în folosinţă. S-a putut stabili astfel, în oarecare măsură, importanţa pe careau avut-o aceste instituţii, în ajunul legii din 3 septembrie 1947, care le-a interzis.

S-a constatat că terenurile luate în arendă, dijmă şi primite în folosinţă(situaţie care se produce în cazul ruralilor plecaţi în oraşe care cedează la rudefolosinţa terenurilor ce le aparţin), reprezentau în 1946/47 peste 1 milion hec -tare, adică aproape 6% din suprafaţa totală a exploataţiilor şi peste 10% din

486

4 „Comunicări Statistice“ 17, Tab. 6, p. 9: Situaţia Reformei agrare din 1945 la data de8 ianuarie 1947.

SOCIOLBUC

terenurile agricole (suprafaţa totală, mai puţin pădurile şi terenurile nepro duc -tive). Deşi importantă, această cotă arată că în România agricultura se face înmăsură covârşitoare pe pământul propriu.

Mii ha %Suprafaţa totală declarată de exploataţiile agricole 19.199 100,0Suprafeţe proprii 18.115 94,4Terenuri luate în arendă, dijmă, folosinţă 1.084 5,6

Dintre cele trei modalităţi, dijma a fost cea mai răspândită, ea repre zen -tând aproape 50%; iar arenda era cu puţin mai răspândită decât darea înfolosinţă.

Mii ha %Terenuri luate în arendă, dijmă, folosinţă 1.084 100,0Dijmă 538 49,6Arendă 284 26,2Primit în folosinţă 262 24,2

Suprafaţa declarată de exploataţiile agricole totalizează 19,2 mili oa -ne ha. Cifra este inferioară cu 1,5 milioane ha suprafeţei pe care au declarat-oproprietarii agricoli şi cu 4,5 milioane ha teritoriului ţării.

487

Repartiţia exploataţiilor agricole după mărime la recensămintele din anii 1941 şi 1948(teritoriul fără Transilvania de Nord) în procente

SOCIOLBUC

ha %Suprafaţa declarată de proprietarii agricoli 20.660.704 100,0Suprafeţele declarate în cadrul exploataţiilor agricole 19.198.500 92,9

Diferenţa în minus de 7.1% este consecinţa dificultăţilor arătate mai sus.Confruntarea distribuţiei pe categorii de terenuri a suprafeţei exploa -

taţiilor agricole, cu distribuţia corespunzătoare a suprafeţei agricole şi împă -durite a ţării, aşa cum a fost stabilită printr-o anchetă efectuată în 1947, aratădiferenţe în minus sub 10%, în cazul terenului arabil şi al viilor, în jurul lui 10%cu privire la fâneţe şi păşuni şi de aproape 50% când e vorba de livezile cu pomi.Întâiele dintre aceste diferenţe sunt inevitabile şi n-au putut fi evitate în nici oţară. Ele apar ori de câte ori un recensământ, bazat pe declaraţii şi nu pe măsură -tori şi anume pe declaraţii individuale, care tind a rotunji în jos suprafeţele, esteconfruntat cu estimaţii făcute de autorităţi şi care acoperă întregul teritoriu alţării. Diferenţa dintre cele două cifre cu privire la livezile cu pomi se datoreşteunei deosebiri în definirea acestei categorii de terenuri. La recensământ în celemai multe cazuri pomii de pe lângă case şi cei răzleţi n-au fost declaraţi în cadrullivezilor, pe când ancheta din 1947 i-a evaluat global şi i-a adăugat la suprafeţelelivezilor propriu zise.

COMPARAŢIA ÎNTRE SUPRAfEŢELE DECLARATE ÎN 1948 DE ExPLOATAŢIIŞI CELE ESTIMATE PE SATE PRIN ANChETA AgRICOLĂ DIN 1947

Recensământul Ancheta Diferenţa dintreCategorii de terenuri 1948 (ha) 1947 (ha) 1948 şi 1947

ha %Arabil şi grădini de zarzavat 8.790.921 9.725.638 – 934.717 – 9,6Fâneţe 1.486.611 1.666.581 – 179.970 – 10,8Păşuni 2.429.343 2.808.601 – 379.258 – 13,5Vii altoite şi producători direcţi 206.780 228.636 – 21.856 – 9,6Livezi cu pomi 124.479 248.658 – 124.179 – 49,9Păduri 4.829.971 6.397.781 – 1.567.810 – 24,5Curţi 360.179 603.153 – 242.974 – 40,3Alte terenuri 970.216 1.091.116 – 120.900 – 11,1

Diferenţele între suprafeţele declarate de exploataţii cu prilejulrecensământului agricol din 1941 (rezultatele provizorii) şi cele stabilite prinestimaţii globale de ancheta agricolă din 1942 au fost mult mai mari la aproapetoate categoriile de terenuri5.

488

5 Roman Cresin, Recensământul agricol al României din 1941. Date provizorii, Bucureşti,1945, p. 14.

SOCIOLBUC

Arabil –12,7 Vii –20,1Fâneţe –22,3 Livezi cu pomi –25,6Păşuni –83,3 Păduri –83,2

Alte terenuri –84,4

Fărâmiţarea suprafeţelor declarate de exploataţii. Cum exploataţiile fo -restie re şi păşunile aparţinând statului şi celorlalte persoane morale de drept publicşi privat cuprind suprafeţe întinse în unităţi relativ puţine, problema aceas ta nu vaputea fi lămurită decât când, în rezultatele definitive, ea va fi trata tă deose bitpentru exploataţiile agricole aparţinând persoanelor fizice şi pentru ex ploa taţiileaparţinând statului şi celorlalte persoane morale. Spre a nu trece sub tăcere dateledisponibile, dăm cu toată rezerva cuvenită câteva din cifrele provi zo rii ce privescfărâmiţarea suprafeţelor în toate exploataţiile agricole fără distincţie.

Suprafaţa de 19,2 milioane ha a celor 3,1 milioane exploataţii este divizatăîn 20.327.399 parcele. Revin deci în medie de fiecare exploataţie agricolă parti -culară şi de stat aproape 7 parcele, iar suprafaţa medie pe ţară a fiecărei parceleeste de 0,9 ha. Ceea ce înseamnă că gradul de fărâmiţare a terenurilor în exploa -taţiile agricole aparţinând persoanelor fizice întrece cu mult pe cel arătat deaceste cifre.

Clasificarea judeţelor după suprafaţa medie a parcelelor a arătat că parce - lele sunt mai mici în Făgăraş unde mai dăinuieşte regimul de cultură în treiasolamente. Acolo suprafaţa medie a unei parcele scade la 0,4 ha. În Târnava-Mică, Odorhei şi Suceava, cifra corespunzătoare este 0,5 ha. Parcelele cele maiîntinse, în raport cu media pe ţară, le găsim în judeţele Câmpulung, Constanţa,Tulcea şi Brăila cu suprafaţa medie a fiecărei parcele de respectiv 4,1, 2,6, 2,9 şi2,2 ha. Procesul de îmbucătăţire este mai avansat în judeţele de deal şi mai puţinaccentuat în judeţele de şes. Judeţul Câmpulung trece înaintea judeţelor de şes,fiindcă acolo exploataţiile persoanelor morale sunt constituite din masivepăduroase întinse.

În raport cu numărul mediu de 7 parcele ce revin de exploataţie în mediepe ţară, Făgăraşul se găseşte la unul dintre extreme cu 23,0 şi Câmpulungul lacelălalt cu 3,5 parcele de exploataţie. Urmează Odorhei, Hunedoara şi Sibiu curespectiv 15,9, 12,1 şi 11,5 parcele de exploataţie, de o parte, şi Brăila, Ialomiţaşi Tulcea cu respectiv 4,0, 4,4 şi 4,5 parcele de exploataţie de alta.

Animalele domestice aflate în exploataţiile agricole. Recensământul aînre gistrat numai animalele domestice ce se găseau în exploataţiile agricole.Animalele domestice utilizate în afara agriculturii, n-au fost înregistrate aşa cumn-au fost înregistrate nici terenurile urbane nefolosite ca teren de cultură. Nufigurează deci în recensământ caii şi boii sau bivolii destinaţi exclusiv la cărău -şie sau animalele armatei ce nu fac parte din exploataţii agricole. Lipsesc la fel,

489

SOCIOLBUC

vaca, porcul şi păsările ţinute pentru nevoile proprii de unele gospodării orăşe -neşti neagricole.

În consecinţă, cifra reală a animalelor domestice din fiecare specie de caredispune ţara este superioară celei obţinute de recensământ. E drept, vârfurile dingospodăriile urbane neagricole nu sunt considerabile. Ele pot avea o oarecareimportanţă cel mult în cazul păsărilor, al porcilor şi al vacilor cu lapte.

În cele 3,1 milioane exploataţii agricole au fost număraţi aproape 1 milioncai, peste 4 milioane bovine şi bufaline, 11 milioane şi jumătate oi şi capre, un mi - lion şi jumătate porci, aproape 16 milioane păsări şi aproape jumătate milion stupi.

ANIMALELE DOMESTICE AfLATEÎN ExPLOATAŢIILE AgRICOLE ÎN 1948

Specia de animale Număr capete Proporţia la100 exploataţii

Cai 938.786 30,8Boi şi bivoli 4.277.437 138,2Oi 10.935.331 371,6Capre 571.149Porci peste 2 luni 1.458.938 47,1Stupi (albine) 472.312 15,3Păsări 15.918.299 514,1

Numărul animalelor domestice, stabilit cu prilejul recensământului e cumult superior celui care putea fi prevăzut, pe baza cifrelor existente. Toate spe -ciile prezintă sporuri considerabile faţă de cifra obţinută prin însumarea esti -maţiilor globale pe sate de la 15 ianuarie 1947. Cifra oilor şi a caprelor prezintăaugmentarea cea mai importantă faţă de cifra din 1947.

490

Numărul animalelor domestice în anii 1938, 1947 şi 1948 (în mii capete)

MII CAPETE

5.000

4.000

3.000

2.000

1.000

0CABALINE

1.581

787939

3.652

4.277

10.451

11.506

7.338

2.200

14.59

1.108

466 472333

3.113

BOVINE-BUFALINE OVINE-CAPRINE PORCINE

STATISTICA M.A.D.

ANCHETA I.C.S. 1947

REC. DIN 25 IAN. 1948

STUPI

}

SOCIOLBUC

Însemnate sunt diferenţele în plus, şi în cazul bovinelor şi al bufalinelorprecum şi în cazul păsărilor. Cifra reală a animalelor domestice din exploatărileagricole, mai ales a oilor, este probabil uşor superioară. De vreme ce condiţiilemeteorologice au îngăduit iernatul la târle şi sălaşe şi nu în sat, vecinii careasistau la recensământ nu le puteau cunoaşte numărul aşa cum îl ştiau pe cel alcailor, al vitelor şi al porcilor.

NUMĂRUL ANIMALELOR DOMESTICE RECENZATE ÎN 1948ÎN ExPLOATAŢIILE AgRICOLE fAŢĂ DE CIfRA ESTIMAŢIILOR

ANUALE DIN 1947 ŞI 1938

Recensământul Estimaţia Estimaţia Evoluţia 1938–19481948 anuală anuală 1938 = 100

1947 1938 1948 1947Mii capete

Cai 939 787 1.581 59,4 49,8Bovine, bivoli 4.277 3.113 3.652 117,1 85,2Oi, capre 11.506 7.338 10.451 110,1 70,2Porci 1.459 1.108 *2.200 66,3 50,4Păsări 15.918 11.932 27.324 58,3 43,7Stupi (albine) 472 333 466 101,3 71,5

* În 1938, statistica agricolă a înregistrat şi purceii sub 2 luni. Am redus din cifra de 2.761.000 cotade 20% pe care o reprezintă aproximativ purceii de două luni spre a obţine cifra comparabilă aproximativă de2.200.000.

Sporul faţă de estimaţia din 1947 se datoreşte atât anului favorabil şi mă-su rilor de protecţie luate de guvern, cât şi rigorii incomparabil mai mari pe careo asigură înregistrărilor recensămintele. Cu ocazia recensământului agricol ante -rior, au fost constatate diferenţe asemănătoare faţă de estimaţia anuală.

CONfRUNTARE ÎNTRE CIfRA ANIMALELOR DOMESTICE STABILITEPRIN RECENSĂMÂNTUL ŞI PRIN ESTIMAŢIA gLOBALĂ DIN 1941

(TERITORIUL fĂRĂ TRANSILVANIA DE NORD)

Specia Recensământul Ancheta Diferenţa1941 anuală dintre

(6 apr.) 1941 recensământ(15 ian.) şi anchetă

Mii capeteCai 1.269 1.103 +15,0Bovine, boi 3.387 2.864 +18,3Oi, capre 11.639 8.214 +41,7Porci 2.458 1.655 +48,5

Cifrele stabilite de recensământul din 1948 arată că nivelul consemnat deestimaţia anuală din 1938 este întrecut în privinţa bovinelor cu bufalinele, a oilor

491

SOCIOLBUC

cu caprele şi a stupilor. E probabil ca estimaţia din 1938 să fi fost inferioarărealităţii. E drept, în mai mică măsură decât estimaţiile din anii de război. Înconsecinţă, comparaţia recensământului 1948 cu estimaţia 1938 arată refacereapostbelică a stocului de animale ca mai avansată decât este în realitate. Cu toatecă e puţin probabil că bovinele şi ovinele sunt în 1948 cu chiar 17,1%, respectivcu chiar 10,1% mai numeroase decât erau în realitate în 1938, iar stupii cu 1,3%mai numeroşi, pe acelaşi teritoriu, e cert totuşi că în cazul bovinelor pierderileprovocate de război şi de urmările lui au fost compensate. La celelalte speciinivelul antebelic încă nu a fost atins.

În mijlocie, pe ţară, revin de fiecare exploataţie, un cap de vită, aproape4 oi şi 5 păsări. Un cal revine la 3 exploataţii, un porc la 2 şi un stup la 6. Ceeace este puţin, dacă ţinem seama că în U.R.S.S., exploataţiile întregitoare de caredispun membrii colhozurilor pot ţine 1–2 vaci, 5 oi, 5 stupi, 1 porc, 10 găini.

492

Numărul animalelor domestice la recensământul 1948, comparativ cu recensământul 1941(Teritoriul fără Transilvania de Nord)

(Mii capete)

MII CAPETE

11.500

11.000

10.500

10.000

9.500

4.000

3.000

2.000

1.000

0

1.269

Ovine-Caprine

Porcine StupiCabaline Bovine-Bufaline

33.87 3.411

1.966

9.884

11.639

REC. 1941

REC. 1948

1.235

402 384

846

SOCIOLBUC

Adică în România exploataţia agricolă medie pe ţară nu dispune nici de stocul deanimale domestice admis pentru exploataţiile întregitoare din U.R.S.S., care suntacolo numai complementul marilor exploatări agricole cooperative sau de stat.

PROPORŢIA ANIMALELOR DOMESTICE LA 100 ExPLOATAŢII

Cai 30 capeteBoi, bivoli 138 capeteOi, capre 372 capetePorci (peste 2 luni) 47 capetePăsări 514 capeteStupi 15 bucăţi

Caii sunt mai frecvenţi în 4 regiuni ale ţării. Regiunea cu exploataţiile înmai mare măsură înzestrată cu cai se găseşte în sud-estul ţării. În Constanţa revin104 cai de 100 exploataţii, în Ialomiţa, Brăila şi Tulcea 90, în Ilfov peste 70, înVlaşca peste 65. Râmnicul-Sărat şi Dâmboviţa cu peste 30 de cai la 100 deexploataţii fac figură de prelungire a acestei regiuni. Urmează în importanţăregiunea din sud-vest, grupată radiar în jurul judeţului Timiş, unde revin peste80 cai la 100 exploataţii. Aradul şi Severinul numără peste 50, Caraşul peste40 cai la 100 de exploataţii. O a treia regiune se găseşte în sud-estul Transil -vaniei. Aici Făgăraşul are întâietatea cu peste 40 cai la suta de exploataţii. Maitoate judeţele vecine şi anume Odorheiul, Sibiul, Braşovul, Trei-Scaunele dispunde peste 30 cai la 100 de exploataţii. Spre deosebire de aceste trei regiuni

493

Proporţia cabalinelor la 100 exploataţii agricole

CABALINELA 100 EXPL.

5–9

10–19

20–29

30–39

40–49

50–59

60–69

70–79

80–89

90–99

100 +

SOCIOLBUC

în care caii sunt ţinuţi pentru nevoile agriculturii, în a patra regiune, Bucovina,Năsăudul şi Maramureşul, frecvenţa relativă a cailor pare a fi consecinţa in -dustriei forestiere din aceste judeţe. Judeţele cu cei mai puţini cai sunt Vasluiul,Gorjul, Tutova, Oltul, Vâlcea, Someşul, Târnava-Mică, Bacăul şi Romanaţii.

Cartograma cu frecvenţa bovinelor arată că Transilvania, Crişana cuMaramureşul şi judeţele de munte ale Banatului constituie principala regiune debovine a ţării. În Făgăraş revin aproape 250 vite mari la 100 exploataţii. Timişulcu 97 bovine la 100 de exploataţii este singurul judeţ de dincolo de Carpaţi undeproporţia scade la sub 100. Aceasta bineînţeles datorită faptului că este un judeţunde caii sunt frecvenţi. Oltenia şi judeţele apusene ale Munteniei fac figură deprelungire a regiunii ardelene de precumpănire a bovinelor şi la fel judeţeleCâmpulung, Baia, Iaşi, Roman şi restul judeţelor moldovene dintre Prut şi Siret.Dobrogea cu Brăila fac figură de a doua regiune de bovine a ţării. Constanţa cu158 capete la 100 exploataţii constituie nucleul ei. Bucureştii se găsesc înmijlocul regiunii din ţară unde bovinele sunt mai rare.

Pe cartograma cu frecvenţa ovinelor se vede că Dobrogea deţine locul defrunte. În judeţul Constanţa revin 12 oi de exploataţie, în Tulcea aproape 10, iarîn judeţele învecinate ale Bărăganului, Brăila şi Ialomiţa între 5 şi 6. Celelalteregiuni mai importante de oierie sunt Sibiul cu peste 7 oi de exploataţie, judeţelede sub Munţii Rodnei şi Ţibleş: Năsăudul şi Someşul cu peste 6, respectiv peste5 de exploataţie şi Severinul tot cu peste 5 oi de exploataţie. Cele mai puţine oise găsesc în judeţele Crişanei unde nu revin nici două capete de exploataţie.

494

Proporţia bovinelor şi bufalinelor la 100 exploataţii agricole

BOVINE ŞIBUFALINE LA100 EXPL.

Sub 100

100–109

110–119

120–129

130–139

140–149

150–159

160–169

170–179

180–189

190–199

200 +

SOCIOLBUC

Porcii trecuţi de 2 luni sunt mai frecvenţi în sud-vestul ţării. Timişul cu104, Mehedinţi cu 82 şi Aradul cu 82 porci la 100 exploataţii constituie centrulacestei regiuni care se întinde în colţul de ţară cuprins între Someş, Bihor şiVlaşca, în care intră întreg Banatul şi întreaga Oltenie. Urmează în ordinea

495

Proporţia ovinelor şi caprinelor la 100 exploataţii agricole

OVINE-CAPRINELA 100 EXPL.

100–199

200–299

300–399

400–499

500–599

600–799

800–999

1000 +

Proporţia porcinelor [de] peste 2 luni la 100 exploataţii agricole

PORCINELA 100 EXPL.

Sub 20

20–29

30–39

40–49

50–59

60–69

70–79

80–89

100 +

SOCIOLBUC

densităţii regiunea din sud-estul Transilvaniei, care are în centru Făgăraşul cu80, Târnava-Mare cu 74 şi Târnava-Mică cu 62 capete la 100 de exploataţii.Constanţa face figură de insulă în sud-estul ţării cu 58 porci la 100 exploataţii.Cu excepţia judeţului Vlaşca, toate celelalte judeţe din jurul Bucureştilor facparte dintr-o regiune cu relativ puţini porci.

Densitatea medie a animalelor de muncă faţă de terenul arabil este de20 capete la 100 ha de teren arabil.

Maşinile şi uneltele aflate în exploataţiile agricole. Cu excepţia tractoa re -lor, care au fost înregistrate toate, recensământul a înscris numai maşi nile şiuneltele aflate în exploataţiile agricole. Ca atare, carele şi căruţele servind exclu - siv pentru transporturi neagricole n-au intrat şi nici vehiculele ar matei. Nu estecuprins în rezultatele provizorii nici inventarul mort al exploata ţiilor, care înlipsa unui prepus au fost declarate ca exploatate în regie în alt judeţ decât cel peteritoriul căruia sunt situate.

S-a constatat că economia românească dispune de aproape 11.000 trac toareşi că în cele 3,1 milioane exploataţii agricole se găsesc peste 1,6 milioane care şicăruţe, peste 1,3 milioane pluguri, aproape 0,9 milioane grape de fier, peste0,3 mi lioane prăşitoare, peste 0,1 milioane pompe de stropit şi mai puţin decât100.000 semănătoare, secerătoare, vânturătoare, tocătoare de nutreţ şi batoze.

Când se analizează dotarea cu maşini şi unelte a exploataţiilor agricole,trebuie să ţinem seamă de împrejurarea că peste 75% din exploataţii nu dispunde mai mult de 5 ha şi peste 93% nu dispun de mai mult de 10 ha. Consecinţafirească a acestei structuri a exploataţiilor agricole din ţară este frecvenţa maimare a uneltelor mici şi relativa raritate a maşinilor şi uneltelor mari.

În 1948, în medie, tot a doua exploataţie agricolă dispune de plug şi decăruţă şi tot a patra de grapă de fier. Un tractor revine la 288 exploataţii, iar obatoză la 170.

NUMĂRUL MAŞINILOR ŞI UNELTELOR DIN ExPLOATAŢIILE AgRICOLEÎN 1948 ŞI DENSITATEA LOR

Denumirea maşinilor Numărul La 100 exploa-şi uneltelor agricole taţii revin

Tractoare 10.754 0,3Care, căruţe 1.615.626 52,2Pluguri 1.346.270 43,5Grape de fier 858.689 27,7Prăşitoare 311.821 10,0Pompe de stropit 131.826 4,3Semănătoare 74.256 2,4Vânturătoare 52.064 1,7Secerătoare 42.489 1,4Tocătoare de nutreţ 41.362 1,3Trioare 22.473 0,7Batoze 18.198 0,6

496

SOCIOLBUC

Inventarul actual e uşor superior celui dinainte de război, în privinţaaproape a tuturor maşinilor şi uneltelor. Comparaţia rezultatelor recensă mân tu -lui din 1941 cu cifrele de la 1948, pe teritoriul fără Transilvania de Nord al ţării,duce la această constatare.

COMPARAŢIE ÎNTRE INVENTARUL MORT NUMĂRAT ÎN 1948 ŞI ÎN 1941

Denumirea maşinilor Teritoriul fără Transilvania de Nordşi uneltelor agricole 1948 1941Care, căruţe 1.376.819 1.191.254Pluguri 1.104.697 1.083.018Grape de fier 655.636 752.063Semănătoare 61.529 58.589Secerătoare 41.701 39.345

Cu atât mai mult, inventarul mort declarat la recensământul din 1948 estesuperior şi celui estimat în 1946. Diferenţele, considerabile mai ales în cazulpompelor de stropit, al carelor şi al căruţelor, al vânturătoarelor şi al batozelor,se datoresc probabil cu deosebire metodei de culegere. Din cauza secetei, anii1946 şi 1947 n-au fost prea favorabili unei refaceri şi îmbunătăţiri a utilajului.

COMPARAŢIE ÎNTRE INVENTARUL MORTDECLARAT LA RECENSĂMÂNT ŞI CEL ESTIMAT gLOBAL ÎN 1946

Diferenţa faţă de 1946Denumirea maşinilor Recen- Estimat

şi uneltelor sământul 1946 Cifre %1948 absolute

Mii de bucăţiTractoare 10.8 9,6 +1,2 +12,5Pluguri 1.346 1.186 +160 +13,5Semănătoare 74 73 +1 +1,4Prăşitoare 311 *67 — —Secerătoare 42 36 +6 +16,7Batoze 18 14 +4 +28,6Vânturătoare 52 38 +14 +36,8Trioare 22 18 +4 +22,2Pompe de stropit 132 89 +43 +48,3Tocătoare 41 — — —Grape de fier 859 852 +7 +0,8Care, căruţe 1.616 1.205 +411 +34,1

* Numai cele mecanice.

Gradul de uzură al maşinilor şi uneltelor n-a putut fi consemnat nici în1941, nici la 1948.

Cartograma ne arată că plugurile sunt mai frecvente în trei regiuni: în sud-estul Transilvaniei, adică în regiunea care se distinge şi în privinţa bovinelor şi

497

SOCIOLBUC

porcinelor, într-un brâu de judeţe care se întinde din Caraş spre Hunedoara şi de-a lungul Dunării până în Vlaşca şi în Dobrogea. În întâia dintre aceste regiuni,Făgăraşul dispune de peste 70 pluguri la 100 exploataţii, Odorheiul de 65 şi altecâteva judeţe, în rândul cărora intră ca un avanpost şi Someşul, de peste 50 la100 de exploataţii. Într-a doua se găseşte în frunte Romanaţiul cu 58 pluguri la100 de exploataţii; într-a treia se găseşte cu peste 50 pluguri la 100 de exploa -taţii, adică cu un plug la 2 exploataţii, Constanţa. Judeţele din răsăritul ţării, dinBărăgan şi din Subcarpaţii Munteniei sunt mai slab înzestrate cu pluguri. ÎnMuscel, revin 14 pluguri la 100 exploataţii, în Câmpulung 15, în Prahova 16,ceea ce înseamnă 1 plug la 7 exploataţii.

La 1.000 ha de teren arabil revin 153 pluguri, ceea ce înseană un plug la6,5 ha teren arabil.

În raport cu suprafaţa terenurilor arabile, Platoul Transilvaniei este maibine înzestrat cu pluguri. Acolo un plug revine la 4 ha; în Dobrogea, cu exploa -taţiile ei relativ întinse, un plug revine la 15 ha de teren arabil. În genere judeţelede deal şi de munte dispun proporţional de mai multe pluguri, datorită suprafe -ţelor arabile reduse şi a împrejurării că exploataţiile mărunte din judeţele demunte năzuiesc, în aceeaşi măsură ca exploataţiile ceva mai mari din judeţele deşes, să dispună fiecare de un plug propriu. În judeţele de câmpie densitatea plu - gu rilor pe suprafaţa arabilă este mai redusă, pe de o parte pentru că aici o cotămult mai mare dintre terenuri se ară, pe de alta pentru că plugul este înlocuit înparte de tractor.

498

Proporţia plugurilor la 100 exploataţii agricole

PLUGURILA 100 EXPL.

10–14

20–29

30–39

40–49

50–59

60–69

70–79

15–19

SOCIOLBUC

Celelalte maşini şi unelte agricole sunt mult mai rare în raport cu suprafaţaarabilă. Prăşitoarea revine în medie la 28 ha, semănătoarea în medie la 118 ha,secerătoarea la peste 200 ha, tractorul la 800 ha.

DENSITATEA MAŞINILOR ŞI UNELTELOR AgRICOLE ÎN 1948ÎN RAPORT CU SUPRAfAŢA ARABILĂ

Proporţia laDenumirea maşinilor Numărul 1.000 haşi uneltelor agricole teren arabil

Tractoare 10.754 1,2Pluguri 1.346.270 153,6Prăşitoare 311.821 35,6Semănătoare 74.256 8,5Secerătoare 42.489 4,8

Carele şi căruţele sunt mai frecvente în Transilvania, Crişana şi Banat şiîn şesul Dunării cu Dobrogea.

Judeţul Roman, ale cărui exploataţii sunt mai bine înzestrate cu cai, con sti -tuie o insulă în mijlocul Moldovei şi atunci când e vorba de înzestrarea cu căruţe.

Braţele de muncă. Spre a obţine date asupra mâinii de lucru folosite încursul unui an agricol, au fost cerute informaţii asupra muncii depuse în fiecareexploataţie în cursul anului 1946/47. Întrucât între sfârşitul acestuia şi datarecensământului nu au intervenit schimbări însemnate în privinţa populaţiei,

499

Proporţia carelor şi căruţelor la 100 exploataţii agricole

CARE ŞI CĂRUŢELA 100 EXPL.

20–29

40–49

50–59

60–69

70–79

80–89

90–99

30–39

SOCIOLBUC

braţele de muncă folosite în anul agricol trecut pot fi confruntate fără prea mareinconvenient cu populaţia numărată cu prilejul recensământului.

Trebuie ţinut seamă, la acest capitol, [de] faptul că 1946/47 a fost un ande secetă precedat de un alt an de secetă. În consecinţă, braţele de lucru, mai alescele străine şi cele plătite, au fost, desigur, excepţional de reduse.

În anul agricol menţionat, au lucrat în exploataţiile agricole incluse înrezultatele provizorii, 8,0 milioane persoane de 14–65 ani. Ţinând seama căsuprafaţa propriu-zis agricolă a ţării măsoară 14.678.114 ha, iar cea arabilă9.725.638 ha6, de fiecare persoană activă revin în medie 1,8 ha teren agricol şi1,2 ha teren arabil. La 100 ha suprafaţă agricolă revin în medie 54 persoaneactive în agricul tură, iar la 100 ha teren arabil, 82. Densitatea cea mai ridicată pesuta de hectare de teren agricol o prezintă regiunea agrogeografică a CarpaţilorMunteniei şi Olteniei, cu 78 persoane active, şi pe cea mai scăzută Dobrogea, cu27 persoane active. Faţă de terenul arabil, Bucovina prezintă densitatea cea maimare şi tot Dobrogea pe cea mai scăzută, cu 146 respectiv 32 persoane active la100 ha teren arabil.

Rezultatele definitive ale recensământului agricol vor putea prezenta şirelaţiile dintre exploataţiile agricole, populaţia activă în agricultură şi populaţiapasivă întreţinută de ea.

Datele provizorii aruncă lumină şi asupra provenienţei braţelor de lucrufolosite în agricultură. Ele sunt furnizate mai ales de capii de exploataţie şi demembrii lor de familie.

Muncitorii angajaţi permanent, muncitorii sezonieri şi muncitorii zileriintervin într-o proporţie redusă.

Populaţia de 14–65 ani care a activat în exploataţiile agricole în anul1946/47 se cifrează la 8,0 milioane suflete. Numai 181.000 persoane din acestease găseau în situaţia de muncitori angajaţi permanent. Iar cifra celor angajaţi camuncitori sezonieri este de aproape 800.000.

mii suflete %Populaţia activă în exploataţiile agricole (14–65 ani) 7.985 100,0Membrii de familie activi în exploataţie 7.804 97,7Muncitori angajaţi cu anul 181 2,3Muncitori sezonieri activi în exploataţiile agricole 783

Deşi cifra zilelor lucrate de zileri prezintă probabil un însemnat grad deaproximaţie, ea arată totuşi că exploataţiile agricole româneşti, care suntprecumpănitor mărunte, nu sunt avizate aproape deloc la braţe de lucru străine.

500

6 Estimaţie globală obţinută prin Ancheta agricolă de la 15 ianuarie 1947 întreprinsă deInstitutul Central de Statistică.

SOCIOLBUC

MiiZile lucrate de muncitorii zileri în anul 1946/47 9.403

Cele 3,1 milioane exploataţii agricole nu au folosit în genere decât braţelede lucru ale membrilor de familie. În mijlocie, numai una dintre 17 exploataţiiagricole a avut salariaţi permanenţi şi numai una din 4 a recurs la muncitori sezo -nieri. Zile de lucru muncite de zileri au revenit în mijlocie trei, de fiecare exploa -taţie. Numărul persoanelor active în agricultură care au lucrat în 1947 şi în alteexploa taţii decât în cea proprie, se ridică la 1,4 milioane (18,1%) din total).

Numai parte din salariaţi sunt plătiţi în bani. Plata în natură sau platamixtă, în bani şi natură, joacă un rol important. Muncitorii sezonieri şi munci -torii zileri sunt plătiţi în mai mare măsură în bani decât salariaţii permanenţi.

MODUL DE RETRIBUŢIE A SALARIAŢILOR AgRICOLI ÎN ANUL 1946/47

Modul de retribuţie Salariaţi permanenţi Muncitori sezonieri Zile muncite de zileri

Mii % Mii % Mii %Total 181 100,0 783 100,0 9.403 100,0Plătiţi în bani 64 35,4 312 39,9 5.996 63,9Plătiţi în natură 57 31,5 279 35,6 1.519 16,1În bani şi natură 60 33,1 192 24,5 1.888 20,0

Dintre cele 8,0 milioane persoane active în agricultură, 1,4 milioane, adică18% au lucrat la străini. Proporţia cea mai ridicată de populaţie activă în agricul -tură, care lucrează şi în afara exploataţiei proprii, se găseşte în judeţul Arad, iarcea mai scăzută în Brăila. În întâiul din aceste judeţe ea atinge 33%, probabil

501

Munca depusă în exploataţii în cursul anului agricol 1946/47

POPULAŢIA ACTIVĂ (14–65 ani)(ÎN MII SUFLETE)

MUNCITORIPERMANENŢI

MUNCITORISEZONIERI

MUNCITORI ANGAJAŢI PERMANENT181 = 2,3%

MII SUFLETE

PLATA ÎN BANI

PLATA ÎN NATURĂ

PLATA ÎN BANIŞI NATURĂ

300

250

200

150

100

50

6457 60

312

279

192

0

MEMBRI DE FAMILIE7,804 = 97,7%

20–29

40–49

50–59

60–69

70–79

80–89

90–99

30–39

SOCIOLBUC

datorită puţinătăţii terenului agricol în estul muntos al judeţului, iar [în] celălaltnumai 6%.

Relaţii de muncă. Aproape o treime dintre exploataţii au declarat că, înanul agricol 1946/47, au muncit în diferite forme tradiţionale sau moderne deaso ciaţie (clăci, împrumut de muncă etc., respectiv asociaţii, obşti).

%Totalul exploataţiilor 3.096.177 100,0Exploataţii care s-au întovărăşit la munci agricole 940.525 30,4Exploataţii care nu s-au întovărăşit 2.155.652 69,6

Întovărăşirile la munci sunt mai frecvente în Câmpia Dunării, CarpaţiiMun te niei şi Olteniei, Bucovina şi Dobrogea şi mai rare pe Platoul Transil va niei,Carpaţii Moldovei, în Şesul Siretului şi Prutului şi în Şesul Tisei.

Exploataţii % exploataţiilorRegiunile Numărul care nu s-au care s-au care nu s-au care s-au

agrogeografice exploataţiilor întovărăşit la întovărăşit la întovărăşit la întovărăşit laagricole munci agricole munci agricole munci agricole munci agricole

ROMÂNIA 3.096.177 2.155.652 940.525 69,6 30,4Şesul Siretului şi Prutului 404.171 306.690 97.481 75,9 24,1Carpaţii Moldovei 192.961 148.661 44.300 77,0 23,0Carpaţii Munteniei

şi Olteniei 581.864 363.870 217.994 62,5 37,5Şesul Dunării 627.880 365.643 262.237 58,2 41,8Dobrogea 85.101 58.289 26.812 68,5 31,5Bucovina 71.444 45.862 25.582 64,2 35,8Platoul Transilvaniei 622.021 485.670 136.351 78,1 21,9Şesul Tisei 510.735 380.967 129.768 74,6 25,4

Numărul de 8,8 milioane al zilelor lucrate în tovărăşie arată că fiecaredintre exploataţiile care s-au asociat a lucrat în mijlocie 10 zile în tovărăşie cualte exploataţii.

O zecime dintre exploataţii se găsesc în raporturi de dependenţă faţă dealte exploataţii prestându-le munci neplătite pentru anumite foloase (drept depăşunat, de trecere, de tăiat lemne etc.).

Totalul exploataţiilor 3.096.177 100,0Exploataţii care au prestat munci la alţii pentru anume foloase 308.846 10,0Exploataţii care n-au prestat astfel de munci 2.787.331 90,0

Situaţia aceasta de dependenţă faţă de alte exploataţii este aproape egal defrecventă în toate regiunile ţării. În Bucovina şi judeţele de munte ale Moldoveiexploataţiile aflate în această situaţie sunt ceva mai frecvente, în Dobrogea şiCâmpia Dunării cu puţin mai rare.

502

SOCIOLBUC

Exploataţiile % exploataţiilor

care n-au care au care auprestat prestat care nu au prestatmunci la alţii prestat la alţiila alţii munci munci la munci

Regiunile Totalul pentru nesala- alţii nesala-agrogeografice exploataţiilor anume riate pentru riate

foloase pentru anume pentruanumite foloase anumitefoloase foloase

ROMÂNIA 3.096.177 2.787.331 308.846 90,0 10,0Şesul Siretului şi Prutului 404.171 361.067 43.104 89,3 10,7Carpaţii Moldovei 192.961 169.679 23.282 87,9 12,1Carpaţii Munteniei şi Olteniei 581.864 525.175 56.689 90,3 9,7Şesul Dunării 627.880 571.276 56.604 91.0 9,0Dobrogea 85.101 77.805 7.296 91,4 8,6Bucovina 71.444 61.449 9,995 86,0 14.0Platoul Transilvaniei 622.021 560.576 61.445 90,1 9,9Şesul Tisei 510.735 460.304 50.431 90,1 9,9

Exploataţiile agricole specializate. Calificarea exploataţiilor agricoledupă ramura de specializare a fost făcută de chiar capii de exploataţii sau derencezori, ţinându-se seama de ramura agricolă din care provine cea mai mareparte a venitului. Faţă de acest criteriu, cifrele obţinute arată, întâi de toate, ra -mu ra agricolă din care exploataţiile îşi trag existenţa şi în mai mică măsură spe -cia lizarea economică propriu zisă. Aproape 40.000 exploataţii agricole au decla -

503

A — Exploataţii care s-au întovărăşit la munci agricoleB — Exploataţii care nu s-au întovărăşitC — Exploataţii care au prestat munci la alţii pentru anumite foloaseD — Exploataţii care nu au prestat astfel de munci

Relaţii de muncă între exploataţiile agricoleA B C D

4.787(90%)

309(10%)

2.156(69,6%)

941(30,4%)

3.000

2.000

1.000

SOCIOLBUC

rat că îşi trag cea mai mare parte de venit din viticultură. Numărul exploataţiilorcare au declarat ca ocupaţie de căpetenie creşterea animalelor, este aproapeidentic. Cifra exploataţiilor agricole care s-au declarat precumpănitor pomicoletrece de 20.000. Exploataţiile cerealiere reprezintă aproape două treimi, iar celemixte ceva mai mult decât o treime din totalul exploataţiilor agricole.

Cartograma arată că numărul cel mai important de exploataţii care s-audeclarat viticole se găseşte în judeţele din sudul şi de la cotitura Carpaţilor, înTârnave şi în judeţele din şesul Tisei. Exploataţiile care s-au declarat crescătoarede vite se găsesc mai ales în judeţele din nordul şi vestul ţării (Câmpulung,Năsăud, Mureş, Maramureş şi apoi în toate judeţele de pe graniţa de vest pânăîn Timiş), şi în judeţele din jurul Hunedoarei (Severin, Caraş, Alba, Sibiu, Gorj,Vâlcea, Argeş). Exploataţiile pomicole au fost declarate mai ales în judeţele dinSubcarpaţii Munteniei, din Buzău până în Vâlcea.

Ramura principală a exploataţiilor Numărul exploataţilor %Total 3.096.177 100,0Viticole 39.258 1,3Creşterea animalelor 36.049 1,2

504

1,000

CREŞTEREAVITELOR

POMICULTURĂ

VITICULTURĂ

EX

PLO

ATA

ŢII

2,000

5,000

Numărul exploataţiilor care au declarat că subzistă din creşterea vitelor,pomicultură şi viticultură

(numai judeţele unde exploataţiile sunt mai numeroase)

SOCIOLBUC

Pomicole 20.721 0,7

Cerealiere 1.881.108 60,7

Altele şi mixte 1.119.041 36,1

În Câmpia Dunării, în Şesul Siretului şi Prutului şi în Dobrogea, 90% sau

aproape 90% dintre capii exploataţiilor au declarat că-şi trag existenţa din

cultura cerealelor. În Bucovina, Platoul Transilvaniei şi în Carpaţii Munteniei şi

Olteniei, precum şi în Carpaţii Moldovei, de la două treimi până la jumătate

dintre capii de exploatare au arătat că exploataţiile lor sunt mixte: cerealiere,

crescătoare de vite şi pomicole.

Procentul exploataţiilor

Regiunile Totalul cerealiere de crescă- pomicole viticole altele şi

agrogeografice exploataţiilor tori de vite mixte

ROMÂNIA 3.096.177 60,7 1,2 0,7 1,3 36,1

Şesul Siretului şi Prutului 404.171 84,3 0,4 0,1 1,1 14,1

Carpaţii Moldovei 192.961 53,1 0,7 0,3 2,8 43,1

Carpaţii Munteniei şi Olteniei 581.864 44,5 0,8 2,3 2,6 49,8

Şesul Dunării 627.880 90,6 0,3 0,1 0,5 8,5

Dobrogea 85.101 86,4 1,3 0,1 0,7 11,5

Bucovina 71.444 26,6 6,4 0,1 — 66,9

Platoul Transilvaniei 622.021 35,4 2,3 0,3 0,8 61,2

Şesul Tisei 510.735 58,2 1,4 0,5 1,2 38,7

În lumina acestor date, agricultura românească, apare încă şi în anul 1948

drept foarte puţin diferenţiată.

Integrarea în economia de schimb. S-a stabilit cu prilejul

recensământului, că două treimi din exploataţiile agricole şi-au procurat în anul

1947 banii de care au avut nevoie prin vânzare de produse, iar o treime muncind

la alţii.

Produse agricole vând numai trei cincimi dintre exploataţiile agricole, în

timp ce două cincimi sunt obligate să mai cumpere produse agricole, peste ceea

ce produc.

505

SOCIOLBUC

MODUL DE PROCURARE A BANILOR ÎN ExPLOATAŢIILE AgRICOLE

Modul în care şi-au procurat Numărul %exploataţiile agricole banii exploataţiilor

Total 3.096.177 100,0Vânzări de produse 1.905.380 61,5Muncă 1.190.797 38,5

VÂNZAREA ŞI CUMPĂRAREA DE PRODUSE AgRICOLEDE CĂTRE ExPLOATAŢII

Categorii de exploataţii Număr %

Total 3.096.177 100,0Vând obişnuit* 1.801.462 58,2Cumpără în mod obişnuit* 1.383.772 44,7

* Un număr de 92.307 dintre exploataţii (2,9%) au declarat că vând obişnuit dar că totodată şi cumpărăîn mod obişnuit produse agricole.

Exploataţiile din cele două şesuri, al Dunării şi al Moldovei, îşi procurăbanii de care au nevoie, în proporţie de aproximativ trei sferturi, prin vânzări deproduse. În regiunile de munte şi de sub munte, în Carpaţii Moldovei şi înBucovina, ca şi în Carpaţii Munteniei şi Olteniei, peste jumătate dintre exploa -taţii îşi câştigă banii prin muncă plătită. La folosirea acestor cifre trebuie ţinutăîn seamă situaţia din fiecare judeţ în parte, de vreme ce importanţa pe care o areuna sau alta din aceste surse de a procura bani nu este în funcţie numai deexistenţa sau lipsa produselor de prisos ce puteau fi vândute, ci şi de existenţaunor posibilităţi de muncă. Astfel în judeţele industriale, Prahova, Dâmboviţa,Caraş, chiar dacă produsele disponibile sunt însemnate, vor declara că-şi tragveniturile din munci plătite mai mulţi locuitori decât în judeţele cu puţine posibi -lităţi de lucru neagricole. Seceta din anii anteriori poate să fi influenţat şi ea înoarecare măsură, în judeţele mai lovite, răspunsurile la această întrebare.

DATE CU PRIVIRE LA INTEgRAREA ÎN ECONOMIA DE SChIMBA ExPLOATAŢIILOR ÎN 1948 PE REgIUNI

Dintre 100 exploataţii agricoleşi-au procurat

baniiExploataţii prin prin vând cumpără

Regiuni agrogeografice agricole vânzări muncă obişnuit obişnuitde produse pe bani produse produse

agricole agricoleROMÂNIA 3.096.177 61,5 38,4 58,2 44,7Şesul Siretului şi Prutului 404.171 70,9 29,1 69,7 23,4Carpaţii Moldovei 192.961 41,9 58,1 34,2 60,0Carpaţii Munteniei şi Olteniei 581.864 48,4 51,6 44,9 60,1Şesul Dunării 627.880 75,5 24,4 73,8 25,8Dobrogea 85.101 63,5 36,5 65,6 33,7Bucovina 71.444 42.8 57,2 39,1 75,4Platoul Transilvaniei 622.021 59,6 40,4 54,8 56,0Şesul Tisei 510.735 64,0 36,0 59,6 45,1

506

SOCIOLBUC

Produsele agricole au fost desfăcute în proporţii aproape egale chiar în sat,la târg sau la oraş. Târgul prevalează cu puţin, iar desfacerea la oraş se plaseazăla urmă.

LOCUL DE DESfACERE A PRODUSELOR AgRICOLE

Locul de desfacere Numărul exploataţiilor %În sat 558.418 31,0La târg 715.105 39,7La oraş 527.939 29,3

Maşini şi unelte şi-au procurat, în anul 1947, aproape o cincime dintreexploataţii (18,2%). Mai bine de jumătate dintre acestea au fost cumpărate de lacooperative, iar restul din altă parte.

MODUL DE PROCURARE A MAŞINILOR ŞI UNELTELOR AgRICOLE

De unde au fost procurate maşinile Exploataţii %şi uneltele agricole în 1947

Total 564.759 100,0Cooperative 322.438 57,1Din altă parte 242.321 42,9

Elaborarea rezultatelor definitive ale recensământului agricol începe toc -mai şi va reclama probabil un an de muncă. Vor fi evidenţiate elementele destruc tură ce n-au putut fi prelucrate şi prezentate în faza preliminară a lucrării.Tabloul agriculturii româneşti, ce va fi obţinut, după prelucrarea definitivă adatelor, va fi mult mai complet şi va evidenţia corelaţia ce subzistă între princi -palele elemente.

507

Harta Republicii Populare Române pe judeţe

SOCIOLBUC

În tabelele statistice sunt cuprinse şi exploataţiile agricole declarate deostaşii aflaţi sub arme, capi de exploataţii agricole, care nu au fost declarate lasediul lor din lipsa unui reprezentant sau prepus local.

Datele privind aceste exploataţii au fost înglobate la judeţul unde au fostdeclarate, urmând ca ulterior ele să fie repartizate la localităţile unde sunt situatedin punct de vedere geografic.

O dată cu repartizarea acestor exploataţii pe localităţi, pentru a evita du -blele înregistrări se va face şi o verificare amănunţită pentru a se vedea dacă nuau fost declarate şi în localităţile respective de către rude.

De altfel aceste date nu sunt numeroase pentru a influenţa totalurile date,fiind vorba de 7.508 ha suprafaţă — 421 cai, 2.102 bovine, 5.905 ovine, 153 ca -pre, 614 porci, 264 stupi şi 7.856 păsări.

Nu sunt cuprinse aici nici datele privind exploataţiile agricole, declarateîn altă parte decât localitatea unde sunt situate şi care nu au avut un administratorsau un prepus local.

Datele privind aceste exploataţii, nu au fost înscrise în formularele de cen -tralizare de la Birourile de sector, pentru a evita dublele înregistrări, urmând caextragerea lor şi repartizarea pe localităţi să se facă la Bucureşti.

Până la această dată, au fost repartizate numai exploataţiile declarate de pro -prietarii care locuiesc în Municipiul Bucureşti, unde au fost cele mai nume roase.

Au fost eliminate erorile de tipar din tabelele statistice apărute în revista„Probleme Economice“. La tabela „Animalele domestice“, de la p. 516 s-au în -locuit toate cifrele din coloana 21 pentru următoarele regiuni agrogeografice:Şesul Dunării, Dobrogea, Bucovina, Platoul Transilvaniei şi Şesul Tisei.

509

TABELE STATISTICE

SOCIOLBUC

RO

MÂ

NIA

20.6

60.7

0420

.321

.022

5.50

1.13

890

1.01

61.

100.

852

1.47

2.78

583

8.28

669

7.31

836

3.67

888

.335

23.6

9815

.170

Şesu

l Sir

etul

ui ş

i Pru

tulu

i2.

182.

519

2.17

9.86

369

9.81

272

.261

126.

177

203.

594

127.

127

107.

878

51.4

008.

077

1.92

81.

370

1D

oroh

oi21

2.88

422

7.56

583

.834

13.2

4016

.705

24.0

0713

.615

11.0

554.

515

473

122

102

2B

otoş

ani

250.

858

273.

991

93.3

9210

.752

19.9

2329

.568

15.4

8712

.248

4.39

563

222

516

23

Iaşi

321.

626

241.

559

80.1

327.

104

12.7

8222

.637

15.5

5612

.908

7.54

01.

156

267

182

4R

oman

180.

478

261.

240

69.2

288.

084

15.5

6521

.806

11.8

038.

363

2.75

251

121

013

45

Vas

lui

176.

237

185.

868

58.3

364.

429

10.7

1619

.436

10.2

228.

833

3.84

658

713

812

9

6Fă

lciu

167.

277

154.

363

47.9

003.

321

7.44

413

.351

10.1

618.

644

4.22

956

691

937

Tut

ova

205.

745

181.

290

58.7

263.

941

9.08

616

.176

11.9

2310

.812

5.56

489

317

815

38

Cov

urlu

i22

4.54

217

3.74

752

.648

2.47

06.

629

12.1

2510

.123

11.8

077.

692

1.33

631

415

29

Tecu

ci19

8.74

622

5.09

466

.498

6.56

311

.588

18.8

2412

.598

10.7

734.

965

894

186

107

10R

âmni

cu S

ărat

244.

126

255.

146

89.1

1812

.357

15.7

3925

.664

15.6

3912

.435

5.90

21.

029

197

156

Car

paţii

Mol

dove

i1.

282.

284

1.18

5.57

931

8.30

252

.848

72.3

6993

.088

48.3

0135

.764

12.7

962.

084

526

526

11B

aia

193.

315

230.

000

64.5

4310

.894

13.9

2619

.113

9.85

07.

856

2.41

632

777

8412

Nea

mţ

397.

736

257.

664

82.3

2612

.731

21.1

9025

.041

11.9

098.

144

2.73

736

810

610

013

Bac

ău38

4.11

542

2.14

498

.490

17.5

1621

.727

27.8

1515

.028

10.9

104.

321

852

161

160

14Pu

tna

307.

118

275.

771

72.9

4311

.707

15.5

2621

.119

11.5

148.

854

3.32

253

718

218

2

Car

paţii

Mun

t. şi

Olte

niei

2.71

8.74

33.

652.

866

1.04

4.48

225

3.58

426

0.73

327

5.34

812

4.17

182

.521

34.7

278.

255

3.01

72.

126

15B

uzău

422.

425

435.

534

139.

625

29.2

9528

.105

38.2

1918

.744

14.8

587.

571

1.83

965

633

816

Prah

ova

384.

041

516.

138

165.

630

50.2

6345

.106

40.4

4615

.032

9.60

13.

695

781

382

324

17D

âmbo

viţa

272.

268

459.

194

152.

202

48.3

1542

.538

37.9

6813

.018

6.73

82.

519

629

248

229

18M

usce

l21

6.69

422

0.31

569

.824

25.4

7218

.763

14.8

124.

988

3.28

81.

498

545

238

220

19A

rgeş

368.

783

449.

720

127.

561

28.9

9930

.368

34.0

3815

.508

11.5

795.

171

1.19

139

431

3

20V

âlce

a33

6.82

957

4.60

912

9.09

728

.979

38.4

0833

.782

13.9

719.

062

3.56

384

327

021

921

Gor

j33

4.61

649

9.13

810

4.65

018

.621

21.9

9230

.014

17.7

6410

.329

4.20

81.

089

391

242

22M

ehed

inţi

383.

087

498,

218

155.

893

23.6

4035

.453

46.0

6925

.146

17.0

666.

502

1.33

843

824

1

Şesu

l Dun

ării

3.81

7.96

53.

606.

222

1.32

3.13

519

7.02

028

2.42

539

9.61

621

5.42

614

5.35

762

.580

12.1

425.

237

3.33

223

Dol

j60

2.73

574

1.12

724

3.23

437

.157

52.1

7376

.442

40.8

5625

.619

8.39

71.

466

700

424

24R

oman

aţi

303.

324

443.

449

144.

074

24.9

3134

.179

43.5

9221

.649

13.0

234.

923

1.17

641

019

125

Olt

228.

949

326.

493

98.1

1413

.390

19.3

3831

.198

16.2

5912

.187

4.35

894

727

316

426

Tele

orm

an42

8.54

956

5.53

320

2.42

426

.294

48.9

1967

.730

31.0

2619

.981

6.93

41.

025

266

249

27V

laşc

a36

2.62

944

2.02

615

8.61

623

.940

35.6

5254

.123

24.5

3714

.847

4.47

961

021

321

5

28Il

fov

906.

262

589.

350

250.

078

52.1

2158

.633

66.2

6435

.540

20.9

549.

657

2.77

92.

518

1.61

229

Ialo

miţa

611.

677

333.

455

147.

754

13.0

1121

.939

39.1

4429

.453

25.2

7215

.264

2.79

258

229

730

Bră

ila37

3.84

016

4.78

978

.841

6.17

611

.592

21.1

2316

.106

13.4

748.

568

1.34

727

518

0

510

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

ESu

praf

aţa

tota

lă h

aN

umăr

ulpa

rcel

elor

Num

ărul

tota

l al

prop

riet

arilo

rde

tere

nuri

agri

cole

Până

la5.

000

m2

5.00

1m2

–1 h

a1–

22–

33–

55–

1010

–20

20–5

0Pe

ste

50

12

34

56

78

910

1112

1314

RE

PAR

TIŢ

IA P

RO

PRIE

TAR

ILO

R D

UPĂ

MĂ

RIM

EA

PR

OPR

IET

ĂŢ

II, H

a *

1. N

UM

ĂR

UL

PR

OP

RIE

TA

RIL

OR

AG

RIC

OL

I ŞI

DIS

TR

IBU

ŢIA

LO

R D

UP

Ă Î

NT

IND

ER

EA

TE

RE

NU

LU

I ST

ĂP

ÂN

ITR

Ez

UL

TA

TE

PR

Ov

IzO

RII

AL

E R

EC

EN

SĂM

ÂN

TU

LU

I D

IN 2

5 IA

NU

AR

IE 1

948

SOCIOLBUC

Dob

roge

a1.

102.

291

394.

934

157.

303

11.1

2719

.518

25.8

0921

.768

30.1

4629

.772

16.4

332.

233

497

31T

ulce

a48

8.23

416

9.74

065

.282

7.24

512

.975

13.5

049.

260

9.61

77.

603

4.58

335

713

832

Con

stan

ţa61

4.05

722

5.19

492

.021

3.88

26.

543

12.3

0512

.508

20.5

2922

.169

11.8

501.

876

359

Buc

ovin

a51

2.98

834

1.85

111

9.16

427

.063

32.3

8431

.794

12.2

757.

978

4.43

71.

971

934

328

33C

âmpu

lung

290.

412

71.6

1330

.939

6.31

55.

050

6.16

43.

713

3.81

53.

151

1.70

283

919

034

Suce

ava

102.

247

157.

828

48.3

3710

.651

15.3

4614

.034

5.01

22.

418

633

107

4492

35R

ădău

ţi12

0.32

911

2.41

039

.888

10.0

9711

.988

11.5

963.

550

1.74

565

316

251

46

Plat

oul T

rans

ilvan

iei

5.33

3.75

95.

917.

341

1.02

1.97

616

1.88

316

6.72

223

9.25

416

2.62

816

4.71

992

.155

24.6

185.

969

4.02

836

Mur

eş53

7.89

746

7.90

510

1.58

316

.366

16.4

0521

.648

22.2

4214

.027

7.60

12.

235

661

398

37C

iuc

377.

956

367.

992

54.4

708.

427

7.38

111

.222

8.00

08.

780

7.29

12.

531

672

166

38O

dorh

ei22

0.91

544

0.09

040

.382

4.87

34.

859

7.55

16.

271

7.24

16.

786

2.16

345

218

639

Tre

i Sca

une

368.

640

224.

936

47.3

079.

104

7.82

210

.120

6.51

86.

281

4.76

41.

742

620

336

40B

raşo

v 27

7.88

314

4.69

340

.918

7.67

97.

122

9.46

45.

427

5.16

25.

162

586

168

148

41Fă

găra

ş21

8.10

047

9.86

435

.586

2.25

03.

379

8.37

97.

361

9.31

74.

136

516

6518

342

Târ

nava

Mar

e24

6.26

522

2.60

940

.579

5.05

74.

365

10.1

915.

435

8.57

46.

079

549

135

194

43T

ârna

va M

ică

174.

510

313.

110

53.2

667.

814

8.51

512

.866

8.69

88.

703

3.81

92.

441

223

187

44Si

biu

314.

641

392.

686

54.4

2810

.600

8.71

012

.218

9.32

210

.215

2.66

143

212

414

645

Alb

a29

6.37

339

3.40

878

.443

18.7

4315

.740

19.3

1010

.413

8.71

14.

038

946

289

253

46H

uned

oara

595.

394

758.

795

110.

833

19.7

5021

.778

27.6

5216

.018

13.6

448.

377

2.48

262

151

147

Tur

da29

1.12

832

1.44

066

.005

10.3

9812

.180

16.9

699.

734

9.35

15.

361

1.42

636

921

748

Clu

j42

5.30

646

7.11

399

.623

14.3

2017

.366

26.2

2416

.283

13.7

028.

340

2.31

158

848

949

Som

eş32

4.04

047

5.29

610

5.20

113

.186

17.0

2124

.064

14.7

6524

.788

8.34

62.

218

521

292

50N

ăsău

d39

4.54

524

2.75

649

.354

5.38

56.

663

11.2

089.

309

9.95

35.

456

989

215

176

51M

aram

ureş

270.

166

204.

648

43.9

987.

931

7.41

610

.168

6.83

26.

270

3.93

81.

051

246

146

Şesu

l Tis

ei3.

710.

155

3.04

2.36

681

6.96

412

5.23

014

0.52

420

4.28

212

6.59

012

2.95

575

.811

14.7

553.

854

2.96

352

Satu

-Mar

e35

4.09

137

9.17

793

.217

14.3

5917

.726

26.7

7013

.368

11.3

487.

044

1.77

347

735

253

Săla

j41

7.30

156

2.30

613

4.02

819

.070

24.6

4236

.584

22.1

7516

.605

10.8

632.

806

789

494

54B

ihor

689.

152

586.

624

168.

939

28.5

4934

.548

47.6

7925

.455

19.3

479.

763

2.17

669

972

355

Ara

d54

8.14

244

5.25

213

9.29

824

.875

24.5

9835

.112

22.2

7217

.642

11.7

881.

961

591

459

56T

imiş

-Tor

onta

l64

4.09

350

0.77

113

1.71

515

.004

11.7

7921

.952

19.3

9434

.511

23.6

364.

020

933

486

57C

araş

398.

340

251.

385

65.0

1910

.390

11.8

2215

.563

10.1

429.

993

5.82

51.

000

137

147

58Se

veri

n65

9.03

631

6.85

184

.748

12.9

8315

.409

20.6

2213

.784

13.5

096.

892

1.01

922

830

2

* L

imita

sup

erio

ară

este

incl

usă

în in

terv

al

511

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

ESu

praf

aţa

tota

lă h

aN

umăr

ulpa

rcel

elor

Num

ărul

tota

l al

prop

riet

arilo

rde

tere

nuri

agri

cole

Până

la5.

000

m2

5.00

1m2

–1 h

a1–

22–

33–

55–

1010

–20

20–5

0Pe

ste

50

RE

PAR

TIŢ

IA P

RO

PRIE

TAR

ILO

R D

UPĂ

MĂ

RIM

EA

PR

OPR

IET

ĂŢ

II, H

a *)

12

34

56

78

910

1112

1314

SOCIOLBUC

RO

MÂ

NIA

3.09

6.17

723

3.15

329

6.32

11.

106.

754

707.

001

551.

090

153.

516

34.2

2214

.120

Şesu

l Sir

etul

ui ş

i Pru

tulu

i40

4.17

114

.659

27.3

7614

2.11

211

3.11

284

.868

17.6

652.

917

1.46

21

Dor

ohoi

44.9

531.

218

3.09

017

.399

13.3

698.

501

1.08

518

510

62

Bot

oşan

i53

.103

2.70

13.

422

21.2

5814

.855

9.20

01.

273

933

161

3Ia

şi46

.640

1.42

22.

838

15.0

6012

.723

11.4

382.

618

398

143

4R

oman

38.7

221.

390

3.48

316

.146

10.7

275.

702

929

190

155

5V

aslu

i36

.177

1.04

42.

638

14.6

709.

552

6.59

11.

316

221

145

6Fă

lciu

29.1

4882

61.

619

9.11

98.

762

7.10

51.

449

172

967

Tut

ova

34.4

1296

31.

934

10.4

579.

665

8.64

42.

221

349

179

8C

ovur

lui

32.9

6783

81.

550

8.14

59.

594

9.68

42.

540

451

165

9Te

cuci

39.4

901.

628

2.71

213

.948

10.9

687.

928

1.83

934

312

410

Râm

nicu

Săr

at48

.559

2.62

94.

090

15.9

1012

.897

10.0

752.

395

375

188

Car

paţii

Mol

dove

i19

2.96

114

.207

22.6

1484

.125

43.9

6822

.865

3.89

875

053

411

Bai

a37

.665

1.46

03.

533

17.2

149.

759

4.83

068

295

9212

Nea

mţ

48.2

293.

588

5.49

121

.658

11.1

165.

405

743

125

103

13B

acău

61.3

735.

521

8,32

126

.405

12.3

716.

885

1.41

629

515

914

Putn

a45

.694

3.63

85.

269

18.8

4810

.722

5.74

51.

057

235

180

Car

paţii

Mun

teni

ei ş

i Olte

niei

581.

864

60.9

6983

.798

245.

626

106.

996

62.7

8915

.043

4.33

22.

311

15B

uzău

78.7

975.

871

8.75

630

.749

17.0

2911

.782

3.33

591

136

416

Prah

ova

108.

302

17.2

6222

.474

47.3

8313

.526

5.73

51.

136

443

343

17D

âmbo

viţa

85.8

0910

.235

13.3

8741

.241

12.0

795.

122

1.05

339

729

518

Mus

cel

41.2

027.

558

8.30

217

.323

4.51

22.

307

681

295

224

19A

rgeş

68.7

106.

057

8.55

028

.852

13.4

888.

548

2.23

965

032

6

20V

âlce

a65

.776

6.48

88.

769

28.6

6312

.737

7.01

91.

559

359

182

21G

orj

56.2

154.

164

5.95

722

.895

12.6

187.

719

1.98

959

927

422

Meh

edin

ţi77

.053

3.33

45.

603

28.5

2021

.007

14.5

573.

051

678

303

Şesu

l Dun

ării

627.

880

24.5

4143

.374

228.

011

170.

460

125.

317

27.8

205.

845

2.51

223

Dol

j11

7.85

24.

862

8.23

143

.466

33.9

4722

.278

3.81

483

242

224

Rom

anaţ

i66

.971

2.11

54.

134

25.9

3518

.690

12.2

842.

895

655

263

25O

lt49

.349

1.64

53.

247

18.3

3013

.856

9.45

62.

139

484

192

26Te

leor

man

90.0

322.

486

4.52

032

.727

26.4

1119

.632

3.39

154

532

027

Vla

şca

76.9

683.

028

4.80

531

.636

21.4

5413

.365

1.96

142

529

4

28Il

fov

108.

292

7.54

312

.494

46.8

8023

.141

14.1

023.

026

701

405

29Ia

lom

iţa77

.773

1.89

13.

723

19.4

2721

.745

22.2

706.

780

1.51

242

530

Bră

ila40

.643

971

2.22

09.

610

11.2

1611

.930

3.81

469

119

1

Dob

roge

a85

.101

3.20

43.

447

13.6

5814

.790

24.5

4519

.416

5.20

483

731

Tul

cea

35.5

852.

463

2.57

78.

491

6.38

38.

337

6.16

71.

009

158

32C

onst

anţa

49.5

1674

187

05.

167

8.40

716

.208

13.2

494.

195

679

512

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

E

JUD

EŢ

E

Num

ărul

tota

lal

expl

oata

ţiilo

rag

rico

lePâ

nă la

5.00

0 m

25.

0001

m2

–1 h

a1–

33–

55–

1010

–20

20–5

0Pe

ste

50

RE

PAR

TIŢ

IA E

XPL

OA

TAŢ

IIL

OR

DU

PĂ M

ĂR

IME

, Ha

*)

2. N

UM

ĂR

UL

Ex

PL

OA

TA

ŢII

LO

R A

GR

ICO

LE

ŞI

DIS

TR

IBU

ŢIA

LO

R D

UP

Ă Î

NT

IND

ER

EA

TE

RE

NU

LU

I E

xP

LO

AT

AT

RE

zU

LT

AT

E P

RO

vIz

OR

II A

LE

RE

CE

NSĂ

MÂ

NT

UL

UI

DIN

25

IAN

UA

RIE

194

8

13

45

67

89

1011

2

SOCIOLBUC

Buc

ovin

a71

.444

7.85

49.

652

33.1

9911

.149

5.98

72.

159

1.07

497

033

Câm

pulu

ng20

.353

3.24

52.

199

5.94

22.

958

2.98

41.

727

1.00

329

534

Suce

ava

27.7

442.

232

3.79

014

.969

4.89

31.

614

190

2036

35R

ădău

ţi23

.347

2.37

73.

663

12.2

883.

298

1.38

924

251

39

Plat

oul T

rans

ilvan

iei

622.

021

59.3

3959

.421

192.

672

136.

746

124.

067

37.9

748.

284

3.51

836

Mur

eş65

.113

7.37

27.

322

22.8

3613

.175

10.0

233.

208

861

316

37C

iuc

33.7

153.

040

2.38

88.

162

7.29

78.

212

3.47

695

019

038

Odo

rhei

27.6

512.

046

2.16

66.

841

5.52

46.

964

3.19

271

120

739

Tre

i Sca

une

29.4

733.

415

3.42

38.

376

5.21

35.

543

2.42

381

526

540

Bra

şov

24.5

562.

388

2.67

07.

116

4.69

26.

455

953

161

121

41Fă

găra

ş20

.826

1.56

992

63.

201

5.74

47.

280

1.87

596

135

42T

ârna

va M

are

31.3

233.

700

3.26

47.

348

7.08

48.

273

1.32

018

115

343

Târ

nava

Mic

ă33

.961

3.55

33.

180

9.87

98.

277

7.31

41.

357

229

172

44Si

biu

34.2

444.

131

3.06

810

.309

10.0

895.

375

985

168

119

45A

lba

42.7

504.

399

4.62

015

.706

9.12

76.

534

1.72

738

924

8

46H

uned

oara

62.8

245.

950

5.89

720

.251

13.9

6811

.828

3.76

174

342

647

Tur

da41

.271

3.60

04.

606

14.6

658.

162

7.17

02.

353

515

200

48C

luj

59.6

614.

742

5.47

421

.197

12.8

4610

.582

3.62

380

339

449

Som

eş50

.801

3.10

24.

545

16.6

1710

.636

10,4

314.

191

992

287

50N

ăsău

d31

.641

2.07

02.

150

9.07

58.

725

7.05

42.

045

366

156

51M

aram

ureş

32.2

114.

262

3.72

211

.093

6.18

75.

029

1.48

530

412

9

Şesu

l Tis

ei51

0.73

548

.380

46.6

3916

7.35

110

9.78

010

0.65

229

.541

5.81

62.

576

52Sa

tu M

are

61.3

224.

946

7.05

124

.953

11.3

189.

013

3.00

269

234

753

Săla

j84

.858

5.89

69.

239

33.1

5917

.029

13.4

634.

554

1.12

439

454

Bih

or10

5.32

78.

927

11.1

2443

.319

21.8

6814

.931

3.73

179

663

155

Ara

d80

.777

7.75

67.

123

28.0

4818

.999

13.9

523.

638

875

386

56T

imiş

-Tor

onta

l96

.975

13.7

475.

816

15.6

3521

.530

29.3

258.

784

1.69

444

4

57C

araş

35.5

103.

404

3.13

09.

544

7.73

58.

445

2.81

129

914

258

Seve

rin

45.9

663.

704

3.15

612

.693

11.3

0111

.523

3.02

133

623

2

*L

imita

sup

erio

ară

este

incl

usă

în in

terv

al.

513

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

E

JUD

EŢ

E

Num

ărul

tota

l al

expl

oata

ţiilo

rag

rico

lePâ

nă la

5.00

0 m

25.

0001

m2

–1 h

a1–

33–

55–

1010

–20

20–5

0Pe

ste

50

RE

PAR

TIŢ

IA E

XPL

OA

TAŢ

IIL

OR

DU

PĂ M

ĂR

IME

, Ha

*

12

34

56

78

910

11

SOCIOLBUC

RO

MÂ

NIA

3.13

6.84

83.

096.

177

20.3

27.3

9919

.198

.500

8.76

7.21

823

.703

1.48

6.61

12.

429.

343

105.

233

101.

547

124.

479

4.82

9.97

136

0.17

997

0.21

6

Şesu

l Sir

etul

ui ş

i Pru

tulu

i40

8.49

240

4.17

12.

130.

603

2.13

3.07

51.

340.

349

3.06

396

,779

264.

605

13.5

5126

.919

6.65

322

8.29

255

.509

97.3

551

Dor

ohoi

46.4

8644

.953

226.

945

211.

927

140.

732

110

12.7

7927

.206

2827

843

216

.215

5.92

18.

226

2B

otoş

ani

53.1

0353

.103

276.

271

252.

706

157.

649

245

13.6

2035

.422

241

816

584

28.9

456.

735

8.44

93

Iaşi

47.9

1346

.640

238.

037

263.

539

147.

633

339

26.1

3543

.052

2.05

81.

587

1.09

621

.923

6.56

113

.155

4R

oman

39.0

8638

.722

210.

588

173.

696

108.

597

245

7.83

217

.715

106

726

561

28.5

054.

079

5.33

05

Vas

lui

36.1

7736

.177

185.

005

180.

464

109.

505

229

8.60

022

.889

319

3.06

053

022

.190

5.76

87.

374

6Fă

lciu

29.2

4329

.148

160.

405

167.

740

96.7

7148

510

.118

21.9

171.

298

2.78

738

621

.618

4.61

87.

742

7T

utov

a34

.561

34.4

1216

6.95

221

0.43

913

4.95

635

73.

666

25.0

6658

54.

414

345

26.3

355.

360

9.35

58

Cov

urlu

i33

.270

32.9

6717

6.24

121

5.80

416

0.64

037

92.

679

16.5

1871

53.

994

216

7.43

94.

732

18.4

929

Tecu

ci40

.094

39,4

9023

2.19

620

1.81

713

0.06

023

22.

434

19.0

722.

294

6.05

737

025

.999

5.49

59.

804

10R

âmni

cu-S

ărat

48.5

5948

.559

257.

963

254.

943

153.

806

442

8.91

635

.748

5.90

73.

200

2.13

329

.123

6.24

09.

428

Car

paţii

Mol

dove

i19

4.10

819

2.96

11.

180.

855

1.25

7.82

834

2.29

61.

054

94.0

9112

8.71

814

.123

5.03

92.

725

594.

112

17.3

8058

.290

11B

aia

37.9

9537

.665

231.

749

198.

220

87.8

6673

14.3

0018

.633

2714

485

565

.353

3.39

47.

575

12N

eam

ţ48

.229

48.2

2926

1.16

339

5.92

679

.206

131

35.5

8735

.207

3071

601

225.

226

4.47

915

.388

13B

acău

61.4

5061

.373

413.

750

374.

309

98.1

3118

723

.440

40.2

3255

62.

962

720

186.

994

5.52

115

.566

14Pu

tna

46.4

3445

.694

274.

193

289.

373

77.0

9366

320

.764

34.6

4613

.510

1.86

254

911

6.53

93.

986

19.7

61

Car

paţii

Mun

teni

eişi

Olte

niei

585.

210

581.

864

3.71

6.89

72.

675.

474

998.

038

4.67

417

1.95

332

0.35

824

.627

17.2

1667

.390

854.

013

57.0

3116

0.17

415

Buz

ău80

.057

78.7

9739

8.32

141

9.47

319

3.95

81.

127

24.7

2652

.832

6.34

55.

246

8.81

398

.391

9.09

018

.945

16Pr

ahov

a10

8.30

210

8.30

250

3.87

736

8.79

713

3.98

21.

495

27.9

7547

.810

7.20

41.

140

9.52

611

6.69

69.

736

13.2

3317

Dâm

bovi

ţa85

.809

85.8

0946

8.97

729

5.82

613

5.66

763

013

.508

27.3

4479

699

011

.162

77.9

489.

277

8.50

418

Mus

cel

41.6

4741

.202

213.

486

197.

657

22.2

8590

24.1

9129

.679

1.28

016

711

.114

97.4

722.

652

8.72

719

Arg

eş68

.883

68.7

1045

6.64

538

3.68

313

5.36

220

118

.612

46.2

7315

128

212

.016

135.

056

7.19

228

.538

20V

âlce

a65

.757

65.7

7658

7.77

228

0.34

183

.613

190

20.1

4535

.016

6.96

954

26.

775

101,

430

5.93

519

.726

21G

orj

56.9

1056

.215

526.

147

339.

626

83.4

1532

630

.026

38.5

3849

02.

857

4.38

014

2.59

54.

084

32.9

1522

Meh

edin

ţi77

,845

77.0

5356

1.67

240

0.07

120

9.75

661

512

.770

42.8

661,

392

5.99

23,

604

84.4

259.

065

29.5

86

Şesu

l Dun

ării

644.

859

627.

880

3.59

1.98

03.

403.

780

2.46

3.88

77.

557

53.4

7826

7.55

915

.195

34.1

0610

,094

309.

700

94.4

4114

7.76

323

Dol

j11

7.84

811

7.85

276

7.41

658

2.67

140

3.15

499

911

.198

35.6

075.

138

7.12

01.

143

78.8

4515

.556

23.9

1124

Rom

anaţ

i67

.753

66.9

7147

5.09

332

8.36

024

4.90

772

45.

315

16.3

344.

203

2.90

41.

253

33.2

4010

,503

8.97

725

Olt

49.2

2349

.349

312.

611

231.

996

172.

491

283

2.08

716

.391

1.17

21.

916

3.59

817

.711

7.93

88.

409

26Te

leor

man

91.5

1790

.032

569.

677

443.

830

354.

239

667

6.61

431

.884

839

6.65

524

419

.694

13.7

929.

202

27V

laşc

a77

.906

76.9

6844

6.56

736

7.59

527

7.42

691

56.

404

22.8

5355

15.

065

449

32.8

7011

.739

9.32

3

514

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

E

JUD

EŢ

E

Num

ărul

gosp

odăr

iilor

care

se

ocup

ă cu

agri

cultu

ra

Num

ărul

expl

oata

-ţii

lor

agri

cole

Num

ărul

parc

elel

or

Tota

lul

supr

afeţ

eiex

ploa

taţii

lor

Ha

Ara

bil

Gră

dini

deza

rzav

atir

igat

e

Fâne

ţena

tura

lePă

şuni

Alto

itePr

oduc

ător

idi

recţ

i

Vii

Liv

ezi

cu pom

iPă

duri

Cur

ţi

Alte

tere

nuri

şine

prod

uc -

tive

CA

TE

GO

RII

DE

TE

RE

NU

RI

3. S

UP

RA

fAŢ

A E

xP

LO

AT

AT

Ă P

E C

AT

EG

OR

II D

E T

ER

EN

UR

IR

Ez

UL

TA

TE

PR

Ov

IzO

RII

AL

E R

EC

EN

SĂM

ÂN

TU

LU

I D

IN 2

5 IA

NU

AR

IE 1

948

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

SOCIOLBUC

28Il

fov

120.

662

108.

292

512.

925

465.

856

345.

970

2.14

63.

264

17.2

102.

261

4.72

62.

361

55.7

7614

.732

16.4

1029

Ialo

miţa

79.0

7177

.773

345.

292

634.

014

443.

696

1.15

53.

636

77.4

1358

53.

758

711

47.0

7713

.433

42.5

5030

Bră

ila40

.879

40.6

4316

2.39

934

9.45

822

2.00

466

814

.960

49.8

6744

61.

962

335

24.4

876.

748

27.9

81

Dob

roge

a84

.927

85.1

0138

8.52

998

8.33

267

8.15

34.

198

9.93

298

.044

2.72

85.

706

1.00

655

.767

17.4

6111

5.33

731

Tul

cea

35.3

0935

.585

158.

656

387.

246

209.

651

3.46

97.

758

34.3

181.

502

1.93

835

435

.625

6.67

785

.954

32C

onst

anţa

49.6

1849

.516

229.

873

601.

086

468.

502

729

2.17

463

.726

1.22

63.

768

652

20.1

4210

.784

29.3

83

Buc

ovin

a71

.616

71.4

4435

1.64

348

9.24

210

1.24

815

160

.199

60.7

519

640

824

0.02

94.

046

22.3

9533

Câm

pulu

ng20

.185

20.3

5370

.288

287.

336

7.88

25

47.9

8147

.546

22

5216

8.73

893

414

.284

34Su

ceav

a27

.926

27.7

4416

7.31

388

.273

53.0

4113

65.

075

5.56

94

127

319

.905

1.77

32.

496

35R

ădău

ţi23

.505

23.3

4711

4.04

211

3.63

340

.325

107.

143

7.72

63

383

51.3

861.

339

5.61

5

Plat

oul

Tra

nsilv

anie

i63

3.89

062

2.02

15.

921.

343

4.81

3.10

11.

281.

240

1.44

373

3.71

980

9.87

814

.066

1.83

617

.527

1.66

7.23

457

.358

228.

800

36M

ureş

65.4

1465

.113

456.

401

519.

501

151.

373

209

49.5

3176

.394

1.36

555

61.

283

213.

056

7.01

518

.719

37C

iuc

33.3

9833

.715

375.

966

330.

384

49.8

0314

83.3

0666

.137

12

3611

4.44

93.

305

13.3

3138

Odo

rhei

28.4

4827

.651

444.

745

221.

681

60.9

9934

48.9

2334

.846

6382

714

61.9

922.

723

11.3

0539

Tre

i Sca

une

29.4

2929

.473

233.

438

326.

663

74.4

9513

229

.873

21.5

391

143

919

3.26

23.

286

3.63

540

Bra

şov

25.4

6824

.556

134.

964

214.

912

46.2

2794

32.6

7834

.894

4312

438

89.7

242.

231

8.57

1

41Fă

găra

ş21

.171

20.8

2648

9.35

120

5.35

365

.625

1240

.019

32.0

9579

6739

256

.782

2.18

38.

099

42T

ârna

va M

are

32.5

0031

.323

255.

613

233.

091

75.8

4211

033

.847

44.8

071.

911

136

681

61.5

343.

145

11.0

7843

Târ

nava

Mic

ă34

.967

33.9

6132

9.35

817

0.77

292

.072

7720

.072

23.4

233.

501

170

344

20.7

264.

092

6.29

544

Sibi

u36

.051

34.2

4438

4.45

828

5.58

672

.013

8235

.400

52.6

561.

509

731.

535

107.

308

3.30

411

.706

45A

lba

43.4

1142

.750

398.

419

262.

280

83.9

4719

733

.750

42.5

063.

132

135

1.28

676

.926

3.52

716

.874

46H

uned

oara

63.3

6762

.824

773.

778

538.

708

100,

025

119

66.6

3395

.063

263

130

2.11

323

0.92

35.

297

38.1

4247

Tur

da41

.672

41.2

7132

2.27

427

3.72

393

.003

7536

.554

49.9

8365

753

855

76.2

183.

474

12.8

5148

Clu

j61

.832

59.6

6145

8.66

637

5.86

313

5.31

014

960

.497

70.2

7231

921

11.

476

80.3

605.

416

21.8

5349

Som

eş51

.105

50.8

0145

1.50

530

9.74

510

0.76

044

49.6

6862

.266

373

126

2.10

771

.401

4.69

818

.302

50N

ăsău

d32

.762

31.6

4120

3.00

928

8.81

651

.418

6253

.079

66.2

9083

782

1.67

796

.014

2.21

817

.139

51M

aram

ureş

32.8

9532

.211

209.

398

256.

023

28.3

2833

59.8

8936

.707

12—

2.15

111

6.55

91.

444

10,9

00

Şesu

l Tis

ei51

3.74

651

0.73

53.

045.

549

3.43

7.66

81.

562.

007

1.56

326

6.46

047

9.43

020

.934

10,7

1918

.676

880.

824

56.9

5314

0.10

252

Satu

-Mar

e61

.136

61.3

2237

9.93

135

1.70

013

5.58

997

42.7

4554

.894

1.16

81.

098

3.10

489

.931

5.82

917

.245

53Să

laj

85.7

3684

.858

568.

407

413.

219

222.

295

145

37.2

8759

.368

3.65

03.

061

1.85

158

.079

9.20

918

.274

54B

ihor

105.

486

105.

327

580.

578

669.

732

274.

038

347

37.7

4111

4.20

53.

807

2.35

31.

129

204.

343

9.96

321

.806

55A

rad

82,9

6680

.777

440.

084

515.

674

259.

119

247

23,4

1472

.003

4.69

030

51.

526

124.

429

10.5

4519

.396

56T

imiş

-Tor

onta

l98

,747

96.9

7551

7.86

863

8.82

247

5.65

757

527

.689

53.2

096.

788

1.75

81.

968

39.3

5212

.998

18.8

28

57C

araş

33.8

2835

.510

255.

890

397.

513

87.2

1656

38.0

0156

.262

532

1.49

23.

678

179.

420

4.27

726

.579

58Se

veri

n45

.847

45.9

6630

2.79

145

1.00

810

8.09

396

59.5

8369

.489

299

652

5.42

018

5.27

04.

132

17.9

74

515

Nr.

crt.

RE

GIU

NI

AG

RO

GE

OG

RA

FIC

E

JUD

EŢ

E

Num

ărul

gosp

odăr

iilor

care

se

ocup

ă cu

agri

cultu

ra

Num

ărul

expl

oata

-ţii

lor

agri

cole

Num

ărul

parc

elel

or

Tota

lul

supr

afeţ

eiex

ploa

taţii

lor

Ha

Ara

bil

Gră

dini

deza

rzav

atir

igat

e

Fâne

ţena

tura

lePă

şuni

Alto

itePr

oduc

ător

idi

recţ

i

Vii

Liv

ezi

cu pom

iPă

duri

Cur

ţi

Alte

tere

nuri

şine

prod

uc -

tive

CA

TE

GO

RII

DE

TE

RE

NU

RI

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

SOCIOLBUC

4. ANIMALELE DOMESTICE AfLATEREzULTATE PROvIzORII ALE

ROMÂNIA 938.786 754.617 184.169 4.277.437 1.081.706 2.024.522 1.171.209Şesul Siretului şi Prutului 70,931 60.311 10,620 525.752 145.317 223.274 157.161

1 Dorohoi 7.884 6.385 1.499 51.032 7.553 26.909 16.5702 Botoşani 9.574 7.961 1.613 67.637 13.574 32.272 21.7913 Iaşi 6.681 5.611 1.070 78.634 25.597 29.348 23.6894 Roman 10.927 9.329 1.598 57.243 12.915 25.305 19.0235 Vaslui 3.065 2.611 454 47.731 14.349 18.420 14.9626 Fălciu 4.725 4.023 702 41.384 12.499 15.497 13.3887 Tutova 3.468 2.991 477 45.113 13.350 18.779 12.9848 Covurlui 3.751 3.264 487 43.005 17.590 15,843 9.5729 Tecuci 5.246 4.614 632 42.573 13.902 17.863 10.808

10 Râmnicu-Sărat 15.610 13.522 2.088 51.400 13.988 23.038 14.374

Carpaţii Moldovei 28.986 25.237 3.749 240.092 37.103 116.557 86.43211 Baia 6.005 5.080 925 60.294 7.102 27.889 25.30312 Neamţ 7.165 6.124 1.041 63.519 8.521 30.087 24.91113 Bacău 6.598 5.868 730 72.762 9.272 39.004 24.48614 Putna 9.218 8.165 1.053 43.517 12.208 19.577 11.732

Carpaţii Muntenieişi Olteniei 107.824 92.607 15.217 660.575 203.592 286.578 170.405

15 Buzău 18.849 15.802 3.047 58.139 21.282 22.694 14.16316 Prahova 20.111 17.859 2.352 76.243 14.014 44.128 18.10117 Dâmboviţa 27.678 24.089 3.589 81.927 15.258 44.618 22.05118 Muscel 6.774 6.033 741 45.394 9.211 22.821 13.36219 Argeş 9.937 8.473 1.464 95.297 30.973 38.813 25.51120 Vâlcea 6.611 5.624 987 84.269 29.040 31.825 23.40421 Gorj 5.000 4.106 894 104.747 31.089 44.122 29.53622 Mehedinţi 12.764 10.621 2.143 114.559 52.725 37.557 24.277

Şesul Dunării 290.801 235.721 85.080 775.635 306.698 304.930 164.00723 Dolj 18.080 14.364 3.716 169.387 76.997 55.842 36.54824 Romanaţi 8.303 6.392 1.911 102.205 60.769 22.664 18.77225 Olt 5.179 4.077 1.102 72.651 36.826 20.144 15.68126 Teleorman 24.198 19.405 4.793 124.615 72.288 33.130 19.19727 Vlaşca 50.392 40.851 9.541 87.008 31.651 39.073 16.28428 Ilfov 78.510 66.552 11.958 84.156 6.654 60.668 16.83429 Ialomiţa 69.517 54.324 15.193 77.792 10,049 44.627 23.11630 Brăila 36.622 29.756 6.866 57.821 11.464 28.782 17.575

Dobrogea 80.313 61.299 19.014 134.599 34.197 57.120 43.28231 Tulcea 28.819 22.158 6.661 56.412 11.015 25.611 19.78632 Constanţa 51.494 39.141 12.353 78.187 23.182 31.509 23.496

Bucovina 20.562 17.184 3.378 97.671 6.528 58.058 33.08533 Câmpulung 4.428 3.630 798 40.411 4.350 22.161 13.90034 Suceava 8.744 7.518 1.226 30.643 1.188 18.766 10.68935 Rădăuţi 7.390 6.036 1.354 26.617 990 17.131 8.496

Platoul Transilvaniei 129.054 102.746 26.308 1.078.888 179.042 594.506 305.34036 Mureş 10.184 8.338 1.846 102.872 9.099 61.161 32.61237 Ciuc 6.539 5.089 1.450 64.749 5.080 36.984 22.68538 Odorhei 10.256 7.883 2.373 48.475 4.550 29.013 14.91239 Trei Scaune 9.019 7.031 1.988 40.436 4.199 24.583 11.65440 Braşov 7.805 6.561 1.244 37.537 8.438 20.129 8.97041 Făgăraş 9.210 6.522 2.688 51.663 7.504 31.434 12.72542 Târnava Mare 7.722 6.013 1.709 58.280 8.527 33.949 15.80443 Târnava Mică 3.785 2.961 824 50.987 7.237 32.277 11.47344 Sibiu 12.238 9.853 2.385 52.774 13.474 27.841 11.45945 Alba 5.447 4.248 1.199 62.420 18.711 30.998 12.71146 Hunedoara 11.166 8.933 2.233 123.088 30.574 59.504 33.01047 Turda 7.774 6.736 1.038 69.783 14.318 36.270 19.19548 Cluj 8.399 6.858 1.541 105.036 18.138 58.282 28.61649 Someş 5.023 4.099 924 98.722 10.205 55.907 32.61050 Năsăud 7.873 6.297 1.576 63.209 11.098 31.354 20.75751 Maramureş 6.614 5.324 1.290 48.857 7.890 24.820 16.147

Şesul Tisei 210.315 159.512 50.803 764.225 169.229 383.499 211.49752 Satu Mare 10,912 8.500 2.412 116.294 21.112 62.640 32.54253 Sălaj 10.408 7.720 2.688 142.094 20.901 80.450 40.74354 Bihor 22.793 17.143 5.650 176.155 46.026 80.494 49.63555 Arad 46.362 35.456 10.906 110.289 29.190 50.889 30.21056 Timiş Torontal 81.615 60.349 21.266 93.931 16.970 52.122 24.83957 Caraş 15.053 12.094 2.959 49.175 15.464 20.481 13.23058 Severin 23.172 18.250 4.922 76.287 19.566 36.423 20.298

516

Nr.crt.

REGIUNIAGROGEOGRAFICE

ŞI JUDEŢETotal

Cai Boi şi bivoli

Peste3 ani

Sub3 ani Total Boi-bivoli

peste 2 aniVaci-bivoliţepeste 2 ani

Sub2 ani

N U M Ă R U L

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Notă. Nu sunt cuprinse animalele domestice utilizate la oraşe în alte scopuri decât în exploataţiile agricole (animale folosite la cărăuşie şi transporturi,

SOCIOLBUC

ÎN ExPLOATAŢIILE AGRICOLERECENSĂMÂNTULUI DIN 25 IANUARIE 1948

10.935.331 571.149 1.458.938 472.312 15.918.299 30,3 138,2 371,6 47,1 15,2 514,1 20,91.107.172 21.583 110.137 61.298 2.047.429 17,5 130,1 279,3 27,2 15,2 506,6 15,3

108.245 753 6.309 5.078 216.543 17,5 113,5 242,5 14,0 11,3 481,7 9,9 1134.623 785 12.045 7.180 285.561 18,0 127,4 255,0 22,7 13,5 537,7 13,7 2121.391 884 16.880 6.457 237.029 14,3 168,6 262,2 36,1 13,8 508,2 21,1 3148.901 536 13.584 6.915 236.535 28,2 147,8 385,9 35,1 17,8 610,8 20,5 4112.812 1.275 11.927 8.036 206.964 8,5 131,9 315,4 33,0 22,2 572,1 15,5 578.693 267 8.807 5.829 144.259 16,2 142,0 270,9 30,2 20,0 494,9 17,1 687.958 1.869 9.918 6.006 180.162 10,1 131,1 261,0 28,8 17,4 523,5 12,1 781.856 1.469 9.632 4.536 147.282 11,4 130,4 252,7 29,2 13,8 446,8 13,0 891.210 3.477 12.138 5.878 207.351 13,3 107,8 239,8 30,7 14,9 525,1 14,2 9

141.483 10.268 8.897 5.383 185.743 32,1 105,8 312,5 18,3 11,1 382,5 17,9 10

583.902 25.915 50.627 25.664 763.779 15,0 124,4 316,0 26,2 13,3 395,8 18,292.224 586 10.591 3.555 184.546 15,9 160,1 246,4 28,1 9,4 490,0 13,9 11

206.287 2.565 12.480 8.144 173.753 14,8 131,7 433,0 25,9 16,9 360,3 18,5 12160.334 11.102 17.480 8.157 252.962 10,8 118,6 279,3 28,5 13,3 412,2 15,4 13125.057 11.662 10.076 5.808 152.518 20,2 95,2 299,2 22,1 12,7 333,8 26,4 14

1.817.533 180.413 283.969 69.398 2.690.494 18,5 113,5 343,4 48,8 11,9 462,4 29,7219.522 27.854 21.365 9.365 331.631 23,9 73,8 313,9 27,1 11,9 420,9 19,1 15233.542 25.835 31.571 12.301 368.065 18,7 70,4 239,5 29,2 11,4 339,8 23,8 16211.095 17.399 31.547 8.252 463.323 32,2 95,5 266,3 36,8 9,6 539,9 29,0 17152.245 14.142 15.177 4.782 152.617 16,4 110,2 403,8 36,8 11,6 370,4 68,4 18271.967 23.332 37.739 7.207 319.069 14,5 138,7 429,8 54,9 10,5 464,4 29,1 19230.277 23.847 42.569 8.753 307.215 10,1 128,1 386,3 64,7 13,3 467,0 41,4 20205.938 21.133 40.821 7.196 307.307 8,9 186,3 403,9 72,6 12,8 546,7 42,4 21292.947 26.871 63.180 11.542 441.267 16,6 148,7 415,1 82,0 15,0 572,7 30,2 22

2.624.119 79.384 302.218 71.257 3.761.759 46,3 123,5 430,6 48,1 11,3 599,1 22,0472.193 29.574 72.665 15.128 708.836 15,3 143,7 425,8 61,7 12,8 601,5 22,7 23268.903 10.485 48.962 7.056 441.800 12,4 152,6 417,2 73,1 10,5 659,7 27,4 24266.839 13.393 24.333 4.562 300.306 10,5 147,2 567,9 49,3 9,2 608,5 23,7 25430.792 14.658 39.215 11.294 582.605 26,9 138,4 494,8 43,6 12,5 647,1 25,9 26282.524 2.986 32.644 9.851 435.585 65,5 113,0 370,9 42,4 12,8 565,9 26,1 27251.797 3.335 37.563 12.791 565.831 72,5 77,7 235,6 34,7 11,8 522,5 21,2 28429.268 2.949 30.760 7.317 480.538 89,3 100,0 555,7 39,6 9,4 617,9 14,5 29221.803 2.004 16.076 3.258 246.258 90,1 142,3 550,7 39,6 8,0 605,9 18,6 30

901.249 25.786 44.077 14.242 540.859 94,4 158,2 1.089,3 51,8 16,7 635,5 14,1318.289 19.740 15.116 11.761 155.385 81,0 158,5 949,9 42,5 33,1 436,7 15,8 31582.960 6.046 28.961 2.481 385.474 104,0 157,9 1.189,5 58,5 5,0 778,5 13,3 32

184.119 1.910 21.373 11.189 272.703 28,8 136,7 260,3 29,9 15,7 381,7 23,479.889 1.101 5.889 4.613 57.689 21,8 198,6 397,9 28,9 22,7 283,4 101,2 3359.554 472 8.209 2.896 131.844 31,5 110,4 216,4 29,6 10,4 475,2 16,4 3444.676 337 7.275 3.680 83.170 31,7 114,0 192,8 31,2 15,8 356,2 17,4 35

2.622.489 124.083 304.103 131.426 2.982.274 20,7 173,4 441,6 48,9 21,1 479,4 22,0195.166 5.165 28.295 13.191 348.800 15,6 158,0 307,7 43,5 20,3 535,7 11,5 36109.984 2.263 9.708 5.962 96,651 19,4 192,0 332,9 28,8 17,7 286,7 20,4 37115.656 6.222 11.718 7.019 131.639 37,1 175,3 440,8 42,4 25,4 476,1 20,4 38128.421 3.164 14.219 4.499 141.431 30,6 137,2 446,5 48,2 15,3 479,9 15,1 39114.074 1.800 10.464 2.849 120.074 31,8 152,9 471,9 42,6 11,6 489,0 32,4 4083.388 2.785 16.626 4.988 144.455 44,2 248,0 413,8 79,8 23,9 693,6 21,4 41

108.465 3.528 23.140 8.322 168.672 24,7 186,1 357,5 73,9 26,6 538,5 19,2 42112.781 1.787 21.182 8.184 231.268 11,1 150,1 337,4 62,4 24,1 681,0 11,1 43243.194 5.692 17.830 7.441 156.895 35,7 154,1 726,8 52,1 21,7 458,2 32,4 44181.324 10.523 19.702 9.188 246.910 12,7 146,0 448,8 46,1 21,5 577,6 27,3 45259.817 18.069 35.069 13.296 330.563 17,8 195,9 442,3 55,8 21,2 526.2 39,5 46170.201 5.129 20.947 9.859 208.436 18,8 169,1 424,8 50,8 23,9 505,0 22,6 47225.974 7.429 27.397 11.179 255.610 14,1 176,0 391,2 45,9 18,7 428,4 18,5 48250.623 17.307 27.259 10.254 229.174 9,9 194,3 526,2 53,7 20,2 451,1 14,2 49191.685 21.054 10.354 8.434 102.975 24,9 199,8 672,4 32,7 26,7 325,4 33,8 50131.736 12.166 10.193 6.761 68.721 20,5 151,7 446,7 31,6 21,0 213,3 46,6 51

1,094.748 112.075 342.434 87.838 2.859.002 41,2 149,6 236,3 67,0 17,2 559,8 21,094.411 14.674 25.219 8.363 234.198 17,8 189,6 177,9 41,1 13,6 381,9 21,8 52

115.143 8.454 43.059 11.119 292.241 12,3 167,4 145,7 50,7 13,1 344,4 12,9 53134.664 29.088 61.145 13.579 501.339 21,6 167,2 155,5 58,1 12,9 476,0 23,1 54119.135 15.598 66.099 11.488 556.472 57,4 136,5 166,8 81,8 14,2 688,9 24,9 55263.562 14.826 100.644 17.784 794.748 84,2 96,9 287,1 103,8 18,3 819,5 16,3 56150.990 12.862 20.458 13.324 217.378 42,4 138,5 461,4 57,6 37,5 612,2 31,6 57216.843 16.573 25.810 12.181 262.626 50,4 166,0 507,8 56,2 26,5 571,3 35,0 58

517

Nr.crt.Oi

(total)Capre(total)

Porci pestedouă luni Stupi Păsări

(total) Cai(total)

Oi-capre(total)

Porci peste2 luni Stupi Păsări

Vite demuncă

100 ha supra -faţa arabilă

Boi, bivoli,vaci, bivoliţe

A N I M A L E L O R PROPORŢIA ANIMALELOR DOMESTICE LA:

100 exploataţii

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1

sau o vacă, un porc, câteva păsări, ţinute pentru nevoile proprii ale gospodăriilor orăşeneşti).

SOCIOLBUC

5. MAŞINILE ŞI UNELTELE AfLATE ÎN

REzULTATE PROvIzORII ALE

ROMÂNIA 10.754 1.346.270 74.256 311.821 42.489 18.198 52.064 22.473Şesul Siretului şi Prutului 1.011 166.083 3.176 15.338 1.640 1.484 5.153 1.146

1 Dorohoi 151 18.900 341 559 38 243 448 2092 Botoşani 170 21.027 551 914 27 237 421 1543 Iaşi 96 16.429 221 576 47 133 234 764 Roman 155 15.544 453 821 34 199 183 1425 Vaslui 58 14.154 125 215 38 122 246 1016 Fălciu 20 11.117 164 672 32 45 404 477 Tutova 51 15.241 254 769 100 101 556 1028 Covurlui 78 15.324 189 1.962 259 117 885 919 Tecuci 74 17.577 231 3.423 223 159 753 106

10 Râmnicu Sărat 158 20.770 647 5.427 842 128 1.023 118

Carpaţii Moldovei 294 63.174 1.291 1.399 99 482 958 26911 Baia 81 11.642 73 130 12 120 298 5012 Neamţ 102 14.072 111 107 9 129 104 6413 Bacău 52 21.823 340 476 28 161 253 10414 Putna 59 15.637 767 686 50 72 303 51

Carpaţii Muntenieişi Olteniei 1.077 169.468 2.783 36.338 1.958 2.360 3.232 2.637

15 Buzău 209 25.693 1.044 3.765 765 430 570 18016 Prahova 250 17.092 429 2.214 219 188 335 20817 Dâmboviţa 226 21.131 469 7.152 123 202 240 28218 Muscel 24 5.877 62 407 12 43 61 1819 Argeş 113 22.477 251 7.486 447 399 684 26220 Vâlcea 62 17.517 127 982 38 393 441 18721 Gorj 58 21.684 135 1.113 38 336 339 19122 Mehedinţi 135 37.997 266 13.219 316 369 562 1.309

Şesul Dunării 3.535 322.687 10.323 94.770 24.793 4.498 10.119 7.90623 Dolj 456 62.639 1.157 14.993 4.052 708 951 2.04824 Romanaţi 256 38.789 699 15.356 3.310 643 1.140 1.42325 Olt 181 25.219 360 5.889 1.204 418 540 65426 Teleorman 451 51.406 714 13.577 7.046 715 676 1.41327 Vlaşca 387 41.860 693 3.982 1.762 777 321 84928 Ilfov 836 46.816 1.541 16.607 1.756 613 446 78729 Ialomiţa 770 39.024 3.555 14.772 3.489 516 2.527 56130 Brăila 198 16.934 1.604 9.594 2.174 108 3.518 171

Dobrogea 392 44.245 2.068 18.464 6.738 391 5.097 28331 Tulcea 41 16.253 230 2.725 844 5 2.029 5432 Constanţa 351 27.992 1.838 15.739 5.894 386 3.068 229

Bucovina 47 19.288 186 401 9 247 6.834 11033 Câmpulung 2 3.023 2 14 — 29 368 634 Suceava 10 9.641 93 178 3 107 3.577 6335 Rădăuţi 35 6.624 91 209 6 111 2.889 41

Platoul Transilvaniei 1.726 318.615 27.961 55.525 2.003 3.808 2.834 4.31936 Mureş 186 32.263 2.018 1.831 53 305 289 49837 Ciuc 49 19.603 227 259 37 183 35 8438 Odorhei 58 17.968 1.076 1.452 26 141 110 25539 Trei Scaune 130 17.106 1.339 1.143 249 224 113 28140 Braşov 190 11.372 2.463 4.158 866 200 141 7341 Făgăraş 63 15.109 1.641 9.260 184 216 56 24442 Târnava Mare 55 17.521 3.442 6.068 117 284 149 31343 Târnava Mică 114 19.908 3.823 8.149 64 193 240 36044 Sibiu 48 16.215 2.300 7.320 106 200 95 20045 Alba 108 20.852 3.155 5.439 51 267 206 27746 Hunedoara 159 35.549 3.003 5.209 105 385 414 44547 Turda 187 18.024 1.667 2.858 28 265 228 36148 Cluj 232 28.627 592 737 75 426 332 43249 Someş 102 27.322 262 371 13 281 265 26550 Năsăud 42 13.056 907 1.199 23 160 121 21551 Maramureş 3 8.120 46 72 6 78 40 16

Şesul Tisei 2.672 242.710 26.468 89.586 5.249 4.928 17.837 5.80352 Satu Mare 130 27.608 2.793 5.653 84 379 1.239 34453 Sălaj 140 41.539 1.893 6.327 128 493 1.609 79854 Bihor 172 45.349 3.741 9.712 262 623 1.588 1.01855 Arad 555 35.904 6.079 16.200 574 721 2.933 1.12556 Timiş Torontal 1.384 47.051 9.811 32.992 4.035 1.913 8.400 1.84257 Caraş 89 19.694 280 11.027 84 387 1.075 33358 Severin 202 25.565 1.871 7.675 82 412 993 343

518

Nr.crt.

REGIUNIAGROGEOGRAFICE

JUDEŢETractoare Pluguri Semănă tori Prăşitoare Seceră toare Batoze Vântură toare Trioare

N u m ă r u l m a ş i n i l o r ş i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

SOCIOLBUC

ExPLOATAŢIILE AGRICOLERECENSĂMÂNTULUI DIN 25 IANUARIE 1948

131.826 41.362 858.689 1.615.626 43,5 27,7 52,2 12,2 153,6 8,5 35,6 4,811.996 3.915 90.656 187.093 41,1 22,4 46,3 7,5 123,9 2,4 11,4 1,2

83 1.118 15.739 20.444 42,0 35,0 45,5 10,7 134,3 2,4 4,0 0,3 1285 989 18.482 23.945 39,6 34,8 45,1 10,7 133,4 3,5 5,8 0,2 2

1.834 376 10,978 18.755 35,2 23,5 40,2 6,5 111,3 1,5 3,9 0,3 3141 579 13.279 20.030 40,1 34,3 51,7 14,2 143,1 4,2 7,6 0,3 4328 171 8.079 15.083 39,1 22,3 41,7 5,2 129,3 1,1 2,0 0,3 5

1.008 89 3.354 13.654 38.1 11.5 46,8 2,0 114.9 1,7 6,9 0,3 6925 118 3.868 16.075 44,3 11,2 46,7 3,7 112,9 1,9 5,7 0,7 7807 139 4.166 16.557 46,5 12,6 50,2 4,8 95,4 1,2 12,2 1,6 8

2.199 155 4.802 19.408 44,5 12,2 49,1 5,6 135,1 1,8 26,3 1,7 94.386 181 7,909 23,142 42,8 16,3 47,7 10,2 135.0 4,2 35,3 5,5 10

11.570 1.356 34.968 83.762 32,7 18,1 43,4 8,5 184,6 3,8 4,1 0,359 503 12.477 16.818 30,9 33,1 44,7 9,2 132,5 0,8 1,5 0,1 1160 271 10,983 19.744 29,2 22,8 40,9 12,8 177,7 1,4 1,4 0,1 12

747 317 8.756 26.650 35,6 14,3 43,4 5,2 222,4 3,5 4,9 0,3 1310.704 265 2.752 20.550 34,2 6,0 45,0 7,6 202,8 9,9 8,9 0,6 14

24.551 1.771 49.116 229.173 29,1 8,4 39,4 10,7 169,8 2,8 36,4 2,03.784 263 8.235 32.297 32,6 10,5 41,0 10,7 132,5 5,4 19,4 3,9 155.872 343 4.008 26.535 15,8 3,7 24,5 18,6 127.6 3,2 16,5 1,6 161.333 282 7.590 32.059 24,6 8,8 37,4 16,6 155,8 3,5 52,7 0,9 172.004 104 672 12.634 14,3 1,6 30,7 10,7 263,7 2,8 18,3 0,5 18

531 191 8.784 27.186 32,7 12,8 39,6 8,3 166,0 1,8 65,3 3,3 198.285 166 2.560 25.380 26,6 3,9 38,6 7,4 209,5 1,5 11,7 0,5 20

744 106 2,720 30.593 38,6 4,8 54,4 6,9 260,0 1,6 13,3 0,4 211.998 316 14.547 42.489 49,3 18,9 55,1 6,4 181,1 1,3 63,0 1,5 22

22.413 3.127 185.355 371.551 51,4 29,5 59,2 14,3 131,0 4,2 38,5 10,16.963 428 32.798 74.683 53,2 27,8 63,4 11,3 155,4 2,9 37,2 10,1 236.684 298 24.560 42.541 57,9 36,7 63,5 10,4 158.4 2,9 62,7 13,5 241.730 164 16.360 26.197 51,1 33,2 53,1 10,4 146,2 2,1 34,1 7,0 251.808 742 36.185 57.524 57,1 40,2 63,9 12,7 145,1 2,0 38,3 19,9 26

935 287 22.257 46.259 54,4 28,9 60,1 13,9 150,9 2,5 14,4 6,4 278.046 647 18.959 55.536 43,2 17,5 51,3 24,1 135,3 4,5 48,0 5,1 28

867 352 21.198 45.309 50,2 27,3 58,3 17,3 88,0 8,0 33,3 7,9 29380 209 13.038 23.502 41,7 32,1 57,8 8,9 76,3 7,2 43,2 9,8 30

2.460 423 26.289 53.716 52,0 30,9 63,1 5,7 65,2 3,0 27,2 9,91.484 139 9.450 20.882 45,7 26,6 58,7 1,9 77,5 1,1 13,0 4,0 31

976 284 16.839 32.834 56,4 34,0 66,3 7,4 59,6 3,9 33,6 12,6 32

65 11.317 21.493 28.667 27,0 30,1 40,1 4,6 190,5 1,8 4,0 0,113 1.994 2.102 5.714 14,9 10,3 28,1 2,5 383,5 0,3 1,8 — 3341 4.839 11.266 13.079 34,7 40,6 47,1 1,8 181,8 1,8 3,4 0,1 3411 4.484 8.125 9.874 28,4 34,8 42,3 8,6 164,3 2,3 5,2 0,1 35

28.437 8.190 254.396 390.310 51,2 40,9 62,7 13,5 248.7 21,8 43,3 1,62.023 499 27.539 37.416 49,5 42,3 57,5 12,3 213,1 13,3 12,1 0,4 36

25 401 15.826 25.084 58,1 46,9 74,4 9,8 393,6 4,6 5,2 0,7 37256 1.048 13.111 22.369 65,0 47,4 80,9 9,5 294,6 17,6 23,8 0,4 3866 919 16.391 21.381 58,0 55,6 72,5 17,4 229,6 17,9 15,3 3,3 3992 920 10,310 15.672 46,3 42,0 63,8 41,1 246,0 53,3 89,9 18,7 40

365 274 13,927 19.669 72,5 66,9 94,4 9,6 230,2 25,0 141,1 2,8 413.887 491 14.845 25.745 55,9 47,4 82,2 7,3 231,0 45,4 80,0 1,5 427.756 512 14.576 24.656 58,6 42,9 72,6 12,3 216,2 41,5 88,5 0,7 433.368 1.091 13.606 23.279 47,4 39,7 68,0 6,6 225,2 31,9 101,6 1,5 445.587 509 14.299 23,871 48.8 33,4 55,8 12,8 248,4 37,6 64,8 0,6 451.336 289 25.868 38.460 56,6 41,2 61,2 15,8 355,4 30,0 52,1 1,0 46

988 377 10.897 21.808 43,7 26,4 52,8 20,1 193,8 17,9 30,7 0,3 47495 294 21.154 34.104 48,0 35,5 57,2 17,1 211,6 4,4 5,4 0,6 48701 215 23,220 31.410 53,8 45,7 61,8 10,1 271,2 2,6 3,7 0,1 49

1.427 232 11.607 16.138 41,3 36,7 51,0 8,1 253,9 17,6 23,3 0,4 5065 119 7.220 9.248 25,2 22,4 28,7 1,0 286,6 1,6 2,5 0,2 51

30.334 11.263 196.416 271.354 47,5 38,5 53,1 17,1 155,4 16,9 57,4 3,41.568 1.321 24.876 31.776 45,0 40,6 51,8 9,5 203,6 20,6 41,7 0,6 525.238 1.449 33.286 47.649 49,0 39,2 56,2 6,2 186,9 8,5 28,5 0,6 535.150 832 38.799 52.089 43,1 36,8 49,5 6,2 165,6 13,7 35,4 1,0 546.574 2.485 29.492 40.322 44,4 36,5 49,9 21,4 138,6 23,5 62,5 2,2 558.452 2.799 39.129 49.351 48,5 40,3 50,9 29,0 98,9 20,6 69,4 8,5 562.724 1.280 13.102 21.605 55,5 36,9 60,8 10,2 225,8 3,2 126,4 1,0 57

628 1.097 17.732 28.562 55,6 38,6 62,1 18,6 236,5 17,3 71,0 0,8 58

519

Nr.crt.Pompe

de stropitTocătoarede nutreţ

Grapede fier

Care,căruţe Pluguri Grape

de fierCare,căruţe Tractoare Pluguri Semănă -

toarePrăşi -toare

Seceră -toare

u n e l t e l o r Proporţia la 100 de exploataţii Proporţia la 1.000 ha arabilLa 10.000ha arabil

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1

SOCIOLBUC

6. BRAŢELE DE MUNCĂ fOLOSITE ÎN ExPLOATAŢIILE AGRICOLEREzULTATELE PROvIzORII ALE RECENSĂMÂNTULUI DIN 25 IANUARIE 1948

ROMÂNIA 15.872.624 7.984.745 7.803.918 63.852 57.355 59.620 311.779 279.485 191.877 5.996.691 1.518.776 1.887.632Şesul Siretului şi Prutului 1.909.528 1.017.571 1.004.613 6.727 2.773 3.458 30.181 19.256 16.012 892.442 173.416 281.288

1 Dorohoi 197.069 111.142 110.218 249 364 311 1.711 2.219 1.308 29.417 18.963 37.6562 Botoşani 235.782 131.859 128.941 1,542 417 959 4.295 2.712 2.963 112.303 26.141 28.2653 Iaşi 276.942 118.712 117.237 764 344 367 3.556 1,860 2.997 111.787 17.478 43.8524 Roman 178.983 99.474 96.977 1,948 134 415 7.252 2.813 2.142 78.964 16.883 25.6675 Vaslui 150.789 91.492 89.601 696 723 472 2.271 2.856 1.399 65.981 16.236 30.0456 Fălciu 122.778 71.842 71.377 198 186 81 2.838 1.301 1.019 78.538 16.339 11.3697 Tutova 153.855 85.544 84.892 295 126 231 3.121 1.897 2.134 85.380 22.213 35.6288 Covurlui 208.220 83.087 82.432 350 160 145 1,260 761 584 46.510 8.836 21.0239 Tecuci 175.526 101.736 101.063 280 153 240 2.415 2.091 1.044 94.103 21.304 25.547

10 Râmnicu Sărat 209.584 122.683 121.875 405 166 237 1.462 746 422 189.459 9.023 22.236

Carpaţii Moldovei 898.314 487.814 481.965 3.460 844 1.545 23.718 5.176 20.349 737.293 77.418 150.73211 Baia 166.845 96.057 95.468 195 207 187 2.438 1.124 1.853 42.631 17.135 14.87212 Neamţ 224.727 119.494 118.843 203 226 222 5.362 1.453 618 67.551 11.589 17.38613 Bacău 293.589 153.986 151.059 2.313 255 359 3.740 1.622 2.532 77.675 18.918 24.30714 Putna 213.153 118.277 116.595 749 156 777 12.178 977 15.346 549.436 29.776 94.167

Carpaţii Muntenieişi Olteniei 2.581.509 1.413.202 1.382.846 13.974 4.258 12.124 49.966 26.130 37.674 1.587.998 285.546 439.727

15 Buzău 351.687 200.476 193.462 1.112 505 5.397 5.396 3.187 9.440 265.189 34.520 54.92616 Prahova 564.028 235.688 229.956 3.705 644 1.383 12.672 1.728 4.287 328.736 32.664 49.31017 Dâmboviţa 357.427 206.440 204.205 907 383 945 7.158 3.302 7.764 224.710 63.972 112.50918 Muscel 169.314 97.745 96.645 627 227 246 2.098 533 561 145.709 12.885 29.08819 Argeş 296.099 176.959 168.706 5.283 548 2.422 *4.893 4.421 3.468 160.389 52.435 40.87720 Vâlcea 284.567 163.781 161.467 1.207 577 530 8.750 6.870 7.288 263.592 38.481 73.84721 Gorj 229.315 136.360 134.994 345 432 589 4.193 957 1.266 78.453 18.322 20.02022 Mehedinţi 329.072 195.753 193.411 788 942 612 4.806 5.132 3.600 121.220 32.267 59.150

Şesul Dunării 3.918.178 1.709.975 1.676.269 12.722 10.548 10.436 46.385 35.116 33.111 1.208.906 329.303 406.47223 Dolj 560.916 316.138 306.943 2.437 3.652 3.106 5.403 6.087 3.717 248.686 68.322 73.67124 Romanaţi 314.112 192.684 190.048 772 896 968 3.031 4.221 2.046 113.837 41.190 29.63125 Olt 211.923 129.440 127.509 570 742 619 1.704 3.826 1.206 76.343 46.860 31.72126 Teleorman 412.515 254.775 251.777 1.031 1.294 673 4.785 5.398 5.433 65.930 32.361 37.10627 Vlaşca 335.960 209.279 206.931 927 825 596 2.606 3.733 5.312 73.555 32.084 30.66028 Ilfov 1.474.927 294.348 284.879 4.361 1.866 3.242 12.329 6.486 9.182 256.095 53.916 124.39629 Ialomiţa 356.621 209.723 206.021 1.902 920 880 14.277 4.291 4.308 223.374 42.575 49.41730 Brăila 251.204 103.588 102.161 722 353 352 2.250 1.074 1,907 151.086 11.995 29.870

Dobrogea 503.217 233.995 226.947 3.644 1.459 1.945 10.418 5.663 4.832 78.698 44.030 46.86431 Tulcea 189.123 97.145 95.892 465 437 351 2.122 1.750 456 30.386 8.314 7.20932 Constanţa 314.094 136.850 131.055 3.179 1.022 1.594 8.296 3.913 4.376 48.312 36.716 39.655

Bucovina 300.751 173.748 170.860 781 1.258 849 34.635 3.926 1.171 69.868 28.399 29.70833 Câmpulung 88.292 50.384 49.280 240 589 275 15.895 1.136 544 14.859 5.232 6.77434 Suceava 112.391 67.097 65.983 312 379 423 18.030 1.941 330 21.154 11.494 15.40535 Rădăuţi 100,068 56.267 55.597 229 290 151 710 849 297 33,855 11.673 7.529

Platoul Transilvaniei 3.197.962 1.631.374 1.579.348 13.568 20.022 18.436 69.241 97.514 52.980 830.261 381.053 359.16436 Mureş 327.925 168.667 160.463 1.343 2.812 4.049 6.726 14.314 13.532 73.712 45.468 57.00337 Ciuc 146.685 82.011 80.282 226 955 548 1.924 4.053 1.774 11.509 14.862 14.01738 Odorhei 127.330 72.448 67.013 2.091 2.691 653 2.181 9.418 2.622 19.338 35.551 19.70639 Trei Scaune 138.441 69.407 67.397 367 596 1.047 3.778 7.613 3.709 59.102 19.726 31.75040 Braşov 203.724 60.427 57.863 867 584 1.113 4.302 3.006 2.021 86.342 24.807 27.26441 Făgăraş 88.908 52.845 52.155 181 263 246 471 1.981 1.816 14.618 11.542 7.17442 Târnava Mare 159.663 79.320 75.463 2.352 985 520 2.969 4.619 3.089 86.894 32.255 34.73243 Târnava Mică 158.207 90.776 88.752 473 720 831 3.060 3.434 2.125 53.655 25.110 24.10744 Sibiu 210.186 85.769 83.827 459 1.066 417 3.100 3.268 1.616 31.452 35.202 16.81045 Alba 212.334 114.108 111.833 393 1.056 826 6.744 8.099 2.592 121.655 29.029 27.56246 Hunedoara 321.701 174.293 169.082 1.324 2.070 1.817 7.255 7.301 4.277 59.601 22.073 17.21247 Turda 204.748 110.311 107.782 456 1.248 825 6.124 7.765 3.399 49.979 15.859 11.19148 Cluj 366.193 158.804 153.796 1.328 1.666 2.014 6.964 7.006 2.810 66.329 20.355 19.91649 Someş 233.285 138.388 133.913 647 1.718 2.110 5.995 9.514 3.238 49.030 19.480 17.10550 Năsăud 148.309 88.824 86.310 434 1.149 931 4.969 3.958 2.359 22.845 14.159 16.34751 Maramureş 150.323 84.976 83.417 627 443 489 2.679 2.165 2.001 24.200 15.575 17.268

Şesul Tisei 2.563.165 1.317.066 1.281.070 8.976 16.193 10.827 47.235 86.704 25.748 591.225 199.611 173.67752 Satu Mare 312.391 152.842 147.164 1.924 1.593 2.161 6.244 7.714 2.662 68.091 17.740 22.44653 Sălaj 373.220 215.284 208.762 1.100 3.179 2.243 5.801 14.130 4.147 64.613 17.990 19.57854 Bihor 515.590 271.012 263.315 1.451 4.817 1.429 12.752 21.468 6.029 135.892 41.924 25.91355 Arad 413.368 202.392 196.932 995 2.304 2.161 9.227 23.332 5.569 143.491 44.834 24.41556 Timiş Torontal 528.662 247.482 239.890 2.168 3.262 2.162 4.612 15.375 5.343 88.568 44.719 64.48357 Caraş 187.322 96.263 94.796 962 320 185 3.220 1.946 796 45.904 17.698 6.66858 Severin 232.612 131.791 130.211 376 718 486 5.379 2.739 1.202 44.666 15.706 10.174

* Lipsesc muncitorii de la Centrul CAPS, Curtea de Argeş

520

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

REGIUNIAGROGEOGRAFICE

JUDEŢE

Nr.crt.

Totalulpopulaţiei

Totalulpopulaţiei

active

Numărulmembrilorde familie

Plătiţiîn bani

Plătiţi înnatură

Plătiţiîn bani

Plătiţiîn natură

Plătiţi înbani şinatură

Plătiţiîn bani

şi natură

Plătiţiîn bani

Plătiţiîn naturăPlătiţi în bani

şi natură

Muncitori angajaţi permanent

POPULAŢIA ACTIVĂ (DE LA 14–65 ANI) Muncitori sezonieri Zile lucrate de muncitorii zileri

SOCIOLBUC

7. RELAŢII DE MUNCĂ ŞI ExPLOATAŢIILE AGRICOLE SPECIALIzATEREzULTATE PROvIzORII ALE RECENSĂMÂNTULUI DIN 25 IANUARIE 1948

ROMÂNIA 3.096.177 2.155.652 940.525 8.795.493 2.787.331 308.846 1.414.875 1.881.108 36.049 20.721 39.258 1.119.041Şesul Siretuluişi Prutului 404.171 306.690 97.481 687.985 361.067 43.104 147.955 340.707 1.466 566 4.600 56.832Dorohoi 44.953 31.560 13.393 64.966 40.356 4.597 15.734 40.063 32 17 3 4,838Botoşani 53.103 37.360 15.743 106.339 47.281 5.822 17.483 49.642 127 89 67 3.178Iaşi 46.640 36.180 10.460 99.107 40.948 5.692 18.725 41.679 290 127 334 4.210Roman 38.772 27.615 11.107 51.471 33.969 4.753 16.357 29.373 105 15 134 9.095Vaslui 36.177 25.483 10,694 109.868 29.857 6.320 17.336 32.788 165 21 51 3.152Fălciu 29.148 24.056 5.092 48.230 25.944 3.204 7.818 25.162 48 37 343 3.558Tutova 34.412 27.739 6.673 64.270 30.872 3.540 18.297 25.585 54 4 64 8.705Covurlui 32.967 28.653 4.314 31.273 31.137 1.830 7.006 27.975 38 12 95 4.847Tecuci 39.490 32.707 6,783 43.363 36.054 3.436 12.808 33.612 46 8 812 5.012Râmnicu Sărat 48.559 35.337 13.222 69.098 44.649 3.910 15.761 34.828 561 236 2.697 10.237

Carpaţii Moldovei 192.961 148.661 44.300 290.925 169.679 23.282 90.702 102.483 1.259 482 5.482 83.255Baia 37.665 25.582 12.083 70.059 31.902 5.763 17.685 28.395 201 67 13 8.989Neamţ 48.229 36.707 11.522 59.082 43.017 5.212 21.703 24.983 426 305 11 22.504Bacău 61.373 48.990 12.383 73.822 53.731 7.642 20.752 31.156 359 49 242 29.567Putna 45.694 37.382 8.312 87.962 41.029 4.665 30.562 17.949 273 61 5.216 22.195

Carpaţii Muntenieişi Olteniei 581.864 363.870 217.994 2.954.988 525.175 56.689 332.726 259.020 4.610 13.619 14.848 289.767Buzău 78.797 60.669 18.128 121.515 69.692 9.105 50.912 42.363 214 1.605 5.296 29.319Prahova 108.302 88.388 19.914 194.319 99.941 8.361 53.367 45.732 456 1.836 2.427 57.851Dâmboviţa 85.809 53.521 32.288 488.433 80.581 5.228 52.483 39.601 117 3.824 248 42.019Muscel 41.202 30.190 11.012 123.413 37.710 3.492 29.950 3.925 515 2.064 249 34.449Argeş 68.710 34.311 34.399 501.322 60.382 8.328 44.993 34.579 834 3.503 90 29.704Vâlcea 65.776 32.282 33.494 632.599 58.602 7.174 40.941 13.283 782 586 6.298 44.827Gorj 56.215 23.135 33.080 346.616 48.466 7.749 27.619 26.884 1.528 148 108 27.547Mehedinţi 77.053 41.374 35.679 546.771 69.801 7.252 32.461 52.653 164 53 132 24.051

Şesul Dunării 627.880 365.643 262.237 1.391.331 571.276 56.604 185.243 569.049 1.639 987 2.933 53.272Dolj 117.852 66.791 51.061 244.676 105.498 12.354 33.383 107.279 312. 80 767 9.414Romanaţi 66.971 39.944 27.027 151.155 58.236 8.735 24.696 58.284 142 25 450 8.070Olt 49.349 25.427 23.922 183.564 42.632 6.717 17.280 42.888 74 327 136 5.924Teleorman 90.032 44.551 45.481 164.121 82.900 7.132 17.140 86.782 130 25 355 2.740Vlaşca 76,968 45.978 30.990 151.322 70.467 6.501 15.598 72.354 124 51 615 3.824Ilfov 108.292 74.157 34.135 315.797 100.725 7.567 48.798 86.974 315 393 451 20.159Ialomiţa 77.773 47.571 30.202 136.684 73.042 4.731 21.566 75.431 374 57 126 1.785Brăila 40.643 21.224 19.419 44.012 37.776 2.867 6.782 39.057 168 29 33 1.356Dobrogea 85.101 58.289 26.812 185.265 77.805 7.296 29.302 73.557 1.082 123 646 9.693Tulcea 35.585 27.329 8.256 54.223 31.983 3.602 13.642 29.267 473 68 389 5.388Constanţa 49.516 30.960 18.556 131.042 45.822 3.694 15.660 44.290 609 55 257 4.305

Bucovina 71.444 45.862 25.582 173.651 61.449 9.995 37.445 18,989 4.549 63 11 47.832Câmpulung 20,353 17.739 2.614 24.355 18.168 2.185 13.089 253 4.434 10 4 15.652Suceava 27.744 14.672 13.072 73.322 23.208 4.536 10.430 14.935 21 48 5 12.735Rădăuţi 23.347 13.451 9,896 75.974 20.073 3.274 13.926 3.801 94 5 2 19.445

Platoul Transilvaniei 622.021 485.670 136.351 1.335.334 560.576 61.445 318.983 219.954 14.345 2,142 4.806 380.774Mureş 65,.113 49.014 16.099 143.457 57.964 7.149 37.447 34.016 1.114 190 221 29.572Ciuc 33.715 24.530 9.185 140.263 30.382 3.333 22.223 6.993 447 14 1 26.260Odorhei 27.651 23.365 4.286 65.799 25.431 2.220 15.146 10.888 640 51 23 16.049Trei Scaune 29.473 20.751 8.722 126.762 26.725 2.748 16.483 15.710 344 61 3 13.355Braşov 24.556 18.509 6.047 71.003 23.031 1.525 9.023 3.419 374 78 21 20.664Făgăraş 20.826 14.777 6.049 49.521 19.347 1.479 5.322 7.118 125 24 26 13.533Târnava Mare 31.323 24.723 6.600 58.402 28.411 2.912 15.758 2.670 60 63 737 27.793Târnava Mică 33.961 26.733 7.228 64.203 29.924 4.037 13.770 26.902 357 21 2.371 4.310Sibiu 34.244 25.541 8.703 69.199 32.028 2.216 12.462 9.268 781 212 358 23.625Alba 42.750 35.551 7.199 63.759 39.451 3.299 23.260 18.027 992 94 568 23.069Hunedoara 62.824 49.959 12.865 91.828 56.654 6.170 30.583 13.703 2.439 149 79 46.454Turda 41.271 34.194 7.077 53.812 37.339 3.932 19.547 16.504 168 117 187 24.295Cluj 59.661 45.421 14.240 99.789 54.066 5.595 28.131 32.698 1.004 420 77 25.462Someş 50.801 39.679 11.122 112.497 44.784 6.017 27.004 12.290 475 267 54 37.715Năsăud 31.641 25.789 5.852 36.063 27.325 4.316 17.882 3.434 2.826 126 48 25.207Maramureş 32.211 27.134 5.077 88.977 27.714 4.497 23.942 6.314 2.199 255 32 23.411

Şesul Tisei 510.735 380.967 129.768 1.776.014 460.304 50.431 272.519 297.349 7.099 2.739 5.932 197.616Satu Mare 61.322 50.463 10.859 125.396 55.759 5.563 24.323 33.219 1.275 723 725 25.380Sălaj 84.858 64.387 20.471 243.273 76.138 8.720 48.699 48.849 827 141 818 34.223Bihor 105.327 77.577 27.750 344.377 95.988 9.339 57.971 66.118 773 271 1.539 36.626Arad 80.777 59.624 21.153 407.141 73.709 7.068 64.445 55.818 896 385 937 22,741Timiş Torontal 96.975 59.254 37.721 491.636 84.869 13.106 41.642 68.638 1.379 316 1.730 24.912.Caraş 35.510 30.866 4.644 40.186 32.575 2.935 10.777 13.553 653 175 93 21.036Severin 45.966 38.796 7.170 124.005 41.266 4.700 24.662 11.154 1.296 728 90 32.698

521

REGIUNIAGROGEOGRAFICE

JUDEŢE

Numărultotal al

exploata -ţiilor

agricole

Nu s-auîntovărăşitla munciagricole

S-auîntovărăşitla munciagricole

Numărulzilelor

făcute înschimb demuncă cu

alţi locuitori

Nu auprestat

munci laalţii pentru

anumitefoloase

Au prestatmunci la

alţii pentruanumitefoloase

Numărulmembrilor

familieicare aulucrat la

alţii

Cereale

Exploataţii care: Exploataţii care:

Relaţiile de muncă Ramura de specialitate

Creştereaanima -lelor

Pomi -cultură

Viti -cultură

Altele şimixte

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

SOCIOLBUC

8. TERENURILE LUCRATE ÎN ARENDĂ, DIJMĂ SAU PRIMITE ÎN fOLOSINŢĂÎN ANUL 1946/47 ŞI PARTICIPAREA LA PIAŢĂ A ExPLOATAŢIILOR AGRICOLE

REzULTATE PROvIzORII ALE RECENSĂMÂNTULUI DIN 25 IANUARIE 1948

ROMÂNIA 19.198.500 283.931 537.700 261.795 3.096.177 1.905.380 1.190.797 1.801.462 558.418 715.105 527.939 1.383.772 322.438 242.321Şesul Siretuluişi Prutului 2.133.075 39.156 51.262 23.506 404.171 286.728 117.443 281.605 72.063 103.239 106.303 94.540 75.968 19.008Dorohoi 211.927 4.236 4.418 3.203 44.953 34.568 10.385 34.134 14.294 9.566 10.274 5.40 1 6.661 1.406Botoşani 252.706 6.226 5.934 3.723 53.103 36.867 16.236 36.779 10.336 15.111 11.332 8.76 1 5.802 1.922Iaşi 263.539 6.872 2.821 2.628 46.640 30.181 16.459 30.430 11.453 9.048 9.929 10.395 10.385 2.145Roman 173.696 3.552 4.003 1.653 38.722 27.554 11.168 25.051 9.954 5.829 9.268 7.663 9.230 1.879Vaslui 180.464 3.117 4.167 1.877 36.177 24.608 11.569 23.901 5.487 10.330 8.084 6.83 7 14.335 1.715Fălciu 167.740 3.701 4.606 1.853 29.148 21.923 7.225 20.176 3.092 8.030 9.054 5.505 6.80 0 686Tutova 210.439 3.282 6.687 1.698 34.412 23.526 10.886 23.606 2.531 7.636 13.439 8.114 9.741 2.989Covurlui 215.804 1.218 6.954 2.489 32.967 24.686 8.281 25.231 3.522 14.293 7.416 7.902 4.641 1.219Tecuci 201.817 1.929 5.911 2.254 39.490 28.047 11.443 28.436 5.017 14.144 9.275 14.234 5.550 2.919Râmnicu Sărat 254.943 5.023 5.761 2.128 48.559 34.768 13.791 33.861 6.377 9.252 18.232 19.728 2.823 2.128

Carpaţii Moldovei 1.257.828 28.325 11.444 10.016 192.961 80.885 112.076 65.958 20.475 27.761 17.722 115.922 29.242 28.398Baia 198.220 3.324 3.196 3.139 37.665 16.679 20.986 13.632 2.424 7.017 4.191 15.961 8.976 2.320Neamţ 395.926 6.427 2.569 3.363 48.229 16.901 31.328 11.511 4.861 4.849 1.801 29.72 6 10.823 4.787Bacău 374.309 16.942 2.454 2.241 61.373 20.876 40.497 15.659 2.852 5.938 6.869 36.850 5.720 15.898Putna 289.373 1.632 3.225 1.273 45.694 26.429 19.265 25.156 10..338 9.957 4.861 33.385 3.723 5.393

Carpaţii Muntenieişi Olteniei 2.675.474 29.218 59.812 31.897 581.864 281.427 300.437 261.234 100.506 87.850 72.878 349.505 71.202 61.954Buzău 419.473 3.719 11.612 3.207 78.797 45.850 32.947 43.989 9.461 14.565 19.963 42.491 5.117 5.322Prahova 368.797 10.459 5.376 2.208 108.302 28.102 80.200 27.552 8.645 6.772 12.135 62.424 3.464 10.720Dâmboviţa 285.826 3.584 6.659 3.408 85.809 32.939 52.870 33.676 13.803 13.641 6.232 43.634 6.473 6.402Muscel 197.657 3.427 1.816 1.691 41.202 18.256 22.946 18.733 11.026 2.640 5.067 38.495 5.967 4.865Argeş 383.683 2.147 11.170 4.153 68.710 32.358 36.352 30.851 13.167 9.527 8.157 48.530 10.942 7.315Vâlcea 280.341 3.892 4.766 5.377 65.776 39.797 25.979 37.419 17.739 14.746 4.934 49.025 11.678 8.234Gorj 339.626 356 5.977 4.554 56.215 31.164 25.051 23.046 5.857 12.568 4.621 34.305 14.617 10.010Mehedinţi 400.071 1.634 12.346 7.299 77.053 52.961 24.092 45.968 20.808 13.391 11.769 30.601 12.944 9.086

Şesul Dunării 3.403.780 52.039 137.166 39.149 627.880 474.114 153.766 463.668 177.886 125.024 160.758 162.329 42.561 28.174Dolj 582.671 3.548 22.137 3.848 117.852 93.687 24.165 88.810 57.759 18.115 12.936 26.690 10.644 7.424Romanaţi 328.360 1.727 11.928 3.617 66.971 48.783 18.188 47.455 18.753 16.274 12.428 23.376 6.980 3.807Olt 231.996 688 8.991 5.137 49.349 38.031 11.318 35.191 22.612 6.394 6.185 17.774 4.817 2.951Teleorman 443.830 2.327 15.532 3.996 90.032 71.513 18.519 68.447 15.608 21.187 31.652 18.495 5.274 2.713Vlaşca 367.595 6.654 8.523 4.956 76.968 64.926 12.042 61.461 21.674 13.585 26.202 12.445 3.849 3.742Ilfov 465.856 9.200 20.980 6.573 108.292 68.472 39.820 67.675 17.565 7.115 42.995 37.821 5.333 4.643Ialomiţa 634.014 14.293 34.110 7.045 77.773 57.652 20.121 62.082 19.684 28.613 13.785 19.040 3.317 1.948Brăila 349.458 13.602 14.965 3.977 40.643 31.050 9.593 32.547 4.231 13.741 14.575 6.688 2.347 946

Dobrogea 988.332 24.433 62.817 16.518 85.101 54.035 31.066 55.834 7.750 28.800 19.284 28.656 4.730 3.568Tulcea 387.246 11.156 20.492 7.746 35.585 20.526 15.059 18.038 3.721 7.715 6.602 16.682 1.871 1.415Constanţa 601.086 13.277 42.325 8.772 49.516 33.509 16.007 37.796 4.029 21.085 12.682 11.974 2.859 2.153

Bucovina 489.242 13.932 3.207 5.791 71.444 30.612 40.832 27.953 6.809 11.882 9.262 53.89 0 13.079 5.829Câmpulung 287.336 3.193 1.009 2.522 20.353 5.593 14.760 6.297 2.776 2.175 1.346 20.433 2.471 1.004Suceava 88.273 5.185 1.392 1.664 27.744 14.424 13.320 13.252 2.555 5.416 5.281 15.403 3.491 2.813Rădăuţi 113.633 5.554 806 1.605 23.347 10.595 12.752 8.404 1.478 4.291 2.635 18.054 7.117 2.012

Platoul Transilvaniei 4.813.101 48.833 117.677 61.837 622.021 370.532 251.489 340.579 78.899 173.077 88.603 348.367 54.960 54.202Mureş 519.501 4.844 14.741 5.627 65.113 39.271 25.842 35.416 5.465 20.033 9.918 26.841 3.018 5.952Ciuc 330.384 3.498 4.284 2.331 33.715 15.662 18.053 14.382 7.048 5.595 1.739 28.787 1.356 797Odorhei 221.681 904 2.927 3.831 27.651 17.682 9.969 16.289 5.896 6.015 4.378 13.778 1.228 1.273Trei Scaune 326.663 3.061 6.643 4.039 29.473 18.010 11.463 17.038 9.254 3.808 3.976 13.109 287 945Braşov 214.912 5.518 3.402 2.457 24.556 13.319 11.237 13.860 11.575 1.103 1.182 18.422 2.528 1.178

Făgăraş 205.353 1.796 4.879 3.274 20.826 17.827 2.999 16.655 8.472 3.279 4.904 5.356 2.361 1.199Târnava Mare 233.091 7.469 11.787 4.825 31.323 22.718 8.605 21.953 7.476 7.786 6.691 9.137 2.242 1.981Târnava Mică 170.772 3.434 12.407 5.785 33.961 24.047 9.914 21.371 4.171 7.199 10.001 11.967 4.362 2.228Sibiu 285.586 4.457 6.449 2.689 34.244 22.985 11.259 22.257 6.873 7.677 7.707 18.455 4.014 1.384Alba 262.280 971 7.941 3.753 42.750 24.681 18.069 22.438 1.877 14.782 5.779 27.745 1.999 5.294

Hunedoara 538.708 884 4.549 3.270 62.824 32.488 30.336 29.356 1.685 20.308 7.363 45.173 7.701 7.553Turda 273.723 1.781 10.187 3.773 41.271 24.664 16.607 22.849 751 16.913 5.185 27.615 5.167 3.179Cluj 375.863 3.078 11.290 5.145 59.661 35.815 23.846 32.643 2.630 19.169 10.844 28.536 6.714 5.300Someş 309.745 2.042 9.604 6.154 50.801 32.406 18.395 27.857 1.756 22.413 3.688 24.997 6.323 6.974Năsăud 288.816 1.530 2.706 2.760 31.641 17.514 14.127 15.301 1.019 11.450 2.832 22.012 2.797 4.974Maramureş 256.023 3.566 3.881 2.124 32.211 11.443 20.768 10.914 2.951 5.547 2.416 26.437 2.863 3.991

Şesul Tisei 3.437.668 47.995 94.315 73.081 510.735 327.047 183.688 304.631 94.030 157.472 53.129 230.563 30.696 41.188Satu Mare 351.700 1.604 9.121 5.372 61.322 35.642 25.680 32.725 7.371 15.877 9.477 27.731 2.803 4.919Sălaj 413.219 4.287 15.670 7.750 84.858 55.800 29.058 52.220 9.130 37.924 5.166 27.413 3.305 7.978Bihor 669.732 4.147 18.849 10.407 105.327 61.101 44.226 54.157 7.733 36.347 10.077 56.210 2.906 9.035Arad 515.674 3.762 15.725 12.705 80.777 50.355 30.422 49.245 16.788 27.911 4.546 36.578 2.357 5.958Timiş Torontal 638.822 27.784 29.027 26.893 96.975 77.218 19.757 72.841 47.294 11.474 14.073 28.127 5.765 4.776Caraş 397.513 1.681 2.055 2.922 35.510 21.068 14.442 18.753 2.456 13.858 2.439 22.082 7.061 3.351Severin 451.008 4.730 3.868 7.032 45.966 25.863 20.103 24.690 3.258 14.081 7.351 32.422 6.499 5.171

522

10

Regiuniagrogeografice şi

JUDEŢE

Suprafaţatotală a

exploata -ţiilor

Arendă

Terenuri lucrate în: Participarea la piaţă a exploataţiilor agricole

Dijmă Primite înfolosinţă

Totalexploa -

taţiiagricole

Vânzăride

produse

Muncăpe bani

TotalÎn sat La târg La oraş

Exploata- ţii care

cumpărăîn modobişnuitproduseagricole

De la coo -pe rative

Din altăparte

Exploataţii careşi-au procurat maşinişi unelte agricole în

anul 1947

Exploataţiile careşi-au procurat bani

prin:

Exploataţiile care vând în mod obişnuitproduse agricole proprii

Repartiţia după locul dedesfacere

ha ha ha ha

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 141312

SOCIOLBUC

de peste hotare (1940), Populaţia evreiască a ţării în lumina recensământuluidin 1930 (1941), Siebenbürgen sau Transilvania prezentată de unguri (1941), Afost Transilvania în veacul al XVIII-lea ţintă sau punct de plecare de migraţiuniromâneşti? (1941) şi Preocupări biopolitice ungureşti (1942), toate cuprinse învolumul de faţă.

RECENSĂMÂNTUL AGRICOLDIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

— 25 IANUARIE 1948. REZULTATE PROVIZORII

Extras din „Probleme economice“ 3 (martie), 1948, 70 p. Tipărit de Insti -tutul Central de Statistică, Bucureşti, Str. Brezoianu 31, 1948. Semnat Dr.A. Golopenţia şi P. Onică. Cuprinde rezumate în limbile rusă (p. 57–61),franceză (p. 62–65) şi engleză (p. 66–69).

În cadrul Conferinţei Ministeriale de reorganizare a statisticii dinRomânia, Statistica agricolă fusese prezentată de P. Onică, Subdirector Generalla I.C.S. Menţionăm, dintre propunerile făcute în cursul dezbaterilor, pe uneledintre cele formulate de Marin Stancu, Secretar General la Ministerul Agricul -turii şi Domeniilor: „a) să se prevadă răspunderea săteanului pentru declaraţiileîn baza cărora se întocmeşte registrul agricol; b) să se instituie un controlpermanent al acestui registru“ (p. 73). Conform Notelor sumare… cuprinse înbroşura Conferinţei Ministeriale (pe care am prezentat-o în adnotările şi comen -tariile pe marginea textului Reorganizarea statisticii României — Măsuri gene -rale), A.G., care a condus dezbaterile, „[d]ă lămuriri cu privire la: — utilitateaoficianţilor statistici comunali, dar arată că pregătirea acestui personal cere timp;— educaţia care se face personalului exterior prin cursuri, circulări şi in struc - ţiuni; — anchetele agricole. Stăruie asupra necesităţii anchetelor şi mo no gra - fiilor agricole [referindu-se, după toate probabilităţile, la cercetarea de la Hodacîntreprinsă sub auspiciile Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, S.G.],care sunt utile şi necesare pentru stabilirea unei tipologii şi cercetarea feno me -nelor de masă din mediul rural. Studiul normelor de înregistrare a muncii în agri - cultură ar trebui făcut prin metode similare celor aplicate în industrie“ (p. 74).

Problema declaraţiilor inexacte, într-o ţară fără cadastru, în care mulţidintre şefii de exploataţii agricole îşi măsurau întinderea terenurilor în zile deplug sau de coasă, nu e nouă. Ea se pusese şi la recensământul agricol din 1941.În articolul Secţia Recensământului agricol (publicat în „Cronicarul InstitutuluiCentral de Statistică“ 2, 31 decembrie 1943, p. 13–14), Roman Cresin consideradeja riscul „declaraţiilor nesincere“. Se recursese, şi în 1941, la comisii în cadrulcărora să fie făcute declaraţiile cu privire la mărimea proprietăţilor şi exploa -taţiilor agricole. Viziunea de ansamblu era însă cu totul alta. A exprimat-o cu

657

SOCIOLBUC

claritate Sabin Manuila în articolul său Recensământul general şi stabilirea ca -dre lor generale ale activităţii statului, publicat în volumul Institutului Central deStatistică. Recensământul României din 1941. Lămurirea opiniei publice,Bucureşti, 1941, p. 27–33. Reproducem în cele ce urmează două pasaje care,deşi relativ lungi, ne apar cu deosebire importante. Primul este următorul: „Unrecensământ general trebuie să culeagă un număr limitat de informaţiuni. Acesteinformaţiuni trebuie să fie esenţiale şi de natură necontroversială. Nu se poateconcepe un recensământ general care să se extindă asupra unor domenii decercetare care constituie fie credinţa intimă a cetăţenilor, fie interesele lor pe carenu le doresc divulgate. Adesea ori, cetăţenii ascund unele elemente de cu noaş - tere statistică din exces de prudenţă, din spirit de bănuială, din teama deconsecinţe fiscale sau din orice alte considerente explicabile dar nejustificate.Statul, care doreşte să cunoască elementele pe care populaţia ezită să le declare,trebuie să găsească mijlocul de a convinge pe cetăţeni că teama lor de a facedeclaraţii este fără temei./ Mijloacele prin care statul poate dezarma oricerezistenţă [sunt] în primul loc creditul de care se bucură statul şi organele lui înfaţa opiniei publice, iar în al doilea rând propaganda. / Încrederea cetăţenilor înseriozitatea şi onestitatea organelor de stat, cu deosebire a organelor de recen - sământ, este un factor uşor de apreciat. Cetăţenii se manifestă, colaborează saurezistă la chestionările stăruitoare ale recenzorilor. Creditul organelor de stat esteun credit cu caracter general, fără nici o putinţă de improvizare. El este la nivelulvalorii interioare a organizării statului“ (p. 29). Al doilea pasaj ni se pare la felde important. „Nu se pot obţine de la cetăţenii unei ţări decât declaraţii compa -ti bile cu gradul de încredere al cetăţenilor în organele statului. Deci, chestio - narul de recensământ nu este internaţional, ci variază de la ţară la ţară, nu numaipentru că variază condiţiunile din fiecare ţară, ci, pentru că cetăţenii fiecărei ţăriau un grad specific de încredere în stat şi în organele lui. / Întrebările dintr-unchestionar sunt deci limitate de posibilitatea de a obţine răspunsuri la toateîntrebările./ Chestionarele întocmite numai din dorinţa de a cunoaşte anumiteaspecte ale vieţii populaţiei, şi care nu ţin cont de posibilitatea de a obţinerăspunsuri complete şi exacte, nu numai că nu pot da satisfacţie, dar duc lacompro miterea sigură a întregii lucrări. / În consecinţă, fiecare popor are între -bările sale specifice de recensământ şi pentru fiecare popor trebuie ţinut soco -teală de preocupările şi de psihologia lui momentană, pentru că fiecare epocă îşicere chestionarul de recensământ adecvat la psihologia specifică a momentului.Astfel de ex[emplu], în chestionarul românesc din 1941 figurează întrebări carepentru opinia publică românească din 1920 erau cu totul străine“ (p. 30).

Pasajele de mai sus pot fi lămuritor confruntate cu pasajele pe care le-amcitat din luările de cuvânt ale lui Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu, ChivuStoica etc., atunci când am discutat Conferinţa Ministerială din 18 octombrie

658

SOCIOLBUC

1947 (vezi adnotările la Reorganizarea statisticii României — Măsuri generale).Recensământul agricol se efectua într-un moment cu deosebire complex şidificil. Războiului, cu suferinţele lui, i se adăugaseră doi ani de secetă(1945–1947); reforma agrară din 1945 şi interzicerea dijmei şi arendei dinseptembrie 1947 modificaseră adânc situaţia ţărănimii româneşti şi relaţiile demuncă din cadrul ei. Iminenţa colectivizării accentua sentimentul general deneîncredere. Mai grav, neîncrederea sporea în chiar gândul celor care efectuaurecensământul, după cum o arată pasajul privitor la conversaţia cu N. Geor -gescu-Roegen pe care l-am reprodus în adnotările şi comentariile consacratestudiului Populaţia Republicii Populare România la 25 ianuarie 1948.

A.G. a vorbit despre dezacordul său profund cu eventuale măsuri decolectivizare în mai multe declaraţii date în închisoare în cadrul anchetei înprocesul Pătrăşcanu. În declaraţia din 11.IV.1950, el scria: „Înainte de plecare d.Pătrăşcanu mi-a spus că a auzit despre mine de la prieteni şi că socoteşte că ar ficazul ca să mă alătur Partidului Comunist. I-am spus că nu mă pot înscrie. Laîntrebarea de ce, am răspuns că mă ţine departe problema Basarabiei şi temereacă Partidul Comunist va aplica în ţară reformele sovietice precum colectivizarea,fără a ţine în seamă condiţiile diferite de la noi, vechimea proprietăţiiindividuale, şi că consecinţa ar putea fi pierderi de vieţi, pe care n-aş vrea să lefi cauzat şi eu“ (Arhivele S.R.I., Dos. 40.002, vol. 111, f. 30–41 ms.). În decla -raţia din 9.XI.1950, el menţionează, de asemenea: [„L. Pătrăşcanu] Mi-a spus [laîntâlnirea din iunie 1944] că a auzit despre mine de la prieteni (a pomenit numeleD. Miron Constantinescu), că a citit şi utilizat nişte articole ale mele apărute însăptămânalul „Excelsior“ şi în publicaţiile Institutului Social. M-a întrebat dacănu a venit momentul să mă alătur Partidului Comunist? Am răspuns că mă ţindeparte 2 probleme în care nu sunt de acord cu Partidul Comunist. Anume: îmicade greu detaşarea Basarabiei şi mă tem că problema ţărănească va fi rezolvatăprin colectivizare şi că această soluţie va trebui instaurată cu forţa, împrejurărilede la noi fiind diferite de cele din Uniune, proprietatea individuală a pământuluifiind mai veche la noi. Dl. Pătrăşcanu mi-a răspuns la fiecare din aceste puncte.În grabă şi fără a intra în multe detalii […] Cu privire la colectivizare, mi-a spuscă dau probabil prea multă importanţă unor experienţe particulare, că n-am decâtsă arăt faptele de la care pornesc, pentru ca să se vadă dacă ele trebuie ţinute înseamă la alegerea căii de realizare a colectivizării, care este chipul de a întrececriza ţărănimii. Ne-am despărţit fără a fi dus la capăt discuţia“ (Arhivele S.R.I.,Dos. 40.002, vol. 111, f. 193–194 ms., f. 191–192 dact.).

Introducerea studiului pe care-l comentăm aici luminează din alt unghicercetarea de la Hodac subliniind învăţămintele care pot fi trase din recensă -minte agricole locale combinate cu anchete sociologice pentru recensământulagricol al întregii ţări. Sondaje ale stării de spirit, cercetări de tipul celei între -

659

SOCIOLBUC

prinse la Hodac ar fi fost de natură să arate cât şi ce poate fi inclus în chestio -narele recensământului agricol al României.

CUVÂNT ÎNAINTE/ POPULAŢIA ŞI CLĂDIRILE MUNICIPIULUIBUCUREŞTI ÎN 1948

Publicat în volumul Populaţia şi clădirile municipiului Bucureşti în 1948.Rezultatele provizorii ale Recensământului de la 25 ianuarie 1948, Bucureşti:Institutul Central de Statistică, 1948, p. 3. Semnat: A. Golopenţia DirectorulGeneral al Institutului Central de Statistică.

Data (25 aprilie 1945), face din acest text ultimul text publicat antum allui A.G.

În seria „Biblioteca statistică“ a I.C.S. au fost plănuite sau/şi publicate maimulte volume referitoare la Bucureşti (indicăm, între paranteze, numărul lucrăriirespective în cadrul seriei): Situaţia edilitară a municipiului Bucureşti. Rezul tateleanchetei 1943–1944) (publicat de Dr. Sabin Manuila; nr. 16); PopulaţiaBucureştilor. Rezultatele recensământului din 1941, de Dr. Sabin Manuila (nr. 18);Clădirile şi locuinţele din Bucureşti. Rezultatele recensământului din 1941, de Dr.D.C. Georgescu (nr. 19); Condiţiile de viaţă ale oamenilor de serviciu dintr-oinstituţie publică din Capitală, de G. Retegan (nr. 21); şi Condiţiile de viaţă alefiilor de ţărani vânzători ambulanţi în Capitală, de Nicolae M. Dunăre (nr. 22).

Textul Cuvântului înainte e de raportat la adnotările şi comentariile cuprivire la Reorganizarea statisticii României —Măsuri generale. C. Doncea s-anumărat printre participanţii la Conferinţa Ministerială din 18 octombrie 1947.Cum o arată subtitlul, volumul dedicat prezentării datelor statistice privitoare laBucureşti rezultă nemijlocit din recensământul efectuat la 25 ianuarie 1948.Publicat în format de buzunar şi vizibil adresat unui public voit larg, volumulacesta poate evoca, în activitatea lui A.G., atât studii, cum ar fi Bucureşti.Înfăţişare socială (publicat în 1938 în vol. II al Enciclopediei României şi repro -dus în primul volum al Operelor lui A.G.), cât şi scrisori în care e descrisă cutalent realitatea bucureşteană de zi cu zi (vezi, în volumul A. Golopenţia. Ceasulmisiunilor reale, Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999, îndeo -sebi scrisorile adresate de A.G. Ştefaniei Cristescu Golopenţia).

CONTRIBUŢIA ŞTIINŢELOR SOCIALELA CONDUCEREA POLITICII EXTERNE

Publicat în „Sociologie românească“ II (1937), 5–6 (mai-iunie),p. 193–196. Republicat, cu modificări, în volumul Ion Conea, Anton Golopenţia,M. Popa-Vereş. Geopolitica, Craiova, Editura Ramuri, [1939]. Studiul repre zintăcapitolul IV al volumului. În titlu apare forma politicei.

660

SOCIOLBUC