Embed Size (px)
Citation preview
RECENSĂMÂNTUL GENERAL AGRICOL
2010
Manualul recenzorului
3
CUPRINS
1. INTRODUCERE....................................................................................................................6 2. CUVÂNT PENTRU RECENZOR ..........................................................................................8
2.1 Confidenţialitatea datelor, obligativitatea furnizării informaţiilor,
protecţia datelor individuale........................................................................................9 2.2 Precizǎri privind tehnica intervievǎrii ce trebuie aplicată de către recenzor.............10
3. PRINCIPII ORGANIZATORICE ŞI METODOLOGICE ...........................................................11 3.1 Cadrul organizatoric .................................................................................................11 3.2 Obligaţiile şi drepturile personalului de recensǎmânt...............................................12
3.2.1 Obligaţii comune pentru recezori, recenzori şefi şi coordonatori.......................13 3.2.2 Obligaţii specifice coordonatorilor .....................................................................13 3.2.3 Obligaţii specifice recenzorilor şefi ....................................................................14 3.2.4 Obligaţii specifice recenzorilor...........................................................................15 3.2.5 Drepturile personalului de recensǎmânt............................................................15
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE RECENSĂMÂNTULUI GENERAL AGRICOL ............................16 5. UNITATEA DE RECENZARE ŞI SFERA DE CUPRINDERE A RECENSĂMÂNTULUI
GENERAL AGRICOL..........................................................................................................17 6. PROCEDEUL DE ÎNREGISTRARE......................................................................................20 7. MOMENTUL ŞI PERIOADELE DE REFERINŢĂ...................................................................21
INSTRUCŢIUNI PRIVIND MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI DE BAZĂ
RGA 2010..........................................................................................................................21 CAPITOLUL I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ .......................23
1. LOCALIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE...........................................................23 2. STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE ............................................24 3. DATE DE IDENTIFICARE.......................................................................................26 4. DESTINAŢIA PRODUCŢIEI AGRICOLE..................................................................26 5. SE ŢINE EVIDENŢĂ CONTABILĂ A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE
ÎN CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE? ..............................................................27 6. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, ...................27
4
CAPITOLUL II. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI............................................................28 7. TEREN ARABIL........................................................................................................29 8. GRĂDINI FAMILIALE ...............................................................................................34 9. PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE.................................................................................................35 10. CULTURI PERMANENTE........................................................................................35 11. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ .....................................................................37 12. HELEŞTEE, IAZURI, BĂLŢI .....................................................................................37 13. ALTE SUPRAFEŢE..................................................................................................38 14. SUPRAFAŢA TOTALĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE............................................39 15. CULTURI AGRICOLE SUCCESIVE.........................................................................39 16. CIUPERCĂRII ..........................................................................................................39 17. POMI FRUCTIFERI RĂZLEŢI ..................................................................................39 18. CULTURI ENERGETICE..........................................................................................40 19. CULTURI MODIFICATE GENETIC..........................................................................40 20. METODE DE PREGĂTIRE A SOLULUI...................................................................40
CAPITOLUL III. INFORMAŢII PRIVIND IRIGAŢIILE...................................................................41 21. IRIGAŢII ...................................................................................................................41 22. SUPRAFAŢA EFECTIV IRIGATĂ CEL PUŢIN O DATĂ ÎN ANUL AGRICOL
2009 - 2010 ..............................................................................................................41 23. VOLUMUL DE APĂ CONSUMAT PENTRU IRIGAŢII (estimare).............................42 24. METODE DE IRIGARE UTILIZATE .........................................................................44 25. SURSA APEI PENTRU IRIGARE, UTILIZATĂ DE CĂTRE
EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ .....................................................................................44 CAPITOLUL IV. CARACTERISTICILE PEISAJULUI ŞI CONSERVAREA SOLULUI .........46
26. CARACTERISTICILE PEISAJULUI..........................................................................46 27. CONSERVAREA SOLULUI (anul agricol 2009 - 2010)............................................46
CAPITOLUL V. EFECTIVE DE ANIMALE (la 1 decembrie 2010)...............................................49 28. BOVINE (taurine şi bubaline) ...................................................................................49 29. OVINE ......................................................................................................................50 30. CAPRINE .................................................................................................................50 31. PORCINE .................................................................................................................50 32. PĂSĂRI ....................................................................................................................51 33. TOTAL CABALINE ...................................................................................................51 34. MĂGARI ŞI CATÂRI)................................................................................................51 35. TOTAL IEPURI DE CASĂ ........................................................................................51 36. FAMILII DE ALBINE .................................................................................................51 37. ALTE ANIMALE........................................................................................................51
5
CAPITOLUL VI. PĂŞUNAT, ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE ŞI GUNOI DE GRAJD.............52 38. PĂŞUNAT (anul agricol 2009 - 2010) ......................................................................52 39. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE (la 1 decembrie 2010)......................................52 40. FERTILIZAREA CU GUNOI DE GRAJD ..................................................................53 41. DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD ŞI FERMENTAREA ACESTUIA.............54
CAPITOLUL VII. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE (anul agricol 2009 - 2010)..................55 42. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE ..................................................................55
CAPITOLUL VIII. AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ ......................................................................58 43. METODE DE PRODUCŢIE ECOLOGICĂ................................................................58
CAPITOLUL IX. DEZVOLTARE RURALĂ ................................................................................60 44. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ...........................................................60
CAPITOLUL X. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ
(anul agricol 2009-2010) ...................................................................................63 45. MEMBRII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ .........63 46. SALARIAŢI ŞI ALTE CATEGORII DE PERSOANE CARE
AU LUCRAT ÎN EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ ...........................................................67
47. NIVELUL DE INSTRUIRE AL ŞEFULUI EXPLOATAŢIEI .................................... 75
CAPITOLUL XI. ALTE ACTIVITĂŢI ADUCĂTOARE DE VENITURI
(anul agricol 2009 - 2010) ................................................................................71 48. ALTE ACTIVITĂŢI ALE EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, DIRECT
LEGATE DE ACEASTA, ADUCĂTOARE DE VENITURI .........................................71 CAPITOLUL XII. ALTE INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE
ÎN CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE (anul agricol 2009 - 2010) ..............74 49. VÂNZǍRI DIN PRODUCŢIA PROPRIE ...................................................................74
CAPITOLUL XIII. DISTRIBUŢIA SUPRAFEŢEI AGRICOLE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
PE JUDEŢE...................................................................................................75 50. DISTRIBUŢIA SUPRAFEŢEI AGRICOLE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE PE
JUDEŢE ..................................................................................................................75 CAPITOLUL XIV. ALTE INFORMAŢII.......................................................................................76
51. INFORMAŢIILE FURNIZATE AU FOST OBŢINUTE PRIN INTERVIEVAREA ........76 52. NUMELE ŞI PRENUMELE PERSOANEI INTERVIEVATE......................................76
MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI PRIVIND REZULTATELE PROVIZORII .........77
Anexe: Formular privind rezultatele provizorii Formular de culegere a datelor pentru Recensământul General Agricol 2010
6
1. INTRODUCERE
Legislaţia europeană referitoare la statistica structurilor agricole şi
recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)
prevăd organizarea şi efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de
10 ani.
Având în vedere calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi acquis-ul
comunitar în domeniul statisticii agricole, România trebuie să efectueze
recensământul general agricol cu an de referinţă 2010.
Concomitent cu efectuarea Recensământului General Agricol 2010, se va
efectua şi ancheta statistică exhaustivă “Metode de producţie agricolă”, cu menţiunea
că se va utiliza un singur formular de culegere a datelor pentru ambele cercetări
statistice.
Cadrul legislativ pentru efectuarea Recensământului General Agricol 2010 din
România este:
Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr.1166/ 2008
privind anchetele referitoare la structura exploataţiilor agricole şi ancheta privind
metodele de producţie agricolă;
Legea nr.153/ 2008, privind efectuarea recensământului general agricol din
România;
Hotărârea Guvernului nr. 1370/ 2009, privind organizarea şi efectuarea
recensământului general agricol din România.
Legea nr.153/ 2008 privind efectuarea recensământului general agricol din
România stabileşte atât structurile de lucru la nivel central, cât şi personalul
suplimentar angajat la Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, la nivel central şi judeţean, care îşi va desfăşura activitatea în
perioada 2010 – 2012.
Hotărârea Guvernului nr. 1370/ 2009 privind organizarea şi efectuarea
recensământului general agricol din România se referă la structurile de lucru la nivel
teritorial şi la bugetul Recensământului General Agricol 2010.
În Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1166/ 2008
privind anchetele referitoare la structura exploataţiilor agricole şi ancheta privind
7
metodele de producţie agricolă, la Art. 13 “Contribuţia Comunitară” sunt prevăzute
finanţările din partea Uniunii Europene care, pentru România, se ridică la suma de 4
milioane Euro.
Colectarea datelor în teren, pentru Recensământul General Agricol 2010 din
România, se va efectua în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, iar rezultatele
finale vor fi disponibile şi se vor transmite la Eurostat la data de 30 iunie 2012, pentru
recensământ şi la data de 31 decembrie 2012, pentru ancheta privind metodele de
producţie agricolă.
Informaţiile obţinute prin efectuarea recensământului general agricol vor
evidenţia schimbările structurale intervenite în perioada de post-aderare a României
la Uniunea Europeană şi în comparaţie cu alte cercetări statistice, precum şi cu
Recensământul General Agricol 2002, în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată,
efectivele de animale, irigaţiile, dotările exploataţiilor agricole cu maşini şi
echipamente agricole, dezvoltarea rurală, indicatori de agro-mediu, persoanele care
au desfăşurat activităţi agricole etc.
De asemenea, recensământul va permite obţinerea de date relevante necesare
evaluării politicilor agricole.
În acelaşi timp, recensământul va asigura şi informaţiile necesare pentru
elaborarea, într-o nouă ediţie, a Registrului Statistic al Exploataţiilor Agricole, bază de
eşantionare pentru efectuarea cercetărilor statistice prin sondaj.
Organizarea şi efectuarea Recensământului General Agricol 2010 din România
se realizează, sub aspect tehnico-metodologic, de către Institutul Naţional de
Statistică, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru
Recensământul General Agricol 2010.
Efectuarea recensământului va conduce la îmbogăţirea şi diversificarea
datelor şi informaţiilor statistice din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, puse la
dispoziţia societăţii, va servi la fundamentarea politicilor economice şi sociale
româneşti, într-un context omogen, va dezvolta capacităţile de absorbţie, de către
România, a fondurilor comunitare, din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Rezultatele finale ale Recensământului General Agricol 2010, vor fi publicate
în 5 volume, dintre care unul cu date la nivel naţional şi patru cu date la nivelul
fiecărei macroregiuni de dezvoltare.
8
2. CUVÂNT PENTRU RECENZOR
Prezentul manual a fost elaborat în scopul realizării unui îndrumar metodologic,
indispensabil în activitatea de colectare a datelor şi informaţiilor statistice în teren. El
conţine informaţii de bază, definiţii şi explicaţii utile, pentru desfăşurarea corectă şi
eficientă a activităţii personalului de recensǎmânt. Acest manual nu poate rezolva
toate cazurile ce pot apǎrea pe teren. Pentru rezolvarea cazurilor particulare şi a
tuturor problemelor de interpretare a acestor instrucţiuni, recenzorii se vor adresa
recenzorilor şefi şi coordonatorilor, care, la rândul lor, vor solicita sprijinul
secretariatelor tehnice pentru recensământ, constituite la nivelul fiecǎrui judeţ şi al
municipiului Bucureşti.
Pentru colectarea datelor în teren la recensământ şi la ancheta privind
metodele de producţie agricolă, se va utiliza un singur formular, numit în continuare
„formular de bază”.
Pentru obţinerea rezultatelor provizorii, se va folosi un formular distinct, care va
fi ataşat formularului de bază şi va fi completat pe baza datelor preluate din acesta.
Înregistrarea datelor se efectueazǎ pe baza liberei declaraţii a cetăţenilor, prin
interviu direct (faţă în faţă), la exploataţiile agricole fără personalitate juridică, şi nu
impune acestora obligativitatea prezentării unor documente justificative. Pentru
unităţile cu personalitate juridică (descrise în Capitolul I, punctul 2.2.) se aplică
procedeul de autoînregistrare a datelor în formularul de bază şi în cel pentru
rezultatele provizorii.
Datele şi informaţiile individuale, colectate cu ocazia recensǎmântului, sunt
confidenţiale şi vor fi utilizate numai în scopuri statistice.
Personalul care îndrumă, coordonează şi efectuează lucrările recensământului
general agricol, inclusiv pentru ancheta privind mijloacele de producţie agricolă, are
obligaţia să respecte toate prevederile legale şi să asigure păstrarea caracterului
confidenţial al datelor şi informaţiilor înregistrate în formularele de recensământ.
2.1 Confidenţialitatea datelor, obligativitatea furnizării informaţiilor, protecţia datelor individuale
Conform prevederilor Legii nr. 153 din 11 iulie 2008, privind efectuarea
recensământului general agricol din România, Art. 7, alin. (3), datele individuale
înscrise în formularele de înregistrare sunt confidenţiale şi sunt utilizate numai în
9
scopuri statistice. Acelaşi articol, alin. (1) prevede faptul că persoanele fizice au
obligaţia de a furniza recenzorilor date şi informaţii corecte şi complete, iar la alin. (2)
se prevede că persoanele juridice au obligaţia de a înscrie în formularele de
înregistrare date şi informaţii corecte şi complete, sub îndrumarea recenzorilor
şefi/coordonatorilor.
Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1370/ 18 noiembrie 2009, privind
organizarea şi efectuarea recensământului general agricol din România, Art. 12, alin.
(2), după validarea şi publicarea rezultatelor finale ale recensământului general
agricol, chestionarele sunt distruse, potrivit dispoziţiilor Legii arhivelor naţionale nr.
16/ 1996, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, conform Hotărârii Guvernului menţionate mai sus, la Art. 13,
alin. (1), constituie contravenţii următoarele fapte:
a) împiedicarea, în orice mod, a persoanelor implicate în acţiunea de
recensământ şi în ancheta privind metodele de producţie agricolă, în efectuarea
înregistrărilor şi controlului datelor ce fac obiectul acestor două cercetări statistice;
b) refuzul furnizării informaţiilor prevăzute în chestionarul de recensământ şi
ancheta privind metodele de producţie agricolă ;
c) furnizarea de date şi informaţii eronate sau incomplete;
d) nerespectarea dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de
înregistrare şi prelucrare a datelor;
e) nerespectarea dispoziţiilor legale de păstrare a caracterului confidenţial al
datelor personale declarate şi înregistrate în chestionarul de recensământ şi la
ancheta privind metodele de producţie agricolă;
f) refuzul completării şi predării formularelor de recensământ recenzorilor şefi
sau coordonatorilor de către exploataţiile agricole, pentru care este prevăzut
procedeul autoînregistrării;
g) utilizarea rezultatelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice;
h) neactualizarea ori neaprobarea nomenclaturii stradale.
Acelaşi Art. 13 prevede şi faptul că:
Alin. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) se sancţionează cu
amendă de la 200 lei până la 1000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) -
h) se sancţionează cu amendă de la 500 lei până la 1500 lei.
Alin. (3) Contravenţiile prevăzute la aliniatul (1) se aplică atât persoanelor fizice,
cât şi persoanelor juridice.
10
Alin. (4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, prevăzute la
aliniatele (1) şi (2), se fac de către persoanele împuternicite de prefect, primar,
precum şi de alte persoane anume împuternicite în acest scop de către Comisia
centrală pentru recensământul general agricol.
Art. 14. Dispoziţiile Art. 13 referitoare la contravenţii se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
2.2 Precizǎri privind tehnica intervievǎrii ce trebuie aplicată de către recenzor
Datoria de a-şi prezenta calitatea oficială de recenzor, prin prezentarea
legitimaţiei la începutul vizitei în fiecare exploataţie agricolă fără personalitate
juridică.
Intervievarea unei persoane competente din cadrul exploataţiei agricole fără
personalitate juridică, de preferinţă capul exploataţiei agricole sau un alt membru
adult al acesteia, care are capacitate deplinǎ de exerciţiu.
Evitarea realizării interviului în faţa unor persoane ce nu aparţin exploataţiei
agricole, cu explicarea faptului că informaţiile sunt confidenţiale şi vor fi utilizate
numai în scopuri statistice.
Înmânarea persoanei intervievate a unui formular de bază necompletat,
pentru a-i oferi posibilitatea urmăririi întrebărilor cu mai multă uşurinţă. După
înscrierea datelor, formularul de bază necompletat se recuperează.
Pentru a obţine răspunsuri exacte şi sincere, întrebările se vor formula clar şi
vor fi adresate în mod politicos.
În cazul întrebărilor cu mai multe variante de răspuns, se va prezenta
persoanei intervievate lista completă a acestora, în scopul alegerii variantei corecte.
Nu se întrerupe persoana intervievată înainte ca aceasta să termine
formularea răspunsului, chiar dacă ezită (această ezitare se poate datora faptului cǎ
respondentul încearcă să-şi amintească diferite aspecte legate de informaţiile
solicitate).
Dacă se observă că persoana intervievată oferă un răspuns nehotărât, se
asigură că a înţeles întrebarea; aceasta nu trebuie contrariată punându-se la îndoială
răspunsul său.
11
Înscrierea răspunsurile aşa cum au fost furnizate de către persoana
intervievată.
Solicitarea semnăturii persoanei intervievate pe formularul de bază
completat.
Se mulţumeşte persoanei intervievate pentru timpul acordat şi informaţiile
furnizate.
3. PRINCIPII ORGANIZATORICE ŞI METODOLOGICE
3.1 Cadrul organizatoric
La nivel naţional, pregătirea, organizarea şi coordonarea lucrărilor de
recensământ se efectuează de către Comisia Centrală pentru Recensământul
General Agricol, potrivit prevederilor Legii nr. 153 din 11 iulie 2008, privind efectuarea
recensământului general agricol din România.
Comisia Centrală pentru Recensământul General Agricol răspunde de
pregătirea, coordonarea şi monitorizarea lucrărilor necesare efectuării
recensământului, având următoarele atribuţii principale:
aprobă programul general de organizare şi efectuare a recensământului
general agricol;
avizează formularele şi metodologia de înregistrare şi prelucrare a datelor,
precum şi programul de publicare a rezultatelor;
avizează clasificările şi nomenclatoarele necesare înregistrării şi prelucrării
datelor de recensământ, cu excepţia celor aprobate prin hotărâri ale Guvernului;
aprobă, dacă se consideră oportun, organizarea de cercetări statistice
selective conexe recensământului;
aprobă instrucţiunile şi modul de organizare privind acţiunile şi operaţiunile
de împărţire a teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale în sectoare şi secţii de
recensământ;
aprobă programul de popularizare a recensământului general agricol;
aprobă şi prezintă Guvernului rezultatele provizorii ale recensământului
general agricol.
În vederea realizării lucrărilor de organizare şi efectuare a recensământului în
teritoriu, se organizează comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti, sub
12
coordonarea prefectului, precum şi comisii municipale, ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, sub coordonarea primarului.
Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti organizează secretariatele
tehnice. Componenţa şi atribuţiile comisiilor judeţene, a municipiului Bucureşti, ale
municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale oraşelor şi comunelor, precum
şi ale secretariatelor tehnice sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1370/ 2009 şi
sunt reglementate prin norme de funcţionare aprobate de către Comisia Centrală
pentru Recensământul General Agricol 2010. Atribuţiile şi modul de funcţionare a
comisiilor teritoriale au fost stabilite de către Comisia Centrală pentru Recensământul
General Agricol. Pe lângă Comisia Centrală şi comisiile judeţene şi a municipiului
Bucureşti pentru recensământ, funcţionează secretariatul tehnic central, respectiv,
secretariatele tehnice teritoriale.
3.2 Obligaţiile şi drepturile personalului de recensǎmânt
Personalul de recensământ este format din:
Recenzor – persoana care realizează interviul la fiecare exploataţie agricolă
fără personalitate juridică şi completează cu date şi informaţii formularul
recensământului. Recenzorul va avea o mapă, în care se vor completa între 180 şi
200 de formulare pentru exploataţiile agricole recenzate care reprezintă, de regulă,
un sector de recensământ.
Recenzor şef – persoana care coordonează şi răspunde de activitatea
recenzorilor dintr-o secţie de recensământ. O secţie de recensământ cuprinde, în
general, 5 – 7 sectoare de recensământ.
Coordonator – persoana care coordonează activitatea recenzorilor şefi. De
asemenea, asigură predarea formularelor către unitǎţile cu personalitate juridică,
care desfăşoară şi activităţi agricole şi acordă asistenţă tehnică pentru completarea,
colectarea şi verificarea acestora. Coordonatorul va răspunde de recenzarea unei
localităţi (oraş, comună), în care este organizată comisia teritorială pentru
recensământ.
3.2.1 Obligaţii comune pentru recenzori, recenzori şefi şi coordonatori
acceptarea, sub semnătură, a recrutării sale ca recenzor/ recenzor şef/
coordonator;
participarea la instruirile organizate de către comisiile pentru recensământ;
13
primirea, sub semnătură, a mapei de recensământ, verificarea conţinutului
acesteia şi folosirea cu grijă a materialelor primite;
studierea cu atenţie a instrucţiunilor de completare a formularelor de
recensământ şi respectarea prevederilor acestora;
asigurarea păstrǎrii caracterului confidenţial al datelor şi informaţiilor
statistice înscrise în formulare;
identificarea şi cunoaşterea cu exactitate a limitelor sectoarelor de
recensământ, înainte de începerea înregistrării propriu-zise, preîntâmpinând astfel,
omisiunile sau dublele înregistrări;
purtarea asupra lor, pe parcursul întregii perioade de desfăşurare a lucrărilor
de recensământ, a legitimaţiei cu împuternicirea pentru probarea calităţii funcţiei pe
care o exercită;
intervievarea persoanelor declarante, cu multă atenţie, clar şi concis, şi
evitarea discuţiilor iritante şi contradictorii;
informarea permanentǎ a comisiei locale pentru recensământ asupra
stadiului operaţiunilor de recenzare, în vederea realizării, cu operativitate şi eficienţă,
a activităţilor în teren.
3.2.2 Obligaţii specifice coordonatorilor
preluarea, de la comisia teritorialǎ pentru recensământ, a mapelor de
recensământ;
predarea, sub semnătură, recenzorilor şefi, a mapelor de recensământ;
predarea către unitǎţile cu personalitate juridică, care desfăşoară şi activităţi
agricole, a formularelor şi asigurarea asistenţei tehnice pentru completarea,
colectarea şi verificarea acestora;
înainte de începerea recenzării rezolvă localizarea exploataţiei în cazul când
aceasta are suprafeţe divizate. Utilizează listele L2 (Lista persoanelor fizice, cu
domiciliul în alte localităţi, care deţin/ utilizează terenuri şi/ sau animale, pe raza
localităţii) şi L4 (Lista unităţilor cu personalitate juridică, cu sediul în altă localitate,
care deţin/ utilizează terenuri şi/ sau animale, pe raza localităţii). Comunică cu ceilalţi
coordonatori unde aceste persoane sau unităţi au domiciliul, respectiv sediul,
conform listelor de mai sus, pentru stabilirea exactă a locului unde se completează şi
se prelucrează formularul de recensământ;
14
Comunicarea între coordonatori se realizează conform instrucţiunilor elaborate în
acest sens.
asigurarea coordonării activităţii recenzorilor şefi;
informarea zilnică a comisiei judeţene pentru recensǎmânt asupra ritmului de
recenzare şi a problemelor apǎrute în localitate;
sesizarea în scris, a comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru
înlocuirea operativă a recenzorilor care, din motive obiective, nu mai pot lua parte la
lucrările recensământului, preluarea materialelor de recensământ de la aceştia şi
predarea lor recenzorilor de rezervă;
la încheierea perioadei de înregistrare, preluarea mapelor de recensământ
de la recenzorii şefi, verificarea documentelor şi predarea acestora împreună cu
recenzorii şefi către comisiile teritoriale pentru recensământ.
3.2.3 Obligaţii specifice recenzorilor şefi
predarea către recenzorii din subordine a mapelor cu materialele primite de
la coordonator;
asigurarea coordonării activităţii recenzorilor din sectoarele de recensământ
de care răspund, prin control şi îndrumare permanentă;
deplasarea pe teren, împreună cu recenzorii din subordine, înainte de
începerea operaţiunilor de înregistrare, pentru delimitarea clară a sectoarelor de
recensământ, preîntâmpinând, astfel, omisiunile sau dublele înregistrări;
analiza zilnică, împreunǎ cu recenzorii din subordine, a activităţii desfǎşurate
în fiecare sector de recensǎmânt;
informarea zilnică a coordonatorului asupra situaţiei din secţia de
recensǎmânt, referitoare la ritmul de recenzare şi la problemele apǎrute;
anunţarea coordonatorului pentru înlocuirea operativă a recenzorilor care, din
motive obiective, nu mai pot lua parte la lucrările recensământului şi participarea la
preluarea sectoarelor şi a materialelor de recensământ şi la predarea acestora
recenzorilor de rezervă, precum şi la depǎşirea greutăţilor întâmpinate;
preluarea mapelor cu materialele de recensământ de la recenzori, la
încheierea perioadei de înregistrare, verificarea ordonării şi a numerotării
formularelor în cadrul mapei, precum şi calitatea datelor înscrise în formulare şi
predarea acestora către comisiile locale;
15
colaborarea cu coordonatorul pe întreaga perioadă de desfăşurare a
activităţii;
participă alături de coordonatori la localizarea exploataţiilor agricole.
3.2.4 Obligaţii specifice recenzorilor
preluarea de la recenzorul şef, sub semnătură, a mapei cu materialele de
recensământ;
identificarea pe teren, înainte de începerea înregistrărilor, împreună cu
recenzorul şef, a limitei sectorului de recensământ în care urmează să efectueze
înregistrările;
efectuarea vizitei preliminare, prin deplasarea la fiecare exploataţie agricolǎ
fără personalitate juridică; cu această ocazie, va recomanda declaranţilor să
pregătească răspunsurile care necesită timp de gândire sau de documentare
prealabilă (îndeosebi cele referitoare la teren, suprafeţe cultivate, timpul lucrat de
fiecare persoanǎ din exploataţia agricolǎ fără personalitate juridică, valorificarea
produselor etc.) şi le va explica acestora scopul recensământului, subliniind faptul că
informaţiile sunt confidenţiale şi că ele vor fi utilizate numai în scopuri statistice;
solicitarea de informaţii capului exploataţiei agricole fără personalitate juridică
sau altei persoane adulte din cadrul acesteia;
identificarea şi localizarea corectă a exploataţiei agricole, indiferent de
divizarea suprafeţei sau a modului de deţinere a terenului. Se vor respecta principiile
referitoare la localizarea exploataţiei agricole, stabilite la punctul 5.
informarea zilnică a recenzorului şef asupra ritmului de recenzare şi a
problemelor apǎrute în sectorul de recensǎmânt;
predarea către recenzorii şefi a mapelor cu întregul material de recensământ
(instrucţiuni, formulare completate şi necompletate), la terminarea operaţiunii de
înregistrare.
3.2.5 Drepturile personalului de recensǎmânt
pentru îndeplinirea sarcinilor (obligaţiilor) ce îi revin, în timpul efectuării
recensământului general agricol, conform legii, personalul de recensǎmânt se bucură
de protecţia acordată persoanelor care îndeplinesc funcţii ce implică exerciţiul
autorităţii de stat;
16
pe întreaga perioadă de înregistrare, personalul de recensǎmânt este scutit
de toate sarcinile care îi revin la unităţile unde este încadrat şi îşi păstrează toate
drepturile de care beneficiază la acestea;
pentru activitatea depusă în cadrul acestei acţiuni, personalul de
recensǎmânt va primi o indemnizaţie conform prevederilor din Hotǎrârea Guvernului
nr.1370/ 2009 la Art. 6, alin. (1).
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE RECENSĂMÂNTULUI GENERAL AGRICOL
În conformitate cu prevederile Legii nr. 153 din 11 iulie 2008, privind efectuarea
recensământului general agricol din România, Art. 1, alin. (3), scopul acestei
cercetări statistice de interes naţional este de a asigura date statistice pentru
fundamentarea politicilor naţionale în domeniul agricol, în concordanţă cu acquis-ul
statistic comunitar, comparabile la nivel internaţional, necesare procesului de
participare a României la Politica Agricolă Comună.
Recensământul general agricol are ca obiecvtiv principal culegerea datelor şi
obţinerea informaţiilor privind principalele caracteristici ale exploataţiilor agricole, cum
sunt: identificarea în teritoriu a exploataţiilor agricole şi statutul juridic al acestora,
utilizarea suprafeţelor agricole pe forme de administrare, suprafeţele agricole
cultivate, irigaţiile, efectivele de animale, maşinile şi echipamentele agricole,
persoanele care desfăşoară activităţi agricole, metodele de producţie agricolă,
dezvoltarea rurală etc.
De asemenea, recensământul general agricol mai are ca obiective:
Evidenţierea schimbărilor structurale intervenite în perioada de postaderare,
precum şi faţă de Recensământul General Agricol 2002, în ce priveşte suprafeţele
agricole utilizate, efectivele de animale, irigaţiile, dotările exploataţiilor agricole cu
maşini şi echipamente agricole, dezvoltarea rurală, persoanele care au desfăşurat
activităţi agricole etc;
Actualizarea Registrului Statistic al Exploataţiilor Agricole (REXA), care
reprezintă cadrul de eşantionare pentru toate cercetările statistice din domeniul
agriculturii;
Obţinerea de statistici suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii indicatorilor
de agro-mediu şi pentru elaborarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală;
17
Existenţa de statistici comparabile privind structura exploataţiilor agricole
pentru orientarea politicilor agricole comunitare prin:
- utilizarea unor clasificări standard ale exploataţiilor agricole;
- utilizarea unor caracteristici clare, în vederea stabilirii
tendinţelor într-o abordare unitară a problemelor de agricultură;
Obţinerea de informaţii statistice privind metodele de producţie agricolă în
vederea îmbunătăţirii calităţii indicatorilor de agro-mediu.
Pentru a rǎspunde obiectivelor recensământului, formularul de culegere a
datelor este structurat pe următoarele capitole:
1. informaţii generale privind exploataţia agricolă
2. modul de utilizare a terenului
3. informaţii privind irigaţiile
4. caracteristicile peisajului şi conservarea solului
5. efective de animale
6. păşunat, adăposturi pentru animale şi gunoi de grajd
7. maşini şi echipamente agricole
8. agricultură ecologică
9. dezvoltare rurală
10. persoane care au lucrat în agricultură
11. alte activităţi aducătoare de venituri
12. alte informaţii privind activităţile desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole
13. distribuţia suprafeţei agricole a exploataţiei agricole 14. alte informaţii
5. UNITATEA DE RECENZARE ŞI SFERA DE CUPRINDERE A RECENSĂMÂNTULUI GENERAL AGRICOL
Unitatea statistică, sau unitatea de bază pentru care se culeg date la
recensământul general agricol este exploataţia agricolă.
Exploataţia agricolă este o unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o
gestiune unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor
agricole şi/ sau creşterea animalelor sau activităţi de menţinere a terenurilor agricole
în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate
secundară.
Unitate de sine stătătoare atât tehnic, cât şi economic, presupune utilizarea în
comun a forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie (terenuri, maşini agricole etc.).
18
Gestiunea unică a exploataţiei agricole înseamnă că există o persoană sau un
grup de persoane care are răspunderea juridică şi economică a acesteia. Activităţile agricole la care se face referire sunt următoarele:
Cultivarea plantelor nepermanente
Cultivarea plantelor permanente
Înmulţirea plantelor
Cultivarea ciupercilor
Creşterea animalelor
Cultivarea plantelor combinată cu creşterea animalelor
Menţinerea terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu
Cazuri speciale:
a) dacă o suprafaţă agricolă a unei exploataţii agricole este transferată
succesorului (moştenitorului), aceasta:
este inclusă în exploataţia agricolă a succesorului, dacă exploataţia agricolă
există şi este condusă de acesta, cu utilizarea forţei de muncă şi a mijloacelor de
producţie proprii
reprezintă o exploataţie agricolă nouă, dacă succesorul nu are o exploataţie
agricolă şi conduce şi utilizează suprafaţa agricolă respectivă, independent de
exploataţia agricolă mamă
rămâne la exploataţia agricolă mamă, dacă, în continuare, are aceeaşi
conducere şi suprafaţa agricolă respectivă este lucrată împreună cu aceeaşi forţă de
muncă şi aceleaşi mijloace de producţie
b) două sau mai multe exploataţii agricole îşi pun resursele în comun pentru
desfăşurarea activităţilor agricole, însă conducerile rămân separat; în acest caz,
exploataţiile agricole rămân de sine stătătoare (livezi, cirezi, lăptării etc.).
c) următoarele unităţi sunt considerate ca fiind exploataţii agricole, numai
dacă îndeplinesc toate criteriile de definire a unei exploataţii agricole:
crescătoriile de tauri, vieri, berbeci, ţapi, herghelii, incubatoare
unităţile anexe ale institutelor de cercetare, sanatorii, comunităţi religioase şi
şcoli
sectoarele agricole care sunt parte a unităţilor industriale terenul comun constând în păşune, teren horticol sau altă suprafaţă agricolă
utilizată, cu condiţia ca acest teren să fie gestionat ca o exploataţie agricolă de către
autoritatea locală autorizată (de exemplu: primării). În această categorie nu se
include terenul comun dat în parte sau terenul comun care a fost arendat
19
unităţile agricole care menţin terenul în bune condiţii agricole şi de mediu, ca
unică activitate
d) exploataţia agricolă rămâne de sine stătătoare, indiferent de localizarea
suprafeţelor agricole sau a efectivelor de animale, dacă are o conducere unică şi
utilizează aceeaşi forţă de muncă şi aceleaşi maşini şi echipamente agricole pentru
întreaga exploataţie.
e) următoarele categorii de unităţi nu sunt considerate exploataţii agricole
decât dacă desfăşoară şi activităţi agricole:
grajdurile pentru cai de curse, de călărie, de galop (adică terenul folosit
pentru antrenamentul cailor de curse)
târgurile, abatoarele (fără creşterea animalelor)
unităţi economice cu activitate de vânătoare, silvicultură, exploatare
forestieră sau piscicultură
unităţi prestatoare de servicii în agricultură (mecanizarea, chimizarea şi
protecţia fito-sanitară, îmbunătăţiri funciare şi irigaţii etc)
f) exploataţiile agricole care deţin numai o suprafaţă agricolă neutilizată, vor fi
recenzate.
g) nu reprezintă exploataţie agricolă şi, deci, nu sunt înregistrate, acele
gospodării care nu trec de un prag minim: au ca suprafaţă agricolă utilizată numai
grădină familială (suprafaţă mai mică sau egală cu 15 ari) şi cresc numai câteva
păsări (mai puţin de 10) pentru consumul propriu. De asemenea, dacă o gospodărie
deţine numai heleştee, iazuri, bălţi, nu este considerată exploataţie agricolă.
h) Dacă exploataţia agricolă deţine numai un animal mare (bovină sau porcină,
sau ovină, sau caprină) sau familii de albine, aceasta va fi recenzată.
Localizarea exploataţiei agricole
Exploataţia agricolă este localizată în locul în care se desfăşoară cea mai mare
parte din producţia agricolă sau toată producţia agricolă.
Localizarea exploataţiei agricole se va realiza de către recenzor, pe baza
informaţiilor primite de la persoana intervievată.
Localizarea exploataţiei agricole se poate stabili după:
a) Parcela cea mai importantă
În cazurile în care parcelele de teren sunt situate la distanţă una faţă de alta,
sau sunt dispersate în mai multe regiuni (localităţi), se ia în calcul parcela cea mai
importantă. Acelaşi lucru este valabil pentru exploataţiile agricole care au suprafeţe
de teren în mai multe regiuni. O astfel de exploataţie va fi tratată ca o singură unitate,
20
în măsura în care ea constituie o unitate de sine stătătoare, atât din punct de vedere
tehnic, cât şi economic.
Cea mai importantă parcelă agricolă se stabileşte după următoarele criterii:
intensivitatea producţiei pe teren arabil
culturi permanente (fructe, plantaţii viticole)
păşuni şi fâneţe naturale
Mărimea parcelei poate fi cel mai simplu indicator ca importanţă, din moment
ce valoarea economică a parcelei se poate schimba de la un an la altul, în funcţie de
cultura plantată şi de producţie.
b) Locul în care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor agricole
ale exploataţiei
Poate fi vorba de existenţa unei construcţii agricole, adică, cea mai mare
construcţie utilizată pentru efectivele de animale/ alte clădiri sau construcţii folosite
pentru producţia agricolă (de exemplu: serele).
c) Domiciliul capului exploataţiei agricole
Domiciliul capului exploataţiei agricole poate fi considerat ca loc de referinţă
numai atunci când se află la o distanţă mai mică de 5 km, în linie dreaptă, de locul în
care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor agricole.
6. PROCEDEUL DE ÎNREGISTRARE
Înregistrarea datelor în formularele de recensământ se va efectua, conform
prevederilor Legii nr. 153/ 2008, privind efectuarea recensământului general agricol
din România, astfel:
de către recenzor, prin interviu direct (faţă în faţă), la exploataţiile agricole
fără personalitate juridică, din sectorul de recensământ atribuit. În acest scop,
recenzorul se va deplasa, în mod obligatoriu, la toate exploataţiile agricole, cuprinse
în listele primite de la comisia pentru recensământ;
de către personalul desemnat de conducǎtorii unităţilor cu personalitate
juridică, prin autoînregistrare, sub îndrumarea directă a recenzorului şef/
coordonatorului.
Personalul de recensământ atât la vizita preliminară, cât şi în procesul de
recenzare trebuie să actualizeze lista orientativă cu exploataţiile agricole, conform
situaţiei reale din teren. Se va avea în vedere în mod deosebit îndeplinirea criteriilor
care definesc exploataţia agricolă.
21
7. MOMENTUL ŞI PERIOADELE DE REFERINŢĂ
Culegerea datelor la Recensământul General Agricol din România se
efectuează în perioada 2 decembrie 2010 - 31 ianuarie 2011.
Momentul de referinţă este:
Ziua de 1 decembrie 2010 pentru:
efective de animale
agricultură ecologică – sector animalier
adăposturi pentru animale
Perioadele de referinţă sunt:
1. Anul agricol 2009 - 2010 (30 septembrie 2009 – 1 octombrie 2010), pentru:
modul de utilizare a terenului
informaţii privind irigaţiile
conservarea solului
agricultura ecologică – sector vegetal
păşunat şi gunoi de grajd
maşini şi echipamente agricole
persoane care au lucrat în agricultură
alte activităţi aducătoare de venituri
vânzări din producţia proprie
2. Ultimii 3 ani, pentru:
suprafaţa medie efectiv irigată
caracteristicile peisajului
măsuri de dezvoltare rurală
INSTRUCŢIUNI PRIVIND MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI DE BAZĂ RGA 2010
Pentru fiecare exploataţie agricolă se va completa câte un formular de bază,
inclusiv formularul privind rezultatele provizorii.
Formularele se completează folosindu-se pix cu pastǎ de culoare albastrǎ sau neagrǎ.
Este interzisă utilizarea culorii « roşu » la completarea formularului.
22
Principii de completare a formularului de înregistrare:
Formularul conţine câmpuri de date, prevăzute cu căsuţe, în care se
completează cifre şi caractere, sau se marchează cu „X” o singură dată (în cazul în
care pe formularul de înregistrare este menţiunea „se acceptă o singură variantă de
răspuns”) sau de mai multe ori (în cazul în care pe formularul de înregistrare este
menţiunea „se acceptă variante multiple de răspuns”).
Căsuţele se completează citeţ, astfel încât caracterul (cifra) înscris(ă) să nu
depăşească liniile delimitatoare ale acestora.
Nu se admit ştersături sau corecturi ale datelor completate în căsuţe.
Formularele din această situaţie vor fi înlocuite cu altele completate corect.
Câmpurile alfa numerice, de tip caracter (nume, adresă etc.) se aliniază
obligatoriu la stânga, cu spaţiere între elementele înscrise.
Câmpurile numerice se aliniază obligatoriu la dreapta: pentru suprafeţe,
efective de animale etc.
Exemplu: pentru animale
La suprafeţe, câmpurile cuprind două părţi: hectare şi ari, despărţite prin virgulă.
Exemplu: pentru suprafeţe
a) Grâu comun şi grâu spelt 01 2 5 , 0 0
Pentru fiecare din cele două părţi se face alinierea la dreapta (în cazul în care
este completată numai partea de hectare, obligatoriu se completează cu “0” căsuţele
de ari, după virgulă). Totodată, dacă la partea de ari există numai o cifră, aceasta se
înscrie în ultima căsuţă, iar cealaltă se va completa obligatoriu cu zero (de exemplu:
5 hectare şi 1 ar – se va completa 5, 01, această situaţie fiind posibilă până la 9 ari).
Exemplu: b) Grâu dur 02 5 , 0 1
29.1. Oi fătătoare şi mioare montate 10 2 4
23
CAPITOLUL I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
În cadrul acestui capitol sunt culese informaţii referitoare la exploataţia agricolă
(unitatea de observare).
1. LOCALIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
1.1. Numărul mapei - se preia de către recenzor de pe eticheta mapei primite şi
va fi acelaşi pentru toate formularele RGA conţinute în mapă. Acest număr
este format din 6 cifre, dintre care, primele 2 cifre reprezintă codul judeţului
(codul SIRUTA), iar celelalte reprezintă numărul mapei.
1.2. Numărul formularului în cadrul mapei – se completează de către
recenzor şi reprezintă numărul de ordine al exploataţiei agricole în cadrul
mapei. Acest număr este format din 3 cifre, care se aliniază la dreapta şi,
unde este cazul, se completează cu zero (de exemplu: 001).
1.3. Judeţul - se înscrie cu majuscule numele complet, în clar şi fǎrǎ
prescurtǎri.
1.4. Municipiul/ Oraşul/ Comuna – se înscrie cu majuscule numele complet, în
clar şi fǎrǎ prescurtǎri;
1.5. Localitatea componentă (satul) – se înscrie cu majuscule numele
complet, în clar şi fǎrǎ prescurtǎri. Localităţii componente îi corespunde un
cod SIRUTA, care se va completa ulterior, prin consultarea
nomenclatorului de localităţi.
Prezentăm 2 exemple de completare:
B E L C I U G A T E L E
B E L C I U G A T E L E 1 0 1 0 9 2
1.4. Municipiul/ Oraşul/ Comuna
1.5. Localitatea componentă (satul) Cod SIRUTA
B E L C I U G A T E L E
C O J E Ş T I 1 0 1 1 1 8
1.4. Municipiul/ Oraşul/ Comuna
1.5. Localitatea componentă (satul) Cod SIRUTA
Atenţie! La acest subpunct 1.5. se realizează efectiv localizarea exploataţiei
agricole, conform normelor de la pagina 19
24
1.6. Adresa exploataţiei agricole din localitatea menţionată la subpunctul 1.5.,
indiferent de statutul juridic al exploataţiei declarat la punctul 2, respectând
principiile de completare menţionate anterior. Adresa se referă la locul unde
exploataţia agricolă îşi desfăşoară majoritatea activităţilor agricole, nu
neapărat la sediul administrativ al exploataţiei, deşi acestea, în multe
cazuri, pot coincide (conform principiilor referitoare la localizarea
exploataţiei agricole stabilite la punctul 5).
pentru localităţile rurale, unde strǎzile nu sunt întotdeauna
nominalizate, se înscrie doar numărul casei sau al clǎdirii; dacă nici
una din aceste informaţii nu există, câmpul rămâne necompletat.
2. STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
Exploataţia agricolă, la recensământul general agricol, poate fi:
2.1. Fǎrǎ personalitate juridicǎ:
a) exploataţie agricolă individuală (cod 1) - tipul de exploataţie agricolă cel mai
răspândit în mediul rural care, de regulă, se compune din membrii unei familii sau
asociaţii familiale, care utilizează în comun suprafeţe agricole şi/ sau cresc animale.
O astfel de exploataţie agricolă nu are nici o formă legală de organizare, producţia
agricolă obţinută fiind destinată, în principal, consumului propriu şi, numai în unele
situaţii, vânzării.
b) persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială
(cod 2) – conform OUG. nr. 44/ 2008, se includ:
persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate
economică, prevăzută de lege, folosind, în principal, forţa de muncă proprie;
întreprinderea individuală, care este o întreprindere economică, fără
personalitate juridică, organizată de către un întreprinzător persoană fizică;
întreprindere familială, care este o întreprindere economică, fără
personalitate juridică, organizată de către un întreprinzător persoană fizică împreună
cu familia sa.
Acest tip de exploataţii agricole fără personalitate juridică trebuie să deţină un
Cod Unic de Identificare (CUI)/ Cod Fiscal şi să fie înregistrate la Registrul
Comerţului.
25
2.2. Cu personalitate juridicǎ
a) regie autonomă (cod 3) - agent economic, persoană juridică al cărei
patrimoniu este format din active ce aparţin integral sau în majoritate domeniului
public de interes naţional sau local, ori domeniului proprietăţii private a statului, şi
desfăşoară şi activităţi agricole.
b) societate/ asociaţie agricolǎ (Legea 36/1991) (cod 4) - are personalitate
juridică, dar nu are caracter comercial şi se cuprind, deci, unitǎţile cu personalitate
juridicǎ care se aflǎ sub administrarea unei societǎţi/ asociaţii agricole, constituite
conform Legii 36/1991, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi,
având ca obiect de bazǎ activitate agricolă:
utilizarea terenurilor, maşinilor şi echipamentelor agricole;
creşterea animalelor;
realizarea de investiţii de interes agricol.
c) societate comercială cu capital majoritar privat (Legea 31/1990) (cod 5) -
unităţile cu personalitate juridicǎ, care se aflǎ sub administrarea unei societǎţi
comerciale cu capital majoritar privat, constituite conform Legii 31/ 1990, şi care
desfǎşoară şi activitǎţi agricole. Pe lângă acestea, se pot desfăşura şi activităţi
neagricole.
d) societate comercială cu capital majoritar de stat (Legea 31/1990) (cod 6) -
unităţile cu personalitate juridicǎ, care se aflǎ sub administrarea unei societǎţi
comerciale cu capital majoritar de stat, constituite conform Legii 31/ 1990, şi care
desfăşoară activitǎţi agricole. Pe lângă acestea, se pot desfăşura şi activităţi
neagricole.
e) institut/ staţiune de cercetare, unitate şcolară cu profil agricol (liceu) (cod 7)
f) consiliul local/ primărie (cod 8)
g) alte instituţii publice (cod 9)
Unităţile cu personalitate juridică menţionate la punctele e, f şi g, care fac
obiectul recensământului, sunt numai acele instituţii/ staţiuni de cercetare, unităţi
şcolare cu profil agricol, consilii locale/ primării şi alte instituţii publice care
desfăşoară şi activităţi agricole.
h) unitate cooperatistă (cod 10) – unitǎţile cu personalitate juridicǎ, organizate
în baza Legii nr. 566/ 2004, care desfǎşoarǎ şi activitǎţi agricole.
i) alte tipuri (fundaţie, aşezământ religios, şcoală etc.) (cod 11) - unităţile cu
personalitate juridicǎ de tipul mânăstiri, biserici, schituri, şcoli cu profil neagricol sau
26
alte organizaţii nonguvernamentale (fundaţii, asociaţii non-profit etc), numai dacă
desfǎşoarǎ şi activitǎţi agricole.
Se va înscrie o singură variantă de răspuns, marcându-se cu ”X” căsuţa cu
codul corespunzător statutului juridic al exploataţiei agricole.
3. DATE DE IDENTIFICARE
a) Pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică:
3.1. Capul exploataţiei agricole (utilizatorul) – numai pentru exploataţiile
agricole fără personalitate juridică (cele înscrise la subpunctul 2.1.). Acesta
este o persoană fizică, în numele şi în contul căreia exploataţia agricolǎ
fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea şi răspunde, din punct
de vedere juridic şi economic, de toate activităţile din cadrul exploataţiei
agricole fără personalitate juridică, suportând toate riscurile economice care
decurg din activitatea desfǎşuratǎ.
Se va completa, cu majuscule, numele şi prenumele capului exploataţiei
agricole, inclusiv iniţiala tatălui.
3.1.1. Cod numeric personal (CNP) – obligatoriu.
3.1.2. Cod unic de identificare (CUI)/ Cod fiscal – pentru exploataţiile
agricole fără personalitate juridică de la subpunctul 2.1.b).
b) Pentru exploataţiile agricole cu personalitate juridică:
3.2. Denumirea exploataţiei agricole - numai pentru unităţile cu personalitate
juridică înscrise la subpunctul 2.2.
3.2.1. Cod unic de identificare (CUI)/ Cod fiscal – obligatoriu pentru
exploataţiile agricole cu personalitate juridică de la subpunctul 2.2.
3.3. Adresa capului exploataţiei agricole fără personalitate juridică
(utilizatorul) sau a sediului unităţii cu personalitate juridică – se completează numai dacă este diferită de cea de la subpunctele 1.5. şi 1.6.
4. DESTINAŢIA PRODUCŢIEI AGRICOLE
4.1. Membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică, consumă mai
mult de 50% din producţia realizată?
Acest punct se completează numai pentru exploataţiile agricole fără
personalitate juridică, înscrise la subpunctul 2.1. şi se va marca cu “X” în căsuţa răspunsului corespunzător.
27
5. SE ŢINE EVIDENŢĂ CONTABILĂ A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN
CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE?
Acest punct se completează numai pentru exploataţiile agricole fără
personalitate juridică, înscrise la subpunctul 2.1. şi se va marca cu “X” în căsuţa răspunsului corespunzător.
Evidenţa contabilă presupune existenţa unor înregistrări, efectuate în mod
sistematic şi regulat, atât ale veniturilor, cât şi ale cheltuielilor curente.
Nu vor fi considerate operaţiuni contabile:
notiţe ocazionale asupra diferitelor operaţii, înscrise într-o agendă;
înregistrări asupra veniturilor şi cheltuielilor (pentru a afla rentabilitatea)
numai pentru o parte a activităţilor agricole ale exploataţiei agricole.
6. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE,
în anul agricol 2009 - 2010
Suprafaţa agricolă utilizată cuprinde terenul arabil + grădina familială + păşuni
şi fâneţe + culturi permanente.
În coloana 1, se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată totală, pe moduri de
deţinere.
În coloana 2, se înregistrează terenul arabil total, pe moduri de deţinere.
În situaţia în care, la furnizarea datelor, persoana intervievatǎ va exprima
suprafeţele utilizând fracţii din unitǎţile de mǎsurǎ adoptate, sau alte unitǎţi de
mǎsurǎ neconvenţionale (pogon, prăjină, jugăr etc.), recenzorul este obligat să facă
transformarea în unităţile de măsură convenţionale, adoptate oficial (ha, ar) şi care
se regăsesc în formularul de bază, la pagina 15.
6.1. Mod de deţinere – pot exista următoarele moduri de deţinere a terenului:
a. în proprietate (cod 01) – suprafaţa agricolǎ care se aflǎ în proprietatea
exploataţiei agricole şi care a fost utilizatǎ în cadrul acesteia; nu cuprinde şi
suprafaţa datǎ, sub orice formǎ (în concesiune, în arendă etc.) şi care nu a fost
utilizatǎ de către exploataţia agricolă, urmărindu-se, astfel, evitarea dublei
înregistrǎri a suprafeţelor, pe total ţarǎ.
b. în concesiune (cod 02) – suprafaţa agricolă utilizată pe baza unui contract,
pentru o perioadǎ determinatǎ, care poate varia între 30 şi 99 de ani, şi a cǎrui chirie
poate fi nulǎ sau de o valoare nesemnificativǎ.
c. în arendǎ (cod 03) – suprafaţa agricolă utilizată de cǎtre o exploataţie
agricolă, în schimbul unei rente prestabilite (în bani, naturǎ sau altǎ formǎ) şi pentru
care a fost încheiat un contract scris sau o înţelegere verbalǎ, pentru o perioadǎ de
timp determinatǎ.
28
d. în parte (cod 04) – suprafaţa agricolă utilizată luată pe baza unui parteneriat,
între proprietar şi cel care a luat în parte terenul, producţia agricolǎ obţinută fiind
împǎrţitǎ între aceştia conform unei înţelegeri scrise sau verbale.
e. utilizat cu titlu gratuit (cod 05) – suprafaţa agricolă primită pentru utilizare,
producţia agricolă obţinută îi aparţine în totalitate utilizatorului.
f. alte moduri de deţinere (schimb temporar, asociere etc.) (cod 06) – suprafaţa
agricolă utilizatǎ cu titlu de schimb temporar, terenul alocat de cǎtre parohii sau de
către alte organizaţii unor utilizatori, terenuri pǎrǎsite şi lucrate de către exploataţia
agricolă.
6.2. TOTAL (cod 07), coloana 1 - suprafaţa agricolă utilizată totală a exploataţiei
agricole, deţinută în anul agricol 2009 – 2010, sub toate formele; se
calculeazǎ prin însumarea punctelor (a), (b), (c), (d), (e) şi (f). Aceasta
trebuie sǎ fie egalǎ cu “Suprafaţa agricolă utilizată” calculatǎ la Capitolul
II, punct 11., cod 76, care cuprinde:
total teren arabil
grădini familiale
total păşuni şi fâneţe
total culturi permanente
Pentru coloana 2, totalul calculat pentru terenul arabil, trebuie să fie egal cu
“Total teren arabil” calculat la Capitolul II, punct 7, subpunct 7.13., cod 47.
CAPITOLUL II. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI (anul agricol 2009 - 2010)
Se înregistrează informaţii referitoare la: suprafaţa agricolǎ utilizată (teren
arabil, grǎdini familiale, pǎşuni şi fâneţe şi culturi permanente), heleştee, iazuri,
bǎlţi şi alte suprafeţe (suprafaţa agricolǎ neutilizatǎ, suprafaţa împǎdurită şi
suprafeţe ocupate cu clǎdiri, curţi, drumuri, cariere etc.).
Atenţie !
Nu se vor include suprafeţele agricole utilizate, aflate în proprietatea
exploataţiei agricole şi care au fost date în arendă, date în concesiune,
date în parte, date cu titlu gratuit etc. Acestea se vor înregistra numai la
utilizator (la cel care a primit suprafeţele agricole şi le-a utilizat).
29
Din suprafaţa totalǎ a exploataţiei agricole sunt excluse suprafeţele ocupate de
culturi agricole succesive, ciupercǎrii, care sunt înregistrate separat. Tot în acest
capitol sunt înregistrate şi informaţii referitoare la metodele de pregătire a solului, ca
metode de producţie agricolă.
Informaţiile despre suprafaţa agricolă utilizată se referă la anul agricol
2009 – 2010 (30 septembrie 2009 – 1 octombrie 2010).
Suprafaţa agricolă utilizată este formată din: teren arabil, grădini familiale,
păşuni şi fâneţe şi culturi permanente, utilizate în cadrul exploataţiei agricole,
indiferent de modul lor de deţinere.
Suprafaţa agricolă utilizată cuprinde atât suprafeţele care au produs o recoltă în
anul agricol mai sus menţionat, cât şi suprafeţele care nu sunt încă în producţie (de
exemplu: plantaţii viticole şi livezi tinere). Se includ şi suprafeţele care nu au putut fi
recoltate datorită calamităţilor naturale şi/ sau altor cauze, precum şi suprafeţele
cultivate, dar care nu au fost încă recoltate.
Suprafaţa agricolă utilizată, deţinută de către o autoritate publică (primărie,
parohie etc.), asupra căreia una sau mai multe exploataţii agricole are/ au drept de
folosinţă (în comun), este raportată de către autoritatea publică respectivă (de
exemplu: păşuni comunale).
Pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică se înregistrează
suprafeţele agricole utilizate, indiferent dacă acestea se află pe raza mai multor
localităţi.
Pentru exploataţiile agricole cu personalitate juridică, care au subunităţi
(sucursale) în alte localităţi, se vor înregistra informaţii cumulat, pentru toate acestea
la unitatea principală, prin autoînregistrare.
În cazul în care o unitate cu personalitate juridică are mai multe subunităţi,
recenzarea se va efectua la „unitatea principală”, adică la sediul social unde se
întocmeşte bilanţul contabil.
7. TEREN ARABIL
Terenul arabil reprezintǎ suprafeţele care se ară în fiecare an sau la intervale
mai mari de timp, conform unui sistem de rotaţie a culturilor, în scopul cultivării
plantelor anuale sau perene. Terenul arabil include şi terenul rămas necultivat din
cauza inundaţiilor, colmatărilor, a altor calamităţi cu caracter temporar sau alte
cauze. Rotaţia culturilor reprezintă practica de alternare a culturilor anuale şi
multianuale, cu excepţia speciilor perene (sparanghel, căpşuni etc.) după un model
30
planificat sau la rând, astfel încât culturile aceleiaşi specii sau familii să nu fie
cultivate pe acelaşi teren fără întrerupere. În mod normal, culturile se schimbă anual,
dar pot fi întâlnite şi culturi multianuale (care ocupă solul o perioadă de până la 5
ani).
De asemenea, din categoria teren arabil fac parte şi terenurile ocupate cu sere,
solarii, căpşunerii, precum şi păşunile şi fâneţele naturale desţelenite şi însămânţate
cu plante anuale sau perene.
În terenul arabil se înregistrează următoarele culturi:
7.1. Cereale pentru boabe – suprafeţele cultivate cu cereale, care se
recoltează la maturitate, pentru boabe, indiferent de utilizarea finală a acestora: în
alimentaţia umană, pentru furaje, materie primă pentru industrie etc. (inclusiv pentru
producerea de biocombustibil); se mai înregistrează şi suprafeţele utilizate pentru
producţia de sămânţă. Aceastǎ grupǎ cuprinde:
a) grâu comun şi grâu spelt (cod 01) – suprafaţa cultivată cu soiurile de grâu
(de toamnă şi de primăvară).
b) grâu dur (cod 02) – suprafaţa cultivată cu soiurile de grâu dur (de toamnă şi
de primăvară).
c) secară (cod 03) – suprafaţa cultivată cu secară şi cea cultivată cu secară în
amestec cu alte cereale semănate toamna şi primăvara.
d) orz şi orzoaicǎ (cod 04) – suprafaţa cultivată cu orz şi orzoaică de toamnă şi
de primăvară.
e) ovăz (cod 05) – suprafaţa cultivată cu ovăz şi cea cultivată cu ovăz în
amestec cu alte cereale semănate primăvara.
f) porumb (cod 06) – suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe, inclusiv
suprafaţa cultivată cu porumb modificat genetic (exclusiv suprafeţele cultivate cu
porumb verde care se vor înregistra la subpunctul 7.9., cod 40).
g) sorg (cod 07) – numai suprafeţele cultivate pentru producţia de boabe pentru
consum. Sorgul pentru mături se înregistrează la alte plante industriale (subpunct
7.3., cod 24).
h) orez (cod 08)
i) alte cereale pentru boabe (cod 09) – suprafaţa cultivată cu cereale,
semănate în culturi pure, recoltate la maturitate pentru boabe şi care nu se
înregistrează în altă parte. Se înregistrează culturile: triticale, mei, porumb de
floricele, hrişcă etc.
31
7.2. Plante leguminoase pentru boabe – suprafeţele cultivate cu
leguminoase uscate şi culturi proteice recoltate la maturitate pentru boabe, indiferent
de utilizarea finală a acestora: în alimentaţia umană, pentru furaje, ca materie primă
pentru industrie (inclusiv pentru producerea de energie regenerabilă), precum şi cele
utilizate pentru producţia de sǎmânţǎ:
a) mazǎre boabe (cod 10)
b) fasole boabe (cod 11)
c) lupin dulce (cod 12)
d) alte leguminoase pentru boabe (cod 13) – linte, bob, năut boabe, măzăriche
etc.
7.3. Plante industriale – suprafeţele cultivate cu plante care necesitǎ
prelucrare industrialǎ, înainte de utilizarea finalǎ:
a) in pentru fibrǎ (cod 14)
b) cânepǎ pentru fibrǎ (cod 15)
c) hamei (cod 16)
d) tutun (cod 17)
Pentru punctele de mai sus (a, b, c şi d) nu se înregistrează suprafeţele
cultivate pentru producţia de sămânţă.
e) plante oleaginoase
- floarea soarelui (cod 18)
- rapiţǎ (cod 19)
- soia boabe (cod 20)
- in pentru ulei (cod 21)
- alte culturi oleaginoase (cod 22) – suprafeţele cultivate cu: muştar, mac,
susan, ricin, şofrănel etc.
Pentru culturile de mai sus se înregistrează şi suprafeţele cultivate pentru
producţia de sămânţă.
f) plante medicinale, aromatice şi condimente (cod 23) – suprafaţa cultivată cu
plante destinate utilizării în scop farmaceutic, parfumerie sau pentru consumul uman.
Plantele aromatice şi condimentele se folosesc în cantităţi mici în special pentru
aromatizarea şi condimentarea preparatelor culinare, adică: chimionul, coriandrul,
fenicul, anasonul, izma, levănţica, isopul, măghiranul, roiniţa, busuiocul, jaleşul,
cimbrul de cultură, coada şoricelului, anghinarea, muşeţelul, sunătoarea, nalba (mare
de grădină, de cultură), pătlagina, mătrăguna, măselariţa, zârna, etc.
32
g) alte plante industriale (cod 24) – suprafaţa cultivată cu: cicoare, sorg pentru
mături etc. Nu se înregistrează şi suprafaţa cultivată pentru producţia de sămânţă.
7.4. Cartofi (timpurii, semitimpurii şi de toamnă) (cod 25) - suprafaţa cultivată
cu cartofi timpurii, semitimpurii şi de toamnă, inclusiv suprafaţa cultivată pentru
producţia de sǎmânţǎ.
7.5. Sfecla de zahăr (cod 26) - suprafaţa cultivată cu sfeclǎ de zahăr, atât
pentru producerea zahărului, cât şi a alcoolului, exclusiv suprafeţele cultivate pentru
producţia de sămânţă.
7.6. Rădăcinoase şi vărzoase pentru nutreţ (cod 27) - suprafaţa cultivată cu:
sfecla furajeră, morcovul furajer, guliile furajere, napul furajer şi alte plante
rădăcinoase sau vărzoase cultivate pentru nutreţ, nemenţionate în altă parte,
exclusiv suprafeţele cultivate pentru producţia de sămânţă.
7.7. Legume, pepeni şi căpşuni (inclusiv pentru producţia de sămânţă):
a) în câmp (coduri 28, 29, 30) - suprafaţa cultivată cu: legume proaspete
(tomate, ardei, varză, rǎdăcinoase, vinete, dovlecei, castraveţi, ceapǎ, usturoi etc),
pepeni verzi şi galbeni, cultivate în câmp, prin rotaţie cu alte culturi agricole.
Producţia este destinată, în special, pentru industrializare. Se înregistrează şi
suprafaţa cultivată cu căpşuni în câmp.
b) în grădini pentru comercializare (coduri 31, 32, 33) – suprafaţa cultivată
cu: legume proaspete (tomate, ardei, varză, rădăcinoase, vinete, dovlecei, castraveţi,
ceapǎ, usturoi etc.), pepeni verzi şi galbeni, cultivate în grǎdini, în rotaţie cu alte
culturi agricole. Producţia este destinată, în principal, comercializării în stare
proaspătă, dar poate fi utilizată şi pentru industrializare. Se înregistrează şi suprafaţa
cultivată cu căpşuni în grădini.
c) în sere şi solarii (coduri 34, 35, 36) – suprafaţa cultivată cu legume, pepeni
şi căpşuni, care, pe întreaga lor perioadă de creştere sau pe o parte predominantă a
acesteia, sunt acoperite de sticlă (sere), sau alt gen de acoperişuri fixe sau mobile
(fie sticlă, fie plastic rigid sau flexibil). Dacă aceeaşi suprafaţă în seră a fost utilizată
pentru mai multe cicluri de cultură (în anul agricol 2009 - 2010), ea este raportată o
singură dată.
Se ia în calcul numai suprafaţa de bază a unei sere supraetajate.
7.8. Flori şi plante ornamentale (nu se includ pepinierele)
a) în câmp (cod 37)
b) în sere şi solarii (cod 38)
33
7.9. Plante de nutreţ recoltate verzi - suprafaţa cultivată cu toate culturile din
teren arabil, recoltate verzi, destinate exclusiv furajării animalelor, cultivate în rotaţie
cu alte culturi şi care ocupă aceeaşi parcelă mai puţin de 5 ani (furaje anuale şi
multianuale). Se înregistrează şi suprafaţa cultivată cu plante de nutreţ, a căror
utilizare finală o reprezintă producerea de energie regenerabilă (biomasă). Nu se
înregistrează şi suprafaţa cultivată pentru producţia de sămânţă.
a) anuale pentru fân şi masă verde (cod 39) – suprafaţa cultivată cu borceag,
iarba de Sudan, grâu, secară, orz, rapiţa de nutreţ etc., recoltate verzi şi destinate
furajării animalelor direct ca masă verde sau conservate (siloz sau fân).
b) porumb verde (cod 40) – suprafaţa cultivată cu porumbul care se recolteazǎ
în stare verde şi este folosit la hrana animalelor direct ca masă verde sau însilozat.
c) leguminoase pentru nutreţ (cod 41) – suprafaţa cultivată cu culturi graminee
şi/ sau leguminoase în culturi pure sau amestec, care ocupă terenul o perioadă de
până la 5 ani, ca: lucernă, trifoi, măzăriche şi alte perene.
d) alte plante pentru nutreţ (cod 42) – suprafaţa cultivată cu alte plante din
terenul arabil recoltate verzi, precum: sorg, iarbă grasǎ etc.
7.10. Plante pentru producerea de seminţe şi seminceri, pentru
comercializare (cod 43) - suprafaţa cultivată cu:
- in pentru fibră;
- cânepă pentru fibră;
- hamei;
- tutun;
- alte plante industriale;
- sfecla de zahăr;
- rădăcinoase şi vărzoase pentru nutreţ;
- flori şi plante ornamentale;
- plante de nutreţ recoltate verzi.
Nu se înregistrează: suprafeţele cultivate cu:
- cereale pentru boabe;
- plante leguminoase pentru boabe;
- plante oleaginoase;
- plante medicinale, aromatice şi condimente;
- cartofi;
- legume, pepeni şi căpşuni.
34
7.11. Alte culturi în teren arabil (cod 44) - suprafaţa cultivată cu diverse
culturi, care nu poate fi încadrată în nici una din categoriile anterioare (de exemplu:
răsadniţe, câmpuri experimentale etc.).
7.12. Teren arabil în repaus (ogor şi teren rǎmas neînsǎmânţat mai puţin de 5
ani) – nu trebuie confundat cu suprafaţa destinată culturilor succesive şi/ sau cu
suprafaţa agricolă neutilizată. Caracteristicile esenţiale ale acestui teren sunt că
acesta nu a mai fost utilizat, în mod normal pe întreaga perioadă a anului agricol,
fiind lăsat să se refacă şi menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu.
Acest teren poate fi:
- fǎrǎ nici o culturǎ
- cu vegetaţie naturalǎ crescută spontan, care poate fi utilizatǎ ca hranǎ pentru
animale
- însămânţat exclusiv pentru producţia de îngrăşământ verde
Terenul arabil în repaus poate fi:
a) fără subvenţii (cod 45) – ogorul şi terenul rămas neînsămânţat mai puţin de 5
ani - terenul în repaus pentru care nu se acordă niciun ajutor bănesc/ subvenţie;
b) cu subvenţii (cod 46) – terenul arabil pentru care exploataţia agricolă are
dreptul la subvenţii şi pentru care a depus cerere în acest sens. Se înregistrează
toate suprafeţele de teren arabil lăsate în repaus care primesc subvenţii şi sunt
menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu.
7.13. TOTAL TEREN ARABIL (cod 47) – se însumeazǎ toate suprafeţele
corespunzǎtoare culturilor de la codurile 01 – 46.
8. GRĂDINI FAMILIALE
Grădini familiale (cod 48) – suprafaţa destinatǎ obţinerii produselor agricole,
în principal pentru consumul propriu al membrilor exploataţiei agricole fără
personalitate juridică. Toate suprafeţele de pe care se obţin produse destinate, în
mod regulat vânzǎrii, fac obiectul altor rubrici, chiar dacǎ o parte din produse sunt
consumate de cǎtre membrii exploataţiei agricole. O grǎdinǎ familialǎ poate fi
alcǎtuitǎ atât din teren arabil, cât şi din culturi permanente. Aceasta are o suprafaţǎ
mai micǎ de 15 ari (1500 m2/ 0,15 ha).
Dacă suprafaţa destinată grădinii familiale depăşeşte 15 ari, diferenţa de
suprafaţă (surplusul de suprafaţă) se va înregistra la culturile respective.
Nu se admit suprafeţe cu grădini familiale la unităţile cu personalitate
juridică.
35
9. PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE
Se înregistrează terenurile acoperite, în mod permanent, (minim 5 ani sau mai
mult), cu vegetaţie ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin
însămânţare sau autoînsămânţare şi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a
culturilor.
Terenurile pot fi folosite pentru păşunat şi/ sau cosit, iarba cosită fiind
însilozată, uscată pe cale naturală (fân), sau utilizată pentru producerea de energie
regenerabilă (biomasă).
9.1. Păşuni şi fâneţe (cod 49) – terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă,
instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânţare şi destinată păşunatului
animalelor şi/ sau cositului.
9.2. Păşuni şi fâneţe, pe terenuri accidentate (cod 50) - păşunile
permanente cu productivitate scăzută, de obicei aflate pe un sol slab, de exemplu, pe
zone deluroase şi/ sau înalte, în pantă, nefertilizate, necultivate sau însămânţate.
Aceste suprafeţe sunt folosite, în mod normal, numai pentru păşunat, pentru un
număr redus de animale.
9.3. Păşuni şi fâneţe, neutilizate pentru producţie, eligibile pentru
subvenţii (cod 51) - suprafeţele cu păşuni şi fâneţe neutilizate în scopuri productive,
care sunt menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu şi care sunt eligibile pentru
subvenţii.
9.4. TOTAL PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE (cod 52) - se obţine prin însumarea
suprafeţelor de la codurile 49, 50 şi 51.
10. CULTURI PERMANENTE
Sunt înregistrate numai suprafeţele cultivate cu culturi care ocupă solul pentru o
perioadă cât mai îndelungată de timp şi de la care se obţin producţii mai mulţi ani la
rând, culturi pe care nu se practică un sistem de rotaţie şi sunt altele decât păşunile
permanente.
Culturile permanente cuprind suprafeţele ocupate cu plantaţii pomicole, arbuşti
fructiferi, plantaţii viticole, pepiniere pomicole, pepiniere viticole şi forestiere.
Sunt înregistrate atât pepinierele (cu excepţia celor forestiere, necomerciale,
care se includ la suprafeţe împădurite), cât şi plantele pentru împletituri (exemplu:
răchită, salcâmi pitici).
36
10.1. Plantaţii pomicole (livezi)
Pentru plantaţiile pomicole se înregistrează suprafaţa ocupată de pomii din
livezi, indiferent de vârsta plantaţiei.
10.1.1. Pomi fructiferi:
a) Meri (cod 53)
b) Peri (cod 54)
c) Pruni (cod 55)
d) Caişi şi zarzări (cod 56)
e) Piersici şi nectarini (cod 57)
f) Cireşi şi vişini (cod 58)
g) Gutui (cod 59)
h) Alţi pomi fructiferi (cod 60) – care nu au fost menţionaţi mai sus
10.1.2. Castani, nuci, aluni şi alte specii înrudite (comestibile):
a) Castani (cod 61)
b) Nuci şi aluni (cod 62)
c) Alte specii de nucifere (cod 63) – care nu au fost menţionate mai sus
10.1.3. Alţi pomi
a) Plantaţii de duzi pentru sericicultură (inclusiv duzi pitici) (cod 64)
b) Alte specii (cod 65) – care nu au fost menţionate mai sus
10.2. Arbuşti fructiferi (cod 66) – suprafaţa cultivată cu plantaţii de zmeur,
coacăz, agriş, mur, afin, trandafiri de dulceaţă etc., care se amenajează în ogor
propriu.
10.3. Plantaţii viticole pentru:
a) Struguri de vin:
- Vin de calitate (cod 67) – suprafaţa ocupată cu viţă de vie, utilizată de către
exploataţia agricolă, pentru struguri din care se obţin vinuri de calitate, care se produc,
în general, în regiunile tradiţionale, vinuri ce sunt clasificate în acord cu cea mai recentă
legislaţie şi reglementări naţionale şi internaţionale;
- Alte tipuri de vin (cod 68) – suprafaţa ocupată cu viţă de vie, utilizată de către
exploataţia agricolă, pentru struguri din care se produc alte vinuri decât cele de calitate;
b) Struguri de masă (cod 69) - suprafaţa ocupată cu viţă de vie, utilizată de către
exploataţia agricolă, pentru producerea de struguri pentru masă.
37
10.4. Pepiniere - suprafeţe utilizate pentru:
a) Pepiniere viticole şi plantaţii port-altoi (cod 70) – producerea materialului de
înmulţire a viţei de vie, adică a materialului săditor viticol, iar plantaţiile port-altoi
reprezintă terenurile ocupate cu plantaţii pentru producerea butaşilor port-altoi.
b) Pepiniere pomicole (pomi fructiferi) (cod 71) – producerea materialului săditor
pomicol, în vederea înfiinţării plantaţiilor de pomi fructiferi.
c) Pepiniere forestiere (cod 72) – producerea materialului săditor necesar
împăduririi unor suprafeţe şi înfiinţării unor perdele de protecţie (de exemplu: salcâmi,
stejari etc.).
d) Alte pepiniere (cod 73) - alte suprafeţele utilizate pentru producerea
materialului săditor, nemenţionate mai înainte, de exemplu: pepiniere de arbuşti
fructiferi (zmeur, coacăz, acriş, mur, afin, trandafiri de dulceaţă etc.) şi pepiniere
pentru plante ornamentale.
10.5. Alte culturi permanente (cod 74) - suprafeţele de teren în pregătire
pentru livezi, plantaţii viticole şi alte culturi permanente (de exemplu: pomi de
Crăciun).
10.6. TOTAL CULTURI PERMANENTE (cod 75) – suprafaţa obţinută prin
însumarea suprafeţelor de la codul 53 până la codul 74.
11. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ (cod 76)
Suprafaţa obţinută prin însumarea suprafeţelor de la codul 47, codul 48, codul 52
şi codul 75.
12. HELEŞTEE, IAZURI, BĂLŢI (cod 77)
Suprafeţele aflate în administrarea exploataţiei agricole, acoperite cu luciu de apă.
Atenţie!
Această suprafaţă trebuie să fie egală cu suprafaţa din Capitolul I “Informaţii
generale privind exploataţia agricolă”, punctul 6 “Suprafaţa agricolă utilizată a
exploataţiei agricole”, subpunctul 6.2., cod 07, coloana 1 ”Total”.
38
13. ALTE SUPRAFEŢE
13.1. Suprafaţa agricolă neutilizată (cod 78) - suprafaţa agricolă care nu a
mai fost lucrată în anul de referinţă al recensământului, nu a mai fost cuprinsă în
sistemul de rotaţie a culturilor şi nu este menţinută în bune condiţii agricole şi de
mediu. Acest teren poate fi din nou cultivat, utilizând resursele disponibile ale
exploataţiei agricole.
13.2. Suprafaţa împădurită (cod 79) – suprafaţa acoperită cu arbori sau
arbuşti forestieri, inclusiv plantaţiile de plopi situate în interiorul sau exteriorul
pădurilor şi pepinierele din interiorul pădurilor pentru cerinţele proprii ale exploataţiei
agricole. Se înregistrează, de asemenea, amenajările forestiere (drumuri forestiere,
depozite de buşteni etc.).
Se înregistrează şi:
aliniamente de arbori şi plantaţii de protecţie situate de-a lungul drumurilor,
căilor ferate, cursurilor de ape şi canalelor de irigaţie
plantaţii forestiere pentru protecţia terenurilor agricole: perdele
antierozionale, plantaţii pe terenuri nisipoase, perdele de protecţie a câmpurilor, în
măsura în care acestea pot fi considerate suprafeţe împădurite
copacii şi arbuştii crescuţi în principal pentru producţia de energie, indiferent
de locul unde au fost crescuţi
Nu se includ:
o castanii, nucii şi alunii crescuţi în principal pentru fructele lor (comestibile),
alte plantaţii neforestiere
o suprafeţele acoperite de parcuri
o suprafeţele acoperite cu buruieni
o pepinierele de copaci forestieri destinate comercializării, din suprafaţa
împădurită sau din afara ei, ca şi pepinierele de copaci neforestieri pentru necesităţile
exploataţiei agricole, amplasate în afara suprafeţei împădurite
13.2.1. din care: Crânguri în sistem de rotaţie pe termen scurt (cod 80) –
suprafeţele împădurite folosite pentru creşterea plantelor lemnoase, pentru care
perioada de rotaţie este de până la 20 de ani. Perioada de rotaţie reprezintă timpul
dintre prima plantare a copacilor şi recoltarea, care nu presupune despădurirea.
13.3. Suprafeţe ocupate cu clădiri, curţi, drumuri, cariere etc. (cod 81) - toate acele părţi din suprafaţa totală care aparţin exploataţiei agricole şi care nu
constituie nici suprafaţă agricolă utilizată, nici suprafaţă agricolă neutilizată şi nici
suprafaţă împădurită.
Se înregistrează în mod special:
39
suprafeţele care nu sunt direct utilizate în rotaţia culturilor, dar care sunt
necesare în cadrul exploataţiei cum ar fi terenul ocupat de clădiri sau drumuri
suprafeţele nepotrivite pentru agricultură, adică, care pot fi cultivate doar în
extrem, precum câmpurile acoperite de buruieni etc.
parcuri şi grădini
14. SUPRAFAŢA TOTALĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE (cod 82)
Întreaga suprafaţă a exploataţiei agricole şi este formată din:
suprafaţa agricolă utilizată (cod 76) + suprafaţa ocupată de
heleştee, iazuri, bălţi (cod 77) + suprafaţa agricolă neutilizată (cod 78) +
suprafaţa împădurită (cod 79) + suprafaţa ocupată cu clădiri, curţi, drumuri,
cariere etc. (cod 81).
15. CULTURI AGRICOLE SUCCESIVE (cod 83)
Suprafeţele însămânţate succesiv, cu una sau mai multe culturi diferite. După
recoltarea culturii de bază, se plantează o altă cultură, în vederea obţinerii unei a
doua recolte, în acelaşi an. Suprafaţa pe care s-au practicat culturi succesive nu
trebuie înregistrată dublu, ca suprafaţă agricolă utilizată. Suprafaţa acoperită de
cultura considerată principală va fi înregistrată la Capitolul II, punctul 7, iar suprafaţa
acoperită de o cultură succesivă, considerată cultură secundară va fi inclusă separat,
la Capitolul II, punctul 15 “Culturi agricole succesive”. Nu se includ şi suprafeţele
ocupate cu culturile succesive din sere şi din grădinile familiale.
16. CIUPERCĂRII (cod 84)
Suprafaţa destinată cultivării ciupercilor, în spaţii special amenajate sau
adaptate, în subsoluri, pivniţe şi/ sau beciuri. Suprafaţa este exprimatǎ în metri
pǎtraţi şi reprezintă suma suprafeţelor special amenajate (paturi sau suprafeţe
similare), care au fost utilizate cel puţin o dată în anul agricol 2009 - 2010.
În cazul sistemelor de cultivare supraetajate, suprafaţa de ciupercărie este
suma suprafeţei special amenajate a etajelor.
Această suprafaţă se înregistrează o singură dată, chiar dacă a avut mai multe
cicluri de cultură în anul agricol 2009 - 2010.
17. POMI FRUCTIFERI RĂZLEŢI (cod 85)
Numărul de pomi care nu fac obiectul unei plantaţii pomicole (livadă) specializate
(de exemplu: pomii cultivaţi în plantaţii viticole, grădini familiale, păşuni şi fâneţe).
40
18. CULTURI ENERGETICE (cod 86)
Suprafaţa culturilor pentru producerea de biocombustibili (de exemplu: cereale şi
plante oleaginoase) sau pentru altă energie regenerabilă. Această suprafaţă se
regăseşte înregistrată şi la culturile respective din suprafaţa agricolă utilizată.
19. CULTURI MODIFICATE GENETIC (codul 87)
Suprafaţa cultivată cu culturi modificate genetic (CMG), aşa cum sunt definite în
Articolul 2 din Directiva Consiliului 2001/18/CE, înseamnă orice cultură în care
materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se reproduce prin
recombinare naturală. Această suprafaţă se regăseşte înregistrată şi la culturile
respective din suprafaţa agricolă utilizată.
20. METODE DE PREGĂTIRE A SOLULUI
20.1. Arătură convenţională (cod 88) – suprafaţa de teren arabil lucrată prin
metode convenţionale, care implică arătura prin răsturnarea brazdei, ca operaţie
agricolă primară efectuată cu plugul, urmată de discuire cu grapa cu discuri.
20.2. Lucrare de conservare (cod 89) – suprafaţa de teren arabil lucrată prin
metoda de conservare a solului, cu lăsarea resturilor vegetale pe suprafaţa acestuia,
pentru controlul eroziunii şi conservarea umidităţii în sol, lucrată fără răsturnarea
brazdei (discuirea miriştilor).
Lucrarea de conservare poate include următoarele sisteme:
- Arătura tip benzi sau înconjuratoare - sistem de arătură cu o lăţime de 5 -
20 cm, în vederea pregătirii terenului pentru însămânţare. Pământul rămas neafânat
între benzi este utilizat pentru depozitarea reziduurilor. Acest sistem nu asigură
utilizarea completă a terenurilor.
- Teren cosit sau arat vertical - sistem în care terenul este pregătit fără a fi
afânat, ceea ce implică o tasare suplimentară. Din acest motiv, suprafaţa rămâne, în
mod normal, în proporţie destul de mare, acoperită cu reziduuri.
- Arătura în brazde - brazdele pot fi înguste sau largi şi pot fi în linii paralele
sau realizate în pante uşoare, în funcţie de destinaţia lor, pentru a menţine umiditatea
sau pentru a drena excesul de apă. Aceste brazde pot fi semi-permanente sau se pot
realiza în fiecare an.
20.3. Fără arătură (cod 90) – suprafaţa de teren arabil pe care nu se aplică nici
o arătură sau lucrare de mobilizare superficială a stratului arabil, între recoltatul
culturii premergătoare şi semănatul culturii următoare, în asolament.
41
CAPITOLUL III. INFORMAŢII PRIVIND IRIGAŢIILE (anul agricol 2009 - 2010)
21. IRIGAŢII
21.1. Suprafaţa amenajată pentru irigat (cod 01) – suprafaţa agricolă utilizată
maximă care ar fi putut fi irigată în anul agricol 2009 - 2010, indiferent de anul în care
a fost amenajată, utilizând echipamentele şi cantitatea de apă disponibile în
exploataţia agricolă, cu excepţia grădinilor familiale şi culturilor în sere şi solarii. Se
înregistrează numai suprafeţele agricole pentru care lucrările de amenajare sunt
utilizabile.
21.2. Suprafaţa medie efectiv irigată în ultimii 3 ani (cod 02) – suprafaţa
medie irigată în ultimii 3 ani, inclusiv în anul agricol 2009 - 2010, cu cel puţin o udare
la nivelul întregii exploataţii agricole.
22. SUPRAFAŢA EFECTIV IRIGATĂ CEL PUŢIN O DATĂ ÎN ANUL AGRICOL
2009 - 2010 (cod 03)
Suprafaţa cultivată care a fost efectiv irigată cel puţin o dată în anul agricol
menţionat. Suprafaţa de teren cultivată într-un an agricol cu mai multe culturi
(succesive sau asociate), se înregistrează o singură dată astfel:
Dacă suprafaţa irigată pentru cultura principală este mai mare decât
suprafaţa irigată pentru cultura secundară, se înregistrează suprafaţa irigată
corespunzătoare culturii principale.
Dacă suprafaţa irigată pentru cultura secundară este mai mare decât
suprafaţa irigată pentru cultura principală, se înregistrează suprafaţa irigată
corespunzătoare culturii secundare.
Exemplul 1: Suprafaţa cultivată cu grâu este de 100 ha, din care suprafaţa
efectiv irigată a fost de 50 ha. Pe suprafaţa cultivată cu grâu, s-a cultivat, în cultură
succesivă, porumb masă verde pe 100 ha. Cultura de porumb masă verde a fost
irigată pe o suprafaţă de 90 ha. În acest caz, se înregistrează suprafaţa irigată de 90
ha la cultura de porumb masă verde.
Exemplul 2: Suprafaţa amenajată pentru irigat a unei exploataţii este de 100 de
ha, fiind cultivată pe 50 ha cu grâu, 25 ha cu porumb şi 25 de ha cu floarea soarelui.
Caz 1: S-a irigat cultura de porumb (25 ha) o dată. Se va inregistra suprafaţa
irigată de 25 ha.
Caz 2: S-a irigat cultura de grâu (50 ha) o dată, cultura de porumb (25 ha) o
dată. Se va înregistra suprafaţa irigată de 75 ha.
42
Caz 2.1: S-a irigat cultura de grâu (50 ha) o dată, cultura de porumb (25 ha) de
două ori. Se va înregistra suprafaţa irigată de 75 ha.
Caz 3: S-a irigat cultura de grâu (50 ha) o dată, cultura de porumb (25 ha) o
dată şi cultura de floarea soarelui (25 ha) o dată. Se va înregistra suprafaţa irigată
de 100 ha.
Caz 3.1: S-a irigat cultura de grâu (50 ha) o dată, cultura de porumb (25 ha) de
3 ori, şi cultura de floarea soarelui (25 ha) de două ori. Se va înregistra suprafaţa
irigată de 100 ha.
De menţionat faptul că, suprafaţa efectiv irigată cel puţin o dată în anul agricol
2009 - 2010, înscrisă la codul 03, trebuie să fie egală cu suma suprafeţelor înscrise
de la subpunctul 22.1. la subpunctul 22.14 (codurile 04 la 17): 22.1 Cereale pentru boabe (exclusiv culturile de porumb şi orez) (cod 04) 22.2 Porumb (boabe şi masă verde) (cod 05) 22.3 Orez (cod 06) 22.4 Plante leguminoase pentru boabe (cod 07) 22.5 Cartofi (timpurii, semitimpurii şi de toamnă) (cod 08) 22.6 Sfeclă de zahăr (cod 09) 22.7 Rapiţă (cod 10) 22.8 Floarea soarelui (cod 11) 22.9 In şi cânepă pentru fibră (cod 12) 22.10 Legume , pepeni şi căpşuni – în câmp (cod 13) 22.11 Păşuni şi fâneţe şi anuale pentru fân şi masă verde (cod 14) 22.12 Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi (cod 15) 22.13 Plantaţii viticole (cod 16) 22.14 Alte culturi în teren arabil (cod 17)
23. VOLUMUL DE APĂ CONSUMAT PENTRU IRIGAŢII (estimare) (cod 18)
Volumul de apă pentru irigaţii, exprimat în metri cubi, utilizat de către
exploataţia agricolă în anul agricol 2009 - 2010, indiferent de sursa de apă şi/ sau
metoda de udare folosită.
Atenţie! Suprafaţa efectiv irigată poate fi mai mică sau cel mult egală cu suprafaţa amenajată pentru irigat. Suprafaţa efectiv irigată nu poate fi mai mare decât suprafaţa agricolă utilizată de la Capitolul II, punctul 11, cod 76.
43
Volumul de apă pentru irigaţii se estimează pentru fiecare cultură, în funcţie de:
condiţiile climatice ale anului
condiţiile agro-pedologice ale exploataţiei agricole (soluri cu textură
grea, medie sau uşoară)
cerinţele de apă ale culturii
sursa de apă
numărul de udări
Formula generală de calcul pentru estimarea volumului de apă pentru irigaţii,
pentru o cultură, pentru o exploataţie agricolă, este următoarea:
Volumul de apă = Suprafaţa (exprimată în hectare) x Volumul de apă aplicat la o udare (exprimat în metri cubi la hectar) x Numărul de udări
Estimarea volumului total de apă utilizat la irigaţii, de către o exploataţie
agricolă, se va calcula prin însumarea volumelor de apă utilizate pentru toate culturile
irigate.
La calculul volumului total de apă utilizat la irigaţii se va ţine seama de
următoarele informaţii orientative:
Cultură Număr mediu de
udări
Volumul mediu de apă utilizat la o
udare (mc/ ha)
Cereale pentru boabe 1 - 2 250 - 500
Porumb 2 - 3 300 - 500
Orez inundare 4500 - 8500
Plante leguminoase pentru boabe
1 (în mod excepţional) 250 - 300
Cartofi 2 - 5 350 - 600
Sfeclă de zahăr 2 - 3 250 - 400
Rapiţă 1 (în mod excepţional) 200 - 300
Floarea soarelui 2 - 3 250 – 400
In şi cânepă pentru fibră 1 (în mod excepţional) 200 – 300
Legume, pepeni şi căpşuni 2 - 7 250 – 500
Păşuni şi fâneţe şi anuale pentru fân şi masă verde
2 - 6 250 – 500
Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi
1 - 5 400 – 500
Plantaţii viticole 1 - 3 350 – 500
Alte culturi în teren arabil 2 - 6 250 - 500
44
24. METODE DE IRIGARE UTILIZATE
Se înregistrează metodele de irigare utilizate pentru culturile în câmp.
Nu se înregistrează metodele de irigare utilizate pentru culturile din sere, solarii,
sau din grădinile familiale.
24.1 Irigare de suprafaţă (prin inundare, brazde) (cod 19):
irigarea prin brazde - apa de irigaţie este dirijată gravitaţional pe rigole
deschise printre rândurile de plante.
irigarea prin inundare - apa de irigaţie este distribuită într-un strat de
apă deasupra nivelului solului, la diferite înălţimi.
24.2 Irigare prin aspersiune (stropire) (cod 20) – apa de irigaţie este
administrată sub presiune pe sol/ plante, sub forma unei “ploi artificiale“.
24.3 Irigarea prin picurare (cod 21) – sau irigare localizată, unde apa de
irigaţie este administrată, la plante, prin intermediul instalaţiilor de udare localizată cu
“picurătoare”, picătură cu picătură, sau prin intermediul unor micro-aspersoare sub
formă de ceaţă.
Se va marca cu “X” în căsuţa corespunzătoare, după caz, acceptându-se mai
multe variante de răspuns.
25. SURSA APEI PENTRU IRIGARE, UTILIZATĂ DE CĂTRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
Exploataţiile agricole pot utiliza mai multe surse de apă, în funcţie de: cantitatea
de precipitaţii dintr-un an agricol, culturile agricole practicate, accesul la sursele de
apă din sistemele de irigaţii, instalaţiile de udare de care dispun etc.
Se înregistrează numai principala sursă de apă, care se utilizează într-un an
normal sau secetos.
25.1 Apele subterane ale exploataţiei agricole (cod 22) – sursele de apă
din subteranul teritoriului exploataţiei agricole sau din apropierea acestuia, utilizate
cu ajutorul pompelor, din: pânza de apă freatică, puţuri forate, izvoare naturale. Se
poate utiliza şi apa din subteran, care a fost stocată în rezervoare şi bazine, în timpul
sezonului de irigat.
25.2 Apele de suprafaţă ale exploataţiei agricole (cod 23) – apele din
heleştee, lacuri naturale sau artificiale, bazine în care s-a stocat apă, aflate numai în
cadrul exploataţiei agricole, sau utilizate numai de către exploataţia agricolă.
45
Sursa de apă iniţială poate proveni fie din apa de ploaie, fie din apă din
subteran colectată în rezervoare. Dacă apa din subteran este colectată în baraje
numai în perioada sezonului de irigare, va fi inclusă la subpunctul anterior 25.1.
“Apele subterane ale exploataţiei agricole”.
25.3 Apele de suprafaţă din afara exploataţiei agricole, din lacuri, râuri
sau cursuri de apă (cod 24) – apele de suprafaţă din lacuri, râuri, pârâuri de ape
naturale, sau acumulări (prin construirea de baraje) mai mici de 1000 metri cubi,
create pe cursurile de apă pentru crearea posibilităţii de a utiliza, în bune condiţii,
pompe sau motopompe pentru irigarea culturilor sau pentru alte utilizări în cadrul
exploataţiei agricole.
25.4 Apa din afara exploataţiei agricole, din reţelele comune de
aprovizionare cu apă (cod 25) – alte surse de apă, care nu au fost menţionate la
punctele precedente. Sursa de apă pentru exploataţia agricolă o reprezintă reţeaua
de aprovizionare cu apă, publică sau privată, cum sunt reţelele comunale de
aprovizionare cu apă sau reţelele de conducte şi canale din cadrul sistemelor de
irigaţii. Pentru accesul la aceste surse de apă, se percepe, de obicei, o taxă. Tot aici
se poate înregistra şi apa adusă în tancuri în exploataţia agricolă.
25.5 Alte surse (cod 26) – apele din Marea Neagră sau lacurile saline, care
pot fi utilizate după tratarea apei în vederea reducerii salinităţii, sau ape reziduale
tratate pentru a putea fi utilizate la irigare, sau alte surse de apă care nu au fost
menţionate mai sus.
Se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, după caz, acceptându-se o
singură variantă de răspuns.
46
CAPITOLUL IV. CARACTERISTICILE PEISAJULUI ŞI CONSERVAREA SOLULUI
26. CARACTERISTICILE PEISAJULUI
26.1. Elemente liniare întreţinute de cel puţin 3 ani
a) gard viu (cod 01) – şiruri de arbuşti sau tufişuri care formează un “gard viu”
uneori având un şir central de copaci.
b) aliniamente de copaci (cod 02) – linii continue de vegetaţie forestieră,
realizate din copaci, care formează, de regulă, graniţe în cadrul terenului agricol, sau
de-a lungul drumurilor şi/ sau cursurilor de apă.
c) ziduri (de piatră etc.) (cod 03) – structuri de piatră realizate de către om.
Elementele liniare se consideră a fi întreţinute dacă utilizatorul din exploataţia
agricolă asigură un nivel minim de întreţinere, evitând, astfel, deteriorarea acestora,
indiferent dacă primeşte sau nu subvenţii în acest sens.
26.2. Elemente liniare înfiinţate în ultimii 3 ani
a) gard viu (cod 01) b) aliniamente de copaci (cod 02) c) ziduri (de piatră etc.) (cod 03)
27. CONSERVAREA SOLULUI (anul agricol 2009 - 2010)
27.1 Acoperirea solului iarna
Se referă la modul în care este acoperit terenul arabil (semănat/ cultivat în anul
de referinţă) cu plante, resturi de plante sau lăsat neacoperit în timpul iernii. Pentru reducerea degradării solului se pot utiliza diferite practici agricole.
Menţinerea solului acoperit pe timp de iarnă reprezintă una din practicile agricole de
reducere a eroziunii solului, a substanţelor poluante, pesticide şi altele, îmbogăţind,
în acelaşi timp, materia organică a solului.
a) cultură de toamnă (cod 01) – suprafaţa de teren arabil pe care culturile sunt
semănate toamna şi cresc în timpul iernii (culturi normale de toamnă, ca de exemplu
grâul de toamnă, rapiţa de toamnă etc.) şi care sunt recoltate în sezonul următor sau
destinate păşunatului.
b) cultură protectoare/ cultură intermediară (cod 02) – suprafaţa de teren
arabil pe care culturile sunt semănate, în mod special, pentru reducerea pierderilor
de îngrăşământ din sol, a nutrienţilor şi a pesticidelor în timpul iernii, sau în alte
perioade în care suprafaţa respectivă ar putea rămâne descoperită. Interesul
economic pentru aceste culturi este scăzut, obiectivul principal fiind acela de a
47
proteja solul şi nutrienţii. În mod normal, terenul este arat primăvara, înainte de
semănarea altei culturi şi nu este utilizat pentru păşunat. Suprafaţa de teren arabil
neacoperită, sau acoperită numai cu resturi vegetale, este, în mod special,
vulnerabilă în faţa eroziunii solului şi pierderilor de nutrienţi şi pesticide. În efortul de
a reduce pierderile, care dăunează atât mediului înconjurător, cât şi economiei, una
din cele mai eficiente măsuri de combatere a acestora este de a păstra suprafaţa
acoperită cu plante pe parcursul anului. Aceste culturi nu pot fi confundate cu cele
normale de iarnă (înregistrate deja la secţiunea privind modul de utilizare a terenului)
sau cu păşunea.
c) resturi de plante de cultură (coceni, tije de floarea soarelui etc.) (cod 03) –
suprafaţa de teren arabil acoperită cu resturi de plante de cultură sau mirişte rămase,
pe timp de iarnă, de la culturile anterioare. Culturile protectoare/ culturile intermediare
sunt excluse. Resturile de plante pot fi: coceni, tije de plante, mirişte sau alte părţi de
plante care lasă straturi semnificative de paie şi frunze uscate (de exemplu, sfecla de
zahăr). Cartofii, de regulă, sunt excluşi pentru că tulpina lor se degradează foarte
repede. Lucrările de arat au loc, de regulă, primăvara. Anumite lucrări pot fi
executate şi toamna, dacă lasă în urmă destule resturi de plante de cultură pe
suprafaţa terenului arabil. O parte din resturile vegetale rămase pe suprafaţa
terenului după recoltare poate fi îndepărtată şi utilizată la producerea de energie, sau
în alte scopuri, cu condiţia ca, cele rămase să se încadreze în pragul de 10% din
volumul resturilor vegetale de pe suprafaţa respectivă.
d) sol neacoperit (cod 04) – suprafaţa de teren arabil care este arată sau
lucrată toamna şi nu este acoperită pe timpul iernii cu nici un fel de resturi vegetale,
rămânând în această stare până la semănat în primăvara următoare. Suprafaţa de
teren arabil pe care metodele de producţie agricolă utilizate lasă în urmă mai mult de
10% din volumul resturilor vegetale, este înregistrată la punctul precedent “resturi de
plante de cultură”.
27.2. Rotaţia culturilor: cota de teren arabil aflată în afara asolamentului
planificat
Terenul arabil aflat în afara asolamentului planificat reprezintă suprafaţa de teren
arabil pe care se cultivă aceeaşi cultură timp de 3 ani sau mai mult, consecutiv, şi care
nu face parte dintr-un sistem planificat de rotaţie a culturilor.
Rotaţia culturilor este o practică de alternare anuală a culturilor, care se cultivă
pe un anumit teren, conform unei scheme, în perioadele alocate culturii succesive,
48
astfel încât culturile din aceeaşi specie să nu fie cultivate fără întrerupere pe aceeaşi
suprafaţă de teren (solă).
Dacă o cultură este cultivată mai mulţi ani pe acelaşi teren se consideră
monocultură şi ca atare, este în afara asolamentului.
Rotaţia speciilor diferite de cereale (de exemplu: grâu – orz - ovăz - grâu) este
considerată asolament.
Conform metodologiei comunitare pentru RGA 2010, anumite culturi multianuale,
cum sunt plantele ornamentale sau cele industriale (de exemplu, sparanghel,
trandafiri, arbuşti decorativi cultivaţi pentru flori sau frunze, căpşuni, hamei) sunt
considerate monoculturi dacă rămân pe acelaşi teren mai mult de 3 ani.
În acest capitol este inclusă numai cota de teren arabil aflată în afara unui
sistem planificat de rotaţie a culturilor (asolament). Acest lucru înseamnă că
utilizatorul îşi planifică în avans ce culturi vor alterna pe o anumită parcelă de teren.
Exemplu
O exploataţie agricolă de 105,00 ha, are o suprafaţă de 100,00 ha ocupată cu
culturi de câmp aflate în rotaţie de 4 ani (orz – porumb – grâu – floarea soarelui) şi
5,00 ha ocupate astfel: sparanghel – 0,50 ha, căpşuni – 0,50 ha, suprafaţă cultivată
cu plante furajere anuale – 4,00 ha. Suprafaţa rămasă în afara rotaţiei este de 5,00
ha, iar "cota de teren arabil aflată în afara asolamentului planificat" este:
%7,4100105
5x
În formularul de culegere a datelor se va înregistra valoarea rotunjită de 5%.
49
CAPITOLUL V. EFECTIVE DE ANIMALE (la 1 decembrie 2010)
Se înregistrează efectivele de animale domestice pentru producţie,
reproducere, îngrăşare/ vânzare, de muncă, existente la momentul de referinţǎ (1
decembrie 2010). Prin animale existente se înţeleg atât animalele prezente la sediul
exploataţiei agricole, cât şi cele aflate în afara localităţilor, în munţi, bălţi, sălaşuri,
transhumanţă şi în orice altă situaţie de excepţie.
Înregistrarea efectivelor de animale se face după principiul proprietăţii, în sensul
că, efectivele se înregistrează la exploataţia agricolă care le deţine în proprietate şi
nu la exploataţia agricolă care le are temporar în folosinţă, în custodie (de exemplu,
animalele luate pentru anumite servicii) sau în întreţinere. Animalele contractate, dar
nelivrate, se înregistrează la exploataţiile agricole în care se găsesc la momentul de
referinţă.
În cazul în care animalele aparţin la doi sau mai mulţi proprietari, se vor
înregistra la exploataţia agricolă în care se află la momentul de referinţă.
Reproducătorii masculi aflaţi în proprietatea exploataţiilor agricole specializate
(centre de reproducere şi selecţie, staţiunile comunale de montă etc.), care sunt daţi
în folosinţă temporară (custodie), se înregistrează la exploataţiile agricole proprietare.
28. BOVINE (taurine şi bubaline)
Se înregistrează toate taurinele şi bubalinele (bivoli, bivoliţe, tineret bubalin),
defalcate pe categorii de vârstă, sex şi destinaţie economică, după cum urmează:
28.1. Bovine sub 1 an:
a) Masculi (cod 01) b) Femele (cod 02) 28.2. Bovine între 1 şi 2 ani:
a) Masculi (cod 03) - tineretul bovin, destinat creşterii şi îngrăşării, în vederea
sacrificării, după atingerea greutăţii de sacrificare;
b) Femele (cod 04) - destinate reproducerii, care se află în perioada de
creştere şi dezvoltare, precum şi în perioada de montă, până la stabilirea gestaţiei.
28.3. Bovine de 2 ani şi peste
a) Masculi (cod 05) - tineretul mascul care a depăşit vârsta de 2 ani şi este
destinat creşterii şi îngrăşării, în vederea sacrificării; de asemenea, sunt înregistraţi şi
taurii şi bivolii reformaţi;
b) Femele:
vaci pentru lapte (cod 06) - femelele care, datorită rasei lor sau a altor
calităţi particulare, sunt deţinute pentru producţia de lapte destinată consumului
uman sau obţinerii produselor lactate;
50
juninci (cod 07) - femelele de 2 ani şi peste, care nu au avut nici o
fătare şi care, la momentul înregistrării, au fost diagnosticate ca gestante;
altele (cod 08) - rasele de vaci specializate pentru producerea de viţei
pentru sacrificare timpurie, tineretul femel în vârstă de peste 2 ani, destinat creşterii
şi îngrăşării în vederea sacrificării, vacile şi bivoliţele de lapte reformate, precum şi
cele care se folosesc numai pentru muncă.
28.4. TOTAL BOVINE (cod 09) - totalul codurilor de la 01 la 08.
29. OVINE
29.1. Oi fătătoare şi mioare montate (cod 10) – femelele care au fătat cel
puţin o dată, indiferent de vârstă, precum şi tineretul femel ovin destinat reproducerii,
care a fost montat.
29.2. Alte ovine (cod 11) – tineretul ovin (tineret femel şi mascul sub 3 luni,
ovine puse la îngrăşat, inclusiv batalii şi berbecii reformaţi), precum şi masculii folosiţi
efectiv la montă (artificială şi naturală).
29.3. TOTAL OVINE (cod 12) - totalul codurilor 10 şi 11.
30. CAPRINE
30.1. Capre şi tineret femel montat (cod 13) – femelele care au fătat cel puţin
o dată, precum şi tineretul femel mai mare de 1 an destinat reproducerii şi montării.
30.2. Alte caprine (cod 14) - masculii reproducători, tineretul caprin (tineret
femel şi mascul sub 3 luni) şi caprinele la îngrăşat (indiferent de vârstă).
30.3. TOTAL CAPRINE (cod 15) - totalul codurilor 13 şi 14.
31. PORCINE
31.1. Purcei pânǎ la 20 kg (cod 16) – purceii fătaţi, masculi şi femele, aflaţi în
maternitate, precum şi tineretul aflat în creştere.
31.2. Scroafe şi scrofiţe pentru reproducere, de 50 kg şi peste (cod 17) - scroafele de reproducere, indiferent de starea lor fiziologică, tineretul femel de 50 kg
şi peste, destinat reproducerii, precum şi scrofiţele montate şi gestante până la
fătare; sunt excluse scroafele selectate.
31.3. Alte porcine (cod 18): vierii reproducători în activitate, precum şi tineretul mascul de peste 50
kg, în perioada de testare;
tineretul porcin femel şi mascul între 20 kg şi 50 kg destinat îngrăşării,
precum şi masculii şi femelele destinate reproducerii;
porcii la îngrăşat, cu greutatea de peste 50 kg, precum şi vierii
reformaţi, castraţi, scroafele reformate pentru recondiţionare – îngrăşare;
alte porcine care nu au fost menţionate mai sus.
51
31.4. TOTAL PORCINE (cod 19) – totalul codurilor 16, 17 şi 18.
32. PĂSĂRI
32.1. Pui, găini şi cocoşi pentru carne (cod 20) – puii de găină, puicuţele de
peste 24 de săptămâni şi cocoşii, indiferent de rasă, destinaţi producţiei de carne.
32.2. Găini pentru ouă (cod 21) – puicuţele de peste 24 de săptămâni, care
au început ouatul şi găinile ouǎtoare, indiferent de rasă.
32.3. Curci (cod 22) – totalul efectivului acestei specii.
32.4. Raţe (cod 23 ) - totalul efectivului acestei specii.
32.5. Gâşte (cod 24) - totalul efectivului acestei specii.
32.6. Struţi (cod 25) - totalul efectivului acestei specii.
32.7. Alte păsări (cod 26) – care nu au fost menţionate mai sus (prepeliţe, bibilici, porumbei, fazani etc.).
32.8. TOTAL PĂSĂRI (cod 27) – totalul codurilor de la 20 la 26.
33. TOTAL CABALINE (cod 28)
Cabalinele de muncă, armăsarii reproducători, tineret pânǎ la 3 ani, alte
cabaline. Caii de călărie şi caii de curse, folosiţi pentru divertisment, nu sunt
înregistraţi (herghelii).
33.1. Femele şi masculi de 3 ani şi peste (cod 29) – animalele folosite pentru
muncă.
34. MĂGARI ŞI CATÂRI (cod 30)
35. TOTAL IEPURI DE CASĂ (cod 31)
Toţi iepurii, indiferent de vârstă şi sex, din rasele pentru carne şi blană, crescuţi
în exploataţia agricolă.
35.1. Femele pentru reproducere (cod 32) – numai femelele care au fătat cel
puţin o dată.
36. FAMILII DE ALBINE (cod 33)
Numărul de familii de albine, destinate producţiei de miere.
37. ALTE ANIMALE (cod 34)
Hamsteri, cobai, chinchila etc., crescute pentru reproducere şi comercializare; se marchează cu „X” căsuţa corespunzătoare răspunsului privind prezenţa acestor specii de animale în exploataţia agricolă.
52
CAPITOLUL VI. PĂŞUNAT, ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE ŞI GUNOI DE GRAJD
38. PĂŞUNAT (anul agricol 2009 - 2010)
38.1. Pe terenuri care aparţin exploataţiei agricole
a) Suprafaţa păşunată în ultimul an (cod 01) – suprafaţa totală de păşune în
proprietate sau deţinută în alt mod de către exploataţia agricolă, pe care animalele au
păşunat.
b) Durata păşunatului (cod 02) – timpul (în luni) în care animalele au păşunat
pe terenurile care aparţin exploataţiei agricole în anul de referinţă. Durata minimă de
păşunat care se ia în considerare este de 2 ore pe zi.
Dacă timpul petrecut la păşunat este diferit, în funcţie de specia de animale, se
va înregistra durata cea mai mare de timp.
38.2. Pe terenuri comune
Terenul comun reprezintă terenul care nu aparţine exploataţiei agricole, dar pe
care se exercită anumite drepturi comune.
În termeni generali, terenul comun este deţinut de o persoană juridică (stat,
parohie, cooperative etc.) pe care pot exercita drepturi comune şi alte persoane.
a) Numărul total al animalelor din exploataţia agricolă care au păşunat pe
terenuri comune (cod 03) b) Durata păşunatului (cod 04) – timpul (în luni) în care animalele au păşunat
pe terenuri comune, în anul de referinţă.
39. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE (la 1 decembrie 2010)
Se înregistrează capacităţile standard utilizate (număr locuri) ale adăposturilor,
la momentul de referinţă.
39.1. Bovine
Construcţiile agricole destinate adăpostirii bovinelor: a) Stabulaţie în sistem legat – dejecţii solide şi lichide, colectate separat (cod 05) b) Stabulaţie în sistem legat – dejecţii semilichide, colectate amestecate (cod 06) c) Stabulaţie în sistem liber – dejecţii solide şi lichide, colectate separat (cod 07) d) Stabulaţie în sistem liber – dejecţii semilichide, colectate amestecate (cod 08) e) Altele (cod 09) – care nu au fost menţionate mai sus
39.2 Porcine
Construcţiile agricole destinate adăpostirii porcinelor: a) Cu podele acoperite parţial cu grătare (cod 10) b) Cu podele acoperite integral cu grătare (cod 11) c) Cu aşternuturi de paie (litieră profundă – stabulaţie liberă) (cod 12) d) Altele (cod 13) – care nu au fost menţionate mai sus
53
39.3 Găini pentru ouă
Construcţiile agricole destinate adăpostirii păsărilor:
a) Cu aşternuturi de paie (creştere liberă la sol) (cod 14) – grajduri unde
podeaua este acoperită cu un aşternut gros de paie, turbă, rumeguş etc, alte
materiale care solidifică gunoiul de grajd şi care sunt îndepărtate la intervale regulate
de timp, ce pot ajunge şi până la câteva luni. Directiva Consiliului (CE) 74/ 1999 distinge 3 tipuri de sisteme de creştere
pentru găinile pentru ouă:
baterii îmbunătăţite, unde găinile dispun de o suprafaţă de cel puţin 750 cm²
pentru fiecare;
baterii neîmbunătăţite, unde găinile dispun de o suprafaţă de cel puţin 550
cm² pentru fiecare. Începând cu 1 ianuarie 2007, asemenea baterii nu mai trebuie
construite, iar, până cel mai târziu ianuarie 2012, acest sistem va fi interzis total;
baterii cu cuiburi (cel puţin un cuib la 7 găini), cu stinghii adecvate şi unde
densitatea nu este mai mare de 9 găini pe m² de suprafaţă utilizabilă. b) Baterii (toate tipurile) (cod 15) – adăposturile amenajate pentru creşterea
găinilor pentru ouă, în baterii de cuşti, având avantajul spaţiului şi al controlului
bolilor. cu centură pentru găinaţ (cod 16) – bateriile în care găinaţul este
transportat afară prin procedeu mecanic, cu o curea care se află sub bateriile
respective.
cu fose (cod 17) – bateriile în care găinaţul cade într-o groapă adâncă.
supraetajate (cod 18) – bateriile în care găinaţul cade pe podea, unde se
formează gunoiul şi este îndepărtat, în mod regulat, prin procedeu mecanic.
c) Altele (cod 19) – care nu au fost menţionate mai sus.
40. FERTILIZAREA CU GUNOI DE GRAJD
Gunoiul de grajd solid reprezintă excrementele animalelor domestice,
amestecate, posibil, cu o cantitate mică de urină.
Dejecţiile amestecate reprezintă gunoi în formă lichidă, care este, de fapt, un
amestec între urină şi excrementele animalelor.
Gunoiul lichid reprezintă urina animalelor domestice, în care poate exista şi o
mică cantitate de excremente şi/ sau apă.
40.1. Pondere din suprafaţa agricolă utilizată pe care se aplică dejecţii
solide (cod 20) – ponderea din suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole, pe
care au fost aplicate dejecţii solide, în anul de referinţă. Suprafaţa se înregistrează o
singură dată, chiar dacă dejecţiile solide (bălegarul) au fost împrăştiate de mai multe
ori în timpul anului de referinţă.
40.1.1. din care: cu încorporare imediată (prin procedeu mecanic) (cod 21) –
ponderea din suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole, pe care gunoiul
aplicat a fost încorporat în sol, în 4 ore de la aplicare, prin procedeu mecanic.
54
40.2. Pondere din suprafaţa agricolă utilizată pe care se aplică dejecţii
lichide (cod 22) – ponderea din suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole, pe
care au fost aplicate dejecţii lichide, în anul de referinţă. Suprafaţa se înregistrează
numai o dată, chiar dacă dejecţia lichidă a fost împrăştiată de mai multe ori în timpul
anului de referinţă.
40.2.1. din care: cu încorporare imediată (prin procedeu mecanic) (cod 23) –
se înregistrează ponderea din suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole, pe
care dejecţia lichidă a fost încorporată în sol, în 4 ore de la aplicare, prin procedeu
mecanic, sau a fost direct injectată în sol. 40.3. Ponderea gunoiului de grajd scos din exploataţia agricolă din total
gunoi produs (cod 24) – partea din gunoiul de grajd vândută sau îndepărtată din
exploataţia agricolă, prin alt mod decât vânzare, estimată ca procent din totalul
gunoiului produs în exploataţia agricolă.
41. DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD ŞI FERMENTAREA ACESTUIA
41.1 Unităţi de depozitare pentru:
a) Dejecţii solide (cod 01) - facilităţi de depozitare, cu podea impermeabilă şi
şanţ de scurgere, acoperite sau nu, pentru depozitarea bălegarului şi/ sau a
dejecţiilor în stare solidă.
b) Dejecţii lichide (cod 02) - rezervoare impermeabile, deschise sau acoperite,
pentru depozitarea dejecţiilor amestecate.
c) Dejecţii semilichide în bazin (cod 03) - rezervoare impermeabile, deschise
sau acoperite, pentru depozitarea dejecţiilor în stare lichidă.
d) Dejecţii semilichide în rezervor (cod 04) - rezervoare, realizate, de obicei,
din material impermeabil, utilizate pentru depozitarea amestecului de dejecţii.
Se marchează cu „X” în căsuţa corespunzătoare răspunsului şi se acceptă mai multe variante de răspuns.
41.2 Unităţile de depozitare sunt acoperite? - facilităţi de stocare pentru
gunoi, acoperite (capac, cort, prelată etc.) astfel încât să protejeze gunoiul împotriva
ploii sau a altor precipitaţii, reducând, în acest mod, emisiile de amoniac. Se exclude
crusta normală formată la suprafaţă, adică fenomenul de creare a unui strat superior
de densitate mai mare, care apare în absenţa amestecării.
a) Pentru dejecţii solide (cod 01) b) Pentru dejecţii lichide (cod 02) c) Pentru dejecţii semilichide în bazin (cod 03) d) Pentru dejecţii semilichide în rezervor (cod 04)
Se marchează cu „X” în căsuţa corespunzătoare răspunsului şi se acceptă mai multe variante de răspuns.
Atenţie!
Nu poate fi marcat „X” la subpunctul 41.2., dacă nu există marcat „X” şi la subpunctul 41.1., la căsuţa corespunzătoare.
55
CAPITOLUL VII. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE
(anul agricol 2009 - 2010) 42. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE
Se înregistrează totalul maşinilor şi echipamentelor agricole utilizate, din care
cele aflate în proprietatea exploataţiei agricole.
Vehiculele motorizate sunt vehiculele puse în mişcare prin puterea motorului,
de exemplu, auto-propulsate.
Nu se înregistrează vehiculele motorizate utilizate pentru transportul
persoanelor sau pentru activităţi care nu fac parte din procesul agricol, generatoare
mobile pentru energie etc.
Pentru subpunctele 42.1. până la 42.13., în coloana 1 se înregistrează numărul
de maşini şi echipamente agricole utilizate în anul agricol 2009 - 2010.
În coloana 2 se înregistrează numărul de maşini şi echipamente agricole
utilizate în anul de referinţă, aflate în proprietatea exploataţiei agricole.
42.1. Tractoare (cod 01) – cu cel puţin două axe, cu pneuri sau şenile,
destinate executării de lucrări agricole în exploataţia agricolă.
42.2. Motocultoare (cod 02) – utilajele agregate, de mică putere, cu una sau
două roţi, la care se ataşează echipamente corespunzătoare lucrărilor agricole care
trebuie executate (plug, freză, semănătoare etc.). Aceste maşini se utilizează la
lucrări agricole pe suprafeţe mici şi în sere.
42.3. Pluguri pentru tractoare (cod 03) – echipamentele destinate efectuării
de arături. În această categorie se înregistrează: plugurile pentru tractoare, indiferent
de destinaţie, de felul răsturnării brazdei de sol (pluguri normale, reversibile,
balansiere sau pentru plantaţiile viticole).
42.4. Cultivatoare mecanice (cod 04) – echipamentele destinate: pregătirii
terenului în vederea semănatului, prăşitului, încorporării în sol a îngrăşămintelor în
perioada de vegetaţie a plantelor prăşitoare şi afânării solului.
42.5. Combinatoare (cod 05) – echipamentele cu mai multe tipuri de organe
de lucru combinate, care au ca destinaţie principală executarea lucrărilor de
mărunţire şi afânare a solului, în vederea semănatului/ întreţinerii culturilor, inclusiv
combinatoarele cu echipamente pentru distribuirea îngrăşămintelor chimice,
concomitent cu semănatul.
42.6. Grape mecanice (cod 06) – uneltele pentru lucrări de suprafaţă ale
solului, la adâncimi diferite, prin afânarea acestuia, spargerea bulgărilor de pământ,
micronivelarea suprafeţei solului, spargerea crustei solului şi distrugerea buruienilor.
42.7. Semănători cu tracţiune mecanică (cod 07) pentru păioase - maşinile de semănat, dotate cu echipamente de distribuţie a
seminţelor în rânduri;
56
pentru prăşitoare - maşinile de semănat cu aparat de distribuţie a seminţelor
în cuiburi. Acestea asigură o precizie corespunzătoare a seminţelor, prin realizarea
unui semănat bob cu bob sau a mai multor boabe în cuib şi prin păstrarea distanţei
între boabe sau cuiburi pe rând.
42.8. Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte (cod 08) – maşinile destinate a
repartiza pe sol, în sol şi la nivelul diferitelor plante cultivate, substanţele chimice sau
organice care îmbunătăţesc nutriţia culturilor. În această categorie se înscriu:
maşinile pentru administrarea îngrăşămintelor minerale solide sau lichide,
amendamentelor, a apelor amoniacale şi a amoniacului anhidru, precum şi maşinile
pentru aplicat îngrăşăminte organice solide sau lichide. Semănătorile cu
echipamente de distribuţie a îngrăşămintelor chimice, concomitent cu semănatul, se
înregistrează la subpunctul 42.7.
42.9. Maşini pentru erbicidat şi executat tratamente (cod 09): maşinile specializate utilizate pentru erbicidarea totală sau parţială
maşinile pentru stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică
maşinile destinate aplicării fungicidelor
maşinile destinate aplicării insecticidelor, utilizate şi la tratamente mixte, la
culturi de câmp, plantaţii viticole, livezi, în legumicultură etc.
42.10. Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi
oleaginoase, seminceri (cod 10) – sunt utilizate pentru recoltarea produsului în
stare uscată.
42.11. Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr,
cartofi (cod 11) 42.12. Motocositoare (cod 12) – cositoarele prevăzute cu motor care
acţionează atât aparatul de tăiere, cât şi roţile de deplasare.
42.13. Alte maşini şi echipamente agricole (cod 13) – se înregistrează:
maşini de plantat cartofi
maşini de plantat răsaduri
dislocator pentru sfeclă de zahăr
remorci pentru tractor
prese pentru balotat paie şi fân
încărcătoare hidraulice etc.
42.14. Maşini agricole utilizate de mai multe exploataţii agricole
Maşini agricole utilizate de către exploataţie agricolă, în anul agricol
2009 – 2010, care sunt în proprietatea:
unei alte exploataţii agricole (utilizate, de exemplu, pe bază de
întrajutorare reciprocă), sau închiriate
unei cooperative
a două sau mai multe exploataţii agricole, în coproprietate
unei asociaţii, în vederea utilizării de maşini agricole
unei unităţi prestatoare de servicii agricole
57
a) Tractoare (cod 14) b) Cultivatoare, combinatoare, grape mecanice (cod 15) c) Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase,
seminceri (cod 16) d) Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi
(cod 17) Se marchează cu „X” în căsuţa corespunzătoare răspunsului şi se acceptă mai
multe variante de răspuns. Dacă exploataţia agricolă recenzată a deţinut şi utilizat maşini şi echipamente
agricole care au fost vândute în cursul perioadei de referinţă, acestea se
înregistrează la acest punct.
42.15 Echipamente folosite pentru producţia de energie regenerabilă, în
funcţie de tipul de sursă de energie
Se înregistrează echipamentele utilizate de către exploataţia agricolă pentru
producerea energiei regenerabile, în anul agricol 2009 - 2010, fie pentru vânzare, fie
pentru consumul propriu.
Echipamentele situate pe terenul care aparţine exploataţiei agricole sunt
excluse, dacă fermierul nu este implicat în producerea energiei regenerabile, fie prin
participarea sa activă la acest proces, fie prin investiţii.
Pentru orice fermier care utilizează astfel de echipamente, răspunsul pozitiv va
fi înregistrat, chiar dacă utilizează echipamentele în comun cu alţi fermieri.
Nu se înregistrează panourile solare pentru furnizarea apei calde sau sisteme
de încălzire a casei, utilizând lemnul tăiat.
Energia regenerabilă se referă la:
a) Energie eoliană (cod18) b) Biomasă, din care: (cod 19)
- Biometan (cod 20) c) Energie solară (cod 21) d) Hidroenergie (cod 22) e) Alte tipuri de surse de energie regenerabilă (cod 23)
Se marchează cu „X” în căsuţa corespunzătoare răspunsului şi se acceptă mai multe variante de răspuns.
58
CAPITOLUL VIII. AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ
43. METODE DE PRODUCŢIE ECOLOGICĂ
Agricultura practicată conform unui set de reguli standard specificate în:
1. Regulamentul Consiliului Nr. 834 din 28 Iunie 2007, asupra produselor
ecologice şi etichetarea lor şi care abrogă Regulamentul (CEE) Nr 2092/ 91;
2. Regulile naţionale corespondente pentru certificarea producţiei ecologice.
Regulamentul stabileşte un cadru de lucru armonizat pentru etichetarea,
producerea şi controlul produselor agricole, care au indicaţii referitoare la metodele
de producţie ecologică. Conform Articolului 11 din Regulamentul Consiliului (CE)
Nr. 834/ 2007, o exploataţie agricolă poate fi împărţită în unităţi clar separate, care
nu sunt toate destinate agriculturii ecologice.
Întregul proces de obţinere a unui produs ecologic este controlat de un
organism de inspecţie şi certificare, pe baza contractului semnat anual, care
eliberează şi certificatul de produs ecologic.
43.1. Sector vegetal (anul agricol 2009 - 2010) a) Suprafaţa agricolă utilizată certificată ecologic (cod 01) – partea din
suprafaţa agricolă utilizată de către exploataţia agricolă care este deplin convertită,
certificată de către un organism de certificare, pe baza contractului semnat anual şi
care a epuizat perioada de conversie (perioadă de 2 – 3 ani, în funcţie de destinaţie
care i se va aloca pe parcursul exploatării pentru producţia ecologică) spre
agricultura ecologică, a cărei producţie este certificată, fiind în concordanţă cu
principiile agriculturii ecologice.
Producţia obţinută de pe această suprafaţă poate fi vândută cu eticheta “produs
obţinut din agricultura ecologică”, care atestă faptul că această producţie a fost
realizată prin metode de agricultură ecologică.
b) Suprafaţa agricolă utilizată aflată în conversie (cod 02) – partea din
suprafaţa agricolă utilizată de către exploataţia agricolă pe care se practică metode
de producţie agricolă ecologice, dar, pentru care, este necesară o perioadă de
tranziţie. Se înregistrează numai acea suprafaţă agricolă utilizată care nu a trecut
prin toată perioada de conversie.
43.2. Culturi ecologice
Aceste culturi pot fi atât certificate ecologic, cât şi aflate în conversie.
a) Cereale pentru boabe (cod 03) b) Plante leguminoase pentru boabe (cod 04) c) Cartofi (cod 05) d) Sfeclă de zahăr (cod 06)
59
e) Plante oleaginoase (cod 07) f) Legume, pepeni şi căpşuni (cod 08) g) Păşuni şi fâneţe (exclusiv cele de pe terenuri accidentate) (cod 09) h) Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi (cod 10) i) Plantaţii viticole (cod 11) j) Alte culturi în teren arabil (cod 12) De menţionat faptul că suprafaţa cultivată cu principalele culturi ecologice,
adică suma codurilor de la 03 la 12, subpunct 43.2. trebuie să fie egală cu suprafaţa
agricolă utilizată certificată ecologic şi suprafaţa agricolă utilizată în conversie, adică
suma codurilor 01 şi 02 de la subpunctul 43.1..
Suprafaţă cultivată cu culturi ecologice se regăseşte înregistrată şi la culturile
respective din suprafaţa agricolă utilizată.
43.3. Sector animalier (la 1 decembrie 2010) Numărul de animale care sunt crescute în cadrul unei exploataţii agricole, în
care toate metodele de producţie agricolă sau cea mai mare parte a acestora se
desfăşoară conform principiilor agriculturii ecologice, după cum au fost stabilite în
Regulamentul Consiliului (CE) Nr 834/ 2007, sau conform regulilor naţionale
corespondente pentru certificarea producţiei ecologice, defalcate pe categorii de
animale.
Pentru a fi în acord cu anumite reguli specifice, o exploataţie agricolă trebuie
împărţită în unităţi separate, care nu sunt toate conduse după principiul metodelor de
producţie agricolă ecologice.
Se înregistrează următoarele specii de animale crescute ecologic:
a) Bovine (cod 13)
b) Porcine (cod 14)
c) Ovine şi caprine (cod 15)
d) Păsări (cod 16)
Pentru speciile de animale enumerate mai sus se înregistrează numărul de
capete.
e) Alte specii de animale (cod 17) – se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect.
Aceste specii de animale se regăsesc înregistrate şi la speciile respective din
Capitolul V “Efective de animale”.
60
CAPITOLUL IX. DEZVOLTARE RURALĂ
44. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ
Se vor colecta informaţii în cazul în care exploataţia agricolă a beneficiat, în
ultimii 3 ani (2008 – 2010), de sprijin financiar în cadrul măsurilor din Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Măsurile avute în vedere din PNDR, implementate în perioada 2008 – 2010,
sunt următoarele: modernizarea exploataţiei agricole, creşterea valorii adăugate a
produselor agricole şi forestiere, plăţi de agro-mediu, diversificarea activităţilor exploataţiei
agricole spre activităţi neagricole, promovarea activităţilor turistice.
Se înregistrează numai acele măsuri prin care exploataţia agricolă a
beneficiat, în mod direct, de sprijin financiar, adică subvenţia a fost plătită direct
către exploataţia agricolă. Nu sunt înregistrate subvenţiile plătite la nivelul unei
localităţi sau regional, chiar dacă exploataţia a beneficiat de acest sprijin.
Se înregistrează în formular fiecare măsură pentru care exploataţia agricolă a
beneficiat de subvenţii în ultimii 3 ani:
44.1. Modernizarea exploataţiei agricole (cod 01) este măsura 121 din
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi a fost implementată începând din
luna martie 2008.
În cadrul acestei măsuri au fost sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu
utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi
investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor
comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.
Obiectivele specifice ale măsurii 121 au fost:
o Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea
producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei,
inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse
regenerabile;
o Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;
o Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;
o Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în
vederea încurajării fenomenului de asociere.
44.2. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (cod 02)
este măsura 123 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi a fost
implementată începând din luna martie 2008.
61
Măsura vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-
alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din
sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai
bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie.
Obiectivele specifice ale măsurii 123 au fost:
o Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi
produse agricole şi forestiere competitive;
o Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de
procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute;
o Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii
adăugate a produselor agricole;
o Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficienţei
economice a activităţii microîntreprinderilor, prin dezvoltarea şi modernizarea
echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de prelucrare.
44.3. Plăţi de agro-mediu (cod 03) este măsura 214 din Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi a fost implementată începând cu anul 2008.
Plăţile de agro-mediu sunt acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar,
angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării
angajamentului.
Această măsură urmăreşte dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin
încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de
producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a
biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.
Obiective specifice ale măsurii 214 au fost:
o Menţinerea pajiştilor cu înaltă valoare naturală;
o Menţinerea biodiversităţii prin aplicarea practicilor agricole tradiţionale;
o Managementul adecvat al pajiştilor importante pentru păsări;
o Asigurarea protecţiei apei şi solului.
44.4. Diversificarea activităţilor exploataţiei agricole spre activităţi neagricole
(cod 04) este măsura 312 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi a fost
implementată începând cu luna septembrie 2008.
Măsura vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea
activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a
veniturilor adiţionale.
Obiective specifice ale măsurii 312 au fost:
62
o Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
o Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;
o Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către
micro-întreprinderi.
44.5. Promovarea activităţilor turistice (cod 05) este măsura 313 din Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 şi a fost implementată începând cu luna
septembrie 2008.
Măsura vizează dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să
contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative,
precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.
Obiective specifice ale măsurii 313 au fost:
o Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special
pentru tineri şi femei;
o Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;
o Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
o Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.
63
CAPITOLUL X. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ (anul agricol 2009 - 2010)
Se înregistrează informaţii necesare evaluǎrii volumului de muncǎ aferent
activitǎţilor agricole desfǎşurate în cadrul exploataţiei agricole.
45. MEMBRII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ
Datele se înregistrează o singurǎ datǎ pentru fiecare persoanǎ.
Dacǎ o persoanǎ a îndeplinit roluri multiple în cadrul exploataţiei agricole fără
personalitate juridică, fie cǎ este vorba de soţul/ soţia capului exploataţiei agricole fie
un alt membru al acesteia, care este în acelaşi timp, şi şef al exploataţiei, datele
pentru aceasta se completează o singură dată.
45.1 Membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică
Se înregistrează toţi membrii exploataţiei care au avut minim 15 ani împliniţi la
momentul înregistrǎrii şi au desfǎşurat activitate agricolǎ, în anul agricol
2009 - 2010 (soţ/ soţie, fiu/ fiicǎ, ginere/ norǎ, nepot/ nepoatǎ, tatǎ/ mamǎ, socru/
soacră, frate/ soră, cumnat/ cumnatǎ, bunic/ bunică, alte rude, persoane neînrudite).
Primul rând se completează cu date privind capul exploataţiei agricole fără
personalitate juridică (exploataţie agricolă individuală sau persoană fizică
autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială) şi se continuǎ
completarea cu ceilalţi membri ai exploataţiei, în ordinea gradului de rudenie faţă de
capul exploataţiei.
Capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică (înregistrat la Nr.crt. 1) –
reprezintǎ un membru al exploataţiei, în numele căruia exploataţia agricolă este
condusă şi care este răspunzător din punct de vedere legal şi economic, pentru
exploataţia agricolă adică îşi asumă riscul economic pentru exploataţia respectivă.
Capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică care nu a desfăşurat
activitate agricolă în cadrul exploataţiei proprii, este înregistrat la prima poziţie, dar în
coloana 5 nu se completează nicio cifră.
Pentru capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică, coloana 2 “Capul
exploataţiei agricole şi membrii acesteia, după gradul de rudenie faţă de capul
exploataţiei agricole”, rândul 1, se completează cu “01”.
Datele referitoare la soţul/ soţia capului exploataţiei agricole fără personalitate
juridică se completează la poziţia cu Nr. crt. 2, dacă a desfăşurat activitate agricolǎ
în cadrul exploataţiei agricole.
64
Se completează, în continuare, date pentru ceilalţi membri ai exploataţiei
agricole fără personalitate juridică.
Şeful exploataţiei este persoana fizicǎ care are responsabilitatea de a conduce
activitatea zilnicǎ financiarǎ şi de producţie a exploataţiei agricole. Acesta este, în
general, dar nu întotdeauna, aceeaşi persoanǎ cu capul exploataţiei agricole fără
personalitate juridică. În cazurile în care capul exploataţiei agricole fără personalitate
juridică nu este şi şef al acesteia, înseamnă că a fost desemnată sau angajată o altǎ
persoanǎ pentru administrarea exploataţiei agricole. Aceastǎ persoanǎ ar putea fi, de
exemplu, un membru al familiei sale, dar poate fi şi o altǎ persoanǎ fǎrǎ nici o
legǎturǎ de rudenie faţǎ de capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică.
Dacă şeful exploataţiei este o persoană angajată, din afara exploataţiei agricole
individuale, datele referitoare la acesta se completează la subpunctul 46.1.
Coloana 1 “Şeful exploataţiei agricole” – cifra 1 numai în dreptul membrului
exploataţiei agricole fără personalitate juridică, care a îndeplinit aceastǎ funcţie. Pe
aceastǎ coloanǎ pot exista numai 2 situaţii:
a) o singurǎ înscriere a cifrei 1 în dreptul membrului exploataţiei agricole fără
personalitate juridică, care a îndeplinit funcţia de şef al exploataţiei (nu poate exista
decât un singur şef al exploataţiei agricole);
b) nici o înscriere a cifrei 1, caz în care, şeful exploataţiei agricole a fost o
persoanǎ din afara familiei acesteia şi pentru care se completează datele la
subpunctul 46.1. “Şeful exploataţiei”.
Coloana 2 “Capul exploataţiei agricole şi membrii acesteia, după gradul
de rudenie faţă de capul exploataţiei” – codul corespunzǎtor în dreptul fiecǎrui
membru al exploataţiei agricole fără personalitate juridică, cu condiţia să aibă vârsta
împlinită de 15 ani sau peste.
Coloana 3 “Sex” – “1” pentru masculin sau ’’2” pentru feminin.
Coloana 4 “Vârsta” (în ani împliniţi) - pentru fiecare membru al exploataţiei
agricole fără personalitate juridică, care a împlinit vârsta de cel puţin 15 ani la data
înregistrării şi a desfăşurat activităţi agricole. Dacă o persoană a depăşit vârsta de 99
de ani şi a desfăşurat activităţi agricole, se completează vârsta 99.
Coloana 5 “Numǎr de zile lucrate în agricultură, în cadrul exploataţiei
agricole proprii” - numărul de zile lucrate de fiecare membru al exploataţiei agricole,
în anul agricol 2009 - 2010, în cadrul exploataţiei agricole proprii, atât pentru activităţi
agricole, cât şi pentru activităţi neagricole (conexe) neseparabile. Se completează cu
numărul de zile lucrate în echivalent 8 ore/ zi.
65
O zi lucratǎ în cadrul exploataţiei agricole, în echivalent 8 ore/ zi, reprezintǎ
munca prestatǎ pentru o perioadǎ de minim 8 ore (numărul zilelor lucrate în
agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim 8 ore/ zi). Dacǎ ziua de
lucru, în exploataţia agricolă, este mai micǎ de 8 ore, se face transformarea în zi
lucratǎ în echivalent 8 ore/ zi. Dacǎ ziua lucratǎ este mai mare de 8 ore, nu se
face nici o transformare.
Pentru înţelegerea corectă a acestui aspect, se prezintă mai jos 2 exemple :
1) Dacǎ o persoanǎ a lucrat 100 de zile, cu o medie zilnicǎ de 6 ore pe zi,
transformarea, în zi lucrată în echivalent 8 ore/ zi, va fi astfel:
- 100 zile x 6 ore/zi = 600 ore lucrate
- 600 ore : 8 ore (minim de ore într-o zi de lucru) = 75 zile lucrate efectiv – se
vor înregistra în coloana 5 “Numǎr de zile lucrate în agricultură, în cadrul exploataţiei
agricole proprii” numǎrul “75”
2) Dacǎ o persoanǎ a lucrat 100 de zile pe an, cu o medie de 10 ore pe zi, nu
se face nici o transformare şi se va înregistra numǎrul “100” în coloana 5 “Numǎr de
zile lucrate în agricultură, în cadrul exploataţiei agricole proprii”.
Pentru a putea înregistra numǎrul de zile lucrate efectiv în exploataţia agricolă
fără personalitate juridică, recenzorul trebuie sǎ cearǎ, pentru fiecare membru al
acesteia, numǎrul mediu de ore lucrate pe zi. În cazul în care persoana
intervievatǎ nu poate furniza, în mod precis, aceastǎ informaţie, recenzorul trebuie să
formuleze întrebări ajutătoare:
- se încearcǎ sǎ se obţinǎ perioada în care a lucrat în exploataţia agricolă şi
numărul mediu de ore lucrate pe zi. După care se aplică formula prezentată mai sus;
- se face media orelor lucrate pe zi, în fiecare lunǎ.
În orice caz, chiar dacǎ informaţia nu este foarte precisǎ, se va putea stabili un
numǎr mediu de ore lucrate pe zi, dupǎ care se va putea efectua calculul numǎrului
de zile lucrate în echivalent 8 ore/ zi, conform procedurii prezentate în exemplul de
mai sus.
Coloanele 6, 7, 8 şi 9 “Alte activităţi aducătoare de venituri” reprezintă
acele activităţi care s-au desfăşurat în schimbul acordării unei remuneraţii (salariu,
câştig bănesc, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în bunuri, conform activităţii
prestate), altele decât activităţile agricole care au fost desfăşurate în cadrul
exploataţiei agricole.
Se includ şi activităţile agricole care au fost desfăşurate de către o persoană a
unei exploataţii agricole în beneficiul altei exploataţii agricole.
66
Activităţile neagricole secundare şi neseparabile aducătoare de venituri sunt
excluse, acestea fiind incluse în activitatea agricolă (de exemplu: producerea
untului).
Toate activităţile aducătoare de venituri, altele decât cele agricole, desfăşurate
de către capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică şi membrii familiei
acestuia, ca ocupaţie principală sau secundară, sunt înregistrate aici.
Coloana 6 “ Alte activităţi aducătoare de venituri/ ca ocupaţie principală”
se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, pentru fiecare membru al
exploataţiei agricole fără personalitate juridică, în cazul în care acesta îşi desfăşoară
activitatea ca ocupaţie principală şi în cazul în care acesta dedică un interval de timp
mai mare pentru activitatea aducătoare de venit respectivă, decât pentru activitatea
agricolă din cadrul exploataţiei.
Coloana 7 “ Alte activităţi aducătoare de venituri/ ca ocupaţie secundară”
se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, pentru fiecare membru al
exploataţiei agricole fără personalitate juridică, în cazul în care acesta îşi desfăşoară
activitatea ca ocupaţie secundară şi în cazul în care acesta dedică un interval de timp
mai mic pentru activitatea aducătoare de venit respectivă, decât pentru activitatea
agricolă din cadrul exploataţiei.
Coloana 8 “ Alte activităţi aducătoare de venituri/ sunt legate direct de
exploataţia agricolă” se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, pentru
fiecare membru al exploataţiei agricole fără personalitate juridică.
Activităţile aducătoare de venituri şi direct legate de exploataţia agricolă sunt
cele care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole sau pentru o altă
exploataţie agricolă (inclusiv activităţi agricole), precum şi activităţile contractuale
care au fost desfăşurate pentru o unitate neagricolă. Aceste activităţi sunt meţionate
la Capitolul XI „Alte activităţi aducătoare de venituri”, de la subpunctul 48.1. la
subpunctul 48.16 cum sunt: procesarea produselor agricole, agro-turism, prestări
servicii etc., care au avut legătură cu activitatea agricolă. Dacă există o căsuţă
marcată în această coloană, atunci, în mod obligatoriu, la Capitolul XI „Alte activităţi
aducătoare de venituri”, trebuie să fie marcată cu „X” cel puţin o activitate.
Coloana 9 “ Alte activităţi aducătoare de venituri/ nu sunt legate direct de
exploataţia agricolă” se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, pentru
fiecare membru al exploataţiei agricole fără personalitate juridică.
Activităţile aducătoare de venituri şi care nu sunt legate direct de exploataţia
agricolă sunt cele care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole respective
67
sau în afara acesteia, altele decât activităţile agricole şi alte activităţi aducătoare de
venituri şi direct legate de exploataţia agricolă, menţionate în Capitolul XI.
45.2. TOTAL NUMǍR DE ZILE LUCRATE - suma numǎrului de zile lucrate de
către toţi membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică, care au fost
înregistrate în coloana 5.
46. SALARIAŢI ŞI ALTE CATEGORII DE PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN
EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ
Se înregistrează persoanele care au lucrat şi au fost retribuite, fie în exploataţia
agricolǎ fără personalitate juridică, fie într-o unitate cu personalitate juridicǎ care a
desfăşurat activităţi agricole.
Unităţile cu personalitate juridică, a căror activitate principală nu este
agricultura, înregistrează numai persoanele care au desfăşurat activităţi agricole:
şeful exploataţiei, salariaţii angajaţi permanent şi temporar.
46.1. Şeful exploataţiei (cod 01) (definit la punctul 45)
În cazul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, dacǎ la subpunctul
45.1. “Membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică”, coloana 1 “Şeful
exploataţiei agricole”, nu s-a înscris cifra 1 , înseamnǎ cǎ nici un membru al familiei
nu a avut această funcţie. Prin urmare, acesta va figura la subpunctul 46 “Salariaţi şi
alte categorii de persoane care au lucrat în exploataţia agricolă, subpunctul 46.1.,
“Şeful exploataţiei”.
Coloana 1 “Sex” - “1” pentru masculin sau “2” pentru feminin.
Coloana 2 “Vârsta (în ani împliniţi)” – se respectă aceleaşi reguli de la
subpunctul 45.1., coloana 4.
Atenţie!
Dacǎ la subpunctul 45.1. “Membrii exploataţiei agricole fără personalitate
juridică”, coloana 1 “Şeful exploataţiei agricole” s-a înscris cifra 1 în dreptul unui
membru al familiei, care a avut această funcţie, subpunctul 46.1. nu va mai fi
completat. Se va continua înregistrarea cu subpunctul 46.2. “Permanenţi”, dacă
este cazul.
Atenţie!
Nu pot fi marcate simultan coloanele 6 şi 7; la fel pentru coloanele 8 şi 9.
68
Coloana 3 “Numǎr de zile lucrate” (în echivalent 8 ore/zi) - numărul de zile
lucrate de şeful exploataţiei agricole, în anul agricol 2009 - 2010. O zi lucrată
reprezintă o perioadă de lucru de minimum 8 ore. Se va urma aceeaşi procedurǎ de
calcul al numǎrului de zile lucrate, ca aceea prezentatǎ la subpunctul 45.1.
Coloana 4 “Alte activităţi aducătoare de venituri direct legate de
exploataţia agricolă/ ca ocupaţie principală”, definite anterior, se marchează cu
“X”, în căsuţa corespunzătoare când şeful exploataţiei şi-a desfăşurat activitatea ca
ocupaţie principală dacă a dedicat un interval de timp mai mare pentru activitatea
respectivă, decât activităţii agricole.
Coloana 5 “Alte activităţi aducătoare de venituri direct legate de
exploataţia agricolă/ ca ocupaţie secundară”, definite anterior, se marchează cu
“X”, în căsuţa corespunzătoare când şeful exploataţiei şi-a desfăşurat activitatea ca
ocupaţie secundară, dacă a dedicat un interval de timp mai mic pentru activitatea
respectivă decât activităţii agricole.
46.2. Permanenţi (cod 02)
Salariaţi şi alte categorii de persoane care au lucrat permanent în exploataţia
agricolă sunt persoanele ocupate pe o perioadă nedeterminată, angajate cu contract
de muncă. Acestea primesc, în schimbul activităţii prestate, orice tip de remunerare
(salariu, venituri, profituri sau alte plăţi, inclusiv plată în natură).
Se înregistrează toate persoanele ocupate permanent, indiferent de funcţia lor
în cadrul exploataţiei agricole, cu excepţia şefului exploataţiei agricole, care a fost
înregistrat la subpunctul 46.1., care au desfăşurat activităţi în fiecare săptămână a
anului agricol de referinţă.
Se înregistrează, de asemenea şi persoanele care au lucrat, în mod regulat,
doar o parte din anul agricol 2009 - 2010, perioada nelucratǎ datorându-se unuia din
urmǎtoarele motive:
condiţii particulare de producţie în exploataţia agricolă, de exemplu,
exploataţiile agricole specializate în viticulturǎ sau producţia de fructe şi legume în
câmp – în aceste cazuri, activitatea agricolă nu se desfăşoară în toate lunile anului, ci
numai câteva luni pe an;
concedii, servicii militare, boli, accidente sau decese;
începutul sau sfârşitul angajării în exploataţia agricolă – persoanele care, pe
durata anului agricol 2009 - 2010, au încetat activitatea într-o exploataţia agricolă şi
au început o alta, în altǎ exploataţie agricolă;
cauze accidentale (inundaţii, incendii etc.).
69
Se înregistrează şi persoanele din primării, şcoli şi toate celelalte unităţi care nu
au specific activităţi agricole, ca activitate principală, dar care au desfăşurat activitate
agricolă.
Crescătorii de oi înregistrează date şi pentru ciobanii care au îngrijit oile
permanent. Cei care au fost angajaţi numai pe perioada păşunatului, se consideră
sezonieri şi se înregistrează la subpunctul 46.4. „Temporari”.
La coloana 1 “Sex” şi coloana 3 “Numǎr de zile lucrate” se aplică acelaşi
principiu de înregistrare descris la subpunctul precedent.
Dacǎ pentru înregistrarea persoanelor angajate permanent nu sunt suficiente
poziţiile de la 1 până la 15, se completează o foaie adiţionalǎ, în care se va
continua înregistrarea începând cu Nr. crt. “16”.
46.3. TOTAL NUMĂR ZILE LUCRATE DE SALARIAŢII ANGAJAŢI
PERMANENT (cod 03) - numărul total de zile lucrate, pentru toţi angajaţii permanent
ai exploataţiei agricole. În situaţia în care s-au completat una sau mai multe foi
adiţionale, pentru subpunctul 46.2. "Permanenţi", la calcularea numărului total de
zile lucrate se cumulează şi subtotalurile calculate în foile adiţionale. Totalul general
este înscris o singură dată pe pagina principală din formularul de recensământ, la
acest subpunct.
În acest total nu se include numărul de zile lucrate de şeful exploataţiei de
la subpunctul 46.1., coloana 3.
46.4. Temporari - persoanele angajate pe o perioadă determinată, nu au
lucrat în fiecare sǎptǎmânǎ în cadrul exploataţiei agricole, în anul agricol
2009 - 2010, din alte motive decât cele menţionate la subpunctul 46.2. ”Salariaţi şi
alte categorii de persoane care au lucrat în exploataţia agricolă/ permanenţi”. La
acest subpunct se înregistrează şi persoanele care au fost angajate ca zilieri.
La varianta a) (cod 04), coloana 1 se înregistrează numărul de bărbaţi care
au fost angajaţi temporar în cadrul exploataţiei agricole, iar în coloana 2, se
înregistrează numărul de zile lucrate de către aceştia.
La varianta b) (cod 05), coloana 1 se înregistrează numărul de femei care au
fost angajate temporar în cadrul exploataţiei agricole, iar în coloana 2, se
înregistrează numărul de zile lucrate de către acestea.
O zi de lucru reprezintă activitatea desfăşurată de către o persoană, cu timp
complet de lucru (minim 8 ore).
46.5. Alte categorii de persoane (cod 06) – persoanele care au lucrat, în
general, pe cont propriu, care au desfăşurat o activitate agricolă în cadrul exploataţiei
70
agricole, persoanele care au fost angajate prin intermediul unor societăţi prestatoare
de sevicii, de exemplu terţii.
47. NIVELUL DE INSTRUIRE AL ŞEFULUI EXPLOATAŢIEI
47.1. Nivelul de instruire în domeniul agricol – obligatoriu pentru şeful
exploataţiei agricole înregistrat fie la subpunctul 45.1., fie la subpunctul 46.1.,
reprezentând cel mai înalt nivel de pregǎtire profesionalǎ pentru fiecare persoanǎ cu
această funcţie.
Nivelul de instruire în domeniul agricol poate fi:
a) numai cu experienţă practică agricolă (fără studii în domeniul agricol) (cod 01);
b) pregătire agricolă de bază (absolvent de şcoală profesională, liceu în domeniul
agricol) (cod 02) – studii în agronomie, horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură,
activităţi veterinare, tehnologii agricole şi alte activităţi asociate;
c) pregătire agricolă completă (absolvent de colegiu, facultate în domeniul agricol)
(cod 03) - studii în agronomie, horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, activităţi
veterinare, tehnologii agricole şi alte activităţi asociate.
Dacă o persoană are studii, chiar superioare, în alte domenii decât cel agricol,
aceasta se include la punctul a).
Se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare şi se acceptă o singură
variantă de răspuns.
47.2. Instruire profesională (perfecţionare) în ultimele 12 luni (cod 01) -
curs de pregătire, organizat de către o instituţie de profil, în scopul dobândirii de noi
competenţe asociate cu activităţile agricole sau cu activităţile legate direct de
exploataţia agricolă, sau legate de dezvoltarea şi îmbunătăţirea celor existente.
Instruirea profesională se desfăşoară în locuri special amenajate (centre de formare
profesională etc) şi presupun un grad ridicat de organizare (timp, spaţiu şi conţinut).
Se marchează cu “X” în căsuţa corespunzătoare, dacă este cazul.
71
CAPITOLUL XI. ALTE ACTIVITĂŢI ADUCĂTOARE DE VENITURI (anul agricol 2009 - 2010)
48. ALTE ACTIVITĂŢI ALE EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, DIRECT LEGATE DE
ACEASTA, ADUCĂTOARE DE VENITURI
Se înregistrează toate activităţile, în afară de activitatea agricolă, direct legate
de exploataţia agricolă şi care au avut un impact economic asupra acesteia.
Activităţile direct legate de exploataţia agricolă sunt acelea în care se utilizează
atât resursele exploataţiei agricole (suprafaţă, clădiri, maşini şi echipamente, produse
agricole etc.), cât şi produsele acesteia.
În cazul în care a fost utilizată numai forţa de muncă a exploataţiei agricole
(familială sau din afara acesteia) nu se consideră ca activitate direct legată de
exploataţia agricolă.
Se exclude activitatea de închiriere a terenului pentru diverse scopuri, dacă
exploataţia agricolă nu este implicată în activităţile desfăşurate pe acest teren.
O activitate comercială fără nici o legătură cu o activitate agricolă, dar
desfăşurată în cadrul exploataţiei agricole, nu reprezintă altă activitate aducătoare de
venituri. (de exemplu : coafor, companie de asigurări, închirierea maşinilor şi
echipamentelor agricole neutilizate în cadrul exploataţiei agricole proprii, magazin în
care nu se vând produse proprii etc.)
Informaţiile înregistrate trebuie să reflecte activitatea desfăşurată în mod
constant în cadrul exploataţiei agricole, iar orice altă activitate aducătoare de venituri,
desfăşurată în mod ocazional, este exclusă.
48.1. Procesarea cărnii (cod 01)
48.2. Procesarea laptelui (cod 02)
48.3. Prelucrarea fructelor şi legumelor (cod 03)
48.4. Prelucrarea strugurilor (cod 04)
48.5. Amestecarea furajelor (cod 05)
48.6. Tocarea furajelor (cod 06)
48.7. Morărit (pentru făină şi mălai) (cod 07)
Activităţile 48.1. – 48.7. – presupun toate transformările produselor primare în
produse secundare, indiferent dacă materia primă a fost produsă în cadrul
exploataţiei agricole, sau cumpărată din afara acesteia. Se include procesarea
produselor agricole, cu excepţia cazului în care aceasta este considerată ca făcând
parte din agricultură (de exemplu : producerea untului în exploataţia agricolă).
72
Procesarea vinului este, prin urmare, exclusă, în afară de situaţia în care o parte
semnificativă din producţia de vin a fost realizată cu produse cumpărate.
Sunt excluse :
activitatea de comercializare a produselor agricole direct către consumatori
(fiind considerată activitate agricolă), în afară de situaţia în care procesarea
produselor are loc în cadrul exploataţiei agricole (de exemplu, activitatea de vânzare
directă a laptelui către vecini este exclusă daca nu necesită nici o procesare)
activitatea de ambalare a produselor, cu excepţia cazului în care cresc
semnificativ posibilităţile de comercializare
activitatea de procesare a produselor agricole numai pentru consumul
propriu sau vânzarea unui eventual surplus
48.8. Prelucrarea lemnului (tăiere etc.) (cod 08) – activitate desfăşurată în
cadrul exploataţiei agricole pentru prelucrarea lemnului în scopul comercializării
(tăierea cherestelei etc). Prelucrarea ulterioară, cum ar fi producerea mobilei din
cherestea, se înregistrează ca meşteşugărie (subpunct 48.13.)
48.9. Alte prelucrări (cod 09)
48.10. Agro-turism (cod 10) - toate activităţile de turism, servicii de cazare,
vizitarea exploataţiei agricole de către turişti sau alte grupuri organizate, activităţi
recreative, sport etc., în care sunt utilizate terenul, clădirile sau alte resurse ale
exploataţiei agricole. Dacă sunt utilizate, în cea mai mare parte, clădiri construite în
scop turistic, altele decât construcţiile agricole, se consideră activitate comercială
separată şi nu altă activitate aducătoare de venituri direct legată de exploataţia
agricolă (de exemplu, noi clădiri pentru campare).
48.11. Prestări servicii (cu mijloacele de producţie ale exploataţiei agricole)
a) Servicii agricole (pentru alte exploataţii agricole) (cod 11)
b) Servicii neagricole (cod 12)
Activitatea desfăşurată pe bază de contract, pentru care s-au utilizat
echipamentele din cadrul exploataţiei agricole, atât pentru sectorul agricol (lucrări
agricole de prăşit, arat etc.), cât şi pentru cel neagricol (curăţarea zăpezii etc.)
48.12. Producerea de energie regenerabilă (cod 13) - producerea energiei
regenerabile pentru comercializare, incluzând biogaz, biocombustibili sau
electricitate, obţinute cu ajutorul morilor de vânt, echipamentelor eoliene sau a
materiilor prime agricole.
48.13. Meşteşugărie (împletituri, artizanat etc.) (cod 14) - activitate realizată în
cadrul exploataţiei agricole cu forţă de muncă proprie, în paralel cu activităţile
agricole.
73
48.14. Acvacultură (cod 15) - producţia de peşte, crustacee, moluşte, raci etc,
realizată în cadrul exploataţiei agricole. Este exclusă activitatea de pescuit de
agrement.
48.15. Silvicultură (cod 16) – activităţi silvice pentru care se utilizează atât forţa
de muncă, cât şi maşinile şi echipamentele exploataţiei agricole, utilizate în
activităţile agricole.
48.16. Alte activităţi (menţionaţi.....................................................) (cod 17) –
care nu au fost menţionate mai sus.
48.17. Importanţa activităţilor aducătoare de venituri, direct legate de
exploataţia agricolă, menţionate mai sus
Partea din cifra de afaceri a altor activităţi aducătoare de venituri, direct legate
de exploataţia agricolă, din total cifră de afaceri a exploataţiei (inclusiv subvenţiile).
Nu se includ subvenţiile pentru investiţii.
cifra de afaceri a altor activităţi aducătoare de venituri,
direct legate de exploataţia agricolă
% = --------------------------------------------------------------------------------
total cifră de afaceri a exploataţiei
(activităţi agricole şi alte activităţi aducătoare de venituri,
direct legate de exploataţie) + subvenţii
În cazul în care nu există o evidenţă clară a elementelor de calcul menţionate
mai sus, recenzorul va estima împreună cu repondentul valoarea acestui procent.
Alte activităţi aducătoare de venituri, nelegate de exploataţia agricolă (venituri
salariale din alte activităţi, dobânzi etc.) nu sunt incluse.
74
CAPITOLUL XII. ALTE INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
(anul agricol 2009 - 2010)
49. VÂNZǍRI DIN PRODUCŢIA PROPRIE
Se înregistrează informaţii privind vânzările principalelor produse agricole
obţinute din producţia agricolă proprie a exploataţiei agricole.
Exploataţia agricolă poate comercializa produsele agricole pe unul sau mai
multe segmente de piaţă:
Piaţa agroalimentară
Târg sau obor
Comercianţi
Procesatori
Societăţi comerciale agricole/ asociaţii agricole/ exploataţii agricole
individuale
Export direct
Cantitatea vândută (coloana 1) – se exprimă în unitatea de măsură specificată
în coloana B şi include cantitatea vândută în anul agricol 2009 - 2010, din producţia
agricolă a anului agricol 2009 - 2010 şi/ sau din stoc. Datele care se vor înscrie
trebuie să fie cifre întregi, fără zecimale.
Structura vânzărilor (% din cantitatea vândută) (coloanele 2, 3, 4 şi 5) – se
exprimă în procente (%), acestea reprezentând cantităţile vândute pe un anumit
segment de piaţă (piaţă agroalimentară, târg sau obor – coloana 2, comercianţi –
coloana 3, procesatori – coloana 4, societăţi agricole – coloana 5) în total cantitate
vândută (coloana1), dintr-un anumit produs (coloana A). Cantităţile vândute pe unul sau mai multe segmente de piaţă se estimează,
respectând unităţile de măsură din coloana B.
Exemplul de calcul:
% din cantitatea vândută la comercianţi (coloana 3) = cantitatea estimată
vândută la comercianţi / cantitatea vândută (coloana 1), pentru un anumit produs
(coloana A). Pot exista două situaţii:
Suma procentelor din coloanele 2, 3, 4 şi 5 = 100
Suma procentelor din coloanele 2, 3, 4 şi 5 < 100 – atunci când există
vânzări şi pe alte segmente de piaţă (de exemplu: export direct).
Datele care se vor înregistra trebuie să fie numere întregi (fără zecimale).
75
CAPITOLUL XIII. DISTRIBUŢIA SUPRAFEŢEI AGRICOLE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
50. DISTRIBUŢIA SUPRAFEŢEI AGRICOLE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE PE JUDEŢE
În acest capitol se evidenţiază distribuţia suprafeţei agricole a exploataţiei în
judeţele unde aceasta este divizată şi localizată.
În coloana A se regăsesc denumirile judeţelor, iar în coloana B, codurile
SIRUTA ale acestora.
În coloana 1 se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată, iar în coloana 2,
terenul arabil.
În cazul în care exploataţia agricolă are suprafaţă agricolă utilizată divizată în
mai multe judeţe, se procedează astfel:
Se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată (coloana 1) şi terenul arabil
(coloana 2) la nivelul corespunzător judeţului de reşedinţă (unde are loc recenzarea);
Se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată (coloana 1) şi terenul arabil
(coloana 2) la rândurile corespunzătoare judeţelor unde sunt localizate aceste
suprafeţe.
În cazul în care exploataţia agricolă nu are suprafeţe agricole în alte judeţe,
acestea se înregistrează în totalitate la rândul corespunzător judeţului de reşedinţă
(suprafaţa agricolă utilizată în coloana 1 şi terenul arabil în coloana 2).
50.1 TOTAL – suma suprafeţelor pe cele 2 coloane. Totalurile obţinute
reprezintă suprafaţa agricolă utilizată şi terenul arabil ale exploataţiei agricole şi sunt
egale cu suprafeţele înregistrate la Capitolul II, punct 11 (pentru suprafaţa agricolă
utilizată) şi subpunctul 7.13. pentru terenul arabil.
76
CAPITOLUL XIV. ALTE INFORMAŢII
51. INFORMAŢIILE FURNIZATE AU FOST OBŢINUTE PRIN INTERVIEVAREA
a) şefului exploataţiei agricole
b) capului exploataţiei agricole
c) soţului/ soţiei capului exploataţiei agricole
d) altui membru al familiei
e) unei rude
f) părinţilor
g) altei persoane
Se marchează cu „X” căsuţa corespunzătoare şi se acceptă o singură variantă
de răspuns.
52. NUMELE ŞI PRENUMELE PERSOANEI INTERVIEVATE
Se completează în clar, fără prescurtări şi cu majuscule. Se solicită şi
semnătura persoanei intervievate şi se completează data la care informaţiile au fost
înregistrate în formularul recensământului.
De asemenea, recenzorul îşi va înscrie numele şi prenumele în clar, cu
majuscule, după care va semna formularul.
Atât recenzorul, cât şi persoana intervievată sunt răspunzători pentru
corectitudinea datelor înscrise în formular.
77
MODUL DE COMPLETARE A FORMULARULUI PRIVIND REZULTATELE PROVIZORII
La Recensământul General Agricol 2010 se estimează completarea a circa 4
milioane de formulare de bază, în fiecare dintre acestea fiind înregistraţi 550 de
indicatori. Prelucrarea datelor înscrise în formulare, la fiecare indicator menţionat, se
realizează într-o perioadă mare de timp.
Astfel, pentru obţinerea unor rezultate într-o perioadă de timp mai scurtă, se
prelucrează, într-o primă etapă, numai indicatorii principali, care se extrag din
formularul de bază şi se înscriu într-un formular special, denumit “Formular privind
rezultatele provizorii”. Acest formular, ataşat formularului de bază, se separă după
completare, pentru a fi prelucrat cu prioritate.
ATENŢIE ! Formularul cu rezultate provizorii se completează pentru toate
exploataţiile agricole (pentru toate formularele RGA de bază) indiferent dacă
există sau nu valori ale indicatorilor.
Indicatorii din formularul cu rezultate provizorii se regăsesc în formularul de
bază, după cum se specifică în paranteze.
1.1. Numărul mapei – trebuie să fie acelaşi cu cel înscris în formularul de
bază, la Capitolul I, punct 1, subpunct 1.1.
1.2. Numărul formularului în cadrul mapei – trebuie să fie acelaşi cu cel
înscris în formularul de bază, la Capitolul I, punct 1, subpunct 1.2.
1.3. Cod SIRUTA localitate (la nivel de sat) – trebuie să fie identic cu cel
înscris în formularul de bază, la Capitolul I, punct 1, subpunct 1.5.
2. Statutul juridic al exploataţiei agricole – se completează codul corespunzător
căsuţei marcate în formularul de bază de la Capitolul I, punctul 2. Acest cod
este un număr cuprins între 01 şi 11.
Toţi indicatorii care urmează, de la punctul 3 până la punctul 5, se transcriu din
formularul de bază, conform corespondenţelor menţionate între parantezele din
dreptul fiecăruia.
Indicatorul 5.1. Număr persoane (exclusiv temporari şi alte categorii de
persoane) se completează după ce se consultă Capitolul X din formularul de bază.
Dacă exploataţia agricolă este fără personalitate juridică (statutul juridic = 1 sau
2), se adună numărul de persoane de la Capitolul X, punct 45.1 şi, dacă există,
numărul de persoane de la Capitolul X, subpunct 46.1. şi subpunct 46.2.
78
Dacă este vorba de o unitate cu personalitate juridică (statutul juridic = de la 3
la 11), se adună numărul de persoane de la Capitolul X, subpunct 46.1. şi subpunct
46.2.
Atenţie! Dacă formularul de bază are şi pagini adiţionale pentru Capitolul
X, se adună şi numărul de persoane înregistrate pe acestea.
Indicatorul 5.2. Număr de zile lucrate se completează după ce se consultă
Capitolul X din formularul de bază.
Dacă exploataţia agricolă este fără personalitate juridică (statutul juridic = 1 sau
2), se adună numărul de zile lucrate de la Capitolul X, subpunct 45.2. şi, dacă există,
numărul de zile lucrate de la Capitolul X, subpunct 46.1., coloana 3, subpunct 46.3.,
subpunct 46.4. (a şi b), coloana 2 şi subpunct 46.5.
Dacă este vorba de o unitate cu personalitate juridică (statutul juridic = de la 3
la 11), se adună numărul de zile lucrate de la Capitolul X, subpunct 46.1., coloana 3,
subpunct 46.3., subpunct 46.4. (a şi b) coloana 2 şi subpunct 46.5.
