Embed Size (px)
Citation preview
Nr 7 (37) iulie 2014
ISSN
185
7-44
24
R e v i s t ă d e e t N o g R a f i e f o l c l o R ş i c u lt u R ă c o N t e m p o R a N ă
Realităţi Culturale
pavel popa Nufărul mdash simbolul purităţii inimii 1 Calendar cronologic 4 ion domenco Nicolae Timofti bdquoAici icircmi sacircnt rădăcinile oamenii pe care-i stimezldquo 10
dorina rotari La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei 11
noie rotaru elena său O lecţie de neuitat12
maria popa Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artă 13 bdquoCine joacă horeleldquo 14
raia rogac Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular 16
dumitru flucus Şinca Nouă 19
iulia banari Cartea mdash sursă de formare a personalităţii21
ala şendrea La izvoarele veşniciei 22
iulia cojocaru De 11 ani fără rapsod 22
angela racu Satul Ignăţei mdash vatră de covoare 24
lidia gontea Renata Verejanu mdash Festivalul internaţional de Poezie 26
sergiu cumatrenco Grigore Zănoagă din nou minunează lumea 27
irina emilian bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenirealdquo 28
angela rezuş ludmila samarin bdquoEnigma artei coraleldquo 29
svetlana cernega Teatrul de păpuşi mdash o istorie de succes 30
claudia slutu-grama Steliana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei 30
Ansamblul de muzică şi dans popular MOŞTENITORII or Racircşcani
Pavel Popa redactor-şef
dr Varvara Buzilă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
dr hab Victor Ghilaş AŞM
Claudia Şerşun Ministerul Culturii
Mariana Cocieru AŞM
Veta Ghimpu-Munteanu Teleradio-Moldova
Veronica Caraulan Direcţia Cultură mun Bălţi
Gheorghe Nicolaescu Cabinetul metodic al Ministerului Culturii
Tudor GrigoriţăSecţia Cultură Ialoveni
Cristian Şarban design tehnoredactare
Proiectul bdquoRealităţi CultuRaleldquonr 7 (37) iulie 2014
Adresa mun chişinău str Bucureşti 68 of 313 314Tel (+373 22) 20-25-53Mob (069) 39 24 98 (P Popa)Fax (+373 22) 20-25-55E-mail popapavel55gmailcom notografprimgmailcom Ed
itura
bdquoN
otog
raf P
rim
ldquo sr
l
Tipo
grafi
a F
EP
Gra
fem
a Li
bris
srl
Co
lE
Giu
l d
E r
Ed
AC
ţiE
S a t u l I g n ă ţ e i ndash v a t r ă d e c o v o a r e
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
1
Luna iulie simbolizează nașterea lui Gaius Iulius Ce-zar (limba latină IMPbullCbullIVLIVSbullCAESARbullDIVVS1 n 13 iulie ca 100 icircHr ndash d 15 martie 44 icircHr) lider politic militar roman una dintre cele mai marcante și litigioasă individualitate din istorie
Acestei luni icirci mai sunt caracteristice și următoarele simboluri Rubinul - piatră prețioasă Copacii - ulmul și chiparosul Florile - nemțișorul de cacircmp și nufărul Icircn continuare mă voi referi doar la simbolistica nufărului
Etimologia cuvacircntului nufăr are izvorul icircn limba neogreacă bdquonuacutefaroacuterdquo [1 p 598] se mai presupune că ar proveni de la turcescul niluumlfer franțuzescul neacutenufar sau din limba spaniolă nenuacutefar Sinonimul cuvacircntului nufăr este nufacirce icircntacirclnit mai rar
O altă versiune despre origi-nea denumirii de bdquonufărrdquo este cu obacircrșia icircn limba latină ndash nymphae care icircnseamnă Nimfa (fiica apei)
Nufăr este bdquonume a două spe-cii de plante erbacee acvatice din familia nimfeaceelor cu frunzele mari care plutitesc la suprafața apeirdquo[1 P 598] apa icircn mitologie este considerată drept element primordial simbol al vieții al re-generării și al purității
Numele științific al plantei respective este Nympha-ea cu descindență grecescă - bdquonimfardquo care icircn mitologia elenă icircnseamnă creaturi feminine supranaturale ce tră-iau icircn izvoare
Nymphaea sau nufărul este o plantă atrăgătoare prin frunzele și florile ei cărora le sunt caracteristice și funcţiile factorului de echilibru pentru vegetaţia din lac
Rădăcina-i (rizomul) este puternică cu sarcina de a propti icircntreaga plantă Forma frunzei conform speciei poate fi rotundă sau ovală cu marginea dreaptă sau răs-fracircntă cu diverse dimensiuni - de la cacircţiva centimetri pacircnă la un metru Planta icircnflorește la finele lunii mai cacircnd apa și aerul dețin o temperatură mai icircncinsă fa-vorabilă Culoarea florii diferă icircn funcţie de specie de la alb la albastru și numeroase nuanţe de roz roșu și galben ndash culori asociate cu universul uman simbolistica cărora semnifică spiritual universul chromatic Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă icircntrucacirct culorile florii nufărului pot fi asociate icircn diferi-te părți ale lumii elementelor primordiale dimensiunii spațio-temporale
Icircn apele noastre cresc mai mult nuferii de culoare alba și galbenă Albul este culoarea care icircntrunește icircn sine
toate culorile spectrului luminii ca simbol al inocenței neinfluențate și netulburate a Paradisului primordial sau ca scop final al omului purificat icircn care este restabilită această stare Culoarea respectivă simbolizează puritatea și adevărul măreția și sacralitatea virginitatea
Culoarea galbenă este considerată culoarea gracircnelor pămacircntului aurului veseliei liniștei a invidiei și a gelo-ziei culoarea Soarelui a intuiției a presimțirii icircn care se află totuși o forță solară de un gen aparte care pătrunde și iluminează culoarea dragostei de cunoaștere etc
La noi nufărul deține o răspacircndire mai colantă crește icircn unele bazine de apă din icircmprejurimile Dubă-sarului și a Cahulului icircn Delta Dunării Această impre-
sionantă plantă este pe cale de dispariție din această cauză a fost inclusă icircn lista plantelor ocrotite icircn Cartea Roșie a Republicii Moldova ca societatea să observe și să conștientizeze nepăsarea ei faţă de mediul icircnconjură-tor Acest fapt icircncă o data detestă un semnal alarmant și demonstrează necesitatea icircntreprinderii unor acţiuni urgente icircn scopul conservă-
rii protejării și restabilirii ecosistemelor și a speciilor rare de plante șa Planta respectivă este icircntacirclnită icircn Eu-ropa Asia Mică regiunea Mării Mediterane și Peninsula Balcanica icirci place să trăiască pe lacuri bălți sau ape usor curgătoare icircn lacuri artificiale iazuri particulare și ba-zine cu apa Icircn Rusia există rezervoare naturale icircn apele cărora se icircntacirclnesc nuferi de trei tipuri alb (Nymphaea alba) zăpada (Nymphaea candida) și mici (Nymphaea tetragona)
Florile nufărului sunt mari cu frunze de dimensiu-nile palmei care plutesc pe oglinda apei Bobocii nufă-rului pot fi observați icircn luna iunie cu forma ovală Sursa dătătoare de viață a nufărului este soarele el are nevoie zilnic de cel puțin șase ore icircnsorite ca să se dezvolte atri-buindu-i florii calități simbolice și mistere divinitate Ciclul de icircnflorire al nufărului este foarte scurt Bobo-cul se deschide seara și peste noapte se icircnchide apoi dimineața se redeschide și icircncepe să se coloreze din alb imaculat devine succesiv roz și tot treptat se icircnchide Etapa de icircnflorire durează pacircnă icircn a doua seară cacircnd bo-bocul se icircnchide și se retrage sub apă unde se formează fructul de culoare galbenă situat icircn mjlocul florii Planta apare icircn aprilie și moare la sfacircrșitul lunii noiembrie
Pavel PoPaInstitutul de Filologie al AŞM
NUFĂRUL ndash simbolul purității inimii
SimboLUL LUNii iULie
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
2
Fruznele nuferilor acopera o bună parte din suprafața apei din jurul florii și pun piedici extinderii algelor sub care se ascund peștii broaștele etc Această plantă pentru prima data a fost descoperită icircn secolul XVIII de către preotul francez Latour-Marliac
Datorită faptului că nufărul se naște și se dezvoltă și icircn mlaștini demonstracircnd o frumusețe ne mai văzu-tă a devenit o metafora a evoluției omului de la bezna ignoranţei spre lumina spirituală Nu icircn zadar există la budiști zicala cei mai frumoși nuferi cresc icircn cele mai murdare ape
Icircn mitologie nuferii reprezintă florile cu cele mai numeroase semnificații simbolizand capacitatea de invenție veșnicia sănătatea splendoarea sau calmitatea sufletească
Vechii egiptenii au considerat nufărul floare ce face parte din mitologia solară crezacircnd că soarele a răsărit dintr-o floare de nufăr Ei foloseau nufărul ca ornament pentru ceremonii și sărbători icircl uzitau icircn decorul mor-mintelor
Icircn trecutul icircndepărtat nufarul a fost frecvent zu-grăvit pe pereții bisericilor din motive că era apreciat ca simbol al castităţii și purităţii Grecii considerau că nufărul este dotat cu puteri afrodisiace
Icircn diferite mitologii nufărul simbolizează forța de creație de obicei ca principiu feminin masculin ndash mai rar fertilitatea longevitatea posteritatea gloria purita-tea concordia și uitarea slava
Icircn contextual universal al celor dintacirci religii nufărul icircntr-o perfecţiune de-a dreptul senzuală sugera apariţia primordială a vieţii icircn icircmpărăția imensă și neutră a apelor
Icircn analogia primară religioasă floarea de nufăr sim-boliza icircnainte de toate sexul arhetipal feminin cheie și origine deopotrivă a nașterilor și renașterilor
Mirosul nufărului era considerat divin Omul romacircn de artă Pușa Roth icircn articolul bdquoNuferii
lui Monetrdquo constatează cu exactitate caracteristici speci-fice acestei perene plantă bdquoNufărul este surpriza repe-tabilă a fiecărei zile dar deși aproape familiară floarea ivită pe ape și icircntracircnd icircn spectrul de reflexe și visare al spațiului acvatic este cu fiecare zi tot mai atrăgătoare și parcă tot mai schimbatărdquo[2]
Filosoful și criticul de artă francez Gaston Bachelard compară surprizele nufărului cu cele ale unei dimineți de vară - nufărul este o clipă a lumii este o dimineaţă a ochilor este surprinzătoarea floare a zorilor de vară
Icircncă din antichitate puritatea florilor de nufăr a fermecat numeroși poeți și mari gacircnditori ai lumii pri-mind adesea de la această floare inspirația unor trainice realizări Nu icircntacircmplător pentru budiști floarea icircnseam-nă iluminarea mai mult decacirct cea intelectuală cea care icircnălța spiritul
Despre nufăr există mai multe legende una dintre cele mai răspacircndite ndash bdquoLegenda nufărului Amazonianrdquo
simbolizează credința frumoasei Naia icircn splendoarea plaiului natalfiind convinsă că bdquoexistă lumi mult mai bune și mai frumoase lthellipgt o atrăgea frumuseţea și lu-mina dumnezeiască a lunii Naia privi luna fascinată lthellipgt A doua zi plecă spre movila care se vedea icircn depăr-tare lthellipgt Icircncet icircncet urcă pacircnă icircn vacircrf Apăru și luna dar era foarte departe Naia așteptă pacircnă regina nopţii ajunse deasupra capului ei dar parcă se ridicase și mai sus lthellipgt Coboricirc colina cu ochii icircn lacrimi și ajunse pe malul Amazonului Pe apă se oglindea chipul lunii parcă chemacircnd-o la ea Atunci lthellipgt Naia se aruncă icircn apele adacircnci cuprinzacircnd luna cu brațele lthellipgt luna privind de sus se tulbură de ceea ce a văzut Pentru că nu avea puterea să o ia pe fată la ea o transformă icircn-tr-o floare frumoasă parfumată lthellipgt Floarea este albă icircn noaptea icircn care icircnflorește iar icircn nopţile următoare se colorează icircn roz bucuracircndu-se parcă de frumuseţea și parfumul primite icircn dar precum și de macircngacircierile deli-cate ale luniirdquo [3]
O altă legendă povestește că nufărul albastru (nym-phaea coeruleia) crește icircn apele racircului Nil icircn Africa - simbol al abundenței și fecundității
Una din poveștile din Dakota povestește despre ge-neza nufărului Odata noaptea dintre stelele cerurilor a coboracirct Fecioara crezacircnd că ar fi bine dacă ar trăi alături de oameni Tatăl ei a trimis fiul lui icircmpreună cu Fecioara la un icircnțelept care locuia peste lac pentru a-i cere acestu-ia sfaturi povățuitoare Dar pe cacircnd traversau apa barca tacircnărului s-a lovit de un buștean Fecioara a căzut icircn apă și s-a icircnecat Dimineața pe acel loc a apărut prima floare de nufăr
Nufărul este un simbol al abundenţei și fertilităţii legat de pămacircnt și apă de vegetaţie și de lumea subte-rană
Dintotdeauna nufărului i-a revenit diverse semnificații conform varietății culturilor sau mai bine zis civilizațiilor exprimacircnd icircn context larg importanța rolului său
Icircn general nufărul semnifică puritatea sufletească a primitoarei și intențiile curate ale celui care o oferă Acesta este cazul cacircnd oferirea florii este un gest de iubi-re totodată mai reprezintă și respectul profund pentru o anumită persoană și aprecierea calităților sale sufletești
Nufărul - simbolul raiului este considerat o plantă sfacircntă icircn foarte multe culturi Icircncă din antichitate nufă-rul era reprezentat icircn basoreliefuri și picturi murale atacirct icircn Egipt cacirct și icircn regatele Orientului Icircn vechea cultură hindusă zeul Brahma era onorat printr-un nufăr din aur Icircn China și India nufărul icircl reprezenta simbolic pe Bud-ha iar icircn Japonia - Paradisul Icircn Egiptul antic nufărul era simbolul fertilității și al bunăstării fiind asociat zeiței Isis
Celebrul pictor impresionist francez Claude Monet a pingălit nuferi icircn ulei pentru a-și exprima aprecierea sa emoțională față de societatea icircn care a trăit Această
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
3
mistică plantă a reprezentat și continuă și icircn prezent să redee emoțiile străbunilor și a noastre prin diferite cere-monii de credință sau tradiționale De exemplu egipte-nii antici au apreciat nufărul albastru nu numai o repre-zentare a soarelui ci și un simbol al reicircnvierii Una dintre cele mai apreciate semnificații ale plantei respective este bdquociclul viețiirdquo Se crede că pilonii templelor din Egiptul Antic aveau forma de nuferi icircnfloriți din pămacircnt
Pe continentul asiatic icircn Bangladeș nufărul icircn-truchipează floarea națională fiind prezentă și icircn cere-moniile religioase semnificacircnd viața și dragostea Dat fiind faptul că nufărul produce flori și fructe icircn același timp el reprezintă universalitatea iar conform religiei asiaticilor este considerată plantă sacră La budiști nufă-rul roșu simbolizează dragoste și pasiune și este socotită floarea inimii Nufărul violet are putere mistică iar cel alb reprezintă castitatea spirituală Este lucru arhicunos-cut că noaptea nufărul icircși icircnchide floare și o deschide o data cu apariția primei raze de soare anume din aceste considerente credința hinduismă conceptual de icircnviere este simbolic reprezentat de un nufăr Cu toate că aceas-tă plantă crește icircn macircl credință respectivă o consideră simbolul purității Deseori floarea de nufăr a fost folosi-tă la oformarea buchetului miresei pentru că semnifica castitatea și puritatea inimii și a sufletului
De veacuri icircn mănăstirile catolice oamenii au folo-sit rădăcina plantei de nufăr drept anafrodisiacă eficient fiind zdrobită și pusă la măcerat icircn vin Cei dintacirci medici medievali europeni atrăgeau atenţia asupra folosirii icircn exces a acestei mixturi icircn scopul de a amorţi insitnctele sexuale ale călugărilor și călugăriţelor
Renumitul folclorist romacircn Ivan Evseev referitor la simbolul nufărului constatează următoarele bdquoE pre-zent icircn glipica maya unde este simbol al abundenței și fertilității La dogonii din Mali nufărul este laptele feme-ii și simbol al sacircnului femininerdquo [4 P118]
Icircn apele stătătoare și lin curgătoare de la noi desco-perim doua specii de nuferi
mdash Nufarul alb (latină Nymphaea alba) ndash simbolul purității și a forței naturală este o plantă acvatică cu un aspect deosebit și face parte din familia Nymphaeaceae cu dimensiuni icircntre 1-2m și crește icircn apele stătătoare sau lin curgătoare Are rizom gros fixat din care cresc frunze foarte lung pețiolate cu limb ovat cordat și pluti-tor Florile lui sunt albe și plăcut mirositoare au diametru de pana la 15 cm cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie - august se ofilește imediat ce este ruptă chiar dacă este pusă icircn apă
Semnificația spirituală a numărului 5 - 5 sepa-le ale nufărului alb are menirea de a atenționa asupra frumuseții nu numai a florii respective dar și a vieții transmițacircnd vibrații de icircnceputuri antichitate origina-litate Icircn numerologie numarul 5 este considerat ca nu-mărul destinului
Egiptenii numeau nuferii albi bdquonenufarrdquo adică fru-moasele
Nufărul alb este considerat planta naţională a Ban-gladesh-ului precum și a statului indian Andhra Pra-desh și simbolizează tristeţea și despărţirea apusul de soare malul singuratic al mării precum și imaginea re-chinului
Fructul nufărului alb are forma sferică de culoare verde baciform
Nufarul alb se foloseste icircn combaterea insomniilor avand efect sedativ Frunzele și rizomii sunt folosite icircn industria pielăriei Extractul din planta respectivă este folosit icircn tratarea infecțiilor vaginale antidiarie anti-dizenterie etc Infuziile din această plantă erau folosite și icircn medicina populara pentru potolirea setei ca som-nifere contra gălbinărilor pentru intărirea părului icircn alimentație
Tradiţia spune că nufărul alb are și capacitatea de a alunga spiritele rele această plantă fiind folosită icircn ve-chime ca talisman icircn călătoriile lungi
Icircn apele Moldovei se intalneste foarte rar nufarul alb chiar icircn bazinele cu apă stagnantă și icircn cursul infe-rior al racircurilor Nistru și Prut la adancimea de pana la 4 metri
mdash Nufar galben (latină Nuphar lutea) este o plantă acvatică din familia Nymphaeaceae cu rizom gros fi-xat din care cresc frunze de culoarea verde icircnchis foarte lungi pețiolate Florile sunt galbene - aurii cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie ndash august dar nu sunt așa de frumoase ca a nufărului alb Are un miros aparte lansat din interiorul florii adică dintre petalele sale numeroase care icircn exte-rior sunt icircnvelite icircn sepalele metamorfozate Florile vor lasa locul marilor fructe lemnoase ce conțin numeroase semințe Fructul este adesea utilizat doar icircn stare des-hidratată icircn compunerea unor aranjamente floraleSpre deosebire de nufărul alb el crește și icircn zonele umbrite Fructul este conic de culoare verde baciform adesea utilizat icircn compunerea unor aranjamante florale Rădă-cinile plantei sunt buretoase rizomatoase bine icircngropa-te icircn sol Icircn fiecare an icircși măresc dimensiunile Nufărul odată cu instalarea sezonului rece icircși pierde partea sa aeriană dar care va bdquoexplodardquo din nou icircn primăvara ur-mătoare
Bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 20012 httppusarothwordpresscomtagsimbol-nufar
(consultatluni 23iunie2014ora 2200)3 httpwwwanidescoalaroarticollegenda-nufarului-
amazonianhtml Conform legendei respective floarea alba se cheama nufăr (consultatluni 23iunie2014ora 2200)
4 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Cul-turale Editura bdquoAMARCORDTimișoara 1994
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Pavel Popa redactor-şef
dr Varvara Buzilă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
dr hab Victor Ghilaş AŞM
Claudia Şerşun Ministerul Culturii
Mariana Cocieru AŞM
Veta Ghimpu-Munteanu Teleradio-Moldova
Veronica Caraulan Direcţia Cultură mun Bălţi
Gheorghe Nicolaescu Cabinetul metodic al Ministerului Culturii
Tudor GrigoriţăSecţia Cultură Ialoveni
Cristian Şarban design tehnoredactare
Proiectul bdquoRealităţi CultuRaleldquonr 7 (37) iulie 2014
Adresa mun chişinău str Bucureşti 68 of 313 314Tel (+373 22) 20-25-53Mob (069) 39 24 98 (P Popa)Fax (+373 22) 20-25-55E-mail popapavel55gmailcom notografprimgmailcom Ed
itura
bdquoN
otog
raf P
rim
ldquo sr
l
Tipo
grafi
a F
EP
Gra
fem
a Li
bris
srl
Co
lE
Giu
l d
E r
Ed
AC
ţiE
S a t u l I g n ă ţ e i ndash v a t r ă d e c o v o a r e
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
1
Luna iulie simbolizează nașterea lui Gaius Iulius Ce-zar (limba latină IMPbullCbullIVLIVSbullCAESARbullDIVVS1 n 13 iulie ca 100 icircHr ndash d 15 martie 44 icircHr) lider politic militar roman una dintre cele mai marcante și litigioasă individualitate din istorie
Acestei luni icirci mai sunt caracteristice și următoarele simboluri Rubinul - piatră prețioasă Copacii - ulmul și chiparosul Florile - nemțișorul de cacircmp și nufărul Icircn continuare mă voi referi doar la simbolistica nufărului
Etimologia cuvacircntului nufăr are izvorul icircn limba neogreacă bdquonuacutefaroacuterdquo [1 p 598] se mai presupune că ar proveni de la turcescul niluumlfer franțuzescul neacutenufar sau din limba spaniolă nenuacutefar Sinonimul cuvacircntului nufăr este nufacirce icircntacirclnit mai rar
O altă versiune despre origi-nea denumirii de bdquonufărrdquo este cu obacircrșia icircn limba latină ndash nymphae care icircnseamnă Nimfa (fiica apei)
Nufăr este bdquonume a două spe-cii de plante erbacee acvatice din familia nimfeaceelor cu frunzele mari care plutitesc la suprafața apeirdquo[1 P 598] apa icircn mitologie este considerată drept element primordial simbol al vieții al re-generării și al purității
Numele științific al plantei respective este Nympha-ea cu descindență grecescă - bdquonimfardquo care icircn mitologia elenă icircnseamnă creaturi feminine supranaturale ce tră-iau icircn izvoare
Nymphaea sau nufărul este o plantă atrăgătoare prin frunzele și florile ei cărora le sunt caracteristice și funcţiile factorului de echilibru pentru vegetaţia din lac
Rădăcina-i (rizomul) este puternică cu sarcina de a propti icircntreaga plantă Forma frunzei conform speciei poate fi rotundă sau ovală cu marginea dreaptă sau răs-fracircntă cu diverse dimensiuni - de la cacircţiva centimetri pacircnă la un metru Planta icircnflorește la finele lunii mai cacircnd apa și aerul dețin o temperatură mai icircncinsă fa-vorabilă Culoarea florii diferă icircn funcţie de specie de la alb la albastru și numeroase nuanţe de roz roșu și galben ndash culori asociate cu universul uman simbolistica cărora semnifică spiritual universul chromatic Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă icircntrucacirct culorile florii nufărului pot fi asociate icircn diferi-te părți ale lumii elementelor primordiale dimensiunii spațio-temporale
Icircn apele noastre cresc mai mult nuferii de culoare alba și galbenă Albul este culoarea care icircntrunește icircn sine
toate culorile spectrului luminii ca simbol al inocenței neinfluențate și netulburate a Paradisului primordial sau ca scop final al omului purificat icircn care este restabilită această stare Culoarea respectivă simbolizează puritatea și adevărul măreția și sacralitatea virginitatea
Culoarea galbenă este considerată culoarea gracircnelor pămacircntului aurului veseliei liniștei a invidiei și a gelo-ziei culoarea Soarelui a intuiției a presimțirii icircn care se află totuși o forță solară de un gen aparte care pătrunde și iluminează culoarea dragostei de cunoaștere etc
La noi nufărul deține o răspacircndire mai colantă crește icircn unele bazine de apă din icircmprejurimile Dubă-sarului și a Cahulului icircn Delta Dunării Această impre-
sionantă plantă este pe cale de dispariție din această cauză a fost inclusă icircn lista plantelor ocrotite icircn Cartea Roșie a Republicii Moldova ca societatea să observe și să conștientizeze nepăsarea ei faţă de mediul icircnconjură-tor Acest fapt icircncă o data detestă un semnal alarmant și demonstrează necesitatea icircntreprinderii unor acţiuni urgente icircn scopul conservă-
rii protejării și restabilirii ecosistemelor și a speciilor rare de plante șa Planta respectivă este icircntacirclnită icircn Eu-ropa Asia Mică regiunea Mării Mediterane și Peninsula Balcanica icirci place să trăiască pe lacuri bălți sau ape usor curgătoare icircn lacuri artificiale iazuri particulare și ba-zine cu apa Icircn Rusia există rezervoare naturale icircn apele cărora se icircntacirclnesc nuferi de trei tipuri alb (Nymphaea alba) zăpada (Nymphaea candida) și mici (Nymphaea tetragona)
Florile nufărului sunt mari cu frunze de dimensiu-nile palmei care plutesc pe oglinda apei Bobocii nufă-rului pot fi observați icircn luna iunie cu forma ovală Sursa dătătoare de viață a nufărului este soarele el are nevoie zilnic de cel puțin șase ore icircnsorite ca să se dezvolte atri-buindu-i florii calități simbolice și mistere divinitate Ciclul de icircnflorire al nufărului este foarte scurt Bobo-cul se deschide seara și peste noapte se icircnchide apoi dimineața se redeschide și icircncepe să se coloreze din alb imaculat devine succesiv roz și tot treptat se icircnchide Etapa de icircnflorire durează pacircnă icircn a doua seară cacircnd bo-bocul se icircnchide și se retrage sub apă unde se formează fructul de culoare galbenă situat icircn mjlocul florii Planta apare icircn aprilie și moare la sfacircrșitul lunii noiembrie
Pavel PoPaInstitutul de Filologie al AŞM
NUFĂRUL ndash simbolul purității inimii
SimboLUL LUNii iULie
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
2
Fruznele nuferilor acopera o bună parte din suprafața apei din jurul florii și pun piedici extinderii algelor sub care se ascund peștii broaștele etc Această plantă pentru prima data a fost descoperită icircn secolul XVIII de către preotul francez Latour-Marliac
Datorită faptului că nufărul se naște și se dezvoltă și icircn mlaștini demonstracircnd o frumusețe ne mai văzu-tă a devenit o metafora a evoluției omului de la bezna ignoranţei spre lumina spirituală Nu icircn zadar există la budiști zicala cei mai frumoși nuferi cresc icircn cele mai murdare ape
Icircn mitologie nuferii reprezintă florile cu cele mai numeroase semnificații simbolizand capacitatea de invenție veșnicia sănătatea splendoarea sau calmitatea sufletească
Vechii egiptenii au considerat nufărul floare ce face parte din mitologia solară crezacircnd că soarele a răsărit dintr-o floare de nufăr Ei foloseau nufărul ca ornament pentru ceremonii și sărbători icircl uzitau icircn decorul mor-mintelor
Icircn trecutul icircndepărtat nufarul a fost frecvent zu-grăvit pe pereții bisericilor din motive că era apreciat ca simbol al castităţii și purităţii Grecii considerau că nufărul este dotat cu puteri afrodisiace
Icircn diferite mitologii nufărul simbolizează forța de creație de obicei ca principiu feminin masculin ndash mai rar fertilitatea longevitatea posteritatea gloria purita-tea concordia și uitarea slava
Icircn contextual universal al celor dintacirci religii nufărul icircntr-o perfecţiune de-a dreptul senzuală sugera apariţia primordială a vieţii icircn icircmpărăția imensă și neutră a apelor
Icircn analogia primară religioasă floarea de nufăr sim-boliza icircnainte de toate sexul arhetipal feminin cheie și origine deopotrivă a nașterilor și renașterilor
Mirosul nufărului era considerat divin Omul romacircn de artă Pușa Roth icircn articolul bdquoNuferii
lui Monetrdquo constatează cu exactitate caracteristici speci-fice acestei perene plantă bdquoNufărul este surpriza repe-tabilă a fiecărei zile dar deși aproape familiară floarea ivită pe ape și icircntracircnd icircn spectrul de reflexe și visare al spațiului acvatic este cu fiecare zi tot mai atrăgătoare și parcă tot mai schimbatărdquo[2]
Filosoful și criticul de artă francez Gaston Bachelard compară surprizele nufărului cu cele ale unei dimineți de vară - nufărul este o clipă a lumii este o dimineaţă a ochilor este surprinzătoarea floare a zorilor de vară
Icircncă din antichitate puritatea florilor de nufăr a fermecat numeroși poeți și mari gacircnditori ai lumii pri-mind adesea de la această floare inspirația unor trainice realizări Nu icircntacircmplător pentru budiști floarea icircnseam-nă iluminarea mai mult decacirct cea intelectuală cea care icircnălța spiritul
Despre nufăr există mai multe legende una dintre cele mai răspacircndite ndash bdquoLegenda nufărului Amazonianrdquo
simbolizează credința frumoasei Naia icircn splendoarea plaiului natalfiind convinsă că bdquoexistă lumi mult mai bune și mai frumoase lthellipgt o atrăgea frumuseţea și lu-mina dumnezeiască a lunii Naia privi luna fascinată lthellipgt A doua zi plecă spre movila care se vedea icircn depăr-tare lthellipgt Icircncet icircncet urcă pacircnă icircn vacircrf Apăru și luna dar era foarte departe Naia așteptă pacircnă regina nopţii ajunse deasupra capului ei dar parcă se ridicase și mai sus lthellipgt Coboricirc colina cu ochii icircn lacrimi și ajunse pe malul Amazonului Pe apă se oglindea chipul lunii parcă chemacircnd-o la ea Atunci lthellipgt Naia se aruncă icircn apele adacircnci cuprinzacircnd luna cu brațele lthellipgt luna privind de sus se tulbură de ceea ce a văzut Pentru că nu avea puterea să o ia pe fată la ea o transformă icircn-tr-o floare frumoasă parfumată lthellipgt Floarea este albă icircn noaptea icircn care icircnflorește iar icircn nopţile următoare se colorează icircn roz bucuracircndu-se parcă de frumuseţea și parfumul primite icircn dar precum și de macircngacircierile deli-cate ale luniirdquo [3]
O altă legendă povestește că nufărul albastru (nym-phaea coeruleia) crește icircn apele racircului Nil icircn Africa - simbol al abundenței și fecundității
Una din poveștile din Dakota povestește despre ge-neza nufărului Odata noaptea dintre stelele cerurilor a coboracirct Fecioara crezacircnd că ar fi bine dacă ar trăi alături de oameni Tatăl ei a trimis fiul lui icircmpreună cu Fecioara la un icircnțelept care locuia peste lac pentru a-i cere acestu-ia sfaturi povățuitoare Dar pe cacircnd traversau apa barca tacircnărului s-a lovit de un buștean Fecioara a căzut icircn apă și s-a icircnecat Dimineața pe acel loc a apărut prima floare de nufăr
Nufărul este un simbol al abundenţei și fertilităţii legat de pămacircnt și apă de vegetaţie și de lumea subte-rană
Dintotdeauna nufărului i-a revenit diverse semnificații conform varietății culturilor sau mai bine zis civilizațiilor exprimacircnd icircn context larg importanța rolului său
Icircn general nufărul semnifică puritatea sufletească a primitoarei și intențiile curate ale celui care o oferă Acesta este cazul cacircnd oferirea florii este un gest de iubi-re totodată mai reprezintă și respectul profund pentru o anumită persoană și aprecierea calităților sale sufletești
Nufărul - simbolul raiului este considerat o plantă sfacircntă icircn foarte multe culturi Icircncă din antichitate nufă-rul era reprezentat icircn basoreliefuri și picturi murale atacirct icircn Egipt cacirct și icircn regatele Orientului Icircn vechea cultură hindusă zeul Brahma era onorat printr-un nufăr din aur Icircn China și India nufărul icircl reprezenta simbolic pe Bud-ha iar icircn Japonia - Paradisul Icircn Egiptul antic nufărul era simbolul fertilității și al bunăstării fiind asociat zeiței Isis
Celebrul pictor impresionist francez Claude Monet a pingălit nuferi icircn ulei pentru a-și exprima aprecierea sa emoțională față de societatea icircn care a trăit Această
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
3
mistică plantă a reprezentat și continuă și icircn prezent să redee emoțiile străbunilor și a noastre prin diferite cere-monii de credință sau tradiționale De exemplu egipte-nii antici au apreciat nufărul albastru nu numai o repre-zentare a soarelui ci și un simbol al reicircnvierii Una dintre cele mai apreciate semnificații ale plantei respective este bdquociclul viețiirdquo Se crede că pilonii templelor din Egiptul Antic aveau forma de nuferi icircnfloriți din pămacircnt
Pe continentul asiatic icircn Bangladeș nufărul icircn-truchipează floarea națională fiind prezentă și icircn cere-moniile religioase semnificacircnd viața și dragostea Dat fiind faptul că nufărul produce flori și fructe icircn același timp el reprezintă universalitatea iar conform religiei asiaticilor este considerată plantă sacră La budiști nufă-rul roșu simbolizează dragoste și pasiune și este socotită floarea inimii Nufărul violet are putere mistică iar cel alb reprezintă castitatea spirituală Este lucru arhicunos-cut că noaptea nufărul icircși icircnchide floare și o deschide o data cu apariția primei raze de soare anume din aceste considerente credința hinduismă conceptual de icircnviere este simbolic reprezentat de un nufăr Cu toate că aceas-tă plantă crește icircn macircl credință respectivă o consideră simbolul purității Deseori floarea de nufăr a fost folosi-tă la oformarea buchetului miresei pentru că semnifica castitatea și puritatea inimii și a sufletului
De veacuri icircn mănăstirile catolice oamenii au folo-sit rădăcina plantei de nufăr drept anafrodisiacă eficient fiind zdrobită și pusă la măcerat icircn vin Cei dintacirci medici medievali europeni atrăgeau atenţia asupra folosirii icircn exces a acestei mixturi icircn scopul de a amorţi insitnctele sexuale ale călugărilor și călugăriţelor
Renumitul folclorist romacircn Ivan Evseev referitor la simbolul nufărului constatează următoarele bdquoE pre-zent icircn glipica maya unde este simbol al abundenței și fertilității La dogonii din Mali nufărul este laptele feme-ii și simbol al sacircnului femininerdquo [4 P118]
Icircn apele stătătoare și lin curgătoare de la noi desco-perim doua specii de nuferi
mdash Nufarul alb (latină Nymphaea alba) ndash simbolul purității și a forței naturală este o plantă acvatică cu un aspect deosebit și face parte din familia Nymphaeaceae cu dimensiuni icircntre 1-2m și crește icircn apele stătătoare sau lin curgătoare Are rizom gros fixat din care cresc frunze foarte lung pețiolate cu limb ovat cordat și pluti-tor Florile lui sunt albe și plăcut mirositoare au diametru de pana la 15 cm cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie - august se ofilește imediat ce este ruptă chiar dacă este pusă icircn apă
Semnificația spirituală a numărului 5 - 5 sepa-le ale nufărului alb are menirea de a atenționa asupra frumuseții nu numai a florii respective dar și a vieții transmițacircnd vibrații de icircnceputuri antichitate origina-litate Icircn numerologie numarul 5 este considerat ca nu-mărul destinului
Egiptenii numeau nuferii albi bdquonenufarrdquo adică fru-moasele
Nufărul alb este considerat planta naţională a Ban-gladesh-ului precum și a statului indian Andhra Pra-desh și simbolizează tristeţea și despărţirea apusul de soare malul singuratic al mării precum și imaginea re-chinului
Fructul nufărului alb are forma sferică de culoare verde baciform
Nufarul alb se foloseste icircn combaterea insomniilor avand efect sedativ Frunzele și rizomii sunt folosite icircn industria pielăriei Extractul din planta respectivă este folosit icircn tratarea infecțiilor vaginale antidiarie anti-dizenterie etc Infuziile din această plantă erau folosite și icircn medicina populara pentru potolirea setei ca som-nifere contra gălbinărilor pentru intărirea părului icircn alimentație
Tradiţia spune că nufărul alb are și capacitatea de a alunga spiritele rele această plantă fiind folosită icircn ve-chime ca talisman icircn călătoriile lungi
Icircn apele Moldovei se intalneste foarte rar nufarul alb chiar icircn bazinele cu apă stagnantă și icircn cursul infe-rior al racircurilor Nistru și Prut la adancimea de pana la 4 metri
mdash Nufar galben (latină Nuphar lutea) este o plantă acvatică din familia Nymphaeaceae cu rizom gros fi-xat din care cresc frunze de culoarea verde icircnchis foarte lungi pețiolate Florile sunt galbene - aurii cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie ndash august dar nu sunt așa de frumoase ca a nufărului alb Are un miros aparte lansat din interiorul florii adică dintre petalele sale numeroase care icircn exte-rior sunt icircnvelite icircn sepalele metamorfozate Florile vor lasa locul marilor fructe lemnoase ce conțin numeroase semințe Fructul este adesea utilizat doar icircn stare des-hidratată icircn compunerea unor aranjamente floraleSpre deosebire de nufărul alb el crește și icircn zonele umbrite Fructul este conic de culoare verde baciform adesea utilizat icircn compunerea unor aranjamante florale Rădă-cinile plantei sunt buretoase rizomatoase bine icircngropa-te icircn sol Icircn fiecare an icircși măresc dimensiunile Nufărul odată cu instalarea sezonului rece icircși pierde partea sa aeriană dar care va bdquoexplodardquo din nou icircn primăvara ur-mătoare
Bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 20012 httppusarothwordpresscomtagsimbol-nufar
(consultatluni 23iunie2014ora 2200)3 httpwwwanidescoalaroarticollegenda-nufarului-
amazonianhtml Conform legendei respective floarea alba se cheama nufăr (consultatluni 23iunie2014ora 2200)
4 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Cul-turale Editura bdquoAMARCORDTimișoara 1994
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
1
Luna iulie simbolizează nașterea lui Gaius Iulius Ce-zar (limba latină IMPbullCbullIVLIVSbullCAESARbullDIVVS1 n 13 iulie ca 100 icircHr ndash d 15 martie 44 icircHr) lider politic militar roman una dintre cele mai marcante și litigioasă individualitate din istorie
Acestei luni icirci mai sunt caracteristice și următoarele simboluri Rubinul - piatră prețioasă Copacii - ulmul și chiparosul Florile - nemțișorul de cacircmp și nufărul Icircn continuare mă voi referi doar la simbolistica nufărului
Etimologia cuvacircntului nufăr are izvorul icircn limba neogreacă bdquonuacutefaroacuterdquo [1 p 598] se mai presupune că ar proveni de la turcescul niluumlfer franțuzescul neacutenufar sau din limba spaniolă nenuacutefar Sinonimul cuvacircntului nufăr este nufacirce icircntacirclnit mai rar
O altă versiune despre origi-nea denumirii de bdquonufărrdquo este cu obacircrșia icircn limba latină ndash nymphae care icircnseamnă Nimfa (fiica apei)
Nufăr este bdquonume a două spe-cii de plante erbacee acvatice din familia nimfeaceelor cu frunzele mari care plutitesc la suprafața apeirdquo[1 P 598] apa icircn mitologie este considerată drept element primordial simbol al vieții al re-generării și al purității
Numele științific al plantei respective este Nympha-ea cu descindență grecescă - bdquonimfardquo care icircn mitologia elenă icircnseamnă creaturi feminine supranaturale ce tră-iau icircn izvoare
Nymphaea sau nufărul este o plantă atrăgătoare prin frunzele și florile ei cărora le sunt caracteristice și funcţiile factorului de echilibru pentru vegetaţia din lac
Rădăcina-i (rizomul) este puternică cu sarcina de a propti icircntreaga plantă Forma frunzei conform speciei poate fi rotundă sau ovală cu marginea dreaptă sau răs-fracircntă cu diverse dimensiuni - de la cacircţiva centimetri pacircnă la un metru Planta icircnflorește la finele lunii mai cacircnd apa și aerul dețin o temperatură mai icircncinsă fa-vorabilă Culoarea florii diferă icircn funcţie de specie de la alb la albastru și numeroase nuanţe de roz roșu și galben ndash culori asociate cu universul uman simbolistica cărora semnifică spiritual universul chromatic Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă icircntrucacirct culorile florii nufărului pot fi asociate icircn diferi-te părți ale lumii elementelor primordiale dimensiunii spațio-temporale
Icircn apele noastre cresc mai mult nuferii de culoare alba și galbenă Albul este culoarea care icircntrunește icircn sine
toate culorile spectrului luminii ca simbol al inocenței neinfluențate și netulburate a Paradisului primordial sau ca scop final al omului purificat icircn care este restabilită această stare Culoarea respectivă simbolizează puritatea și adevărul măreția și sacralitatea virginitatea
Culoarea galbenă este considerată culoarea gracircnelor pămacircntului aurului veseliei liniștei a invidiei și a gelo-ziei culoarea Soarelui a intuiției a presimțirii icircn care se află totuși o forță solară de un gen aparte care pătrunde și iluminează culoarea dragostei de cunoaștere etc
La noi nufărul deține o răspacircndire mai colantă crește icircn unele bazine de apă din icircmprejurimile Dubă-sarului și a Cahulului icircn Delta Dunării Această impre-
sionantă plantă este pe cale de dispariție din această cauză a fost inclusă icircn lista plantelor ocrotite icircn Cartea Roșie a Republicii Moldova ca societatea să observe și să conștientizeze nepăsarea ei faţă de mediul icircnconjură-tor Acest fapt icircncă o data detestă un semnal alarmant și demonstrează necesitatea icircntreprinderii unor acţiuni urgente icircn scopul conservă-
rii protejării și restabilirii ecosistemelor și a speciilor rare de plante șa Planta respectivă este icircntacirclnită icircn Eu-ropa Asia Mică regiunea Mării Mediterane și Peninsula Balcanica icirci place să trăiască pe lacuri bălți sau ape usor curgătoare icircn lacuri artificiale iazuri particulare și ba-zine cu apa Icircn Rusia există rezervoare naturale icircn apele cărora se icircntacirclnesc nuferi de trei tipuri alb (Nymphaea alba) zăpada (Nymphaea candida) și mici (Nymphaea tetragona)
Florile nufărului sunt mari cu frunze de dimensiu-nile palmei care plutesc pe oglinda apei Bobocii nufă-rului pot fi observați icircn luna iunie cu forma ovală Sursa dătătoare de viață a nufărului este soarele el are nevoie zilnic de cel puțin șase ore icircnsorite ca să se dezvolte atri-buindu-i florii calități simbolice și mistere divinitate Ciclul de icircnflorire al nufărului este foarte scurt Bobo-cul se deschide seara și peste noapte se icircnchide apoi dimineața se redeschide și icircncepe să se coloreze din alb imaculat devine succesiv roz și tot treptat se icircnchide Etapa de icircnflorire durează pacircnă icircn a doua seară cacircnd bo-bocul se icircnchide și se retrage sub apă unde se formează fructul de culoare galbenă situat icircn mjlocul florii Planta apare icircn aprilie și moare la sfacircrșitul lunii noiembrie
Pavel PoPaInstitutul de Filologie al AŞM
NUFĂRUL ndash simbolul purității inimii
SimboLUL LUNii iULie
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
2
Fruznele nuferilor acopera o bună parte din suprafața apei din jurul florii și pun piedici extinderii algelor sub care se ascund peștii broaștele etc Această plantă pentru prima data a fost descoperită icircn secolul XVIII de către preotul francez Latour-Marliac
Datorită faptului că nufărul se naște și se dezvoltă și icircn mlaștini demonstracircnd o frumusețe ne mai văzu-tă a devenit o metafora a evoluției omului de la bezna ignoranţei spre lumina spirituală Nu icircn zadar există la budiști zicala cei mai frumoși nuferi cresc icircn cele mai murdare ape
Icircn mitologie nuferii reprezintă florile cu cele mai numeroase semnificații simbolizand capacitatea de invenție veșnicia sănătatea splendoarea sau calmitatea sufletească
Vechii egiptenii au considerat nufărul floare ce face parte din mitologia solară crezacircnd că soarele a răsărit dintr-o floare de nufăr Ei foloseau nufărul ca ornament pentru ceremonii și sărbători icircl uzitau icircn decorul mor-mintelor
Icircn trecutul icircndepărtat nufarul a fost frecvent zu-grăvit pe pereții bisericilor din motive că era apreciat ca simbol al castităţii și purităţii Grecii considerau că nufărul este dotat cu puteri afrodisiace
Icircn diferite mitologii nufărul simbolizează forța de creație de obicei ca principiu feminin masculin ndash mai rar fertilitatea longevitatea posteritatea gloria purita-tea concordia și uitarea slava
Icircn contextual universal al celor dintacirci religii nufărul icircntr-o perfecţiune de-a dreptul senzuală sugera apariţia primordială a vieţii icircn icircmpărăția imensă și neutră a apelor
Icircn analogia primară religioasă floarea de nufăr sim-boliza icircnainte de toate sexul arhetipal feminin cheie și origine deopotrivă a nașterilor și renașterilor
Mirosul nufărului era considerat divin Omul romacircn de artă Pușa Roth icircn articolul bdquoNuferii
lui Monetrdquo constatează cu exactitate caracteristici speci-fice acestei perene plantă bdquoNufărul este surpriza repe-tabilă a fiecărei zile dar deși aproape familiară floarea ivită pe ape și icircntracircnd icircn spectrul de reflexe și visare al spațiului acvatic este cu fiecare zi tot mai atrăgătoare și parcă tot mai schimbatărdquo[2]
Filosoful și criticul de artă francez Gaston Bachelard compară surprizele nufărului cu cele ale unei dimineți de vară - nufărul este o clipă a lumii este o dimineaţă a ochilor este surprinzătoarea floare a zorilor de vară
Icircncă din antichitate puritatea florilor de nufăr a fermecat numeroși poeți și mari gacircnditori ai lumii pri-mind adesea de la această floare inspirația unor trainice realizări Nu icircntacircmplător pentru budiști floarea icircnseam-nă iluminarea mai mult decacirct cea intelectuală cea care icircnălța spiritul
Despre nufăr există mai multe legende una dintre cele mai răspacircndite ndash bdquoLegenda nufărului Amazonianrdquo
simbolizează credința frumoasei Naia icircn splendoarea plaiului natalfiind convinsă că bdquoexistă lumi mult mai bune și mai frumoase lthellipgt o atrăgea frumuseţea și lu-mina dumnezeiască a lunii Naia privi luna fascinată lthellipgt A doua zi plecă spre movila care se vedea icircn depăr-tare lthellipgt Icircncet icircncet urcă pacircnă icircn vacircrf Apăru și luna dar era foarte departe Naia așteptă pacircnă regina nopţii ajunse deasupra capului ei dar parcă se ridicase și mai sus lthellipgt Coboricirc colina cu ochii icircn lacrimi și ajunse pe malul Amazonului Pe apă se oglindea chipul lunii parcă chemacircnd-o la ea Atunci lthellipgt Naia se aruncă icircn apele adacircnci cuprinzacircnd luna cu brațele lthellipgt luna privind de sus se tulbură de ceea ce a văzut Pentru că nu avea puterea să o ia pe fată la ea o transformă icircn-tr-o floare frumoasă parfumată lthellipgt Floarea este albă icircn noaptea icircn care icircnflorește iar icircn nopţile următoare se colorează icircn roz bucuracircndu-se parcă de frumuseţea și parfumul primite icircn dar precum și de macircngacircierile deli-cate ale luniirdquo [3]
O altă legendă povestește că nufărul albastru (nym-phaea coeruleia) crește icircn apele racircului Nil icircn Africa - simbol al abundenței și fecundității
Una din poveștile din Dakota povestește despre ge-neza nufărului Odata noaptea dintre stelele cerurilor a coboracirct Fecioara crezacircnd că ar fi bine dacă ar trăi alături de oameni Tatăl ei a trimis fiul lui icircmpreună cu Fecioara la un icircnțelept care locuia peste lac pentru a-i cere acestu-ia sfaturi povățuitoare Dar pe cacircnd traversau apa barca tacircnărului s-a lovit de un buștean Fecioara a căzut icircn apă și s-a icircnecat Dimineața pe acel loc a apărut prima floare de nufăr
Nufărul este un simbol al abundenţei și fertilităţii legat de pămacircnt și apă de vegetaţie și de lumea subte-rană
Dintotdeauna nufărului i-a revenit diverse semnificații conform varietății culturilor sau mai bine zis civilizațiilor exprimacircnd icircn context larg importanța rolului său
Icircn general nufărul semnifică puritatea sufletească a primitoarei și intențiile curate ale celui care o oferă Acesta este cazul cacircnd oferirea florii este un gest de iubi-re totodată mai reprezintă și respectul profund pentru o anumită persoană și aprecierea calităților sale sufletești
Nufărul - simbolul raiului este considerat o plantă sfacircntă icircn foarte multe culturi Icircncă din antichitate nufă-rul era reprezentat icircn basoreliefuri și picturi murale atacirct icircn Egipt cacirct și icircn regatele Orientului Icircn vechea cultură hindusă zeul Brahma era onorat printr-un nufăr din aur Icircn China și India nufărul icircl reprezenta simbolic pe Bud-ha iar icircn Japonia - Paradisul Icircn Egiptul antic nufărul era simbolul fertilității și al bunăstării fiind asociat zeiței Isis
Celebrul pictor impresionist francez Claude Monet a pingălit nuferi icircn ulei pentru a-și exprima aprecierea sa emoțională față de societatea icircn care a trăit Această
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
3
mistică plantă a reprezentat și continuă și icircn prezent să redee emoțiile străbunilor și a noastre prin diferite cere-monii de credință sau tradiționale De exemplu egipte-nii antici au apreciat nufărul albastru nu numai o repre-zentare a soarelui ci și un simbol al reicircnvierii Una dintre cele mai apreciate semnificații ale plantei respective este bdquociclul viețiirdquo Se crede că pilonii templelor din Egiptul Antic aveau forma de nuferi icircnfloriți din pămacircnt
Pe continentul asiatic icircn Bangladeș nufărul icircn-truchipează floarea națională fiind prezentă și icircn cere-moniile religioase semnificacircnd viața și dragostea Dat fiind faptul că nufărul produce flori și fructe icircn același timp el reprezintă universalitatea iar conform religiei asiaticilor este considerată plantă sacră La budiști nufă-rul roșu simbolizează dragoste și pasiune și este socotită floarea inimii Nufărul violet are putere mistică iar cel alb reprezintă castitatea spirituală Este lucru arhicunos-cut că noaptea nufărul icircși icircnchide floare și o deschide o data cu apariția primei raze de soare anume din aceste considerente credința hinduismă conceptual de icircnviere este simbolic reprezentat de un nufăr Cu toate că aceas-tă plantă crește icircn macircl credință respectivă o consideră simbolul purității Deseori floarea de nufăr a fost folosi-tă la oformarea buchetului miresei pentru că semnifica castitatea și puritatea inimii și a sufletului
De veacuri icircn mănăstirile catolice oamenii au folo-sit rădăcina plantei de nufăr drept anafrodisiacă eficient fiind zdrobită și pusă la măcerat icircn vin Cei dintacirci medici medievali europeni atrăgeau atenţia asupra folosirii icircn exces a acestei mixturi icircn scopul de a amorţi insitnctele sexuale ale călugărilor și călugăriţelor
Renumitul folclorist romacircn Ivan Evseev referitor la simbolul nufărului constatează următoarele bdquoE pre-zent icircn glipica maya unde este simbol al abundenței și fertilității La dogonii din Mali nufărul este laptele feme-ii și simbol al sacircnului femininerdquo [4 P118]
Icircn apele stătătoare și lin curgătoare de la noi desco-perim doua specii de nuferi
mdash Nufarul alb (latină Nymphaea alba) ndash simbolul purității și a forței naturală este o plantă acvatică cu un aspect deosebit și face parte din familia Nymphaeaceae cu dimensiuni icircntre 1-2m și crește icircn apele stătătoare sau lin curgătoare Are rizom gros fixat din care cresc frunze foarte lung pețiolate cu limb ovat cordat și pluti-tor Florile lui sunt albe și plăcut mirositoare au diametru de pana la 15 cm cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie - august se ofilește imediat ce este ruptă chiar dacă este pusă icircn apă
Semnificația spirituală a numărului 5 - 5 sepa-le ale nufărului alb are menirea de a atenționa asupra frumuseții nu numai a florii respective dar și a vieții transmițacircnd vibrații de icircnceputuri antichitate origina-litate Icircn numerologie numarul 5 este considerat ca nu-mărul destinului
Egiptenii numeau nuferii albi bdquonenufarrdquo adică fru-moasele
Nufărul alb este considerat planta naţională a Ban-gladesh-ului precum și a statului indian Andhra Pra-desh și simbolizează tristeţea și despărţirea apusul de soare malul singuratic al mării precum și imaginea re-chinului
Fructul nufărului alb are forma sferică de culoare verde baciform
Nufarul alb se foloseste icircn combaterea insomniilor avand efect sedativ Frunzele și rizomii sunt folosite icircn industria pielăriei Extractul din planta respectivă este folosit icircn tratarea infecțiilor vaginale antidiarie anti-dizenterie etc Infuziile din această plantă erau folosite și icircn medicina populara pentru potolirea setei ca som-nifere contra gălbinărilor pentru intărirea părului icircn alimentație
Tradiţia spune că nufărul alb are și capacitatea de a alunga spiritele rele această plantă fiind folosită icircn ve-chime ca talisman icircn călătoriile lungi
Icircn apele Moldovei se intalneste foarte rar nufarul alb chiar icircn bazinele cu apă stagnantă și icircn cursul infe-rior al racircurilor Nistru și Prut la adancimea de pana la 4 metri
mdash Nufar galben (latină Nuphar lutea) este o plantă acvatică din familia Nymphaeaceae cu rizom gros fi-xat din care cresc frunze de culoarea verde icircnchis foarte lungi pețiolate Florile sunt galbene - aurii cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie ndash august dar nu sunt așa de frumoase ca a nufărului alb Are un miros aparte lansat din interiorul florii adică dintre petalele sale numeroase care icircn exte-rior sunt icircnvelite icircn sepalele metamorfozate Florile vor lasa locul marilor fructe lemnoase ce conțin numeroase semințe Fructul este adesea utilizat doar icircn stare des-hidratată icircn compunerea unor aranjamente floraleSpre deosebire de nufărul alb el crește și icircn zonele umbrite Fructul este conic de culoare verde baciform adesea utilizat icircn compunerea unor aranjamante florale Rădă-cinile plantei sunt buretoase rizomatoase bine icircngropa-te icircn sol Icircn fiecare an icircși măresc dimensiunile Nufărul odată cu instalarea sezonului rece icircși pierde partea sa aeriană dar care va bdquoexplodardquo din nou icircn primăvara ur-mătoare
Bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 20012 httppusarothwordpresscomtagsimbol-nufar
(consultatluni 23iunie2014ora 2200)3 httpwwwanidescoalaroarticollegenda-nufarului-
amazonianhtml Conform legendei respective floarea alba se cheama nufăr (consultatluni 23iunie2014ora 2200)
4 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Cul-turale Editura bdquoAMARCORDTimișoara 1994
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
2
Fruznele nuferilor acopera o bună parte din suprafața apei din jurul florii și pun piedici extinderii algelor sub care se ascund peștii broaștele etc Această plantă pentru prima data a fost descoperită icircn secolul XVIII de către preotul francez Latour-Marliac
Datorită faptului că nufărul se naște și se dezvoltă și icircn mlaștini demonstracircnd o frumusețe ne mai văzu-tă a devenit o metafora a evoluției omului de la bezna ignoranţei spre lumina spirituală Nu icircn zadar există la budiști zicala cei mai frumoși nuferi cresc icircn cele mai murdare ape
Icircn mitologie nuferii reprezintă florile cu cele mai numeroase semnificații simbolizand capacitatea de invenție veșnicia sănătatea splendoarea sau calmitatea sufletească
Vechii egiptenii au considerat nufărul floare ce face parte din mitologia solară crezacircnd că soarele a răsărit dintr-o floare de nufăr Ei foloseau nufărul ca ornament pentru ceremonii și sărbători icircl uzitau icircn decorul mor-mintelor
Icircn trecutul icircndepărtat nufarul a fost frecvent zu-grăvit pe pereții bisericilor din motive că era apreciat ca simbol al castităţii și purităţii Grecii considerau că nufărul este dotat cu puteri afrodisiace
Icircn diferite mitologii nufărul simbolizează forța de creație de obicei ca principiu feminin masculin ndash mai rar fertilitatea longevitatea posteritatea gloria purita-tea concordia și uitarea slava
Icircn contextual universal al celor dintacirci religii nufărul icircntr-o perfecţiune de-a dreptul senzuală sugera apariţia primordială a vieţii icircn icircmpărăția imensă și neutră a apelor
Icircn analogia primară religioasă floarea de nufăr sim-boliza icircnainte de toate sexul arhetipal feminin cheie și origine deopotrivă a nașterilor și renașterilor
Mirosul nufărului era considerat divin Omul romacircn de artă Pușa Roth icircn articolul bdquoNuferii
lui Monetrdquo constatează cu exactitate caracteristici speci-fice acestei perene plantă bdquoNufărul este surpriza repe-tabilă a fiecărei zile dar deși aproape familiară floarea ivită pe ape și icircntracircnd icircn spectrul de reflexe și visare al spațiului acvatic este cu fiecare zi tot mai atrăgătoare și parcă tot mai schimbatărdquo[2]
Filosoful și criticul de artă francez Gaston Bachelard compară surprizele nufărului cu cele ale unei dimineți de vară - nufărul este o clipă a lumii este o dimineaţă a ochilor este surprinzătoarea floare a zorilor de vară
Icircncă din antichitate puritatea florilor de nufăr a fermecat numeroși poeți și mari gacircnditori ai lumii pri-mind adesea de la această floare inspirația unor trainice realizări Nu icircntacircmplător pentru budiști floarea icircnseam-nă iluminarea mai mult decacirct cea intelectuală cea care icircnălța spiritul
Despre nufăr există mai multe legende una dintre cele mai răspacircndite ndash bdquoLegenda nufărului Amazonianrdquo
simbolizează credința frumoasei Naia icircn splendoarea plaiului natalfiind convinsă că bdquoexistă lumi mult mai bune și mai frumoase lthellipgt o atrăgea frumuseţea și lu-mina dumnezeiască a lunii Naia privi luna fascinată lthellipgt A doua zi plecă spre movila care se vedea icircn depăr-tare lthellipgt Icircncet icircncet urcă pacircnă icircn vacircrf Apăru și luna dar era foarte departe Naia așteptă pacircnă regina nopţii ajunse deasupra capului ei dar parcă se ridicase și mai sus lthellipgt Coboricirc colina cu ochii icircn lacrimi și ajunse pe malul Amazonului Pe apă se oglindea chipul lunii parcă chemacircnd-o la ea Atunci lthellipgt Naia se aruncă icircn apele adacircnci cuprinzacircnd luna cu brațele lthellipgt luna privind de sus se tulbură de ceea ce a văzut Pentru că nu avea puterea să o ia pe fată la ea o transformă icircn-tr-o floare frumoasă parfumată lthellipgt Floarea este albă icircn noaptea icircn care icircnflorește iar icircn nopţile următoare se colorează icircn roz bucuracircndu-se parcă de frumuseţea și parfumul primite icircn dar precum și de macircngacircierile deli-cate ale luniirdquo [3]
O altă legendă povestește că nufărul albastru (nym-phaea coeruleia) crește icircn apele racircului Nil icircn Africa - simbol al abundenței și fecundității
Una din poveștile din Dakota povestește despre ge-neza nufărului Odata noaptea dintre stelele cerurilor a coboracirct Fecioara crezacircnd că ar fi bine dacă ar trăi alături de oameni Tatăl ei a trimis fiul lui icircmpreună cu Fecioara la un icircnțelept care locuia peste lac pentru a-i cere acestu-ia sfaturi povățuitoare Dar pe cacircnd traversau apa barca tacircnărului s-a lovit de un buștean Fecioara a căzut icircn apă și s-a icircnecat Dimineața pe acel loc a apărut prima floare de nufăr
Nufărul este un simbol al abundenţei și fertilităţii legat de pămacircnt și apă de vegetaţie și de lumea subte-rană
Dintotdeauna nufărului i-a revenit diverse semnificații conform varietății culturilor sau mai bine zis civilizațiilor exprimacircnd icircn context larg importanța rolului său
Icircn general nufărul semnifică puritatea sufletească a primitoarei și intențiile curate ale celui care o oferă Acesta este cazul cacircnd oferirea florii este un gest de iubi-re totodată mai reprezintă și respectul profund pentru o anumită persoană și aprecierea calităților sale sufletești
Nufărul - simbolul raiului este considerat o plantă sfacircntă icircn foarte multe culturi Icircncă din antichitate nufă-rul era reprezentat icircn basoreliefuri și picturi murale atacirct icircn Egipt cacirct și icircn regatele Orientului Icircn vechea cultură hindusă zeul Brahma era onorat printr-un nufăr din aur Icircn China și India nufărul icircl reprezenta simbolic pe Bud-ha iar icircn Japonia - Paradisul Icircn Egiptul antic nufărul era simbolul fertilității și al bunăstării fiind asociat zeiței Isis
Celebrul pictor impresionist francez Claude Monet a pingălit nuferi icircn ulei pentru a-și exprima aprecierea sa emoțională față de societatea icircn care a trăit Această
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
3
mistică plantă a reprezentat și continuă și icircn prezent să redee emoțiile străbunilor și a noastre prin diferite cere-monii de credință sau tradiționale De exemplu egipte-nii antici au apreciat nufărul albastru nu numai o repre-zentare a soarelui ci și un simbol al reicircnvierii Una dintre cele mai apreciate semnificații ale plantei respective este bdquociclul viețiirdquo Se crede că pilonii templelor din Egiptul Antic aveau forma de nuferi icircnfloriți din pămacircnt
Pe continentul asiatic icircn Bangladeș nufărul icircn-truchipează floarea națională fiind prezentă și icircn cere-moniile religioase semnificacircnd viața și dragostea Dat fiind faptul că nufărul produce flori și fructe icircn același timp el reprezintă universalitatea iar conform religiei asiaticilor este considerată plantă sacră La budiști nufă-rul roșu simbolizează dragoste și pasiune și este socotită floarea inimii Nufărul violet are putere mistică iar cel alb reprezintă castitatea spirituală Este lucru arhicunos-cut că noaptea nufărul icircși icircnchide floare și o deschide o data cu apariția primei raze de soare anume din aceste considerente credința hinduismă conceptual de icircnviere este simbolic reprezentat de un nufăr Cu toate că aceas-tă plantă crește icircn macircl credință respectivă o consideră simbolul purității Deseori floarea de nufăr a fost folosi-tă la oformarea buchetului miresei pentru că semnifica castitatea și puritatea inimii și a sufletului
De veacuri icircn mănăstirile catolice oamenii au folo-sit rădăcina plantei de nufăr drept anafrodisiacă eficient fiind zdrobită și pusă la măcerat icircn vin Cei dintacirci medici medievali europeni atrăgeau atenţia asupra folosirii icircn exces a acestei mixturi icircn scopul de a amorţi insitnctele sexuale ale călugărilor și călugăriţelor
Renumitul folclorist romacircn Ivan Evseev referitor la simbolul nufărului constatează următoarele bdquoE pre-zent icircn glipica maya unde este simbol al abundenței și fertilității La dogonii din Mali nufărul este laptele feme-ii și simbol al sacircnului femininerdquo [4 P118]
Icircn apele stătătoare și lin curgătoare de la noi desco-perim doua specii de nuferi
mdash Nufarul alb (latină Nymphaea alba) ndash simbolul purității și a forței naturală este o plantă acvatică cu un aspect deosebit și face parte din familia Nymphaeaceae cu dimensiuni icircntre 1-2m și crește icircn apele stătătoare sau lin curgătoare Are rizom gros fixat din care cresc frunze foarte lung pețiolate cu limb ovat cordat și pluti-tor Florile lui sunt albe și plăcut mirositoare au diametru de pana la 15 cm cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie - august se ofilește imediat ce este ruptă chiar dacă este pusă icircn apă
Semnificația spirituală a numărului 5 - 5 sepa-le ale nufărului alb are menirea de a atenționa asupra frumuseții nu numai a florii respective dar și a vieții transmițacircnd vibrații de icircnceputuri antichitate origina-litate Icircn numerologie numarul 5 este considerat ca nu-mărul destinului
Egiptenii numeau nuferii albi bdquonenufarrdquo adică fru-moasele
Nufărul alb este considerat planta naţională a Ban-gladesh-ului precum și a statului indian Andhra Pra-desh și simbolizează tristeţea și despărţirea apusul de soare malul singuratic al mării precum și imaginea re-chinului
Fructul nufărului alb are forma sferică de culoare verde baciform
Nufarul alb se foloseste icircn combaterea insomniilor avand efect sedativ Frunzele și rizomii sunt folosite icircn industria pielăriei Extractul din planta respectivă este folosit icircn tratarea infecțiilor vaginale antidiarie anti-dizenterie etc Infuziile din această plantă erau folosite și icircn medicina populara pentru potolirea setei ca som-nifere contra gălbinărilor pentru intărirea părului icircn alimentație
Tradiţia spune că nufărul alb are și capacitatea de a alunga spiritele rele această plantă fiind folosită icircn ve-chime ca talisman icircn călătoriile lungi
Icircn apele Moldovei se intalneste foarte rar nufarul alb chiar icircn bazinele cu apă stagnantă și icircn cursul infe-rior al racircurilor Nistru și Prut la adancimea de pana la 4 metri
mdash Nufar galben (latină Nuphar lutea) este o plantă acvatică din familia Nymphaeaceae cu rizom gros fi-xat din care cresc frunze de culoarea verde icircnchis foarte lungi pețiolate Florile sunt galbene - aurii cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie ndash august dar nu sunt așa de frumoase ca a nufărului alb Are un miros aparte lansat din interiorul florii adică dintre petalele sale numeroase care icircn exte-rior sunt icircnvelite icircn sepalele metamorfozate Florile vor lasa locul marilor fructe lemnoase ce conțin numeroase semințe Fructul este adesea utilizat doar icircn stare des-hidratată icircn compunerea unor aranjamente floraleSpre deosebire de nufărul alb el crește și icircn zonele umbrite Fructul este conic de culoare verde baciform adesea utilizat icircn compunerea unor aranjamante florale Rădă-cinile plantei sunt buretoase rizomatoase bine icircngropa-te icircn sol Icircn fiecare an icircși măresc dimensiunile Nufărul odată cu instalarea sezonului rece icircși pierde partea sa aeriană dar care va bdquoexplodardquo din nou icircn primăvara ur-mătoare
Bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 20012 httppusarothwordpresscomtagsimbol-nufar
(consultatluni 23iunie2014ora 2200)3 httpwwwanidescoalaroarticollegenda-nufarului-
amazonianhtml Conform legendei respective floarea alba se cheama nufăr (consultatluni 23iunie2014ora 2200)
4 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Cul-turale Editura bdquoAMARCORDTimișoara 1994
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
3
mistică plantă a reprezentat și continuă și icircn prezent să redee emoțiile străbunilor și a noastre prin diferite cere-monii de credință sau tradiționale De exemplu egipte-nii antici au apreciat nufărul albastru nu numai o repre-zentare a soarelui ci și un simbol al reicircnvierii Una dintre cele mai apreciate semnificații ale plantei respective este bdquociclul viețiirdquo Se crede că pilonii templelor din Egiptul Antic aveau forma de nuferi icircnfloriți din pămacircnt
Pe continentul asiatic icircn Bangladeș nufărul icircn-truchipează floarea națională fiind prezentă și icircn cere-moniile religioase semnificacircnd viața și dragostea Dat fiind faptul că nufărul produce flori și fructe icircn același timp el reprezintă universalitatea iar conform religiei asiaticilor este considerată plantă sacră La budiști nufă-rul roșu simbolizează dragoste și pasiune și este socotită floarea inimii Nufărul violet are putere mistică iar cel alb reprezintă castitatea spirituală Este lucru arhicunos-cut că noaptea nufărul icircși icircnchide floare și o deschide o data cu apariția primei raze de soare anume din aceste considerente credința hinduismă conceptual de icircnviere este simbolic reprezentat de un nufăr Cu toate că aceas-tă plantă crește icircn macircl credință respectivă o consideră simbolul purității Deseori floarea de nufăr a fost folosi-tă la oformarea buchetului miresei pentru că semnifica castitatea și puritatea inimii și a sufletului
De veacuri icircn mănăstirile catolice oamenii au folo-sit rădăcina plantei de nufăr drept anafrodisiacă eficient fiind zdrobită și pusă la măcerat icircn vin Cei dintacirci medici medievali europeni atrăgeau atenţia asupra folosirii icircn exces a acestei mixturi icircn scopul de a amorţi insitnctele sexuale ale călugărilor și călugăriţelor
Renumitul folclorist romacircn Ivan Evseev referitor la simbolul nufărului constatează următoarele bdquoE pre-zent icircn glipica maya unde este simbol al abundenței și fertilității La dogonii din Mali nufărul este laptele feme-ii și simbol al sacircnului femininerdquo [4 P118]
Icircn apele stătătoare și lin curgătoare de la noi desco-perim doua specii de nuferi
mdash Nufarul alb (latină Nymphaea alba) ndash simbolul purității și a forței naturală este o plantă acvatică cu un aspect deosebit și face parte din familia Nymphaeaceae cu dimensiuni icircntre 1-2m și crește icircn apele stătătoare sau lin curgătoare Are rizom gros fixat din care cresc frunze foarte lung pețiolate cu limb ovat cordat și pluti-tor Florile lui sunt albe și plăcut mirositoare au diametru de pana la 15 cm cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie - august se ofilește imediat ce este ruptă chiar dacă este pusă icircn apă
Semnificația spirituală a numărului 5 - 5 sepa-le ale nufărului alb are menirea de a atenționa asupra frumuseții nu numai a florii respective dar și a vieții transmițacircnd vibrații de icircnceputuri antichitate origina-litate Icircn numerologie numarul 5 este considerat ca nu-mărul destinului
Egiptenii numeau nuferii albi bdquonenufarrdquo adică fru-moasele
Nufărul alb este considerat planta naţională a Ban-gladesh-ului precum și a statului indian Andhra Pra-desh și simbolizează tristeţea și despărţirea apusul de soare malul singuratic al mării precum și imaginea re-chinului
Fructul nufărului alb are forma sferică de culoare verde baciform
Nufarul alb se foloseste icircn combaterea insomniilor avand efect sedativ Frunzele și rizomii sunt folosite icircn industria pielăriei Extractul din planta respectivă este folosit icircn tratarea infecțiilor vaginale antidiarie anti-dizenterie etc Infuziile din această plantă erau folosite și icircn medicina populara pentru potolirea setei ca som-nifere contra gălbinărilor pentru intărirea părului icircn alimentație
Tradiţia spune că nufărul alb are și capacitatea de a alunga spiritele rele această plantă fiind folosită icircn ve-chime ca talisman icircn călătoriile lungi
Icircn apele Moldovei se intalneste foarte rar nufarul alb chiar icircn bazinele cu apă stagnantă și icircn cursul infe-rior al racircurilor Nistru și Prut la adancimea de pana la 4 metri
mdash Nufar galben (latină Nuphar lutea) este o plantă acvatică din familia Nymphaeaceae cu rizom gros fi-xat din care cresc frunze de culoarea verde icircnchis foarte lungi pețiolate Florile sunt galbene - aurii cu 5 sepale mari verzui și numeroase petale (cca 10-20) icircnflorește icircn lunile iunie ndash august dar nu sunt așa de frumoase ca a nufărului alb Are un miros aparte lansat din interiorul florii adică dintre petalele sale numeroase care icircn exte-rior sunt icircnvelite icircn sepalele metamorfozate Florile vor lasa locul marilor fructe lemnoase ce conțin numeroase semințe Fructul este adesea utilizat doar icircn stare des-hidratată icircn compunerea unor aranjamente floraleSpre deosebire de nufărul alb el crește și icircn zonele umbrite Fructul este conic de culoare verde baciform adesea utilizat icircn compunerea unor aranjamante florale Rădă-cinile plantei sunt buretoase rizomatoase bine icircngropa-te icircn sol Icircn fiecare an icircși măresc dimensiunile Nufărul odată cu instalarea sezonului rece icircși pierde partea sa aeriană dar care va bdquoexplodardquo din nou icircn primăvara ur-mătoare
Bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 20012 httppusarothwordpresscomtagsimbol-nufar
(consultatluni 23iunie2014ora 2200)3 httpwwwanidescoalaroarticollegenda-nufarului-
amazonianhtml Conform legendei respective floarea alba se cheama nufăr (consultatluni 23iunie2014ora 2200)
4 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Cul-turale Editura bdquoAMARCORDTimișoara 1994
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Calen
dar C
ronolo
gicRu
brică
icircngr
ijită
de P
avel
PoP
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 4
1 IU
LIE
1881
A a
păru
t la
Iaș
i re
vist
a șt
iinţifi
că ș
i lit
erar
ă bdquoC
onte
mpo
ranu
lrdquo (p
ana
la
105
189
1)
1934
S-a
năs
cut
Petr
e Za
hari
a fl
uier
aș
naist
tar
agot
ist c
aval
ist și
clar
inet
ist
2 IU
LIE
Sărb
ătoa
rea N
aţio
nală
bdquoZiu
a Com
emor
ării
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e şi
Sfacirc
ntrdquo
1504
S-a
icircnch
eiat
reda
ctar
ea lu
crăr
ii bdquoL
eto-
pise
ţul d
e cacircn
d cu
voi
a lui
Dum
neze
u s-
a icircn
cepu
t Țar
a M
oldo
veirdquo
mdash p
rima
crea
ţie la
ică
scris
ă la
cur
tea
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e
1918
A fo
st icircn
fiinţ
ată
la C
hișin
ău C
apel
a C
oral
a bdquoA
rmon
iardquo
1831
S-
a nă
scut
la
2 iu
lie 1
831
Ale
ssan
dro
Bern
arda
zzi
cele
bru
arhi
tect
1971
G
eorg
eta
Voin
ovan
in
-te
rpre
tă d
e m
uzic
ă uș
oară
s-
a nă
scut
la 2
iulie
197
1 la
C
hișin
ău A
bsol
veșt
e șco
ala
de m
uzic
ă
1 C
oleg
iul d
e m
uzic
ă bdquoŞ
tefa
n N
eaga
rdquo A
par
ticip
at la
Fes
ti-
Bălți
(19
58-1
960)
și
la T
eatr
ul bdquo
Lu-
ceaf
ărul
rdquo di
n C
hișin
ău (
1960
-196
4)
A a
bsol
vit
Inst
itutu
l bdquoA
Rus
sordquo
din
Bălți
(19
57)
Inst
itutu
l U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
- V
GIK
(1
964-
1968
) es
te
anga
jat
regi
zor
la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
(196
8-19
87)
Deb
utea
ză icircn
196
6 cu
vol
umul
bdquoS
oare
le icirc
n cacirc
rjirdquo
mem
bru
al U
niu-
nii S
criit
orilo
r (d
in 1
967)
al U
niun
ii C
inea
știlo
r (d
in 1
975)
icircn
per
ioad
a 19
87-1
989
cons
ulta
nt v
icep
reșe
dint
e al
Uni
unii
Scrii
toril
or d
iver
se fu
ncții
la
Min
ister
ul C
ultu
rii i
nclu
siv ș
i vi-
cem
inist
ru c
onsil
ier l
a Pr
eșed
inția
R
Mol
dova
(199
7-20
01)
Iaco
b Bu
rghi
u a
prim
it M
edal
ia bdquo
Mih
ai E
min
escu
rdquo (1
996)
și M
aest
ru icircn
Art
ă (1
999)
A
icircnce
tat d
in v
iață
la 2
8 iu
nie
2003
icircn
mun
Chi
șinău
1942
Po
etul
Titu
s Ştir
bu s-
a năs
-cu
t la
3 iu
lie 1
942
Cen
ușa
ju
d S
oroc
a A
abso
lvit
Uni
-ve
rsita
tea
de S
tat
din
Chi
-șin
ău (1
964)
a lu
crat
red
acto
r la
Te-
levi
ziun
e (1
966-
1976
) și l
a So
ciet
atea
bdquoP
riete
nii
Căr
ţii
(197
7-19
83)
apoi
co
nsili
er s
ecre
tar
al U
niun
ii Sc
riito
-ril
or (1
984-
1991
) re
dact
or la
Dep
ar-
tam
entu
l pe
ntru
Edi
turi
Pol
igra
fie
lie 2
008
Chi
șinău
A a
bsol
vit
școa
la
prim
ară
la b
aștin
ă Icirc
n an
ul19
37 e
ste
adm
is la
Lic
eul N
ațio
nal d
in I
ași
Icircn
acel
ași
an s
e tr
ansf
eră
la bdquo
Lice
ul d
e Ap
licaț
ierdquo d
e pe
lacircn
ga U
nive
rsita
tea
Ale
xand
ru Io
an C
uza
Iași
Oda
tă c
u an
exar
ea B
asar
abie
i icircn
trer
upe
stud
i-ile
Icircn
1940
se icircn
scrie
la șc
oala
med
ie
din
Ung
heni
Pre
dare
a fii
nd icircn
lim
ba
rusă
o p
ărăs
ește
icircn s
curt
tim
p 1
941-
1944
icircsi r
eia
stud
iile
la a
cela
și bdquoL
iceu
de
aplic
ațierdquo
Dev
ine icirc
nvăț
ător
icircn sa
tul
nata
l apo
i la ș
coal
a din
Cet
ireni
Con
-co
mite
nt u
rmea
ză s
tudi
ile la
Inst
itu-
tul P
edag
ogic
de
doi a
ni d
in S
oroc
a
apoi
se tr
ansf
eră
la In
stitu
tul P
edag
o-gi
c di
n C
hișin
ău
pe c
are
icircl ab
solv
ă icircn
195
8 Icirc
n ac
elaș
i an
est
e tr
asfe
rat
la r
edac
ția s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Cultu
ra
Mol
dove
irdquo icircn
cal
itate
de
dire
ctor
De-
bute
ază
icircn li
tera
tură
con
ferin
du-i-
se
prem
iul I
6 IU
LIE
1989
Se
inau
gure
ază
icircn C
hișin
ău in
sem
nul
com
emor
ativ
icircn a
min
tirea
vic
timel
or
repr
esiu
nilo
r sta
linist
e
Ziua
com
emor
ării
vict
imel
or st
alin
ismul
ui
va (
din
2005
) A
obț
inut
Pre
miu
l I
la C
oncu
rsul
int
erna
ţiona
l de
can
to
bdquoGav
riil M
usic
escu
rdquo (19
81)
Prem
iul I
și
resp
ectiv
II
la F
estiv
alul
inte
rnaţ
i-on
al d
e m
uzic
ă bdquoC
rizan
tem
a de
aur
rdquo Ro
macircn
ia (1
992
și re
spec
tiv 1
993)
8 IU
LIE
1945
Iv
an C
vasn
iuc
s-a
născ
ut
la
8 iu
lie
1945
Ba
riton
M
aest
ru icirc
n A
rtă
Art
ist a
l Po
poru
lui
A a
bsol
vit C
on-
serv
ator
ul d
e Sta
t bdquoG
avrii
l Mus
ices
curdquo
din
Chi
șinău
Din
197
4 es
te s
olist
la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
9 IU
LIE
1894
S-
a nă
scut
la
9 iu
lie 1
894
Petr
u C
apița
fizi
cian
ori-
gina
r di
n su
dul B
asar
abie
i la
urea
t al
Pre
miu
lui
No-
bel
unul
din
tre
prin
cipa
lii c
reat
ori a
i bo
mbe
i ato
mic
e so
viet
ice
10 IU
LIE
1968
Io
an G
recu
sc
ulpt
or
s-a
născ
ut l
a 10
iul
ie 1
968
s
Rece
a
Racircșc
ani
A
stud
i-at
la
Inst
itutu
l Pe
dago
gic
bdquoI
Cre
angă
rdquo C
hișin
ău (
1985
-90)
la
A
cade
mia
de
Art
e V
izua
le bdquo
I A
n-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 5
valu
l de m
uzic
ă fol
k bdquoG
albe
nă g
utui
erdquo
(199
3 1
995)
- p
rem
iul
II L
anse
ază
disc
uri ș
i alb
ume
(199
5 1
996)
Pa
r-tic
ipă
la fe
stiv
alul
bdquoM
alur
i de
Prut
rdquo -
prem
iul I
I la
fest
ival
ul tv
bdquoOch
iul d
e ve
gherdquo
- pr
emiu
l Mar
e A
re icircn
pal
ma-
res
pest
e 12
0 cacirc
ntec
e pe
ntru
cop
ii și
150
pent
ru m
atur
i
3 IU
LIE
1850
A a
păru
t la
Iaș
i pu
blic
aţia
bisă
ptă-
macircn
ală
bdquoZim
brul
rdquo
1954
M
ihai
Băt
racircnu
in
terp
ret
de m
uzic
ă po
pula
ră a
cor-
deon
ist s
-a n
ăscu
t la
3 iu
lie
1954
icircn
or
Don
dușe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la d
e Cu
ltură
bdquoE
Sacircr
burdquo
Soro
ca și
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
Mus
i-ce
scurdquo
Icircnc
epe
activ
itate
a (1
973
1974
) -
acor
deon
ist
al
tara
fulu
i bdquoD
oina
M
oldo
vei
s
Tacircrn
ova
Don
dușe
ni
apoi
icircn O
rche
stra
de m
uzic
ă pop
ular
ă bdquoV
esel
iardquo (
1974
-197
5)
Icircn a
nul
1975
es
te i
nvita
t icircn
Orc
hest
ra d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
A icircn
regi
stra
t circ
a 50
de
lucr
ări d
e m
uzic
ă po
pula
ră in
-st
rum
enta
lă E
ste
Laur
eat
al F
estiv
a-lu
lui
Inte
rpre
ților
Ins
trum
enti ș
ti de
la
Mos
cova
(19
89)
Mae
stru
icircn A
rtă
(199
5)
S-a
stin
s di
n vi
ața
icircn a
nul
1999
la C
hișin
ău
1941
Ia
cob
Burg
hiu
s-a
născ
ut
la 3
iul
ie 1
941
s Z
ăica
ni
Racircșc
ani mdash
pro
zato
r re
gizo
r de
film
pe
dago
g a
ctor
la
Teat
rul d
ram
atic
bdquoV A
lecs
andr
irdquo di
n
și C
omer
ţul c
u C
ărţi
(199
1-19
95)
și la
Dep
arta
men
tul R
elaţ
ii In
tere
tnic
e (1
999-
2001
) Pr
ima
plac
hetă
bdquoSa
teli-
tulrdquo
a ap
ărut
icircn a
nul 1
973
1959
Zi
naid
a Bo
lboc
eanu
s-
a nă
scut
la
3 iu
lie 1
959
c
Opa
ci
jud
C
ăușe
ni
A
abso
lvit
școa
la d
in O
paci
(1
966-
1970
) Şc
oala
Re
publ
ican
ă de
Art
e Pl
astic
e pe
ntru
cop
ii (1
970-
1975
) C
oleg
iul
Repu
blic
an d
e A
rte
Plas
tice
(197
5-19
80)
Con
serv
ator
ul
de S
tat
din
Mol
dova
(19
86-1
991)
ac
tivea
ză le
ctor
la C
onse
rvat
or p
acircnă
icircn 1
994
sol
istă
la c
orul
bdquoC
iocacirc
rliardquo
(1
970-
197
9) și
la a
ns bdquo
Măr
ţișor
rdquo din
C
hișin
ău lu
crea
ză cu
ans
bdquoȚăr
ăncu
ţardquo
(198
7-19
94)
cu o
rche
stra
bdquoBu
suio
c M
oldo
vene
scrdquo
(198
9-19
97)
cu T
ea-
trul
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
(199
3-19
95)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Et
nogr
afie
și Is
-to
rie N
atur
ală
(199
7-20
01)
fond
ator
și
dire
ctor
art
istic
icircn g
rupu
l fol
clor
ic
bdquoEtn
osrdquo
(199
5-20
01)
part
icip
ă la
re-
aliz
area
film
ului
muz
ical
bdquoET
HN
OSrdquo
(1
996)
din
200
6 -
solis
tă icircn
Ans
am-
blul
folc
loric
bdquoBu
suio
culrdquo
(Rom
acircnia
) Icircn
anu
l 200
0 a
prim
it Pr
emiu
l bdquoEt
h-no
srdquo a
l Fun
daţie
i Cul
tura
le bdquo
Ethn
osrdquo
din
Rom
acircnia
pen
tru
valo
rifica
re ș
i au
tent
icita
te A
rtist
al P
opor
ului
4 IU
LIE
1926
Sc
riito
rul V
asile
Vas
ilach
e s-
a nă
scut
la
4 iu
lie 1
926
U
nțeș
ti I
ași
Rom
acircnia
as-
tăzi
icircn r
Ung
heni
ndash d
7 iu
-
1953
A
nast
asia
La
zari
uc
s-a
născ
ut l
a 6
iulie
195
3 icirc
n c
Băci
oi
Chi
ș inău
Fa
ce
stud
iile
la Ş
coal
a de
mu-
zică
bdquoŞt
efan
Nea
gardquo
din
Chi
șinău
U
rmea
ză s
olist
ă icircn
form
ația
bdquoSo
norrdquo
Fi
larm
onic
a di
n C
ernă
uţi
(197
2)
Ucr
aina
col
abor
ează
cu tv
de l
a M
os-
cova
San
ct-P
eter
sbur
g K
iev
Min
sk
cacircșt
igă
prem
iul I
I-i l
a Fe
stiv
alul
Cacircn
-te
culu
i de
la L
iepa
ia L
ituan
ia (1
973)
la
urea
tă a
Con
curs
ului
inte
rnaț
iona
l bdquoG
aroa
fa r
oșierdquo
(So
ci1
979)
și d
iplo
-m
ată
a C
oncu
rsul
ui t
v bdquoC
u cacirc
ntec
ul
prin
via
ţărdquo (
Mos
cova
) D
in 1
977
- so-
lista
Orc
hest
rei R
adio
-Tel
eviz
iuni
i de
la C
hiș in
au A
rtist
ă Em
erită
(198
2)
7 IU
LIE
1870
Pic
toru
l To
ma
(Fom
a) R
ăile
an s
-a
născ
ut la
7 iu
lie 1
870
la C
hișin
ău ndash
d
1936
Pet
ersb
urg
A a
bsol
vit
Aca
de-
mia
de A
rte d
in P
eter
sbur
g (1
889)
La
icircnce
putu
l sec
XX
a p
icta
t C
ated
rala
de
la C
hișin
ău ș
i cea
de
la C
raco
via
(Pol
onia
)
1922
S-
a nă
scut
la
7 iu
lie 1
922
Dio
nisi
e Ta
naso
glu
scr
ii-to
r găg
ăuz
spec
ialis
t icircn
do-
men
iul fi
lolo
giei
găg
ăuze
1960
A
urel
ia C
ioba
nu s
-a n
ăs-
cut l
a 7
iulie
196
0 A
abs
ol-
vit
icircn 1
990
Con
serv
ator
ul
de S
tat bdquo
Gav
riil M
usic
escu
rdquo (1
990)
Est
e so
listă
la T
eatr
ul N
aţio
-na
l de
Ope
ră ș
i Bal
et d
in R
Mol
do-
dree
scurdquo
din
Clu
j-Nap
oca
(199
0 ndash
1994
) A
avu
t ex
pozi
ţii p
erso
nale
la
Clu
j-Nap
oca
(199
3)
Iaș i
(199
5)
la
Muz
eul N
aţio
nal d
e Is
torie
al M
oldo
-ve
i (1
997)
Cen
trul
de
Expo
ziţii
bdquoC
Br
ancu
ș irdquo C
hișin
ău (2
009)
și icircn
gru
p
Wie
sbad
en G
erm
ania
(199
3) B
iena
la
a X
l-a d
e sc
ulpt
ură
bdquoDan
terdquo
Rave
nna
Ita
lia (
1994
19
96)
1995
ndash bdquo
Obi
ect
Obi
ectiv
rdquo bdquoC
ămin
ul A
rtei
rdquo Bu
cure
ști
(199
5)
Salo
anel
e M
oldo
vei
Bacă
u (1
995)
Fun
daţia
Cul
tura
lă R
omacircn
ă
Bucu
reșt
i (1
997)
C
entr
ul I
nter
naţi-
onal
de
Cultu
ră ș
i Art
e bdquoG
Apo
sturdquo
Ba
cău
(199
8) ș
a
11 IU
LIE
1988
D
oina
Sul
ac s
-a n
ăscu
t la
11
iul
ie 1
988
la C
hișin
ău
Deb
utea
ză icirc
n ca
drul
une
i se
rate
de
crea
ție a
tat
ălui
să
u N
icol
ae S
ulac
a in
terp
reta
t pie
sa
Ang
elei
Mol
dova
nu bdquo
Mi-a
m c
usut
bu
ndiță
nou
ărdquo a
com
pani
ata
de O
r-ch
estr
a bdquoLă
utar
iirdquo p
e atu
nci a
vea d
oar
patr
u an
i St
udiil
e m
uzic
ale
și le
-a fă
-cu
t la
Lice
ul d
e m
uzic
ă bdquoC
ipria
n Po
-ru
mbe
scurdquo
și
Aca
dem
ia d
e M
uzic
ă
Teat
ru și
Art
e Pla
stic
e ap
oi fa
culta
tea
de p
olito
logi
e de
la
ULI
M
Icircn a
nul
2002
a la
nsat
alb
umul
de
debu
t bdquoD
oi-
nardquo
icircn 2
008
albu
mul
bdquoM
ohor
rdquo
14 IU
LIE
1933
Pa
vel B
oțu
s-a
născ
ut la
14
iulie
193
3 icircn
Cem
așir
reg
O
dess
a U
crai
na
A a
bsol
-vi
t șc
oala
m
edie
Şc
o ala
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
peda
gogi
că n
r 15
la A
kerm
an (a
zi
Belg
orod
-Dne
stro
vski
i)
Inst
itu-
tul
Peda
gogi
c bdquoI
on C
rean
gardquo
din
Chi
șinău
D
ebut
ează
cu
ca
rtea
bdquoB
aștin
ardquo (1
959)
apo
i luc
răto
r lite
-ra
r șe
f de
secț
ie r
edac
tor
adju
nct
al z
earu
lui
bdquoMol
dova
Soc
ialis
tărdquo
La 1
6 oc
tobr
ie 1
965
mdash p
reșe
dint
e al
US
din
Mol
dova
pacircn
ă icircn
198
7
Icircn 1
973
mdash P
rem
iulu
i de
Sta
t icircn
do
men
iul
liter
atur
ii Icirc
n 19
84 mdash
de
puta
t al
Sov
ietu
lui
Supr
em d
in
RSSM
și
URS
S L
a 17
feb
ruar
ie
1987
se st
inge
subi
t din
via
ță
15 IU
LIE
S-au
năs
cut
1818
Iosi
f Nan
iesc
u M
itrop
olit
al M
ol-
dove
i și S
ucev
ei n
ăscu
t la
Soro
ca
(d 1
902)
1923
Evg
heni
i Bi
rar
muz
ican
t A
rtist
em
erit
al R
epub
licii
Mol
dova
1926
V
ladi
mir
C
ocoț
ac
tor
Art
ist
emer
it al
Rep
ublic
ii M
oldo
va
1949
N
ina
Erm
urac
hi c
acircntă
-re
aţă
de m
uzic
ă po
pula
-ră
Mae
stru
icircn
artă
s-a
nă
scut
la
15 i
ulie
194
9
s Fl
oriţo
aia
Vech
e U
nghe
ni
A
abso
lvit
Şcoa
la m
edie
de
muz
ică
bdquoŞt
Nea
gardquo
de la
Chi
șinău
(197
3)
Cacircn
tă l
a C
apel
a co
rală
bdquoD
oina
rdquo (1
966-
1968
co
ristă
) ap
oi s
olist
ă (1
985-
1987
) C
acircnte
cul
inte
rpre
-ta
t de
Nin
a Er
mur
achi
la la
nsar
ea
16 IU
LIE
1872
S-
a nă
scut
la
Iași
scrii
toru
l D
imitr
ie A
nghe
l (d
191
4)
17 IU
LIE
1436
Prim
a at
esta
re d
ocum
enta
ră a
num
elui
to
pic C
hișin
ău
1938
Pa
vel
Bala
n o
pera
tor
de c
i-ne
ma
fot
ogra
f s-
a nă
scut
la
17 i
ulie
193
8 icirc
n c
Hacircn
ceșt
i r
Făle
ști
A a
bsol
vit I
nstit
utul
U
nion
al d
e C
inem
atog
rafie
de
la M
os-
cova
ndash V
GIK
(19
65)
Lucr
eză
la s
tudi
-ou
l bdquoM
oldo
va-fi
lmrdquo
din
1964
ope
rato
r A
film
at p
elic
ule
docu
men
tare
bdquoPi
atră
pi
atră
rdquo
bdquoFacircn
tacircna
rdquo bdquoD
e-al
e to
amne
irdquo (1
966)
pe
ntru
car
e au
prim
it pr
emiu
l bdquoM
icul
chi
hlim
barrdquo
la
Fest
ival
ului
Re-
gion
al a
cel
or c
inci
rep
ublic
i icircn
196
6
Icircn 1
967
part
icip
ă op
erat
or p
rinci
pal
la
film
ul bdquo
Se c
aută
un
pazn
icrdquo
pent
ru c
are
prim
ește
la
Fest
ival
ul R
egio
nal
Riga
di
plom
a bdquoC
el m
ai b
un o
pera
torrdquo
Est
e m
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
Icircn u
lti-
mii
ani s
e oc
upă
de a
rta
foto
grafi
că A
pu
blic
at cacirc
teva
alb
ume p
reţio
ase
Prem
ii și
dipl
ome
Dip
lom
a bdquoP
entr
u ce
a m
ai
bună
imag
inerdquo
(19
67)
Prem
iul j
uriu
lui
(Len
ingr
ad1
982)
bdquoT
iner
eţe-
82rdquo
Kie
v 19
82 bdquo
Coc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo (
Chi
șinău
19
83)
Laur
eat a
l pre
miu
lui bdquo
B G
lava
nrdquo
(198
3) P
rem
iul N
aţio
nal (
1988
)
1945
S-
a nă
scut
Ver
onic
a M
ihai
cacirc
ntăr
eață
de m
uzic
ă pop
ular
ă
1961
Ig
or M
acar
enco
s-a
năs
cut l
a 17
iulie
196
1 icircn
or
Cău
șeni
A
ab
solv
it A
cade
mia
de
Muz
ică
bdquoGav
riil
Mus
ices
curdquo
din
Chi
-șin
ău T
enor
Din
ace
lași
an e
ste
solis
t la
Teat
rul N
aţio
nal d
e O
peră
și B
alet
Ma-
estr
u icircn
Art
ă 18 IU
LIE
1961
La
17
iuni
e 19
61 s
-a n
ăscu
t Iu
rie
Mah
ovic
i pi
anist
int
er-
pret
de
muz
ică
clas
ică
1964
A
lexa
ndru
Vas
ilach
e r
egiz
or
acto
r de
teat
ru ș
i film
sce
na-
rist
peda
gog
s-a
născ
ut l
a18
iulie
196
4 icircn
or
Racircșc
ani
A a
b-so
lvit
Inst
itutu
l de A
rte bdquo
Gh
Muz
ices
curdquo
(198
5) și
VG
IK-u
l de l
a Mos
cova
(198
9)
A lu
crat
act
or la
teat
rul bdquo
Luce
afăr
ulrdquo
și la
bdquoE
Ione
scurdquo
cre
ază
Teat
rul d
e Bu
zu-
nar
(199
3) A
fost
con
ducă
toru
l art
istic
al
Tea
trul
ui N
aţio
nal
bdquoM
Emin
escu
rdquo m
onticircn
d sp
ecta
cole
le bdquo
O s
ută
de a
ni d
e sin
gură
tate
rdquo de
G M
arch
es bdquo
Am
adeu
srdquo
de P
Şe
fer
bdquoSte
aua
fără
num
erdquo d
e M
Se
bast
ian
bdquoA
na K
aren
inardquo
de
L T
olst
oi
bdquoFra
ţii K
aram
azov
rdquo de
F
Dos
toev
ski
(199
4-19
99)
a ac
tivat
la te
atre
le d
in R
o-m
acircnia
bdquoOde
onrdquo ș
i bdquoC
omed
iardquo și
la la
Tea
-tr
ul d
ram
atic
rus
bdquoA
P C
ehov
rdquo
apar
e pe
ecr
ane
film
ul bdquo
Lupi
i și Z
eiirdquo
real
izat
du
pă p
ropr
iul s
cena
riu la
stud
ioul
bdquoM
ol-
dova
-film
rdquo (20
09)
apoi
Dire
ctor
Gen
eral
al
stu
diou
lui c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-
film
rdquo (di
n 20
11)
rare
a un
or a
cte
legi
slativ
e pr
ivin
d sim
bolu
rile d
e sta
t ale
R M
oldo
va
20 IU
LIE
1943
A
dria
n Pă
unes
cu
(Adr
ian
Păun
) s-
a nă
s-cu
t la
20
iu
lie
1943
C
opăc
eni
jud
Bă
lţi
Basa
rabi
a -
d 5
noi
embr
ie 2
010
Bu
cure
ști
Rom
acircnia
po
et
publ
i-ci
st o
m p
oliti
c o
rgan
izat
or a
l Ce-
nacl
ului
Fla
căra
A a
bsol
vit
Col
e-gi
ul N
aţio
nal C
arol
I di
n C
raio
va
a st
udia
t fil
olog
ia la
Uni
vers
itate
a di
n Bu
cure
ști
A d
ebut
at c
a po
et
icircn 1
960
a c
ondu
s rev
ista
bdquoFla
căra
rdquo (d
in 1
973)
a
fond
at r
evist
a bdquoT
o-tu
și iu
bire
ardquo (
1990
) a
mai
con
dus
ziar
ul
bdquoSpo
rtul
ro
macircn
escrdquo
(d
in
1999
) Pă
unes
cu a
pro
mov
at i
dei
de s
tacircng
a m
ai l
iber
ale
de i
nspi
-ra
ţie o
ccid
enta
lă Icirc
ntre
ani
i 197
0-19
80 a
dev
enit
o fig
ură
impo
rtan
tă
icircn m
ass-
med
ia ro
macircn
easc
ă
1940
Va
sile
Br
esca
nu
s-a
născ
ut la
20
iulie
194
0 s
G
oteș
ti ju
d C
ahul
- d
3
ianu
arie
201
0 C
hișin
ău
regi
zor
și ac
tor
de t
eatr
u și
film
A
stu
diat
la
Inst
itutu
l de
Art
e bdquoG
avril
Mus
ices
cu
din
Chi
șinău
(1
959-
1963
) la
Ins
titut
ul U
nion
al
de C
inem
atog
rafie
din
Mos
cova
-
VG
IK (
1965
-197
0) A
fost
ang
ajat
ac
tor
la T
eatr
ul bdquo
Luce
afăr
ul
din
Chi
șinău
A d
ebut
at icircn
film
ul lu
i E
Lote
anu
bdquoAșt
epta
ți-ne
icircn
zorirdquo
a
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 6
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
ei icirc
n m
uzic
a po
pula
ră icirc
n 19
68 ‒
bdquoM
ăi
cucu
le b
lest
emat
de
veni
t șla
găr
a co
nsac
rat-
o și
a fă
cut-
o cu
nosc
ută
A fo
st so
listă
a O
rche
s-tr
ei d
e m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Folc
lorrdquo
(1
968-
1984
199
1-19
95)
a cu
Or-
ches
tra
de m
uzic
ă po
pula
ră bdquo
Mol
-do
vene
asca
rdquo(19
88)
cu O
rche
stra
de
muz
ică
popu
lară
bdquoA
rtardquo
de
la
Chi
șinău
(198
9-19
91)
1948
N
icol
ae D
abija
(num
ele
adev
ărat
C
ioba
nu)
s-a
născ
ut la
15
iulie
194
8 icircn
co
m C
odre
ni C
imișl
ia
a ab
solv
it U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in
Mol
dova
(19
72)
a pu
blic
at p
oe-
zie
și pr
oză
pent
ru c
opii
bdquoPo
veșt
i de
cacircn
d pă
săre
l er
a m
icrdquo
(198
0)
bdquoNas
c și
la
Mol
dova
oa
men
irdquo (1
992)
bdquoA
ntol
ogia
poe
ziei
vec
hi
mol
dove
nest
irdquo (1
988)
es
euri
pe
tem
e ist
oric
e bdquo
Mol
dova
de
pest
e N
istru
vec
hi p
ămacircn
t st
răm
oșes
crdquo
(199
1)
bdquoDom
nia
lui
Stef
an c
el
Mar
erdquo (
1991
) m
anua
le p
entr
u cl
I-
IV c
u tit
lul
com
un bdquo
Dac
iada
rdquo (1
991
199
3) e
tc P
rinci
pale
le c
ărți
poet
ice
bdquoOch
iul a
l tre
ileardquo
(197
5)
bdquoZug
ravu
l ano
nim
rdquo (19
85)
bdquoDre
p-tu
l la
ero
arerdquo
(19
93)
bdquoLac
rima
care
ved
erdquo (
1994
) bdquoO
ul d
e pi
atră
rdquo (1
995)
Din
198
6 es
te re
dact
or-ș
ef
al s
ăptă
macircn
alul
ui bdquo
Lite
ratu
ra ș
i ar
tardquo
Laur
eat a
l Pre
miu
lui d
e St
at
(198
8)
al P
rem
iulu
i A
cade
mie
i Ro
macircn
e (1
995)
1949
Io
n H
adacircr
că -
poe
t tr
aduc
ă-to
r om
pol
itic
s-a
născ
ut la
17
iulie
194
9 icircn
c S
acircnge
reii
Vech
i (o
r Sacirc
nger
ei)
jud
Băl
ți A
de
buta
t icircn
1965
icircn re
vist
a bdquoC
ultu
ra M
ol-
dove
irdquo D
upă
abso
lvire
a șc
olii
din
Sacircng
e-re
i (19
66)
este
ang
ajat
la z
iaru
l rai
onal
bdquoC
alea
leni
nist
ărdquo a
poi
face
sta
giul
mili
-ta
r (1
968ndash
1970
) du
pă c
are
- st
uden
t la
Uni
vers
itate
a Pe
dago
gică
bdquoIo
n C
rean
gărdquo
din
Chi
șinău
(197
0-19
74)
doct
oran
d la
In
stitu
tul
de L
imbă
și
Lite
ratu
ră a
l A
Ş a
Mol
dove
i (1
974ndash
1978
) Icircn
anu
l 19
77
apar
e pr
ima
plac
hetă
de
vers
uri bdquo
Zile
lerdquo
Icircn a
nul 1
978
- m
embr
u al
Uni
unii
Scri-
itoril
or d
in M
oldo
va
Auto
rul
sele
cție
i pe
ntru
ant
olog
ia d
e po
ezii
poe
me
și es
euri
bdquoFaț
a pacirc
iniirdquo
(19
79)
urm
acircnd
o a
doua
ediți
e (19
85)
reda
ctor
șef
de s
ecție
la
Edi
tura
bdquoLi
tera
tura
art
istic
ărdquo (
1978
-19
81)
dire
ctor
al c
enac
lulu
i lite
rar
bdquoLu-
ceaf
ărul
rdquo (1
983)
m
embr
u s
ecre
tar
al
US
(198
7) p
reșe
dint
e al
cen
aclu
lui bdquo
M
Emin
escu
rdquo (1
992)
S-
a re
mar
cat
și ca
tr
aduc
ător
par
ticip
ă la
mișc
area
de
eli-
bera
re n
ațio
nală
pr
imul
pre
ședi
nte
al
Fron
tulu
i Po
pula
rndashC
reșt
in d
in M
oldo
-va
(198
9ndash19
92)
depu
tat icirc
n Pa
rlam
entu
l U
RS
S (
1989
) de
puta
t icircn
Par
lam
entu
l R
Mol
dova
(199
0) p
rim-v
icep
reșe
dint
e al
Par
lam
entu
lui
Prem
ii L
aure
at a
l re-
vist
ei bdquo
Flac
ăra
(19
92)
Prem
iul bdquo
Mih
ai
Emin
escu
rdquo al
Con
siliu
lui
jude
țean
Su-
ceav
a (1
997)
Pre
miu
l bdquoC
arte
frum
oasă
ci
nste
cui
te-
a sc
risrdquo
pen
tru
volu
mul
de
poe
me
Hel
enic
e icircn
cad
rul c
elui
de-
al V
II-le
a Sa
lon
de C
arte
Rom
acircnea
scă
(Iaș
i 19
98)
19 IU
LIE
1919
G
lebu
s Sa
inci
uc
artis
t pl
as-
tic
port
retis
t au
tor
a un
ei
orig
inal
e co
lecț
ii de
m
ăști
s-a
născ
ut la
19
iulie
191
9 icircn
C
hișin
ău Icirc
și fa
ce s
tudi
ile la
lice
ul bdquo
B P
H
așde
urdquod
in c
apita
l su
sţin
e ba
cala
urea
-tu
l (19
42)
apoi
stud
iază
la F
acul
tate
a de
A
rhite
ctur
ă a
Polit
ehni
cii d
in B
ucur
ești
(194
4) a
bsol
veșt
e Şc
oala
de
Art
e Pl
as-
tice
bdquoI R
epin
rdquo de
la C
hișin
ău (
1947
) a
prac
ticat
gra
fică
pic
tură
șar
je m
ăști
a
dem
onst
rate
măș
tile
oam
enilo
r ilu
ștri
da
r și
ale
cont
empo
rani
lor
- oa
men
i de
artă
lite
re s
avan
ţi S
-a p
rodu
s icircn
calit
ate
de a
ctor
icircn c
acirctev
a fil
me
mol
dove
neșt
i
1932
A
lexa
ndru
M
oşan
u
istor
ic
om p
oliti
c m
embr
u de
ono
are
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e pr
eșe-
dint
e al
Pre
zidi
ului
Sov
ietu
lui
Supr
em al
RSS
M (3
sept
embr
ie 1
990
ndash 23
m
ai 1
991)
și d
e pr
eșed
inte
al P
arla
men
-tu
lui R
epub
licii
Mol
dova
(23
mai
199
1ndash
2 fe
brua
rie 1
993)
s-a
năs
cut l
a 19
iulie
19
32 icircn
com
Bra
nișt
e Racirc
șcan
i A
abs
ol-
vit U
nive
rsita
tea
de S
tat d
in M
oldo
va a
lu
crat
icircn c
adru
l Ins
titut
ului
de
Isto
rie a
l A
ŞM (
1957
-197
6)
la U
nive
rsita
tea
de
Stat
din
Mol
dova
(197
6) -
lect
or su
perio
r (1
976-
1980
) șe
f de
cate
dră
(198
0-19
90)
deca
n (1
989-
1990
) Icircn
per
ioad
a 19
93-
1997
pro
feso
r un
iver
sitar
(19
89-1
990)
pr
eșed
inte
al
Aso
ciaț
iei
Isto
ricilo
r di
n M
oldo
va r
edac
tor-
șef a
l rev
istei
bdquoD
estin
Ro
macircn
escrdquo
(di
n 19
94)
doct
or h
abili
tat
unul
din
tre f
onda
torii
Fro
ntul
ui P
opul
ar
A a
vut
o co
ntrib
uție
dec
isivă
la
elab
o-
activ
at la
stud
ioul
bdquoM
oldo
va-fi
lm
Prem
ii P
rem
iul
pent
ru c
ea m
ai
bună
regi
e la
Fes
tival
ul re
publ
ican
de
film
e de
sfăș
urat
icircn
Chi
șinău
(e
d I
198
0) p
entr
u fil
mul
bdquoEm
i-sa
rul s
ervi
ciul
ui s
ecre
trdquo (
1979
) Icircn
an
ul 1
991
a pr
imit
titlu
l de
Mae
s-tr
u icircn
Art
ă
1951
C
ompo
zito
rul
Vale
ntin
D
acircnga
s-a
năs
cut
la 2
0 iu
lie 1
951
s M
acircndr
ești
Te
lene
ști
A st
udia
t la
In-
stitu
tul d
e Art
e (19
82-1
987)
A sc
ris
muz
ică
pent
ru sp
ecta
cole
de
teat
ru
și fil
me
La F
estiv
alul
Rep
ublic
an
de F
ilme
bdquoCoc
ostacirc
rcul
de
argi
ntrdquo
a pr
imit
Dip
lom
a bdquoP
entr
u m
uzic
a or
igin
ala
icircn
film
ul
docu
men
tarrdquo
ndash
bdquoFacircn
tacircna
riirdquo
(198
4) ș
i pen
tru
fil-
mul
bdquoM
oldo
va minus
cas
a pă
rinte
asca
rdquo Icircn
anu
l 199
1 i-a
fost
conf
erit
titlu
l on
orifi
c bdquoM
aest
ru icircn
arta
rdquo
21 IU
LIE
1821
Va
sile
A
lecs
andr
i s-
a nă
scut
la
21iu
lie 1
821
M
irceș
ti ju
d I
ași
poet
dr
amat
urg
fo
lclo
rist
om
polit
ic
min
istru
di
plom
at
acad
emic
ian
m
embr
u fo
ndat
or
al A
cade
mie
i Ro
macircn
e cr
eato
r al
te
atru
lui
rom
acircnes
c și
a lit
erat
urii
dram
atic
e pe
rson
alita
te m
arca
n-tă
a M
oldo
vei ș
i a R
omacircn
iei d
e-a
lung
ul icirc
ntre
gulu
i se
c X
IX
Scrie
pr
imel
e po
ezii
- ci
clul
bdquoD
oine
rdquo Icircn
18
44 icirc
mpr
eună
cu
M K
ogăl
nice
a-
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 7
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
nu și
I G
hica
scoa
te să
ptăm
acircnal
ul
bdquoPro
pășir
eardquo
unde
pub
lică
vers
uri
- ci
clul
bdquoD
oine
și l
ăcrim
ioar
erdquo icircn
11
ia
nuar
ie
se
repr
ezin
tă
pies
a bdquoI
orgu
de
la S
adag
urardquo
Ale
csan
-dr
i a
fost
unu
l di
ntre
fru
ntaș
ii Re
volu
ției
de l
a 18
48
Scrie
pri-
mel
e bdquoc
acircnte
cele
com
icerdquo
(Şo
ldan
V
iteaz
ul M
ama
Ang
helu
șa)
și cacirc
-te
va sc
enet
e com
ice ș
i muz
ical
e Se
icircn
toar
ce icircn
țară
icircn lu
na d
ecem
brie
Icircn
188
2 -
preș
edin
te a
l sec
ției d
e lit
erat
ură
a A
cade
mie
i V
Ale
csan
-dr
i s-a
stin
s di
n vi
ață
la 2
2 au
gust
18
90 P
rimeș
te P
rem
iul A
cade
mie
i pe
ntru
Lite
ratu
ră icircn
188
1
22 IU
LIE
1974
G
eta
Burl
acu
s-a
născ
ut
la 2
2 iu
lie 1
974
icircn
or
Bălţi
A a
bsol
vit c
lasa
de
vioa
ră la
Col
egiu
l Muz
i-ca
l din
Băl
ţi Icircn
anul
199
3 a i
ntra
t la
Con
serv
ator
Este
laur
eată
pre
mi-
antă
a f
estiv
alur
ilor
inte
rnaţ
iona
le
de ja
zz d
e m
uzic
ă uș
oara
și fo
lclor
di
n Ro
macircn
ia
Fran
ţa
Ger
man
ia
Span
ia D
anem
arca
Ucr
aina
Bel
a-ru
s Icircn
2006
a fo
st bu
rsie
ră a
Fund
a-ţie
i Sor
os c
ompa
rtim
entu
l bdquoM
uzi-
cărdquo
Icircn 2
007
G B
urla
cu p
artic
ipă
la
un tu
rneu
icircmpr
eună
cu
renu
mitu
l pr
oiec
t cu
bane
z bdquoB
uena
Vist
a So
-ci
al C
lubrdquo
Icircn
anul
201
0 co
ncer
tea-
ză c
u fo
rmaţ
ia lu
i A
lex
Cal
ance
a
Icircn 2
008
a re
prez
enta
t M
oldo
va l
a C
oncu
rsul
Int
erna
tiona
l Eu
rovi
si-on
cu m
elod
ia bdquoC
entu
ry o
f Lov
erdquo
24 IU
LIE
1911
Tat
iana
Nic
olai
di
pict
or
deco
rato
r s-
a nă
scut
la 2
407
191
1 C
hișin
ău ndash
d
280
219
87 C
hișin
ău A
abs
olvi
t Şc
oa-
la d
e A
rte
plas
tice
din
Chi
șinău
(19
30)
și A
cade
mia
Reg
ală
de A
rte
Frum
oase
de
la L
iege
(Be
lgia
193
2-19
34)
Icircn a
nii
post
belic
i a p
ract
icat
pic
tura
și a
rta
de-
cora
tivă
ndash ce
ram
ica
covo
rul
etc
1950
Va
sile
Iov
u s-
a nă
scut
la
24
iulie
195
0 la
Bar
dar
La 1
0 an
i st
udia
ză fl
autu
l la
lic
eul
bdquoC
Poru
mbe
scurdquo
apo
i stu
dent
la
Aca
dem
ia d
e muz
ica bdquo
G M
usic
escu
rdquo din
C
hișin
ău (
1967
-197
1) D
ecisi
vă p
entr
u ad
evăr
ata
carie
ră a
rtist
ică
a fo
st icirc
ntacircl
-ni
rea
sa c
u G
h Z
amfir
(V
ilniu
s 19
71)
care
l-a
icircndr
umat
și l-
a bi
necu
vacircnt
at icircn
-tr
u cu
cerir
ea in
ălțim
ilor m
uzic
ii A
stfe
l de
vine
prim
ul n
aist
pro
fesio
nist
și p
rofe
-so
r de
nai a
Aca
dem
iei d
e m
uzic
ă a
uto-
rul p
rimei
bdquoM
etod
e de
nai
rdquo Va
sile
Iovu
a
conc
erta
t pe
toat
e co
ntin
ente
le A
rtist
al
Pop
orul
ui P
rofe
sor
Uni
vers
itar
Pre-
miu
l Naț
iona
l bdquoO
rdin
ul R
epub
liciirdquo
25 IU
LIE
1910
El
isab
eth
Ivan
ovsk
y p
icto
r gr
afici
an
scen
ogra
f s-
a nă
s-cu
t 25
07
1910
C
hișin
ău
minus 14
04
2006
Br
uxel
les
A s
tu-
diat
pic
tura
la C
hișin
ău (1
929)
Icircn
1930
ob
ţine
Prem
iul I
pen
tru
arta
gra
fică
la
Salo
anel
e O
ficia
le d
e la
Buc
ureș
ti U
r-m
ează
stu
diile
la Ş
coal
a Su
perio
ară
de
Arh
itect
ură
și A
rte
Dec
orat
ive
din
Bru-
xelle
s (1
932-
1935
) Icircn
193
7 la
Bie
nala
a
VI-
a di
n M
ilano
sch
iţele
pen
tru
cost
u-m
ele
teat
rale
sunt
men
ţiona
te c
u M
eda-
lia d
e au
r Es
te a
utoa
rea
a pe
ste
300
de
cărţ
i ilu
stra
te p
entr
u co
pii e
dita
te icircn
Ro-
macircn
ia F
ranţ
a O
land
a B
elgi
a A
nglia
Sp
ania
Ger
man
ia P
olon
ia ș
i Sue
dia
A
part
icip
at cu
lucr
ări d
e pic
tură
gra
fică ș
i de
sce
nogr
afie
la d
iver
se e
xpoz
iţii d
e la
C
hișin
ău B
ucur
ești
Bru
xelle
s M
ilano
N
ew-Y
ork
Min
neso
ta e
tc (
1925
-196
8)
1929
Pe
tru
Bara
cci s
-a n
ăscu
t la
25
iulie
192
9 o
r Bo
lgra
d ju
d C
e-ta
tea A
lbă
A st
udia
t la I
nstit
u-tu
l tea
tral
de s
tat bdquo
AO
stro
vski
rdquo di
n Le
ning
rad
(194
8-19
52)A
fost
anga
jat
icircn a
nul
1952
act
or l
a Te
atru
l m
uzic
al-
dram
atic
bdquoA
SP
uski
nrdquo d
in C
hișin
ău
a pr
edat
mul
ți an
i la
Inst
itutu
l de
Art
e di
n C
hișin
ău A
deb
utat
icircn 1
955
ca a
ctor
de
film
la st
udio
ul ci
nem
atog
rafic
din
Ode
s-sa
icircn
fil
mul
bdquoM
elod
ii m
oldo
vene
știrdquo
Icircn
cepacirc
nd d
in a
nul
1963
col
abor
ează
la
studi
oul c
inem
atog
rafic
bdquoM
oldo
va-fi
lm
debu
tacircnd
icircn
film
ul l
ui E
mil
Lote
anu
bdquoAște
ptaț
i-ne
icircn z
ori
Unu
l din
tre r
olu-
rile
sale
cel
e m
ai c
unos
cute
este
al t
atăl
ui
din
film
ul lu
i Vas
ile P
asca
ru bdquoT
rece
a o
le-
bădă
pe
ape
(198
2) A
rtist
al P
opor
ului
M
embr
u al
Uni
unii
Cin
eașt
ilor
icircn p
eri-
oada
199
7-20
05 -
preș
edin
te al
UN
ITEM
(U
niun
ea T
eatr
ală d
in M
oldo
va)
1931
V
ladi
mir
Beş
leag
ă s-
a nă
s-cu
t la
25
iulie
193
1 icircn
sat
ul
Măl
ăieș
ti G
rigor
iopo
l Tr
ans-
nist
ria P
roza
tor
esei
st t
radu
-că
tor
Dup
ă stu
diile
uni
vers
itare
icircnc
earc
ă
să icirc
mbr
ățișe
ze ș
tiinț
a lit
erar
ă lu
-cr
icircnd
asup
ra u
nei t
eze d
espr
e pro
za
lui
Livi
u Re
brea
nu
Aban
done
ază
icircnsă
pro
iect
ul d
in ca
uza
aspr
ei ce
n-zu
ri co
mun
iste
Dup
ă cacirc
țiva
ani d
e ga
zetă
rie s
e con
sacr
ă mun
cii l
itera
-re
Deb
utea
ză in
196
3 cu
cul
eger
ea
de n
uvel
e La f
icircnticircn
a Lea
hulu
i du
pă
care
au
urm
at a
lte c
ărți
de p
roză
Zb
or fr
icircnt
1966
Aca
să 1
976
Igna
t și
Ana
197
9 D
urer
e 19
79 S
icircnge
pe
zăp
adă
1985
(pr
imul
rom
an
din
trilo
gia
desp
re M
iron
Cos
tin)
Cum
plite
vr
emi
1990
(v
olum
ul
II)
Viaț
a și
moa
rtea
nef
eric
itu-
lui
Filim
on s
au a
nevo
ioas
a ca
le a
cu
noaș
terii
de
sine
1988
(po
em
trag
ic sc
ris icircn
tre 1
969-
1970
) etc
26 IU
LIE
1951
Ia
noş
Ţurc
anu
s-a
năs-
cut
la 2
6 iu
lie 1
951
Pe-
linia
Bă
lţi
A
abso
lvit
Col
egiu
l de
M
edic
ină
Bă
lţi
(196
8-19
70)
Inst
itutu
l de
M
edic
ină
Kra
snod
ar (
1972
-197
6)
Inst
itutu
l de
Lite
ratu
ră bdquo
M G
orki
rdquo M
osco
va (
1980
) A
act
ivat
la c
en-
trul
de
preg
ătire
și
antre
nam
ent
al p
iloţil
or ș
i co
smon
auţil
or
Soci
(1
976-
1980
) di
rect
or
adju
nct
la
Dep
arta
men
tul
Cultu
ră a
l Pr
imă-
riei (
1992
) I s
-au
dece
rnat
Pre
miu
l Bi
blio
teci
i Naţ
iona
le d
in C
hișin
ău
(199
5) ș
i Pre
miu
l Uni
unii
Scrii
to-
rilor
din
R M
oldo
va (2
001)
Mul
te
poez
ii al
e lu
i Ţu
rcan
u au
dev
enit
text
e pen
tru
mel
odiil
e uno
r șla
găre
Realităţi Culturale bull Nr 7 2014 8
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
9
Opera evocă persoana și faptele regelui Macedoniei (regiune istori-că icircn nordul Greciei antice) ndash Ale-xandru cel Mare (sau Macedon 356 ndash 323 icircHr) Acesta a cucerit o parte a Europei și aproape icircntreaga Asie A icircntemeiat peste 70 de orașe care-i poartă numele A murit icircn orașul Babilon (la sud-est de Bagdad ndash ca-pitala Iracului) la vacircrsta de 33 de ani Cartea a fost scrisă probabil icircn Egipt icircn limba greacă (sec IV sau III icircHr) Este opera unui autor anonim creată pe baza unor scrieri istorice și tradiţii orale despre Alexandru Ma-cedon bdquoAlexandriardquo a circulat iniţial icircn Egipt apoi ndash prin traduceri latine icircn numeroase variante ndash la multe po-poare din Europa Asia bdquoAlexandriardquo s-a transformat dintr-o naraţiune is-torico-biografică icircn una de aventuri icircn care icircntacircmplările miraculoase și legendele prevalează asupra faptelor reale Icircn sec XIII după textul latin s-a făcut o traducere icircn sacircrbo-croată care a fost apoi sursa primei transpu-neri a bdquoAlexandriardquo icircn limba romacircnă (jumătatea a doua a sec XVI) Ma-nuscrisul primei traduceri icircn limba romacircnă nu s-a păstrat După infor-maţia lui Antonio Maria del Chiaro (secretarul domnitorului Constantin Bracircncoveanu) icircn 1713 ar fi ieșit din tipografia cărturarului Antim Ivi-reanul prima ediţie icircn limba romacirc-nă a cărţii bdquoAlexandriardquo din care nu s-a păstrat nici un exemplar Icircn 1794 Dimitrie Iercovici a tipărit bdquoAlexan-driardquo la Sibiu Peste doi ani icircn 1796 cartea a fost editată de cărturarul Mihail Strilbiţchii la Movilău (azi icircn reg Viniţa Ucraina) cu titlul de Is-toria a Alexandrului celui Mare din Macedonia şi a lui Darie din Persida icircmpăraţilor Din 1810 pacircnă icircn 1864 au apărut 11 ediţii ale bdquoAlexandriardquo după textul din 1794 Pe lacircngă aces-tea circulau și multe copii manuscri-se de cele mai multe ori fragmentare Pe parcursul secolelor această bdquocarte atrăgătoarerdquo a fost lectura preferată a
publicului bdquodin cauza frumoasei sim-plicităţi a gacircndirii a modului de pri-vire poetic și naiv care se găsește mai ales icircn episoaderdquo (M Kogălniceanu) bdquoAlexandriardquo a fost apreciată și de scriitorii C Stamati C Negruzzi V Aslecsandri B P Hașdeu I Creangă M Eminescu A Lupan etc Naraţiu-nea expusă icircn carte icircncepe cu venirea icircn Macedonia a ultimului rege egip-tean Mehtinav icircnvins de către Darie icircmpăratul perșilor Aici Mehtinav se ocupă de educaţia lui Alexandru ndash moștenitorul regelui macedonean Filip II După moartea lui Filip tacircnă-rul Alexandru urcă pe tron Icircn prima parte a bdquoAlexandriardquo sunt descrise expediţiile lui Alexandru dornic de a cuceri lumea Icircn partea a doua regele apare ca un icircnţelept deosebit Unele variante cuprind și episoade satirice cu intenţii moralizatoare Se spune că prevestit de prorocul Ieremia Ale-xandru moare otrăvit de către unul dintre supușii săi Ducipal calul său credincios icircl pedepsește pe făptaș Icircn conţinutul bdquoAlexandriardquo s-au adăugat elemente ce exprimă unele realităţi sociale la romacircni cum ar fi sfatul bo-ierilor haraci ndash tribut plătit turcilor șa Icircn folclor au venit din bdquoAlexan-driardquo motivele cu un palat construit din nisip calul năzdrăvan Ducipal blajinii șa (I Taloș) Ecouri ale bdquoAle-xandriardquo icircntacirclnim icircn operele cronica-rilor ale scriitorilor D Bolintineanu P Ispirescu O Goga M Sadoveanu șa
Bibliografie L Ciobanu AlexandriaLiteratura
şi arta MoldoveiEnciclopedie I Chiși-nău Redacţia principală a Enciclopeduei Sovietice Moldovenești 1985
Taloș Gacircndirea magico-religioasă la romacircni Dicţionar București editura en-ciclopedică 2001
L Berdan alexandriaDicţionarul general al literaturii romacircne I A-B Bu-curești Univers Enciclopedic 2004
Cartea populară bdquoAlexandriardquo
27 IU
LIE
1921
Eu
gen
Coş
eriu
s-a
năs
-cv
ut la
27
iulie
192
1 c
M
ihăi
leni
ju
d B
ălți
și
a de
ceda
t la
7sep
tem
brie
20
02
Tuumlbi
ngen
G
erm
ania
fil
o-lo
g ro
man
ist d
e or
igin
e ro
macircn
ă
mem
bru
de o
noar
e al
Aca
dem
iei
Rom
acircne
(din
199
1) D
octo
r icircn
Fi-
lolo
gie
și Fi
loso
fie a
utor
ul a
pes
te
50 d
e vo
lum
e și
a m
ii de
pag
ini d
e ex
e-ge
ză a
l uno
r noi
teor
ii de
spre
prin
cipi
ile
fund
amen
tale
ale
filo
logi
ei
28
IULI
E19
62
Act
rița
Nel
li C
ozar
u s-
a nă
scut
la
28 i
ulie
196
2 icircn
s
Ştef
ăneș
ti
r Şt
efan
Vo
dă
Este
abs
olve
ntă
a Şc
olii
bdquoBV
Şc
iuki
nrdquo(1
985)
A
lu
crat
la
Te
atru
l
bdquoLuc
eafă
rulrdquo
ap
oi
la
Teat
rul
bdquoEug
en
Ione
scordquo
și
aici
tim
p de
8 a
ni p
etre
ce
cea
mai
impo
rtan
tă p
erio
adă
a ca
riere
i ac
toric
ești
Apo
i de
vine
act
riţă
liber
ă
o pe
rioad
ă lu
crea
ză l
a Te
atru
l bdquoM
ihai
Em
ines
curdquo
De
10 a
ni p
redă
bdquoA
rta
Act
o-ru
luirdquo
la A
cade
mia
de
Muz
ică
Teat
ru ș
i A
rte
Plas
tice
Icircn p
reze
nt -
șef d
e ca
tedr
ă și
cond
ucăt
or d
e cur
s la a
ceea
și in
stitu
ţie
29 IU
LIE
1994
Par
lam
entu
l R
epub
licii
Mol
do-
va a
dopt
ă C
onst
ituţia
Rep
ublic
ii M
oldo
va
Ziua
Con
stitu
ţiei R
epub
licii
Mol
dova
Dr hab Nicolae Băieşu
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
10
La icircnceputul lunii iunie cu ocazia Hramului Sfinţi-lor Icircmpăraţi Constantin și Elena Președintele R Moldo-va Nicolae Timofti a vizitat comuna Ciobalaccia satul de baștină al mamei sale Icircnsoţit de soţia sa Margareta de președintele raionului Cantemir Andrei Malașevsci Nicolae Timofti a fost icircntacircmpinat cu căldură cu pacircine și sare cu un păhărel de vin de către primarul comunei Sergiu Obreja președintele CAP bdquoCiobalacciardquo Ion Spacirc-nu rude printre care - unchiul Ion Bujac foști colegi de clasă cu care a dialogat sincer lejer de la egal la egal producacircnd o impresie plăcută asupra mulţimii adunată icircn centrul satului icircn faţa primăriei unde a fost vernisată și o expoziţie a producătorilor meșterilor populari ar-tiștilor amatori Nicolae Timofti a menţionat icircn luarea sa de cuvacircnt icircn faţa asistenţei că rădăcinile sale sacircnt de aici de la sud (tatăl - de la Gotești iar mama - din Ciobalac-cia-nN) stimează și apreciază icircnalt oamenii din partea locului despre care are doar amintiri plăcute aici dum-nealui revenind adesea pe cacircnd mai trăiau buneii alte rude subliniind cu satisfacţie că aici convieţuiesc de ani buni icircn pace și icircnţelegere moldoveni și bulgari alte naţi-
onalităţi care au păstrat cultura tradiţiile și obiceiurile naţionale fapt demonstrat atacirct de expoziţiile vernisate cacirct și de evoluarea artiștilor amatori din satele Ciobalac-cia Victorovca Flocoasa din orașul Cantemir Mă macircn-dresc cu obacircrșia mea cu Dvs oameni harnici ospitali-eri și talentaţi a declarat dumnealui icircndemnacircndu-i pe săteni să creadă icircn viitorul ţării noastre care este foarte aproape de integrarea icircn marea familie europeană ceea ce va permite dezvoltarea economiei agriculturii mo-dernizarea acesteia și icircn final icircmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei Dar Europa trebuie construită la noi acasă adică nu trebuie să așteptăm mană cerească ci să elaborăm proiecte să atragem investiţii pentru a putea beneficia de asistenţă tehnică și metodologică
După cum a anunţat primarul comunei Sergiu Obreja cu ocazia Hramului bisericii din sat Preșe-dintele Timofti a făcut un frumos cadou copiilor de la grădiniţele comunei și din LT bdquoNicolae Mihairdquo - un set de computere Muzica și voia bună dansurile cu foc au durat pacircnă seara tacircrziu cacircnd sătenii s-au prins icircn tradi-ţionala Horă Mare
NICOLAE TIMOFTI bdquoAICI IcircMI SAcircNT RĂDĂCINILE OAMENII
PE CARE-I STIMEZrdquo
Text şi imagini ioN DomeNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
11
Icircn fiecare an pe 18 mai este mar-cată Ziua Internaţională a Muzeelor Icircn icircntreaga lume se inaugurează ex-poziţii și se desfășoară diverse acţi-uni de masă Şi Casa-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din orășelul Căinari a in-augurat expoziţia de icoane și pro-soape de epocă bdquoCredinţă și tradiţierdquo și sfinţirea Troiţei dedicate lui Alexei Mateevici
Din vremuri imemoriale popo-rul romacircn a fost creștin iar senti-mentul său religios s-a materializat prin dăruirea jertfelnică cu care și-a ridicat sfintele locașuri de icircnchinare Pe lacircngă biserici o categorie aparte a acestor locuri consacrate unde ro-macircnul aduce slavă lui Dumnezeu o constituie troiţele
Ceea ce numim cu termenul generic bdquotroiţărdquo poartă zonal alte denumiri precum cruce la răscru-ce răstignire icoană
Troiţa sfacircnta Cruce mare de lemn sau de piatră (icircmpodobită cu picturi sculpturi inscripţii și une-ori icircncadrată de o mică construcţie) așezată la răspacircntii pe lacircngă facircntacircni sau icircn locuri legate de un eveniment
Potrivit credinţei populare tro-iţele erau amplasate la intersecţiile drumurilor plecacircnd de la credinţa că răscrucea reprezintă un loc slab bacircntuit de spirite rele care ar putea să-i producă omului tot felul de ne-plăceri
Troiţa biserică icircn miniatură semn al credinţei nestrămutate și al rezistenţei strămoșilor noștri este semnul iubirii faţă de Dumnezeu
Icircn Căinari avem multe troiţe la răspacircntiile drumurilor la facircntacircni la biserica bdquoSfinţii Arhangheli Gavriil și Mihailrdquo și una icircn ograda Casei-muzeu Troiţa consacrată părinte-lui Limbii noastre a fost adusă la
16 martie 1992 de către sculptorul popular Alexandru Perţa Cuza din Tacircrgu Lăpuș Maramureș Romacircnia Aceasta a fost a patra din cele 20 de troiţe aduse din partea lui Alexan-dru Perţa Cuza icircn Republica Moldo-va Icircn ultimii ani este autorul a peste 1400 de troiţe Poartă numele lui Cuza și s-a jurat că nu-și taie părul pacircnă cacircnd nu se unesc iar romacircnii icircntr-o singură ţară
Pe partea religioasă este icircn-crustat chipul Macircntuitorului nostru răstignit pe partea istorică ndash chipul preotului-poet Alexei Mateevici cacirc-teva citate și o dedicaţie din partea autorului La 3 iulie 2000 o furtu-nă puternică a dat-o jos și s-a sfă-racircmat De atunci a stat icircn depozit Anul acesta cu ajutorul oamenilor de bună credinţă am reușit s-o rein-stalăm
Credincioșii din orășelul Căi-nari au avut parte duminică 18 mai de o mare bucurie duhovnicească După sfacircnta Liturghie protoiereul mitrofor Valentin Baltag paroh al bisericii din localitate a săvacircrșit sluj-ba de sfinţire a răstignirii
La acest eveniment important pentru viaţa spirituală a orășelului au participat lucrători din domeniul culturii elevi persoanele ce ne-au ajutat să restaurăm răstignirea și primarul de Căinari ndash Anatolie Ne-bunelea După ceremonialul religios părintele Valentin a vorbit celor pre-zenţi despre semnificaţia Troiţei icircn viaţa unei comunităţi creștine și i-a felicitat pe cei care au ridicat-o mul-ţumind celor prezenţi pentru bucu-ria comuniunii Apoi corul bisericii a icircnălţat la ceruri cacircntece de inspira-ţie divină Un grup de fete al Lice-ului bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari a delectat sufletele celor prezenţi cu
La Căinari a fost sfinţită Troiţa icircnchinată Părintelui Alexei
DoRiNa RotaRi directorul Casei-muzeu bdquoAlexei Mateevicirdquo din Căinari
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
12
un recital de poezii icircn care poetul pune eternele icircntrebări despre Trup și Suflet Viaţă și Moarte Clipă și Eternitate Şi colectivul bdquoSmărăndi-ţardquo de la Casa de cultură a dăruit pu-blicului cacircntece pentru care spiritul creștin este o călăuză icircn viaţă bdquoDe-ai luat pe umeri Cruceardquo bdquoIcircnviereardquo Cu un mic discurs icircn faţa celor prezenţi a venit și subsemnata acestui articol bdquoToate lucrurile bune se fac cu oa-meni buni toate lucrurile mari se fac cu oameni cu inimă mare Mă bucur enorm de mult că am reușit să reinstalăm Troiţa care va reamin-ti oricărui vizitator de personaliatea lui Alexei Mateevici căci el a fost și va rămacircne un mare poet Despre Alexei Mateevici s-a scris enorm Doar Eminescu a mai avut marea șansă de a fi atacirct de pomenit icircn via-
ţă și icircn moarte Acum cacircnd și feţele bisericești conștiente de veneraţia poporului pentru părintele-poet vorbesc de sfinţenia lui Alexei Mate-evici așezacircndu-l chiar icircntr-o listă de viitori candidaţi la canonizare Mi-zăm pe mila lui Dumnezeu că vom ajunge să trăim clipa istorică icircn care părintele Alexei va fi trecut icircn racircn-dul sfinţilor neamului nostrurdquo
Evenimentul s-a icircncheiat cu o agapă creștină organizată de colabo-ratorii Casei-muzeu
Icirci mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut icircntr-o ţară al că-rui obraz e brăzdat cu credinţă de atacirct de multe Troiţe Să ne rugăm Domnului să nu ne pierdem aceas-tă tradiţie oriunde am fi căci Troi-ţele sunt icoane pictate icircn ochii lui Dumnezeu
Şi la școlile din sat se poate face carte cu ajutorul mijloacelor tehnologiilor informaţionale O activitate deosebită a fost realizată de profesorii de limba și litera-tura romacircnă icircn școala alolingvă a gimnaziului Popovca din r Fălești Noie Rotaru și Elena Său Ne-am propus să realizăm o lecţie-interviu la subiectul bdquoLa dialog cu starulrdquo cu participarea elevilor cl a IX-a Sarcinile ele-vilor au fost să adreseze multe icircntrebări onlyne starului preferat La acest subiect s-a lucrat două ore La prima oră elevii s-au familiarizat cu starurile muzicii ușoare din țară iar pentru tema de acasă au avut sarcina să că-ute informaţii despre interpretul icircndrăgit La finele orei a doua elevii au realizat un tablou amplu despre perso-nalitatea acestora și au comentat alegerea făcută Tot la această oră elevilor li s-a complicat sarcina să scrie 6 icircntrebări pe care le-ar adresa starului Ei au citit icircntre-bările și le-au corectat Icircn următoarea oră am invitat elevii icircn clasa de calculatoare Icircmpreună cu colega mea Elena Său și cu elevii am pregătit sala și tehnica cores-punzător (calculatorul și proiectorul) pentru interviul care a urmat
La ora de evaluare ne-am propus să realizăm un interviu onlyne cu implicarea noilor tehnologii infor-
maţionale scypul cu două mari staruri ale muzicii ușoa-re - Vitalie Dani și Nelly Ciobanu Cu aceștea am făcut legătură prin scype Vitalie și Nelly cu mult entuziasm bucurie ne-au oferit interviul Primul care a deschis activitatea a fost Vitalie Dani Ca spectatori am invitat și elevii cl a VIII-a Fiecare elev participant era așezat icircn faţa laptopului conectat la proiector Participanţii pe racircnd icirci adresau icircntrebări starului Elevii cl a IX-a i-au salutat icircn voce pe aceștea așa s-a icircnceput interviul ur-mărit la ecranul mare
La finele fiecărui interviu participanţii au rugat sta-rurile să fredoneze icircmpreună un fragment din cacircntecele lor preferate cacircntecul bdquoDragostea mea - Moldovardquo de Vitalie Dani și cacircntecul bdquoHora din Moldovardquo de Nelly Ciobanu apoi icircncheind activitatea cu sincere mulţumiri către star pentru timpul acordat și buna dispoziţie creată tuturor
Această metodă poate fi utilizată și cu starurile din alte domenii
O lecţie de neuitatNoie RotaRu eleNa Său gimnaziul Popovca r Făleşti
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
13
La invitaţia președintelui Consiliului Judeţean Iași președin-telui Euroregiunii Siret-Prut-Nistru Cristian Mihai Adomniţei recent un grup de specialiști ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din municipiul Bălţi s-a deplasat icircn mun Iași (Romacircnia) Vizita de lucru a fost organizată la iniţiativa Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pe linia promovării cooperării insti-tuţionale a vizitei de lucru la Iași icircn scopul participării icircn proiec-tele transfronaliere bdquoStrategia de Dezvoltare Economică și Socială a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo și bdquoReţeaua de Cooperare IT a Euroregiunii Siret-Prut-Nistrurdquo precum și a facilitării cunoașterii principalelor instituţii de profil ieșene și stabilirea de contacte la nivel de conducere și specialiști icircn vederea construirii de parteneriate transfrontaliere
La Iași delegaţia alcătuită din reprezentanţi ai Secţiei Cultură și instituţiilor de cultură din muni-cipiul Bălţi a fost primită de către conducerea Consiliului Judeţean Iași cu participarea reprezentanţilor din partea Direcţiei Judeţene pen-tru Cultură Muzeului Literaturii Romacircne Bibliotecii bdquoGh Asachirdquo Filarmonicii bdquoMoldovardquo Teatrului pentru Copii și Tineret bdquoLuceafă-rulrdquo Şcolii Populare de Artă Cen-trului pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Asociaţiei bdquoEuroregiu-nea Siret-Prut-Nistrurdquo
Conform programului vizitei primul popas delegaţia l-a făcut icircn Colegiul Naţional de Artă bdquoOctav Băncilărdquo unde icircnvăţămacircntul artistic
vocaţional este armonios icircmbinat cu cel curricular de cultură gene-rală Colectivul profesoral și cel de elevi se afla icircn febra pregătirilor pentru cacircteva concursuri judeţene și naţionale extrem de importan-te dar administraţia a găsit timp pentru a familiariza bălţenii nu doar cu istoria instituţiei dar și cu proiectele activităţile și speciali-zările absolvenţilor icircn muzică arte plastice coregrafie arhitectură arta dramatică și design
Următoarea icircntrevedere a delegaţiei a avut loc cu specialiștii Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Iași unde dl director Adrian Ardeleanu a povestit cu pasiune despre preocupările colectivului de excepţie pe care-l conduce și care promovează potenţialul cultural uriaș al judeţului Aici icircntacirclnirea de lucru s-a transformat icircntr-o discuţie eficientă și interesantă privind obiectivele viitoarei cola-borări ambele părţi s-au antrenat icircntr-un dialog constructiv privind implementarea strategiei creative
icircn dezvoltarea culturii și artelor S-au făcut remarcate icircndeosebi ospitalitatea și sprijinul consultativ al specialiștilor oferit membrilor echipei sosite de la Bălţi
Un element surprinzător al zilei de lucru și care ne-a dăruit clipe revelatorii a fost și vizitarea Salonului de Carte LIBREX din Complexul PALAS unde am fost cuceriţi de numărul mare de edi-turi de titluri de carte de diverse expoziţii-una mai originală decacirct alta de la vestimentaţie dinhellipziare pacircnă la cărţi tipărite pe foi de papi-rus Seara delegaţia a avut parte de un spectacol extraordinar de muzi-că simfonică prezentat de orchestra Filarmonicii de Stat bdquoMoldovardquo (dirijor dl Bujor Prelipcean dum-nealui fiind și directorul acestei instituţii) concert mult așteptat de public graţie măiestriei și prestanţei artistice a interpreţilor
Putem afirma cu certitudine că orașul Iași are asigurată calitatea de centru al euroregiunii deoarece prin forţa sa economică polarizează viaţa comercială socială și cultu-
Asociaţia bdquoEuroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo a fost fondată la 18 septembrie 2002 prin semnarea la Iaşi a Protocolului Cooperării Transfrontaliere al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (ESPN) de către trei judeţe din Romacircnia
(Iaşi Neamţ şi Vaslui) şi trei judeţe din Republica Moldova (Chişinău Lăpuşna şi Ungheni) la care icircn luna decembrie a aceluiaşi an s-au alăturat judeţele Orhei şi Soroca din Republica Moldova
Icircn cadrul şedinţei din decembrie 2013 a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc icircn municipiul Bălţi (R Moldova) a fost adoptată hotăracircrea privind acordarea calităţii de membru cu drepturi depline şi pentru municipiul Bălţi dar şi raioanelor Drochia-Racircşcani precum şi a judeţului Prahova din Romacircnia Misiunea ESPN constă icircn dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre comunităţile şi autorităţile locale icircn diferite domenii de activitate din perspectiva dezvoltării durabile şi a alinierii la
standardele europene
Colaborare transfrontalieră icircn cultură şi artămaRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
14
rală creacircnd pentru Euroregiunea bdquoSiret-Prut-Nistrurdquo un viitor cu nu-meroase oportunităţi de cooperare transfrontalieră icircn diverse dome-nii Acum după vizita de lucru și cunoașterea activităţii instituţiilor de profil după numeroasele discuţii și schimbul de experienţă icircntre spe-cialiștii din domeniul culturii din cele două localităţi avem susţinerea acestui important judeţ din Romacirc-nia icircn ceea ce privește organizarea
festivalurilor expoziţiilor tacircrgurilor culturale etc și fericita ocazie ne insuflă icircncrederea că parteneriatul cultural dintre Iași și Bălţi va stabili relaţii bune de colaborări fructuoa-se și prietenie icircn numele idealurilor culturii și artei
Evenimentele culturale organi-zate icircn Bălţi nu s-au lăsat așteptate astfel că bălţenii vor avea fericitul prilej de a asista chiar icircn aceste zile la un concert extraordinar
icircn aer liber susţinut de membrii Orchestrei Simfonice bdquoMoldovardquo din Iași și membrii Corului Acade-mic bdquoGavriil Musicescurdquo ndash soliști și instrumentiști de excepţie care susţin concerte icircn toată lumea Sub bagheta dirijorului Vlad Conta și dirijorului de cor Doru Morariu vor fi interpretate opera din creaţia compozitorilor Enescu Brahms Si-belius Haciaturian Verdi Gounod Borodin Orff
La 7 iunie 2014 icircn Piaţa bdquoV Alecsandrirdquo din mun Bălţi au sosit din toate colţurile republicii 14 formaţii de dans popular care au jucat ca pe timpuri păstracircnd
regulile și obiceiurile locale cele mai frumoase dansuri populare din zonele Telenești Abaclia Basarabeasca Orhei Sacircngerei Racircșcani Cimișlia Bălţi Suceava (Ro-macircnia) Chișinău etc
Festivalul a cuprins Parada portului popular a co-lectivelor artistice după care icircn faţa Teatrului Naţional bdquoVasile Alecsandrirdquo a urmat un spectacol teatralizat pre-zentat de Ansamblul de muzică și dans popular bdquoVacircntu-leţrdquo cu titlul bdquomodelrdquo al Palatului Municipal de Cultură Bălţi Programul formaţiilor de dans popular participan-te la festival a fost alcătuit din cacircte două dansuri popula-re autentice culese din zonele icircn care activează iar An-samblul folcloric bdquoArcanulrdquo de la Universitatea bdquoŞtefan cel Marerdquo din Suceava (Romacircnia) coordonator dl Sorin Pohoaţă a prezentat un minispectacol de muzică și dans folcloric din zonă
bdquoCine joacă horelerdquoFestival de dans popular pentru copii şi tineret icircn memoria coregrafilor
bălţeni Ion Negară şi Ion Ungureanu ediţia a IX-a 2014
maRia PoPa metodist Secţia Cultură Bălţi
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
15
Organizatorii festivalului bdquoCine joacă horelerdquo ajuns la cea de-a noua ediţie Primăria municipiului Bălţi Sec-ţia Cultură și Palatul Municipal de Cultură au reușit să adune la Bălţi cele mai reprezentative formaţii de dan-satori nu doar pentru a comemora marcantele persona-lităţi cum au fost coregrafii Ion Negară și Ion Ungurea-nu dar au pus accent pe dezvoltarea artei coregrafice de amatori diversificarea repertoriului perfecţionarea ni-velului artistic al formaţiilor promovarea și respectarea autenticităţii portului popular Prin creaţia lor acești doi coregrafi vestiţi ex-conducători artistici ai Ansamblului de dans popular bdquoVacircntuleţrdquo de la Palatul Municipal de Cultură Bălţi au afirmat au protejat și au promovat tine-rele talente deoarece copiii sunt adevăraţii moștenitori ai esenţei culturii artistice
Oaspeţi ai festivalului au fost Diana Dicusaricirc directorul Centrului Naţional de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Imaterial din mun Chiși-nău Rita Maximciuc specialist principal al CNCPPCI
Tudor Colac doctor icircn etnologie la Academia de Ştiinţe a R Moldova Adrian Ardeleanu drectorul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Iași-Romacircnia care au apreciat contribuţia organizatorilor la stimularea activităţii de creaţie a for-maţiilor de dans popular de amatori menţionacircnd faptul că dansul naţional este concomitent artă și leac pentru suflet un clocot unic de viaţă și timpul etern icircn mișcare
Spectatorii prezenţi icircn Piaţa bdquoVasile Alecsandrirdquo icircm-preună cu tinerii dansatori icircn devenire din formaţiile de dans popular din republică i-au comemorat pe cei doi regretaţi și vestiţi coregrafi ndash Ion Negară şi Ion Ungu-reanu ndash iar Festivalul bdquoCine joacă horelerdquo va rămacircne peste ani icircn Bălţi o tradiţie frumoasă de a ne reaminti de creatorii adevăratelor valori artistice cu multiplele sale forme de prezentare şi expresie dar și de a scoate din anonimat și de a susţine tinerii talentaţi și pasionaţi de dansul naţional
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
16
Am reuşit să-i fac pe tineri să icircndrăgească portul popular
Un interviu de Raia Rogac cu primarul Dumitru Flucus
Şinca Nouă icircn ajun de sărbătoareRevenire la tradiţiile strămoşeşti
Despre Şinca Nouă sat din Ţara Făgărașului des-
pre oamenii lui harnici și macircndri dar mai ales despre primarul acestuia - Dumitru Flucus s-a scris se scrie acum (fac dovada) și se va scrie icircncă mulţi ani icircnainte Şi nu e mare secretul pentru sat și primar vorbesc faptele Şi cacircnd pui pe o balanţă calificativele sat cu statut euro-pean sat ecologic sat cu tradiţii folclorice etc pe cealaltă balan-ţă vine primar model primar de patru stele primar cu patru mandate acestea se echilibrează și se identifică Am avut fericita ocazie ca icircmpreună cu cerce-tătoarea de etnologie interpreta folk Maria Mocanu și familia Hacircrjău să vizităm această minuna-tă localitate de racircnd cu soprana Ma- r i a Nicolescu din Belgia și Emil Mateiaș din Germa-nia cu ocazia realizării unui film documentar Am rămas profund impresionaţi și m-am gacircndit că ar fi bine despre toate aceste lucruri frumoase să familiarizăm cititorii din RMoldova chit că domnul primar chiar icircși dorește o colaborare cu fraţii de peste Prut Cu toată amabilita-tea mi-a răspuns la o serie de icircntrebări care pun icircn va-loare oamenii și tradiţiile lor strămoșești
mdash Domnule primar de la vizita delegaţiei noastre CV-ul dvs s-a icircmbogăţit cu un nou trofeu ndash distincţia
Primar de Patru Stele care v-a fost acordată de Asociaţia Comunelor din Romacircnia cu
3000 de localităţi şi tot cu atacircţia primari din Ţara Făgăraşului aţi fost singurul Sincere fe-
licitări şi tot aşa s-o ţineţi şi să ajungeţi la cinci şi mai multe stele Am vrea pentru icircnceput să ne
faceţi un scurt istoric Şinca Nouă care are prive-lişti parcă coboracircte din rai
Localitatea Şinca din Ţara Făgărașului a fost atestată documentar icircn anul 1291 pe lo-
cul unde astăzi se află Şinca Veche Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii
din Transilvania să treacă la religia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic
să fie icircn- armate pentru apărarea graniţe-lor icircnfiinţacircndu-se regimentele
de grăniceri Toţi cei care se icircnrolau icircn regimentele de
grăniceri primeau salariu pămacircnt dar trebuiau să
treacă la religia greco-catolică Atunci local-
nicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că
trebuie să-și păstre-ze credinţa ortodo-
xă Pentru aceasta au renunţat la
casele și la pămacircn-turile lor au urcat icircn căru-
ţe cu ce au putut și au plecat icircnspre munte La 9 km distanţă s-au oprit icircn pădu-
re și au icircnfiinţat un nou sat - Şinca Nouă Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au fost rămase doar patru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată ave-rea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică mănăstire de călugări lacircngă care s-au așe-zat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă Trebu-ie să menţionez faptul că pentru a forţa trecerea la reli-gia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata
Raia Rogac
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
17
condusă de generalul Bukow care a distrus cu tunurile mai mult de 100 de mănăstiri ortodoxe romacircnești și asta numai icircn zona Făgărașului Icircn anul 1968 comu-na Şinca Nouă a fost desfiinţată de regimul comunist deoarece localnicii nu au vrut să se icircnscrie cu pămacircn-turile icircn Cooperativele Agricole de Producţie și spri-jiniseră partizanii anticomuniști icircn luptele din Munţii Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956 Din acel moment comuna a devenit sat icircn componenţa comunei Poiana Mărului Primăria a fost desfiinţată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta Icircn anul 1990 după Re-voluţie localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnfiinţată printr-o lege
mdash Practic aţi renăscut mai abitir ca Pasărea Phoe-nix tocmai de două ori
De atunci sunt primarul localităţii și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvoltarea satului Situaţia la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a Primăriei care timp de 34 de ani n-a fost icircntreţinută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experienţă cum se face o demonstraţie eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilita-te pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pentru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reușit Icircntacirci am elaborat o strategie de dez-voltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvoltarea infrastructurii astfel că la noi icircn sat confor-tul este mai mare decacirct icircl au cei de la oraș La icircnceput am construit clădiri noi și am reparat capital sau extins clă-dirile tuturor instituţiilor din sat (primărie scoală gră-diniţă biserică cămin cultural și centru pentru situaţii de urgenţă) Apoi am introdus gazul metan și alimenta-rea cu apă a localităţii
mdash Aţi cacircştigat mai multe proiecte europene care au schimbat şi vor schimba icircn bine şi icircn profunzime imaginea satului mă gacircndesc şi la reţelele pe care intenţionaţi să le ascundeţi icircn pămacircnt
Da acum lucrăm la reţeaua de canalizare ape menajere și introducem icircn subteran cablurile electrice și alte toate celelalte cabluri (telefonie televiziune etc) asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi Pentru multe din aceste investiţii mari am reușit să aduc finanţare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre mari-le avantaje pe care-l avem după ce Romacircnia a intrat icircn Uniunea Europeană Icircn același timp am icircnceput și ridi-carea localităţii pe plan cultural
Icircn anul 2004 am icircnfiinţat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde pricesne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mul-ţi doritori să cacircnte am intrat icircn cor eu cu toată familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcaţi romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn ţară
mdash Icircn cacircteva cuvinte am dori să ştim şi despre progra-mele culturale internaţionale icircn special cele cu Germania şi Belgia Vizita delegaţiei noastre se datorează anume acestei colaborări apărută la iniţiativa Mariei Nicolescu şi susţinută cu căldură de domnul Emil Mateiaş
Puţin mai icircnainte vă vorbeam despre cor Tot cu corul am susţinut concerte icircn Nuremberg și Berlin (Germania) Acum avem un ansamblu de jocuri popu-lare cu care am participat la multe festivaluri icircn ţară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am participat la multe emisiuni televizate la numeroase televiziuni inclusiv din afară
mdash Fiind icircn vizită la dna Anastasia m-au impresi-onat costumele naţionale pe care destinsa doamnă a ţi-nut să ni le demonstreze racircnd pe racircnd şi vorba dumneaei primarul nostru e demn de toată lauda pentru că do-reşte să pună tradiţiile la loc Am mai văzut de aseme-nea cum ţese la război doamna Maria Turcea bundiţele doamnei Maria Itu cum dau tonul la joc şi cacircntec bătracirc-nii Elena Serb Nicolae Ciovică Traian Ictus Mărioara Flucus Mircea Gheorghe şa nelipsiţi de la sărbătorile tradiţionale Nu v-a fost greu bdquosă puneţi tradiţiile la locrdquo Ştiu că personal o bună parte din ele le-aţi moştenit chiar de la părinţii şi buneii dvs cu ce aţi icircnceput
Nu mi-a fost greu de loc pentru că jocul și cacircntecul sunt pasiunile mele de copil Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toţi tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradiţiile noastre de costumele naţionale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircn-drăgească portul popular cacircntecele și dansurile noas-tre Le-am explicat că tradiţionalismul si modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnăr poate fi modern și cel mai bun student care știe multe limbi străine este bun la calculator jucăuș icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să fie bun să se icircmbrace icircn costumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradiţiile noastre să le transmită noilor generaţii Acum doi ani am icircnfiin-ţat o fanfară pentru copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzică unul de la Opera din Brașov și altul din Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnveţe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
mdash Şinca Nouă ar putea fi icircnscrisă cu unele lucruri unicat icircn Cartea Recordurilor aş menţiona şi eu cacircteva
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
18
cred că este unicul sat (dar am văzut la viaţa mea sute şi sute) unde nu se fură şi sătenii lasă icircn crengile copacilor pungile cu banii pentru cumpărături pentru ca vacircnzăto-rul să achite şi să pună produsele icircn ele atunci cacircnd vin produsele icircn magazin iar stăpacircnii lor le recuperează seara după muncile din cacircmp ei nu se icircndură să piardă timpul icircn toiul lucrărilor de vară mai ales tot cu titlul de unicat sunt expoziţiile de icoane pe sticlă care an de an icircmpodo-besc sediul Primăriei despre acestea şi alte fapte ale şin-cănenilor vorbiţi-ne icircn continuare
Da la școala generală am icircn-fiinţat un cerc de pictură pentru copii icircn realizarea icoanelor pe sticlă sub icircndrumarea profesoarei arhitect Daniela Ciocăna-ru Toate icoane-le pictate de copii sunt expuse icircn luna martie icircntr-o expo-ziţie de la căminul cultural iar apoi icircn Primărie tot anul pacircnă cacircnd sunt schimbate cu alte icoane noi pictate icircntre timp Nu am icircn Primărie portretul nici a unui politician dar am expuse icircn permanenţă picturile copiilor din sat Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satului nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale părinţilor Să fie harnici (la noi se lucrează tare mult) corecţi sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni Pentru promovarea imaginii localităţii icircn afara tării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localităţi și instituţii din Europa Din anul 2004 suntem icircnfrăţiţi cu localitatea Wulkow din Germania
mdash Ne-aţi mărturisit că sunteţi gata să icircmpărtăşiţi ex-perienţa proiectelor europene cu primari din Basarabia
De ce nu Așteptăm orice propunere icircn acest sens și vă asigur că vom icircmbrăţișa cu multă căldură ideea co-laborării
mdash Una din perlele istorice este vechea bisericuţă din lemn construită fără cuie adică prin metoda cuiburilor de racircndunică se vorbesc adevărate minuni despre ea Lo-calnicii icirci zic biserica din Deal Icircmi amintesc şi ce hram frumos poartă Duminica Tuturor Sfinţilor aici este şi clopotul despre care aţi pomenit mai sus Devotată cu trup şi suflet bisericuţei este doamna Lucia Chima care ne-a vorbit atacirct de frumos inclusiv şi legende despre acest sacru monument Nu aţi icircncercat s-o promovaţi cu ajuto-
rul proiectelor europene pentru a fi inclusă icircn patrimoniul UNESCO
Biserica a fost construită icircn 1761 și intră icircn patri-moniul monumentelor vechi din Romacircnia Vom icircncer-ca s-o promovăm și pe plan european Ea a devenit nu doar o emblemă a satului ci ne păzește de cataclisme naturale Oamenii noștri sunt sinceri icircn credinţă și ea ne răsplătește cel puţin așa ne place să credem noi și avem motive
mdash Am găsit undeva pe internet că la cele 400 de familii din Şinca Nouă revin 200 de tractoare practic la fiecare a doua familie Gospodarii chiar şi cei icircn vacircrstă au gospo-dării mari frumoase cu acareturile necesare pen-tru vite păsări meşteşu-guri etc Grădinile şi cur-ţile sunt doldora de flori
Icircntr-adevăr avem pășuni mănoase gră-dini bovine de unde și produse alimentare
multe și ecologice icircn baza lor vom dezvolta pensiuni agricole Avem deja cacircteva
mdash Sunteţi icircn forfota pregătirilor către un frumos ju-bileu al localităţii care vă accelerează pulsul şi vă stacircr-neşte emoţii pozitive Care vor fi principale evenimente ajutorii principali
Anul acesta la 12-13 iulie curent organizăm o mare sărbătoare icircn localitatea noastră și anume celebrăm 250 de ani de la icircnfiinţarea comunei Şinca Nouă Cu aceasta ocazie vor participa icircn afară de localnici mulţi dintre fiii satului plecaţi icircn alte părţi precum și personalităţi din tară și străinătate De ajutor icircmi vor fi toată echipa Primăriei și toţi oamenii din comună Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga Asociaţiilor Romacircno-Germane simpozionul bdquoAici sunt străbunii noștriirdquo la care vor fi reprezentanţi de la Radio TV Unirea din Viena Radio Freies Stuttgart Asociaţia jurnaliștilor de pretutindeni din Frankfurt Agenţia de Presa bdquoAșii ro-mani din Nurembergrdquo Asociaţia DutschRO din Olanda revistele Moldova Realităţi culturale și Radio Chișinău din RMoldova Va invitam cordial pe aceasta cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreuna cu pri-etenii cu care ne-aţi vizitat și anul trecut
Vă mulţumesc mult pentru interviu şi sper să aveţi ocazia să stabiliţi relaţii de colaborare cu primari din RMoldova cărora experienţa dvs să le fie de real folos
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
19
Localitatea Şinca din Țara Făgărașului a fost atestată docu-mentar icircn anul 1629 pe locul unde astăzi se află Şinca Veche
Icircn anul 1764 icircmpărăteasa Maria Tereza a hotăracirct ca romacircnii din Transilvania să treacă la reli-gia greco-catolică iar satele de la marginea Imperiului Habsburgic să fie icircnarmate pentru apărarea granițelor icircnființacircndu-se regimen-tele de grăniceri
Toți cei care se icircnrolau icircn regi-mentele de găniceri primeau sala-riu pămacircnt dar trebuiau să treacă la religia greco-catolică Atunci localnicii s-au adunat s-au sfătuit și au hotăracirct că trebuie să-și păstreze credința ortodoxă Pentru aceasta a renunțat la casele și la pămacircnturile lor au urcat icircn căruțe și au plecat icircnspre munte La 9 km distanță s-au oprit icircn pădure și au icircnființat un nou sat Şinca Nouă
Icircn vechiul sat devenit de acum Şinca Veche au mai rămas doar pa-tru familii (Bălan Bacircrsan Stracircmbu și Urs) cele mai bogate care nu s-au icircndurat să-și părăsească toată averea și să plece Sătenii au luat cu ei cacircnd au plecat și clopotul de la biserica lor clopot pe care l-au montat icircntr-o mică macircnăstire de călugări lacircngă care s-au așezat și icircn jurul căreia s-a format satul Şinca Nouă
Trebuie să menționez faptul că pentru a forța trecerea la religia catolică icircmpărăteasa Maria Tereza a trimis armata condusă de genera-lul Bukow care a distrus cu tunu-rile mai mult de 100 de macircnăstiri ortodoxe romacircnești numai icircn zona Făgărașului
Icircn anul 1968 comuna Şinca Nouă a fost desființată de regimul comunist deoarece localnicii nu
au vrut să se icircnscrie cu pămacircnturile icircn Cooperativele Agri-cole de Producție și deoarece locuitorii icirci sprijiniseră pe partiza-nii anticomuniști care luptaseră icircn Munții Făgărașului icircmpotriva regimului icircntre anii 1946-1956
Din acel moment lcoalitatea noastră a devenit sat al comunei Poiana Mărului Primăria a fost desființată medicul nu mai venea decacirct o dată pe săptămacircnă iar satul nu s-a mai putut dezvolta
Icircn anul 1990 după Revoluție localnicii din Şinca Nouă au cerut Guvernului și Parlamentului dreptul de a avea din nou comună După multe icircncercări și eforturi icircn anul 2002 comuna Şinca Nouă a fost reicircnființată printr-o lege
De atunci sunt primarul localității și am icircnceput să lucrez pentru salvarea și dezvolatarea satului
Situația la icircnceput a fost foarte grea deoarece fosta clădire a primăriei care timp de 34 de ani nefiind icircntreținută s-a deteriorat iar icircn 2002 mai existau doare 3 camere goale icircn care nu ploua Am adus de acasă scaune și mese Nu am avut telefon dulapuri mașină de scris calculatoare și nici experiență cum se face o adminstrație eficientă Am avut icircn schimb un mare entuziasm și responsabilitate pentru că trebuia să reușesc să fac lucruri bune pen-tru satul nostru Şi cu ajutorul lui Dumnezeu și cu multă muncă am reusit
Icircntacirci am elaborat o strategie de dezvoltare a comunei pe 20 de ani (2004-2024) Am icircnceput dezvol-tarea infrastructurii icircncepacircnd să
facem la noi icircn sat un confort mai mare dacacirct icircl au cei de la oraș Icircntacirci am construit clădiri noi sau am reparat capital sau extins clădirele tuturor instituțiilor din sat (pri-mărie școală grădiniță biserică cămin cultural și centru pentru situații de urgentă)
Apoi am icircntrodus icircntacirci ga-zul metan și alimentarea cu apă a localității Acum lucrăm la rețeaua de canalizare ape menajere icircntro-ducem icircn subteran cablurile electri-ce și alte toate celelate cabluri (te-lefonie televiziune etc) și asfaltăm toate străzile astfel icircncacirct oamenii să nu mai umble prin noroi
Pentru multe din aceste investiții mari am reușit să aduc finanțare cacircștigacircnd pentru satul nostru proiecte europene Acesta este unul dintre marile avantaje pe care-l avem după anul 2007 cacircnd Romacircnia a intrat icircn Uniunea Euro-peană
Icircn același timp am icircnceput și ridicarea localității pe plan cultural Icircn anul 2004 am icircnființat un cor care cacircntă pe patru voci liturghia la biserică precum și colinde prices-ne sau piese populare Deoarece la icircnceput nu erau prea mulți doritori să cacircnte am intrat icircn cor și eu cu familia mea ca să dau exemplu bun Cacircntăm mereu icircmbrăcați romacircnește și am cacircștigat mai multe premii icircn țară Tot cu corul am susținut concerte icircn Nurenberg și Berlin (Germania)
ȘiNcA NoUA istorie
DumitRu FlucuS Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
20
Lumea se globalizează și asta afectează și satul nostru Toți tinerii icircși doresc să fie moderni și se rușinau de tradițiile noastre și de costumele naționale Icircncet icircncet am reușit să-i fac pe tineri să icircndră-gească portul popular cacircntecele și jocurile noastre Le-am explicat că tradiționalismul și modernismul nu se exclud ci ele pot coexista Orice tacircnar poate fi modern cel mai bun student să știe multe limbi străine să fie bun pe calculator să fie bun icircn discotecă dar cacircnd vine acasă și e sărbătoare să se icircmbrace cu cos-tumul popular să joace să cacircnte să grăiască cu accentul nostru să ducă mai departe tradițiile noastre
Acum avem un ansamblu de jocuri populare cu care am parti-cipat la multe festivaluri icircn țară și icircn străinătate (Germania Polonia Turcia Belgia Italia) Am partici-pat la multe emisiuni televizate de numeroase televiziuni
Acum doi ani am inființat o fanfară cu copiii din Şinca Nouă Le-am adus doi profesori de muzi-că unul de la Opera din Brașov și unul de Fanfara Militară Printr-un proiect cu fonduri europene am cumpărat instrumente și le-am dat gratis la copii numai să icircnvețe să cacircnte Acum avem singura fanfară de copii din toată zona
La școala generală am icircnființat un cerc de pictură icoane pe sticlă Toate icoanele pictate de copii sunt
expuse icircn luna mar-tie icircntr-o expoziție de la căminul cultural iar apoi le expunem icircn primărie tot anul pacircnă cacircnd anul viitor sunt schimbate cu alte icoane pictate icircntre timp
Nu am icircn primărie portretul nici unui politician dar am expuse icircn permanență picturile copiilor din sat
Lucrez foarte mult cu copii pentru că ei sunt viitorul satu-lui nostru Icirci icircncurajez să preia și să continue obiceiurile bune ale parinților lor Să fie harnici (la noi se lucreaza tare mult) corecți sensibili buni la suflet și macircndri că sunt romacircni Icircntr-un cuvacircnt icirci icircncurajez să fie oameni buni
Pentru promovarea imaginii localității icircn afara țării am intrat icircn anumite proiecte de colaborare și promovare cu diferite localități și instituții din Europa Din anul 2004 suntem infrățiti cu localilatea Wulkow din Germania
Anul acesta icircn 12-13 iulie organizam o mare sărbatoare icircn localitatea noastră și anume sărbă-torirea a 250 ani de la icircnființarea
localității Cu această ocazie vor participa icircn afară de localnici mulți dintre fiii satului plecați icircn alte părți precum și personalități din țară și străinătate
Cu ocazia acestui eveniment vom organiza icircn cadrul proiectului bdquoCracircmpei Romacircnescrdquo icircn colaborare cu Liga asociațiilor romacircno-germa-ne simpozionul Aici sunt străbu-nii noștrirdquo la care vor participa Ra-dio TV Unirea- Viena Radio Freies Stuttgart Asociația jurnaliștilor de pretutindeni Frankfurt Agenția de presă bdquoAșii romani- Nurenbergrdquo Asociația bdquoDutschROrdquo Olanda Revista Moldova- Chișinău Radio Chișinău
Va invităm cordial pe această cale să ne onoraţi și dumneavoastră cu prezenţa icircmpreună cu prietenii cu care ne-ați vizitat și anul trecut
P S Doamna care se ocupă de bisericuța de lemn se numeşte Chima Lucia
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
21
Cu icircnalta consideraţie
Dumitru Flucus ndash primar Şinca Nouă
Nu este noutate că lectura reprezintă sursa intelec-tuală și potenţialul viitor al ţării fiind factorul impor-tant icircn formarea și dezvoltarea personalităţii Interesul pentru lectură contribuie la crearea imaginii privind lumea icircnconjurătoare la formarea valorilor ajută la dezvoltarea artei vorbirii icircmbogăţirea vocabularului precum și formarea gustului estetic
Sprijin considerabil icircn formarea personalităţii copilului prin lectură icircl oferă familia și biblioteca Din frageda vacircrstă copilul icircncepe a cerceta lumea icircncon-jurătoare plină de mistere prin intermediul poveștilor citite de bunei părinţi fraţii mai mari Anume icircn baza poveștilor copilul icircși crează atitudinile icircși dezvoltă imaginaţia curiozitatea fantezia emoţiile
Atragerea la lectură formarea interesului și nece-sităţii faţă de carte și respectiv formarea personalităţii copilului ndash prezintă scopul principal icircn activitatea instituţiei bibliotecare
Icircn acest sens biblioteca pentru copii din or Ştefan Vodă propune programe de atragere la lectură a copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta preșco-lară lectura poveștilor poeziilor icircnscenarea basmelor icircnsușirea elementelor de folclor (cimilituri numărători basme ghicitori cacircnte-ce) Semestrul ce s-a scurs al anului curent a icircnregistrat mai multe activităţi cum ar fi bdquoOra poveştilorrdquo discuţia bdquoCartea ce vorbeşte de copiirdquo programul pentru părinţi bdquoCitesc o carte icircmpreună cu copilul meurdquo programul bdquoLecturi frumoase din cărţi prietenoaserdquo icircn cadrul Săptămacircnii Lecturii și Cărţii pentru Copii a icircnscris prezentări de carte icircnscenări cacircntece poezii știri literare și duelul intelectual
Icircncepacircnd cu vacircrsta de 6-7 ani atragem atenţia co-piilor asupra unor momente ce ţin de icircnsușirea estetică a celor citite astfel ne axăm pe expresiile comparaţiile
utilizate icircn textul citit Ajutăm copiii să deosebească genul literar prin concurs al declamatorilor lecturi cu voce tare lectură pe roluri icircnscenări discuţii convorbiri
Dorinţa de a răsfoi și face cunoș-
tinţă cu cartea o trezim prin oformarea de ex-poziţii tematice bdquoCărţi jubiliare icircn 2014rdquo bdquoCele mai populare cărţi şi cele mai noi apariţii editoriale ce se găsesc icircn bibliotecărdquo bdquoOmul a creat un universrdquo șa organizarea de concursuri bdquoMăria sa poetul Dumitru Matcovschirdquo bdquoCu eroii din poveste noi suntem nedespăr-ţiţirdquo victorine icircn baza cărţilor jocuri literare cum ar fi bdquoPe cel ce-l frămacircntă o icircntrebare doar cartea răspuns arerdquo călătorii imaginare etc
Utile sunt discuţiile literare și icircnscenările operelor Aici copiii icircși formează valorile bunătatea sacircrguinţa prietenia mărinimia șa La fel au posibilitatea de a distinge binele de rău frumo-sul de uracirct utilul de dăunător trezindu-și propriile atitudini Icircși găsesc prieteni icircn carte dorind să le semene formacircndu-și propriul comportament și capacitatea de autocritică Caracterizacircnd un subiect sau altul icircși dezvoltă capacitatea de analiză Călătoriile literare ajută mult la dezvoltarea imaginaţiei și creativităţii copilu-
lui Discuţiile literare contribuie la dezvoltarea vorbirii și gacircndirii Lectura folosește la icircnsușirea și utilizarea termenilor noi astfel icircmbogăţindu-se vocabularul copilului
Accelerarea procesului de lectură sporește proce-sul dezvoltării și activităţii intelectuale a copilului Icircn această ordine de idei atacirct familiei cacirct și bibliotecarilor le revine rolul de intermediari icircntre copil și carte Icircn acest sens biblioteca vine icircn ajutor părinţilor cu mate-riale promoţionale bdquoCum să icircnvăţăm copilul să iubeas-că carteardquo bdquoCitire bogată ndash vocabular bogatrdquo bdquoCum se citeşte o carterdquo bdquoDe la lume adunaterdquo bdquoBiblioteca pentru copii vă oferărdquo ş a
Ţinacircnd cont de evoluţia surselor de informare și recreere de alternativă la zi (TV Internet radio etc) cartea e necesar să rămacircnă icircn evidenţă ca sursă princi-pală icircn educarea și formarea personalităţii copilului
Cartea ndash sursă de formare a personalităţii
iulia BaNaRişefa bibliotecii pentru copii din orŞtefan Vodă
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
22
Aceste frumoase cuvinte au dat startul sărbătorii cu genericul bdquoLa izvoarele veșnicieirdquo care a avut loc joi 29 mai 2014 icircn localul Casei de cultură din satul Bolohan
Aproape toţi băștinașii de la mic la mare s-au adunat la această frumoasă festivitate pentru a icircm-părtăși din imensa dragoste faţă de folclor de cacircntecul și dansul popu-lar de tradiţiile și obiceiurile satului Organizarea acestui eveniment la nivel icircnalt și plăcut ochiului și auzu-lui a fost posibilă datorită abnegaţiei și totalei dăruire de sine a dnei di-rector al Casei de cultură Domnica Severin
Programul sărbătorii a icircnceput cu expoziţia de artizanat și trecerea
La izvoarele veşnicieiCe are omul sfacircnt pe lume
O vatră unde s-a născut
Dar pentru el ndash un loc anume
Un grai un dor ndash nimic mai multhellip
Domnica Severin
ala şeNDReadirectorul Bibliotecii Publice s Bolohan
icircn revistă a celor mai iscusiţi meșteri populari din localitate urmacircnd apoi salutul al dlui primar Lilian Cotru-ţă Despre continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor moștenite de la străbu-nii noștri și cu o Odă icircnchinată satu-lui (creaţie proprie) ne-a relatat dna Ala Şendrea directorul Bibliotecii Publice Bolohan
Evoluarea ansamblurilor folclo-rice bdquoMugurelrdquo și bdquoCodrencilerdquo (con-ducător artistic ndash Lucia Bargan) precum și a artiștilor amatori care au icircnscenat o secvenţă din străve-chiul obicei de nuntă bdquoLegătoareardquo a icircncacircntat simţurile spectatorilor care și-au arătat recunoștinţa prin aplau-ze furtunoase
Cu foc au dansat și tinerii din sat care s-au icircncins icircn horă pre-zentacircnd dansurile folclorice care
nu lipsesc de la nici o sărbătoare ndash bdquoŞaerulrdquo și bdquoCoasardquo
Chef de sărbătoare le-au făcut celor prezenţi și fanfara gimnaziului Bolohan (conducător ndash Ion Gospo-darenco) care ne-au captivat auzul cu un buchet de melodii
Voia bună și veselia a fost sus-ţinută și de interpretul Andrei Ra-deţchi care a fascinat spectatorii cu cacircteva creații muzicale
Sărbătoarea a avut un succes deosebit datorită colaborării fruc-tuoase dintre toate instituţiile din teritoriu precum și susţinerii din partea APL
Mulţumim organizatorilor pen-tru această sărbătoare de suflet
La mai mult şi la mai mare
Şi-atunci cacircnd n-o mai fi pe lume să nu-i uitaţi nicicacircnd de nume rapsodu-i viu ieri icircl văzui a renascut prin cacircntul lui
La 15 iunie 2014 l-am sărbăto-rit pe cel care i-a fost sortit să cacircnte să plecedar și să rămacircnă
La fiecare ediţie a Festivalului Orchestrelor de Muzică Populară icircn memoria rapsodului cimișlian Ion Popușoi de sus cad picături ale bi-necuvacircntării și muzica curge izvor peste cei icircnsetaţi de frumos dealtfel muzica răscolește toate sentimen-tele și ca și după o furtună sufletul liniștindu-se devine mai bun mai icircngăduitor mai nobil
Astăzi vorbim la trecut despre EL cel care A FOST un om simplu modest dar prezenţa lui icirci icircmbo-găţea pe cei ce icircl ascultau Mulţi icircl numesc pe rapsod ca fiind un dar divin lăsat pe această lume pentru
a face sufletele să vibreze Profesor la Şcoala de Arte din or Cimișlia a contribuit la germinarea tinerelor talente A cutreierat lumea pentru a transmite prin muzică zestrea stră-moșească Spunea că latura artistică l-a ales iar muzica este pentru el un
medicament Despre icircnceputurile sale muzicale putem spune că s-a trezit cacircntacircnd la acordeon pe cacircnd avea trei ani A iubit viaţași viaţa l-a iubit icircntr-atacirct că la sorbit de lacircn-gă noi dăruindu-i astfel nemurirea
Vino măi Ioane
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
23
bdquoVino măi neicuţă vino pui-șorastfel prietenii l-au strigat prin cacircnt să rămacircnă măcar pentru icircncă o zi la cacircrma Orchestrei Rapsozii
Cu macircndrie spun ndash Orchestra lui Ion Popuşoi
Ajuns la cea de-a V-a ediţie Festivalul a chemat prietenește ma-joritatea orchestrelor de muzică
populară model din ţară Diuz-Avardquo din Comrat Oierardquo Cărpi-neni Hacircncești Gheorghe Murgardquo Dubăsari bdquoStrugurașrdquo Ungeni și Doina Prutuluirdquo Cantemir
Publicul atacirct de dornic a des-chis prin aplauzele sale cortina sce-nei iar sacircrba și hora lui Ion Popușoi au stacircrnit emoţiile cele mai ascunse și parcă era cu noi zacircmbetul lui Ion ce se vedea pe fondalul scenei S-a vorbit atacirct de cald atacirct de dul-ce iar cacircntecul Anișoarei Prisăcaru dedicat rapsodului a răvășit emoţii-le pe faţa artistei lăsacircnd să cadă fără jenă o lacrimă
Mari emoţii și aplauze se revăr-sau la auzul Rapsodiei Romacircne in-terpretată la nai de către fratele ma-estrului Mihai Popușoi icircn prezent membrul Orchestrei bdquoRapsoziirdquo
La această ediţie au venit să-i cacircnte de dor și drag colegii de breaslă dar și artiști ai poporului cu care marele rapsod a lucrat Igor Rusu Ioana Căpraru Gheorghe Ni-chiforeac
Acest festival pe lacircngă faptul că ne adună să comemorăm rapsodul Cimișliei are drept scop valorifica-rea muzicii populare a tinerelor ta-lente precum și schimbul cultural
Am văzut tinere mlădiţe dar atacirct de viguroase icircn Orchestra Stru-gurașrdquo din or Ungheni sub bagheta tacircnărului dirijor Dumitru Plasche-vici o macircnă de om dar cu inimă mare care prin coloritul melodic a deschis sufletele noastre cu bdquoHora ca la Unghenirdquo și bdquoHora Lăutăreas-cărdquo aranjamentul muzical icirci aparţi-ne Fondată icircn anul 1946 chiar după război orchestra Strugurașrdquo trăiește și astăzi
Au urmat note din Bugeac aduse de către orchestra Comratului Diuz-Ava o ploaie de aplauze și strigări - la bis colorit etnic găgău-zesc măiestria interpretativă a vio-rilor ce se auzeau icircntr-un singur tril precum și tehnica dobarului orches-trei ce ţinea ritmul aranjamentului muzical a melodiilor din Bugeac autorul lor fiind Stepan Stoianov
Despre solistul orchestrei Vitalie Vasilioglo de etnie găgăuz pot spu-ne că a transmis cu macircndrie că este moldovean chiar de mulţi nu icircnţe-legeau limba găgăuzească prin piesa Moldova vatanacircmrdquo
Soliștii instrumentiști care sau ales cu laude au fost totuși neobosi-ţii dobari din Dubăsari Ion Ocoman și Boris Tataruș lăsacircnd un show adevărat demn de scenele europene
prin măiestria pucii care se rotea icircn macircinile lor uimind publicul
Şi-n toate icircl regăseam pe Ion Popușoi
Pentru prima dată la un festival de așa greutate s-a prezentat taraful Oiera din comuna Cărpineni r Hacircncești care ne-a adus cacircntecele folclorice - Dor de tatardquo Facircntacirc-
niţardquo Hora Hoprdquo șa sub bagheta neobositului conducător dar și fon-dator al tarafului - Simion Filimon
Doina Prutului din Cante-mir a icircncheiat festivalul cu un cres-cendo melodic prin bdquoSuita Moldo-venescărdquo Orchestra adacircnd icircn scenă liniștea moldoveanului prin melis-mele doinei lui Ion Diaconu cel care s-a icircnvrednicit cu premiul mare la Festivalul lui Nicolae Sulac
Punctul culminant ca de fieca-re dată a fost Irina Bacircrcă directorul artistic al orchestrei o femeie cacirct o sută femeie spectacol fiind genera-torul dinastiei Bacircrcă dat fiind faptul că toată familia ei cacircntă Veaceslav Bacircrcă - dirijorul orchestrei viorist Dan Bacircrcă ndash acordeonist Roman Bacircrcă ndash trompetist Ionuţ Bacircrcă - vi-orist
Şi pe toate le poate face omul doar un singur moment nu-l con-troleazăTIMPUL
Pentru CITITORIulia Cojocaru metodist princi-
pal SCTS
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
24
bdquoDe-a lungul pereţilor caselor ţărănești se află laviţe așternute neapărat cu covoare covoare atacircrnă pe pe-reţi peste așternuturile de pat pe acesta se icircnalţă clituri de perne cu feţele brodate Prichiciurile sobei și vetrei sunt icircmpodobite cu covorașe Nu mai vorbesc de casele mari ale ţăranilor icircnstăriţi icircn care ei nu trăiesc dar le ţin pentru oaspeţi Acolo nimic nu se vede după covoarerdquo - așa arătau locuinţele moldovenilor icircnainte vremuri La fel prezintă interes și altă menţionare bdquocacirct de sărac n-ar fi moldoveanul casa lui este icircmpodobită cu covoare și cu diferite ţesături de casărdquo - descrieri icircntacirclnite foarte des icircn operele scriitorilor autohtoni și din străinătate Prin urmare icircmpodobirea casei cu covoare ţesături din lacircnă pacircnze albe lucrate manual brodate demonstrează o tră-sătură etnică de secole icircn decorul casei moldovenești Un rol deosebit icircn mediul de trai al moldovenilor mai cu seama al populaţiei rurale icircn ritualuri și ceremonii icircn aprecierea nivelului stării sociale și economice a mă-iestriei familiei le-a aparţinut și mai continuă să-l joace covoarele manuale Ele conţin icircn sine o artă de opinie colectivă viziuni artistice creatoare selectate de multe generaţii Satul Ignăţei e cunoscut icircn icircntreaga ţară prin dinastiile de meșteriţe care au creat mulţime de covoare moldovenești iar astăzi localnicii sunt posesori ai aces-tor comori adevărat patrimoniu naţional foarte valoros pe care icircl păstrează cu sfinţenie și icircl promovează
Duminica 25 mai 2014 curtea Liceului Teoretic bdquoIoan Sacircrburdquo din Ignăţei era icircmpodobită cu covoare lăicere păretare ţoluri prosoape ornamentate feţe de masă icircmpletite broderii milieuri și multe multe alte obiecte de o mare frumuseţe Şi multă lume era adunată localnici oaspeţi din satele vecine din centrul raional din Chișinău și chiar de peste hotarele ţării
La iniţiativa Secţiei Cultură Rezina de a icircnfiinţa icircn fi-ecare localitate din teritoriul raionului cacircte un eveniment cultural ce icirci reprezintă pe fiecare icircn parte satul Ignăţei a fost printre primii care au venit cu ideea ca icircn localitatea dumnealor să se desfășoare Festivalul Covoarelor caci anume covoarele ţesute de meșteriţele dumnealor repre-zintă o adevărată capodoperă și este nevoie de a le expune la un Festival ca să fie admirate de multă lume
Colectivul liceului a fost acel care a organizat la 25 mai Festivalul interraional al covoarelor bdquoFrumos covor moldovenescrdquo fiind expuse spre admirare și apreciere peste 40 de covoare și covorașe Iar păretare ţoluri pro-soape milieuri broderii feţe de masă feţe de pernă etc ndash nenumărate Evenimentul s-a produs graţie susţinerii Consiliului raional președintelui raionului dna Eleono-ra Graur Secţiei raionale Cultură Primarului de Ignăţei Ion Balan consiliului local ș a
Dna Galina Platon directorul IPLT bdquoIoan Sacircrburdquo icircn calitate de gazdă la deschiderea festivităţii a salutat asistenţa cu multă macircndrie a vorbit despre gospodarii satului Ignţei despre meșteriţele iscusite icircn arta ţesu-tului covoarelor despre tradiţiile și obiceiurile păstrate și respectate icircn sat oferind icircn continuare Cuprinsă de multe emoţii a vorbit dna Varvara Buzilă etnolog de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală care a rela-tat celor prezenţi că icircn republică pentru prima dată un festival al covoarelor a fost organizat icircn anul trecut icircn satul Clișova Nouă Orhei de către Ecaterina Popescu și au fost expuse doar cacircteva covoare Pe cacircnd exponatele prezentate publicului icircn cadrul Festivalului de la Ignăţei sunt cu mult mai multe la număr diversificate ceea ce bucură foarte mult La fel foarte fascinat de atmosfera ce domina icircn acea zi icircn curtea liceului din Ignţei a vorbit dl Mark Westmahel oaspete din Belgia
Dna Galina Platon a prezentat oaspeţilor racircnd pe racircnd fiecare exponat (covor covoraș rumbă) menţio-nacircnd numele ţesătoarelor anul confecţionării și numele posesorului actual Au fost admirate următoarele creaţii ale ţesătoarelor ignăţenence bdquoTureţchirdquo bdquoLiliaculrdquo bdquoCri-niirdquo bdquoSurișorulrdquo bdquoCiocolatardquo bdquoTrubelerdquo bdquoFloarea Persa-nuluirdquo bdquoVazoanelerdquo bdquoŞapte fraţirdquo bdquoPodnosulrdquo bdquoBuchet de florirdquo bdquoPană surărdquo bdquoCucoana și lăcrămioarelerdquo bdquoDoi băieţirdquo bdquoLeulrdquo bdquoDouă cucoanerdquo bdquoDoi cerbi și două cu-coanerdquo bdquoVazonul și două cucoanerdquo bdquoPăuniirdquo bdquoȚiganul și papagaliirdquo bdquoTigrulrdquo bdquoCoșniţardquo bdquoȚiganul și ţigăncilerdquo bdquoCreangardquo bdquoColacii mirilorrdquo bdquoCăprioarele și casardquo bdquoCer-bii și căprioarelerdquo unele din acestea fiind prezente icircn 2-3 exemplare unul mai deosebit ca altul ndash adevărate po-doabe Cel mai vechi covor era datat cu anul 1933 erau
Satul Ignăţei ndash vatră de covoare
aNgela Racu şeful Secţiei Cultură Rezina
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
25
și din acele vopsite cu coloranţi naturali A impresionat mult istoria unei rumbe care a fost cu posesoarea ac-tuală icircn deportare și care chiar icircn acea zi a fost vacircndută oaspeţilor din Belgia
Organizatorii icircnsă au avut grijă să povestească ce-lor prezenţi nu doar despre exponate - produsul finit al lucrului manual ci și despre toate etapele de prelucrare a materiei prime de creare și confecţionare a obiectelor și despre oamenii implicaţi icircn fiecare procedeu
Unii dintre cei prezenţi la eveniment abia acum au aflat alţii și-au amintit tot procesul de prelucrare a lacircnii de oaie pentru ţesutul covoarelor păretarelor etc Pacircnă a ajunge să-i fie admirată frumuseţea covorul parcurge următoarele etape spălatul lacircnii scărmănatul pieptăna-tul aranjarea lacircnii icircn fuioare torsul rășchiatul vopsirea lacircnii depănarea cu vacircrtelniţa Uneltele cu ajutorul căro-ra se execută fiecare procedeu au fost expuse de aseme-nea icircn cadrul festivalului desfășurat fiind chiar macircnuite cu multă dibăcie de unele ignăţenence
Moderatorii manifestării au atras icircndeosebi atenţia celor prezenţi rostind cu macircndrie numele acelor meș-teriţe care au posedat au promovat și au transmis co-piilor și nepoţilor arta ţesutului Daria Simion Marian Efrosinia Barbăroș Ana Safaler Ana Tomacu Gliche-ria Vacără Alexandra Chiriţa Meșteriţele noastre erau cunoscute icircn toate satele din icircmprejurime Azi alături de noi la eveniment sunt urmașii meșteriţelor care și icircn zilele noastre icircn virtutea tendinţelor de modernizare continuă păstrează cu sfinţenie tradiţia de a ţese covoa-re Natalia și Varvara fiicele mătușii Maria Barbăroș Ecaterina Gavril Macircţu a transmis arta ţesutului fiicelor Tamara și Maria norei Ana nepoatei Rodica Sofia Stra-tulat - fiicelor Vera Feodora Glicheria și nepoatei Ta-tiana Daria Vasile Marian - fiicei Tamara Tincu Elena Vasile Macircrza - fiicelor Ecaterina Ioana Tatiana Lidia Ionașcu ndash fiicelor Maria și Tatiana etc
Tot icircn cadrul Festivalului cu expoziţii de obiecte confecţionate manual (ţoluri păretare meleuri brode-rii coșuleţe icircmpletite din lozie obiecte din lemn ș a) au participat colectivul liceului colectivul grădiniţei de
copii din Ignăţei un grup de artiști amatori din Peciș-te inclusiv meșterul Talpă alt grup din satul Pripiceni Tamara Frunză din satul Scorţeni raionul Telenești și cacircteva meșteriţe din Ignăţei Toate obiectele făcute cu mult talent și gust artistic au fost apreciate de comisia specială autorii fiind menţionaţi cu diplome și premii bănești din partea Secţiei Cultură Rezina
Pe durata Festivalului au răsunat melodii și cacircnte-ce interpretate de fanfara de copii din Scorţeni fanfara Plai Nistrean din or Rezina ansamblurile folclorice din s Peciște Pripiceni și Ignăţei șa
La icircncheiere președintele raionului dna Eleonora Graur apreciind icircnalt organizarea evenimentului le-a dorit gazdelor să continue să promoveze prin parti-cipare la diferite manifestări această bogăţie a satului această artă transmisă din strămoși să continue să cre-eze asemenea opere Iar dna Varvara Buzilă le-a propus ignăţenencelor să formeze o echipă care pornind de la prelucratul lacircnii și icircncheind cu ţesutul covoarelor le-ar vinde icircn ţară și peste hotare căci acestea sunt foarte că-utate mai menţionacircnd că colaboratorii muzeului vor merge pe la casele meșteriţelor din Ignăţei și cu sigu-ranţă vor descoperi icircncă multe perle
Icircncă un moment foarte impresionant s-a produs icircn acea zi la Ignăţei Oaspeţii din Belgia au cumpărat două exponate ndash rumba despre care v-am vorbit mai sus și un covoraș mai mic ambele-i aparţineau dnei Maria Macircr-za Aflacircnd de la Varvara Buzilă mai multe detalii despre obiectele procurate (covorașul mic e numit bdquomortuarrdquo ndash se dădea de pomană la icircnmormacircntare iar icircn muzeu este doar un singur exemplar) a venit icircn faţa celor prezenţi cu un gest extraordinar bdquoAflacircnd valoarea acestui covoraș m-aș fi simţit un hoţ dacă aș fi luat această părticică din istoria poporului moldovenesc icircn Belgia de aceea cu de-osebită plăcere icircl dăruiesc muzeuluirdquo Toţi cei prezenţi au rămas uimiţi de asemenea gest și au mulţumit cu aplauze
Emoţii deosebite de macircndrie pentru frumoasele tradiţii și obiceiuri ale neamului păstrate și promovate au trăit participanţii la Festivalul covoarelor Ignăţei
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
26
La 14 mai anul curent la Bibli-oteca publică raională bdquoIulian Filiprdquo din or Drochia s-a desfășurat Festi-valul internațional de Poezie mdash Re-nata Verejanu prima I (etapa raio-nală) adresat tuturor icircndrăgostiților de poezie indiferent de vacircrstă naționalitate țara de reședință lim-ba vorbită religie etc
Poeziile dacircnsei sunt postmoder-niste prin caracterul și curajul meta-forei icircncă de prin anii 60-70 ai seco-lului trecut libere și independente prin vocabularul folosit și foarte ac-tuale prin mesajul filosofic
Două cărți de excepție au icircn-chis perioada icircn care Renata Vere-janu a luptat cu sistemul vremelnic și lingăiii acelui sistem (a scris mult și n-a fost publicată aproape deloc pacircnă poetul a devenit editorul pro-priei creații icircn anii 2009-2012 a dat viață a peste 30 de cărți icircn romacircnă rusă engleză) - volumul antologic bdquoOfranda omenieirdquo una din cele mai importante opere din cea de-a II-a jumătate a secolului XX care la fi-nele lui 2013 a trecut cu demnitate Prutul și a văzut lumina tiparului la editura bdquoTipo Moldovardquo biobibli-ografia bdquoPoetul cu metafora-n flă-cări ndash Renata Verejanurdquo editată de Biblioteca municipală B P Hașdeu Aceste cărți au icircncununat Anul Re-nata Verejanu pe cacircnd Festivalul internațional de Poezie ndash Renata Ve-rejanu lansează Deceniul mdash Renata Verejanu
Prin acest Festival ne-am propus să aducem mai aproape de societate adevăratele valori ale neamului or ar fi păcat să nu cunoști opera unui Poet european al Generației dintre secole
La etapa raională au participat 34 de elevi din gimnaziile și liceele din raionul Drochia devizați icircn 3 categorii de vacircrstă (0-14 ani 15-25 ani și 25hellipani) care au concurat la secțiunile
Poezie proprie mdash cu cacircte 3 texte icircn format electronic nepublicate Icircn concurs au recitit cacircte o poezie
Eseu critic mdash 2 pagini de ana-liză a creației Renata Verejanu eseu nepublicat
Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu Icircn cadrul acestei secțiuni au fost versuri ale-se de doi sau chiar trei participanți fapt ce demonstrează că creația R Verajanu produce satisfacție citito-rului purtat icircntr-o binemeritată sa-voare a emoției creației poetei
Compozitori mdash fiind o secțiune mai dificilă nu au fost doritori de a participa
Renata Verejanu prezentă icircn sală a apreciat eforturile concurenților icircn-curajacircndu-i să scrie versuri să mun-cească mult să cizeleze ceea ce scriu căci poezia se scrie cu inima și cuge-tul vibrant să poată atinge struna su-fletului celor ce o citesc sau o ascultă
Juriul icircn componența căruia au fost Maria Cojocaru directorul BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo Anatol Rusnac poet Vitalie Zagaievschi jurnalist
președintele cenaclului bdquoSteaua de vinerirdquo Lucia Roșca profesor de lim-bă romacircnă Lidia Gontea metodist BPR Drochia au apreciat evoluarea participanților și au stabilit finaliștii etapei raionale a Festivalului
Secțiunea Recital de poezie Agachi Gabriela clV-a gim Pelinia și Victoria Onișciuc clVI gim Zgurița (categoria I) și Sandu Cebotaru cl XII-a lic Pelinia (categoria a II-a)
Secțiunea Poezie proprie Mădă-lina Partole cl VII-a lic Cotova (ca-tegori I) și Vladimir Grigoreț cl XII-a lic rus bdquoBoiarnițchirdquo (categoria II)
Secțiunea Eseu critic Mădălina Pripa cl VII-a gim Pelinia (catI) și Liuba Pampărău bibliotecara Fili-alei copii Pelinia (categorie a III-a)
Creația Renatei Verejanu anco-rată icircn realitate a unei poete atacirct de angajată icircn luptele noastre politice culturale dar și icircn luptele sufletești icircn care tot ce-i este străin tot ce contra-vine firescului bunului simț adevă-rului e blamat și refuzat e respins de spiritul ei Poeta - jurnalistă econo-mistă editoare scenaristă regizoare producătoare de evenimente cultu-rale naţionale și internaționale pro-motoare a Societății Civile adevărat ambasador popular al țării noastre și icircncă multe ar fi de adăugat dar toate rotunjesc acea noţiune de om al cetă-ţii pe care dintotdeauna s-a sprijinit și icircnălţat un neam o idee un ideal Iubirea domină singura legitimare a vieții acestei poete singurul sens
Renata Verejanu mdash
Festivalul internațional
de Poiezie
liDia goNtea metodist BPR Drochia bdquoIulian Filiprdquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
27
De 43 de ani activează Grigore Zănoagă pe tăracircmul Culturii Icircn acest timp a fondat și condus 15 colective de fanfară inclusiv 9 colective-model Dar toate au fost de bărbaţi cu excepţia celuia din satul Şipca din anii 1983-1985 unde au participat și 5 fetiţe Pe timpuri icircn anii rdquo70 ai secolului trecut era o fanfară de fete la școala pedago-gică Soroca mai apoi a apărut una la Orhei Fanfare de fete există icircn ţările baltice icircn Austria Germania Icircn Re-publica Moldova actualmente activează o fanfară de fete icircn satul Holercani raionul Criuleni iar nu demult Grigo-re Zănoagă a icircnfiinţat una la Olișcani raionul Şoldănești Se numește bdquoOlișcardquo denumire pe care o purta localitatea pe timpul lui Ştefan cel Mare (satul lui Olișca)
Demult icircși dorea să icircnfiinţeze icircn raionul Şoldă-nești unde activează icircn calitate de șef al secţiei Cultură Tineret și Sport o fanfară de fete Or după ce a icircnfiinţat fanfara Consiliului Raional care activează cu succes de cacircţiva ani obţinacircnd chiar și locul II la prestigiosul Fes-tival-concurs republican bdquoFanfara argintierdquo din Soroca icircși dorea ceva mai bdquoexoticrdquo Asiguracircndu-se de susţinerea morală a direcţiei liceului teoretic din sat dar și de cea
Grigore Zănoagă din nou minunează lumea
financiară a primăriei Olișcani (care a procurat instru-mente muzicale de 20 de mii de lei) icircn decembrie anul trecut a icircnceput primele repetiţii Pe parcurs cu ajutorul aceleeași primării (primar Andrian Svecla) a amenajat o icircncăpere cu regim acustic icircn Casa de cultură acolo fiind construită și o sobă pentru a fi posibil să se facă repetiţii tot anul
Icircn mai puţin de jumătate de an cele 20 de fetiţe au stu-diat și icircnsușit 4 piese muzicale pentru fanfară Cacircnd obo-seau de instrumentele grele pedagogul Grigore Zănoagă icircncepea să le instruiască să interpreteze aceleași melodii și la fluier Astfel au apărut două colective cu un program co-
mun Zilele trecute de hramul satului au participat cu brio la primul lor concert De asemenea au evoluat cu succes la ultimul sunet din cadrul liceului dar și la Ziua Copilului Pedagogul și dirijorul Grigore Zănoagă ne-a mărturisit că el și fetiţele doresc să bdquocreascărdquo pacircnă la titlul de colectiv-mo-del și poate mai sus Iar ele mai visează mult să icircntreprindă o excursie la Chișinău Icircmpreună cu conducătorul lor pla-nifică să se icircntoarcă la ocupaţii icircn luna august Icircn afară de actualul repertoriu din care fac parte melodiile populare bdquoCoasardquo și bdquoSmărăndiţardquo valsul bdquoO Split perlă a măriirdquo și dansul latino-american bdquoCea-cea-ceardquo tind să icircnveţe cacirct mai multe cacircntece pentru a bucura sufletul melomanilor Așa cu insistenţa dirijorului care lucrează pe gratis dar și cu dorinţa fetiţelor avem și noi o fanfară de fete ndash al doilea colectiv de asemenea gen icircn Republica Moldova
PS Zilele trecute la Olişcani a venit o echipă de la postul de televiziune bdquoPublica TVrdquo care a filmat cum evoluează acest colectiv de unicat icircn felul său Aşa că o ţară icircntreagă va avea posibilitate să vadă ce perle are Olişcaniul Şoldăneştiului S C
Text şi imagine SeRgiu cumatReNco
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
28
Străbat pămacircntul mănos al meleagului meu iar de sus cerne o ploaie ciobanească ce binecuvacircntează nu doar holdele de rod bogate ci și oamenii ce trăiesc pe aceste meleaguri
Dacă pasiunea cinstea hărnicia dăruirea de sine curajul icirci caracterizează pe pămacircntenii noștri atunci cred eu la fel de bogat le este și sufletul Existența acestor oameni se regăsește icircn frumos căci ei știu cu adevărat a trăi Băștinașii mei sunt mereu icircn căutarea mulțumirii sufletești Ei știu a moșteni și a păstra lucruri de mari va-lori pentru a le trans-mite descendenților săi Dacircnșii stiu a cacircnta dorul neamu-lui Ştiu a se ruga Ei știu a mulțumi Poa-te deacea icircn fiecare duminică icirci găsești adunați la biserică pentru marturisire rugăciune și icircmpăca-re sufletească Nea-mul meu mai știe și a se odihni Fără a-și da seama că s-au ros pantofii ei joacă ore icircntregi Tot așa suntem și noi membrii ansamblului de muzică și dansuri popu-lare bdquoMoștenitoriirdquo Cum se face ani la racircnd noi ne-am adunat la concertul de bilanț cu genericul bdquoDrag ni-i neamul strămoșescrdquo unde am icircnvacircrtit hora neamului am ascultat cacircntece strămoșești am readus o picătură din atmosfera trecutului am reușit să odihnim sufletele și trupurile părinților de toate grijile și nevoile țărănești icircn localul din pădurea frumosului sat Moșeni Gazda ne-a fost dl Ion Danu om cu suflet mare care ne susține colectivul de ani de zile om a carui ochi emană multă căldură sinceritate omenie dragoste față de tot ce re-alizează
Onorați de reprezentanții Consiliul raional dna G Zamurdac R Postolache A Cheptanaru D Duminica A Iremciuc E Garbuz oaspeți de onoare ai festiiticircții noastre veniți cu voie bună flori și cadouri sărbătoarea și-a luat amploare Din calcacircie iese foc fusta e roată chi-ote și voie bună Cacircntăreții ansamblului Laurita Moraru și Mihail Baranțchii au fost plăcut surprinși de ovațiile publicului adunat
Sub cerul liber mirosind icircncă a primăvară icircn adi-erea ușoară a vacircntului sub farmecul unei miresme icircmbătătoare răsuna așa cum nu s-a mai auzit pacircna
acum instrumentele și vocile ansamblului folcloric Moștenitoriirdquo din satul Zăicani conduși cu mare mă-iestrie de dna Ecaterina Cemacircrtan și dl Eugen Rotaru deasemenea anul acesta serbacircndu-și cea de-a 25 aniver-sare de la icircnființare
Dar cele mai multe emoții persistă icircn inimile ce-lor zece concurente pentru titlul Miss Moștenitoriirdquo Emoții pentru probele ce le stau icircnainte prezentarea obiectelor moștenite ascunse și regăsite undeva prin
lada străveche a neamu-lui unde mai miroase a vreme dedemult a praf și dor Concurentele au răs-colit bine prin acea ladă și fiecare a prezentat ce i-a revenit ca moștenire de la străbuni o șalincă o icoa-nă iia bunicii șalul proso-pul sau poate o trăistuțăhellip Cu multă grijă și drag au fost curățate din nou și lă-udate icircn fața multor ochi icircnsetați de istorie Obiecte-le respective sunt cele mai
prețioase capodopere icircn care mai mocnește trecutul părinților bunicilor și străbunicilorhellip Aceste obiecte au fost cele mai bune aparate de luat vederi deoarece ele fiind icircntrebuințate purtate de străbunii noștri au avut și ochi și urechi fiind martori ale acelor timpuri Şi acum simțim mirosul lor a lumacircnări aprinse a tămacircie a bu-suioc a facircn uscat a mămăliga răsturnată pe fundișor și probabil a buchet de liliac pe vremuri dus la braţhellip
Prin proba care le reprezintă fetele au cacircntat la instrumente muzicale au servit oaspeții cu bucate naționale pregătite de ele au recitat versuri despre țară și neam Toate talentate frumoase ingenioase s-au icircn-trecut pentru coroana și titlul bdquoMiss Mostenitoriirdquo Juriul și publicul și-au făcut alegerea
Plecata la studii din frumosul oraș Costești a raio-nului Racircșcani de pe malul racircului Prut unde și-a știu rostul copilăriei unde i-a fost alinarea tot acasă se icircntoarce deoarece mai bine ca la tine acasă nu este ni-caieri Pămacircnteanca noastră Alina Ureche - interpretă laureat la Festivalul - Concurs National al Interpreţilor Cacircntecului Popular Romacircnesc Maria Tănaserdquo ediţia 2013 cu mult dor și drag de meleagurile natale ne-a icircn-cacircntat auzul și sufletele cu un buchet de cacircntece popula-re Acest cadou muzical cu multă generozitate ne-a fost oferit de familia Ciobănaș Veaceslav și Zinaida care au
bdquoFii demn de a-ţi păstra moştenireardquo
iRiNa emiliaN membra a ansamblului bdquoMoştenitoriirdquo or Racircşcani
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
29
mai oferit tuturor copiilor sucuri și icircnghețată din contul magazinului bdquoSlavardquo
Pădurea mai șoptește ceva soarele icircși face apariția de după nori iar noi continuam să savorăm din plăcerea acelei zile de sacircmbătă deoarece am avut un an frumos am lăsat icircn urmă concerte nenumărate De fiecare dată de mulți ani icircn șir ne-am grăbit să ne adunăm icircn sala de repetiții acolo unde suntem mereu așteptați continuu ascultați icircndrumați și iubiți de părinții noștri spirituali Doamna Elena Crețu și Domnul Mihai Sacaliuc Sufle-
tele le sunt mereu deschise iar icircmbrățișarea lor e mai caldă Icircntruna căutam a ne adumbri icircn spatele acestor personae simțindu-ne de fiecare dată mai protejați ei ne dau aripi pentru zborul nostru spre viitor icircn căutarea frumosului
Trăim sub un soare care luminează mult mai mult numit ansamblul Moștenitoriirdquo suntem uniți prin vra-ja dansului suntem binecuvacircntați de bunul Dumnezeu și menim spre păstrarea frumoaselor tradiții și obiceiuri moldovenești
Indiferent de grai port sau obi-ceiuri arta corală ne unește prin-tr-un limbaj universal Ea aduce icircn prim plan valorile fiecărei națiuni așezacircndu-le pe un singur portativ astfel icircncacirct ele să poată fi descope-rite și transmise dincolo de barierele vorbelor
Icircn prezent constatăm o icircnstră-inare a tinerilor de la tradițiile tre-cutului acestea ori dispar ori sunt denaturate Icircn condițiile actuale ur-mează să fie găsite mijloacele care ar menține vie cultura corală ca pe o limbă muzicală maternă
Icircn acest context icircn a doua ju-mătate a lunii aprilie curent elevii Şcolii de Arte pentru copii bdquoEugen Cocardquo din orașul Soroca au dezle-gat enigma artei corale icircntr-un con-curs-victorină cu același generic Scopul concursului a fost plantarea și promovarea dragostei pentru arta corală arta frumosului avacircnd ca bază principalul obiectiv dezvolta-rea gustului muzical-coral la elevi și icircmbogățirea potențialului spiritual icircn educația unui viitor artist care va aprecia muzica icircn adevărata ei va-loare Icircn componența juriului au in-trat absolvenții ŞACS bdquoE Cocardquo care dețin cunoștinte icircn disciplina corală coordonați de șefa de studii
La acest concurs-victorină au concurat corul mic bdquoDoremicirdquo conducător artistic Angela Rezuș și corul mare bdquoBel cantordquo dirijor Lud-mila Samarin De la bun icircnceput ambii conducători au familiarizat
elevii cu epocile stilistice de inter-pretare corală cu dezvoltarea stilu-lui bizantin a cacircntecului gregorian din evul mediu cu epoca renașterii - considerată epoca de aur a polifo-niei vocale barocul - cu icircnflorirea genului de operă cu clasicismul - caracterizat prin perfecțiune și echilibru al formelor muzicale cu romantismul - care descoperă fol-clorul și crearea școlilor naționale și nu icircn ultimul racircnd cu mănăstirea Putna Coriștii și-au demonstrat cunoștințele icircn apariția artei cora-le activitatea colectivelor corale din țară noastră ș a prin intermediul probelor bdquoEnigma spiritului coralrdquo bdquoGacircndește și pășeșterdquo bdquoGhicește me-lodiardquo bdquoNotițe fermecaterdquo bdquoMaes-trordquo bdquoGăsește răspunsul corectrdquo
Mai icircntacirci a avut loc proba te-oretică la care membrii ambelor coruri au oferit răspunsuri la icircntre-bările despre arta corală prin utili-zarea tehnicii moderne Astfel pe un ecran erau proiectate mai multe imagini una dintre care reprezenta răspunsul corect Au fost utilizate atacirct fotografii cacirct și imagini video și audio
La următoarea probă liderii echipelor concurente au răspuns la icircntrebarea bdquoDe сe este bine să cacircnți icircn corrdquo la fiecare răspuns corect făcacircnd un pas spre linia finală Pro-ba a treia a manifestat atenția audi-tivă icircn recunoașterea bdquoImnului de Stat al Republicii Moldovardquo muz A Cristea cuv A Mateevici bdquoSacircr-
ba-n căruțărdquo muz Gheorghe Dacircnga bdquoSeara pe dealrdquo muz Vasile Popo-vici cuv M Eminescu bdquoTatăl nos-trurdquo muz Vladimir Ciolac bdquoSculați boieri marirdquo colind bdquoLa oglindărdquo muz Timotei Popovici cuv Geor-ge Coșbuc bdquoMaria Mirabelardquo muz Eugeniu Doga cuv Grigore Vi-eru bdquoValsrdquo muz Eugeniu Doga bdquoGingașa și tandra mea fiarărdquo etc Icircn proba a patra elevii din fiecare echi-pă pe racircnd au inventat cuvinte icircn care sunt ascunse notițele muzicale (doctriță rebus miracol fanfară etc) La proba cu denumirea bdquoMa-estrordquo cele două echipe concurente sau pomenit fără dirijor iar corurile au interpretat un cacircntec fără dirijor dacircnd dovadă de atenție simț muzi-cal ritm La proba finală bdquoGăsește răspunsul corectrdquo pe proiector a fost demonstrată icircntrebarea și trei răspunsuri două dintre care erau greșite
La final juriul a dat note re-spective Pentru că ambele echipe au avut o prestație bună și pentru că le-a fost greu să decidă cine e icircn-vingător juriul a făcut egalitate icircntre echipele concurente
Secția teoria a ŞACS bdquoE Cocardquo a rămas satisfăcută de atitudinea prestația și cunoștințele elevilor icircn cadrul concursului-victorină icircn care au aflat multe lucruri noi au dezvoltat deprinderi de a lucra icircn echipă perseverență tenacitate și stimă reciprocă față de colegi
bdquoENIGMA ARTEI CORALErdquoaNgela Rezuş luDmila SamaRiN
secția Teorie ŞACS bdquoE Cocardquo
Rea
lită
ţi C
ultu
rale
bull N
r 7
20
14
30
25 copii din localitatea Sărățica Noua r Leova sunt bucuroși că activeaza icircn cadrul Teatrului de păpuși Guguțardquo de pe lacircngă Biblioteca Publică astfel facacircndu-și viața mai utilă și interesantă grație bibliotecarei instituție respective
Foarte mulți copii icircn jumătatea a doua a zilei rămacircn fără supravegherea adulților deoarece o bună parte din părinți sunt plecați peste hotarele țării iar ei sunt lăsați icircn grija buneilor rudelor persoanelor de vacircrsta a treia O altă problemă ar fi și lipsa spațiilor pentru activități de joacă
Datorită frecvenței ridicate și vizitelor de durată lungă a instituției de catre copii bibliotecar fiind mi-a icircncolțit ideia de a crea un teatru de păpuși Zis și făcut am organizat un teatru cu numele Guguțărdquo care s-a dovedit afi ce-a mai eficientă modalitate de prezentare a textului literar de dezvoltare a imaginației descoperire a talentu-lui petrecere a timpului liber comunicare icircntre vacircrste de formare a caracterelor și personalității copiilor Activea-ză 2 grupe de actori mic și mare Pentru ca copilor să le fie mai interesant și captivant de activitatea preferată vizionăm pe site-ul YouTube prezentări inspiracircndune la decor copiem scenarii alegem muzică corespunzător repertoriului grație proiectului cacircștigat la Programul
NOVATECA care a dotat biblioteca cu 3 calculatoare boxe căști camere web și imprimantă Astfel fiecare săr-batoare de peste an organizată icircn Casa de cultură este icircnsoțită de teatrul nostru cu diferite spectacole Icircn luna curentă pentru Ziua Internațională a Femeii - 8 Martie grupul mic de actori au jucat spectacolul Ghiocei pentru mamardquo Icircn perioada februarie ndash martie paralel repetițiilor icircmpreună cu copiii la Atelierul meșterului bdquoPotdetoaterdquo am confecționat din hacircrtie coșulețe cu ghiocei icircn locul celor vii ce trebuiau culeși din pădure icircn dar mămicilor Prezentarea spectacolului a fost foarte reușită Spectatorii au aplaudat icircndelung și actorii au fost plăcut surprinși că mesajul lor educativ ecologic a atins sufletul privitorilor de a ocroti natura și a nu rupe ghioceii vii Iar la sfacircrșitul prezentării actorii au luat cacircte un ghiocel din coșul bibli-otecarei și i-au dăruit măicuțelor surioarelor bunicilor Deasemenea și bibliotecarul a rămas satisfăcut că munca lor enormă s-a icircncununat cu succes și că Biblioteca Pu-blică Sărățica Nouă este ce-a mai modernă și frumoasă instituție de profil care icircși primește utilizatorii icircntr-un ambiant plăcut cu mobilier nou funcționalitate bine de-terminată și tehnologie informațională modernă adecva-tă activitaților necesare
Teatrul de păpuși ndash
SvetlaNa ceRNega BP Sărățica Nouă r Leova
Stelaiana Grama icircnfrăţită cu magia metaforei
La 4 iunie 2014 scriitoarea Steliana Grama ar fi icircmplinit 40 de ani Dar Cel de Sus i-a permis să trăiască pe Terra doar 32 de ani
A fost un talent precoce scrie ver-suri și desenează de la vacircrsta de trei ani A scris și icircn adolescenţă a scris și icircn anii de studenţie oricacircnd proză piese de teatru versuri publicistică critică de teatru etcdr Claudia Slutu-Grama
Cultura tinerei poete Steliana Grama se vede ca printr-un geam transparent icircn poemele pe care le scrie tot mai sigură de sine icircn ulti-mul timp Dotată ea icircşi cultivă dota-rea zidind poemul ea se ghidează de un instinct al construcţiei care nu e deloc de neglijat
Poezia Stelianei Grama e izvoracirc-tă dintr-un mod firesc de a vorbi de a aranja cuvintele icircn poem dintr-o trăire a sa care e a acestui sfacircrşit de veac XX dar şi a adolescenţei dintot-deauna
Nicolae Dabija 1992
Poezia celei mai tinere poete de la noi Steliana Grama capătă o tentă expresionistă poeta făcacircnd niş-te deschideri neoromantice icircn spaţii vaste idealiste
Mihai Cimpoi 1998
Icircn timp ce poezia a evoluat foar-te mult este un curaj să scrii poezii icircn formă fixă să scrii un sonet să scrii un rondel să scrii poezie poezie cum o numea Tudor Arghezi undeva şi iată că Steliana Grama autoarea virtuoaselor rondeluri face acest lu-cru cu mult succes
Arcadie Suceveanu 2010
o istorie de succes
FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895
Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527
Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău
cod bancar FTMDMD2X735
mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313
telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237
Prestări serviCii PoligrafiCe
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
iStoRie teoRie ARte
1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu
192 p 50
2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu
122 p 50
3Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
236 p 50
4Literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru
278 p 50
5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural
952p 200
6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20
7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20
8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru
178 p 20
meLodii FoLcLoRice
8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu
352 p 150
pARtitURi oRcheStRe popULARe
9Melodii de pe coline volII (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii
152 p 30
pARtitURi coRURi
10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30
11 Cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30
12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30
13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30
Nr Denumire Pagini Preţ (lei)
14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20
15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150
cacircNtece şi veRSURi
14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20
15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20
moNoGRAFii ceLebRitĂţi
16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100
17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30
Un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca
304 p 100
19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40
beLetRiSticĂLa Oină (roman) Ion Proca 160 p 20
20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5
21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10
22 Ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30
23 Carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10
25 Cetatea de Cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70
26 Cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70
literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă
Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon
1 Culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576
Nr do
Raionul municipiul
Nr abonaţi
instde
cultură
Responsabil de ediţie (zonal)
Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083
Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 ialoveni 64 61 (0268) 26 004
3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648
4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684
5 ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648
6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648
7 călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840
8 criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia
9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 cahul 13 103 (0299) 22 25526 ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 taraclia 1 5235 utag (ceadacircr-lunga) 0 81
TABLOUL REPUBLICAN DE ABONARE LA REVISTA bdquoREALITăŢI CULTURALErdquo NR 7 (37)
total tiraj 791 ex
Nrdo
Registre case de cultură Şcoli de muzică
Preţ (lei)
1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)
14
2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)
14
3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)
14
4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori
14
5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9
6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup
7
7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)
5
8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10
10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5
11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene
10
12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10
14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu
10
15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25
Nrdo
Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ
(lei)
1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25
3caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii
A4 60 p ofset 14
4caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute
A4 50 p ofset 9
5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005
10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005
13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05
14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05
15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05
16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04
Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom
Editura bdquoNotograf Primldquo srl Tipografia FEP Grafema Libris srl
dipLome de la 5 lei per exemplar + designiNvitAţii de la 3 lei per exemplar + designAFişe de la 1 leu per exemplar + designbUcLete de la 8 lei per exemplar + design ecUSoANe de la 1 leu per exemplar + designcĂRţi de viZitĂ de la 1 leu per exemplar + design
Festivalul de dans popular Cine joacă horele mun Bălţi
Ansamblul de dans popular Moştenitorii or Racircşcani
Ansam
blul de muzică şi dans popular VAcirc
NTU
LEŢ mun Bălţi
Rea
lităţi Cultu
Ra
le iulie 2014
