Reactualizare Studiu de fezabilitate pentru obiectivul .... 26 completare 2.pdf · proiecte imobiliare de anvergur . În acela i timp, pe lâng apari ia de noi consumatori au ap rut

2017

ATH energ S.R.L. Str. Valea Argesului Nr. 1, Bl. M12, ap. 4, Sector 6, Bucuresti

Tel / Fax : +4 021 310.32.21 / +4 021 311.00.61 Website: www.athenerg.ro; e-mail [email protected] ISO 9001

Certificat Nr.1344

Reactualizare

Studiu de fezabilitate pentru obiectivul

Stabilirea zonelor unitare de încălzire în

municipiul Oradea

Coordonator:

M.Sc. ing. Cristian Athanasovici

Realizatori:

M.Sc. ing. Cristian Athanasovici

dr. ing. Carmen Coman

2017

BENEFICIAR : Termoficare Oradea SA

ELABORATOR: SC ATH energ SRL

Contract nr. 1111 / 2017

Reactualizare

Studiu de fezabilitate pentru obiectivul

Stabilirea zonelor unitare de încălzire în municipiul

Oradea

ATH energ S.R.L. Str. Valea Argesului Nr. 1, Bl. M12, ap. 4, Sector 6, Bucuresti

Tel / Fax : +4 021 310.32.21 / +4 021 311.00.61 Website: www.athenerg.ro; e-mail [email protected] ISO 9001

Certificat Nr.1344

ATH energ S.R.L.

Reactualizare Studiu de fezabilitate pentru obiectivul


Oradea

Data:

05.2017

pag. 1/1 contract nr. 1111/ 2017

CUPRINS

OBIECTUL LUCRARII ........................................................................................................................................ 4

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE .................................................................................................................... 4

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii .......................................................................................................... 4

1.2 Amplasamentul ......................................................................................................................................... 4

1.3 Titularul investiţiei ..................................................................................................................................... 4

1.4 Beneficiarul investiţiei ............................................................................................................................... 4

1.5 Elaboratorul studiului ................................................................................................................................ 4

CAPITOLUL 2. Descrierea investiţiei ................................................................................................................. 5

2.1 Situaţia existentă a obiectivului de investiţii ............................................................................................. 5

2.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului ................................................................................................... 6

2.3 Obiectivele în funcţionarea SACET pe termen lung ................................................................................. 6

2.4 Analiza situaţiei actuale ............................................................................................................................ 7

2.4.1 Componenţa SACET ........................................................................................................................ 7

2.4.2 Consumul anual de energie termică din SACET ............................................................................ 14

2.4.3 Necesarul orar de energie termică din SACET .............................................................................. 18

2.4.4 Investiţiile necesare finalizării reabilitării SACET ............................................................................ 21

2.4.5 Proiecte urbane în derulare ............................................................................................................ 22

CAPITOLUL 3. Legislaţia în domeniul energie-mediu ..................................................................................... 26

3.1 Legislaţia în domeniul energiei ............................................................................................................... 26

A.1 Reglementări cu caracter internaţional ............................................................................................. 26

A.2 Reglementări cu caracter naţional..................................................................................................... 29

3.2 Reglementări în domeniul protecţiei mediului ........................................................................................ 33

3.3 Programe naţionale ................................................................................................................................ 35

Programul Termoficare 2006-2020 - Căldură şi confort .......................................................................... 35

Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice ................................................................... 36

CAPITOLUL 4. Metodologia aplicată pentru determinarea zonelor unitare ..................................................... 37

4.1 Reglementări legale privind zonele unitare de încălzire ......................................................................... 37

4.2 Criterii utilizate la stabilirea zonelor unitare ............................................................................................ 40

4.2.1 Ipoteze pentru consumatorii actuali şi cei planificaţi a fi racordaţi la SACET, conform proiectelor în

curs de derulare ....................................................................................................................................... 40

4.2.2 Aspecte privind racordarea de case individuale ............................................................................. 40

4.2.3 Criterii pentru analiza zonelor unitare ............................................................................................ 46

4.2.4 Stabilirea zonelor unitare ............................................................................................................... 59

CAPITOLUL 5. Scenarii analizate .................................................................................................................... 78

5.1 Ipoteze tehnice generale ....................................................................................................................... 79

5.2 Ipoteze economice generale ................................................................................................................. 80

5.3 Rezultatele analizei tehnico-economice ................................................................................................. 83

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


5.3.1 Scenariul 1 ..................................................................................................................................... 83

5.3.2 Scenariul 2 ..................................................................................................................................... 83

5.3.3 Scenariul 3 ..................................................................................................................................... 83

5.3.4 Scenariul 4 ..................................................................................................................................... 83

CAPITOLUL 6. Concluzii .................................................................................................................................. 93

ANEXE

Date puse la dispoziţie de beneficiar – format electronic

Anexa A.1 – Descrierea centralei de cogenerare

Anexa A.2 – Curba clasată a cererii de energie termică

Anexa A.3 – Structura apartamentelor din blocuri

Anexa A.4 – Cantităţi de energie termică intrate în RTP în anul 2015

Anexele A.5 – Cantităţi de energie termică intrate în PT proprii în anul 2015

A.5.1 – Populaţie

A.5.2 – Agenţi economici şi instituţii publice

Anexele A.6 – Cantităţi de energie termică intrate în PT urbane cu RTS în anul 2015

A.6.1 – Din RTP (livrat de la centrala de cogenerare)

A.6.2 – De la SC Transgex SA

Anexele A.7 – Cantităţi de energie termică livrate la consumatori din PT urbane cu RTS în anul 2015

A.7.1 – De la centrala de cogenerare

A.7.2 – De la SC Transgex SA

Anexa A.7 bis – Baza de date cu consumatorii SACET, la nivelul anului 2015

Anexa A.8 – Date economice ale sistemului de transport şi distribuţie

Anexa A.9 – Date privind lungimile reţelelor termice de distribuţie

Anexa A.10 – Date privind capacităţile modulelor din cartierul Ceyrat

Anexa A.11 – Studiu de fezabilitate privind extinderea magistralei RTP - M5

Anexa A.12 – Reabilitarea / devierea tronsonului RTP Grădinarilor – Seleuşului - Căprioarei

Anexa A.13 – HCL privind preţurile aprobate pentru energia termică, începând de la 01.04.2017

Anexa A.14 – Valoarea amortizării şi HCL privind calculul redevenţei

Anexa A.15 – Proiecte de reabilitare a punctelor termice planificate pentru anul 2017

Calcule efectuate de elaboratorul lucrării– format electronic

Anexa A.16 – Studii de caz efectuate în UE privind racordarea la SACET a caselor individuale

Anexa A.17 – Calculul tehnico-economic detaliat pentru Scenariul 1



Anexa A.19.1 – Aplicarea criteriilor pentru branșarea la RTP

Anexa A.19.2 – Aplicarea criteriilor pentru analiza sistemului de distribuție existent

Anexa A.19.3 – Aplicarea criteriilor pentru branșarea la sistemul de distribuție

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


Anexa A.19.4 – Calculul tehnico-economic detaliat la nivelul SACET pentru Scenariul 3

Anexa A.20 – Calculul tehnico-economic pentru Scenariul 4 – zonele unitare

Anexa A.21 – Străzile din zona unitară

PIESE DESENATE

Planşa 1 – Zonele unitare de încălzire – document de lucru

Planşa 2 – Zonele unitare de încălzire

Abrevieri (ordine alfabetică)

acc – apă caldă de consum

ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

AS – Ardere suplimentară

BNR – Banca naţională a României

CET (CCG) – Centrală Electrică de Termoficare sau centrală de cogenerare

CLU – Combustibil lichid uşor

CR – Cazan recuperator

CT – Centrală termică

HCL – Hotărâre de consiliu local

ICG – Instalaţie de cogenerare

IEA – Agenţia Internaţională pentru Energie

IMA – Instalaţie mare de ardere

înc. – încălzire

MT – modul termic

PCI – puterea calorică inferioară a combustibilului

PCS – puterea calorică superioară a combustibilului

POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare

PT– Punct termic

RTP – Reţea termică primară (sau de transport)

RTS – Reţele termice secundare (sau de distribuţie)

SACET – Sistem de alimentare centralizată cu energie termică

SDC – Sistemul de distribuţie a căldurii

STDC – Sistemul de transport şi distribuţie a căldurii (compus din RTP+PT+RTS)

TG – Turbină cu gaze

ZU – zona unitară de încălzire

Numerotare tabele, figuri, ecuaţii

Numerotare tabele: număr capitol.[1 - - - - -n] (ex: tabelul 1.1 = tabelul 1 din cap. 1)

Numerotare figuri: număr capitol. [a – - - - - z] (ex: fig. 1.a = fig.a din cap. 1)

Numerotare ecuaţii: număr capitol. [1 – - - - - n] (ex: ecuaţia. 1.1 = ecuaţia 1 din cap. 1)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


OBIECTUL LUCRARII

Elaborarea documentaţiei Reactualizare studiu de fezabilitate – ``Stabilirea

zonelor unitare de încălzire în Municipiul Oradea ``

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

Stabilirea zonelor unitare de încălzire în Municipiul Oradea.

1.2 Amplasamentul

Domeniul public intravilan al Municipiului Oradea.

1.3 Titularul investiţiei

Termoficare Oradea SA, str. Jean Calvin, nr. 5, Municipiul Oradea.

1.4 Beneficiarul investiţiei

Termoficare Oradea SA, str. Jean Calvin, nr. 5, Municipiul Oradea.

1.5 Elaboratorul studiului

S.C. ATH energ SRL

strada Valea Argeşului nr. 1, bl. M12, ap. 4, sector 6, Bucureşti.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


CAPITOLUL 2. Descrierea investiţiei

2.1 Situaţia existentă a obiectivului de investiţii

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul

Oradea are o pondere importantă în piaţa locală de energie termică, alimentând cu

energie termică cca. 70% din populaţia municipiului Oradea.

Sistemul de transport şi distribuţie a energiei termice este concesionat de către

Termoficare Oradea S.A. ca unic operator.

Acesta se compune din: 86 km traseu reţele termice de transport, 142,5 km traseu

reţele termice de distribuţie şi 161 puncte termice.

Structura consumatorilor deserviţi este compusă din 61344 apartamente din blocuri,

3619 case individuale, 226 instituţii publice şi 1937 agenţi economici.

Pentru creşterea eficienţei energetice a SACET şi conformarea la cerinţele de

mediu ale UE, în ultimii ani s-a derulat un proiect de reabilitare, cofinanţat din fonduri UE,

eşalonat în două etape astfel:

- În prima etapă, cofinanţată prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, s-a

realizat o sursă nouă de cogenerare şi s-au reabilitat cca. 17,5 km din reţeaua

termică de transport.

- În etapa a II-a, ce va fi cofinanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare,

urmează a se reabilita cca. 20,2 km din reţeaua termică de transport.

Pentru a putea atinge obiectivele de creştere a eficienţei energetice, de reducere a

poluării şi de menţinere a consumatorilor branşaţi la SACET, în anul 2013 s-au stabilit,

printr-un studiu de fezabilitate, aprobat prin HCL, două zone unitare de încălzire, după

cum urmează:

� Zona unitară A, în care se poate promova o singură soluţie tehnică de

încălzire. În această zonă, încălzirea se asigură din sistemul centralizat. Ea

cuprinde toate elementele componente ale SACET şi arealul delimitat de

străzile unde există reţele ale SACET.

� Zona unitară B, în care încălzirea se asigură şi prin alte sisteme inclusiv

surse individuale utilizând orice fel de combustibil sau energie primară şi

cuprinde toate străzile care nu sunt incluse în zona A.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


2.2 Necesitatea şi oportunitatea proiectului

Din anul 2013, când s-au stabilit zonele unitare, până în prezent au apărut noi

consumatori care pot fi racordaţi la SACET.

Aceştia au apărut atât în zonele iniţiale cât şi în zonele noi de dezvoltare urbanistică

aflate pe amplasamentul fostelor platforme industriale a căror dezafectare a generat

proiecte imobiliare de anvergură.

În acelaşi timp, pe lângă apariţia de noi consumatori au apărut străzi noi, care la

data elaborării SF, nu existau în nomenclatorul stradal al oraşului şi ca urmare nu au fost

incluse în zona unitară.

Fostele platforme industriale au fost iniţial branşate la SACET, în zonă existând

infrastructura necesară, respectiv vechile trasee ale reţelelor termice care pot fi folosite

pentru racordarea noilor consumatori.

Necesitatea proiectului este generată de posibilitatea de utilizare a unui potenţial

important pentru SACET. Dezafectarea platformelor industriale ca urmare a închiderii

activităţilor industriale a creat un dezechilibru în reţelele termice de transport a apei

fierbinţi ca urmare a scăderii drastice a consumului.

Reţelele termice din aceste zone şi-au păstrat capacitatea de transport, astfel că

prin racordarea noilor consumatori, atât din zonele unitare existente cât şi din zonele noi

de dezvoltare urbanistică, va creşte gradul de încărcare al SACET dar şi eficienţa

energetică şi economică a SACET.

2.3 Obiectivele în funcţionarea SACET pe termen lung

Funcţionarea SACET pe termen lung urmăreşte două obiective principale:

� Funcţionarea SACET la parametrii optimi d.p.d.v tehnic şi economic.

� Menţinerea la SACET a consumatorilor de energie termică.

Pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare următoarele acţiuni:

� Redefinirea şi delimitarea zonelor unitare de încălzire în noile condiţii.

� Accesarea fondurilor UE pentru continuarea reabilitării reţelelor

termice de transport prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


2.4 Analiza situaţiei actuale

2.4.1 Componenţa SACET

Sursa de producere a energiei termice

In prezent, sursa de producere a energiei termice este o centrală de cogenerare,

compusă din următoarele instalaţii aflate în funcţiune (conf. anexa A.1):

a) blocul 1 compus din:

• 1 cazan de abur de 165 t/h, presiune 137.2 bar, temperatura 5400 C

funcţionând pe gaze naturale;

• 1 turbină în contrapresiune, cu 2 prize reglabile, cu puterea electrica de 25

MWe.

b) noua sursă de producere compusă din:

• o turbină cu gaze (TG) LM 6000PF SPRINT GTG de fabricaţie GENERAL

ELECTRIC;

• un cazan recuperator (CR) de apă fierbinte, care produce apă fierbinte

pentru reţelele primare de transport (RTP) în vederea distribuţiei agentului

termic către consumatorii din municipiul Oradea. Apa fierbinte este produsă

prin recuperarea căldurii din gazele de ardere evacuate din turbina cu gaze;

• 2 cazane de apă fierbinte (CAF);

• 2 cazane de abur saturat pentru serviciile interne termice ale centralei de

cogenerare;

• 1 acumulator de căldură sub formă de apă fierbinte având capacitatea de

9500 m3.

Caracteristicile tehnice, nominale, ale principalelor echipamente ale sursei noi:

Turbina cu gaze

Turbină cu gaz (TG), model LM6000PF SPRINT. Turbina cu gaze este prevăzută

pentru funcţionarea în regim de cogenerare la sarcină nominală.

Parametrii nominali ai turbinei cu gaze:

• Producător: General Electric;

• Model: LM6000-PF SPRINT;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


• Combustibil: gaz natural;

• Puterea electrică în condiţii ISO: 45.486 MWe la +15 °C;

• Presiunea nominală a combustibilului: 46.54 bar la 100% sarcină;

• Consum maxim de combustibil: 8.585 kg/h la -20 °C;

• Temperatură gaze ardere: 451.3 °C la +15 °C.

Cazanul recuperator

Cazanul recuperator de apă fierbinte este un cazan de recuperare care încălzeşte

apa sub presiune, alimentându-se cu căldură de la turbina General Electric LM6000.

Cazanul recuperator utilizează căldura gazelor de ardere evacuate de la turbina cu

gaze pentru producerea apei fierbinţi.

Cazanul este produs de firma EKOL din Cehia.

Parametrii nominali ai cazanului recuperator:

• Puterea termică nominală: (46.62 ÷ 52.99) MWt;

• Temperatura nominală a apei la intrare: 60/70°C;

• Temperatura nominală a apei la ieşire: 80/130°C;

• Debit apă: (650 ÷ 750) t/h;

• Temperatura gazelor de ardere la intrare: (438 ÷ 482)°C;

• Temperatura gaze ardere la ieşire (90 ÷ 76)°C;

• Pierderea de presiune pe parte de gaze de ardere 22 mbar;

• Pierderea de presiune pe parte de apă: 1 bar;

• Eficienţa schimbului de căldură: (94.75 ÷ 98) %.

Cazane de apă fierbinte (CAF) – 2 buc.

Cazanele de apă fierbinte de 100 Gcal/h cu funcţionare pe gaze naturale şi

combustibil lichid uşor (CLU), sunt construite de firma EKOL din Cehia şi sunt de tip

ignitubular cu cameră de ardere din pereţi membrană. Spaţiul de gaze de ardere este

organizat în două drumuri.

Parametrii nominali ai cazanelor de apă fierbinte:

• Puterea nominală a cazanelor: 116.3 MWt;

• Temperatura maximă a apei la ieşire / intrare: 1300 / 700C;

• Presiunea apei la ieşire: 10 bar;

• Debitul de apă nominal / minim: 1655 / 800 m3/h;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017


• Pierderea de presiune pe partea de apă: 2 bar;

• Volumul de apă aprox.: 25 m3;

• Randamentul cazanelor: combustibil – gaze naturale 95.75 %;

• Combustibil: CLU (S ≤ 1%) 95.75 %.

Cazane de abur saturat (CAS) – 2 buc.

Cazanele de abur saturat sunt de tip AKH-14/16 EU, cu trei drumuri de gaze, cu

volum mare de apă/abur. Arderea este asigurată de un arzător WEISHAUPT, tip RGMS

7014-A ZM-NR cu combustibil mixt: gaze natural şi CLU tip III. La cazane presiunea

maximă este de 16 bar.

Parametrii nominali ai cazanelor de abur saturat:

• presiunea maximă: 16 bar;

• capacitate nominală: 14 t/h (9135 kW);

• randamentul cazanului (cu ECO): 95 %

• randamentul cazanului (fără ECO): 90 %

• temperatura max. abur: 204.30C;

• temperatura de calcul: (2250 -2890) C;

• consum gaze naturale: 1030 Nm3/h;

• consum CLU: 835 kg/h.

Acumulator de căldură

- capacitate 9500 m3 apă, temp. max. 970C, fabricant ELSACO Botoșani

Fig. 2.a prezintă modul de asigurare a cererii de energie termică a SACET, anul

2016, cu echipamentele din sursa de producere (conf. anexa A.2), prezentate mai sus.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 10/10 contract nr. 1111/ 2017

Din fig. 2.a se constată că baza curbei de consum este acoperită din instalaţia de

cogenerare cu turbină cu gaze, semibaza este acoperită din turbina cu abur, iar vârful din

cele două CAF-uri. Acumulatorul este utilizat numai în perioada de vară pentru stocarea

energiei termice sub formă de apă fierbinte produsă din instalaţia de cogenerare.

În Municipiul Oradea există şi două stații geotermale, care acoperă cca. 4% din

cantitatea produsă.

Acestea aparţin S.C. Transgex S.A. şi alimentează consumatorii prin intermediul

PT şi RTS aparţinând, Termoficare Oradea S.A. care achiziţionează prin contract această

energie termică.

Fig. 2.a – Modul de asigurare a cererii de energie termică a SACET, cu echipamentele din centrala de cogenerare

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 11/11 contract nr. 1111/ 2017

Reţeaua termică de transport

Reţeaua termică de transport asigură transportul apei fierbinţi de la sursa de

producere la punctele termice / modulele termice.

Reţeaua termică de transport este un sistem de conducte bitulubar, tur - retur,

având o lungime de traseu de cca. 86 km (magistrale, bretele, racorduri).

Reţeaua de transport porneşte de la centrala de cogenerare cu 4 conducte din

care 2 conducte tur Dn 800 şi 2 conducte retur Dn 900, având lungimea de 2027 m,

denumită Magistrala oraş. Aceasta reţea, înainte de intrarea în oraş, se ramifică în

următoarele magistrale:

• Magistrala 1, cu o lungime de 5289 m, formată din conducte cu diametrele

cuprinse între Dn 800 mm şi Dn 300. Aceasta magistrală alimentează un număr de 40 de

puncte termice situate în zona Cartierului Rogerius delimitat de strada Corneliu Coposu şi

malul drept al Crişului, str. Republicii şi str.Louis Pasteur.


cuprinse între Dn 800 mm şi Dn 300. Această magistrală alimentează un număr de 70 de

puncte termice situate in zonele Cartierul Ioşia Nord delimitată de străzile Calea Aradului,

Oneştilor şi Tudor Vladimirescu, malul stâng al Crişului şi zona de centru delimitată de

străzile Horea, Beiuşului şi Cartierul Nufărul şi strada Leonaro Da Vinci.


cuprinse între DN 500 mm şi DN 300 mm. Această magistrală alimentează un număr de

17 puncte termice situate în zona delimitată de străzile Corneliu Coposu, Ştefan cel Mare

şi Stadionul Municipal (F.C. Bihor).

• Magistrala 4, cu o lungime de 6534 m, formată din conducte cu diametrul Dn

800. Magistrala alimentează un număr de 17 puncte termice situate în zona delimitată de

străzile Mihai Eminescu, Dunărea, B. S. Delavrancea şi fostul Muzeu al Ţării Crişurilor.

Această magistrală face legătura cu magistralele 5 şi 6.

• Magistrala 5 cu o lungime de 2463 m, formată din conducte cu diametrul Dn

800. Această magistrală alimentează un număr de 14 puncte termice situate în zona

Cartierelor Nufărul I şi Nufărul III.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 12/12 contract nr. 1111/ 2017

• Magistrala 6, cu o lungime de 2932 m, formată din conducte cu diametrul Dn

400. Această magistrală alimentează puncte termice situate în localităţile Sânmartin şi

Băile Felix.

Reţeaua de transport a energiei termice a fost realizată eşalonat, în perioada

1966-1988, fiind compusă din conducte de oţel clasice sau preizolate, montate subteran,

în procent de 70% şi suprateran în procent de 30%.

Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, desfăşurat în perioada 2007-2013,

s-au reabilitat cca. 17,5 km din reţeaua termică de transport.

Reabilitarea RTP continuă prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, urmând

a se reabilita cca. 20,2 km din reţeaua termică de transport.

Sistemul de distribuţie

În prezent, sistemul de distribuţie se compune dintr-un ansamblu de 161 puncte

termice cu reţele termice de distribuţie pentru încălzire şi acc având o lungime totală de

traseu de cca. 142,5 km canal termic.

Consumatorii deserviţi de SACET

Structura consumatorilor deserviţi de SACET era compusă din 61344 apartamente

din blocuri (conf. anexa A.3), 3.619 case individuale, 226 instituţii publice şi 1.937 agenţi

economici.

Concluzii privind structura SACET al Municipiului Oradea:

o Sursele de producere a energie termice:

� Centrala de cogenerare: livrează energie termică sub formă de apă

fierbinte în RTP a SACET.

� SC Transgex SA: livrează apă caldă pentru încălzire şi acc din surse

geotermale, în 12 PT după cum urmează:

− PT 512 Lăpuşului – inc şi acc

− PT 513 Cazaban – inc şi acc

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 13/13 contract nr. 1111/ 2017

− PT 514 Salcâmilor – inc şi acc

− PT 839 Peneş Curcanul – acc

− PT 840 Forajului – acc

− PT 844 – Aleea Apelor – acc

− PT 845 Coreea – acc

− PT 863 Coreea – acc

− PT 878 Nufărul – acc

− PT 883 Bumbacului – acc

− PT 911 Abatorului – acc

− PT 913 Ibsen - acc

Din cele 12 PT alimentate din surse geotermale, 3 PT sunt alimentate cu apă

fierbinte pentru preparare acc, respectiv încălzire și 9 PT sunt alimentate acc. La aceste 9

PT, agentul termic pentru încălzire este produs din apa fierbinte livrată din centrala de

cogenerare.

o RTP: asigură transportul apei fierbinţi la PT.

o Consumatorii racordaţi direct la RTP: populaţie, agenţi economici, inst.

publice.

o PT: prepararea agent termic pentru încălzire şi acc.

o Consumatorii racordaţi la RTS pentru încălzire şi acc: populaţie, agenţi

economici, inst. publice.

Fig. 2.b prezintă structura SACET al Municipiului Oradea pe baza elementelor

componente şi structurii prezentate mai sus.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 14/14 contract nr. 1111/ 2017

2.4.2 Consumul anual de energie termică din SACET

Pe baza datelor din anexele A.4, A.5, A.6 şi A.7 s-a realizat un profil al SACET,

prezentat în fig. 2.c şi 2.d.

Tabelul 2.1 prezintă datele anuale cu privire la funcţionarea SACET al Municipiului

Oradea în anul 2015.

Fig. 2.b – Structura SACET al Municipiului Oradea

ag. econ. inst. publice

Apă fierbinte intrată în SACET

(în RTP), livrată din

CET Oradea

PT

Q.vândut din RTS

Q. vândut din RTP

populaţie ag. econ. inst. publice

populaţie

RTP RTS

Apă caldă geo. intrată în SACET (12 PT),

livrată de SC Transgex SA

apă fierbinte încălzire şi

acc

Fig. 2.c – Modul de acoperire a consumului de energie termică din SACET d.p.d.v al surselor de producere

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 15/15 contract nr. 1111/ 2017

Date anuale cu privire la funcţionarea SACET al Municipiului Oradea în anul 2015

Tabelul 2.1

nr. crt Denumirea U.M. Cantitatea Menţiuni

1 2 3 4 5

1 Cantitatea de energie termică livrată în RTP din centrala de cogenerare

Gcal 853613 conf. anexa A.4

2 Cantitatea de energie termică intrată în PT de SC Transgex SA

Gcal 39022 conf. anexa A.4

3 Cantitatea totală de energie termică întrată în SACET Gcal 892635 poz.1+poz.2

4 Cantitatea de energie termică vândută din RTP - populaţie Gcal 40501 conf. anexa A.5

(A.5.1)

5 Cantitatea de energie termică vândută din RTP - ag ec+inst Gcal 26137 conf. anexa A.5

(A.5.2)

6 Cantitatea de energie termică intrată în PT cu RTS de la centrala de cogenerare Gcal 571479 conf. anexa A.6

7 Cantitatea de energie termică totală, intrată în PT, din care: Gcal 677139 poz.7.1+poz.7.2

7.1 - intrată în PT proprii (vândută din RTP sub

formă de apă fierbinte) Gcal 66638 poz.4+poz.5

7.2 - intrată în PT cu RTS Gcal 610501 poz.2+poz.6

8 Cantitatea de energie termică vândută din RTP

Gcal 66638 poz.4+poz.5

9 Cantitatea de energie termică vândută din RTS (produsă în centrala de cogenerare), total din care:

Gcal 454183 poz.9.1+poz.9.2

9.1 - încălzire Gcal 369587 conf. anexa A.7 (A.7.1)

Fig. 2.d – Structura consumului de energie termică din SACET d.p.d.v al agentului termic

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 16/16 contract nr. 1111/ 2017

nr. crt Denumirea U.M. Cantitatea Menţiuni

1 2 3 4 5

9.2 - acc Gcal 84596 conf. anexa A.7 (A.7.1)

10 Cantitatea de energie termică vândută din RTS (produsă de SC Transgex SA), total din care: Gcal 33622 poz.10.1+

poz.10.2

10.1 - încălzire Gcal 17636 conf. anexa A.7 (A.7.2)

10.2 - acc Gcal 15986 conf. anexa A.7 (A.7.2)

11 Cantitatea totală de energie termică vândută din RTS, total din care:


11.1 - încălzire Gcal 387223 poz.9.1+ poz.10.1

11.2 - acc Gcal 100582 poz.9.2+ poz.10.2

12 Cantitatea totală de energie termică vândută din SACET


13 Pierderi în RTP Gcal 215496 poz.1-poz.4-poz.5-poz.6

% din poz. 1 25.2

14 Pierderi în RTS Gcal 122696 poz.7.2-poz.11

% din poz.7.2 20.10

15 Pierderi totale în SACET Gcal 338192 poz.13+poz.14

Fig. 2.d prezintă diagrama Sankey la nivelul sistemului de transport şi distribuţie al

SACET, pentru anul 2015 pe baza datelor din tabelul 5.1.

pag.

17/

17

F

ig. 2

.d –

Dia

gram

a S

anke

y la

niv

elul

sis

tem

ului

de

tran

spor

t şi d

istr

ibuţ

ie a

l SA

CE

T,

pent

ru a

nul 2

015

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 18/18 contract nr. 1111/ 2017

Concluzii privind consumul anual de energie termică din SACET:

- Cantitatea totală de energie termică intrată în SACET: 892,6 Tcal, din care:

� 853,6 Tcal livrat în RTP, sub formă de apă fierbinte, din centrala de

cogenerare;

� 39 Tcal din resurse geotermale, livrat în PT, sub formă de apă caldă,

de SC Transgex SA.

- Cantitatea totală de energie termică vândută din SACET: 554,4 Tcal, din care:

� 66,6 Tcal vândut sub formă de apă fierbinte din RTP;

� 487,8 Tcal vândut din SDC sub formă de energie termică pentru

încălzire şi acc, din care:

� 454,2 Tcal din cantitatea livrată de centrala de cogenerare;

� 33,6 Tcal din resurse geotermale.

2.4.3 Necesarul orar de energie termică din SACET

2.4.3.1 Necesarul orar de energie termică pentru consumatorii racordaţi

la sistemul de distribuţie

Necesarul de căldură la consumator, cu cele două componente ale sale – căldura

pentru înc şi acc – s-a determinat pe baza cantităţilor facturate la consumator astfel:

- necesarul de căldură pentru încălzire s-a determinat ţinând seama de cantităţile

de căldură facturate pentru fiecare punct termic în parte în anul 2015 şi

caracteristicile climatice ale Municipiului Oradea, plecând de la premisa conform

căreia cantităţile de căldură facturate au asigurat confortul termic al

consumatorilor. Pe baza acestui principiu s-a determinat valoarea medie a

consumului de căldură pentru încălzire – v. rel (2.1). Valoarea maximă sau de

calcul s-a determinat prin corectarea valorii medii a consumului de căldură

pentru încălzire cu valoarea temperaturii exterioare de calcul pentru Municipiul

Oradea – v. rel (2.2).

inc

fmdinc D

Q=q (2.1)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 19/19 contract nr. 1111/ 2017

mde

ci

ce

cimd

incMinc

tt

ttq=q (2.2)

unde:

mdincq - consumul mediu de căldură pentru încălzire, [MW];

fQ - cantitatea anuală facturată pentru încălzire, [MWh];

incD - durata sezonului de încălzire, [ore/an];

cit - temperatura interioară de calcul, conf. SR 1907-1/2014, [0C];

cet - temperatura exterioară de calcul, conf. SR 1907-2/2014, [0C];

mdet - temperatura exterioară medie pe durata sezonului de încălzire [0C].

- pentru apa caldă de consum, debitul de căldură mediu pe baza cantităţilor

facturate la consumator.

Din punct de vedere climatic principalii parametrii care determină mărimea cererii de

căldură pentru încălzire sunt :

- temperatura exterioară de calcul, cet = -150C (zona climatică II);

- durata perioadei de încălzire, incD = 190 zile pe an, adică 4560 ore / an (pentru

temperatura exterioară, C°12+=et );

- temperatura exterioară medie pe durata sezonului de încălzire, mdet ≈3.90C,

calculată pe baza duratei anuale de încălzire şi a temperaturilor exterioare medii

conf. SR 4839/2014;

- temperatura interioară de calcul, cit =200C.

Tabelul 2.2 prezintă rezultatul calcului privind consumul de căldură la nivelul

ansamblului consumatorilor branşaţi la sistemul de distribuţie.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 20/20 contract nr. 1111/ 2017

Date cu privire la consumul orar de energie termică din sistemul de distribuţie

Tabelul 2.2

Denumirea Gcal MW

Consumul mediu pentru încălzire, mdincq 85 99

Consumul mediu acc, (mediu vara), mdaccq 13 15

Consumul maxim pentru încălzire, Mincq 185 215

Consumul maxim iarna, Miarnaq 198 230

Consumul mediu iarna, mdiarnaq 98 114

Ţinând seama de ipoteza asigurării cantitative şi calitative a cererii din partea

consumatorilor, valorile consumului pot fi considerate egale cu cele ale necesarului.


la sistemul de transport

Consumatorii branşaţi la RTP sunt alimentaţi că căldură sub formă de apă fierbinte

din RTP, iar apa caldă pentru încălzire şi acc sunt preparate local în instalaţiile proprii. Din

acest motiv consumurile de căldură pentru încălzire şi acc s-au calculat în funcţie de

consumurile facturate în perioada de vară (strict pentru acc) şi respectiv de iarnă (pentru

acc şi încălzire), din anexele A.5 (5.1 – pentru populaţie şi 5.2 – pentru agenţi economici).

Tabelul 2.3 prezintă rezultatul calculului privind consumul de căldură la nivelul

ansamblului consumatorilor branşaţi la sistemul de transport.

Valorile consumul orar de energie termică

pentru consumatorii branşaţi la RTP

Tabelul 2.3

nr. crt

Denumirea Gcal MW

1 Consumul mediu pentru încălzire, mdincq 9.4 11.0

2 Consumul mediu acc (mediu vara), mdaccq 2.1 2.5

3 Consumul maxim pentru încălzire, Mincq 20.5 23.9

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 21/21 contract nr. 1111/ 2017

nr. crt Denumirea Gcal MW

4 Consumul maxim iarna, Miarnaq 22.7 26.4

5 Consumul mediu iarna, mdiarnaq 11.5 13.4

Ţinând seama de ipoteza asigurării cantitative şi calitative a cererii din partea

consumatorilor, valorile consumului pot fi considerate egale cu cele ale necesarului.


la SACET

Tabelul 2.4 prezintă consumului de căldură la nivelul ansamblului consumatorilor

SACET (cei banşaţi la RTP şi cei branşaţi la RTS) pe baza datelor din tabelele 2.2 şi 2.3.

Valorile necesarului orar de energie termică

pentru consumatorii SACET

Tabelul 2.4

nr. crt

Denumirea Gcal MW

1 Consumul mediu pentru încălzire, mdincq 94 110

2 Consumul mediu acc (mediu vara), mdaccq 15 18

3 Consumul maxim pentru încălzire, Mincq 206 239

4 Consumul maxim iarna, Miarnaq 221 257

5 Consumul mediu iarna, mdiarnaq 110 127

2.4.4 Investiţiile necesare finalizării reabilitării SACET

Ţinând seama de investiţiile realizate până în prezent pentru reabilitarea SACET

d.p.d.v al eficienţei şi al încadrării în normele de mediu, tabelul 2.5 prezintă valorile

investiţiilor necesare, calculate pe baza unor investiţii specifice utilizate în astfel de lucrări.

Valorile din tabelul 2.5 sunt calculate în ipoteza menţinerii actualei configuraţii a

SACET.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 22/22 contract nr. 1111/ 2017

Investiţiile estimate pentru finalizarea reabilitării SACET

Tabelul 2.5

Denumirea U.M Valoarea Menţiuni 1. RTP 1.1 Total, din care: km traseu 86

-Rețele noi km traseu 9

-Reabilitat km traseu 19

-In curs de reabilitare km traseu 20.2

-Rămas de reabilitat km traseu 37.8

1.2 Investiţia specifică euro/m traseu 1000

1.3 Investiţia de realizat mii euro 37800

2. RTS 2.1 Total, din care: km traseu 142.5

-Reabilitat km traseu 25

-Rămas de reabilitat km traseu 117,5

2.2 Investiţia specifică euro/m traseu 530


3. PT 3.1 Total, din care: buc 161

-PT noi buc 12

-Reabilitate buc 24

-Rămas de reabilitat buc 125

3.2 Investiţia specifică euro/PT 120000


4. TOTAL Investiţia de realizat

mii euro 115075 poz.1.3 + poz.2.3 + poz.3.3

mii lei 517838 euro=4.5 lei

2.4.5 Proiecte urbane în derulare

În anul 2013, a fost aprobat prin HCL, Planul Urbanistic Zonal - Construire

cartier de locuinţe individuale şi colective în str. Ceyrat.

Pentru implementarea acestui proiect este necesară realizarea unei extinderi a

magistralei M5 a reţelei termice primare, în zona unde va fi construit cartierul nou de

locuinţe.

Cartierul de locuinţe va fi racordat la SACET.

Conform studiului de fezabilitate elaborat în anul 2016 (anexa A.11), racordarea la

SACET se va face prin intermediul modulelor termice pentru încălzire şi apă caldă de

consum, amplasate la nivelul blocurilor de locuinţe. Magistrala care va alimenta obiectivele

noi va fi compusă din următoarele tronsoane:

- conducta RTP existentă de pe strada Atelierelor, având Dn 250 şi fiind

amplasată suprateran va fi înlocuită cu conductă Dn 300 amplasată subteran.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 23/23 contract nr. 1111/ 2017

Traseul acesteia va fi pe strada Atelierelor până la intersecţia cu str. Thurzo

Sandor de unde va continua cu o conductă nouă;

- de la intersecţia cu str. Thurzo Sandor până la cartierul nou va fi montată o

conductă nouă subterană având o lungime de traseu de cca. 560 m.

În prezent, proiectul de construire a cartierului de locuinţe este în derulare şi

conform graficului antreprenorului (anexa A.11), 4 blocuri sunt planificate să fie finalizate şi

predate la beneficiar până la finele anului 2017 şi 3 blocuri până la finele anului 2018.

Pentru cartierul de locuinţe este prevăzut un număr total de 14 module ale căror

capacităţi sunt prezentate în tabelul 2.6:

Capacităţile modulelor ce urmează a fi montate

în cartierul Ceyrat

Tabelul 2.6

Tip modul

Capacităţi instalate pentru:

Cantitate Destinaţie Încălzire,

Q.inc

Apă caldă de consum,

Q.acc

kW kW buc 1 360 358 3 Cartier Ceyrat 2 220 235 3 Cartier Ceyrat 3 180 344 3 Cartier Ceyrat 4 400 412 4 Cartier Ceyrat 5 600 534 1 Cartier Ceyrat

Conform datelor din anexa A.11, pentru cele 14 blocuri de locuinţe din cartierul

Ceyrat, cantitatea anuală de energie termică, la consumator este 2227 Gcal/ an.

Tabelul 2.7 prezintă cantităţile anuale de căldură, la consumator, pentru blocurile de

locuinţe din cartierul Ceyrat, conform graficului de finalizare.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 24/24 contract nr. 1111/ 2017

Cantităţile anuale de căldură, la consumator,

pentru blocurile de locuinţe din cartierul Ceyrat

Tabelul 2.7

nr. crt. Locaţia Mărimea U.M.

Valoarea în anul: 2017 2018 2019 2020

1 2 3 4 5 6 7 8

1 Blocuri locuinţe

număr blocuri - 4 3 4 3

consum anual Gcal/ an 557 557 557 557

De asemenea, în prezent sunt în curs de execuţie, urmând a fi finalizate în

următorii 2-3 ani, două cartiere de blocuri după cum urmează:

- un ansamblu de blocuri care însumează 1500 apartamente, în perimetrul cuprins

între Calea Oneşti – str. Tudor Vladimirescu – B-dul Decebal – str. Ştefan O.

Iosif, cu următorul grafic de realizare:

- 330 apartamente în 2017;


- restul de 670 apartamente în perioada 2019-2021.

- un ansamblu de blocuri care însumează 520 apartamente în Piaţa Nucet, cu

următorul grafic de realizare:



- 300 apartamente în perioada 2019-2021.

Tabelul 2.8 prezintă cantităţile anuale de căldură, la consumator, pentru blocurile de

locuinţe din Calea Oneşti şi Piaţa Nucet, calculate cu un consum specific mediu de 8 Gcal/

apartament/ an (6 Gcal/apartament/an pentru încălzire şi 2 Gcal/apartament/an pentru apă

caldă de consum).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 25/25 contract nr. 1111/ 2017

Cantităţile anuale de căldură, la consumator,

pentru blocurile de locuinţe din Calea Onești şi Piaţa Nucet

Tabelul 2.8

nr. crt. Locaţia Mărimea U.M.

Valoarea în anul: 2017 2018 2019 2020 2021

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

Calea Oneşti (ansamblu

1500 aparta-mente)

număr apartamente - 330 500 220 220 230

consum anual Gcal/ an 2640 4000 1760 1760 1840

2 Piaţa Nucet



3 TOTAL



Racordarea la SACET a acestor blocuri se va realiza prin intermediul modulelor

termice pentru încălzire şi apă caldă de consum, amplasate la nivelul blocurilor de

locuinţe.

Reţeaua termică primară la care se vor racorda modulele termice urmează a fi

reabilitată, iar lucrările de reabilitare vor fi cofinanţate prin Programul Operaţional

Infrastructură Mare.

În prezent este în curs de execuţie, reabilitarea tronsonului de reţea primară al

cărui traseu se desfăşoară pe străzile Grădinarilor – Seleuşului – Căprioarei.

Deasemeni sunt în curs de racordare cca. 400 apartamente datorită unor noi

dezvoltări imobiliare.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 26/26 contract nr. 1111/ 2017

CAPITOLUL 3. Legislaţia în domeniul energie-mediu

3.1 Legislaţia în domeniul energiei

A.1 Reglementări cu caracter internaţional

Directiva 2012/27/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de

abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE

Anterior adoptării noii Directive UE nr. 27/2012, politica UE cu privire la eficienţa

energetică şi cogenerarea de înaltă eficienţă avea la bază o serie de reglementări,

adoptate în timp, respectiv:

- Directiva nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza

cererii de energie termică utilă.

- Directiva nr. 32/2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile

energetice.

Analizând rezultatele din ultimii ani, privind consumul de energie primară, Comisia

Europeană a constatat intensificarea importurilor de energie ale Uniunii, la preţuri din ce în

ce mai mari, iar estimările efectuate pe baza rezultatelor, au arătat că până în anul 2020

UE va realiza doar jumătate din obiectivul de 20% stabilit pentru anul 2020, ca ţintă de

reducere a consumului de energie primară. Aceasta a condus la concluzia că cele două

directive nu au reuşit să valorifice pe deplin potenţialul de economisire a energiei. Ca

urmare, Consiliul European şi Parlamentul European au solicitat Comisiei să adopte o

nouă strategie în materie de eficienţă energetică pentru a valorifica potenţialul considerabil

existent.

În anul 2011, Comisia Europeană a prezentat un plan de eficienţă energetică (PEE)

care stabileşte măsurile de obţinere a viitoarelor economii în ceea ce priveşte

aprovizionarea şi consumul de energie, cuprinzând o serie de politici şi măsuri referitoare

la:

- eficienţa energetică, reglementând întregul lanţ de producere, transport şi

distribuţie a energiei;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 27/27 contract nr. 1111/ 2017

- rolul principal al sectorului public în ceea ce priveşte eficienţa energetică;

- clădirile şi instalaţiile interioare de încălzire;

- industria şi necesitatea de a autoriza consumatorii finali să-şi gestioneze propriul

consum de energie.

Toate acestea au condus la două premize principale pentru o nouă directivă:

- necesitatea adoptării unei abordări integrate a măsurilor pentru valorificarea

întregului potenţial existent de economisire a energiei, care să includă economiile din

sectorul aprovizionării cu energie dar şi din sectorul utilizatorilor finali;

- consolidarea dispoziţiilor Directivei nr. 8/2004 privind promovarea cogenerării pe

baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi ale Directivei nr.

32/2006.

Noua Directivă privind eficienţa energetică, nr. 27/2012 transformă anumite

elemente cuprinse in PEE în măsuri obligatorii (v. art. 3 şi 7 ale directivei), include într-un

singur document dispoziţiile directivelor nr. 8/2004 şi 32/2006 şi modifică următoarele

directive: directiva nr. 30/2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard

despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact

energetic, directiva nr. 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor şi directiva nr.

125/2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare

ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.

Conform art. 1 al Directivei, aceasta prevede un cadru comun de măsuri pentru

promovarea eficienţei energetice pe teritoriul Uniunii cu scopul de a se asigura atingerea

obiectivului principal al Uniunii de 20 % în materie de eficienţă energetică până în 2020 şi

de a deschide calea pentru viitoarea creştere a eficienţei energetice după această dată.

Directiva 27/2012 prevede norme menite să elimine barierele existente pe piaţa

energiei şi să depăşească deficienţele pieţei care împiedică eficienţa în ceea ce priveşte

aprovizionarea şi utilizarea energiei, stabilind obiectivele naţionale indicative în materie de

eficienţă energetică pentru 2020.

Conform definiţiilor din noua directivă (art. 2), „sistem eficient de termoficare şi

răcire centralizată” înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care

utilizează cel puţin 50% energie din surse regenerabile, 50% căldură reziduală, 75%

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 28/28 contract nr. 1111/ 2017

energie termică produsă în cogenerare sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură

de tipul celor sus-menţionate.

Conf. art. 3, fiecare stat membru trebuie să stabilească un obiectiv naţional în

materie de eficienţă energetică bazat fie pe consumul de energie primară, fie pe

consumului final de energie, fie pe economiile de energie primară sau finală fie pe

intensitatea energetică ţinând seama de obiectivele UE.

Conf. art. 7, obiectivul naţional trebuie să se concretizeze într-o schemă de obligaţii.

fiecare stat membru trebuie să stabilească o schemă de obligaţii în ceea ce priveşte

eficienţa energetică. Statele membre trebuie să publice anual economiile realizate de

fiecare parte obligată şi economiile totale la nivelul schemei şi să stabilească norme

privind sancţiunile aplicabile în caz de nerespectare a dispoziţiilor naţionale adoptate.

În ceea ce priveşte promovarea eficienţei energetice în serviciile de încălzire şi

răcire, statele membre trebuiau să realizeze şi să notifice CE până la 31 decembrie 2015 o

evaluare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a

sistemelor de alimentare centralizată cu căldură şi frig. Evaluarea trebuie să includă:

a. determinarea cererii de căldură şi frig;

b. prognoza cererii pe următorii 10 ani;

c. harta teritoriului naţional în care trebuie prezentate:

o identificarea zonelor de consum de căldură şi/sau frig, inclusiv:

� municipalităţi şi conurbaţii cu un raport al suprafeţelor de cel puţin

0.3 (conurbaţie= oraş cu rol de centru, spre care gravitează, din punct de

vedere economic, administrativ şi cultural, o serie de oraşe învecinate mai mici);

� zone industriale cu un consum anual total de căldură şi frig mai

mare de 20 GWh;

o infrastructura existentă şi cea planificată;

o sursele de producere a căldurii şi frigului.

d. identificarea cererii de căldură şi frig care poate fi asigurată din instalaţii de

cogenerare de înaltă eficienţă, inclusiv prin micro-cogenerare rezidenţială şi prin

sistemele centralizate de alimentare cu căldură şi frig;

e. identificarea potenţialului de cogenerare suplimentar, inclusiv în urma reabilitării

instalaţiilor industriale şi de producere existente şi a construirii unora noi;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 29/29 contract nr. 1111/ 2017

f. identificarea potenţialului de eficienţă energetică;

g. strategii, politici şi măsuri care ar putea fi adoptate pentru realizarea potenţialului

de la punctul e) corespunzător cererii de la punctul d).

h. potenţialului de la punctul e) corespunzător cererii de la punctul d.

A.2 Reglementări cu caracter naţional

Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Stabileşte un cadru juridic şi instituţional unitar precum şi obiectivele specifice,

competentele, rolul şi instrumentele pentru înfiinţarea, organizarea, gestionarea,

finanţarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv

serviciile publice de alimentare cu energie termică.

Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general

şi au următoarele particularităţi:

• au caracter economico-social;

• răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică;

• au caracter tehnico-edilitar;

• au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu;

• regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol;

• presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate;

• aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau

judeţene;

• sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale;

• sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă;

• pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează fie

în baza reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat;

• sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";

• recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin preţuri, tarife sau

taxe speciale.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 30/30 contract nr. 1111/ 2017

Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa exclusivă, în condiţiile legii,

în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul

funcţionării serviciilor de utilităţi publice.

Guvernul asigură realizarea politicii generale a statului în domeniul serviciilor de

utilităţi publice, în concordanţă cu Programul de guvernare şi cu obiectivele Planului

naţional de dezvoltare economico-socială a ţării.

Legea nr. 325/2006 – Legea serviciului public de alimentare cu energie termică

Legea nr. 325/2006 reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor

publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzire şi prepararea apei calde

de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în

sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării

optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

Obiectivele principale ale acestei legi sunt:

asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;

b) asigurarea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;

c) accesibilitatea preţurilor la consumatori;

d) asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică,

pe termen lung;

e) asigurarea siguranţei în funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie

termică;

f) evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului energiei termice.

Prevederile legii se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau

judeţelor, indiferent de mărimea acestora.

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind

producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea

autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 31/31 contract nr. 1111/ 2017

caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de

consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.

În sensul acestei legi, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este

alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar constând din construcţii, instalaţii,

echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii, transportului,

distribuţiei şi furnizării energiei termice pe teritoriul localităţilor, care cuprinde:

a) centrale termice sau centrale electrice de termoficare;

b) reţele de transport;

c) puncte termice/staţii termice;

d) reţele de distribuţie;

e) construcţii şi instalaţii auxiliare;

f) branşamente, până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor;

g) sisteme de măsură, control şi automatizare.

HG nr. 462/ 2006 (cu modificările şi completările ulterioare) pentru aprobarea

Programului Termoficare 2006-2020 - Căldură şi Confort

Programul Termoficare 2006 – 2020, Căldură şi Confort are următoarele obiective de

bază:

� revigorarea soluţiilor de cogenerare, în condiţiile socio-economice noi şi de

perspectivă ale României;

� promovarea soluţiilor de cogenerare de cea mai înaltă performanţă tehnică;

� promovarea soluţiilor de cogenerare în condiţiile reale de eficienţă energetică şi

economică;

� încercarea, pe baze tehnice, de eficienţă economică bazată pe criteriul final al

facturii energetice minime (căldură + energie + apă + combustibil) la nivelul

consumatorului, de a demonstra şi stabili domeniile de eficienţă ale sistemelor de

alimentare cu căldură bazate pe cogenerare, faţă de producerea separată a căldurii

şi a energiei electrice.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 32/32 contract nr. 1111/ 2017

Legea Energiei Electrice şi a gazelor naturale nr. 123/ 2012

Stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul

energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime

a resurselor primare de energie în condiţiile de accesibilitate, disponibilitate şi

suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a mediului.

Hotărârea de guvern nr. 219/ 2007 privind promovarea cogenerării bazate pe

cererea de energie termică utilă

Stabileşte cadrul legal necesar promovării şi dezvoltării cogenerării de înaltă

eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice, bazată pe cererea de energie termică

utilă şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie, în scopul creşterii eficienţei

energetice şi al îmbunătăţirii securităţii alimentării cu energie, ţinând seama de condiţiile

climatice şi economice specifice României.

Legea Eficienţei Energetice nr. 121/ 2014

Legea 121/2014 transpune în legislaţia naţională, Directiva UE nr. 27/2012 privind

eficienţa energetică (prezentată în cap. anterior – A.1)

În ceea ce priveşte alimentarea centralizată cu energie termică, conf. art. 14 din

lege, autorităţile publice centrale şi locale au responsabilitatea promovării alimentării

eficiente energie şi de asemenea cu promovarea şi dezvoltarea la nivel local şi regional a

sistemelor eficiente de încălzire şi răcire – v. art. 14, alin. (1) şi (2).

Autorităţile locale au obligaţia de a analiza potenţialul de utilizare a cogenerării de

înaltă eficienţă şi alimentării centralizate cu energie termică.

Dacă, în urma analizei acestui potenţial rezultă ca beneficiile depăşesc costurile

atunci autorităţile competente trebuie să asigure dezvoltarea infrastructurii necesare

pentru aplicarea sa – v. art. 14, alin. (4).

Realizarea periodică a auditurilor energetice, funcţie de consumul anual de energie,

devine obligaţie, iar nerespectarea ei se sancţionează cu amendă contravenţională – v.

articolele 9 şi 18 din lege.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 33/33 contract nr. 1111/ 2017

Conf. art.19 din lege, Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice

(PNAEE) trebuie actualizat în termen de 120 zile de la intrarea în vigoare a legii şi apoi la

fiecare 3 ani.

Reglementări ale ANRSC

Aceste reglementări sunt publicate, pe site-ul ANRSC (www.anrsc.ro), secţiunea

Legislaţie / Culegeri legislative:

- Sistemul de reglementări pentru serviciul public de alimentare cu energie termică

produsă centralizat – vol. I, 2009 (culegere).

- Legislaţie primară, secundară, terţiară pentru serviciile publice de alimentare cu

energie termică produsă centralizat – vol. II, 2009 (culegere).

- Ord. ANRSC nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea

consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip

condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru

încălzire şi apă caldă de consum.

3.2 Reglementări în domeniul protecţiei mediului

Acordul de la Paris, încheiat în 17-18 decembrie 2015, este un acord global

obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice şi angajamentele de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2020-2030. Prin acest tratat

s-au stabilit noi ţinte pentru limitarea încălzirii globale la cel mult 2°C. Acesta reprezintă un

nou acord care va urma Protocolului de la Kyoto care se va încheia în 2020.

Acordul de la Paris, semnat în aprilie 2016, ratificat de UE în octombrie 2016, a

intrat în mod oficial în vigoare pe 4 noiembrie 2016.

Intre ţările europene care au ajutat la depăşirea pragului se află Germania, Franţa

şi Slovacia, care au ratificat textul în parlamente. Parlamentul European (PE) l-a aprobat

pe 5 octombrie 2016.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 34/34 contract nr. 1111/ 2017

Principalii trei poluatori sunt Statele Unite, China şi India, care au ratificat Acordul.

Spre deosebire de precedentul acord ONU privind încălzirea globală - Protocolul de la

Kyoto din 1997 -, care a avut nevoie de opt ani pentru a intra în vigoare şi care viza doar

ţările bogate, Acordul de la Paris urmează să fie pus în aplicare rapid.

Totuşi angajamentele pe care şi le-au asumat diverse ţări în vederea reducerii

emisiilor de gaze cu efect de seră sunt deja insuficiente pentru atingerea obiectivului

stabilit prin tratatul de la Paris, care prevede limitarea creşterii nivelului mediu al

temperaturilor mondiale "mult sub 2 grade Celsius faţă de nivelul (din perioada)

preindustrială".

Potrivit proiecţiilor unor studii ONU, pe baza tendinţei actuale temperaturile medii

mondiale urmează să crească cu 3 grade Celsius sau mai mult până în 2100.

Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie

2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii

sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră

Conform acestei directive, începând cu anul 2013, se va aplica o nouă schemă de

comercializare a emisiilor de CO2 bazată pe principiul “poluatorul plăteşte“. Directiva

prevede ca începând cu anul 2013, toate emisiile de CO2 pentru producerea energiei

electrice se vor licita.

Se va stabili un plafon la nivel UE. Plafonul UE va suporta o reducere liniara de

1,74% pe an.

Numărul total de certificate licitate de fiecare stat membru va fi compus din:

- 88% din numărul total de certificate care vor fi licitate se vor împărţi între statele

membre în funcţie de emisiile la nivelul anului 2005. Pentru România se va lua în

considerare anul 2007, primul an cu emisii verificate;

- 10 % din numărul total de certificate licitate se vor împărţi între statele membre

pentru reducerea emisiilor si adaptarea la schimbările climatice – (pentru

România 53% din 10%);

- 2% din numărul total de certificate licitate se vor împărţi între statele membre care

au avut emisii în 2005 mai mici cu cel puţin 20% fată de anul de bază stabilit de

protocolul de la Kyoto (pentru România 29% din 2 %).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 35/35 contract nr. 1111/ 2017

Se acordă alocare gratuită doar pentru instalaţii pentru încălzire centralizată şi

răcire şi pentru instalaţii pentru încălzire şi răcire, cu producere de energie termică în

cogenerare de înaltă eficienţă destinată populaţiei, şi pentru toate celelalte instalaţii

industriale, dar şi această alocare gratuită este redusă treptat astfel încât să devină 30%

în anul 2020 şi 0% în anul 2027.

3.3 Programe naţionale

Programul Termoficare 2006-2020 - Căldură şi confort

Obiectivele acestui program sunt:

- Eficientizarea, creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii

serviciului public de alimentare cu energie termică a localităţilor prin

reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

- Promovarea surselor de producere a energiei în cogenerare de înaltă

eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă, diminuarea

consumului de resurse energetice fosile şi îndeplinirea

angajamentelor României privind eficienţa energetică şi resursele

regenerabile.

Pentru atingerea acestor obiective, se asigură cofinanţarea de până la 70% din

valoarea investiţiilor realizate în cadrul programului de către autorităţile locale, pentru:

1. unitatea/unităţile de producere a căldurii;

2. reţeaua termică de transport a căldurii;

3. punctele termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se

justifică economic;

4. reabilitarea termică a clădirilor (reţeaua interioară a imobilului,

contorizarea individuală şi robinetele termostatice, reabilitarea termică a

anvelopei clădirii).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 36/36 contract nr. 1111/ 2017

Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice

Prin Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică s-au transpus prevederile

Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012

privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de

abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.

Art.19 din Legea nr.121/2014 stabileşte obligaţia actualizării Planului naţional de

acţiune în domeniul eficienţei energetice (PNAEE) în termen de 120 zile de la intrarea în

vigoare a legii şi apoi la fiecare 3 ani.

Măsurile de economisire a energiei trebuie să se orienteze spre sectoarele cu cel

mai mare potenţial de reducere a consumului final de energie:

- Sectorul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie a

energiei. În prezent, sistemele de alimentare centralizată cu energie termică

reprezintă unul dintre sectoarele cu potenţial considerabil.

- Sectorul industrial.

- Sectorul rezidenţial şi cel al serviciilor, cu accent pe reabilitarea termică a

clădirilor de locuit, a clădirilor guvernamentale şi a celor publice. România are un

patrimoniu important de clădiri realizate preponderent în perioada 1960 - 1990, cu

grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică

din 1973 nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi care nu

mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. Aceste clădiri au un

potenţial important de reducere a consumului de energie.

- Sectorul transporturi.

În acest context, reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie

termică şi reabilitarea termică a fondului de locuinţe reprezintă două măsuri necesare atât

pe termen mediu (pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa

energetică) cât şi pe termen lung (pentru atingerea obiectivelor Strategiei privind

schimbările climatice şi trecerea la o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de

carbon până în anul 2050).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 37/37 contract nr. 1111/ 2017

CAPITOLUL 4. Metodologia aplicată pentru determinarea zonelor unitare

4.1 Reglementări legale privind zonele unitare de încălzire

În ceea ce priveşte modalitatea de determinare a zonelor unitare, nu există o

metodologie specifică.

Legislaţia în vigoare – Legea 325/2006, ``Legea serviciului public de

alimentare cu energie termică`` – menţionează că zona unitară de încălzire

reprezintă arealul geografic aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale, în

interiorul căruia se poate promova o singură soluţie tehnică de încălzire (art 5).

În ceea ce priveşte racordarea la SACET, de noi condominii, conf. legii 325/2006,

trebuie aplicat principiul `ùn condominiu: un sistem de încălzire`` – conf. art. 54, alin (3).

Conf. art. 250, alin. a) din ord. ANRSC nr. 91/2007, în interiorul zonelor unitare

alimentate din SACET, aprobate de autoritatea locală, nu se vor aproba debranşări de la

SACET.

Ca urmare, metodologia aleasă ţine seama pe de o parte de prevederile legii

325/2006 şi pe de altă parte de principiile politicii energetice şi de caracteristicile

particulare ale fiecărui SACET.

Până în prezent, lucrările similare elaborate pentru oraşele din România au

avut drept unic criteriu de stabilire a zonelor unitare de încălzire, rata debranşărilor,

respectiv dinamica acestora, însă acest criteriu nu poate fi aplicat în prezenta

lucrare.

Politicile energetice şi cadrul legal

Din punctul de vedere al principiilor de politică energetică, zonele unitare de

încălzire se stabilesc pornind de la următoarele principii:

- accesibilitatea populaţiei la încălzire şi apă caldă de consum;

- îmbunătăţirea eficienţei energetice a producerii, transportului şi distribuţiei

energiei termice;

- impactul redus asupra mediului;

- reducerea pericolului de foc / explozii în locuinţe prin promovarea sistemelor de

încălzire fără foc deschis: risc 0 de explozie.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 38/38 contract nr. 1111/ 2017

Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este unul dintre serviciile

publice de interes local, conf. Legii 51 / 2006 - art. 1, alin. (2).

Din punct de vedere legislativ, zonele unitare, propuse în prezenta lucrare, au în

vedere aplicarea următoarelor principii importante din Legea 325/2006:

- utilizarea eficientă a resurselor energetice – art. 3, alin a);

- dezvoltarea durabilă a localităţii – art. 3, alin b);

- diminuarea impactului asupra mediului – art. 3, alin c);

- promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea regenerabile de energie–

art. 3, alin d);

- asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la

serviciul public de alimentare cu energie – art. 3, alin f).

- principiul `ùn condominiu – un sistem de încălzire`` - art. 3, alin. g).

Caracteristicile particulare ale SACET al municipiului Oradea

Conform descrierii din cap. 2.1 şi 2.4.5, caracteristicile particulare ale SACET sunt:

− Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din

Municipiul Oradea alimentează cu energie termică cca. 70% din populaţia

municipiului Oradea.

− Structura consumatorilor deserviţi este compusă din 61344 apartamente

din blocuri, 3619 case individuale, 226 instituţii publice şi 1937 agenţi

economici.

− Rata de debranşare este nesemnificativă deoarece principalul competitor

al SACET – gazul natural – nu este disponibil pe întregul teritoriul al

oraşului, clienţii SACET, fiind practic captivi.

− în prezent, se află în faza de construcţie, câteva ansambluri de locuinţe (v.

cap. 2.4.5), astfel:

- un ansamblu de 14 blocuri, în cartierul Ceyrat.

- un ansamblu de blocuri care însumează 1500 apartamente, în

perimetrul cuprins între Calea Oneşti – str. Tudor Vladimirescu – B-

dul Decebal – str. Ştefan O. Iosif;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 39/39 contract nr. 1111/ 2017

- un ansamblu de blocuri care însumează 520 apartamente în Piaţa

Nucet.

Pe baza caracteristicilor particulare ale SACET, s-a realizat o analiză SWOT,

prezentată în tabelul 4.1

Analiza SWOT a SACET

Tabelul 4.1

S W O T - existenţa unei infrastructuri la nivelul ansamblului SACET;

- sursă nouă de producere a energiei termice în cogenerare de înaltă eficienţă;

- lipsa fenomenului de debranşare a consumatorilor de la SACET.

- vechimea şi starea tehnică a RTP şi RTS (pierderile mari în RTP şi RTS);

- lipsa fondurilor pentru investiţiile necesare reabilitării integrale a sistemului de transport şi distribuţie.

- accesarea unor fonduri nerambursabile destinate SACET pentru reabilitarea RTP prin programul operaţional POIM 2014-2020;

- branşarea de noi

consumatori în limita capacităţii sursei de

producere şi a sistemului de transport

şi distribuţie.

- pătrunderea şi extinderea reţelei de distribuţie a gazului natural în condiţiile menţinerii preţului reglementat la gazul natural pentru consumatorii casnici;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 40/40 contract nr. 1111/ 2017

4.2 Criterii utilizate la stabilirea zonelor unitare

Ţinând seama de particularităţile SACET, stabilirea zonelor unitare are în vedere

ipoteza generală de menţinere în zona unitară a condominiilor tip bloc branşate în prezent

la SACET şi ipotezele specifice din subcap. 4.2.1 şi 4.2.2.

Definiţia condominiului conf. legii 325/2006 (actualizată la 1 feb 2014):

Condominiu - imobil, bloc de locuinţe, clădire - proprietate imobiliară din care unele

părţi sunt proprietăţi individuale, reprezentate de apartamente sau spaţii cu altă destinaţie

decât cea de locuinţă, iar restul, din părţi aflate în proprietate comună. Prin asimilare poate

fi definit condominiu şi un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit,

în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună.

4.2.1 Ipoteze pentru consumatorii actuali şi cei planificaţi a fi racordaţi

la SACET, conform proiectelor în curs de derulare

- investiţiile realizate până în prezent pentru reabilitarea sistemului de transport al

energiei termice, conf. cap. 2.1 şi a sursei de producere a energiei termice, conf.

cap. 2.4.1;

- investiţiile planificate în următorii 2..3 ani pentru reabilitarea / extinderea / devieri

de trasee ale RTP, după caz, conf. cap. 2.1 şi 2.4.5;

- construcţiile noi tip blocuri de locuinţe aflate în diferite stadii (proiectare,

execuţie, finalizare) care aduc noi clienţi ai SACET, conf. cap. 2.4.5;

- emisii poluante: sisteme care poluează direct zona locuită / sisteme care reduc

şi mută poluarea în afara zonei locuite – ex. SACET.

4.2.2 Aspecte privind racordarea de case individuale

- menţinerea în sistem a condominiilor tip bloc branşate în prezent la RTS;

- posibilitatea de racordare de noi consumatori de tip case individuale. Pentru

aceştia se va avea în vedere racordarea la reţeaua primară prin intermediul

modulelor termice pentru încălzire şi acc. Racordarea de case individuale la

SACET este o alegere condiţionată simultan de posibilitatea tehnică (capacitatea

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 41/41 contract nr. 1111/ 2017

reţelei) şi economică prin faptul că zonele cu case sunt zone cu densitate mică

de consum. Cu toate acestea, racordarea caselor individuale este o direcţie de

dezvoltare sustenabilă a SACET, pentru care, în ţările din UE au existat

numeroase preocupări de a găsi soluţii tehnice şi economice fezabile.

În urma unor studii de caz realizate, în literatura de specialitate se întâlnesc unele

criterii aplicabile, cum ar fi:

- consumul mediu anual al caselor dintr-o anumită zonă;

- densitatea liniară de consum, exprimată în MWh/m traseu

conductă /an;

- investiţia specifică pentru reţea.

În anexa A.16 s-au prezentat câteva exemple privind racordarea unor zone de case

la alimentarea centralizată cu energie termică, analizate în studiul IEA `ÌEA R&D

Programme on “District Heating and Cooling, including the integration of CHP - District

heating distribution in areas with low heat demand density”. Concluziile acestui studiu au

arătat că fezabilitatea unui SACET în zone cu densitate redusă de consum este

condiţionată de un complex de factori, cum ar fi:

- condiţiile de piaţă care permit competitivitatea preţului căldurii;

- sistemul de taxe aplicat energiei: taxa pe CO2 aplicată la producerea separată a

căldurii cu combustibil lichid, gaz, energie electrică;

- costurile reduse de producere a căldurii;

- pierderi relative mici în reţele;

- costuri reduse de operare şi mentenanţă;

- ţinta pentru o valoare redusă a IRR (rata internă de rentabilitate) din partea

proprietarului SACET (max. 6%). Conform proiectelor din România, finanţate din

Fonduri Europene, rata de actualizare este 4%.

- Datorită densităţii reduse de consum, comparativ cu blocurile de locuinţe,

amortizarea investiţiei devine dificilă. Ca urmare este necesară atingerea unui

cost investiţional specific (pe casă) redus ceea ce înseamnă lungimi de traseu

cât mai mici, utilizarea pe cât posibil a conductelor preizolate tip twin-pipes

(sistem de două conducte în izolaţie comună – v. fig 4.a), eventual izolaţie cu

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 42/42 contract nr. 1111/ 2017

barieră de difuzie. Conductele twin-pipes necesită spaţiu redus în comparaţie cu

conductele simple şi ca urmare costuri mai mici cu lucrările de construcţii/montaj.

- Parametrii ridicaţi de operare (temperaturile peste 1000C) fac ca valorile

investiţiei în conducte să fie ridicate. De asemenea, funcţionarea cu parametrii

ridicaţi afectează durata de viaţă a conductelor. În acest sens, în prezent, în

lucrarea menţionată, pentru zonele cu densitate redusă de consum se utilizează

staţii de transformare, unde temperatura agentului termic este redusă la cca.

900C. Din staţiile de transformare până la locurile de consum (modulele

consumatorilor), se utilizează conducte cu temperaturi de lucru sub 1000C.

Această soluţie poate fi avută în vedere în cadrul lucrărilor de reabilitare a

punctelor termice astfel încât în punctul termic, pe lângă schimbătoarele de

căldură pentru sistemul de distibuţie să fie amplasată şi o staţie de transformare

din care energia termică să fie livrată tot printr-o reţea de transport dar cu

temperatură redusă.

- gradul redus de încărcare în perioada de vară face ca operarea sistemului să fie

dificilă. Studiul menţionat, arată în cazurile analizate, că pierderile în reţele ajung

până la 40% din cantitatea livrată, în perioada de vară.

În ceea ce priveşte criteriul referitor la densitatea liniară de consum, exprimată în

MWh/m/an traseu conductă, conform studiului IEA `ÌEA R&D Programme on “District

Heating and Cooling, including the integration of CHP - District heating distribution in areas

with low heat demand density”, un element important care contribuie la fezabilitatea unui

proiect de racordare a unor zone cu densităţi reduse de consum este ``lăţimea termică``,

respectiv lăţimea zonei geografice de case – v. pct b din fig. 4.b.

Fig. 4.a – Conducte preizolate simple - a) - vs. conducte tip twin-pipe / montaj orizontal: b) sau vertical: c)

a)

b)

c)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 43/43 contract nr. 1111/ 2017

Ţinând seama de acest criteriu, la racordarea unei noi zone trebuie avută în vedere

posibilitatea racordării consumatorilor aflaţi pe ambele părţi ale reţelei, cât şi cei aflaţi în

adâncimea zonei astfel încât densitatea liniară de consum să fie cât mai mare – v.

exemplul din fig 4.b.

Între consumul anual de energie termică şi lungimea reţelei există o relaţie de

dependenţă care condiţionează eficienţa economică a racordării la SACET, definind

practic limita până la care se poate un SACET se poate extinde în zonele cu densitate de

consum redusă, respectiv în zone cu case.

Pentru a atinge o densitate liniară optimă, este necesar optimizarea traseului

conductelor şi eventual alţi potenţiali consumatori extinzând zona de lăţime termică astfel

încât pe aceeaşi lungime de traseu să existe un consum cât mai mare.

Un alt element important în privinţa racordării la SACET şi introducerii în zonele

unitare de noi consumatori tip case în reprezintă emisiile poluante. Racordarea la SACET

a unor noi consumatori de tip case, contribuie atât la reducerea cantitativă a poluării în

zona urbană cât şi concentrarea poluării la nivelul sursei, în zona de la marginea oraşului.

Lungimea de traseu: 182 m Densitatea liniară de consum: 0.66 MW/m.an Lăţimea termică: 32 m

a b

Lungimea de traseu: 137 m Densitatea liniară de consum: 0.88 MW/m.an Lăţimea termică: 43 m

Fig. 4.b – Densitatea liniară de consum / lăţimea termică

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 44/44 contract nr. 1111/ 2017

Tabelul 4.2 prezintă un exemplu de calcul comparativ pentru emisiile poluante

aferente producerii energiei termice, prin diferite tehnologii de producere în surse

individuale şi producere centralizată. Exemplul din tabelul 4.2 prezintă cazul unei case din

zona urbană care are un consum anual de energie termică de 14 Gcal/an (încălzire și apă

caldă de consum). Din tabelul 4.2 – col. 3 - Se constată că prin racordarea la SACET se

reduce substanţial cantitatea de emisii poluante.

Emisiile poluante la nivelul sursei de producere centralizată sunt net inferioare

producerii separate în surse individuale şi nu afectează zona urbană prin faptul că locul de

producere a acestora se află la marginea oraşului – v. poz. 4 din tabelul 4.2.

Calcul comparativ privind emisiile poluante

pentru diferite modalităţi de producere a energiei termice

Tabelul 4.2

Denumirea U.M. Valoarea Zona poluată

1 2 3 4

0. Consumul anual de energie termică Gcal/ an 14

MWh/an 16.28

1. Sobă cu gaz natural, randament max. 60% - Puterea calorică inferioară medie kWh/Nmc 9.50 - Consumul anual de gaz MWh/an 27.14 - Factorul de emisie pentru CO2 tone/MWh 0.22

- Cantitatea anuală de CO2 tone/an 5.97 zona

urbană 2. Centrală pe gaz, randament max. 70% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (90% iarna şi 10% vara)

- Puterea calorică inferioară medie kWh/kg 9.50 - Consumul anual de gaz MWh/an 23.26 - Factorul de emisie pentru CO2 tone/MWh 0.22


urbană 3. Sobă cu motorină, randament max. 70% - Puterea calorică inferioară medie kWh/kg 11.50 - Consum anual de motorină MWh/an 23.26 tone/an 2.02 - Factorul de emisie pentru CO2 tone/MWh 0.26


urbană 4. Din SACET – central de cogenerare - Energia termică produsă la sursă (consum plus pierderile în RTP de 10%) MWh/an 18.09

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 45/45 contract nr. 1111/ 2017

Denumirea U.M. Valoarea Zona poluată

1 2 3 4

- Combustibilul alocat, conf metodologiei ANRE (randament de 90%) / ord. 15 din 2015 MWh/an 20.10

- Factorul de emisie pentru CO2 tone/MWh 0.22


periferică a oraşului

Exemplele şi concluziile studiului prezentat, arată că alimentarea centralizată cu

energie termică este o soluţie sustenabilă ţinând seama de faptul că sistemele centralizate

pot integra în mod eficient și sursele regenerabile de energie.

Preocuparea pentru viitorul apropiat este de a găsi metode de creştere a gradului

de încărcare prin preluarea unei părţi cât mai mari din consumatorii de energie electrică

sau de gaz pentru încălzire.

Mai mult de atât, una dintre concluziile studiului prevede derularea unor studii de

cercetare privind utilizarea apei calde din sistem centralizat pentru maşini de spălat rufe,

vase, uscătoare, care în prezent consumă energie electrică pentru încălzirea apei. În

principiu, soluţia considerată presupune integrarea unui schimbător de căldură care să

preia apa caldă din sistemul centralizat, iar instalaţia electrică a maşinii să rămână ca

back-up.

Asemenea soluţii au fost analizate în cadrul unor teze de doctorat şi dezvoltate în

diferite proiecte pilot în Olanda şi Suedia, începând cu anii 2000.

O altă soluţie de a mări gradul de încărcare a sistemului în timpul verii este

utilizarea chiller-lor cu absorbţie pentru climatizare, direct la nivelul consumatorului.

Această tehnologie este aplicată în prezent pe scară largă în Anglia, Spania, Franţa,

Germania, Suedia, SUA.

Concluziile studiului IEA, coroborate cu politica şi ţintele UE în domeniul energiei,

fac din SACET o sursă de energie sustenabilă, cu aplicaţie pentru diverse nivele de

temperatură în funcţie de consum: încălzire spaţii, apă caldă de consum, climatizare,

câştigând din ``consumatorii`` şi ``consumurile`` din alte surse: gaz, energie electrică.

În sensul concluziilor de mai sus, menţionăm faptul că în legislaţia UE (ex. directiva

CE nr. 27/2012) se utilizează din ce în ce mai mult denumirea de sistem eficient de

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 46/46 contract nr. 1111/ 2017

încălzire-răcire, ceea ce arată că tendinţa de a integra consumul de frig în sistemele de

alimentare centralizată cu energie termică, este din ce în ce mai mare.

4.2.3 Criterii pentru analiza zonelor unitare

În acest capitol, este prezentat un set de criterii de natură tehnică pentru analiza

zonelor unitare de încălzire.

Setul de criterii propus este compus din trei categorii de criterii:

- Criterii aplicate situației existente pentru stabilirea zonelor unitare de încălzire

din sistemul de distribuție – aplicabile pentru consumatorii actuali – cap. 4.2.3.1.

- Criterii pentru branșarea de noi consumatori la sistemul de transport – cap.

4.2.3.2.

- Criterii de analiză a posibilității de branșare de noi consumatori la sistemul de

distribuție – cap. 4.2.3.3.

Decizia privind actualizarea zonelor unitare va fi rezultatul aplicării acestor criterii

corelat cu rezultatele calculului economic.

4.2.3.1 Criterii aplicate situației existente pentru stabilirea zonelor

unitare de încălzire din sistemul de distribuţie

Ţinând seama de particularităţile SACET, stabilirea zonelor unitare pentru sistemul

de distribuţie are în vedere următoarele aspecte:

- Sistemul de distribuţie deserveşte atât condominii cât şi case individuale.

- Pierderile în reţelele de distribuţie au valori diferite, în cazul de faţă acestea fiind

cuprinse între 5% şi 55%, în funcţie de starea tehnică a reţelelor dar şi de structura

consumatorilor deserviţi (blocuri/ case individuale). Zonele cu case sunt zone cu

densitate redusă a consumului şi pierderi mari în reţele datorită distanţelor mari

dintre consumatori. Astfel, PT care alimentează cu energie termică, zone cu case

individuale, înregistrează pierderi mari în reţele, comparativ cu cele care

alimentează blocuri de locuinţe.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 47/47 contract nr. 1111/ 2017

Pentru a putea defini zonele unitare pentru sistemul de distribuţie s-a stabilit un set

de mărimi de referință, reprezentative :

o Cantitatea de energie termică intrată în PT, PT.iQ .

o Cantitatea de energie termică livrată (vândută) la consumator, PT.vQ .

o Lungimea traseului reţelelor de distribuţie.

o Numărul de apartamente branşate la sistemul de distribuţie.

Cu ajutorul acestor mărimi s-au determinat patru criterii:

o Pierderile în reţele, calculate ca diferenţa dintre cele două cantităţi de

energie termică (intrată / facturată),

PT.vPT.i QQ=Q∆ (4.1)

o Densitatea liniară de consum: consumul de energie termică pe m liniar de

reţea. Zonele de blocuri sunt zone cu densitate mare a consumului, în timp

ce zonele de case sunt zone cu densitate mică de consum, de cele mai

multe ori subunitară.

o Investiţia specifică, spI , calculată ca o combinaţie între investiţia specifică

pentru reabilitarea PT, PT.spI şi investiţia specifică pentru reabilitarea reţelelor

de distribuţie, RTS.spI .

RTS.spPT.spsp Ix%60+Ix%40=I , (4.2)

unde PT.V

PT.sp Qlei540000

=I . Valoarea de 540000 lei/PT a fost

considerată din valorile investiţiilor din anexa A.15. S-a ales acest mod de calcul pentru a

diferenţia investiţiile specifice pentru fiecare PT.

traseum/lei2396=I RTS.sp . Valoarea de 2396 lei/ m traseu a

fost calculată din valorile investiţiilor din anexa A.15.

o Numărul de apartamente pe metrul de traseu. Acest indicator arată,

densitatea locuinţelor pe metrul de traseu. Este totuşi un indicator subiectiv

deoarece necesită detalii şi date cât mai apropiate de realitate. El poate fi

obiectiv în cazul blocurilor de locuinţe, dar este subiectiv în cazul unor clădiri

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 48/48 contract nr. 1111/ 2017

publice cum ar fi: spitale, hoteluri, şcoli, etc. A fost totuşi luat în considerare

datorită faptului că populaţia reprezintă segmentul majoritar în structura

consumatorilor – cca. 90%.

Metodologia de calcul

- Pentru cele patru criterii de mai sus, s-a stabilit un punctaj defalcat pe marje – v.

tabelul 4.3, precum și valoarea pentru condiția limită aferentă fiecărui criteriu – v.

tabelul 4.4. Defalcarea pe marje a punctajelor s-a făcut pe baza rezultatelor

prelucrării datelor din anexele A.3, A.6, A.7 şi A.9. Pentru fiecare criteriu s-a alocat

o pondere cu care acesta intră în punctajul final. Criteriile cu ponderea cea mai

mare sunt pierderile în reţele şi densitatea de consum, fiind mărimi calculate pe

baza unor mărimi măsurate şi ca urmare pot fi considerate ca având cel mai mare

grad de încredere.

Punctajele criteriilor pentru analiza zonelor unitare

pentru sistemul de distribuţie

Tabelul 4.3

nr. crt Denumirea criteriului, U.M., simbol Punctajul

Ponderea în punctajul

total 1 2 3 4

1

Pierderile căldură, [%], C1 -

25%

≤20% 25 >20% şi ≤25% 20 >25% şi ≤30% 15 >30% şi ≤35% 10 >35% şi ≤40% 5

>40% 0

2

Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], C2 -

40%

≤0.2 1 >0.2 şi ≤0.4 5 >0.4 şi ≤0.8 10 >0.8 şi ≤1 15 >1 şi ≤2 20 >2 şi ≤3 25 >3 şi ≤4 30 >4 şi ≤5 35

>5 40

3 Investiţia specifică, [lei], C3 - 15%

≥1400 şi <1900 20

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 49/49 contract nr. 1111/ 2017



total 1 2 3 4

≥1900 şi <2400 15 ≥2400 şi <2900 10 ≥2900 şi <3500 5

≥3500 1

4

Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], C4 -

20%

≤0.2 1 >0.2 şi ≤0.4 3 >0.4 şi ≤0.8 6 >0.8 şi ≤1.2 9 >1.2 şi ≤1.6 12

>1.6 15

Punctajul total, 4Cx%20+3Cx%15+2Cx%40+1Cx%25=P (4.3)

Valorile limită ale punctajului final pentru criteriile

sistemului de distribuţie

Tabelul 4.4

Punctaj maxim

nr. crt. Denumirea criteriului, U.M, simbol

Valoarea coresp.

punctajului Punctajul Pondere

1 2 3 4 5

2 Pierderi căldură, [%], C1

≤20% (pentru valori mai

mari de 20%, punctajul scade)

25 25%

3 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], C2

≥5 (pentru valori mai

mici de 5, punctajul scade)

40 40%

4 Investiţia specifică, C3 1400…1900

(pentru valori mai mari de 1900,

punctajul scade) 20 15%

5 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], C4

>1.6 (pentru valori mai


15 20%

6 punctaj maxim - 28,25 punctaj minim 10

În urma prelucrării datelor din anexele A.3, A.6, A.7 şi A.9, baza de date s-a sortat

în ordinea crescătoare a pierderilor din reţele. Dintre datele sortate s-au reţinut PT care au

înregistrat pierderi în reţele mai mari de 20%, rezultând astfel 64 de puncte termice. Între

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 50/50 contract nr. 1111/ 2017

acestea din urmă s-au identificat 12 puncte termice a căror densitate de consum este

subunitară. Rezultatele sunt prezentate în anexa A.19.2. Punctajul optim pentru

menținerea în zona unitară este un punctaj total mai mare ca 10.

Concluzii în urma aplicării criteriilor de natură tehnică:

Concluziile prezentate mai jos, au la bază datele anuale la nivelul anului 2015,

pentru care s-au constatat următoarele:

1. Punctele termice al căror punctaj total se situează sub 10, au o densitate de

consum subunitară și pierderi peste 35%, rămân branşate la SACET, dar

propunem să se stabilească o strategie pentru următorii 2-3 ani, fie pentru

racordarea de noi consumatori în vederea creşterii densităţii de consum şi

reducerii pierderilor, acolo unde este tehnic posibil, fie, împreună cu

reprezentanţii titularilor de contract să se identifice de comun acord soluţii

alternative pentru alimentarea cu energie termică. Soluţiile alternative vor

include racordarea la SACET prin intermediul modulelor termice.

PT cu punctaj sub 10:

PT 809 Tricotextil, PT 821 Kogălniceanu, PT 825 Dorobanţilor,

PT 703 Liceul Sanitar, PT 710 Mobila Vrancei, PT 406 Hotel Dacia.

2. Rămân în discuţie 6 puncte termice cu valori ale punctajului situate între 10 şi

14, unde densitatea de consum este subunitară iar pierderile sunt între 20% și

40%, dar investiția specifică pentru reabilitarea RTS şi PT este mai mică

comparativ cu cele de mai sus:

PT 206 Spitalul CFR, PT 204 Liceul de muzică, PT 410 Tribunal, PT 308

Feleacului, PT 701 Pasaj Vulturul, PT 808 Gen. 3 Sucevei

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 51/51 contract nr. 1111/ 2017

Acolo unde punctul termic alimentează numai clădiri publice (spital, liceu,

Prefectura), iar în zonă se află o conductă de reţea primară, se poate analiza soluţia de

racordare la SACET prin intermediul modulelor termice.

4.2.3.2 Criterii pentru branșarea de noi consumatori la sistemul de

transport

Criteriile utilizate pentru zonele unitare de încălzire din sistemul de transport, ţin

seama de ipotezele din cap. 4.2.1 de menţinere în SACET a consumatorilor branşaţi în

prezent la sistemul de transport şi ai celor care urmează a fi branşaţi la finalizarea

proiectelor urbane aflate în derulare – v. cap. 2.4.5.

Ca urmare, criteriile de analiză în vederea stabilirii zonelor unitare se referă la

consumatori nou branşaţi: consumatori de tip case individuale sau condominii.

Pentru sistemul de transport, s-a stabilit un set de criterii care ţin seama de

următoarele mărimi:

o Consumul anual de energie termică al consumatorului, c.anQ .

o Lungimea traseului reţelei de transport până la limita de proprietate.

o Investiţia pentru extinderea reţelei.

Fiind cazul unor noi consumatori, pierderile în reţele sunt calculate cu o valoare de

referinţă de 10% ţinând seama de faptul că se utilizează conducte noi, preizolate, fără a fi

supradimensionate.

Cu ajutorul acestor mărimi s-au determinat trei criterii:





o Investiţia specifică, spI pentru tronsonul de reţea primară până la limita de

proprietate.

o Numărul de locuinţe pe metrul de traseu. Acest indicator arată, densitatea

locuinţelor pe metrul de traseu. Este totuşi un indicator subiectiv deoarece

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 52/52 contract nr. 1111/ 2017

necesită detalii şi date cât mai apropiate de realitate. El poate fi obiectiv în

cazul blocurilor de locuinţe dar este subiectiv în cazul unor clădiri publice

cum ar fi: spitale, hoteluri, şcoli, etc. A fost totuşi luat în considerare datorită

faptului că populaţia reprezintă segmentul majoritar în structura



- Pentru cele trei criterii de mai sus, s-a stabilit un punctaj defalcat pe marje – v.


tabelul 4.6. Pentru fiecare criteriu s-a alocat o pondere cu care acesta intră în

punctajul final. Criteriul cu ponderea cea mai mare este densitatea de consum, fiind

o mărime calculată pe baza unor mărimi măsurate şi ca urmare poate fi considerată

ca având cel mai mare grad de încredere.

Punctajele criteriilor zonelor unitare pentru sistemul de transport

Tabelul 4.5



total 1 2 3 4

1

Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], D2 -

40%

≤0.2 0 >0.2 şi ≤0.3 2 >0.4 şi ≤0.6 3 >0.6 şi ≤0.8 4 >0.8 şi ≤1.0 5 >1.0 şi ≤1.11 6 >1.11 şi ≤1.12 7 >1.12 şi ≤1.13 8 >1.13 şi ≤1.14 9 >1.15 şi ≤1.15 10 >1.15 şi ≤1.16 11 >1.16 şi ≤1.17 12 >1.17 şi ≤1.18 13 >1.18 şi ≤1.19 14 >1.19 şi ≤1.20 15 >1.20 şi ≤1.21 16 >1.21 şi ≤1.22 17 >1.22 şi ≤1.23 18 >1.23 şi ≤1.24 19 >1.24 şi ≤1.25 20

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 53/53 contract nr. 1111/ 2017



total 1 2 3 4

>1.25 şi ≤1.26 21 >1.26 şi ≤1.27 22 >1.27 şi ≤1.28 23 >1.28 şi ≤1.29 24 >1.29 şi ≤1.30 25 >1.30 şi ≤1.31 26 >1.31 şi ≤1.32 27 >1.32 şi ≤1.33 28 >1.30 şi ≤1.34 29 >1.34 şi ≤1.35 30 >1.35 şi ≤1.4 35

>1.4 40

2

Investiţia specifică, [lei], D3 -

25%

<910 20 ≥910 şi <920 19 ≥920 şi <930 18 ≥930 şi <940 17 ≥940 şi <950 16 ≥950 şi <960 15 ≥960 şi <970 14 ≥970 şi <980 13 ≥980 şi <990 12 ≥990 şi <1000 11 ≥1000 şi <1100 10 ≥1100 şi <1200 9 ≥1200 şi <1300 8 ≥1300 şi <1400 7 ≥1400 şi <1500 6 ≥1500 şi <1600 5 ≥1600 şi <1700 4 ≥1700 şi <1800 3 ≥1800 şi <1900 2 ≥1900 şi <2000 1

≥2000 0

3

Apartamente/locuințe pe m traseu, [ap./m traseu], D4 -

35%

≤0.025 0 >0.025 şi ≤0.03 2 >0.030 şi ≤0.035 4 >0.035 şi ≤0.04 6 >0.040 şi ≤0.045 8 >0.045 şi ≤0.05 10 >0.050 şi ≤0.055 12 >0.055 şi ≤0.060 14 >0.060 şi ≤0.065 17 >0.065 şi ≤0.070 20 >0.070 şi ≤0.075 23

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 54/54 contract nr. 1111/ 2017



total 1 2 3 4

>0.075 şi ≤0.080 26 >0.080 şi ≤0.085 29 >0.085 şi ≤0.09 32 >0.090 şi ≤0.095 35 >0.095 şi ≤0.1 38

>0.1 40

Valorile limită ale punctajelor pentru criteriile

sistemului de transport

Tabelul 4.6

Condiții maxime

nr.crt. Denumirea criteriului Valoarea coresp. punctajului

Punctajul Pondere

1 2 3 4 5

1 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], D1

≥1.4 (pentru valori mai mici

de 1.4, punctajul scade) 40 40%

2 Investiţia specifică, [lei/ m traseu], D2

>910 (pentru valori mai mari

de 910, punctajul scade) 20 25%

3 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], D3

>0.1 (pentru valori mai mici


4 punctaj maxim - 35 punctaj minim - 9

Punctajul total, 3%352%251%40 DxDxDxP ++= (4.4)

4.2.3.3 Criterii pentru analiza posibilității de branșare de noi

consumatori la sistemul de distribuție

Branșarea la sistemul de distribuție presupune racordarea la SACET printr-un

sistem de 4 conducte (tur-retur încălzire, alimentare și recirculare apă caldă de consum).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 55/55 contract nr. 1111/ 2017

Față de branșarea la sistemul de transport care presupune un sistem de conducte

bitubular (tur-retur) și un modul termic, amplasat la consumator, branșarea la sistemul de

distribuție are avantaje și dezavantaje:

- Pentru consumator are avantajul investiției într-un sistem de 4 conducte, mult mai

avantajos d.p.d.v financiar comparativ cu un modul termic, în cazul racordării la

sistemul de transport. Are însă dezavantajul unui preț mai mare al energie termice.

- Pentru furnizorul de energie termică poate avea avantajul racordării consumatorului

respectiv la un sistem de rețele existent fără a fi necesară extinderea rețelei dar are

dezavantajul unor costuri mai mari de operare și al unor pierderi mai mari mai ales

în rețelele de distribuție a apei calde de consum. Este recunoscut faptul că în

rețelele de distribuție a apei calde de consum, pierderile pot ajunge chiar și la 40-

50% în perioada de vară când consumul este minim. Acoperirea financiară a

acestor pierderi ar presupune un preț al energiei termice care depășește gradul de

suportabilitate a populației. Din păcate un asemenea preț nu poate fi acceptat de

populație mai ales în zonele în care există competiția „rețelei de gaz„ și

atractivitatea acesteia.

Ca urmare, pentru branșarea la sistemul de distribuție se propune un set de criterii

dar decizia de branșare la sistemul de distribuție trebuie analizată prin comparație cu

alternativele existente (racordarea la sistemul de transport sau posibilitatea unui ajutor

acordat consumatorului pentru a-și achiziționa o centrală proprie).

Pentru analiza posibilității de branșare la sistemul de distribuție s-au determinat trei

criterii:





o Investiţia specifică, spI , calculată ca o combinaţie între investiţia specifică

pentru montarea aparaturii de contorizare şi investiţia specifică pentru

reabilitarea reţelelor de distribuţie, RTS.spI , conf. formulei 4.2, în care:

RTSRTSRTS.spcsp l/)lxI+Nxconsumator/lei2000(=I , (4.5)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 56/56 contract nr. 1111/ 2017

unde:

cN - numărul de consumatori

RTS.spI - reprezintă investiţia specifică pentru reabilitarea RTS.

RTSI - reprezintă lungimea traseului reţelelor de distribuţie

o Numărul de apartamente pe metrul de traseu. Acest indicator arată,

densitatea locuinţelor pe metrul de traseu. Este totuşi un indicator subiectiv

deoarece necesită detalii şi date cât mai apropiate de realitate. El poate fi

obiectiv în cazul blocurilor de locuinţe dar este subiectiv în cazul unor clădiri

publice cum ar fi: spitale, hoteluri, şcoli, etc. A fost totuşi luat în considerare

datorită faptului că populaţia reprezintă segmentul majoritar în structura



- Pentru cele trei criterii de mai sus, s-a stabilit un punctaj defalcat pe marje – v.


tabelul 4.8. Pentru fiecare criteriu s-a alocat o pondere cu care acesta intră în

punctajul final. Criteriile cu ponderea cea mai mare sunt: densitatea de consum și

investiția specifică, aceastea având cel mai mare efect asupra fezabilității.

Punctajele criteriilor pentru branșarea la sistemul de distribuție

Tabelul 4.7

nr. crt

Denumirea criteriului, U.M., simbol Punctajul Ponderea în

punctajul total

1 2 3 4

1

Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], E1 -

40%

≤0.1 1 >0.1 şi ≤02 2 >0.2 şi ≤03 3 >0.3 şi ≤04 4 >0.4 şi ≤05 5 >0.5 şi ≤06 6 >0.6 şi ≤07 7 >0.7 şi ≤08 8 >0.8 şi ≤09 9

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 57/57 contract nr. 1111/ 2017



total 1 2 3 4

>0.9 şi ≤1.0 10 >1.0 şi ≤1.2 11 >1.2 şi ≤1.4 12 >1.4 şi ≤1.6 13 >1.6 şi ≤1.8 14 >1.8 şi ≤ 2.0 15 >2.0 şi ≤ 2.2 16 >2.2 şi ≤ 2.4 17 >2.4 şi ≤ 2.6 18 >2.6 şi ≤ 2.8 19 >2.8 şi ≤ 3.0 20 >3.0 şi ≤ 3.2 21 >3.2 şi ≤ 3.4 22 >3.4 şi ≤ 3.6 23 >3.6 şi ≤ 3.8 24 >3.8 şi ≤ 4.0 25 >4.0 şi ≤ 4.2 26 >4.2 şi ≤ 4.4 27 >4.4 şi ≤ 4.6 28 >4.6 şi ≤ 4.8 29 >4.8 şi ≤ 5.0 30 >5.0 şi ≤ 5.2 31 >5.2 şi ≤ 5.4 32 >5.4 şi ≤ 5.6 33 >5.6 şi ≤ 5.8 34 >5.8 şi ≤ 6.0 35

>6 40

2

Investiţia specifică, [lei], E2 -

25%

<1200 20 ≥1200 şi <1300 19 ≥1300 şi <1400 18 ≥1400 şi <1500 17 ≥1500 şi <1600 16 ≥1600 şi <1700 15 ≥1700 şi <1800 14 ≥1800 şi <1900 13 ≥1900 şi <2000 12 ≥2000 şi <2100 11 ≥2100 şi <2200 10 ≥2200 şi <2300 9 ≥2300 şi <2400 8 ≥2400 şi <2500 7 ≥2500 şi <2600 6 ≥2600 şi <2700 5 ≥2700 şi <2800 4 ≥2800 şi <2900 3

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 58/58 contract nr. 1111/ 2017



total 1 2 3 4

≥2900 şi <3000 2 ≥3250 şi <3500 1

>3500 0

3

Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], E3 -

35%

≤0.2 2 >0.2 şi ≤0.4 4 >0.4 şi ≤0.6 6 >0.6 şi ≤0.8 8 >0.8 şi ≤1.0 12 >1.0 şi ≤1.1 16 >1.1 şi ≤1.2 20 >1.2 şi ≤1.3 24 >1.3 şi ≤1.4 28 >1.4 şi ≤1.5 32 >1.5 şi ≤1.6 36

>1.6 40

Valorile limită ale punctajelor pentru criteriile

în vederea branșării la sistemul de distribuție

Tabelul 4.8

nr.crt. Denumirea criteriului Valoarea Punctajul Pondere 1 2 5 6

1 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], E1



40 40%

2 Investiţia specifică, E2 1200



3 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], E3


mici de 1.6, punctajul scade)

40 35%

4 punctaj maxim - 35 punctaj minim - 13

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 59/59 contract nr. 1111/ 2017

4.2.4 Stabilirea zonelor unitare

Definirea unei zone unitare de încălzire presupune atât obligativitatea din partea

consumatorilor arondaţi ei de a utiliza un singur tip de încălzire dar și din partea

furnizorului de energie temică de a asigura un serviciu de calitate și de a branșa la SACET

consumatorii din zona unitară care nu sunt încă branșați sau cei noi care apar în această

zonă, în urma unor proiecte de dezvoltare imobiliară. Asigurarea unui serviciu de calitate

presupune în primul rând un nivel redus al pierderilor tehnologice, asigurarea parametrilor

calitativi şi cantitativi solicitaţi de consumatori, asigurarea mentenanței și investițiilor de

reabilitare necesare.

Criteriile stabilite în subcap. 4.2.3 au un caracter de generalitate (ex. densitatea de

consum, investiția specifică). Înainte de aplicarea lor este necesară o analiză prealabilă a

unor elemente specifice de natură tehnică și juridică de bază, cum ar fi:

• statutul juridic al terenului aferent rețelelor. Acesta nu poate fi

decât domeniul public pentru a nu crea probleme de servitute și

pentru a putea interveni în timp util în cazul unei avarii. În cazul

unui consumator nou, acesta este punctul de plecare pentru

stabilirea traseului rețelelor. În cazul unui consumator existent,

în cazul în care rețelele care îl deservesc sunt amplasate pe

terenuri private, este necesară stabilirea unui alt traseu

amplasat pe spațiul public;

• capacitatea disponibilă în rețele pentru consumatorii noi. În

cazul în care rețelele sau punctul termic nu au capacitate

disponibilă și sunt deja reabilitate atunci zona respectivă nu

poate fi declarată zonă unitară. În cazul în care punctul termic

și rețelele urmează a fi reabilitate atunci se va avea în vedere

redimensionarea acestora înainte de reabilitare;

• amplasarea consumatorilor: în acest sens se au în vedere

posibilitatea de includere în zona unitară a consumatorilor

amplasaţi în zona de centru a oraşului sau în zone cu clădiri de

patrimoniu unde nu este permisă poluarea cu surse locale;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 60/60 contract nr. 1111/ 2017

• instituţii publice de interes: dacă PT analizat alimentează

instituţii publice de interes se va urmări menţinerea acestora în

zona unitară;

• potenţialul de devzoltare imobiliară a zonei. Dacă în zona

analizată există potenţial de dezvolatre imobiliară, se va urmări

posibilitatea de includere a acesteia în zona unitară a SACET.

o Consumatorii care sunt deja racordați la SACET dar pentru care nu sunt

îndeplinite condițiile tehnice și juridice de mai sus, rămân în continuare

branșați la SACET dar nu vor fi incluși în zona unitară pentru a avea

posibilitatea de a-și găsi alte surse de energie termică.

4.2.4.1 Analiza consumatorilor existenți de tip case individuale

Ţinând seama de faptul că SACET alimentează cu energie termică un număr

considerabil de case individuale care formează zone cu densitate redusă a consumului, în

cadrul lucrării s-au analizat mai multe zone cu case individuale, în care operatorul a

întâmpinat diferite probleme tehnice şi juridice în activitatea de operare. Acestea au fost

delimitate perimetral și analizate atât punct de vedere tehnic (pe baza datelor din anexa

A.7 bis), juridic și prin prisma densității de consum din criteriile stabilite. Numerotarea

zonelor s-a făcut ținând seama de amplasarea lor pe malurile râului, respectiv malul drept

(**.d) și malul stâng (**.s). Acestea sunt prezentate în planşa 1.

Prezenta analiză se referă strict la zonele cu case considerate zone cu densitate

redusă de consum care necesită o analiză specială.

Toate blocurile au fost incluse în ZU, conform ipotezei principale menţionată în cap.

4.2. Ele nu apar în această analiză.

Pentru zonele propuse în urma analizei, să nu facă parte din ZU s-au determinat

consumurile anuale de energie termică şi lungimile de reţea aferente caselor individuale.

În continuare prezentăm concluziile rezultate în urma acestei analize.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 61/61 contract nr. 1111/ 2017

4.2.4.2 Propuneri pentru Zona Unitară

4.2.4.2.1 Zona Unitară mal drept

1.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 116

� există 2 case care propunem să nu facă parte din Zona Unitară (ZU)

din următoarele considerente:

� Rețeaua termică secundară de la PT 116 care alimentează

blocurile nu se mai poate extinde.

� Necesită redimensionarea rețelei termice.

� Traseul este foarte lung.

� Necesită investiţie nerentabilă.

2.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 117 și PT 114

� există 8 case care propunem să nu facă parte din ZU din următoarele

considerente:

� Rețeaua termică secundară care alimentează blocurile din jur nu

se mai poate extinde.

� Pentru racordare se impune redimensionarea punctului termic și

rețelei de distribuție.

� Necesită investiție nerentabilă.

3.d – sunt 6 case amplasate în jurul PT 114, se pot alimenta din rețelele termice

secundare de distribuție, care alimentează blocurile, fără costuri mari. Propunem să

rămână în ZU.

4.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 128

� sunt 8 case care propunem să nu facă parte din ZU din următoarele

considerente:

� Rețeaua termică secundară care alimentează blocurile nu mai

poate prelua alți consumatori.

� Pentru racordare se impune redimensionarea punctului termic și

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 62/62 contract nr. 1111/ 2017

rețelei de distribuție, iar punctul termic a fost reabilitat în 2017.

� Costuri foarte mari.

� Densitatea de consum pe zona caselor este subunitară.

5.d – 6.d - imobilele racordate din zonă sunt alimentate din PT 221, propunem să

nu facă parte din ZU din urmatoarele considerente:

� Rețeaua termică secundară care alimentează câteva imobile din

zonă are probleme juridice (traseul rețelei traversează curți, grădini

private, solicitări repetate de scoatere a rețelei din domeniul privat

în domeniul public).

� Rețeaua termică a fost finanțată de utilizatori și predată în timp

furnizorului. Tehnologia de execuţie a rețelei a fost

necorespunzătoare.

� Punctul termic nu are capacitate disponibilă.

7.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 115 si PT 128, pentru

case propunem să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:


� Traseul este foarte lung.

� Rețelele termice secundare traversează proprietăţi private.

� Reabilitarea rețelelor necesită costuri mari.

8.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 115 si PT 218, pentru

case propunem să nu facă parte din ZU din urmatoarele considerente:


� Traseul rețelelor termice secundare este foarte lung, nu se poate

extinde fără o redimensionare a rețelei.

� Reabilitarea rețelelor necesită costuri mari.

� Marea majoritate a caselor din zonă nu sunt neracordate.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 63/63 contract nr. 1111/ 2017

9.d – imobilele din zonă sunt alimentate prin module termice din PT 314,

propunem să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:

� Traseul rețelelor primare este foarte lung.


� Rețeaua termica primara traverseaza proprietăți private (capătul

str. Oituz).

� Mentenanță dificilă datorită zonei geografice (diferențe mari de

nivel). Diferenţele mari de nivel necesită consumuri mari pentrzu

pompare.

10.d – imobilele din zonă sunt alimentate prin module proprii, propunem să nu

facă parte din ZU din următoarele considerente:

� Rețelele termice nu sunt în administrarea societății.

� Mentenanță dificilă datorită zonei geografice.

11.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 200, propunem să nu facă parte

din ZU din considerente:

� Traseul rețelelor secundare este foarte lung.

� Densitatea de consum pe zona caselor este foarte mică.

� O parte din imobile sunt racordate la rețeaua de transport cu

module şi branşamente proprii.

12.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 136, propunem ca 5

case neracordate să rămână în ZU.

In prezent exista un SF pentru reabilitarea rețelei, in care s-a prevăzut și racordarea în

rețeua termica secundară a celor 5 case neracordate în prezent, imobile situate în

imediata vecinătate a blocurilor

� PT 136 a fost reabilitat în 2017.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 64/64 contract nr. 1111/ 2017

13.d – blocurile din apropierea zonei sunt alimentate din PT 126, casele de pe str.

Târnavelor și Hortensiei (str. Carpați) propunem să nu facă parte din ZU din următoarele

considerente:

� Pe strada Târnavelor există rețea de gaz.

14.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 610 și PT 123, propunem sa

ramana în ZU.

� Zona cu potențial de dezvoltare imobiliară.

� Este necesară investiție pentru creșterea capacității rețelei termice

de transport.

15.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 601 și PT 602, propunem să nu


� Rețeaua termică secundară are o lungime foarte mare.


� Punctele termice nu sunt reabilitate, fiind de capacitate mică.

� Rețeaua termică are peste 35 de ani, necesită reabilitare cu

costuri mari.

16.d – imobilele din zonă propunem să nu facă parte din ZU din următoarele

considerente:

� Nu există rețea termică pe o mare parte din zonă.


17.d – 18.d – 19.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 204, propunem să nu facă

parte din ZU din următoarele considerente:

� PT este de mică capacitate și este amplasat în subsolul Școlii de

Arta, într-un spațiu neadecvat.

� Rețeaua termică are o vechime 35 de ani, necesită reabilitare cu

costuri mari.

� Rețeaua termică secundară existentă nu se poate extinde la

imobilele neracordate decât după redimensionarea rețelei și a PT,

respectiv reabilitarea acestora.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 65/65 contract nr. 1111/ 2017


20.d - 21.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 308, propunem să nu facă

parte din ZU din următoarele considerente:

� Rețelele termice sunt uzate si au probleme juridice (traseul rețelei

traverseaza curți și grădini private).


� Mentenanță dificilă datorită zonei geografice (diferențe mari de

nivel) .

� Rețeaua termică are peste 35 de ani, necesită reabilitare cu

costuri mari.

22.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 308 si PT 316, propunem să nu


� Rețeaua termică secundară necesită reabilitare cu costuri mari și

are probleme juridice (traverseaza curți și grăadini private).


� Mentenanţa dificilă datorită zonei geografice.

� Racordarea imobilelor din rețeaua termica primară necesită

alocare de fonduri.

23.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 316 și module proprii, propunem

să rămână în ZU din următoarele considerente:

� Există posibilitate de dezvoltare pe Rețeaua de transport, zona

imobiliară are potențial de dezvoltare pe verticală cu densitate

energetică supraunitară.

� Căminele de racordare respectiv de vizitare au probleme datorita

rețelei pluviale și necesită reabilitare.

� Rețeaua termică primară este în stare bună.

24.d - 25.d - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 405 și PT 407, propunem

să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 66/66 contract nr. 1111/ 2017

� Rețeaua termică are o vechime de peste 35 de ani, necesită

reabilitare cu costuri mari.


� Rețelele care alimenteaza cateva imobile din zona au probleme

juridice (traversează curți și grădini private).

� In zonă există rețea de gaz.

26.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 406 și PT 404, propunem să nu





� Rețelele care alimenteaza cateva imobile din zona au probleme

juridice (traseul rețelei traversează curți, grădini private).

27.d - imobilele din zonă sunt racordate prin module proprii, propunem să rămână

în ZU

� Există posibilitatea de dezvoltare a rețelei de transport.

� Zona imobiliară cu potenţial de dezvoltare pe verticală şi densitate

supraunitară.

28.d – imobilele din zonă sunt alimentate din PT 707 si PT 713, propunem să

rămână în ZU din următoarele considerente:

� Este zona centrală cu imobile de patrimoniu, nedorindu-se

poluarea în zona centrală.

� Pentru menținerea în ZU este nevoie de fonduri (rețele vechi și

uzate, cu probleme juridice).

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 67/67 contract nr. 1111/ 2017

4.2.4.2.2 Zona Unitară mal stâng

1.s - 3.s – 4.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 509, propunem să nu





� Densitatea energetica pe zona caselor este subunitară.

� Pe toate străzile din zonă există rețea de gaz.

� Rețelele care alimentează cateva imobile din zonă, au probleme

juridice (traseul rețelei traversează curți și grădini private).

2.s - propunem să rămână în ZU

� Imobilele sunt alimentate din PT 509 printr-o Rețea termică de

distribuție reabilitată.

5.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 911 si PT 913, sau cu module

termice proprii, propunem să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:


� Rețelele care alimenteaza cateva imobile din zonă au probleme

juridice (traseul rețelei traversează curți și grădini private).

� Str. Buzăului trebuie scoasă din zonă Unitară deoarece necesită

investiții suplimentare.

6.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 910, propunem să nu facă parte

din ZU din următoarele considerente:


� Unii consumatori au doar apă caldă de consum, fără a fi

consumatori și de agent termic secundar pentru încălzire.

� Pe străzi există rețea de gaz.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 68/68 contract nr. 1111/ 2017

7.s – 8.s – 9.s - sunt case amplasate în zona PT 910, se pot alimenta din rețelele

termice secundare de distribuție, care alimentează blocurile, fără costuri mari. Propunem

să rămână în ZU.

8.s - bis - propunem să rămână în ZU

� Zona cu potențial de dezvoltare imobiliară.

� Este necesară investiție pentru creșterea capacității rețelei termice

de transport.











� Rețelele care alimenteaza cateva imobile din zonă au probleme


12.s - propunem să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:

� Nu exista rețea termică secundară extinsă în zonă (PT 710, PT

720) ceea existenta este veche şi uzată.


� Rețeaua termică primară necesită investiţii suplimentare.

13.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 702 si PT 902 propunem să nu


ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 69/69 contract nr. 1111/ 2017





� Rețelele care alimentează câteva imobile din zonă au probleme


� Pe stradă unde există imobile neracordate există rețea de gaz.

14.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 809, PT 824 si PT 825 propunem

să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:





� Rețelele care alimentează din zonă au probleme juridice

(traversează curți și grădini private).

� Problemele juridice există și pe zona de amplasare a PT 825.

� Accesul în PT este posibil doar printr-o curte comună și fără acces

pentru utilaje necesare intervenţiilor.

� O parte din rețelele termice a fost finanțată de utilizatori și predată

în timp furnizorului. Tehnologia de execuție a rețelei a fost

necorespunzătoare.

� Rețelele secundare au un număr mare de avarii.

15.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 807 propunem să nu facă parte


� Rețeaua termică are peste 35 de ani, necesită reabilitare - costuri

mari.



� Pe strada unde există imobile neracordate există reţea de gaz.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 70/70 contract nr. 1111/ 2017

16.s – imobile care propunem să rămână în ZU fiind o zona cu potențial de

dezvoltare imobiliară. În acelaşi timp, este necesară creșterea capacității rețelei termice de

transport sau a rețelei PT 807.



� Rețeaua termică este veche, necesită reabilitare cu costuri mari.

� Traseul rețelelor secundare este foarte lung, cu pierderi mare, care

depăşesc 20%.


� Pe stradă, unde există imobile neracordate, există rețea de gaz.

� SC Aura cu PT propriu (PT814) să ramână în Zona Unitară.







din ZU din următoarele considerente.

� PT nu are capacitate disponibilă pentru racordarea noilor

consumatori.

� Rețeua termică de distribuție nu permite racordarea noilor

consumatori.

20.s - blocurile din zonă sunt alimentate din PT 862, pentru case propunem să nu


� Nu sunt consumatori la case (ar necesita investiții în extinderea

rețelei).

� Pe strada (fosta) Vaporului există rețea de gaz.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 71/71 contract nr. 1111/ 2017

21.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 820 propunem să nu facă parte




� Pe strada unde există imobile neracordate există rețea de gaz.



� Nu sunt consumatori la case.

� Pe stradă există rețea de gaz.

23.s - blocurile din zonă sunt alimentate din PT 849, pentru case propunem să nu


� Pe stradă există rețea de gaz.

� Nu sunt consumatori la case.

24.s - blocurile din zonă sunt alimentate din PT 871. Pentru case propunem să nu

facă parte din ZU întrucât în zona de case nu există rețea termică de transport sau de

distribuție.

25.s - imobilele se pot alimenta din rețelele termice secundare de distribuţie ale PT

890, care alimentează blocurile, fără costuri mari. Propunem să rămână în ZU.

26.s - imobilele din zonă sunt alimentate din PT 842 sau cu module proprii,

propunem să nu facă parte din ZU din următoarele considerente:



are capacitatea de a prelua alţi consumatori, iar cea de transport

necesită investiţii suplimentare.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 72/72 contract nr. 1111/ 2017





are capacitatea de a prelua alţi consumatori, iar cea de transport

necesită investiţii suplimentare.

28.s - imobilele din zonă pot fi alimentate doar cu module proprii, propunem să nu


� Densitatea de consumpe zona caselor este subunitară.

� Rețeaua termică de transport necesită investiţii suplimentare.

29.s - Propunem să rămână în ZU - un bloc branşat la SACET.



� Reţeaua aferentă PT 608 (preluată de PT 604) este veche şi

uzată, existând şi probleme juridice cu traseul acesteia

(traverseaza terenuri şi imobile private).

� Rețeaua secundară necesită investiţii în extinderi şi reabilitări.

4.2.4.3 Consumurile de energie termică şi lungimile reţelelor pentru

zonele propuse să nu facă parte din ZU

Pentru zonele propuse în urma analizei, să nu facă parte din ZU, s-au determinat

consumurile anuale de energie termică şi lungimile de reţea aferente caselor individuale.

Din punctul de vedere al consumurilor anuale de energie termică, aceste zone

rămân în continuare în SACET până la găsirea unei soluţii, de comun acord cu proprietarul

SACET, dar nu fac parte din ZU a SACET.

Din punctul de vedere al reţelelor termice (RTP şi / sau RTS), pentru acestea

proprietarul SACET va decide condiţiile în care va realiza reabilitarea acestora din bugetul

propriu.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 73/73 contract nr. 1111/ 2017

Lungimea reţelelor termice a fost determinată prin măsurarea traseului pe plan - în

cazul RTP, iar în cazul RTS prin măsurarea pe plan a distanţei pe stradă în funcţie de

traseul identificat în schemele format jpg puse la dispoziţie de către beneficiar. In ambele

situaţii, pentru lungimea de traseu măsurată, s-a aplicat un coeficient de 1.2 pentru

devierile date de diferitele elementele de conductă (coturi, teuri).

Tabelele 4.9 ÷ 4.12 prezintă valorile lungimilor de reţea şi ale consumurilor anuale

de energie termică aferente zonelor propuse să nu facă parte din ZU.

Zonele în care nu s-au identificat consumatori de tip case apar cu valoarea zero.

Lungimea reţelelor aferente zonelor care nu sunt incluse în ZU

zona mal drept

Tabelul 4.9

Zona mal drept

Lungime traseu

RTS [m]

Lungime traseu

RTP [m] 1 2 3

1.d 0 0 2.d 0 0 3.d 0 0 4.d 276 0 5.d 0 0 6.d 340 0 7.d 825 0 8.d 313 0 9.d 0 2600 10.d 0 103.2 11.d 200 665 12.d 0 0 13.d 30 0 14.d 0 0 15.d 1040 0 16.d 0 88 17.d 0 38 18.d 0 0 19.d 0 19 20.d 460 0 21.d 257 0 22.d 388 84 23.d 0 0

24.d+25.d 1924 0 26.d 580 540 27.d 0 70

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 74/74 contract nr. 1111/ 2017

Zona mal drept

Lungime traseu

RTS [m]

Lungime traseu

RTP [m] 1 2 3

28.d 0 0 Total zona mal drept

6633 4207.2

Lungimea reţelelor aferente zonelor care nu sunt incluse în ZU

zona mal stâng

Tabelul 4.10

Zona mal stâng

Lungime traseu

RTS [m]

Lungime traseu

RTP [m] 1 2 3

1.s 464 0 2.s 663 0 3.s 430 0 4.s 334 0 5.s 1651 100 6.s 275 0 7.s 0 0 8.s 0 0 9.s 0 0 10.s 90 0 11.s 936 0 12.s 160 48 13.s 1286 0 14.s 4373 0 15.s 100 0 16.s 0 0 17.s 494 0 18.s 40 0 19.s 14 0 20.s 0 0 21.s 430 0 22.s 0 0 23.s 0 0 24.s 40 0 25.s 0 0 26.s 158 0 27.s 105 0 28.s 81 0 29.s 0 0 30.s 0 0 33.s 263 0

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 75/75 contract nr. 1111/ 2017

Zona mal stâng

Lungime traseu

RTS [m]

Lungime traseu

RTP [m] 1 2 3

63.s 271 0 Total zona mal stâng

12658 148

Consumurile anuale de energie termică aferente zonelor

care nu sunt incluse în ZU - zona mal drept

Tabelul 4.11

Zona mal drept

Q.RTS [Gcal]

Q.RTP [Gcal]

1 2 3

1.d 0 0 2.d 0 0 3.d 0 0 4.d 180 0 5.d 0 0 6.d 173 0 7.d 487 0 8.d 189 124 9.d 0 1653 10.d 0 20 11.d 191 552 12.d 0 0 13.d 30 0 14.d 0 0 15.d 564 0 16.d 0 201 17.d 0 1 18.d 0 0 19.d 0 25 20.d 188 0 21.d 78 0 22.d 95 118 23.d 0 0

24.d+25.d 968 0 26.d 207 406 27.d 0 768 28.d 0 0 Total

zona mal drept

3350 3868

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 76/76 contract nr. 1111/ 2017

Consumurile anuale de energie termică aferente zonelor

care nu sunt incluse în ZU - zona mal stâng

Tabelul 4.12

Zona mal stâng

Q.RTS [Gcal]

Q.RTP [Gcal]

1 2 3

1.s 1129 0 2.s 783 0 3.s 131 0 4.s 150 0 5.s 367 46 6.s 69 0 7.s 0 0 8.s 0 0 9.s 0 0 10.s 5 0 11.s 557 0 12.s 4 11 13.s 558 0 14.s 2907 0 15.s 73 0 16.s 0 0 17.s 194 0 18.s 12 0 19.s 28 0 20.s 0 0 21.s 229 0 22.s 0 0 23.s 0 0 24.s 17 0 25.s 0 0 26.s 66 0 27.s 29 0 28.s 17 0 29.s 0 0 30.s 0 0 33.s 96 0 63.s 23 0

Total zona mal stâng

7444 57

Lungimile totale ale traseelor reţelelor aferente zonelor care ies din ZU:

� Reţele secundare (RTS): 19,3 km

� Reţele primare (RTP): 4,4 km

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 77/77 contract nr. 1111/ 2017

Consumul total de energie termică aferent zonelor care ies din ZU:

o Consumul din RTS: 10794 Gcal (2,2% din consumul de 492253 Gcal/an).

o Consumul din RTP: 3925 Gcal (5,1% din consumul de 76408 Gcal/an).

Calculul tehnic detaliat este prezentat în fişierul anexele 17-20.xls, sheet-ul denumit

A.20 - Scenariul 4.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 78/78 contract nr. 1111/ 2017

CAPITOLUL 5. Scenarii analizate

În acest capitol s-au analizat două scenarii principale de zone unitare (Scenariul 1

şi Scenariul 2), având la bază elementele analizei SWOT din tabelul 4.1. Acestea ţin

seama de elementele care caracterizează situaţia la nivelul anului de referință 2015 (din

punctul de vedere al consumurilor de căldură înregistrate) şi consumatorii care urmează a

fi branşaţi în urma finalizării proiectelor aflate în derulare din cap. 2.4.5 (construcţia de noi

blocuri de locuinţe).

Suplimentar celor două scenarii, s-au elaborat încă două (Scenariile 3 şi 4) care se

bazează pe scenariul 2, dar ţin seama de posibilitatea branșării altor consumatori,

respectiv consumatori de tip case individuale la RTP (Scenariul 3), şi zonele unitare

rezultate în urma analizei unor consumatori de tip case individuale branşate în prezent la

SACET (Scenariul 4).

Scenariile menţionate mai sus sunt prezentate în tabelul 5.1

Caracteristicile particulare ale scenariilor analizate

Tabelul 5.1

Denumirea Scenariului Caracteristici ale scenariului

Calcul tehnico-economic detaliat

Scenariul 1

- finalizarea reabilitării sistemului de transport şi distribuţie al SACET

Anexa A.17 -menţinerea constantă a cantităţii de căldură livrate din surse geotermale - menţinerea numărului actual de consumatori - reducerea cantităţii de căldură livrată din sursă în conformitate cu reducerea pierderilor din sistemul de transport şi distribuţie

Scenariul 2

- ipotezele din Scenariul 1 plus

Anexa A.18 - branşarea de noi consumatori, în primii 5 ani ai perioadei de studiu, în conformitate cu datele din tabelele 2.5 şi 2.6. Branşarea noilor consumatori se va face la RTP, prin intermediul modulelor termice pentru inc şi acc.

Scenariul 3

- Ipotezele din Scenariul 2

plus Anexa A.19 - analiza posibilităţii de a racorda la SACET (la RTP), noi consumatori tip case individuale

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 79/79 contract nr. 1111/ 2017

Denumirea Scenariului Caracteristici ale scenariului

Calcul tehnico-economic detaliat

Scenariul 4

- Scenariul 2 - actualizat cu lungimile de reţea aferente consumatorilor care, în urma analizei, nu intră în ZU a SACET. Lungimile de reţea sunt actualizate pentru a determina investiţiile necesare din fonduri publice pentru reabilitarea reţelelor.

Anexa A.20

5.1 Ipoteze tehnice generale

- anul de referinţă: 2015

- durata de studiu: 20 ani

- cantităţile de energie termică intrate în SACET (de la CET Oradea şi Transgex)

şi respectiv vândute (din RTP şi RTS), corespund celor din datele economice,

pornind de la considerentul că sunt valori care se regăsesc în facturi;

- finalizarea reabilitării sistemului de transport şi distribuţie al SACET în

configuraţia actuală a SACET, care va conduce la:

- reducerea pierderilor de căldură din RTP şi RTS, astfel:

- în RTP: de la cca. 25% la 10 % din cantitatea de căldură

intrată în RTP;

- în RTS: de la cca. 20% la 10 % din cantitatea de căldură

intrată în PT.

- reducerea pierderilor masice din RTP şi RTS, respectiv reducerea

consumului de apă de adaos în RTP şi în RTS pentru încălzire,

astfel:

- în RTP: de la valoarea actuală (1.96) m3/Gcal la 0.5

m3/Gcal;

- în RTS pentru încălzire: de la valoarea actuală (0.9 m3/Gcal)

la 0.5 m3/Gcal;

- consumul de apă pentru prepararea apei calde de consum

se reduce conform procentului de pierderi.

- consumul specific de energie electrică pentru pompare:

- în RTP: 10 kWh/Gcal;

- în RTS: 10.5 kWh/Gcal.

- durata de realizare a reabilitării sistemului de transport şi distribuţie: 10 ani;

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 80/80 contract nr. 1111/ 2017

- reducerea pierderilor se va obţine treptat, pe parcursul perioadei de reabilitare a

sistemului de transport şi distribuţie.

- menţinerea constantă a cantităţii de căldură livrate din surse geotermale.

5.2 Ipoteze economice generale

- Preţuri de referinţă, în lei fără TVA:

− Preţul energiei termice intrate în RTP: 129.92 lei/Gcal, conf. anexa A.8.

− Preţul energiei termice din surse geotermale: 85.35 lei/Gcal, conf. anexa

A.8.

− Preţul apei de adaos: 3.6 lei/m3, conf. anexa A.8.

− Preţul apei potabile (pentru prepararea apei calde de consum): 3.2 lei/m3,

conf. anexa A.8.

− Preţul energiei electrice la 0.4 kV: 0,527 lei/kWh, conf. anexa A.8.

− Preţul energiei electrice la 6 kV: 0,237 lei/kWh.

− Preţul de vânzare a energiei termice din RTP la populaţie, de la

01.04.2017: 194 lei/Gcal, conf. anexa A. 13.

− Preţul de vânzare a energiei termice din RTP la agenţii economici, de la

01.04.2017: 225.45 lei/Gcal, conf. anexa A. 13.

− Preţul de vânzare al energiei termice din sistemul de distribuţie la

populaţie, de la 01.04.2017: 247.66 lei/Gcal, conf. anexa A.13.

− Preţul de vânzare al energiei termice din sistemul de distribuţie la agenţi

economici, de la 01.04.2017: 281.93 lei/Gcal, conf. anexa A.13.

- Cheltuieli fixe, fără redevenţă, anCF

− Cheltuielile fixe, anCF sunt: cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu

materialele, cheltuielile cu reparaţiile capitale şi curente, amortizări,

cheltuieli diverse – valori conf. anexa A.8.

lei14036=CFan (5.1)

- Redevenţa anuală este echivalentă cu amortizarea anuală, conf. anexa A.14.

Valoarea de referinţă a redevenţei: 2035 mii lei/an, conf. A.14.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 81/81 contract nr. 1111/ 2017

- Valoarea redevenţei, anRD se modifică conform reabilitării şi extinderii reţelelor

astfel:

− Pentru reabilitarea RTP: valoarea specifică a redevenţei de 150 lei/m

traseu RTP reabilitat (4500 lei/ m traseu / 30 = 150 lei/m traseu).

− Pentru reabilitarea RTS: valoarea specifică a redevenţei de 79.5 lei/m

traseu RTP reabilitat (2385 lei/ m traseu / 30 = 79.5 lei/m traseu).

− Pentru reabilitarea PT: 540000 lei/PT. Redevenţa pentru reabilitarea unui

PT este an/leimii18=30/lei540000=RD PT.an

− Pentru extinderea RTP în vederea branşării consumatorilor din cap. 2.4.5:

echivalentul amortizării anuale pe 30 ani (360 luni) pentru extinderea RTP

în vederea branşării consumatorilor noi din cap. 2.4.5.

- exemplu: în anul 2 din perioada de studiu se reabilitează 3.78 km

RTP, 11.75 km RTS şi 13 PT – v. Scenariul 2, anexa A.18. Pentru

noii consumatori din cap. 2.4.5, RTP se extinde cu 1.3 km.

Valoarea redevenţei, în anul 2, este:

(5.2)

− Pentru extinderea RTP în vederea branşării de case: redevenţa este

echivalentul amortizării anuale pe 30 ani (360 luni) pentru extinderea RTP.

− Redevenţa totală, anRD este:

extinse.retele.anereabilitat.retele.anPT.anan RD+RD+RD=RD (5.3)

− Pentru extinderea RTP în vederea branşării de case: echivalentul

amortizării anuale pe 30 ani (360 luni) pentru extinderea RTP

- Cheltuieli variabile, anCV sunt:

− cheltuielile cu energia termică intrată în SACET (energia termică intrată în

RTP de la CET şi energia termică intrată în PT de la Transgex);

redevenţa corespunzătoare anului anterior

redevenţa corespunzătoare reabilitărilor realizate în anul 2

an/leimii3965=13*18+75.11*5.79+)3.1+78.3(*150+2035=RDan

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 82/82 contract nr. 1111/ 2017

− cheltuielile cu apa (apa de adaos şi apa pentru prepararea apei calde de

consum);

− cheltuielile cu energia termică de pompare în RTS şi RTP;

- Cheltuieli anuale totale, anC :

anananan RD+CF+CV=C (5.4)

Menţiune: Redevenţa este o cheltuială de natura cheltuielilor fixe

deoarece nu depinde de consumul de energie termică din SACET, dar este

prezentată separat fiind dependentă de valoarea investiţiilor realizate în anul

respectiv.

- Veniturile anuale, anV :

− Veniturile realizate din vânzarea energiei termice la consumatorii branşaţi

la RTP – populaţie şi agenţi economici.

− Veniturile realizate din vânzarea energiei termice la consumatorii branşaţi

la RTS – populaţie şi agenţi economici.

− Consumatorii noi, ce urmează a fi branşaţi în următorii 4 ani până în anul

2021, sunt reprezentaţi de populaţie – a se vedea tabelul 2.6. După acest

an, consumul de energie termică rămâne constant.

- Profitul brut, bp :

ananb CV=p - (5.5)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 83/83 contract nr. 1111/ 2017

5.3 Rezultatele analizei tehnico-economice

5.3.1 Scenariul 1

Tabelul 5.2 prezintă calculul tehnic şi energetic al SACET pentru Scenariul 1.

Fig. 5.a şi 5.b prezintă diagramele Sankey pentru anul 1 (referinţă) şi anul 11 – anul

finalizării reabilitării reţelelor.

Calculul tehnico-economic detaliat pentru perioada de studiu este prezentat în anexa

A.17.

5.3.2 Scenariul 2

Tabelul 5.3 prezintă calculul tehnic şi energetic al SACET pentru Scenariul 2.

Fig. 5.c şi 5.d prezintă diagramele Sankey pentru anul 1 (referinţă) şi anul 11 – anul

finalizării reabilitării reţelelor.


A.18.

5.3.3 Scenariul 3

Calculul tehnico-economic detaliat pentru perioada de studiu este prezentat în anexele

A.19, după cum urmează:

Anexa A.19.1 – Aplicarea criteriilor pentru branșarea la RTP

Anexa A.19.2 – Aplicarea criteriilor pentru analiza sistemului de distribuție existent

Anexa A.19.3 – Aplicarea criteriilor pentru branșarea la sistemul de distribuție

Anexa A.19.4 – Calculul tehnico-economic detaliat la nivelul SACET pentru Scenariul 3

5.3.4 Scenariul 4


A.20.

pag.

84/

84

Cal

culu

l teh

nic

şi e

ner

get

ic p

entr

u S

cen

ariu

l 1

Tab

elu

l 5.

2

nr.

crt.

Den

umire

a U

.M.

Val

oare

a pe

ntru

anu

l: 20

17

2018

20

19

2020

20

21

2022

20

23

2024

20

25

2026

20

27

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

1 C

onsu

mul

de

ener

gie

term

ică d

in

sist

. de

dist

ribuţ

ie, Q

c. R

TS

G

cal/a

n 49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

2 E

nerg

ia te

rmică in

trată

în P

T,

Qi.P

T, t

otal

din

car

e:

Gca

l/an

6153

16

6084

79

6016

43

5948

06

5879

69

5811

32

5742

95

5674

58

5606

21

5537

85

5469

48

2.1

CE

T, Q

i.PT

.CE

T

Gca

l/an

5758

29

5689

92

5621

56

5553

19

5484

82

5416

45

5348

08

5279

71

5211

34

5142

98

5074

61

2.2

Geo

term

al, Q

i.PT

.geo

G

cal/a

n 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3 P

ierd

erile

de

ener

gie

term

ică

Gca

l/an

1230

63

1162

26

1093

90

1025

53

9571

6 88

879

8204

2 75

205

6836

8 61

532

5469

5

in R

TS

, ∆Q

.RT

S

% p

oz.2

20

.00

19.1

0 18

.18

17.2

4 16

.28

15.2

9 14

.29

13.2

5 12

.20

11.1

1 10

.00

4 E

cono

mia

rea

lizată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în R

TS

, E

an.Q

.RT

S

Gca

l/an

0.00

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

5 E

nerg

ia te

rmică v

ându

tă p

entr

u în

călz

ire, Q

v.in

c G

cal/a

n 38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

6 C

onsu

mul

de

apă d

e ad

aos

mc/

an

3469

68

3315

11

3160

54

3005

96

2851

39

2696

82

2542

25

2387

68

2233

10

2078

53

1923

96

în

circ

. de

încă

lzire

, D.a

d.in

c m

c/G

cal

0.90

0.

86

0.82

0.

78

0.74

0.

70

0.66

0.

62

0.58

0.

54

0.5

7 E

cono

mia

rea

lizată p

rin

redu

cere

a co

nsum

ului

cu

apa

ad

aos

pent

ru in

călz

ire

mc/

an

0 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7

8 E

nerg

ia

term

ică

intr

ată

în

RT

P,

Qi.R

TP

G

cal/a

n 85

9330

83

7818

81

6307

79

4795

77

3283

75

1772

73

0260

70

8748

68

7236

66

5725

64

4213

9 C

onsu

mul

de

ener

gie

term

ică d

in

RT

P, Q

c.R

TP

G

cal /

an

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1

10

Qi.P

T.C

ET

+Qc.

RT

P

(poz

.2.1

+poz

.9)

Gca

l /an

64

8160

64

1323

63

4487

62

7650

62

0813

61

3976

60

7139

60

0302

59

3465

58

6629

57

9792

11

Pie

rder

ile in

RT

P, ∆

Q.R

TP

G

cal /

an

2111

70

1964

95

1818

20

1671

45

1524

70

1377

96

1231

21

1084

46

9377

1 79

096

6442

1

%

poz

.8

24.5

7 23

.45

22.2

7 21

.03

19.7

2 18

.33

16.8

6 15

.30

13.6

4 11

.88

10.0

0

12

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în R

TP

, E

an.Q

.RT

P

Gca

l/an

0 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5

pag.

85/

85

nr.

crt.

Den

umire

a U

.M.

Val

oare

a pe

ntru

anu

l: 20

17

2018

20

19

2020

20

21

2022

20

23

2024

20

25

2026

20

27

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

13

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în

RT

P+R

TS

, Ean

.Q.S

TD

C

Gca

l/an

0 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2

14

Con

sum

ul d

e apă d

e ad

aos

mc/

an

1272

062

1173

845

1075

629

9774

12

8791

96

7809

79

6827

62

5845

46

4863

29

3881

13

2898

96

în

RT

P, D

.ad.

RT

P

mc/

Gca

l 1.

96

1.83

1.

70

1.56

1.

42

1.27

1.

12

0.97

0.

82

0.66

0.

50

15

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a co

nsum

ului

cu

apa

ad

aos

in R

TP

m

c/an

0

9821

7 98

217

9821

7 98

217

9821

7 98

217

9821

7 98

217

9821

7 98

217

16

Con

sum

ul d

e en

ergi

e el

ectr

ică

pent

ru p

ompa

re în

RT

P

(10

kWh/

Gca

l) M

Wh/

an

8593

83

78

8163

79

48

7733

75

18

7303

70

87

6872

66

57

6442

17

Con

sum

ul d

e en

ergi

e el

ectr

ică

pent

ru p

ompa

re în

sis

. de

dist

ribuţ

ie (

10.5

kW

h/G

cal)

MW

h/an

64

61

6389

63

17

6245

61

74

6102

60

30

5958

58

87

5815

57

43

18

Efic

ienţ

a si

stem

ului

de

tran

spor

t,

poz.

9/po

z.8*

100

%

75.4

76

.5

77.7

79

.0

80.3

81

.7

83.1

84

.7

86.4

88

.1

90.0

19

Efic

ienţ

a si

stem

ului

de

dist

ribuţ

ie,

poz.

1/po

z.2*

100

%

80.0

80

.9

81.8

82

.8

83.7

84

.7

85.7

86

.7

87.8

88

.9

90.0

20

Efic

ienţ

a gl

obală a

sis

tem

ului

de

tran

spor

t şi d

istr

ibuţ

ie

(poz

.9+

poz.

1)/

(poz

.2.2

+poz

.8)*

100

%

62.8

64

.4

66.0

67

.7

69.5

71

.4

73.3

75

.5

77.7

80

.1

82.6

pag.

86/

86

F

ig. 5

.a –

Dia

gram

a S

anke

y pe

ntru

Sce

nariu

l 1 –

anu

l de

refe

rinţă

(an

ul 1

al p

erio

adei

de

stud

iu)

pag.

87/

87

Fig

. 5.b

– D

iagr

ama

San

key

pent

ru S

cena

riul 1

– a

nul f

inal

izării

rea

bilitării

(an

ul 1

1 al

per

ioad

ei d

e st

udiu

)

pag.

88/

88

Cal

culu

l teh

nic

şi e

ner

get

ic p

entr

u S

cen

ariu

l 2

Tab

elu

l 5.

3

nr.

crt.

Den

umire

a U

.M.

Val

oare

a pe

ntru

anu

l: 20

17

2018

20

19

2020

20

21

2022

20

23

2024

20

25

2026

20

27

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

1 C

onsu

mul

de

ener

gie

term

ică

din

sist

. de

dist

ribuţ

ie, Q

c. R

TS

G

cal/a

n 49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

49

2253

2 E

nerg

ia te

rmică in

trată

în P

T,

Qi.P

T, t

otal

din

car

e:

Gca

l/an

6153

16.2

5 60

8479

60

1643

59

4806

58

7969

58

1132

57

4295

56

7458

56

0621

55

3785

54

6948

2.1

CE

T, Q

i.PT

.CE

T

Gca

l/an

5758

29.2

5 56

8992

56

2156

55

5319

54

8482

54

1645

53

4808

52

7971

52

1134

51

4298

50

7461

2.

2 G

eote

rmal

, Qi.P

T.g

eo

Gca

l/an

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 39

487

3948

7 3

Pie

rder

ile d

e en

ergi

e te

rmică

Gca

l/an

1230

63

1162

26

1093

90

1025

53

9571

6 88

879

8204

2 75

205

6836

8 61

532

5469

5

in R

TS

, ∆Q

.RT

S

% p

oz.2

20

.00

19.1

0 18

.18

17.2

4 16

.28

15.2

9 14

.29

13.2

5 12

.20

11.1

1 10

.00

4 E

cono

mia

rea

lizată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în R

TS

, E

an.Q

.RT

S

Gca

l/an

0.00

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

68

37

6837

5 E

nerg

ia te

rmică v

ându

tă p

entr

u în

călz

ire, Q

v.in

c G

cal/a

n 38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

38

4792

6 C

onsu

mul

de

apă d

e ad

aos

mc/

an

3469

68

3315

11

3160

54

3005

96

2851

39

2696

82

2542

25

2387

68

2233

10

2078

53

1923

96

în

circ

. de

încă

lzire

, D.a

d.in

c m

c/G

cal

0.90

0.

86

0.82

0.

78

0.74

0.

70

0.66

0.

62

0.58

0.

54

0.5

7 E

cono

mia

rea

lizată p

rin

redu

cere

a co

nsum

ului

cu

apa

ad

aos

pent

ru in

călz

ire

mc/

an

0 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7 15

457

1545

7

8 E

nerg

ia t

erm

ică i

ntra

tă î

n R

TP

, Q

i.RT

P

Gca

l/an

8593

30

8378

18

8163

07

7947

95

7732

83

7517

72

7302

60

7087

48

6872

36

6657

25

6442

13

9 C

onsu

mul

act

ual d

e en

ergi

e te

rmică d

in R

TP

, Qc.

act.R

TP

G

cal/a

n 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

7233

1 72

331

10

Qi.P

T.C

ET

+Qc.

RT

P

(poz

.2.1

+poz

.9)

Gca

l/an

6481

60

6413

23

6344

87

6276

50

6208

13

6139

76

6071

39

6003

02

5934

65

5866

29

5797

92

11

Pie

rder

ile in

RT

P, ∆

Q.R

TP

G

cal/a

n 21

1170

19

6495

18

1820

16

7145

15

2470

13

7796

12

3121

10

8446

93

771

7909

6 64

421

% p

oz.8

24

.57

23.4

5 22

.27

21.0

3 19

.72

18.3

3 16

.86

15.3

0 13

.64

11.8

8 10

.00

12

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în R

TP

, E

an.Q

.RT

P

Gca

l/an

0 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5 15

125

1512

5

pag.

89/

89

nr.

crt.

Den

umire

a U

.M.

Val

oare

a pe

ntru

anu

l: 20

17

2018

20

19

2020

20

21

2022

20

23

2024

20

25

2026

20

27

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

13

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a pi

erde

rilor

în

RT

P+R

TS

, Ean

.Q.S

TD

C

Gca

l/an

0 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2 21

962

2196

2

14

Con

sum

ator

i noi

in R

TP

, Q

c.no

u.R

TP

G

cal/a

n 40

77

5437

31

17

3117

26

40

0 0

0 0

0 0

14.1

-

Blo

curi

Cey

rat,

conf

. tab

elul

ui

2.6

Gca

l/an

557

557

557

557

0 0

0 0

0 0

0

14.2

-

Alţi

con

sum

ator

i, co

nf.

tabe

lulu

i 2.7

G

cal/a

n 35

20

4880

25

60

2560

26

40

0 0

0 0

0 0

14.3

C

onsu

mat

ori n

oi R

TP

- v

alor

i cu

mul

ate,

Qc.

nou.

RT

P.c

um

Gca

l/an

4077

95

14

1263

0 15

747

1838

7 18

387

1838

7 18

387

1838

7 18

387

1838

7

15

Con

sum

ul n

ou d

e en

ergi

e te

rmică d

in R

TP

, Qc.

tot.R

TP

G

cal/a

n 76

408

8184

5 84

961

8807

8 90

718

9071

8 90

718

9071

8 90

718

9071

8 90

718

16

Qi.P

T.C

ET

+Qc.

tot.R

TP

(po

z.

2.1+

poz

. 15)

G

cal/a

n 65

2237

65

0837

64

7117

64

3397

63

9200

63

2363

62

5526

61

8689

61

1852

60

5016

59

8179

17

Ene

rgia

term

ică in

trată

în R

TP

, af

eren

tă c

onsu

mat

orilo

r no

i,Qi.R

TP

.cs.

noi

(Qc.

nou.

RT

P.c

um/0

.9)

Gca

l/an

4530

10

571

1403

4 17

497

2043

0 20

430

2043

0 20

430

2043

0 20

430

2043

0

18

Pie

rder

ile d

e en

ergi

e te

rmică

afer

ente

noi

lor

cons

umat

ori,

delta

∆Q

.RT

P.c

s.no

i G

cal/a

n 45

3 10

57

1403

17

50

2043

20

43

2043

20

43

2043

20

43

2043

19

Pie

rder

ile d

e en

ergi

e te

rmică,

valo

ri to

tale

incl

uzân

d şi

cons

umat

ori n

oi, ∆

Q.R

TP

.nou

(p

oz. 1

8+po

z.11

)

Gca

l/an

2116

23

1975

52

1832

23

1688

95

1545

13

1398

39

1251

64

1104

89

9581

4 81

139

6646

4

20

Ene

rgia

term

ică in

trată

în R

TP

, in

cluz

ând şi c

onsu

mat

orii

noi,

Qi.R

TP

.nou

(po

z.19

+ po

z.14

.3+

poz.

2.1)

Gca

l/an

8638

60

8483

89

8303

40

8122

92

7937

13

7722

02

7506

90

7291

78

7076

66

6861

55

6646

43

pag.

90/

90

nr.

crt.

Den

umire

a U

.M.

Val

oare

a pe

ntru

anu

l: 20

17

2018

20

19

2020

20

21

2022

20

23

2024

20

25

2026

20

27

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

14

21

Con

sum

ul d

e apă d

e ad

aos

pent

ru c

onsu

mat

orii

noi,

D.a

d.no

u (0

.5 m

c/G

cal x

Q

c.no

u.R

TP

.cum

)

mc/

an

2038

47

57

6315

78

74

9194

91

94

9194

91

94

9194

91

94

9194

22

Con

sum

ul d

e apă d

e ad

aos

pent

ru c

onsu

mat

orii

actu

ali,

D.a

d m

c/an

99

0780

92

0692

85

0603

78

0515

71

0426

64

0338

57

0250

50

0161

43

0073

35

9984

28

9895

.9

m

c/G

cal

1.53

1.

44

1.34

1.

24

1.14

1.

04

0.94

0.

83

0.72

0.

61

0.50

23

Con

sum

ul d

e apă d

e ad

aos

incl

usiv

pen

tru

cons

umat

orii

noi,

Cs.

tot a

pa a

daos

(p

oz.2

1+ p

oz.2

2)

mc/

an

9928

18

9254

48

8569

18

7883

88

7196

20

6495

31

5794

43

5093

55

4392

66

3691

78

2990

89

24

Eco

nom

ia r

ealiz

ată p

rin

redu

cere

a co

nsum

ului

cu

apa

ad

aos

in R

TP

m

c/an

0

7008

8 70

088

7008

8 70

088

7008

8 70

088

7008

8 70

088

7008

8 70

088

25

Con

sum

ene

rgie

ele

ctrică

pom

pare

în R

TP

(10

kW

h/G

cal)

MW

h/an

86

39

8484

83

03

8123

79

37

7722

75

07

7292

70

77

6862

66

46

26

Con

sum

ene

rgie

ele

ctrică în

sis

. di

st. (

10.5

kW

h/G

cal)

MW

h/an

64

61

6389

63

17

6245

61

74

6102

60

30

5958

58

87

5815

57

43

27

Efic

ienţ

a si

stem

ului

de

tran

spor

t,

poz.

16/p

oz.2

0*10

0 %

75

.5

76.7

77

.9

79.2

80

.5

81.9

83

.3

84.8

86

.5

88.2

90

.0

28

Efic

ienţ

a si

stem

ului

de

dist

ribuţ

ie, p

oz.1

/poz

.2*1

00

%

80.0

80

.9

81.8

82

.8

83.7

84

.7

85.7

86

.7

87.8

88

.9

90.0

29

Efic

ienţ

a gl

obală a

sis

tem

ului

de

tran

spor

t şi d

istr

ibuţ

ie

(poz

.9+

poz.

1)/

(poz

.2.2

+poz

.8)*

100

%

63.3

65

.4

67.4

69

.6

71.7

73

.7

75.7

77

.9

80.2

82

.7

85.3

pag.

91/

91

Fig

. 5.c

– D

iagr

ama

San

key

pent

ru S

cena

riul 2

– a

nul d

e re

ferinţă

(an

ul 1

al p

erio

adei

de

stud

iu)

pag.

92/

92

F

ig. 5

.d –

Dia

gram

a S

anke

y pe

ntru

Sce

nariu

l 2 –

anu

l fin

alizării

rea

bilitării

(an

ul 1

1 al

per

ioad

ei d

e st

udiu

)

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 93/93 contract nr. 1111/ 2017

CAPITOLUL 6. Concluzii

Anul de referință pentru care a fost realizată analiza este 2015. Având în vedere

condițiile specifice ale SACET din municipiul Oradea se constată:

• Particularităţile SACET

o Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din

municipiul Oradea alimentează cu energie termică cca. 70% din populaţia

municipiului Oradea.

o Structura consumatorilor deserviţi este compusă din 61.344 apartamente din

blocuri, 3.619 case individuale, 226 instituţii publice şi 1.937 agenţi

economici.

o Rata de debranşare este nesemnificativă deoarece principalul competitor al

SACET – gazul natural – nu este disponibil pe întregul teritoriul al oraşului,

clienţii SACET, fiind practic captivi.

o în prezent, se află în faza de construcţie, câteva ansambluri de locuinţe:

� un ansamblu de 14 blocuri, în cartierul Ceyrat.

� un ansamblu de blocuri care însumează 1500 apartamente, în

perimetrul cuprins între Calea Oneşti – str. Tudor Vladimirescu – B-dul

Decebal – str. Ştefan O. Iosif;

� un ansamblu de blocuri care însumează 520 apartamente în Piaţa

Nucet – Ion Bradu.

o Sistemul de distribuţie deserveşte atât condominii cât şi case individuale.

o Pierderile în reţelele de distribuţie au valori diferite, cuprinse între 5% şi 55%,

în funcţie de starea tehnică a reţelelor dar şi de structura consumatorilor

deserviţi (blocuri/ case individuale). Zonele cu case sunt zone cu densitate

redusă a consumului şi pierderi mari în reţele datorită distanţelor mari dintre

consumatori. Astfel, PT care alimentează cu energie termică, zone cu case

individuale, înregistrează pierderi mari în reţele, comparativ cu cele care

alimentează blocuri de locuinţe.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 94/94 contract nr. 1111/ 2017

Pe baza caracteristicilor particulare ale SACET, s-a realizat o analiză SWOT,

prezentată în tabelul 5.1 .

Analiza SWOT a SACET

Tabelu 5.1

S (strengths)

W (weaknesses)

O (opportunities)

T (threats)

- existenţa unei infrastructuri la nivelul ansamblului SACET;

- sursă nouă de producere a energiei termice în cogenerare de înaltă eficienţă;

- lipsa fenomenului de debranşare a consumatorilor de la SACET.

- vechimea şi starea tehnică a RTP şi RTS (pierderile mari în RTP şi RTS);

- lipsa fondurilor pentru investiţiile necesare reabilitării integrale a sistemului de transport şi distribuţie.

- accesarea unor fonduri nerambursabile destinate SACET pentru reabilitarea RTP prin programul operaţional POIM 2014-2020;

- branşarea de noi

consumatori în limita capacităţii sursei de

producere şi a sistemului de transport

şi distribuţie.

- pătrunderea şi extinderea reţelei de distribuţie a gazului natural în condiţiile menţinerii preţului reglementat la gazul natural pentru consumatorii casnici.

• Criterii pentru zonele unitare

o Pentru consumatorii actuali alimentaţi din sistemul de distribuţie

� Pierderile în reţele (în cazul PT).

� Densitatea liniară de consum (consumul de energie termică pe m

liniar de reţea)

� Investiţia specifică pe m traseu.

� Numărul de apartamente pe metrul de traseu.

Punctaj maxim


Valoarea coresp.


1 2 3 4 5

2 Pierderi căldură, [%], C1

≤20% (pentru valori mai

mari de 20%, punctajul scade)

25 25%

3 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], C2


mici de 5, punctajul 40 40%

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 95/95 contract nr. 1111/ 2017

Punctaj maxim


Valoarea coresp.


1 2 3 4 5 scade)

4 Investiţia specifică, C3 1400…1900



5 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], C4



15 20%


o Consumatori noi în vederea branşării la sistemul de transport

� Consumul anual de energie termică al consumatorului, c.anQ .

� Lungimea traseului reţelei de transport până la limita de proprietate.

� Investiţia pentru extinderea reţelei.

o Consumatori noi în vederea branşării la sistemul de distribuţie

� Consumul anual de energie termică al consumatorului, c.anQ .

� Lungimea traseului reţelei de distribuţie până la limita de proprietate.

� Investiţia pentru extinderea reţelei de distribuţie

Condiții maxime

nr.crt. Denumirea criteriului Valoarea coresp.


1 2 3 4 5

1 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], D1

≥1.4 (pentru valori mai mici


2 Investiţia specifică, [lei/ m traseu], D2

>910 (pentru valori mai mari

de 910, punctajul scade) 20 25%

3 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], D3

>0.1 (pentru valori mai mici



ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 96/96 contract nr. 1111/ 2017

nr. crt.

Denumirea criteriului Valoarea Punctajul Pondere

1 2 5 6 7

1 Densitatea de consum, [Gcal/m traseu], E1



40 40%

2 Investiţia specifică, E2 1200



3 Apartamente pe m traseu, [ap./m traseu], E3


mici de 1.6, punctajul scade)

40 35%


• Concluzii în urma analizei sistemului de distribuţie

Pentru anul de referință 2015 (anul pentru care s-a realizat analiza) s-a identificat un

număr de 12 puncte termice care au pierderi în reţelele de distribuţie mai mari de 20% şi

densitate de consum subunitară: PT 809 Tricotextil, PT 821 Kogălniceanu, PT 825

Dorobanţilor, PT 703 Liceul Sanitar, PT 710 Mobila Vrancei, PT 406 Hotel Dacia, PT 206

Spitalul CFR, PT 204 Liceul de muzică, PT 410 Tribunal, PT 308 Feleacului, PT 701 Pasaj

Vulturul, PT 808 Gen. 3 Sucevei.

1. Punctele termice al căror punctaj total se situează sub 10, au o densitate de

consum subunitară și pierderi peste 35%, rămân branşate la SACET, dar

propunem să se stabilească o strategie pentru următorii 2-3 ani fie pentru

racordarea de noi consumatori în vederea creşterii densităţii de consum şi

reducerii pierderilor, acolo unde este tehnic posibil, fie, împreună cu

reprezentanţii titularilor de contract să se identifice de comun acord soluţii

alternative pentru alimentarea cu energie termică. Soluţiile alternative vor

include racordarea la SACET prin intermediul modulelor termice.

PT cu punctaj sub 10:

PT 809 Tricotextil, PT 821 Kogălniceanu, PT 825 Dorobanţilor,

PT 703 Liceul Sanitar, PT 710 Mobila Vrancei, PT 406 Hotel Dacia.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 97/97 contract nr. 1111/ 2017

2. Rămân în discuţie 6 puncte termice cu valori ale punctajului situate între 10 şi

14, unde densitatea de consum este subunitară, pierderile sunt între 20% și

40%, iar investiția specifică este mai mică comparativ cu cele de mai sus:

PT 206 Spitalul CFR,

PT 204 Liceul de muzică, PT 410 Tribunal, PT 308 Feleacului,

PT 701 Pasaj Vulturul, PT 808 Gen. 3 Sucevei

Analiza efectuată are la bază date la nivelul anului 2015. În prezent, la două din PT-

le cu punctaj mai mic de 10 (PT 703 şi PT 710) se înregistrează următoarea situaţie:

- La PT 703 a dispărut un consumator de căldură ceea ce a conduce la scăderea

drastică a lungimii reţelei de distribuţie având ca efect creşterea densităţii de

consum.

- La PT 710 urmează a se racorda doi consumatori de tip condominiu ceea ce va

conduce la creşterea densităţii de consum.

Prin urmare se propune ca aceste 2 PT-uri să intre în ZU.

Pentru celelalte PT-uri care nu îndeplinesc criteriile punctajului necesar includerii în

ZU, situaţia este următoarea:

- PT 204 nu îndeplineşte punctajul necesar pentru a fi inclus în ZU dar, acesta

alimentează un liceu şi o grădiniţă, al căror consum anual acoperă 50% din

consumul total de energie termică la nivelul PT 204. Ca urmare, propunem să fie

inclus în ZU.

- PT 206 nu îndeplineşte punctajul necesar pentru a fi inclus în ZU dar acesta

alimentează o policlinică şi o unitate militară, al căror consum anual acoperă 50 din


inclus în ZU.


alimentează blocuri de locuinţe. Ca urmare, propunem să fie inclus în ZU.

ATH energ S.R.L.



Oradea

Data:

05.2017

pag. 98/98 contract nr. 1111/ 2017


alimentează o instituţie publică. Ca urmare, propunem să fie inclus în ZU.


alimentează un complex stomatologic al cărui consum anual acoperă cca. 43% din

consum. Propunem să fie inclus în ZU, urmând ca în viitor să se analizeze

posibilitatea alimentării complexului stomatologic printr-un modul.

- PT 410 nu îndeplineşte punctajul necesar, dar în anul 2015 acesta se afla în

reabilitare având o perioadă scurtă de funcţionare în 2015. Între timp, acesta a fost

reabilitat, iar în prezent deserveşte în proporţie de 90% Tribunalul Bihor. Ca

urmare, propunem să fie inclus în ZU.

- PT 808 nu îndeplineşte punctajul necesar pentru a fi inclus în ZU dar, acesta

alimentează o şcoală şi o instituţie publică, al căror consum anual acoperă 58% din


inclus în ZU.

Pentru consumatorii, care în urma analizei, nu sunt incluşi în ZU, proprietarul

SACET va decide condiţiile în care va realiza reabilitarea reţelelor termice (RTP şi / sau

RTS aferente acestora), din bugetul propriu.

Documents

Reactualizare Studiu de fezabilitate pentru obiectivul .... 26 completare 2.pdf · proiecte imobiliare de anvergur . În acela i timp, pe lâng apari ia de noi consumatori au ap rut