Reactia vitala

8/20/2019 Reactia vitala

1/29

Reactia vitala


2/29

• Definitii:

• Recatia vitala (RV ) reprezinta totalitateamodificarilor generale si locale ce apar inorganismul viu ca raspuns la actiunea uneitrauma de orice natura.

• Agonia -perioada cand functiile marilor sistemedecurg sub sub limita lor de eficienta.

• Viata intermediara – capacitatea de reactie aorganelor dupa incetarea corelarii functionale cecaracterizeaza moartea individului.


3/29

RV este necesara in:• diferentirea leziunilor din timpul vietii de cele postmortale.

Leziunile postmortale:

• accidentale: – cadavru inecat transportat de apa si lovit de pietre – autopsie – moartea subita pe cai rutiere – copii nascuti morti pot prezenta leziuni traumtatice produse in

timpul expulziei• intentionate – la autopsie se identifica doua tipuri de

leziuni c ear putea fi cauza de moarte dar numai una cucharacter vital: – cadavru – pe sinele de tren

- aruncat de la inaltime - spanzurat

– in crimele sadice agresorul continua sa-si loveasca victima(apare intrebarea legata de succesiunea leziunilor)


4/29

• ML considera R procesele ce indica certfenomene vitale:

– hiperemia – infiltratia hematica

– depozitele de fibrina si trombina in segmentele de vaslezat si in !urul acestuia

– marginatia leucocitara in capilare.

• RV depinde de: – natura agentului traumatic

– felul si gravitatea leziunii

– localizarea leziunii – starea organismului

– timpul pe care il are organismul pt a raspundevatamarii


5/29

"lasificare a R:• generale

–#$" – #istem circulator

– %etabolice – &morale – 'ndocrine

• locale – la nivelul tesuturilor – la locul de aplicare a agentului traumatic.

RV locala se caracterizeaza prin:

– hemoragie – coagulare – inflamatie – procese necrotice si distrofice


6/29

RV generala• 'xista teorii:

. #ele* defineste factorul traumatic ca agent stresant iarinteractiunea dintre leziune si aparare ca sdr de adaptare ce

are ca mecnism fundamental sistemul hipofzo-cortico-suprarenalian.

#dr de adaptare decurge in + faze• ,.reactia de alarma:

std .- dureaza minute- h

• - hipotermie• - h/• - cresterea permeab seroaselor si capilarelor • - leucopenie etc

std hipertrofia "#R si limfopenie prin involutia sistemului limfatic.

. creste rezistenta organismului asupra stresorului si dispar

toate modificarile din faza precedenta+. actiunea de lunga durata a stresorului determina epuizareaorganismului ce duce la faza de neadaptare.


7/29

. Laborit defineste agresiologia 0 aspectelefi*iopatologice si biochimice ale reactiilor postagresive.

Reactiile postagresive pot fi armonioase sau

disarmonioase.• 1orma armonioasa cuprinde + faze:

faza de dezechilibru imdeiat: – h/ – hipotermie

– scaderea %2 – hiperpermebilitate vasculara – 3ipoglicemie

faza de reactie neurovegetativa – mecanisme neuroreflexe (creste adrenalin pt a corecta h/) – creste %2 – cresc arderile – mobilizarea gilcogenului hepatic


8/29

faza neurendocrina cu 2 etape :

secretie hipofizara – crestera creatininei

– cresterea azotului neproteic – cresterea ureei

– febra

– dishidremie

– hipoproteinemie – neformare de proteine din gl*cogen

criza vagala – hipotensiune4lipotimie – sudori reci

– colaps

in sange domina mineralocroticoizi si androgeni.

/cum incepe regenerarea tisulara.


9/29

1orma dizarmonioasa caracterizta prindefazarea oricaror reactii din forma

armonioasa:

– sincopa alba vagala cu hipertermie

– colaps

– rigiditate

– moarte


10/29

1.Reactii generale ale organismului dupa trauma• 1.1.aspiratul pulmonar. Inghitirea• sange

• continut gastric• substanta cerebrala• funingine

este considerat RV in momentul evidentierii in alveole si bronsiole

a)sangele este aspirat in:• plagi ale gatului• plagi reg faciala• fracturi oase craniu• traum pulmonare

• macroscopic: focare apoplectice diseminate de culoare rosu inchis• microscopic: bronsiole si alveole pline cu sange


11/29

evolutia focarelor de aspiratie:

• inceputul hemolizei – la h• hemoliza completa h

• in + zile alveolele sunt libere

• dupa 5-6 zile epiteliul alveolar sedescuameaza

• la 7-, zile pigment in cel ganglionare (nu

gasim hematoidina)


12/29

continut gastric:• agonie• stari de ebrietate

• putrefactie – gazele de putrefactie imping continutul gastric inesofag- gaci respiratorii

• R0 prezenta continutului gastric in alveole si bronsiole8 dar si oiritatie a mucoasei caiolr respiratorii

alte substante aspirate:

• substanta cerebrala – fr baza craniu• pamant4nisip – ingropati de vii prin surpari• funingine – arsuri• apa – inecati

Inghitirea

• prezenta in stomac a diferitor substante• valoare limitata• in supravieturi mai lungi prezenta substantelor in intestine –

oarecare valoare


13/29

1.2Eembolia

ransportul intralaveolar al unor substante ce nu

se gasesc in mod normal in sange.

Semn categoric de RV (mai ales atunci cand se

pot evidentia infarctele).

embolia grasa• in traum puternice:

– fr basin8 femur8 fr costale

– striviri

– acc rutiere

– decfapitari

– "" – diploia formata din tesut spongio-grasos


14/29

• evidentiata microscopic in capilare si precapilare

dg cert nr mare de artere mici si capilare cu grasime

• embolia grasa in marea circulatie (uneori prin foramenovalae patent).

- %icroscopic hemoragii perivasculare si necrozemiliare fara hemoragie

• La cadavrele putrefiate sub presiunea gazelor 8 grasime

aputrefiata este impinsa la niv pulmonului.

Embolia postmortala:

• 9rasime fin pulverizata in tot campul de observatie

• $iciodata in capilare si precapilare

• $umai in vasele mari

• $u in cantitate mare


15/29

embolia gazoasa

• taiera marilor vene ale gatului

• avort empiric• boala de cheson• striviri mari de torace – embolia arteriala• existenta orificiului 2othalo

%oartea survine prin aspiratia focarelor de necroza cerebrala 8

pulmonara8 mai rar miocardica.

'videntierea aerului in :• cordul drept numai daca se face inainte de aparitia putrfactiei• L• #patiul ircho –Robin;plex coroid• %icroscopic evidentierea necrozei si necrobiozei celganglionare

emboli cu tesut in contuzii mari abdominale sicerebrale


16/29

,.+ modificari neuroendocrinoumoraleag traumatic detrmina soc cu!• manifestari hemodinamice ( hipoxie ce determina secretie crscuta de /

si $/)la autopsie determinari ale constantelor biologice in sange si umori.• "ulburarile neuropsihice # histopatologic si histochimic.

"oagularea gr – disparitia str tisulare

- ingrosarea cilindracsilor si tecii de mielina

"oagularea gr – necroza fibrinoida 4 ceroasa a celulelor - desfacerea cilindracsilor in mai multe fascicule

-in coloratie osmium negru: fragmentarea mielina• dg dif cu le$ din !

– boli netraumatice – viata intermediara – fi%area tesuturilor

• teaca de mielina!

le$iuni vitale! colorea$a mai slab fragmentea$a

le$iuni postmortale # lipsesc fragmentarile

identice cu cele integer


17/29

Circulatia LCR

hematiile la nivelul granulatiilor


18/29

specte macroscopice simicroscopice ale RV


19/29

1. hemoragia

• infiltratia hematica tesuturilor

• revarsate in seroase sau in afara organismului• hemoragia este un fenomen vital ce nu poate aparea

dupa incetarea activitatii inimii.

• #i ranile produse dupa moarte pot sangera mai alescand sunt situate decliv.

!chimoza – prin ruperea capilarelor

• "antitatea de sange extravazat depinde de:

• natura si calibrul vasului

•presiunea intravasculara• rezistenta care o opune curentului de sange tesuturiledin !urul vasului respective

• rezulta echimoze de marimi variabile si hematoame


20/29

echimoza postmortem

• forte foarte puternice

• dimensiuni mici (disproportie forta 4dimensiune)• se formeaza la nivelul zonelor de hipostaza

• fara tumefiere

• sangele este lichid

• mecanism de formare: - ruperea vasului

– contractia muschiului piloerector

– necesara existenta sangelui lichid si in cantitate suficienta

• hemoragia vitala are un aspect gelatinos• histologic hematii putine care nu s-au departat prea mult

de vas


21/29

"laga• vitala marginile infiltrate hemoragic• postmoratala- absenta completa a infiltratiei hemoragice

•


22/29

2. 'oagularea

• >ispare treptat dupa moarte

• "heagurile vitale - fibrinoase

- aderente

- friabile

- retractate "heaguri cruorice – lucioase

-elastice

- nu contin fibrina

• eoria decoagularii• "oagularea 0 R are valoare in masura in care nu

suntem nevoiti sa decidem imediat dupa moarte

• romboza 0 R


23/29

. Retractia tesuturilor

ndepartarea marginilor plagii si este functie de:

– ipul tesutului (piele muschi)

– arsta si natura plagii

– %odul de interesare a fibrelor elastice si musculare

•


24/29

. Inflamatia

• Este cert RV

• Rol in aprecierea varstei leziunii

• %acroscopic :

- 3iperemie

- 'dem8 infiltratie serosangvinolenta cu formarede cruste

- 1lictene (arsuri8 intepaturi de insecta)

• %icroscopic

- %arginatia leucocitelor

- Leucocitoza locala

- >iapedeza

- 1agocitoza

- Liza celulara


25/29

•


26/29

*. &rocesele distrofice si necrotice

• >irect – distrugere 4necroza celulelor4 tesuturilor

• ndirect – distrugerea vaselor ce alimenteazacel4tesuturi

• /pare numai la organismul viu dar o delimtare netaintre viata si moarte este greu de facut datorita camomentul mortii diferitelor cellule este variabil.

• ehnici histologice: colorare metacromatica sihistochimie. Rae?allio evidentiaza primele semene denecroza la @ h dupa leziune iar la +6 h nuclei nu aumai fost colorabili.

• &tila in supravietuirile lungi.+. ,emoglobina

• Rol in aprecierea vechimii leziunii.


27/29

RV vitale specifice anumitor cauze de moarte

1. Asfi%iile. Span$urarea• #emen clasice:

– $% a tesuturilor din &urul santului – #angele lichid – "etesii asfi'ice – !misia de sperma – "ulmon cu distensie acuta

sfi'ie prelungita( edem hemoragic

( Cresterea hipo'antinei in umoarea vitroasa

lte teorii:• emulsionarea grasimilor la nivelul santului ) RV* postmortem• histamine la niv santului( circulatia se opreste brusc si nu

a&uge in sange

• dozarea fosfatidelor +,erg- fosfatidele din cord drept diferitede cele din sinusuri in spanzurarea certa diferente ce nu segasesc la cadavrul spanzurat

• /ernbach( distrofia hidropica in organele vitale


28/29

2. Inecul • - prezenta apei in alveole

• - emfizem hidroaeric• - microscopic

– emfizem

- edem in focar

- rupturi de pereti alveolari

- hemoragii peribronsice• - spuma 0 apa; mucus

• -diatomee• - modificari ale punctului crioscopic al sangeluidin cordul stg ($ormal A856 A 8 /pa dulce A87 A8 /pa de mare8,@ A )


29/29

. Arsurile

– lichidul din flictene – leucocite si fibrina

– funingine in caile respiratorii8 fixarea cailorrespiratorii prin aerul cald

– vasele din zona afectata se dilata 8 contin trombi

– "B in vasele profunde

. Into%icatii

– punerea in evidenta a toxicului in organe si urina

– producerea de leziuni specifice daca victima

supravietuieste sufficient – toxice ce transforma pigementul sangvin cu

modificarea culorii lividitatilor

Documents

Reactia vitala