Rasfoire Infiintarea unei societati comerciale pe actiuni.pdf

8/17/2019 Rasfoire Infiintarea unei societati comerciale pe actiuni.pdf

1/20

Î nfiinþarea unei societãþi comerciale pe acþiuni 3Felix Tudoriu

Infiinþarea unei societãþicomerciale pe acþiuni

Universul JuridicBucureºti

- 2010 -


2/20

4 C uprinsEditat de S.C. Universul Juridic S.R.L.Copyright © 2010, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþinS.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordul scris al

S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOÞIT DE SEMNÃTURA UNUIADIN AUTORI ªI ªTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

TUDORIU, FELIX Înfiinþarea unei societãþi pe acþiuni / Felix Tudoriu. –

Bucureºti : Universul Juridic, 2010 ISBN 978-973-127-366-2

347.725(498)

8)(094)(0.03)

REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13tel.: 0732.320.665e-mail: [email protected]

DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 733.673.555 DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16

e-mail: [email protected]

www.universuljuridic.ro

COMENZI ON-LINE,CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%


3/20

Î nfiinþarea unei societãþi comerciale pe acþiuni 9

Abrevieri

AGA – adunarea generalã a acþionarilor AGAE – adunarea generalã extraordinarã a acþionarilor AGAO – adunarea generalã ordinarã a acþionarilordec. – deciziasec. com. – secþia comercialãCNVM – Comisia Naþionalã pentru Valori MobiliareSSIF – Societate de servicii de investiþii financiareLSC – Legea societãþilor comerciale nr. 31/1990OG – Ordonanþa de GuvernOUG – Ordonanþa de urgenþã a GuvernuluiBVB – Bursa de Valori Bucureºti,

NRC – Normele de aplicare ale Legii nr. 26/1990 privind registrulcomerþuluiIFN – instituþie financiarã nonbancarã


4/20


Introducere

SSSSSocietatea comercialã pe acþiuni este o formã de societate comercialãreglementatã de cãtre Legea nr. 31/19901 a societãþilor comerciale.

Societãþile comerciale sunt forme de organizare din punct de vedere juridic a întreprinderilor comerciale, dotate cu personalitate juridicã ºipatrimoniu propriu.

Societãþile comerciale sunt în mod tradiþional împãrþite în categoriilesocietãþi de persoane ºi societãþi de capitaluri, societatea pe acþiuni fãcândparte din categoria societãþilor de capitaluri. Societatea de capitaluri sedistinge de societatea de persoane (societate în nume colectiv, societateacu rãspundere limitatã) prin câteva elemente:

- Elementul personal este estompat, importanþã având valoarea

capitalului social. Terþii nu mai pun preþ, atunci când apreciazã cuantumulcreditului ce acordã, pe onestitatea, moralitatea, priceperea ºi soliditateafinanciarã a asociaþilor, ci pe elementul stabil ºi real, obiectiv, capitalulsocial. De aceea contribuþia asociaþilor la gestiune poate lipsi ºi în faptlipseºte de foarte multe ori.

- Administratorii sunt de multe ori din afara cercului acþionarilor, iarmajoritatea acþionarilor poate sacrifica voinþa minoritãþii, obligatã fiind sãsuporte deciziile celei dintâi, chiar ºi atunci când este vorba de modificareapactului fundamental contractul de societate ºi statutul.

- În societãþile pe acþiuni, acþionarii sunt în continuã schimbare, prin jocul liber al transmisiunii acþiunilor, persoana acþionarilor fiind indiferentã.2

Având în vedere caracteristicile societãþii pe acþiuni, în special privindformarea voinþei sociale, regulile care guverneazã modul de constituire aacestei voinþe sociale, ºi anume modul în care se adoptã hotãrârile înadunarea generalã a acþionarilor, sunt extrem de importante, au un caractermult mai formal decât în cazul altor tipuri de societãþi comerciale, tocmai

1 Brevitatis causa Legea nr. 31/1990 va fi citatã ulterior ca LSC.2 I. L. Georgescu, Drept comercial Român, vol. II , Ed. All Beck, Bucureºti 2002, p. 11.


5/20

12 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiunipentru a suplini restrângerea relaþiei personale dintre acþionar ºi societate

precum ºi între acþionarii societãþii în sine.Rândurile ce urmeazã încearcã sã abordeze societatea pe acþiuni caentitate juridicã, cu problemele legale pe care le pune funcþionarea acesteia,din perspectiva celui care iniþiazã ºi conduce o afacere, care, din punct devedere juridic, este constituitã ca societate pe acþiuni.

Deºi nu ignorã dezbaterile majore de drept legate de funcþionareasocietãþii comerciale, ideile ce urmeazã au fost expuse în intenþia de a dacâteva îndrumãri la întrebarea „cum se face?” ºi mai puþin cu intenþia de a davreo rezolvarea acestor dezbateri, cartea fiind scrisã dintr-o perspectivã practicã

ca urmare a diverselor experienþe în exercitarea profesiei de avocat.O altã observaþie þine de natura dinamicã a reglementãrilor care privesc

societãþile comerciale. Chiar în momentul scrierii acestei cãrþi, OUG nr.116/2009 a modificat fundamental procedura de efectuare a înregistrãrilor

în registrul comerþului prin renunþarea la controlul de legalitate efectuat de judecãtorul delegat la Oficiul Registrului Comerþului. Probabil alte modificãrivor urma în timp scurt.


6/20


Constituirea societãþii comerciale pe acþiuni

1.1.1.1.1.Rezervarea firmei.Rezervarea firmei.Rezervarea firmei.Rezervarea firmei.Rezervarea firmei.

EmblemaEmblemaEmblemaEmblemaEmblema

Verificarea disponibilitãþii firmeiVerificarea disponibilitãþii firmeiVerificarea disponibilitãþii firmeiVerificarea disponibilitãþii firmeiVerificarea disponibilitãþii firmei

Primul pas în constituirea unei societãþi comerciale este acela alverificãrii disponibilitãþii ºi rezervãrii firmei.

Firma este un element de individualizare a comerciantului în câmpulactivitãþii comerciale. Ea constã în denumirea sub care un comerciant este

înmatriculat în registrul comerþului, îºi exercitã comerþul ºi sub caresemneazã.1

Cu alte cuvinte, firma este numele societãþii comerciale.Firma este, conform Convenþiei de la Paris la care România este parte,

un drept de proprietate industrialã.

2

Din raþiuni practice evidente, societateacomercialã ce urmeazã a fi constituitã trebuie sã fie numitã într-un anumitfel, pentru ca documentele ce ulterior sunt întocmite în procesul deconstituire sã se poatã referi la aceasta.

1 Stanciu D. Cãrpenaru, Drept comercial român, ed. a V-a, Ed. All Beck, Bucureºti,2004, p. 115.

2 Proprietatea industrialã reprezintã creaþiile intelectuale aplicabile în industrie ºila semnele distinctive ale acestei activitãþi. Obiectul acestui drept cuprinde: brevetelede invenþie, modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mãrcile de serviciu,

mãrcile de comerþ sau de fabricã, numele comercial ºi indicaþiile de provenienþã saudenumirile de origine, precum ºi reprimarea concurenþei neloiale.


7/20

14 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiuniPentru a putea deosebi o societate comercialã de alta, firma aleasã pentru

societatea comercialã ce urmeazã a fi constituitã trebuie sã fie caracterizatãprin noutate, sã poatã fi distinsã de alte firme ale altor societãþi comerciale.

Câteva reguli trebuie reþinute atunci când se alege o firmã:..... firma trebuie sã fie exprimatã în principal în limba românã;..... firma sã nu fie identicã cu cea deþinutã de un alt comerciant sau

sã fie asemãnãtoare cu cea deþinutã de un alt comerciant;..... firma sã nu producã confuzie cu autoritãþi publice sau cu alte

instituþii care sunt necomerciale, sau cu tipuri de societãþicomerciale special reglementate;

..... firma trebuie sã cuprindã arãtarea tipului de societate comercialã,anume „societate pe acþiuni” sau prescurtat „S.A.”

În ce priveºte condiþia exprimãrii firmei în principal în limba românã estedificil a se formula o regulã generalã care sã defineascã ce înseamnã exprimareafirmei în principal în limba românã. Totuºi sunt de evitat denumirile compuseintegral din expresii într-o limbã strãinã (engleza este la modã), existând riscul

ca înregistrarea unei societãþi cu un nume compus exclusiv din cuvinte strãinesã fie respinsã.Mult mai substanþialã este discuþia privind asigurarea distincþiei dintre

firma ce se doreºte a se înregistra ºi firmele societãþilor comerciale deja înregistrate. Dacã pentru situaþiile de identitate lucrurile sunt clare - pentru anu se produce confuzie este necesar sã nu fie douã societãþi cu aceeaºi firmã- cazurile de asemãnare pun probleme raportat la necesitatea definirii a ce

înseamnã o asemãnare care poate produce confuzie, deci o asemãnare carear conduce la respingerea cererii de înregistrare a societãþii comerciale.

NRC art. 29 oferã elementele în funcþie din care se poate aprecia cã ofirmã nu este suficient de distinctivã faþã de alte firme. Astfel nu se realizeazãcondiþia distinctivitãþii dacã se recurge la urmãtoarele metode:

a)a)a)a)a) articularea cuvintelor;b)b)b)b)b) inversarea ordinii cuvintelor care au intrat în componenþa unei

firme înregistrate sau rezervate;c)c)c)c)c) dublarea uneia sau mai multora dintre literele ori cifrele care au

intrat în componenþa unei firme înregistrate sau rezervate;

d)d)d)d)d) adãugarea sau eliminarea adverbelor, prepoziþiilor, conjuncþiilor,numerelor, semnelor de punctuaþie ºi a altor particularitãþi similare,


8/20


având o semnificaþie vagã, precum ºi a abrevierilor care nu sunt

de naturã sã schimbe înþelesul denumirii;e)e)e)e)e) utilizarea unor cuvinte diferite din punct de vedere semantic, daridentice fonetic;

f )f )f )f )f ) folosirea unor prescurtãri ale cuvintelor care intrã în componenþaunei firme înregistrate sau rezervate;

g )g )g )g )g ) utilizarea simbolurilor echivalente literelor ºi cuvintelor, de exemplu,@, diez, •, % etc.;

h)h)h)h)h) utilizarea/neutilizarea diacriticelor;i)i)i )i)i ) adãugarea, eliminarea sau înlocuirea unei pãrþi din denumirea

înregistratã sau rezervatã, dacã adãugarea, eliminarea sau înlocuireanu schimbã înþelesul firmei sau utilizarea cuvintelor „grup”,„holding”, „company”, „trust”, „com”, „trans” ori altele asemenea;

j) j) j ) j) j ) adãugarea cuvântului „România” indiferent de limba în care esteredat.

Regulile care asigurã distinctivitatea firmei sunt reguli imperative. Astfelcã, fie ºi dacã societatea comercialã care deþine o anumitã firmã îºi dãacordul ca firma sa, sau una asemãnãtoare, sã fie utilizatã de cãtre o altãsocietate comercialã, înregistrarea acelei firme pentru noua societatecomercialã nu poate fi primitã.

Existã, totuºi, anumite excepþii.Una dintre ele este cazul divizãrii sau fuziunii. Dacã o firmã societate

participantã la divizare/fuziune înceteazã sã existe, societatea nou creatã în cadruldivizãrii sau fuziunii poate prelua firma societãþii a cãrei existenþã înceteazã.

O altã situaþie este atunci când firma este înstrãinatã împreunã cu fondul decomerþ1, dar aceastã situaþie are doar valoare teoreticã pentru cã este greu deconstruit un scenariu realmente posibil de pus în practicã în care o societate

comercialã sã se constituie cu o firmã pe care o dobândeºte în cadrul unei tranzacþiiprin care preia de la o altã societate un fond de comerþ. Ipoteza este aplicabilã înpracticã doar pentru situaþia în care o societate comercialã deja existentã ar puteasã-ºi schimbe firma cu una dobânditã împreunã cu un fond de comerþ.

Pe de altã parte firma societãþii comerciale nu trebuie sã producã confuziicu alte tipuri de organizaþii, în special cu instituþii publice.

1 Fondul de comerþ reprezintã un ansamblu de bunuri mobile ºi imobile corporaleºi incorporale, pe care un comerciant le afecteazã desfãºurãrii unei activitãþi comerciale,

în scopul atragerii clientelei ºi, implicit, obþinerii de profit. Se considerã cã firma faceparte din fondul de comerþ.


9/20

16 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiuniFirma care conþine cuvintele „naþional”, „român”, „institut” sau derivatele

acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritãþilor ºi instituþiilor publicecentrale ori locale poate fi utilizatã numai cu acordul Secretariatului General alGuvernului, respectiv al prefectului. (NRC art. 33)

Asemenea, firma nu poate conþine cuvintele „ºtiinþific”, „academie”,„academic”, „universitate”, „universitar”, „ºcoalã”, „ºcolar” sau derivateleacestora.

Trebuie remarcat cã anumite denumiri sunt strict reglementate ºirezervate unui anumit tip de societãþi comerciale.

Câteva exemple în acest sens sunt denumirea de bancã care este

rezervatã doar instituþiilor bancare autorizate ca atare de cãtre BNR (OUGnr. 99/2006) sau denumirea de IFN - instituþie financiarã nebancarã care esterezervatã doar societãþilor comerciale autorizate de cãtre BNR cu aceastãcalitate (Legea nr. 93/2009).

Verificarea disponibilitãþii firmei se face la nivel naþional, în sensul cãnu pot fi douã societãþi cu firme identice sau asemãnãtoare înregistrate înRomânia.

Ca procedurã, verificarea disponibilitãþii firmei se realizeazã de cãtre

Oficiile Registrului Comerþului dupã cum urmeazã.Verificarea disponibilitãþii ºi/sau rezervarea firmei se face la solicitareapersoanei interesate, în baza completãrii cererii-tip, cu menþionarea a 3denumiri diferite, în ordinea preferinþei, la care se anexeazã dovada privindplata taxelor legale ºi, dacã este cazul, urmãtoarele:

procura specialã ºi autenticã a persoanei mandatate sã depunãcererea în numele solicitantului, împuternicirea avocaþialã oridelegaþia consilierului juridic, în original;

dovada acordului expres al titularului precedent sau al succesorilor

acestuia, dupã caz, privind continuarea activitãþii sub firmaanterioarã de cãtre dobânditorul fondului de comerþ (caz desprecare arãtam cã este puþin probabil sã fie întâlnit în practicã în cazul

înfiinþãrii unei societãþi comerciale); acordul autoritãþilor publice atunci când este solicitatã o firmã care

sã conþinã denumirea „naþional”, „român”, „institut” sau altedenumiri care pot produce confuzie cu autoritãþi publice;

taxele aferente solicitate de Oficiul Registrului Comerþului.Cererea se face în numele unei persoane care participã la înfiinþarea

societãþii comerciale, de regulã un viitor acþionar.


10/20


Solicitantului i se elibereazã, sub semnãturã, dovada privind verificarea

disponibilitãþii ºi rezervarea firmei, semnatã de directorul ORC sau de persoana împuternicitã de acesta. Dovada eliberatã este valabilã pentru o perioadã de 3luni de la data rezervãrii ºi poate fi prelungitã succesiv, la cererea formulatãde solicitant înainte de expirarea acesteia, cu achitarea taxelor ºi tarifelorcorespunzãtoare.

Firma ºi marcaFirma ºi marcaFirma ºi marcaFirma ºi marcaFirma ºi marca

O confuzie des întâlnitã în practicã este cea dintre firmã ºi marcã.Spre deosebire de firmã, marca este „un semn susceptibil de reprezentare

graficã servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de cele aparþinând altor persoane” (Legea nr. 84/1998). Mãrcile se bucurã ºi ele de unregim de protecþie, sub condiþia de a fi înregistrate la Oficiul de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci (OSIM), protecþie care constã în interdicþia altor persoane înafara titularului dreptului de marcã de a utiliza acea marcã pentru produseleºi serviciile sale.

Transpus într-un limbaj comun, dacã firma este numele societãþiicomerciale, marca este numele produselor sau serviciilor societãþiicomerciale. Nu este neobiºnuit ca în practicã o societate comercialã sãfoloseascã firma sa, întocmai sau în diverse combinaþii, ºi ca marcã, daraceastã situaþie nu conduce la confuzia lor, firma ºi marca având utilizãridiferite, ºi regimuri juridice diferite.

Ca un exemplu, pentru a fi înþeles, o firmã care se numeºte Ionicã S.A.poate sã desfãºoare activitãþi de restaurant (alimentaþie publicã) subdenumirea restaurantului (care poate fi înregistratã ca marcã) „Gigi”.

Totuºi cele douã, marca ºi firma, deºi distincte, nu sunt totalindependente. Astfel, o persoanã care a înregistrat o anumitã firmã, care a dezvoltat o

afacere într-un anumit domeniu sub acel nume de firmã, nu poate sã nu fieafectatã dacã o altã persoanã înregistreazã o marcã pentru produse sauservicii similare celor realizate sau prestate de societatea comercialã care a

înregistrat firma respectivã.Potrivit articolului 8 al Convenþiei de la Paris, în care România este

parte, „numele comercial va fi protejat în toate þãrile uniunii, fãrã obligaþia

de depunere sau înregistrare, indiferent dacã el face sau nu parte dintr-omarcã de fabricã sau de comerþ.”


11/20

18 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiuni În dreptul intern, potrivit art. 48 din Legea nr. 84/1998:

„Orice persoanã interesatã poate cere Tribunalului Municipiului Bucureºti anularea înregistrãrii mãrcii pentru oricare dintre motivele urmãtoare:

...c) înregistrarea mãrcii a fost solicitatã cu rea-credinþã;...e) înregistrarea mãrcii aduce atingere unor drepturi anterior dobândite cu

privire la o indicaþie geograficã protejatã, un desen sau un model industrial protejat sau alt drept de proprietate industrialã protejat ori cu privire la un dreptde autor.”

Trebuie reþinut cã prin Convenþia de la Paris numele comercial (firma)este definit ca fiind un drept de proprietate industrialã.

În plus prin Legea nr. 11/1991 privind concurenþa neloialã este sancþionatã „folosirea unei firme, invenþii, mãrci, indicaþii geografice, unui desen sau modelindustrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui

ambalaj de naturã sã producã confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant” . În sens invers, o persoanã care a înregistrat o marcã, ºi ulterior o societate

comercialã înregistreazã o firmã care poate conduce la confuzie cu marca sa

poate solicita protecþia legii atunci când se considerã prejudiciatã de aceastãsituaþie. Dispoziþiile Legii nr. 11/1991 pot fi folosite ºi în sensul de a protejao marcã preexistentã faþã de o înregistrare ulterioarã a unei firme identice sauasemãnãtoare încât sã producã confuzie.

De asemenea, titularul mãrcii poate sã cearã, conform art. 35 din Legeanr. 84/1998 „instanþei judecãtoreºti competente sã interzicã terþilor sãfoloseascã, în activitatea lor comercialã, fãrã consimþãmântul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistratã;

b) un semn care, datã fiind identitatea sau asemãnarea cu marca ori datãfiind identitatea sau asemãnarea produselor sau serviciilor cãrora li se aplicã

semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistratã, ar produce în percepþia publicului un risc de confuzie, incluzând ºi riscul de asociere a mãrcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemãnãtor cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistratã, când aceasta dinurmã a dobândit un renume în România ºi dacã, din folosirea semnului, fãrã

motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumelemãrcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mãrcii un prejudiciu.”


12/20


În concluzie, deºi nu se confundã, marca ºi firma fiind semne care

disting activitatea comercialã, se pot afla în situaþii în care drepturile conferitede una sau alta sã fie în conflict.

EmblemaEmblemaEmblemaEmblemaEmblema

Emblema este un element complementar ºi facultativ pentru identificareaºi individualizarea comerciantului, deosebind un comerþ de alt comerþ deacelaºi fel.

Dupã cum se poate observa societãþile comerciale nu sunt obligate sãdeþinã o emblemã (spre deosebire de firmã care este obligatorie). Dacã,totuºi, la înfiinþare se doreºte ca societatea comercialã sã deþinã o emblemã,

în prealabil trebuie ºi pentru aceasta urmatã o procedurã de verificare adisponibilitãþii ºi de rezervare.

Potrivit art. 58 ºi urmãtoarele din NRC emblema poate fi:

reprezentatã prin cuvinte - când constã într-o denumire; reprezentatã figurativ - când constã într-o reprezentare graficã; complexã - când este alcãtuitã din combinarea cuvintelor cu elemente

figurative.

Emblema trebuie sã se deosebeascã de emblemele înscrise în registrulcomerþului.

Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamã, pe afiºe, înpublicaþii, pe prospecte, pe facturi, pe note de comandã, pe corespondenþa

comercialã ºi în orice alt mod numai dacã vor fi însoþite în mod vizibil defirma comerciantului. Dacã emblema cuprinde o denumire, va fi scrisã culitere având mãrimea cel puþin dublã faþã de cea a literelor cu care estescrisã firma.

În vederea rezervãrii, emblema va fi supusã verificãrii. Verificarea esteoperaþiunea prin care se determinã dacã elementele componente aleemblemei sunt distinctive faþã de emblemele înregistrate sau rezervate învederea înregistrãrii în registrul comerþului, pe teritoriul judeþului unde se

aflã sau se va afla sediul social al firmei.Nu constituie elemente de distinctivitate:


13/20

20 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiunia)a)a)a)a) utilizarea unor culori diferite, dacã elementele grafice sunt identice

sau asemãnãtoare;b)b)b)b)b) folosirea unui chenar de formã diferitã faþã de a celui utilizat dealtã emblemã similarã înregistratã în registrul comerþului saurezervatã în vederea înregistrãrii;

c)c)c)c)c) adãugarea sau eliminarea unor elemente, dacã nu sunt de naturãsã conducã la diferenþierea certã a emblemelor supusecomparaþiei;

d)d)d)d)d) folosirea unor prescurtãri ale cuvintelor care intrã în componenþaunei embleme înregistrate sau rezervate, în cazul în care

componenta graficã rãmâne neschimbatã.Regulile enumerate sunt imperative ºi nu se poate deroga de la respectarea

lor nici prin acordul scris dat de comerciantul persoanã fizicã sau persoanã juridicã având emblema înregistratã în registrul comerþului, pentru utilizareaunei embleme identice de cãtre un terþ. Nu pot fi înregistrate ca embleme,fãrã autorizarea organelor competente, denumiri ºi reprezentãri figurativecare cuprind reproduceri sau imitaþii de steme, drapele, embleme de stat,sigilii oficiale, blazoane ori altele asemenea.

Ca procedurã, verificarea distinctivitãþii ºi disponibilitãþii emblemei seefectueazã de cãtre Oficiul Registrului Comerþului la solicitareacomerciantului, pe bazã de cerere în care va face o scurtã descriere aelementelor acesteia (conþinut, elemente grafice, formã, culoare etc.) ºi lacare anexeazã macheta emblemei în 3 exemplare destinate aplicãrii pedovada eliberatã deponentului ºi pe cererea de rezervare, respectiv arhivãrii

în catalogul emblemelor.La cererea de înregistrare a emblemei se ataºeazã 3 exemplare ale

acesteia, dovada plãþii taxelor ºi tarifelor datorate Oficiului Registrului

Comerþului ºi dovada acordului autoritãþilor, dacã e cazul.Dovada eliberatã este valabilã pentru o perioadã de 3 luni de la datarezervãrii ºi poate fi prelungitã succesiv, la cererea solicitantului, formulatã

înainte de expirarea duratei, cu plata taxelor ºi tarifelor corespunzãtoare.Discuþiile privind relaþia dintre firmã ºi marcã se pun în termeni

asemãnãtori ºi în relaþia emblemã-marcã.


14/20


2.2.2.2.2.

Redactarea actelorRedactarea actelorRedactarea actelorRedactarea actelorRedactarea actelorconstitutiveconstitutiveconstitutiveconstitutiveconstitutive

FFFFFiind în posesia rezervãriiunei firme pentru societatea comercialã ce urmeazã a se constitui, se poatetrece la redactarea actelor constitutive.

Teoretic actele constitutive sunt douã: contractul de societate ºi statutul,conform art. 5 alin. (1) din LSC. Deosebirea dintre cele douã este una formalã:

se admite cã prin contractul de societate se exprimã în primul rând voinþaviitorilor acþionari de a se asocia în cadrul societãþii, iar prin statut se prevãdregulile conform cãrora va funcþiona societatea.

În practicã, probabil 100% din cazuri, se recurge la prevederea art. 5alin. (3) din LSC care permite ca statutul ºi contractul de societate sã fiecuprinse într-un act unic ºi anume actul constitutiv.

Acesta trebuie sã conþinã o serie de prevederi minimale care suntenumerate în art. 8 din LSC:

1 .1 .1 .1 .1 . datele de identificare a fondatorilor;2 .2 .2 .2 .2 . forma, denumirea ºi sediul social;3 .3 .3 .3 .3 . obiectul de activitate al societãþii, cu precizarea domeniului ºi a

activitãþii principale;4 .4 .4 .4 .4 . capitalul social subscris ºi cel vãrsat ºi, în cazul în care societatea

are un capital autorizat, cuantumul acestuia;5 .5 .5 .5 .5 . natura ºi valoarea bunurilor constituite ca aport în naturã, numãrul

de acþiuni acordate pentru acestea ºi numele sau, dupã caz,denumirea persoanei care le-a adus ca aport;

6 .6 .6 .6 .6 . numãrul ºi valoarea nominalã a acþiunilor, cu specificarea dacã

sunt nominative sau la purtãtor;7 .7 .7 .7 .7 . dacã sunt mai multe categorii de acþiuni, numãrul, valoarea

nominalã ºi drepturile conferite fiecãrei categorii de acþiuni;8 .8 .8 .8 .8 . orice restricþie cu privire la transferul de acþiuni;9 .9 .9 .9 .9 . datele de identificare a primilor membri ai consiliului de

administraþie, respectiv a primilor membri ai consiliului desupraveghere;

10.10.10.10.10.puterile conferite administratorilor ºi, dupã caz, directorilor,

respectiv membrilor directoratului, ºi dacã ei urmeazã sã le exercite împreunã sau separat;


15/20

22 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiuni11.11.11.11.11.datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor

financiar;12.12.12.12.12.clauze privind conducerea, administrarea, funcþionarea ºi controlulgestiunii societãþii de cãtre organele statutare, numãrul membrilorconsiliului de administraþie sau modul de stabilire a acestui numãr;

13.13.13.13.13.durata societãþii;14.14.14.14.14.modul de distribuire a beneficiilor ºi de suportare a pierderilor;15.15.15.15.15.sediile secundare - sucursale, agenþii, reprezentanþe sau alte

asemenea unitãþi fãrã personalitate juridicã -, atunci când se înfiinþeazã o datã cu societatea, sau condiþiile pentru înfiinþarea

lor ulterioarã, dacã se are în vedere o atare înfiinþare;16.16.16.16.16.orice avantaj special acordat, în momentul înfiinþãrii societãþii sau

pânã în momentul în care societatea este autorizatã sã îºi înceapãactivitatea, oricãrei persoane care a participat la constituireasocietãþii ori la tranzacþii conducând la acordarea autorizaþiei încauzã, precum ºi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;

17.17.17.17.17.cuantumul total sau cel puþin estimativ al tuturor cheltuielilorpentru constituire;

18.modul de dizolvare ºi de lichidare a societãþii. În rândurile urmãtoare vor fi prezentate aceste elemente obligatorii aleactului constitutiv al societãþii pe acþiuni, în limita interesului pentru compunereacorectã a unui act constitutiv, urmând ca acolo unde este cazul problemele sãfie dezvoltate în capitole separate.

Datele de identificare a fondatorilorDatele de identificare a fondatorilorDatele de identificare a fondatorilorDatele de identificare a fondatorilorDatele de identificare a fondatorilor

Prin fondatori se înþelege semnatarii actului constitutiv, precum ºipersoanele care au un rol determinant în constituirea societãþii.

Fondatorii sunt tocmai viitorii acþionari (art. 6 alin. 1 LSC). Totuºi seadmite cã ºi alte persoane, fãrã sã devinã acþionari, pot fi fondatori., ca deexemplu o persoanã care a contribuit cu bunele sale oficii pentru ca viitoriiacþionari sã se întâlneascã ºi sã constituie societatea.

Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile oricare au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere,

fals, uz de fals, înºelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luarede mitã, pentru infracþiunile prevãzute de Legea pentru prevenirea ºi


16/20


sancþionarea spãlãrii banilor, precum ºi pentru instituirea unor mãsuri de

prevenire ºi combatere a finanþãrii actelor de terorism, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, pentru infracþiunile prevãzute de art. 143-145 dinLegea nr. 85/2006 privind procedura insolvenþei sau pentru cele prevãzute înLegea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale. (art. 6 alin. 2 LSC).

Trebuie reþinut cã în cazul societãþii pe acþiuni trebuie sã fie cel puþindouã persoane care participã la fondarea societãþii în calitate de asociaþi/ acþionari.

Fondatorii sunt îndreptãþiþi sã primeascã o serie de avantaje din parteasocietãþii.

În cazul societãþilor constituite prin subscripþie publicã rolul fondatoriloreste mult mai important, lor revenindu-le datoria de a rãspunde în faþapersoanelor care participã la constituirea societãþii pentru prejudiciile ce acesteaeventual le-ar suferi.

Datele fondatorilor care trebuie înscrise în actul constitutiv sunt: numele, prenumele; codul numeric personal ºi, dacã este cazul, echivalentul acestuia,

potrivit legislaþiei naþionale aplicabile;

locul ºi data naºterii; domiciliul; cetãþenia.

Acestea trebuie sã fie reþinute ori de câte ori este vorba de a furnizadatele unei persoane fizice.

Dacã fondatorul este o persoanã juridicã atunci prin date de identificarese înþelege:

denumirea, sediul, naþionalitatea, numãrul de înregistrare în registrul comerþului ºi codul unic de

înregistrare, sau echivalentul acestora potrivit legislaþiei naþionaleatunci când este o persoanã juridicã strãinã,

datele de identificare a reprezentantului persoanã fizicã al persoanei juridice.

Acest set de date de identificare poate fi reþinut ori de câte ori se vorbeºtede datele de identificare ale unei persoane juridice. Trebuie avut în vedere cã

persoanele care participã la constituirea societãþii comerciale este necesar sãfie persoane cu capacitate juridicã deplinã. În cazul persoanelor fizice sunt


17/20

24 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiuniexcluse persoanele declarate incapabile. Minorii vor putea fi acþionari fiind

reprezentaþi de cãtre reprezentanþii legali.

FormaFormaFormaFormaForma

În actul constitutiv trebuie precizat ce tip de societate comercialã sedoreºte a se înfiinþa, în cazul societãþii care face obiectul cãrþii de faþã,Societate pe Acþiuni sau prescurtat S.A.

DenumireaDenumireaDenumireaDenumireaDenumirea

Denumirea este echivalentã cu firma. Problematica firmei a fostabordatã anterior în capitolul legat de disponibilitatea ºi rezervarea firmei.

În actul constitutiv se va înscrie firma care a fost rezervatã la OficiulRegistrului Comerþului.

Dacã societatea urmeazã a fi dotatã ºi cu o emblemã ºi s-a fãcut

rezervarea ºi pentru aceasta se va face menþiunea corespunzãtoare.

Sediul Sediul Sediul Sediul Sediul

Sediul societãþii este locul unde societatea fiinþeazã, cu sensul cã acolotrebuie sã funcþioneze organele de conducere ale societãþii. Prin referireasimplã sediul societãþii, în fapt se denumeºte sediul principal al societãþii,menþiune necesarã pentru a-l deosebi de sediile secundare. Sediilesecundare vor fi abordate împreunã cu noþiunea de sucursalã.

Locul unde este stabilit sediul principal al societãþii comerciale prezintão importanþã deosebitã.

În primul rând în funcþie de sediu se defineºte naþionalitatea societãþiicomerciale. Societãþile comerciale cu sediul în România sunt persoane

juridice române. (art. 6 alin. 2 LSC).Tot în funcþie de sediu se stabileºte competenþa Oficiilor Registrului

Comerþului în ce priveºte toate formalitãþile privind societatea comercialã,

ºi în primul rând formalitãþile de constituire. Astfel, va fi competent Oficiul în raza cãruia se stabileºte sediul societãþii comerciale.


18/20


În alegerea sediului trebuie þinut seama de câteva constrângeri.

Conform art. 17 alin. (2) LSC la acelaºi sediu vor putea funcþiona maimulte societãþi, dacã este îndeplinitã cel puþin una dintre urmãtoarele condiþii:a)a)a)a)a) imobilul, prin structura lui, permite funcþionarea mai multor

societãþi în încãperi diferite;b)b)b)b)b) cel puþin o persoanã este, în condiþiile legii, asociat în fiecare dintre

societãþi;c)c)c)c)c) dacã cel puþin unul dintre asociaþi este proprietar al imobilului ce

urmeazã a fi sediul societãþii.Din alt punct de vedere, în alegerea sediului trebuie þinut seama de

categoria de folosinþã a imobilului. În acest sens este de dorit ca sediul societãþiicomerciale sã fie stabilit în imobile cu destinaþie comercialã ºi nu de locuit.

Atunci când totuºi sediul este stabilit într-un imobil cu destinaþie de locuinþãde tip condominium este necesar sã se parcurgã formalitãþi suplimentare,care constau tocmai în obþinerea acordului vecinilor pentru realizarea acesteischimbãri în tipul de utilizare, de la utilizarea pentru locuinþã la utilizareacomercialã.

Obiectul de activitateObiectul de activitateObiectul de activitateObiectul de activitateObiectul de activitate

Obiectul de activitate constã în descrierea activitãþii comerciale pe caresocietatea doreºte sã o desfãºoare.

În primul rând, trebuie sã fie vorba de o activitate comercialã. Nu existão definiþie a activitãþilor comerciale, Codul comercial în vigoare fãcând doar oenumerare exemplificativã. Totuºi este evident cã în obiectul unei societãþicomerciale nu pot intra activitãþi de caritate sau activitãþi de administraþie

publicã.Este obligatorie definirea unui obiect de activitate principal care sã

corespundã ariei de activitate din care societatea va obþine principalele venituri. Alãturi de acesta pot fi înscrise un numãr nelimitat de obiecte de activitatesecundare.

Din punct de vedere formal obiectul de activitate se înscrie în actulconstitutiv conform Codului Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN)aprobat prin Ordinul nr. 337/2007 care reprezintã o descriere standardizatã

a tuturor activitãþilor economice, activitãþile fiind grupate în clase ºi domenii,fiecãrei activitãþi/domeniu/clase corespunzându-i un cod numeric. Fiecare obiect


19/20

26 C onstituirea societãþii comerciale pe acþiunide activitate va fi înscris în actul constitutiv cu denumirea standard din CAEN

însoþit de codul numeric corespunzãtor. Pentru obiectul principal de activitateeste necesarã ºi înscrierea domeniului din care face parte.S-a fãcut o discuþie cu privire la soarta actelor juridice care nu corespund

obiectului de activitate ce a fost înscris în actele constitutive. Opinia autoruluieste cã actele juridice încheiate de societate ºi care nu corespund obiectuluide activitate sunt pe deplin valabile, obiectul de activitate fiind prevãzut înscopuri statistice ºi nu pentru a limita libertatea de a desfãºura acte decomerþ a societãþii comerciale. S-a mai susþinut cã o astfel de abordare arcontraveni principiului specializãrii capacitãþii folosinþã a persoanei juridice,

însã acest principiu trebuie interpretat în sensul cã limitele specializãriisunt încãlcate doar dacã se depãºesc norme imperative care impun limite

în desfãºurarea activitãþii, nu ºi atunci când se depãºeºte limita obiectuluide activitate declarat în scopuri statistice de cãtre societate.

În plus, trebuie reþinut cã pentru anumite activitãþi sunt necesareautorizaþii speciale, iar ca exemplu se pot enumera societãþile bancare,societãþile financiare nebancare, societãþile de servicii de investiþii financiare,plasarea forþei de muncã, farmacii, activitãþi medicale.

În plus, obiectul de activitate trebuie sã fie licit ºi sã nu contravinãordinei publice.

Capitalul socialCapitalul socialCapitalul socialCapitalul socialCapitalul social

Capitalul social reprezintã expresia valoricã a totalitãþii aporturilor înnumerar ºi în naturã ale acþionarilor care participã la constituirea societãþiicomerciale. Prin aport se înþelege obligaþia pe care ºi-o asumã fiecare

acþionar de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonialã. În cazul societãþilor comerciale pe acþiuni aporturile pot fi în numerar

sau în naturã, adicã aporturi care constau în anumite bunuri mobile sauimobile. Bunurile care fac obiectul aportului în naturã pot fi puse la dispoziþiasocietãþii fie prin transmiterea dreptului de proprietate, fie prin transmitereadreptului de folosinþã.

Aportul poate fi constituit ºi din creanþe, caz în care se aplicã regimul juridic al aporturilor în naturã.

Prin capital social subscris se înþelege valoarea capitalului social pe careviitorii acþionari s-au angajat sã îl aducã ca ºi aport în societate. A subscrie la


20/20


capitalul social al societãþii reprezintã în fapt asumarea obligaþiei de cãtre acþionari

de a aduce aportul lor, fie în numerar fie în naturã.Executarea în sine a acestei obligaþii este denumitã vãrsãmânt al capitaluluisocial. Capital social vãrsat reprezintã acea parte a capitalului subscris pentrucare obligaþia de aport, de a aduce banii sau bunurile în societate, a ºi fostexecutatã.

Împãrþirea prezintã importanþã din perspectiva art. 9 alin. (2) din LSCcare permite ca la data înfiinþãrii societãþii comerciale pe acþiuni sã fie efectivvãrsat doar 30% din capitalul social subscris, urmând ca restul sã fie vãrsat maitârziu ºi anume într-un termen de 12 luni de la data înmatriculãrii societãþii în

cazul în care acþionarii au subscris aporturi în numerar, ºi anume într-un termende 2 ani de la data înmatriculãrii pentru aporturile subscrise în naturã.

Astfel, nu tot ceea ce se promite a fi adus în societate trebuie sã fie ºiefectiv adus în societate la data înfiinþãrii acesteia. Este suficient un procentde 30% urmând ca restul obligaþiei asumate sã fie executatã în termeneleamintite mai sus.

Legea foloseºte ºi termenul de capital social autorizat. Pentru a explicaacest termen sunt necesare câteva explicaþii suplimentare. Capitalul socialdupã cum s-a vãzut reprezintã în esenþã angajamentul acþionarilor de acontribui la constituirea patrimoniului societãþii comerciale cu o sumã debani sau alte bunuri. Constituind principala obligaþie pe care o au asociaþiifaþã de societate, este firesc cã orice modificare a cuantumului acesteia sãse facã tot de cãtre acþionari. Totuºi, în mod excepþional, conform art. 220din LSC conducerea societãþii comerciale (consiliul de administraþie saudirectoratul) poate fi autorizatã, chiar ºi prin actul constitutiv, sã procedezela majorarea capitalului social pânã la o anumitã sumã. Aceastã sumã pânãla care consiliul de administraþie sau directoratul este autorizat sã procedeze

la majorarea capitalului social se numeºte capital social autorizat. În cazul societãþilor pe acþiuni trebuie reþinut cã existã obligaþia dea constitui un capital social minim în valoare de 90.000 lei (art. 10 alin. 1din LSC).

De asemenea, nu trebuie uitat cã aportul în numerar este obligatoriu,adicã cel puþin o fracþie din capitalul social trebuie sã fie subscriscorespunzãtor unui aport în numerar.

În ce priveºte aporturile în naturã existã obligaþia evidenþierii separate în actul constitutiv astfel încât sã fie descrise natura ºi valoarea bunurilor

constituite ca aport în naturã, numãrul de acþiuni acordate pentru acesteaºi numele sau, dupã caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport.

Documents

Rasfoire Infiintarea unei societati comerciale pe actiuni.pdf