Investeşte în oameni!Cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin:Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupareDomeniul major de intervenţie: 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupareTitlul proiectului: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)Număr de identificare proiect: POSDRU/99/5.1/G/76304

RAPORT STUDIU

Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE

(START-UP NE)cofinanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Contract POSDRU/99/5.1/G/76304.

PRIVIND IDENTIFICAREA DE OPORTUNITĂŢI ECONOMICEPENTRU IMM-URI ÎN REGIUNEA NORD-EST

SC T-BUSINESS GROUP SRL

NOIEMBRIE 2011

Investeşte în oameni!Cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin:Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupareDomeniul major de intervenţie: 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupareTitlul proiectului: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)Număr de identificare proiect: POSDRU/99/5.1/G/76304

RAPORT STUDIU

Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE

(START-UP NE)cofinanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Contract POSDRU/99/5.1/G/76304.

PRIVIND IDENTIFICAREA DE OPORTUNITĂŢI ECONOMICEPENTRU IMM-URI ÎN REGIUNEA NORD-EST

SC T-BUSINESS GROUP SRL

NOIEMBRIE 2011

2

3

CUPRINS

I. CONTEXTUL DERULĂRII STUDIULUI ....................................................... 5

II. METODOLOGIA DE REALIZARE A STUDIULUI ...................................... 6

III. ANALIZA DATELOR ......................................................................................... 8

III.1. Specificul economic al Regiunii de Nord-Est ............................................................ 8 III.1.1. Descrierea generală a Regiunii de Nord-Est. .................................................................... 8 III.1.2. Specificul economic al judeţelor din Regiunea Nord-Est. .............................................. 11

III.2. Politici de dezvoltare. Priorităţi. .............................................................................. 17 III.2.1. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene. ..................................................... 17 III.2.2. Politica de dezvoltare a României. Instrumente. Priorităţi. ............................................. 19 III.2.3. Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Nord-Est. Obiective. Priorităţi. .................. 20

III.3. Surse de finanţare pentru IMM-uri. ....................................................................... 22 III.3.1. Credite din surse bancare. ............................................................................................... 22 III.3.2. Microcreditarea ............................................................................................................... 25 III.3.3. Programe de sprijin pentru IMM-uri din Fondurile Structurale şi de Coeziune ............. 26 III.3.4. Programe naţionale pentru IMM în perioada 2008-2009 ................................................ 31 III.3.5. Schema de ajutor de stat privind acordarea de ajutoare de minimis ............................... 31 III.3.6. Structuri guvernamentale cu responsabilitate în domeniul IMM .................................... 32 III.3.7. Paşi de urmat pentru obţinerea unei finanţări. ................................................................. 33

III.4. Evoluţia sectorului IMM –urilor între 2007 – 2009. .............................................. 36

III.5. Oportunităţile economice pentru micii întreprinzători în Reg. NE. .................... 41 III.5.1. Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de

Dezvoltare Regională: ..................................................................................................... 41 III.5.2. Oportunităţi economice din planurile de dezvoltare regională şi judeţeană. .................. 41 III.5.3. Oportunităţi economice identificate prin analiza chestionarului aplicat micilor

întreprinzători din Regiunea NE. Analiza datelor primare ............................................. 50

IV. CONCLUZII ....................................................................................................... 55

4

5

I. CONTEXTUL DERULĂRII STUDIULUI

Prezentul Raport de studiu a fost elaborat de către SC T- BUSINESS GROUP SRL în cadrul

contractului Nr. 1751.143 / 10.01.2011, având ca obiect servicii de realizare a unui studiu referitor la oportunităţile de afaceri pe piaţa Regiunii NE, Cod CPV 79300000-7- Studii de piaţa şi cercetare economică; sondaje şi statistici în cadrul proiectului “Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru

ţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contract POSDRU/99/5.1/G/76304.

OBIECTIVUL STUDIULUI: Conform contractului de furnizare servicii şi ofertei noastre, studiul a urmărit următorul

obiectiv de cercetare: Identificarea unor nişe unde concurenţa pe piaţa regională este mai blândă, pentru

orientarea antreprenorială a beneficiarilor către aceste domenii. Studiul a fost realizat prin analiza datelor secundare (alte studii, statistici) şi primare

(chestionare aplicate reprezentanţilor firmelor din regiune). SPECIFICAŢII TEHNICE avute în vedere: Studiul integrează informaţii privitoare la următoarele aspecte minimale: Analiza situaţiei existente în funcţie de următoarele variabile: forme concurenţiale,

indicatori macroeconomici, politicile macro-economice aplicate în ţară; Analiza complementarităţilor cerere-ofertă pentru principalele categorii de produse-

servicii; Principalii factori de influenţă care au determinat dinamica înregistrată: cauze şi

consecinţe; Perspective sectoriale pe termen mediu: estimări privind creşterile economice pe

principalele nişe de piaţă identificate; Alte concluzii relevante scopului studiului.

rr

regiunea de NE. (START-UP NE)” cofinan

6

II. METODOLOGIA DE REALIZARE A STUDIULUI

Studiul propus urmăreşte identificarea de oportunităţi de afaceri pentru întreprinderi mici şi mijlocii în Regiunea Nord –Est pornind de la contextul socio-economic existent şi încercându-se în final o analiză sintetică care să ofere persoanelor care doresc să iniţieze o activitate economică date utile pentru alegerea domeniului şi a obiectului de activitate.

COMPONENTELE STUDIULUI Identificarea oportunităţii economice în contextul strategiei durabile de dezvoltare. Studiu privind situaţia iniţiativei antreprenoriale în Regiunea Nord-Est între 2005 – 2010

structurată pe obiecte de activitate. Studiu privind opinia antreprenorilor din Regiunea Nord-Est asupra oportunităţilor

economice existente şi asupra barierelor întâlnite în dezvoltarea propriei afaceri. Surse de finanţare pentru I.M.M. Concluzii. Culegere de fişe de afaceri. METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE Realizarea studiului se va baza pe: 1. Colectarea şi analiza datelor oficiale existente la nivelul Regiunii Nord-Est relevante

pentru obiectivul studiului şi structurate pe componentele prezentate mai sus: Surse de date: Strategia de dezvoltare durabilă a UE; Strategia de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est pentru 2007-2013; Strategii de dezvoltare la nivelul judeţelor din Regiunea de Nord-Est; Caracterizarea Regiunii Nord-Est; Caracterizarea judeţelor din Regiunea Nord-Est; Sintezele statistice oferite de ONRC; Breviar statistic „România în cifre”; Evaluarea situaţiei de ansamblu a I.M.M.-urilor din România (Consiliul Naţional al

Întreprinderilor Private din România); Programe de finanţare pentru I.M.M.-uri ale unor instituţii ale UE, naţionale, regionale

sau de nivel local; Reviste şi site-uri care conţin articole privitoare la idei de afaceri.

7

2. Chestionar aplicat antreprenorilor din Regiunea de Nord – Est Eşantionare. Chestionarul va fi aplicat antreprenorilor din judeţele din Regiunea de Nord –

Est urmându-se structura ierarhizată pe primele 20 de Coduri CAEN aşa cum va reieşi din Studiul privind situaţia iniţiativei antreprenoriale în Regiunea Nord-Est între 2005 – 2010 structurată pe obiecte de activitate.

Modalitate de aplicare. Aplicarea chestionarului se va face telefonic pentru a se evita

costurile de timp şi de bani necesare în cazul deplasării la sediul agentului economic, dată fiind aria largă vizată de studiu.

Conţinut. Secţiunile şi întrebările chestionarului sunt structurate astfel: -Date demografice. -Motivaţii. -Factori favorizanţi ai afacerii la momentul iniţierii ei. -Bariere individuale şi contextuale în desfăşurarea activităţii. -Oportunităţi de afaceri. 3. Analiza datelor obţinute se va concretiza în concluzii ilustrate cu tabele şi grafice, precum

şi cu fişe de afaceri corelate cu oportunităţile de afaceri identificate. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o anexă.

GRAFICUL DE PRESTARE Programarea activităţilor pe săptămâni de la semnarea contractului de prestări servicii:

Perioada Activitatea Săptămâna 1 Organizarea echipei Săptămâna 2 Realizarea de cercetari preliminare pentru realizarea chestionarului Săptămâna 3 Realizarea de cercetari preliminare pentru formatul analitic al studiului Săptămâna 4 Realizarea formatului analitic al studiului – predarea către beneficiar Săptămâna 5 Realizarea bazei de date şi eşantionarea firmelor din Regiunea de NE Săptămâna 6 Aplicarea chestionarelor în judeţul Iaşi, Vaslui, vizite de verificare a conformităţiiSăptămâna 7 Aplicarea chestionarelor în judeţul Suceava, Botoşani, vizite de verificare a

conformităţii Săptămâna 8 Aplicarea chestionarelor în judeţul Neamţ, Bacău, vizite de verificare a

conformităţii, redactare raport preliminar Săptămâna 9 Centralizarea chestionarelor Săptămâna 10 Concluzii studiu, redactare raport final

8

III. ANALIZA DATELOR

III.1. Specificul economic al Regiunii de Nord-Est

III.1.1. Descrierea generală a Regiunii de Nord-Est.

Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kmp

(15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui.

Unităţi administrativ teritoriale

Judeţul Suprafaţa

Totală (kmp)Număr

LocuitoriNumăr

MunicipiiNumărOraşe

Număr Comune

Număr Sate

Bacău 6.621 716.176 3 5 85 491

Botoşani 4.986 448.423 2 5 71 333

Iaşi 5.476 829.973 2 2 93 418

Neamţ 5.896 562.489 2 3 78 344

Suceava 8.553 706.720 5 11 98 379

Vaslui 5.318 450.269 3 2 81 449

Total Regiune 36.850 3.714.050 17 29 506 2.414

Sursa: Populaţia României - principalele caracteristici demografice 01.07.2009 Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanţurile muntoase împădurite din

Vest, spre podişurile line din centru şi apoi către câmpii in Est, cu lacuri, vii şi zone agricole extinse.

Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte densitatea populaţiei (după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. Ponderea populaţiei ocupate în industrie (18,33 %) şi servicii (34,07 %) se află sub media pe ţară. O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură (47,6 %), mai ales judeţele Botoşani şi Vaslui. În agricultură, din total populaţie ocupată, 17,4 % sunt cu vârste cuprinse între 55-64 de ani, iar 17,1 % cu vârste de peste 65 de ani - fenomen de îmbătrânire a populaţiei ocupate în agricultură.

O parte însemnată a populaţiei active din această regiune lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, şi mai ales în Europa de Vest. Se manifestă, de asemenea, o tendinţă accentuată de emigrare pentru a munci în străinătate, nu doar a forţei de muncă masculine ci şi a femeilor, astfel că în multe localităţi au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii este impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat discrepanţele între localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.

Şomajul înregistrează o valoare superioară celei naţionale, judeţul Vaslui ajungând la o valoare a ratei şomajului aproape dublă faţă de celelalte 5 judeţe. În toate judeţele regiunii, rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în străinătate.

Cea mai mare pondere din populaţia ocupată o deţin cei cu studii liceale şi profesionale (51,9%), urmată de cei cu studii gimnaziale (24,1%). Doar 10,1% deţin studii superioare. Cu cât se înaintează pe grupe de vârstă se constată că are loc o creştere a populaţiei ocupate care are un nivel mai scăzut de instruire.

9

Economie Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României. În interiorul regiunii,

cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui. În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate (mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie uşoară, construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind tradiţional subdezvoltat.

Indicele atractivităţii este cel mai scăzut în această regiune, situaţie reflectată şi de volumul mic al investiţiilor străine directe: în anul 2009, potrivit B.N.R., 975 milioane euro, 1,9% din totalul investiţiilor străine realizate la nivel naţional.

De asemenea, Regiunea Nord - Est are în 2009, potrivit anuarului statistic al României, cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar 17,9 %, numărul total al IMM-urilor fiind de 66.606, micro-întreprinderile având o pondere de peste 80% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi, Bacău şi Suceava au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul opus aflându-se judeţul Vaslui.

Infrastructura de transfer tehnologic, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă insuficient consolidată şi valorificată, dat fiind faptul că structurile create nu au avut încă un impact semnificativ asupra economiei naţionale.

În Regiunea Nord Est există următoarele structuri de infrastructură: • Parcul ştiinţific şi tehnologic TEHNOPOLIS Iaşi, realizat prin programul PHARE CES

2000, beneficiari fiind Consiliul Judeţean Iaşi în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi. • Parcul Industrial HIT Hemeiuşi Bacău realizat prin programul PHARE CES 2000,

beneficiari fiind Consiliul Judeţean Bacău. • Parcul Industrial Botoşani este realizat într-un parteneriat public-privat, fiind administrat de

către SC ELECTROMINING SA Botoşani şi are ca sectoare ţintă industria prelucrătoare, mecanică, construcţii de maşini.

• ASTRICO NORD-EST, primul cluster înregistrat în Regiunea Nord –Est la sfârşitul anului 2006 şi şi-a început activitatea la 01.01.2007. • Zona Industrială Buhuşi este administrată de către SC STOFE BUHUŞI SRL. • Zona Industrială Siret este realizată într-un parteneriat public privat administrată de către

Primăria Oraşului Siret. • Parcul Industrial Ceahlău este administrat de către SC MECANICA CEAHLAU SA şi are

ca sectoare ţinta: construcţii de maşini, industrie uşoară. În afara disparităţilor de dezvoltare vest–est, în Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea

disparităţile urban-rural în ce priveşte gradul general de dezvoltare, dotările infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investiţilor. În acelaşi timp se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat de declinul oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi cele monoindustriale, acestea nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile urbane.

Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de aşezări rurale şi activităţile specifice astfel:

• zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiuni economice prezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol;

• zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate, de-o parte şi de alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funcţiune economică, se pune accent pe pomi-viticultură şi creşterea animalelor. Se remarcă totodată prezenţa unor activităţi economice mai complexe, cum ar fi cele legate de prelucrarea primară până la cea superioară a lemnului, industria prelucrătoare, şi pe alocuri chiar de minerit;

10

• zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cu gospodării izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilităţile publice: gaz metan, apă potabilă, curent electric.

Activităţile economice de bază în mediul rural sunt: agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr fiind practicate aproape în toate judeţele, viticultură - judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultură - judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ), exploatarea şi prelucrarea lemnului - judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău şi turismul rural în judeţele Suceava şi Neamţ.

Zootehnia deţine un loc important, valoarea producţiei animale reprezentând aproape 20% din sectorul zootehnic naţional. Trebuie menţionat că în regiune sunt puţine ferme zootehnice specializate, iar majoritatea animalelor sunt crescute în gospodăriile personale şi utilizate pentru asigurarea unui nivel minim de trai.

După anul 1989 efectivul de animale a scăzut mult, aceasta tendinţă manifestându-se însă global la nivelul întregii țări. Un alt aspect care trebuie luat în considerare este cel cu privire la producţiile medii obţinute în zootehnie, care sunt departe de progresul genetic şi tehnologic înregistrat pe plan vest-european. Comparativ cu ţările membre ale UE, randamentele medii sunt inferioare aproape la toate speciile şi categoriile de animale.

O altă problemă este capacitatea insuficientă a regiunii de a procesa materiile prime din agricultură, de a le promova şi vinde utilizând tehnicile specifice de marketing, în scopul câştigării unor segmente stabile de piaţa şi a lărgirii pieţei de desfacere în ansamblu. Dacă ne referim la capacităţile de procesare ale producţiei vegetale, pomicole, viticole şi ale producţiei zootehnice, regiunea dispune aproape de un potenţial suficient la ora actuală (potenţial ce va putea fi mărit prin accesarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală), dar în ceea ce priveşte promovarea produselor şi aplicarea strategiilor de marketing în vânzarea produselor putem spune că aceasta este deficitară, mai ales ţinând cont de importul masiv de produse alimentare din străinătate, cât şi din celelalte regiuni ale ţării.

Educaţie Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE deţine cea mai mare

pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% şi respectiv 17,7% ), numărul unităţilor destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 18,75% din numărul unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi Suceava (14,4%), deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existente la nivel regional, având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.

Potenţial de dezvoltare Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepanţele ca nivel dar şi ca potenţial de

dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii şi estul mult rămas în urmă (judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui). Şansa zonelor de est, limitrofe graniţei de est a Uniunii Europene, Ucrainei şi Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin segmentare şi împachetare etc.). Pentru aceasta, o analiză a Ministerului Economiei şi Industriei din 2007 recomandă efectuarea unor lucrări de infrastructură, de creare a unor zone cu facilităţi specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din porturile Belgiei, Olandei şi Germaniei, specializate în astfel de servicii.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate.

11

Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Zona muntoasă şi deluroasă din vestul regiunii (judeţele Suceava, Neamţ, Bacău) deţin un potenţial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu uşurinţă în circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamţ, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ), Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistriţa, Zamca, Secu, Sihăstria, Caşin), turism balneo-terapeutic Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălţăteşti, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).

Gradul de dotare al localităţilor şi originalitatea peisajului bucovinean cât şi specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizaţie a populaţiei, pot juca un rol în turismul de lungă durată, cu activităţi sportive, agrement şi pentru optimizarea sănătăţii (Vatra Dornei, Solca, Cacica şi pe Valea Bistriţei şi Moldovei).

Domeniu economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă dar mai ales privind cifra de afaceri. Creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului.

De asemenea, industria textilă a înregistrat o creştere spectaculoasă a cifrei de afaceri după anul 2000, dar productivitatea este slabă datorită folosirii sistemului lohn care are o valoare adăugată mică.

III.1.2. Specificul economic al judeţelor din Regiunea Nord-Est.

Vom analiza specificul economic judeţelor care intră în componenţa Regiunii de Nord-Est, transpunând punctele tari şi punctele slabe aşa cum reies ele din analiza SWOT realizată în cadrul strategiei de dezvoltare a fiecărui judeţ.

JUDEŢUL IAŞI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Număr mare de IMM-uri; Număr mare de firme la 1000 de locuitori; O distribuţie ridicată şi egală a microîntreprinderilor în

aproape toate sectoarele economice; Iniţierea activităţii de recuperare a deşeurilor; Procesarea alimentară predominantă în activitatea

industrială; Forţă de muncă calificată; Potenţial agricol ridicat: suprafaţa agricolă reprezintă

69,45% din suprafaţa totală a judeţului şi suprafaţa arabilă reprezintă 46,7% din totalul suprafeţei agricole;

Cultivarea plantelor uleioase prezintă o creştere semnificativă (98%) în anul 2008 comparativ cu 2003;

Judeţul oferă condiţiile necesare pentru prelucrarea unor importante cantităţi de produse agricole (grâu şi produse de panificaţie, ulei de masă, vin, lapte şi produse din carne);

Existenţa unor centre de excelenţă în regiune în domeniul pomicol şi viticol;

Reglementarea prin emiterea autorizaţiilor integrate;

Echipamente şi tehnologii depăşite fizic şi moral; Capacitate redusă de finanţare; Industrie poluatoare, mare consumatoare de materii

prime şi energie; Practicarea agriculturii “de subzistenţă”; Exploatarea suprafeţelor agricole pe loturi mici; Nivelul scăzut de mecanizare a agriculturii; Lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea

agriculturii; Extinderea insuficientă a sistemelor de irigaţii; Extinderea terenurilor agricole degradate; Lipsa facilităţilor legale din partea administraţiei de

mediu conform Directivei IPPC a tuturor agenţilor economici cu impact asupra mediului din judeţ;

Lipsa de coordonare, de comunicare între autorităţi publice, instituţii locale pentru soluţionarea problemelor de mediu;

Slaba conştientizare a beneficiilor rezultate în urma utilizării deşeurilor rezultate din creşterea animalelor în unităţi tip fermă sau populaţie în conformitate cu

12

Prezenţa unor importante monumente culturale, religioase de importanţă naţională şi internaţională şi turism (de ex. pelerinajul ortodox);

Prezenţa unor staţiuni balneare (Nicolina, ape sulfuroase) şi a atracţiilor naturale;

Înfiinţarea Biroului de Promovare turistică a jud. Iaşi.

prevederile Codului de bune practici agricole; Rata ridicată a şomajului în judeţ; Rata scăzută de folosire a capacităţii hoteliere curente

(în lunile de iarnă) şi o foarte scăzută rată de staţionare peste noapte; importante lanţuri hoteliere internaţionale nu sunt prezente în regiune;

Lipsa unei organizaţii private reprezentative pentru turism;

Numărul mare de localităţi fără reţele de alimentare cu gaze naturale, alimentare cu apă şi reţele de canalizare.

JUDEŢUL VASLUI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Dezvoltarea activităţilor legate de textile, industrie

alimentară, încălţăminte, industria constructoare de maşini şi a prelucrărilor metalice;

Existenţa în industrie a unei infrastructuri fizice disponibile, cu utilităţile aferente;

Infrastructură dezvoltată în domeniul comerţului şi alimentaţiei publice;

Resurse umane disponibile în următoarele domenii: industria alimentară, textilă, confecţii, încălţăminte, construcţii de maşini;

Existenţa materiilor prime pentru industria alimentară; Existenţa potenţialului pentru obţinerea de produse

ecologice; Ponderea ridicată a proprietăţii private asupra terenului

arabil şi efectivului de animale; Suprafaţa mare de teren arabil (care se pretează unei

game largi de culturi agricole); Existenţa unor suprafeţe apreciabile ocupate cu culturi

pomi-viticole şi posibilitatea extinderii acestora; Existenţa specialiştilor cu pregătire superioară în

domeniul agricol; Existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru dezvoltarea

activităţii zootehnice; Existenţa unei suprafeţe apreciabile amenajată pentru

irigaţii şi desecări; Existenţa unor podgorii cu tradiţie - Huşi, Fălciu,

Murgeni, Puieşti, etc.; Existenţa în judeţ a singurei staţiuni de cercetare pentru

combaterea eroziunii solului (Staţiunea de Explorare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni);

Existenţa unor producători de sămânţă certificată cu o valoare biologică superioară şi în mod deosebit seminţe de ierburi perene;

Existenţa unor puncte zonale de colectarea a produselor vegetale;

Existenţa unor acumulări de apă; Constanta dezvoltare a sectorului apicol din judeţ; Existenţa meşterilor populari şi a unui potenţial de

dezvoltare a meseriilor tradiţionale şi a artizanatului; Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului religios,

ecologic, rural, cultural istoric, de agrement, pescuit şi vânătoare;

Existenţa unor obiective cultural religioase cu potenţial turistic;

Existenţa unor manifestări de tradiţie pentru folclorul

Distribuţie neuniformă a întreprinderilor pe teritoriul judeţului (marea majoritate a acestora fiind localizate în Vaslui, Bârlad şi Huşi);

Slaba diversificare a întreprinderilor; Ponderea redusă a investiţiilor străine; Insuficienţa capitalului autohton; Fragilitatea structurii industriale pentru economia de

piaţă, datorită folosirii unor tehnologii învechite, productivităţii şi eficienţei economice scăzute;

Slaba infrastructură de asistenţă pentru afaceri; Lipsa culturii asociative şi slaba cooperare între

întreprinderi; Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii şi pentru activitatea de cercetare dezvoltare;

Forţa de muncă insuficient calificată şi rezistenţa la schimbare;

Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; Ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul productiv şi

de servicii (cu excepţia comerţului şi alimentaţiei publice);

Slaba informare a IMM-urilor cu privire la normele europene;

Calitatea slabă a serviciilor către populaţie; Caracterul preponderent agricol al judeţului cu câteva

zone de concentrare industrială; Existenţa proceselor de despădurire şi a proceselor de

eroziune şi a alunecărilor de teren; Ponderea mică a suprafeţelor cuprinse în exploataţii

agricole mari; Lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare şi

valorificare superioară a produselor specifice; Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din

agricultură; Insuficienta valorificare a potenţialului hidrologic al

regiunii; Ponderea ridicată a activităţii zootehnice în gospodăriile

agricole individuale comparativ cu exploataţiile agricole;

Insuficienta dezvoltare a agroturismului; Slaba diversificare a activităţilor economice în zona

rurală; Ponderea foarte mare a populaţiei ocupate în

agricultura; Populaţia îmbătrânită în mediul rural; Lipsa echipamentelor de irigaţii;

13

regiunii; Existenţa unor zone cu potenţial natural, care pot fi

valorificate ca zone de agrement; Existenţa unor zone propuse pentru a fi recunoscute ca

arii protejate şi situri Natura 2000; Existenţa izvoarelor de ape cu proprietăţi curative de la

Ghermăneşti.

Accesul redus la informaţii şi servicii de consultanţă; Existenţa unui număr mare de deţinători de teren

agricol cu proprietăţi mici (2-3 ha) şi dispersate care nu permit aplicarea unor sisteme de agricultură adecvate condiţiilor naturale specifice;

Insuficienţa centrelor de însămânţare artificială în zona rurală;

Inexistenţa asociaţiilor producătoare agricole pentru valorificarea produselor agricole;

Slaba dezvoltare a turismului. JUDEŢUL BACĂU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Poziţia a doua la nivelul regiunii Nord Est din punct de

vedere al întreprinderilor active economic la sfârşitul anului 2008;

Întreprinderile care activează în domeniul industriei prelucrătoare şi construcţiilor deţin ponderi importante în totalul întreprinderilor;

Întreprinderile din sectorul industrial deţin o pondere de 42,6% în numărul salariaţilor de la nivelul întreprinderilor active;

8.164 întreprinzători privaţi, judeţul ocupând poziţia secundă la nivel regional (18,6%);

Existenţa unei infrastructuri în domeniul industriei – zone, parcuri industriale;

Existenţa unor resurse naturale importante pentru dezvoltarea industriei;

Nivel relativ ridicat de dezvoltare a industriei; Se înregistrează o creştere a valorii lucrărilor de

construcţii realizate la nivel judeţean, în perioada 2004-2008, indicii valorii lucrărilor de construcţii fiind, în general, superiori celor înregistraţi la nivel naţional;

Capitalul social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital din judeţul Bacău era, la finalul anului 2009, de 567.068,3 mii Euro, reprezentând aproape 46% din totalul de la nivel regional;

Ponderea suprafeţelor agricole ocupate cu păşuni (27,0%) şi fâneţe (12,3%) este mai ridicată decât cea de la nivel regional (23,3% şi, respectiv, 9,4%), potenţial pentru dezvoltarea zootehniei;

Calitatea solurilor poate fi apreciată ca fiind bună, 20% dintre terenurile arabile încadrându-se în clasele I şi II de calitate şi 40% în clasa III;

Numărul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură a crescut în perioada 2003-2009;

Evoluţie ascendentă 2003-2009 a efectivelor de animale;

Fond forestier important, pondere de 40,6% din totalul suprafeţei judeţului Bacău;

Existenţa zonelor etnografice – tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri etc.;

Cadrul natural, peisaje; Accesibilitate relativ bună; Obiective turistice atractive

– staţiunea Slănic Moldova, Sanatoriu Salina Tg. Ocna etc.;

Posibilitatea practicării unor forme variate de turism –

Reprezentare / dezvoltare mai redusă a sectorului serviciilor;

Reducerea numărului mediu al salariaţilor din întreprinderile active economic în 2008 înregistrându-se 90,1% din numărul salariaţilor din 2004;

În perioada 2003-2008, indicii de volum ai producţiei industriale din judeţul Bacău sunt în general subunitari, marcând reduceri ale volumului producţiei industriale;

Reducerea ponderii în totalul regional al capitalului social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital înmatriculate în judeţul Bacău cu aproximativ 6 puncte procentuale, în 2009, faţă de 2008;

Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole care revin la 1.000 ha teren agricol, înregistrează valori similare cu cel de la nivel regional, însă este inferior celui de la nivel naţional;

Suprafaţa arabilă amenajată cu lucrări de irigaţii reprezintă 10,9% din total arabil;

Reducerea suprafeţelor agricole pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice;

S-au înregistrat reduceri ale producţiei ramurii zootehniei;

Tendinţa de scădere a suprafeţelor totale cultivate, înregistrată începând cu anul 2006;

Scăderea suprafeţelor viilor pe rod şi a numărului pomilor fructiferi;

Grad scăzut de asociere a terenurilor în exploataţii mari; Suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat lucrări de

împădurire în 2008, reprezintă doar 0,10% din fondul forestier al judeţului Bacău;

Volumul de lemn recoltat la nivel judeţean a crescut continuu începând cu 2006, astfel încât, volumul recoltat în 2009 reprezenta 109,3% din cel recoltat în 2003;

Reducerea, în 2009 faţă de 2004, a numărului de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare;

Concentrarea puternică a infrastructurii de cazare la nivelul staţiunii Slănic Moldova şi a municipiilor Bacău şi Oneşti;

Pondere redusă a sosirilor turiştilor străini în total sosiri (9,1%);

În perioada 2004-2009 indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune s-a redus cu 6,8 puncte procentuale, de la 39,2%, la 32,4%;

14

balnear&spa, agroturism, cultural-religios, activ, de aventură, sportiv;

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de la nivelul judeţului Bacău a fost superior celui de la nivel regional şi chiar naţional în perioada 2004-2009.

În Municipiul Bacău se înregistrează un indice de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 24,4%, inferior celui de la nivel naţional 2008, pentru oraşele reşedinţă de judeţ (32,6%).

JUDEŢUL NEAMŢ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa unor importante obiective turistice cum sunt

Masivul Ceahlău, lacul Cuejdel, mănăstiri, Staţiunea Durău, Cetatea Neamţului, lacul Izvorul Muntelui etc.;

Clima şi mediu înconjurător favorabile practicării turismului pe parcursul întregului an;

Reţea hidrografică bine dezvoltată (densitate medie de 0,34 km/km2, faţă de media pe ţară de 0,27 km/km2;

Prezenţa unor importante zăcăminte de minereuri, ape minerale şi roci utilizabile în construcţii;

Terenuri cu vegetaţie forestieră 41,7 % şi terenuri cu folosinţă agricolă 48,9%;

Rezerve importante de apă potabilă; Evoluţie pozitivă a mediului de afaceri prin creşterea

profitului curent şi a cifrei de afaceri; Existenţa a 2 parcuri naţionale, 1 parc natural, 20 de

rezervaţii naturale, 6 monumente ale naturii şi 2 arii de protecţie avifaunistică;

Tradiţii folclorice nealterate; Nivelul scăzut al poluării; Existenţa a 5 tipuri de habitate naturale de interes

naţional şi comunitar cu o stare favorabilă de conservare;

Existenţa a 2 parcuri naţionale, 1 parc natural, 20 de rezervaţii naturale, 6 monumente ale naturii şi 2 arii de protecţie avifaunistică cu suprafaţa totală de 7,49% din suprafaţa judeţului;

Desemnarea prin acte normative naţionale a siturilor Natura 2000;

Cantitate mare de masă lemnoasă pusă în circuitul economic din fondul forestier de stat;

Stare de sănătate bună a pădurilor; Condiţii pedoclimatice favorabile pentru 3 culturi:

porumb, grâu, cartof; Condiţii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei

(păsări, ovine, porcine, bovine); Relaţii comerciale favorabile cu pieţele interne şi

externe.

Grad scăzut de utilizare a potenţialului turistic al judeţului;

Infrastructura de agrement slab diversificată şi dezvoltată;

Infrastructura de transport slab dezvoltată (în special pe sistemul de cale ferată);

Alimentări cu gaz, apă, canalizare insuficient dezvoltate;

Lipsă personal specializat în special în domeniile social, construcţii, turism;

Plan depăşit de amenajare a teritoriului judeţean; Deficienţe în managementul deşeurilor; Accesul limitat al populaţiei în special din mediul rural,

la informaţii cu caracter economic, social, administrativ, etc.;

Scăderea suprafeţelor împădurite în fondul forestier de stat şi privat;

31% din suprafaţa totală a fondului forestier prezintă diverse atacuri ale dăunătorilor;

Lipsa cadastrului forestier; Tehnică agricolă învechită; Lipsa de pregătire profesională a celor care cultivă

pământul; Îmbătrânirea forţei de muncă în domeniu; Infrastructura de transport slab dezvoltată (în special pe

sistemul de cale ferată); Reţeaua de drumuri nu suportă sarcina de transport

maximă autorizată; Lipsa legăturilor cu autostrada; Infrastructura de agrement slab dezvoltată; Grad scăzut de utilizare a potenţialului turistic al

judeţului; Insuficienta pregătire a personalului; Calitate slabă a serviciilor turistice; Infrastructura de transport inadecvată în unele zone; Interes scăzut al populaţiei din zona rurală în ceea ce

priveşte turismul; Promovarea insuficientă a turismului.

JUDEŢUL SUCEAVA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Reţeaua hidrografică, cuprinzând lacuri naturale, râuri şi pâraie, favorizează dezvoltarea unor activităţi legate de pomicultură şi piscicultură, iar pajiştile şi fâneţele contribuie la dezvoltarea sectorului de creştere a animalelor, mai ales în zona de munte;

Funcţionarea în municipiul Vatra Dornei a Federaţiei

Închiderea sau restrângerea activităţii unui număr mare de societăţi comerciale, mai ales în municipiile Suceava şi Fălticeni, în oraşele Siret şi Gura Humorului, unităţi reprezentative pentru economia judeţului cu ani în urmă, au accentuat criza locurilor de muncă;

Numărul mic al investitorilor români şi străini care

15

Agricultorilor din Zona de Munte înlesneşte îndrumarea şi coordonarea acestora în cultivarea eficientă a terenurilor agricole, creşterea şi exploatarea raselor de animale cu randament ridicat;

Existenţa CEBS (Centrul Economic Bucovina Suceava) care presupune facilităţi de producţie şi centru expoziţional;

Poziţia geografică – peisaje naturale atractive; Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită; Floră, faună diversă; Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate; Ecosistem, rezervaţii naturale; Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe

toată perioada anului (în toate anotimpurile); Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din

Bucovina), din care 7 sunt protejate şi aflate în patrimoniul UNESCO;

Existenţa „celor 1000 de biserici”; Existenţa muzeelor; Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un

bogat trecut istoric; Accesibilitate asigurată prin drumul european E85; Aeroportul Suceava – Salcea si reţeaua feroviară; Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, hoteluri,

moteluri) cu respectarea standardelor internaţionale;

operează în judeţ, datorită distanţei mari faţă de capitală şi a infrastructurii necorespunzătoare;

Existenţa unor arii extinse de terenuri degradate, mai ales în fostele zone miniere ale judeţului;

Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de care dispune judeţul;

Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii;

Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului;

Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);

Promovare insuficientă a evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile regiunii;

Măsuri insuficiente pentru întreţinerea, conservarea monumentelor istorice şi culturale;

Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.

JUDEŢUL BOTOŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Situarea judeţului la extremitatea nord-estică a

României pe trasee rutiere de intrare în Rep. Moldova şi Ucraina;

Existenţa anumitor ramuri industriale dezvoltate (confecţii, fibre şi fire sintetice, tricotaje, aparatură electronică, industrie alimentară, prelucrarea lemnului);

Existenţa incubatorului de afaceri în municipiul Botoşani;

Ponderea ridicată a salariaţilor ce activează în IMM-uri; Raport ridicat al IMM-urilor la cifra de afaceri a

judeţului; Existenţa unor spaţii de producţie nefolosite; Aport ridicat al sectorului productiv şi de construcţii la

cifra de afaceri comparativ cu sectorul serviciilor şi comerţului;

Existenţa unor certificări a agenţilor economici privind managementul calităţii conform ISO 9001;

Existenţa unui sistem bancar bine dezvoltat şi reprezentat la nivelul judeţului;

Zone cu diversitate de resurse naturale; Populaţie ospitalieră; Judeţul are potenţial pentru turismul cultural şi

ecumenic; Există zone turistice cu tradiţie; Piaţă tradiţională de turism local, recunoscută prin:

turism cultural, folcloric şi etnografic, de promovare a artei culinare tradiţionale;

Lacuri de acumulare parţial amenajate; aproape 150 iazuri în judeţ;

Zone protejate cu suprafeţe întinse (rezervaţii naturale,

Numărul de salariaţi în scădere; Volum redus al investiţiilor, în special al celor străine; Infrastructura fizică slab dezvoltată (în special de

transport), distanţa faţă de aeroporturi; Slaba promovare a judeţului pentru atragerea

investitorilor străini; Dependenţa mare faţă de sectorul confecţiilor, lipsa

alternativelor de dezvoltare; Lipsa unei culturi antreprenoriale; Ramuri industriale în declin sau pe cale de dispariţie; Slaba comunicare între actorii implicaţi în activităţi

economice, lipsa asocierii acestora la nivel judeţean; Lipsa unor facilităţi acordate de autorităţile locale

pentru începerea sau dezvoltarea unor afaceri; Slaba consultanţă în domeniul afacerilor; Lipsa unei baze de date referitoare la potenţialul

investiţional la nivel de judeţ; Promovare insuficientă a turismului din judeţul

Botoşani; Lipsa noţiunilor de management, legislaţie şi

necunoaşterea limbilor străine de către cei implicaţi în reţelele de turism rural;

Meşteşuguri artizanale şi ceramice insuficient promovate în mediul intern şi extern;

Lipsa ofertelor turistice, mai ales în mediul rural; Lipsa resurselor umane specializate pentru furnizarea

unor servicii turistice de calitate; Lipsa organizaţiilor de promovare a turismului; Slaba colaborare cu operatorii de turism de la nivel

naţional şi internaţional;

16

parcuri, etc.); Potenţial turistic cinegetic, pentru pescuit sportiv, silvo-

turism şi de recreere; Există licee care pregătesc tineri pentru domeniul

turistic; Capacitate de cazare hotelieră şi în pensiuni, atât în

mediul urban cât şi rural; Existenţa operatorilor de turism acreditaţi în domeniu; Două treimi din suprafaţa judeţului sunt terenuri

arabile, pretabile producţiei de: cereale, cartofi, sfeclă, porumb etc.;

Există resurse umane calificate în domeniu; Teren cu fertilitate naturală ridicată (cernoziom); Utilizarea îngrăşămintelor naturale (gunoi de grajd); Tradiţie în creşterea animalelor; Există potenţial pentru piscicultură; Material săditor de calitate disponibil pentru

producători; Existenţa staţiunii de cercetare Popăuţi, cu rezultate în

domeniu; Există potenţial pentru practicarea unei agriculturi

ecologice; Există potenţial pentru culturi energetice; Apariţia unor noi activităţi agricole (diversificarea

ofertei – apicultură, helicicultură, plante medicinale); Existenţa unor modele de bună practică pentru

dezvoltare durabilă; Zone cu complexitate mare de resurse naturale; Zone cu tradiţie agricolă; Efectivul de animale raportat la terenul agricol este

peste media pe ţară; Surse importante de venituri prin exploatarea pădurilor şi a fondului cinegetic;

14,37% din suprafaţa agricolă totală o reprezintă pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;

Rezervaţii şi zone protejate recunoscute; Surse suplimentare de venituri (fructe de pădure,

ciuperci, turism); Reţeaua de drumuri forestiere deserveşte şi comunităţile

rurale; Resurse umane disponibile în mediul rural; Existenţa unităţilor de procesare a cărnii şi a produselor

lactate; Economia în mediul rural este în dezvoltare; Creşterea numărului de posturi telefonice din mediul

rural;

Oferta de servicii turistice este insuficient diversificată şi adaptată potenţialului existent;

Infrastructura de acces către obiectivele turistice este insuficient reabilitată şi modernizată;

Asociaţii agricole cu suprafeţe şi randament relativ scăzut;

Necorelarea producţiei cu cererea existentă pe piaţă; Incapacitatea formelor asociative ale producătorilor de

a proteja şi promova interesele fermierilor individuali; Preţuri de achiziţie mici pentru produsele agricole; Resursele financiare ale fermierilor sunt foarte mici,

insuficiente pentru investiţii; Ponderea mare a agriculturii de subzistenţă; Lipsa utilajelor agricole performante; Creşterea suprafeţelor terenurilor degradate (alunecări

de teren, etc.); Creşterea suprafeţelor de teren nelucrate; Grad ridicat de îmbătrânire a populaţiei rurale; Rata natalităţii mică; Lipsa culturilor alternative şi monocultura vegetală; Pierderea unor însemnate suprafeţe de pajişti; Productivitatea scăzută în agricultură cauzată de

fărâmiţarea terenurilor aflate în proprietatea privată, irigări necorespunzătoare, unităţi de producţie mici;

Renunţarea la culturile de plante medicinale şi tehnice; La nivel judeţean, nu au fost realizate suficiente

împăduriri; Slaba diversificare a serviciilor agro-turistice; Lipsa colaborării cu operatorii de turism; Numărul scăzut de IMM-uri în mediul rural; Nivel scăzut al educaţiei în mediul rural; Şomaj ridicat în rândul populaţiei tinere din mediul

rural; Număr mic de medici în mediul rural; Slaba dotare a cabinetelor şi lipsa medicilor specialişti

în mediul rural;

17

III.2. Politici de dezvoltare. Priorităţi.

III.2.1. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă internă de

493 de milioane de cetăţeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice şi sociale între aceste state şi cele 268 regiuni ale lor.

Obiectivul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii prin coeziunea economică şi socială, reducând discrepanţa dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Instrumentele prin care se realizează politica regională a UE sunt: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune. Cele trei fonduri contribuie la realizarea următoarelor trei obiective: „Convergenţă”, „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” şi „Cooperare teritorială europeană”.

Figura nr.1 Obiectivul „Convergenţă” este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere economică şi

factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Obiectivul „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă” este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă, printr-o abordare duală. Aceasta constă, mai întâi, în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să anticipeze şi să fie favorabile schimbărilor economice stimulând inovarea, societatea bazată pe cunoaştere, spiritul antreprenorial şi protecţia mediului şi îmbunătăţind accesabilitatea, iar apoi, în creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă prin adaptarea forţei de muncă şi prin efectuarea de investiţii în materie de resurse umane.

Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” este destinat să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor iniţiative locale şi regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea transnaţională prin acţiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională, precum şi schimbul de experienţă.

Repartizarea pe obiective a fondurilor: * 81,54 % pentru obiectivul „Convergenţă” * 15,95 % pentru obiectivul „Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă” * 2,52 % pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”

Obiective FoFondurile

Convergenţă FEDR FSE Fondul de coeziune

Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă

FEDR FSE

Cooperare teritorialăeuropeană FEDR

18

*milioane Euro Figura nr.2

Priorităţile politicii regionale europene grupate în funcţie de cele trei obiective:

1. Convergenţă. Acţiunile întreprinse prin FEDR cuprind următoarele domenii: * cercetare şi dezvoltare tehnologică (CDT); * inovare şi spirit antreprenorial; * societate informaţională; * mediu; * prevenirea riscurilor; * turism; * cultură; * transporturi; * energie; * educaţie; * sănătate.

2. Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă. Priorităţile acestui obiectiv se concentrează asupra a trei aspecte:

* inovare şi economia cunoaşterii: consolidarea capacităţilor regionale în materie de cercetare şi dezvoltare tehnologică, stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial şi dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia cunoaşterii;

* mediu şi prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacităţii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante şi elaborarea de planuri pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice;

* acces la serviciile de transport şi telecomunicaţii de interes economic general.

3. Cooperare teritorială europeană. Ajutorul furnizat prin FEDR se grupează în jurul a trei axe: * dezvoltarea de activităţi economice şi sociale transfrontaliere; * stabilirea şi elaborarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între

regiunile maritime; * consolidarea eficacităţii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea interregională,

prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin schimburi de experienţă între autorităţile regionale şi locale.

213.27

54.96 8.72 70Convergență (70 fondulde coeziune)Competitivitate regională șiocuparea forței de muncăCooperare teritorială europeană

19

Figura nr.3

III.2.2. Politica de dezvoltare a României. Instrumente. Priorităţi.

Planul Naţional de Dezvoltare. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Pentru perioada de referinţă a PND 2007-2013 au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative; Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) a fost elaborat pe baza PND şi

urmăreşte să armonizeze toate aceste priorităţi într-o strategie coerentă care să fie nu numai logică pentru România, dar să se şi conformeze şi armonizeze cu strategiile Comisiei Europene, inclusiv strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă.

Pornind de la priorităţile şi acţiunile stabilite prin CSNR au fost elaborate Programele operaţionale, structurate fiecare dintre ele pe axe prioritare de finanţare.

Programele Operaţionale (PO) sunt documente strategice elaborate de statul România şi

aprobate de către Comisia Europeană care cuprind setul de priorităţi multianuale care pot fi cofinanţate din Instrumentele structurale, din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii precum şi din alte fonduri. Programele Operaţionale sunt de două feluri: regionale sau sectoriale.

Repartizarea bugetului alocat politicii regionale

Sursa: Comisia Europeană

Inovare 24%Transport 22%Resurse umane 22%Mediu 19%Altele 13%

20

Programul Operaţional Sectorial pentru creşterea competivităţii economice (POSCCE); Programul Operaţional Sectorial Infrastructura de Transport (POS T); Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS M); Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ; Programul Operaţional Regional (POR) Programul Operaţional pentru Asistenta Tehnica (POS AT) Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POS DCA)

III.2.3. Strategia de dezvoltare durabilă a Regiunii Nord-Est. Obiective. Priorităţi.

Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord-Est) reprezintă cererea de finanţare a regiunii, fiind instrumentul prin care regiunea îşi promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social, reprezentând în acelaşi timp contribuţia regiunii la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare şi a Programelor Operaţionale.

Obiectivul general şi obiectivele specifice ale PDR Nord-Est:

Strategia Regională Nord Est 2007-2013 conţine priorităţi şi măsuri ce vor putea fi finanţate

din instrumente structurale prin Programul Operaţional Regional, Programe Operaţionale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Creşterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurala, precum şi din alte surse de finanţare, având următoarea structură:

Reducerea decalajului existent faţă de regiunile dezvoltate ale

României prin creşterea gradului de competitivitate şi

atractivitate regională

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii

fizice şi sociale

prezervând în acelaşi timp condiţiile de

mediu

Consolidarea mediului

de afaceri prin creşterea

competitivităţii şi

eficienţei microîntreprinde

rilor si IMM-urilor

Realizarea de investiţii şi

dezvoltarea de noi

servicii turistice în

vederea valorificării potenţialului

turistic regional

Dezvoltarea mediului

rural în vederea creşterii

nivelului de trai a

locuitorilor

Adaptarea calificărilor si a nivelului de

calificare la cerinţele pieţii

si a includerii sociale

a categoriilor

21

Tabelul nr. 1

Prioritate 1 - Infrastructura

şi mediul

Măsura 1.1. Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier Măsura 1.2. Modernizarea gărilor şi a reţelei feroviare Măsura 1.3. Modernizarea infrastructurii aeroportuare Măsura 1.4. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu Măsura 1.5. Dezvoltarea infrastructurii energetice Măsura 1.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de

sănătate Măsura 1.7. Înfiinţarea centrelor de asistenţă socială Măsura 1.8. Reabilitare urbană

Prioritate 2 - Sprijinirea afacerilor

Măsura 2.1. Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi dezvoltării celor existente

Măsura 2.2. Servicii de consultanţa în/şi pentru dezvoltarea afacerilor în regiune Măsura 2.3. Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică

Prioritate 3 – Turism

Măsura 3.1. Investiţii în turism Măsura 3.2. Promovarea potenţialului turistic

Prioritate 4 - Dezvoltare

rurală

Măsura 4.1. Dezvoltarea infrastructurii rurale Măsura 4.2. Diversificarea activităţilor economice alternative din mediul rural

Prioritate 5 - Dezvoltarea resurselor

umane şi a serviciilor

sociale

Măsura 5.1. Dezvoltarea formării continue Măsura 5.2. Sprijin pentru dobândirea competentelor antreprenoriale Măsura 5.3. Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a

categoriilor dezavantajate Măsura 5.4. Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a populaţiei

ocupate din mediul rural Măsura 5.5. Dezvoltarea formării iniţiale Măsura 5.6. Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului

fondurilor structurale Măsura 5.7. Dezvoltarea de servicii existente şi înfiinţarea de noi servicii

comunitare alternative

22

III.3. Surse de finanţare pentru IMM-uri.

Raportul anual privind sectorul IMM 2010 prezintă următorul tablou al surselor de finanţare

pentru IMM-uri:

resurse proprii ale iniţiatorilor şi ulterior resurse din veniturile operaţionale ale întreprinderii; împrumuturi private ale asociaţilor; credit comercial (credit-furnizor, ca urmare a duratei de timp dintre momentul livrării,

prestării serviciului şi cel al încasării efective a contravalorii acestora şi, respectiv, credit-cumpărător prin mecanismul plaţilor în avans);

credite bancare pentru operaţiuni curente şi pentru investiţii; operaţiuni de leasing, factoring; microcredite de la societăţi de microfinanţare; fonduri nerambursabile din programe naţionale, europene sau internaţionale multilaterale sau

bilaterale, obţinute în condiţii de concurs şi pe baza unui proiect cu sprijinul unor instituţii specializate (garanţii ale FNGCIMM);

emisiuni de titluri de valoare (de tipul acţiunilor sau obligaţiunilor) pe piaţa de capital; „private equity”, respectiv capital participativ şi alte finanţări ale investitorilor privaţi

(„business angels”) sau instituţionali (fonduri cu capital de risc); produse de garantare care au menirea s sprijine şi s faciliteze accesul firmelor la categorii de

surse de finanţare din sursa bancară sau/şi a programelor de finanţare cu fonduri nerambursabile din categoria ajutoarelor de stat în condiţiile legii. Accesarea uneia sau mai multor surse de finanţare dintre cele enumerate mai sus este în

strânsă legătură, pe de o parte, cu etapa de dezvoltare a întreprinderii şi, pe de altă parte, cu oferta de surse de finanţare disponibilă pe piaţă la acel moment, adresată IMM-urilor.

Sursele de finanţare din categoria celor îndreptate către dezvoltare şi inovare sunt de natură complexă şi necesită atât un cadru de reglementare corespunzător, cât şi instituţii adecvate.

III.3.1. Credite din surse bancare.

Odată cu dezvoltarea sectorului bancar românesc, situaţia accesului la finanţare s-a redresat gradual în anii premergători aderării României la Uniunea Europeană şi a atins un maximum de ofertă şi respectiv de cerere de credite bancare adresate sectorului IMM în anii 2007-2008, când o mare parte din bănci, inclusiv cele de dimensiuni mari, se specializaseră în finanţarea IMM-urilor.

ă ă

23

Evoluţia creditelor în lei şi în valută acordate agenţilor economici din România, în perioada 2007-2009

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

2007 2008 2009

Credite în lei

Credite în valută

Sursa: Banca Naţională a României Grafic nr.1 În România, conform Raportului mai sus menţionat, funcţionează un număr de 43 de instituţii

bancare abilitate să desfăşoare activităţi de creditare. De asemenea, trebuie evidenţiat faptul că în anul 2009 nu s-a înregistrat nici un eveniment negativ pe piaţa bancară care să conducă la ieşirea unor instituţii de credit din piaţă, dimpotrivă, pe piaţa bancară românească şi-au făcut apariţia noi bănci cu aport de capital străin.

Influenţele exercitate de criza financiară mondială au condus în 2009 la restrângerea ofertei de creditare de pe piaţă, inclusiv a celei care se adresează IMM-urilor. De altfel, această situaţie nu este specifică doar pentru România, IMM-urile din toate cele 27 de ţări membre ale UE fiind confruntate cu aceleaşi dificultăţi.

Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM 2011-2013 stabileşte ca primă prioritate îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare. Printre măsurile propuse pentru îndeplinirea acestui obiectiv specific sunt incluse atât consolidarea sistemului de fonduri de garantare pentru IMM-uri, cât şi sporirea accesibilităţii fondurilor de micro-creditare.

În prezent în România funcţionează 5 instituţii de garantare a creditelor: Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Banca de Export-Import a României (EXIMBANK), Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) şi Fondul Român de Contragarantare (FRCG).

Cele 5 fonduri acordă garanţii astfel:

FRGC garantează preponderent întreprinzătorii privaţi, neadresându-se în mod special unui grup ţintă;

FGCR este un fond specializat pe un sector ţintă, garantând credite obţinute de persoane fizice şi juridice (producători agricoli şi procesatori de produse agroalimentare) pentru realizarea producţiei agricole, stocarea, precum şi realizarea de investiţii în domeniul agricol;

EXIMBANK funcţionează atât ca bancă, cât şi ca firma de asigurare a creditelor de export. Oferta EXIMBANK vine în completarea gamei de produse financiare, bancare, de asigurari şi garanţii furnizate de băncile comerciale, garantând creditele şi scrisorile de garanţie bancară contractate de IMM-uri în general a creditelor pentru exporturi, cât şi a creditelor contractate în scopul realizării de proiecte din domeniile prioritare de dezvoltare.

FNGCIMM acordă garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de IMM-uri de la băncile comerciale sau din alte surse autorizate. În plus, FNGCIMM acordă şi finanţări directe către IMM-uri.

24

FRCG a fost înfiinţat în 2009, fiind constituit ca instituţie financiară specializată şi având ca unic obiect de activitate contragarantarea garanţiilor acordate de fondurile de garantare, persoane juridice române, pentru credite şi alte instrumente financiare obţinute de IMM-uri de la băncile comerciale şi din alte surse.

FNGCIMM S.A. – IFN a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2001 prin H.G. nr. 1211/2001 în scopul susţinerii activităţilor întreprinzătorilor (IMM-uri, societăţi cooperatiste şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice potrivit legii). Ca formă de organizare juridică, FNGCIMM este societate comercială pe acţiuni, având drept unic acţionar statul român, reprezentat începând cu 2009 de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). FNGCIMM acordă următoarele tipuri de garanţii pentru IMM:

Garanţii pentru IMM pe baza fondurilor proprii: o Garanţii individuale (convenţii de împărţire a riscurilor); o Convenţia-plafon de garantare; o Angajament de garantare;

Garanţii acordate pe baza fondurilor de administrare (MADR); Gestionarea garanţiilor de stat pe bază de mandat (MFP).

FNGCIMM a cunoscut o adevărată evoluţie în ultimii ani şi îndeosebi începând cu 2006.

Motivele au fost atât politicile de promovare a acestui tip de sprijin financiar, implementate îndeosebi în contextul aderării României la Uniunea Europeană, cât şi efectele crizei financiare mondiale.

În 2009, FNGCIMM a întreprins o serie de măsuri menite să faciliteze accesul IMM-urilor la serviciile oferite: a fost ajustată politica de risc a Fondului şi au fost lansate noi produse de garantare. Plafonul ratei de garantare a fost majorat la 80% pentru toate instrumentele de garantare (anterior rata maximă de garantare fiind aplicată îndeosebi pentru a stimula investiţiile şi finanţarea start-up-urilor). În portofoliul serviciilor oferite de FNGCIMM au fost incluse garantarea finanţărilor bancare acordate IMM pentru plata datoriilor către bugetul de stat, garantarea creditelor restructurate ca urmare a deprecierii pieţei imobiliare, a creditelor în valută şi a împrumuturilor ce au ca obiect refinanţarea creditelor IMM-urilor cu capacitate de rambursare temporar redusă.

În cadrul aceluiaşi pachet de măsuri, a fost lansat şi Angajamentul de Garantare – modalitate de acces la garanţiile financiare ale fondului negociată direct cu beneficiarul (IMM) şi prin care se atestă decizia FNGCIMM de a deveni partener al întreprinzătorului şi de a garanta executarea obligaţiilor financiare asumate de acesta, angajamentul de garantare urmând a fi prezentat de către IMM finanţatorului ca anexă la documentaţia necesară acordării creditului.

FNGCIMM a simplificat politica de comisionare pentru toate instrumentele de garantare prin stabilirea a două niveluri de taxe: o taxa mai scăzută, pentru IMM-urile care participă la proiecte cofinanţate din fondurile europene, şi cea de-a doua pentru garantarea celorlalte credite.

Cu toate acestea numărul garanţiilor solicitate la plată a crescut îngrijorător în anul 2009, crescând de la 3,5 milioane de lei în anul 2008 şi ajungând până la 89,5 milioane de lei (în 2009), în timp ce numărul acestora, pentru aceeaşi perioadă de referinţă, s-a majorat de la 24 la 159.

În aceste condiţii, apare ca necesară utilizarea instrumentelor de contragarantare disponibile

pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii de garantare a FNGCIMM. Un astfel de instrument - Fondul Român de Contragarantare (FRCG) - a fost creat la începutul lui 2009, în baza planului de măsuri anticriză promovate de Guvernul României.

Procentul de contragarantare oferit prin acest fond este de maximum 80% din valoarea garanţiilor contragarantate şi se aplică întotdeauna la soldul garanţiei contragarantate. În procentele de contragarantare pot exista variaţii în funcţie de tipul activităţii IMM, regiunea în care activează, vechimea acesteia, cât şi în baza altor criterii. Acordarea de contragaranţii se face pe baza convenţiilor încheiate între FRCG şi fondurile de garantare.

25

III.3.2. Microcreditarea

Microcreditarea este una dintre sursele de finanţare care cunoaşte o puternică promovare la nivel european în ultimii ani. În sensul cel mai larg, microfinanţarea cuprinde o gamă de servicii financiare destinate persoanelor fizice şi juridice (micro întreprinzătorilor), inclusiv îndrumare şi asistenţă tehnică, în scopul obţinerii de profit sau pentru a răspunde unor necesităţi sociale, microcreditul fiind principalul produs de creditare oferit de către instituţiile de microfinanţare.

Practic, microfinanţarea se referă la acordarea de credite mici, necesare întreprinzătorilor la pornirea unei afaceri, precum şi IMM-urilor pentru investiţii mici sau pentru reglarea diferitelor probleme de flux de numerar. Instituţiile de microfinanţare (IMF) au ca scop comun furnizarea de finanţări în valoare de maxim 25.000 euro pentru fiecare persoană.

IMF-urile şi-au dezvoltat activităţi în vederea sprijinirii întreprinderilor micro, mici şi mijlocii care nu au acces la sistemul bancar. În comparaţie cu băncile, ele au un avantaj important: creditele lor sunt uşor de accesat. Aceasta înseamnă că inclusiv acele IMM-uri care nu au o istorie de creditare sau garanţii pot aplica pentru finanţare, şi de asemenea, pot solicita credit şi cei care vor să înfiinţeze o întreprindere.

În anii anteriori crizei financiare, rata dobânzii la un microcredit varia de la 5% la 15%, iar perioada de creditare era de până la trei ani. Unele instituţii financiare cer garanţii – bunuri materiale sau active – a căror valoare ajunge să fie prohibitivă şi să îngrădească sever accesul clienţilor mici. IMF nu cer garanţii, ci utilizează în locul acestora „abordarea împrumutului ciclic care se explică astfel: primul împrumut are o valoare mai mică, iar după rambursarea acestuia beneficiarii pot aplica pentru un alt credit, valoarea acestuia din urma fiind dublul valorii primului credit; şi aşa mai departe până când suma împrumutată atinge valoarea maximă de 25.000 euro.

Pe parcursul a 4 ani (2005-2008) au fost înfiinţate 44 de noi IFN-uri, la acestea adăugându-se 3 noi instituţii constituite în 2009. Astfel, la sfârşitul lui 2009, în Registrul General al BNR erau înscrise 63 de IFN-uri, 5 dintre acestea desfăşurând exclusiv activităţi de microcreditare.

La nivel european se încearcă impulsionarea instituţiilor de microfinanţare în statele membre prin proiectul pilot Joint Action to Support Microfinance Institutions in Europe – JASMINE.

Proiectul european JASMINE vizează dezvoltarea instituţiilor de microfinanţare din Uniunea Europeană, în scopul îmbunătăţirii accesului la finanţare al microîntreprinderilor. Proiectul se desfăşoară în perioada 2009- 2011, acordând asistenţa tehnică IFN-urilor din statele membre pentru îmbunătăţirea standardelor şi a poziţiei acestora pe piaţă. În prima fază a proiectului au intrat 14 IFN-uri din 7 ţări membre, în baza procesului de selecţie desfăşurat în septembrie 2009. Patru dintre cele 14 IFN-uri selectate sunt din România, restul fiind din Bulgaria (2), Ungaria (3), Spania (1), Italia (1), Franţa (1) şi Scoţia (1).

Microfinanţarea din sistemul bancar este cel de-al doilea segment al microcreditării în

România. Regulile prudenţiale aplicate în sectorul bancar generează credite scumpe sau imposibil de atins atunci când se referă la microîntreprinderi sau chiar de unele întreprinderi mici şi mijlocii. În plus, băncile preferă să considere creditele mici de investiţii drept credite de consum, chiar dacă fondurile împrumutate vor fi utilizate pentru iniţierea de noi afaceri sau pentru dezvoltarea celor existente. În România numai o bancă specializată, Procredit Bank, îşi concentrează exclusiv atenţia asupra produselor de microcreditare. Procredit are un regim „preferenţial”, un fel de abandonare a regulilor prudenţiale folosite de Banca Naţională a României, jucând un rol de tampon între bănci şi instituţiile de microfinanţare.

Cu toate acestea, băncile comerciale şi cele din sectorul public furnizează în mod curent majoritatea finanţărilor de tip micro disponibile pentru piaţa IMM-urilor.

26

III.3.3. Programe de sprijin pentru IMM-uri din Fondurile Structurale şi de Coeziune

O problemă majoră cu care IMM-urile se confruntă în condiţiile actuale de criză economică o reprezintă accesul redus la finanţare, o constrângere care poate pune în pericol însăşi reluarea creşterii economice, având în vedere contribuţia sectorului IMM la realizarea PIB.

În aceste condiţii, finanţarea din fondurile europene disponibile pentru România după aderarea la UE reprezintă o oportunitate, nu numai în contextul dezvoltării socio-economice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare a României 2007-2013, dar şi pentru a corecta efectele crizei economice.

În perioada 2007-2013, România primeşte sprijin financiar nerambursabil de la Uniunea Europeană, prin intermediul a 5 fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP).

În cadrul Politicii de Coeziune, în perioada 2007-2013, Uniunea Europeană oferă asistenţă financiară nerambursabilă României prin următoarele trei instrumente structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), şi Fondul de Coeziune (FC).

Alocarea din partea Uniunii Europene de care beneficiază România prin aceste instrumente este de 19,67 miliarde euro, la care se adaugă o cofinanţare naţională estimată la 5,6 miliarde euro. Din această alocare, suma de 19,2 miliarde de euro este destinată Obiectivului Convergenţă, prin intermediul celor 7 Programe Operaţionale amintite în subcapitolul Politici de dezvoltare:

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Programul Operaţional Sectorial Mediu Programul Operaţional Sectorial Transport Programul Operaţional Regional Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

Dintre acestea, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane includ măsuri concrete destinate IMM-urilor, unele dintre acestea fiind adresate exclusiv acestui sector.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, 2007-2013 Pentru perioada 2007-2013, bugetul total prevăzut pentru POSCCE este de aproximativ 4,26

mld. Euro (public şi privat), din care 2,55 mld. euro reprezintă cofinanţarea Comisiei Europene prin FEDR, aproximativ 13,3% din alocarea nerambursabilă aferentă CSNR (Cadrul Naţional Strategic de Referinţa).

Obiectivul urmărit prin POSCCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, în concordanţa cu principiile dezvoltării durabile, şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie a Uniunii Europene.

POSCCE contribuie la realizarea acestui obiectiv prin acordarea de ajutor financiar nerambursabil diferitelor categorii de IMM. Din cele 34 de operaţiuni orientative prevăzute în cadrul POSCCE, 15 stabilesc ca beneficiari eligibili IMM-urile, 8 dintre acestea fiind exclusiv destinate acestei categorii de operatori economici.

27

Tabelul nr.2 Axa

prioritară Domeniul Major de

Intervenţie

Operaţiunea Categorii de beneficiari IMM Alţi

bene- ficiari

mici mij- locii

mari

1. Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient

1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia de piaţă a întreprinderilor, în special IMM

1.1.1. Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile / A1 - Sprijin financiar nerambursabil între 1.075.001 şi 6.450.000 lei pentru IMM

1.1.1. Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile / A2 - Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei pentru investiţii pentru IMM

1.1.2. Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale

1.1.3. Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare

1.3. Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului

1.3.2. Sprijin pentru consultanţă acordat IMM

2. Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru Competitivitate

2.1. CD în parteneriat între universităţi/ institut de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie

2.1.1. Proiecte de cercetare în parteneriat între universitaţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi

2.1.2. Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate

2.3. Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile)

2.3.1. Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative

2.3.2. Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru CD

2.3.3. Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor

3. TIC pentru sectoarele privat şi public

3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

3.1.1. Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe

3.3. Dezvoltarea e-economiei

3.3.1. Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate şi a altor aplicaţii electronice pentru managementul afacerilor

3.3.2. Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri

4. Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

4.1. Energie eficientă şi durabilă

4.4.1. Sprijinirea investiţiilor în instalaţii pt. întreprinderi în industrie în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice

4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi

4.2.1. Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea energiei regenerabile

28

Programul Operaţional Regional, 2007-2013 În perioada 2007-2013, toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României primesc finanţări prin

Programul Operaţional Regional (POR), în vederea sprijinirii dezvoltării economice şi sociale, echilibrate teritorial şi durabile. Alocarea fondurilor pentru fiecare regiune se face diferenţiat în funcţie de nivelul de dezvoltare, conform principiilor politicii europene de coeziune şi în strânsă coordonare şi complementaritate cu operaţiunile implementate în cadrul celorlalte programe operaţionale.

Aproximativ 19% din fondurile europene alocate României, în cadrul politicii de coeziune 2007-2013, sunt destinate Programului Operaţional Regional prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Cofinanţarea Uniunii Europene se ridică la aproximativ 3,7 miliarde de euro, la care se adaugă o contribuţie publică naţională de aprox. 657 milioane de euro.

Ca şi în cazul POSCCE, fiecare dintre axele prioritare ale POR este structurată pe mai multe domenii de intervenţie. În total există 14 domenii majore de intervenţie dintre care trei sunt de interes pentru sectorul IMM-urilor. Finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea microîntreprinderilor se realizează în exclusivitate prin acest Program.

Tabelul nr.3 Axa prioritară Domeniul major de Intervenţie Categorii de beneficiari

IMM Alţi bene- ficiari

mici mij- locii

mari

4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală

4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2007-2013 Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman din România, iar

pentru atingerea acestui obiectiv sunt prevăzute o serie de activităţi menite să crească nivelul de educaţie, gradul de inserţie profesională şi adaptabilitatea lucrătorilor.

În mod indirect, IMM-urile pot beneficia de rezultatele tuturor acţiunilor întreprinse prin POSDRU, existând însă şi o serie de domenii majore de intervenţie care vizează măsuri cu adresabilitate directă dezvoltării sectorului IMM.

Tabelul nr.4 Axa

prioritară Domeniul Major de

Intervenţie

Operaţiunea Categorii de beneficiari IMM Alţi

bene- ficiari

mici mij- locii

mari

3. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

3.1. Promovarea culturii antreprenoriale

3.1.1. Fii întreprinzător

3.1.2. Antreprenoriatul, o alternativă de carieră

3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii

3.2.1. Bani pentru sănătatea şi siguranţa salariaţilor

3.2.2. Bani pentru formare profesională

29

3.2.4. Adaptabilitate şi flexibilitate

5. Promovarea măsurilor active de ocupare

5.2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale prin dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă

5.2.1. Bani pentru completarea echipei

6. Promovarea incluziunii sociale

6.1. Dezvoltarea economiei sociale

6.1.2. Economie socială şi solidaritate

Cooperative de credit, de consum şi de producţie

6.2. Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii

6.2.1. Împreună pe piaţa muncii

În completarea Politicii de Coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) şi Politica Comună în Domeniul Pescuitului (PCP) intervin în România, în aceeaşi perioadă de programare 2007-2013, prin intermediul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondului European pentru Pescuit (FEP). Cele două fonduri finanţează acţiuni menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC şi PCP la nivel european.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurala, 2007-2013 Regulamentul FEADR stabileşte că „Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală”

contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, politicii de coeziune şi politicii comune în domeniul pescuitului.

Astfel, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală vine în completarea intervenţiilor finanţate prin FEDR şi FES. Măsurile prevăzute în cadrul PNDR sunt finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi contribuie la atingerea obiectivelor politicii europene pentru dezvoltare rurală, aceasta din urmă considerată ca fiind cel „de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune („primul pilon fiind reprezentat de plăţile de susţinere a veniturilor agricultorilor şi instrumentele de piaţă”).

Accesul limitat la finanţare al întreprinzătorilor din zonele rurale, cât şi caracteristicile economiei rurale justifică importanţa şi necesitatea acestei surse de finanţare. IMM-urile pot obţine finanţări nerambursabile din PNDR în cadrul următoarelor măsuri:

Tabelul nr. 5 Axa

prioritară Măsură Categorii de beneficiari

IMM Alţi bene- ficiari

mici mij- locii

mari

1. Creşterea competitivitaţii sectorului agricol şi silvic

1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole

1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

3. Îmbunătăţirea calitaţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

3.1.2. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi

3.1.3. Încurajarea activitaţilor turistice

3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală beneficiază de o alocare financiară totală de

aproximativ 10 miliarde de euro pentru întreaga perioadă de programare.

30

Programul Operaţional pentru Pescuit, 2007-2013 Deşi contribuie într-o mai mică măsură la dezvoltarea sectorului IMM, fiind mai degrabă o

sursă de finanţare de nişă, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) reprezintă o sursă de finanţare relevantă pentru IMM-urile care activează în acest domeniu.

Obiectivul general al Programului Operaţional pentru Pescuit îl constituie dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură şi care, în acelaşi timp, ia în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică.

Măsurile finanţate prin FEP şi destinate IMM-urilor se încadrează în Axa Prioritara 2 – Acvacultură, pescuitul şi apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din piscicultură şi acvacultură.

Tabelul nr.6

Axa prioritară

Măsură Categorii de beneficiari IMM Alţi

bene- ficiari

mici mij- locii

mari

2. Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din piscicultură şi acvacultură

2.1. Investiţii productive în acvacultură 2.2. Măsuri de acva-mediu 2.5. Pescuitul în ape interioare 2.6. Investiţii în procesare şi marketing

Pentru perioada de programare 2007-2013, Programului Operaţional pentru Pescuit din

România i-a fost alocat un buget de aprox. 307 milioane de euro, din care 230 milioane reprezintă cofinanţarea din FEP.

Deşi schemele de finanţare nerambursabilă din fondurile europene reprezintă o importantă

sursă de finanţare pentru IMM, gradul de absorbţie a acestora este încă foarte scăzut, la sfârşitul anului 2009, cel de-al treilea an al perioadei de programare 2007-2013. Iată unele dintre problemele care conduc la aceastŁ situaţie: Dificultatea IMM-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile din cauza neîndeplinirii

criteriilor minime de eligibilitate legate de situaţia financiară a întreprinderii (faptul că înregistrează pierdere financiară);

Incapacitatea IMM-urilor de a asigura contribuţia financiară proprie pentru proiecte, ca rezultat al dificultăţilor în accesarea creditelor bancare;

Nivelul scăzut al culturii antreprenoriale şi manageriale, incapacitatea de a concepe şi derula proiecte de investiţii şi lipsa de experienţă privind accesarea sau/şi managementul surselor de finanţare europene;

Procedurile administrative greoaie şi criteriile, stabilite de autorităţile de management, pentru accesarea finanţărilor nerambursabile. La toate acestea se adaugă:

1. lipsa unei informări corecte asupra riscurilor pe care le implică accesarea fondurilor structurale şi implementarea proiectelor admise la finanţare, care se constituie, de cele mai multe ori, în cauza principală care determină eşecul implementării proiectelor şi chiar renunţarea sau rezilierea contractelor;

2. procesul lung de evaluare a proiectelor depuse; 3. lipsa unui sistem de evaluare şi coordonare a asistenţei financiare acordate întreprinzătorilor.

31

III.3.4. Programe naţionale pentru IMM în perioada 2008-2009

În ceea ce priveşte pachetul de programe naţionale finanţate de la bugetul de stat, valoarea totalŁ alocată şi domeniile de intervenţie au fost reduse, începând cu anul 2008, prin preluarea în POS – Creşterea Competitivităţii Economice a unui număr important de activităţi eligibile pentru finanţări europene.

Caracteristic pentru schemele naţionale de finanţare este faptul că ele se bazează pe ajutorul

„de minimis” şi se adresează unor categorii particulare de beneficiari, precum tineri, femei, comercianţi şi meşteşugari, sau finanţează categorii specifice de activităţi (instruire şi consultanţa în vederea dezvoltării abilităţilor antreprenoriale, stimularea reinvestirii profitului, creşterea competitivităţii produselor industriale prin standardizare).

Instituţiile care au gestionat programe naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor, în anii 2008 şi

2009, au fost următoarele: Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Turism, Comerţ şi Profesii Liberale

(MIMMCTPL), în 2008; Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM (înfiinţata în baza HG

nr.65/11 februarie 2009). Implementarea programelor la nivel local s-a realizat prin implicarea oficiilor teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie (OTIMMC) aflate în coordonarea Agenţiei;

Ministerul Economiei – Direcţia Generala Politica Industriala şi Competitivitate; Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală Ajutor de Stat

În 2008 şi 2009 au fost implementate prin intermediul MIMMCTPL şi AIPPIMM şase

programe cu finanţare de la bugetul de stat, toate fiind multi-anuale şi având drept scop dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, după cum urmează: 1. Programul naţional multi-anual pe perioada 2002-2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi

artizanatului; 2. Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi

serviciilor de piaţă; 3. Programul naţional multi-anual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii

antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii; 4. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea

accesului acestora la finanţare – START; 5. Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri în limita

sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit; 6. Programul naţional multi-anual pe perioada 2006-2012 pentru susţinerea accesului

întreprinderilor mici şi mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă.

III.3.5. Schema de ajutor de stat privind acordarea de ajutoare de minimis

Această schemă este administrată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în conformitate cu H.G. nr. 1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivul propus îl constituie atragerea de forţa de muncă din zonele limitrofe, utilizarea

resurselor locale, susţinerea meseriaşilor din zonele rurale şi din micile localităţi şi sprijinirea întreprinderilor care au ca obiect de activitate domeniul serviciilor, dezvoltarea sau modernizarea activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii pentru a se ridica la nivelul standardelor europene.

32

Ajutorul de minimis care se poate acorda unei întreprinderi se situează în limita plafonului de 200.000 euro echivalentul în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier. Proiectele finanţate în cadrul acestei scheme financiare trebuie să cuprindă investiţii în active corporale şi/sau necorporale, pe o perioadă determinată, în scopul realizării unor obiective clare, concrete şi reale corelate obiectivului general al Programului.

Durata schemei a fost stabilită pentru 5 ani, respectiv 2007-2011, iar bugetul maxim alocat pe întreaga perioadă este 100 milioane euro echivalent lei.

III.3.6. Structuri guvernamentale cu responsabilitate în domeniul IMM

Anul 2009

Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA), înfiinţat şi organizat în conformitate cu HG 4/9 ianuarie 2009, prin preluarea activităţii din domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi mediului de afaceri de la Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM (AIPPIMM), înfiinţată şi organizată în baza HG 65/11 februarie 2009, prin reorganizarea activităţii oficiilor teritoriale. Agenţia este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor şi programelor pentru IMM-uri cu obiectivul de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora.

Organismul Intermediar pentru IMM (OIIMM), responsabil cu implementarea operaţiunilor de finanţare a IMM-urilor din fonduri structurale sub POS Creşterea Competitivităţii Economice şi-a consolidat capacitatea administrativă, lansând în anul 2008 primele 5 apeluri de proiecte în cadrul AP1 - Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient. Sfârşitul anului 2009 aduce noi schimbări în structura Guvernului cu efect practic asupra

cadrului instituţional din anul 2010. Astfel, în baza Ordonanţei de urgenţa nr. 115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (publicată în M. Of. nr. 929/2009) se înfiinţează Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) prin reorganizarea Ministerului Economiei şi prin preluarea activităţilor de comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii şi mediu de afaceri şi a structurilor specializate în aceste domenii de la Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care se desfiinţează. Acest cadru normativ este ulterior completat prin adoptarea H.G. nr. 1.634/29 decembrie 2009 care prevede organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, publicata în M. Of. 3/2010.

Organisme cu rol consultativ (de coordonare şi/sau evaluare a politicilor din domeniul

IMM) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii,

cu modificările şi completările ulterioare, defineşte două entităţi de coordonare şi evaluare a politicii de sprijin a IMM-urilor:

Comitetul consultativ pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, alcătuit din

reprezentanţi ai organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi Industrie, ai patronatelor şi organizaţiilor neguvernamentale de reprezentare a IMM-urilor a fost înfiinţat în vederea dezbaterii situaţiei sectorului IMM în procesul de elaborare a politicilor publice pentru IMM. Comitetul se întruneşte periodic, având rol consultativ în aprobarea strategiei, programelor şi a măsurilor de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor.

33

Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii – organism consultativ, fără personalitate juridică, a fost înfiinţat în anul 2006, sub coordonarea autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul IMM şi din care fac parte membri ai asociaţiilor mediului de afaceri reprezentative pentru sectorul IMM şi membre în Consiliul Economic şi Social, cadre universitare, cercetători, economişti şi reprezentanţi ai instituţiilor iniţiatoare ale actelor normative respective. Conform legii, atribuţiile Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra IMM-urilor sunt de a emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative supuse analizei sale. Activitatea acestei structuri a fost întrerupta în anul 2008, aceasta fiind ulterior substituită de Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri, în coordonarea MECMA şi reglementat în conformitate cu H.G. nr. 520 din 29 aprilie 2009. Organizaţiile din „arcul neguvernamental care sprijină dezvoltarea sectorului IMM se

clasifică după criteriul funcţiilor îndeplinite în: Centre de consultanţă şi structuri de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor:

Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) în număr de 8; Fundaţia Post-Privatizare (FPP); Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (CRIMM); Centrul pentru Implementarea Managementului Performant (CIMP); Grupul de Economie Aplicată (GEA); Centrul Român de Politici Economice (CEROPE); Reţeaua Centrelor de Dezvoltare pentru IMM.

Sistemul Camerelor de Comerţ: Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Camerele de Comerţ Judeţene şi

Camerele de Comerţ Bilaterale. Organizaţii şi confederaţii patronale şi asociaţii profesionale reprezentative (alte

instituţii de reprezentare a mediului de afaceri): Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR); Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR); Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR); Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM); Patronatul Naţional Român (PNR); Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR); Confederaţia Patronală a Industriei Serviciilor şi Comerţului din România (CPISC); Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR); Confederaţii Patronale Regionale; Consiliul Investitorilor Străini din România; Asociaţiile profesionale sectoriale; Uniunea Profesiilor Liberale din România (18 organizaţii membre).

III.3.7. Paşi de urmat pentru obţinerea unei finanţări.

Paşi pentru accesarea fondurilor nerambursabile:

1. Identificarea ideii de investiţie pentru care se doreşte obţinerea finanţării - acest lucru implică o analiză proprie asupra afacerii în care se doreşte să se investească, dar şi o analiză asupra pieţei pe care se doreşte să se intre astfel încât investiţia să fie una profitabilă.

34

2. Identificarea sursei de finanţare, a fondului, a programului în care se încadrează ca şi activitate eligibilă (activitate pentru care se acordă bani de la Uniunea Europeană) ideea întreprinzătorului astfel încât condiţiile impuse de programul respectiv să se plieze pe structura de afacere.

3. Identificarea beneficiarilor fondului/programului ce finanţează activitatea pentru care se doreşte să se aplice şi verificarea încadrării în această categorie de beneficiari (verificarea eligibilităţii beneficiarului).

4. Dovada cofinanţării proprii - Pentru orice investiţie întreprinzătorul trebuie să vină cu un aport de minim 30% în funcţie de programul de finanţare. Cofinanţarea proprie poate fi susţinută astfel:

disponibilitate în numerar; credit bancar; atât disponibilitate în numerar, cât şi credit bancar

5. Completarea Cererii de Finanţare şi a Anexelor solicitate de Autoritatea de Management cu respectarea Ghidului Solicitantului şi a legislaţiei în vigoare. Paşi pentru obţinerea unui credit bancar de către un IMM. Băncile comerciale oferă credite pentru întreprinderi sub forma de credite pentru capital de

lucru, credite pentru investiţii sau simple linii de credit pentru finanţarea altor nevoi. Pregătirea pentru accesarea unui credit bancar:

1. Informarea asupra liniilor de finanţare existente la instituţiile financiare (bănci, agenţii de microcredite, organizaţii non-guvernamentale, etc.);

2. Alegerea instituţiei şi liniei de credit în funcţie de condiţiile de finanţare; 3. Elaborarea planului de afaceri, eventual prin apelarea la servicii de consultanţă; 4. Pregătirea documentelor solicitate la bancă; 5. Evaluarea corectă a garanţiilor disponibile.

IMM-urile care doresc sa obţină un credit bancar dar nu dispun de suficiente garanţii pot apela

la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM SA). Fondul va acorda, la solicitarea băncii, garanţii complementare, în cazurile în care planurile de afaceri ale IMM-urilor nu pot fi finanţate de către aceasta, din cauza faptului ca IMM-urile nu dispun de garanţii în procentul impus de reglementările interne ale băncii.

Procedura de acordare a garanţiei financiare implică următorii paşi:

Întreaga documentaţie trebuie depusă la banca finanţatoare; Dacă proiectul este considerat viabil, dar nu oferă garanţii suficiente pentru acordarea

creditului, solicitanţii pot cere Fondului participarea la împărţirea riscului prin emiterea unei garanţii financiare ;

FNGCIMM transmite băncii decizia de acordare a garanţiei financiare în cel mult şapte zile de la primirea de către bancă a dosarului complet;

Banca semnează apoi contractul de credit cu IMM-ul în baza garanţiei Fondului. Paşi pentru obţinerea finanţării de 10.000 de Euro acordată de Guvern tinerilor în vârstă de

până la 35 de ani pentru înfiinţarea de microîntreprinderi. Guvernul a aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării

microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, publicată în Monitorul Oficial 103/09.02.2011. Afacerea care se doreşte a fi demarată beneficiind de acest program trebuie să cuprindă

„investiţii în active corporale şi/sau necorporale, pe o perioadă determinată, în scopul realizării unor obiective clare, concrete şi reale", potrivit Ghidului solicitantului.

35

10 paşi:

1. Înfiinţarea societăţii. La Registrul Comerţului de pe raza judeţului de domiciliu, se va înregistra o Societate cu Răspundere Limitată Debutant (SRL-D), iar taxele aferente sunt acoperite de stat. Operaţiunea trebuie notificată Oficiului Teritorial pentru IMM-uri şi Cooperaţie. Atenţie: trebuie să aveţi cel puţin doi angajaţi cu contract de muncă în această societate nouă.

2. Depunerea planului de afaceri. Nu trebuie să vă deplasaţi până la sediul Agenţiei Naţionale pentru Implementarea Programelor IMM, ci puteţi trimite planul pe cale electronică, accesând site-ul instituţiei, aippimm.ro, ceea ce înseamnă, practic, înscrierea în program. Înscrieri se pot face continuu, până la epuizarea sumei totale destinate programului, care în acest an este de 4,94 milioane de euro.

3. Solicitarea creditului. Acest pas trebuie făcut doar de către întreprinzătorii care nu-şi pot finanţa afacerea din surse proprii, ci au nevoie de un credit bancar. Trebuie menţionat că şi acest program guvernamental funcţionează pe principiul că mai întâi beneficiarul plăteşte, apoi statul decontează.

4. Semnarea contractului de creditare. Acest lucru se va realiza la cinci zile lucrătoare după primirea hotărârii privind acordul de creditare.

5. Semnarea contractului de finanţare. Acest lucru se va realiza la cinci zile lucrătoare după primirea hotărârii privind acordul de principiu pentru finanţare. Contractarea se realizează la sediul Oficiului Teritorial pentru IMM unde a fost depusă notificarea de înregistrare a SRL-D.

6. Efectuarea cheltuielilor. Achiziţiile de materiale şi echipamente necesare demarării afacerii trebuie efectuate în cel mult un an de la înscrierea în program. Atenţie la lista cu produse ce se încadrează în categoria cheltuieli eligibile, prevăzută în Ghidul solicitantului.

7. Depunerea cererilor de tragere din linia de credit. Numărul cererilor poate fi de maximum 12, câte una pentru fiecare lună. Cererile se depun la instituţia de credit parteneră.

8. Certificarea cheltuielilor eligibile. Facturile eliberate la achiziţia de bunuri în cadrul investiţiei vor fi prezentate instituţiei de credit partenere, care va atesta drept eligibile (sau nu) respectivele cheltuieli.

9. Încasarea banilor cheltuiţi. La scurt timp după atestarea ca eligibile, de către instituţia de credit parteneră, Agenţia va deconta cheltuielile efectuate de către beneficiar, încheind astfel procesul de finanţare.

10. Monitorizarea. Statul va urmări evoluţia afacerii timp de trei ani din momentul în care investiţia a fost realizată. Atenţie: dacă apar inadvertenţe în derularea afacerii sau abateri de la regulile de finanţare săvârşite de către beneficiar, statul poate cere banii înapoi. Vor fi finanţate achiziţia de terenuri pentru construcţii şi/sau amenajări efectuate în cadrul

proiectului, construirea sau achiziţia de spaţii destinate realizării activităţii, mobilier, echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare, tehnică de calcul, de mijloace de transport, cu excepţia celor de mărfuri.

36

III.4. Evoluţia sectorului IMM –urilor între 2007 – 2009.

Aşa cum arată Raportul privind sectorul IMM din România pe anul 2010, în România, evoluţia economiei în anul 2009 şi ulterior, în decursul anului 2010, a fost puternic afectată de criza economică şi financiară. Mediul de afaceri autohton, în mod deosebit sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), a înregistrat schimbări semnificative ca urmare a impactului crizei economice mondiale. Pe lângă schimbările în planul demografiei sectorului IMM şi performanţele economice negative înregistrate, a fost afectat spiritul antreprenorial şi a crescut considerabil aversiunea faţă de asumarea riscurilor de către investitori.

Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, contextul macroeconomic în care şi-au desfăşurat activitatea întreprinderile mici şi mijlocii din România fost unul dificil, cu evoluţii negative şi impredictibile, al căror impact s-a accentuat în cursul anului 2009, pe măsură ce aria de cuprindere a crizei financiare şi economice mondiale se extindea. Mai mult decât atât, conjunctura macroeconomică dificilă în care a evoluat sectorul privat de afaceri în ansamblul său, dar cu predilecţie segmentul de IMM, a fost resimţită amplificat din cauza schimbărilor negative intervenite brusc, după o perioadă relativ lungă în care cadrul macroeconomic a favorizat dezvoltarea acestuia.

Grafic Dinamica ritmului anual de creştere a Produsului Intern Brut între 2004-2009

8,5

4,2

7,9

6,3

7,3

-7,1-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sursa: BNR, Buletin Lunar, August 2010 Grafic nr.2 Cauzalitatea declinului PIB din punct de vedere al cererii trebuie căutată, potrivit Raportului

sus-amintit, în factori precum: Restrângerea semnificativă a absorbţiei interne în corelaţie cu efortul suportat de către

sectorul privat pentru restructurare rapidă în vederea compensării parţiale a pierderilor din cifra de afaceri şi a menţinerii capacităţii de plată a obligaţiilor fiscale la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, în condiţiile majorării acestora. Conform datelor din sursa BNR, scăderi pronunţate ale nivelului au înregistrat consumul privat (-9,2%) şi investiţiile (-25,3%), consumul final guvernamental consemnând, încă, un ritm pozitiv (1,2%), dar de circa patru ori mai redus comparativ cu anul precedent;

Restrângerea bruscă şi extrem de severă a ofertei de finanţare a cererii interne din partea sistemului bancar, atât pentru credite de consum cât şi pentru cele ipotecare sau alte proiecte imobiliare. De altfel anul 2009 consemnează nu numai ezitarea instituţiilor financiar bancare în a reporni motoarele creditării, prin adresarea ofertei proprii de finanţare pentru persoane fizice şi juridice, dar şi eşecul în derularea Programului „Prima Casă”, special proiectat de Guvernul României ca o măsură de combatere a efectelor crizei financiare, prin manifestarea unei prudenţe excesive în comparaţie cu euforia anilor anteriori;

Contracţia a fost vizibilă şi la nivelul surselor proprii, urmare a diminuării veniturilor salariale în prima parte a anului 2009, în principal datorită ajustărilor din sectorul privat şi, mai târziu

37

spre sfârşitul anului, în sectorul public. În primul caz, ajustarea este indicată de dinamica negativă a veniturilor disponibile ale populaţiei (componenta destinată consumului fiind comprimată suplimentar de accentuarea înclinaţiei spre economisire) şi de pierderile din sectorul corporatist; în cel de-al doilea caz, fenomenul este relevat de traiectoria descrescătoare a creditului pentru consum, a celui pentru echipamente şi pentru proiecte imobiliare;

Restrângerea severă a pieţei de finanţare, inclusiv pe canalul leasing utilizat cu predilecţie pentru achiziţionarea de autovehicule, echipamente şi tehnologii TIC, echipamente medicale sau de producţie;

Reducerea, la aproximativ jumătate din valoarea consemnată în anul 2008, a fluxurilor nete de capital sub forma investiţiilor străine cu destinaţie România;

Comprimarea cu 5,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, ca urmare directă a contracţiei cererii de pe principalele pieţe de desfacere a mărfurilor şi serviciilor produse în România, în principal cele din alte ţări membre ale UE. Cu toate acestea, cererea externă netă a înregistrat o contribuţie pozitivă la dinamica PIB (7,3%), în condiţiile în care importurile de bunuri şi servicii (-20,6%) au consemnat un ritm de scădere sensibil mai alert comparativ cu exporturile. Aceste evoluţii s-au produs pe fondul traiectoriilor puternic descrescătoare pe care s-au plasat toate segmentele cererii interne de consum, la care s-a adăugat influenţa nefavorabilă a deprecierii monedei naţionale. În mod particular, toate aceste dificultăţi au avut impact negativ mai puternic asupra IMM-

urilor, care s-au dovedit mai vulnerabile în faţa riscurilor unei evoluţii economice ciclice, precum şi în raport cu dezechilibrele macroeconomice.

Principala formă de manifestare a impactului crizei economico-financiare asupra sectorului IMM poate fi rezumată sub aspectul dificultăţii ridicate de a accesa credite, ca urmare: a reducerii interesului băncilor pentru clienţii mici, a costurilor mai ridicate ale creditului, precum şi a cerinţelor mai severe aplicate la analiza de bancabilitate a proiectelor şi a bonităţii solicitanţilor, toate acestea pe fondul unei prudenţialităţi brusc sporite a băncilor în raport cu clienţii de categorie mica şi mijlocie.

În această conjunctură de piaţă, complet schimbată faţă de anul anterior, firmele au fost obligate la luarea unor măsuri urgente pentru ajustarea cheltuielilor administrative. Setul de decizii, ca răspuns la dificultăţile aduse de criză, a cuprins: diminuarea investiţiilor, amânarea sau chiar abandonarea unor proiecte de investiţie, renegocierea contractelor cu furnizorii, restructurarea /diminuarea activităţii şi în consecinţa reduceri de personal şi de salarii.

Prin urmare, într-un asemenea tablou nefavorabil, dinamismul, flexibilitatea, spiritul inovator, capacitatea de orientare către nevoile clienţilor sau capacitatea de adaptare, care reprezintă trăsăturile definitorii ale IMM-urilor, nu au fost suficiente pentru a rezista impactului crizei, în cazul multor întreprinderi.

Evoluţia IMM în anii 2007-2009, prezentată în tabelul următor, evidenţiază o serie de aspecte particulare, surprinse în perioada de analiză, şi anume:

Procesul de intrare şi ieşire din piaţă în sectorul IMM este unul firesc care decurge din caracteristicile acestuia de fructificare a unor noi oportunităţi şi conjuncturi în piaţă, precum şi de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică, transformare calitativă şi orientare continuă către nevoile şi cererea clienţilor. Chiar dacă, în general, mobilitatea sectorului IMM este mai mare iar durata medie de viaţă a unui IMM este mai scurtă, în raport cu companiile mari, magnitudinea şi ritmul schimbărilor intervenite în anul 2009, au determinat o serie de aspecte particulare în ceea ce priveşte demografia sectorului IMM, atât sub aspectul înmatriculării de noi societăţi comerciale, cât şi sub aspectul ieşirii de pe piaţă, marcată prin suspendări temporare de activitate şi radieri definitive din Registrul Comerţului.

38

Tabelul nr.7

Perioada 2007 2008 2009 Sem I Sem II Total an Sem I Sem II Total an

Înmatriculări 142.073 76.460 64.182 140.642 60.979 55.043 116.022Radieri 20.401 6.495 11.181 17.676 12.037 31.578 43.615Suspendări 12.012 7.194 4.825 12.019 71.250 62.112 133.362

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - Sinteze statistice. Studii internaţionale, precum „Doing Business Report” (care cercetează „uşurinţa de a face

afaceri” în ţările lumii) efectuat de Banca Mondială, pun în evidenţă în cazul României costuri şi proceduri administrative pentru ieşirea din afaceri, mai împovărătoare faţă de cele de intrare. Din acest motiv, procedura radierii definitive din Registrul Comerţului este evitată, proprietarii preferând procedura de suspendare a activităţii, percepută ca find mai puţin birocratică şi mai ieftină.

Fără niciun echivoc, ieşirile IMM din sistemul economic au drept cauză directă politica de

ridicare a gradului de colectare de venituri la bugetul de stat prin introducerea impozitului minim, precum şi al diferenţierilor în tratamentul amortizărilor şi al TVA, măsuri care au generat o reacţie de protecţie din partea agenţilor economici din categoria IMM, aflaţi deja în dificultate economică.

În acelaşi timp, datele sintetizate în tabelul de mai jos la capitolul înmatriculări, care

marchează intrările în sistemul economic, arată că în anul 2009 procesul de înfiinţare de noi firme a continuat prin înmatricularea a circa 116.000 de IMM-uri. Deşi într-o dinamică mai scăzută, în raport cu anii anteriori, procesul apariţiei de noi IMM-uri s-a concretizat prin înregistrarea unui decalaj de 82,4% a numărului de firme înmatriculate în 2009 comparativ cu 2008.

Datele prezentate de INS în lucrarea „România în cifre” publicată în anul 2010, evidenţiază

repercusiunile negative ale crizei asupra IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate. În sinteză, aceste evoluţii scot în relief următoarele schimbări: 60% scădere abruptă în primul semestru al anului 2009 faţă de 2008, a numărului de IMM-uri

din domeniul Serviciilor de intermediere imobiliară; 40% recul faţă de anul 2008 al numărului de firme din Construcţii; 20% scădere a numărului de IMM-uri din Industria prelucrătoare, precum şi al celor care

furnizau Servicii administrative şi de sprijin; 10% scădere a numărului de IMM-uri active în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, în

anul 2009 raportat la 2008. În acelaşi timp, există domenii în care conjunctura complicată a primului semestru al anului

2009 a adus şi unele creşteri semnificative ale numărului de IMM active, respectiv de 4,2 ori. Astfel, în domeniul distribuţiei de apă, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de remediere, urmat de sfera activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, numărul de IMM-uri a crescut în 2009 cu aproximativ 50%, în raport cu numărul celor existente la sfârşitul lui decembrie 2008. De asemenea, o creştere de 12,6% s-a evidenţiat şi în sectorul transporturi şi depozitării.

Cu toate că în anul 2009 nu a fost organizat niciun sondaj de opinie la nivel naţional de către instituţiile publice abilitate, totuşi percepţiile întreprinzătorilor cu privire la impactul crizei au fost investigate prin intermediul mai multor sondaje de opinie realizate de structuri private sau în cadrul unor proiecte regionale.

Astfel, în tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele concluzii ale acestor anchete, cu privire la dificultăţile percepute de întreprinzători.

39

Tabelul nr. 8 Percepţiile întreprinzătorilor cu privire la impactul crizei

Obstacole percepute: 88,8% birocraţia excesivă 86,7% fiscalitate împovărătoare Cerinţe exprimate: 73,3% accesul la finanţare 71,6% cadrul politic stabil 71,5% creşterea suportului public pentru investiţii Concluzii din ancheta Institutului de Studii Economice Internaţionale din Viena (WIIW), 2010

51,3% din totalul întreprinderilor incluse în ancheta scot în evidenţă evoluţia cadrului legislativ; 45,2% fac trimitere la birocraţia excesivă; 32,3% dintre respondenţi semnalează insuficienta predictibilitate a cadrului legislativ; 31,7% dintre participanţi percep corupţia ca un factor major de influenţă negativă. Concluzii ale anchetei CNIPMMR din iulie 2009

57,3% aveau dificultaţi majore cu efectele negative ale climatului economic; 50,0% cu asigurarea resurselor financiare; 44,3% cu reducerea costurilor; 26,0% presiunea pentru creşterea vânzarilor; 16,7% cu instabilitatea legislaţiei. Concluzii ale anchetei Danis Consulting cu acoperire regională (2009)

Atât în anul 2008 cât şi în anul 2009, pe fondul de creştere demografică susţinută a sectorului

IMM din România, microîntreprinderile şi-au mărit ponderea în structura de ansamblu a întreprinderilor înregistrate la Registrul Comerţului. De altfel, din numărul total de IMM-uri înregistrate, microîntreprinderile au avut cea mai substanţială pondere de-a lungul întregii perioade analizate, cu câteva excepţii, respectiv 2006 şi 2007, când procentul acestora scăzuse la 88,4 % pentru ca ulterior să crească din nou la 91,0% în anul 2008 şi să ajungă la 91,7% în anul 2009.

1%Mijlocii

7%Mici

92%Micro

Micro

Mici

Mijlocii

Sursa: Date ONRC, la 31 decembrie 2009 (procentele din grafic au fost rotunjite) Grafic nr. 3 Dinamica demografică ascendentă care s-a instalat cu uşoare intermitenţe începând din anul

2000 în toate sectoarele de activitate, a fost brusc întreruptă de efectele crizei economice şi financiare. Această constatare este susţinută de datele din tabelul nr.9, care prezintă evoluţia demografică a IMM-urilor în funcţie de principalele sectoare de activitate economică, pe un interval de 10 ani cu începere din anul 2000.

40

Tabelul nr.9

Sector 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Agricultură, silvicultură şi pescuit

9.925 10.720 10.523 13.704 11.746 11.958 12.859 14.036 19.586 17.939

Industrie şi energie

45.719 47.693 52.923 59.555 54.993 55.718 56.873 59.492 70.593 65.483

Construcţii 11.808 13.402 18.842 24.542 25.197 29.265 34.757 45.896 73.389 69.619 Servicii 344.977 340.517 333.203 361.568 312.364 337.906 359.015 368.204 498.456 472.417 Concluzii

Creşterea demografică din anii anteriori anului 2009 a fost întreruptă, iar dinamica numărului total de IMM-uri înregistrate a fost încetinită;

După 4 ani de creştere demografică continuă, anul 2009 aduce o scădere în cifre absolute a numărului de IMM-uri înregistrate în România, respectiv 625.458 de întreprinderi înregistrate, dintre acestea numai 60,6% erau active, raport care se menţine constant în anii 2008 şi 2009;

Performanţe negative din punct de vedere demografic, înregistrate în toate sectoarele de activitate economică în anul 2009, cu dinamica diferită, faţă de 2008;

Pe termen lung se conturează două etape de dezvoltare demografică continuă a sectorului IMM, întrerupte de două perioade de criză din perspectiva demografiei, respectiv anul 2004 şi 2009;

Preponderenţa microîntreprinderilor este o caracteristică a dezvoltării de lungă durată a sectorului IMM din România;

Anul 2009 a reprezentat şi pentru creşterea demografică a IMM-urilor din România un punct de inflexiune, respectiv creşterea spectaculoasă din 2008 a fost urmată de descreştere regăsită la IMM-urile din toate sectoarele de activitate economică;

Pe domenii de activitate economică, sectorul IMM din România îşi menţine, din punct de vedere demografic, structura bazată pe Servicii, cu menţiunea că, subsectorul Comerţ este cel mai bine reprezentat;

Deşi au fost afectate de criza economică şi au înregistrat un recul demografic, numărul firmelor din Construcţii este de aproximativ 6 ori mai mare decât în anul 2000;

Pe termen lung, creşterea demografică cea mai susţinută se regăseşte la IMM-urile din sectorul Servicii;

Potenţial de restructurare în interiorul sectorului Servicii care, în condiţii de valorificare corespunzătoare, va putea ajunge la o configuraţie orientată către eficienţa şi competitivitate;

Pe termen lung, se evidenţiază pierderea continuă a ponderii specifice înregistrate de subsectorul Comerţ, în raport cu începutul deceniului, cu toate acestea, menţinându-se încă la cote ridicate în structura sectorului;

Menţinerea repartiţiei demografice pe principalele subsectoare industriale în ultimii doi ani; Evoluţiile demografice sectoriale au fost foarte diferite pe termen lung în aproape toate

industriile, cu excepţia IMM-urilor din industria alimentară şi a lemnului, care au traiectorii evolutive similare;

Configuraţia structurală s-a menţinut pe domeniile principale de activitate economică (Agricultură, Industrie, Servicii, Construcţii), în ultimii doi ani. Cu toate aspectele de dinamică negativă înregistrate în anul 2009 în raport cu 2008, situaţia nu

se deteriorează faţa de anul 2007, aspect esenţial care conduce la concluzia că adoptarea de măsuri de politică economică adecvate în sprijinirea dezvoltării sectorului IMM poate contribui la întoarcerea situaţiei demografice pe un trend de redresare pozitivă.

41

III.5. Oportunităţile economice pentru micii întreprinzători în Reg. NE.

Strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional şi judeţean rezumă, în cadrul analizei SWOT, oportunităţile existente din punct de vedere economic, administrativ şi al infrastructurii, pe care le vom reproduce în cele ce urmează.

III.5.1. Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei

de Dezvoltare Regională:

Interesul manifestat şi sprijinul acordat de ţările Uniunii Europene pentru România; Apariţia cadrului legislativ în domeniul dezvoltării regionale; Existenţa legislaţiei referitoare la zonele defavorizate; Existenţa legislaţiei referitoare la cooperarea transfrontalieră; Implicarea administraţiilor locale în dezvoltarea regională; Existenţa legislaţiei şi a strategiei naţionale pentru privatizarea şi restructurarea firmelor cu

capital de stat; Existenţa centrelor universitare cu potenţial ridicat cu experienţŁ în cercetare – dezvoltare; Existenţa cadrului legislativ favorabil angajării şomerilor şi absolvenţilor de învăţământ

mediu şi superior; Existenţa legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional; Existenţa punctelor de a trecere frontiera (căi rutiere şi căi ferate) cu Republica Moldova şi

Ucraina; Existenţa numeroaselor relaţii de colaborare şi derulări de programe/proiecte între

administraţiile locale din regiune şi administraţii locale din străinătate; Existenţa unor programe şi a unor colaborări în domeniul protecţiei mediului cu ministerele

de profil din Olanda şi Danemarca; Existenţa cadrului legislativ orientat spre dezvoltarea durabilŁ, protecţia şi conservarea

mediului; Existenţa studiului de fezabilitate şi a vizelor Ministerului Apărării şi Transportului pentru

transformarea aeroporturilor de la Bacău şi Iaşi în aeroporturi internaţionale, capabile să satisfacă cerinţele din întreaga zonă;

Tendinţa şi interesul crescut al investitorilor străini pentru investiţii de capital în regiune; Încheierea conflictului din Balcani; Semnarea acordului de împrumut cu Banca Mondială şi perspectiva semnării acordului de

împrumut cu Fondul Monetar Internaţional; Numărul impresionant de relaţii internaţionale stabilite între diverse instituţii, unităţi

administrativ-teritoriale, persoane fizice, etc.; Existenţa legislaţiei pentru înfiinţarea zonelor libere; Existenţa Camerei de Comerţ şi Industrie a Ucrainei la Suceava şi a Judeţului Suceava la

Cernăuţi.

III.5.2. Oportunităţi economice din planurile de dezvoltare regională şi judeţeană.

5.2.a) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Iaşi:

Resurse financiare pentru susţinerea măsurilor de reconversie profesională, recalificare, instruire şi incluziune pe piaţa muncii;

Programe de finanţare europene;

42

Programe guvernamentale pentru susţinerea IMM-urilor; Utilizarea terenurilor care au aparţinut fostelor unităţi de producţie pentru dezvoltarea de

industrii nepoluante; Existenţa programelor de finanţare pentru sectorul de procesare a produselor alimentare; Alocarea de la bugetul Ministerului Transporturilor a fondurilor necesare realizării Studiului

de prefezabilitate pentru Drumul expres Tg. Mureş – Iaşi; Elaborarea unui program judeţean multi-anual de modernizarea a reţelei de drumuri judeţene

şi comunale; Elaborarea unui program şi identificarea surselor de finanţare pentru dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii aeroportuare; Potenţialul turistic nefolosit oferă multiple oportunităţi de dezvoltare pe termen lung. În mod

special „pieţele de nişă” cum ar fi sănătatea şi ecoturismul, vacanţele de acţiune şi de aventură;

Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice ca produse transfrontaliere; Existenţa unui patrimoniu cultural – istoric şi arheologic bogat; Zona lacurilor este propice dezvoltării sporturilor de nişa şi activităţilor de agrement specifice; Investiţiile publice ar putea crea deschidere pentru proiecte private; Finanţările nerambursabile pot constitui baza pentru dezvoltarea a numeroase proiecte; Înfiinţarea unui Centru Judeţean de Informare Turistică ar putea dinamiza activitatea de

promovare a zonei; Dezvoltarea unui turism de vânătoare internaţional poate contribui la promovarea judeţului şi

poate aduce beneficii indirecte importante; Dezvoltarea serviciilor administrative prin informatizare; Îmbunătăţirea colectării de taxe la nivel judeţean.

5.2.b) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Vaslui:

Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării Urbane Durabile (reabilitarea

infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane); Poziţionarea geografică – judeţ de graniţă; Existenţa Aeroporturilor Internaţionale Iaşi şi Bacău la o distanţă de 73 km, respectiv 76 km

(o oră de mers cu maşina); Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Existenţa coridorului Pan European pe ruta Bârlad – Albiţa; Existenţa Planului de Amenajare Teritorială a Judeţului Vaslui; Existenţa programului naţional de electrificare prin care sunt alocate fonduri pentru

introducerea reţelei electrice în zonele neacoperite cu această utilitate; Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative (energie eoliană); Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi Apă Uzată la nivel judeţean; Modernizarea drumului european E85 prin contract de finanţare europeană până în anul 2012; Fondurile europene care sprijină dezvoltarea mediului antreprenorial; Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a economiei locale vasluiene; Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la înfiinţarea de noi antreprize; Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat; Liberalizarea pieţelor comerciale odată cu obţinerea titlului de stat al Uniunii Europene în

anul 2007; În profil teritorial există terenuri şi imobile disponibile investiţiilor; Dezvoltarea activităţilor Centrului de Afaceri Tutova şi ale Centrului de Resurse pentru

Afaceri Vaslui;

43

Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM; Existenţa produselor tradiţionale certificate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Politica Uniunii Europene privind activităţile din domeniul cercetării-inovării în cadrul

microîntreprinderilor; Poziţia geografică a judeţului la graniţa estică a Uniunii Europene; Posibilitatea desfăşurării de proiecte economice la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru; Programul Naţional al activităţii de export; Existenţa fondului naţional de export; Dezvoltarea agroturismului; Dezvoltarea meseriilor tradiţionale şi artizanatului; Existenţa Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (cu orizontul de timp

până în anul 2013); Existenţa programului Fermierul ce susţine dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul

agriculturii; Fonduri de finanţare nerambursabile de la guvern pentru activităţi de meşteşugărit prin Oficiul

Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC); Creşterea anuală cu 10% a subvenţiei de la Uniunea Europeană pentru domeniul agriculturii; Existenţa fondurilor POS CCE pentru introducerea reţelei de internet broad-band în zonele de

eşec economic; Existenţa programului biblionet la nivel naţional şi judeţean care are ca scop conectarea şi

crearea unei baze de date complete cu privire la fondul de carte disponibil în profil teritorial; Existenţa programelor administraţiei publice locale care oferă parcele cu titlu de folosinţă

gratuită tinerilor în vederea construcţiei de locuinţe; Dezvoltarea agriculturii ecologice; Existenţa Camerelor Agricole Judeţene ce sprijină dezvoltarea mediului rural şi agricol; Existenţa firmelor de consultanţă care realizează transferuri de informaţii tehnice şi

tehnologice, cât şi întocmirea documentaţiilor pentru absorbţia de fonduri de dezvoltare; Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere / construiască o

locuinţă; Existenţa programului prin care pot fi dezvoltate locuinţe pentru specialişti în mediul rural; Existenţa Programului Rabla pentru tractoare / utilaje agricole; Înfiinţarea GAL-urilor (Grupuri de Acţiune Locală) ce vin în sprijinirea micilor fermieri; Existenţa exemplelor de bună practică din mediul rural judeţean şi naţional (ex. Centre de

Licitaţie pentru animale vii, parcelarea păşunilor în vederea regenerării păşunilor, Întreprinderea Comunală de la Pădureni etc);

Existenţa programelor de stimulare a asocierii în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale (ex. GAL-uri).

Receptivitatea populaţiei la campaniile prin care se promovează colectarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice;

Creşterea interesului autorităţilor locale pentru promovarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului;

Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de Mediu pentru susţinerea şi realizarea cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

Disponibilitatea finanţărilor proiectelor de mediu prin intermediul fondurilor europene nerambursabile;

Existenţa zonelor cu potenţial natural ce pot fi valorificate ca zone de agrement; Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificarea zonelor turistice; Existenţa fondurilor europene direcţionate spre semnalizarea şi promovarea obiectivelor

turistice; Existenţa infrastructurii necesare dezvoltării agroturismului, turismului cinegetic şi viticol.

44

5.2.c) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Bacău:

Valorificarea mai eficientă a resurselor naturale de care dispune judeţul pentru dezvoltarea turismului, agriculturii, zootehniei şi industriei prelucrătoare;

Zone etnografice cu mare potenţial de valorificare; Infrastructură şi echipare edilitară; Dezvoltarea Aeroportul Internaţional „George Enescu” ca principal aeroport regional; Trecerea de la proiecte de investiţii de nivel local/comunal la proiecte de nivel zonal (la

nivelul GAL-urilor) va conduce la creşterea fezabilităţii comerciale a proiectelor de infrastructură în domenii precum: apă, canal, gaze naturale, îmbunătăţiri funciare, infrastructură de sprijinire a producătorilor agricoli;

Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice; Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi infrastructurii piscicole; Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Existenţa programului naţional de electrificare prin care sunt alocate fonduri pentru

introducerea reţelei electrice în zonele neacoperite cu această utilitate; Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative de energie (hidroenergie); Existenţa programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe derulat de Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului; Existenţa Programului „Renaşterea satului românesc" ce vizează construirea a maximum 10

locuinţe pentru specialişti în fiecare comună din România; Existenţa programul de consolidare a clădirilor publice - proiectul de diminuare a riscurilor în

cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă (componenta B: reducerea riscului seismic);

Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020 ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de locuit;

Existenţa programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar; Existenţa programului „Prima Casă”; Atragerea investitorilor care să valorifice forţa de muncă ieftină şi calificată; Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor publice-private; Atragerea investitorilor care să valorifice terenurile şi imobile disponibile investiţiilor; Realizarea unor strategii la nivel judeţean / local care să identifice principalele resurse

existente şi căile pentru valorificarea corespunzătoare a acestora; Măsuri legislative şi administrative care susţin relansarea economică şi investiţiile; Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificarea zonelor turistice; Existenţa fondurilor europene direcţionate spre semnalizarea şi promovarea obiectivelor

turistice; Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale; Existenţa la nivel naţional a programelor de dezvoltare a turismului; Existenţa fondurilor europene care sprijină dezvoltarea mediului antreprenorial; Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a economiei judeţene; Finalizarea construcţiei şi operaţionalizarea Centrului de Afaceri şi Expoziţii Bacău; Accesarea programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM-urilor; Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale; Existenţa programelor de dezvoltare a antreprenoriatului; Existenţa programelor cercetare dezvoltare inovare (CDI); Existenţa fondurilor disponibile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a micilor

antreprenori;

45

Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării Urbane Durabile (reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane);

Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce prevede constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spaţială, a sistemului policentric de arii funcţionale urbane (aglomerări urbane) şi de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de reţea);

Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce prevede o determinare a viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor rurale pentru a mări gradul de accesibilitate a populaţiei rurale la servicii de calitate (sănătate, educaţie, servicii sociale);

Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul agriculturii ecologice, dezvoltării rurale, protecţiei mediului şi dezvoltării durabile;

Existenţa Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (cu orizontul de timp până în anul 2013);

Existenţa programului Fermierul ce susţine dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul agriculturii;

Fonduri de finanţare nerambursabile de la guvern pentru activităţi de meşteşugărit prin Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC);

Creşterea anuală cu 10% a subvenţiei de la Uniunea Europeană pentru domeniul agriculturii.

5.2.d) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Neamţ:

Existenţa unor programe orientate direct pentru diverse domenii de interes: mediu, afaceri, infrastructură, resurse umane, etc.

Interesul autorităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea judeţului; Calitatea de membru în diverse asociaţii şi organizaţii internaţionale; Programe cu finanţare europeană pentru calificare şi specializarea resurselor umane; Existenţa Planurilor Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi a Planului Regional

pentru Protecţia Mediului; Existenţa fondurilor de finanţare pentru realizarea unor trasee ocolitoare a localităţilor urbane; Existenţa unor programe de finanţare orientate spre finanţarea lucrărilor de alimentare cu apă,

canalizare şi epurare a apelor uzate a localităţilor; Implementarea în judeţul Neamţ a Măsurii de Asistenţă Tehnică ISPA, coordonată de

MMDD – „Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă potabilă / apă uzată în România”;

Existenţa Programului Operaţional Sectorial pentru Mediu; Folosirea în turnătorii pentru fabricarea sticlei, materiale refractare şi B.C.A.; Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct pentru protecţia

mediului şi a naturii; Buna dezvoltare a zonei siturilor şi a zonei învecinate; Creşterea vânzării de produse naturale tradiţionale în siturile Natura 2000; Dezvoltarea turismului ecologic în siturile Natura 2000; Atragerea fondurilor europene deoarece investiţiile în siturile Natura 2000 sau în aproprierea

lor prezintă un avantaj în faţa celorlalte proiecte de investiţii; Accesare fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Programe de finanţare guvernamentale pentru infrastructura de transport; Extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică şi gaze naturale existente prin

atragerea de fonduri externe; Extinderea reţelei existente de alimentare cu apă şi a celei de canalizare prin atragerea de

fonduri guvernamentale şi externe; Interesul autorităţilor locale în promovarea judeţului;

46

Reabilitarea sit-ului istoric Cetatea Neamţului; Interesul mediului de afaceri pentru investiţii în turism; Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existentă, prin modernizări şi reabilitări, să

servească ca spaţii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate; Capacitate de absorbţie a fondurilor europene pentru domeniul infrastructurii şi a resurselor

umane, de către administraţie şi ONG-uri, pentru toate domeniile sociale; Mediu etnic aproape omogen; Posibilitate de exploatare a bogatelor resurse culturale; Construirea Spitalului Judeţean de urgenţă; Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale autorităţilor cu competenţe în sănătate şi

asistenţă medicală, statuate ca obiective în programul de guvernare; Conştientizarea, de către publicul larg şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a

necesităţii îmbunătăţirii sistemului de protecţie a copilului care a reprezentat în egală măsură şi condiţie pentru integrarea României în UE;

Existenţa cadrului legislativ comprehensiv, modern şi armonizat standardelor europene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

Existenţa precizărilor clare în legislaţie privind responsabilizarea comunităţilor locale în luarea măsurilor pentru înfiinţarea serviciilor sociale de proximitate pentru copii şi familii;

Numărul important de ONG care sunt implicate în domeniu şi profesionalismul lor; Deschiderea instituţiilor locale faţă de colaborarea în domeniul problematicii copiilor cu

ONG şi mediul de afaceri; Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul social, prin elaborarea standardelor de calitate pentru

fiecare tip de serviciu social şi obligativitatea acreditării furnizorilor de servicii sociale; Standarde minime obligatorii pt. serviciile de prevenire a separării copilului de familie şi

pentru serviciile de protecţie specială a copilului separat de părinţi.

5.2.e) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Suceava

Valorificarea superioară a resurselor locale: păduri de foioase şi răşinoase, izvoare de apă minerală şi termală, pământ fertil, pajişti şi fâneţe bogate, minereuri neferoase, argilă, calcar, iazuri, lacuri, monumente naturale şi culturale, livezi etc., precum şi a forţei de muncă tinere şi calificate;

Interesul crescut la nivel naţional pentru conservarea biodiversităţii; Eligibilitate pentru obţinerea de fonduri europene alocate în baza programelor operaţionale

regionale sau sectoriale, precum şi în baza programelor vizând cooperarea transfrontalieră sau interregională;

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, Axa 3 – Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, prevede îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale ca motor al stimulării activităţilor economice;

Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 prin Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Axa Prioritară 2:Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale şi Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale susţine acţiunile de îmbunătăţire a infrastructurii din mediul urban;

Posibilitatea asocierii intercomunitare, conform Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată şi completată, în vederea atingerii unor obiective de dezvoltare;

Conform Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, Axa 4 (Leader), parteneriatul va juca un rol esenţial în dezvoltarea locală a comunităţilor rurale;

La nivel european se urmăreşte identificarea şi valorificarea surselor alternative de energie (biomasă agricolă şi forestieră);

47

Calitatea de membri ai UE va permite accesul la noi oportunităţi de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru toate modurile de transport;

Dezvoltarea unor activităţi economice în cadrul Centrului Economic Bucovina Suceava şi în jurul Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava;

Calitatea de nou stat membru al Uniunii Europene; Noi surse de investiţii, inclusiv Fondurile Structurale; Creşterea accesului la piaţa globală prin dezvoltarea produselor TIC de tip e-commerce; Existenţa Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, care

descrie axele prioritare privind alocarea fondurilor europene pentru activităţi din domeniul economic având ca principali beneficiari companiile private;

Existenţa unei forţe de muncă disponibilă în populaţia activă civilă (15,6 mii persoane); Trend-ul ascendent estimat până în 2013 la nivel de regiune al domeniilor economice precum

industria (10%), construcţiile (3%), serviciile (4%), comerţul (3%) agricultura (2%) presupune şi creşterea numărului de locuri de muncă în aceste domenii;

Calitatea de nou stat membru al Uniunii Europene; Existenţa Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, cu axele sale

prioritare privind alocarea fondurilor europene pentru activităţi din domeniul resurselor umane;

Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş (staţiune etnografică);

Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina;

Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific, de aventură); Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina; Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea unor obiective turistice de mare

interes (Cazinoul de la Vatra Dornei); Crearea unei Burse de Turism la Suceava; Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism din

România şi în reţelele europene profesionale; Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale

şi de tradiţie; Coordonare mai eficientă a reformei administraţiei publice prin întărirea rolului Unităţii

Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice; Introducerea unor metode moderne de evaluare instituţională şi planificare strategică; Demararea reducerii birocraţiei şi simplificarea unor proceduri administrative; Dezvoltarea de parteneriate în multe domenii ale politicilor publice atât la nivel local cât şi

central; Posibilitatea de a accesa fonduri europene în baza Programului Operaţional “Dezvoltarea

Capacităţii Administrative.

5.2.f) Oportunităţile economice identificate prin analiza SWOT în cadrul Strategiei de dezvoltare a Judeţului Botoşani:

Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul la Fondurile Structurale (POS Competitivitate Economică, POR 2007-2013, PNDR);

Existenţa unor programe de finanţare, inclusiv cele finanţate de Guvernul României (ex. Înfiinţare start-up);

Implicarea actorilor responsabili de la nivel naţional pentru sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării sectorului IMM;

Dezvoltarea activităţilor de producţie, a turismului şi a sectorului de servicii;

48

Existenţa Asociaţiilor patronale ale IMM-urilor la nivel naţional, care permite reprezentarea intereselor întreprinzătorilor faţă de autorităţile locale şi recunoaşterea asociaţiilor de tip patronal drept parteneri de discuţii de către guvern;

Dezvoltarea comerţului electronic şi a posibilităţilor de plată electronică a impozitelor; Programe de finanţare a proiectelor de infrastructură (POR 2007-2013, POS Transport,

PNDR); Programe guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul rural; Interesul autorităţilor locale în promovarea de parteneriate în vederea dezvoltării

infrastructurii; Dezvoltarea relaţiilor de cooperare transfrontalieră; Acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale în vederea realizării investiţiilor care

au ca scop modernizarea infrastructurii rurale; Armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor

menajere; Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluţionării problemelor în

domeniul alimentărilor cu apă şi canalizărilor (POS Mediu, PNDR, FNM); Colaborarea, asocierea sau crearea unor societăţi mixte pentru realizarea şi exploatarea

instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare; Programe guvernamentale bilaterale între România şi diverse ţări UE; Apartenenţa judeţului la Euroregiunile Carpatica şi Prutul de Sus, în care principala comisie

vizează dezvoltarea infrastructurii din zonele componente; Măsuri guvernamentale pentru sprijinirea tinerilor, chiriaşilor evacuaţi din locuinţe

retrocedate, a persoanelor aparţinând grupurilor dezavantajate, pentru achiziţia şi construcţia de locuinţe;

Facilităţi financiare guvernamentale pentru îmbunătăţirea condiţiilor în locuinţele existente (izolare termică, reparaţii – consolidări pentru clădirile cu risc seismic);

Existenţa pe piaţă a materialelor de construcţii moderne - Legislaţie favorabilă dezvoltării reţelelor de alimentare cu energie electrică;

Investiţia de extindere a conductei de alimentare Hârlău - Botoşani, finanţată de Guvernul României;

Cererea mare din partea populaţiei de a se racorda la gaze naturale; Programe de finanţare guvernamentale şi europene pentru reabilitarea reţelei de încălzire

centralizată. Legislaţie favorabilă dezvoltării telecomunicaţiilor şi mediului concurenţial; Cerere crescută a populaţiei pentru telefonie şi Internet; Dezvoltarea comerţului electronic şi a posibilităţilor de plată electronică a impozitelor; Dezvoltarea învăţământului la distanţă; Concurenţa pe piaţa serviciilor poştale; E-mailing în creştere (poşta electronică); Strategia de dezvoltare a turismului PRAT la nivelul regiunii nord-est; Aderarea României la UE a determinat o creştere a interesului turistic; Programe de finanţare destinate promovării agroturismului şi micii iniţiative în domeniu

(PNDR, POR 2007-2013); Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice şi înfiinţare a altora noi, cu costuri reduse; Legislaţia în domeniul silvic are efecte favorabile asupra mediului şi turismului; Convergenţa de interese pentru dezvoltarea turismului la nivel naţional, regional şi local; Existenţa Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI)

2004-2011 şi TVET; Existenţa programelor de finanţare din partea UE şi finanţarea naţională pentru resurse umane

(POS DRU);

49

Cerere pe piaţa muncii de noi specializări; Programe de finanţare ale UE şi ale statului disponibile pentru producătorii agricoli (PNDR); Facilităţi şi subvenţii acordate formelor asociative în agricultură pentru producţie; Practicarea unei agriculturi ecologice; profituri ridicate; Utilizarea infrastructurii moderne de comunicaţii pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre

pieţe şi produse; Existenţa unor asociaţii regionale în domenii specifice care susţin interesele producătorilor; Existenţa fondurilor pentru piscicultură şi acvacultură; Existenţa fondurilor pentru împăduriri; Apariţia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodăriilor mici; Legea exploataţiei agricole; Existenţa cercetării în domeniu; Asocierile dintre fermieri; Interesul crescut în agroturism; Promovarea şi stimularea asociaţiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenurilor; Cererea la export de produse agricole ecologice; Existenţa fondurilor pentru dezvoltarea acestor activităţi; Oportunităţile create de spaţiul natural, cultural şi construit al zonei; Legislaţia favorizează angajarea şomerilor şi a tinerilor; Existenţa unor spaţii adecvate unor activităţi industriale.

Se remarcă faptul că toate Strategiile de Dezvoltare reţin existenţa fondurilor europene sau

guvernamentale ca fiind o oportunitate economică, lucru care este şi real în măsura în care gradul de accesare al acestora creşte. Micii întreprinzători pot vedea o oportunitate în finanţările oferite de organismele naţionale şi internaţionale, însă trebuie să fie conştienţi că pentru obţinerea fondurilor şi mai ales pentru gestionarea lor este necesar un efort de formare, de instruire nu atât în privinţa conceperii şi redactării cererii de finanţare (pentru aceasta există suficiente firme de consultanţă) cât în privinţa implementării proiectelor. Educaţia antreprenorială trebuie, de altfel, să fie o permanentă preocupare a întreprinzătorului.

50

III.5.3. Oportunităţi economice identificate prin analiza chestionarului aplicat micilor

întreprinzători din Regiunea NE. Analiza datelor primare

Obiectivul chestionarului este cel de a identifica care sunt în viziunea micilor întreprinzători oportunităţile economice din Regiunea Nord – Est. În acest sens au fost intervievate telefonic un număr de 660 de persoane cu funcţie de conducere în cadrul IMM-urilor vizate, selectate pe de o parte în funcţie de apartenenţa socio-geografică (oraşe mari, oraşe mici, comune), pe de altă parte în funcţie de domeniile de activitate, încercându-se acoperirea unei game variate de profiluri economice.

Astfel, dintr-un număr total de 660 de firme selectate urmând criteriile mai sus menţionate, cei

660 de respondenţi au fost:

20%

80%

rural

urban

Grafic nr.4 Distribuirea socio-geografică a respondenţilor. Domeniile de activitate principale ale societăţilor comerciale conduse de respondenţi sunt

următoarele: comerţ şi producţie produse alimentare, comercializare materiale de construcţii, instalaţii construcţii, proiectare construcţii civile şi industriale, producţie echipamente electrice şi electronice, construcţii – lucrări geniu şi confecţii metalice, vopsele şi tencuieli acrilice, distribuţie materiale sanitare, producţie conducte preizolate, brutărie, service utilaje agricole, producţie carne, cultivarea pomilor, producţie textile, etc.

Cum apreciaţi nivelul de succes al afacerii dumneavoastră?

0

5

10

15

20

25

30

f.scăzut

scăzut

mediu

ridicat

f.ridicat

Grafic nr.5 Aşa cum se observă din diagrama de mai sus antreprenorii chestionaţi sunt mai curând

nemulţumiţi de nivelul de succes al afacerii lor, 55% considerând că acesta este foarte scăzut şi scăzut.

51

Cum apreciaţi perspectivele firmei pe care o reprezentaţi pentru următorii 3 ani?

0

5

10

15

20

25

30

35

40

f. pesimiste

pesimiste

aşa şi aşa

optimiste

f.optimiste

Grafic nr. 6 Trebuie să remarcăm faptul că în contrast cu răspunsul la întrebarea anterioară când

respondenţii apreciau în proporţie de mai mult de 50% faptul că firma pe care o conduc are o rată a succesului foarte scăzută şi scăzută, de această dată răspunsul denotă mai degrabă optimism: 70 % din răspunsuri denotă optimism, perspective optimiste, foarte optimiste şi „aşa şi aşa”.

De ce vă temeţi cel mai mult în anul 2011 pentru firma dumneavoastră? Răspunsurile la această întrebare s-au împărţit în două categorii. Pe de o parte motivele

temerilor privitoare la anul 2011 sunt de natură politică şi vizează guvernarea prin măsurile fiscale şi legislative: factorii politici; guvernare proastă; instabilitate legislativă; taxe noi.

Pe de altă parte, cealaltă categorie este cea a motivelor de natură economică fie ca efecte ale

politicii economice a Guvernului, fie ca şi consecinţă a jocului pieţei: Macroeconomic:

pauperizarea generală; prăbuşirea economiei; blocaj economic.

Piaţa specifică activităţii:

creşterea preţurilor; preţurile materiei prime; lipsa lucrărilor; lipsa comenzilor; faliment; imposibilitatea achitării creditului; imposibilitatea achitării obligaţiilor fiscale; blocajul financiar al clienţilor.

52

Dacă ar fi să începeţi de la zero o afacere, spre ce alt domeniu v-aţi orienta? De ce? Iată care sunt domeniile de activitate spre care s-ar îndrepta respondenţii dacă ar fi să înceapă

de la zero o nouă afacere: contabilitate; distribuţie produse alcoolice; turism; operator turism; comerţ cu legume; cultivarea legumelor în sere; energie verde; parcuri de joacă pentru copii; IT; reciclare plastic; viticultură; transport; servicii de curierat; consultanţă; service auto; vânzări tehnologie în industrie; producţie alimente; construcţii.

Puteţi da exemple ale cunoscuţilor dvs. care au reuşit să se menţină sau să aibă succes pe

durata crizei?

alimentar; staţii de beton; farmaceutic; supermarket; cârciumi; automatizări.

Într-o proporţie apropiată de 50% răspunsul la această întrebare a fost „nu ştiu”. S-a remarcat

o dificultate în aprecierea măsurii în care prieteni, parteneri de afaceri, cunoscuţi ai micilor întreprinzători chestionaţi au reuşit să îşi menţină afacerea sau chiar să prospere.

Dar exemple de eşec?

construcţii; imobiliare; betoane; pensiune; distribuţie produse alcoolice; comerţ; confecţii; instalaţii în construcţii; tâmplărie PVC; prestări servicii; mobilă.

53

Mult mai uşor a fost să se identifice domeniile de activitate în care criza economică a adus eşecul: 35% dintre răspunsuri au vizat domeniul construcţiilor iar 15% pe cel al tranzacţiilor imobiliare.

În ultimii doi ani, aţi simţit că a crescut sau a scăzut concurenţa în domeniul de

activitate al firmei dumneavoastră?

0

5

10

15

20

25

a crescut f.mult

a crescut puţin

a rămas la fel

a scăzut puţin

a scăzut f.mult

Grafic nr. 7

a crescut f. mult în următoarele domenii: construcţii lucrări de geniu, confecţii metalice, comerţ alimente, materiale de construcţii, instalaţii construcţii, proiectare construcţii civile;

a crescut puţin în următoarele domenii: desfacere materiale de construcţii, service utilaje agricole, vânzări, brutărie, vopsele şi tencuieli acrilice, producţie echipamente electrice şi electronice;

a scăzut puţin în următoarele domenii: producţie textile, comerţ produse alimentare. Care sunt nevoile de aprovizionare şi de servicii ale firmei pe care le acoperiţi cu

dificultate pe plan local? La această întrebare, respondenţii au întâmpinat dificultăţi în identificarea nevoilor de

aprovizionare şi de servicii care împiedică buna desfăşurare a activităţii sau care ar ameliora-o: produse fitosanitare, carne de porc, ţevi, logistică, mijloace de transport, depozit en-gros, utilaje construcţii, utilaje frigorifice.

54

CONCLUZIE Ca şi concluzie generală, se remarcă o notă de pesimism în privinţa oportunităţilor economice

din contextul imediat apropiat al întreprinzătorilor chestionaţi. În mod evident răspunsurile sunt influenţate de experienţa dificilă şi deseori dramatică a crizei economice traversată în ultimii 2 ani. Face notă discordantă optimismul referitor la perspectiva propriei afaceri. Analizând răspunsurile obţinute la diferitele întrebări putem să imaginăm o listă de activităţi spre care un întreprinzător ar putea să se îndrepte pentru a începe o nouă afacere de tip IMM:

producţie de alimente de bază; comerţ cu produse de bază; consultanţă financiară; consultanţă fonduri europene; servicii; agricultură; sănătate; energie regenerabilă; producţie materiale de construcţii; consultanţă fonduri europene; jocuri de noroc; lucrări infrastructură; reciclare; comerţ cu ţigări / băuturi alcoolice; avocatura; recuperări creanţe; comerţ second-hand; servicii bancare; investiţii bursă; transporturi; învăţământ; amanet; import /export; mass-media; cercetare tehnologică; producţie de ceramică; comerţ electronic; administrare fond locativ; lichidări firme; producţie sisteme automate şi mecanică industrială; sisteme de alarmă; servicii de pază.

55

IV. CONCLUZII

Din datele studiului realizat la nivelul Regiunii Nord-Est, aceasta se remarcă prin ponderea

ridicată a populaţiei rurale, cu mari dezechilibre din punct de vedere al unor caracteristici demografice (vârstă, nivel de pregătire şcolară, natalitate etc.), accentuate de migraţia către mediul urban, dar şi cu grave probleme în ce priveşte infrastructura, nivelul de trai etc. Pe acest fond, problemele legate de nivelul, calitatea şi gradul de ocupare a forţei de munca sunt, la rândul lor, mult mai acute. Zona rurală din Regiunea Nord-Est se remarcă în cea mai mare măsură printr-o populaţie ocupată în agricultură de subzistenţă, într-o structură îmbătrânită, printr-un grad ridicat de şomaj şi oportunităţi limitate de încadrare în alte domenii economice, dar şi printr-un antreprenoriat foarte puţin manifestat şi limitat mai ales la activităţi comerciale.

Cu toate deosebirile inerente generate de factori geografici şi socio–economici variaţi, dacă ne

referim la elementele cu impact asupra dezvoltării generale a mediului economic, cu precădere a celui din mediul rural din judeţele Regiunii de Nord-Est examinarea datelor din prezentul studiu permite evidenţierea multor aspecte comune, cu valoare de concluzii sau premise generale, dintre care se pot menţiona, cel puţin cu titlu de exemplu, următoarele:

Situaţia ocupării forţei de muncă în mediul rural este, în general, mai dificilă decât în mediul

urban. Majoritatea populaţiei ocupate din mediul rural desfăşoară fie activităţi agricole, fie în sectorul public (educaţie, ocrotirea sănătăţii, cultură, asistenţă socială), dar cu o pondere destul de modestă în structura ocupării din mediul rural.

În profil regional, tendinţele privind gradul de ocupare a populaţiei din totalul populaţiei

active se reflectă diferit, în funcţie de specificitatea socio-economica zonală şi de transformările complexe ce au avut loc în cadrul economiei naţionale, ca urmare a procesului de restructurare. Caracteristicile regionale ale acestui fenomen sunt: menţinerea interesului pentru sectorul agricol şi reorientarea populaţiei spre activităţile de servicii, în detrimentul sectorului industrial, evoluţie generată de dinamica ascendentă a sectorului serviciilor, dar şi de recesiunea resimţită de sectorul industrial.

Aşa cum precizează site-ul Euractiv, există o zonă din piaţa muncii din România care nu este

luată în calcul atunci când se socoteşte rata de ocupare a forţei de muncă, aceea a micilor gospodării agricole. În această categorie, s-ar încadra în jur de 30% din forţa de muncă, incluzându-i aici şi pe acei români care se concentrează pe obţinerea unei producţii suficiente pentru a-şi hrăni familiile (agricultura de subzistenţă). De altfel, rata de ocupare relativ ridicată din zona rurală, în loc să reflecte existenţa unor oportunităţi de angajare mai bune, indică în fapt o ocupare insuficientă a forţei de muncă, având în vedere tocmai realitatea sus-menţionată, că majoritatea locuitorilor din spaţiul rural lucrează în agricultura de subzistenţă, cu o slabă înzestrare tehnologică, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute.

Populaţia din mediul rural, în majoritate îmbătrânită şi săracă, se confruntă, de asemenea, cu

deficite grave în ce priveşte infrastructura, în toate domeniile – căi de comunicaţii, utilităţi publice, educaţie, asistenţă medicală şi asistenţă socială etc.

Principalele obstacole care afectează dezvoltarea comunităţii rurale sunt legate de resursele

financiare insuficiente (ceea ce denotă fie insuficienta implicare a autorităţilor locale în folosirea fondurilor, în special cele europene, nerambursabile, fie gradul redus de colectare al taxelor şi impozitelor locale), precum şi infrastructura precară şi utilităţile deficitare (apă, gaze, canalizare).

56

Nu întâmplător, aproape în egală măsură (cu variaţii de pondere de la un judeţ la altul), antreprenorii cuprinşi în cercetarea pe bază de chestionar au reclamat posibilităţile reduse de valorificare a produselor realizate în localităţile rurale. Această problemă s-a agravat continuu, mai ales pe fondul restrângerii activităţilor cooperaţiei de consum şi a celei meşteşugăreşti. O soluţie în acest sens poate veni prin Grupurile de Producători, care pot fi constituite în baza Măsurii 142 "Înfiinţarea grupurilor de producători", din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Majoritatea celor care lucrează în agricultura sunt proprii lor angajaţi, iar agricultura

reprezintă doar cca 3% din numărul total de angajaţi din economia ţării. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă din sectorul non-agricol rural s-a diminuat în ultimii 10–15 ani. Acest declin se explică prin micşorarea sau restructurarea sectoarelor rurale non-agricole, creşterea migrării în exterior a populaţiei active şi veniturile medii scăzute din zona rurală, care generează mai puţină ocupare şi mai puţine oportunităţi de diversificare. Diversificarea activităţilor din zona rurală rămâne o problemă importantă, care trebuie rezolvată cu prioritate.

Potrivit unui recent studiu al Băncii Mondiale Raport Banca Mondiala („Nu banii sunt

problema în agricultura romanească, ci managementul” - HotNews.ro/10 noiembrie 2010), deficienţele de management operaţional reprezintă principala problemă a administraţiei agricole şi de dezvoltare rurală din România, mai severă chiar decât orice restricţie de ordin bugetar. Se semnalează, totodată, fragmentarea instituţională din agricultura romanească, complexitatea structurilor de management, calitatea slabă a comunicării. Banca Mondială recomandă, în context, accelerarea reformei în zona agenţiilor guvernamentale şi în aceea a serviciilor care se ocupa de programele interne.

Se poate aprecia că în majoritatea comunelor prezintă reale oportunităţi şi activităţile legate de

producţia animală şi de procesare a produselor agricole, precum şi un domeniu de mare perspectivă în economia rurală, capabil să absoarbă importante resurse de forţă de muncă, şi anume agroturismul, având în vedere potenţialul turistic neexploatat sau insuficient valorificat.

În mod firesc, pentru valorificarea oportunităţilor în toate aceste domenii, se subliniază

necesitatea dezvoltării spiritului antreprenorial al locuitorilor din mediul rural, prin dezvoltarea abilităţilor de participare la procese de învăţare continuă, precum şi prin crearea condiţiilor şi facilităţilor necesare în vederea iniţierii de noi afaceri în zonele respective. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii şi a reţelelor de utilităţi ar putea constitui o sursă de locuri de muncă şi de venituri stabile şi pe o perioadă mai lungă de timp.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere adoptarea şi operaţionalizarea unor măsuri

coordonate pentru: Perfecţionarea continuă a cadrului instituţional-legislativ, inclusiv în vederea protejării

investiţiilor private interne şi externe; Elaborarea unor planuri strategice de dezvoltare durabilă a localităţilor rurale, care să se

înscrie în prevederile unei strategii naţionale de dezvoltare; Elaborarea unui mecanism eficient pentru cofinanţarea din bugetul local şi cel consolidat

pentru crearea unor locuri noi de muncă; Menţinerea şi atragerea tineretului în localităţile rurale etc. Iniţiativa antreprenorială este condiţionată, în mod evident şi de profilul personal al viitorului

întreprinzător, de domeniul în care este pregătit şi în care deţine cunoştinţe, de afinităţile sale şi de convingerile personale. De aceea, înainte de a lansa o micro-întreprindere, viitorul întreprinzător trebuie să analizeze nu doar oportunităţile existente în regiune, ci şi propriul potenţial personal.

Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)Proiect derulat de Fundaţia Corona Iaşi şi Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Titlul proiectului: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)

Editorul materialului: Fundaţia Corona Iaşi; Data publicării: Noiembrie 2011Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene

sau a Guvernului României

IAŞI, B-dul. CHIMIEI, nr. 1 A, etajul 2, Jud. IAŞI,Tel.: 0232 244 530; Fax.: 0232 244 536

www.fundatiacorona.org

IAŞI, Str. PANTElIMON nr.32 et.5, Jud. IAŞI,Tel.: 0232 252 920; Fax.: 0232 252 926

www.cmsc.ro

FUNDAŢIA CORONA CENTRUL DE MEDIERE ŞI SECURITATE COMUNITARĂ

Investeşte în oameni! proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare Domeniul major de intervenţie: 5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare Titlul proiectului: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE) Număr de identificare proiect: POSDRU/99/5.1/G/76304

Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)

Eşti ŞOMER?

Eşti în căutarea unui loc de muncă? Ai domiciliul în IAŞI, BOTOŞANI, VASLUI, NEAMŢ, SUCEAVA, BACĂU?

Participă la unul din următoarele cursuri gratuite acreditate:

‐ Curs de comunicare (corespondenţă în afaceri) ‐ Curs iniţiere în utilizarea calculatorului ‐ Curs de antreprenoriat

Se acordă subvenţii pentru participanţi !!!

Vrei să fii antreprenor?

Vrei să-ţi găseşti un loc de muncă?

Foloseşte următoarele servicii gratuite: ‐ Consultanţă pentru angajare ‐ Consultanţă pentru deschiderea unei afaceri

Se acordă premii pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă !!!

Se acordă premii substanţiale pentru cei care îşi deschid o afacere !!!

Participă la proiectul: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE) Detalii pentru înscriere în proiect la: Tel: 0232 252 920; E-mail:vreausafiuantreprenor@gmail.com

Proiect derulat de Fundaţia Corona Iaşi şi Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară

FUNDAŢIA CORONA IAŞI, B-dul. CHIMIEI, nr. 1 A, etajul 2, Jud. IAŞI,

Tel.: 0232 244 530; Fax.: 0232 244 536 www.fundatiacorona.org

persoana de contact: Bogdan ROMANICĂ e-mail: bogdan.romanica@fundatiacorona.org

CENTRUL DE MEDIERE ŞI SECURITATE COMUNITARĂ IAŞI, Str.Pantelimon nr.32 et.5, Jud. IAŞI,

Tel.: 0232 252 920; Fax.: 0232 252 926 www.cmsc.ro

persoana de contact: Alina SCÂNTEIE e-mail: vreausafiuantreprenor@gmail.com

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Titlul proiectului: Start-up: o şansă pentru şomeri dar şi pentru regiunea de NE (START-UP NE)

Editorul materialului: Fundaţia Corona Iaşi; Data publicării: martie 2011 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene

sau a Guvernului României