RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC IN EXTENSO ETAPA DE …

1

RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC IN EXTENSO ETAPA DE EXECUTIE NR. 1 / 2018

Proiectul Complex Multidisciplinary platform for integrative and systematic research of

tangible and non-tangible cultural heritage and identities in Romania / Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și non-tangibil din România - PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686, contract 52PCCDI/2018), implementat de către Universitatea din București (Instituție Coordonatoare), în parteneriat cu Institutul de Arheologie "Vasile Pîrvan" București (P1), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" – IFIN-HH (P2), Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iași (P3), Universitatea de Vest Timișoara (P4), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Bucuresti (P5), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare în Informatică – ICI, București (P6), Universitatea "Ovidius" Constanța (P7) și Universitatea din Oradea (P8), reprezintă o abordare originală, din perspectiva inter-, pluri-, multi- și transdisciplinară a problematicilor Domeniului 6 – Patrimoniu și identitate culturală. Prin structura consorțiul managementul proiectului, obiectivele propuse de proiectele componente, prin sinergiile si complementaritatile obtinute, fara indoiala, prezinta un grad ridicat de fezabilitate, fiind o abordare complexă, integrativă și exhaustivă pentru Romînia.

Activitatea instituțiilor din consorțiul sus menționat se desfășoară în cadrul a 5 proiecte componente (vezi punctul I al prezentului raport), în conformitate cu structura acceptată pentru acest tip de proiecte, iar modul de implementare și comunicare respectă organigrama de mai jos:

Obiectivul principal al proiectui complex PATCULT#RO și a instituțiilor partenere din acest consorțiu este realizarea unei platforme inter-, pluri-, multi- și transdisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și non-tangibil din România.

Comitetul de Monitorizare al Proiectului Complex

(CMPC)

Consiliului Director al Proiectului Complex (CDPC)

Director al Proiectului Complex (DPC)

Dr. Catalin Lazar

Responsabil al Proiectului 1

Dr. Adrian Balasescu

P1-IAB


Dr.Florin Constantin

P2-IFIN-HH


Prof.univ.dr. Carmen

Chifiriuc CO-UB


Prof.univ.dr. Romulus

Brancoveanu CO-UB


Prof.univ.dr. Ianos

Ioan CO-UB

2

La acestea se adaugă obiectivele particulare și specifice proiectelor componte, descrise pe larg în secțiunile I și II ale prezentului raport.

Această structură de cercetare inter-institutională este coordonată de Universitatea București, în parteneriat cu alte 8 instituții de profil din România (Universități, Institute Naționale de Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Institute ale Academiei Române). Structura aceasta inter-instituțională aborează, implicit și explicit, atât cercetarea (fundamentală, exploratorie, demonstrativă și experimentală), cât și dezvoltarea unor discipline de nișă, alături de inovarea. Totodată, această structură de cercetare va urmării formarea profesională a viitoarelor generații de specialiști din domeniul identităților și patrimoniului cultural, dar și integrarea acestora în structura instituților participante la proiectele componente (noii angajați ENI). I. Rezumatul etapei

Etapa de executare nr.1/2018 a proiectului în discuție, a fost implementată în intervalul 01/03/2018 - 31/12/2018 și a avut, în principal, un caracter de cercetare, formare profesională, și dezvoltare instituțională, dublat de procesul de diseminare intermediară a datelor obținute de către consorțiul proiectului. Aceasta s-a desfășurat în conformitate cu Anexei II – Plan de Realizare a Proiectului Complex din Contractul de finanțare, mai exact secțiunile II.a – Agenda Comună a Proiectului Complex și II.b – Planurile de Realizare ale Proiectelor Componente și a ținut cont de obiectivele particulare și specifice ale celor 5 proiecte componte, descrise în tabelul de mai jos:

Proiect Component

Titlul Proiect Component

Responsabil Instituții implicate

Obiective

1 Analiza interdisciplinară integrată și sistematică a datelor istorico-arheologice din perioadele cheie ale istoriei României din perspectivă bioarheologică

Dr. Adrian Bălășescu (P1-IAB)

P1-IAB (IC) și CO-UB

Are drept obiectiv major cercetarea, valorificarea și diseminarea datelor de bioarheologie obținute pe baza studiulului unor situri reprezentative pentru perioadele cheie ale istoriei României. Informațiile obţinute vor fi integrate în contextul arheologic şi istoric fiind astfel posibilă corelarea acestora cu datele existente în alte spaţii culturale şi includerea lor într-un cadru mai larg, european, ceea ce va contribui la diminuarea actualei izolări a cercetării româneşti în acest domeniu.

2 Investigații arheometrice complexe asupra patrimoniului mobil și imobil din România

Dr. Florin Constantin

(P2-IFIN-HH)

P2-IFIN-HH (IC), P5-INCDFM și CO-UB

Are drept obiectiv major cercetarea și analizarea arheometrică, prin metode specifice (fizico-chimice, imagistice, izotopice, geologice etc.) a unor artefacte și ecofacte sau a unor structuri arheologice obţinute din cercetarea unor situri reprezentative pentru perioadele cheie ale istoriei României, în cadrul proiectului component 1. Informațiile obţinute vor fi integrate cu cele din primul proiect component, iar datele comune vor facilita corelarea acestora cu datele existente în alte spaţii culturale şi includerea lor într-un cadru mai larg, european, ceea ce va contribui la diminuarea actualei izolări a cercetării româneşti în aceste domenii de cercetare inter-, pluri-, multi- și transdisciplinară.

3 Noi tehnologii pentru prezervarea, conservarea și recuperarea patrimoniului cultural

Dr. Carmen Chifiriuc (CO-UB)

CO-UB (IC), P3-UAIC, P4-UVT și P5-INCDFM

Are drept obiectiv major studierea proceselor de biodeteriorare a obiectelor de patrimoniu (monumente, ecofacte și artefacte), o problemă majoră la nivel mondial. În acest context, proiectul propune dezvoltarea unor strategii moderne de conservare ecologică a patrimoniului cultural mobil și imobil din România, bazate pe cunoașterea și înțelegerea

3

structurală și funcțională a comunităților microbiene complexe cu rol in biodegradare, axat pe metode de investigație clasice și moleculare. Informațiile obţinute vor fi integrate în contextul arheologic şi istoric al elementelor analizate, fiind astfel posibilă corelarea acestora cu datele existente în alte state europene.

4 Arhitecturi identitare și noi categorii ale patrimoniului: analiza multidisciplinară a mecanismelor construcției

identitare în relație cu patrimoniul cultural în România contemporană

Dr. Romulus Brâncoveanu

(CO-UB)

CO-UB (IC), P3-UAIC, P4-UVT și P6-ICI

Are drept obiectiv major studierea unei categorii de patrimoniu mai puțin abordat, cel tangibli și intangibil, corelat cu problematica identităților culturale. Astfel, acest proiect component va oferi o serie de analize pertinente și de actualitate asupra acestor teme, iar datele rezultate vor fi integrate în contextul mai larg, european, al abordărilor de acest gen.

5 Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare

locală/regională fondate pe valorizarea patrimoniului și

identității culturale

Dr. Ioan Ianoș (CO-UB)

CO-UB (IC), P7-UOC și P8-UO

Are drept obiectiv major realizarea conexiunilor dintre localizarea siturilor istorico-arheologice și a elementelor de patrimoniu cultural cu politicile locale și regionale în folosul comunităților la diferite scări, pe fondul creșterii interesului public pentru cunoașterea tuturor valențelor patrimoniului cultural, dar și a transformării acestuia într-un stimulent al activităților economice din diferite arii geografice. Abordarea analitică efectuată în cadrul proiectului va scoate în evidență atât efectele directe, cât și indirecte, punând accentul pe caracterul multiplicator și de accelerare al investiției alocate patrimoniului cultural, istoric și arheologic, în special. Datele rezultate din acest proiect componet vor fi integrate în context, european.

Etapa de executare nr. 1/2018 a proiectului complex a însumat un număr de activități diferite,

pe fiecare proiect component, dicatate, evident, de obiectivele particulare și problematicile specifice ale celor 5 proiecte componente: i). Proiectul component 1 – 5 actvități; ii). Proiectul component 2 – 4 actvități; iii). Proiectul component 3 – 4 actvități; iv). Proiectul component 4 – 8 actvități; v). Proiectul component 5 – 3 actvități. Descrierea detaliată a acestor activități se regăsște în secțiune II a prezentului raport.

Categoriile de indicatori de realizare specifici progozați pe fiecare proiect component, în corelație cu activitațile planificate sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Proiect Component

Activitate Instituții implicate

Indicatori de realizare

1 Act.1.1. P1-IAB (IC), CO-UB

Crearea bazei de date on-line pentru înregistrarea materialelor arheologice vizate de proiect, dublate de informațiile și datele bibliografice legate de problematicile abordat

Act.1.2. P1-IAB (IC), CO-UB

Cercetări arheologice-suport în cadrul unor situri arheologic Rapoarte de cercetare arheologică Actualizarea bazei de date cu informații suplimentare obținute în această activitate


Rapoarte și buletine de cercetare Studii de specialitate Actualizarea bazei de date cu informații suplimentare obținute în această activitate Vizite de lucru / stagii de documentare si cercetare


Rapoarte și buletine de cercetare Studii de specialitate Actualizarea bazei de date cu informații suplimentare obținute în

4

această activitate Colecția de obiecte experimentale și demonstrative Vizite de lucru / stagii de documentare si cercetares


5 comunicări prezentate la conferințe naționale / internaționale; minim 2 articole în reviste indexate BDI sau ISI

2 Act.1.6. P2-IFIN-HH (IC), P5-INCDFM, CO-UB

Protocol pentru prelevarea si pregatirea probelor Baze de date

Act.1.7. P2-IFIN-HH (IC)

Baze de date Buletine de analiza Buletine de datare 14C Studii de specialitate Rapoarte de cercetare Vizite de lucru

Act.1.8. P5-INCDFM, CO-UB

Baze de date Buletine de analiza Studii de specialitate Rapoarte de cercetare Vizite de lucru

Act.1.9. P2-IFIN-HH (IC), P5-INCDFM, CO-UB

3 comunicări prezentate la conferințe naționale / internaționale; minim 1 articol BDI sau ISI

3 Act.1.10. CO-UB (IC), P3-UAIC, P4-UVT

Consultări cu institute și instituții specializate/abilitate- Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, CIMEC, Facultatea de Arhitectură, muzee locale, alte instituții cu atribuții, după caz, ONG-uri cu expertiză în domeniu Metodologie de lucru inter-institutionala Vizite de lucru Fișe de caracterizare privind gradul de biodeteriorare a patrimoniului material selectat

Act.1.11. CO-UB (IC), P3-UAIC

Fișe de caracterizare Metodologia si staregia de lucru

Act.1.12. P3-UAIC Analiza istoriografică, cercetarea de arhitectura la nivel intern, pe teritoriul actual al României Studiu documentar

Act.1.13. CO-UB (IC), P3-UAIC, P4-UVT

Vizite de lucru, comunicari stiintifice

4 Act.1.14. CO-UB (IC), P3-UAIC, P4-UVT,

Baza de date


Ipotezele cercetării definitivate – 1 document privind ipotezele cercetării Metodologie de cercetare stabilită – 1 metodologie de cercetare


Anunțarea proiectului la nivel național Realizarea materialelor de prezentare a proiectului Realizarea newsletter-ului de prezentare a proiectului


2 acorduri de cooperare cu centre de cercetare europene 2 vizite în universități din Europa


Actualizarea bazei de date Studii de specialitate


5 studii privind conceptualizarea patrimoniul spiritual care vor care vor fi incuse în volumul „Investigând relația dintre patrimoniul cultural, identități individuale și colective...” 4 articole trimise spre publicare catre reviste ISI sau BDI

Act.1.20. P6-ICI

1 revista de filozofie digitizata Definirea structurii hub-ului web RO-Cultural Heritage and Identities

Act.1.21. CO-UB (IC), Cel puțin 5 prezentări la conferințe naţionale şi internaționale dintre

5

P3-UAIC, P4-UVT

care cel puțin 1 realizată de tineri cercetători

5 Act.1.22. CO-UB (IC), P7-UO, P8-UO

Studiu de specialitate Bază de date Minim o comunicare științifica elaborata

Act.1.23. CO-UB (IC), P7-UO, P8-UO

Studiu de specialitate Minim o comunicare științifica elaborata

Act.1.24. CO-UB (IC), P7-UO, P8-UO

Studiu de specialitate Minim o comunicare științifica elaborata

Indicatori de realizare specifici proiectelor componente, prezentați mai sus, au fost atinși în

proporție de 100%, iar pentru unele categorii (de exemplu, articole, comunicări etc.) chiar și depășiți. Detalierea acestora se regăsește în secțiune II a prezentului raport.

O categorie de indicatori specifică acestui tip de proiecte a fost reprezentată de Locuri de munca sustinute prin program, inclusiv resursa umana nou angajata.

În conformitate cu clauzele Contractului de finanțare 52PCCDI/2018 al proiectului complex PATCULT#RO, referitoare la noii angajați ENI (art. 6.1.23, litera b – pag. 6; art. 13.3, alin. 3 – pag. 10; art. 18.1, litera b – pag. 13 și art. 32.2 – pag. 17), noii angajați ENI au fost angajați de instituțiile partenere ce și-au asumat acest indicator la maxim 10 luni de la începerea proiectului, iar posturile respective vor fi ocupate minim 24 de luni după închiderea proiectului, fără a exista obligativitatea de a menține pe aceste posturi aceiași cercetărori angajați în cadrul proiectului, în conformitate cu articolele mai sus menționate, dar și a precizărilor primite de UEFISCDI prin nota nr. 612/23.02.2018, emisă de Ministrul Cercetării și Inovări, dl. Nicolae Burnete. Precizăm că până la această dată au fost ocupate 18 poziții vacante din cele 28 prognozate, conform datelor din tabelul de mai jos:

PROIECT 1 PROIECT 2 PROIECT 3 PROIECT 4 PROIECT 5 TOTAL

CO-UB 1 1 6 8

P1-IAB 1 1

P2-IFIN-HH 6 6

P3-UAIC 1 1

P4-UVT 1 1

P5-INCDFM

P6-ICI 1 1

P7-UOC 0

P8-UO 0

TOTAL 2 6 1 9 18

Mai precizăm că la acest moment, mai sunt în desfășurarea procedurile de angajare pentru

ceilalți 10 noi angajați eni prognozați în cadrul proiectului de față, mai precis: 7 Asistenți de Cercetare Științifică (ACS) și 1 Cercetător Științific (CS) în cadrul CO-UB, 1 Asistent de Cercetare Științifică (ACS) în cadrul P4-UVT și 1 Asistent de Cercetare Științifică (ACS) în cadrul P5-INCDDFM. Aceste poziții vor fi ocupte în cursul lunii decembrie 2018, în conformitate cu clauzele prevăzute în contractul de finanțare.

Rezumând, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a proiectului PATCULT#RO a fost un real succes, indicatorii de rezultat prognozați fiind atinși în totalitate, cee ce demonstrează că etapa respectivă a prezentat un grad riicat de fezabilitate. Acest fapt este demonstrat și de analiza SWOT de mai jos:

1. Strengths – (i). diseminarea rezultatelor prin intermediul articolelor publicate (sau în curs de publicare) în reviste cotate ISI și BDI sau în volume editate, precum și a conferințelor științifice naționale și internaționale; (ii). realizarea de cercetări inter-, pluri-, multi- și transdisciplinare complexe; (iii). angajare unor persoane tinere pe pozițiile de noi angajați eni ale instituțiilor partenere din cadrul proiectului; (iv). consolidarea infrastructurii de CDI și a resursei umane din cadrul instituțiilor partenere din cadrul proiectului; (v). realizarea unor instrumente de diseminare online (publică) a rezultatelor și activităților proiectului (pagina web a proiectului, pagini de socialmedia etc.); (vi). dezvolaarea procesului de formare profesională prin intermediul unor stagii de pregătire în

6

străinătate pentru tinerii dine chipa de proiect, dar și prin implementarea unor cursuri universitare suport pe domenii de CDI ce sunt abordate în proiectul de față; (vii). coordonarea de bună calitate, comunicare eficientă și managementul proiectului care au contribuit la un proces de implementare corect și eficient.

2. Weaknesses – (i). decalajul activităților si obiectivelor din Planul de realizare al proiectului din momentul depunerii, datorită diminuării bugetare a proiectului impuse momentul contractării; (ii). lipsa de experiență a unora dintre partenerii din consorțiu; (iii). modificarea de mai multe ori, pe parcursul etapei, a regulilor, documentelor și creințelor de acceptare și includere a noiilor angajați eni în cadrul platformei evoc.

3. Oportunities – (i). științifice ‐ pentru specialiștii din domeniu, diverse cercuri academicedin țară și străinătate; (ii). educaționale – masteranzi, doctoranzi și postdoctoranzi implicați în echipa proiectului, dar și prin cursurile, workshopurile și laboratoarele organizate de către echipa proiectului; (iii). de imagine și vizibilitate a cercetării românești – prin diseminarea rezultatelor în cadrul unor manifestări științiifice internționaleși prin publicarea unor articole într-o serie de publicații bine cotate.

4. Threats – (i). posibila criză economică, birocrația specifică instituțiilor de stat, dar și politica guvernamentală vis‐a‐vis de ddomeniul CDI din Roânia; (ii). întarzierea de cca. 3-4 luni cu care este posibil sa fie virate sumele prevazute in Contract pentru etapa 2/2019 (dacă nu se va face o prelungire a termenelor, ca în cazul altor proiecte de cercetare finațate de către UEFISCDI); (iii). reducerea bugetului pentru etapele următoare de implementare ale proiectului in discuție, precedent deja creat anterior în cazul altor proiecte finațate de către UEFISCDI.

II. Descrierea stiintifica si tehnica,

În conformitate cu structura proiectului complex PATCULT#RO, descrierea științifică și tehnică se va face pe fiecare proiect component.

II.1. Raport științific asupra Proiectului Component 1

Proiectul component 1 - Analiza interdisciplinară integrată și sistematică a datelor istorico-arheologice din perioadele cheie ale istoriei României din perspectivă bioarheologică a fost implementat de două instituții din consorțiu: Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române (P1-IAB – IC) și Universitatea din București, implicată prin Facultatea de Istorie - Centrul de Istorie Comparată a Societăţilor Antice – CICSA (CO-UB).

În cadrul proiectului component 1, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a cuprins cinci activități: Activitatea 1.1 - Elaborarea tehnologiei, planificarea și realizarea sistemului de

înregistrare, gestiune și utilizare a tuturor tipurilor de informații referitoare la problemele vizate de proiect. În cadrul acestei etape s-au realizat o serie de baze de date pentru înregistrarea materialelor arheologice vizate de proiect, dublate de informațiile și datele bibliografice legate de problematicile abordate. Aceste baze de date sunt de un real folos mai ales în contextul unor cercetări arheologice de lungă durată și ele au privit o serie de situri cheie : Ostrovul Banului - mezolitic; Măgura – neolitic; Gumelnița, Sultana, Măriuța – eneolitic, alături de reevaluarea și reluarea materialelor arheologice din situri cercetate la mijlocul secolului al XX-lea, în vederea realizării unor noi analize și datări radiocarbon (de exemplu, necropolele preistorice de la Brăilița, Cernavoda, Dridu și Ostrovul Corbului). În vederea cuantificări datelor cumulate s-a creat o bază de date on-line, accesibilă specialiștilor implicați în procesul de cercetare, pentru înregistrarea materialelor arheologice vizate de proiect, dublate de informațiile și datele bibliografice legate de problematicile abordate

Activitatea 1.2 - Realizarea de cercetări arheologice-suport în cadrul unor situri arheologice din perioade cheie ale istoriei României. Începând cu iunie 2018 s-au realizat o serie de cercetări arheologice-suport în cadrul unor situri cheie cum ar fi Sultana, Gumelnița, Măriuța la care diferiți specialiști din cadrul echipei de implementare au participat. Cercetarea aceasta include activități arheologice, studii interdisciplinare de laborator, prospecțiuni non-intruzive în unele situri investigate în această etapă (Sultana și Gumelnița) și cercetare de teren extensivă, în vederea cartării unor situri pentru a obsera modul lor de integrare în peisaj, corelată cu rețeaua hidrografică actuală, pe valea Mostiștei și Valea Dunării, în vederea colectării de date topografice și spațiale, acestea urmând a fi integrate ulterior într-un GIS. Diferitele rapoarte colective de cercetare arheologică care au fost prezentate cu ocazia sesiunii de rapoarte arheologice de la Cluj Napoca din noiembrie 2018 (vezi lista

7

acestor contribuții la activitatea 1.5.) dovedesc realizarea activităților arheologice de teren prognozate. De asemeneea, datele prospecțiunilor non-intruzive și a cercetărilor de teren au făcut obiectul unor comunicării științifice, iar ulterior vor fi integrate în cadrul unor articole științifice. Totodată, pe baza informațiilor noi acumulate în urma cercetărilor de teren descrise mai sus, în cadrul acestei etape s-au actualizat diferitele baze de date de situri cu informații suplimentare obținute în cadrul aceastei activități.

Activitatea 1.3 - Realizarea de studii bioarheologice (antropologie, arheozoologie și arheobotanica) pe materiale recoltate din cadrul siturilor arheologice și din colecțiile unor instituții de profil. S-au realizat o serie de studii bioarheologice de specialitate pe numeroase situri arheologice: Cheile Vărghișului, Sultana, Gumelnița, Logrești, Noviodunum, Cheia Pazvant. Rezultatele acestor studii vor constitui baza unor articole care vor fi publicate în perioada următoare. De asemenea s-au realizat diferite vizite de lucru în diferite instituții muzeale (Muzeul Județean Brăila, Muzeul Județean Prahova, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Olteniei din Craiova), dar și stagii de documentare și cercetare la diferite entități muzeale din țară (Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj Napoca) și din străinătate – Lisabona (IGESPAR - Instituto de Gestão do Património Arquitectónico e Arqueológico, Portugalia), Veliko Tarnovo (Universitatea Veliko Tarnovo, Muzeul Regional de Istorie și Muzeul de Arheologie, Bulgaria) și Montpellier (CNRS, Franța). enționăm că unul din beneficiarii unui stagiu de documentare și cercetare extrem de necesar, face parte din echipa IAB și este și singurul ENI angajat (Mihaela Golea) de către această instituție care a beneficiat și de o bursă acordată de către statul francez pentru a se forma în specializarea carpologie un domeniu extrem de deficitar în cadrul științelor bioarheologice din România. Totodată, s-au continuat investigațiile artefactelor din categoria industriei materiilor dure animale, la nivel microscopic și traseologic. Nu în ultimul rând, în cadrul Facultății de Istorie a Universității București a fost înființiat un Laborator de Microarheologie, care are drept obiect cerectarea acestei categorii de materiale arheologice, dar și formarea profesională a viitorilor specialiști, prin intermediul unor cursuri speciale și workshopuri.

Activitatea 1.4 - Realizarea de studii arheologice și experimentale pe materiale recoltate din cadrul siturilor arheologice și din colecțiile unor instituții de profil. Astfel de studii experimentale extrem de interesante au fost realizate mai ales pe situl de la Sultana-Malu Roșu (județul Călărași) unde s-au realizat mai multe experimente care au avut în centru mai ales fabricarea ceramicii, a unor statutete antropologice din lut și os, unelte din materii dure animale, utilizarea unor resurse alimentare (scoici și plante), realizarea unor diferite structuri de combustie preistorice, etc. Un aspect extrem de important și urmărit a fost cel legat de scoiciile din specia Unio, la nivel de cules, prelucrat, gătit, acest ultim aspect implicând utilizarea vaselor și a structurilor de combustie experimentale. Rezultatele acestui demers experimental-demonstrativ a constat în rapoarte și buletine de cercetare, ce vor sta în viitor la baza unor studii și articole de specialitate, la care se adaugă colecția de obiecte experimentale și demonstrative. Totodată, informațiile acumulate pe segmentul acesta au permis actualizarea bazei de date cu informații suplimentare obținute în aceste activități experimental-demonstrative. În final mai menționăm că demersul nostru la nivel de arheologie experimentală a fost completat prin înființarea Laboratorului de Tehnologie Ceramică în cadrul Facultății de Istorie a Universității București, în vederea continuării experimentelor de laborator, dar și pentru segmentul de formare profesională din acest domeniu de studiu.

Activitatea 1.5 - Diseminarea intermediară a rezultatelor obținute și asigurarea vizibilității proiectului. Această activitate a ocupat un rol extrem de important în cadrul acestei etape și majoritatea membrilor au fost implicați. Astfel s-a realizat diseminarea pe scară largă prin comunicarea a primelor rezultate ale proiectului la diferite manifestări științifice. Dovadă stau numeroasele comunicări realizate în țară: i) Cristian Schuster, Alexandru Morintz, Raluca Kogălniceanu, Cătălin Constantin, Andrei Măgureanu, Cristian Eduard Ștefan, Adrian Bălășescu, Despina Măgureanu, Mădălina Dimache, Cristina Georgescu, Alin Diaconu, Alexandru Ciornei, Radu Văcălie, București - Fundeni. Cercetările preventive din 2017, Sesiunea anuală a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, „Metodă, teorie și practică în arheologia contemporană” dedicată Centenarului Marii Uniri (1918 - 2018), 28-30 martie 2018; ii) Gabriel Vasile, Boli dentare și osoase evidențiate la locuitorii așezării medio-bizantine de la Nufăru (jud. Tulcea), „Metodă, teorie și practică în arheologia contemporană” dedicată Centenarului Marii Uniri (1918-2018), Sesiunea anuală a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, 28-30 martie 2018; iii) Adrian Bălășescu, Bioarheologia, Universitatea București, Facultatea de Biologie, 18 aprilie 2018; iv) Ovidiu Frujină,

8

Monica Mărgătit, Cătălin Lazăr, Amintiri din mormintele preistorice. Mărgelele comunităților eneolitice: comemorarea defunctului și dovadă a statutului social, A VI-a Sesiune Anuală de comunicări Științifice a Centrului de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA), Facultatea de Istorie, Universitatea din București, 20-21 aprilie 2018; v) Bogdan Manea, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Cătălin Lazăr, Contribuția arheologiei experimentale la studierea structurilor de ars ceramică preistorice, A VI-a Sesiune Anuală de comunicări Științifice a Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice (CICSA), Facultatea de Istorie, Universitatea din București, 20-21 aprilie 2018; vi) Valentin Dumitrașcu, Caracterizarea faunei din situl „Bâzdâna-La Cetate”, campania 2014, Conferinţa naţională „Oltenia. Interferenţe culturale” ediţia a VIII-a, Muzeul Olteniei, Craiova, 9-11 mai 2018; vii) Despina Măgureanu, Raluca Kogălniceanu, Adrian Bălășescu, Înmormântări de câini descoperite recent pe teritoriul Bucureștiului, Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediţia a IV-a, Muzeul Municipiului București, 13-15 septembrie 2018; viii) Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Mădălina Dimache, Marius Streinu, Adelina Darie, Mihaela Golea, Adrian Șerbănescu, Carol Căpiță, Valentin Parnic, Alfred Vespremeanu Stroe, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Alina Ciobotaru, Gumelnița: Rezultatele cercetărilor sistematice interdisciplinare din anul 2018, Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediţia a IV-a, Muzeul Municipiului București, 13-15 septembrie 2018; ix) Bogdan Manea, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Marian Gheţi, Mihaela Savu, Cătălin Lazăr, Considerații experimentale privind instalațiile neo-eneolitice de ars ceramica, Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediţia a IV-a, Muzeul Municipiului Bucuresti, 13-15 septembrie 2018; x) Valentin Dumitrașcu, Estimarea sezonului de vânătoare în unele situri paleolitice din estul României, Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a IV-a, Muzeul Municipiului București, 13-15 septembrie 2018; xi) Despina Măgureanu, Adrian Bălășescu, Vită ? Oaie ? Sau porc ? Carnea în alimentația Geto – Dacilor. Cu o introducere în arheozoologie, Muzeul Județean Buzău, 28 septembrie 2018; xii) Gabriel Vasile, Caracteristici antropologice ale populației medio-bizantine de la Nufăru, Colocviu dedicat cercetărilor arheologice ale unei cetăți bizantine de la gurile Dunării, Proslavița „Nufăru 40”, Nufăru (jud. Tulcea), 26-28 septembrie 2018; xiii) Valentin Dumitrașcu, Caracteristici ale economiei animaliere din situl medio-bizantin de la Nufăru – colocviu dedicat cercetărilor arheologice ale unei cetăți bizantine de la gurile Dunării, Proslavița „Nufăru 40”, Nufăru (jud. Tulcea), 26-28 septembrie 2018; xiv) Gabriel Vasile, Valentina Voinea, Bartłomiej Szmoniewski, B., Necropola de epocă otomană de la Cheia - Pazvant I. Date arheologice şi antropologice, Sesiunea Internațională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica, Ediţia LI, Constanța, 3-5 octombrie 2018; xv) Aurel-Daniel Stănică, Gabriel Vasile, Necropolele de perioadă medie bizantină de la Noviodunum, Sesiunea Internațională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica, Ediţia LI, Constanța, 3-5 octombrie 2018; xvi) Cristina Covătaru, Ovidiu Frujină, Cornelis Stal, Ionela Crăciunescu, Mihai Florea, Cătălin Lazăr, Noi date spațiale privind locuirile neo-eneolitice de pe Lunca Dunării, Sesiunea Internațională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica, Ediţia LI, Constanța, 3-5 octombrie 2018; xvii) Roxana Bugoi, Theodor Ignat, Cătălin Lazăr, Mircea Lechinţan, Florin Constantin, X-ray Imaging of Eneolithic Pottery from Southeastern Romania, Sesiunea Internațională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica, Ediţia LI, Constanța, 3-5 octombrie 2018; xix) Bogdan Manea, Theodor Ignat, Vasile Opris, Cătălin Lazăr, Contribuția arheologiei experimentale la studierea structurilor de ars ceramică preistorice, Sesiunea Internațională a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica, Ediţia LI, Constanța, 3-5 octombrie 2018; xx) Adrian Bălășescu, Arheozoologia câinelui. Cel mai bun prieten al omului sau o sursă de hrană la daci, Muzeul Județean Buzău, 25-27 octombrie 2018; xxi) Catălin Lazăr, Vasile Opriș, Mădalina Dimache, Theodor Ignat, Adelina Darie, Dan Pîrvulescu, Mihai Florea, Adrian Șerbănescu, Bogdan Manea, Cristina Covătaru, Valentin Radu, Mihaela Golea, Bogdan Șandric, Marius Streinu, Ovidiu Frujina, Adrian Bălășescu, Gabriel Vasile, Carol Capiță, Dan Ștefan, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Alina Ciobotaru, Situl arheologic Gumelnița. Rezultatele campaniilor 2017-2018, Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice (Ediția A 52-A), Cluj-Napoca, 15-17 noiembrie 2018; xxii) Catălin Lazăr, Theodor Ignat, Valentin Parnic, Vasile Opriș, Dan Pîrvulescu, Mihai Florea, Adrian Șerbănescu, Bogdan Manea, Cristina Covătaru, Valentin Radu, Mihaela Golea, Mădalina Voicu, Ovidiu Frujină, Ionela Crăciunescu, Adrian Bălășescu, Constantin Haita, Mihaela Savu, Cornelis Stal, Cercetări recente în situl arheologic Sultana, Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice

9

(Ediția A 52-A), Cluj-Napoca, 15-17 noiembrie 2018; xxiii) Adrian Bălășescu, Între Orient și Occident. Descoperirile de cămile din Romănia, Centrul de Studii Turce, Universitatea București, 12 decembrie 2018.

O serie de comunicări s-au realizat în Republica Modldova: i) Gabriel Vasile, Analiza antropologică a scheletelor medio-bizantine descoperite în intravilanul localităţii Nufăru (jud. Tulcea), Conferinţa ştiinţifică internaţională „Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare”, ediția a X-a: „Prin știință spre cunoașterea patrimoniului național”, Academia de Științe din Moldova, Chișinău, 30-31 mai; ii) Valentin Dumitrașcu, Complexe arheologice cu câini descoperite la Nufăru (secolele XI-XIII), Conferinţa ştiinţifică internaţională „Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare”, Ediția a X-a: Prin știință spre cunoașterea patrimoniului national, Academia de Științe din Moldova, Chișinău, 30–31 mai 2018; iii) Valentin Dumitraşcu, Arheozoologia unui sit din a doua epocă a fierului - Bâzdâna “La Cetate”, sud-vestul României, Conferinţa ştiinţifică internaţională Cercetări bioarheologice și etnoculturale în Sud-Estul Europei, Crihana Veche (Cahul), 14-16 august 2018; iv) Gabriel Vasile, Necropola medio-bizantină de la Noviodunum-Isaccea (jud. Tulcea). Perspectivă bioarheologică, Conferinţa ştiinţifică internaţională „Cercetări bioarheologice și etnoculturale în sud-estul Europei”, Crihana Veche (Cahul), Republica Moldova, 14-16 august..

Acestora li se adaugă comunicările științifice susținute în străinătate: i) Ștefan Vasile, Valentin Dumitrașcu, The Large Mammals Assemblage from Buda (Eastern Romania) and its Implications on Palaeolithic Hunting Behaviour, XVI Annual Meeting of the European Association of Vertebrate Palaeontology, Caparica, Portugal June 26th-July 1st, 2018; ii) Catălin Lazăr, Ionela Crăciunescu, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Body manipulations and graves re-opening in the Eneolithic cemeteries from Southeastern Europe. A case study from Romania, 24th Annual Meeting of the European Association of Archaeologists, 5-8 September 2018, Barcelona, Spain; iii) Catălin Lazăr, The human impact, multiple land-use, and exploitation of the environment in the 5th millennium BC. Sultana-Malu Rosu, a case study, The Biweekly Colloquium, The Collaborative Research Centre 1266 “Scales of Transformations: Human-environmental Interaction in Prehistoric and Archaic Societies” (CRC 1266) and Graduate School “Human Development in Land-scapes” (GSHDL), Kiel University, Germany.

O componentă extrem de importantă a reprezentat-o și publicarea la nivel național a primelor rezultate ale proiectului. Astfel s-au realizat următoarele publicații: i) Adrian Bălășescu, Alexandru Morintz, 2018, A case of cynophagy at Radovanu–Gorgana II settlement (Călărași county, 2nd–1st centuries BC), Materiale și Cercetări arheologice (MCA), XIV (serie nouă), p. 133-148 (BDI – CEEOL, SCOPUS, ERIH plus); ii) Andrei Dorian Soficaru, Adrian Bălășescu, Oana Gâza, Tiberiu Sava, Corina Anca Simion, Culea Mihaela, Maria Ilie, Cristian Mănăilescu, Doru Păceşilă, Gabriela Sava, Andrei Robu, Cătălin Cristescu, Ioan Alexandru Bărbat, 2018, Analiza antropologică, arheozoologică și datarea radiocarbon a unor materiale osteologice din sud-vestul Transilvaniei, Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), IX, p. 10-47 (BDI, ERIH plus).

Toate aceste comunicări științifice, articole si studii beneficiază de Acknowledgement conform clauzelor stipulate în Contractul cu UEFISCDI. II.2. Raport științific asupra Proiectului Component 2

Proiectul component 2 - Investigații arheometrice complexe asupra patrimoniului mobil și imobil din România a fost implementat de 3 instituții din consorțiu: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (P2-IIFIN-HH - IC), Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (P5-INCDFM) și Universitatea București (CO-UB). În cadrul proiectului component 2, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a cuprins următoarele activități: Activitatea 1.6 - Elaborarea tehnologiei, planificarea și realizarea sistemului de înregistrare, gestiune și utilizare a tuturor tipurilor de informații referitoare la problemele vizate de proiect. A vizat două obiective (i) elaborarea unui protocol privind prelevarea si pregatirea probelor in (activitatea A1.6.) și (ii) o bază de date. Protocol privind prelevarea si pregatirea probelor a necesitat multe eforturi pentru optimizarea instrumentele (metodelor) pentru analiza materială, precum și maximizarea cantitatii de informații obținute. Primul pas al oricarei analize este colectarea și pregătirea unui eșantion (sau mai multe) pentru analiza. Eșantionarea este definită ca procesul de selectare și colectare a probei pentru analiză si constă în două etape: proiectarea modului de

10

esantionare urmata de aplicarea acestuia. Scopul modului de esantionare este determinarea procedeului de obtinerea a unui eșantion reprezentativ direct de problematica de analiza. Acest pas necesită cunoașterea intimă a obiectului, precum și a a problemei arheologice solicitate. A doua etapă a esantionarii implică pregătirea efectivă a eșantionului (sau probelor) pentru analiza o metodă analitică specifică, fara pierderea sau contaminarea acestuia. Deoarece eșantionul determină calitatea și utilitatea rezultatelor, în fiecare etapă de îndepărtare, depozitare, pregătire și analiză se iau măsuri pentru a preveni contaminarea sau pierderea. In plus sunt necesare instrumente adecvate de eșantionare și containere pentru păstrare înainte de analizele ulterioare. In foarte multe cazuri metodele de analiza fizico-chimice chimice nu permit analiza artefactelor intregi sau a fragmentelor si din acest motiv forarea unei pulberi din artefact ar fi singura modalitate de a obține un eșantion analitic [Instructions for Drilling Samples from Archaeological Material http://archaeometry.missouri.edu/submissions.html]. Forarea probelor ceramice are un potențial ridicat de introducere a contaminării chiar și în cele mai ideale situații.In general o cantitat de aproape 1.0 grame ar asigura o mostră reprezentativă a artifactului cantitatea minima fiind de 0.25g; aceste valori depind foarte mult de numarul de analiza si de tipul acestora. Trebuie evitate zonele din artefact care pot conține substanțe moderne cum ar fi adezivi, etichete chimice (de exemplu, cernealuri etc.) sau orice parte a artifactului care nu face parte din ceea ce doriți să analizați. In plus, este de dorit ca in cazul artefactelor intregi (ca de ex vase ceramice) regiunile alese pentru forare sa fie ascunse (greu vizibile). Pentru forare sunt recomandate burghie (sfredele) din carbura de wolfram ce trebuie să fie ascutite periodic. Forarea se face perpendicular, la putere si viteza de forare scazuta pentru evitarea distrugerii accidentala. Pulberea rezultata dupa o forare de aprox 5 mm se arunca (pentru a minimiza posibila contaminare de pe suprafața artefactului). Se curata burghiul cu acetonă / alcool si se continua forarea pana ce se extrag aprox 1.0 grame au fost extrase din artefact; pulberea rezultata se introduce in flacoane marcate/numerotate corespunzator. Unele din metodele optice precum termoluminescenta si luminescenta stimulata optic dar si spectroscopie magnetica de rezonanta RES necesita conditii speciale de iluminare. Metodele de analiza fizico-chimice folosite in cadrul actualei faze a proiectului sunt: 1. Difractia de radiatii X pentru analiza compozitionala (a fazelor cristaline prezente); 2. Microscopie electronica de baleiaj (SEM) pentru analiza morfologica si elementala; 3. Metode optice (spectroscopie FTIR); 4. Spectroscopie magnetica de rezonanta RES.

Activitatea 1.7 - Analize imagistice si datari radiocarbon asupra artefactelor si ecofacte arheologice. Tomografia computerizată cu raze X (CT) este o tehnică de examinare imagistică nedistructiva larg răspândită in zilele noastre, fiind folosită cu succes în diverse domenii de activitate precum medicină, control nedistructiv industrial, ştiinţa materialelor sau arheometrie. In comparatie cu tehnica radiografiei in urma careia se genereaza imagini bidimensionale, si anume proiectii in plan, avantajul tomografiei computerizate este acela ca poate furniza zeci, sute sau chiar mii de felii/imagini ale corpului de studiat, imagini care pot fi vizualizate individual/serial, conducind la o intelegere aprofundata a structurii tridimensionale a corpului supus investigatiei. Studiul obiectelor de patrimoniu folosind metodele imagistice cu raze X (radiografia si tomografia computerizata) a cunoscut un avint deosebit in ultimele decenii. Structura si parametrii de functionare caracteristice dispozitivelor tomografice sunt in acord cu tipul de aplicatie pentru care sunt destinate - in particular, trebuie tinut cont de dimensiunile si densitatea corpului de studiat prin metode imagistice si de rezolutia spatiala care se doreste a fi atinsa. Si alte caracteristici, cum ar fi sistemul de detectie si geometria aparatului, sunt de obicei in acord cu destinatia tomografului. Studiului imaginilor tomografice poate sa contribuie in mod esential la intelegerea structurii interne a obiectelor investigate, obtinindu-se indicii referitoare modul de manufacturare. Astfel se pot identifica obiecte formate din mai multe bucăţi ce au fost lipite ulterior între ele. In alte cazuri se pot pune in evidenta crapaturi sau fisuri in structura artefactelor, indicii ce pot fi folosite si în procesele de restaurare şi de conservare a artefactelor supuse investigatiilor structurale. Alternativ, analiza imaginilor tomografice poate releva discontinuitati in compoziţia materialului – spre exemplu pietricele aflate în compoziţia lutului, prezente in mod accidental (ca degresant) sau plasate in mod intentionat. In literatura de specialitate sunt descrise exemple de pietricele plasate in pozitii cu totul speciale, cel mai probabil in mod deliberat de catre mesterii care au modelat respectivele statuete, si avind cel mai probabil o semnificatie magica. In cazul zornaitoarelor, se pot identifica si numara bilele aflate in interiorul acestora, fara a afecta in vreun fel integritatea fizica a obiectului tomografiat. In cazul obiectelor intacte, imaginile tomografice mai pot fi folosite la evaluarea nedistructiva a unor dimensiuni (e.g. grosimi de pereti) altfel inaccesbile

11

masuratorilor directe. Masurarile au folost realizate folosind un tomograf Nikon XT H 225 in a carui structura exista un tub de raze X cu microfocus (225 kV tensiunea maxima pe tub, 1 mA curentul maxim, pata focala de 3 µm pentru puteri de 7 W ce poate ajunge pina la 225 µm la puteri pe tub de 225 W), care furnizeaza un fascicol de raze X cu geometrie conica, un detector planar de siliciu Varian 2520, avind dimensiuni ale pixelului de 127 µm si 1900×1516 pixeli activi, si un sistem de pozitionare al probelor cu 5 axe, care permite miscari ale probei in directiile X, Y si Z, si rotatii de 360° si inclinari de ± 30°. Acest dispozitiv permite scanarea unor corpuri de dimensiuni relativ mari (30 × 30 × 30 cm3) cu o buna rezolutie, permitind si reconstructia relativ a imaginilor rezultate. Parametrii de achizitie folositi pentru achizitionarea imaginilor au fost optimizati pentru vizualizarea in conditii optime a obiectelor de lut.

Tomografii CT a unor greutăți de lut neolitice din situl Sultana.

Astfel, intensitatea curentul pe tubul de raze X a fost de 45 µA, iar tensiunea aplicata a fost de

100 kV. Obiectele au fost rotite in 360 de pasi, realizindu-se astfel o rotatie completa a obiectului in jurul axei centrale. Timpul de achizitie pentru un realizarea tomografiei unui obiect a fost in jur de 10 minute. Rconstructia imaginilor s-a facut folosind pachetul de software VGStudio Max 3.0 software si

12

a durat ceva mult mai mult timp, in functie de complexitatea structurii interne a artefactelor supuse studiului si de cerintele arheologului.

Activitatea 1.8 – Analize arheofizice, arheochimice si geoarheologice asupra siturilor, artefactelor si ecofacte arheologice. Echipa de cercetare din cadrul acesstei actifități a implicat toate cele 3 instituții implicate în acest proiect component. Echipa Institutului National de Cercetare–Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei (IFIN-HH), cu o vasta experiență in aplicații ce țin de domeniul arheometriei si dispunând de o serie întreaga de facilități si echipamente moderne (AMS, CT, XRF, PIXE, etc) ce permit efectuarea diverselor analize arheometrice complexe (datarea sau analiza compoziției din punct de vedere elemental sau mineralogic) s-a ocupat atât de prelucrarea, tratarea chimica si măsurarea acestor probe, cât si de interpretarea rezultate obținute. Radioizotopul 14C este considerat a fi instrumentul ideal pentru datarea, atât a evoluției umane cat si a activităților biologice pentru ultimii 50.000 ani. 14C in sine are un timp de înjumătățire neobișnuit pentru zona de masa de unde face parte, de aceea putem spune ca radiocarbonul este un dar de la natura ce ne permite sa ne descoperim trecutul si de asemenea să înțelegem mai bine evoluția mediului in care trăim. Deși metoda de datare cu carbon a fost dezvoltata ca o tehnica de determinare radiativă, in ultimele decenii, începând cu sfârșitul anilor 70, metoda de determinare a fost substituită progresiv cu spectrometria de masa ce folosește un accelerator de particule de tip Tandem (Accelerator Mass Spectrometry – AMS). Avantajele acestei metode au putem fi observate imediat, in principal datorita cantităților mult mai mici de proba ce sunt necesare (de ordinul miligramelor comparat cu ordinul gramelor), a timpului de măsurare mai scurți cât si pe precizia de măsurare. Spectrometria de masa cu acceleratoare este capabila sa determine concentrații foarte scăzute ale unui izotop de interes exprimate ca rapoarte izotopice (izotop rar/izotop abundent) pana la o valoare de 10-15. Datorită acestei performanțe, datarea cu radiocarbon prin metoda AMS este adecvată pentru determinări exacte atât pentru nivelurile de mediu, cât si pentru probe îmbogățite. Facilitatea AMS din cadrul IFIN-HH, Măgurele-București, a fost instalata si comisionata in anul 2012. Sistemul este unul bazat pe un accelerator Tandetron de 1MV, proiectat si fabricat de High Voltage Engineering Europa (HVEE). Acest accelerator este unul de tip multi-izotopic, cu ajutorul lui putând fi determinate multiple rapoarte izotopice in majoritatea regiunilor de masa, ca de exemplu: 10Be/9Be, 14C/12C, 26Al/27Al, 129I/127I, precum si elemente grele ca 239Pu și 240Pu. Majoritatea probelor care fac obiectul actualului proiect si care sunt subiect al tehnicii de datare cu 14C prin metoda AMS (Accelerator Mass Spectrometry) necesita o prelucrare chimica pentru purificare si conversie in grafit. Daca in cazul datării principala componenta o reprezintă sistemul Tandetron (Fig 1a), in cazul laboratorului ce se ocupa de prepararea probelor (Fig1b), principala componenta o constituie echipamentul de grafitizare, care in cazul laboratorului nostru este in sistem AGEIII produs de IonPlus AG, Elveția. Înaintea procesului de grafitizare, probele sunt supuse unui proces de curățare si purificare in laboratorul de preparare a probelor. Pentru materialele organice (cărbune, sedimente, rămășite de plante, turba, etc.) se utilizează protocolul standard acid-bază-acid (ABA). Scopul alternării acid/bază este îndepărtarea cu acid a carbonaților care pot fi prezenți in eșantion datorita mediul umed in care au stat probele respective, precum si a acizilor humici si fulvici care sunt dizolvați si eliminați in cadrul tratamentului cu baza. Reactivii folosiți in laborator sunt acidul clorhidric (HCl) si hidroxidul de sodiu (NaOH). In cazul probelor de lemn, aplicam protocolul bază-acid-bază-acid-bleaching (BABAB) pentru a extrage o fracție de celuloza foarte apropiata de celuloza-Alpha. Pentru clătirea finală (bleaching) se folosește clorit de sodiu (NaClO2) intr-o secvența de purificare foarte apropiata de cea aplicata in industria hârtiei. n cazul probelor de os, procedura standard de extragere a colagenului urmează metoda standard acid-acid-ultrafiltrare (AA). La începutul pre-tratării, proba este analizata vizual la microscopul optic pentru a observa si a extragere mecanic eventualii contaminanți. Prima curățare se face folosind o perie rotativa, iar in cazul contaminaților cu aderența mare este folosita sablarea cu nisip. Proba este apoi spălată in 3 etape in baie cu ultrasunete in apa ultrapură. După uscare are loc o inspecție vizuală la microscop pentru detectarea eventualilor contaminați ce ar putea fi încă prezenți sau ce au putut fi introduși in timpul procesului de curățare. Prima etapă a fragmentării oaselor se face intr-un mojar de agat, iar in cazul oaselor mai dure se folosește o moară electrica cu bile. Dacă este necesar, procesul de măcinare continuă pană la momentul in care granularitatea pudrei este in domeniul 1-2mm pentru a nu deteriora colagenul prin distrugerea lanțului proteic. acă în urma procesului de pre-screening se observă o prezentă suficientă de colagen in proba analizată, atunci aceasta este supusă unui pre-tratament de tip acid-acid-ultrafiltrare. Proba este demineralizată cu 3.7%

13

HCl la temperatura camerei pentru 30 min, iar gelatina este apoi obținută prin dizolvare cu 3.7% HCl la 80°C, pentru 12 ore. Pentru o buna separare, colagenul este trecut printr-un filtru de 0.2 µm si apoi ultrafiltrat cu ajutorul unui ultrafiltru Amicon de 30kDa, care izolează fracțiile de colagen. Sărind peste tratamentul bazic, raportul de colagen crește, lucru foarte important in cazul probelor de os prost conservate. La final, colagenul extras este congelat, iar a doua zi este supus unui proces de liofilizare. In cadrul prezentului proiect au fost prelucrate si analizate un număr de 50 de probe de os, majoritate provenind din situl arheologic de la Brăilița (Brăila), cateva din situl Măgura (Teleorman), dar si din alte situri arheolgoice din Buzău, Tulcea sau Bacău, probe ce erau presupuse a avea o vechime de la 1000 pana la 6000 de ani înaintea erei noastre.

Echipa P5-INCDFM s-a concentrat pe cercetarea unor fargmente ceramice preistorice. Scopul cercetarilor a fost studiul materialelor folosite la decorarea suprafețelor exterioare) in cazul ceramicii Boian‐Vidra de la Sultana. In general decorarea suprafețelor exterioare are trei aspecte: incrustații, granule și acoperiri. Incrustațiile apar ca o pastă compactă de material alb care umple incizii designului decorativ; granulele sunt implantate în pereții vaselor, în timp ce învelișurile albe constituie motivele ornamentale acoperind o parte din suprafața obiectului. Pentru aceasta s-a efectuat o serie de analize structurale si morfologice asupra pigmentilor folositi la decorarea vaselor ceramice (un numar de 22) si recoltati sub forma de pulbere.

Imagine foto (stanga) a decoratiunii unui fragment ceramic si analiza de microscopie SEM a

unei pulberi de pigment

Analizele de microscopie SEM nu au relevat diferente morfologice notabile intre probe. Analiza de difractie de radiatii X si spectroscopia FTIR au aratat prezenta dominanta a doua faze cristaline: calcit (mineral de CaCO3 (calcit) si fosfat de calciu (Ca3(PO4)2) provenit din arderea oaselor (“bone-ash”) in diferite proportii. Masuratorile de analiza elementala si de spectroscopie RES au aratat prezenta impuritatilor de Cu, Fe si Mn si alti centri paramagnetici in concentratii mari, responsabili pentru largirea spectrelor RES. Functie de raportul dintre aceste fractii ar exista trei grupe ce indica existenta a cel putin trei retete de pasta. La momentul actual este greu de spus daca diferentele de reteta sunt asociate mai multor ateliere locale, schimburi comerciale sau este vorba de o evolutie in timp la scara locala. Studiul aprofundat al ceramicii la nivel tehnologic corelat cu alte date interdisciplinare poate fi un instrument viabil pentru reproiectarea interpretărilor si redefinirea culturilor și a fazelor culturale.

Echipa CO-UB a fost reprezentată de 3 facultăți (Fizică, Cimie și Geologie). In cadrul etapei în ddiscuție, pentru arheomagnetism s-au prelevat probe pentru studii de arheomagnetism din site-ul arheologic Sultana-Malul Roşu din zona lacului Mostiştea. Probele au fost colectate din blocurile rămase dintr-o locuinţă arsă situată în zona necropolei. Probele au fost prelevate cu o carotieră electrică cu racire cu apă şi o carotă diamantată cu diametrul de 2.54 cm. Orientarea probelor s-a realizat cu o busolă magnetică Brunton şi ,atunci când a fost soare, cu o busolă solară pentru determinarea declinaţiei magnetice in situ. Dispozitivul de orientare a fost de tipul Pomeroy (ASC Scientific Instruments). S-au carotat un număr de 22 de probe din 10 puncte repartizate pe intreaga structură cercetată. In laborator probele au fost pregătite pentru studiile de paleomagnetism. Cilindrii carotaţi în teren cu diamnetrul de 2.54 mm au fost secţionaţi la dimensiunile standard de 2.2 cm cu un

14

ferăstrău dublu cu discuri diamantate (ASC Scientific Intstruments). După tăiere eşantioanele realizate au fost consolidate cu un tetraethilsilicat SILRES BS OH 100. Procesul de consolidare este în curs de desfăşurare. Consolidarea este necesară pentru a creşte rezistenţa mecanică a probelor în procesul de analiză. Resturile de probă au fost păstrate pentru analize de rockmagnetism. Calcularea declinaţiei magnetice. Pe baza masurătorilor din teren realizate în teren s-a calculat declinaţia magnetică locală utilizând programul PmagTools 4.2a. Valoarea medie a fost 4.5° ± 1.0°. S-a calculat şi valoarea câmpului geomagnetic actual la data colectări utilizând programul Enhanced Magnetic Model (EMM 2017), obţinundu-se valorile: F = 48464.3 nT, Dec = 6°, Inc = 61.7°. Având în vedere că cele două valori sunt apropiate considerăm că influenţa magnetică locală este neglijabilă şi se va utiliza o declinaţie de 6° pentru corectarea citirilor la busola magnetică. ăsurători de rockmagnetism. Dependenţa de frecvenţă a susceptibilităţii magnetice. Susceptibilitatea magnetică a eşatioanelor înainte de consolidare a fost măsurată cu un aparat MS2B (Bartington Instruments) la două frecvenţe (klf la 0.465 kHz şi khf la 4.65 kHz). Dependenţa de frecvenţă care indică prezenţa cristalelor superparamagnetice (< 0.03 µm) a fost exprimată ca klf – khf. Rezultatele prezentate în figura de mai jos arată că temperatura de ardere a probelor studiate a fost probabil variabilă afectând în mod diferit mineralele feromagnetice. Probele cu aspect sticlos afectate de temperaturii peste 1000°C fiind în general sărăcite în cristale feromagnetice, iar cristalele superparamagnetice sunt absente.

Dependenţa de frecvenţă a susceptibilităţii magnetice (klf-khf) în funcţie de susceptibilitatea

magnetică la joasă frecvenţă (klf). De asemenea, s-au realizat măsuratorile pe pigmenții folositi pe artefactele de ceramica fost analizate cu ajutorul tehnicii de rezonanță electronică paramagnetică. Aceasta detectează specii paramagnetice care sunt reprezentate de sisteme cu electroni neimperecheți. Această tehnică poate sa ofere informații legate de identificarea elementelor cu proprietati paramagnetice folosite in picturile artefactelor de ceramica. Din masuratorile efectuate pe diferite esantioane de probe, rezulta o diversitate a semnalelor obținute. In acest sens se poate face o analiza care să grupeze diferitele probe in functie de forma spectrului de rezonanta electronica paramagnetica obtinut. Ca si exemplificare, in figura alaturata se pot observa diferite tipuri de spectre, de la linii extrem de largi si intense pana la pigmenti care prezinta o forma pe care am identificat-o a fi a ionului de Mn2+. Acesta are o forma a spectrului de rezonanta electronică paramagnetica binecunoscuta in literatura generata de prezenta unui spin electronic 5/2 si un spin nuclear 5/2 care conduce la un spectru fomat din 6 linii datorat interactiei hiperfine. Despicarile si distantele din aceste linii sunt legate de mediul in care se gaseste ionul de Mn2+ dar si de concentratia acestuia. Pentru a putea face si determinari cantitative am efectuat

15

masuratorile si in prezenta unui probe stadard de Mn2+in CaCO3. Folosirea

acestei probe precum si cunoasterea cantitatii de proba, va permite o analiza cantitativa a speciilor paramagnetice ce se

gasesc in pigmentii folositi la pictura artefactelor de ceramica. Toate aceste date vor putea oferi o imagine cu privire la identificarea artefactelor care au pigmenti din aceeasi categorie.

In imaginea de mai sus se poate observa cum se obține proba P5 la care fost obținută impreuna

cu proba standard. Liniile de la proba standard sunt identificate prin sagetile verticale de culoare neagra.

Echipa Facultății de Chimie din cadrul CO-UB a realizat cercetări preliminare privind stabilirea condiţiilor de analiză calitativă a pigmenţilor din decoraţiile de pe piese de ceramică luate în studiu. S-au analizat fragmente de ceramică şi probe de pigment din straturile superioare de decoraţie. Prelevarea probelor s-a realizat prin excizie din zonele cu decoraţie abundentă, în condiţiile de obţinere a unei cantităţi minime, dar suficiente pentru investigaţii microdistructive. Ca etapă iniţială s-a realizat o evaluare calitativă a fluorescenţei emise de probele de ceramică studiate la excitare cu sursă externă cu lungime de undă de 254 şi 365 nm. Nici una dintre zonele de decoraţie nu a prezentat fluorescenţă evidentă, detectabilă cu ochiul liber sau la microscopul optic cu sursă UV. S-au realizat măsurători de spectroscopie vibraţională, comparând performanţele instrumentelor Raman, un spectrometru Raman de laborator JASCO NRS-3100 şi un instrument portabil cu fibra optică Stellarnet. Spectrele înregistrate cu focalizare pe zone diferite din proba de pigment recoltată prezintă diferenţe semnificative, ceea ce duce la concluzia că recoltarea de probe atât de reduse cantitativ din materiale de provenienţă artizanală poate fi un obstacol important în identificare cu acurateţe a compuşilor chimici şi, în special în urmărirea provenienţei surselor din impurităţi.

16

Spectrele Raman înregistrate pentru proba 0001 în diverse zone.

Instrument JASCO NRS-3100, lungime de undă laser 532 nm.

Au fost înregistrate în paralel şi spectrele Raman cu ajutorul unui instrument portabil cu fibra optică (Romulaser 532-VIAL). S-a utilizat pentru excitare sursa de laser 785 nm, pentru a reduce emisia de fluorescenţă a probelor. Spectrele s-au colectat în interval de timp de 100 s, la putere reglabila 20-200 mW funcţie de răspunsul probelor. Cantitatea foarte mică de probă nu a dat semnale detectabile, chiar dacă s-a crescut puterea de excitare a sursei. La putere de excitare >100 mW emisia de fluorescenţă este semnificativă pentru multe dintre probele investigate. In concluzie, sunt necesare determinări suplimentare cu sursa de excitare 1024 nm, pentru a reduce fluorescenţa şi a optimiza detectţia semnalelor foarte slabe. Deasemenea, este obligatorie confirmarea compoziţiei eşantioanelor de pigment prin tehnici complementare, având în vedere tehnologia presupusă de obţinere (prin amestecare cu alte materiale naturale) şi cantitatea foarte mică de probă disponibilă.

Activitatea 1.9 – Diseminarea intermediară a rezultatelor obținute și asigurarea vizibilității proiectului. Diseminarea intermediara a datelor acumulate în proiect a constituit o prioritate majoră a echipei de cercetare a consorțiului. Rezultatele științifice au fost ddiseminate în cadrul unor conferințe naționale sau internaționale, după cum urmează: i). Tiberiu Sava, Cristian Manailescu, Gabriela Sava, Maria Ilie, Oana Gaza, Doru Pacesila, Andrei Robu, Vasile Mosu, Iuliana Stanciu, Corina Simion, “Status report on RoAMS radiocarbon dating laboratory”, Carpathian Summer School of Physics 2018, Exotic Nuclei and Nuclear/Particle Astrophysics (VII). Physics with small accelerators, 1–14 Iulie 2018, Sinaia, România; ii). Gabriela Sava, Alfred Ionut Vespremeanu-Stroe, Tiberiu Sava, Christina Margariti, Cristian Mănăilescu, “Radiocarbon dating of special Materials at RoAMS Laboratory”, 5th International Congress Chemistry for Cultural Heritage, 3–7 Iulie 2018, Bucharest, România; iii). Roxana Bugoi, Theodor Ignat, Florin Constantin, Catalin Lazar, UNDERSTANDING THE CHAÎNE OPÉRATOIRE OF ENEOLITHIC POTTERY USING EXPERIMENTAL ARCHEOLOGY AND IMAGING METHODS, 5TH INTERNATIONAL CONGRESS CHEMISTRY FOR CULTURAL HERITAGE (CHEMCH 2018), BUCURESTI, ROMANIA, 3-7 IULIE 2018; iv). Roxana Bugoi, Theodor Ignat, Florin Constantin, Catalin Lazar, MULTIDISCIPLINARY STUDY ON PREHISTORIC POTTERY FROM SOUTH EAST ROMANIA, 18TH INTERNATIONAL BALKAN WORKSHOP ON APPLIED PHYSICS AND MATERIALS SCIENCE (IBWAP 2018), CONSTANTA, ROMANIA, 10-13 IULIE 2018; v). Paul MEREUTA, Bogdan CONSTANTINESCU , Daniela STAN , Done SERBANESCU, SEM-EDS AS INVESTIGATION TOOL FOR ARCHAEOLOGICAL ARTIFACTS, 18th International Balkan Workshop on Applied Physics and Materials Science, July 10-13, 2018 Constanta Romania.

17

Totodată, rezultatele obținute de echipa proiectului componet 2 vor constituii baza a două articole ce vor fi depuse la publicații cotate ISI, în cursul anului 2019.


Proiectul component 3 - Noi tehnologii pentru prezervarea, conservarea și recuperarea patrimoniului cultural a fost implementat de 4 instituții din consorțiu: Universitatea București (CO-UB - IC), ), Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iași (P3-UAIC), Universitatea de Vest Timișoara (P4-UVT) și Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (P5-INCDFM), care nu activat în etapana din 2018.

În cadrul proiectului component 3, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a cuprins următoarele activități:

Activitatea 1.10 – Sistematizarea unor principii si metodologii de selectare a monumentelor de patrimoniu. Prezervarea curativă şi restaurarea elementelor arhitecturale vechi şi chiar a celor moderne, din punct de vedere tehnic, sunt strâns legate de valoarea lor patrimonială şi de starea de conservare, dar şi de meşteşugurile şi de practicile tradiţionale sau contemporane mai deosebite. Aceasta înseamnă că, problemele sunt rezolvate în limita cunoştinţelor existente şi deţinute de specialişti, custozi sau proprietari. Din punct de vedere temporal, aceasta parcurge trei etape: i). faza primară sau preliminară, cea a descoperirii, achiziţiei sau transferului, urmată de dezvoltarea şi implementarea conceptului de prezervare preventivă sau profilactică; ii). faza de fond sau cea a abordării ştiinţifice, sub aspectul investigării, clasării, prezervării active sau profilactice şi al restaurării, prin implicarea metodelor şi tehnicilor adecvate, ultramoderne şi în sfârşit; iii). faza finală sau faza de tezaurizare şi valorificare, urmează imediat proceselor de prezervare curativă şi de restaurare şi care cuprinde etalarea, cu protecţia, întreţinerea şi monitorizarea comportării intervenţiilor recente şi urmărirea evoluţiei stării de conservare pentru o perioadă de timp prestabilită sau pe întreaga perioadă a etalării. Unul dintre principiile conservării şi restaurării moderne impune păstrarea patinei, considerată ca având valoare documentară autentică de mare importanţă, fiind o mărturie a dăinuirii culturale şi istorice. Acesta este corelat cu alt principiu, cel care vizează reversibilitatea metodelor şi materialelor aplicate în restaurare sau conservare activă.

Restaurarea stilistică, considerată ca fiind acel ansamblu de acţiuni menite să dea obiectului starea pe care a avut-o la un anume nivel istoric – cel mai adesea cel original – constă în reconstrucţia tehnică, independent de starea obiectului înainte de intervenţie. Aceste procese sau acţiuni de restructurare, uşor de distins vizibil în rezultatul lor, pot fi privite ca un model primar de restaurare (model de bază).

În opoziţie cu această abordare s-a dezvoltat etica minimei intervenţii, conform căreia elementele patrimoniale vechi nu ar trebui să fie supuse unor operaţii, care pot fi motivate doar prin garantarea supravieţuirii lor în timp. Această tendinţă se opune practic conceptului de restaurare, care vizează păstrarea în combinaţie cu modernizarea.

Activitatea 1.11 - Raportarea la cadrul legislativ internațional şi naţional privind monumentele istorice pentru definirea instrumentelor şi strategiilor de lucru. În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, dezvoltarea economică și globalizarea, pericolul marginalizării și cel al dispariției cu care se confruntă numeroase comunități, precum și erodarea treptată a credințelor și convingerilor tradiționale au făcut necesară reconsiderarea pe plan internațional a locului patrimoniului cultural, precum și a rolului acestuia în viitorul societăților. Întrucât unitatea în diversitate este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, a devenit importantă formularea unor strategii armonizate cu scopurile și realitățile culturale ale fiecărei țări. Documente precum Diversitatea noastră creativă/Our Creative Diversity, asumat de ONU și UNESCO sau Locul central al culturii - o contribuție la dezbaterea referitoare la cultură și dezvoltare în Europa/In from the Margins - A Contribution to the Debate on Culture and Development in Europe au adus perspective noi de abordare și definire a culturii în sens larg. În ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural material și imaterial, ca și și integrarea acestuia în proiecte importante de dezvoltare durabilă, România nu a reușit întotdeauna să își acordeze strategiile națioanle cu prevederile convențiilor internaționale la care a aderat și cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural. În cadrul cercetărilor de teren, se poate constata o pierdere accelerată și uneori irecuperabilă a patrimoniului cultural material și immaterial. Această stare de fapt are deopotrivă cauze istorice și recente. Printre cauzele principale se numără

18

politica de distrugere a patrimoniului cultural dusă de regimul comunist, care a promulgat o legislație adesea împotriva conservării domeniului și desființarea instituțiilor de protecție, restaurare și consrvare. Pe de alttă parte, aceste instituții au reușit o conservare relativ adecvată o obiectelor de patrimoniu sau a monumentelor pe care le dețineau (muzeele), situația devenind mai precară după 1989, cînd resursele financiare și strategia națională nu au demonstrate un interes real pentru conservarea adecvată a acestui tip de patrimoniu.

Localizarea monumentelor și coordonatele GPS.

În ţara noastră, asemănător celorlalte ţări europene, există un regim juridic (Acte Normative)

al bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional şi mondial, care indiferent de proprietarul acestora reglementează activităţile specifice de: protecţie, evidenţă, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, prezervare, restaurare şi punere în valoare, în vederea accesului democratic la cultură şi transmiterii acestor valori generaţiilor viitoare. Statul garantează proprietatea şi asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor, care fac parte din patrimoniul cultural naţional. De asemenea, asigură baza materială şi resursele financiare necesare în vederea descoperirii, evidenţei, expertizării, clasării, tezaurizării şi punerii în valoare. În acest sens, în ţara noastră se permite atât exercitarea dreptului de proprietate, cât şi a altor drepturi reale legate de transfer, achiziţie etc., precum şi a dreptului de administrare sau de păstrare în custodie. Bunurile aparţinând patrimoniului cultural naţional fac parte, în funcţie de importanţa sau de semnificaţia lor (istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică), de vechime, unicitate sau raritatea lor, din: i). Fondul Patrimoniului Cultural Naţional (pentru valori deosebite); ii). Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional (pentru valori excepţionale). Bunurile culturale pot fi proprietate publică sau privată, a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. Ministerul Culturii şi cele două comisii naţionale, cea a Muzeelor şi Colecţiilor şi cea a Monumentelor Istorice coordonează activităţile specifice din domeniul Patrimoniului Cultural, excepţie făcând Fondul Arhivistic Naţional al României aflat în administrarea Arhivelor Naţionale şi a direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.

19

Totodată, autorităţile competente au obligaţia să facă toate demersurile, potrivit convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru redobândirea unor bunuri culturale, care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecţii ori sunt deţinute fără temei legal în străinătate.

Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive, care pot duce la: degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.

Activitatea 1.12 - Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul conservării obiectelor de patrimoniu mobile şi imobile. Politicile actuale mondiale de conservare a moştenirii culturale, care vizează pentru fiecare naţiune în parte salvarea patrimoniului cultural şi natural, impun o schimbare a teoriei generale privind fundamentele şi metodologia investigării ştiinţifice, prezervării, restaurării şi etalării. O atenţie deosebită se acordă atât proceselor şi modalităţilor de păstrare a bunurilor culturale şi naturale, cât şi elementelor tehnice şi inovative legate de tezaurizarea şi valorificarea lor muzeală sau turistică. Aceste aspecte metodologice necesită o abordare unitară care să permită formularea de noi direcţii prioritare de cercetare a problematicilor complexe ale domeniului, ce impun competenţe ştiinţifice, tehnice şi artistice din specializări conexe.

Se poate vorbi astăzi de ştiinţa, tehnica şi arta conservării patrimoniului cultural naţional, ca un domeniu interdisciplinar, în care investigarea ştiinţifică, ingineria materialelor şi istoria artei joacă un rol prioritar. Este recunoscut rolul şi locul chimiei în studiul naturii şi compoziţiei materialelor, a compatibilităţii în intervenţiile de prezervare curativă şi restaurare etc. După cum se ştie, conservarea sau păstrarea moştenirii culturale cuprinde o serie de subdomenii, cu activităţi specifice, cum ar fi: i). descoperirea sau achiziţia (în funcţie de caz); ii). protecţia (paza împotriva sustragerilor, vandalismului, focului şi a calamităţilor) şi întreţinerea; iii). investigarea ştiinţifică sau cercetarea realizată prin implicarea diverselor expertize, studii şi analize cerute sau impuse de conjunctură; iv). prezervarea preventivă sau profilactică (crearea condiţiilor optime de păstrare); v). prezervarea curativă (tratamentele biocide, stabilizările hidrice şi cromatice, pentru stoparea dezechilibrelor hidrice şi a modificărilor cromatice, consolidarea terenului de fundare şi a terasamentelor pentru stoparea tasărilor şi a alunecărilor de teren etc.); vi). restaurarea prin intervenţii de reintegrare structural-funcţională, estetico-cromatică şi ambientală; vii). etalarea sau introducerea în circuitul muzeistic, cu monitorizarea intervenţiilor de prezervare curativă şi de restaurare efectuate recent sau monitorizarea normală (curentă) a stării de conservare, pentru o perioadă de timp prestabilită sau pe întreaga perioadă a etalării, în general; viii). tezaurizarea şi valorificarea (muzeală sau turistică) şi diseminarea (prin tipărituri, pagină web, filme etc.; ix). investigarea ştiinţifică sau cercetarea operelor de artă reprezintă un demers complex, ce implică interdisciplinaritate, respectiv aportul unor ştiinţe, cum ar fi: fizica, chimia, biologia, arheologia, geologia, antropologia, istoria artei, sociologia, filozofia, informatica, medicina legală şi altele, prin metodele şi tehnicile lor aferente.

Plecând de la multiplele sale implicaţii practice, investigarea ştiinţifică, prin diversele expertize, se regăseşte în absolut toate etapele tezaurizării şi valorificării bunurilor de patrimoniu cultural şi anume: la punerea în operă, la achiziţia sau la descoperirea lor (în cazul obiectelor arheologice), în evaluarea elementelor patrimoniale, la stabilirea stării de conservare, în intervenţiile de prezervare şi/sau restaurare (prin studiile de compatibilitate sau de compatibilizare a noilor materiale şi metode, cu tehnicile artistice vechi, tradiţionale), la etalarea muzeală, unde sunt necesare o serie de investigaţii legate de iluminare, climatizare etc., iar în cazul implicării unor operaţii de prezervare-restaurare este obligatorie monitorizarea intervenţiilor pentru o perioada prestabilită. De foarte multe ori, este necesar ca alături de elementele patrimoniale (prezentate în capitolul I), în studiul anamnezei unui bun de patrimoniu să se evalueze şi funcţiile patrimoniale. După cum putem observa vorbim de un areal extins pe mai multe discipline, care solicită coroborarea între diverşi specialişti, cu formaţii complexe. Investigarea ştiinţifică realizează o cunoaştere intrinsecă şi exhaustivă a unui obiect, ca sistem fizico-chimic sau biologic. Aceasta se realizează pe baza diverselor expertize, care au la bază una sau mai multe analize. Astfel, raportul de expertiză sau de constatare, care de obicei răspunde la o serie de obiective (solicitate de proprietar, custode, muzeograf, conservator-restaurator sau, după caz, de o altă persoană fizică sau juridică îndreptăţită) este rezolvat cu ajutorul analizelor şi studiilor de caz. Ultimele, finalizate printr-un buletin de analiză, coasistat de fotograme, diagrame, spectre, relevee etc., pot fi rezolvate prin observare directă (fără prelevare de probe) sau indirect prin metode

20

instrumentale, când se impune prelevarea unor microprobe, prin intervenţii neinvazive sau nedestructive. Interdisciplinaritatea activităţii de cercetare a bunurilor de patrimoniu cultural este subliniată de însăşi obiectivele conservării, care vizează menţinerea şi transmiterea nealterată a patrimoniului generaţiilor viitoare, împreună cu mesajele spirituale, estetice, artistice, istorice, documentare sau ştiinţifice, pe care acestea le poartă şi care sunt concretizate în funcţiile patrimoniale. Obiectivele prioritare ale investigării ştiinţifice au în atenţie, în ordinea de rezolvare, stabilirea elementelor patrimoniale, determinarea stării de conservare, studiile de compatibilitate privind intervenţiile de prezervare-restaurare cu noi materiale şi monitorizarea intervenţiilor pe o anumită perioadă (mai mare de un an). După cum am spus rezolvarea lor se face pe baza unor expertize, care pot avea un anumit grad de specificitate, definit prin însăşi tipul expertizei (de exemplu: expertiza de autentificare, expertiza de stabilire a paternităţii, expertiza de evaluare a cotei de bursă sau catalog, expertiza stării de conservare etc.). Activitatea 1.13 - Diseminarea rezultatelor proiectului. Activitățile din cadrul proiectului menționat au urmărit impactul, vizibilitatea și diseminarea de informații și rezultate, în cadrul grupurilor țintă și a beneficiarilor indirecți prin: i). Opt întâlniri sub formă de mese rotunde, organizate în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, cu specialiștii echipei mixte de proiect (MȚR, Facultatea de Biologie, Institutul de Cercetare al Universității din București - ICUB), la care s-a alăturat personalul MȚR din cadrul Departamentului Educației Muzeale; ii). Informarea prin adrese oficiale a tuturor entităților publice abilitate în domeniile patrimoniului cultural, cu privire la scopul și demersurile aferente proiectului: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Național al Patrimoniului - INP, Institutul de Memorie Culturală CIMEC, Consiliile județene Hunedoara și Arad, primăriile din satele/comunele în care a avut loc cercetarea de teren din județele Arad și Hunedoara, ONG-uri potențial interesate (Fundația PROPATRIMONIO, Asociația Prietenii MȚR, Fundația Samurcas, Asociația Femeilor din Sântămărie Orlea). La acestea se pot adăuga o serie de lucrari stiintifice prezentate la conferinte din domeniul proiectului si publicate în volumul conferinţei: i). Vasile PELIN, Ioan Gabriel SANDU, Viorica VASILACHE, Andrei Victor SANDU, Silviu GURLUI, Ion SANDU, Cercetări actuale privind investigarea, prezervarea şi restaurarea monumentelor istorice, EUROINVENT – 2018, International Workshop, 17-19 may 2018, pp. 7-24, http://www.euroinvent.org/cat/w2018.pdf; ii). Vasile PELIN, Bogdan RĂŢOI, Daniel COVATARIU, Ioan Gabriel SANDU, Mihai BRȂNZILĂ, Vasilică CIOCAN, Irina RADINSCHI, Ion SANDU, Studii privind caracteristicile rocilor sedimentare calcaroase din județul Iaşi, cu aplicabilitate ȋn restaurarea monumentelor istorice, EUROINVENT – 2018, International Workshop, 17-19 may 2018, pp. 25-43, http://www.euroinvent.org/cat/w2018.pdf; iii). Petronela SPIRIDON, Ion SANDU, Evoluţia contextelor istorice ale bunurilor de patrimoniu cultural, EUROINVENT – 2018, International Workshop, 17-19 may 2018, pp. 44-70, http://www.euroinvent.org/cat/w2018.pdf; iv). Marius MUNTEANU, Dumitru Eugen COLBU, Cosmin Tudor IURCOVSCHI, Viorica VASILACHE, Ion SANDU, Aspecte privind structura picturilor și evolutia acestora în timp, EUROINVENT – 2018, International Workshop, 17-19 may 2018, pp. 114-136, http://www.euroinvent.org/cat/w2018.pdf; v). Alina SÎRGHI, Irina GHEORGHE, Luminița MARUTESCU, Dan BATALU, Petre BADICA, Badea MIHAELA, Rodica OLAR, Omar SADIK, Gyath ALDIN AZIZ, Ionela AVRAM, Zhiyong ZONG, Mariana Carmen CHIFIRIUC. Activity of different inorganic nanoparticles against fungal isolates colonising buildings included in the Romanian National Heritage- First Balkan Conference of Medical Mycology and Mycotoxicology – Balkan Fungus 2018, Timisoara, Romania, 13-15 September 2018, S 40, Revista Română de Medicină de Laborator Supliment 2 la Vol. 26, Nr. 3, Iulie, 2018, pag. 39 http://www.rrml.ro/articole/2018/2018_3_supliment.pdf; v). Irina GHEORGHE, Ionela AVRAM, Alina SÎRGHI, Luminița MĂRUTESCU, Irina BALOTESCU, Ion BLĂJAN, Venus MATEESCU, Petronela FOTEA, Violeta Corina CRISTEA, Ionuț PECETE, Daniela ZAHARIA, Veronica LAZĂR, Mariana Carmen CHIFIRIUC. Caracterizarea fenotipică a unor comunități de microfungi asociați cu biodeteriorarea obiectelor de patrimoniu din lemn. Sesiunea de Comunicări Științifice “D. Brandza” Ediția a XXIV-a, 9-10 Oct. 2018, pp. 51-53. Mai menționăm și comunicarea științifică ă: Irina BALOTESCU, National Values and Representative Elements of the World Cultural Heritage- Simpozionul Internațional Valori Europene în Patrimoniul Național, 7-8 iunie, organizat de

21

Complexul Național Muzeal Iași și Institutul de Filologie Română „A. Pfhlippide”, Departamentul de Etnologie al Academiei Române filiala Iași- https://www.philippide.ro/buletin/BULETIN_2_2018.pdf În final mai menționăm publicarea unui articol într-o publicație cotată ISI: Alina Corina SIRGHI, Irina GHEORGHE, Ionela SARBU, Luminita MARUTESCU, Gheorghe STOIAN, Zong ZHIYONG, Mariana Carmen CHIFIRIUC. Identification of fungal strains isolated from buildings of cultural importance in Romania and antagonistic relationships amongst them. Romanian Biotechnological Letters, 2018, DOI 10.26327/RBL2018.206 FI-0, 32, https://www.rombio.eu/docs/ALINA%20SIRGHI%20et%20al.pdf II.4. Raport științific asupra Proiectului Component 4

Proiectul component 4 - Arhitecturi identitare și noi categorii ale patrimoniului: analiza multidisciplinară a mecanismelor construcției identitare în relație cu patrimoniul cultural în România contemporană a fost implementat de 4 instituții din consorțiu: Universitatea București (CO-UB - IC), Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iași (P3-UAIC), Universitatea de Vest Timișoara (P4-UVT) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (P6-ICI).

În cadrul proiectului component 3, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a cuprins următoarele activități:

Activitatea 1.14 - Definirea tehnologiei și a sistemului de înregistrare a tuturor tipurilor de informații/date abordate. Echipa de proiect s-a concentrat asupra analizei interdisciplinare a conceptului de patrimoniu cultural, aprofundând distincția dintre patrimoniul cultural tangibil și cel intangibil și sistematizând aria tematică a cercetării. Prin aceasta, au fost integrate instrumente de cercetare și valorificare utilizabile în cunoașterea, dezvoltarea și tezaurizarea patrimoniului național tangibil și non-tangibil. Ipotezele cercetării vizează: a) necesitatea reevaluării conceptului de patrimoniu cultural din perspectivă multidisciplinară; b) asumarea distincției tangibil-intangibil (non-tangibil) ca impunând practici și politici standard pentru inventarierea și prezervarea formelor de patrimoniu; c) justificarea formelor prin care filosofia oferă un avantaj în analiza problematicii patrimoniului cultural, în sens axiologic, etic, normativ, atât la nivel general (etica includerii și excluderii formelor de patrimoniu din constructele identitare) cât și la nivel sectorial (etica apropierii culturale și a promovării formelor de patrimoniu în contextul naționalismului, patriotismului și cosmopolitanismului). d) asumarea raportului dintre tradiție și identitate nu ca o substanțialitate istorică, ci ca un proces deschis, infinit de confruntare a vocabularelor ce descriu diverse probleme ale prezentului, constituite în jurul habitualităților culturale și reflexive și a nevoii de a înțelegere și conștientiza propria tradiție.În privința metodologiei, tipul de cercetare desfăşurat în proiect se bazează preponderent pe metode calitative și normative, respectiv metode care presupun o activitate sistematică şi riguroasă de analiză a problematicii arhitecturilor identitare şi a noilor categorii ale patrimoniului prin demersuri ca: evaluarea, particularizarea, contextualizarea, interpretarea, construcţia de cadre de analiză adaptate subiectului, inserarea unei probleme teoretice în cadrul experienţei directe sau imaginate a subiectului, construirea de conexiuni între probleme teoretice şi practici filosofice, înţelegerea unificată a experienţei ş.a. De asemenea, sau stabilit și definit sistemul de înregistrare a datelor și formatul bazei de date, constând într-o arhivă cu registre individuale dedicate volumelor de specialitate, articolelor științifice indexate în baze de date internaționale, site-urilor documentare de specialitate vizând tematica patrimoniului cultural tangibil și intangibil, respectiv instituțiilor de specialitate, care poate fi dezvoltată ulterior prin adăugarea de noi informații și conectarea cu hub-ul RO-CULTURAL HERITAHE și colecția digitizată a AUB-Filosofie. Formatul bazei corespunde obiectivelor proiectului, vizând depășirea stadiului actual al cercetărilor în domeniu dedicate abordării creative a mecanismelor prin care formele de patrimoniu tangibil și intangibil devin instrumentalizate sau integrate în discursurile identitare ale comunităților. Resursele introduse în baza de date vizează delimitarea acestor două forme de patrimoniu în sens național și universal, precum și deschiderea cercetării către identificarea unor noi categorii de patrimoniu tangibil și intangibil. Baza de date este actualizată periodic, fiind realizată în regim open-access pentru comunitatea de cercetare formată în jurul proiectului.

22

Activitatea 1.15 - Focus grup sub formă de webinar consacrat generării ide ipoteze cu privire la liniile directoare. Ipotezele de lucru și metodologia au fost discutate pe larg într-un webinar ședință de lucru.

Activitatea 1.16 - Inițierea unei comunități de cercetare a patrimoniului cultural non-tangibil formată în jurul echipei de proiect și stabilirea primelor relații cu cercetători din comunitatea internațională. În această activitate s-au realizat comunicate de presă dedicate promovării proiectului și a conferințelor de inaugurare a proiectului. De asemenea, acum a avut loc realizarea și aplicarea unui plan de comunicare și a unui plan media de informare a obiectivelor și acțiunilor Proiectului 4 și evaluarea impactului obținut la nivelul grupurilor țintă. Aceste demersuri au fost dublate de implementarea campaniei de promovare a proiectului în diferite structuri ale universităților partenere (centre de cercetare) cu scopul familiarizării comunității academice cu acțiunile proiectului, identificând astfel potențiali colaboratori; elaborarea materialelor de identitate vizuale ale proiectului, constând în siglă, conturi pe platforme pe social-media, broșură, newsletter, site. Site-ul dedicat proiectului 4 este accesibil la https://csrc.filosofie.unibuc.ro/patcult/ și completează datele prezente pe pagina web a proiectului complex (patcultro.unibuc.ro). Totodată, s-a realizat și o pagină de Facebook a proiectului 4 (https://www.facebook.com/Patcultro-Arhitecturi-Identitare). Toate aceste acțiuni de promovare au fost completate de 1 newsletter, 1 broșură de prezentare, 1 afiș, ar și alte materiale de prezentare.

Activitatea 1.17 – Promovarea proiectului la nivel internațional în mediul academic şi comunități de cercetare. Realizarea vizitelor academic și strategiilor de comunicare și promovare internațională, au reprezentat scopurile prioritare le acestei activități. Vizitele la Iaşi, Bucureşti și Suceava, au pus în contact cercetători ai patrimoniului cultural, în vreme ce vizitele la universităţi europene au promovat cercetările la nivel internaţional (G. Bondor, Universitatea Albert-Ludwig, Freiburg, Germania 31.07.2018 – 16.08.2018, Universitatea din Suceava, 26-27.11.2018, R. Brancoveanu, Universitatea Carolină Praga, USM 22-25.09.2018). De asemenea, în concordanță cu indicatorii propuși, au fost semnate 2 protocoale de colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea din Veliko Tarnovo, Bulgaria.

Activitatea 1.18 –Actualizarea informatiilor acumulate si elaborarea de analize. Activitatea acesta a constat în actualizarea Bazei de date și demararea unor studii de specialitate ce au constituit baza redactării unor articole științifice sau a unor comunicări științifice.

Activitatea 1.19 – Analiza conceptului de patrimoniu non-tangibil din perspectiva teoriilor ontologiei sociale, fenomenologice și filosofiei comunicării în vederea identificării mecanismelor de instituționalizare și creare de identități la nivel individual și colectiv, inclusiv a creări identităților organizaționale și naționale de tip identitate organizaționala, comunitară, brand de țară. prin studii teoretice, cercetare aplicativă și stagii d cercetare interne și internaționale. Au fost analizate și dezvoltate conceptele de patrimoniu tangibil şi non-tangibil prin cercetări interdisciplinare complexe întreprinse în domeniile ontologiei sociale, fenomenologiei, hermeneuticii şi esteticii, a relației acestora cu discursurile identitare Rezultatele cercetării au fost diseminate în cadrul a două manifestări științifice naționale: (vezi mai sus). Cercetările au evaluat posibilitatea definirii formelor de patrimoniu tangibil ca fiind reductibile, sui generis, la forme de patrimoniu intangibil. Au fost diferențiate rațiunile normative și birocratice destinate exigențelor instituționale, la nivel național și european, de a clasifica și inventaria bunuri și creații culturale, dar și de a accepta noi inscrieri pe lista patrimoniului cultural universal UNESCO. Prioritară, în acest context, este evaluarea formelor prin care formele tangibile culturale dobândesc valoare de patrimoniu, fiind acceptate ca structuri identitare ale unor comunități sau națiuni. Aplicațiile acestor abordări teoretice s-au concentrat în domenii precum estetica, filosofie politică, filosofie socială, etică aplicată și filosofia culturii, constituind baza prezentărilor, studiilor și articolelor publicate. În conformitate cu indicatorii propuși, cercetătorii din ccadrul proiectului 4 au publicat un număr de 10 articole în reviste indexate BI, dintre care 6 sunt publicate de către tineri cercetători, după cum urmează:

Nume și prenume

Titlu articol Revistă

Prof. Univ. Dr. Brâncoveanu Romulus

”When Does ‘Tangible’ Meet ‘Intangible’? Some Reflections about the Relation between the Tangible and Intangible Cultural Heritage„

Hermeneia – Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism,

23

Lect. Univ. Dr. Dascălu Ileana

“Cultural Heritage and the Inheritance of Civilization. Insights from Michael Oakeshott`s Reflections on Education”

No. 21 / 2018 (Clarivate Analytics (former Thomson Reuters): Emerging Sources Citation Index, ErihPlus, DOAJ, Ebscohost, Proquest, Index Copernicus) – apare în cursul nunii decembrie

Drd. Ionescu Ștefan

«A la recherche de l`identité roumaine: Constantin Rădulescu-Motru și Daniel David»

Drd. Menna Andrea

Alla ricerca del patrimonio immteriale e identitario nella pittura moderna rumena

Drd. Popescu Andreea

“A Short Survey of the Accounts of Social Groups”

Dr. Șerban Oana “The Primitive Intangible Heritage behind Brâncuşi’s Modernist Tangible Forms of Culture”

Dr. Simionescu Codruța-Diana

“Cultural Heritage, Identity and Cultural Mediation”

Prof. Univ. Dr. Bondor George

« Sur la tradition. Exercices phénoménologiques et reconstructions historiques »

Conf. Univ. Dr. Tofan Ioan Alexandru

«Tradition et conseil spirituel. André Scrima»

Drd. Cristina Voinea

„O critică a instrumentalismului și determinismului tehnologic. Cazul internetului”

Revista de Filosofie, Indexata BDI-EBSCO

De asemenea, tot în corelație cu cu indicatorii prognozați pentru această activitat, au fost

realizate 5 studii privind conceptualizarea patrimoniul spiritual care vor care vor fi incuse în volumul „Investigând relația dintre patrimoniul cultural, identități individuale și colective...”: i). Brâncoveanu Romulus, Vizureanu Viorel, Laurentiu Gheorghe, Studiind patrimoniul tangibil și intangibil; ii). Matei Costel, Patriotism și cosmopolitism azi; iii). Voinea Cristina, Elemente constitutive ale faptului instituțional: managerizarea violenței; iv). Clitan Gheoghe, Simionescu Codruța-Diana, Rolul medierii culturale în formarea identității, în relație cu patrimoniul cultural; v). Brâncoveanu Romulus, Savu Totu, Dorina, Patrimoniu tangibil și intangibil: termeni și definiții

Activitatea 1.20 – Definirea si dezvoltarea specificatiilor formatului web digitizat al revistei de filosofie si a HUB-ului. Pe baza cercetărilor teoretice din proiect (vezi activitățile anterioare) s-a realizat digitizarea colecției Analelor Universității din București – seria Filosofie și s-a definit structura hub RO CULTURAL HERITAGE AND IDENTITY: HUB-CHI: teme, epoci, areal geografic de către P6-ICI.

Activitatea 1.21 – Promovarea națională şi internațională a tematicii şi rezultatelor proiectului. Prin intermediul acestui proiect s-a dezvoltat o comunitate de cercetare a patrimoniului cultural tangibil şi non-tangibil formată în jurul echipei de proiect, vizând stabilirea primelor relaţii cu cercetători români și străini, fapt materializat prin participarea și organizarea a 2 conferințe naționale, Rescrieri ale tradiției. Identități și uzuri hermeneutice (01.11.2018) și Fața văzută și fața nevăzută a filosofiei românești (16.11. 2018). Conform prognozărilor inițiale, au fost susținute 24 prezentări în cadrul unei conferințe naționale și a unui workshop, dintre aceste 12 fiind susținute de către tineri cercetători nou angajați în echipele de cercetare ale partenerilor implicați în proiectul 4, conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Nume și prenume cercetător

Titlu prezentare Conferință/Workshop

Brâncoveanu Romulus

Când intangibilul întâlnește tangibilul? Câteva reflecții asupra relației dintre patrimoniul cultural tangibil și intangibil

Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică, Ediția a X-a, „Rescrieri ale tradiției. Identități și uzuri

Dascălu Ileana Poate patrimoniul moral să constituie un fundament pentru educația civică?

Șerban Oana Patrimoniul intangibil primitiv în urma formelor de cultură tangibile moderniste ale lui Brâncuși

24

Menna Andrea Întârzierea în pictura românească și rolul Bisericii Ortodoxe

hermeneutice”, organizat de P2 Iași, 1 noiembrie 2018. Ionescu Ștefan În căutarea identității românești: Constantin

Radulescu-Motru și Daniel David

Popescu Andreea O cercetare asupra conturilor grupurilor sociale și relația de grup/ individual

Matei Costel Patriotism și cosmopolitism în era globalizării Voinea Cristina Etica aproprierii culturale Clitan Gheorghe Tipare de gândire critică în proverbele

românești Simionescu Codruța-Diana

Patrimoniu cultural, identitate și mediere culturală

Bondor George Despre tradiție. Exerciții fenomenologice și reconstrucții istorice

Tofan Ioan Alexandru

Tradiție creștină și ecumenism: André Scrima

Bursuc Ioan Ciprian

Θαυµάζειν în „Ființă și Timp”, Colocviul Rescrieri ale tradiției. Identități și uzuri hermeneutice


Despre constituirea identității românești prin elemente ale patrimoniului tangibil și intangibil

Workshop-ul Arhitecturi culturale românești: Patrimoniu, naționalism, cosmpolitanis din cadrul Conferinței Naționale „Fața văzută și nevăzută a filosofiei româneși în ultima sută de ani”, organizată de CO-UB, București, 16 decembrie 2018

Dascălu Ileana „Teme de filosofia istoriei în opera lui Lucian Blaga”

Șerban Oana „Despre necesitate, probabilitate, imposibilitate şi reproş în 100 de ani de „prezentuire” românească. O perspectivă asupra spațiului de emergență dintre mentalul cultural românesc și formele de moștenire cultural intangibilă autohtone”

Ionescu Ștefan „Are sens să vorbim despre o psihologie a poporului român?”

Matei Costel „Cum putem discuta despre patrimoniu și cosmopolitanism românesc în era globalizării?”

Voinea Cristina „Patrimoniu cultural intangibil și proprietate intelectuală. Etica aproprierii culturale”.


„Universitatea, filosofie, tehnologie” Să înțelegem societatea de astăzi: proiecții istorice și teme filosofice, USM, Chișinău, 24 septembrie

Viorel Vizureanu Eclectismul viziunii despre filosofie a lui Ioan Petrovici

Conferința Națională Fața văzută și nevăzută a filosofiei româneși în ultima sută de ani

Totu Sabin Mircea Florian despre metafizica greacă Constantin Stoenescu

Proiectul ascuns” al unei epistemologii sociale în opera lui Petre Andrei

Menna Andrea Discursul politic de stânga în epoca gîndirii unice


Proiectul component 5 - Analiza și generarea modelelor și politicilor de dezvoltare locală/regională fondate pe valorizarea patrimoniului și identității culturale a fost implementat de 3

25

instituții din consorțiu: Universitatea "Ovidius" Constanța (P7) și Universitatea din Oradea (P8), și Universitatea București (CO-UB - IC).

În cadrul proiectului component 5, Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a cuprins cinci activități: Activitatea 1.22 - Identificarea elementelor de patrimoniu și de identitate culturală;

localizarea în spațiu și delimitarea teritorială; stabilirea principalelor categorii de patrimoniu și de arii identitare. Prima activitate s-a concretizat în depistarea surselor de date oficiale privind structura și localizarea elementelor de patrimoniu, precum și a unor informații privind identitatea culturală. Baza de date construită, pentru fiecare element de patrimoniu, începând de la cel de interes local, până la cel de interes național, a constituit sursa principală pentru o localizare spațială corectă în funcție de coordonatele geografice. Reprezentarea acestor elemente pe regiunile de dezvoltare, care au revenit partenerilor, a condus la individualizarea unor importante concentrări teritoriale. Marea dificultate în procesul de transpunere cartografică a constat în lizibilitatea scăzută a categoriilor de patrimoniu reprezentate pe hărți. Din această cauză, pentru fiecare regiune și asociații de regiuni (corespunzătoare repartiției între parteneri) s-a trecut la elaborarea de hărți tematice, reflectând mai bine modul de distribuție teritorială a elementelor de patrimoniu. Astfel, prin eliminarea obiectivelor de interes local și transpunerea pe hartă numai a celor de interes național s-au putut constitui baze de date complete, care vor fi de mare utilitate în etapele următoare.

Un exemplu de reprezentare cartografică a elementelor de patrimoniu de interes național în aria de

studiu asumată de UB-CICADIT

În imaginea de mai ss, prezentăm distribuția elementelor de patrimoniu de importanță națională, pe categorii și pe regiuni de dezvoltare (reprezentări cartografice similare cu cea elaborată de echipa UB-CICADIT, se regăsesc și în rapoartele partenerilor de la universitățile din Constanța și Oradea).

Se poate observa, că la acest nivel distribuția elementelor de patrimoniu poate fi analizată și explicată în corelație cu alte elemente de factură arheologică, istorică, economică, de arhitectură etc. Spre exemplu, elementele de patrimoniu identificate prin descoperirile arheologice arată o relativă concentrare în Regiunea Centru, unde se identifică mari arii de interes, precum cea din aria Alba Iulia, pe Valea Târnavelor sau în partea centrală a județului Covasna. Aceste arii sunt estompate de densitatea mare a elementelor arhitectonice de patrimoniu. n opoziție cu această distribuție, în Câmpia Română domină elementele de patrimoniu arheologic, dar care sunt foarte izolate, neconducând la

26

individualizarea unor arii de concentrare. În ariile deluroase, mai ales subcarpatice acestea sunt estompate fie de existența a numeroase elemente arhitectonice, fie de concentrarea monumentelor memoriale sau funerare. Pentru ca cercetările întreprinse să poată fi continuate într-un mod unitar și sistematic, cooperarea dintre cei trei parteneri este reflectată în materiale comune, respectiv în hărți și texte care oferă posibilitatea oricărui analist să facă aprecieri comparative la nivel național. Prin transpunerea pe aceeași hartă a ariilor cu elemente de patrimoniu, identificate de fiecare partener, s-a obținut o imagine sintetică a distribuției unor arii relativ complexe, în mare parte suprapuse pe arii culturale identitare (vezi harta de mai jos). Evident, că aceasta este etapa de analiză brută a bazei de date și a informațiilor existente în literatura de specialitate și că rafinarea concentrărilor teritoriale va continua în studiile eșantionare care se vor derula în etapele viitoare.

Principalele concentrări ale elementelor de patrimoniu

Activitatea 1.23 – Caracterizarea mediului de inserție a elementelor de patrimoniu și a

conexiunilor cu principalele repere istorico-geografice. S-a caracterizat prin analiza mediului de inserție a elementelor de patrimoniu și a conexiunilor acestora cu repere istorico-geografice, pornind de la aceste distribuții teritoriale. A reieșit în mod clar că astfel de reprezentări cartografice permit analize detaliate asupra relațiilor dintre fiecare tip de element de patrimoniu, dar mai ales a concentrărilor de elemente de patrimoniu cu mediul lor de inserție. Raportările directe la teritoriu și la comunitățile umane pot conduce la individualizarea unor modalități de dezvoltare integrată a acestora, prin promovarea unor activități alternative de interes economic și social. Este evident că numai activitățile culturale, axate în exclusivitate pe elementele de patrimoniu, nu aduc beneficii majore comunităților, dar capacitatea acestora de a genera activități conexe poate avea un impact extrem de favorabil asupra acestora. Pentru fiecare dintre cele 43 de arii individualizate au fost scoase în evidență caracteristicile fizico- și economico-geografice ale teritoriului peste care se suprapun, precum și alte elemente de factură istorică. Încercând să facem o tipologie a acestor arii s-a scos în evidență faptul că unele dintre acestea sunt generate de existența unor mari orașe, care înglobează certe valori ale patrimoniului cultural național (concentrările axate pe orașele București, Timișoara, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Sibiu ș.a.m.d.). Altele sunt rezultatul agregării spațiale a unor elemente de factură istorică de mare valoare, precum cele axate pe aria Hațeg-Orăștie, Țara Bârsei, Valea Cernei s.a. O categorie aparte o formează concentrarile generate de factori culturali-istorici cu puternică

27

identitate teritorială: Bucovina, Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Țara Silvaniei. În genere, la nivel național sunt 18 arii geografice având denumirea de „țări”, dar nu toate au elemente de patrimoniu tangibil foarte marcant. Patrimoniul intangibil este prezent în unele dintre acestea, dar proiecția spațială a acestora nu este reflectată de elemente de patrimoniu tangibil care să le asigure o anumită stabilitate. În plus, având în vedere faptul că proiectul nostru face parte dintr-un întreg, reprezentat de accentul pus pe elemente de arheologie, acesta constituie o altă explicație a faptului că țări precum Țara Moților, Țara Maramureșului, Țara Năsăudului, Țara Loviștei, Țara Almăjului ș.a.m.d. nu au for reliefate ca având semnificație din punct de vedere al patrimoniului la nivel național. Evident că sunt unele țări care au rămas doar construcții intelectuale, nemaifiind regăsite în memoria colectivă, precum Țara Severinului sau chiar Țara Codrului. Concentrări specifice se individualizează de-a lungul unor văi, care au constituit de-a lungul timpului unele dintre cele mai propice locuri de habitat pentru populația autohtonă. Este cazul concentrărilor de pe valea Siretului, Trotușului, Someșului, Mureșului, Crișului Repede, Buzăului, Dunării de Jos ș.a. Unele concentrări de elemente de patrimoniu sunt regăsite în arii de podiș sau de dealuri, având mai mulți factori generatori (localizarea pe o vale, roci pentru construcție, puncte marcante în istoria națională, existența unor descoperiri arheologice esențiale pentru continuitatea românilor pe acele meleaguri: Podișul Casimcei, Dunărea-suddobrogeană, Podișul Bârladului, Subcarpații de Curbură, Dealurile de Vest, Subcarpații Gorjului, Subcarpații Vâlcii și Muscelele Argeșului). Detaliile istorico-geografice oferite pentru fiecare dintre aceste concentrări demonstrează diversitatea genetică a acestora și faptul că toate au beneficiat de condiții naturale, istorice și economico-sociale care s-au constituit în medii particulare de inserție și care pot reprezenta, în perspectivă, liantul material și afectiv al dezvoltării comunităților respective.

Activitatea 1.24 – Particularități ale ariilor identitare individualizate, cu accent pe factorii genetici – caracterizarea condițiilor geografice, istorice, social-economice și culturale. Aceasta a fost concentrată pe scoaterea în evidență a particularităților fiecărei concentrări de elemente de patrimoniu cu sublinierea tuturor caracteristicilor de natură statistică, geografică, istorică, social-economică și culturală. Tabelul de mai jos arată structura statistică a fiecărei arii cu sublinierea numărului de elemente de interes local și național, precum și a elementelor de natură arheologică

. Distribuția elementelor de patrimoniu de interes local și național cu evidențierea celor arheologice

Nr.crt.

Aria de concentrare

Elemente de patrimoniu de interes local

Elemente de patrimoniu de interes național

TOTAL

Total Arheologice Total Arheologice 1 Arieș - Mureș - Târnava 205 65 82 14 287 2 Zau de Câmpie - Iernut 48 18 46 6 94 3 Târgu Mureș - Reghin - Niraj 219 51 140 5 359 4 Valea Târnavelor 253 43 241 11 494 5 Sibiu-Mărginime 252 30 122 6 374 6 Târgu Secuiesc - Covasna 80 6 49 13 129 7 Țara Bârsei 496 21 143 22 639 8 Turnu Severin și împrejurimi 173 15 17 4 190 9 Sucarpații Gorjului 205 16 22 5 227 10 Subcarpații Vâlcii și

Muscelele Argeșului 418 45 195 21 613

11 Valea Ialomiței și a Prahovei 417 69 146 15 563 12 Valea Argeșului 155 10 93 10 248 13 Ploiești – Vălenii de Munte 442 96 109 10 551 14 Împrejurimile Bucureștiului 227 103 41 11 268 15 Romanați 314 14 16 13 330 16 Craiova și împrejurimi 305 6 24 4 329 17 Siretul Superior 36 6 12 5 48 18 Bucovina 274 47 68 11 342 19 Neamț - Siret 48 13 15 3 63 20 Iași și împrejurimi 535 39 30 3 565 21 Bacău – Siret 59 10 16 2 75 22 Trotuș - Oituz 42 6 18 3 60 23 Podișul Bârladului 76 9 31 4 107 24 Țara Vrancei 23 6 9 1 32 25 Subcarpații de Curbură 229 35 52 13 281

28

26 Buzău-Subcarpații Buzăului 184 56 28 5 212 27 Dunărea de Jos 346 114 35 18 381 28 Casimcea - Hârșova 62 46 22 20 84 29 Dunărea sud-dobrogeană 55 40 36 30 91 30 Constanța și împrejurimi 168 57 64 22 232 31 Depresiunea Baia Mare 76 3 22 - 98 32 Valea Someșului 72 5 12 2 84 33 Valea Crișului Repede 123 15 21 - 144 34 Țara Silvaniei 139 59 43 15 182 35 Timișoara și împrejurimi 64 1 42 1 106 36 Caransebeș Reșița 124 11 8 2 132 37 Dealurile Carașului 85 5 10 2 95 38 Valea Cernei 59 9 13 2 72 39 Cluj-Napoca și împrejurimi 366 65 62 31 428 40 Valea Arieșului 68 33 24 20 92 41 Valea Mureșului 159 10 21 7 180 42 Depresiunea Brad 39 1 16 1 55 43 Hațeg-Orăștie 75 13 55 21 130 Total areale 7795 1322 2271 414 10066 TOTAL NAȚIONAL 14396 3155 4460 708 18856 Se poate remarca faptul că aceste arii individualizate concentrează 53% din totalul elementelor de patrimoniu la nivel național și că se diferențiază sensibil pe cele două categorii: de interes local (54%) și de interes național (51%). Spre deosebire de aceste proporții, analiza elementelor arheologice de patrimoniu la nivel național relevă că aceste arii au o semnificație mai mare, prin gradul de concentrare a elementelor arheologice de importanță națională (58,5%), față de cele de importanță locală (aproape 42%). Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al proiectului pe ansamblul său, aceste arii au relevanță și se pot corela cu unele rezultate obținute în proiectele 1-4. În același timp, este posibil ca unele dintre elementele de patrimoniu arheologice să poată genera noi tipuri de activități complementare, în afara celor turistice, în folosul comunităților locale și regionale. Structura urmată în analiza fiecăreia dintre aceste arii, a fost următoarea: poziția geografică, gradul de populare și raportul dintre populația rurală și urbană, repartiția elementelor de patrimoniu pe localități, aprecieri asupra specificului fiecărei arii în ceea ce privește categoriile de elemente de patrimoniu. În cazul sublinierii particularităților acestor arii au fost detaliate și unele idei legate de posibilitatea includerii unora dintre elementele de patrimoniu în proiecte de dezvoltare locală sau supra-locală.

O preocupare majoră a cercetătorilor din cadrul acestui proiect a constituit-o publicarea de articole, pregătirea unora pentru publicare și mai ales manifestarea publică în cadrul unor conferințe, seminarii și workshop-uri de profil. Redăm, în continuare, principalele rezultate obținute în procesul de diseminare a rezultatelor obținute. Articole în publicații ISI: i). D.C. Ilieș, A. Onet, J.A. Wendt, M. Ilieș, A. Timar, A. Ilieș, Ș. Baias and G.V. Herman, 2018, Study on microbial and fungal contamination of air and wooden surfaces inside of a historical Church from Romania, in Journal of Environmental Biology, vol. 39/6, pp. 980-984 (http://www.jeb.co.in/journal_issues/ 201811_nov18/paper_06.pdf); ii). Dorina Camelia Ilieș, Aurelia Oneț, Florin Mihai Marcu, Ovidiu Răzvan Gaceu, Adrian Timar, Ștefan Baias, Alexandru Ilieș, Grigore Vasile Herman, Monica Costea, Marius Țepelea, Ioana Josan, Jan Wendt, 2018, Investigations regarding the air quality in the historic wooden church in Oradea city, Romania, in Environmental Engineering and Management Journal, in print (există scrisoare de acceptare) (http://www.eemj.icpm.tuiasi.ro/pdfs/accepted/ 204_294_Ilie%C8%99_17.pdf). Articole în publicații SCOPUS: i). Lincu, A., Ilieș, M., Ilieș, D.C., Herman, G.V., Baias, S., Gozner, M., Costea, M., & Mihincău, D. (2018). Conservating the traditional cellars of Salacea, Bihor county, Romania. GeoJournal of Tourism and Geosites, 23(3), 748–758. (http://gtg.webhost.uoradea.ro/PDF/GTG-3-2018/gtg.23311-325.pdf; ii). Federica BADIALI, Dorina Camelia ILIEŞ, Doriano CASTALDINI, 2018, A tale of a city, through its urban landscape and cultural heritage in the heart of Europe: the case study of Oradea city (Romania),GeoJournal of Tourism and Geosites Year XI, no. 1, vol. 22, May 2018, pp. 88-102, ISSN 2065-0817 (http://gtg.webhost.uoradea.ro/PDF/GTG-1-2018/269_Ilies.pdf). Lucrări publicate in proceeding: i). Marin Ilieș, Dorina Camelia Ilieș, Aurelia Oneț, ȘtefanBaias, AlexandruIlieș, GrigoreVasile Herman, AndreeaLincu, OvidiuGaceu, TembiTichaawa, Maria Gozner, Monica Costea, Dana Mihincau, Tudor Caciora, Analysing indoor museum air quality implications: case study of

29

Salacea Museum house in Romania, Proceedings of Conference Global and Regional in Environmental Protection. Lista articolelor în process de evaluare: i). Merciu Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Braghină Cristian, Zamfir Daniela, Florea-Saghin Irina, Secăreanu George, Stoica Valentina, Analiza comparativă a monumentelor istorice arheologice din regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est (România),în curs de aparițiela revista Analele Asociației Profesionale a Geografilor din România, vol. 9/2018; ii). Andrei Schvab, Irina Florea-Saghin, Igor Sîrodoev, Cultural heritage as alternative to seacoast tourism in Romania, trimis spre evaluare la revista GeoJournal of Tourism and Geosites. La aceste publicații se adaugă o serie de comunicări științifice susținute la diferite manifestări din țară sau străinătate: i). Merciu Florentina-Cristina, Merciu George-L., Cercleux Andreea Loreta, The Role of Museums in the Development of Cultural Tourism. Case Study: Bucharest Municipality, 25th International Economic Conference, Sibiu, Romania, organizator: Universitatea Lucian Blaga în colaborare cu Universitas Airlangga, Surabaya, Faculty of Economics and Business, Indonesia, Mai 11-12, 2018, Sibiu, Romania. https://easychair.org/smart-program/IECS2018/; ii). Sîrodoev Igor, Schvab Andrei, Merciu Cristina, Challenges and likely solutions to seasonality of seacoast tourism: would cultural attractions be able to work out the issue? IGU Thematic Conference dedicated to the centennial of the Institute of Geography RAS “Practical Geography and XXI Century Challenges”, Institute of Geography, Russian Academy of Sciences, 4-6iunie, 2018, Moscova, Rusia. http://resources.krc.karelia.ru/economy/doc/news/6programma.pdf; iii). Merciu Cristina, Historic Romanian cities: challenges of development of the sustainable cultural tourism. Case studies: Sighișoara and Sibiu. International Workshop on Measuring Impacts of Cultural Tourism in European Urban Areas, organizatde University of Santiago de Compostela, Instituto Univesitario De Estudos e Desenvolvemento de Galicia, 15-16 Octombrie 2018, Santiago de Compostela, Spania; iv). Ianoș Ioan, Merciu Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Cercleux Loreta, Paraschiv Mirela, Secăreanu George, The comparative analysis of the cultural heritage elements in the South and South-East Regions (Romania), Yearly International Conference: "Geography in the Romanian Centenary", Facultateade Geografie, Universitatea din București, 17-18 Noimebrie, 2018, București, https://conference.geo.unibuc.ro/; v). Merciu Florentina-Cristina, Cercleux Andreea Loreta, Merciu George-L., Preserving and capitalizing on the mining heritage in the perspective of cultural regeneration. Solution of reuse of the Aninoasa coal mine, International Conference of Mining and Underground Museums, organizer: Cracow Saltworks Museum in Wieliczka,19-22 November 2018, Wieliczka-Bochnia, Polonia. https://www.icmum.pl/programme; vi). Marin ILIES, Dorina Camelia ILIES, Aurelia ONET, Stefan BAIAS, Alexandru ILIES, Grigore HERMAN, Andreea LINCU, Ovidiu GACEU, Tembi TICHAAWA, Maria GOZNER, Dana MIHELE, Analysing indoor museum air quality implications: case study of Salacea Museum house in Romania, Global and Regional in Environmental Protection, 15-17 November, 2018 Timisoara, Romania, https://glorep.upt.ro/ ; vii). 4rd International Conference Industrial Heritage – Conservation, Cultural Promotion and Intelligent Reuse, organizat de Asociația Profesională a Geografilor din România, în colaborare cu Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale, Universitatea din București, Institutul Național al Patrimoniului și Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară, 26-27 Octombrie 2018, București-Azuga, Romania: a) Merciu Florentina-Cristina, Tălângă Cristian, Sîrodoev Igor, Paraschiv Mirela, Challenges of Romanian cities for the capitalization of their tangible and intangible cultural heritage; b) Ianoș Ioan, Cultural heritage as variable within local and regional development processes; c) Cercleux Andreea-Loreta, Elena Batunova, Arthur Tokarev, The European socialist industrial heritage and perspectives for its inclusion within cultural and creative activities; d) Merciu Florentina-Cristina, Merciu George-Laurențiu, Historic centers of industrial towns in Romania: cultural reuse challenges in the post-industrial period; viii). RSA Russia Conference 2018 "Urban and Regional Resilience: Strategies for Success", organized by “Leontief Centre” (CJSC ICSER), 22-23 Octombrie 2018, Saint Petersburg, Rusia: a) Secăreanu George, Ianoș Ioan, Merciu Florentina-Cristina, Sîrodoev Igor, Tourism potential based on historical heritage in the urban areas. Case study: South Muntenia, Romania as a development region. b) Florea-Saghin Irina, Cocheci Matei-Radu, Paraschiv Mirela, Sîrodoev Igor, Urban cultural resilience and tourism: why cultural heritage matters. Case study: the municipality of Suceava, Romania; ix). Institutul de Studii Avansate pentru Civilizația Levantului – Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului, 29 noiembrie 2018, București: a) Mirela

30

Paraschiv,Cetățile dobrogene și dezvoltarea regională; b) George-Marius Cracu,Potenţialul turistic al Dobrogei de Nord.

III. Concluzii

In concluzie, in Etapa de execuție nr. 1 / 2018 a proiectului complex Proiectul Complex Multidisciplinary platform for integrative and systematic research of tangible and non-tangible cultural heritage and identities in Romania / Platformă pluridisciplinară complexă de cercetare integrativă și sistematică a identităților și patrimoniului cultural tangibil și non-tangibil din România - PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686, contract 52PCCDI/2018) s-au atins toate obiectivele propuse, fapt reflectat pe deplin de catre indicatorii de rezultat obtinuti.

Partenerii consortiului - Universitatea din București (Instituție Coordonatoare), în parteneriat cu Institutul de Arheologie "Vasile Pîrvan" București (P1), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" – IFIN-HH (P2), Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iași (P3), Universitatea de Vest Timișoara (P4), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Bucuresti (P5), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare în Informatică – ICI, București (P6), Universitatea "Ovidius" Constanța (P7) și Universitatea din Oradea (P8), prin intermediul echipelor proprii de cercetare, au actionat complementar, pe domeniile de specializare specifice, activitatile conducand la efectul de sinergie.

Rezultatele au urmarit principiile exceleței, diseminarii si integrarii durabile promovate de catre UEFISCDI. Totodată, menționăm că rezultatele obținute în Etapa de execuție nr. 1 / 2018 reprezintă baza implementării etapelor viitoare, iar faptul că încă din primul an de desfășurare a proiectului s-a realizat o implementare corespunzătoare și corectă, activitățiile desfășurate conducând implicit și explicit la efectul de sinergie, reprezintă un element cheie ce demonstrează maturiatate soluțiilor propuse, complementaritatea instituțiilor partenere implicate în proiect (și implicit a persoanelor implicate în echipa de proiect), dar și fezabilitatea ridicată proiectului.

Acest raport final a fost realizat cu sprijinul celor cinci Responsabil de proiecte componente - Dr. Adrian Bălășescu (P1-IAB), Dr. Florin Constantin (P2-IFIN-HH), Dr. Carmen Chifiriuc (CO-UB), Dr. Romulus Brâncoveanu (CO-UB) și Dr. Ioan Ianoș (CO-UB), cărora le mulțumesc pe această cale pentrusprijin în implementarea acetsui proiect complex.

București, 05.12.2018

Director Proiect Complex, Dr. Cătălin Alexandru Lazăr

Documents

RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC IN EXTENSO ETAPA DE …