Raport privind incluziunea socială în România în …...prezentării acestor indicatori în contextul evoluţiilor macroeconomice şi al politicilor sociale din anul 2008. Primul

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEIŞI PROTECŢIEI SOCIALE

DIRECȚIA PROGRAME INCLUZIUNE SOCIALĂ

Raportprivind incluziunea socială în România

în anul 2008

CUPRINS

Capitolul 1. Măsurarea sărăciei în România: scurt istoric 3

1.1. Primele propuneri privind măsurarea sărăciei 3

1.2. Asumarea responsabilităţii la nivel guvernamental 4

Capitolul 2. Politici sociale ce vizează reducerea sărăcieişi promovarea incluziunii sociale 5

2.1. Abordarea strategică. Obiective ce decurg din calitatea Românieide stat membru al Uniunii Europene. 5

2.2. Acțiuni întreprinse în aplicarea Metodei Deschise de Coordonareîn domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale 7

2.3. Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale 92.4. Creşterea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, ca obiective

prioritare ale politicii economico-sociale naţionale 10

Capitolul 3. Analiza indicatorilor privind sărăcia 50

3.1. Măsurarea sărăciei: concepte şi indicatori 50

3.2. Sărăcia în România: caracteristici şi evoluţii 52

Anexe

1. Setul de indicatori de incluziune socială pentru anul 2008calculaţi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

2. Setul de indicatori de incluziune socială pentru anul 2008calculaţi de Institutul Naţional de Statistică

3. Reprezentarea grafică a indicatorilor privind sărăcia absolutădin anul 2008

4. Indicatori privind sărăcia absolută în perioada 2003-2008

Direcția Programe Incluziune Socială 1

Introducere

În ultimii ani, atât la nivel global cât şi guvernamental se acordă o atenţie

deosebită politicilor sociale, în paralel cu crearea unei economii eficiente şi prospere

fiind urmărite coeziunea socială, egalitatea de şanse şi o distribuţie echit abilă a

veniturilor. Politicile sociale urmăresc asigurarea oportunităţilor şi resurselor necesare

tuturor cetăţenilor pentru a participa la viaţa economică, socială şi culturală, pentru a se

bucura de un standard de viaţă şi bunăstare considerat normal pentru societatea

respectivă.

Pentru realizarea acestor obiective în România au fost adoptate şi implementate

numeroase strategii, politici, programe şi măsuri având drept scop combaterea sărăciei

şi excluziunii sociale, a căror eficienţă şi eficacitate se măsoară cu ajutorul unui set de

indicatori specifici.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a elaborat acest raport în scopul

prezentării acestor indicatori în contextul evoluţiilor macroeconomice şi al politicilor

sociale din anul 2008.

Primul capitol este constituit dintr-un scurt istoric privind măsurarea sărăciei în

România. Analiza sărăciei în perioada actuală a început din anul 1995, pe baza

informaţiilor colectate de Institutul Naţional de Statistică prin anchetele integrate în

gospodării şi, ulterior, prin anchetele privind bugetele de familie. Având în vedere că, începând

din anul 2005, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale deţine rolul principal în

promovarea şi evaluarea politicilor de incluziune socială la nivel naţional, în ultimii ani s-au

realizat o serie de acţiuni legate de întărirea capacităţii ministerului în domeniul statisticii

sociale şi colectării de date. Ca urmare, calculul indicatorilor privind sărăcia absolută pentru

anul 2008 s-a realizat de către MMFPS, potrivit metodologiei stabilite în anul 2002 de experţii

Guvernului României, Institutului Naţional de Statistică, Băncii Mondiale şi Universităţii

Bucureşti. Datele privind sărăcia relativă prezentate în acest raport au fost calculate de

Institutul Naţional de Statistică, conform recomandărilor EUROSTAT.

În capitolul doi au fost enunţate principalele obiective strategice urmărite de

Guvernul României în aplicarea documentelor adoptate la nivel european. Având în

vedere că statele membre au convenit ca prin schimb de experienţă să identifice şi să

promoveze cele mai eficiente politici în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale,

România participă în prezent la metoda deschisă de coordonare în domeniul incluziunii sociale.

Pentru coordonarea procesului strategic privind incluziunea socială în România a fost creat un

mecanism naţional pentru promovarea incluziunii sociale.


Având în vedere concentrarea raportului asupra diminuării sărăciei în anul 2008

faţă de 2007, au fost prezentate în cadrul capitolului menţionat politicile implementate

de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în anul 2008, precum şi o serie de

programe care decurg din prevederile legislative, cu impact asupra sărăciei şi

incluziunii sociale.

Tendinţele indicatorilor privind sărăcia în perioada 2003-2008 sunt obiectul celui

de-al treilea capitol. Cu ajutorul reprezentărilor grafice şi tabelelor s-a conturat un

tablou al sărăciei la nivel regional, pe medii de rezidenţă şi pentru diverse categorii

sociale. Astfel, se constată existenţa unor grupuri de persoane vulnerabile, ce necesită

politici ţintite pentru îmbunătăţirea situaţiei lor socio-economice.

Anexele la raport prezintă setul de indicatori de incluziune socială referitori la

sărăcia absolută şi relativă, inegalitatea veniturilor, locuire, accesul la educație,

sănătate, justiție.


Capitolul 1. Măsurarea sărăciei în România: scurt istoric

1.1. Primele propuneri privind măsurarea sărăciei

În anul 1995 Institutul Naţional de Statistică (INS) a lansat un program de analiză a

sărăciei, pe baza anchetelor integrate în gospodării şi, ulterior, pe baza anchetelor bugetelor de

familie (începând cu 2002).

În 1997 INS a propus o măsurare relativă a sărăciei, ca indicator utilizat în ţările din

Uniunea Europeană, ancorată în timp, utilizată până în anul 2000.

În scopul monitorizării într-o manieră comparativă a progresului statelor membre în ceea

ce priveşte obiectivele Uniunii Europene în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, în

anul 2001 Consiliul European a aprobat o metodologie de calcul al indicatorilor sărăciei

relative.

În perioada 2003-2004 în România a fost preluat şi adaptat un set de indicatori de

măsurare a incluziunii sociale stabilit de Consiliul European de la Laeken1 şi a fost elaborat un

set naţional specific, legiferat prin Hotărârea de Guvern 488/2005. Dintre indicatorii primari

menţionaţi fac parte:

rata sărăciei, la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile - denumită şi

„sărăcie relativă” sau „risc de sărăcie”;

raportul dintre chintila superioară şi cea inferioară a populaţiei (cei mai bogaţi 20%

raportaţi la cei mai săraci 20%).

Indicatorii sărăciei absolute se bazează pe o metodologie naţională, elaborată în anul

2002 de o echipă alcătuită din experţi ai Institutului Naţional de Statistică şi experţi

guvernamentali, cercetători şi specialişti ai Băncii Mondiale. Analiza acestor indicatori s-a

realizat pentru prima dată într-un raport publicat de Banca Mondială în luna septembrie 2003.

În prezent, setul de indicatori de monitorizare a incluziunii sociale este în curs de

revizuire.

_________________________1 În decembrie 2001 La Laeken (Belgia) a fost adoptată o listă de 18 indicatori de incluziune socială (10

indicatori primari şi 8 indicatori secundari).


1.2. Asumarea responsabilităţii la nivel guvernamental

La data de 20 iunie 2005 ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse a semnat

Memorandumul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, document programatic, de referinţă

pentru elaborarea politicilor sociale.

După semnarea documentului Guvernul României a stabilit o agendă politică pentru

implementarea priorităţilor asumate în Memorandum, fiind propuse:

identificarea problemelor majore şi dezvoltarea unei strategii naţionale integrate de

luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale;

reducerea semnificativă a sărăciei şi combaterea acesteia, până la eradicarea completă a

sărăciei extreme;

întărirea capacităţii instituţiilor guvernamentale, elaborarea primului Plan Naţional de

Acţiune în domeniul Incluziunii Sociale.

Drept consecinţă, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) i-a

revenit rolul principal în promovarea şi evaluarea politicilor de incluziune socială la nivel

naţional. În acest context s-au dezvoltat o serie de acţiuni legate de întărirea capacităţii

ministerului în domeniul statisticii sociale şi colectării de date.

Astfel, a fost încheiat un protocol de colaborare între MMFPS şi INS, prin care INS

furnizează bazele de date ale anchetelor, iar MMFPS calculează o serie de indicatori terţiari.

Monitorizarea şi evaluarea stadiului implementării măsurilor prevăzute de Memorandum,

precum şi elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale şi cu

finanţare externă din domeniul incluziunii sociale se realizează de către Direcţia Programe

Incluziune Socială.

În anul 2007 a fost realizat un Raport comun al Băncii Mondiale, INS şi Ministerului

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care a prezentat indicatorii privind sărăcia absolută şi

relativă corespunzătoare anului 2006.

Pe baza indicatorilor calculaţi în anul 2008 de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale a fost elaborat un raport ce a surprins evoluţia sărăciei în anul 2007 în contextul

strategiilor, politicilor şi măsurilor implementate de Guvernul României în domeniul

incluziunii sociale.

Raportul curent al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are drept obiectiv

prezentarea unui set de indicatori privind incluziunea socială în România, corespunzători

anului 2008, şi analiza acestora, având în vedere evoluţiile în plan economic şi social din acest

an.


Capitolul 2. Politici sociale ce vizează reducerea sărăciei şipromovarea incluziunii sociale

2.1. Abordarea strategică. Obiective ce decurg din calitateaRomâniei de stat membru al Uniunii Europene.

În domeniul economic, al politicilor de ocupare şi sociale, statele membre se confruntă cu

probleme similare. Având în vedere că în martie 2000 Consiliul European de la Lisabona a

stabilit ca obiectiv central transformarea Uniunii Europene (UE) până în anul 2010 în cea mai

competitivă şi dinamică economie, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bine plătite,

promovând coeziunea socială, statele membre s-au angajat în procese ample de reformă.

În realizarea acestor reforme Statele Membre au utilizat un nou instrument, denumit

Metoda Deschisă de Coordonare, realizând în permanență un schimb de experiență (peer-

review). Metoda a fost stabilită de asemenea în martie 2000 la Lisabona şi furnizează cadrul de

coordonare a politicilor, fără constrângeri legislative. Astfel, statele membre au convenit să

identifice şi să promoveze cele mai eficiente politici în domeniul protecţiei sociale şi

incluziunii sociale, realizând un schimb de experienţă. Metoda este flexibilă, descentralizată şi

implică:

- urmărirea unor obiective comune;

- aprobarea unui set de indicatori comuni care să arate cum poate fi măsurat progresul

pentru atingerea obiectivelor;

- pregătirea unor Rapoarte Strategice Naţionale, în care statele membre stabilesc cum

îşi planifică politicile într-o anumită perioadă pentru a îndeplini obiectivele comune;

- evaluarea periodică a acestor Strategii împreună cu Comisia Europeană şi statele

membre.

Începând cu luna ianuarie 2007, PROGRESS, noul program integrat al UE pentru

ocupare şi solidaritate socială, sprijină realizarea obiectivelor stabilite de Agenda socială şi

contribuie la o strategie mai cuprinzătoare a Uniunii pentru locuri de muncă şi creştere

economică.

Anul 2007 a reprezentat primul an de implementare a noului ciclu privind Metoda

Deschisă de Coordonare în domeniul Protecţiei Sociale şi Incluziunii Sociale. Pregătirea

acestui an a început încă din anul 2006, prin elaborarea de către statele membre, inclusiv


România, a Raportului Naţional Strategic privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială

pentru perioada 2006-2008.

În septembrie 2007, România a transmis Comisiei Europene Raportul actualizat privind

Protecţia Socială şi Incluziunea Socială, aducând informaţii suplimentare cu privire la capitolul

„Buna Guvernare”, conform solicitării Comisiei Europene adresată Statelor Membre de a

actualiza, pe bază voluntară, Rapoartele Strategice în situaţia în care au fost înregistrate

progrese semnificative în reformele asumate.

În prima parte a anului 2008 a fost elaborat Raportul de monitorizare a progreselor

înregistrate în domeniul incluziunii sociale pentru perioada ianuarie 2006 – septembrie 2007.

În contextul reformelor semnificative în domeniul muncii şi politicilor sociale, raportul

reprezintă o recunoaştere a progreselor înregistrate, acestea fiind în concordanţă cu obiectivele

pe termen lung ale Uniunii Europene.

Prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 s-a stabilit drept obiectiv global

reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre România şi

celelalte state membre ale Uniunii Europene, avându-se în vedere şi promovarea incluziunii

sociale. În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi

aprobate Programul Naţional de Reformă pe perioada 2007-2010 (PNR), Programul de

Convergenţă, precum şi 6 Programe Operaţionale Sectoriale şi un Program Operaţional

Regional acoperind perioada actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-2013). La nivel regional

au fost realizate Planurile regionale de acţiune pentru ocupare şi incluziune socială pentru

aplicarea cărora s-au agreat 43 de Pacte Regionale şi Locale pentru Ocupare şi Incluziune

Socială.

În ultimii ani, Guvernul României a promovat o serie de documente strategice având

drept scop combaterea sărăciei şi excluderii sociale, printre care şi o serie de strategii şi

planuri de acţiune sectoriale adresate grupurilor vulnerabile, ca instrumente de coordonare

instituţională adaptate la nevoile individuale ale persoanelor, din care menţionăm:

- Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele

vârstnice în perioada 2005-2008;

- Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu

handicap în perioada 2006 – 2013;

- Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

a copilului 2006-2008;

- Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale pe perioada 2006-2013;

- Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada

2006 – 2009;


- Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie

cu HIV/SIDA în perioada 2004 – 2007;

- Strategia naţională antidrog în perioada 2005 – 2012;

- Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2007 – 2010;

- Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006 – 2010;

- Strategia naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2006-

2013;

- Planul naţional de acţiune privind prevenirea abandonului copilului de către familie,

adoptat în luna aprilie 2007;

- Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptată în anul

2001 şi modificată în anul 2006.

Ca răspuns la liniile directoare ale Agendei Lisabona relansate, Guvernul României a

elaborat Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă, ce preia prevederile Strategiei de

Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă, adoptată de Consiliul Uniunii Europene

în anul 2006. Strategia europeană are un obiectiv general - desfăşurarea unor acţiuni care să se

concretizeze într-o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare

- şi 4 obiective-cheie, unul din ele fiind echitatea şi coeziunea socială.

În cadrul Summit-ului Naţiunilor Unite din luna septembrie 2000, 189 de ţări, printre

care şi România, au adoptat „Declaraţia Mileniului”. Acest document cadru defineşte agenda

ONU pentru secolul XXI în ceea ce priveşte pacea, securitatea şi dezvoltarea. În anul 2003,

Guvernul României, împreună cu sistemul ONU din România, a elaborat primul Raport

Naţional asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, stabilind 8 obiective şi 21 de ţinte

conexe din domeniile principale ale dezvoltării. Astfel, Guvernul şi-a propus, printre alte

obiective, înjumătăţirea ratei sărăciei severe până în anul 2009, în comparaţie cu cea

înregistrată în anul 2002.

2.2. Acțiuni întreprinse în aplicarea Metodei Deschise deCoordonare în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale

Participarea României în 2 proiecte, în unul ca lider de proiect în al doilea ca partener,

finanţate de Comisia Europeană în cadrul Programului Comunitar PROGRESS.

o proiectul „SYNTHESIS servicii sociale integrate pentru grupurile cele mai

vulnerabile” care avea ca parteneri mai multe state şi anume: Italia, Spania,


Franţa, Slovenia, Belgia, Lituania, Grecia, Polonia şi Finlanda. Rezultatele până

în prezent sunt :

29 februarie 2008 – Conferinţa „Serviciile sociale, o premisă a

dezvoltării comunitare”, Bucureşti, România (80 participanţi);

12-15 mai 2008 – Conferinţa „Inovaţie şi calitate în servicii sociale”,

Sevilla, Spania (151 participanţi);

11-13 iunie 2008 – Conferinţa „Rolul actual al autorităţilor locale

complementar cu rolul statului şi cel al furnizorilor din sectorul privat

pentru dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate eficiente”, Atena,

Grecia (65 participanţi);

2 – 5 septembrie 2008 – Conferinţa „Implicarea utilizatorilor: de la

teorie la practică”, Helsinki, Finlanda (60 participanţi);

24 – 28 noiembrie 2008 – Masa rotundă cu tema „Perspective privind

acţiunea socială în regiunea Lorraine”, Nancy, Franţa

a fost realizată imaginea vizuală a proiectului: logo, model de mape,

leaflet-uri, format site;

Până în prezent au fost distribuite peste 600 de mape şi 600 de leaflet-uri

care descriu proiectul şi partenerii.

Site-ul proiectului operaţional www.synthesisproject.ro

o proiectul “Viaţa după instituţionalizare. Oportunităţi egale şi incluziunea

socială a tinerilor: identificarea şi promovarea de bune practici”, în care

România este partener. Rolul în acest proiect este participarea la elaborarea

studiului privind incluziunea socială a tinerilor care părăsesc sistemul de

protecţie a copilului prin furnizarea de date şi informaţii, precum şi participarea

în cadrul grupurilor de lucru organizate.

Lansarea în luna decembrie 2008 a proiectului Phare 2006/018-147.04.02.03.02

„Asistenţă tehnică pentru promovarea campaniei naţionale de conştientizare în

domeniul incluziunii sociale” (1 mil. euro), ce are ca principale activităţi:

- Realizarea unei cercetări privind percepţia incluziunii sociale în rândul

profesioniştilor şi a opiniei publice;

- Promovarea dialogului în domeniul incluziunii sociale prin organizarea a 2

conferinţe naţionale şi a 8 conferinţe regionale ce vor avea ca principale

www.synthesisproject.ro


teme priorităţile stabilite de România prin Raportul Naţional Strategic

privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială 2008 – 2010;

- Realizarea şi diseminarea de materiale informaţionale şi de comunicare.

Accesarea fondurilor structurale

În anul 2008, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcția Programe

Incluziune Socială, a depus la Autoritatea de Management a Programului Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, spre a fi finanţate din Fondul Social European, 2

cereri de finanţare privind:

Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a

grupurilor vulnerabile;

Şanse egale pe piaţa muncii.

Urmare procesului de evaluare acestea au fost contractate, în luna septembrie 2008, primind

notificarea de demarare cu data de 1 noiembrie 2008.

În cadrul Programului Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Capacităţii

Administrative au fost acceptate spre finanţare 2 idei de proiect, ale căror cereri de finanţare

vor fi depuse în cursul anului 2009:

Buna guvernare în domeniul incluziunii sociale;

Creşterea gradului de implementare a legislaţiei în domeniul serviciilor sociale la

nivel local în contextul procesului de descentralizare.

2.3. Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale

În iunie 2005, la Bruxelles, România a semnat Memorandumul Comun de Incluziune

Socială, asumându-şi astfel participarea la metoda deschisă de coordonare în domeniul

incluziunii sociale şi, în acelaşi timp, stabilindu-şi principalele provocări şi linii de acţiune în

politica socială.

Pentru coordonarea procesului strategic privind incluziunea socială în România a fost

adoptată Hotărârea de Guvern nr. 1217/2006 privind crearea mecanismului naţional pentru

promovarea incluziunii sociale. Prin acelaşi act normativ s-a reglementat funcţionarea Comisiei

Naţionale privind Incluziunea Socială, în cadrul Consiliului Interministerial pentru Afaceri

Sociale, Sănătate, Protecţia Consumatorului. Comisia naţională este constituită din câte un

reprezentant, la nivel de secretar de stat sau preşedinte, al ministerelor, autorităţilor, agenţiilor


şi al altor instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, are rol

consultativ şi este condusă de ministrul muncii, familiei şi protecției sociale.

În cadrul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în acest domeniu s-a constituit unitatea

de incluziune socială, care are drept scop monitorizarea implementării angajamentelor asumate

de România în documentele internaţionale din domeniul incluziunii sociale. Mecanismul

naţional pentru promovarea incluziunii sociale, pe cele două nivele de funcţionare, este descris

în Schema nr. 1.

Principalele atribuţii ale Comisiei naţionale sunt următoarele:

- identificarea priorităţilor naţionale din domeniul incluziunii sociale;

- stabilirea Planului de acţiune în conformitate cu priorităţile naţionale identificate;

- avizarea rapoartelor de monitorizare a implementării priorităţilor din domeniul

incluziunii sociale;

- avizarea indicatorilor sectoriali privind incluziunea socială, utilizaţi în sistemele de

raportare;

- avizarea Raportului naţional privind domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale.

Secretariatul Comisiei Naţionale este asigurat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale, prin Direcţia Programe de Incluziune Socială.

Prima reuniune a Comisiei Naţionale pentru Incluziune Socială a avut loc la data de 12

martie 2007.

La nivel local s-a înfiinţat Comisia Judeţeană privind Incluziunea Socială, alcătuită din

reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale

administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, cu responsabilităţi în domeniul

incluziunii sociale, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale reprezentative din judeţ,

reprezentanţi ai consiliilor locale şi ai consiliului judeţean.

2.4. Creşterea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, ca obiectiveprioritare ale politicii economico-sociale naţionale

2.4.1. Consideraţii generale

Dezvoltarea politicilor sociale în România are ca principal obiectiv creşterea calităţii

vieţii cetăţenilor, ce se realizează printr-o abordare globală a politicilor sociale.


Schema nr.1: Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale

1. Nivel central

2. Nivel judeţean

Ministerul MunciiFamiliei şi ProtecţieiSociale

Direcţia Programe Incluziune Socială

Secretar de stat –Coordonator aldomeniului asistenţeisociale şi politicilorfamiliale

Comisia Naţională privindIncluziunea Socială

Consiliul Interministerialpentru Afaceri Sociale,Sănătate şi Protecţia Copilului

MinistereAutorităţiAgenţii

Unităţi deIncluziune Socială

Secretariatul ComisieiNaţionale privind IncluziuneaSocială

ProgrameIncluziuneSocială

Strategii, sinteze şiindicatoriincluziune socială

Comisia Judeţeană privind Incluziunea Socială

Compartiment de IncluziuneSocială

Servicii publicedeconcentrate aleministerelor şi alecelorlalte organe aleadministraţiei publicecentrale din subordineaGuvernului

Instituţia Prefectului

Direcţiile Judeţene de Muncăşi Protecţie Socială

Secretariatul ComisieiJudeţene privind IncluziuneaSocială


Un rol important în diminuarea sărăciei îl are statul, prin politicile economico-sociale pe

care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim pe economie, de

asigurare a resurselor necesare plăţii drepturilor ce decurg din asigurările sociale, de acordare a

prestaţiilor ce fac parte din sistemul de asistenţă socială, precum şi de asigurare a unor servicii

sociale de calitate.

În ultimii ani o parte însemnată din produsul intern brut al României s-a alocat pentru

programele sociale (conform comunicatului de presă Eurostat din 2 iunie 2009 ponderea

cheltuielilor cu protecţia socială în produsul intern brut a fost în anul 2006 de 14,0%).

Astfel, Guvernul a încercat să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate de

caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale, de locuire, grad

de ocupare, de educaţie, sănătate, creşterea natalităţii şi diminuarea abandonului, promovarea şi

protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se

confruntă indivizii şi familiile, din punct de vedere social şi economic.

Implementarea acestor priorităţi s-a făcut nu numai prin efortul autorităţilor centrale, ci

prin implicarea tuturor actorilor sociali şi anume: autorităţi locale, organizaţii ale angajatorilor,

sindicate, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii/asociaţii ale beneficiarilor, mediul

academic, etc, punându-se accent pe întărirea parteneriatelor la nivel local. S-a urmărit

dezvoltarea reţelei de asistenţă comunitară, prin intermediul căreia să se îmbunătăţească

accesul la serviciile medico-sociale, în sensul creşterii implicării comunităţii faţă de nevoile

populaţiei marginalizate, dar şi responsabilizării grupurilor vulnerabile faţă de propriile

probleme.

2.4.2. Întărirea capacităţii instituţionale în vederea coordonării şi implementării

politicilor de incluziune socială

În anul 2008 au fost elaborate o serie de documente programatice, din care menționăm:

Raportul de monitorizare a progreselor înregistrate în domeniul incluziunii sociale

pentru perioada 2006 –2007 (transmis Comisiei Europene în luna septembrie 2008);

Al doilea Raport Naţional Strategic, pentru perioada 2008 – 2010 (transmis

Comisiei Europene la data de 30 septembrie 2008);

Elaborarea „Raportului de evaluare a sărăciei în România în anul 2007”;

Colaborare la elaborarea raportului „Sunt cei mai vulnerabili protejaţi?” împreună

cu Banca Mondială;

Colaborarea la elaborarea studiului privind „Vulnerabilitatea pieţei muncii”

împreună cu Banca Mondială;


Elaborarea contribuţiei în domeniul incluziunii sociale pentru următoarele

documente programatice:

- Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

- Strategia de Dezvoltare Durabilă;

- Programul Naţional de Reformă;

- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

- Programul Operaţional Regional.

Elaborarea Rapoartelor de Progres privind îndeplinirea prevederilor din domeniul

incluziunii sociale pentru:

- Carta Socială Europeană revizuită;

- Codul European de Securitate Socială;

- Convenţia cadru pentru Protecţia Minorităţilor;

- Convenţia drepturilor fundamentale ale omului;

- Convenţia Europeană privind Asistenţa Socială şi Medicală;

- Convenţia Europeană privind protecţia persoanelor cu handicap.

Elaborarea opiniilor privind documentele strategice ale Comisiei Europene;

Elaborarea planului de cercetare pe domeniul incluziunii sociale în perioada

2009 – 2011 (buget 11.090 mii lei). Temele de cercetare sunt:

- Studiu privind implementarea măsurilor ce conduc la realizarea obiectivelor

stabilite prin strategia de la Lisabona;

- Studiu privind „Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire adresate persoanelor

dependente din familii – factor esenţial în reconcilierea vieţii familiale cu cea

profesională”;

- Studiu „Evaluarea impactului legislaţiei privind ajutoarele de căldură asupra

condiţiilor de viaţă a beneficiarilor: recomandări”;

- Studiu referitor la impactul măsurilor şi programelor prin care se favorizează

incluziunea socială a persoanelor vârstnice;

- Studiu privind „Incluziunea activă a tinerilor - oportunităţi şi riscuri”;

- Evaluarea impactului politicilor familiale asupra calităţii vieţii;

- Studiu privind „Condiţiile de viaţă a persoanelor de etnie roma: situaţia actuală

şi recomandări”;

- Studiu privind „Lupta împotriva discriminării şi promovarea egalităţii de şanse

– măsuri şi programe implementate în România”;


- Studiu privind „Eficienţa şi eficacitatea sistemului de prestaţii sociale din

România în vederea perfecţionării şi modernizării”;

- Studiu privind „Incluziunea activă a persoanelor cu probleme de sănătate

mintală”;

- Studiu privind „Impactul violenţei domestice asupra copiilor”;

- Studiu privind analiza factorilor care conduc la violenţă domestică în România.

Principalele demersuri realizate ce au vizat reforma instituţională au fost:

a) înființarea Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, prin intermediul proiectului

Phare 2004/016 – 772.04.02.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii

Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale – asistență tehnică pentru înfiinţarea

Observatorului Social şi Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale” și proiectului

Phare 2005/017-553.04.02.02 “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii

Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale – asistență tehnică pentru continuarea

înfiinţării Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale”.Activităţile realizate au fost::

elaborarea scenariilor de organizare a noii instituţii;

elaborarea planului de acţiune privind înfiinţarea instituţiei;

elaborarea proiectului de act normativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale;

elaborarea legislaţiei secundare : proiectul de Hotărâre de Guvern privind Statutul

Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, precum şi proiectul de Hotărâre de

Guvern privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale

pentru Prestaţii Sociale;

elaborarea organigramei Agenţiei naţionale dar şi a agenţiilor teritoriale;

elaborarea fişelor de post pentru personalul din structura Agenţiei naţionale;

elaborarea manualului de recrutare a personalului;

elaborarea unui plan de acţiune pentru înfiinţarea şi organizarea Agenţiei;

elaborarea Ghidului Metodologic care are ca scop prezentarea într-o succesiune

logică a etapelor ce vor fi parcurse pentru a implementa noua structură;

monitorizarea procesului de implementare a contractului pentru realizarea sistemului

managerial informaţional;

acordarea de asistenţă tehnică în procesul de realizare a sistemului managerial

informaţional, în toate etapele (analiză funcţională, design-ul sistemului, migrarea

datelor, etc.);

recomandări de îmbunătăţire a sistemului SAFIR;


elaborarea planului de acţiune privind integrarea prestaţiilor sociale;

elaborarea proiectului de act normativ privind unificarea prestaţiilor sociale;

elaborarea de materiale informaţionale (10.000 broşuri informative privind înfiinţarea

Agenţiei, precum şi pentru prezentarea prestaţiilor sociale administrate de minister);

elaborarea manualului de identitate vizuală a Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii

Sociale;

organizarea a 11 sesiuni de informare locale cu privire la înfiinţarea agenţiilor

teritoriale pentru prestaţii sociale;

formarea a 53 de persoane privind managementul schimbării (4 module de formare a

câte 2 zile de formare fiecare).

Funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale se realizează pe baza O.U.G.

nr. 116 din 24 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi H.G. nr.

1285/2008 privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei

Naţionale pentru Prestaţii Sociale,cu modificările şi completările ulterioare.

b) crearea condițiilor de înființare a Observatorului Social: implementarea proiectelor

Phare 2004/ 016 – 772.04.02.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii,

Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale – asistență tehnică pentru

înfiinţarea Observatorului Social şi Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii

Sociale”.Activităţile realizate au fost:

elaborarea de propuneri de scenarii privind organizarea Observatorului Social în

România;

dezvoltarea cadrului legislativ prin elaborarea legislaţiei primare şi secundare :

- Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind organizarea şi funcţionarea

Observatorului Social;

- Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Observatorului Social;

- Acord de parteneriat între Observatorul Social şi instituţiile cu care se vor

realiza studiile şi cercetările;

- Contract pentru angajarea de expertiză externă în vederea realizării de activităţi

specifice în domeniul cercetării;

- Acord de parteneriat între Observatorul Social şi instituţii relevante din

domeniul incluziunii sociale;

- Protocol pentru transferul de documente, materiale, baze de date între Centrul de

Documentare şi Observatorul Social;


- Protocol pentru colectarea şi schimbul de date între Observatorul Social şi

instituţiile relevante.

elaborarea organigramei Observatorului Social şi a procedurilor interne şi externe de

lucru;

elaborarea fişelor de post şi identificarea pofilelor profesionale ale personalului noii

instituţii;

elaborarea manualului de recrutare a personalului Observatorului Social;

dezvoltarea unui program de formare modular;

realizarea paginii web ;

dezvoltarea şi diseminarea de materiale promoţionale/crearea manualului de identitate

vizuală.

c) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale, susţinută prin schema de finanţare

nerambursabilă :

Phare 2004/016-772.04.02 – „Servicii sociale” în valoare de 10,67 M euro: au fost

contractate şi implementate 91 de proiecte de servicii sociale;

Phare 2006/018-147.04.02 – „Servicii sociale” în valoare de 7,0 M euro – la

sfârșitul anului 2008 se afla în procedură de evaluare schema de finanţare

nerambursabilă Phare 2006, unde au fost depuse 306 propuneri de proiecte. Au fost

contractate un număr de 52 de proiecte.

Pentru facilitarea procesului de implementare a acestor scheme de finanţare au fost

elaborate o serie de materiale:

Manual de evaluare a schemelor de grant;

Manual de monitorizare a proiectelor de servicii sociale;

Harta serviciilor sociale dezvoltate în cadrul acestor finanţări;

Ghid de comunicare şi promovare a proiectelor în rândul opiniei publice locale;

Manual de bune practici;

Campanie de lansare a schemei Phare 2006.

d) acțiuni ce au vizat îmbunătățirea sistemului statistic în domeniul incluziunii sociale:

semnarea protocolului de colaborare între Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției

Sociale şi Institutul Naţional de Statistică prin care s-a stabilit procedura de furnizare a

bazelor de date primare necesare calculării indicatorilor secundari şi terţiari;


achiziţionarea soft-ului necesar calculării indicatorilor de incluziune socială, în

conformitate cu metodologia naţională;

formarea a 10 persoane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale în

utilizarea soft-ului;

calculul indicatorilor de incluziune socială, luând în considerare metodologia naţională;

realizarea unei cercetări în urma căreia au fost identificaţi un număr de 100 de indicatori

sociali, ce se constituie în „setul minim” ce urmează a fi utilizat în procesul de

monitorizare a progreselor din domeniul incluziunii sociale. Aceşti indicatori au fost

grupaţi luând în considerare 6 dimensiuni şi anume:

- economic – 27 indicatori;

- ocupare – 17 indicatori;

- educaţie – 15 indicatori;

- locuire – 10 indicatori;

- sănătate – 18 indicatori;

- incluziune socială – 14 indicatori.

elaborarea de fişe descriptive pentru fiecare indicator care conţin informaţii privind:

definiţia indicatorului, metoda de calcul, tipul indicatorului şi sursa de colectare a

informaţiilor;

elaborarea Raportului statistic în domeniul asistenţei sociale şi serviciilor sociale

(trimestrial, semestrial şi anual).

e) Activități de formare a personalului:

În domeniul incluziunii sociale:

o Organizarea a 3 module de formare (februarie – aprilie 2008) privind măsurarea

sărăciei. Programul s-a adresat membrilor secretariatelor tehnice de incluziune

socială ale Comisiilor judeţene privind Incluziunea Socială, personalului cu

responsabilităţi în dezvoltarea de programe destinate prevenirii marginalizării şi

excluziunii sociale din cadrul Direcţiilor generale de asistenţă socială şi

protecţia copilului, precum şi membrilor unităţilor de incluziune socială din

cadrul ministerelor/agenţiilor/autorităţilor cu atribuţii în domeniul incluziunii

sociale. Numărul total de participanţi a fost de 150 persoane;

o Organizarea a 3 sesiuni de formare pentru membrii secretariatelor tehnice ale

Comisiilor judeţene pentru Incluziune Socială privind: politicile de incluziune

socială la nivel european, metodologia de elaborare a rapoartelor judeţene


privind incluziunea socială, indicatorii de incluziune socială dezvoltaţi la nivelul

Comisiei Europene. Număr de participanţi: 66 persoane.

Sesiunile de formare au fost organizate în cadrul programului Phare 2004/ 016 –

772.04.02.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi

Familiei în domeniul asistenţei sociale – asistență tehnică pentru înfiinţarea

Observatorului Social şi Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale”.

În domeniul serviciilor sociale:

o 4 sesiuni de formare privind monitorizarea proiectelor de servicii sociale pentru

98 persoane din cadrul organismelor intermediare regionale;

o 8 sesiuni de formare privind monitorizarea proiectelor de servicii sociale pentru

279 beneficiari de finanţare;

o 2 sesiuni de formare privind evaluarea schemelor de grant-uri pentru 40

persoane din cadrul organismelor intermediare regionale;

o 1 sesiune formare privind procedura de contractare a schemelor de finanţare

nerambursabilă pentru 40 persoane din cadrul organismelor intermediare

regionale;

o 3 seminarii formare în domeniul comunicării pentru 56 persoane;

o 1 sesiune de formare pentru reprezentanţii organismelor intermediare regionale

privind serviciile sociale şi elaborarea de proiecte în acest domeniu. Număr de

participanţi 30 persoane;

o 1050 persoane din cadrul autorităţilor publice locale ce au responsabilităţi în

domeniul incluziunii sociale au participat la formare;

o 48 de formatori în domeniul serviciilor sociale din cadrul Direcţiilor generale de

asistenţă socială şi protecţia copilului;

o 1 sesiune de formare în domeniul accesării fondurilor structurale pentru

directorii executivi ai Direcţiilor de muncă şi protecţie socială. (42 persoane).

Sesiunile de formare au fost organizate în cadrul programelor :

Phare 2005/017-553.04.02 „Formarea personalului cu responsabilităţi în dezvoltarea,

implementarea şi monitorizarea serviciilor sociale” (1.000.000 Euro);

Phare 2004 / 016 – 772.04.02 - „Asistenţă tehnică pentru implementarea schemei de

grant-uri” (0,55 mil. EURO).


2.4.3. Programe de asistență socială aplicate în anul 2008, cu impact asuprareducerii sărăciei şi excluziunii sociale

În realizarea obiectivelor propuse, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a

acordat o serie de prestații sociale, având drept scop diminuarea stării de sărăcie a categoriilor

defavorizate, susţinerea familiilor cu copii, sprijinirea persoanelor aflate în situaţii de

dificultate, precum şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

1. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

Venitul minim garantat (VMG) este unul din cele mai importante programe de

promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei şi care răspunde obligaţiilor asumate

de România prin ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite, respectiv prevederilor art.13

privind dreptul la asistenţă socială şi medicală. Implementarea acestui program a avut drept

scop încă din 1995 (Legea nr.67/1995), reducerea sărăciei (şi în special a sărăciei extreme),

prin acordarea de asistenţă corespunzătoare oricărei persoane care nu dispune de resurse

suficiente şi care nu este în măsură să şi le procure prin propriile mijloace sau să le primească

dintr-o altă sursă.

Actul normativ care reglementează în prezent acordarea de asistenţă corespunzătoare

oricărei persoane, care nu dispune de resurse suficiente şi care nu este în măsură să şi le

procure prin propriile mijloace sau să le primească dintr-o altă sursă, este Legea nr. 416/2001

privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Nivelurile venitului minim garantat au fost majorate în anul 2008, după cum urmează:

Tabel 1. Nivelul venitului minim garantat (lei),în funcţie de componenţa familiei, 2007-2008

Componenţa familiei 2007 2008- persoană singură 96 100- familie formată din 2 persoane 173 181- familie formată din 3 persoane 241 252- familie formată din 4 persoane 300 314- familie formată din 5 persoane. 356 372Pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5, nivelul venitului minim garantat este maimare cu 25 de lei.


Tipul prestaţiei Actul normativ Cuantumurile prestaţiilor

1Alocaţia de stat pentru copiii cu vârstacuprinsă între 0 - 2 ani, respectiv 3 ani

pentru copiii cu handicapLegea nr. 61/1993 republicată 200 lei

2Alocaţia de stat pentru copiii cu vârstacuprinsă între 2/3 - 7 ani şi 14 - 18 ani

Legea nr. 61/1993 republicată32 lei (1 ianuarie - 29 februarie);40 lei (1 martie - 31 decembrie)

3 Alocaţia familială complementarăOUG nr.105/2003 aprobată

prin Legea nr.41/ 2004

38 - pentru familiile cu 1 copil; 44 - pentru familiile cu 2 copii;49 - pentru familiile cu 3 copii;

54 - pentru familiile cu 4 sau mai mulţi copii (limita de venituri până la care

se acordă este 184 lei)

4 Alocaţia de stat pentru copiii cu handicap Legea nr.519/200264 lei (1 ianuarie - 29 februarie);80 lei (1 martie - 31 decembrie)

6Alocaţia pentru susţinerea familiilor

monoparentaleOU nr.105/2003 aprobată

prin Legea nr.41/ 2004

54 - pentru familiile cu 1 copil; 65 - pentru familiile cu 2 copii;73 - pentru familiile cu 3 copii;

83 - pentru familiile cu 4 sau mai mulţi copii (limita devenituri până la care se acordă este 184 lei)

7Alocaţia de încredinţare şi plasament

familialLegea nr.272/2004 90 lei

9 Alocaţia pentru copiii nou - născuţiLegea nr.416/2001 Legea

nr.115/2006213 lei

10 Indemnizaţia pentru creşterea copilului OU nr.148/2005 600 lei11 Stimulentul lunar OU nr.148/2005 100 lei

12 Indemnizaţia lunară Legea nr.448/2006187 lei - adultul cu handicap grav

154 lei - adultul cu handicap accentuat

13 Buget personal complementar lunar Legea nr.448/200784 lei - adultul cu handicap grav

63 lei - adultul cu handicap accentuat 31 lei - adultul cu handicap mediu

Familia cu venituri sub 100 lei (1 pers.); Familia cu venituri sub 181 lei (2 pers.); Familia cu venituri sub 252 lei (3 pers.); Familia cu venituri sub 314 lei (4 pers.); Familia cu venituri sub 372 lei (5 pers.);

25 lei/pers. pentru fiecare persoană aflată în familie pestenumărul de 5.

17 Trusoul pentru nou nascuti Legea nr.482/2006 150 lei18 Sprijin financiar la constituirea familiei Legea nr.396/2006 contravaloare în lei a 200 Euro19 Ajutor pentru înmormântare Legea nr.416/200 primarul stabileşte suma de bani

20 Ajutor de urgenţă (consiliul local) Legea nr.416/201diferenţiat în funcţie de situaţia

socio - economică a familiei sau persoanei în dificultate

21 Ajutor de urgenţă (MMSSF) Legea nr.416/202 diferenţiat în funcţie de situaţia

socio - economică a familiei sau persoanei în dificultate

22 Ajutor financiarOU nr.118/1999 aprobată

prin Legea nr.366/2001 diferenţiat în funcţie de situaţia

socio - economică a familiei sau persoanei în dificultate23 Ajutor rambursabil pentru refugiaţi Ordonanţa nr.102/2000 500 lei

25Indemnizaţia lunară de hrană pentru

persoanele infectate HIVLegea 584/ 2004, HG 1177/

2003, Ordin 73/ 200411,5 pe zi pentru adulţi

9 pe zi pentru copii

26Indemnizaţia lunară de hrană pentru copiii

infectaţi HIVLegea 519/ 2002 9 lei/ zi (plătit de Consiliul judeţean)

27 Subvenţii pentru ONG-uri Legea nr.34/1998 89 pentru fiecare persioană asistată28 Ajutor bănesc pentru achiziţionarea de

centrale termice individualeOU nr.91/2005 1.500 lei

29 Ajutor bănesc pentru achiziţionarea şimonatrea de arzătoare automatizate

OU nr.91/2006 300 lei

Cuantumurile prestaţilor sociale administrate şi gestionate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, valabile la data de 1 ianuarie 2008

Legea nr.416/2001, Legeanr.115/2006

16Venitul minim garantat acordat sub formă

de ajutor social


În perioada analizată, deşi nivelurile de venituri au fost majorate, s-a înregistrat o scădere

a numărului de cereri de ajutor social aflate în plată la sfârşitul anului: dacă în anul 2007,

acesta era de 289.535 de cereri, în 2008 numărul acestora a ajuns la 281.056 de cereri, în

scădere cu 2,9% faţă de 2007 (cu 8.479 persoane).

Scăderea a fost totuşi mai redusă decât cea înregistrată în anul anterior (de 14,1%,

respectiv de 47.711 persoane). Acest fenomen se explică probabil prin creşterea veniturilor

persoanelor, creştere care a făcut ca persoanele în trecut eligibile să nu mai îndeplinească

condiţiile de acordare a acestui ajutor. Conform raportărilor statistice la nivel naţional, în

decursul anului 2008 numărul de cereri ieşite din plată a fost de 59.168, iar numărul de cereri

suspendate a fost de 75.986.

Cea mai mare scădere a numărului de cereri de ajutor social, în valoare absolută, se

înregistrează în regiunile Sud, Nord-Est, Nord-Vest şi Centru, scădere mai mare de 1.000 de

persoane (tabel 6).

Cu toate acestea, scăderea procentuală cea mai mare se regăseşte în regiunea

Bucureşti – Ilfov (-16,3%), regiune în care se înregistrează cel mai mic număr de cereri în

plată, de 1,4% din numărul total la nivel naţional.

Cele mai multe cereri în plată pentru acordarea ajutorului social s-au înregistrat în

regiunile de dezvoltare Nord–Est şi Sud-Vest Oltenia, cu valori de peste 47 mii de cereri.

Tabel 2. Numărul de cereri de ajutor social, pe regiuni de dezvoltare, 2007 – 2008

Regiuni dedezvoltare

Existent în plată la 31decembrie 2008 Existent în

plată la 31decembrie

2007

2008 faţă de 2007

Valoareabsolută -%-


Total 281.056 100,0 289.535 -8.479 97,1Nord-Est 59.546 21,2 61.914 -2.368 96,2Sud-Est 44.675 15,9 44.596 79 100,2Sud Muntenia 44.297 15,8 47.019 -2.722 94,2Sud-Vest Oltenia 47.306 16,8 47.120 186 100,4Vest 16.265 5,8 16.860 -595 96,5Nord-Vest 30.700 10,9 31.929 -1.229 96,2Centru 34.305 12,2 35.361 -1.056 97,0Bucureşti – Ilfov 3.962 1,4 4.736 -774 83,7


Deşi tendinţa la nivel naţional a fost de scădere a numărului de cereri aflate în plată, în 8

judeţe acest număr a crescut uşor. În judeţele Vrancea, Bacău şi Mehedinţi creşterea a fost de

peste 500 de cereri. În judeţele Prahova, Botoşani şi Braşov s-au înregistrat reduceri de mai

mult de 1.000 de cereri (tabel 7).

Judeţele cele mai puţin dezvoltate economic înregistrau cel mai mare număr de cereri

aflate în plată: Dolj 18.130, Iaşi 14.159, Vaslui 13.101, Bacău 12.057 şi Buzău 11.875 cereri.

Tabel 3. Situaţia comparativă privind judeţele cu modificările cele mai mari faţă de anulanterior, privind numărul de cereri de ajutor social, 2007 – 2008

Judeţe

Existent înplată la

31 decembrie2008

Existent înplată la

31 decembrie2007

2008 faţă de 2007

valoare absolută(+/-) %

Prahova 5.891 7.217 -1.326 81,6Botoşani 5.290 6.423 -1.133 82,4Braşov 7.146 8.249 -1.103 86,6Vrancea 7.903 7.352 551 107,5Bacău 12.057 11.327 730 106,4Mehedinţi 9.599 8.303 1.296 115,6

Dacă se analizează numărul mediu de ajutoare plătite efectiv în decursul anului, rezultă

de asemenea o scădere în perioada analizată, de aproape 7%.

Tabel 4. Numărul de ajutoare sociale efectiv plătite, pe regiuni, 2007 – 2008

Regiuni de dezvoltare

Număr mediu lunar deajutoare sociale plătite în

anul:

2008 faţă de2007-%-

2008 2007Total 223.778 240.236 93,1Nord-Est 43.654 47.184 92,5Sud-Est 39.770 41.569 95,7Sud Muntenia 34.773 38.274 90,9Sud-Vest Oltenia 35.220 39.293 89,6Vest 16.006 15.697 102,0Nord-Vest 24.794 26.206 94,6Centru 25.981 27.517 94,4Bucureşti - Ilfov 3.580 4.496 79,6

Ca şi în cazul cererilor aflate în plată, în regiunea Bucureşti – Ilfov se înregistrează cea

mai mare scădere procentuală.


Grafic 1. Numărul mediu de ajutoare sociale plătite,pe regiuni de dezvoltare, 2008

Graficele 9 şi 10 pun în evidenţă discrepanţele care se înregistrează între regiuni în ceea

ce priveşte numărul de ajutoare plătite şi sumele corespunzătoare.

Grafic 2. Repartizarea sumelor plătite pentru ajutoarele sociale,pe regiuni de dezvoltare, 2008

Valoarea medie a ajutorului social, în anul 2008, la nivel naţional a fost de 136,5 lei,

comparativ cu anul 2007 când a fost de 137,6 lei, ceea ce înseamnă o reducere medie de 0,8%.

Cele mai mari variaţii ale valorii medii s-au înregistrat în regiunea Sud-Vest (în creştere)

şi în regiunea Vest (în scădere).

3.580

16.006

24.79425.981

34.773 35.220

39.770

43.654

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

B ucureşti -Ilfov

V est N ord -V est C en tru S udM unten ia

S ud-V estO lten ia

S ud-E st N ord -E st

V e s t6 %

B u c u r e ş t i- I l f o v2 %

N o r d - V e s t1 1 %

C e n t r u1 3 %

S u d M u n te n ia1 6 %S u d - E s t

1 7 %

S u d - V e s t O lte n ia1 7 %

N o r d - E s t1 8 %


Tabel 5. Valoarea medie a ajutoarelor sociale plătite,pe regiuni de dezvoltare, 2007-2008

Regiuni de dezvoltare 2007(lei)

2008(lei)

2008 faţă de 2007%

Total 137,6 136,5 100,8Nord-Est 132,8 129,0 102,9Sud-Est 131,5 130,4 100,8Sud Muntenia 141,4 136,9 103,3Sud-Vest Oltenia 128,9 148,7 86,7Vest 147,5 123,5 119,4Nord-Vest 136,0 132,8 102,4Centru 155,6 150,4 103,5Bucureşti - Ilfov 151,6 154,3 98,3

Cea mai mare parte din ajutoarele sociale plătite sunt direcţionate către persoanele

singure (tabel 10). Familiile cu 4 sau mai multe persoane reprezentau 28,4% din totalul

familiilor beneficiare.

Tabel 6. Numărul mediu de ajutoare sociale plătite,în funcţie de componenţa familiei, 2008

Componenţa familiei Numărfamilii

% în totalfamilii

Total 223.778 100,0- persoană singură 78.486 35,1- familie formată din 2 persoane 46.077 20,6- familie formată din 3 persoane 35.481 15,9- familie formată din 4 persoane 31.185 13,9- familie formată din 5 persoane 17.864 8,0- familie formată din mai mult de 5 persoane 14.685 6,5

Deşi în toate regiunile persoanele singure deţin ponderea cea mai însemnată în totalul

ajutoarelor sociale plătite, această pondere variază considerabil de la o regiune la alta (grafic

11).

Grafic 3. Numărul mediu de ajutoare sociale plătite, pe regiuni de dezvoltare,în funcţie de componenţa familiei, 2008


Venitul minim garantat reprezintă o măsură complementară altor tipuri de prestaţii

sociale sau forme de protecţie socială, cum ar fi: asigurarea medicală, ajutoare financiare,

ajutoare de urgenţă, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, burse sociale, acordarea de locuinţe

sociale, ş.a.m.d.

Astfel, familiile beneficiare de venit minim garantat care se află în situaţie de dificultate

ca urmare a decesului unui membru de familie pot beneficia de ajutor pentru acoperirea unei

părţi din cheltuielile de înmormântare1, acordat de către autorităţile publice locale. În anul

2008 au fost acordate 5.094 ajutoare (mai multe cu 11,0% decât în anul anterior), iar suma

cheltuită cu această destinaţie a fost de 2,1 mil. lei.

2. Ajutorul financiar

Familiile şi persoanele, care la un moment dat s-au aflat în extremă dificultate datorită

stării de sănătate sau altor cauze justificate, au beneficiat în anul 2008 de un număr de 7.478

ajutoare financiare2, de 1,6 ori mai multe decât în anul anterior. Suma acordată a fost de

9.494,8 mii lei. Ajutorul mediu la nivel naţional a fost de aproape 1.270 lei.

1 Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare2 Ordonanţa de Urgenţă nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului Naţional de Solidaritate aprobată prin Legeanr.366/2001

1.361914

63540517788

6.590

3.226

2.3561.8441.143

847

10.082

5.093

3.371

2.7231.7231.802

8.281

5.039

4.559

3.763

2.2292.110

12.703

7.746

5.494

4.627

2.4161.787

11.299

7.344

5.828

5.746

3.078

1.925

14.717

8.770

6.133

5.293

2.739

2.118

13.453

7.945

7.105

6.784

4.359

4.008

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

Bucureşti-Ilfov

Vest Nord-Vest Centru SudMuntenia

Sud-VestOltenia

Sud-Est Nord-Est

Persoană singură Familii cu 2 persoane Familii cu 3 persoaneFamilii cu 4 persoane Familii cu 5 persoane Familii cu mai mult de 5 persoane


3. Ajutorul de urgenţă

Pentru sprijinirea familiilor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor

naturale, incendiilor şi accidentelor, prin programul de acordare a ajutoarelor de urgenţă3 au

fost plătite în anul 2008 de la bugetele locale un număr de 76.923 ajutoare, cu 24% mai multe

faţă de anul anterior, în sumă de 24.448 mii lei. De la bugetul de stat s-a acordat un număr de

25.385 ajutoare, în sumă de 12.786,8 mii lei. Cea mai mare parte a acestora (93,4%) s-au

acordat în regiunea Nord-Est, ce deţine o pondere de 84,9% din sumele acordate.

Tabel 7. Ajutoare de urgenţă acordate de la bugetul de stat, pe regiuni de dezvoltare,2008


Număr de ajutoare Sume acordate



TOTAL 25.385 100,00 12.786.820 100,00Nord-Est 23.714 93,42 10.853.020 84,88Nord-Vest 1.162 4,58 547.000 4,28Sud-Est 128 0,50 189.450 1,48Sud Muntenia 120 0,47 502.100 3,93Vest 120 0,47 357.500 2,79Sud-Vest Oltenia 114 0,45 265.850 2,08Centru 24 0,09 64.400 0,50Bucureşti-Ilfov 3 0,10 7.500 0,06

4. Ajutorul de încălzire

Prin acordarea acestei prestații, în anul 2008 s-a realizat sprijinirea persoanelor cu

venituri reduse atât în sezonul rece, noiembrie 2007- martie 2008, cât și în perioada noiembrie

2008- martie 2009.

Pentru sezonul rece 2007 – 2008 a fost reglementat un nou sistem de acordare a

ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei4, mult mai flexibil şi cu un impact pozitiv asupra creşterii

nivelului de trai al persoanelor defavorizate.

În anul 2008, utilizatorii sistemului centralizat de încălzire care au avut un venit

lunar pe membru de familie mai mic de 155 lei, au primit un ajutor lunar prin compensarea

procentuală a valorii efective a facturii la energia termică (între 10 şi 90%, în funcţie de nivelul

de venituri).

3 Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare4 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unorfacilităţi populaţiei pentru plata energiei termice


Pragul maxim al ajutorului este dat de un consum maxim lunar stabilit de legislaţie în

funcţie de tipul apartamentului şi de zona de temperatură. Persoanele singure au beneficiat de o

compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pe familie. Pentru familiile şi

persoanele singure beneficiare de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporţie de 100%.

Cuantumul ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale este stabilit de

legislaţie, pe 9 tranşe de venituri (se ia în considerare venitul net lunar pe membru de familie).

În perioada ianuarie – martie 2008 cuantumul minim era de 17 lei, iar cel maxim de 233 lei.

Legislaţia prevede şi acordarea unui ajutor suplimentar pentru beneficiarii de ajutor de încălzire

cu gaze naturale, în cuantumuri între 10 şi 100 lei, în funcţie de nivelul de venituri.

Ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri s-a

acordat de asemenea în funcţie de nivelul de venituri ale familiei, în cuantumuri între 15 şi 50

lei. Plafonul de venituri până la care s-a primit acest ajutor a fost tot de 155 lei.

Pentru familiile şi persoanele singure beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit

prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările

ulterioare, s-au acordat de către primării, din bugetul local, ajutoare lunare pentru încălzirea

locuinţei în cuantum de 54 lei. În perioada sezonului rece 1 noiembrie 2007 - 31 martie 2008,

majoritatea familiilor şi persoanelor singure, beneficiare de ajutor social, a primit şi ajutoare de

încălzire cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri.

Numărul de familii şi persoane singure, beneficiare de ajutoare de încălzire cu energie

termică furnizată în sistem centralizat la sfârşitul sezonului rece noiembrie 2007 – martie

2008 a fost de 602.580.

Cei mai mulţi beneficiari s-au înregistrat în

- municipiul Bucureşti (162.658), reprezentând circa 27% din totalul beneficiarilor

pentru această categorie,

- judeţul Dolj (36.887);

- judeţul Constanţa (35.239);

- judeţul Galaţi (34.322).

Numărul de familii şi persoane singure beneficiare de ajutoare de încălzire cu gaze

naturale a fost 789.162, din care cei mai mulţi (peste 40.000) se înregistrau în judeţele:

- Mureş (77.545);

- Prahova (53.812);

- Cluj (51.523);

- Municipiul Bucureşti (47.136);

- Sibiu (41.631).


Numărul total de familii şi persoane singure beneficiare de ajutoare pentru încălzirea cu

lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri acordate de MMFPS din bugetul de stat5 pentru

sezonul rece noiembrie 2007 – martie 2008 a fost de 2.603.464.

Judeţele cu cel mai mare număr de beneficiari (peste 100.000) sunt:

- Suceava (136.480);

- Bacău (112.380);

- Iaşi (110.931);

- Dolj (104.277).

Municipiul Bucureşti prezintă numărul cel mai mic de beneficiari şi anume 12.922.

Grafic 4. Numărul de beneficiari de ajutoare de încălzire,pe regiuni de dezvoltare, în sezonul rece noiembrie 2007 – martie 2008

Programul de acordare a ajutoarelor de încălzire a fost completat prin programul de

acordare de ajutoare băneşti în sumă de 1.500 lei pentru achiziţionarea, montarea şi

instalarea de centrale termice individuale, precum şi în sumă de 300 lei pentru

achiziţionarea şi montarea de arzătoare automatizate6. În anul 2008, s-au acordat 1.870 de

ajutoare pentru achiziţionarea de centrale termice (cu 257 mai mult decât în anul anterior) şi 51

de ajutoare pentru achiziţionarea de arzătoare automatizate (cu 72 mai puţine decât în anul

anterior). Judeţele cu cele mai multe ajutoare (peste 100) au fost Alba (793), Argeş (281),

Buzău(197), Vaslui (173) şi Mureş (143).

5 conform art.8 alin. (1) din O.U.G. nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi aunor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, cu modificările şi completările ulterioare.6 Ordonanţa de urgenţă nr.91/2005 privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri redusecare utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinţei, în vederea creşterii eficienţei consumului, siguranţei şi calităţii vieţii

163.102

55.337

44.862

35.145

63.421

168.981

30.655

223.078

189.732

42.046

130.779

277.543

73.036

48.165

375.490

104.950

52.126

371.871

68.394

116.497

538.270

85.252

99.759

636.715

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

Bucureşti-Ilfov

Vest Centru Nord-Vest Sud-VestO ltenia

Sud-Est SudMuntenia

Nord-Est

energie term ică furnizată în sistem centralizat gaze naturale lem ne, cărbuni şi com bustibili petrolieri


Compensaţia procentuală acordată pentruplata facturii de energie termică*)

90% (venituri pe membru de familie de până la 125 lei)80% (venituri pe membru de familie între 125,1 - 170 lei)70% (venituri pe membru de familie între 170,1 - 210 lei)60% (venituri pe membru de familie între 210,1 - 250 lei)50% (venituri pe membru de familie între 250,1 - 290 lei)40% (venituri pe membru de familie între 290,1 - 345 lei)30% (venituri pe membru de familie între 345,1 - 390 lei)20% (venituri pe membru de familie între 390,1 - 440 lei)10% (venituri pe membru de familie între 440,1 - 500 lei)*) pentru persoanele singure compensarea se majorează cu 10%*) pentru persoanele şi familiile beneficiare de ajutor socialcompensarea se acordă în procent de 100%90% (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)80% (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)70% (venituri pe membru de familie între 210,1 - 260 lei)60% (venituri pe membru de familie între 260,1 - 310 lei)50% (venituri pe membru de familie între 310,1 - 355 lei)40% (venituri pe membru de familie între 355,1 - 425 lei)30% (venituri pe membru de familie între 425,1 - 480 lei)20% (venituri pe membru de familie între 480,1 - 540 lei)10% (venituri pe membru de familie între 540,1 - 615 lei)*) pentru persoanele singure compensarea se majorează cu 10%*) pentru persoanele şi familiile beneficiare de ajutor socialcompensarea se acordă în procent de 100%

Ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei*)233 lei (venituri pe membru de familie de până la 125 lei)144 lei (venituri pe membru de familie între 125,1 - 170 lei)122 lei (venituri pe membru de familie între 170,1 - 210 lei)100 lei (venituri pe membru de familie între 210,1 - 250 lei)78 lei (venituri pe membru de familie între 250,1 - 290 lei)56 lei (venituri pe membru de familie între 290,1 - 345 lei)39 lei (venituri pe membru de familie între 345,1 - 390 lei)28 lei (venituri pe membru de familie între 390,1 - 440 lei)17 lei (venituri pe membru de familie între 440,1 - 500 lei)233 (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)144 (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)122 (venituri pe membru de familie între 210,1 - 260 lei)100 (venituri pe membru de familie între 260,1 - 310 lei)78 (venituri pe membru de familie între 310,1 - 355 lei)56 (venituri pe membru de familie între 355,1 - 425 lei)39 (venituri pe membru de familie între 425,1 - 480 lei)28 (venituri pe membru de familie între 480,1 - 540 lei)17 (venituri pe membru de familie între 540,1 - 615 lei)

Ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei

54 lei

50 lei (venituri pe membru de familie de până la 125 lei)45 lei (venituri pe membru de familie între 125,1 - 170 lei)41 lei (venituri pe membru de familie între 170,1 - 210 lei)36 lei (venituri pe membru de familie între 210,1 - 250 lei)32 lei (venituri pe membru de familie între 250,1 - 290 lei)28 lei (venituri pe membru de familie între 290,1 - 345 lei)24 lei (venituri pe membru de familie între 345,1 - 390 lei)19 lei (venituri pe membru de familie între 390,1 - 440 lei)15 lei (venituri pe membru de familie între 440,1 - 500 lei)50 (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)45 (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)41 (venituri pe membru de familie între 210,1 - 260 lei)36 (venituri pe membru de familie între 260,1 - 310 lei)32 (venituri pe membru de familie între 310,1 - 355 lei)28 (venituri pe membru de familie între 355,1 - 425 lei)24 (venituri pe membru de familie între 425,1 - 480 lei)19 (venituri pe membru de familie între 480,1 - 540 lei)15 (venituri pe membru de familie între 540,1 - 615 lei)

ianuarie 2008 -martie 2008

noiembrie 2007 -decembrie 2007

c) lemne, cărbuni şicombustibili petrolieri

pentru beneficiarii deajutor social

(Legea nr.416/2001)

b) gaze naturale

ianuarie 2008 - martie 2008

Cuantumurile ajutorului pentru încălzire pentru sezonul rece noiembrie 2007 - martie 2008

noimebrie 2007 -decembrie 2007

a) energie termicăfurnizată în sistem

centralizat

noimebrie 2007 -decembrie 2007

ianuarie 2008 -martie 2008


5. Alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familiamonoparentală

Aceste două prestații au avut un impact puternic în ceea ce privește reducerea sărăciei

familiilor cu venituri mici ce au în îngrijire copii, având în vedere că limita de venituri nete

lunare pe membru de familie până la care s-au acordat aceste prestaţii a crescut de la 176 lei în

2007, la 184 lei începând cu 1 ianuarie 2008 şi la 423 lei (salariul minim net pe economie), din

noiembrie 2008. De asemenea, cuantumurile celor două alocaţii au fost majorate (tabel 1).

Compensaţia procentuală acordată pentruplata facturii de energie termică*)

90% (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)80% (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)

70% (venituri pe membru de familie între 210,1 - 260 lei)







*) pentru persoanele singure compensarea se majorează cu10%

*) pentru persoanele şi familiile beneficiare de ajutor socialcompensarea se acordă în procent de 100%

262 (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)162 (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)

137 (venituri pe membru de familie între 210,1 - 260 lei)







Ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei

58 lei

54 (venituri pe membru de familie de până la 155 lei)48 (venituri pe membru de familie între 155,1 - 210 lei)








Cuantumurile ajutorului pentru încălzire pentru sezonul rece 1 noiembrie 2008 - 31 martie 2009

a) energie termicăfurnizată în sistem

centralizat

1 noiembrie 2008 -31 martie 2009

1 noiembrie 2008 -31 martie 2009

c) lemne, cărbuni şicombustibili petrolieri

pentru beneficiarii deajutor social

(Legea nr.416/2001)

b) gaze naturale1 noiembrie 2008 -

31 martie 2009


Tabel 8. Cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi alocaţieide susţinere pentru familia monoparentală, 2007-2008

- lei -

Număr de copiiîn nucleul familial

Alocaţia familialăcomplementară*

Alocaţia de susţinerepentru familiamonoparentală

20072008

20072008

ian.-oct. nov.-dec. ian.-oct. nov.-dec.Familia cu un copil 36 38 50 52 54 70Familia cu 2 copii 42 44 60 62 65 80Familia cu 3 copii 47 49 65 70 73 85Familia cu 4 copii sau maimulţi 52 54 70 79 83 90

*Pentru familiile beneficiare de ajutor social în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minimgarantat, cuantumul alocaţiei familiale complementare se majorează cu 25%.

Numărul de beneficiari de alocaţie complementară a scăzut de la 576.844 în anul 2007

la 506.096 în anul 2008, reprezentând o diminuare cu 12,3% (de 70.748 familii). Deşi scăderea

se manifestă în toate judeţele şi implicit în toate regiunile, aceasta nu este uniform distribuită:

numărul de beneficiari a scăzut cel mai mult (cu 23,6%) în regiunea Bucureşti-Ilfov (datorită

scăderii în municipiul Bucureşti cu 37,9%), iar cel mai puţin (cu 9,3%) în regiunea Nord-Est,

regiune mai puţin dezvoltată economic.

Grafic 5. Numărul mediu lunar al beneficiarilor de alocaţie complementară,pe regiuni de dezvoltare şi în funcţie de componenţa familiei, 2008

1.6431.692

401260

10.584

9.6093.016

2.717

19.347

20.333

6.136

3.518

26.252

25.779

7.976

5.235

27.370

27.167

7.199

3.596

28.301

31.794

5.424

1.987

32.954

32.902

6.892

3.527

55.096

60.351

22.419

14.619

0

20 .000

40 .000

60 .000

80 .000

100 .000

120 .000

140 .000

160 .000

B ucureşti-Ilfov

V est C en tru N ord -V est S ud-E st S ud-V estO lten ia

S udM unten ia

N ord -E st

fam ilii cu 1 cop il fam ilii cu 2 cop ii fam ilii cu 3 cop ii fam ilii cu 4 ş i m a i m u lţi cop ii


Scăderea numărului de beneficiari a fost mai pronunţată în mediul urban (de 19,0%),

decât în mediul rural (de 10,3%). În mediul rural domiciliau mai mult de trei sferturi din

beneficiarii de alocaţie complementară.

Ponderea cea mai mare în totalul beneficiarilor de alocaţie familială complementară o

deţin familiile cu doi copii (41,4% din numărul total de beneficiari ai acestei prestaţii) şi

familiile cu un copil (care reprezentau 39,8%).

Familiile beneficiare de alocaţie familială complementară şi de venit minim garantat

reprezentau aproximativ 14,7% din totalul beneficiarilor de alocaţie familială complementară

(74,2 mii persoane faţă de 506,1 mii persoane).

În ceea ce priveşte numărul mediu de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru

familia monoparentală, acesta a scăzut de la 221.194 în anul 2007 la 189.768 în anul 2008,

reprezentând o scădere de 14,2%, respectiv 31.426 familii.

Tabel 9. Numărul de beneficiari de alocaţie de susţinere a familiei monoparentale,în funcţie de componenţa familiei, 2008

Alocaţia de susţinerepentru familiilemonoparentale

Număr mediu defamilii beneficiare

Număr mediu de familii în carereprezentantul legal este tatăl

TotalPonderea întotal familii

beneficiare (%)Total

Ponderea în numărulde familii beneficiare,pe structura familială

(%)

Total 189.768 100,0 36.474 19,2Familii cu 1 copil 110.797 58,4 21.500 19,4Familii cu 2 copii 51.165 27,0 10.044 19,6Familii cu 3 copii 17.726 9,3 3.149 17,8Familii cu 4 saumai mulţi copii 10.080 5,3 1.781 17,7

După cum se poate observa în tabelul numărul 2, ponderea cea mai mare în totalul

beneficiarilor de alocaţie de susţinere o deţin familiile cu un copil. Aproape o cincime din

familiile monoparentale beneficiare de alocaţie de susţinere au ca reprezentant legal tatăl.


Grafic 6. Numărul mediu lunar al beneficiarilor de alocaţie de susţinere pentru familiamonoparentală, pe regiuni de dezvoltare şi în funcţie de componenţa familiei, 2008

6. Ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate

O altă categorie de persoane aflată în situație de risc social sunt refugiații. Un număr

mediu de 64 de persoane au beneficiat în anul 2008 de ajutorul rambursabil acordat persoanelor

refugiate, în sumă totală de 375,5 mii lei. Această prestaţie s-a acordat în anul 2008 doar în 7

judeţe (Cluj, Galaţi, Prahova, Suceava, Timiş, Ilfov, Bucureşti), iar numărul de beneficiari a

avut o evoluţie lunară fluctuantă (de exemplu în Bucureşti acesta a înregistrat un maxim de 58

ajutoare şi un minim de 42 de ajutoare).

7. Prestaţiile destinate persoanelor cu handicap

În ultimii ani Guvernul României a făcut eforturi semnificative pentru incluziunea socială

a persoanelor cu handicap. O parte însemnată din resursele bugetare ale Ministerului Muncii,

Familiei și Protecției Sociale au fost îndreptate către această categorie de persoane.

2.933

1.420

458170

7.435

3.497

1.302

755

11.480

6.045

2.3521.559

14.391

5.776

1.900

910

17.045

7.461

2.138

936

15.236

7.826

3.036

1.890

20.252

9.231

3.577

2.336

22.025

9.909

2.963

1.524

0

5 .000

10 .000

15 .000

20 .000

25 .000

30 .000

35 .000

40 .000

B ucureşti-Ilfov

V est N ord -V est S ud-E st S ud-V estO lten ia

C entru N ord -E st S udM unten ia

fam ilii cu 1 cop il fam ilii cu 2 cop ii fam ilii cu 3 cop ii fam ilii cu 4 ş i m a i m u lţi cop ii


Tabel 10. Principalele prestaţii acordate conform prevederilor Legii nr. 448/2006 privindprotecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, 2008

Prestaţia

Numărul mediude beneficiari pentru

cares-a stabilit dreptul

Sume acordate-mii. lei-

Total2008 faţăde 2007

(%)Total

2008 faţăde 2007

(%)Indemnizaţia pentru însoţitoriipersoanelor cu handicap vizual grav

44.603 105,2 213.292,6 137,7

Indemnizaţia lunară pentru adulţii cuhandicap grav şi accentuat 493.282 115,5 943.901,5 131,0

Bugetul personal complementar pentrupersoanele cu handicap grav, accentuatşi mediu

590.248 116,4 457.892,0 131,8

În anul 2008 au beneficiat de indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor

infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 6.310 de persoane, în sumă de 27.753,0 mii lei. Faţă

de anul anterior s-a înregistrat o creştere de 84 de beneficiari.

8. Alocații destinate familiilor cu copii

a) Alocaţia de stat pentru copii7

Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2008, plata alocaţiei de stat pentru copii s-a

asigurat din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi pentru copiii preluaţi

de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, de la instituţiile din sistemul de apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională şi de la celelalte organe de specialitate ale administraţiei

publice centrale care au în subordine unităţi de învăţământ, precum şi pentru copiii cu

handicap. În luna ianuarie s-au plătit drepturile aferente lunii decembrie 2007, care nu au

cuprins şi copiii plătiţi prin inspectoratele şcolare.

Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii a fost indexat de la 25 lei/lună/copil în

decembrie 2007 la 32 lei/lună/copil începând cu 1 ianuarie 2008, reprezentând o majorare cu

28%. Prin legea bugetului de stat pe anul 2008, începând cu luna martie 2008, cuantumul a

devenit de 40 lei/lună/copil, fiind majorat cu 25% faţă de luna februarie 2008.

7 Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată


Pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap,

alocaţia de stat s-a acordat în cuantum de 200 lei/lună/copil.

Dacă în anul 2007 numărul mediu lunar de beneficiari de alocaţii plătite de MMFPS a

fost de 1.481.099 copii, în 2008 acest număr mediu lunar a fost de 3.775.707 copii, din care

387.213 (respectiv 10,3%) erau copii cu vârsta de până la 2 ani şi copii cu handicap în vârstă de

până la 3 ani, iar 51.320 (1,4%) copii cu handicap în vârstă de peste 3 ani.

Grafic 7. Numărul mediu lunar de beneficiari de alocaţie de stat pentru copii,pe regiuni de dezvoltare, 2008

Dacă se analizează distribuţia pe judeţe, cei mai mulţi copii beneficiari se găseau în

Municipiul Bucureşti (250,9 mii) şi în judeţele Iaşi, (168,6 mii), Suceava (152,5 mii) şi Bacău

(139,0 mii). Valorile cele mai mici (sub 50 mii copii) au fost înregistrate în judeţele Giurgiu,

Sălaj, Tulcea, Covasna.

Sumele plătite de MMFPS pentru plata alocaţiei de stat pentru copii s-au ridicat în anul

2008 la 2.586.442,2 mii lei, fiind de circa două ori mai mari decât în anul 2007, datorită

preluării în plată, menţionată anterior.

b) Alocaţia pentru copii nou-născuţi

Tot pentru susţinerea familiei, s-a continuat programul privind acordarea alocaţiei

pentru copii nou-născuţi 8. Conform prevederilor legale, această prestaţie se acordă o singură

8 Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare

304.398 322.881

396.105447.461 471.963 482.673 496.258

571.778

754.153

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

Bucureşti-Ilfov

Vest Sud-VestO ltenia

Centru Medianaţională

Sud-Est Nord-Vest SudMuntenia

Nord-Est


dată, pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii. Cuantumul alocaţiei pentru copiii nou-

născuţi a fost în anul 2008 de 213 lei, fiind majorat cu 4,4% faţă de luna decembrie 2007.

În anul 2008 numărul total de beneficiari ai alocaţiei a fost de 190.640, în creştere faţă de

anul anterior cu circa 3 mii beneficiari, iar suma plătită pentru această alocaţie a fost de

39.886,5 mii lei.

Grafic 8. Numărul de beneficiari ai alocaţiei pentru copii nou-născuţi,pe regiuni de dezvoltare, 2008

Cel mai mare număr de beneficiari ai alocaţiei a fost în regiunea Nord-Est (grafic nr. 4).

Numărul de alocaţii din judeţul Iaşi a fost aproape de 2 ori mai mare decât media naţională, iar

cel corespunzător Municipiului Bucureşti, de 4 ori mai mare.

c) Trusoul pentru nou-născuţi

Conform prevederilor legale9, începând cu luna ianuarie 2007, pentru fiecare copil nou-

născut s-au acordat 150 de lei, respectiv contravaloarea unui trusou gratuit reprezentat de

haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire. Numărul de beneficiari în anul 2008 a fost de

199.856, în creştere cu circa 40,4% faţă de anul anterior. Dintre regiuni, cel mai mare număr

de beneficiari se regăsea în regiunea Nord-Est, iar la nivel judeţean în Municipiul Bucureşti

(17.888 de beneficiari). Un număr însemnat de beneficiari se găseau în judeţele Iaşi (9.528 de

9 Legea nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi

Vest; 15.670

Sud-Vest Oltenia; 17.158

Bucureşti-Ilfov; 21.925

Sud-Est; 23.890

Centru; 24.088

Nord-Vest; 25.001

Sud Muntenia; 27.505

Nord-Est; 35.403


beneficiari), Bacău, Constanţa şi Suceava (fiecare cu peste 7.000 mii de beneficiari). Valorile

cele mai mici (sub 2.500 de beneficiari) se înregistrau în judeţele Tulcea, Mehedinţi şi Sălaj.

Grafic 9. Numărul de beneficiari de trusou,pe regiuni de dezvoltare, 2008

d) Indemnizaţia pentru creşterea copilului și stimulentul

În vederea îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei prin acordarea unui

suport financiar adecvat creşterii copilului s-a continuat programul de acordare a

indemnizaţiei pentru creşterea copilului10.

Astfel, în anul 2008, au beneficiat de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de

până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie

lunară, în cuantum de 600 lei, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au

realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit sau au fost într-una

din situaţiile prevăzute de O.U.G. nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii

copilului, cu modificările şi completările ulterioare.

În anul 2008, numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea

copilului a fost de 179.070 persoane, în scădere cu 10.920 persoane (respectiv 5,8%) faţă de

anul 2007.

Cei mai mulţi beneficiari ai acestei prestaţii s-au înregistrat în regiunile Nord-Est şi

Nord-Vest (fiecare cu peste 27 de mii beneficiari). Un număr redus de beneficiari s-a

10 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificărişi completări prin Legea nr.7/2007.

Vest; 16.976

Sud-Vest Oltenia; 17.782

Bucureşti – Ilfov; 21.360

Centru; 25.217

Sud-Est; 25.368

Nord-Vest; 27.008

Sud Muntenia; 28.257

Nord-Est; 37.888


identificat în regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest şi Sud-Est (fiecare cu mai puţin de 20 de mii de

beneficiari).

Persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţia pentru creşterea copilului şi care

au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, au primit un stimulent lunar în

cuantum de 100 lei. Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei prestaţii a fost de 17.928

beneficiari în anul 2008, mai mare cu 1.320 beneficiari faţă de anul anterior (cu aproape 8%).

Grafic 10. Numărul mediu de beneficiari de indemnizaţie sau stimulentpentru creşterea copilului, pe regiuni de dezvoltare, 2008

În anul 2008, persoanele care au realizat venituri profesionale (beneficiari de stimulent)

au reprezentat 9,1% din numărul total al beneficiarilor O.U.G. nr.148/2005, în timp ce în anul

2007 acest procent a fost de 8,0%, ceea ce înseamnă că mai multe persoane s-au întors pe piaţa

muncii în anul 2008.

Din analiza beneficiarilor de indemnizaţie pentru creşterea copilului, din punct de vedere

al mediului de rezidenţă, rezultă că aproape două treimi din totalul beneficiarilor domiciliază în

mediul urban.

Dacă se analizează ponderea bărbaţilor în totalul beneficiarilor de stimulent şi

indemnizaţie, se obţine o valoare la nivel naţional de aproape 20%. După cum se poate observa

în graficul nr. 3, regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia şi Nord-Est prezentau

valori peste 24%, iar regiunile Nord-Vest, Centru şi Bucureşti–Ilfov valori sub 16%. Pentru

judeţele Gorj, Giurgiu, Mehedinţi, Ialomiţa, Teleorman şi Dâmboviţa valoarea acestui indicator

a fost de peste 30%, în timp ce pentru judeţele Arad, Bihor, Sibiu, Timiş, Cluj era sub 14%.

Cea mai mică valoare se înregistra în municipiul Bucureşti, de 8,8%.

14 .496

2 .093

17 .389

1 .550

19 .838

2 .385

22 .855

3 .718

24 .093

2 .612

25 .710

1 .675

27 .301

1 .488

27 .388

2 .407

10 .000

12 .000

14 .000

16 .000

18 .000

20 .000

22 .000

24 .000

26 .000

28 .000

30 .000

S ud-V estO lten ia

V est S ud-E st B ucu reşti-Ilfov

S udM un ten ia

C en tru N ord -V est N ord -E st

B ene fic ia ri de indem n iza ţie B ene fic ia ri de s tim u len t


Grafic 11. Ponderea bărbaţilor în total beneficiari de indemnizaţie sau stimulentpentru creşterea copilului, pe regiuni de dezvoltare, 2008

Beneficiarilor de indemnizaţie pentru creşterea copilului li s-au plătit contribuţii de

asigurări sociale de sănătate, sumele acordate în acest scop în anul 2008 fiind de 131.432,1 mii

lei.

e) Alocaţia lunară de plasament familial11

În luna ianuarie 2008 cuantumul alocaţiei de plasament a fost majorat la 90 lei/lună (cu

4,65% faţă de luna anterioară). În anul 2008 s-a înregistrat un număr mediu lunar de 50.207

beneficiari (mai mare decât în anul anterior cu 2.126 beneficiari, respectiv 4,4%), iar suma

acordată a fost de 54.492,5 mii lei.

Cel mai mare număr de beneficiari se regăsea în Regiunea Nord-Est (circa 20,0% din

total). Dintre judeţe, Timiş, Iaşi, municipiul Bucureşti şi Vaslui prezentau cei mai mulţi

beneficiari (peste 2.000).

Pentru copiii cu handicap alocaţia de plasament s-a acordat în cuantum majorat cu 50%.

Numărul mediu de copii cu handicap beneficiari ai alocaţiei de plasament a fost de 3.319,

putându-se observa o tendinţă de reducere în decursul anului 2008 (numărul de beneficiari din

luna decembrie reprezenta 68,7% din cel înregistrat în luna ianuarie).

9. Sprijinul financiar la constituirea familiei

Pentru familiile nou constituite se acordă un sprijin financiar12, în cuantum de 200

euro, indiferent de cetăţenia soţilor, cu condiţia ca fiecare dintre soţi să se afle la prima

căsătorie şi să aibă domiciliul sau reşedinţa în România.

11 Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

9,6

15,9 16,217,2

22,0

24,0 25,0

27,5

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

Bucureşti-Ilfov

Centru Nord-Vest Vest Sud-Est Nord-Est SudMuntenia

Sud-VestO ltenia

Bucureşti-Ilfov Centru Nord-Vest Vest Sud-Est Nord-Est Sud Muntenia Sud-Vest O ltenia


Numărul total de beneficiari în anul 2008 a fost de 106.464 - în scădere faţă de anul 2007

cu 27,5 mii familii (circa 20%) - iar suma plătită a fost de 76.656,2 mii lei. Numărul cel mai

mare de beneficiari s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (18.648, de 1,4 ori mai mare faţă de

media naţională), respectiv în Municipiul Bucureşti (9.256, de 3,7 ori mai mare faţă de media

naţională).

2.4.4. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în România

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale (pe perioada 2006-2013) a stabilit

liniile directoare şi cadrul instituţional coerent, în scopul de a crea un sistem unitar şi

comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor

vulnerabile, precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei. Dintre categoriile

vulnerabile care au beneficiat de servicii sociale amintim persoane vârstnice, persoane cu

dizabilităţi, persoane fără adăpost, copii, tineri ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului,

persoane dependente de consumul de droguri. O serie de servicii sociale au fost susținute

financiar prin programe internaţionale.

În conformitate cu obiectivele strategiei în domeniu, au fost realizate o serie de acţiuni în

vederea susţinerii dezvoltării de servicii sociale în baza proiectelor şi programelor propuse de

comunităţile locale şi implementate de furnizori publici sau privaţi.

1. Servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu

În anul 2008 au fost finanţate de la bugetul local servicii pentru 18.056 persoane, cu

suma de 84.245.955 lei.

Tabel 11. Servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu,pe categorii de beneficiari

Servicii la domiciliu, pentru

copii vârstnici persoane cuhandicap

altecategorii

- finanţate din bugetul local

Număr beneficiari 979 7.318 6.994 2.765Sume plătite (lei) 5.714.120 25.516.183 51.268.775 1.746.877

- finanţate de organizaţiileneguvernamentale

Număr beneficiari 292 10.192 839 1.444Sume plătite (lei) 352.037 11.292.363 1.490.346 872.152

Sursa: Direcţiile de Muncă şi Protecţie Socială judeţene şi a Municipiului Bucureşti

12 Legea nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei


2. Cantine de ajutor social

Conform Legii nr.208/1997, pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social:

copiii în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea acelor familii al căror venit net

mediu lunar pe o persoană în întreţinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o

persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;

tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ ce funcţionează în

condiţiile legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani,

respectiv 26 de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare

de 5 ani, care se află în situaţia prevăzută la lit. a);

persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti acordate în

condiţiile legii şi al căror venit este de până la nivelul venitului net lunar pentru o

persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;

pensionarii;

persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, aflate într-una dintre următoarele

situaţii: sunt izolate social, nu au susţinători legali, sunt lipsite de venituri;

invalizii şi bolnavii cronici;

orice persoană care, temporar, nu realizează venituri.

În anul 2008 de la bugetul local au fost finanţate 125 de cantine sociale, ce au înregistrat

un număr mediu zilnic de 20.469 beneficiari.

De la bugetele organizaţiilor nonguvernamentale au fost finanţate 52 de cantine, cu un

număr mediu zilnic de 3.134 beneficiari.

Tabel 12. Cantine de ajutor social, în anul 2008

Numărcantineşi secţii

Număr mediuzilnic de

beneficiari

Capacitate –număr locuri

Total cheltuieli- lei -

Costurile sunt suportate de labugetele locale

125 20.469 29.805 59.724.313

Costurile sunt suportate din bugetulorganizaţiilor neguvernamentalesau reprezentanţilor societăţii civile

52 3.134 4.078 5.187.444

Sursa: Direcţiile de Muncă şi Protecţie Socială judeţene şi a Municipiului Bucureşti

3. Servicii de îngrijire pentru persoanele vârstnice

Asistenţa şi îngrijirea instituţională a persoanelor vârstnice se realizează în cămine,

locuinţe protejate şi centre de zi pentru persoane vârstnice.


Tabel 13. Instituţii rezidenţiale şi centre de zi pentru persoane vârstnice, în anul 2008

Numărulunităţilor

Numărulmediu lunar

de beneficiari

Capacitatea(nr. locuri)

TOTALcheltuieli

- lei -Cămine pentru persoane vârstnice- finanţate din bugetul local 81 5.337 6.076 98.423.956- finanţate de organizaţiileneguvernamentale

42 1.437 1.538 20.816.855

- finanţate inclusiv din alte fonduri 27 1.606 1.684 9.368.733Locuinţe protejate pentru persoanevârstnice- finanţate din bugetul local 14 253 268 3.982.845- finanţate de organizaţiileneguvernamentale

8 141 137 1.070.888

- finanţate inclusiv din alte fonduri 3 46 52 478.171Centre de zi pentru persoanevârstnice- finanţate din bugetul local 73 11.259 4.232 10.015.417- finanţate de organizaţiileneguvernamentale

31 1.655 1.885 3.295.186

- finanţate inclusiv din alte fonduri 9 1.620 810 329.149

4. Servicii sociale finanţate prin programe internaţionale

Prin proiectul PHARE RO 2004/016-772.04.02 « Dezvoltarea unei scheme de grant

pentru servicii sociale », pentru care a fost alocată suma de 10,67 milioane Euro, au fost

selectate 91 de proiecte locale de servicii sociale. Din acestea, un număr de 27 de proiecte se

referă la servicii sociale pentru 4523 de persoane vârstnice.

5. Programul de finanţare pentru investiţii în domeniul asistenţei sociale

Se derulează conform prevederilor OUG nr.118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea

Fondului Naţional de solidaritate socială, aprobată prin Legea nr.366/2001.

Tabel 14. Plăţi efectuate pentru finanţarea unităţilor de asistenţă socialăşi medico-socială, în perioada 2005-2008

2005 2006 2007 2008

Plăţi efectuate (milioane lei) 12,0 9,9 15,0 26,8

În anul 2008, MMFES a elaborat H.G. nr.1273/2008 prin care s-a propus finanţarea unui

număr de 20 de obiective de investiţii (unităţi de asistenţă socială), în suma totală de

16.611.000 lei. S-a elaborat de asemenea H.G. nr.1274/2008 prin care s-a propus finanţarea

unui număr de 5 obiective de investiţii, în suma totală de 5.446.000 lei.


6. Programul de subvenţii pentru organizaţii neguvernamentale

În vederea susţinerii activităţii organizaţiilor neguvernamentale, anual, de la bugetul

de stat, se asigură subvenţii destinate furnizorilor privaţi non profit de servicii sociale.

Pentru evaluarea şi selectarea proiectelor în vederea acordării de subvenţii pentru anul

2008 a fost elaborat Ordinul nr.931/2007 privind constituirea comisiei de evaluare a

asociaţiilor şi fundaţiilor care solicită subvenţii în anul 2008. Evaluarea a avut loc în perioada

noiembrie – decembrie 2007, iar lista asociaţiilor şi fundaţiilor şi a sumelor acordate a fost

aprobată prin Ordinul nr.1107/2007. Au fost aprobate subvenţii pentru 117 asociaţii şi fundaţii,

cu 307 unităţi de asistenţă socială, iar suma totală aprobată a fost de 13.106.287 lei pentru

15.148 beneficiari.

În vederea îmbunătăţirii programului de subvenţii şi pentru creşterea calităţii serviciilor

acordate de ONG-uri, a fost elaborată HG nr. 1217/2008 pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr.1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr.34/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru evaluarea şi selectarea proiectelor în vederea acordării de subvenţii pentru anul

2009 a fost elaborat Ordinul nr.731/2008 privind constituirea comisiei de evaluare a

asociaţiilor şi fundaţiilor care solicită subvenţii în anul 2009. Evaluarea a avut loc în perioada

noiembrie – decembrie 2008, iar lista asociaţiilor şi fundaţiilor şi a sumelor acordate a fost

aprobată prin Ordinul nr.1094/2008. Au fost aprobate subvenţii pentru 128 asociaţii şi fundaţii,

cu 325 unităţi de asistenţă socială, iar suma totală aprobată a fost de 19.999.070 lei pentru

16.131 beneficiari.

Pentru persoanele dependente de consumul de droguri, pentru anul 2008, a fost

acordată suma de 167.136 lei cu titlu de subvenţie pentru 5 unităţi de asistenţă socială care

acordă servicii pentru un număr de 202 persoane dependente de consumul de droguri.

Tabel 15. Acordarea subvenţiilor pentru asociaţii şi fundaţii, în perioada 2005-2008

2005 2006 2007 2008

Suma totală (lei) 4.216.400 4.416.100 9.585.095 13.088.253din care : pentru unităţile deasistenţă socială destinatepersoanelor vârstnice (lei)

1.847.720 2.199.882 4.997.406 6.482.072

Număr total de unităţi de asistenţăsocială subvenţionate 227 206 267 327

din care : pentru persoane vârstnice 67 87 106 128Nr. total de beneficiari 10.150 9.407 12.483 15.830

din care : persoane vârstnice 4.383 5.265 6.689 8.273


În perioada 2005 - 2008, prin programul de subvenţii, s-a acordat de la bugetul de stat,

prin bugetul MMFES, suma de 31.305.848 lei, din care 15.520.080 lei pentru unităţile de

asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice.

7. Alte activităţi privind persoanele vârstnice

De la bugetul de stat, prin bugetul MMFES, în anul 2008 au fost alocate 1.236.825 lei

pentru acţiunile întreprinse cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice.

Pentru susţinerea funcţionării Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, constituit ca

organism consultativ în scopul instituţionalizării dialogului social prin Legea nr.16/2000, au

fost alocate, din bugetul de stat, prin bugetul MMFPS 756.000 lei în 2008.

2.4.5. Alte transferuri sociale ce reduc riscul de sărăcie

Un număr important de persoane sunt protejate împotriva riscului de sărăcie prin

acordarea drepturilor de asigurări sociale de stat. La sfârşitul anului 2008 numărul total al

pensionarilor a fost de 5.523,7 mii persoane. Din total, cca. 84,9% erau pensionari de asigurări

sociale de stat (4.688,4 mii persoane) şi 15,1% pensionari agricultori (835,3 mii persoane).

1. Pensionarii de asigurări sociale de stat

La 31 decembrie 2008, comparativ cu 31 decembrie 2007, numărul pensionarilor de

asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 44,9 mii persoane, iar pensia medie a fost mai mare

cu 159 de lei (tabel nr.1). Astfel, în această perioadă pensia medie a crescut cu 58,5 %, în timp

ce indicele preţurilor de consum a crescut cu 6,3 %, rezultând o apreciere în termeni reali a

pensiei medii.

Tabel 16. Numărul de pensionari de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2008

Categorii de pensii

Numărul de pensionari-persoane-

Pensia medie-lei-

la 31decembrie

2008

31 decembrie2008 faţă de31decembrie

2007(+/-)

la 31decembrie

2008

31 decembrie2008 faţă de31decembrie

2007(+/-)Pensionari de asigurări sociale destat, total 4.688.427 44.882 682 159

a) Pentru limită de vârstă, total 3.088.502 44.364 794 185- cu stagiu complet 1.968.089 -74.860 940 222- cu stagiu incomplet 1.120.413 119.224 539 152b) Pensie anticipată 9.483 -1.524 923 203c) Pensie anticipată parţială 109.945 5.676 644 150d) Pentru invaliditate 894.466 16.715 522 116e) De urmaş 584.056 -10.972 336 80

2. Pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori


În număr de 835,23 mii persoane la sfârşitul lunii decembrie 2008, primeau în procent de

87,84% pensii pentru limită de vârstă, 2,2% pensii de invaliditate şi 9,95% pensii de urmaş.

Pensia medie era de 290 lei, cu 67 lei mai mare decât în luna decembrie 2007 (cu 23,1%).

La sfârşitul lunii decembrie se aflau în plată 1.975 de beneficiari de ajutor social tip

pensie (în scădere cu 187 persoane faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), care primeau

un ajutor mediu de 183 lei.

Au beneficiat de un ajutor mediu de 245 lei 12.305 de pensionari invalizi, orfani şi

văduve de război, cu 2.481 persoane mai puţin faţă de decembrie 2007.

În anul 2008 s-au acordat conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi

sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi Legii nr. 44/1994 privind veteranii de

război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, drepturi în valoare medie

de 95 lei pentru 290.345 persoane, cu 30.833 persoane mai puţin faţă de anul trecut.

De asemenea, acordarea indemnizaţiilor de şomaj şi măsurile de facilitare a ocupării

reduc riscul de sărăcie pentru şomeri şi familiile acestora.

Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă derulează un Program anual de ocupare

a forţei de muncă. Numărul persoanelor încadrate prin implementarea acestui program în anul

2008 a fost de 412.922, faţă de 506.804 cât s-a înregistrat în anul 2007. Structura pe tipuri de

măsuri active a Programului de Ocupare a fost următoarea:

Medierea muncii este măsura cu ponderea cea mai mare (77,63 %) în totalul

persoanelor ocupate în anul 2008, ponderea cea mai mare având-o regiunile Nord-Est – 19,46

pp, Vest – 16,24 pp, urmate de regiunea Sud-Muntenia – 15,33 pp şi regiunea Sud-Vest-

Oltenia – 14,06 pp, iar ponderea cea mai mică o deţine regiunea Bucureşti Ilfov – 4,63pp.

În anul 2008, din totalul persoanelor ocupate prin activitatea de mediere 76,43 % au

fost ocupate pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată iar 23,57 % pe perioadă

determinată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când din totalul persoanelor ocupate prin

activitatea de mediere, 75,22 % au fost ocupate pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată

şi 24,78 % pe perioadă determinată.

Măsura de informare şi consiliere profesională deţine în anul 2008 o pondere de 16,04

% din total persoane încadrate, cu 3,64 pp mai mare faţă de anul 2007. Regiunile cu ponderea

cea mai mare în total măsură sunt: Nord-Vest (23,15 %), Centru (18,58 %), Nord Est

(17,43%) iar regiunea Bucureşti–Ilfov cu cea mai mică valoare, respectiv 0,55 %.

Ocuparea prin cursuri de formare profesională este o măsură activă ce deţine în anul

2008, la nivel naţional, un procent de 4,74 % din totalul realizărilor pe anul 2008. În total

măsură, ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte numărul persoanelor încadrate prin

organizarea de cursuri de formare profesională, o are regiunea Centru – 18,89 %, urmată de

regiunea Nord Est– 16,47 % şi regiunea Sud Muntenia– 16,16 %.


Din totalul de 412.922 persoane încadrate în muncă în anul 2008, 4,54 % au beneficiat de

alocaţii acordate persoanelor care se încadrează în muncă înainte de expirarea perioadei

de indemnizare pentru şomaj, înregistrând o uşoară descreştere faţă de anului 2007, cu 0,

32%.

Implementarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a

anumitor categorii de persoane defavorizate pe piaţa muncii, s-a concretizat în anul 2008,

prin:

- subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor de peste 45 ani sau

şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale: la nivel naţional, ponderea acestei

măsuri în total program de ocupare este de 4,45 %, faţă de 4,31 % la nivelul anului 2007;

- subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor care mai au 3 ani

până la îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare: au fost încadrate 350 persoane,

ceea ce reprezintă 0,08% din program, faţă de 0,10 % în anul 2007;

- subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea absolvenţilor instituţiilor de

învăţământ: acordarea acestui tip de subvenţie a reprezentat 2,6 % din program, faţă de

2,4 %, în anului 2007. Din totalul absolvenţilor încadraţi prin această măsură, 10,02 % au

fost absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii, 43,02 % absolvenţi de învăţământ secundar

superior sau postliceal, iar 46,96 % au fost absolvenţi de învăţământ superior. Ca regiune,

cel mai bine în totalul realizărilor la această măsură se situează regiunea Nord – Vest

(18,72 %), urmată de Nord Est (17,84%) şi regiunea Centru (17,07%).

- subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea persoanelor cu handicap:

acordarea acestui tip de subvenţie a reprezentat 0,07%, faţă de 0,06% în anul 2007;

- stimularea mobilităţii forţei de muncă este o altă măsură care vine în sprijinul

persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Din totalul celor 2.636 persoane ocupate prin

acordarea de prime de mobilitate, un procent de 41,65 % persoane au fost angajate într-o

localitate situată la distanţă mai mare de 50 Km de localitatea unde îşi au domiciliul stabil,

iar 58,35 % persoane şi-au schimbat domiciliul ca urmare a angajării lor.

- acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi

independente sau pentru iniţierea unei afaceri.

Serviciile acordate s-au concretizat în furnizarea de informaţii juridice, metode şi tehnici

eficiente de management, consultanţă acordată de persoane specializate din cadrul

agenţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau de către furnizorii de servicii

contractaţi în condiţiile legii.

În anul 2008, această măsură deţine o pondere de 0,14 % din totalul realizărilor

programului de ocupare, faţă de 0,11 % în anul 2007.


- subvenţionarea cheltuielilor cu forţa de muncă în cadrul unor programe de

ocupare temporară pentru dezvoltarea comunităţilor locale (lucrări publice de

interes comunitar).

Această măsură poate interveni direct şi operativ pentru a oferi locuri de muncă în zonele

şi localităţile cele mai afectate de şomaj. Din total program, acest tip de subvenţie

reprezintă 8,55 %, comparativ cu 10,45 % la nivelul anului 2007.

Ponderea cea mai mare a realizărilor acestei măsuri în total program, au avut-o regiunile

Nord-Est (23,73 %), Sud-Est (14,45 %), şi Sud Muntenia (14,08 %).

- încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate în baza Legii nr.116/2002.

La sfârşitul anului 2008 primeau indemnizaţii de şomaj 108.632 şomeri, cu 19.929 mai

puţini decât la sfârşitul anului anterior.


Concluzie

În domeniul politicilor familiale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale a

realizat în anul 2008 o activitate susţinută, gestionând un buget de 15.733.387.386 lei.

Indicatorul de incluziune socială care reflectă influența acordării drepturilor de asistenţă socială

şi asigurări sociale de stat asupra nivelului de trai al persoanelor cu venituri reduse este rata

sărăciei absolute înainte de transferurile sociale. Acest indicator a atins în anul 2008

valoarea de 35,4%, în timp ce rata sărăciei absolute era de 5,7 %, ceea ce înseamnă că

transferurile sociale au scos din sărăcie circa 6,2 milioane de persoane.

Principalele prestaţii sociale acordate de M.M.F.P.S. în perioada 2007-2008

Nr.crt. Tipul prestaţiei 2007 2008

1. ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPIINumărul mediu lunar de beneficiari 4.207.224 3.775.707Sume plătite, total lei 2.082.807.807 2.586.442.182

2. ALOCAŢIA FAMILIALĂ COMPLEMENTARĂ

Numărul mediu lunar de beneficiari, totaldin care: 576.844 506.096

Familii cu un copil 236.649 201.547Familii cu 2 copii 238.556 209.627Familii cu 3 copii 63.652 59.463Familii cu 4 sau mai mulţi copii 37.987 35.459Sume plătite lei 297.426.778 288.685.481

3. ALOCAŢIA DE SUSŢINERE PENTRUFAMILIA MONOPARENTALĂNumărul mediu lunar de beneficiari, total

din care: 221.194 189.768Familii cu un copil 129.895 110.797Familii cu 2 copii 59.641 51.165Familii cu 3 copii 20.269 17.726Familii cu 4 sau mai mulţi copii 11.389 10.080Sume plătite lei 155.733.316 145.442.793

4. INDEMNIZAŢIA PENTRU CREŞTEREACOPILULUINumărul mediu lunar de beneficiari 189.990 179.070Sume plătite lei 1.436.236.286 1.320.183.369

5. STIMULENTUL PENTRU CREŞTEREACOPILULUINumărul mediu lunar de beneficiari 16.608 17.928Sume plătite lei 23.877.393 22.211.145

6.CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRILE DESĂNĂTATE AFERENTE INDEMNIZAŢIEI PENTRUCREŞTEREA COPILULUINumărul mediu lunar de beneficiari 191.120 179.070Sume plătite lei 104.262.784 131.432.062


Nr.crt. Tipul prestaţiei 2007 2008

7. ALOCAŢIA PENTRU COPII NOU NĂSCUŢINumărul total lunar de beneficiari 187.457 190.640Sume plătite lei 37.877.906 39.886.535

8. ALOCAŢIA DE ÎNTREŢINERE PENTRUPLASAMENT FAMILIALNumărul mediu lunar de beneficiari 48.081 50.207Sume plătite lei 54.907.823 54.492.459

9. TRUSOUL PENTRU NOU-NĂSCUŢINumărul total de beneficiari 142.360 199.856Sume plătite - lei 21.359.069 29.709.177

10. SPRIJIN FINANCIAR PENTRU CONSTITUIREA FAMILIEINumărul total de beneficiari 133.942 106.464Sume plătite - lei 87.812.168 76.656.154

15. AJUTORUL FINANCIARNumărul de ajutoare plătite 4.820 7.478Sume plătite lei 6.629.116 9.494.822

16. AJUTOARE DE URGENŢĂ

Număr ajutoare de urgenţă 17.628 25.385

Sume plătite lei 7.004.300 12.786.820

17. AJUTORUL RAMBURSABIL ACORDAT PERSOANELORREFUGIATENumărul mediu lunar al beneficiarilor 60 64

Sume plătite – lei 163.430 375.54318. PRESTAŢII ACORDATE PERSOANELOR CU HANDICAP

Numărul mediu lunar al beneficiarilorIndemnizaţia lunara pentru însoţitorii persoanelor cu handicapvizual grav 42.404 44.603Indemnizaţia pentru adultul cu handicap grav şi accentuat 427.175 493.282Bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicapgrav, accentuat şi mediu 507.295 590.248Sume plătite lei 1.222.757.882 1.615.086.069Indemnizaţia lunara pentru însoţitorii persoanelor cu handicapvizual grav 154.890.512 213.292.646Indemnizaţia pentru adultul cu handicap grav şi accentuat 720.369.786 943.901.454Bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicapgrav, accentuat şi mediu 347.497.584 457.891.969

19.INDEMNIZAŢIA LUNARĂ DE HRANĂ CUVENITĂPERSOANELOR INFECTATE CU HIV SAU BOLNAVE DESIDANumărul mediu lunar al beneficiarilor 7.852 6.310Copii 1.626 822Adulţi 6.226 5.488Sume plătite – lei 27.087.366 27.753.008


Capitolul 3. Analiza indicatorilor privind sărăcia

3.1. Măsurarea sărăciei: concepte şi indicatori

În România, indicatorii privind sărăcia se calculează în prezent pe baza Anchetei

bugetelor de familie, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), şi anume:

- Sărăcia absolută, calculată prin metodologia națională, elaborată de

Guvern/INS/Banca Mondială;

- Sărăcia relativă, ca parte a setului comun european de indicatori de incluziune

socială, calculaţi de INS conform obligaţiei ce decurge din calitatea de stat

membru. Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile cu

un venit disponibil mai mic decât pragul de 60% din mediana veniturilor

disponibile pe adult echivalent în populaţia totală.

Astfel, pentru a măsura nivelul sărăciei şi a analiza dinamica acesteia, se utilizează

cuantumul venitului şi al consumului la nivel de individ/gospodărie. Venitul se ia în calcul

pentru măsurarea sărăciei relative, iar consumul (incluzând şi autoconsumul), pentru

măsurarea sărăciei absolute. În România, cheltuielile de consum estimează mai bine decât

veniturile situaţia reală a gospodăriilor, din cauza tendinţei de subraportare a veniturilor şi a

dificultăţii de măsurare a veniturilor informale. În plus, într-o economie cu o componentă

puternică agricolă, cheltuielile de consum reflectă mai bine situaţia economică reală a

gospodăriilor datorită unei stabilităţi mai mari în timp în comparaţie cu veniturile afectate de

sezonalitate. Cei doi indicatori de măsurare a sărăciei (absolută şi relativă) sunt complementari.

Profilul sărăciei realizat utilizând pragul relativ al sărăciei oferă informaţii utile referitoare la

poziţia relativă a diferitelor grupuri comparativ cu standardul naţional al nivelului de trai din

societate la un moment dat. Sărăcia absolută măsoară numărul persoanelor care nu-şi pot

permite un coş minim de consum.

Profilurile sărăciei construite utilizându-se fiecare dintre cele două metode nu se

contrazic unul pe celălalt: grupurile vulnerabile identificate de indicatorul sărăciei absolute

sunt comparabile cu cele identificate prin metoda relativă. În ceea ce priveşte schimbarea în

timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative, aceasta exprimă influenţa modificării

distribuţiei veniturilor asupra proporţiei săracilor, dar nu şi evoluţia (crescătoare sau

descrescătoare) a nivelului de bunăstare.

În scopul analizei sărăciei absolute se calculează linii/praguri de sărăcie, respectiv

valoarea monetară a unui coş de produse şi servicii considerate să acopere nevoile de bază ale


unui individ sau gospodării. Pentru comparabilitatea în timp a indicatorilor, pragurile de sărăcie

absolută prezentate în acest raport au fost calculate având la bază consumul din anul 2002.

Pragul sărăciei absolute este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar

cu un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii, egal cu cheltuielile efectuate de

persoanele al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. Costul coşului

alimentar a fost estimat pentru a asigura necesarul de 2.550 de calorii zilnic în funcţie de

consumul populaţiei din decilele 2 şi 3 ale distribuţiei populaţiei după cheltuielile de consum.

Rata sărăciei totale reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de

consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie (pragul superior) în populaţia

totală.

Pragul sărăciei severe este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu

un minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii egal cu cheltuielile efectuate de

persoanele al căror consum total este egal cu costul coşului alimentar. Rata sărăciei severe

reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult

echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie severă (pragul inferior) în populaţia totală.

Pentru calculul indicatorilor este utilizat consumul/venitul pe adult echivalent.

Măsurarea relativă a sărăciei utilizează scala de echivalenţă OECD modificată: primul adult din

gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3. Pentru calculul consumului pe adult echivalent

necesar estimării sărăciei absolute se foloseşte o metodologie naţională: fiecare adult=1, fiecare

copil=0,5, parametrul economiei la scară=0,913.

Tabel 17. Praguri de sărăcie absolută, în funcţie de componenţa familiei- preţuri ale lunii decembrie 2008 -

Pragsărăcie

absolută

Pragsărăcieseveră

Pragsărăcie

alimentară- un adult 247,2 170,8 140,8- un adult cu un copil 356,1 246,0 202,8- un adult şi doi copii 461,3 318,7 262,7- 2 adulţi 461,3 318,7 262,7- 2 adulţi cu un copil 563,9 389,6 321,2- 2 adulţi cu doi copii 664,4 459,1 378,5

Pe lângă indicatorii privind incidenţa sărăciei (rata sărăciei – sau riscul de sărăcie - pe

total populaţie sau pe categorii socio-ocupaţionale), se calculează şi indicatori referitori la

profunzimea şi severitatea sărăciei.

Profunzimea sărăciei este distanţa medie care separă populaţia de pragul de sărăcie.

Pentru cei care nu sunt săraci distanţa este zero. Indicatorul privind profunzimea sărăciei

13 Numărul de adulţi echivalenţi = (număr.adulţi + 0,5*număr.copii)0,9


măsoară deficitul de resurse necesare pentru ca toţi săracii să fie scoşi din sărăcie prin

transferuri băneşti perfect ţintite.

PS=

q

i

i

z

yz

n 1

1,

unde n este dimensiunea populaţiei, q este numărul de săraci, z este pragul de sărăcie şi yi este

venitul persoanei i, fiind luaţi în considerare numai cei săraci.

Severitatea sărăciei este pătratul indicatorului privind profunzimea sărăciei. Astfel se

iau în considerare mai mult cei care sunt foarte săraci.

SS=

q

i

i

z

yz

n 1

21

,

Un alt indicator utilizat este coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea distribuirii

veniturilor sau a resurselor între membrii societăţii. Are o valoare cuprinsă între 0 şi 1 (sau 0 şi

100%) şi arată cât din venitul total ar trebui redistribuit pentru a se ajunge la situaţia în care

venitul ar trebui împărţit egal între toţi membrii societăţii. Cu cât valoarea tinde spre 1, cu atât

inegalitatea e mai adâncă, iar dacă valoarea tinde spre 0, inegalitatea este inexistentă (toate

gospodăriile au valori similare ale consumului)

Ca indicator internaţional al inegalităţii se utilizează de asemenea indicele dezvoltării

umane (IDU). Acesta se calculează ca medie a indicilor corespunzători duratei vieţii (speranţa

de viaţă la naştere), educaţiei (rata de alfabetizare şi rata de şcolarizare) şi standardului de viaţă

(PIB pe locuitor). Indicele pentru fiecare din cele trei domenii se exprimă ca o valoare cuprinsă

între 0 şi 1 şi se calculează prin raportarea diferenţei dintre valoarea naţională actuală şi

valoarea minimă la nivel mondial la diferenţa dintre valorile maxime şi minime la nivel

mondial.

3.2. Sărăcia în România: caracteristici şi evoluţii

În ultimii ani Guvernul a implementat numeroase strategii şi măsuri ce au urmărit

reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. Eforturile Guvernului îndreptate spre îmbunătăţirea

situaţiei economico-sociale a populaţiei (concretizate în alocarea unei părţi însemnate din

produsul intern brut pentru programele sociale, de peste 12,5% în toată perioada 2000-2007),

precum şi creşterea economică susţinută, ce a generat mai multe locuri de muncă şi mai bine

plătite, au avut ca efect creşterea veniturilor pentru cea mai mare parte a populaţiei şi reducerea


substanţială a numărului de persoane afectate de sărăcie.

Dacă în anul 2000 sărăcia afecta 35,9% din populaţie – circa 8 milioane de persoane - în

anul 2008 se situau sub pragul de sărăcie absolută14 circa 1,2 milioane de persoane (5,7% din

populaţie).

S-a redus de asemenea numărul de persoane sărace sever: dacă în anul 2000 aproximativ

3 milioane de persoane se aflau în această situaţie, în 2008 aproximativ două sute de mii de

persoane au avut un consum al gospodăriei situat sub pragul de sărăcie severă.

Tabel 18. Evoluţia ratei de sărăcie în intervalul 2000-2008 (%)

Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Sărăcie absolută 35,9 30,6 28,9 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7Sărăcie severă 13,8 11,4 10,9 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0Sărăcie alimentară 7,3 5,8 5,6 4,1 2,7 2,1 1,8 0,9 0,4

Tabelul de mai jos arată asocierea dintre reducerea sărăciei absolute şi creşterea

produsului intern brut.

Tabel 19. Evoluţia produsului intern brut şi a ratei de sărăcie absolute,2001-2008 (în puncte procentuale faţă de anul anterior)

Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*

Modificarea produsului intern brutîn termeni reali (+/-)

+5,7 +5,1 +5,2 +8,5 +4,2 +7,9 +6,0 +7,1

Modificarea ratei de sărăcieabsolută (+/-) -5,3 -1,7 -3,8 -6,3 -3,7 -1,3 -4,0 -4,1

*Date provizorii

Datele prezentate arată că scăderea relativă a sărăciei a fost mai puternică pentru

persoanele cu veniturile cele mai reduse, categorie socială căreia i s-au adresat cu precădere

politicile de asistenţă socială: între 2000 şi 2008 rata sărăciei absolute a scăzut cu 30,2%, ceea

ce înseamnă o scădere relativă de 84,1%, rata sărăciei extreme a scăzut cu 12,8%, reprezentând

o scădere relativă de 92,8%, iar rata sărăciei alimentare s-a diminuat cu 6,9%, respectiv o

scădere relativă de 94,5%.

Comparativ cu anul anterior, în anul 2008 reducerea a fost de 4,1% pentru sărăcia

absolută, 1,4% pentru sărăcia extremă şi 0,5% pentru sărăcia alimentară, ceea ce înseamnă

reduceri relative faţă de valoarea înregistrată în 2008 de 41,8%, 58,3% şi 55,6%.

1) Conform metodologiei de calcul, pragul sărăciei absolute, ca nivel de consum pe adult echivalent, afost estimat la 247,2 lei, pragul sărăciei severe a fost estimat la 170,8 lei, iar pragul sărăcieialimentare la 140,8 lei, în preţuri ale lunii decembrie 2008.


Sărăcia pe medii de rezidenţă

Persoanele din mediul rural sunt în continuare mult mai afectate de sărăcie decât cele din

urban: rata de sărăcie din anul 2008 a fost de aproape 4,3 ori mai mare în mediul rural decât

cea din mediul urban (de 9,8% comparativ cu 2,3%). Deşi mulţi dintre cei din mediul rural au

ieşit din sărăcie (riscul de sărăcie al acestora s-a diminuat cu 6% faţă de anul anterior),

ponderea săracilor proveniţi din mediul rural în total săraci a crescut de la 72,3% în anul 2007

la 77,7% în anul 2008 (în condiţiile în care ponderea populaţiei din rural în total populaţie era

de 45%).

În termeni relativi, faţă de anul anterior reducerea ratei de sărăcie din mediul rural a fost

mult mai mică decât cea din mediul urban (de 38,1% comparativ cu 53,5%).

Tabel 20. Evoluţia ratei de sărăcie absolută faţă de anul anterior (+/-),pe medii de rezidenţă, (%)

Mediul derezidenţă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata sărăcieiabsolute 35,9 30,6 28,9 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7

Urban 25,9 18,8 17,6 13,8 11,6 8,1 6,8 4,9 2,3Rural 47,8 44,7 42,4 38 27,3 23,6 22,3 15,8 9,8Diferenţa faţă deanul anterior (+/-) - -5,3 -1,7 -3,8 -6,3 -3,7 -1,3 -4,0 -4,1

Urban - -7,1 -1,2 -3,8 -2,2 -3,5 -1,3 -1,9 -2,6Rural - -3,1 -2,3 -4,4 -10,7 -3,7 -1,3 -6,5 -6,0

În ceea ce priveşte sărăcia severă, ratele de sărăcie au fost de 0,5% pentru populaţia din

mediul urban şi de 1,7% pentru populaţia din mediul rural.

Faţă de anul anterior, rata de sărăcie din mediul rural a cunoscut o reducere mai mare

decât cea din mediul urban (de -2,3% faţă de -0,6%). Cu toate acestea, numărul de săraci sever

din mediul rural era de circa 2,7% mai mare decât cel din mediul urban.

Incidenţa sărăciei pe regiuni de dezvoltare

Ca şi în anii precedenţi, datele din 2008 arată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte

incidenţa sărăciei pe regiuni.

Regiunile care în anul 2007 înregistrau cele mai mari rate de sărăcie (de peste 10%):

Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est şi Sud Muntenia au cunoscut cele mai mari reduceri ale ratelor de

sărăcie faţă de anul anterior (de peste 5%).


Cu toate că rata de sărăcie din regiunea Nord-Est a cunoscut cea mai mare scădere faţă de

anul anterior (de 7,1%), populaţia din această regiune prezintă în continuare cel mai mare risc

de sărăcie (de 8,5%).

Rata sărăciei a scăzut semnificativ şi în regiunea Sud Muntenia. Dacă în anul 2007

această regiune era a patra în ierarhia regiunilor cele mai sărace, în 2008 aceasta ocupa locul 6,

devansând regiunile Centru şi Nord-Vest.

Tabel 21. Rata sărăciei în funcţie de regiunea de dezvoltare, 2007-2008 (%)

Regiune dedezvoltare

Rata sărăciei absolute Rata sărăciei extreme

2007 2008Modificare2008 faţăde 2007


Total 9,8 5,7 -4,1 2,4 1,0 -1,4Nord-est 15,6 8,5 -7,1 3,6 1,6 -2,0Sud-est 12,2 7,1 -5,1 3,4 1,9 -1,5Sud-Muntenia 10,2 4,4 -5,8 2,2 0,6 -1,6Sud-vest 12,9 7,9 -5,0 3,3 1,2 -2,1Vest 4,5 3,4 -1,1 1,1 0,3 -0,8Nord-vest 8,2 5,7 -2,5 2 1,4 -0,6Centru 8,5 5,2 -3,3 2,3 0,8 -1,5Bucureşti 1,6 1,1 -0,5 0,4 0 -0,4

Ocupaţia ca factor puternic corelat cu nivelul de sărăcie

O caracteristică strâns asociată cu gradul de bunăstare o constituie ocupaţia indivizilor.

Astfel, ratele de sărăcie diferă foarte mult în funcţie de statutul ocupaţional.

Se constată o reducere a ratelor de sărăcie în anul 2008 faţă de anul 2007 pentru toate

categoriile ocupaţionale.

Angajatorii au înregistrat în anul 2008 o rată a sărăciei aproape nulă.

În cazul salariaţilor , riscul de sărăcie s-a redus de la 2% în anul 2007 la 1% în anul

2008 . Astfel, deşi salariaţii reprezentau în anul 2008 circa 30% din totalul populaţiei, ponderea

lor în totalul populaţiei sărace a fost de 5,2%.

În ceea ce priveşte pensionarii, în anul 2008 rata sărăciei acestora s-a redus de la 6,6% în

anul 2007 la 3% în anul 2008, ceea ce înseamnă o reducere relativă de 54,3% faţă de anul

anterior. S-a redus de asemenea şi ponderea lor în total săraci, de la 15,6% la 12,2%. Este de

remarcat faptul că în anul 2003 aproape unul din cinci pensionari era sărac, iar în anul 2008 trei

din 100 de pensionari s-au confruntat cu riscul de sărăcie. Această evoluţie poate fi explicată în

mare parte de indexările periodice şi de recalcularea pensiilor.


Rata de sărăcie a şomerilor s-a redus în anul 2008 comparativ cu anul anterior cu 6,7%,

însă aceştia înregistrează în continuare o probabilitate mare de a fi săraci (rata de sărăcie pentru

această categorie de persoane în anul 2008 era de 13,1%). Comparativ cu 2003, riscul de sărăcie

a fost de trei ori mai mic pentru şomeri.

Tabel 22. Rata sărăciei în funcţie de statutul ocupaţional (%)

Statut ocupaţionalRata sărăciei absolute Rata sărăciei extreme

2007 2008 2008 faţăde 2007 2007 2008 2008 faţă

de 2007Total 9,8 5,7 -4,1 2,4 1,0 -1,4Salariat 2,0 1,0 -1,0 0,2 0,1 -0,1Patron 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afaraagriculturii, inclusiv ajutor pentrufamilie

24 13,7 -10,3 7,9 3,2 -4,7

Lucrător pe cont propriu, înagricultură, inclusiv ajutor pentrufamilie

23,3 15,8 -7,5 5,9 3,0 -2,9

Şomer 19,8 13,1 -6,7 5,9 3,5 -2,4Pensionar 6,6 3,0 -3,6 1,2 0,4 -0,8Elev, student 10,4 6,3 -4,1 2,3 1,1 -1,2Casnică 17,1 10,1 -7,0 4,9 2 -2,9Altele (bătrân, preşcolar, persoanăîntreţinută, etc.) 14,9 8,9 -6 4,2 1,7 -2,5

Persoanele angajate pe cont propriu au rămas în continuare cele mai afectate de sărăcie.

Cei care erau lucrători pe cont propriu în agricultură (inclusiv ajutor familial) au avut în

anul 2008 cel mai înalt risc de sărăcie, de 15,8%. Deşi ponderea lor în total populaţie era de

8,9%, ei reprezentau 24,7% din populaţia săracă. Rata de sărăcie pentru cei care lucrau pe cont

propriu în afara agriculturii (sau erau ajutor familial) a fost de 13,7%. Aceştia reprezentau 4,0%

din populaţia totală şi 9,7% din populaţia săracă. În 2008 faţă de 2007, lucrătorii pe cont

propriu au înregistrat cele mai mari scăderi absolute ale ratelor de sărăcie dintre toate

categoriile ocupaţionale (de 10,3% pentru cei ce lucrau în afara agriculturii, respectiv de 7,5%

pentru cei din agricultură).

O reducere semnificativă a ratei de sărăcie s-a înregistrat şi pentru persoanele casnice (de

7%). Totuşi, aproape una din 10 persoane casnice era săracă în anul 2008.

În anul 2008 circa 6,3% din elevi şi studenţi erau săraci. Deşi aceştia aveau o pondere de

16,9% în total populaţie, ei reprezentau 18,8% din total săraci.

Persoanele aflate în întreţinere, bătrânii şi preşcolarii au înregistrat o rată de sărăcie de

8,9%, cu 6% mai mică decât în anul anterior.


Riscul de sărăcie pe grupe de vârstă

Riscul de sărăcie diferă semnificativ în funcţie de vârstă.

Copii şi tinerii cu vârsta mai mică de 29 de ani sunt cei mai afectaţi de sărăcie, aceste

categorii fiind singurele care depăşesc media naţională a ratei de sărăcie. Deşi ponderea celor

sub 29 ani în populaţia totală era de 37,0%, aceştia reprezentau 49,9% din populaţia săracă

absolut şi 51,5% din populaţia săracă sever.

Grupa de vârstă 25-29 de ani a avut în anul 2008 o rată a sărăciei egală cu media la nivel

naţional. Tinerii între 20 şi 24 ani au avut o rată a sărăciei de 7,3%, copii mai mici de 5 ani de

7,6%, iar cei între 6 şi 14 ani de 8%. Rata cea mai mare de sărăcie au avut-o însă cei între 15 şi

19 ani (9,3%).

Cele mai reduse rate de sărăcie sunt cele corespunzătoare persoanelor în vârstă de peste

50 de ani (sub 4,3%). Persoanele de peste 65 de ani aveau o rată de sărăcie de 3,9% şi

reprezentau 10,3% din totalul populaţiei sărace, deşi ponderea lor în totalul populaţiei era de

14,9%.

Faţă de anul anterior, aproape toate categoriile de vârstă au cunoscut scăderi de peste 3%

ale ratei de sărăcie, cea mai mare reducere fiind corespunzătoare categoriei 15-19 ani (de 6,9%).

Faţă de anul 2003 pentru toate grupele de vârstă se remarcă o reducere a ratelor de sărăcie

de peste 15 puncte procentuale, mai accentuată pentru copiii şi tinerii în vârstă de până la 24

ani (de peste 20%), reducere care s-a datorat şi aplicării unor măsuri destinate familiilor cu

copii (majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii, alocaţiei complementare pentru

familiile cu copii, alocaţiei pentru familiile monoparentale, acordarea indemnizaţiei şi

stimulentului pentru creşterea copilului mai mic de 2 ani, precum şi a alocaţiei şi contravalorii

trusoului pentru nou-născuţi).

Educaţia ca factor determinant al sărăciei

Nivelul de educaţie este strâns corelat cu sărăcia. Riscul de sărăcie scade substanţial o

dată cu creşterea nivelului de educaţie, ajungând aproape de zero pentru cei cu studii

superioare.

În 2008, ratele cele mai ridicate de sărăcie le-au avut persoanele fără studii (9,8%) şi cei

care au absolvit şcoala primară sau gimnaziul (10,5%, respectiv 8,5%). Faţă de anul anterior,

rata sărăciei s-a redus cel mai mult pentru aceste categorii de populaţie, cu peste 5,5%.


Tabel 23. Rata sărăciei în funcţie de nivelul de studii (%)

Cel mai ridicatnivel de studii




Total 9,8 5,7 -4,1 2,4 1,0 -1,4fără studii 15,3 9,8 -5,5 4,3 2,0 -2,3clase primare 1-4 17,5 10,5 -7,0 4,4 2,1 -2,3gimnaziu 5-8 14,6 8,5 -6,1 3,8 1,4 -2,4şcoli de meserii/ucenici 7,8 4,1 -3,7 1,7 0,6 -1,1liceu, clasele 9-12, sau treapta Ide liceu (clasele 9-10)

3,9 1,9 -2,0 0,6 0,4 -0,2

şcoală post-liceală sau de maiştri 1,3 0,2 -1,1 0,1 0,0 -0,1învăţământ superior, de scurtă şilungă durată 0,4 0,2 -0,2 0,0 0,0 0,0

Comparativ cu anul 2003, aceste trei categorii au cunoscut o reducere absolută de peste

25%, mult mai mare decât media naţională (de 19,4%).

Dacă se calculează reducerea relativă, rata sărăciei a fost pentru toate categoriile

educaţionale cu peste 70% mai mică în anul 2008 faţă de anul 2003. Cea mai mare reducere au

avut-o absolvenţii de şcoli post-liceale sau de maiştri (de 96,2%) şi cei cu studii superioare (de

90%).

Ratele de sărăcie pentru ultimele două categorii de populaţie au fost în anul 2008 de

0,2%.

Sărăcia asociată cu dimensiunea gospodăriei

În anul 2008, gospodăriile cu mai puţin de 3 persoane au avut rate de sărăcie apropiate, de

circa 2,7%. Pe măsură ce creşte numărul de membri din gospodărie cresc şi ratele de sărăcie,

cele mai mari fiind în anul 2008 de 13,6% pentru familiile de 6 membri şi de 20,9% pentru

familiile cu 7 sau mai mulţi membri. Astfel, acestea din urmă au avut rate de sărăcie de 2,4 ori,

respectiv de 3,6 ori mai mari decât media naţională.

Tabel 24. Rata sărăciei în funcţie de numărul de membri din gospodărie (%)

Nr. persoanelordin gospodărie


2007 2008Modificare2008 faţă de

20072007 2008

Modificare2008 faţă de

2007Total 9,8 5,7 -4,1 2,4 1,0 -1,41 5,2 2,7 -2,5 1,2 0,7 -0,52 5,4 2,6 -2,8 1,0 0,4 -0,63 5,3 2,8 -2,5 1,4 0,5 -0,94 8,4 4,6 -3,8 1,9 0,8 -1,15 14,0 9,2 -4,8 3,1 1,6 -1,56 19,6 13,6 -6,0 5,0 2,1 -2,97 sau mai mulţi 35,5 20,9 -14,6 11,3 4,9 -6,4


Deşi persoanele care trăiau în gospodării cu 5 sau mai mulţi membri reprezentau 24,4%

din populaţie, ponderea acestora în total populaţie săracă era de 55,1%. Comparativ cu anul

anterior, cele mai mari reduceri ale ratei sărăciei absolute le-au avut aceste tipuri de familii. În

comparaţie cu anul 2003, faţă de media de 19,4% la nivel naţional, familiile cu 5 membri au

cunoscut o reducere a ratei de sărăcie de 25,7%, cele cu 6 membri de 33,8%, iar cele cu 7 sau

mai mulţi membri de 42,0%, o parte semnificativă din această reducere fiind determinată de

aplicarea programelor sociale care urmăresc în special protejarea familiilor numeroase cu

venituri reduse prin acordarea unui cuantum diferenţiat în funcţie de numărul de membri de

familie, respectiv programul de acordare a alocaţiei complementare şi cel de garantare a unui

venit minim.

Sărăcia în funcţie de numărul de copii din familie

Riscul de sărăcie creşte pe măsură ce creşte numărul de copii din familie. Dacă se

analizează indicatorii privind numărul de copii cu vârsta mai mică de 6 ani, se constată că rata

de sărăcie pentru persoanele care fac parte din gospodării cu 2 copii a fost în anul 2008 de 2 ori

mai mare decât media naţională, iar cea pentru gospodăriile cu 3 sau mai mulţi copii de circa

3,4 ori mai mare.

Tabel 25. Rata sărăciei în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie (%)

Nr. copii între 0-6ani din gospodărie


2007 2008Modificare2008 faţă de

20072007 2008

Modificare2008 faţă de

2007Total 9,8 5,7 -4,1 2,4 1,0 -1,40 8,9 5,0 -3,9 2,1 1,0 -1,11 10,0 6,3 -3,7 2,6 0,9 -1,72 18,5 11,3 -7,2 5,7 2,8 -2,93 sau mai mulţi copii 39,7 19,1 -20,6 6,3 0,9 -5,4

De asemenea, deşi familiile cu 2 copii cu vârsta mai mică de 6 ani reprezentau numai

4,4% din totalul populaţiei, ponderea acestora în total populaţie săracă absolut era de 8,8% şi

de 11,7% în total populaţie săracă extrem.

Rata sărăciei în funcţie de naţionalitate

Ratele de sărăcie cele mai mari se înregistrează în rândul romilor, segment ce reprezintă


3,4% din populaţia calculată pe baza eşantionului anchetei, 18,9% din totalul populaţiei sărace

şi 25,4% din totalul populaţiei sărace extrem.

Populaţia Roma a înregistrat în anul 2008 o rată a sărăciei absolute de 31,1%, aproape de

5,5 ori mai mare decât media naţională. Rata sărăciei extreme a fost de asemenea mult mai

mare decât media naţională, de 7,7 %, comparativ cu 1,0%.

Se constată totuşi o reducere substanţială a proporţiei săracilor în rândul romilor: dacă în

anul 2003 circa 76,8% dintre romi erau săraci, această pondere a scăzut la 31,1% în anul 2008.

Concluzii

După cum s-a arătat în acest raport, în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative

în ceea ce priveşte reducerea sărăciei absolute. În prima parte a raportului au fost prezentate

succint politicile implementate având drept scop reducerea sărăciei în general şi în special a

celei corespunzătoare unor categorii aflate în situaţii de risc. Se poate spune că intervenţia în

domeniul social a fost unul din principalii factori care au determinat reducerea sărăciei: între

2000 şi 2008 rata sărăciei absolute a scăzut de la 35,9% la 5,7%, iar rata sărăciei severe a scăzut

de la 13,8% la 1,0%. Persoanele cele mai sărace, categorie socială căreia i s-au adresat cu

precădere politicile de incluziune socială, au înregistrat o scădere mai puternică a riscului de

sărăcie.

Există însă zone geografice şi categorii de persoane cu un risc mai mare de sărăcie.

Astfel, se menţine discrepanţa dintre mediul rural şi urban, riscul de sărăcie fiind de 4,2 ori mai

mare în mediul rural (de 9,8%), comparativ cu cel din mediul urban (de 2,3%).

Regiunea Nord Est şi regiunile sudice înregistrează rate de sărăcie mai mari decât

cele la nivel naţional. Deşi ponderea regiunilor amintite în populaţia totală era de 56,4%,

acestea însumau 69,2% din populaţia săracă.

Pentru toate categoriile ocupaţionale s-a înregistrat o reducere a ratei de sărăcie. Cu

toate acestea, lucrătorii pe cont propriu (în special cei care îşi desfăşoară activitatea în

agricultură) au înregistrat rate de sărăcie mai mari de 13,7%.

În rândul pensionarilor, în mare parte datorită indexării şi recalculării pensiilor,

sărăcia s-a redus considerabil. Dacă în anul 2003 unul din cinci oameni săraci era pensionar

(20,3%), în anul 2008 pensionarii reprezentau 12,2% din numărul total al săracilor.

Faţă de anul 2003 se remarcă reducerea ratelor de sărăcie de peste 15 puncte procentuale

pentru toate grupele de vârstă, mai accentuată pentru cei mai mici de 5 ani (cu 25,1 puncte

procentuale), un rol important în acest sens având aplicarea măsurilor menţionate anterior,

destinate familiilor cu copii mici.


Cei fără studii sau cu mai puţin de 8 clase au înregistrat în anul 2008 rate de sărăcie de

peste 8,5%. Totuşi, comparativ cu anul 2003, ratele de sărăcie s-au redus substanţial şi pentru

aceste categorii de populaţie, cu peste 25 puncte procentuale.

Conform datelor statistice analizate, persoanele care trăiesc în gospodării mari, cu cinci

membri sau mai mult, sunt expuse unui risc de sărăcie trei ori mai ridicat comparativ cu cel

corespunzător persoanelor din gospodăriile cu 2 sau 3 membri. Femeile sunt supuse unui risc de

sărăcie mai mare decât bărbaţii. Gospodăriile conduse de femei sunt de asemenea afectate de

sărăcie mai mult decât cele conduse de bărbaţi, datorită faptului că, în mare parte, femeile

desemnate drept cap de gospodărie sunt mai puţin active pe piaţa muncii.

În anul 2008 rata de sărăcie a romilor a fost de circa 5,5 ori mai mare faţă de valoarea

înregistrată la nivel naţional. Pentru reducerea sărăciei înregistrate de această categorie de

populaţie sunt aplicate politici sociale specifice.

Anexa 1

Setul de indicatori de incluziune socialăpentru anul 2008 calculaţi de

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Indicatori de incluziune socială calculaţi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

NR.DENUMIREA INDICATORILOR VALORI ÎN

ANUL 2008A B C1. INDICATORI TERŢIARI1. RESURSE

1.1. SĂRĂCIE ŞI INEGALITATE1.1.1. Rata sărăciei severe (%)

GospodărieTotal 0,8Mediul de rezidenţăurban 0,3rural 1,4Regiuni de dezvoltareNord - Est 1,0Sud - Est 1,3Sud - Muntenia 0,6Sud – Vest Oltenia 1,1Vest 0,3Nord - Vest 1,0Centru 0,6Bucureşti - Ilfov 0,0Număr de copii (0-14 ani) în gospodăriefără copii 0,71 copil 0,72 copii 0,93 copii 3,3

Direcţia Programe Incluziune Socială 1

2 copii 0,93 copii 3,34 copii si peste 4,0Număr de membri în gospodărie1 membru 0,72 membri 0,43 membri 0,54 şi mai mulţi membri 1,3Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 4,8educaţie primară, clasele 1-4 2,3educaţie gimnazială, clasele 5-8 0,9şcoală vocaţională / de ucenici 0,5liceu, clasele 9 – 12 0,2postliceal şi de maiştri 0,0universitar, de termen scurt şi lung 0,0Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 0,1patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 2,3lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 3,1şomer 3,2pensionar 0,5elev, student 0,0casnic 2,4altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 9,2Etnia capului de gospodărieromână 0,6maghiară 0,4romă 6,9altă etnie 1,4

Individ

Total 1,0




ANUL 2008A B C

Mediul de rezidenţăurban 0,5rural 1,7Regiuni de dezvoltareNord - Est 1,6Sud - Est 1,9Sud - Muntenia 0,6Sud – Vest Oltenia 1,2Vest 0,3Nord - Vest 1,4Centru 0,8Bucureşti - Ilfov 0,0SexMasculin 1,1Feminin 1,0Etnieromână 0,8maghiară 0,4romă 7,7altă etnie 2,0Statut ocupaţionalsalariat 0,1patron 0,0


salariat 0,1patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 3,2lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 3,0şomer 3,5pensionar 0,4elev, student 1,1casnic 2,0altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 1,7Grupe de vârstăsub 15 ani (0-14) 1,315-24 ani 1,625-64 ani 0,965 ani şi peste 0,6Nivel de educaţiefără şcoală absolvită 2,0educaţie primară, clasele 1-4 2,1educaţie gimnazială, clasele 5-8 1,4şcoală vocaţională / de ucenici 0,6liceu, clasele 9 – 12 0,4postliceal şi de maiştri 0,0universitar, de termen scurt şi lung 0,0

1.1.2. Rata sărăciei absolute (%)

GospodărieTotal 4,2Mediul de rezidenţă urban 1,5 rural 7,7Regiuni de dezvoltare Nord - Est 6,0 Sud - Est 5,6 Sud - Muntenia 3,7 Sud – Vest Oltenia 6,7




ANUL 2008A B C

Vest 2,1 Nord - Vest 3,9 Centru 3,8 Bucureşti - Ilfov 0,7Număr de copii (0-14 ani) în gospodariefără copii 3,41 copil 4,42 copii 6,03 copii 14,74 copii şi peste 25,3Număr de membri în gospodărie1 membru 2,72 membri 2,63 membri 2,84 şi mai mulţi membri 7,4Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 18,4educaţie primară, clasele 1-4 10,1educaţie gimnazială, clasele 5-8 6,9şcoală vocaţională / de ucenici 3,1liceu, clasele 9 – 12 1,1postliceal şi de maiştri 0,2universitar, de termen scurt şi lung 0,1


postliceal şi de maiştri 0,2universitar, de termen scurt şi lung 0,1Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 0,9patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 9,5lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 15,5şomer 14,6pensionar 3,3elev, student 0,0casnic 11,3altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 28,6Etnia capului de gospodărieromână 3,7maghiară 1,6romă 28,5altă etnie 7,9

IndividTotal 5,7Mediul de rezidenţăurban 2,3rural 9,8Regiuni de dezvoltareNord - Est 8,5Sud - Est 7,1Sud - Muntenia 4,4Sud – Vest Oltenia 7,9Vest 3,4Nord - Vest 5,7Centru 5,2Bucureşti - Ilfov 1,1SexMasculin 6,0Feminin 5,3




ANUL 2008A B C

Etnieromână 4,9maghiară 1,9romă 31,1altă etnie 12,0Statutul ocupaţionalsalariat 1,0patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 13,7lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 15,8şomer 13,1pensionar 3,0elev, student 6,3casnic 10,1altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 8,9Grupe de vârstăsub 15 ani 7,815-24 ani 8,425-64 ani 4,865 ani şi peste 3,9Nivel de educaţiefără şcoală absolvită 9,8educaţie primară, clasele 1-4 10,5


fără şcoală absolvită 9,8educaţie primară, clasele 1-4 10,5educaţie gimnazială, clasele 5-8 8,5şcoală vocaţională / de ucenici 4,1liceu, clasele 9 – 12 1,9postliceal şi de maiştri 0,2universitar, de termen scurt şi lung 0,2

1.1.3. Deficitul mediu relativ de consum al populaţiei sărace (%)

GospodărieTotal 18,2Mediu de rezidenţă urban 18,4 rural 18,2SexMasculin 18,1Feminin 18,8

IndividTotal 18,2Mediu de rezidenţă urban 20,0 rural 17,8SexMasculin 18,2Feminin 18,2

1.1.4. Deficitul mediu relativ de consum al populaţiei aflate în sărăcie severă (%)

Total 16,7Mediu de rezidenţă urban 17,2 rural 16,6Sex




ANUL 2008A B C

Masculin 16,5Feminin 16,8

1.1.7. Coeficientul Gini al distribuţiei populaţiei după cheltuielile deconsum pe adult echivalentTotal 26,9SexMasculin 27,2Feminin 27,0Mediu de rezidenţă urban 25,3 rural 24,5

1.1.8. Ponderea decilei inferioare în consumul populaţiei (%)Total 3,6

1.1.9. Ponderea decilei superioare în consumul populaţiei (%)Total 22,2

1.1.10 Raportul dintre consumul decilei superioare şi cel al decilei inferioareTotal 6,2

1.1.11. Rata sărăciei la pragul de 2$ PPC pe persoană pe zi -


1.1.11. Rata sărăciei la pragul de 2$ PPC pe persoană pe zi -

1.2. Transferuri sociale1.2.1 Ponderea transferurilor sociale (inclusiv şi exclusiv pensiile) în veniturile totale

1.2.1 Ponderea transferurilor sociale (inclusiv şi exclusiv pensiile) înveniturile totale (%)

Ponderea transferurilor sociale (inclusiv pensiile) în veniturile totaleTotal 27,1Decile de venit pe adult echivalent

1 37,12 32,73 34,34 34,35 32,56 31,97 32,18 29,79 24,810 15,3

Sărăcienon-sărac 26,9sărac 38,3Sărăcie severănon-sărac 27,0sărac 40,2

Ponderea transferurilor sociale (exclusiv pensiile) în veniturile totaleTotal 4,4Decile de venit pe adult echivalent

1 18,72 10,53 7,3




ANUL 2008A B C

4 6,15 5,56 4,57 4,08 3,69 2,710 1,7

Sărăcienon-sărac 4,2sărac 16,2Sărăcie severănon-sărac 4,4sărac 21,4

1.2.2. Rata sărăciei înainte de transferuri sociale (%)GospodărieTotal 39,2Număr de copii (0-14 ani) în gospodariefără copii 45,41 copil 20,02 copii 25,03 copii 46,8


3 copii 46,84 copii şi peste 60,4Număr de persoane1 membru 60,42 membri 53,13 membri 22,44 şi mai mulţi membri 28,1Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 73,3educaţie primară, clasele 1-4 71,2educaţie gimnazială, clasele 5-8 54,8şcoală vocaţională / de ucenici 32,1liceu, clasele 9 – 12 20,7postliceal şi de maiştri 35,4universitar, de termen scurt şi lung 19,9Etnia capului de gospodărieromână 38,6maghiară 41,4romă 57,2altă etnie 38,7

IndividTotal 34,5Mediu de rezidenţă urban 26,9 rural 43,8SexMasculin 33,6Feminin 35,4RegiuneNord - Est 37,7Sud - Est 36,8Sud - Muntenia 34,8Sud – Vest Oltenia 42,9Vest 27,4




ANUL 2008A B C

Nord - Vest 33,3Centru 34,3Bucureşti - Ilfov 25,5Grupe de vârstăsub 15 ani 28,315-24 ani 24,225-64 ani 27,965 ani şi peste 75,6

1.2.3. Rata sărăciei înainte de transferuri sociale (fără pensie) (%)GospodărieTotal 8,3Număr de copii (0-14 ani) în gospodariefără copii 5,61 copil 10,02 copii 16,53 copii 39,64 copii şi peste 55,3Număr de persoane1 membru 4,42 membri 4,53 membri 6,2


3 membri 6,24 şi mai mulţi membri 15,1Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvităeducaţie primară, clasele 1-4 32,0educaţie gimnazială, clasele 5-8 16,5şcoală vocaţională / de ucenici 13,1liceu, clasele 9 – 12 7,2postliceal şi de maiştri 3,6universitar, de termen scurt şi lung 1,2Etnia capului de gospodărie 0,7românămaghiară 7,5romă 5,3altă etnie 47,8

13,1IndividTotal 11,4Mediu de rezidenţă urban 5,5 rural 18,5SexMasculin 11,8Feminin 10,9RegiuneNord - Est 16,0Sud - Est 15,3Sud - Muntenia 9,3Sud – Vest Oltenia 14,9Vest 6,7Nord - Vest 10,0Centru 11,7Bucureşti - Ilfov 3,2Grupe de vârstăsub 15 ani 19,6




ANUL 2008A B C

15-24 ani 14,125-64 ani 9,565 ani şi peste 7,3

1.2.4. Rata sărăciei severe înainte de transferuri sociale (%)GospodărieTotal 30,0Număr de copii (0-14 ani) în gospodariefără copii 36,61 copil 12,02 copii 14,43 copii 23,84 copii şi peste 40,3Număr de persoane1 membru 49,82 membri 45,73 membri 15,94 şi mai mulţi membri 16,3Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 56,3educaţie primară, clasele 1-4 55,1educaţie gimnazială, clasele 5-8 40,8


educaţie gimnazială, clasele 5-8 40,8şcoală vocaţională / de ucenici 23,5liceu, clasele 9 – 12 15,6postliceal şi de maiştri 30,0universitar, de termen scurt şi lung 17,7Etnia capului de gospodărieromână 29,6maghiară 32,8romă 38,4altă etnie 27,1

IndividTotal 24,4Mediu de rezidenţă urban 20,1 rural 29,7SexMasculin 23,4Feminin 25,3RegiuneNord - Est 24,9Sud - Est 26,3Sud - Muntenia 24,7Sud – Vest Oltenia 30,2Vest 21,1Nord - Vest 22,5Centru 24,7Bucureşti - Ilfov 19,6Grupe de vârstăsub 15 ani 16,615-24 ani 12,925-64 ani 19,065 ani şi peste 63,9




ANUL 2008A B C

1.2.5. Rata sărăciei severe înainte de transferuri sociale(fără pensie) (%)GospodărieTotal 3,4Număr de copii (0-14 ani) în gospodariefără copii 1,91 copil 4,32 copii 7,53 copii 18,34 copii şi peste 35,8Număr de persoane1 membru 1,92 membri 1,73 membri 2,64 şi mai mulţi membri 6,1Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 17,3educaţie primară, clasele 1-4 7,1educaţie gimnazială, clasele 5-8 5,2şcoală vocaţională / de ucenici 2,7liceu, clasele 9 – 12 1,2postliceal şi de maiştri 0,4universitar, de termen scurt şi lung 0,3


postliceal şi de maiştri 0,4universitar, de termen scurt şi lung 0,3Etnia capului de gospodărieromână 2,8maghiară 2,1romă 29,0altă etnie 4,4

IndividTotal 4,8Mediu de rezidenţă urban 2,3 rural 7,8SexMasculin 5,0Feminin 4,6RegiuneNord - Est 6,2Sud - Est 7,0Sud - Muntenia 3,8Sud – Vest Oltenia 6,1Vest 2,4Nord - Vest 4,4Centru 5,5Bucureşti - Ilfov 1,4Grupe de vârstăsub 15 ani 9,715-24 ani 5,625-64 ani 3,865 ani şi peste 2,3

3.1.1 Ponderea persoanelor / gospodăriilor care trăiesc în locuinţeconstruite din materiale inadecvate (%)

Individ




ANUL 2008A B C

Total 23,3Mediu de rezidenţă urban 9,0 rural 40,7Sărăcienon-sărac 21,6sărac 51,9Sărăcie severănon-sărac 23,0sărac 50,8Grupe de vârstă 0-15 ani 28,016-59 20,360 si peste 29,0

GospodărieTotal 22,4Mediu de rezidenţă urban 8,0 rural 41,1Sărăcienon-sărac 21,2sărac 51,3


non-sărac 21,2sărac 51,3Sărăcie severănon-sărac 22,2sărac 49,4Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 56,6educaţie primară, clasele 1-4 48,5educaţie gimnazială, clasele 5-8 32,4şcoală vocaţională / de ucenici 20,8liceu, clasele 9 – 12 10,4postliceal şi de maiştri 5,2universitar, de termen scurt şi lung 2,3Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 10,7patron 4,1lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 28,8lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 53,4şomer 23,4pensionar 26,2elev, student 0,0casnic 26,5altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 41,8

3.2.1. Ponderea persoanelor / Gospodăriilor care trăiesc în locuinţe încălzite neadecvat (%)

IndividTotal 0,9Mediu de rezidenţă urban 1,6 rural 0,1SexMasculin 0,9Feminin 0,9Regiune




ANUL 2008A B C

Nord - Est 0,5Sud - Est 1,5Sud - Muntenia 1,2Sud – Vest Oltenia 0,4Vest 0,9Nord - Vest 0,4Centru 1,1Bucureşti - Ilfov 1,1Sărăcienon-sărac 0,9sărac 1,2Sărăcie severănon-sărac 0,9sărac 1,3Grupe de vârstă 0-15 ani 1,016-59 1,060 si peste 0,5

GospodărieTotal 1,0Mediu de rezidenţă urban 1,7


Mediu de rezidenţă urban 1,7 rural 0,1RegiuneNord - Est 0,7Sud - Est 1,6Sud - Muntenia 1,3Sud – Vest Oltenia 0,7Vest 0,9Nord - Vest 0,5Centru 1,1Bucureşti - Ilfov 0,9Sărăcienon-sărac 1,0sărac 1,4Sărăcie severănon-sărac 0,9sărac 1,8Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 1,2educaţie primară, clasele 1-4 1,0educaţie gimnazială, clasele 5-8 0,6şcoală vocaţională / de ucenici 1,3liceu, clasele 9 – 12 1,2postliceal şi de maiştri 1,1universitar, de termen scurt şi lung 0,4Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 1,2patron 1,2lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 1,4lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 0,1şomer 3,6pensionar 0,7elev, student 1,8casnic 4,5




ANUL 2008A B C

altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 0,3

3.2.2 Ponderea persoanelor / gospodăriilor fără acces la apă potabilă (%)

IndividTotal 0,2Mediu de rezidenţă urban 0,0 rural 0,3SexMasculin 0,1Feminin 0,2RegiuneNord - Est 0,0Sud - Est 0,0Sud - Muntenia 1,0Sud – Vest Oltenia 0,0Vest 0,0Nord - Vest 0,0Centru 0,0Bucureşti - Ilfov 0,0Sărăcienon-sărac 0,1


Sărăcienon-sărac 0,1sărac 0,2Sărăcie severănon-sărac 0,2sărac 0,0Grupe de vârstă 0-15 ani 0,216-59 0,160 si peste 0,2

GospodărieTotal 0,1Mediu de rezidenţă urban 0,0 rural 0,3RegiuneNord - Est 0,0Sud - Est 0,0Sud - Muntenia 0,9Sud – Vest Oltenia 0,0Vest 0,0Nord - Vest 0,0Centru 0,0Bucureşti - Ilfov 0,0Sărăcienon-sărac 0,1sărac 0,3Sărăcie severănon-sărac 0,1sărac 0,0Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 0,4educaţie primară, clasele 1-4 0,3educaţie gimnazială, clasele 5-8 0,1




ANUL 2008A B C

şcoală vocaţională / de ucenici 0,2liceu, clasele 9 – 12 0,1postliceal şi de maiştri 0,0universitar, de termen scurt şi lung 0,0Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 0,1patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 0,3lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 0,6şomer 0,0pensionar 0,1elev, student 0,0casnic 0,0altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 1,2

3.2.3 Ponderea persoanelor / gospodăriilor fără acces la apă caldă (%)

IndividTotal 43,3Mediu de rezidenţă urban 15,9 rural 76,8Sex


rural 76,8SexMasculin 44,3Feminin 42,4RegiuneNord - Est 59,8Sud - Est 50,8Sud - Muntenia 56,4Sud – Vest Oltenia 56,5Vest 30,4Nord - Vest 32,1Centru 30,7Bucureşti - Ilfov 12,2Sărăcienon-sărac 40,4sărac 91,4Sărăcie severănon-sărac 42,8sărac 91,3Grupe de vârstă 0-15 ani 49,716-59 38,260 si peste 54,3

GospodărieTotal 42,8Mediu de rezidenţă urban 14,8 rural 79,2RegiuneNord - Est 59,5Sud - Est 50,4Sud - Muntenia 57,0Sud – Vest Oltenia 56,7Vest 29,6




ANUL 2008A B C

Nord - Vest 33,4Centru 29,8Bucureşti - Ilfov 11,6Sărăcienon-sărac 40,6sărac 92,1Sărăcie severănon-sărac 42,4sărac 93,0Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 93,3educaţie primară, clasele 1-4 84,5educaţie gimnazială, clasele 5-8 66,1şcoală vocaţională / de ucenici 41,4liceu, clasele 9 – 12 20,4postliceal şi de maiştri 11,7universitar, de termen scurt şi lung 4,1Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 21,2patron 7,1lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 58,1lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 89,3şomer 47,6


lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 89,3şomer 47,6pensionar 51,2elev, student 4,0casnic 54,2altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 76,2

3.2.4 Ponderea persoanelor / gospodăriilor care trăiesc în locuinţe fără baie sau duş (%)

IndividTotal 41,8Mediu de rezidenţă urban 13,2 rural 76,8SexMasculin 42,8Feminin 40,9RegiuneNord - Est 58,1Sud - Est 48,8Sud - Muntenia 54,4Sud – Vest Oltenia 55,7Vest 28,1Nord - Vest 32,2Centru 28,3Bucureşti - Ilfov 11,7Sărăcienon-sărac 38,9sărac 90,0Sărăcie severănon-sărac 41,3sărac 87,9Grupe de vârstă 0-15 ani 48,016-59 36,7




ANUL 2008A B C

60 si peste 53,2

GospodărieTotal 41,1Mediu de rezidenţă urban 11,9 rural 79,1RegiuneNord - Est 57,6Sud - Est 48,5Sud - Muntenia 54,5Sud – Vest Oltenia 55,5Vest 27,3Nord - Vest 33,2Centru 27,7Bucureşti - Ilfov 11,0Sărăcienon-sărac 39,0sărac 90,2Sărăcie severănon-sărac 40,8sărac 89,4Nivel de educaţie al capului de gospodărie


sărac 89,4Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 91,3educaţie primară, clasele 1-4 83,7educaţie gimnazială, clasele 5-8 64,6şcoală vocaţională / de ucenici 39,2liceu, clasele 9 – 12 18,2postliceal şi de maiştri 10,1universitar, de termen scurt şi lung 3,4Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 19,2patron 7,5lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 56,5lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 88,8şomer 43,7pensionar 49,7elev, student 0,6casnic 50,1altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 76,8

3.3. Acces la locuinţă şi costul locuirii3.3.1. Ponderea gospodăriilor cu întârzieri la plata întreţinerii (%)

GospodărieTotal 14,5Mediu de rezidenţă urban 15,5 rural 13,1Sărăcienon-sărac 14,3sărac 17,7Sărăcie severănon-sărac 14,4sărac 20,5Statut ocupaţional al capului de gospodărie




ANUL 2008A B C

salariat 12,3patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 18,6lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 14,9şomer 27,7pensionar 15,0elev, student 13,9casnic 30,0altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 22,9Etnia capului de gospodărieromână 14,7maghiară 6,8romă 25,2altă etnie 19,0

3.3.2 Ponderea gospodăriilor cu întârzieri la plata energiei electrice (%)

GospodărieTotal 7,2Mediu de rezidenţă urban 5,8 rural 9,0Sărăcie


rural 9,0Sărăcienon-sărac 6,9sărac 14,5Sărăcie severănon-sărac 7,1sărac 14,1Statut ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 4,9patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 10,6lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 13,4şomer 15,4pensionar 7,0elev, student 5,3casnic 15,0altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 17,2Etnia capului de gospodărieromână 7,3maghiară 2,1romă 18,1altă etnie 6,3

3.3.3 Numărul persoanelor fără adăpost ***

3.4.1 Ponderea persoanelor / gospodăriilor lipsite de frigider în totalulpopulaţiei / gospodăriilor (%)

IndividTotal 5,4Mediu de rezidenţă urban 1,9 rural 9,6Sărăcienon-sărac 4,1




ANUL 2008A B C

sărac 26,9Sărăcie severănon-sărac 5,0sărac 38,5

GospodărieTotal 6,0Mediu de rezidenţă urban 2,0 rural 11,1Sărăcienon-sărac 4,8sărac 32,3Sărăcie severănon-sărac 5,7sărac 46,4Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 31,5educaţie primară, clasele 1-4 17,8educaţie gimnazială, clasele 5-8 8,1şcoală vocaţională / de ucenici 3,0liceu, clasele 9 – 12 1,6postliceal şi de maiştri 0,9


liceu, clasele 9 – 12 1,6postliceal şi de maiştri 0,9universitar, de termen scurt şi lung 0,6Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 1,4patron 0,0lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 9,2lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 16,5şomer 12,3pensionar 6,8elev, student 2,4casnic 14,9altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 36,8

3.4.2 Ponderea persoanelor / gospodăriilor lipsite de telefon în totalulpopulaţiei / gospodăriilor (%)

IndividTotal 15,7Mediu de rezidenţă urban 6,3 rural 27,2Sărăcienon-sărac 13,4sărac 53,8Sărăcie severănon-sărac 15,2sărac 63,3

GospodărieTotal 19,8Mediu de rezidenţă urban 7,7 rural 35,5Sărăcie




ANUL 2008A B C

non-sărac 18,1sărac 60,7Sărăcie severănon-sărac 19,5sărac 69,6Nivel de educaţie al capului de gospodăriefără şcoală absolvită 61,2educaţie primară, clasele 1-4 53,1educaţie gimnazială, clasele 5-8 32,5şcoală vocaţională / de ucenici 13,2liceu, clasele 9 – 12 5,2postliceal şi de maiştri 2,9universitar, de termen scurt şi lung 1,4Statutul ocupaţional al capului de gospodăriesalariat 4,3patron 1,8lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole (inclusiv ajutor familial) 19,3lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusiv ajutor familial) 42,6şomer 26,9pensionar 28,8elev, student 2,4casnic 27,3altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 54,0


casnic 27,3altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută) 54,0


Anexa 2

Setul de indicatori de incluziune socială pentru anul 2008calculaţi de Institutul Naţional de Statistică

Indicatori privind condiţiile de viaţă, calculaţi de INS

NR. DENUMIREA INDICATORILOR VALORI ÎN ANUL2008

A B C1. INDICATORI PRIMARI

1.1. RATA SĂRĂCIEI (%) 1.1.1. Rata sărăciei (inclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 18,2 Masculin 18,2 Feminin 18,2Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 25,9 16 ani şi peste 16,6 16 – 64 ani 16,7 0 – 64 ani 18,5 16 – 24 ani 20,9 25 – 49 ani 16,9 50 – 64 ani 13,5 65 ani şi peste 16,2Persoane de 16 ani şi peste cu statut ocupaţional de: Activi, din care: 15,2 salariaţi 3,9 lucrători pe cont propriu (exclusiv ţărani) 33,8 lucrători pe cont propriu (inclusiv ţărani) 40,8 Inactivi, din care: 18,3 şomeri 37,6 pensionari 12,8 alţi inactivi 23,4Persoane, după tipul gospodăriei din care fac parte:Gospodării fără copii dependenţi 13,8 1 persoană total 23,8 masculin 19,5 feminin 25,9 1 persoană în vârstă de sub 65 ani 17,8 1 persoană în vârstă de 65 ani şi peste 28,3 2 adulţi, ambii în vârstă de sub 65 ani 10,7 2 adulţi, din care cel puţin 1 este în vârstă de 65 ani şi peste 11 alte gospodării fără copii 13,2Gospodării cu copii dependenţi 21 părinte singur cu cel puţin 1 copil 30,7 2 adulţi cu 1 copil 11 2 adulţi cu 2 copii 16,9 2 adulţi cu 3 şi mai mulţi copii 47 alte gospodării cu copii 23,6Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 8,6 rural 29,8Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 27,2 Sud - Est 22,7 Sud - Muntenia 17,5 Sud – Vest Oltenia 23,3 Vest 13,3 Nord - Vest 15,6 Centru 14,5 Bucureşti - Ilfov 4,7

1



A B CPersoane, după titlul de deţinere a locuinţei: proprietar sau tolerat (fără chirie) 18 chiriaş 23,6

1.1.1.1 Nivelul pragului sărăciei (inclusiv consumul din resurse proprii) –lei (RON) –Gospodării formate din: 1 persoană 459,33 1 adult cu 1 copil 597,13 1 adult cu 2 copii 734,93 2 adulţi 689 2 adulţi cu 1 copil 826,79 2 adulţi cu 2 copii 964,59

1.1.1.2 Media veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusivconsumul din resurse proprii) – lei (RON) –Total persoane 879,38

1.1.1.3 Mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusivconsumul din resurse proprii) – lei (RON)–Total persoane 765,56

Rata sărăciei(exclusiv consumul din resurse proprii) Total persoane 22,4 Masculin 22,3 Feminin 22,5Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 30,6 16 ani şi peste 20,7 16 – 64 ani 20,3 0 – 64 ani 22,3 16 – 24 ani 24 25 – 49 ani 20,2 50 – 64 ani 17,9 65 ani şi peste 22,8Persoane de 16 ani şi peste cu statut ocupaţional de: Activi, din care: 18,9 salariaţi 4,7 lucrători pe cont propriu (exclusiv ţărani) 37,1 lucrători pe cont propriu (inclusiv ţărani) 51,5 Inactivi, din care: 22,7 şomeri 41,2 pensionari 17,7 alţi inactivi 27,1Persoane, după tipul gospodăriei din care fac parte:Gospodării fără copii dependenţi 18,6 1 persoană total 30,7 masculin 24,6 feminin 33,7 1 persoană în vârstă de sub 65 ani 22,2 1 persoană în vârstă de 65 ani şi peste 37 2 adulţi, ambii în vârstă de sub 65 ani 14,2

1.1.2.

2



A B C 2 adulţi, din care cel puţin 1 este în vârstă de 65 ani şi peste 17,1 alte gospodării fără copii 17,4Gospodării cu copii dependenţi 24,8 părinte singur cu cel puţin 1 copil 32,2 2 adulţi cu 1 copil 12,6 2 adulţi cu 2 copii 20,6 2 adulţi cu 3 şi mai mulţi copii 55 alte gospodării cu copii 28,1Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 9,1 rural 38,6Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord – Est 34,5 Sud – Est 26,7 Sud – Muntenia 21 Sud – Vest Oltenia 32,4 Vest 16 Nord – Vest 18,8 Centru 16,8 Bucureşti – Ilfov 4,6Persoane, după titlul de deţinere a locuinţei: proprietar sau tolerat (fără chirie) 22,4 chiriaş 21,2Nivelul pragului sărăciei(exclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON) –

Gospodării formate din: 1 persoană 403,49 1 adult cu 1 copil 524,54 1 adult cu 2 copii 645,58 2 adulţi 605,24 2 adulţi cu 1 copil 726,28 2 adulţi cu 2 copii 847,33

Media veniturilor disponibile pe adult echivalent(exclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON) –Total persoane 787,03

Total persoane 672,48

1.2. RAPORTUL DINTRE QUINTILA SUPERIOARĂ ŞI CEA INFERIOARĂ(S80/S20)

1.2.1 Inclusiv consumul din resurse proprii 4,8

1.2.2 Exclusiv consumul din resurse proprii 6,3

1.4. DEFICITUL MEDIAN RELATIV (%)01.04.2001 Inclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 23,6 Masculin 24,2

1.1.2.1

1.1.2.2

1.1.2.3 Mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (exclusivconsumul din resurse proprii) – lei (RON) –

3



A B C Feminin 23,2Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 27,3 16 ani şi peste 22,7 16 – 64 ani 23,5 65 ani şi peste 18,6

01.04.2002 Exclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 29,6 Masculin 30,2 Feminin 29,1Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 32,1 16 ani şi peste 28,7 16 – 64 ani 30 65 ani şi peste 24,6

2. INDICATORI SECUNDARI

RATA SĂRĂCIEI LA PRAGURILE DE40%, 50% ŞI 70% DIN MEDIANĂ (%)

Rata sărăciei la 40% din mediană(inclusiv consumul din resurse proprii) Total persoane 6,1



Rata sărăciei la 40% din mediană(exclusiv consumul din resurse proprii) Total persoane 10

Rata sărăciei la 50% din mediană(exclusiv consumul din resurse proprii) Total persoane 15,8

Rata sărăciei la 70% din mediană(exclusiv consumul din resurse proprii) Total persoane 29,4

2.2. RATA SĂRĂCIEI ÎN RAPORT CU UN PRAG ANCORAT ÎN TIMP (%)

2.2.1 Inclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 7 Masculin 7,2 Feminin 6,7

2.1.

2.1.1

2.1.2

2.1.3

2.1.6

2.1.4

2.1.5

4



A B CPersoane în vârstă de: 0 – 15 ani 11,3 16 – 24 ani 8,3 25 – 49 ani 6,6 50 – 64 ani 4,9 65 ani şi peste 4,4

2.2.2 Exclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 9,6 Masculin 9,8 Feminin 9,5Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 14,5 16 – 24 ani 10,8 25 – 49 ani 9 50 – 64 ani 7,4 65 ani şi peste 7,5

2.3. RATA SĂRĂCIEI ÎNAINTE DE TRANSFERURILE SOCIALE (%)Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (inclusiv consumuldin resurse proprii)

2.3.1 Inclusiv pensiile Total persoane 43,3

Masculin 42,1 Feminin 44,5Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 41,9 16 – 24 ani 34,5 25 – 49 ani 29,6 50 – 64 ani 48,4 65 ani şi peste 80,7

2.3.2 Exclusiv pensiile Total persoane 22,5

Masculin 22,6 Feminin 22,5Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 34,5 16 – 24 ani 24,9 25 – 49 ani 21,3 50 – 64 ani 15,6 65 ani şi peste 18,8

Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv consumuldin resurse proprii)

2.3.3 Inclusiv pensiile Total persoane 47,2

Masculin 46,1 Feminin 48,4Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 47,1 16 – 24 ani 37,6 25 – 49 ani 33,5 50 – 64 ani 52,4

5



A B C 65 ani şi peste 83,6

2.3.4 Exclusiv pensiile Total persoane 27,2

Masculin 27,2 Feminin 27,3Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 40 16 – 24 ani 28,3 25 – 49 ani 25,2 50 – 64 ani 20,1 65 ani şi peste 25,8

2.4. COEFICIENTUL GINI (%) 2.4.1 Inclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 30,5 Masculin 30,8 Feminin 30,2Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 27,7 rural 29,2

2.4.2 Exclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 34,3

Masculin 34,6 Feminin 34Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 29,4 rural 33,7

INDICATORI TERŢIARI1. RESURSE

1.1. SĂRĂCIE ŞI INEGALITATE 1.1.1 Ponderea consumului alimentar în cheltuielile băneşti de consum

(%) Total persoane 35,9Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 35,1 rural 37,7Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 35,9 Sud - Est 36,7 Sud - Muntenia 35,2 Sud – Vest Oltenia 35,2 Vest 36,9 Nord - Vest 35,1 Centru 36,4 Bucureşti - Ilfov 35,7Persoane, după decile de venit: Decila 1 49 Decila 2 44,3 Decila 3 41,4 Decila 4 39,7 Decila 5 38,2

6



A B C Decila 6 37,2 Decila 7 36,1 Decila 8 34,5 Decila 9 32,1 Decila 10 28,5

01.01.2006 Ponderea consumului de servicii în cheltuielile băneşti de consum(%) Total persoane 27,9Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 30,7 rural 21,6Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 26,6 Sud - Est 27,4 Sud - Muntenia 25,7 Sud – Vest Oltenia 27,5 Vest 27 Nord - Vest 27,2 Centru 30,3 Bucureşti - Ilfov 31,3Persoane, după decile de venit: Decila 1 18,7 Decila 2 21,4 Decila 3 24,2 Decila 4 25 Decila 5 27,1 Decila 6 28,1 Decila 7 28,4 Decila 8 29,2 Decila 9 31,2 Decila 10 31,4

3. CONDIŢII DE LOCUIT

3.4 Dotare

3.4.1 Ponderea persoanelor din gospodăriile cu acces la internet întotalul populaţiei - % - Total persoane 24,9Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 40,4 rural 5,9Persoane, după nivelul de educaţie: nici unul 19,1 primar (cl. 1-4) 11,3 gimnazial (cl. 5-8) 14,1 profesional, complementar sau de ucenici 17,1 treapta I de liceu (cl. 9-10) 16 liceal (cl. 9-12) 37,5 postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 41,5 universitar de scurtă durată (colegii) 44,6 universitar de lungă durată 66,3

7



A B C 3.5 SUPRAAGLOMERARE

3.5.1 Ponderea persoanelor care trăiesc în locuinţesupraaglomerate - % - Total persoane Masculin FemininPersoane, după mediul de rezidenţă: urban ruralPersoane în vârstă de: 0 – 18 ani 19 – 35 ani 36 ani şi pestePersoane, după nivelul de educaţie a capului gospodăriei: nici unul primar (cl. 1-4) gimnazial (cl. 5-8) profesional, complementar sau de ucenici treapta I de liceu (cl. 9-10) liceal (cl. 9-12) postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri universitar de scurtă durată (colegii) universitar de lungă durată

8


1.9 Speranta de viata la nastere(ani)

Anii Total Masculin Feminin Urban Rural1995 69,40 65,70 73,36 70,05 68,461996 69,05 65,30 73,09 69,84 67,991997 68,95 65,19 73,00 69,82 67,801998 69,24 65,46 73,32 70,09 68,111999 69,74 66,05 73,67 70,58 68,662000 70,53 67,03 74,20 71,31 69,532001 71,19 67,69 74,84 71,94 70,202002 71,18 67,61 74,90 72,02 70,082003 71,01 67,42 74,78 71,81 70,082004 71,32 67,74 75,06 72,15 70,342005 71,76 68,19 75,47 72,53 70,782006 72,22 68,74 75,80 72,98 71,232007 72,61 69,17 76,14 73,34 71,642008 73,03 69,49 76,68 73,76 72,05

1. INDICATORI PRIMARI

9

Indicatori primari, secundari şi terţiari privind piaţa muncii, calculaţi de INS

Nr crt Nr conformMO Indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002(1) 2003 2004 2005 2006 2007 2008(*)

Anexa 1 INDICATORI PRIMARI1. Resurse

1 1.5 Coeficientul de variatie a ratei ocuparii - - 4,0 4,2 4,6 5,6 3,4 3,6 4,9 4,4 3,6 4,5 4,32 1.6 Rata somajului BIM de lunga durata TOTAL 3,5 2,9 2,6 3,0 3,6 3,2 4,5 4,3 4,7 4,0 4,1 3,2 2,43 1.6 Rata somajului BIM de lunga durata MASCULIN 3,0 2,5 2,6 3,1 3,8 3,4 4,6 4,5 5,5 4,6 4,7 3,6 2,94 1.6 Rata somajului BIM de lunga durata FEMININ 4,0 3,3 2,7 3,0 3,4 3,0 4,3 4,1 3,8 3,4 3,3 2,7 1,85 1.6 Rata somajului BIM de lunga durata URBAN 4,8 4,3 4,3 4,9 6,1 5,5 6,6 6,1 5,4 5,2 4,7 3,9 2,96 1.6 Rata somajului BIM de lunga durata RURAL 2,1 1,4 1,0 1,2 1,3 1,1 2,2 2,4 3,9 2,7 3,2 2,4 1,7

1.7 Ponderea populaţiei din gospodăriile fără persoane ocupate7 1.7.1 Ponderea copiilor de 0-17 ani din gospodariile fara persoane ocupate(2) - 6,9 7,5 7,3 8,1 8,0 10,7 10,3 12,2 11,3 10,3 10,0 9,98 1.7.2 Ponderea adultilor de 18-59 ani din gospodariile fara persoane ocupate(2) - 6,8 7,3 7,8 9,0 9,4 11,8 11,5 11,8 11,3 10,3 10,4 10,69 1.8 Ponderea tinerilor de 18-24 ani care au parasit de timpuriu sistemul educational - - - 22,4 23,1 21,8 22,9 22,7 23,1 20,8 19,3 18,8 17,5

Anexa 1 INDICATORI SECUNDARI2. Piaţa muncii

10 2.6 Ponderea somerilor BIM de lunga durata TOTAL 51,3 47,7 41,9 44,3 51,5 49,5 53,1 61,9 58,9 56,2 56,1 50,0 41,311 2.6 Ponderea somerilor BIM de lunga durata - MASCULIN 48,7 44,1 39,7 41,9 49,8 48,3 51,2 60,6 60,9 58,9 57,4 49,9 42,912 2.6 Ponderea somerilor BIM de lunga durata - FEMININ 54,0 51,6 44,5 47,8 53,9 51,1 55,7 63,6 55,7 52,2 53,8 50,1 38,413 2.6 Ponderea somerilor BIM de lunga durata - URBAN 52,6 51,3 46,3 47,8 54,6 52,8 58,9 64,2 56,5 58,5 55,3 50,3 43,414 2.6 Ponderea somerilor BIM de lunga durata - RURAL 48,4 39,3 30,2 34,4 40,9 37,8 40,4 56,1 63,3 51,7 57,5 49,4 37,515 2.7 Rata somajului BIM de foarte lunga durata - TOTAL 2,0 1,6 1,5 1,4 1,7 1,6 2,6 2,7 3,3 2,5 2,1 1,5 1,116 2.7 Rata somajului BIM de foarte lunga durata - MASCULIN 1,8 1,4 1,5 1,4 1,7 1,7 2,6 2,8 3,9 3,0 2,4 1,7 1,417 2.7 Rata somajului BIM de foarte lunga durata - FEMININ 2,3 1,8 1,6 1,6 1,7 1,5 2,5 2,6 2,6 2,0 1,8 1,3 0,818 2.7 Rata somajului BIM de foarte lunga durata - URBAN 2,9 2,4 2,5 2,3 2,9 2,8 3,7 3,8 3,7 3,1 2,4 1,9 1,419 2.7 Rata somajului BIM de foarte lunga durata - RURAL 1,2 0,8 0,6 0,6 0,5 0,5 1,3 1,6 2,8 1,9 1,7 1,1 0,8

2.7' Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata - TOTAL 30,2 26,7 24,5 20,6 24,2 24,9 30,8 39,1 40,9 35,4 29,1 24,0 19,62.7' Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata - MASCULIN 28,9 24,8 23,8 18,5 22,2 24,3 29,1 37,5 43,2 38,5 29,1 23,8 21,52.7' Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata - FEMININ 31,5 28,7 26,2 23,6 27,0 25,7 33,0 41,3 37,3 30,8 28,9 24,3 16,32.7' Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata - URBAN 31,4 28,5 27,2 22,2 26,2 26,6 33,4 40,0 38,4 34,8 28,4 24,2 21,02.7' Ponderea somerilor BIM de foarte lunga durata - RURAL 27,5 22,4 17,3 15,9 17,4 18,8 24,8 36,7 45,5 36,8 30,4 23,5 17,02.8 Ponderea persoanelor din grupele de varsta 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care au cel mult un nivel

de instruire gimnazial (nivel scazut), in totalul persoanelor din aceleasi grupe de varsta20 2.8 Ponderea persoanelor de 25-64 ani cu nivel scazut de instruire - TOTAL 36,6 35,1 33,2 32,1 30,7 29,4 29,6 29,5 28,5 26,9 25,8 25,0 24,721 2.8 Ponderea persoanelor de 25-34 ani cu nivel scazut de instruire - TOTAL 12,4 12,7 12,4 12,5 13,3 14,2 16,0 18,4 20,4 20,6 21,2 21,2 21,722 2.8 Ponderea persoanelor de 35-49 ani cu nivel scazut de instruire - TOTAL 30,3 28,3 26,7 25,9 23,7 22,0 22,0 21,1 19,5 17,6 16,7 16,2 15,823 2.8 Ponderea persoanelor de 50-64 ani cu nivel scazut de instruire - TOTAL 65,9 64,1 61,3 59,1 56,7 54,1 52,3 50,6 47,5 44,3 41,0 38,9 37,5

Anexa 2 INDICATORI TERTIARI2.1 Excluziunea de pe piaţa muncii

24 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa STATUT PROFESIONAL - TOTAL25 2.1.1 Ponderea salariatilor in populatia ocupata - TOTAL 62,4 61,1 59,7 57,8 56,1 55,8 61,7 62,5 65,9 64,7 66,2 66,2 67,426 2.1.1 Ponderea patronilor in populatia ocupata - TOTAL 1,3 1,3 1,2 1,0 1,1 1,2 1,5 1,3 1,7 1,7 1,6 1,5 1,327 2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu in populatia ocupata - TOTAL 19,7 20,1 21,0 22,1 23,1 23,6 21,5 21,2 18,4 19,6 19,0 19,7 19,428 2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati in populatia ocupata - TOTAL 16,0 17,1 17,8 18,7 19,3 19,1 15,1 14,8 13,9 13,9 13,1 12,6 11,829 2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste in populatia ocupata - TOTAL 0,6 0,4 0,3 0,4 0,4 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1 - 0,130 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa STATUT PROFESIONAL - MASCULIN31 2.1.1 Ponderea salariatilor in populatia ocupata - MASCULIN 66,7 65,1 63,0 60,6 58,2 57,6 63,0 63,2 65,8 64,4 65,5 66,0 67,232 2.1.1 Ponderea patronilor in populatia ocupata - MASCULIN 1,8 1,9 1,7 1,5 1,6 1,6 2,0 1,8 2,3 2,3 2,2 2,1 1,933 2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu in populatia ocupata - MASCULIN 22,9 23,6 25,4 27,6 29,2 30,1 26,6 27,0 24,0 25,4 24,8 25,4 24,934 2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati in populatia ocupata - MASCULIN 8,1 8,9 9,5 9,9 10,6 10,4 8,1 7,8 7,7 7,8 7,4 6,5 6,035 2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste in populatia ocupata - MASCULIN 0,5 0,5 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1 - -36 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa STATUT PROFESIONAL - FEMININ37 2.1.1 Ponderea salariatilor in populatia ocupata - FEMININ 57,2 56,2 55,7 54,5 53,7 53,6 60,1 61,5 66,1 65,2 67,0 66,6 67,638 2.1.1 Ponderea patronilor in populatia ocupata - FEMININ 0,7 0,6 0,7 0,5 0,5 0,7 0,8 0,7 1,0 0,9 0,9 0,7 0,739 2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu in populatia ocupata - FEMININ 16,0 15,9 15,8 16,7 16,1 16,3 15,4 14,2 11,6 12,6 12,1 12,8 12,740 2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati in populatia ocupata - FEMININ 25,6 26,9 27,6 29,0 29,4 29,1 23,4 23,4 21,2 21,2 19,9 19,9 18,941 2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste in populatia ocupata - FEMININ 0,5 0,4 0,2 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 - 0,142 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa STATUT PROFESIONAL - URBAN43 2.1.1 Ponderea salariatilor in populatia ocupata - URBAN 91,1 91,0 90,8 90,7 89,9 89,5 91,5 91,6 91,9 91,1 91,3 91,9 92,144 2.1.1 Ponderea patronilor in populatia ocupata - URBAN 2,2 2,3 2,2 1,8 1,9 2,1 2,3 2,1 2,5 2,5 2,4 2,1 1,845 2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu in populatia ocupata - URBAN 4,6 4,7 5,0 5,4 5,9 6,2 5,2 5,0 4,3 4,9 4,8 5,0 5,146 2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati in populatia ocupata - URBAN 1,9 1,9 1,9 2,0 2,2 2,2 1,0 1,2 1,2 1,4 1,4 1,0 1,047 2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste in populatia ocupata - URBAN 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 - -48 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa STATUT PROFESIONAL - RURAL49 2.1.1 Ponderea salariatilor in populatia ocupata - RURAL 34,5 32,7 30,7 28,3 26,3 25,9 32,2 32,7 35,9 34,5 35,6 35,9 38,050 2.1.1 Ponderea patronilor in populatia ocupata - RURAL 0,4 0,4 0,4 0,3 0,4 0,5 0,7 0,5 0,8 0,8 0,7 0,7 0,751 2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu in populatia ocupata - RURAL 34,4 34,6 35,9 37,0 38,3 39,1 37,8 37,7 34,6 36,5 36,2 37,0 36,552 2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati in populatia ocupata - RURAL 29,8 31,5 32,5 33,8 34,3 34,0 29,0 28,8 28,5 28,1 27,4 26,3 24,753 2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste in populatia ocupata - RURAL 0,9 0,8 0,5 0,6 0,7 0,5 0,5 0,3 0,2 0,1 0,1 0,1 0,154 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL55 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in total

populatie ocupata -TOTAL 8,1 8,2 8,3 8,5 9,1 9,3 10,4 10,4 12,1 12,6 13,4 13,8 14,856 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si postliceal in total

populatie ocupata -TOTAL 55,5 55,3 56,0 55,4 55,1 56,0 59,3 59,5 60,7 61,0 61,7 61,3 60,7

1



57 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total populatieocupata -TOTAL 36,4 36,5 35,7 36,1 35,8 34,7 30,3 30,1 27,2 26,4 24,9 24,9 24,5

58 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN59 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in total

populatie ocupata -MASCULIN 8,4 8,3 8,5 8,8 9,4 9,6 10,3 10,1 11,7 11,9 12,7 13,0 13,660 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si postliceal in total

populatie ocupata -MASCULIN 59,4 59,5 59,9 59,5 59,3 60,3 63,3 63,2 64,1 64,4 64,7 64,4 64,161 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total populatie

ocupata -MASCULIN 32,2 32,2 31,6 31,7 31,3 30,1 26,4 26,7 24,2 23,7 22,6 22,6 22,362 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ63 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in total

populatie ocupata -FEMININ 7,8 8,1 8,0 8,1 8,7 9,1 10,4 10,8 12,6 13,4 14,3 14,8 16,364 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si postliceal in total

populatie ocupata -FEMININ 50,7 50,4 51,4 50,5 50,3 51,0 54,6 55,1 56,6 56,9 58,1 57,6 56,665 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total populatie

ocupata -FEMININ 41,5 41,5 40,6 41,4 41,0 39,9 35,1 34,1 30,8 29,7 27,6 27,6 27,166 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN67 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in total

populatie ocupata -URBAN 14,9 15,3 15,7 16,1 17,3 17,7 18,3 18,3 20,3 21,2 22,1 22,9 24,668 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si postliceal in total

populatie ocupata -URBAN 71,6 71,8 72,6 72,9 72,3 72,5 72,6 72,5 70,3 70,3 69,9 69,4 68,069 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total populatie

ocupata -URBAN 13,5 12,9 11,7 11,1 10,4 9,8 9,1 9,2 9,4 8,5 8,0 7,7 7,470 2.1.1 Ponderea populatiei ocupate dupa NIVEL DE EDUCATIE - RURAL71 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in total

populatie ocupata -RURAL 1,5 1,5 1,5 1,7 1,8 2,0 2,5 2,3 2,6 2,7 2,9 3,0 3,172 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si postliceal in total

populatie ocupata -RURAL 39,8 39,7 40,6 39,6 40,1 41,4 46,0 46,3 49,6 50,4 51,7 51,8 52,073 2.1.1 Ponderea persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total populatie

ocupata -RURAL 58,7 58,8 57,9 58,7 58,1 56,6 51,5 51,4 47,8 46,9 45,4 45,2 44,92.1.1 Ponderea salariatilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL2.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalsalariati -

TOTAL 12,3 12,5 12,9 13,8 15,0 15,4 15,5 15,5 17,1 18,2 18,9 19,5 20,72.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total salariati -

TOTAL 72,7 73,2 74,5 74,5 74,4 74,9 74,6 74,6 72,6 72,6 72,5 72,0 70,92.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total salariati -

TOTAL 15,0 14,3 12,6 11,7 10,6 9,7 9,9 9,9 10,3 9,2 8,6 8,5 8,42.1.1 Ponderea salariatilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN2.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalsalariati -

MASCULIN 11,5 11,5 12,2 13,2 14,7 14,9 14,8 14,5 16,3 16,8 17,6 18,1 18,72.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total salariati --

MASCULIN 73,2 73,8 75,0 75,4 75,3 76,2 76,3 76,0 74,1 74,3 73,9 73,5 72,92.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total salariati --

MASCULIN 15,3 14,7 12,8 11,4 10,0 8,9 8,9 9,5 9,6 8,9 8,5 8,4 8,42.1.1 Ponderea salariatilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ2.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalsalariati -

FEMININ 13,3 13,9 13,8 14,4 15,5 16,1 16,4 16,7 18,2 19,7 20,4 21,3 23,12.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total salariati -

FEMININ 72,0 72,3 73,8 73,4 73,2 73,3 72,6 72,8 70,7 70,7 70,8 70,1 68,42.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total salariati -

FEMININ 14,7 13,8 12,4 12,2 11,3 10,6 11,0 10,5 11,1 9,6 8,8 8,6 8,52.1.1 Ponderea salariatilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN2.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalsalariati -

URBAN 15,4 15,8 16,1 16,8 18,2 18,4 18,7 18,8 20,8 21,9 22,7 23,6 25,42.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total salariati --

URBAN 73,6 73,8 74,7 74,8 74,2 74,5 74,0 73,8 71,4 71,4 70,9 70,3 68,92.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total salariati --

URBAN 11,0 10,4 9,2 8,4 7,6 7,1 7,3 7,4 7,8 6,7 6,4 6,1 5,72.1.1 Ponderea salariatilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - RURAL2.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalsalariati -

RURAL 4,0 3,9 4,1 5,1 5,6 6,2 6,6 6,1 6,3 6,8 7,0 7,1 7,12.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total salariati -

RURAL 70,5 71,4 74,1 73,6 74,9 76,4 76,4 76,7 76,2 76,4 77,4 77,0 76,52.1.1 Ponderea salariatilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total salariati -

RURAL 25,5 24,7 21,8 21,3 19,5 17,4 17,0 17,2 17,5 16,8 15,6 15,9 16,42.1.1 Ponderea patronilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalpatroni -

TOTAL 21,5 24,1 26,6 24,0 24,8 28,8 27,2 29,8 28,9 30,2 31,8 30,9 30,92.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total patroni -

TOTAL 72,6 69,9 68,5 71,9 69,6 64,7 66,0 67,0 65,1 64,8 64,5 65,5 65,52.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total patroni - TOTAL 5,9 6,0 4,9 4,1 5,6 6,5 6,8 3,2 6,0 5,0 3,7 3,6 3,62.1.1 Ponderea patronilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalpatroni -

MASCULIN 23,3 25,6 29,4 27,1 26,6 29,8 29,2 30,3 29,2 31,0 33,5 31,2 30,52.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total patroni -

MASCULIN 70,4 69,0 66,4 68,9 69,0 65,5 64,5 66,8 64,7 64,2 63,1 65,5 66,02.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total patroni -

MASCULIN 6,3 5,4 4,2 4,0 4,4 4,7 6,3 2,9 6,1 4,8 3,4 3,3 3,52.1.1 Ponderea patronilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalpatroni -

FEMININ 15,7 18,0 18,1 14,1 18,5 26,2 21,8 28,3 28,0 27,9 26,5 30,0 32,1

2



2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total patroni -FEMININ 79,9 73,8 74,6 81,6 72,0 62,5 70,0 67,6 66,1 66,5 68,6 65,5 63,8

2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total patroni -FEMININ 4,4 8,2 7,3 4,3 9,5 11,3 8,2 4,1 5,9 5,6 4,9 4,5 4,1

2.1.1 Ponderea patronilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalpatroni -

URBAN 25,1 27,3 30,1 27,6 29,5 33,7 32,1 33,7 33,6 34,1 35,9 36,7 37,82.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total patroni -

URBAN 70,0 67,7 66,4 69,4 67,3 61,4 63,8 64,1 62,5 62,3 61,4 61,5 59,82.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total patroni -URBAN 4,9 5,0 3,5 3,0 3,2 4,9 4,1 2,2 3,9 3,6 2,7 1,8 2,42.1.1 Ponderea patronilor dupa NIVEL DE EDUCATIE - RURAL2.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata) in totalpatroni -

RURAL 3,9 4,6 7,1 6,5 6,7 10,0 11,3 13,3 12,0 16,2 13,7 10,9 10,22.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal in total patroni -

RURAL 85,5 83,3 80,0 84,6 78,6 77,3 73,1 79,3 74,2 73,6 77,8 79,3 82,52.1.1 Ponderea patronilor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total patroni -RURAL 10,6 12,1 12,9 8,9 14,7 12,7 15,6 7,4 13,8 10,2 8,5 9,8 7,32.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata)

in total lucratori pe cont propriu -TOTAL 0,9 1,0 1,1 0,9 1,2 1,4 1,7 1,4 1,4 1,4 1,7 1,8 1,92.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal

in total lucratori pe cont propriu -TOTAL 22,4 22,7 24,2 26,6 29,4 31,2 34,6 35,3 39,5 41,6 43,6 43,2 42,02.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total

lucratori pe cont propriu -TOTAL 76,7 76,3 74,7 72,5 69,4 67,4 63,7 63,3 59,1 57,0 54,7 55,0 56,12.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata)

in total lucratori pe cont propriu -MASCULIN 1,1 1,2 1,1 1,0 1,2 1,4 1,6 1,3 1,3 1,3 1,5 1,5 1,62.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal

in total lucratori pe cont propriu-MASCULIN 23,8 24,7 27,2 29,8 32,7 34,6 38,4 39,2 43,7 45,7 47,2 46,5 45,42.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total

lucratori pe cont propriu-MASCULIN 75,1 74,1 71,7 69,2 66,1 64,0 60,0 59,5 55,0 53,0 51,3 52,0 53,02.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata)

in total lucratori pe cont propriu - FEMININ 0,6 0,6 1,0 0,7 1,0 1,3 1,8 1,8 1,7 1,7 2,3 2,5 2,52.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal

in total lucratori pe cont propriu - FEMININ 20,1 19,2 18,4 20,0 22,7 23,9 26,9 26,2 29,1 31,7 34,7 35,4 33,82.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total

lucratori pe cont propriu - FEMININ 79,3 80,2 80,6 79,3 76,3 74,8 71,3 72,0 69,2 66,6 63,0 62,1 63,72.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata)

in total lucratori pe cont propriu -URBAN 5,3 6,4 6,8 5,2 6,4 7,3 9,1 7,9 7,8 7,4 8,9 8,8 9,32.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal

in total lucratori pe cont propriu -URBAN 47,9 48,6 49,4 52,9 54,1 55,9 56,8 57,7 58,9 60,0 62,7 61,1 59,02.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total

lucratori pe cont propriu -URBAN 46,8 45,0 43,8 41,9 39,5 36,8 34,1 34,4 33,3 32,6 28,4 30,1 31,72.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu dupa NIVEL DE EDUCATIE - RURAL2.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta durata)

in total lucratori pe cont propriu -RURAL 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,6 0,7 0,6 0,5 0,5 0,6 0,6 0,62.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si posliceal

in total lucratori pe cont propriu -RURAL 19,1 19,4 21,0 23,1 26,1 27,7 31,6 32,2 36,7 38,8 40,5 40,4 39,12.1.1 Ponderea lucratorilor pe cont propriu cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita in total

lucratori pe cont propriu -RURAL 80,6 80,3 78,7 76,5 73,5 71,7 67,7 67,2 62,8 60,7 58,9 59,0 60,32.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta

durata) in total lucratori familiali neremunerati - TOTAL 0,2 0,3 0,2 0,3 0,3 0,4 0,2 0,2 0,4 0,4 0,5 0,5 0,42.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si

posliceal in total lucratori familiali neremunerati - TOTAL 28,5 29,6 31,3 30,1 30,1 31,3 31,5 30,3 32,1 33,8 33,4 33,2 32,82.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita

in total lucratori familiali neremunerati - TOTAL 71,3 70,1 68,5 69,6 69,6 68,3 68,3 69,5 67,5 65,8 66,1 66,3 66,82.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta

durata) in total lucratori familiali neremunerati - MASCULIN 0,3 0,4 0,3 0,6 0,6 0,5 0,1 0,2 0,4 0,4 0,8 0,8 0,52.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si

posliceal in total lucratori familiali neremunerati - MASCULIN 45,8 46,4 47,5 45,5 45,4 46,8 44,5 41,2 42,6 43,7 42,5 41,7 41,62.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita

in total lucratori familiali neremunerati - MASCULIN 53,9 53,2 52,2 53,9 54,0 52,7 55,4 58,6 57,0 55,9 56,7 57,5 57,92.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta

durata) in total lucratori familiali neremunerati -FEMININ 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,4 0,3 0,4 0,4 0,42.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si

posliceal in total lucratori familiali neremunerati -FEMININ 21,9 23,0 24,6 23,9 23,7 25,0 26,1 25,9 27,5 29,4 29,3 29,8 29,42.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita

in total lucratori familiali neremunerati -FEMININ 77,9 76,8 75,2 75,9 76,1 74,7 73,7 73,9 72,1 70,3 70,3 69,8 70,22.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurta

durata) in total lucratori familiali neremunerati - URBAN 1,2 0,8 1,3 1,9 1,0 0,8 0,7 0,9 2,3 2,1 2,1 0,6 0,32.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional si

posliceal in total lucratori familiali neremunerati - URBAN 37,7 39,8 43,6 44,4 48,1 48,6 49,4 45,2 48,1 49,9 46,6 45,9 43,22.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita

in total lucratori familiali neremunerati - URBAN 61,1 59,4 55,1 53,7 50,9 50,6 49,9 53,9 49,6 48,0 51,3 53,5 56,52.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati dupa NIVEL DE EDUCATIE -RURAL

3



2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire universitar (doctorat, de lunga si scurtadurata) in total lucratori familiali neremunerati - RURAL 0,1 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,4 0,5 0,4

2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I), profesional siposliceal in total lucratori familiali neremunerati - RURAL 28,0 29,1 30,6 29,3 29,0 30,4 30,9 29,6 31,3 32,9 32,5 32,6 32,3

2.1.1 Ponderea lucratorilor familiali neremunerati cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvitain total lucratori familiali neremunerati - RURAL 71,9 70,7 69,2 70,4 70,7 69,3 68,9 70,2 68,4 66,9 67,1 66,9 67,3

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste dupa NIVEL DE EDUCATIE - TOTAL2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire universitar (doctorat, de

lunga si scurta durata) in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - TOTAL 0,0 0,7 3,5 6,6 1,8 1,5 1,9 2,8 1,5 4,6 5,6 4,7 8,72.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I),

profesional si posliceal in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - TOTAL 28,3 23,5 19,9 15,1 15,0 18,0 27,7 41,9 46,1 55,2 43,2 55,1 53,1

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire gimnazial, primar si farascoala absolvita in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - TOTAL 71,7 75,8 76,6 78,3 83,2 80,5 70,4 55,3 52,4 40,2 51,2 40,2 38,2

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste dupa NIVEL DE EDUCATIE - MASCULIN

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire universitar (doctorat, delunga si scurta durata) in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - MASCULIN 0,0 1,2 5,4 11,3 3,0 2,7 1,7 4,3 1,4 4,1 8,3 4,0 6,3

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I),profesional si posliceal in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - MASCULIN 35,5 27,0 17,3 20,8 17,4 19,8 28,8 47,9 51,1 60,2 53,5 51,1 46,1

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire gimnazial, primar si farascoala absolvita in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - MASCULIN 64,5 71,8 77,3 67,9 79,6 77,5 69,5 47,8 47,5 35,7 38,2 44,9 47,6

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste dupa NIVEL DE EDUCATIE - FEMININ2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire universitar (doctorat, de

lunga si scurta durata) in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - FEMININ 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 2,1 0,0 1,8 5,4 1,8 8,5 15,02.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I),

profesional si posliceal in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - FEMININ 19,8 19,2 24,5 6,8 11,1 15,8 26,3 30,3 33,3 46,1 28,2 75,1 71,7

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire gimnazial, primar si farascoala absolvita in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - FEMININ 80,2 80,8 75,5 93,2 88,9 84,2 71,6 69,7 64,9 48,5 70,0 16,4 13,3

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste dupa NIVEL DE EDUCATIE - URBAN2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire universitar (doctorat, de

lunga si scurta durata) in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - URBAN 0,0 2,1 9,6 45,9 23,8 18,8 9,3 19,9 7,4 13,7 20,1 19,6 24,02.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I),

profesional si posliceal in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - URBAN 59,1 50,3 45,8 44,2 32,6 35,7 65,8 72,8 64,8 69,2 55,3 73,0 76,0

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire gimnazial, primar si farascoala absolvita in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - URBAN 40,9 47,6 44,6 9,9 43,6 45,5 24,9 7,3 27,8 17,1 24,6 7,4 -

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste dupa NIVEL DE EDUCATIE - RURAL2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire universitar (doctorat, de

lunga si scurta durata) in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - RURAL 0,0 0,5 2,6 2,3 0,2 0,7 1,0 0,5 0,0 0,0 0,0 1,7 2,12.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire liceal (inclusiv treapa I),

profesional si posliceal in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - RURAL 22,1 20,5 16,3 11,8 13,6 17,3 23,3 37,8 41,5 48,1 38,5 51,4 43,3

2.1.1 Ponderea membrilor societatilor agricole sau cooperatiste cu nivel de instruire gimnazial, primar si farascoala absolvita in total membri ai societatilor agricole sau cooperatiste - RURAL 77,9 79,0 81,1 85,9 86,2 82,0 75,7 61,7 58,5 51,9 61,5 46,9 54,6

74 2.1.2 Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani - TOTAL 70,6 70,6 69,0 68,7 68,6 67,5 63,6 62,4 63,2 62,4 63,7 63,0 62,975 2.1.2 Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani - MASCULIN 77,9 77,6 76,3 75,6 75,4 73,9 70,7 69,6 70,2 69,5 70,8 70,1 70,676 2.1.2 Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani - FEMININ 63,5 63,6 61,9 61,8 61,9 61,1 56,7 55,3 56,2 55,3 56,6 56,0 55,277 2.1.2 Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani - URBAN 67,3 66,1 64,4 63,4 63,0 61,9 60,5 59,7 61,8 60,3 62,6 61,6 61,778 2.1.2 Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani - RURAL 75,0 76,6 75,3 75,9 76,4 75,4 67,8 66,0 65,1 65,3 65,2 65,1 64,579 2.1.3 Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani - TOTAL 65,5 65,9 64,3 63,5 63,2 62,6 58,0 57,8 57,9 57,7 58,8 58,8 59,080 2.1.3 Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani- MASCULIN 72,6 72,8 70,9 69,5 69,1 68,2 64,1 64,1 63,6 63,9 64,7 64,8 65,781 2.1.3 Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani - FEMININ 58,4 59,2 57,7 57,5 57,5 57,1 52,0 51,5 52,1 51,5 53,0 52,8 52,582 2.1.3 Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani - URBAN 61,1 60,4 51,4 56,8 55,8 55,3 53,7 54,0 55,9 55,0 57,2 56,8 57,583 2.1.3 Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani - RURAL 71,3 73,4 72,2 72,7 73,5 72,8 63,7 62,9 60,6 61,6 61,1 61,5 61,284 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - TOTAL 37,3 38,3 39,4 41,2 42,2 41,8 35,9 35,2 31,0 31,6 30,5 29,5 28,885 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - MASCULIN 33,2 34,3 35,9 38,0 39,5 39,1 33,7 33,5 30,0 30,5 29,8 28,3 27,486 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - FEMININ 42,2 43,2 43,6 44,9 45,4 44,9 38,5 37,2 32,2 33,0 31,4 31,0 30,487 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 1 (N-E) - - - 54,9 55,4 55,3 50,6 50,8 47,5 47,6 47,7 48,7 47,888 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 2 (S-E) - - - 41,1 44,7 42,6 37,2 37,2 32,8 32,8 32,5 30,6 27,789 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 3 (S) - - - 47,2 47,7 48,5 43,1 41,3 37,2 37,2 35,4 33,5 33,390 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 4 (S-V) - - - 55,5 57,8 57,1 49,5 47,7 47,5 48,5 46,4 43,9 44,891 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 5 (V) - - - 37,4 37,8 34,3 27,4 27,3 20,7 20,1 18,7 18,3 18,192 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 6 (N-V) - - - 40,3 40,2 40,5 33,5 32,7 26,8 28,9 29,4 27,1 25,993 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 7 (CENTRU) - - - 28,7 28,9 28,6 25,1 24,5 16,2 18,3 16,8 16,1 15,294 2.2.3 Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie - REGIUNEA 8 (BUCURESTI) - - - 5,9 5,6 4,6 2,6 1,6 1,5 1,5 2,1 1,3 1,5

Sursa: Forta de Munca in Romania - Ocupare si Somaj - AMIGO 1996-2008.(1) Incepand cu anul 2002, datele au fost estimate pe baza rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.

(2) Date anuale. Sursa: EUROSTAT.(*) Date provizorii.

4

Indicatori terţiari referitori la transferurile sociale, calculaţi de INS

Nr crt Nr conformM.O. Indicator Nivel de

agregare 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

1 1.2.6. Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat(exclusiv pensia de agricultor) si castigul salarial mediu Total 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4

2 1.2.7. Raportul dintre pensia medie de asig. sociale agricultori sipensia medie de asigurari sociale de stat Total 0,2 0,2 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2

3 1.2.8. Indicele pensiei medii reale de asigurari sociale de stat (fatade anul anterior), % Total 111,6 102,8 79,7 97,9 95,8 93,2 105,9

Nr crtNr conform

M.O. IndicatorNivel deagregare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 1.2.6.Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat(exclusiv pensia de agricultor) si castigul salarial mediu Total 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5*)

2 1.2.7.Raportul dintre pensia medie de asig. sociale agricultori sipensia medie de asigurari sociale de stat Total 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

3 1.2.8.Indicele pensiei medii reale de asigurari sociale de stat (fatade anul anterior), % Total 103,4 107,2 111,7 108,1 109,2 122,8 134,1

*) date provizorii

INDICATORI TERŢIARI1 Resurse

1.2 Transferuri sociale

5

Indicatori terţiari referitori la piaţa muncii, calculaţi de INS

Nr.crt.Nr

conformM.O.

Indicator Nivel deagregare 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

1 2.2.1Indicele castigului salarial real(fata de anul anterior), % Total 112,5 109,4 77,2 104,0 97,5 104,3 105,0

2 2.2.2

Ponderea persoanelor cu castigurisalariale sub sau la nivelul salariuluiminim in totalul salariatilor, % Total 1,9 1,1 4,7 5,1 5,4 6,9 6,7

Nr.crt.Nr

conformM.O.

Indicator Nivel deagregare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 2.2.1Indicele castigului salarial real(fata de anul anterior), % Total 102,4 110,8 110,5 114,3 109,0 114,7 114,0*

2 2.2.2

Ponderea persoanelor cu castigurisalariale sub sau la nivelul salariuluiminim in totalul salariatilor, % Total 9,3 13,0 12,6 10,4 8,4 2,0 4,9

*)Date provizorii

INDICATORI TERTIARI2 Piaţa muncii

2.2 Excluziunea persoanelor ocupate

6

Indicatori terţiari referitori la educaţie, calculaţi de INS

Total Feminin Masculin Urban Rural elevi 3-23 ani elevi 3-23 ani elevi 3-23 ani elevi 3-23 ani elevi 3-23 ani

Total 64.8 67.0 62.8 83.6 44.11. Nord - Est 60.3 62.4 58.2 82.4 45.4 Bacău 56.3 57.9 54.8 75.9 42.5 Botoşani 56.4 58.0 54.9 66.2 49.5 Iaşi 70.0 74.1 66.0 102.6 45.4 Neamţ 53.5 54.5 52.6 75.6 41.9 Suceava 61.2 62.9 59.5 84.3 45.3 Vaslui 58.0 59.9 56.3 71.3 49.82. Sud - Est 59.1 60.4 57.7 73.3 43.7 Brăila 55.6 56.9 54.3 60.7 47.0 Buzău 58.1 59.0 57.2 75.8 46.0 Constanţa 67.1 68.2 66.0 79.6 44.1 Galaţi 61.2 63.0 59.5 78.1 43.4 Tulcea 51.6 52.5 50.7 61.7 42.2 Vrancea 50.3 52.1 48.5 67.5 40.53. Sud - Muntenia 58.7 59.5 57.8 80.6 43.9 Argeş 66.9 68.2 65.6 92.0 44.8 Călăraşi 53.1 53.2 53.1 67.3 44.4 Dâmboviţa 57.5 58.2 56.8 96.0 41.4 Giurgiu 51.6 52.1 51.1 64.6 45.6 Ialomiţa 55.2 55.6 54.9 66.3 45.9 Prahova 59.9 61.1 58.7 79.2 42.8 Teleorman 57.2 58.3 56.2 78.0 45.64. Sud - Vest - Oltenia 63.2 64.3 62.2 82.7 44.9 Dolj 68.4 69.6 67.2 86.9 46.9 Gorj 63.4 63.9 62.9 83.0 45.9 Mehedinţi 60.6 61.8 59.6 78.4 43.8 Olt 58.4 59.6 57.2 75.8 45.1 Vâlcea 61.6 62.6 60.7 84.7 41.25. Vest 65.2 67.2 63.4 79.8 41.7 Arad 64.3 66.3 62.3 85.7 40.7 Caraş-Severin 56.7 57.6 55.8 67.2 43.0 Hunedoara 60.6 61.7 59.7 65.5 41.7 Timiş 72.8 75.8 70.0 94.6 41.86. Nord - Vest 66.3 68.4 64.3 87.0 44.0 Bihor 68.0 69.7 66.5 93.6 44.6 Bistriţa-Năsăud 58.5 59.8 57.2 79.1 47.2 Cluj 83.0 86.9 79.2 103.1 40.6 Maramureş 58.4 60.1 56.8 69.4 43.1 Satu Mare 57.5 58.5 56.6 78.5 41.5 Sălaj 60.7 61.4 60.0 77.2 48.47. Centru 64.1 66.1 62.2 80.9 42.7 Alba 61.9 63.1 60.9 76.8 42.0 Braşov 67.4 69.1 65.7 79.3 40.6 Covasna 59.0 60.2 57.8 78.8 41.8 Harghita 62.6 64.5 60.7 82.8 47.7 Mureş 63.6 66.1 61.1 85.1 42.9 Sibiu 66.0 68.9 63.3 82.1 40.38. Bucureşti - Ilfov 93.8 100.5 87.3 98.4 46.5 Ilfov 45.4 44.8 46.0 43.8 46.5 Municipiul Bucureşti 102.7 110.7 95.0 102.7 -

INDICATORI TERŢIARI4. Educaţie

4.1.1 Rata netă de cuprindere în învăţământ în anul şcolar/universitar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

1


Total Feminin Masculin Urban Ruralcopii 3-6 ani copii 3-6 ani copii 3-6 ani copii 3-6 ani copii 3-6 ani


4.1.2 Rata netă de cuprindere în învăţământul preşcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

2




Inclusiv învăţământul special

4.1.3 Rata netă de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazialîn anul şcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

3


Total Feminin Masculin Urban Ruralelevi 7-10 ani elevi 7-10 ani elevi 7-10 ani elevi 7-10 ani elevi 7-10 ani



4.1.4 Rata netă de cuprindere în învăţământul primar în anul şcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

4





4.1.5 Rata netă de cuprindere în învăţământul gimnazial în anul şcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

5




Invăţământul primar, gimnazial, clasele IX-X liceal, anul I-II profesional

4.1.6 Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu în anul şcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

6



Total 71.9 73.1 70.7 129.6 13.ian1. Nord - Est 69.7 71.8 67.6 153.2 17.feb Bacău 65.7 67.0 64.5 144.8 11.sep Botoşani 68.4 71.5 65.4 127.0 23.apr Iaşi 72.0 76.3 67.8 158.6 21.feb Neamţ 67.6 68.0 67.2 174.5 16.mar Suceava 73.4 74.2 72.6 159.9 14.mai Vaslui 69.9 73.1 66.9 153.3 18.mai2. Sud - Est 71.5 72.3 70.7 131.7 12.ian Brăila 67.2 70.6 63.8 104.1 10.sep Buzău 74.2 74.7 73.7 166.0 09.sep Constanţa 82.7 79.9 85.4 120.4 19.feb Galaţi 70.4 73.2 67.7 134.1 10.apr Tulcea 60.0 60.1 59.9 118.2 10.mar Vrancea 62.5 64.4 60.7 163.0 11.iul3. Sud - Muntenia 71.5 72.1 70.9 164.0 12.0 Argeş 77.3 77.2 77.4 155.8 10.mai Călăraşi 61.4 61.7 61.0 150.9 06.aug Dâmboviţa 70.1 69.8 70.3 210.1 13.aug Giurgiu 48.2 49.2 47.3 136.0 08.feb Ialomiţa 74.7 75.6 73.9 148.2 11.iul Prahova 77.3 79.1 75.6 158.0 13.sep Teleorman 75.4 75.6 75.3 187.1 14.aug4. Sud - Vest - Oltenia 73.2 73.6 72.9 138.1 12.mar Dolj 72.6 73.4 71.8 127.6 13.ian Gorj 78.3 78.4 78.2 138.0 20.aug Mehedinţi 71.7 71.1 72.3 130.9 12.iun Olt 66.5 67.4 65.7 141.8 08.mar Vâlcea 78.2 78.2 78.2 159.8 07.apr5. Vest 71.1 72.3 70.0 111.6 09.sep Arad 69.5 71.5 67.7 123.6 10.sep Caraş-Severin 64.4 65.5 63.3 107.4 10.mai Hunedoara 73.2 74.2 72.2 87.6 17.iun Timiş 74.0 74.8 73.2 131.0 06.mai6. Nord - Vest 71.2 72.0 70.4 127.7 12.aug Bihor 71.3 72.2 70.4 137.6 12.feb Bistriţa-Năsăud 69.6 71.1 68.1 151.0 23.iun Cluj 74.3 75.3 73.3 110.6 02.apr Maramureş 70.2 71.1 69.5 113.0 13.0 Satu Mare 68.6 69.6 67.7 151.6 09.mar Sălaj 71.7 70.8 72.6 142.8 17.feb7. Centru 67.9 69.1 66.8 116.9 07.ian Alba 75.1 73.9 76.3 128.9 02.iun Braşov 65.2 65.9 64.5 90.9 11.feb Covasna 67.1 67.8 66.4 143.1 0.3 Harghita 75.0 78.2 72.1 157.6 14.aug Mureş 65.5 66.6 64.5 127.0 06.ian Sibiu 63.5 66.4 60.7 101.8 05.feb8. Bucureşti - Ilfov 85.1 88.0 82.4 91.8 31.6 Ilfov 32.1 30.sep 33.2 32.7 31.6 Municipiul Bucureşti 97.8 101.5 94.2 97.8 -

REGIUNE / JUDET

în anul şcolar 2008/20094.1.7 Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior clasele IX-X (anul I-II)

7



Total 68.4 70.2 66.7 119.6 10.sep1. Nord - Est 63.9 66.9 61.1 136.4 12.sep Bacău 60.4 63.1 57.7 129.2 08.mai Botoşani 62.2 66.3 58.2 112.7 18.sep Iaşi 64.5 68.8 60.4 138.8 14.aug Neamţ 63.2 64.5 62.0 154.6 13.ian Suceava 68.2 70.3 66.0 146.7 10.apr Vaslui 64.3 67.6 61.1 134.5 14.iun2. Sud - Est 65.5 67.2 63.9 116.5 09.apr Brăila 62.5 64.8 60.2 94.2 07.mai Buzău 69.6 70.4 68.9 153.5 08.ian Constanţa 73.6 73.4 73.9 105.7 14.sep Galaţi 64.2 66.6 61.9 117.1 07.aug Tulcea 57.4 59.1 55.7 109.7 07.feb Vrancea 56.4 60.4 52.7 138.0 09.ian3. Sud - Muntenia 67.4 68.3 66.6 148.3 10.ian Argeş 77.0 78.6 75.5 145.8 11.sep Călăraşi 56.9 55.8 57.9 134.4 04.sep Dâmboviţa 64.7 65.2 64.3 187.6 10.iul Giurgiu 43.3 44.8 41.8 118.5 07.feb Ialomiţa 67.9 69.0 66.8 132.0 07.iul Prahova 73.9 74.9 72.9 144.8 12.0 Teleorman 68.4 69.6 67.3 163.3 11.mai4. Sud - Vest - Oltenia 71.6 72.4 70.9 131.0 11.0 Dolj 69.4 70.1 68.6 117.3 11.iul Gorj 75.8 75.7 75.9 132.5 19.iul Mehedinţi 69.9 71.7 68.1 123.4 11.sep Olt 67.4 68.0 66.7 140.2 06.iun Vâlcea 77.3 78.0 76.6 151.5 06.ian5. Vest 70.3 71.7 69.0 108.5 09.mai Arad 67.8 69.5 66.1 119.8 09.feb Caraş-Severin 65.0 65.3 64.8 105.3 10.iun Hunedoara 74.5 77.1 71.9 88.7 18.0 Timiş 71.8 72.6 71.0 122.2 06.iun6. Nord - Vest 69.5 71.2 68.0 121.7 11.feb Bihor 70.8 71.9 69.7 133.3 10.sep Bistriţa-Năsăud 67.8 70.1 65.6 144.1 21.iul Cluj 73.2 74.5 71.9 105.9 02.apr Maramureş 67.4 69.4 65.6 108.0 09.iun Satu Mare 65.4 67.3 63.6 141.7 06.sep Sălaj 71.2 72.5 69.9 134.2 17.iun7. Centru 66.0 68.0 64.2 111.0 06.iun Alba 73.3 73.8 72.9 123.3 02.aug Braşov 62.9 64.8 61.1 86.3 09.iun Covasna 62.4 64.6 60.3 129.0 0.3 Harghita 72.3 75.7 69.0 147.5 14.feb Mureş 64.3 66.1 62.6 121.7 05.sep Sibiu 63.4 65.9 61.0 99.9 04.ian8. Bucureşti - Ilfov 80.2 82.7 77.8 85.9 30.iun Ilfov 30.iun 29.mai 31.6 30.iun 30.iun Municipiul Bucureşti 91.1 94.1 88.2 91.1 -

Invăţământul liceal şi profesional

REGIUNE / JUDET

4.1.8 Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior în anul şcolar 2008/2009

8



Total 56.4 59.2 53.8 97.2 06.iul1. Nord - Est 49.2 53.3 45.4 105.6 05.iun Bacău 48.4 52.6 44.4 103.3 03.apr Botoşani 45.8 50.6 41.2 83.8 10.0 Iaşi 49.1 53.9 44.5 108.8 04.sep Neamţ 47.9 50.1 45.8 114.6 06.sep Suceava 53.5 57.3 49.9 115.9 04.mai Vaslui 49.0 53.1 44.9 102.0 06.iun2. Sud - Est 53.8 56.6 51.2 93.9 05.apr Brăila 48.9 52.0 45.8 73.4 01.aug Buzău 57.9 58.5 57.4 126.3 05.iul Constanţa 63.4 65.1 61.8 90.6 10.mai Galaţi 50.8 54.2 47.5 90.4 03.sep Tulcea 46.0 49.0 43.2 86.9 03.ian Vrancea 45.3 50.8 40.2 107.7 04.aug3. Sud - Muntenia 55.7 57.5 54.0 119.7 06.iun Argeş 65.5 68.4 62.8 119.5 09.mai Călăraşi 43.7 43.6 43.8 101.2 02.ian Dâmboviţa 54.2 55.4 53.1 154.8 06.mai Giurgiu 34.8 37.7 31.9 92.0 06.feb Ialomiţa 57.4 59.3 55.6 112.1 2.0 Prahova 61.7 62.7 60.6 117.9 8.0 Teleorman 53.5 56.9 50.3 124.2 07.ian4. Sud - Vest - Oltenia 60.9 62.4 59.4 109.5 07.mai Dolj 56.3 57.4 55.3 93.4 07.feb Gorj 64.2 65.3 63.2 111.8 15.sep Mehedinţi 58.9 62.4 55.5 102.0 08.aug Olt 58.9 60.2 57.6 121.1 03.apr Vâlcea 68.8 70.2 67.4 131.3 03.iun5. Vest 61.3 63.3 59.5 93.3 07.sep Arad 59.0 60.3 57.7 103.9 06.aug Caraş-Severin 56.3 56.6 56.0 89.1 08.sep Hunedoara 65.3 69.9 60.9 77.4 15.sep Timiş 62.6 63.9 61.3 103.5 05.aug6. Nord - Vest 58.6 61.2 56.0 101.2 07.mai Bihor 61.6 62.9 60.3 113.6 08.mai Bistriţa-Năsăud 56.0 58.6 53.6 119.6 15.apr Cluj 62.2 64.6 59.8 88.1 01.sep Maramureş 54.8 58.6 51.0 87.9 04.aug Satu Mare 53.0 55.9 50.3 115.6 02.feb Sălaj 62.4 66.3 58.9 113.7 14.aug7. Centru 55.4 58.7 52.3 91.8 04.aug Alba 64.4 66.4 62.5 106.5 02.mai Braşov 52.1 55.5 48.9 70.9 06.mai Covasna 50.7 54.6 47.0 102.6 0.0 Harghita 61.4 66.0 57.0 122.9 11.iun Mureş 54.3 56.8 52.0 101.2 04.iun Sibiu 51.4 55.5 47.6 80.4 01.mai8. Bucureşti - Ilfov 64.7 67.7 61.9 68.9 25.mar Ilfov 25.mar 24.iun 26.0 25.mar 25.mar Municipiul Bucureşti 72.9 76.3 69.5 72.9 -

4.1.9 Rata netă de cuprindere în învăţământul secundar superior, în anul şcolar 2008/2009

REGIUNE / JUDET

9


REGIUNE / JUDET Total Feminin Masculin Urban RuralTotal 71.2 78.3 63.5 75.4 0.51. Nord - Est 51.6 55.7 47.0 55.3 0.1 Bacău 32.3 34.4 29.iul 34.2 - Botoşani 02.sep 5.0 0.4 03.ian - Iaşi 159.1 167.4 149.5 167.4 - Neamţ 05.iun 07.apr 03.iun 6.0 0.4 Suceava 37.9 43.4 31.iul 39.9 - Vaslui 0.1 0.2 0.1 0.1 -2. Sud - Est 42.9 48.1 37.2 44.7 - Brăila 11.iul 13.iul 09.mai 11.iul - Buzău 10.mai 15.ian 05.iul 11.ian - Constanţa 75.6 82.7 68.3 81.1 - Galaţi 63.6 70.0 56.6 64.7 - Tulcea 07.ian 12.sep 0.5 07.feb - Vrancea 07.iul 11.iun 03.apr 08.feb -3. Sud - Muntenia 29.iul 32.8 26.iun 31.6 0.8 Argeş 57.0 58.0 55.9 61.7 - Călăraşi 03.mai 04.apr 02.iun 03.iul - Dâmboviţa 45.1 49.6 40.3 47.8 5.0 Giurgiu 01.ian 2.0 0.0 01.ian - Ialomiţa 07.iun 10.mar 5.0 07.aug - Prahova 27.iul 30.sep 24.mar 29.iun - Teleorman 09.mai 16.0 03.feb 10.0 -4. Sud - Vest - Oltenia 38.1 42.5 33.7 41.2 - Dolj 98.6 98.8 98.3 104.4 - Gorj 20.iun 25.sep 16.0 24.ian - Mehedinţi 16.mai 16.sep 16.ian 18.aug - Olt 08.aug 16.mai 1.0 09.feb - Vâlcea 16.iun 21.feb 11.iul 16.aug -5. Vest 81.4 88.6 73.8 85.3 - Arad 84.5 93.3 75.1 89.0 - Caraş-Severin 25.aug 28.mar 23.apr 26.sep - Hunedoara 21.aug 14.iul 29.mar 22.aug - Timiş 147.3 166.4 127.8 154.8 -6. Nord - Vest 78.2 87.2 68.3 84.2 - Bihor 62.6 71.0 54.3 72.9 - Bistriţa-Năsăud 14.mar 17.mai 10.iun 17.ian - Cluj 229.2 251.3 204.0 231.9 - Maramureş 27.ian 30.ian 23.sep 27.iun - Satu Mare 10.apr 12.0 08.iun 10.apr - Sălaj 05.iul 06.iun 04.iul 06.mai -7. Centru 63.3 68.4 57.9 65.8 01.ian Alba 32.3 37.2 26.sep 32.3 - Braşov 114.1 116.9 111.2 118.7 04.apr Covasna 10.feb 12.sep 07.mar 10.feb - Harghita 12.mar 15.iun 08.apr 14.ian - Mureş 57.1 67.7 46.2 59.9 - Sibiu 101.1 109.1 92.1 101.1 -8. Bucureşti - Ilfov 191.4 210.1 171.2 200.9 02.iul Ilfov 01.aug 02.feb 01.apr - 02.iul Municipiul Bucureşti 206.3 223.6 187.1 206.3 -

pentru calculul indicatorului s-a utilizat promotia curenta a anului I din învăţământul postliceal şi a anului I de facultate

4.1.10 Rata de tranziţie în învăţământul post-secundar non-tertiar/tertiar în anulşcolar 2008/2009

10

Indicatori referitori la sănătate, calculţi de INS

Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural

1995 99,1 99,7 98,6 99,0 99,7 98,6 98,8 99,6 98,0 98,9 99,4 98,5 98,8 99,6 98,4 99,4 99,6 99,2 99,4 99,9 99,0 99,3 99,7 98,8 99,7 99,9 98,81996 99,0 99,6 98,4 98,8 99,7 98,4 98,8 99,7 97,9 98,7 99,2 98,4 98,7 99,6 98,1 99,4 99,7 99,0 99,3 99,8 98,8 99,1 99,6 98,5 99,5 99,6 99,31997 99,0 99,6 98,5 98,8 99,6 98,4 98,7 99,5 97,9 98,8 99,5 98,4 98,7 99,6 98,1 99,5 99,6 99,2 99,4 99,8 99,0 99,2 99,7 98,6 99,7 99,8 99,01998 99,0 99,6 98,4 98,6 99,6 98,2 98,8 99,5 98,1 98,7 99,3 98,4 98,7 99,6 98,1 99,5 99,7 99,2 99,3 99,8 98,9 99,2 99,7 98,6 99,7 99,8 99,11999 99,0 99,7 98,5 98,8 99,5 98,4 98,7 99,5 98,0 98,8 99,5 98,4 98,8 99,6 98,1 99,5 99,7 99,3 99,2 99,8 98,6 99,3 99,7 98,8 99,8 99,8 99,32000 99,8 99,8 99,7 99,7 99,8 99,6 99,7 99,8 99,7 99,7 99,8 99,7 99,7 99,8 99,6 99,9 99,8 99,9 99,9 99,9 99,8 99,8 99,9 99,7 99,9 99,9 99,82001 99,7 99,8 99,6 99,6 99,7 99,6 99,7 99,8 99,5 99,7 99,8 99,7 99,6 99,7 99,4 99,8 99,9 99,8 99,8 99,9 99,7 99,7 99,8 99,6 99,8 99,9 99,72002 99,1 99,7 98,6 98,8 99,6 98,4 98,9 99,6 98,2 98,9 99,5 98,5 98,9 99,6 98,5 99,5 99,7 99,1 99,2 99,8 98,8 99,5 99,8 99,3 99,9 99,9 99,82003 99,2 99,7 98,7 98,9 99,7 98,5 99,2 99,7 98,7 98,8 99,5 98,4 98,8 99,5 98,2 99,6 99,8 99,4 99,4 99,8 99,0 99,5 99,9 99,2 99,9 99,9 99,62004 98,7 99,0 98,3 98,0 98,1 97,9 98,4 98,6 98,2 98,9 99,5 98,6 98,8 99,6 98,0 99,6 99,8 99,2 98,5 98,6 98,3 98,7 98,9 98,6 99,6 99,6 99,52005 98,1 98,2 98,0 97,1 96,9 97,2 98,3 98,3 98,2 98,6 98,9 98,4 98,4 99,2 97,7 98,8 98,8 98,8 97,6 97,4 97,9 98,6 98,5 98,8 98,3 98,1 99,62006 98,2 98,2 98,2 97,7 97,7 97,7 98,5 98,9 98,1 98,5 98,1 98,8 98,6 99,1 98,0 98,7 98,5 99,0 97,6 97,7 97,5 98,4 98,3 98,5 98,1 98,0 99,82007 98,8 99,1 98,5 98,4 99,2 97,9 98,9 99,1 98,7 98,6 98,2 98,8 98,7 99,5 97,8 99,3 99,2 99,5 98,6 99,2 98,0 99,5 99,7 99,2 99,0 98,9 99,62008 98,7 98,9 98,4 98,6 99,1 98,3 98,6 98,8 98,4 98,8 98,7 98,8 97,7 98,4 97,0 99,3 99,3 99,3 98,4 98,5 98,1 99,3 99,5 99,0 98,6 98,5 99,6

Nord-VestVestSud-Vest-OlteniaSud-MunteniaSud-Est

INDICATORI TERŢIARI5. EXCLUZIUNEA DE LA SĂNĂTATE

5.1 Drept şi acces la servicii de sănătate

Nord-EstTOTAL

Anu

l

5.1.1. Ponderea naşterilor asistate de personal calificat - la nivel de ţară şi pe regiuni -

Bucureşti-IlfovCentru

1

Indicatori referitori la sănătate, calculaţi de INS

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Incidenţa TBC 95 98,6 98,3 101,2 104,1 105,5 115,3 121,9 116,1 114,3

2005 20062) 20072) 20081)

Incidenţa TBC 103.3 94,5 87,8 87,3

1) Date provizorii

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

139,4 104,3 88 74 99,7 117,9 115,3 86,6 59,8 62,9

2005 2006 2007 20081)

51,7 36,2 31,8 22,5

1) Date provizorii

Incidenţahepatitei

2) Datele pentru anii 2006 si 2007 au fost modificate în anul 2009 conform datelor de la Ministerul Sănătăţii

INDICATORI TERŢIARI

5. Excluziunea de la sănătate

5.2 Mortalitate şi mobilitate

5.2.1 Incidenţa prin tuberculoză

5.2.1. Numărul de cazuri noi de tuberculoză, înregistrate într-un ance revin la 100.000 locuitori

5.2.2. Numărul de cazuri noi de hepatită virală, înregistrate într-un ance revin la 100.000 locuitori

Incidenţahepatitei

2


cazuri noi la 100.000 locuitoriRegiunea 2003 2004 2005 20062) 20072) 20081)

Total 116,1 114,3 103,3 94,5 87,8 87,3

Nord-Est 119,5 122,3 109,0 103,8 93,8 94,6

Bacău 113,0 129,6 109,9 104,8 94,7 93,2Botoşani 142,4 158,8 117,6 106,4 102,2 96,4Iaşi 119,1 119,4 126,3 115,0 108,0 105,9Neamţ 98,4 99,1 98,7 104,9 85,5 92,7Suceava 117,4 101,0 84,9 78,2 72,5 73,6Vaslui 136,8 141,1 118,3 117,4 101,6 109,6

Sud-Est 127,6 128,8 120,8 102,8 97,3 97,0

Brăila 105,3 110,6 98,3 85,4 74,4 80,6Buzău 97,8 91,4 91,3 73,9 70,8 71,8Constanţa 161,6 160,7 144,2 131,3 120,0 127,3Galaţi 136,9 141,0 143,4 119,3 121,9 106,6Tulcea 136,0 133,4 127,1 98,2 89,0 86,3Vrancea 105,2 113,4 97,0 79,9 76,7 79,2

Sud-Muntenia 121,7 117,7 102,7 98,1 90,3 91,6

Argeş 123,9 112,4 90,7 81,0 72,6 87,5Călăraşi 116,7 122,4 104,8 99,0 95,8 93,4Dâmboviţa 128,9 126,4 106,5 101,1 90,0 84,8Giurgiu 140,9 152,1 151,6 136,0 123,8 130,9Ialomiţa 100,4 110,2 98,4 102,0 95,0 84,9Prahova 102,2 95,4 82,3 86,8 78,0 72,8Teleorman 152,0 136,5 124,3 113,4 111,8 120,8

Sud-Vest Oltenia 135,0 132,5 128,7 114,3 105,4 109,8

Dolj 143,7 139,1 136,6 133,2 123,7 129,3Gorj 119,2 118,9 117,4 102,7 95,1 91,1Mehedinţi 140,9 131,1 126,4 114,1 115,5 112,8Olt 153,9 151,4 147,6 129,1 103,8 117,9Vâlcea 108,0 113,0 105,3 75,2 77,7 81,7

Vest 126,8 121,7 114,6 109,5 103,7 98,1

Arad 123,9 116,4 117,1 120,4 118,2 109,6Caraş-Severin 117,7 105,2 116,0 94,1 88,5 89,8Hunedoara 117,0 122,1 97,2 99,3 89,8 85,0Timiş 140,7 133,5 124,9 117,0 111,1 103,3

Nord-Vest 101,6 98,9 77,2 72,5 71,3 70,1

Bihor 104,5 98,3 81,9 68,2 72,5 65,6Bistriţa-Năsăud 82,1 71,3 62,7 62,3 51,2 56,5Cluj 80,7 75,9 56,9 56,0 55,8 48,3

5.2.1 Incidenţa prin tuberculoză

INDICATORI TERŢIARI5. Excluziunea de la sănătate5.2 Mortalitate şi mobilitate

3


cazuri noi la 100.000 locuitori5.2.1 Incidenţa prin tuberculoză


Maramureş 103,3 119,1 77,8 81,9 78,2 92,4Satu Mare 141,6 141,0 108,8 100,9 99,4 93,8Sălaj 114,0 94,8 92,8 80,0 81,4 77,9

Centru 75,7 74,4 68,7 60,5 53,2 56,2

Alba 92,1 77,6 78,3 75,3 60,6 69,8Braşov 73,9 68,3 62,3 51,0 46,8 46,3Covasna 36,5 40,2 42,4 32,6 35,8 33,2Harghita 48,0 40,5 45,3 38,6 37,2 27,7Mureş 103,8 115,9 99,1 90,5 72,4 88,9Sibiu 67,0 67,5 59,2 50,6 50,6 47,4

Bucureşti-Ilfov 122,4 116,2 108,0 95,4 90,0 80,8

Ilfov 177,3 165,3 142,9 123,1 143,5 122,0Municipiul Bucureşti 114,5 109,1 102,9 91,3 81,8 74,4

1) Date provizorii2) Datele pentru anii 2006 si 2007 au fost modificate in anul 2009conform datelor de la Ministerul Sanatatii

4


2005 2006 2007 2008

Cazuri noide TBC

Populatiastabila la

1 iulie 2005

Incidenta cazurilornoi la 100000

locuitori

Cazuri noide TBC2)

Populatiastabila la

1 iulie 2006


locuitori2)

Cazuri noide TBC2)

Populatiastabila la

1 iulie 2007


locuitori2)

Cazuri noide TBC1)

Populatiastabila la

1 iulie 2008


locuitori1)

TOTAL 22348 21623849 103,35 20397 21584365 94,50 18914 21537563 87,82 18774 21504442 87,30

Nord-Est 4071 3734546 109,01 3874 3732583 103,79 3496 3726642 93,81 3518 3719102 94,59

Bacău 795 723518 109,88 756 721411 104,79 682 719844 94,74 669 718125 93,16Botoşani 541 459900 117,63 486 456765 106,40 464 454167 102,17 435 451199 96,41Iaşi 1028 813943 126,30 948 824083 115,04 891 825100 107,99 875 826552 105,86Neamţ 563 570682 98,65 596 567908 104,95 484 566059 85,50 523 564291 92,68Suceava 599 705752 84,87 552 705730 78,22 512 705878 72,53 520 706407 73,61Vaslui 545 460751 118,29 536 456686 117,37 463 455594 101,63 496 452528 109,61

Sud-Est 3439 2846379 120,82 2916 2837834 102,75 2753 2830430 97,26 2734 2819565 96,97

Brăila 364 370428 98,26 314 367661 85,40 272 365628 74,39 292 362352 80,58Buzău 451 494052 91,29 363 490981 73,93 346 488763 70,79 348 484724 71,79Constanţa 1031 715148 144,17 941 716576 131,32 862 718330 120,00 917 720303 127,31Galaţi 890 620500 143,43 737 617979 119,26 749 614449 121,90 652 611590 106,61Tulcea 321 252485 127,14 247 251614 98,17 223 250641 88,97 215 249022 86,34Vrancea 382 393766 97,01 314 393023 79,89 301 392619 76,66 310 391574 79,17

Sud-Muntenia 3419 3329762 102,68 3248 3312342 98,06 2979 3300801 90,25 3008 3284525 91,58

Argeş 586 646320 90,67 522 644590 80,98 468 644236 72,64 563 643762 87,45Călăraşi 333 317652 104,83 313 316294 98,96 302 315187 95,82 293 313626 93,42Dâmboviţa 572 537090 106,50 541 535087 101,11 480 533330 90,00 450 530849 84,77Giurgiu 434 286208 151,64 387 284501 136,03 351 283408 123,85 370 282554 130,95Ialomiţa 288 292666 98,41 297 291178 102,00 276 290563 94,99 245 288725 84,86Prahova 681 827512 82,29 715 823509 86,82 640 821013 77,95 595 817632 72,77Teleorman 525 422314 124,32 473 417183 113,38 462 413064 111,85 492 407377 120,77

Sud-Vest Oltenia 2969 2306450 128,73 2622 2293895 114,30 2403 2279849 105,40 2483 2262274 109,76

Dolj 982 718874 136,60 954 715989 133,24 881 712187 123,70 916 708504 129,29Gorj 452 384852 117,45 394 383557 102,72 363 381643 95,12 345 378871 91,06Mehedinţi 384 303869 126,37 344 301515 114,09 345 298741 115,48 333 295248 112,79Olt 714 483674 147,62 619 479323 129,14 494 475702 103,85 555 470709 117,91Vâlcea 437 415181 105,26 311 413511 75,21 320 411576 77,75 334 408942 81,67

Vest 2213 1930458 114,64 2110 1927229 109,48 1996 1924442 103,72 1888 1925377 98,06

Arad 538 459286 117,14 552 458487 120,40 541 457713 118,20 501 457257 109,57Caraş-Severin 385 331876 116,01 311 330517 94,10 290 327579 88,53 292 325269 89,77Hunedoara 467 480459 97,20 474 477259 99,32 424 472284 89,78 398 468318 84,98Timiş 823 658837 124,92 773 660966 116,95 741 666866 111,12 697 674533 103,33

Nord-Vest 2112 2737400 77,15 1979 2730132 72,49 1942 2725563 71,25 1907 2722063 70,06

5.2.1 Incidenta cazurilor noi de TBC la 100000 locuitori


5


2005 2006 2007 2008

Cazuri noide TBC

Populatiastabila la

1 iulie 2005


locuitori

Cazuri noide TBC2)

Populatiastabila la

1 iulie 2006


locuitori2)

Cazuri noide TBC2)

Populatiastabila la

1 iulie 2007


locuitori2)

Cazuri noide TBC1)

Populatiastabila la

1 iulie 2008


locuitori1)

5.2.1 Incidenta cazurilor noi de TBC la 100000 locuitori


Bihor 488 595685 81,92 406 594982 68,24 431 594131 72,54 389 593431 65,55Bistriţa-Năsăud 199 317254 62,73 198 317685 62,33 162 316689 51,15 179 316787 56,50Cluj 395 694511 56,87 386 689523 55,98 386 692316 55,75 334 691989 48,27Maramureş 401 515610 77,77 422 515313 81,89 401 513000 78,17 473 511828 92,41Satu Mare 401 368702 108,76 371 367677 100,90 364 366270 99,38 343 365535 93,84Sălaj 228 245638 92,82 196 244952 80,02 198 243157 81,43 189 242493 77,94

Centru 1739 2530486 68,72 1530 2530818 60,45 1342 2523904 53,17 1419 2523510 56,23

Alba 297 379189 78,33 285 378614 75,27 228 376086 60,62 261 373928 69,80Braşov 371 595211 62,33 304 595758 51,03 278 593928 46,81 276 596642 46,26Covasna 95 223886 42,43 73 223770 32,62 80 223364 35,82 74 222978 33,19Harghita 148 326558 45,32 126 326347 38,61 121 325611 37,16 90 325089 27,68Mureş 578 583383 99,08 528 583210 90,53 421 581759 72,37 517 581267 88,94Sibiu 250 422259 59,21 214 423119 50,58 214 423156 50,57 201 423606 47,45

Bucureşti-Ilfov 2386 2208368 108,04 2118 2219532 95,43 2003 2225932 89,98 1817 2248026 80,83

Ilfov 405 283409 142,90 355 288296 123,14 422 294094 143,49 371 304045 122,02Mun. Bucureşti 1981 1924959 102,91 1763 1931236 91,29 1581 1931838 81,84 1446 1943981 74,38

1) Date provizorii2) Datele pentru anii 2006 si 2007 au fost modificate in anul 2009 conform datelor de la Ministerul Sanatatii

6


Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin1995

TOTAL 21,2 23,7 18,6 18,2 20,0 16,3 23,9 26,9 20,6NORD-EST 26,4 28,7 23,9 21,5 23,0 19,9 28,8 31,5 25,9SUD-EST 21,9 24,3 19,4 18,0 18,4 17,6 25,5 29,7 21,0SUD 23,0 25,8 20,0 20,7 23,1 18,0 24,4 27,4 21,2SUD-VEST 21,3 25,5 17,0 18,3 23,4 12,9 23,5 26,9 19,8VEST 19,9 23,6 16,0 21,3 24,6 17,8 17,8 22,1 13,1NORD-VEST 19,0 20,9 17,0 16,5 17,1 15,9 21,2 24,2 19,2CENTRU 15,8 17,2 14,3 14,8 16,0 13,5 16,9 18,5 15,1BUCURESTI 15,2 16,5 13,9 14,7 15,7 13,6 18,7 21,3 16,0

1996TOTAL 22,3 24,3 20,2 18,5 20,4 16,6 25,6 27,7 23,4NORD-EST 27,3 30,1 24,3 21,4 25,2 17,4 30,1 32,5 27,6SUD-EST 23,4 25,4 21,3 19,5 22,6 16,3 27,0 28,0 25,9SUD 24,3 26,5 22,0 21,6 22,4 20,6 26,0 29,0 22,9SUD-VEST 22,8 24,2 21,2 21,4 24,0 18,7 23,7 24,4 22,9VEST 21,8 24,6 18,8 20,1 21,7 18,5 24,5 29,4 19,1NORD-VEST 19,7 21,0 18,3 16,0 17,0 14,9 22,9 24,5 21,2CENTRU 16,4 17,6 15,1 13,3 13,9 12,7 19,7 21,7 17,6BUCURESTI 16,1 17,5 14,5 16,0 17,2 14,6 16,7 19,5 13,8

TOTAL 22,0 24,6 19,2 18,5 21,2 15,7 25,0 27,6 22,2NORD-EST 26,3 29,3 23,1 19,2 21,8 16,4 29,7 33,0 26,3SUD-EST 22,5 25,2 19,6 18,7 21,0 16,2 25,9 29,0 22,6SUD 23,2 24,8 21,4 20,7 23,0 18,1 24,7 25,9 23,5SUD-VEST 21,1 23,6 18,5 19,2 21,4 16,6 22,4 25,0 19,7VEST 21,3 24,6 17,8 21,2 25,0 17,3 21,5 24,0 18,7NORD-VEST 21,8 25,5 17,9 18,8 22,8 14,6 24,3 27,7 20,6CENTRU 18,2 20,5 15,6 16,1 18,1 13,8 20,4 23,0 17,6BUCURESTI 14,9 16,6 13,1 15,0 16,9 13,1 14,3 15,0 13,5



Total Urban Rural


5.2 Mortalitate şi morbiditate5.2.3 Mortalitatea infantila

7


Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin FemininTotal Urban Rural








8


Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin FemininTotal Urban Rural



2005Total 15,0 16,8 13,0 12,4 14,1 10,5 17,9 19,8 15,9NORD-EST 17,2 19,5 14,8 13,8 15,6 11,8 19,6 22,2 16,8SUD-EST 16,5 18,9 13,9 13,7 16,1 11,3 19,5 22,0 16,8SUD 16,5 18,7 14,1 13,8 15,5 12,0 18,3 20,9 15,6SUD-VEST 16,0 16,8 15,1 12,2 12,3 12,1 19,8 21,4 18,1VEST 13,9 15,8 12,0 13,5 15,1 11,7 14,7 17,0 12,3NORD-VEST 13,5 14,0 12,9 11,3 12,6 9,8 15,9 15,6 16,2CENTRU 14,0 16,4 11,4 12,3 15,8 8,5 16,2 17,3 15,1BUCURESTI 9,5 10,7 8,2 9,5 10,5 8,4 9,3 11,7 6,5



2008Total 11,0 12,4 9,5 8,5 9,5 7,4 14,0 15,9 12,0NORD-EST 11,1 11,7 10,5 8,1 8,4 7,8 13,3 14,2 12,4SUD-EST 13,0 15,5 10,4 10,4 12,8 7,9 15,8 18,5 13,1SUD 12,0 13,3 10,6 9,1 10,3 7,9 14,1 15,6 12,5SUD-VEST 11,3 14,1 8,3 8,1 9,3 6,7 14,8 19,2 9,9VEST 11,4 12,7 9,9 10,2 11,4 8,8 13,5 15,0 12,0NORD-VEST 10,9 12,9 8,9 8,6 9,5 7,7 13,6 16,7 10,3CENTRU 10,5 11,2 9,7 7,4 8 6,8 14,4 15,3 13,4BUCURESTI 7,0 7,8 6,0 6,9 7,8 6,0 7,1 8,4 5,8

9


5.3.1 Ponderea copiilor nascuti de mame adolescente *)

Anii Total Urban Rural1995 5,7 4,1 7,01996 5,4 3,9 6,71997 5,2 3,9 6,41998 4,8 3,6 5,91999 4,7 3,4 5,72000 4,6 3,3 5,72001 4,9 3,4 6,22002 5,0 3,5 6,42003 5,3 3,6 6,92004 5,6 3,8 7,52005 5,3 3,5 7,42006 5,2 3,5 7,22007 4,9 3,2 7,02008 4,7 3,1 6,7

*) Mame în vârstă de pâna la 18 ani


5.3 Viaţă sănătoasă

10


Totalpopulatieinscrisa1)

Populatiastabila1 iulie2003

%populatieiinscrise lamedicul de

familie1)




familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2005


familie1)




familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2007


familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2008


familie1)

Total 18794871 21733556 86,5 19066868 21673328 88,0 18957292 21623849 87,7 18714211 21584365 86,7 18209156 21537563 84,5 18024404 21504442 83,8

Nord-Est 3157921 3743819 84,4 3294728 3738601 88,1 3108012 3734546 83,2 3103049 3732583 83,1 2912462 3726642 78,2 2815360 3719102 75,7

Bacău 623215 725005 86,0 627603 722961 86,8 579458 723518 80,1 573267 721411 79,5 552198 719844 76,7 541309 718125 75,4Botoşani 333857 460825 72,4 335158 459195 73,0 337744 459900 73,4 333909 456765 73,1 311157 454167 68,5 314634 451199 69,7Iaşi2) 801149 816003 98,2 820511 821621 99,9 833347 813943 102,4 820039 824083 99,5 677822 825100 82,2 635630 826552 76,9Neamţ 420528 572255 73,5 543466 570367 95,3 411587 570682 72,1 404532 567908 71,2 407010 566059 71,9 416572 564291 73,8Suceava 554487 705547 78,6 528675 705202 75,0 506293 705752 71,7 520676 705730 73,8 509482 705878 72,2 456521 706407 64,6Vaslui 424685 464184 91,5 439315 459255 95,7 439583 460751 95,4 450626 456686 98,7 454793 455594 99,8 450694 452528 99,6

Sud-Est 2480030 2858687 86,8 2495200 2850318 87,5 2473058 2846379 86,9 2444247 2837834 86,1 2405836 2830430 85,0 2266918 2819565 80,4

Brăila 315143 374318 84,2 318051 371749 85,6 319448 370428 86,2 318247 367661 86,6 307313 365628 84,1 264455 362352 73,0Buzău 412939 498085 82,9 401080 495878 80,9 399203 494052 80,8 410227 490981 83,6 413722 488763 84,6 413364 484724 85,3Constanţa 661125 713563 92,7 669104 713825 93,7 628996 715148 88,0 603336 716576 84,2 597140 718330 83,1 610797 720303 84,8Galaţi 572470 622936 91,9 587633 621161 94,6 604254 620500 97,4 600216 617979 97,1 576003 614449 93,7 478147 611590 78,2Tulcea 225559 254455 88,6 226425 253419 89,3 226191 252485 89,6 222151 251614 88,3 216849 250641 86,5 218632 249022 87,8Vrancea 292794 395330 74,1 292907 394286 74,3 294966 393766 74,9 290070 393023 73,8 294809 392619 75,1 281523 391574 71,9

Sud-Muntenia 2898677 3358392 86,3 2888468 3342042 86,4 2855032 3329762 85,7 2819834 3312342 85,1 2812059 3300801 85,2 2827217 3284525 86,1

Argeş 632751 650502 97,3 628050 647437 97,0 629976 646320 97,5 629296 644590 97,6 627147 644236 97,3 624006 643762 96,9Călăraşi 265949 319701 83,2 270883 318588 85,0 234691 317652 73,9 236644 316294 74,8 241720 315187 76,7 247496 313626 78,9Dâmboviţa 428004 539322 79,4 440122 538126 81,8 443718 537090 82,6 446706 535087 83,5 449067 533330 84,2 437025 530849 82,3Giurgiu 218142 289484 75,4 207541 288018 72,1 209175 286208 73,1 213897 284501 75,2 209973 283408 74,1 213271 282554 75,5Ialomiţa 250449 293969 85,2 243449 293102 83,1 243159 292666 83,1 230500 291178 79,2 221590 290563 76,3 229347 288725 79,4Prahova 738976 832558 88,8 749191 829026 90,4 749177 827512 90,5 733356 823509 89,1 736655 821013 89,7 741885 817632 90,7Teleorman 364406 432856 84,2 349232 427745 81,6 345136 422314 81,7 329435 417183 79,0 325907 413064 78,9 334187 407377 82,0

Sud-Vest Oltenia 1939662 2329342 83,3 1981810 2317636 85,5 1992980 2306450 86,4 1978944 2293895 86,3 1839136 2279849 80,7 1848269 2262274 81,7

Dolj 557058 725342 76,8 579434 720554 80,4 574416 718874 79,9 573767 715989 80,1 580078 712187 81,5 571228 708504 80,6Gorj 355028 386890 91,8 361252 386097 93,6 364963 384852 94,8 360846 383557 94,1 303894 381643 79,6 321865 378871 85,0Mehedinţi 239710 307288 78,0 242357 305901 79,2 249271 303869 82,0 247738 301515 82,2 247205 298741 82,7 217283 295248 73,6Olt 447100 491359 91,0 450051 488176 92,2 452869 483674 93,6 452907 479323 94,5 364655 475702 76,7 385593 470709 81,9Vâlcea 340766 418463 81,4 348716 416908 83,6 351461 415181 84,7 343686 413511 83,1 343304 411576 83,4 352300 408942 86,1

Vest 1782623 1946647 91,6 1792697 1939514 92,4 1809944 1930458 93,8 1800845 1927229 93,4 1795354 1924442 93,3 1789853 1925377 93,0

Arad 447136 461744 96,8 447383 460466 97,2 448006 459286 97,5 445375 458487 97,1 450085 457713 98,3 450039 457257 98,4Caraş-Severin 287138 333860 86,0 284864 332688 85,6 287016 331876 86,5 284297 330517 86,0 275772 327579 84,2 274517 325269 84,4Hunedoara 461760 489872 94,3 463708 484767 95,7 460401 480459 95,8 449861 477259 94,3 442682 472284 93,7 436934 468318 93,3Timiş 586589 661171 88,7 596742 661593 90,2 614521 658837 93,3 621312 660966 94,0 626815 666866 94,0 628363 674533 93,2

2008

Rata de inscriere la medicul de familie in perioada 2003 - 2008

2007

Regiuni /Judete

2003 2005 20062004

11





familie1)




familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2005


familie1)




familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2007


familie1)


Populatiastabila

1 iulie 2008


familie1)

2008

Rata de inscriere la medicul de familie in perioada 2003 - 2008

2007

Regiuni /Judete

2003 2005 20062004

Nord-Vest 2514442 2744919 91,6 2526199 2738461 92,2 2526468 2737400 92,3 2404210 2730132 88,1 2260431 2725563 82,9 2295117 2722063 84,3

Bihor 551097 600262 91,8 557027 596961 93,3 566068 595685 95,0 565505 594982 95,0 508126 594131 85,5 515824 593431 86,9Bistriţa-Năsăud 308472 319090 96,7 305106 318558 95,8 289245 317254 91,2 253715 317685 79,9 244859 316689 77,3 248476 316787 78,4Cluj 605177 684383 88,4 612095 686825 89,1 612500 694511 88,2 588440 689523 85,3 560084 692316 80,9 553720 691989 80,0Maramureş 483746 519057 93,2 478384 516562 92,6 480994 515610 93,3 425549 515313 82,6 422498 513000 82,4 430313 511828 84,1Satu Mare 337187 372933 90,4 340955 371759 91,7 343477 368702 93,2 342076 367677 93,0 316351 366270 86,4 344657 365535 94,3Sălaj 228763 249194 91,8 232632 247796 93,9 234184 245638 95,3 228925 244952 93,5 208513 243157 85,8 202127 242493 83,4

Centru 2162929 2545271 85,0 2215225 2539160 87,2 2239736 2530486 88,5 2246419 2530818 88,8 2223871 2523904 88,1 2179817 2523510 86,4

Alba 285274 385514 74,0 305146 382971 79,7 314613 379189 83,0 311586 378614 82,3 302954 376086 80,6 300463 373928 80,4Braşov 448278 595777 75,2 464682 596140 77,9 462824 595211 77,8 468381 595758 78,6 455001 593928 76,6 454457 596642 76,2Covasna 198476 224922 88,2 202642 223878 90,5 205267 223886 91,7 207814 223770 92,9 202939 223364 90,9 202071 222978 90,6Harghita 313089 329344 95,1 317885 328547 96,8 312241 326558 95,6 309776 326347 94,9 311673 325611 95,7 267248 325089 82,2Mureş 527158 585990 90,0 527158 584089 90,3 541056 583383 92,7 537309 583210 92,1 540814 581759 93,0 546106 581267 94,0Sibiu 390654 423724 92,2 397712 423535 93,9 403735 422259 95,6 411553 423119 97,3 410490 423156 97,0 409472 423606 96,7

Bucureşti-Ilfov 1858587 2206479 84,2 1872541 2207596 84,8 1952062 2208368 88,4 1916663 2219532 86,4 1960007 2225932 88,1 2001853 2248026 89,0

Ilfov 256493 276864 92,6 261055 280037 93,2 264621 283409 93,4 265448 288296 92,1 270079 294094 91,8 273434 304045 89,9Mun.Bucureşti 1602094 1929615 83,0 1611486 1927559 83,6 1687441 1924959 87,7 1651215 1931236 85,5 1689928 1931838 87,5 1728419 1943981 88,9

1) exclusiv CASMTCT, CASAOPSNAJ2) populatia inscrisa la medicii de familie provine si din judete limitrofe; astfel, in anul 2005, in judetul Iasi rata de inscriere la medicul de familie este peste 100%

12

Indicatori terţiari privind ordinea publică, calculaţi de INS

1

INDICATORI TERŢIARI6. Ordine publică

6.1 Rata criminalităţii1) în anul 2008

Ratacriminalitatii1)

TOTALPersoane condamnate definitiv - total 171

din care, pentru:- infracţiuni contra persoanei 34- infracţiuni contra patrimoniului 69- infracţiuni contra autorităţilor 1

- infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială 6

- alte infracţiuni 62

URBANPersoane condamnate definitiv - total

180 din care, pentru:

- infracţiuni contra persoanei 25- infracţiuni contra patrimoniului 83- infracţiuni contra autorităţilor 1

- infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială 6


RURALPersoane condamnate definitiv - total 160

din care, pentru:- infracţiuni contra persoanei 45- infracţiuni contra patrimoniului 51- infracţiuni contra autorităţilor 1

- infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială

6


1) Numărul persoanelor condamnate definitiv la 100.000 locuitori


2


6.2 Rata criminalităţii juvenileRata minorilor condamnaţi definitiv1) pe tipuri de pedepse,

pe regiuni şi judeţe în anul 2008

Rata minorilor condamnaţi definitiv pe tipuri de pedepse:

Regiunea/Judeţul

Rataminorilor

condamnaţidefinitiv

Amendă Închisoare

Suspendareacondiţionatăa executăriipedepsei cuînchisoarea

Suspendareaexecutării

pedepsei subsupraveghere

Măsurieducative

Nord - Est 4,4 0,1 1,1 1,8 0,3 1,0

Bacău 4,7 0,2 1,0 1,9 0,0 1,6

Botoşani 7,1 0,0 1,9 3,1 0,7 1,4

Iaşi 3,9 0,1 1,1 1,6 0,4 0,6

Neamţ 3,5 0,1 1,0 1,6 0,3 0,6

Suceava 2,6 0,2 0,7 1,0 0,1 0,5

Vaslui 5,8 0,1 1,0 2,5 0,3 2,0

Sud – Est 5,5 0,2 1,3 2,8 0,4 0,8Brăila 6,0 0,1 2,1 3,3 0,1 0,4

Buzău 3,5 0,1 0,7 1,9 0,1 0,6

Constanţa 3,9 0,0 0,9 1,8 0,4 0,7

Galaţi 7,9 0,4 2,1 4,6 0,5 0,3

Tulcea 7,2 0,2 1,3 4,2 0,1 1,4

Vrancea 5,3 0,1 0,9 1,6 0,8 2,0

Sud – Muntenia 2,7 0,1 0,6 1,5 0,2 0,4Argeş 1,4 0,1 0,2 1,1 0,1 0,0

Călăraşi 5,8 0,2 0,8 2,7 0,5 1,6

Dâmboviţa 2,3 0,1 0,2 0,9 0,1 1,0

Giurgiu 1,5 0,0 0,5 0,7 0,1 0,2

Ialomiţa 4,1 0,1 0,8 2,9 0,2 0,1

Prahova 3,0 0,1 1,0 1,8 0,1 0,1

Teleorman 2,6 0,1 0,8 1,3 0,3 0,2

Sud – Vest Oltenia 2,5 0,1 0,6 1,3 0,3 0,2Dolj 3,5 0,0 1,2 2,0 0,1 0,2

Gorj 1,9 0,1 0,6 1,2 0,0 0,1

Mehedinţi 1,4 0,1 0,3 0,7 0,3 0,0

Olt 4,0 0,2 0,4 1,8 0,9 0,6

Vâlcea 0,9 0,0 0,2 0,3 0,3 0,2

Vest 3,1 0,1 0,7 1,4 0,3 0,6Arad 2,3 0,2 0,8 1,2 0,1 0,0

Caraş – Severin 1,8 0,1 0,8 0,8 0,1 0,1

Hunedoara 7,1 0,0 1,3 3,2 0,7 1,9

Timiş 1,3 0,1 0,1 0,7 0,2 0,2

Nord – Vest 4,2 0,1 1,1 1,5 0,4 1,0Bihor 2,4 0,2 1,0 0,7 0,0 0,4


3


Regiunea/Judeţul

Rataminorilor


Amendă Închisoare

Suspendareacondiţionatăa executăriipedepsei cuînchisoarea



Măsurieducative

Bistriţa – Năsăud 3,3 0,1 0,6 1,7 0,1 0,8

Cluj 5,8 0,2 2,0 2,4 0,8 0,4

Maramureş 4,5 0,3 1,0 1,4 0,1 1,8

Satu Mare 4,2 0,1 1,1 1,5 0,2 1,4

Sălaj 4,9 0,0 0,6 0,8 1,3 2,2

Centru 3,5 0,2 0,9 1,9 0,2 0,3Alba 4,3 0,2 1,6 1,2 0,4 0,8

Braşov 3,1 0,1 0,9 1,6 0,4 0,1

Covasna 1,4 0,0 0,2 0,8 0,1 0,3

Harghita 6,1 0,2 1,6 3,6 0,2 0,5

Mureş 3,2 0,3 0,6 2,4 0,0 0,0

Sibiu 2,9 0,1 0,3 1,6 0,3 0,6

Bucureşti - Ilfov 2,5 0,0 1,1 0,8 0,4 0,1Ilfov 1,2 0,0 0,5 0,4 0,4 0,0

Mun. Bucureşti 2,8 0,0 1,3 0,9 0,4 0,1

Total 3,7 0,1 0,9 1,7 0,3 0,6

1) Numărul minorilor (14-17 ani) condamnaţi definitiv la 1000 de locuitori (populaţia la 1 iulie 2008)


4


6.2 Rata minorilor condamnaţi definitiv1) pe tipuri de pedepse, pe judeţe în anul 2008


Nr.crt.

Judeţul

Rataminorilor


Amendă Închisoare

Suspendareacondiţionată a

executăriipedepsei cuînchisoarea



Măsurieducative

1 Alba 4,3 0,2 1,6 1,2 0,4 0,82 Arad 2,3 0,2 0,8 1,2 0,1 0,03 Arges 1,4 0,1 0,2 1,1 0,1 0,04 Bacau 4,7 0,2 1,0 1,9 0,0 1,65 Bihor 2,4 0,2 1,0 0,7 0,0 0,46 Bistrita Nasaud 3,3 0,1 0,6 1,7 0,1 0,87 Botosani 7,1 0,0 1,9 3,1 0,7 1,48 Brasov 3,1 0,1 0,9 1,6 0,4 0,19 Braila 6,0 0,1 2,1 3,3 0,1 0,4

10 Buzau 3,5 0,1 0,7 1,9 0,1 0,611 Caras Severin 1,8 0,1 0,8 0,8 0,1 0,151 Calarasi 5,8 0,2 0,8 2,7 0,5 1,612 Cluj 5,8 0,2 2,0 2,4 0,8 0,413 Constanta 3,9 0,0 0,9 1,8 0,4 0,714 Covasna 1,4 0,0 0,2 0,8 0,1 0,315 Dambovita 2,3 0,1 0,2 0,9 0,1 1,016 Dolj 3,5 0,0 1,2 2,0 0,1 0,217 Galati 7,9 0,4 2,1 4,6 0,5 0,352 Giurgiu 1,5 0,0 0,5 0,7 0,1 0,218 Gorj 1,9 0,1 0,6 1,2 0,0 0,119 Harghita 6,1 0,2 1,6 3,6 0,2 0,520 Hunedoara 7,1 0,0 1,3 3,2 0,7 1,921 Ialomita 4,1 0,1 0,8 2,9 0,2 0,122 Iasi 3,9 0,1 1,1 1,6 0,4 0,623 Ilfov 1,2 0,0 0,5 0,4 0,4 0,024 Maramures 4,5 0,3 1,0 1,4 0,1 1,825 Mehedinti 1,4 0,1 0,3 0,7 0,3 0,026 Mures 3,2 0,3 0,6 2,4 0,0 0,027 Neamt 3,5 0,1 1,0 1,6 0,3 0,628 Olt 4,0 0,2 0,4 1,8 0,9 0,629 Prahova 3,0 0,1 1,0 1,8 0,1 0,130 Satu Mare 4,2 0,1 1,1 1,5 0,2 1,431 Salaj 4,9 0,0 0,6 0,8 1,3 2,232 Sibiu 2,9 0,1 0,3 1,6 0,3 0,633 Suceava 2,6 0,2 0,7 1,0 0,1 0,534 Teleorman 2,6 0,1 0,8 1,3 0,3 0,235 Timis 1,3 0,1 0,1 0,7 0,2 0,236 Tulcea 7,2 0,2 1,3 4,2 0,1 1,437 Vaslui 5,8 0,1 1,0 2,5 0,3 2,038 Valcea 0,9 0,0 0,2 0,3 0,3 0,239 Vrancea 5,3 0,1 0,9 1,6 0,8 2,040 Mun.Bucuresti 2,8 0,0 1,3 0,9 0,4 0,1

Total 3,7 0,1 0,9 1,7 0,3 0,61) Numărul minorilor (14-17 ani) condamnaţi definitiv la 1000 de locuitori (populaţia la 1 iulie 2008)


5


6.2 Rata minorilor condamnaţi definitiv1) pe principalele tipuri de infracţiuni,

pe regiuni şi judeţe în anul 2008

Rata minorilor condamnaţi definitiv pe tipuri de infracţiuni:

Regiunea/Judeţul

Rata minorilorcondamnaţi

definitiv

Infracţiunicontra

persoanei

Infracţiunicontra

patrimoniului

Infracţiunicontra

autorităţilor

Infracţiunicare aducatingere

unor relaţiiprivind

convieţuireasocială

Alteinfracţiuni

Nord - Est 4,4 0,6 3,5 0,0 0,0 0,2Bacău 4,7 0,7 3,8 0,0 0,0 0,2Botoşani 7,1 0,7 6,0 0,0 0,1 0,3Iaşi 3,9 0,5 3,2 0,0 0,0 0,1Neamţ 3,5 0,4 3,0 0,0 0,0 0,1Suceava 2,6 0,6 1,9 0,0 0,0 0,2Vaslui 5,8 1,1 4,4 0,0 0,0 0,3

Sud – Est 5,5 0,7 4,5 0,0 0,0 0,3Brăila 6,0 0,9 4,8 0,1 0,1 0,1Buzău 3,5 0,7 2,3 0,0 0,1 0,4Constanţa 3,9 0,4 3,2 0,0 0,0 0,3Galaţi 7,9 1,0 6,5 0,0 0,0 0,4Tulcea 7,2 0,6 6,3 0,0 0,0 0,4Vrancea 5,3 0,4 4,8 0,0 0,0 0,2

Sud – Muntenia 2,7 0,4 2,1 0,0 0,0 0,2Argeş 1,4 0,4 0,8 0,0 0,0 0,3Călăraşi 5,8 0,6 4,7 0,0 0,0 0,5Dâmboviţa 2,3 0,4 1,4 0,0 0,0 0,4Giurgiu 1,5 0,5 0,8 0,0 0,0 0,1Ialomiţa 4,1 0,3 3,6 0,0 0,0 0,2Prahova 3,0 0,3 2,5 0,0 0,0 0,1Teleorman 2,6 0,6 1,9 0,0 0,0 0,1

Sud – Vest Oltenia 2,5 0,4 1,9 0,0 0,0 0,2Dolj 3,5 0,4 2,8 0,0 0,0 0,2Gorj 1,9 0,2 1,5 0,1 0,1 0,2Mehedinţi 1,4 0,3 0,9 0,0 0,0 0,1Olt 4,0 0,8 2,6 0,0 0,0 0,5Vâlcea 0,9 0,2 0,6 0,0 0,0 0,1

Vest 3,1 0,4 2,5 0,0 0,0 0,1Arad 2,3 0,4 1,7 0,0 0,0 0,1Caraş – Severin 1,8 0,1 1,6 0,0 0,0 0,1Hunedoara 7,1 0,8 6,1 0,0 0,0 0,2Timiş 1,3 0,4 0,9 0,0 0,0 0,1

Nord – Vest 4,2 0,4 3,4 0,0 0,0 0,3Bihor 2,4 0,2 2,0 0,0 0,0 0,1Bistriţa – Năsăud 3,3 0,4 2,2 0,0 0,0 0,7Cluj 5,8 0,6 5,0 0,0 0,1 0,1Maramureş 4,5 0,3 3,5 0,0 0,0 0,7Satu Mare 4,2 0,5 3,5 0,0 0,1 0,2


6


Regiunea/Judeţul

Rata minorilorcondamnaţi

definitiv

Infracţiunicontra

persoanei

Infracţiunicontra

patrimoniului

Infracţiunicontra

autorităţilor

Infracţiunicare aducatingere

unor relaţiiprivind

convieţuireasocială

Alteinfracţiuni

Sălaj 4,9 0,6 4,3 0,0 0,0 0,1Centru 3,5 0,4 2,8 0,0 0,0 0,2

Alba 4,3 0,6 3,6 0,0 0,0 0,1Braşov 3,1 0,3 2,6 0,0 0,0 0,2Covasna 1,4 0,1 1,1 0,0 0,0 0,2Harghita 6,1 0,3 5,3 0,0 0,0 0,5Mureş 3,2 0,4 2,5 0,0 0,0 0,3Sibiu 2,9 0,8 2,0 0,0 0,0 0,1

Bucureşti - Ilfov 2,5 0,1 2,2 0,0 0,1 0,1Ilfov 1,2 0,1 0,9 0,0 0,0 0,3Mun. Bucureşti 2,8 0,1 2,5 0,0 0,1 0,1

Total 3,7 0,5 3,0 0,0 0,0 0,2



7


6.2 Rata minorilor condamnaţi definitiv1) pe principalele tipuri de infracţiuni,pe judeţe în anul 2008


JudeţulRata minorilor


Infracţiunicontra

persoanei

Infracţiunicontra

patrimoniului

Infracţiunicontra

autorităţilor

Infracţiunicare aduc

atingere unorrelaţii privindconvieţuirea

socială

Alteinfracţiuni

Alba 4,3 0,6 3,6 0,0 0,0 0,1Arad 2,3 0,4 1,7 0,0 0,0 0,1Arges 1,4 0,4 0,8 0,0 0,0 0,3Bacau 4,7 0,7 3,8 0,0 0,0 0,2Bihor 2,4 0,2 2,0 0,0 0,0 0,1Bistrita Nasaud 3,3 0,4 2,2 0,0 0,0 0,7Botosani 7,1 0,7 6,0 0,0 0,1 0,3Brasov 3,1 0,3 2,6 0,0 0,0 0,2Braila 6,0 0,9 4,8 0,1 0,1 0,1Buzau 3,5 0,7 2,3 0,0 0,1 0,4Caras Severin 1,8 0,1 1,6 0,0 0,0 0,1Calarasi 5,8 0,6 4,7 0,0 0,0 0,5Cluj 5,8 0,6 5,0 0,0 0,1 0,1Constanta 3,9 0,4 3,2 0,0 0,0 0,3Covasna 1,4 0,1 1,1 0,0 0,0 0,2Dambovita 2,3 0,4 1,4 0,0 0,0 0,4Dolj 3,5 0,4 2,8 0,0 0,0 0,2Galati 7,9 1,0 6,5 0,0 0,0 0,4Giurgiu 1,5 0,5 0,8 0,0 0,0 0,1Gorj 1,9 0,2 1,5 0,1 0,1 0,2Harghita 6,1 0,3 5,3 0,0 0,0 0,5Hunedoara 7,1 0,8 6,1 0,0 0,0 0,2Ialomita 4,1 0,3 3,6 0,0 0,0 0,2Iasi 3,9 0,5 3,2 0,0 0,0 0,1Ilfov 1,2 0,1 0,9 0,0 0,0 0,3Maramures 4,5 0,3 3,5 0,0 0,0 0,7Mehedinti 1,4 0,3 0,9 0,0 0,0 0,1Mures 3,2 0,4 2,5 0,0 0,0 0,3Neamt 3,5 0,4 3,0 0,0 0,0 0,1Olt 4,0 0,8 2,6 0,0 0,0 0,5Prahova 3,0 0,3 2,5 0,0 0,0 0,1Satu Mare 4,2 0,5 3,5 0,0 0,1 0,2Salaj 4,9 0,6 4,3 0,0 0,0 0,1Sibiu 2,9 0,8 2,0 0,0 0,0 0,1Suceava 2,6 0,6 1,9 0,0 0,0 0,2Teleorman 2,6 0,6 1,9 0,0 0,0 0,1Timis 1,3 0,4 0,9 0,0 0,0 0,1Tulcea 7,2 0,6 6,3 0,0 0,0 0,4Vaslui 5,8 1,1 4,4 0,0 0,0 0,3Valcea 0,9 0,2 0,6 0,0 0,0 0,1Vrancea 5,3 0,4 4,8 0,0 0,0 0,2Mun.Bucuresti 2,8 0,1 2,5 0,0 0,1 0,1Total 3,7 0,5 3,0 0,0 0,0 0,2



8


6.3 RATA INFRACŢIONALITĂŢII1) în anul 2008

Rata criminalităţii pe tipuri de infracţiuni

Naţional / medii derezidenţă

Ratacriminalităţii

Infracţiunicontra

persoanei

Infracţiunicontra

patrimoniului

Infracţiuni defals

Infracţiuniîncriminate de

legi speciale

TOTAL 1345 445 414 89 264

Săvârşite înmediul urban 1481 381 503 138 309

Săvârşite în mediul rural 1174 524 304 29 204

1) Numărul infracţiunilor săvârşite la 100000 locuitori (populaţia la 1 iulie 2008)

Anexa 3

Reprezentarea grafică a indicatorilor privindsărăcia absolută din anul 2008

Direcţia Programe Incluziune Socială1

Reprezentarea grafică a indicatorilor privind sărăcia absolutădin anul 2008

Rata sărăciei absolute - (%)

Gospodărie

Mediul de rezidenţă


7,7

1,5

rural

urban

6,7

6,0

5,6

3,9

3,8

3,7

2,1

0,7

Sud – Vest Oltenia

Nord - Est

Sud - Est

Nord - Vest

Centru

Sud - Muntenia

Vest

Bucureşti - Ilfov


Număr de copii (0-14 ani inclusiv) în gospodărie

Număr de membri în gospodărie

Nivel de educaţie al capului de gospodărie

25,3

14,7

6,0

4,4

3,4

4 copii şi peste

3 copii

2 copii

1 copil

fără copii

7,4

2,8

2,6

2,7

4 şi mai mulţimembri

3 membri

2 membri

1 membru

18,4

10,1

6,9

3,1

1,1

0,2

0,1

fără şcoală absolvită

educaţie primară, clasele 1-4

educaţie gimnazială, clasele 5-8

şcoală vocaţională / de ucenici

liceu, clasele 9 – 12

postliceal şi de maiştri

universitar, de termen scurt şi lung


Statutul ocupaţional al capului de gospodărie

Etnia capului de gospodărie

28,6

15,5

14,6

11,3

9,5

3,3

0,9

0,0

0,0

altul (bătrân, preşcolar, persoană întreţinută)

lucrător pe cont propriu în activităţi agricole (inclusivajutor familial)

şomer

casnic

lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole(inclusiv ajutor familial)

pensionar

salariat

elev, student

patron

28,5

7,9

3,7

1,6

romă

altă etnie

română

maghiară


Individ



9,8

2,3

rural

urban

8,5

7,9

7,1

5,7

5,2

4,4

3,4

1,1

Nord - Est


Sud - Est

Nord - Vest

Centru

Sud - Muntenia

Vest

Bucureşti - Ilfov


Sex

Statutul ocupaţional

5,3

6,0

1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0

Feminin

Masculin

15,8

13,7

13,1

10,1

8,9

6,3

3,0

1,0

0,0

lucrător pe cont propriu în activităţi agricole(inclusiv ajutor familial)

lucrător pe cont propriu în activităţi nonagricole(inclusiv ajutor familial)

şomer

casnic


elev, student

pensionar

salariat

patron



Nivel de educaţie

31 ,1

12 ,0

4 ,9

1 ,9

rom ă

a ltă e tnie

rom â nă

m a ghia ră

10,5

9,8

8,5

4,1

1,9

0,2

0,2

educaţie primară,clasele 1-4


educaţie gimnazială,clasele 5-8

şcoală vocaţională /de ucenici


postliceal şi de maiştri

universitar, de termenscurt şi lung


Rata sărăciei severe - (%)

Gospodărie



1,4

0,3

rura l

urban

1,3

1,1

1,0

1,0

0,6

0,6

0,3

0,0

Sud - Est


Nord - Vest

Nord - Est

Centru

Sud - Muntenia

Vest

Bucureşti - Ilfov


Număr de copii (0-14 ani inclusiv) în gospodărie

Număr de membri în gospodărie

Nivel de educaţie al capului de gospodărie

4 ,0

3 ,3

0 ,9

0 ,7

0 ,7

4 c o p i i s i p e s te

3 c o p i i

2 c o p i i

1 c o p i l

fă r ă c o p i i

1 ,3

0 ,5

0 ,4

0 ,7

4 şi m a i m u lţim e m b ri

3 m e m b ri

2 m e m b ri

1 m e m b ru

4,8

2,3

0,9

0,5

0,2

0,0

0,0






postliceal şi demaiştri

universitar, determen scurt şi lung


Statutul ocupaţional al capului de gospodărie


9,2

3,2

3,1

2,4

2,3

0,5

0,1

0,0

0,0


şomer

lucrător pe cont propriu în activităţi agricole(inclusiv ajutor familial)

casnic

lucrător pe cont propriu în activităţinonagricole (inclusiv ajutor familial)

pensionar

salariat

patron

elev, student

6,9

1,4

0,6

0,4

romă

altă etnie

română

maghiară


Individ



0,5

1,7

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3

urban

rural

1,9

1,6

1,4

1,2

0,8

0,6

0,3

0,0

Sud - Est

Nord - Est

Nord - Vest


Centru

Sud - Muntenia

Vest

Bucureşti - Ilfov


Sex

Etnie

Statut ocupaţional

1,0

1,1

0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4

Feminin

Masculin

7,7

2,0

0,8

0,4

romă

altă etnie

română

maghiară

3,5

3,2

3,0

2,0

1,7

1,1

0,4

0,1

0,0

şomer

lucrător pe cont propriu în activităţinonagricole (inclusiv ajutor familial)

lucrător pe cont propriu în activităţiagricole (inclusiv ajutor familial)

casnic

altul (bătrân, preşcolar, persoanăîntreţinută)

elev, student

pensionar

salariat

patron


Grupe de vârstă

Nivel de educaţie

0,6

0,9

1,6

1,3

65 ani şi peste

25-64 ani

15-24 ani

sub 15 ani (0-14)

2,1

2,0

1,4

0,6

0,4

0,0

0,0






postliceal şi demaiştri

universitar, determen scurt şi lung

Anexa 4

Indicatori privind sărăcia absolutăîn perioada 2003-2008

Indicatori privind sărăcia absolută în perioada 2003-2008

- Listă tabele -

Tabelul 1. Sărăcia pe medii de rezidenţăRata sărăciei totaleProfunzimea sărăciei totaleRata sărăciei extremeProfunzimea sărăciei extreme

Tabelul 2. Severitatea sărăcieiSeveritatea sărăciei totaleSeveritatea sărăciei extreme

Tabelul 3. Sărăcia pe regiuni geograficeRata sărăciei totaleDistribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală)Rata sărăciei extremeDistribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul Distribuţia populaţiei pe regiuni geograficeTabelul 5. Cheltuieli medii pe adult echivalent în termeni reali

Tabelul 6. Inegalitatea distribuţiei consumului pe adult echivalent şi pe medii derezidenţă (rural, urban)Tabelul 7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional

Rata sărăciei totaleDistribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală)Rata sărăciei extremeDistribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul 8. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţionalTabelul 9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă


Tabelul 10. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstăTabelul 11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie

Rata sărăciei totaleDistribuţia sărăciei totale pe grupe de vârstăRata sărăciei extremeDistribuţia sărăciei extreme pe grupe de vârstă

Tabelul 12. Distribuţia populaţiei după vârsta capului de gospodărie

Tabelul 13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului degospodărie


Tabelul 14. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional al capului de gospodărieTabelul 15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii


Tabelul 16. Distribuţia populaţiei după nivelul de studiiTabelul 17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie


Tabelul 18. Distribuţia populaţiei după nivelul de studii al capului de gospodărieRata sărăciei extremeDistribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul 21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani dingospodărie


Tabelul 22. Distribuţia populaţiei după numărul copiilor de până la 6 ani dingospodărieTabelul 23. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de membri din gospodărieTabelul 24. Distribuţia populaţiei în funcţie de numărul de membri din gospodărieTabelul 25. Rata de sărăcie în funcţie de naţionalitatea indivizilor

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 13,8 11,6 8,1 6,8 4,9 2,3 -11,5 -2,6Rural 38 27,3 23,6 22,3 15,8 9,8 -28,2 -6,0

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 3,0 2,6 1,7 1,4 1,0 0,5 -2,5 -0,5Rural 9,6 6,7 5,7 5,3 3,3 1,7 -7,9 -1,6

Total 6,1 4,5 3,5 3,2 2,1 1,0 -5,1 -1,1

Modificare

Profunzimea sărăciei absolute

2003 2005 2006Mediu derezidenţă 200820072004

Tabelul 1. Sărăcia pe medii de rezidenţă

ModificareMediu derezidenţă 2003 2004 2005 2006

Rata sărăciei absolute

2007 2008

1


Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4


Total 1,7 1,1 0,9 0,8 1,0 0,4 -1,3 -0,6

- continuare -Tabelul 1. Sărăcia pe medii de rezidenţă

Profunzimea sărăciei extreme

2003 2004 2005 2006

Rata sărăciei extreme

Mediu derezidenţă 2007

Modificare

Mediu derezidenţă

Modificare2003 2004 2005 2006 2007

2008

2008

2

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 1,0 0,9 0,6 0,5 0,3 0,1 -0,9 -0,2Rural 3,6 2,4 2,0 1,9 1,1 0,5 -3,1 -0,6Total 2,2 1,6 1,2 1,1 0,7 0,3 -1,9 -0,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 -0,1 -0,1Rural 0,9 0,5 0,5 0,4 0,8 0,3 -0,6 -0,5Total 0,5 0,3 0,3 0,2 0,5 0,2 -0,3 -0,3

Tabelul 2. Severitatea sărăciei

2006 2007Modificare

20052003 2004 2008

Severitatea sărăciei absolute

Mediu de rezidenţă

2008

Severitatea sărăciei extreme

2006 2007ModificareMediu de rezidenţă 2003 2004 2005

3


MacroregiuneNord-est 35,4 25,9 19,6 20,1 15,6 8,5 -26,9 -7,1Sud-est 29,2 23,9 20,9 16,4 12,2 7,1 -22,1 -5,1Sud-Muntenia 29,9 19,8 17,9 14,1 10,2 4,4 -25,5 -5,8Sud-vest 32,1 22,7 19,5 19,0 12,9 7,9 -24,2 -5,0Vest 18,1 11,5 8,1 6,9 4,5 3,4 -14,7 -1,1Nord-vest 17,7 14,8 11,7 10,4 8,2 5,7 -12,0 -2,5Centru 20,3 17,0 12,6 13,4 8,5 5,2 -15,1 -3,3Bucureşti 8,1 6,1 4,1 4,5 1,6 1,1 -7,0 -0,5

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 29,2 33,3 29,4 27,3 27,7 22,3 -6,90 -5,4Rural 70,8 66,7 70,6 72,7 72,3 77,7 6,90 5,4

MacroregiuneNord-est 24,4 23,8 22,5 25,3 27,5 26,0 1,6 -1,5Sud-est 15,3 16,8 18,3 15,7 16,3 16,5 1,2 0,2Sud-Muntenia 18,4 17,5 18,3 15,7 15,9 11,9 -6,5 -4,0Sud-vest 13,8 13,0 13,8 14,7 13,9 14,8 1,0 0,9Vest 6,4 5,5 4,8 4,5 4,1 5,3 -1,1 1,2Nord-vest 8,9 9,9 9,7 9,5 10,5 12,6 3,7 2,1Centru 9,5 10,6 9,8 11,4 10,1 10,8 1,3 0,7Bucureşti 3,3 2,9 2,8 3,3 1,7 2,0 -1,3 0,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Tabelul 3. Sărăcia pe regiuni geografice


Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie absolută)

2007Modificare

2003 2004 2005 2006Mediu de rezidenţă 2008

2006 2007Modificare

2008Mediu de rezidenţă 20042003 2005

4


MacroregiuneNord-est 13,6 8,9 6,5 5,8 3,6 1,6 -12,0 -2,0Sud-est 10,7 7,8 6,8 5,7 3,4 1,9 -8,8 -1,5Sud-Muntenia 9,2 5,8 4,4 4,0 2,2 0,6 -8,6 -1,6Sud-vest 12,1 7,8 6,4 5,3 3,3 1,2 -10,9 -2,1Vest 5,4 2,7 1,8 2,0 1,1 0,3 -5,1 -0,8Nord-vest 5,2 3,9 3,6 3,6 2,0 1,4 -3,8 -0,6Centru 6,3 5,5 4,3 4,1 2,3 0,8 -5,5 -1,5Bucureşti 2,0 1,3 0,7 0,9 0,4 0,0 -2,0 -0,4

- continuare -Tabelul 3. Sărăcia pe regiuni geografice

Rata sărăciei extremeMediu de rezidenţă

2007Modificare

2003 2004 2005 2006 2008

5

Centru 6,3 5,5 4,3 4,1 2,3 0,8 -5,5 -1,5Bucureşti 2,0 1,3 0,7 0,9 0,4 0,0 -2,0 -0,4

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 23,8 30,4 25,5 22,8 25,2 26,5 2,7 1,3Rural 76,2 69,6 74,5 77,2 74,8 73,5 -2,7 -1,3

MacroregiuneNord-est 27,5 26,1 24,5 24,5 25,9 26,1 -1,4 0,2Sud-est 16,5 17,5 19,7 18,1 18,7 24,3 7,8 5,6Sud-Muntenia 16,6 16,6 14,9 14,8 13,9 9,5 -7,1 -4,4Sud-vest 15,2 14,3 15,0 13,8 14,4 11,8 -3,4 -2,6Vest 5,6 4,1 3,5 4,3 3,9 2,9 -2,7 -1,0Nord-vest 7,7 8,4 9,9 10,9 10,2 16,5 8,8 6,3Centru 8,6 10,9 11,0 11,5 11,2 9,0 0,4 -2,2Bucureşti 2,4 2,1 1,5 2,1 1,8 0,0 -2,4 -1,8

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

2003Mediu de rezidenţă Modificare

2004 2005 2006 2007 2008

5

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Urban 53,2 54,1 54,8 55,0 55,0 55,0 1,8 0,0Rural 46,8 45,9 45,2 45,0 45,0 45,0 -1,8 0,0

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Nord-est 17,3 17,3 17,3 17,3 17,3 17,3 0,0 0,0Sud-est 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 0,0 0,0Sud-Muntenia 15,5 16,6 15,4 15,4 15,4 15,3 -0,2 -0,1Sud-vest Oltenia 10,7 10,7 10,7 10,7 10,6 10,6 -0,1 0,0Vest 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 0,0 0,0Nord-vest 12,6 12,6 12,6 12,6 12,6 12,6 0,0 0,0Centru 11,7 11,7 11,7 11,7 11,7 11,7 0,0 0,0Bucureşti 10,1 8,9 10,2 10,2 10,2 10,3 0,2 0,1Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Macroregiune 2003 2004 2005 2008

2006 2007Modificare

Tabelul 4. Distribuţia populaţiei pe regiuni geografice

Mediu de rezidenţă 2003 2004 2005 2008

6

Mediu derezidenţă 2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007

Urban 284,55 311,80 330,10 348,59 378,97 432,54 147,99 53,57Rural 198,20 229,16 235,51 238,20 265,16 300,24 102,04 35,08

Macroregiune

Nord-est 218,14 252,14 265,95 272,82 296,50 334,51 116,37 38,01Sud-est 232,97 253,67 263,89 276,06 306,13 344,71 111,74 38,58Sud-Muntenia 223,25 257,65 265,15 284,90 312,45 359,09 135,84 46,64Sud-vest Oltenia 219,50 250,59 258,98 267,74 293,82 339,29 119,79 45,47Vest 257,41 294,08 304,29 323,92 356,63 404,73 147,32 48,10Nord-vest 260,85 288,46 299,71 302,40 331,82 380,69 119,84 48,87Centru 259,47 279,21 295,22 301,71 329,32 373,92 114,45 44,60Bucureşti 311,01 355,95 378,35 397,65 435,13 490,73 179,72 55,60

Quintila săracă 108,41 119,50 128,62 132,46 149,00 173,01 64,60 24,012 165,73 184,74 196,01 202,51 226,38 259,47 93,74 33,093 215,61 240,51 252,65 262,46 287,75 331,56 115,95 43,814 280,10 313,17 326,49 340,24 369,93 425,64 145,54 55,71Quintila bogată 450,90 511,47 533,02 557,15 606,00 675,05 224,15 69,05

Total 244,14 273,86 287,33 298,96 327,80 372,94 128,80 45,14

Tabelul 5. Cheltuieli medii pe adult echivalent în termeni reali

2003 2004 2005 2006 2007Modificare

Consum mediu pe adult echivalent

2008

7

Indice 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Quintila 5/Quintila 1 4,16 4,28 4,14 3,21 4,07 4,15

Decila 10/Decila 1 6,14 6,34 6,17 6,25 6,05 6,18

Gini-total 28,02 28,57 28,04 28,31 27,72 26,88

Gini-urban 26,28 27,35 26,65 26,87 26,52 25,33

Gini-rural 26,17 27,22 26,31 25,75 25,15 24,51

Tabelul 6. Inegalitatea distribuţiei consumului pe adult echivalent şi pe medii de rezidenţă (rural, urban)

8

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 9,0 6,3 4,3 3,5 2,0 1,0 -8,0 -1,0Angajator 1,6 1,0 1,0 0,6 0,0 0,0 -1,6 0,0Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii,inclusiv ajutor pentru familie

35,6 27,7 25,4 23,4 24,0 13,7 -21,9 -10,3

Lucrător pe cont propriu, în agricultură, inclusivajutor pentru familie

50,9 36,9 30,6 32,4 23,3 15,8 -35,1 -7,5

Şomer 39,3 33,8 28,6 27,3 19,8 13,1 -26,2 -6,7Pensionar 20,7 14,2 10,9 9,8 6,6 3,0 -17,7 -3,6Elev, student 24,6 19,4 15,2 14,3 10,4 6,3 -18,3 -4,1Casnică 34,8 30,5 26,5 23,2 17,1 10,1 -24,7 -7,0Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar,persoană întreţinută, etc.) 35,8 28,8 24,0 21,4 14,9 8,9 -26,9 -6,0

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 9,0 8,7 7,6 7,0 6,1 5,2 -3,8 -0,9Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii,inclusiv ajutor pentru familie

3,2 4,2 5,4 5,6 9,1 9,7 6,5 0,6


22,1 18,3 19,6 22,3 22,0 24,7 2,6 2,7

Şomer 8,3 9,7 9,1 8,6 7,3 6,9 -1,4 -0,4Pensionar 20,3 18,1 17,2 16,8 15,6 12,2 -8,1 -3,4Elev, student 17,2 17,9 17,2 17,7 17,8 18,8 1,6 1,0Casnică 7,8 9,9 10,3 9,5 9,7 9,9 2,1 0,2Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar,persoană întreţinută, etc.) 12,1 13,2 13,6 12,5 12,4 12,5 0,4 0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie absolută)Modificare

2003 2004 2005 2006 2007Statut ocupaţional 2008

Tabelul 7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional


Statut ocupaţional 2003Modificare

2004 2005 2006 2007 2008

9

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 1,7 1,0 0,8 0,5 0,2 0,1 -1,6 -0,1Angajator 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 -0,6 0,0Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii,inclusiv ajutor pentru familie

13,8 10,8 10,3 9,0 7,9 3,2 -10,6 -4,7


20,5 12,7 9,2 9,9 5,9 3,0 -17,5 -2,9


Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 4,9 4,3 4,7 3,1 3,0 1,9 -3,0 -1,1Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii,inclusiv ajutor pentru familie

3,7 5,2 7,3 7,2 12,3 12,5 8,8 0,2


26,0 20,2 19,5 22,7 22,5 25,8 -0,2 3,3

Şomer 9,8 12,4 11,6 10,2 8,9 10,1 0,3 1,2Pensionar 15,4 14,9 12,8 13,3 11,9 9,1 -6,3 -2,8Elev, student 16,1 17,2 15,7 16,7 15,8 17,1 1,0 1,3Casnică 8,7 10,8 11,9 11,9 11,4 10,6 1,9 -0,8Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar,persoană întreţinută, etc.) 15,4 15,1 16,5 15,0 14,3 12,8 -2,6 -1,5

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

- continuare -Tabelul 7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional

2007Modificare


Statut ocupaţional


2003 2004 2005 2006 2008


2003 2004 2005 2006 2008

10

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 25,0 26,0 26,7 28,0 29,2 30,2 5,2 1,0

Angajator 0,3 0,5 0,3 0,3 0,3 0,3 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii,inclusiv ajutor pentru familie

2,3 2,8 3,2 3,3 3,8 4,0 1,7 0,2


10,9 9,3 9,7 9,5 9,3 8,9 -2,0 -0,4

Şomer 5,3 5,4 4,8 4,3 3,6 3,0 -2,3 -0,6

Pensionar 24,6 23,9 23,8 23,7 23,3 23,2 -1,4 -0,1

Elev, student 17,6 17,4 17,1 17,1 16,8 16,9 -0,7 0,1

Tabelul 8. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional


2003 2004 2005 2006 2008

11

Elev, student 17,6 17,4 17,1 17,1 16,8 16,9 -0,7 0,1

Casnică 5,6 6,1 5,9 5,7 5,6 5,5 -0,1 -0,1Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar,persoană întreţinută, etc.)

8,5 8,6 8,5 8,1 8,2 8,0 -0,5 -0,2

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

11

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070-5 32,7 25,5 20,5 18,3 11,8 7,6 -25,1 -4,2

6-14 28,5 22,5 18,7 17,7 12,6 8,0 -20,5 -4,615-19 34,2 27,0 22,4 19,5 16,2 9,3 -24,9 -6,920-24 29,3 23,7 18,9 16,9 11,2 7,3 -22,0 -3,925-29 25,2 19,6 14,3 13,1 9,8 5,7 -19,5 -4,130-34 21,9 15,1 12,4 12,2 8,3 5,2 -16,7 -3,135-39 20,4 15,1 12,8 11,9 8,4 5,2 -15,2 -3,240-44 22,7 17,4 14,2 13,0 9,4 4,7 -18,0 -4,745-49 21,5 16,2 13,2 11,9 8,9 5,1 -16,4 -3,850-54 21,0 15,2 12,3 10,9 8,2 4,1 -16,9 -4,155-59 19,0 14,4 10,7 9,7 7,1 4,3 -14,7 -2,860-64 19,4 13,2 10,7 10,4 6,8 3,7 -15,7 -3,1

65+ 24,9 16,7 13,2 12,3 8,3 3,9 -21,0 -4,4Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070-5 7,4 7,9 7,8 7,4 6,6 7,4 0,0 0,8

6-14 12,5 12,5 12,3 12,7 12,6 13,7 1,2 1,115-19 11,4 12,4 12,8 12,2 13,4 12,8 1,4 -0,620-24 8,5 8,7 8,6 8,0 7,6 8,7 0,2 1,125-29 7,9 8,1 7,4 7,3 7,5 7,3 -0,6 -0,230-34 7,4 6,7 6,7 7,4 7,2 8,0 0,6 0,835-39 5,2 5,8 6,6 7,2 7,2 7,1 1,9 -0,140-44 6,0 5,7 5,6 5,5 5,8 5,9 -0,1 0,145-49 6,4 6,3 6,2 6,0 6,0 5,6 -0,8 -0,450-54 5,7 5,6 5,7 5,5 5,9 5,2 -0,5 -0,755-59 3,7 4,0 4,0 4,2 4,5 4,8 1,1 0,360-64 3,9 3,3 3,2 3,4 3,1 3,1 -0,8 0,0

65+ 14,2 12,9 12,8 13,2 12,5 10,3 -3,9 -2,2Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Grupe de vârstă


2004 2005 2006 2007Grupe de vârstă 2003 2008

Tabelul 9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă

2007Modificare

2003 2004 2005 2006

Modificare


2008

12

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070-5 13,5 8,7 7,3 6,6 3,2 1,2 -12,3 -2,0

6-14 10,4 7,6 5,8 5,6 2,9 1,4 -9,0 -1,515-19 13,5 9,6 7,5 6,1 4,5 1,7 -11,8 -2,820-24 11,1 8,1 6,8 5,8 3,7 1,5 -9,6 -2,225-29 9,2 6,1 4,3 3,9 2,6 1,4 -7,8 -1,230-34 7,0 4,6 4,1 3,4 2,2 1,0 -6,0 -1,235-39 6,6 4,4 3,6 3,6 1,8 0,7 -5,9 -1,140-44 7,6 5,3 4,2 3,8 1,9 0,7 -6,9 -1,245-49 6,7 4,8 4,0 3,4 2,2 1,1 -5,6 -1,150-54 6,8 4,3 3,3 3,3 2,2 0,9 -5,9 -1,355-59 5,2 4,2 2,7 2,4 1,9 0,8 -4,4 -1,160-64 4,9 3,6 2,9 2,2 1,3 0,7 -4,2 -0,6

65+ 7,1 4,4 3,1 3,3 1,5 0,6 -6,5 -0,9Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070-5 9,0 8,6 9,2 8,9 7,2 6,1 -2,9 -1,1

6-14 13,4 13,5 12,7 13,5 11,8 12,6 -0,8 0,815-19 13,2 14,1 14,2 12,7 15,2 13,1 -0,1 -2,120-24 9,4 9,6 10,2 9,2 10,1 9,8 0,4 -0,325-29 8,4 8,0 7,4 7,2 7,9 9,9 1,5 2,030-34 6,9 6,5 7,4 6,9 7,7 8,6 1,7 0,935-39 4,9 5,4 6,1 7,1 6,2 5,4 0,5 -0,840-44 5,9 5,6 5,5 5,3 4,6 5,0 -0,9 0,445-49 5,8 6,1 6,2 5,8 6,2 6,8 1,0 0,650-54 5,4 5,1 5,0 5,5 6,4 6,3 0,9 -0,155-59 2,9 3,7 3,3 3,5 4,9 4,9 2,0 0,060-64 2,9 2,9 2,9 2,4 2,5 3,0 0,1 0,5

65+ 11,8 10,8 9,9 11,8 9,3 8,4 -3,4 -0,9Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

- continuare -

Grupe de vârstă

Tabelul 9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă


2003Modificare

2004 2005 2006 2007 2008


2006 2007Modificare

Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2008

13

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070-5 5,7 5,8 5,8 5,6 5,5 5,5 -0,2 0,06-14 11,0 10,5 10,0 9,9 9,8 9,7 -1,3 -0,1

15-19 8,3 8,6 8,6 8,6 8,2 7,8 -0,5 -0,420-24 7,3 6,9 6,9 6,5 6,7 6,8 -0,5 0,125-29 7,8 7,7 7,8 7,6 7,5 7,2 -0,6 -0,330-34 8,4 8,4 8,2 8,4 8,6 8,8 0,4 0,235-39 6,4 7,2 7,8 8,3 8,4 7,7 1,3 -0,740-44 6,6 6,2 6,0 5,8 6,0 7,1 0,5 1,145-49 7,4 7,3 7,1 7,0 6,7 6,2 -1,2 -0,550-54 6,8 6,9 6,9 7,0 7,0 7,1 0,3 0,155-59 4,8 5,2 5,7 6,0 6,3 6,4 1,6 0,160-64 5,1 4,7 4,5 4,5 4,5 4,7 -0,4 0,265+ 14,3 14,5 14,7 14,8 14,9 14,9 0,6 0,0

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Tabelul 10. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2008

14

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 200715-19 17,7 30,3 9,1 8,9 12,2 3,8 -13,9 -8,420-24 23,1 21,5 13,1 16,0 6,3 4,0 -19,1 -2,325-29 21,6 19,9 15,1 14,3 8,3 5,8 -15,8 -2,530-34 21,3 16,1 12,2 12,3 8,1 3,4 -17,9 -4,735-39 21,6 15,3 13,4 12,7 7,1 6,0 -15,6 -1,140-44 25,1 21,5 16,5 14,7 11,4 6,5 -18,6 -4,945-49 26,1 19,0 18,2 14,6 11,7 5,7 -20,4 -6,050-54 26,8 20,5 14,8 13,7 10,6 6,4 -20,4 -4,255-59 24,3 18,4 14,3 12,2 10,5 5,6 -18,7 -4,960-64 25,1 17,8 13,0 14,3 8,9 5,5 -19,6 -3,465+ 28,1 19,4 16,1 14,7 10,4 5,7 -22,4 -4,7

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 200715-19 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,1 0,0 -0,120-24 0,8 0,9 0,7 0,9 0,5 0,5 -0,3 0,025-29 3,8 4,5 4,2 4,3 3,3 3,7 -0,1 0,430-34 8,2 8,2 7,6 8,2 7,7 5,4 -2,8 -2,335-39 8,5 8,6 9,8 11,1 8,5 11,2 2,7 2,740-44 12,0 12,7 11,4 10,7 11,7 13,7 1,7 2,045-49 14,3 13,2 15,5 13,0 13,8 10,5 -3,8 -3,350-54 13,2 13,8 12,3 12,5 13,4 14,3 1,1 0,955-59 8,1 8,8 8,9 8,6 10,9 10,5 2,4 -0,460-64 8,3 7,1 6,5 7,8 6,9 7,7 -0,6 0,865+ 22,7 22,1 23,1 22,9 23,1 22,4 -0,3 -0,7

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2008

2008Categorii de vârstă

Tabelul 11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie

Distribuţia sărăciei absolute

Modificare

Modificare


Categorii de vârstă 2003

20072003 2004 2005 2006

2004 2005 2006 2007

15

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 200720-24 9,9 6,9 6,2 8,6 4,1 0,3 -9,6 -3,825-29 6,6 6,2 5,2 4,2 1,6 1,9 -4,7 0,330-34 7,0 4,7 4,3 3,8 1,9 0,3 -6,7 -1,635-39 7,3 4,9 4,5 3,6 1,6 0,4 -6,9 -1,240-44 9,4 7,3 5,0 4,6 2,4 1,2 -8,2 -1,245-49 9,5 6,6 6,3 4,2 3,2 1,3 -8,2 -1,950-54 10,3 6,3 4,2 4,8 3,4 1,8 -8,5 -1,655-59 8,2 5,9 4,0 3,6 3,2 1,0 -7,2 -2,260-64 6,6 5,2 3,8 3,3 1,6 0,9 -5,7 -0,765+ 9,1 5,6 4,1 4,3 2,1 0,9 -8,2 -1,2

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 200715-19 0,0 0,2 0,1 0,1 0,6 0,0 0,0 -0,620-24 1,0 0,9 1,1 1,6 1,4 0,2 -0,8 -1,225-29 3,4 4,5 4,8 4,2 2,6 6,5 3,1 3,930-34 7,9 7,6 8,9 8,4 7,4 2,8 -5,1 -4,635-39 8,4 8,9 10,9 10,6 7,9 4,1 -4,3 -3,840-44 13,2 13,8 11,3 11,2 10,2 13,7 0,5 3,545-49 15,2 14,6 17,7 12,3 15,4 13,2 -2,0 -2,250-54 14,9 13,6 11,5 14,8 17,4 22,3 7,4 4,955-59 8,0 9,0 8,1 8,4 13,3 10,5 2,5 -2,860-64 6,4 6,6 6,3 6,1 5,0 6,9 0,5 1,965+ 21,5 20,2 19,4 22,4 18,6 19,6 -1,9 1,0

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Tabelul 11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie

Distribuţia sărăciei extreme

2003

2007Modificare

2003 2004

2004 2005

- continuare -

2005


Categorii de vârstă

2006

2006 2007Modificare


2008

2008

16

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 200715-19 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,1 0,0 -0,120-24 0,9 0,8 0,8 0,7 0,9 0,7 -0,2 -0,225-29 4,5 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 -0,8 -0,230-34 9,6 9,6 9,4 9,2 9,3 9,0 -0,6 -0,335-39 9,8 10,6 11,0 12,1 11,8 10,6 0,8 -1,240-44 12,0 11,1 10,4 10,0 10,1 12,0 0,0 1,945-49 13,8 13,1 12,8 12,2 11,6 10,4 -3,4 -1,250-54 12,4 12,6 12,6 12,7 12,5 12,7 0,3 0,255-59 8,4 9,0 9,3 9,7 10,2 10,6 2,2 0,460-64 8,3 7,5 7,6 7,5 7,6 7,9 -0,4 0,365+ 20,3 21,4 21,7 21,5 21,9 22,3 2,0 0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -


Tabelul 12. Distribuţia populaţiei pe gospodării după vârsta capului de gospodărie

Modificare2003 2004 2005 2006 2007 2008

17

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 10,6 7,8 5,7 4,7 2,9 1,4 -9,2 -1,5Angajator 1,2 0,5 2,7 0,8 0,0 0,0 -1,2 0,0Lucrător pe cont propriu, în afaraagriculturii, inclusiv ajutor pentru familie

35,6 28,2 23,6 18,8 22,1 11,4 -24,2 -10,7

Lucrător pe cont propriu, în agricultură,inclusiv ajutor pentru familie

54,8 41,5 35,9 37,3 26,1 19,6 -35,2 -6,5


Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 15,7 16,0 14,7 13,7 12,4 10,5 -5,2 -1,9Angajator 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afaraagriculturii, inclusiv ajutor pentru familie

5,7 7,3 8,5 7,5 13,5 12,3 6,6 -1,2


27,0 24,3 27,0 30,6 28,2 34,4 7,4 6,2

Şomer 8,9 12,4 10,6 11,0 8,6 9,3 0,4 0,7Pensionar 39,7 36,6 35,3 33,7 32,9 29,7 -10,0 -3,2Elev, student 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Casnică 1,6 2,0 1,9 1,9 2,4 1,5 -0,1 -0,9Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar,persoană întreţinută, etc.)

1,4 1,5 1,8 1,5 2,0 2,3 0,9 0,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Statut ocupaţional


ModificareStatut ocupaţional 2003 2004 2005 2008

2008

Tabelul 13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului de gospodărie

2006 2007Modificare

2003 2004


2006 2007

2005

18

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 2,1 1,3 1,1 0,6 0,4 0,1 -2,0 -0,3Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afaraagriculturii, inclusiv ajutor pentru familie

11,1 10,7 10,3 6,7 6,7 2,9 -8,2 -3,8


24,6 14,9 11,8 12,5 7,2 4,0 -20,6 -3,2

Şomer 15,4 16,5 13,2 13,5 7,1 3,4 -12,0 -3,7Pensionar 7,7 5,3 3,6 3,5 1,8 0,7 -7,0 -1,1Elev, student 1,0 3,0 2,8 0,6 0,0 0,0 -1,0 0,0Casnică 27,5 15,2 20,7 14,6 14,3 2,8 -24,7 -11,5Altele (aflat în întreţinere, bătrân,preşcolar, persoană întreţinută, etc.) 32,2 19,4 18,1 25,2 11,4 8,4 -23,8 -3,0

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 9,2 8,7 9,3 6,0 6,1 5,9 -3,3 0,1Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Lucrător pe cont propriu, în afaraagriculturii, inclusiv ajutor pentru familie

5,2 8,8 12,2 9,0 16,5 17,1 11,9 0,6


35,5 27,9 29,2 34,3 31,7 38,0 2,5 6,3

Şomer 10,3 16,9 14,4 15,1 11,1 10,0 -0,3 -1,1Pensionar 34,8 33,6 29,0 30,3 27,1 23,1 -11,7 -4,0Elev, student 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Casnică 2,7 2,3 3,4 2,9 5,0 1,9 -0,8 -3,1Altele (aflat în întreţinere, bătrân,preşcolar, persoană întreţinută, etc.) 2,3 1,8 2,4 2,6 2,6 4,1 1,8 1,5

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

- continuare -

2007ModificareStatut ocupaţional

Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2008

2008

Tabelul 13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului de gospodărie


2003 2004 2005 2006


2006 2007Modificare

19

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Angajat 37,1 38,2 39,0 40,3 41,4 42,4 5,3 1,0

Angajator 0,7 1,0 0,8 0,7 0,6 0,7 0,0 0,1

Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusivajutor pentru familie

4,0 4,8 5,4 5,5 6,0 6,1 2,1 0,1

Lucrător pe cont propriu, în agricultură, inclusiv ajutorpentru familie

12,3 11,0 11,4 11,3 10,6 10,0 -2,3 -0,6

Şomer 5,7 6,0 5,0 4,6 3,8 3,0 -2,7 -0,8

Pensionar 38,5 37,4 36,9 36,1 36,0 36,3 -2,2 0,3

Elev, student 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,0 0,0

Casnică 0,9 0,9 0,8 0,8 0,8 0,7 -0,2 -0,1

Altele (aflat în întreţinere, bătrân, preşcolar, persoanăîntreţinută, etc.)

0,6 0,5 0,6 0,4 0,5 0,5 -0,1 0,0

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Tabelul 14. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional al capului de gospodărie

Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2008

20

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 35,7 28,7 24,6 22,3 15,3 9,8 -25,9 -5,5

clase primare 1-4 36,0 27,8 23,9 22,7 17,5 10,5 -25,5 -7,0

gimnaziu 5-8 33,6 25,0 20,8 20,1 14,6 8,5 -25,1 -6,1

şcoli de meserii/ucenici 23,4 16,9 12,2 11,1 7,8 4,1 -19,3 -3,7liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele9-10)

13,3 9,9 7,3 6,1 3,9 1,9 -11,4 -2,0

şcoală post-liceală sau de maiştri 5,2 3,3 2,2 1,2 1,3 0,2 -5,0 -1,1învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 2,0 1,4 1,3 0,7 0,4 0,2 -1,8 -0,2

2007


Cel mai ridicat nivel de studii 2005 2008

Tabelul 15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii

2003Modificare

2004 2006

21

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 18,2 20,2 21,3 20,2 19,1 21,7 3,5 2,6

clase primare 1-4 23,0 22,5 22,6 23,1 24,8 24,6 1,6 -0,2

gimnaziu 5-8 30,1 29,3 29,9 31,8 31,9 32,6 2,5 0,7

şcoli de meserii/ucenici 15,8 15,2 13,9 14,0 14,1 12,8 -3,0 -1,3liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele9-10)

11,8 11,6 11,1 10,1 9,2 7,9 -3,9 -1,3

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,8 0,7 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,7 -0,4învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,5 0,5 0,6 0,4 0,4 0,3 -0,2 -0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Cel mai ridicat nivel de studii 2003 2004 2008


2005 2006 2007Modificare

21

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 15,2 10,4 8,6 8,5 4,3 2,0 -13,2 -2,3clase primare 1-4 13,1 10,0 7,8 7,1 4,4 2,1 -11,0 -2,3gimnaziu 5-8 11,9 7,8 6,7 5,9 3,8 1,4 -10,5 -2,4şcoli de meserii/ucenici 6,6 4,3 2,8 2,7 1,7 0,6 -6,0 -1,1liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele9-10)

3,1 2,3 1,6 1,3 0,6 0,4 -2,7 -0,2

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,9 0,4 0,3 0,2 0,1 0,0 -0,9 -0,1învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,2 0,2 0,0 0,0 0,0 -0,4 0,0

- continuare -

2006


Tabelul 15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii

Cel mai ridicat nivel de studii 2003 2004 2005 2007Modificare

2008

22

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 22,6 23,6 24,6 25,8 22,0 24,5 1,9 2,5clase primare 1-4 24,5 26,0 24,2 24,1 25,5 26,7 2,2 1,2gimnaziu 5-8 31,2 29,2 31,9 31,1 34,1 29,5 -1,7 -4,6şcoli de meserii/ucenici 13,1 12,3 10,5 11,4 12,4 10,3 -2,8 -2,1liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele9-10)

8,0 8,5 8,0 7,4 5,7 8,8 0,8 3,1

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 0,0 -0,4 -0,2învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,3 0,2 0,4 0,1 0,1 0,2 -0,1 0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

200820072004 2005 2006Cel mai ridicat nivel de studiiModificare

2003


22

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 12,8 13,2 13,1 12,5 12,3 12,5 -0,3 0,2

clase primare 1-4 16,0 15,2 14,3 14,1 13,9 13,3 -2,7 -0,6

gimnaziu 5-8 22,4 22,0 21,7 21,9 21,6 21,6 -0,8 0,0

şcoli de meserii/ucenici 16,9 16,9 17,2 17,5 17,7 17,5 0,6 -0,2liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 22,3 22,1 22,9 22,8 22,9 23,3 1,0 0,4

şcoală post-liceală sau de maiştri 3,6 3,9 3,7 3,8 3,8 3,7 0,1 -0,1învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 6,0 6,7 7,2 7,5 7,8 8,1 2,1 0,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Tabelul 16. Distribuţia populaţiei după nivelul de studii

Nivel de studii 2003 2004 2005 2008

23

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 62,4 55,2 52,9 47,1 36,5 23,1 -39,3 -13,4clase primare 1-4 44,8 33,8 30,3 30,3 22,1 13,8 -31,0 -8,3gimnaziu 5-8 36,5 28,2 23,5 22,6 16,5 10,2 -26,3 -6,3şcoli de meserii/ucenici 23,4 17,2 11,9 10,8 7,2 4,0 -19,4 -3,2liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 13,5 9,3 7,6 5,9 3,8 1,5 -12,0 -2,3şcoală post-liceală sau de maiştri 6,4 3,1 1,9 2,0 1,3 0,3 -6,1 -1,0învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 1,9 1,4 1,3 1,0 0,6 0,1 -1,8 -0,5

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 5,8 7,9 9,0 7,6 8,3 9,3 3,5 1,0clase primare 1-4 25,5 25,3 26,7 28,3 29,1 30,0 4,5 0,9gimnaziu 5-8 29,4 29,2 29,9 30,9 31,9 34,7 5,3 2,8şcoli de meserii/ucenici 25,4 25,6 21,8 22,2 20,9 19,8 -5,6 -1,1liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 11,6 10,4 11,1 9,4 8,5 5,8 -5,8 -2,7şcoală post-liceală sau de maiştri 1,5 1,0 0,8 0,9 0,8 0,3 -1,2 -0,5învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,6 0,7 0,8 0,7 0,6 0,2 -0,4 -0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Tabelul 17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie



2003 2004 2005 2006 2008

Nivel de studii 2003

Modificare

Modificare2008

Nivel de studii

2004 2005 2006 2007

2007

24

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 31,1 23,1 22,5 23,2 13,4 6,5 -24,6 -6,9clase primare 1-4 17,6 12,8 10,1 10,7 5,3 3,0 -14,6 -2,3gimnaziu 5-8 13,6 9,2 7,7 6,9 4,6 1,5 -12,1 -3,1şcoli de meserii/ucenici 6,6 4,2 2,7 2,2 1,4 0,6 -6,0 -0,8liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 3,2 2,1 1,8 1,3 0,8 0,3 -2,9 -0,5şcoală post-liceală sau de maiştri 0,7 0,5 0,3 0,2 0,2 0,0 -0,7 -0,2învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 -0,4 0,0

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007fără studii 8,5 10,6 12,6 12,6 12,4 14,1 5,6 1,7clase primare 1-4 29,2 30,6 29,3 33,5 28,2 35,0 5,8 6,8gimnaziu 5-8 32,1 30,5 32,2 31,6 35,8 28,6 -3,5 -7,2şcoli de meserii/ucenici 20,5 20,1 16,6 14,9 16,4 15,2 -5,3 -1,2liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 8,8 7,4 8,8 6,9 6,8 7,0 -1,8 0,2şcoală post-liceală sau de maiştri 0,5 0,5 0,4 0,3 0,4 0,0 -0,5 -0,4învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,2 0,2 0,2 0,1 0,1 -0,3 0,0

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2005 2006 2007


Cel mai ridicat nivel de studii 2003

2003Cel mai ridicat nivel de studiiModificare

2004 2008

Tabelul 17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie


2004 2005 2006 2007

- continuare -

Modificare2008

25

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007

fără studii 2,3 2,7 2,6 2,2 2,2 2,3 0,0 0,1

clase primare 1-4 14,3 14,1 13,3 12,9 12,9 12,3 -2,0 -0,6

gimnaziu 5-8 20,3 19,5 19,2 18,8 19,0 19,3 -1,0 0,3

şcoli de meserii/ucenici 27,3 27,9 27,7 28,4 28,4 27,8 0,5 -0,6liceu, clasele 9-12, sau treapta I de liceu (clasele 9-10) 21,6 21,0 22,1 21,9 21,8 22,4 0,8 0,6

şcoală post-liceală sau de maiştri 5,9 6,0 5,9 6,0 5,8 5,7 -0,2 -0,1învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 8,4 8,9 9,2 9,8 9,8 10,2 1,8 0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Tabelul 18. Distribuţia populaţiei după nivelul de sudii al capului de gospodărie

Nivel de studii 2003 2004 2005 2008

26

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Bărbat 24,4 18,1 14,4 13,3 9,3 5,4 -19,0 -3,9Femeie 28,2 22,0 18,2 16,0 12,2 7,0 -21,2 -5,2

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2004 2008

Tabelul 19. Nivelul de sărăcie în funcţie de sexul capului de gospodărie



Sex 2003 2005 2006 2007Modificare

27

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Bărbat 79,5 79,3 78,0 78,9 77,0 77,5 -2,0 0,5Femeie 20,5 20,7 22,0 21,1 23,0 22,5 2,0 -0,5

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Modificare20072003 2004 2005 2006 2008Sex


27

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 2007Bărbat 8,2 5,8 4,3 3,9 2,1 0,9 -7,3 -1,2Femeie 10,3 6,4 5,7 5,2 3,6 1,5 -8,8 -2,1

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

- continuare -Tabelul 19. Nivelul de sărăcie în funcţie de sexul capului de gospodărie



Sex 2003 2005 2006 2007Modificare

2004 2008

28


Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Sex


2003 2004 2005 2006Modificare

2007 2008

28


Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Tabelul 20. Distribuţia populaţiei după sexul capului de gospodărie

ModificareSexul capului degospodărie

2003 2004 2005 2006 2007 2008

29

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070 22,5 16,5 13,1 12,1 8,9 5,0 -17,5 -3,91 28,3 20,3 16,3 15,2 10 6,3 -22,0 -3,72 40,1 36,7 30,0 27,5 18,5 11,3 -28,8 -7,23 sau mai mulţi copii 65,1 56,6 56,4 44,2 39,7 19,1 -46,0 -20,6

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070 68,8 66,7 65,7 66,9 68,6 67,2 -1,6 -1,41 19,1 18,8 19,2 20,0 18,1 20,1 1,0 2,02 7,5 10,8 10,6 9,0 9,2 8,8 1,3 -0,43 sau mai mulţi copii 4,6 3,7 4,5 4,2 4,0 3,9 -0,7 -0,1

2005

2003

2007 Modificare

20062004 2005

2008

2008Nr. copii între 0-6 ani din

gospodărie


Tabelul 21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie

2006

2007Modificare


Nr. copii între 0-6 ani dingospodărie 2003 2004

30

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070 6,9 4,9 3,8 3,2 2,1 1,0 -5,9 -1,11 9,6 6,0 4,5 5,4 2,6 0,9 -8,7 -1,72 20,5 13,2 10,3 9,1 5,7 2,8 -17,7 -2,93 sau mai mulţi copii 36,5 30,2 31,6 20,4 6,3 0,9 -35,6 -5,4

Tabelul 21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie

2006


Nr. copii între 0-6 ani dingospodărie 2003 2004 2005 2007 Modificare2008

- continuare -


Nr. copii între 0-6 ani dingospodărie 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Modificare

31

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070 62,1 63,3 62,4 59,8 66,6 72,0 9,9 5,41 19,1 17,9 17,3 23,9 19,2 15,3 -3,8 -3,92 11,2 12,5 12,0 9,9 11,6 11,7 0,5 0,13 sau mai mulţi copii 7,6 6,3 8,3 6,4 2,6 1,0 -6,6 -1,6

Nr. copii între 0-6 ani dingospodărie 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Modificare

31

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20070 76,6 75,8 75,7 76,1 76,2 76,5 -0,1 0,31 17,0 17,4 17,7 18,1 17,9 17,9 0,9 0,02 4,7 5,5 5,3 4,5 4,9 4,4 -0,3 -0,53 sau mai mulţi copii 1,8 1,2 1,2 1,3 1,0 1,2 -0,6 0,2

2007Modificare

Tabelul 22. Distribuţia populaţiei după numărul copiilor de până la 6 ani din gospodărie

Număr copii 2003 2004 2005 2006 2008

32

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20071 17,8 11,4 9,2 8,5 5,2 2,7 -15,1 -2,52 17,5 11,1 8,9 8,2 5,4 2,6 -14,9 -2,83 16,0 11,5 9,3 8,2 5,3 2,8 -13,2 -2,54 21,1 15,8 12,4 12,6 8,4 4,6 -16,5 -3,85 34,9 26,1 21,7 20,2 14,0 9,2 -25,7 -4,86 47,4 36,1 28,0 23,1 19,6 13,6 -33,8 -6,07 sau mai mulţi 62,9 51,6 46,7 41,4 35,5 20,9 -42,0 -14,6

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20071 5,8 3,7 3,7 3,7 3,2 2,9 -2,9 -0,32 13,1 10,5 10,5 11,0 10,1 8,3 -4,8 -1,83 14,2 13,9 14,8 14,1 13,2 11,7 -2,5 -1,54 21,5 22,1 21,7 23,9 22,7 22,0 0,5 -0,75 17,2 18,8 19,5 19,8 18,7 21,2 4,0 2,56 12,8 14,2 12,5 11,6 13,1 15,3 2,5 2,27 sau mai mulţi 15,4 16,8 17,4 16,0 19,0 18,6 3,2 -0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Tabelul 23. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de membri din gospodărie

Nr. persoanelor dingospodărie 2003 2004 2005 2006 2007

Modificare2008

Modificare



Nr. persoanelor dingospodărie 2003 2006 20072004 2005 2008

33

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20071 5,6 3,4 2,5 2,4 1,2 0,7 -4,9 -0,52 4,3 2,6 2,1 1,9 1,0 0,4 -3,9 -0,63 4,2 2,9 2,4 2,1 1,4 0,5 -3,7 -0,94 6,3 4,3 3,2 3,3 1,9 0,8 -5,5 -1,15 10,3 8,1 6,6 5,5 3,1 1,6 -8,7 -1,56 22,5 11,6 11,8 9,2 5,0 2,1 -20,4 -2,97 sau mai mulţi 32,1 24,0 16,9 16,6 11,3 4,9 -27,2 -6,4

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,60 -1,40

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20071 5,3 3,5 3,2 3,5 2,9 3,8 -1,5 0,92 9,4 8,0 8,2 8,7 7,5 6,2 -3,2 -1,33 10,9 11,1 12,3 11,8 13,8 12,7 1,8 -1,14 18,8 19,1 18,4 21,2 20,7 20,8 2,0 0,15 14,8 18,6 19,7 18 16,9 20,1 5,3 3,26 17,8 14,6 17,4 15,3 13,6 12,7 -5,1 -0,97 sau mai mulţi 23,0 25,0 20,8 21,5 24,7 23,8 0,8 -0,9

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2008

2008

Tabelul 23. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de membri din gospodărie


2006 2007ModificareNr. persoanelor din gospodărie

2003 2004 2005

- continuare -


Nr. persoanelor din gospodărie2003 2004 2005 2006 2007

Modificare

34

2008 faţă de 2003 2008 faţă de 20071 8,1 6,1 6,0 5,9 5,9 6,0 -2,1 0,12 18,8 17,8 17,9 18,5 18,4 18,4 -0,4 0,03 22,3 22,8 23,9 23,7 24,3 24,1 1,8 -0,24 25,5 26,3 26,3 26,1 26,5 27,0 1,5 0,55 12,4 13,5 13,6 13,5 13,0 13,0 0,6 0,06 6,8 7,4 6,8 6,9 6,6 6,4 -0,4 -0,27 sau mai mulţi 6,1 6,1 5,6 5,3 5,3 5,0 -1,1 -0,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2006 2007Modificare

Tabelul 24 Distribuţia populaţiei în funcţie de numărul de membri din gospodărie

Număr copii2003 2004 2005 2008

35

2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006Română 24,4 17,5 13,5 12,4 8,8 4,9 -19,5 -3,9Maghiară 14,9 12,7 10,0 11,9 7,1 1,9 -13,0 -5,2Romă 76,8 74,3 67,4 57,8 48,5 31,1 -45,7 -17,4Altele 18,6 24,6 15,8 9,7 13,8 12,0 -6,6 -1,8

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 -19,4 -4,1

2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006Română 88,1 83,5 80,6 80,5 80,2 77,4 -10,7 -2,8Maghiară 3,4 4,3 4,0 5,5 4,7 2,0 -1,4 -2,7Romă 7,7 11,0 14,5 13,5 13,9 18,9 11,2 5,0Altele 0,8 1,2 0,9 0,5 1,2 1,7 0,9 0,5

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006Română 8,0 5,0 3,6 3,5 2,0 0,8 -7,2 -1,2Maghiară 3,7 2,4 2,4 2,2 1,5 0,4 -3,3 -1,1Romă 42,6 39,7 34,7 26,8 17,8 7,7 -34,9 -10,1Altele 5,2 14,4 5,8 3,9 4,1 2,0 -3,2 -2,1

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 -7,6 -1,4

Tabelul 25 Rata de sărăcie în funcţie de naţionalitatea indivizilor


Naţionalitate 2003 2004 2005 2006 2007 2008Modificare

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie absolută) în funcţie de naţionalitatea indivizilor


Rata sărăciei extreme în funcţie de naţionalitatea indivizilor


36

2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006Română 84,3 76,4 71,1 75,0 73,7 70,8 -13,5 -2,9Maghiară 2,5 2,6 3,2 3,4 4,1 2,2 -0,3 -1,9Romă 12,6 18,8 24,6 20,9 20,7 25,4 12,8 4,7Altele 0,6 2,2 1,1 0,7 1,5 1,6 1,0 0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006Română 90,6 89,9 89,9 89,7 89,9 89,7 -0,9 -0,2Maghiară 5,9 6,4 6,0 6,4 6,4 6,1 0,2 -0,3Romă 2,5 2,8 3,2 3,2 2,8 3,4 0,9 0,6Altele 1,0 0,9 0,9 0,7 0,9 0,8 -0,2 -0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă) în funcţie de naţionalitatea indivizilor


Distribuţia populaţiei în funcţie de naţionalitatea indivizilor


37

Documents

Raport privind incluziunea socială în România în …...prezentării acestor indicatori în contextul evoluţiilor macroeconomice şi al politicilor sociale din anul 2008. Primul