RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2012/octombrie... · Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

R A P O R T D E M E D I U – a c tu a l i z a r e P . U . G . C O M U N A C U C A 1

str. Navelor nr3, Galati 800030 Tel/Fax: 0236411779 [email protected] www.proiect-galati.ro

mailto:[email protected]

http://www.proiect-galati.ro/



Cuprins: Introducere.................................................................................. 3 I. Informatii generale....................................................................... 5 I.1 Titularul proiectului..................................................................... 5 I.2 Autorul atestat al raportului de mediu......................................... 5 I.3 Denumirea planului..................................................................... 6 II. Expunerea conţinutului si a obiectivelor principale ale Planului

de Urbanism General................................................................... 6

II.1 Incadrare geografica si administrativa........................................ 6 II.2 Structura Planului de Urbanism General..................................... 10 II.3 Obiectivele Planului de Urbanism General.................................... 11 II.4 Relatia Planului de Urbanism General cu alte planuri si

programe relevante...................................................................... 11

III. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementarii planului urbanistic....................................................................................

13

III.1 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului............................. 14 III.1.1 Apa.............................................................................................. 14 III.1.2 Aer............................................................................................... 15 III.1.3 Solul si subsolul.......................................................................... 15 III.1.4 Biodiversitate, flora si fauna......................................................... 16 III.1.5 Relieful........................................................................................ 17 III.1.6 Demografie si activitatile economice.......................... 18 III.1.7 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic.......................... 25 III.1.8 Cai de comunicatie si transport.................................................... 25 III.2 Evoluţia probabila a mediului în cazul neimplementarii Planului

de Urbanism General................................................................... 25

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ.................................................................................. 29

IV.1 Apa.............................................................................................. 29 IV.2 Aer............................................................................................... 32 IV.3 Sol............................................................................................... 33 IV.4 Biodiversitate............................................................................... 33 IV.5 Mediul social si economic............................................................. 33 IV.6 Patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural............................ 34 IV.7 Zgomot si vibratii......................................................................... 34 IV.8 Peisajul........................................................................................ 34 V. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic,

inclusiv în particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanţa speciala pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie speciala avifaunistica si ariile speciale de conservare...................................................................................

36

VI. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul de Urbanism................................................................................

38

VI.1 Calitatea aerului.......................................................................... 39 VI.2 Managementul deseurilor............................................................. 41





VI.3 Calitatea apei............................................................................... 42 VI.4 Peisaj........................................................................................... 47 VI.5 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului........... 47 VII. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori............................

53

VII.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Raportului de mediu.. 53 VII.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de

Urbanism..................................................................................... 54

VIII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, în context transfrontiera................................ 62

IX. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului al implementarii planului................ 62

IX.1 Factorul de mediu apa................................................................. 63 IX.2 Factorul de mediu aerul atmosferic.............................................. 63 IX.3 Factorul de mediu solul................................................................ 64 IX.4 Factorul de mediu biodiversitatea................................................. 66 IX.5 Factorul de mediu social si economic........................................... 66 IX.6 Patrimoniul cultural, arheologic si arhitectonic............................ 69 X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea

variantelor alese si descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati întâmpinate în prelucrarea informatiilor cerute......................................................................

69

XI. Descrierea masurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului......................... 71

XI.1 Generalitati.................................................................................. 71 XI.2 Factorul de mediu apa................................................................. 71 XI.3 Monitorizarea platformelor de deseuri.......................................... 72 XII. Rezumat fara caracter tehnic....................................................... 75 XIII. Definirea termenilor utilizaţi in Legea nr. 350/2001..................... 81 XIV. Bibliografie................................................................................... 86 XV. Anexe........................................................................................... 87





INTRODUCERE Evaluarea de mediu este parte integranta în procedura de adoptare a planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, procedura de realizare a acesteia fiind reglementata prin H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aceasta hotarâre transpune în legislatia nationala prevederile Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 7.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului (“Directiva SEA”). SEA stabileste evaluarea impactului de mediu pentru planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la proiecte individuale si pâna la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului si urbanism, pescuit, agricultura, gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor, dezvoltare regionala, industrie, etc.). Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezinta un proces de evaluare - aplicat la un stadiu rational de timpuriu al elaborarii strategiilor, planurilor sau programelor - a calitatii mediului si a consecintelor implementarii acestora, astfel încât sa se asigure ca orice consecinta este evaluata în timpul elaborarii si înainte de aprobarea oficiala a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe ofera publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului în care au fost luate. Prin Directiva SEA, adoptata în legislatia nationala prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, lista planurilor si programelor care intra sub incidenta H.G. nr. 1076/2004 a fost aprobata prin Ordinul MMGA nr. 995/2006 care prevede ca planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intra sub incidenta H.G. nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, împreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului. Pentru evidentierea zonelor critice din punct de vedere al protectiei mediului si transpunerea în termeni concreti ai disfunctionalitatilor rurale si vulnerabilitatii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Cuca s-au utilizat, în principal:





metode calitative pentru evidentierea unor parametri calitativi ai mediului, dar si a perceptiei populatiei fata de diferite aspecte care caracterizeaza habitatul;

mijloace si tehnici de analiza a datelor care au oferit posibilitatea clasificarii datelor si interpretarii rezultatelor obtinute în urma prelucrarii;

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori si indici statistici.

Demersul s-a bazat pe inventarierea si analiza valorilor distributiei în spatiu si timp a indicilor de presiune umana, urmarind, pe de o parte, evidentierea factorilor de stres în functie de marimea, importanta si dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de alta parte, perceptia comunitatii locale asupra principalelor categorii de disfunctionalitati ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.





I. Informaţii generale Planul Urbanistic General are caracter de reglementare (caracter operational) si raspunde programului de amenajarea spatiala a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza. Scopul raportului elaborat il reprezinta: Stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a

teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor; Utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor

urbanistice; Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,

neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent), evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul localitatii;

Cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniul locuirii, dotarilor aferente locuirii si serviciilor;

Fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica; Asigurarea suportului reglementar (operational) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire; Corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.

Prezentul Raport de mediu urmareste urmatoarele aspecte: Stabilirea problemelor cheie care trebuie luate in considerare in cadrul

evaluarii proiectului P.U.G. – actualizare comuna Cuca; Analiza posibilelor efecte in cazul in care P.U.G.-ul nu este implementat; Identificarea unui set optim de obiective si prioritati de dezvoltare

specifice; Identificarea masurilor optime care duc la îndeplinirea obiectivelor de

mediu stabilite prin P.U.G; Propunerea unui sistem viabil de monitorizare si gestionare; Asigurarea consultarilor în timp util si eficiente cu autoritatile implicate

si publicul interesat, inclusiv cu cetatenii si grupuri organizate interesate;

Informarea factorilor de decizie cu privire la obiectivele PUG si posibilele impacturi ale acestuia;

Notificarea autoritatilor implicate si publicului interesat cu privire la forma finala a Planului actualizat si motivele adoptarii acestuia.

I.1. Titularul proiectului Consiliul Local al Comunei Cuca, Judeţul Galaţi, telefon/fax: 0236 331 124 Persoana de contact: Primar Gheorghe Negrea, telefon: 0236 331 124 I.2. Autorul atestat al raportului de mediu Autorii atestaţi de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu:





SC PROIECT SA GALATI, cu sediul social în Galaţi, Strada Navelor nr.3, Judeţul Galaţi, CIF RO1634170, J17/27/1991, telefon/fax: 0236 411 779, inscris in Registrul National al Elaboratorilor la pozitia 52.

Colaborator: S.C. CONSPROIECT SA, cu sediul social în Galaţi, Strada Prelungirea Traian, Bloc V3, tronson 3-4, etaj P+1, Judeţul Galaţi, CUI RO14325410, J17/773/2001, telefon:0236 416 603, fax: 0236 411 052, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 326.

I.3. Denumirea planului Plan Urbanistic General - actualizare - Comuna Cuca, Judeţul Galaţi II. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General II.1. Incadrare geografică şi administrativă

Figura nr. 1 – Harta fizica a judetului Galati





Figura nr. 2 – Incadrarea Comunei Cuca în teritoriul Judeţului Galaţi

Comuna Cuca este asezată in partea de sud-est a României, Podişul de Jos al Moldovei, fiind parte componentă a judeţului Galaţi (fost Covurlui).

Coordonatele geografice sunt: 45°44' latitudine nordică şi 27°54' latitudine estică. Distanţa dintre latura de Est şi cea de Vest este de aproximativ 1,5 km, iar între latura de Nord şi cea de Sud de aproximativ 4 km.

Diferenţa de nivel din partea cea mai de jos (cota 110 faţa de nivelul mării, care se gaseşte la sudul localităţii) şi cota cea mai de sus (160 m, în partea de nord) este de 50 m. Unghiul şi linia de panta este mică, aceasta fiind uşor

2

1

3

4

Vecini : Comuna Cuca 1 – comuna Fârţăneşti 2 – comunele Scânteieşti şi Smârdan 3 – comunele Rediu şi Suhurlui 4– comuna Băleni





practicabilă pentru toate vehiculele şi autovehiculele în toate anotimpurile (50m diferenţă la o distanţă lungă de 4 km).

Construcţia locuinţelor (caselor) ţăranilor din comună sunt amplasate de o parte şi de alta a pârâului sec Lozova şi a căilor de comunicaţie ce intersectează şi străbat localitatea (Galaţi-Cuca-Băleni, Cuca-Rediu, Cuca-Fârţăneşti şi Cuca – sat Lupele, care aparţine de comuna Pechea) şi majoritatea sunt orientate fie cu faţa la răsărit, fie la apus.

Vecinătăţile comunei Cuca sunt:

la nord - teritoriul administrativ al comunelor Fârţăneşti; la est - teritoriul administrativ al comunei Scânteieşti; la sud - teritoriul administrativ al comunei Smârdan; la vest - teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Băleni si Suhurlui.

Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul administrativ

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in teritoriul administrativ al comunei Cuca are urmatoarea structura:

terenuri agricole: arabil - 2.684,87 ha. pasuni - 264,35 ha. vii - 484,00 ha.

terenuri neagricole: paduri - 511,00 ha. ape - 4,00 ha. drumuri - 163,97 ha. curti, constructii - 339,81 ha. neproductiv – 12,00 ha.





0,29%7,59%

10,84%

4,64%

59,25%

0,09%3,67%

11,45%

arabil păşuni vii păduri ape drumuri construcţii, curţi neproductiv

Figura nr. 3 – Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in limita teritoriului administrativ

Figura nr. 4 – Modul de utilizare a terenurilor pe teritoriul comunei Cuca

Utilizarea terenului Localităţi Teren agricol Pădure, vegetaţie naturală Vegetaţie în zone umede

Suprafeţe acvatice





II.2. Structura Planului de Urbanism General

Planul Urbanistic General are caracter strategic, detaliind din punct de vedere legal si tehnic viziunea asupra dezvoltarii spaţiale a unităţii teritorial - administrative, fundament al viitoarei evoluţii socio – economice.

Prevederile Planului de Urbanism General se preiau şi se detaliază în documentaţiile ce urmează să se elaboreze pentru părţi componente ale teritoriului (în Planuri Urbanistice Zonale şi/sau în Planuri Urbanistice de Detaliu).

Odată stabilite direcţiile de dezvoltare în perspectivă ale comunei Cuca, Planul va da răspuns problemelor imediate cu care se confruntă Consiliul Local, în special determinarea categoriilor de intervenţii, permisiuni şi restricţii, necesităţi şi urgenţe.

Planul Urbanistic General îşi propune stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei Cuca, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean şi în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public. Propunerile ce se avansează vor trebui să coreleze, de asemenea, potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei.

Planul Urbanistic General studiaza modificarile de ordin spatial, social si economic ce survin pe intreg teritoriul unei unitati administrativ teritoriale (comuna), pe parcursul unei perioade de timp de 5-10 ani. Actualizarea Planului este structurata comparativ pe doua capitole majore: situatia existenta si reglementari, de unde rezulta necesitatile de interventie (din situatia existenta) si propunerile de realizare a acestor deziderate (din reglementarile urbanistice).

Prin PUG s-au abordat următoarele aspecte: analiza situatiei existente si evidentierea disfunctionalitatilor la nivelul

teritoriului comunei Cuca; relationarea localitatii cu teritoriul administrativ si principalele directii de

dezvoltare ale comunei, precum si metodele de interventie – unde este cazul;

analiza potentialului uman, al volumului si structurii acestuia, a dinamicii populatiei si a resurselor de munca;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; evidenţierea deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a

terenurilor;





delimitarea suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate publică;

propuneri de dezvoltarea a echipării edilitare corelate cu directiile de dezvoltare ale localitatii si capacitatile necesare;

stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; oganizarea transportului si a circulatiei, avand prognoza traficului si

relatiilor localitatii in teritoriu.

II.3. Obiectivele Planului de Urbanism General

Obiectivele pe termen mediu (5 - 10 ani) de dezvoltare ale administraţiei comunale prevăd: Amenajarea unui centru after school; Amenajarea unui loc de joacă pentru copii; Extinderea zonei de locuinţe cu suprafaţa de 33,73 ha introduse in

intravilan; Realizarea unui sistem centralizat de canalizare; Modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; Extinderea reţelei de energie electrică; Amenajarea zonelor de recuperare a deşeurilor precolectate.

II.4. Relatia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante

Pentru adoptarea planurilor si programelor (PP) care pot avea efecte semnificative asupra mediului este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu, conform art. 9 (1) din O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau programul supus adoptarii. Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan/program.

Evaluarea de mediu se efectueaza pentru planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului si pe baza rezultatelor acesteia se emite avizul de mediu.

Se supun evaluarii de mediu toate planurile si programele care se pregatesc pentru urmatoarele domenii: agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extractie a resurselor minerale, transport, gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor, telecomunicatii, turism, dezvoltare regionala, amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor, dar si care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele publice/private; sau care datorita posibilelor efecte





afecteaza ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA) sau ariile speciale de conservare (SAC) reglementate conform O.U.G. nr. 57/2007.

Planurile si programele prevazute mai sus, care determina utilizarea unor suprafete mici la nivel local, modificari minore la planuri si programe existente, si care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiecte, se supun evaluarii de mediu numai daca pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Evaluarea de mediu cuprinde urmatoarele etape de lucru: elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari în procesul decizional, asigurarea informarii asupra deciziei luate.

Raportul de mediu reprezinta o parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferenta.

Evaluarea de mediu se efectueaza în timpul pregatirii planului sau programului si se finalizeaza înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedura legislativa.

În cazul unui plan sau program care afecteaza integritatea unei arii protejate de interes comunitar, procedura de evaluare de mediu are integrata în ea si evaluarea adecvata a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar.

Directiva SEA 2001/42/CE privind procedura de realizarea a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, impune ca in Raportul de mediu sa fie incluse informatii cu privire la alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica masura in care s-a tinut cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului in care aceste obiective au fost luate in considerare la elaborarea planului de urbanism.

Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formeaza cadrul de evaluare nu se limiteaza la situatia curenta a mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind necesar sa se evidentieze cadrul in care obiectivele strategice vor fi implementate, respectiv obligatiile de mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementarii prevederilor planului de urbanism.

Pentru intocmirea documentatiei de urbanism ce sta la baza Raportului de mediu s-au analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National cu cele 6





sectiuni, Planul de Amenajare a Judetului Galati, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Galati-Braila-Tulcea.

Continutul Planului corespunde obiectivelor europene de coeziune economica si sociala prevazute in Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Planul National de Dezvoltare al Romaniei, Planul National pentru Transport, Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, in actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Cuca sunt prevazute obiective care se regasesc in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, Planul National de Gestionare a Deseurilor, Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru regiunea 2 SE si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor al judetului Galati, dupa cum urmează:

Prioritate/obiectiv PATJ Galaţi Dezvoltare durabilă

Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor

Directiva Apa

Directiva Habitate

Organizarea circulaţiei şi modernizarea reţelei stradale;

Modernizarea echipării tehnico-edilitare;

Stabilirea limitelor cadastrale şi a proprietăţii asupra terenurilor;

Lotizarea raţională a terenurilor după destinaţia stabilită;

Schimbarea destinaţiei terenurilor în concordanţă cu propunerile din PUG;

/ planul/directiva cu relevanta pentru obiectivul analizat III. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului urbanistic

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul şi turismul.





Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune o evaluare adecvată.

III.1. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului III.1.1 Apa Din punct de vedere hidrografic, comuna Cuca se află situată pe linia ce delimitează Bazinul Prut de Bazinul Siret. Reţeaua hidrografică este formată din pârâul Lozova, care traversează intravilanul localitatii Cuca pe direcţia nord – sud şi debuşează în balta cu acelaşi nume, din lunca Siretului. Ca văi secundare din zonă menţionăm Valea Adânca, în partea de sud est a localităţii precum si Valea Lupului şi Rediului, în partea de nord a comunei.Aceste vai sunt lipsite de curs permanent de apă, ele având un caracter torenţial, cu apă numai după ploi. În urma ploilor torenţiale apele cresc în câteva ore cu 2-4 m, provocând inundaţii mari de teren din luncă.

Figura nr. 5 – Reteaua hidrografica a comunei Cuca

Lucrarile hidrotehnice de gospodarire a apelor de pe teritoriul comunei Cuca sunt reprezentate de regularizarea pârâului Lozova pe intregul tronson care traverseaza suprafata intravilanului comunei.

Condiţiile naturale nu au fost aşa de prielnice localizării comunităţilor umane în această zonă în care se află satul Cuca din cauza lipsei surselor de apă, panza freatică gasindu-se la mari adâncimi.

Hidrografie Lacuri Reţea hidrografică





Conform Studiului geotehnic ce insoteste documentatia Planului de Urbanism General, „din profilele unitare ale forajelor executate în comuna Cuca şi procurate din arhive, rezultǎ că nivelul apei subterane se găseşte la adâncimi de - 15,95 m. şi - 77 m. de la nivelul terenului. In urma deplasării la teren a rezultat că nivelul apei subterane în fântânile săteşti se întâlneşte la adâncimi de cca. – 4,20 m. în zona Primăriei şi de peste – 30 m. în zona şcolii şi în zonele înalte ale comunei. Din punct de vedere chimic, de regulǎ apa din fântâni şi din foraje este slab mineralizată, cu slabă agresivitate faţă de metale neprotejate.”

Deoarece nu exista un sistem centralizat de colectare a apelor menajere, acestea constituie un important factor de poluare a mediului. Apa utilizata astfel nu este verificata din punct de vedere sanitar, reprezentand un risc asupra sanatatii oamenilor. Haznalele de tip rural pot polua bacteriologic apa freatica ce este utilizata in scop potabil.

III.1.2 Aer

Teritoriul comunei Cuca, ca si întreg teritoriul judetului Galati, apartine sectorului de clima continentala, specifica tinuturilor cu clima de câmpie si podis. Verile sunt foarte calde, iar iernile geroase, cu vânt rece si uscat. Mediile anuale arata o preponderenta a vânturilor pe directia N-E.

Principalele caracteristici ale climei din aceasta zona sunt:

radiatia globala – 125 kcal/cm2/an; durata de stralucire a aerului – 2150 h/an; temperatura medie anuala – 10,5°C; temperatura medie a lunii ianuarie – -3°C; temperatura medie a lunii iulie – 22,6°C; precipitatii medii anuale – 426 mm; zile de ninsoare – 41 zile pe an; grosimea stratului de zapada – 6 cm; viteza medie anuala a vântului – 4,0 m/s.

Vanturile dominante in acesta zona sunt, in ordine, cele dinspre nord, dinspre sud si dinspre nord – vest, aceste directii fiind favorizate si de orientarea culmilor si vailor.

III.1.3 Solul si subsolul

Din punct de vedere morfologic, comuna Cuca face parte din marea unitate a Câmpiei Române, respectiv subunitatea Câmpia Covurluiului, brăzdată de o serie de văi fără apă permanentă, cu debite importante de apă la precipitaţii abundente.

Relieful aparţine în general Câmpiei Înalte şi zonei de trecere la Câmpia Înaltă si se prezintă sub forma unor câmpuri cu altitudini cuprinse între + 120 m.





pana la + 220 m, înclinate în direcţia nord vest – sud est. În general sunt mărginite de numeroşi versanţi cu caracter de creste.

Microformele de relief rezultate în urma diverselor procese de versant au o mare dezvoltare (alunecări de teren, prăbuşiri de strate, şiroiri, torenţi).

Din punct de vedere geologic, comuna Cuca face parte din cadrul unităţii structurale denumită Platforma Scitică, constituind o regiune rigidă, alcătuită din roci cristaline şi sedimentare vechi. Peste soclu se află roci sedimentare care cuprind intervalul stratigrafic Jurasic mediu Cuaternar. Sedimentele cuaternare care predomină sunt reprezentate prin depozite loessoide grupa B (conform normativ P – 7 - 2000), cu grosimi de 20 – 25 m. Sub depozitele loessoide apar strate de nisip galben, calcaros, cu intercalaţii de pietriş grosier.

Adâncimea limitǎ de ingheţ pentru Cuca este 0,90 - 1,00 m conform STAS 6054/1977.

Figura nr. 6 – Modelul digital al altitudinilor

III.1.4. Biodiversitate, floră şi faună

Din punct de vedere al biodiversitatii, aceasta se poate caracteriza drept relativ bogata, cuprinzând numeroase specii de flora si fauna specifice stepei si

Intervale de altitudine <100m 100-200m 200-400m 400-600m





silvostepei. Factorii care determină varietatea sunt: aşezarea geografică, relieful prin altitudine, condiţiile climatice, acţiunea omului.

Pe teritoriul comunei se include o zona de stepa, reprezentata prin pajisti pajişti de plante erbacee xerofile puternic influenţate de om, în măsura în care nu au fost transformate în terenuri cultivate. Predomină asociaţiile de firuţă cu bulbi, colilie, negară, păiuş, pir şi diverse compozee.

Fauna este strâns legată de biotop şi de vegetaţie. Terenul de cultură a atras după sine rozătoarele: popândăul, căţelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp.

Animalele sălbatice des întâlnite în arealul zonei sunt: iepurii, vulpea, dihorul, popândăul, şoarecele de câmp, hârciogul.

Datorită intervenţiei omului, păsările câmpului sunt puţin reprezentate şi au scăzut considerabil ca număr. Păsările specifice zonei de stepă sunt prepeliţa, potârnichea, prigorii, ciocârlia, coţofana, cioara, stăncuţa, turturele, graurii.

Dintre reptile, sunt răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă.

Caracteristic pentru stepă este abundenţa faunei nevertebrate, ca miriapod, paianjeni, insecte.

Fauna de silvostepă este reprezentată de iepure, dropie, hârciog, rozătoarele, şopârle. Dintre păsări se pot întâlni privighetoarea, pupăza, fazanul, ciocănitoarea, piţigoiul.

III.1.5. Relieful

Teritoriul comunei Cuca face parte, din punct de vedere geografic, din Podişul Covurluiului. Acesta este structurat în două subdistricte: la nord de limita Cudalbi-Valea Mărului sunt dispuse Colinele Covurluiului, la sud de limita amintită se găseşte compartimentul Câmpiei Înalte a Covurluiului, partea cea mai sudică şi mai tânără a podişului Moldovei-Colinele Moldovei Meridionare.

Câmpia Înaltă a Covurluiului are caracteristici interfluviile-platou, iar ponderea suprafeţelor orizontale deţine 20-50% din totalul suprafeţelor interfluviale. Energia reliefului variază între 40 şi 100 m, iar fragmentarea acestuia are valoarea maximă de 1,8 km/km2. Procesele de eroziune sunt slabe, adesea asociate cu cele de clastocarst în depozite loessoide. Altitudinea maximă este de 190 m (la nord de Cuca).

Microformele de relief rezultate în urma diverselor procese de versant au o mare dezvoltare (alunecări de teren, prăbuşiri de strate, şiroiri, torenţi).





Teritoriul administrativ are o configuraţie poliedrică, bine conturată, impusă de cel puţin doi factori locali: pârâul Lozova şi cele trei văi secundare valea Adânca, valea Lupului şi Rediului.

Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe.

Figura nr. 7 – Harta unităţilor de relief

III.1.6. Demografie si activitatile economice

Evoluţia populaţiei comunei Cuca realizată în perioada 2002 – 2008 pe baza datelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2002 şi fişa localităţii Cuca, este identică celei a populaţiei judeţului Galaţi: dacă în aceeaşi perioadă la nivelul judeţului se înregistrează o scădere a volumului populaţiei de 1,63% şi comuna Cuca cunoaşte un fenomen de scădere a populaţiei cu aproximativ 6,20%.

1977 1992 2002 2008 comuna Cuca 2.280 2.743 2.609 2.447

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, populaţia (date 2008 – fişa localităţii) totală stabilită a comunei Cuca număra 2.447 locuitori, din care 1.215 bărbaţi (49,65 %) şi 1.232 femei (50,35 %).





Figura nr. 8 – Evolutia populatiei 1992-2002

Figura nr. 9 – Populaţia activă ocupată conform Recensământului din anul 2002





Conform datelor primite de la Primăria Cuca, populaţia comunei număra 2.447 la 01.07.2008 persoane din care:

populaţia activă era de 1.370 persoane şi populaţia activă ocupată 1.082 persoane.

Rata brută de activitate rezultată este de 56,00 %, iar cea netă de 44,20 %.

Raportul dintre populaţia inactivă şi cea activă din punct de vedere economic pune în evidenţă gradul de depedenţă economică a populaţiei inactive. Aceasta se ridică, în comuna Cuca, la 86 persoane inactive la 100 persoane active în 2008.

Populaţia COMUNA CUCA

Total judeţ în rural

% faţă de judeţ în rural

Populaţia activă

ocupată 1.082 102.733 1,02 şomeri 180 9.960 1,12 Total 1.370 112.693 1,04

Populaţia inactivă

Preşcolari, elevi, studenţi 236 37.695 1,24

pensionari 949 54.296 1,01 alte situaţii (casnice, întreţinuţi de alte persoane)

0 312.830 0,27

Total 1.185 154.821 1.22 Total populaţie activă + inactivă 2.447

Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică, numărul mediu al salariaţilor pe principalele activităţi CAEN în anii 2006-2008 pe total comună este următoarea:

Comuna CUCA 2008 Total 61

Agricultură 40 Administraţie publică 11 Comerţ 3 Transport 1 Învăţământ 19 Activităţi financiar bancare şi de asigurări 1 Sănătate şi asistenţă socială 12

Pe grupe mari de vârstă, structura populaţiei pentru anul 2008 este următoarea:





Deşi datele sunt furnizate din 2008, se poate aprecia că structura populaţiei pe grupe de vârstă se păstrează şi în prezent, deoarece populaţia în teritoriu era răspândită uniform.

Structurile demografice s-au deteriorat, ceea ce are consecinte negative asupra vitalitatii si viabilitatii comunitatii locale.

Raportul de dependenţă, respectiv raportul între populaţia sub 14 ani şi peste 64 de ani şi populaţia adultă de 15-59 ani, exprimă numărul mediu de dependenţi minori sau vârstnici ce revin la 1.000 persoane. În comparaţie cu alte comune ale judeţului în comuna Cuca în anul 2008, valoarea acestui indicator este de 715 persoane.

Miscarea naturala si migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2008, conform datelor furnizate de DJS (Fişa localităţii), în comuna Cuca rata natalităţii avea valoarea de 8,17‰ fiind inferioară celei înregistrate la nivelul judeţului Galaţi: 10,2 ‰ , chiar şi celei înregistrate în mediul rural al judeţului: 12,6 ‰.

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata mortalităţii în comuna Cuca avea în 2008 valoarea de 22,06 ‰valoare superioară celei înregistrate la nivelul judeţului Galaţi (11,0 ‰) şi faţă de cea înregistrată în mediul rural al judeţului (13,8 ‰).

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Deoarece în comuna Cuca rata natalităţii (8,17‰) este inferioare valorii înregistrate la

Principalele grupe de vârstă

Număr locuitori - 2008 Total masculin feminin

Total, din care: 2.447 1.284 1.163 0 – 14 ani 243 107 136 15 – 64 ani 1.426 823 603 64 ani şi peste 778 354 424





nivelul judeţului (10,2‰) ea nu reuşeşte să depăşească valoarea înregistrată de rata mortalităţii (22,06‰) ceea ce conduce pentru anul 2008 la un spor natural negativ cu valoarea de -11,86‰.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oraş, situaţie care s-a păstrat şi în cazul localităţii Cuca.

Anul Persoane Sold migratoriu

La 1000 de locuitori stabilite plecate stabilite plecate Sold

2008 39 50 -11 15,93 ‰ 20,43‰ -4,5‰

Înscrisă în acest trend migratoriu, comuna Cuca are la nivelul anului 2008 un spor migratoriu negativ cu o valoare de 4,5‰.

În perioada 2002 - 2008 fondul de locuinţe din comună după forma de proprietate este următoarea:

Forma de proprietate a locuinţei 2002 2006 • Proprietate publică

2 2

• Proprietate privată 1.073 1.081

Total locuinţe 1.075 1.083

În cea mai mare parte, locuinţele sunt pe parter şi locuinţe cu regim mediu de înălţime.

Comuna Cuca face parte din rândul comunelor cu activităţi agricole.

Funcţia agricolă a comunei Cuca se materializează în producţie vegetală, producţie animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.





Figura nr. 10 – Zonarea agroeconomica a judetului Galati

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 76,91% din suprafaţa totală a comunei. Din acesta 59,25 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.

Principalele culturi Suprafaţa (ha) Producţia (t) kg/ha 2004

Grâu+secară 1.900 5.890 3.100 Porumb boabe 600 3.120 5.200 Cartofi - - - Floarea soarelui 550 880 1.600 Legume - - -

2006 Grâu+secară 2.000 7.000 3.500 Porumb boabe 500 2.950 5.900 Cartofi - - - Floarea soarelui 550 990 1.800 Legume 70 700 10.000

2008 Grâu+secară 1.285 3.855 3.000 Porumb boabe 555 2.775 5.000 Cartofi 20 400 20.000 Floarea soarelui 800 1.600 2.000 Legume 30 490 16.333





Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 (comparativ cu anii anteriori) se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor comparativ cu anul 2004.

Dotările existente în cadrul comunei Cuca sunt următoarele:

Administraţie publică: Pe teritoriul comunei funcţionează, alături de primărie, sediul Politiei şi poşta.

Invăţământ: în comună funcţionează o şcoala generala şi o grădiniţa. Sănătate: în comună funcţionează un dispensar uman, un dispensar

veterinar. Cultura: în comună există un Cămin Cultural. Serviciile şi unităţile comerciale sunt răspândite în teritoriu, fiind în

general dezvoltate în relaţie cu căile majore de comunicaţie (DN 24D, DJ 255).

Zona de locuit: Funcţiunea dominantă din teritoriul intravilan al comunei Cuca este locuirea (66,51%), fondul construit pentru locuinţe individuale fiind în plină dezvoltare. In general zona de locuinţe este dezvoltată în baza planului de sistematizare, suprafaţa loturilor variind de la 300 m2 la 1000 m2. De altfel, pe teritoriul intravilan există numeroase parcelări de tip agrar, cu raportul laturilor mai mare de 1/3, loturi supradimensionate, a căror suprafaţă depăşeste 1500 m2.

Unităţile productive şi de depozitare reprezintă 1,57%; Zone cu alte destinaţii , ca de exemplu: căi de comunicaţie, gospodărie

comunală, zona construcţii aferente lucrărilor edilitare, etc., sunt cuprinse în bilanţul teritorial cu suprafeţele respective de teren.

Culte - Majoritatea locuitorilor din Cuca sunt de religie creştin – ortodoxă. In comună sunt 3 biserici, 1 capelă şi 5 troiţe, fiecare cu câte un cimitir aferent si cimitirul eroilor cazuţi în cele 2 războaie mondiale.

Accesul în teritoriu este asigurat de traseele drumurilor DN 24D (de la nord la sud) şi DJ 255 (de la est la vest), care se intersectează în centrul localităţii.

Bilanţurile teritoriale cuprind folosinţa terenurilor din intravilanul de pe întreg teritoriul administrativ al comunei Cuca. Bilanţul teritorial al comunei include,

Efective de animale (nr.) 2004 2006 2008 Bovine 340 360 560 Porcine 550 620 310 Păsări 16.000 18.000 20.000 Ovine şi caprine 1.680 1.720 2.350 Producţia animală (tone viu, hl, kg ) 2004 2006 2008 Carne (sacrificări) 91 94 449 Lapte de vacă şi bivoliţă 6.000 6.400 9.720 Lână 3.000 3.100 3.400





în afara localităţii componente şi celelalte trupuri răspândite în teritoriul administrativ.

Sintetic:

suprafaţa teritoriului administrativ: 4.464 ha; suprafaţa teritoriului intravilan existent: 364,40 ha, adică 8,16 % din

suprafaţa teritoriului administrativ.

III.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, la poziţia 44. cod. GL-I-m-A-02975.05 pe teritoriul comunei Cuca, sat Cuca figurează a Valul lui Atanaric sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor în extravilan.

Pentru aceasta s-a instituit zonă de protecţie necesară 500,00 m (extravilan) pe contur (vezi planşa A 0. Plan incadrare in teritoriu), care să asigure conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său natural sau construit.

(extras din Studiu istoric – parte integranta P.U.G. – ACTUALIZARE COMUNA CUCA)

2. Mărturii de locuire din preistorie până în evul mediu

a. Valul lui Atanaric

Pe teritoriul judetului Galati sunt prezente urmele a doua mari constructii militare antice si anume Valul lui Traian, de langa Galati si Valul lui Atanaric.

Pe teritoriul comunei Cuca prezenta valului mai poate fi sesizata in partea de nord-vest a localitatii, unde este puternic aplatizat de lucrarile agricole. Este o zona ce trebuie protejata in conformitate cu legile si importanta sa istorica.

In campania din 1950 prof. Radu Vulpe a efectuat o recunoastere in teren, pe traseul valului lui Atanaric, mentionand ca „venind din est, dinspre Stoicani pe Prut, dinspre Fanatanele, valul continua clar vizibil spre N-V pana aproape de soseaua Cuca-Galati, in dreptul km 22 de pe aceasta sosea, unde a fost examinat de colectivul nostru, in acest loc, unde poarta numele de Troienas, el are o latime de 24 m (afara de sant) si o inaltime de cca. 1 m. Santul este situat in partea de sud si pastreaza o adancime de 0,50 m. De aici continua paralel cu soseaua spre N-V pe circa 1 km, urmele sale slabind progresiv pana ce dispar cu totul in marginea vaii numita Zavoiul, la 2km sud de satul Cuca. Acelasi cercetator a urmarit traseul „la 2 km de Cuca si 1 km nord de satul Plevna din comuna Rediu, in padurea Branistea de pe dealul Albina, am dat din nou de val care aici este foarte bine pastrat, inalt de 2 m pana la 3 m si lat de 3,8 m”. Prin urmare, rezulta ca valul nu a putut fi urmarit, cu exactitate, pe teritoriul localitatii Cuca din cauza starii rele de conservare a acestuia.

Arheologul Mihalache Brudiu, in anii 1970, a putut fi identificat traseul incepand din Valea Zavoiului. Acesta consemna faptul ca „valul continua spre nord, pe marginea interfluviului Arcari pana intr-un punct din marginea viei fostului CAP Cuca, unde aceasta se lateste putin spre vest”. Acolo valul isi schimba directia si dupa ce traverseaza Platoul Arcari trece soseaua Galati-Cuca, la km 25+200, indreptandu-se spre baza de receptie a porumbului din marginea de sud-est a localitatii Cuca. Dupa ce intra in vatra comunei, nu mai poate fi urmarit, in





schimb reapare pe latura de vest a localitatii in curtea locuitorului Dumitru Benea, a carui casa se afla chiar pe val. Apoi urca pe Dealul Tarinei (nu pe dealul Albine, dupa cum mentioneaza prof. R. Vulpe) si dupa ce coboara panta spre vest intra in padurea Branistea de langa localitatea Plevna, unde a fost cercetat si de prof. R. Vulpe. De aici, traseul valului constinua pe podis, prin padurea satului Plevna, unde este conservat foarte bine, la nord de Cudalbi, pana in localitatea Ploscuteni din judetul Vrancea.

b. Punct „Cuca”

Cu prilejul unei periegheze facute de arheologul M. Brudiu, tot in anii 1970-1980, au mai fost descoperite, in zona albiei majore a paraului Lozova, care trece prin mijlocul comunei, la sud de scoala generala, urmele unei asezari din perioada tarzie a epocii bronzului, apartinand culturii Coslogeni. Nivelul arheologic se afla la o adancime de trei metri si este observabil in albia paraului, prezentandu-se sub forma unui strat de cenusa cu oase si fragmente de ceramica.

c. Punct „Cotros”

Tot pe acelasi parau, in satul Cotros, in dreptul casei lui Ghita Lupu (Garbea) s-a gasit o moneda de argint din anul 216 e.n. de la Caracalla, fapt ce dovedeste o locuire a dacilor liberi in secolul al III-lea p. Chr.

d. Punct „Fantana lui Panait”

La Fantana lui Panait sau Rediul Cucuclui, in apropierea unei bogate panze acvifere, s-a descoperit o asezare si o necropola din secolul al IV-lea p. Chr., care se intande in curtile si gradinile locuitorilor Ghita M. Neculita, Tudor Iordache, Toader M. Neculita, Manole Tulug si Mihaluta Dumitru. In aceasta zona se mai gasesc si dovezi arheologice datand din secolul al X-lea p. Chr. si sunt in legatura cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fantana lui Panait, in gradinile localnicilor, se gasesc fragmente ceramice din secolele XIV-XV.

e. Punct „Rapa Rosie”

Deasupra Rapei Rosii, pe panta inclinata dintre marginea satului si movila Arcari, se gaseste o asezare din secolul al XV-lea.

f. Punct „Polobocul”

In anii 1950-1960 inca se mai vedeau ruinele unui vechi han la 1,5 km sud-est de comuna, langa soseaua Cuca-Galati, in partea de est, in apropiere de valul de pamant. Probabil in aceasta zona a fost un han, in perioada medievala tarzie sau in epoca moderna, pe drumul ce lega orasul Galati de capitala Moldovei.

g. Movile

Pe teritoriul comunei Cuca se gasesc un numar destul de mare de movile de pamant care reprezinta necropole tumulare din diferite perioada istorice. Ele au fost consemnate in diferite lucrari, dar nu au fost cercetate si nici incluse in Lista Monumentelor Istorice. Din nefericire, datorita lucrarilor agricole sau edilitare, acesti tumuli sunt continuu agresati, unii taiati de sosea, aplatizati de araturile anuale, iar altii distrusi de diferite constructii.

Movila „La Obste” – se afla la nord-est de comuna. Are o inaltime de 3 m si un diametru de 45 m. In anul 1970 CAP Cuca a construit pe ea un rezervor pentru apa fara a atinge mormantul principal.





Movila „Arcari” – se afla la est de marginea comunei, pe platoul cu acelasi nume, are o inaltime de 3 m si un diametru de 45 m.

Movila „Lupului” – se afla pe soseaua Cuca-Baleni. Movila are dimensiunile de 1,5 m inaltime si un diametru de 35 m si a fost taiata de sosea, in partea estica, circa o treime.

Movila „Troian” – se afla pe Dealul Troian. Ea are o inaltime de 1,5 m si un diametru de 30 m.

Movila „Albina” – se afla pe Dealul Albina si are o inaltime de 3 m si un diametru de 60 m.

Movila „Dealul Tarinei 1” – se afla pe Dealul Tarinei, la vest de comuna. Este puternic aplatizata si mai are o inaltime de 0,70 m si un diametru de 20 m.

Movila „Dealul Tarinei 2” – se afla pe Dealul Tarinei, la sud-est de soseaua Cuca-Rediu, este aplatizata si mai are o inaltime de 0,90 m si un diametru de 25 m.

Orice intervenţie asupra – acestora, se face numai în condiţiile stabilite de Legea 422/24 iulie 2001 “Legea privind protejarea monumentelor istorice” şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.

Zonele declarate monument istoric, sau sit arheologic protejat, trebuie sa beneficieze de masuri active de protejare si conservare. In acelasi timp trebuie avuta in vedere si valorificarea zonelor cu patrimoniu arheologic reperat, prin colectarea marturiilor arheologice, predarea lor institutiilor specializate si initierea unor programe de cercetare arheologica.

III.1.8. Căi de comunicaţie şi transport

Teritoriul administrativ şi intravilanul comunei Cuca sunt străbătute de traseele drumurilor DN 24D (de la nord la sud) şi DJ 255 (de la est la vest), care se intersectează în centrul localităţii.

DN 24D cu traseul limita jud.Vaslui-Bălăbăneşti-Zimbru-Bursucani-Vârlezi-Cuca-DN26 (Tuluceşti), are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltica uşoară.

DJ 255 cu traseul DN 25 (Independenţa)-Izvoarele-Slobozia Conachi-CuzaVodă-Rediu-Cuca-Fârţăneşti-Chiraftei-Măstăcani (DN26) are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, parţial pietruită şi din pământ.

Reţeaua stradală a comunei s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumurilor DN 24D şi DJ 255 şi sunt în majoritate din pământ. Trama stradală prezintă trasee rectangulare şi sinuoase, cu distante variabile între garduri, lăţimea carosabilului fiind în mare parte de la 4,0 la 6,0 m.

III.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General





Principalele subiecte abordate si identificate legate de problemele de mediu si sanatate publica sunt prezentate in capitolul de fata a Raportului. Aspectele de mediu precum: aer, apa, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul cultural si arhitectural, mediul antropic, au fost identificate in etapa de stabilire a ariei de acoperire a planului pe baza analizei situatiei actuale privind calitatea si starea mediului. Astfel, au fost identificate o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente impreuna cu aspectele socio-economice.

Un aspect important ce trebuie luat in considerare in aprecierea evolutiei diferitelor componenete ale mediului este faptul ca actualizarea unui Plan Urbanistic General creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea teritoriului studiat prin mijloace specifice. Amploarea influentei acestui plan poate genera presiuni asupra unor componente ale mediului pe de o parte, sau poate solutiona anumite probleme de mediu existente, pe de alta parte. De mentionat este faptul ca probleme de mediu existente nu pot fi solutionate, in cadrul unui Plan Urbanistic General, decat prin mijloace strict urbanistice.

Criteriile ce stau la baza enuntarii propunerilor privind planificarea si a regulamentul local de urbanism sunt cele ce privesc protectia atat a sanatatii umane cat si a mediului natural si construit.

Neimplementarea planului propus va conduce la o dezvoltare necontrolată, haotică a localitatii Cuca, relevând o serie de efecte negative:

amplasarea dezordonata a constructiilor destinate locuirii pe suprafete de teren libere neconstruite;

neracordarea constructiilor noi la infrastructura tehnico-edilitara; suprafeţe insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de

gospodărie comunală; proiectarea unor zone cu reţele greu racordabile la reţelele centralizate

propuse; amplasarea la o distanta prea mica de zonele de locuinte pentru

obiectivele de tip gospodărie comunală si nerespectarea zonelor de protectie a acestora;

funcţiunile urbanistice potenţate de circulaţii, neamplasate la cai de circulatie principale neutilizate la capacitate maxima, care la randul lor ar maximiza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, industrie şi depozitări;

spaţiile adiacente apelor de suprafaţă şi terenurile degradate de tipul zone verzi de protecţie, agrement, sport, parcuri neutilizate corespunzator;

menţinerea disfuncţionalităţilor privind dezvoltarea durabilă, interrelaţionate pe cele 4 categorii de factori:

cauzate de factori de natură fizico – geografică; cauzate de factori de natură spaţial – ecologică;





cauzate de factori de natură spaţial – funcţională; cauzate de factori de natură socio – spaţială.

Disfuncţionalităţile cauzate de factorii de natură fizico – geografică relaţionează:

situarea cadrului construit şi amenajat cu cel geografic de la niveluri care se afla la o scară teritorială mai amplă decât cea a teritoriului administrativ;

situarea cadrului construit şi amenajat cu cadrul geografic prin însumarea efectelor negative ale unor intervenţii anterioare care au ignorat necesităţile protejării mediului, cât şi din direcţia riscurilor naturale.

Disfuncţionalităţile intercorelate care aparţin acestei categorii sunt:

disproporţii între diferitele tipuri de utilizări a terenului şi potenţialul cadrului natural;

autorizarea ridicată a ecosistemelor naturale şi creşterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile;

afectarea valorilor reliefului, a cursurilor de apă sau a oglinzilor de apă a râului şi a pădurilor.

Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natură spaţial – ecologică rezultă din scăderi în capacitatea de intervenţie a administratiei de la zonele naturale până la cele construite.

Disfuncţionalităţile se exprimă prin stările de dezechilibru care se instalează la diferite niveluri:

un nivel care se situează la o scară teritorială mai amplă decât a teritoriului administrativ;

la nivelul competiţiei dintre funcţiuni în ocuparea şi utilizarea terenului; la nivelul ritmurilor de realizare a investiţiilor.


dezechilibre în dezvoltarea teritorială la scară regională; dezechilibre cauzate de atitudinea faţă de potenţialul industrial natural

şi faţă de potenţialul industrial construit şi amenajat; conflicte între interesul public şi cel privat, cu sub-evaluarea celui public

şi a rolului acestuia în creşterea valorii fiecărei proprietăţi şi a bugetului local;

dezechilibre prin defazări în realizarea infrastructurii tehnice; absenţa unor programe importante de investiţii din fonduri publice; dezvoltări limitate ale extinderii/modernizării infrastructurii tehnice.





Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natură spaţial – funcţională aparţin sferei urbanismului şi amenajării teritoriului şi provin dintr-o evoluţie urbanistică divergentă faţă de necesităţile actuale ce se realizează cu întârzieri, defazări şi lipsă de precauţie.


absenţa infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zonă; absenţa sau insuficienţa unor forme complexe de servicii purtătoare de

dezvoltare; perturbări în utilizarea terenului agricol; disfuncţionalităţile privind circulaţiile; disfuncţionalităţile privind canalizarea apelor uzate; disfuncţionalităţile privind gospodărirea apelor; insuficienta diversificare a zonelor de producţie pentru bunuri şi servicii; agresarea spaţiilor plantate publice şi reducerea spaţiilor plantate

private.

Disfuncţionalităţile cauzate de factori de natura socio – spaţială constituie o rezultantă a unei evoluţii în context istoric, cât şi un factor de condiţionare a ritmului unei dezvoltări viitoare.


un nivel deficitar de asigurare cu infrastructură şi servicii publice; conturarea modestă a centrelor populate în absenţa activităţilor

specifice; situaţie nefavorabilă a fenomenelor demografice cu tendinţe de agravare

în viitor; nivel scăzut al veniturilor.

In situaţia neimplementării planului propus (alternativa 0) intravilanul comunei ar rămâne în continuare aşa cum este în prezent, această variantă neputand poate fi luată în considerare, fiind cea mai dăunătoare mediului dintre toate posibilitatile.

În cazul neimplementării acestui proiect, locuitorii comunei Cuca se vor confrunta şi în viitor cu aceleaşi probleme ca şi în prezent, şi anume:

lipsa extinderilor pentru utilităţile de apă potabilă, energie electrică, telefonie, nerealizarea staţie de epurare, depozitarea ecologică a deşeurilor neconforma;

starea precară a drumurilor; lipsa locurilor de muncă (dezvoltarea economică a comunei nu este

posibilă fără atragerea de investiţii în zonă, fără acces la utilităţi, fără infrastructură).





O astfel de situaţie ar afecta factorii de mediu, prin posibila poluare a:

solului (de la deşeurile lichide deversate şi deşeurile solide depozitate la întâmplare);

apelor subterane (de la depozitari la nivelul solului); a apelor de suprafaţă şi a aerului (prin depozitarea deşeurilor).

Implementarea acestui proiect va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi.

IV. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Impactul asupra mediului rezultat în urma implementării planului de urbanism va fi direct, local şi în imediata vecinătate a acestuia, datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua; acestea implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri în raport cu cele existente.

Urmatoarele aspecte cu privire la caracteristicile de mediu ale zonei studiate si a celei imediat invecinate pot fi afectate, precum:

folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

exploatarea neraţională a suprafeţelor împădurite aflate în proprietate particulară;

lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie (cu trafic intens DN, DJ );

lipsa zonelor de protecţie sanitară (ape de suprafaţă); degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături,

etc.

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, asupra apelor subterane datorită substanţelor chimice şi bacteriologice peste limite admise.

IV.1. Apa

Alimentare cu apă potabilă

În prezent in comuna Cuca exista sistem centralizat de alimetare cu apa compus din:





4 foraje de adancime, F1 si F2 - H = 210m, F3 si F4 – H = 260m; Retea refulare - de la foraje la gospodaria intermediara tampon are cca.

1500m si un diametru Dn 160 - 90mm din PEID,PE 80. Retea aductiune - face legatura intre gospodaria tampon si gospodaria

centrala printr-o conducta din PEID , PE 80,Dn 180mm, Pn 16 atm, in lungime de 2250m.

Rezervoare inmagazinare: exista un rezervor de 300 mc si unul de 200 mc, semiîngropate executate din beton, suficiente pentru acoperirea intregului consum de apă, consum menajer şi rezerva de incendiu. De la rezervoare apa este introdusa gravitational in reteaua de distributie stradala.

Pentru asigurarea sigurantei in exploatare si cresterea gradului de potabilitate au fost prevazute urmatoarele:

Avand in vedere inaltimea de pompare de la puturi la rezervoarele de inmagazinare-diferenta de nivel cca 155m, s-a impus realizarea unei statii de pompare – repompare, care aspira apa dintr-un rezervor de 10mc in care refuleaza pompele de la puturi.

Statia de pompare amplasata intr-o cladire din zidarie de caramida, cu o suprafata de 6mp, este echipata cu doua electropompe pentru un debit de 18 l/sec.

Statie clorinare – este o instalatie de dozare pentru solutie de hipoclorit cu control automat pentru hipoclorit de sodiu, amplasata in apropierea rezervoarelor de inmagazinare.

Retea distributie – conductele sunt amplasate pe toate drumurile comunale, cu camine de vane la intersectiile principale si hidranti subterani de incendiu Dn 65mm. Materialul folosit este polietilena de inalta densitate PEID 80.

Ca urmare a analizei existente, principalele disfuncţionalităţi sunt:

apa din fantanile de tip rural, care mai este folosita in prezent, este supusă poluarii;

fantanile ţaranesti din curti sau de pe drumurile satesti, nu au asigurata o zona de protectie sanitara;

apa nu este verificata din punct de vedere al potabilitatii.

Prin PUG se propune extinderea reţelei de distribuţie in zonele propuse pentru introducerea in intravilan in vederea construirii de locuinte, realizându-se un sistem inelar şi ramificat cu conducte din polietilenă de înaltă densitate.

Reteaua de distributie in zonele de extindere, se va realiza din conducta de polietilena de înalta densitate. Pe traseul conductelor se vor monta armaturile necesare, vane si hidranti de incendiu exteriori.





Traseul si dimensiunile conductelor de aductiune si de distributie propuse in prezentul PUG au caracter informativ, ele urmand a se stabili cu exactitate in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de specialitate.

Evacuarea apelor uzate menajere/canalizarea

Comuna Cuca nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere si a celor pluviale, sa le dirijeze intr-o statie de epurare, pentru tratarea lor.

Colectarea apelor uzate se face în haznale, care nefiind ecologic construite, polueaza bacteriologic apa freatica.

Apele pluviale din zonele de locuinte, dotari social-culturale si economice sunt dirijate gravitational prin santurile stradale.

Unele strazi nu au santuri de scurgere, sau au santuri cu sectiunea obturata, acest lucru impiedecand scurgerea corespunzatoare a apelor.

Ca urmare a analizei existente, principalele disfuncţionalităţi sunt:

lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, in intreaga comuna, care reprezinta principala sursa de poluare a panzei de apa freatica;

lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea necorespunzatoare a celor existente.

Pâraiele din zona au un traseu neregularizat, si maluri degradate. În perioadele cu precipitatii, zonele invecinate sunt inundate si sunt afectate drumurile si gospodariile existente.

Prin P.U.G. s-a prevăzut pentru preluarea apelor uzate menajere rezultata din instalatiile interioare realizarea unui sistem centralizat de canalizare.

Dupa executarea lucrarilor de alimentare cu apa, pentru preluarea apelor uzate menajere, se propune o retea de canalizare, care va dirija apele uzate, prin pompare sau gravitational, în functie de configuratia terenului, in colectoare, avand diametre cuprinse între Dn 160 – 400 mm, si apoi în statia de tratare ape uzate, statia epurare si deversarea acestora in emisar (paraul Lozova). Executia colectoarelor principale se va face din aval spre amonte.

Statia de epurare se va amplasa la o distanţa de minimum 100 m de constructiile existente, folosindu-se o tehnologie aprobata de Ministerul Sanatatii.





In jurul statiei de epurare se va realiza o zona de protectie sanitara de cca. 1600 mp care va beneficia de plantatii specifice pentru reducerea poluarii zonelor de locuinte.

Colectorul principal se va dimensiona astfel încat sa aiba capacitatea de transport pentru apele uzate in ipoteza ca toate gospodariile din toate localitatile comunei vor avea instalatii interioare.

Zonele propuse pentru dezvoltare în prezentul PUG vor beneficia de sistemul public de canalizare, pe masura extinderii retelei de colectoare propusa.

Tinand seama de relieful comunei Cuca, reprezentat prin existenta celor doi versanti (estic si vestic), separati de paraul Lozova, evacuarea apelor meteorice, rezultate din ploi si topirea zapezii, se va face in continuare prin rigolele prevazute pe marginea celor doua drumuri principale si al strazilor comunale, întretinute cu atentie deosebita in mentinerea acestora in stare de functionare, pentru a preantampina formarea torentilor si inundatiile.

Evacuarea apelor pluviale din zona locuintelor se va face prin rigole si santuri amplasate pe marginea drumurilor, odata cu modernizarea acestora.

Reteaua de canalizare se va realiza in primul rand pe strazile principale ale localitatii si se va extinde în zonele propuse pentru amenajare si dezvoltare.

IV.2. Aer

Principalele surse poluare a aerului sunt reprezentate de numărul de autovehicule ce tranzitează zona, procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor şi de emisiile rezultate de pe platformele de depozitare a deşeurilor (mirosuri, emisii de poluanţi datorate proceselor de fermentaţie caracteristice).

Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici de-a lungul principalelor artere de circulaţie (DN24D, DJ255). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului.





Având în vedere specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia populaţiei (în sectorul agricol), principalele surse antropice de poluare a aerului sunt:

surse fixe: arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

surse mobile (autovehicule, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

surse difuze: depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan.

Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Cuca, din judeţul Galaţi a fost încadrată în lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);

sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

IV.3. Sol

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice.

Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.





IV.4. Biodiversitate

In zona Comunei Cuca, ca urmare implementării obiectivelor prevăzute în actualizarea Planului Urbanistic General nu se vor produce modificări ale biodiversităţii.

IV.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Cuca, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora.

Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; circulaţia pe drumurile publice locale; redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; managementul defectuos al deşeurilor; zonele de protecţie sanitară.

IV.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 120/2006, care reglementeaza cadrul juridic general al realizarii, amplasarii si administrarii monumentelor de for public:

„Monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrari de arta plastica, arta monumentala, constructii sau amenajari neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ si de semnal, amplasate în spatii publice, într-o zona de protectie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale.

Se vor respecta prevederile art. 10, din Legea nr. 120/2006, conform caruia: Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure protejarea si punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor. Distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sanctioneaza potrivit prevederilor Codului penal.

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, la poziţia 44. cod. GL-I-m-A-02975.05 pe teritoriul comunei Cuca, sat Cuca figurează a Valul lui Atanaric sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor în extravilan.

IV.7. Zgomot şi vibraţii

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumul national DN24D , drumul judetean DJ 255. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile





limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

IV.8. Peisajul

In conformitate cu prevederile art. 34 din HG nr. 525/1996:

„Autorizatia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform Anexei 6 la prezentul regulament.”

”Situaţia spaţiilor verzi” este reglementată de OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

Conform art. 1 al OUG nr. 114/2007 „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

La stabilirea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi trebuie să se ţină seama şi de recomandările Ordinului MS nr. 536/1997 privind aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul nr. 1028/2004.

În conformitate cu prevederile art.3, 4 si 5 ale Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane:

Spatiile verzi se compun din urmatoarele tipuri de terenuri din zonele urbane:

a) parcuri; b) scuaruri; c) aliniamente plantate în lungul strazilor; d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlastini, stâncarii, pante, terenuri afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii. În functie de dreptul de proprietate asupra terenului, spatiile verzi, sunt: a) publice - parcuri, scuaruri, spatii amenajate cu dominanta vegetala si zone cu vegetatie spontana ce intra în domeniul public; b) private - spatii verzi ce sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Nu fac obiectul reglementarii prezentei legi: a) vegetatia din extravilan inclusa în fondul forestier; b) zonele si fâsiile de protectie a apelor, respectiv râurilor si bazinelor de apa; c) perdelele de protectie amplasate pe terenurile cu destinatie agricola; d) ariile naturale protejate; e) zonele de siguranta si protectie a infrastructurii de transport; f) spatiile verzi de pe terenurile aflate în proprietate privata si care nu pot fi





utilizate în interes public.

"Situatia spatiilor verzi" este reglementata de OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata si modificata prin Legea nr. 265/2006, modificata si completata prin OUG nr. 114/2007 si de Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.

Suprafaţa existenta a spaţiilor verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Cuca nu este prevazuta.

Conform OUG nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, se instituie Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, al cărui scop îl constituie îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii în localităţi.

Obiectivele Programului sunt creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi din localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, art. II, alin. 1), de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 m2/locuitor, până la data de 31.12.2010, şi de minim 26 m2/locuitor, până la data de 31.12.2013.

In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, Consiliul Local Cuca îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei Cuca. In P.U.G. se recomandă ca în spaţiile neocupate de clădiri sau rezervate în viitor unor obiective de utilitate publică să se asigure plantarea unor arbori.

Prin aceste măsuri administraţia comunei şi-a propus ca, până la sfârşitul anului 2010, să se ajungă la o suprafaţă de spaţiu verde de 20 m2/locuitor, ceea ce la o populaţie de aproximativ 2.447 locuitori înseamnă 48.940 m2 spaţiu verde. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 2.447 locuitori, suprafaţa de spaţiu verde trebuie să ajungă la 63.622 m2; această suprafaţă se va aloca aliniamentelor stradale plantate. Zona verde, sport şi agrement va cuprinde fâşii plantate de protecţie, scuaruri, zonă verde arondată zonei de locuinţe (5,70 ha).

V. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare





Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deţinând printre altele un mare număr de ecosisteme şi habitate. În România, conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi constituirea la nivel naţional a unei reţele de arii protejate de diferite categorii.

Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, ţara noastră se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul României se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii.

Cele cinci regiuni biogeografice sunt: continentală (53%), alpină (23%), stepică (17%), panonică (6%) şi pontică (1%). România deţine cea mai mare diversitate biogeografică dintre ţările Europei, incluzând 5 din cele 11 regiuni biogeografice existente la nivel european. Această mare diversitate biogeografică se reflectă în tezaurul natural inestimabil al României, la care Regiunea 2 – Sud – Est aduce o contribuţie însemnată, prin valorile de patrimoniu natural pe care le deţine.

Figura nr.11 – Harta delimitării regiunilor biogeografice (alpină, continentală, panonică, stepică, pontică)

Dupa cum se poate observa si pe harta Ariilor protejate din judetul Galati, de mai jos, teritoriul comunei Cuca nu se suprapune si nici nu se învecineaza





direct, cu nici o arie ce intra sub incidenta reglementarilor în vigoare cu privire la Ariile Protejate.

Figura nr.12 – Harta ariilor protejate din judetul Galati

VI. Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentaţi şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.





Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi sunt stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora planul analizat poate avea un impact semnificativ:

obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional;

obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.

Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.

Obiectivele de protecţie a mediului în zona comunei Cuca, care fac parte din anganjamentele României faţă de Uniunea Europeană în urma negocierilor la Capitolul 22 – Mediu, sunt din domeniile: calitatea aerului, managementul deşeurilor şi substanţe chimice, calitatea apei, protecţia naturii şi organisme modificate genetic, controlul poluării industriale.

VI.1. Calitatea aerului

Directiva Consiliului 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi directivele fiice (Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul inconjurător şi Directiva Consiliului 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) au ca obiective:

evaluarea calităţii aerului înconjurator, bazat pe metode şi criterii comune cu cele UE;

obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea ca această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului;





menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare.

Transpunerea acestor directive în legislaţia românescă s-a făcut prin:

OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001;

Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;

Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10, PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

HG nr. 586/2004 privind infiinţarea şi organizarea Sistemului Integrat de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului (S.N.E.G.I.C.A.);

HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită sau a valorilor ţintă într-o anumită perioadă de timp;

HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia Atmosferei;

HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei;

Măsurile generale necesare pentru implementarea acestor prevederi sunt:

- evaluarea preliminară a calităţii aerului în regiuni şi proiectarea reţelelor locale şi regionale pentru monitorizarea calităţii aerului;

- crearea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului prin dotarea autorităţilor locale şi regionale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a calităţii aerului şi cu echipamente de laborator;

- monitorizarea calităţii aerului şi informarea publicului cu privire la depăşirile pragurilor de informare şi alertă prevăzute în legislaţia în vigoare;

- colaborarea cu autorităţile de sănătate publică locală în vederea evaluării efectelor poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei;

- identificarea surselor responsabile de poluarea aerului şi elaborarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

In conformitate cu prevederile art. 64 din OUG nr. 195/2005, obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în domeniul protecţiei aerului sunt:





- să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;

- să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;

- să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;

- să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile care depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;

- să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;

- să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită ale zgomotului ambiental.

VI.2. Managementul deşeurilor

Directiva cadru deşeuri 75/442/EEC prevede planuri de management al deşeurilor. Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 162/2002, abrogată prin HG nr. 349/2005.

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată şi modificată de HG nr. 268/2005 şi prin Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor.

Pentru implementarea directivei privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, trebuie să se introducă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje pe tipuri de deşeu: hârtie, sticlă, plastic, lemn, metale, biodegradabile.

In conformitate cu prevederile art. 29 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 şi legislaţiei specifice în vigoare.





Conform art. 31 din OUG nr. 195/2005, autorităţile administraţiei publice locale, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 şi a celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor;

Deţinătorii de terenuri, precum şi orice persoana fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren au obligaţia de a asigura măsuri de salubrizare a terenurilor.

Adoptarea şi intrarea în vigoare a Directivei 2006/12/CE privind deşeurile realizează un cadru legislativ unitar în acest domeniu, ceea ce a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare. A fost adoptată Legea nr. 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.

Conform legii, obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:

- prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora;

- reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii secundare ori utilizarea deşeurilor ca surse de energie.

VI.3. Calitatea apei

Directiva cadru apa 2000/60/EC (WFD) introduce un program de măsuri şi un plan de management bazinal pentru a coordona măsurile privind calitatea apei în cadrul fiecărui bazin.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate.

Cerinţele directivei sunt: - colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerări, precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentară); - aglomerările umane trebuie să fie prevăzute cu reţele de canalizare, astfel:

a) până la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerări umane cu mai mult de 10.000 l.e.;

b) până la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerări umane cuprinse între 2.000 -10.000 l.e..





Termenele pot fi modificate prin ordin al autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor:

- apele uzate urbane care intră în reţelele de canalizare ale localităţilor trebuie ca înainte de a fi evacuate în receptorii naturali să fie supuse unei epurări corespunzătoare, şi anume:

a) epurare terţiară, pentru toate evacuările ce provin din aglomerari umane cu peste 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2015;

b) epurare biologică, pentru toate evacuările ce provin din aglomerări umane cuprinse între 2.000 şi 10.000 l.e., până la data de 31 decembrie 2018.

Termenul "locuitor echivalent" reprezintă suma persoanelor plus numărul convenţional de persoane cu care se echivalează gradul de poluare a unei activităţi economice, care evacuează ape uzate pre-epurate compatibile cu apele uzate menajere (provenite de la om). În acest sens, cele mai relevante activităţi economice sunt cele de prelucrarea cărnii, a laptelui şi de producere a conservelor de legume şi fructe. În mod convenţional, în această echivalare se utilizează cea bazată pe cantitatea specifică de materii organice exprimate în CBO5, prin adoptarea valorii de 60 g CBO5/om.zi sau 150 l apă uzată/zi.

Prin CBO5 se înţelege consumul biochimic de oxigen la 5 zile şi reprezintă cantitatea de oxigen consumată în decurs de 5 zile de microorganismele existente în apa uzată pentru oxidarea materiei organice în scopul susţinerii vieţii lor.

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman a fost transpusă prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004.

Obiectivele directivei sunt: - protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; - asigurarea calităţii apei destinate consumului uman. Cerinţele directivei sunt: a) stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevanţi; b) determinarea punctelor (amplasamentelor) în care apa trebuie să fie corespunzătoare valorilor stabilite în directivă; c) asigurarea monitorizării şi informarea consumatorilor asupra calităţii apei destinate consumului; d) asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor paramentrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate;





e) asigurarea că substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuirea apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice. Pentru conformarea cu directiva privind calitatea apei potabile, pentru localităţile cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi a fost obţinută o perioadă de tranziţie, astfel: - până la 31.12.2010: pentru oxidabilitate; - până la 31.12.2015: pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide.

Domeniile şi costurile necesare implementării directivei vizează:

- monitorizarea calităţii apei de către Ministerul Sănătăţii şi producerea şi distribuirea de apă potabilă; - reabilitarea tehnologiilor de tratare; - reabilitarea reţelelor de apă existente; - schimbarea instalaţiilor interioare.

Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole prevede măsuri care să evite poluarea apei cu azotaţi. Directiva 91/676/CEE a fost transpusă în totalitate prin adoptarea următoarelor acte normative naţionale:

1. HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi a înfiinţării Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole este formată din specialişti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, şi ai Ministerului Sănătăţii, iar pe lângă comisie funcţionează Grupul de sprijin, compus din reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale Apele Române, ai comitetelor de bazin şi ai unor institute şi unităţi de specialitate aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor;

2. Ordinul comun MAPM şi MAAP nr. 425/2001 şi 105.951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţiilor şi componentei Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

3. Ordinul MAPM nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

4. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.





Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse în Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole sunt următoarele: - reducerea poluării produsă sau indusă de nitraţi din surse agricole; - prevenirea poluării apelor cu nitraţi; - raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice.

Principalele cerinţe ale planului de acţiune:

1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control;

2. Întocmirea cadastrului acestor ape;

3. Desemnarea zonelor vulnerabile;

4. Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovării codului;

5. Elaborarea, implementarea şi punerea în practică a programelor de acţiune;

6. Alte cerinţe pentru implementare: responsabilităţi, raportări, revizuiri periodice ale planului de acţiune, elaborarea şi adoptarea reglementărilor naţionale necesare în vederea implementării planului de acţiune.

Planul de acţiune accentuează importanţa supravegherii concentraţiilor azotaţilor în toate categoriile de ape, stabilind şi un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezintă o stare de eutrofizare.

România a identificat apele afectate de acest tip de poluare, precum şi zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programe de acţiune care conţin măsuri obligatorii privind controlul aplicării îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

Planul de acţiune conţine prevederile de stabilire şi implementare a programelor de acţiune referitoare la zonele vulnerabile. Programele de acţiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la patru ani şi includ măsurile prevăzute în codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevăzute în Anexa 4 din Planul de acţiune. De asemenea, ele vor ţine seama de datele ştiinţifice şi tehnice disponibile, în primul rând cele referitoare la aportul de nitraţi din surse agricole şi din alte surse, precum şi de condiţiile de mediu din regiunile vizate.

Planul de acţiune conţine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se constituie într-o sumă de cerinţe pentru metodele de management agricol care pot preveni încărcarea excesivă cu substanţe





poluante provenite din agricultură, a apelor de suprafaţă şi subterane şi a terenurilor agricole, în special fertilizanţi.

Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane împotriva poluării. Prevederile codului vor fi adoptate şi aplicate de către fermieri pe baze voluntare şi fără compensări financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu sprijinul autorităţilor locale şi altor organisme implicate. Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi promovat prin programe de informare şi pregătire a fermierilor. Această cerinţă se realizează de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă.

Directiva 76/464/CEE şi directivele fiice referitoare la poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii

Obiectivul acestei Directive este reducerea poluării cu substanţe din Lista II în toată Uniunea Europeană şi eliminarea poluării cu cele mai periculoase substanţe (prevăzute pe Lista I a Directivei). Această Directivă este asimilată acum cu Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu excepţia listei I şi listei II înlocuite de lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase, rămân în vigoare până în anul 2013.

In HG nr. 118/2002, termenul de “substanţe din lista I şi lista II” a fost înlocuit cu termenul substanţe prioritare/prioritar periculoase din lista de substanţe prioritare în domeniul politicii apelor, prezentă şi în Legea Apelor nr. 310/2004.

Unităţile industriale care evacuează ape uzate în resursele de apă receptoare sunt obligate să îşi monitorizeze efluenţii (monitorizare proprie), să ţină un registru al rezultatelor automonitoringului, să raporteze către autorităţile locale pentru gospodărirea apelor informaţiile referitoare la concentraţia, cantitatea de ape uzate şi tehnologia utilizată şi să accepte o monitorizare de verificare din partea autorităţilor de apă.

Unităţile industriale care evacuează apa uzată în sistemele de canalizare sunt obligate să negocieze condiţiile şi tehnologiile de pretratare, de evacuare, preţul apei uzate evacuate cu regia locală de apă sau cu administratorul reţelei de canalizare.

HG nr. 188/2002, HG nr. 118/2002 şi Ordinul MAPAM nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane sunt documentele legale care reglementează acţiunile ambelor părţi.

In Capitolul IX - Protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin





Legea nr. 265/2006, sunt stipulate obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în vederea protecţiei apelor şi a ecosistemelor acvatice.

VI.4. Peisaj

In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Astfel, fiecare obiectiv industrial, agricol sau din sfera prestărilor de servicii care îşi va începe activitatea pe teritoriul administrativ al comunei Cuca va urma o procedură specifică de autorizare pe linie de protecţie a mediului, de evaluare a impactului asupra mediului în funcţie de tipul şi dimensiunea activităţii (se va solicita acord de mediu pentru proiectele de investiţii noi, modernizare, extindere, dezafectare, etc.). Se vor identifica sursele de poluare pentru fiecare factor de mediu, se va dimensiona impactul şi se vor stabili măsuri de prevenire sau înlăturare a poluărilor, astfel încât la nivelul teritoriului comunei calitatea tuturor factorilor de mediu să fie în limitele admise de legislaţia specifică în vigoare.

VI.5 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului

Conform Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, “conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.

Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Cuca, prin integrarea aspectelor de dezvoltare economică, conservarea factorilor de mediu, va răspunde cerinţelor de dezvoltare durabilă.





Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale Populaţiei

-Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; -Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Măsuri şi iniţiative pentru creşterea economică a zonei: stimularea afacerilor, etc.

- Numărul şi tipurile dotărilor publice; - Utilităţi aferente locuinţelor; - Număr de locuri de muncă create/angajări; - Nivelul impozitelor; -Numărul unităţilor economice/comerciale nou apărute în zonă; - Noi initiaţive: număr, sectoare, scop; - Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente; - Sume câştigate şi cheltuite în comunitate; - Preţ şi cost de trai în comunitate; - Efecte asupra persoanelor vulnerabile; - Facilităţi de învăţământ; - Dotări mai bune în şcoli;

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor

-Reducerea degradării solului prin diminuarea suprafeţelor ocupate cu deşeuri; -Diminuarea poluării solului şi a apelor prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor; -Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor, a deşeurilor din construcţii, demolări şi a deşeurilor asimilabile menajere în conformitate cu prevederile legale

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare

- Cantităţi de deşeuri pe tipuri; - Compoziţie deşeuri pe tipuri; - Documente de raportare; -Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate în afara amplasamentului zonei;

Apa Limitarea poluării la

-Eliminarea poluării apelor de suprafaţă;

Implementarea prevederilor PUG prin realizarea staţiei de

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi





nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

-Eliminarea poluării apelor subterane şi a apei potabile;

epurare; identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectului, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului; Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; -Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă.

Aerul

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili

-Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile); -Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelurile de poluare în zonele cu receptori sensibili (populaţie, floră, ecosisteme) să respecte valorile limită legale.

Respectarea măsurilor de management şi a datelor tehnice pentru toate etapele proiectului;

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi montate; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi mobile; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului:





- Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare; - Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate; - Parametrii meteorologici; - Numărul rapoartelor de mediu elaborate anual; - Autorităţile cărora le-au fost transmise Rapoarte/informări de mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.

Zgomot şi vibraţii

-Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; -Limitarea nivelurilor de vibraţii

-Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; -Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Implementarea prevederilor PUG şi respectarea specificaţiilor tehnice;

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate: Niveluri de zgomot la receptori; Niveluri de vibraţii la receptori;

Biodiversitate flora şi fauna

Limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei

-Conservarea, protecţia, refacerea şi reabilitarea ecologică; -Protejarea speciilor şi habitatelor; -Monitorizarea habitatelor şi speciilor sălbatice; -Promovarea eticii de

Implementarea prevederilor PUG şi realizarea spaţiilor verzi

- Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă; - Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice; - Coridoare de vegetaţie plantate; - Zone de protecţie a mediului amenajate;





administrare; - Parcele de habitat protejat;

Patrimoniul cultural, tradiţional

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului Cultural

Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, tradiţional;

Implementarea prevederilor PUG

Investiţii în educaţie posibil ca urmare a creşterii nivelelor de impozitare în beneficiul Consiliului Local;

Sănătatea umană Protecţia sănătăţii Umane

Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei

Implementarea prevederilor planurilor de management social şi de mediu;

-Infrastructura comunităţii; -Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii; - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol);

Infrastructura rutieră/ transportul

Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor

-Asigurarea desfăşurării traficului în interiorul şi în exteriorul zonei în condiţii de siguranţă; -Modernizarea infrastructurii rutiere existente; -Reducerea emisiilor de poluanţi generate de traficul rutier;

-Implementarea prevederilor planului şi ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din exteriorul zonei, precum şi la realizarea drumurilor de acces din interiorul zonei; - Utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanţi;

- Componenta noii infrastructuri rutiere din zonă; - Indicatori cu privire la starea drumurilor; -Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul materialelor; -Transportatori selectati, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu; - Proceduri de comunicare cu şoferii;

Peisaj

Minimizarea impactului asupra peisajului

- Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice; - Organizarea de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai

-Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; -Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

- Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, funcţionare; - Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de reabilitare ecologică;





estetice;

Solul/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra Solului

- Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor de decopertare, excavare, depozitare asociate construcţiilor; - Diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deşeurilor; Reducerea poluării solului din activităţi conexe;

-Limitarea strictă a suprafeţelor decopertate; -Implementarea prevederilor PUG de gospodărie a apei şi control al eroziunii (care include: colectarea şi epurarea apelor pluviale);

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului;

Valorile materiale

Maximizarea utilizării materialelor locale existente

Utilizarea resurselor materiale locale (lemn, agregate, etc.) în vederea reducerii costurilor şi a impactului asupra mediului generat de transport;

Implementarea prevederilor PUG Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate;

Factorii climatici

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele staţionare şi mobile

-Implementarea prevederilor proiectului cu privire la utilizarea de echipamente mobile şi vehicule dotate cu motoare cu consumuri reduse de carburanţi

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse;





VII. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Cuca, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei.

Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor.

Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională al administratiei comunei Cuca, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

VII.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Raportului de Mediu

Evaluarea a fost efectuata tinând cont de criteriile recomandate de H.G.1076/2004 în anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât si cele secundare si totodata s-a tinut cont de durata prognozata a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung).

Pentru aprecierea impactului unor activitati umane asupra mediului, cât si pentru urmarirea evolutiei în timp a fenomenului de poluare a mediului, se simte nevoia utilizarii unei metode de evaluare globala a starii de sanatate sau de poluare a mediului la un moment dat (metoda Rojanschi).

Simpla enumerare a starii fiecarui component (apa, aer, sol, sanatate umana) nu este suficienta în anumite cazuri, nefiind posibila evidentierea efectelor de interdependenta între componentele mediului si nici efectele sinergice în comportarea ecosistemelor.

Conditia de baza ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea starii mediului la un moment dat cu starea înregistrata într-un moment anterior sau cu starea posibila într-un viitor oarecare, în diferite conditii de dezvoltare.

Evaluarea consta in parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili sa reflecte o stare generala a unuia din factorii de mediu analizati si apoi corelarea acestora printr-o metoda grafica.





În acest sens se propune încadrarea calitatii la un moment dat a fiecarui factor de mediu într-o scara de bonitate, cu acordarea unor note care sa exprime apropierea, respectiv departarea de starea ideala. Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 pâna la 10, unde nota 10 reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana, iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În general se considera ca este posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona si la un moment dat prin:

calitatea aerului, calitatea solului, calitatea apei, starea de sanatate a populatiei, riscurile naturale, mediul social si economic.

VII.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de Urbanism

Principalele obiective din planul Actualizare P.U.G. comuna Cuca asupra carora s-a efectuat în Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

1. Amenajarea unui loc de joacă pentru copii; 2. Realizarea unui sistem centralizat de canalizare; 3. Amenajarea zonelor de recuperare a deşeurilor precolectate; 4. Modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; 5. Extinderea reţelei de energie electrică; 6. Extinderea zonei de locuinţe cu suprafeţe de teren introduse in intravilan.

Obiectivul 1: amenajarea unui loc de joacă pentru copii

Factori de mediu

Indicatori Nota de bonitate

Justificarea acordarii notei de bonitate

Aer Imbunatatirea calitatii aerului si diminuarea emisiilor

7 Aparitia unor surse de emisii de praf in etapa de executie a obiectivului

Apa Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

8 Starea naturala neafectata de activitatea umana

Sol Imbunatatirea calitatii solului

9 Utilizarea rationala a suprafetelor de teren libere

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea gradului de confort

9 Diversificarea posibilitatilor de petrecere a timpului liber

Riscuri naturale Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren/inundatiilor






Mediul social si economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura si a serviciilor


Obiectul 2: Realizarea unui sistem centralizat de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate Factori de mediu






9 Desfiintarea puturilor absorbante si deversari necontrolate de ape poluate in receptori naturali; Incadrarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate menajere in normativele in vigoare datorita constructiei statiei de epurare;


9 Eliminarea deversarilor necontrolate de ape poluate



9 Imbunatatirea confortului si a igienii


8 Eliminarea puturilor absorbante din gospodariile localnicilor conduce la eliminarea umiditatii excessive din sol, umiditate ce poate produce procese geomorfologice (alunecari de teren, surpari, ravenari)



8 Cresterea oportunitatilor de dezvoltare socio-economica

Obiectivul 3: Amenajarea zonelor de recuperare a deşeurilor precolectate Factori de mediu




9 Reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deseurilor


8 Evitarea scurgerilor necontrolate specifice depozitarii deseurilor


9 Depozitarea controlata a desurilor



9 Imbunatatirea confortului si a igienii

Riscuri naturale Protectia populatiei prin 8 Nici o influenta





diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren/inundatiilor



9 Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor menajere care va avea la baza conservarea resurselor

Obiectivul 4: Modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale Factori de mediu




9 Lucrari de amenajare si intretinere a spatiilor verzi aferente drumurilor din comuna Reducerea emisiilor de gaze prin reducerea consumului de carburant in urma imbunatatirii calitatii dumurilor


8 Realizarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale si evitarea scurgerii lor direct in apele de suprafata sau adancime prin sol


8 Platforma drumului poate ocupa suprafete mai mari de teren decat in prezent



9 Imbunatatirea confortului in trafic si fluenta in trafic


9 Nici o influenta



9 Cresterea gradului de accesibilitate

Obiectivul 5: Extinderea reţelei de energie electrică Factori de mediu




9 Nici o influenta


9 Nici o influenta


8 Utilizarea unor suprafete de teren pentru extinderile de retea electrica (de tip aerian) si respectarea culoarelor de protectie


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea gradului de

9 Nici o influenta





confort Riscuri naturale Protectia populatiei prin

diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren/inundatiilor

9 Nici o influenta



9 Accesul populatiei la conditii de trai civilizate

Obiectivul 6: Extinderea zonei de locuinţe cu suprafeţe de teren introduse in intravilan Factori de mediu




8 Creterea emisiilor provenite de la autovehicule


9 Extinderea alimenatarii cu apa in sistem centralizat


8 Schimbarea tipului de folosinta a terenului



9 Nici o influenta


9 Combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari)



9 Diversificarea serviciilor catre populatie

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizata serveste la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Figura geometrica este un hexagon când se analizeaza 6 factori de mediu.Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata cu razele egale între ele si având valoarea a 10 unitati de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reala se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, înscrisa în figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele starii de poluare globala a unui ecosistem IPG rezulta din raportul între suprafata reprezentând starea ideala Si si Sr-reprezentând starea reala.

Când nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci când nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrica ilustrând starea reala a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideala.





5,136,1798,25

===r

iPG S

SI

Figura nr.13 - Calculul indicelui de poluare globala obiectivul 1

33,153,1998,25

===r

iPG S

SI






33,148,1998,25

===r

iPG S

SI


33,152,1998,25

===r

iPG S

SI






28,126,2098,25

===r

iPG S

SI


33,148,1998,25

===r

iPG S

SI






În vederea analizarii tuturor situatiilor si întocmirii unei scari a indicelui de poluare globala s-au calculat valorile acestui indice pentru fiecare obiectiv major al Planului de Urbanism General.

Se constata posibilitatea întocmirii unei scari de la 1 la 2 pentru indicele poluarii globale a mediului, dupa cum urmeaza:

i = 1 - mediu natural neafectat de activitatea umana; 1<i<2 - mediu supus efectului activitatii umane în limite admisibile; i peste 2 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Avantajele metodei constau în faptul ca:

ofera o imagine globala a starii de sanatate a mediului, a calitatii acestuia, la un moment dat;

permite compararea între ele a unor zone diferite cu conditia ca acestea sa poata fi analizate în baza acelorasi indicatori;

permite compararea starii unei zone în diferite momente în timp, oferind posibilitatea urmaririi atât a calitatii diferitilor factori de mediu cât si a calitatii globale a mediului în zona respectiva;

posibilitatea stabilirii unei legaturi directe între sanatatea mediului si sanatatea populatiei;

se asigura utilizarea activa a unui enorm fond de date privind parametrii de stare a mediului ce se obtin în urma functionarii sistemului de monitoring la nivelul national.

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Cuca rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Implementarea PUG va contribui la:

limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; la îmbunătăţirea calităţii solului; protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre

şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării si protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.

VIII. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si actualizarea Planului de urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Cuca.





De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul Urbanistic General al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului in contex transfrontier, ipoteza argumentata de lipsa unor activitati care ar putea genera impact semnificativ asupra mediului.

IX. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Cu toate ca, din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se face munai prin evaluarea de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a proiectelor.

In cazul concret, al implementarii prevederilor din Plan pentru comuna Cuca se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului.

IX.1. Factorul de mediu apa

In perioada realizarii obiectivelor incluse în plan se va evita răspândirea în apele de suprafaţă sau în pânza freatică a materialelor de construcţii, prafului etc. Trebuie evitată răspândirea acestora în mediu prin intermediul apei de ploaie. După realizarea obiectivelor propuse in Plan trebuie evitate deversările de ape uzate în apele de suprafaţă (pârâul Lozova), precum şi pătrunderea acestora în pânza de apă freatică.

Măsurile propuse pentru a preveni orice efect negativ asupra mediului al implementării planului sunt următorele:

deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiei de epurare a apelor uzate;

monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare, astfel încât să se încadreze în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orăşeneşti şi industriale la evacuarea în receptori naturali – NTPA 001/2002;

implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.





IX.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In perioada realizării obiectivelor prevăzute în PUG se impune utilizarea de plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite. După implementarea planului trebuie impuse şi respectate restricţii legate de nivelul zgomotelor, poluarea aerului datorată maşinilor, utilizarea surselor fixe de poluare.

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de STAS 12.574/1987 şi Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Măsurile propuse pentru a compensa orice efect negativ asupra mediului al implementării planului sunt următoarele:

în perioada de execuţie a construcţiilor de locuinţe, obiective economice sau tehnico-edilitare, se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii; acestea sunt: devierea şi fluidizarea traficului, curăţenia pe drumurile publice;

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici pentru noile obiective economice;

se recomandă mărirea suprafeţelor destinate spaţiilor verzi; depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise etanşe, conform

prevederilor HG nr. 856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi al verii, generarea de noxe sau mirosuri, operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor;

utilizarea echipamentelor de producere a energiei pentru reducerea emisiilor de gaze rezultate din arderea combustibililor (solizi, lichizi).

IX.3. Factorul de mediu solul

In perioada realizarii obiectivelor cuprinse în P.U.G. trebuie să se manipuleze cu grijă materialele de construcţie, să nu se depoziteze pe sol. Materialele pulverulente vor fi depozitate în spaţii special amenajate, astfel încât să nu vină în contact direct cu solul, să nu se împrăştie şi să nu fie antrenate de curenţii de aer.

Deşeurile rezultate din construcţii trebuie colectate corespunzător, astfel încât să se poată realiza eliminarea acestora. Platformele de acces trebuie să fie betonate şi izolate cu borduri.

După realizarea obiectivelor din P.U.G. o atenţie specială trebuie acordată deşeurilor lichide şi solide. Reţeaua de canalizare trebuie menţinută în stare





bună de funcţionare, astfel încât apele uzate să nu se infiltreze în sol. Deşeurile se vor depozita temporar în containere închise, pe platforme betonate.

Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor:

OUG nr. 78/2000 prind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare ;

Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Metalele grele condiţionează utilizarea agricolă a nămolurilor. Compoziţia chimică pe bază de cupru, arsen, plumb şi magneziu prezintă un grad de toxicitate şi limitează utilizarea nămolurilor ca îngrăşământ chimic pentru diferite culturi agricole. Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate menajere din mediul rural, faţă de cel urban, au în general un conţinut redus de metale grele, nedepăşind limitele admisibile.

Nutrienţii constituie un factor cheie pentru valorificarea nămolurilor în scop agricol sau de condiţionare a solului. Conţinutul de azot, fosfor şi potasiu asigură condiţii optime de dezvoltare a culturilor agricole, substituind uneori îngrăşămintele chimice.

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

continuarea lucrărilor de ameliorare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune;

reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului;

realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;

implementarea sistemul integrat de gestionare a deşeurilor menajere, pentru diminuarea impactului generat de depozitarea deşeurilor, în depozite neconforme; deşeurile menajere se vor depozita la cel mai apropiat depozit ecologic.

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005, conform căruia “spaţiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere……”, este necesară implementarea sistemului de colectare, gestionare şi transport al deşeurilor în acord cu prevederile legale actuale.





Depozitele de deşeuri menajere neconforme din comuna Cuca s-au închis conform Ordinului MMGA nr. 1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare:

Sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2."

Calendarul de închidere a depozitelor rurale din Comuna Cuca

Comuna Cuca

Suprafaţa (ha)

Situaţia actuală a depozitului

Măsuri de reabilitare

Modul de gestionare a

deşeurilor după sistarea

depozitării pe amplasament

Sat Cuca – partea de nord a satului, in punctul „Pe lac”

7500 mp. Închis la 16.07.2009

Acoperire cu pământ, terasare, înierbare

Sortarea şi depozitarea la depozitul ecologic Galati

Sat Cuca – partea de sud a satului, in punctul „Arcaciul 1”

7500 mp. Închis la 16.07.2009

Acoperire cu pământ, terasare, înierbare

Sortarea şi depozitarea la depozitul ecologic Galati

Deşeurile colectate pe teritoriul comunei sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere), din parcuri şi grădini, din construcţii, zootehnice, stradale (deşeuri rezultate din curăţarea străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale), nămoluri de la staţiile de epurare (după punerea în funcţiune).

IX.4. Factorul de mediu biodiversitatea

Pe teritoriul comunei Cuca nu se află arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI).





Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientate pe următoarele direcţii:

- asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia;

- menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor.

IX.5. Mediul social şi economic

Măsurile prevăzute în P.U.G. pentru diminuarea impactului asupra mediului social si economic sunt:

dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie, realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor;

împădurirea terenurilor degradate; reabilitarea/asfaltarea drumurilor comunale, judeţene (anumite

tronsoane de drumuri, străzi, corectarea elementelor geometrice, profilare-consolidare taluzuri (diguri) şi şanţuri, trotuare cu lăţime şi îmbrăcăminte corespunzătoare);

extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare;

respectarea distanţelor minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza forţa de muncă disponibilă la nivel local.

Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei.

Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai.

În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Cuca pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă.





- Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare de locuri de muncă.

- Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale.

- Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

Prin actualizarea P.U.G.-ului se modifică limita intravilanului comunei Cuca, introducându-se suprafaţa de 33,73 ha, ajungându-se de la 364,40 ha, cât este existent, la un total de 398,13 ha.

Zona principală care beneficiază de această creştere propusă a suprafeţei intravilanului este zona de locuinţe (de la 242,39 ha la 256,68 ha).

Zone funcţionale Existent Propus

Suprafaţa (ha) Procent din intravilan (%) Suprafaţa (ha) Procent din

intravilan (%) Zona institutii publice si servicii, alte zone cu functiuni de interes public

4,30 1,18 12,81 1,18

Zona de locuinte si functiuni complementare

242,39 66,51 256,68 66,51

Zona industrie si depozitare 5,70 1,57 5,70 1,57

Zona unitati agricole 23,86 6,55 23,86 6,55 Zona spatii verzi si sport - - 5,70 1,43

Zona destinatie speciala 0,06 0,02 0,06 0,02 Zona gospodarie comunala 7,25 1,98 7,25 1,98

Zona retele tehnico-edilitare 0,24 0,07 2,10 0,07

Zona cai de comunicatie rutiera 40,60 11,14 43,97 11,14

Teren arabil intravilan 40,00 10,98 40,00 10,98 Teren intravilan 364,40 100,00 398,13 100,00 Suprafaţa introdusă în intravilan 97,54

Intravilanul comunei Cuca a fost împărţit în 10 U.T.R–uri, astfel:





Trup Unităţi teritoriale de referinţă (UTR) POT %, CUT Suprafaţa intravilanului propus

Trup 1 Sat Cuca S = 386,51 ha

Trup 1 Sat Cuca

UTR 1 – zone (pentru locuinţe, instituţii şi servicii, unităţi industriale şi depozitare, unitati agricole, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, gospodarie comunala, echipare tehnico-edilitară) existente si zone (spaţii verzi amenajate, sport şi agrement) propuse;

POT = 30% CUT=0,3 166,31 ha

UTR 2 – zone (pentru locuinţe, instituţii şi servicii, unităţi industriale şi depozitare, unitati agricole, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, gospodarie comunala, echipare tehnico-edilitară, destinatie speciala) existente;

POT = 30% CUT=0,3 186,47 ha

UTR 3 – zone (pentru locuinţe, instituţii şi servicii, căi de comunicaţie, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, echipare tehnico-edilitară) propuse;

POT = 30% CUT=0,3 33,73 ha

Trup 2 societate agricolă S = 11,35 ha

Trup 2 UTR 4 – zonă existentă pentru unitati agricole; POT = 30% CUT=0,3 11,35 ha

Trup 3 UTR 5 – zonă pentru echipare tehnico-edilitară existenta; 0,10 ha

Trup 4÷7 UTR 6÷9 – zonă pentru echipare tehnico-edilitară existenta;

0,01 ha

Trup 8 UTR 10 – zonă pentru echipare tehnico-edilitară – zonă propusă pentru staţia de epurare;

0,13 ha

Total 398,13

Suprafaţa propusă pentru a fi introdusă în intravilan este de 33,73 ha şi este repartizată Trup 1 Sat Cuca: S1 = 33,73 ha.

IX. 6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, la poziţia 44 cod. GL-I-m-B-02975.05 pe teritoriul comunei Cuca, sat Cuca figurează Valul lui Atanaric, pentru care nu s-a instituit zonă de protecţie să asigure conservarea integrată a cadrului său natural sau construit, traseul acestuia neputand fi identificat pe teren.

S-a cerut întocmirea unui studiu istoric, ca documentaţie separată a prezentei lucrări – pentru stabilirea insitu a sitului arheologic.

Orice intervenţie asupra sitului arheologic din comuna Cuca, se face numai în condiţiile stabilite de Legea nr. 422/24 iulie 2001 - Legea privind protejarea monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004.





X. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

Evaluarea mediului s-a realizat pornind de la starea sa actuală, care s-a estimat prin documentarea pe teren într-o primă etapă (inspecţia zonei de evaluat).

Descrierea completă a stării actuale şi a evoluţiei sale în absenţa implementării planului s-a făcut consultând literatura de specialitate, folosind rezultatele analizelor existente, interpretarea realizându-se pe baza legislaţiei în vigoare.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat pentru perioada de execuţie a lucrărilor şi pentru perioada de funcţionare. S-au folosit, de asemenea, prevederile legilor, ordinelor şi normativelor în vigoare relevante pentru obiectivul analizat.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei implementarii planului.

Factor/aspect de mediu Alternativa 0

Alternativa implementarii planului

Criterii care au determinat alegerea Alternativei ci implementare a planului

Apa

Nu s-a stabilit amplasamentul staţiei de epurare

Amplasarea staţiei de epurare a apelor uzate menajere în Trup 8 - UTR 10, cu respectarea distanţei minime de 300 m, faţă de construcţiile existente şi de cele ce se vor propune a se realiza în zonă; apele epurate se vor deversa în pârâul Lozovita, prin intermediul

Criteriile de alegere a alternativei au fost: -simplitate tehnologică; -parametrii de operare (cât mai apropiaţi de nivelul obişnuit de presiune, temperatură); -flexibilitate (capacitatea de a prelua şi trata debite cu concentraţii variabile); - consumuri (reactivi, de utilităţi, energie); -deşeuri generate;





staţiilor de pompare

Depozitarea deşeurilor

Nu s-a stabilit o alternativă la depozitarea controlată a deşeurilor.

Colectarea selectivă a deşeurilor în containere metalice şi transportul la cea mai apropiată staţie de transfer sau la cel mai apropiat depozit ecologic de deşeuri

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor.

Infrastructura Rutieră

Nu există alternativă

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 33,73 ha

Stimularea dezvoltării echilibrate a zonei, conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile Uniunii Europene sunt obiective ale Planului Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud – Est.

XI. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

XI.1. Generalităţi

In conformitate cu prevederile art. 27 din H.G. nr. 1076/2004, Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului însoţeşte documentaţia înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului, în vederea obţinerii avizului de mediu şi face parte integrantă din acesta.

Titularul planului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competentă de mediu.

XI. 2. Factorul de mediu apa

Procesul de monitorizare a factorului de mediu apa implică monitorizarea apei epurate şi a apei din receptorul natural în care se evacuează apa epurată, cât şi a apei potabile. Monitorizarea evacuărilor din staţia de epurare a apelor uzate în receptori naturali se face conform HG nr. 188/2002, completată cu HG nr. 352/2005.





Monitorizarea constituie obligaţia tuturor prestatorilor/operatorilor de servicii publice ai reţelelor de canalizare şi/sau ai staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Din punctele de control se prelevează probe pe o perioada de 24 ore sau la intervale regulate de timp, proporţionale cu debitul, la evacuare – dacă se consideră necesar şi la intrarea în staţia de epurare – pentru a se urmări conformarea cu prescripţiile NTPA 011 şi NTPA 001/2002.

Numărul minim de probe de prelevat, la intervale regulate de timp, în cursul unui an, se fixează în funcţie de mărimea staţiei de epurare. Autoritatea competentă în domeniu verifică periodic respectarea prevederilor NTPA 011.

Receptorii naturali în care se evacuează apele uzate sunt monitorizaţi de către autoritatea în domeniu prin intermediul Sistemului Naţional de Supraveghere a Calităţii apelor S.N.S.C.A. Monitorizarea de control a apei potabile se face conform reglementărilor Legii nr. 458/2002, completată şi modificată prin Legea nr. 311/2004.

Conform Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, monitorizarea are scopul de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliti prin lege.

Monitorizarea de audit are scopul de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin lege valorile sunt sau nu conforme se face conform reglementărilor menţionate Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Monitorizarea calităţii apei potabile din zona comunei Cuca se face de către Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Galaţi. Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă în care se vor evacua apele uzate (pârâul Lozovita) se face de către A.N. „Apele Române”.

XI.3. Monitorizarea platformelor de deşeuri

Controlul şi urmărirea calităţii factorilor de mediu în zona depozitelor de deşeuri, cât şi monitorizarea postînchidere a depozitelor de deşeuri, se realizează conform procedeelor prevăzute în HG nr. 349/2005.

Sistemul de control şi urmărire cuprinde datele meteorologice, controlul apei de suprafaţă, al levigatului şi al gazului de depozit, protecţia apei subterane, topografia depozitului.

Conform angajamentelor din Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, era obligatorie închiderea şi ecologizarea gropilor de gunoi din





zonele rurale până la 16.07.2009 şi realizarea punctelor de colectare a deşeurilor menajere;

In cazul realizării alternativei cu implementarea Planului (colectarea selectivă a deşeurilor în containere metalice), nu se mai pune problema monitorizării depozitelor de deşeuri, neexistând depozite fixe, doar depozite mobile, închise etanş, situate pe platforme betonate.

Platformele de deşeuri menajere din comuna Cuca s-au închis conform HG nr. 1274/2005, urmându-se o procedură simplificată, spaţiile de depozitare s-au ecologizat, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare:

Sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2."





XII. Rezumat fără caracter tehnic

Raportul de mediu pentru actualizare Plan Urbanistic General comuna Cuca a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Cuca s-au utilizat, în principal:

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

Factorul de mediu Măsuri de reducere a impactului Cerinţa monitorizării

Aer 1.1. Poluarea atmosferei cu noxe provenite din surse fixe.

Dotarea noilor obiective industriale cu filtre la emisie şi perdele de apă la punctele unde se vor executa vopsiri sau alte procese chimice (dacă va fi cazul).

Determinări de gaze şi pulberi

1.2. Poluarea atmosferei cu gaze şi pulberi provenite din surse mobile.

Asfaltarea străzilor, extinderea spaţiilor verzi publice, asigurarea de parcări, conform PUG.

Determinări de gaze specifice NOx, COx şi pulberi

Apa 2.1. Apele de suprafaţă din localităţile aparţinătoare.

Extinderea şi realizarea reţelelor de canalizare în toate localităţile aparţinătoare şi realizarea staţiilor de epurare conform cu PUG-ul.

Determinarea poluanţilor emişi în efluenţii care ajung în cursurile de apă de suprafaţă din zonă

2.2. Apa din subteran din zonele depozitelor/ platformelor neconforme de depozitare a deşeurilor menajere (neimpermeabilizate).

Ecologizarea terenurilor pe care au fost amplasate depozitele neconforme.

Evitarea poluării straturilor de acvifer din aceste zone. Determinarea calităţii acestor ape.

2.3. Pânza freatică din toate localităţile care aparţin de comuna Cuca, judeţul Galaţi.

Renunţarea la transformarea fântânilor în puţuri oarbe, acolo unde vor exista alimentări centralizate cu apă şi reţele de canalizare.

Determinarea calităţii apei din fântânile populaţiei, conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Solul 3.1. Zonele depozitelor/platformelor neconforme de deşeuri.

Ecologizarea terenurilor pe care au fost amplasate depozitele neconforme.

Determinarea calităţii solului comparativ cu prevederile Ordinului MAPM nr. 756/1997. Minimizarea poluării solului în zonă.

3.2. Terenuri agricole Stabilirea proprietăţii asupra terenurilor. Utilizarea mai eficientă a terenurilor din punc de vedere agricol

Spaţii verzi Extinderea spaţiilor verzi în toate localităţile aparţinătoare comunei Cuca

Evidenţa spaţiilor verzi conform prevederilor Legii nr. 24/2007 - Registrul naţional al spaţiilor verzi

Zona forestieră Supravegherea exploatării forestiere şi interzicerea realizării construcţiilor în aceste zone

Evidenţa suprafeţelor exploatate

Aşezările umane Dezvoltarea aşezărilor umane numai pe bază de PU, PUZ Verificarea legalităţii construcţiilor





metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Obiectul actualizarii Planului Urbanistic General este studierea în ansamblu a evolutiei din punct de vedere demografic, economic si spatial a comunei Cuca pe o perioada de 14 ani.

Comuna Cuca este asezată in partea de sud-est a României, Podişul de Jos al Moldovei, fiind parte componentă a judeţului Galaţi (fost Covurlui).

Vecinătăţile comunei Cuca sunt:

la nord - teritoriul administrativ al comunelor Fârţăneşti; la est - teritoriul administrativ al comunei Scânteieşti; la sud - teritoriul administrativ al comunei Smârdan; la vest - teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Băleni si Suhurlui.

Teritoriul administrativ şi intravilanul comunei Cuca sunt străbătute de traseele drumurilor DN 24D (de la nord la sud) şi DJ 255 (de la est la vest), care se intersectează în centrul localităţii.

DN 24D cu traseul limita jud.Vaslui-Bălăbăneşti-Zimbru-Bursucani-Vârlezi-Cuca-DN26 (Tuluceşti), are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltica uşoară.

DJ 255 cu traseul DN 25 (Independenţa)-Izvoarele-Slobozia Conachi-CuzaVodă-Rediu-Cuca-Fârţăneşti-Chiraftei-Măstăcani (DN26) are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, parţial pietruită şi din pământ.

Comuna Cuca este compusa dintr-un singur sat si se găseste localizata în partea centrala a judeţului Galaţi, la o distanţă de cca. 60 km de municipiul Galati.

Activitatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale.

Suprafaţa comunei este de 4.464 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării ACTUALIZARII PUG – ului, se propune extinderea intravilanului, cu o suprafaţă de 33,73 ha, de la un total existent pe comună de 364,40 ha la un total propus de 398,13 ha. Ca elemente de recunoaştere, intravilanul comunei Cuca are următoarele coordonate legate de drumul naţional DN 24D, astfel: km 58+627 – km 61+780 stânga şi km 58+537 – km 61+780 dreapta.

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2004, la poziţia 44 cod. GL-I-m-B-02975.05 pe teritoriul comunei Cuca, sat Cuca figurează Valul lui Atanaric, pentru care nu s-a instituit zonă de protecţie să asigure conservarea





integrată a cadrului său natural sau construit, traseul acestuia neputand fi identificat pe teren.

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Cuca, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura:

Amenajarea unui loc de joacă pentru copii; Extinderea zonei de locuinţe cu suprafeţe de teren introduse in intravilan; Realizarea unui sistem centralizat de canalizare; Modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale; Extinderea reţelei de energie electrică; Amenajarea zonelor de recuperare a deşeurilor precolectate.

Relaţia cu alte planuri/programe

Planul Urbanistic General al Comunei Cuca eşti este parte integrantă a PATN (Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, respectiv a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi). Poate fi completat cu mai multe Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD), respectiv Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Implementarea PUG-ului actualizat, noua sistematizare a localităţii, includerea în intravilan a unor noi regiuni, definitivarea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică îşi vor pune amprenta asupra dezvoltării ulterioare a comunei, asupra planurilor de detaliu/zonale ce se vor realiza.

Prin Planul Urbanistic General al comunei Cuca sunt prevăzute următoarele:

stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; evidenţierea deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a

terenurilor; delimitarea suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de

utilitate publică; modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi cu cel judeţean; valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;





organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie;

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan au ca destinaţie construirea de locuinţe şi dotări cu regim de înălţime a construcţiilor recomandate cu maxim un nivel, P - P+1, cu funcţiuni complementare, spaţii verzi, etc. Potrivit propunerilor PUG, activitatea de construire în cadrul comunei urmează să se desfăşoare pe terenuri libere, prin înlocuirea fondului construit existent, degradat fizic sau moral, prin renovarea fondului construit existent, prin schimbare de destinaţie.

Ca urmare a cerinţelor tot mai diversificate ale populaţiei, se preconizează o dezvoltare şi o diversificare a instituţiilor şi serviciilor publice. Aceste funcţiuni se vor realiza în zona centrală a satului, precum şi pe terenuri ale Primăriei care vor fi transferate din extravilan în intravilan.

Se propune menţinerea şi accentuarea activităţilor agricole şi zootehnice pentru satisfacerea nevoilor populaţiei locale, cât şi a populaţiei zonelor limitrofe. Valorificarea potenţialului agricol se va face prin diversificarea producţiei, care să ducă la creşterea ofertei de sortimente pentru piaţa zonală.

Metodologia utilizată în evaluarea impactului

Pentru întocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislaţiei în vigoare şi literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

Impactul prognozat asupra mediului şi măsuri de diminuare a impactului

Factorul de mediu apa

Prin PUG s-a prevăzut montarea unei staţii de epurare a apelor uzate în localitatea Cuca.

Staţia de epurare va asigura epurarea mecanică şi biologică a apelor uzate, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2002 privind normele de calitate a efluenţilor evacuaţi în receptori naturali.

Pentru evacuarea apelor meteorice se propune ca în prima etapă deversarea acestora să se realizeze prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată canalizarea pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă.

Protecţia aerului

Nivelul emisiilor atmosferice rezultate atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG, se vor situa sub valorile limită stabilite prin Ordinul nr. 462/1993 şi Ordinul nr. 756/1997.





Se va asigura controlul şi verificarea tehnică periodică a centralelor termice şi a instalaţiilor anexe, supraînălţarea coşurilor de evacuare a gazelor arse faţă de clădirile din jur, optimizarea programului de desfăşurare a proceselor de ardere.

Protecţia solului

Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu excepţia unor cazuri accidentale.

Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura solului.

In ceea ce priveşte colectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor se impun o serie de măsuri:

- realizarea în gospodăriile individuale, unităţi economice şi unităţi publice, de puncte (platforme) special amenajate în vederea colectării şi depozitării temporare a deşeurilor;

- se va implementa un sistem de colectare selectivă a deşeurilor;

- serviciul de colectare şi transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat.

Referitor la modul de gestionare al deşeurilor, se recomandă alternativa cu implementarea Planului:: colectarea selectivă a deşeurilor de către populaţie, colectarea şi depozitarea lor în containere închise, situate pe platforme betonate şi transportul acestora către cea mai apropiată staţie de transfer sau cel mai apropiat depozit ecologic.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse

In etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de materiale pulverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi un impact fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul. Ca urmare, în timpul realizării obiectivelor propuse în PUG se impune cu necesitate izolarea zonelor în care se lucrează. In cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer.

Măsuri de diminuare a efectelor asupra receptorilor naturali (ape de suprafaţă)

În scopul evitării unor potenţiale efecte negative asupra apei de suprafaţă existente în zonă, apele uzate vor fi colectate şi epurate în staţia de epurare.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic





Poluarea atmosferică va fi principala problemă de mediu în privinţa căreia nu pot fi luate măsuri pentru eliminarea totală, traficul rutier urmând a reprezenta o sursă importantă de noxe poluante.

Având în vedere acest fapt, se recomandă adoptarea unor măsuri de prevenire şi diminuare a impactului, cum ar fi:

plantarea perdelelor vegetale de protecţie perimetral căilor de acces; adoptarea unor sisteme de încălzire care să producă un minim de gaze arse,

eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliană.

Măsuri de diminuare a efectelor asupra solului/ subsolului

Pentru reducerea impactului asupra solului/subsolului, se recomandă realizarea construcţiilor prin afectarea unor suprafeţe de teren cât mai reduse, respectiv strictul necesar.

Măsurile propuse pentru diminuarea efectelor adverse şi a poluării, rezultate din implementarea proiectului, vor fi stabilite pentru fiecare PUD în parte, în funcţie de condiţiile specifice.

Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii

Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite, cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care fac obiectul unor măsuri speciale de protecţie.

Implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, România ca stat membru trebuie să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Astfel, fiecare obiectiv industrial, agricol sau din sfera prestărilor de servicii care îşi va începe activitatea pe teritoriul administrativ al comunei Cuca va urma o procedură specifică de autorizare pe linie de protecţie a mediului, de evaluare a impactului asupra mediului în funcţie de tipul şi dimensiunea activităţii (se va solicita acord de mediu pentru proiectele de investiţii noi, modernizare, extindere, dezafectare, etc.).

Concluzie

Realizarea obiectivelor propuse în P.U.G. nu va afecta factorii de mediu (apă, aer, sol, biodiversitate, peisaj, sănătatea populaţiei) de pe teritoriul comunei Cuca. Dimensionarea viitoarelor construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de regimul pluvial din zona comunei Cuca.





In perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din PUG, în special a utilităţilor se va îmbunătăţi calitatea factorilor de mediu apa, aer, sol. Implementarea actualizarii Planului Urbanistic General, nu va avea efecte negative asupra mediului, dacă se va respecta legislaţia în vigoare privind protecţia mediului.

Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu. Pentru realizarea în viitor a unor proiecte cu potenţial impact asupra mediului pe teritoriul comunei Cuca va fi necesar, înainte de a începe construirea acestora, să se solicite la autoritatea competentă de mediu Galaţi emiterea avizului şi/sau acordului de mediu.

Aspectele pozitive rezultate în urma implementării PUG prin proiectele care se vor realiza:

Extinderea sistemului de alimentare cu apa potabilă, canalizare şi epurare a apelor uzate şi menajere va îmbunătăţi starea de igienă a locuitorilor şi va reduce riscul îmbolnăvirilor cu agenţi patogeni transmisibili prin apă;

Extinderea spaţiilor verzi şi a perdelelor de protecţie vor spori confortul locuitorilor;

Imbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, coroborat cu măsurile din PUG vor duce la creşterea gradului de salubritate, colectarea selectivă a deşeurilor, valorificarea deşeurilor reciclabile ;

Extinderea intravilanului şi construcţia de noi locuinţe vor duce la mărirea spaţiului de locuit pe cap de locuitor, la stabilirea zonelor propice dezvoltării activităţilor economice;

In situaţia implementării PUG calitatea solului se va îmbunătăţi, vor scădea riscurile de alunecări, eroziunea datorată vântului prin plantarea perdelelor de protecţie, eroziunea provocată de inundaţii prin indiguiri, şi alte măsuri stipulate în PUG;

Recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni, prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a eroziunii; recuperarea terenurilor afectate de depuneri necontrolate de deşeuri şi dejecţii zootehnice;

Corelarea suprafeţei teritoriului administrativ cu cerinţele de dezvoltare ale populaţiei şi cu dinamica demografică a localităţilor.

XIII. DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI IN LEGEA nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistica, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.





Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Peisaj - desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale tradiţiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale."

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Regiune frontaliera - regiune care include arii situate la frontiera, delimitata în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierelor şi al realizării unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona funcţională) ale căror existenta şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.

Servitute de utilitate publica - sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor





imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continua în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţa o limitare administrativă a dreptului de proprietate).

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominanta existenta şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominanta (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone functionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensa etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia exista un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se calculează după cum urmează:

- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie;





- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.

Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT:

- dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;

- dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.

Interdicţie de construire (non aedificandi) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizaţii de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă.

Planificarea teritorială - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea raţională a teritoriului, la diferite scări (regională, naţională, transnaţională), protecţia mediului şi atingerea obiectivelor economice şi sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea teritorială cuprinde strategii, politici şi programe sectoriale, precum şi documentaţii specifice integrate, în scopul dezvoltării echilibrate şi durabile, şi prevede obiective, etape de realizare şi resurse financiare necesare.

Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar."

Zonă de protecţie - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de specialitate."





Certificatul de Urbanism (C.U.) şi cum se obţine acesta - Certificatul de Urbanism este un act public emis de autorităţile administratiei publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizează regimul juridic, economic şi tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenţele existente şi documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului - spre exemplu : caracteristicile zonei în care se găseşte amplasamentul, cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite (înălţimea maximă a clădirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de clădire, retragerile faţă de limita proprietăţii etc.), precum şi lista avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii (definiţie cuprinsă în Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism, conform Ordinului nr. 1943 /2002, art. 27).

Coeficientul de Utilizare al Terenului ( prescurtat spus C.U.T.-ul) Coeficientul de Utilizare al Terenului sau CUT-ul exprima raportul dintre Suprafaţa Construită Desfăşurată a tuturor nivelurilor (SD) şi suprafaţa terenului (S).

Condiţii de alegere a terenului :

Terenul trebuie să îndeplinească câteva reguli pentru a putea construi.

Terenul trebuie să fie în intravilanul localităţii. Poziţia acestuia în extravilan presupune introducerea în prealabil în intravilan prin aprobarea de către Consiliul Local a unui PUZ.

Terenul trebuie să nu fie în circuitul agricol. Atenţie! Un teren poate să fie în circuitul agricol, deşi este în intravilan, scoaterea sa din circuitul agricol fiind extrem de anevoioasă.

Terenul trebuie să aibă o cale de acces auto şi pietonală din drumurile publice. Prin regulamente, aceasta este stabilită la 4 metri lăţime.

Terenul trebuie să aibă destinaţia conformă cu ceea ce dorim să construim. Deşi este terenul nostru, nu putem construi un imobil cu 5 etaje pe acesta decât dacă regulamentul permite în mod expres acest fapt. De asemenea, în zonele destinate locuinţelor, nu putem realiza hale de depozitare, unităţi de producţie, etc.. Pentru a afla care este destinaţia terenului, în conformitate cu regulamentul local de urbanism, trebuie să obţinem un Certificat de Urbanism care specifică aceste date.

Terenul trebuie să aibă asigurate utilităţile pentru alimentarea cu energie electrică, gaze, apă, canalizare, etc. Dacă alimetarea cu apă se poate realiza în regim local (cu puţ forat), iar canalizarea cu un bazin septic vidanjabil, energia electrică este absolut indispensabilă. Prin lege sunt interzise construcţiile în zonele fără utilităţi, dacă reţelele edilitare nu sunt construite de către municipalitate sau pe cont propriu.

Terenul trebuie să aibă forma şi dimensiunile minime pentru fiecare funcţiune în parte: deschiderea sa (lăţimea la strada) să permită retragerile spre vecini în conformitate cu regulamentul local, iar suprafaţa acestuia, corelată cu procentul de ocupare la sol (POT) şi cu coeficientul de utilizare al terenului (CUT) să permită construcţia a ceea ce dorim.





Plan Urbanistic General (prescurtat P.U.G.) - Planul Urbanistic General (PUG-ul) este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. Planurile Urbanistice Generale cuprind analiza, reglementări şi regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unităţii de bază (suprafeţe din intravilan, cât şi din extravilan). In acelaşi timp, PUG -ul stabileşte norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, PUZ – urile şi apoi PUD – urile.

Planul Urbanistic Zonal (prescurtat P.U.Z.) - Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG – ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi resticţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ – ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile).

Planul Urbanistic de Detaliu ( prescurtat P.U.D.) - Planul Urbanistic de Detaliu (PUD –ul ) reprezintă de fapt documentaţia aferentă Planului Urbanistic General (PUG–ul ) şi Planului Urbanistic Zonal (PUZ – ul), explicând şi detailând conţinutul acestor planuri, sub forma de prescripţii şi recomandări, corelate cu condiţionările din Certificatul de Urbanism, în vederea urmăririi şi aplicării lor. PUD – ul reprezintă documentaţia prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcelă, în corelare cu funcţiunea predominantă şi vecinătăţile imediate (se studiază mai multe amplasamente, opţiunea pentru realizarea unei construcţii compatibilă cu funcţiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci când este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizaţie de Construire; dacă nu există PUD pentru terenul respectiv, Primăria cere mai întâi întocmirea lui, pe baza PUG – ului şi PUZ – ului.

Procentul de Ocupare al Terenului (prescurtat P.O.T.)

- Procentul de Ocupare al Terenului sau POT -ul exprimă raportul dintre Suprafaţa Construită la Sol (SC) şi Suprafaţa Terenului considerat (S) înmulţit cu 100 (ex. POT = 15 %); POT – ul generează astfel suprafaţa construită la sol maxim posibilă raportată la suprafaţa terenului (ex. în cazul în care prin Certificatul de Urbanism se specifică un POT de 50 %, atunci vom putea construi pe jumătate din suprafaţa lotului).

- Procentul de Ocupare al Terenului (POT -ul) se stabileşte funcţie de destinaţia zonei în care urmează a fi amplasată construcţia şi funcţie de condiţiile de amplasare în teren. Procentul de Ocupare al Terenului (POT) se completează cu Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT), cu Regimul de Aliniere la stradă şi cu Regimul de





înălţime, şi formează un ansamblu de valori obligatorii în autorizarea executării construcţiilor, de care orice proprietar şi orice arhitect trebuie să ţină cont.

XIV. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi;

2. Legislaţia orizontală;

3. SC CONSPROIECT SA Galaţi – PUG – Actualizare PUG Comuna Cuca, 2010;

4. Studiu geotehnic pentru comuna Cuca elaborat de SC CONSPROIECT SA Galaţi;

5. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura Economică, Bucureşti, 1997 ;

6. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică, Bucureşti, 2002 ;

7. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995;

8. Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea de Studii Agronomice;

9. Al. Roşu – Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973;

10. Al. Roşu, I. Ungureanu – Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977;

11. 7. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978;

12. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIX ROM, Bucureşti 2000.

13. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982);

14. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;

15. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.





16. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

17. Sorin Geacu – Judetul Galati, Dictionar de geografie fizica, ed. CD Press Bucuresti 2007

XV. ANEXE

Anexa nr. 1 – Incadrarea în teritoriul administrativ comuna Cuca

Anexa nr. 2 – Situaţia existentă

Anexa nr. 3 – Reglementări urbanistice

Anexa nr. 4 – Aviz nr. 114363/13.12.2010 SC FDEEE Electrica – SD Galaţi

Anexa nr. 5 – Aviz nr. 615423/15.12.2010 – MIRA – ISU Galaţi

Anexa nr. 6 – Aviz nr. 3.238.943/3 din 31.03.2011 – Ministerul Administratiei si Internelor

Anexa nr. 7 – Aviz nr. 553/15.12.2010 – Ministerul Sănătăţii - DSPJ Galaţi

Anexa nr. 8 – Avizul nr. D/1187/08.04.2011 – Ministerul Apărării – Statul Major General

Anexa nr. 9 – Avizul nr. 35.108/10.03.2011 – SRI – UM 0362 Bucureşti

Anexa nr. 10 – Avizul nr. 699/26.01.2012 – ROMTELECOM

Anexa nr. 11 – Hotărârea privind organizarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) al comunei Cuca, Judeţul Galaţi şi a Centrului Operativ cu Activitate Temporară a CLSU Cuca (COAT)



Documents

RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2012/octombrie... · Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati