144
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ SC MEDIU Consulting SRL 1 RAPORT DE MEDIU pentru Plan Urbanistic Zonal Grup Parcuri Eoliene, comuna Băleni, judeţul Galati BENEFICIARI: S.C. BALENI EOLIAN SRL S.C. SMART POWER GENERATION ALFA SRL S.C. SMART POWER GENERATION BETA SRL Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU CONSULTING SRL Septembrie 2013

RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

  • Upload
    others

  • View
    27

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 1

RAPORT DE MEDIU

pentru

Plan Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene, comuna

Băleni, judeţul Galati

BENEFICIARI:

• S.C. BALENI EOLIAN SRL

• S.C. SMART POWER GENERATION ALFA SRL

• S.C. SMART POWER GENERATION BETA SRL

Autorul atestat al raportului de mediu:

• SC MEDIU CONSULTING SRL

Septembrie 2013

Page 2: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 2

1. INTRODUCERE

1.1 Legislatia romaneasca privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

proiecte, planuri si programe.

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţională prin:

- Ordonanţă de urgenţă Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului

(M. Of., Partea I, nr. 88 din 31/01/2006), cu modificarile si completarile ulterioare

- Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului

de mediu în context transfrontalieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (M.Of.,

Partea I nr.105 din 01/03/ 2001).

- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului (abrogă HG 1213/2006)

- ORDIN MMP nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private

(abrogă Ord. 860/2002)

- Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din

31/01/2003);

- Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la

luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397

din 09/06/2003).

- Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707

din 05/08/2004).

- OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;

- OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004)

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe.

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele şi

Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

Page 3: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 3

� OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din

29/06 /2007, modificată si completată prin OUG 154/2008;

� HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca

parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;

� ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar;

� H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si

parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, modificată prin Hotararea nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

� H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru

noi zone;

� H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi

zone;

� Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii

biologice;

� Ordin nr. 1948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri

de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care

nu necesită constituirea de structuri de administrare;

� Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura

2000 si a manualului de completare al acestuia;

� Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la

Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa,

adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

� Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Conventiei

privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

� Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la

Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la

Bonn la 23 iunie 1979;

� Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie

1995;

Page 4: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 4

� Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la

Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Reglementarile stabilite la nivel naţional pentru obiectivele planului propus PUZ –

GRUP PARCURI EOLIENE comuna Baleni, judeţul Galati, sunt:

• HG nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrică din surse

regenerabile de energie, abrogată prin HG nr. 958/2005 privind aprobarea

Programului de măsuri existente şi planificate pentru promovarea producerii şi

consumului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie

• HG 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

electrice din surse regenerabile de energie (abrogă HG 1892/2004);

• Ord. 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productei

prioritare de energie electrică din surse regenerabile de energie, abrogată prin

ORDIN nr. 42/2011 privind aprobarea Regulamentului de acreditare a

producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru

aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi.

• Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

din surse regenerabile de energie (republicată);

• Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020;

• Ordin nr. 51 din 03/04/2009 privind aprobarea Normei tehnice "Conditii tehnice

de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele electrice

eoliene".

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG. 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora

şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de

Comunitatea Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau

se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite

de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau

Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice

persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Page 5: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 5

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia

sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional

şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor

privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice,

chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii

biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi

antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau

deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a

solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea

teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent

sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către

autorităţile competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste

valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un

amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii

suplimentare şi a masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care

au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului

şi care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea

concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Page 6: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 6

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la

care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale

poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile

de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi

recomandările studiului de evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi

din surse staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile

fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se

scurg de pe terenuri contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care

implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al

poluanţilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata,

legea 168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice

favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre

a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare,

constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare

Page 7: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 7

teritoriala şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a

obiectivelor de investiţii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme

centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a

indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile

de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz

favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general

de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea

acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a

teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune

anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific

documentaţiilor de urbanism.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de

exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,

arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale

şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi

internaţionale interesate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese

scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia

existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de

dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea

unor locuinţe individuale, de mică înălţime.

Page 8: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 8

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de

relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-

administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De

regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane

componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă

(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea

controlata a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial

de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile

umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în

care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri

restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.

Consideraţii generale - Metodologia evaluării de mediu pentru planuri

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea

consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea PUZ – ului: „GRUP PARCURI

EOLIENE - comuna Băleni, judeţul Galati.”

Page 9: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 9

Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul

acestui plan. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe oferă publicului si

altor factori interesaţi oportunitatea de a participa si de a fi informaţii cu privire la deciziile

care pot avea un impact asupra mediului si a modului în care au fost luate.

Evaluarea strategica de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri

si programe asupra mediului) si a Hotărârii de Guvern nr. 1076/08.07.2004 de stabilire a

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr.

707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţionala.

Metodologia utilizata în evaluarea strategica de mediu include cerinţele documentelor

mai sus amintite, precum si recomandările metodologice din:

� „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe”, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul nr.

117/2006;

� „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe”;

� „Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a

teritoriului si urbanism”,elaborate în cadrul proiectului

EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016–772.03.03) „Întarirea

capacitaţii instituţionale pentru implementarea si punerea în aplicare a Directivei

SEA si a Directivei de Raportare”;

� „Manualul privind ESM pentru Politica de Coeziune 20072013”, elaborat în

cadrul proiectului Interreg IIIC „Greening Regional Development Programmes”

(„Programe de dezvoltare regionala ecologica”). Acest manual a fost considerat

de DG Regio si DG Mediu în 2006 ca fiind adecvat pentru realizarea evaluării

strategice de mediu a programelor pentru politica de coeziune din perioada

2007- 2013.

Lista planurilor şi programelor care întră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost

aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 995/2006. Prin OM nr.

995/2006 se prevede ca Planurile Urbanistice Zonale intra sub incidenta HG nr.

1076/08.07.2004.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a

evaluării de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Grup Parcuri Eoliene a cuprins

următoarele etape:

a) etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluarii de mediu;

Page 10: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 10

b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de

mediu;

c) etapa de analiza a calitatatii Raportului de mediu.

Etapa de încadrare a planului

În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, societăţile: SC BALENI

EOLIAN SRL, SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, SC SMART POWER

GENERATION BETA SRL Buzau, în calitate de titulari al Planului Urbanistic Zonal, au

notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Galati şi au informat publicul prin anunţuri

repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a planului.

Elaborarea Raportului de mediu pentru PUZ a presupus parcurgerea următoarelor

etape:

� Analiza stării mediului in zona planului, luând în considerare datele si

informaţiile existente;

� În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de

aspecte de mediu si probleme de mediu ce sunt relevante pentru arealul

analizat si care pot fi abordate direct prin intermediul planului;

� Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate au fost formulate

obiective relevante de mediu cărora planul trebuie sa se adreseze;

� A fost realizata o analiza a evoluţiei probabile a stării mediului în zona (a acelor

aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării

prevederilor planului (Alternativa „0”);

� Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUZ, prin

analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea

obiectivelor de mediu relevante;

� Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborata o evaluare cumulativa

care sa poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare

ale stării mediului în condiţiile implementării PUZ;

� A fost de asemenea realizata o lista de indicatori propuşi pentru monitorizarea

efectelor PUZ - ului asupra mediului;

� Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind

prevenirea, reducerea si compensarea oricărui potenţial efect advers asupra

mediului asociat implementării PUZ- ului;

După parcurgerea acestor etape a fost elaborata varianta finala a Raportului de mediu.

Page 11: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 11

1.2. Informaţii generale

Planul Urbanistic Zonal, a fost întocmit în baza unei analize multicriterale a situaţiei

existente şi a strategiilor de dezvoltare durabilă care stabilesc obiectivele, acţiunile şi

măsurile de dezvoltare atât a zonei cât şi a comunelor Cudalbi, Baleni si Suhurlui, judeţul

Galati.

Raportul de Mediu vizează:

� stabilirea problemelor cheie care trebuiesc luate în considerare în cadrul evaluării

planului analizat;

� analiza posibilelor efecte în cazul în care PUZ nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PUZ;

� propunerea unui sistem viabil de monitorizare şi gestionare;

� asigurarea consultării în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

� informarea factoriilor de decizie cu privire la obiectivele PUZ şi posibilele impacturi

ale acestuia;

� notificarea autorităţilor implicate şi a publicul interesat cu privire la forma finală a

PUZ şi motivele adoptării acestuia.

1.3. Beneficiarul proiectului

Titularii PUZ: -

- SC BALENI EOLIAN SRL,

- SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL,

- SC SMART POWER GENERATION BETA SRL, judetul Buzau.

1.4. Autorul atestat al raportului de mediu

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza

nr. 19, telefon/fax: 0236.462.003, [email protected] a realizat acest

studiu în baza certificatului de înregistrare nr. 90, reprezentata prin Rodion Amzu având

funcţia de Director General.

1.5. Denumirea proiectului

Grup Parcuri Eoliene, comuna Băleni, judeţul Galati

Page 12: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 12

1.6. Localizarea geografică şi administrativă

Amplasamentul destinat PUZ este situat în extravilanul comunelor Cudalbi, Baleni si

Suhurlui, Judeţul Galati. Prezentul PUZ, are ca bază bază Certificatele de Urbanism si

avizele de oportunitate: eliberate de Consiliul Judeţean Galati,

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-BE 10MW”, Certificat de Urbanism nr.

29/1647 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăriei Cudalbi si

Consiliul Local Cudalbi prin avizul nr.807 din 22.02.2013 si de Primăria Băleni si

Consiliul Local Băleni nr 290 din 25.02.2013.

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGA 10MW”, Certificat de Urbanism nr.

28/1649 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi si Consiliul

Local Cudalbi prin avizul nr.809 din 22.02.2013.

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGB 10MW”, Certificat de Urbanism nr.

27/1648 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi prin avizul

nr. 808 din 22.02.2013, de Primăria Băleni prin avizul 291 din 25.02.2013 si de

Primaria Suhurlui prin avizul nr 189 din 21.02.2013.

Se intenţionează construirea a trei parcuri eoliene de cate 10MW, formate fiecare din

câte cinci turbine eoliene cu puterea nominala de minim 2MW.

Pentru construirea parcurilor eoliene, cele trei societăţi au obţinut drept de superficie

asupra terenurilor necesare implementării planului. Aceste terenuri sunt localizate pe

următoarele tarlale şi parcele:

� SC BALENI EOLIAN SRL, comuna Cudalbi, judet Galati, extravilan, tarlalele T91;

comuna Băleni, judetul Galati, extravilan, tarlalele T73 si T71.

Conform CU nr. 29/1647/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1.

De 643 (Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91 -Sud T. 95, T. 92), De (Vest

T. 89/1- Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1 -Est UAT Balenil;

- Comuna Baleni: T. 30/1. T. 35/4, T. 35/5, T. 3614. T. 36/5, T. 71, T. 73, De

538/1, De 569/7, De 585/9, De 567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870,

De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71, T. 73)

� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, comuna Cudalbi, judet Galati,

extravilan, tarlalele T91, T92;

Conform CU nr. 28/1649/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T.89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1,

De 643 (Vest T. 91 -Est T. 91), De (Nord T.91- Sud T. 95. T. 92), De (Vest T.

89/1- Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni);

Page 13: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 13

- Comuna Baleni: T. 291/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71,

T.73, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De

567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De (Vest UAT Cudalbi- Est T.

71. T. 73)

� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau, sud-est a comunei Cudalbi,

la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna Cudalbi,

Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71

Conform CU nr. 27/1648/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De 643

(Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91- Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1-

Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni), De (Nord UAT Baleni -

Sud T. 92), De (Vest T. 92 - Est UAT Suhurluil:

- Comuna Baleni: T. 29/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71, T.

73, T. 74, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De

567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De 880, De (Vest UAT Cudalbi-

Est T. 71, T. 73), De (Nord T. 74- Sud UAT Cudalbi, UAT Suhurlui);

- Comuna Suhurlui: T. 50, T. 50/1, De (Nord UAT Baleni- Sud T. 50, T. 5011),

De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 50/1)

Cele 15 centrale eoliene vor avea următoarea adnotare:

� SC BALENI EOLIAN SRL: BE 1, BE2, BE3, BE4, BE5

� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL: SPGA1, SPGA2, SPGA3,

SPGA4, SPGA5

� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau: SPGB1, SPGB2,

SPGB3, SPGB4, SPGB5

Din punct de vedere constructiv turbinele eoliene alese vor avea următoarele

caracteristici:

• înălţime turn - 105 m;

• diametru rotor - 95 m;

• înăltimea maximă - 150 m.

Page 14: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 14

2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI

PROGRAME RELEVANTE;

2.1 Detalii despre amplasament

Plan Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene, comuna Băleni, judeţul Galati este

propus a se implementa în extravilan comuna Cudalbi, Baleni si Suhurlui, judetul Galati.

Figura nr. 1 Încadrare PUZ în comuna Cudalbi, Baleni si Suhurlui

Terenul destinat implementării planului pe care urmează a se realiza proiectele a celor

3 parcuri eoliene, a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice

cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv posibilităţile de procurare şi

costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj, posibilităţile de acces în zonă, de

gradul de afectare a factorilor de mediu, utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor

sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod

special de potenţialul eolian din zonă.

Perimetrele studiate au punctele de inflexiune corespunzatoare terenurilor

detinute pentru dezvoltarea CEE si drumurilor de exploatare /comunale/ judetene care

fac legatura intre aceste terenuri ( coordonate proiecţia stereografica 1970).

Limitele zonei studiate au fost stabilite conform criteriilor parcelelor cadastrale si

zonelor de interes.

Page 15: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 15

Amplasamentele viitoarelor parcuri eoliene, sunt aşezate pe mai multe tarlale de teren

arabil aparţinând unor persoane fizice si pus la dispozitia următoarelor societăţi conform

contractelor de uz, superficie si alte drepturi reale mentionate in certificatele de urbanism

emise pentru toate cele 3 parcuri eoliene, situate în extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi

si Suhurlui, judeţul Galati.

SC BALENI EOLIAN SRL – Certificat de Urbanism nr. 29/1647/07.03.2013 – în scopul

obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica Eoliana - BE (turbine eoliene.

Drumuri interioare, racord electric Turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de

Exploatare. Organizare de santier) si servitute de trecere Subterana i de suprafata i

aeriana.”

SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL - Certificat de Urbanism nr.

28/1649/07.03.2013 – în scopul obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica eoliana

- SPGA (turbine eoliene. drumuri interioare. racord electric turbine, platforme tehnologice,

modernizare drumuri de exploatare. organizare de santier) sl servitute de trecere

subterana / de suprafata / aeriana”

SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau- Certificat de Urbanism nr.

27/1648/07.03.2013 – în scopul obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica

eoliana - SPGB (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine. platforme

tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santierl sl servitute de

trecere subterana / de suprafata / aeriana”

Suprafaţele de teren ce se supune PUZ sunt de:

- SC BALENI EOLIAN SRL – 163.270 mp fiind situata în partea de sud-est a

comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna

Cudalbi, Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71.

- SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL - 140 509 mp fiind situata în

partea de sud-est a comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253, km 25, Cudalbi-

Baleni, Extravilan, tarlalele T91, T92.

- SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau - 290 768 mp fiind

situata în partea de sud-est a comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253

Cudalbi-Băleni, km 25, comuna Cudalbi, Extravilan, tarla T92, comuna Băleni, extravilan,

tarlaua T74 si comuna Suhurlui ,extravilan, tarlalele T50/1 si T50.

Alegerea acestui amplasament este justificată ca fiind cea mai avantajoasă din

următoarele cauze:

� zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate in

zona pe parcursul unui an calendaristic;

Page 16: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 16

� pe acest amplasament nu se desfăşoară decât activităţi agricole, iar terenul este

lipsit de construcţii civile sau industriale;

� terenul este într-o zonă uşor accesibilă la căile rutiere naţionale şi judeţene,

existând drumuri de exploatare agricolă, respectiv existenţa unei căi ferate care

asigură accesul la viitoarele parcuri eoliene;

� utilităţile sunt uşor accesibile.

Din punct de vedere juridic, zona ce a generat PUZ şî adiacent acesteia s-au

identificat următoarele tipuri de proprietate asupra terenului”

� terenuri proprietate publică de interes naţonal – drumul naţional DJ 235

� terenuri proprietate publică de interes local – drumuri de exploatare, drumuri

săteşti;

� terenuri proprietate privată ale UAT Cudalbi si UAT Baleni;

� terenuri proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice.

Amplasamentul propus prin PUZ se suprapune cu terenuri agricole.

Funcţiunea principala existenta a zonei este producţia agricola de pe

terenurile arabile din zona.

Prin realizarea investiţiei se va îmbunătăţi reţeaua de drumuri atât prin

modernizarea unor drumuri de exploatare cat si prin realizarea drumurilor interioare,

care pot fi folosite (cu aprobare).

Coordonatele turbinelor, în sistem de proiecţie S 1970 SC BALENI EOLIAN SRL

Turbina Coordonate STEREO 70 X Y

BE1 716,010.730 477725.817

BE2 716,368.461 477,721.203

BE3 716,096.493 478399.257

BE4 716,543.014 480,012.084

BE5 716,608.749 479,291.901

Coordonatele perimetrului zonei sunt :

Contur Parc CEE-BE

1 715.621,784 479.840,746

2 717.806,462 481.370,735

3 717.651,318 480.457,417

4 716.557,754 477.408,544

5 715.529,326 477.403,893

Page 17: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 17

Coordonatele turbinelor, S 1970 SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL:

Turbina Coordonate STEREO 70 X Y

SPGA1 715,718.305 476,861.529

SPGA2 716,186.691 476,855.502

SPGA3 716,656.589 476,849.458

SPGA4 716,330.558 476,422.691

SPGA5 716,781.850 476,415.777

Coordonatele perimetrului zonei sunt :

Contur Parc CEE-SPGA

1 715.677,873 479.801,804

2 717.729,323 481.323,517

3 717.145,908 476.346,806

4 715.458,021 476.372,663

Coordonatele turbinelor, SC SMART POWER GENERATION BETA SRL:

Turbina Coordonate STEREO 70 X Y

SPGB1 717,789.390 476,057.798

SPGB2 718,175.613 476,068.266

SPGB3 719,070.035 476,681.415

SPGB4 719,068.320 477,219.385

SPGB5 719,066.626 477,751.114

Coordonatele perimetrului zonei sunt :

Contur Parc CEE-SPGB

1 717.089,130 481.284,371

2 717.717,484 481.284,371

3 719.283,588 477.875,815

4 719.303,109 475.810,689

5 715.936,489 475.810,689

6 716.035,659 476.701,731

7 717.712,610 476.662,269

8 717.813,297 478.054,376

Coordonatele perimetrului zonei de studiu a celor trei parcuri sunt :

Punct Coordonate STEREO 70 X Y

1 715,621.784 479,840.746

2 717,089.130 481,284.371

3 717,729.323 481,323.517

4 717,806.462 481,370.735

5 719,283.588 477,875.815

6 719,303.109 475,810.689

7 715,936.489 475,810.689

8 715,458.021 476,372.663

Page 18: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 18

Scopul şi obiectivele principale ale PUZ

Scopul raportului îl reprezintă stabilirea obiectivelor, acţiunilor, priorităţilor şi

reglementărilor de urbanism necesar a fi aplicate în utilizarea terenului, în conformarea

construcţiilor din zona delimitată pentru construirea parcului eolian (modernizare drumuri

de acces, realizarea unor fundaţii şi platforme, realizarea unei legături la SEN, prin

intermediul unui LES, până la staţia electrică), astfel încât să devină o importantă zonă de

dezvoltare economică.

În vederea organizării din punct de vedere funcţional, tehnic şi edilitar a zonei

analizate, proiectantul a studiat propunerile reglementărilor strategice de dezvoltare

urbană stabilite prin Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism,

aferent, al comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui din jud. Galati şi a sesizat următoarele

aspecte ce trebuie avute în vedere:

� necesitatea punerii în valoare a potenţialului natural al zonei;

� necesitatea dezvoltării investiţiilor în zonă;

� reabilitarea şi modernizarea infrastructurii în zonă;

� Necesitatea creerii unui germen de dezvoltare economica.

Obiectivele PUZ sunt reprezentate de elaborarea unor reglementări care să orienteze

dezvoltarea urbanistică a zonei şi deblocarea/pregătirea condiţiilor pentru dezvoltarea unor

investiţii în zonă, stabilind următoarele obiective prioritare şi reglementări de urbanism.

1. Obiectivul nr.1 .: Emiterea autorizatiei de construire pentru CEE BE 10MW ca un

corp aparte; CEE-SPGA 10MW ca un corp aparte ; CEE-SPGB 10MW ca un corp

aparte.

Actiunile aferente obiectivului 1 sunt:

i. Obţinerea avizelor si acordurilor necesare;

ii. Finalizarea studiilor de teren;

iii. Avizarea PUZ de către Comisia Judeţeana de Urbanism si Amenajare a

Teritoriului Galati;

iv. Aprobarea PUZ de catre Consiliul Local Cudalbi; Consiliul Local Băleni; Consiliul

Local Suhurlui

v. Intocmirea DTAC si DTOE verificate de verificatori autorizati;

vi. Obtinerea autorizatiilor de construire

2. Obiectivul nr. 2 – Obtinerea autorizatiei de infiintare emise de ANRE.

3. Obiectivul nr. 3 : Introducerea in intravilan a terenurilor aferente CEE-BE 10MW ,

CEE-SPGA 10MW , CEE-SPGB 10MW ca un corp aparte.

Actiunile aferente obiectivului 3 sunt:

Page 19: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 19

i. Deţinerea de către beneficiar, cu titlu legal, notat in cartea funciara a

terenurilor aferente dezvoltării centralei ;

ii. Avizarea introducerii in intravilan de către Comisia Judeţeană de Urbanism si

Amenajare a Teritoriului Galaţi, o data cu avizarea PUZ ;

iii. Aprobarea introducerii in intravilan de către Consiliul Local Cudalbi, Consiliul

Local Băleni; Consiliul Local Suhurlui, o data cu aprobarea PUZ.

iv. Notarea la OCPI a introducerii in intravilan, pentru fiecare sola in parte.

Solicitari ale temei program:

� corelarea amplasamentelor pentru turbinele eoliene, platformele tehnologice si

platforma pentru organizarea de şantier propuse prin Micrositing cu cerinţele

urbanistice din PUG Cudalbi, PUG Baleni, PUG ;

� corelarea accesului la fiecare turbina cu reţeaua de drumuri publice din

zona si stabilirea drumurilor existente ce se vor moderniza;

� zonificarea funcţională a terenurilor;

� analiza statutului juridic si circulaţia terenurilor;

� definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investiţie si a zonelor

aferente acestora;

� analiza situatiei si masuri de protectie a mediului;

� reglementari specifice detaliate, permisiuni si restrictii, incluse in regulamentul

local de urbanism aferent P.U.Z.;

Pentru finalizarea temei program s-au făcut consultări pe parcurs cu beneficiarii

lucrării şi deplasări la amplasament.

Obiectivele specifice ale Planului Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene,

comuna Băleni, judeţul Galati – localizat în comunele Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul

Galati aşa cum reies din memoriul justificativ a planului sunt:

� stabilirea zonelor funcţionale – teritoriul studiat PUZ, este ocupat în prezent de

terenuri arabile, de zona drumului judetean DJ 253 şi de drumuri de exploatare ce asigură

accesul al aceste terenuri. Realizarea investiţiei presupune ca părţi din terenul agricol să

fie trecut în categoria de curţi construcţii şi drumuri.. Intervenţiile urbanistice propuse, au

drept scop eliminarea disfuncţionalităţilor semnalizate şi au condus la următoarele principii

de lucru;

� stabilirea unor zone funcţionale;

� rezolvarea circulaţiilor şi acceselor carosabile;

Page 20: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 20

� stabilirea zonelor de siguranţă;

Pentru tot teritoriul studiat s-au stabilit următoarele zone funcţionale:

� zonă de teren arabil;

� zonă mixtă: producţie energie electrică eoliană plus teren arabil;

� zonă pentru căi de comunicaţie rutiere.

� reglementarea gradului de constructibilitate al terenului – repartizarea pe

folosinţă şi funcţiuni a terenurilor ce au generat PUZ este în prezent aceea de teren arabil,

circulatie si retele electrice.

Având in vedere funcţiunile existente : Producţie agricola , Circulaţie si Echipare

edilitara (Retele electrice) în corelare cu lucrările de construcţii necesare realizării

Grupului de parcuri eoliene se propun urmatoarele functiuni pentru zona studiata :

IDa -Productie agricola ;

IDe -Productie de energie electrica;

Cp -Circulatie publica;

Ci - Circulatie interna,

TEe - Retele electrice;

TEt - Retele telecomunicatii.

Aceste functiuni se vor detalia pe fiecare Sola in parte, cu următoarele

precizări:

� Zona studiata va fi formata din terenurile deţinute si drumurile publice

care asigura accesul la acestea ;

� Terenurile pentru producţia agricola vor fi cele ramase din zona studiata

existenta, in urma realizarii lucrarilor de constructii ;

� Terenurile pentru Producţia de energie electrica vor fi formate din

terenurile pentru fundatii turbine eoliene, terenurile pentru platformele

tehnologice aferente turbinelor eoliene si terenul pentru organizare de

santier;

� Circulaţie publica va fi formata din drumul judetean DJ253, drumuri

comunale si drumurile de exploatare care intra in zona studiata;

� Circulatia interna va fi formata din drumurile interioare, zonele de

asteptare si zonele de intoarcere realizate pe terenurile detinute de

societate;

� Retele electrice vor fi formate din terenurile aferente substatiei de parc si

liniilor electrice subterane (0,7m latime din 0,8m in total);

Page 21: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 21

� Retele de telecomunicatii vor fi formate din terenurile aferente retelelor de

fibra optica (0,1m din 0,8m latimea santului ) si terenul aferent pentru

montarea turnului de masurare date meteorologice;

Toate terenurile din zona studiata au stabilita destinatia.

Categoriile de interventii urbanistice pentru valorificarea potenţialului existent si

înlăturarea disfunctionalitatilor sunt următoarele

- Introducerea zonei studiate in intravilan, corp aparte , aceasta având caracterul

de Parc industrial;

- Recadastrarea solelor in vederea separării terenurilor pentru funcţiunea

Producţie agricola;

- Intabularea drumurilor de exploatare ce se modernizează sau pe sub care se

va trece cu reţele electrice subterane;

Bilanţul suprafeţelor cu drept de superficie pe care se vor amplasa centralele eoliene

aferente celor trei parcuri sunt următoarele:

� SC BALENI EOLIAN SRL, Buzau

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 101 900 98.3 99 962 99.9 IDa Productie agricola 101 900 98.3 89 976 86.8 Sola1BE 41 063 39.6 34 172 83.22%

Sola2BE 60 837 58.7 55 804 53.8 Ide Productie ee 9 986 9.9 Fundatii turbine 1 200 1.2 Platforme tehnologice 3 786 3.7 Organizare santier 5 000 5.0 C CIRCULATIE 1 754 1.7 7 210 7.0 Cp Drumuri publice 1 754 1.7 1 754 1.7 De645 1 754 1.7 1 754 1.7 Ci Drumuri interioare 5 456 5.3 Di1 3 187 3.1 Di2 2 270 2.2 TE ECHIPARE EDILITARA 482 0.5 TEe Retele electrice 422 0.4 LES 20KV 422 0.4 TEt Retele telecomunicatii 60 0.1 Retea Fibra optica 60 0.1

ZONA STUDIATA - CUDALBI 103 654 100 103 654 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 101 900 98.3 99 962 99.9 IDa Productie agricola 101 900 98.3 89 976 86.8 Ide Productie ee 9 986 9.9 C CIRCULATIE 1 754 1.7 7 210 7.0

Page 22: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 22

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

Cp Drumuri publice 1 754 1.7 1 754 1.7 Ci Drumuri interioare 5 456 5.3 TE ECHIPARE EDILITARA 482 0.5 TEe Retele electrice 422 0.4 TEt Retele telecomunicatii 60 0.1 Suprafata aferenta constructiilor 1 754 17 678 POT % 1.69 17.20 CUT 0.0169 0.1720

UAT BĂLENI

ZONA STUDIATA BĂLENI 59 616 100.0 59 616 100.0

ID UNITATI DE PRODUCTIE 46 766 78.4 41 419 69.5 IDa Productie agricola 46 766 78.4 38 095 63.9 Sola3BE 46 766 78.4 38 095 63.9 IDe Productie ee 3 324 5.6 Fundatii turbine 800 1.3

Platforme tehnologice 2 524 4.2 C CIRCULATIE 12 850 21.6 17 500 29.4 Cp Drumuri publice 12 850 21.6 12 850 21.6 De(vest UAT Cudalbi, est UAT Băleni) 8 761 14.7 8 761 14.7 De 548 4 089 6.9 4 089 6.9 Ci Drumuri interioare 4 650 7.8 Di3 4 650 7.8 TE ECHIPARE EDILITARA 697 1.2 TEe Retele electrice 610 1.0 LES 20KV 610 1.0 TEt Retele telecomunicatii 87 0.1 Retea Fibra optica 87 0.1

ZONA STUDIATA -BĂLENI 59 616 100 59 616 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 46 766 78.4 41 419 69.5 IDa Productie agricola 46 766 78.4 38 095 63.9 Ide Productie ee 3 324 5.6 C CIRCULATIE 12 850 21.6 17 500 29.4 Cp Drumuri publice 12 850 21.6 12 850 21.6 Ci Drumuri interioare 4 650 7.8 TE ECHIPARE EDILITARA 697 1.2 TEe Retele electrice 610 1.0 TEt Retele telecomunicatii 87 0.1 Suprafata aferenta constructiilor 12 850 21 522 POT % 21.55 36.10 CUT 0.2155 0.3610

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

ZONA STUDIATA -PUZ 163 270 100.0 163 270 100.0 ID UNITATI DE PRODUCTIE 148 667 91.1 141 380 86,6 IDa Productie agricola 148 667 91.1 128 070 78.4 Ide Productie ee 13 310 8,1 C CIRCULATIE 14 604 8.9 24 710 15.1

Page 23: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 23

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

Cp Drumuri publice 14 604 8.9 14 604 8.9 Ci Drumuri interioare 10 106 6.2 TE ECHIPARE EDILITARA 1 180 0.7 TEe Retele electrice 1 032 0.6 TEt Retele telecomunicatii 147 0.1

Suprafata aferenta constructiilor 14 604 39 200 POT % 8.94 24.00 CUT 0.0894 0.24

� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 137 698 98.0 124 794 88.8 IDa Productie agricola 137 698 98.0 116 484 82.9 Sola1 26 635 19.0 14 761 10.5 Sola2 108 699 77.4 100 127 71.3 Sola3 2 365 1.7 1 595 1.1 Ide Productie ee 8 310 5.9 Fundatii turbine 2 000 1.4 Platforme tehnologice 6 310 4.5 Organizare santier C CIRCULATIE 2 811 2.0 13 948 9.9 Cp Drumuri publice 2 811 2.0 2 811 2.0 De658 1 889 1.3 1 889 1.3 De654 922 0.7 922 0.7 Ci Drumuri interioare 11 137 7.9 DI1 5 823 4.1 DI2 4 608 3.3 DI3 705 0.5 TE ECHIPARE EDILITARA 1 768 1.3 3. Retele electrice 1 547 1.1 LEA 20KV 1 547 1.1 4. Retele telecomunicatii 221 0.2 Retea Fibra optica 221 0.2

ZONA STUDIATA - CUDALBI 140 509 100 140 509 100 ID UNITATI DE PRODUCTIE 137 698 98.0 124 794 88.8 IDa Productie agricola 137 698 98.0 116 484 82.9 Ide Productie ee 8 310 5.9 C CIRCULATIE 2 811 2.0 13 948 9.9 Cp Drumuri publice 2 811 2.0 2 811 2.0 Ci Drumuri interioare 11 137 7.9 TE ECHIPARE EDILITARA 1 768 1.3 3. Retele electrice 1 547 1.1 4. Retele telecomunicatii 221 0.2

Page 24: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 24

Functiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

Suprafata aferenta constructiilor 2 811 24 025 POT % 2.00 17.10 CUT 0.0200 0.1710

� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau

Funcţiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 77 405 96.8 74 005 92.56 IDa Producţie agricola 77 405 96.8 70 681 88.40

Sola1SPGB 77 405 96.8 70 681 0.83

IDe Producţie energie electrică 3 324 4.16 Fundaţii turbine 800 1.00 Platforme tehnologice 2 524 3.16 C CIRCULATIE 2 552 3.2 5 547 6.94

Cp Drumuri publice 2 552 3.2 2 552 3.19

De(vest UAT Cudalbi-est UAT Suhurlui)

2 552 3.2 2 552 3.19

Ci Drumuri interioare 2 995 3.75 Di1 2 995 3.75 TE ECHIPARE EDILITARA 405 0.51 TEe Reţele electrice 355 0.44 LES 20KV 355 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 51 0.06

Reţea Fibra optica 51 0.06

ZONA STUDIATA -CUDALBI 79 957 100 79 957 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 77 405 96.8 74 005 92.56 IDa Producţie agricola 77 405 96.8 70 681 88.40 IDe Producţie energie electrică 3 324 4.16

C CIRCULATIE 2 552 3.2 5 547 6.94 Cp Drumuri publice 2 552 3.2 2 552 3.19 Ci Drumuri interioare 2 995 3.75

TE ECHIPARE EDILITARA 405 0.51 TEe Reţele electrice 355 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 51 0.06

Suprafaţa aferenta construcţiilor 2 552 9 276 POT % 3.19 11.60 CUT 0.0319 0.1160

UAT BALENI

ZONA STUDIATA BALENI 207 670 100.0 207 670 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 204 578 98.5 188 868 90.95 IDa Productie agricola 204 578 98.5 183 882 88.55

Sola2SPGB 136 642 65.8 122 073 58.78 Sola3SPGB 67 936 32.7 61 809 29.76

Page 25: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 25

Funcţiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

IDe Productie energie electrică 4 986 2.40 Fundaţii turbine 1 200 0.58

Platforme tehnologice 3 786 1.82 C CIRCULATIE 3 092 1.5 17 747 8.55

Cp Drumuri publice 3 092 1.5 3 092 1.49 De 880(NC 100679) 1 934 0.9 1 934 0.93 De 880/3 (NC 100678) 1 158 0.6 1 158 0.56

Ci Drumuri interioare 14 654 7.06 Di2 8 528 4.11 Di3 6 127 2.95 TE ECHIPARE EDILITARA 1 055 0.51 TEe Reţele electrice 923 0.44 LES 20KV 923 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 132 0.06

Reţea Fibra optica 132 0.06

ZONA STUDIATA - BALENI 207 670 100 207 670 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 204 578 98.5 188 868 90.95 IDa Producţie agricola 204 578 98.5 183 882 88.55 IDe Producţie energie electrică 4 986 2.40

C CIRCULATIE 3 092 1.5 17 747 8.55 Cp Drumuri publice 3 092 1.5 3 092 1.49 Ci Drumuri interioare 14 654 7.06

TE ECHIPARE EDILITARA 1 055 0.51 TEe Retele electrice 923 0.44 TEt Retele telecomunicatii 132 0.06

Suprafata aferenta constructiilor 3 092 23 788 POT % 1.49 11.45 CUT 0.0149 0.1145

ZONA STUDIATA -SUHURLUI

3 141 3 770 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Productie agricola IDe Productie energie electrică

C CIRCULATIE 3 141 100.0 3 141 100.00 Cp Drumuri publice 3 141 100.0 3 141 100.00 Ci Drumuri interioare

TE ECHIPARE EDILITARA 629 0.30 TEe Reţele electrice 550 0.27 TEt Reţele telecomunicaţii 79 0.04

Suprafaţa aferenta construcţiilor 3 141 3 770 POT % 100.00 100.00 CUT 1.0000 1.0000

ZONA STUDIATA -PUZ 290 768 100.0 290 768 100

ID UNITATI DE PRODUCTIE 281 983 97.0 262 873 90.41

IDa Producţie agricola 281 983 97.0 254 563 87.55

IDe Producţie energie electrică 8 310 2.86

C CIRCULATIE 8 785 3.0 26 435 9.09

Cp Drumuri publice 8 785 3.0 8 785 3.02

Ci Drumuri interioare 17 649 6.07

Page 26: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 26

Funcţiunea EXISTENT PROPUS

mp % mp %

Cod Denumire

TE ECHIPARE EDILITARA 2 090 0.72

TEe Reţele electrice 1 828 0.63

TEt Reţele telecomunicaţii 261 0.09

Suprafaţa aferenta construcţiilor 8 785 36 834

POT % 3.02 12.67

CUT 0.0302 0.1267

� rezolvarea circulaţiei şi a acceselor carosabile – cea mai importantă cale

rutieră din zona analizată o reprezintă DJ253, drum ce va asigura tranzitul atât a utilajelor

ce vor deservi la implementarea planului şi la transportul atât al materialelor de construcţie

cât şi al componentelor aferente fiecărei turbine eoliene.

Situatia actuala:

• CENTRALĂ ELECTRICĂ EOLIANĂ – BE 10MW

Infrastructura de transport ce asigura in prezent accesul la zona studiata este

constituita din drumul judeţean DJ 253, drumurile de exploatare De 645, 548, 584/1 si

584/2.

Drumul judeţean DJ 253 este drum modernizat, cu îmbrăcăminte asfaltică, ce

asigura traficul local (judeţean ) intre comunele Umbrăreşti, Cudalbi, Băleni si Viile. Drumul

este recent reabilitat, se află în stare foarte bună.

Drumurile De 645, 548, 584/1si 584/2 sunt drumuri de exploatare agricola, ce

asigura accesul la zona de producţie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91,

89/1 in UAT Cudalbi si tarlalele 35, 36,71 si 73 in UAT Băleni.

Traficul actual este sporadic, dictat de necesităţile activităţii de exploatare agricolă.

Vitezele de circulaţie sunt reduse, sub 10 km/h., intensitatea traficului in medie sub 10

vehicule/h, mai mare in perioade de campanie agricola.

Disfunctionalitatile constau in următoarele:

• Drumurile de exploatare nu sunt toate intabulate;

• drumurile de exploatare existente nu sunt consolidate, nu au o geometrie stabila, nu

au asigurata evacuarea apelor pluviale;

• nu sunt prevăzute racordările intre drumurile de exploatare ;

• Nu exista parcări sau zone de staţionare .

Pentru un acces facil în zona de studiu, prin prezentul PUZ se propun următoarele:

Page 27: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 27

� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul

echipamentelor;

� amenajarea temporară a intersecţiilor cu drumurile de exploatare pe care se

va face transportul echipamentelor pentru implementarea planului;

� realizarea de drumuri de acces cu racorduri aferente pe terenurile

concesionate.

Rezolvarea adecvata a circulatiei, respectiv accesul la constructiile CEE atat pe

perioada construcţiei, cat si pe durata exploatării pentru eventuale intervenţii, este o

componenta importanta a proiectării acesteia , întrucât drumurile trebuie sa asigure

conditii pentru a efectua in siguranţa transporturi grele si agabaritice, cu implicatii in

cerintele pentru consolidarea suprafeţei carosabile si realizarea unei geometrii adaptate

pentru aceste transporturi specifice.

Adaptarea drumurilor pentru îndeplinirea acestor cerinţe este pe deplin compatibila

cu folosirea lor ulterioara pentru transporturile specifice zonelor de producţie agricola, atât

pe segmentele destinate circulaţiei publice cat si pe segmentele de drumuri interioare

(private).

Pe durata de construcţie a CEE circulaţia in zona de dezvoltare va fi modificata

substanţial fata de situaţia existenta, prin apariţia traficului greu, cu utilaje de transport si

de lucru, cu valori de trafic substanţial crescute, (pe anumite perioade si segmente pana la

20-40 vehicule / h ) ce se adauga la traficul existent, specific activitatilor agricole.

Acesta va fi gestionat prin modernizarea drumurilor, semnalizarea corespunzatoare

cu indicatoare de avertizare si dirijare pe perioadele de executare a transporturilor

agabaritice.

Pe durata de exploatare a CEE circulaţia in zona studiata se va modifica iarăşi,

revenind la traficul specific exploatării agricole, cu trafic sporadic la turbinele eoliene,

pentru activităţi de supraveghere si mentenanţa. Ocazional, in cazurile unor intervenţii

complexe (inlocuiri de piese, echipamente sau subansamble ) poate reapare traficul greu

pe perioade scurte si mult redus fata de perioada de construcţie.

Caracteristice zonelor de dezvoltare a centralelor electrice eoliene sunt

geometriile cailor de acces cu racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si

lăţimi de la 4 la 5 -6 m pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice,

structura ranforsata pentru a suporta vehicule de 40-60 t, cu încărcări de 12 – 16 t/osie,

profile cu înclinări laterale reduse 2- 4%, maxim, pante logitudinale limitate la 8 – 10% si

racordari in plan vertical cu raze de 250-300 m. Vitezele de proiectare sunt reduse, in

gama de 10-20 km /h.

Page 28: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 28

Pentru asigurarea acestor caracteristici se va interveni pentru modernizarea

drumurilor publice (drumuri comunale si drumuri de exploatare din zona studiata) prin

consolidarea corespunzătoare a acestora, lăţime de min 4 m, corectare geometrie si

racordări la drumurile modernizate.

Pentru accesul de la drumurile publice la poziţiile turbinelor si a platformelor

tehnologice destinate montajului acestora se vor construi drumuri interioare de acces , pe

terenuri proprietate privata. Caracteristicile geometrice si structurale ale acestora vor fi

similare cu cele descrise mai sus. In zone sensibile se vor amenaja zone de întâlnire, de

lăţime dublă, si zone de întoarcere.

Drumurile de exploatare ce vor fi consolidate/modernizate la nivelul întregului PUZ –

Grup Parcuri Eoliene vor fi, pentru:

• SC BALENI EOLIAN SRL,

Drumurile De 645, 548, 584/1si 584/2 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura

accesul la zona de producţie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91, 89/1 in

UAT Cudalbi si tarlalele 35, 36,71 si 73 in UAT Băleni.

Se are in vedere:

• realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 10106 mp;

• modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=14604 mp;

• SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL,

Drumurile De 645, 641, 658, 654 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura

accesul la zona de productie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91, 89/1, 95,

92.

Se are in vedere:

- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S =11137 mp;

- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=2811 mp;

• SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau

Drumurile De 641, De 645, De 646, De548, De584/1, De 584/2, De 880, De 880/3

şi De 870 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura accesul la zona de producţie

agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 89/1, 91, 92 in UAT Cudalbi, tarlalele 35,

36, 71, 73 si 74 in UAT Băleni si tarlalele 50/1 si 50 din UAT Suhurlui.

Se are in vedere:

- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 17649 mp;

- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=8785 mp;

Total suprafete drumuri :

- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;

Page 29: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 29

- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;

Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.

Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15

turbine = 210 mp.

Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 3 x

6310 = 18930 mp.

Suprafata OS = 5000 mp (in zona centrala a SC BALENI EOLIAN SRL)

Suprafata traseelor electrice vor fi:

� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;

� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;

� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.

Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.

� stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire –

Situaţia existenta pe linie de telecomunicaţii, aferenta PUZ, o reprezintă existenţa

semnalului GSM care permite asigurarea serviciilor de telefonie si transmisii date.

Situaţia existenta de pe amplasamentul fiecarei centrale eoliene se dezvolta in

cadrul situaţiei propuse prin:

- realizarea reţelei de fibra optica intre turbine si substaţia de parc, in acelaşi

canal cu linia electrica subterana ;

- realizarea reţelei de fibra optica pe LEA 110 KV, prin fibra integrata in

conductor;

- montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda si control de tip

SCADA in cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la

fiecare turbina si de la turnul de măsurare date meteorologice;

O centrala electrica eoliana cu turbine de puteri mari (peste 2MW puterea unei

turbine) si cu diametru rotor de peste 90 m, cum este si investiţia propusa, deşi nu

necesita suprafeţe de teren mari ce se scot din circuitul agricol, trebuie dispusă în

afara intravilanului in conformitate cu reglementarilor in vigoare pentru astfel de

investiţii (Anexa 3 la Ordinul 49/2007 al Preşedintelui ANRE) unde se impune distanta

minimă de 3 ori înălţimea turnului turbinei pana la construcţiile locuite (3 x 105 m

=315 m). Distantele minime intre turbine trebuie sa fie de cel puţin 3-5 diametre

rotor ( 270 - 450)m.

In consecinţa, amplasamentul centralei electrice eoliene nu poate fi decât in

extravilan.

Page 30: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 30

Întrucât realizarea lucrărilor de construcţii in extravilan, conform legislaţiei in

vigoare (Legea 50 /1991 si normelor sale de aplicare, Legea 18/1991 a fondului

funciar, Regulamentul de scoatere teren din circuitul agricol ) se permite numai in

urma aprobării unui plan urbanistic zonal , rezulta si necesitatea întocmirii unui astfel

de studiu.

PUZ-ul propus se inscrie in tipul de zona pentru care se elaboreaza PUZ de

tipul Parc industrial, prevazut de Continutul Cadru al Documentatiilor de Urbanism – art

19 litera k).

Având în vedere reglementările în vigoare impuse de Ordinul ANRE nr. 4/2007 cu

modificările şi completările ulterioare, distanţele minime impuse faţă de locuinţe, linii

electrice aeriene de medie şi înaltă tensiune, drumuri naţionale şi limita de funcţionare a

rotorului vor fi:

� 315 m faţă de clădiri de locuit – cea mai apropiată zonă locuită intravilan com

Suhurlui este situată la o distanţă de aproximativ 596 m faţă de zona PUZ

centrala eoliana SPGB 10 MW aparţinând SC SMART POWER GENERATION

BETA SRL Buzau;

Din Studiul de vânt întocmit de Al Pro –Germania rezulta ca exista o resursa de

vant buna, caracterizata de o viteza medie anuala a vântului de 7,7 m/s la înălţimea

de 105m (clasa II) si o calitate foarte buna (turbulenta de circa 9% - clasa C si

stabilitate foarte buna a direcţiei vântului). Estimare producţiei a se realiza, cu o

probabilitate P50 este de 35.377,2 MWh/an.

Din studiul de Micrositing rezulta ca :

• exista teren suficient pentru amplasarea turbinelor eoliene planificate la

distantele de siguranta reglementate, cu respectarea conditiilor de vecinatate;

• exista teren suficient pentru realizarea razelor de curbura la racordarile intre

drumurile de exploatare si drumurile interioare precum si a zonelor de

asteptare, zonelor de intoarcere, platformelor tehnologice si organizarii de

santier;

• exista teren suficient pentru realizarea trecerii cu palele pe teren detinut prin

contract ;

• poziţia a centralei fata de intravilan este la o distanţă suficient de mare astfel

încât aceasta sa nu influenţeze negativ colectivităţile.

• realizarea CEE nu necesita eforturi financiare din partea comunei in

realizarea unor obiective edilitare. Cooperarea se va realiza pe linia

modernizării (consolidării) unor drumuri de exploatare, conform planşei 3 si

Page 31: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 31

acordului pentru trecerea cu unele cabluri electrice pe sub unele drumuri

de exploatare pe cheltuiala integrala a beneficiarului;

Parcurile eoliene ce fac obiectul prezentului PUZ, respectă distanţele impuse prin

Ordinul ANRE nr. 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, cu modificările şi

completările ulterioare.

� Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) pe teritoriul studiat prin PUZ .

S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin

Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :

- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un

monument istoric la o distanta sub 1,5 km;

- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat

niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;

Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli

(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul

lui Athanarich.

Dintre acestea

- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)

si Valul lui Athanarich la cca 1870m).

- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă

de 2650m)

- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o

distanţă de aproximativ 741m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB

10 MW

- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;

- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu

Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara

obtinerii avizului specific.

� propunerea infrastructurii tehnico – edilitare – zona PUZ, este situată în

extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, având categoria de folosinţă majoră

teren arabil, circulatie si retele electrice.

Obiectivul proiectului propus este construirea a trei Centrale Electrice Eoliene de cate

10MW formata fiecare din 5 de turbine eoliene cu puterea nominala de minim 2MW.

Page 32: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 32

Aceasta putere ce se evacuează in Sistemul Energetic Naţional este aprobata

de Operatorul de Distributie Electrica Muntenia Nord prin Avizele Tehnice de

Racordare nr. 30501324063 din 01.04.2013; nr. 30501324064 din 01.04.2013 si

30501324062 din 01.04.2013

Conform Avizelor Tehnice de Racordare, cele trei parcuri se vor racorda la SEN prin

extinderea statiei noi 110/20kV de evacuare a puterii construite in beneficiul CEE Baleni

50MW a SC Alizeu Eolian SA. Racordarea la SEN a CEE Baleni 50MW apartinand SC

Alizeu Eolian s-a efectuat prin sectionarea LEA 110kV Targu Bujor-Smardan in dreptul

satului Viile, comuna Fartanesti si devierea acesteia prin construirea unei noi linii electrice

LEA 110kV intre punctul Viile si Statia Electrica 110/20kV construita in beneficiul CEE

Baleni 50MW.

Pentru Extinderile Statiei 110/20kV ce vor fi construite in beneficiul CEE-BE, CEE-

SPGA si CEE-SPGB au fost emise certificate de urbanism independente, acestea facand

obiectul unor proiecte separate

Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua de

distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele

eoliene se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 kv nou realizata

situată la o distanţă de aproximativ 2 km de amplasamentul PUZ. Fiecare parc eolian va

avea un punct de conexiune. De aici va pleca căte un cablu subteran pâna la staţia de

transformare. Cablurile vor urma traseele drumurilor de exploatare existente până la limita

intravilanului şi apoi ale drumurilor săteşti.

Evacuarea energiei electrice produse cat si alimentarea cu energie electrica

pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrica proiectata (vânt

sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, in sens invers si se

măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuata si separat

energie consumata.

Fiecare turbina eoliana se va racorda prin linie electrica subterana de 20kV

noua la substaţia electrica de parc 20/110 KV noua, de unde se efectuează si

monitorizarea si comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip

SCADA.

Traseele liniilor electrice subterane de 20 KV se realizează pe terenurile deţinute

de societati, pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, in exteriorul acestor

drumuri . Pe drumurile de exploatare liniile electrice se realizează pe sub drum.

Întrucât obiectele de echipare edilitara nu sunt numeroase (reţele electrice, reţele

de fibra optica – dispuse in acelaşi canal cu reţelele electrice) planşa de reglementari

Page 33: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 33

urbanistice – zonificare s-a unificat cu planşa de reglementari urbanistice – echipare

utilitara.

Pentru monitorizarea celor trei parcuri eoliene, situaţia existenta se dezvolta in

cadrul situaţiei propuse prin:

- realizarea reţelei de fibra optica intre turbine si substaţia de parc, in acelaşi

canal cu linia electrica subterana ;

- realizarea reţelei de fibra optica pe LEA 110 KV, prin fibra integrata in

conductor;

- montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda si control de tip

SCADA in cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la

fiecare turbina si de la turnul de măsurare date meteorologice

2.2 Descrierea obiectivelor şi a lucrărilor propuse prin plan

Beneficiarii, prin prezentul raport de mediu, propun dezvoltarea unui parc eolian în

zona comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati, în condiţii de siguranţă faţă de

cadrul natural, faţă de zonele rezidenţiale învecinate, faţă de căile de acces, faţă de

patrimoniul cultural şi arheologic din zonă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la

sistemul energetic naţional.

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :

� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de

exploatare;

� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene;

� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian

la staţia de transformare.

� Etapa a V - a – Funcţionare:

• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

• management şi întreţinere.

Etapa I. - Realizarea organizării de şantier

Pentru execuţia celor 15 turbine va fi nevoie, în cadrul organizării de şantier, de

platforme pentru macara la fiecare turbină. Pe aceste platforme se vor depozita

componentele turbinelor din momemtul aducerii pe şantier pănă la punerea în operă şi se

Page 34: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 34

vor amplasa barăcile container, toaletele ecologice, farurile pentru iluminat şi grupurile

generatoare pentru furnizarea de energie electrică în timpul construcţiei.

• Organizarea de şantier se va derula doar pe suprafaţa platformelor macara, fiind de

5000 mp pentru toate cele 3 parcuri studiate prin PUZ si pozitionata in centrul

amplasamentului parcului Baleni Eolian respectiv CEE – BE 10 MW;

Fig nr 2 Pozitionarea OS

Pe amplasament nu se vor realiza/amplasa:

� puţuri forate pentru alimentarea cu apă a operatiunolor tehnologice si consumul

lucrătorilor angrenaţi în implementarea PUZ;

� staţii pentru prepararea betonului;

� spălari şi deversări a apelor uzate provenite de la autobetonierele, ce asigură

transportul betonului de la centre specializate/autorizate, spre zona analizată,

pentru fundaţiile turbinelor eoliene;

� operaţii de întreţinere a utilajelor, schimburi de uleiuri, schimburi de filtre de ulei,

etc. În cazul unor defecţiuni a unui utilaj, acesta va fi urcat pe un trailer şi

direcţiont spre un service specializat/autorizat;

Page 35: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 35

Pe amplasament nu vor exista staţii mobile de carburant. Alimentarea utilijelor se va

realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie la staţiile de distribuţie de

carburanţi din zonă.

Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului

aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, lucrările de organizare ce

se vor desfăşura în zonă vor cuprinde:

� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul

execuţiei;

� asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de

control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele

în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie

executate de proiectant.

În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este

necesară realizarea unei zone de depozitare, pe platforma cea mai apropiată de zona de

lucru, astfel încât să faciliteze accesul rapid la zona de implementare a turbinei, aceasta

zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce

deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite

corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau

împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Etapa II - Realizarea drumurilor de acces

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în

perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi

apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al

Page 36: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 36

vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul

funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor

opera pe amplasament.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de

categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele

tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de

conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului,

aprobate, potrivit legii. În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe

traseul drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea

domeniului public al comunelor.

Pentru un acces facil în zona de studiu, prin prezentul PUZ se propun următoarele:

� modernizarea drumurilor, semnalizarea corespunzatoare cu indicatoare de

avertizare si dirijare pe perioadele de executare a transporturilor agabaritice.

� amenajarea acces din Dj253 către drumurile de exploatare existente;

� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul

echipamentelor;

� amenajarea temporară a intersecţiilor cu drumurile de exploatare pe care se va face

transportul echipamentelor pentru implementarea planului;

� realizarea de drumuri de acces cu racorduri aferente pe terenurile concesionate.

Figura Lucrări modernizare (decopertare) drumuri exploatare agricole

Pe durata de specific exploatării agricole, cu trafic sporadic la turbinele eoliene, pentru

activităţi de supraveghere exploatare a CEE circulaţia in zona studiata se va modifica

iarăşi, revenind la traficul si mentenanţa. Ocazional, in cazurile unor intervenţii complexe

Page 37: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 37

(inlocuiri de piese, echipamente sau subansamble ) poate reapare traficul greu pe

perioade scurte si mult redus fata de perioada de construcţie.

� Realizare de racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si lăţimi de la 4

la 5 -6 m pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice, structura

ranforsata pentru a suporta vehicule de 40-60 t, cu încărcări de 12 – 16 t/osie, profile cu

înclinări laterale reduse 2- 4%, maxim, pante logitudinale limitate la 8 – 10% si racordari

in plan vertical cu raze de 250-300 m. Vitezele de proiectare sunt reduse , in gama de 10-

20 km /h.

� Pentru asigurarea acestor caracteristici se va interveni pentru modernizarea

drumurilor publice ( drumuri comunale si drumuri de exploatare din zona studiata) prin

consolidarea corespunzătoare a acestora, lăţime de min 4 m, corectare geometrie si

racordări la drumurile modernizate.

� Pentru accesul de la drumurile publice la poziţiile turbinelor si a platformelor

tehnologice destinate montajului acestora se vor construi drumuri interioare de acces , pe

terenuri proprietate privata. Caracteristicile geometrice si structurale ale acestora vor fi

similare cu cele descrise mai sus. Pentru distante mari se vor amenaja zone de întâlnire,

de lăţime dublă, si zone de întoarcere la solele cu acces pe la un singur capăt.

� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul

echipamentelor;

Drumurile de exploatare din zonă sunt drumuri permanente, folosite de proprietarii

terenurilor din zonă, ele urmând a fi modernizate şi utilizate în perioada construcţiei

parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea

parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine.

Deşi utilizarea acestor drumuri este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile vor fi

proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de

transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de

categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele

tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de

conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului,

aprobate, potrivit legii. Drumurile consolidate se vor executa strict pe traseul drumurilor

actuale de exploatare, modernizarile drumurilor rămânând în dotarea domeniului public

comunal.

Sistemul constructiv adoptat, pentru modernizarea cailor rutiere existente sau nou

create (drumuri acces la turbine) va fi realizat prin decopertarea actualelor drumuri de

Page 38: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 38

exploatare, pe o adâncime de aproximativ 50 cm, şi umplerea lor cu straturi de agregate

naturale (nisip, piatra concasata) în succesiune tehnologică, pe o grosime de aproximativ

57 cm, acestea fiind compactate cu utilaje specifice.

Stratul de agregate va fi transportat direct pe stratul de sol existent şi va fi aşternut

mecanizat. Materialul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în agrementul tehnic.

Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive de

compactare trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. Balastul trebuie sa provină din roci

stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine, vizibile

(bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale, etc) sau elemente alterate.

Pământul rezultat în urma decopertării drumurilor de exploatare, va fi folosit la

sistematizarea terenurilor din zona adiacentă drumurilor de exploatare.

Fiind drumuri agricole, cu utilizare aleatorie, nu se prevăd rigole şi trotuare. Pentru o

fluidizare şi un acces facil în zona de interes, la intersecţia a două sau mai multe drumuri

s-a prevăzut o rază de racordare de 30-50 m si latimi de 4-6 m.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor

avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea

căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul

acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în

perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a

turnului, masă ce poate ajunge la 6 tone. Individual camionul de transport este proiectat la

încărcare cu masa autorizată de 12-16 tone pe osie. Astfel pentru a permite accesul

materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt

proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul

turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din

drumul de exploatare pe fiecare platforma în parte), va fi de 4 metri a benzii de

rulare în linie dreaptă;

� Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie

a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce

poate ajunge la 6 tone. Individual camionul de transport este proiectat la

încărcare cu masa autorizată de 12-16 tone pe osie

� profile cu înclinări laterale a drumului de acces reduse 2- 4%, maxim,

� pante logitudinale limitate la 8 – 10%

� racordari in plan vertical cu raze de 250-300 m.

Page 39: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 39

� racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si lăţimi de la 4 la 5 -6 m

pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice

� Vitezele de proiectare sunt reduse , in gama de 10-20 km /h.

� zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile

este mărită de la 5 m la 11 m;

� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 200-300

kN/m2;

� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de

transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi

transportate;

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la

suprafaţa acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri

de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către

rigole, zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor

de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al

apelor către zonele libere.

Pentru accesul la turbinele parcului eolian se vor construi drumuri de acces din

drumul de exploatare existent, si se vor moderniza drumuri existente astfel :

- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;

- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;

Etapa III. - Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în

care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de

geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o

fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare

fiind cuprinsă între 2,55 - 3 m.

Suprafaţa fundaţiilor turbinelor eoliene este de 400 mp pentru fiecare centrala

eoliana. Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.

Page 40: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 40

Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15

turbine = 210 mp.

Figura Variantă propusă de plan fundaţie

La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va

umple/compacta cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va

realiza o supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în

jurul radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape

meteorice.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast

compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei

eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în

perioada de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).

Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor

turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului

eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele

cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;

� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 - 300 kN/m2,

presiune testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura

scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate

utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să

asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5

metri.

Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei;

Page 41: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 41

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor

de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi

construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special

masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare

tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 18930

mp (3x5x1262 mp).

Construcţie – montaj turbine eoliene

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura

rutieră existentă din zonă DJ 253. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat

în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili.

Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil

aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice

importante şi având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai

utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are

suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.

Turbinele eolienele montate în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind

direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia

vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,

conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă

de 120 m.

Grupul de parcuri eoliene va folosi turbine eoliene cu înălţimea turnului de 105 m,

având un rotor cu un diametru de 90 m, însumând o înălţime totală de 150 m a întregului

ansamblu.

Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se

montează pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind

cuprinsă între 2,55 şi 3 m.

Înălţimea maximă a acestor turbine este de 150 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.

Page 42: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 42

Figura - Tip grup eolian de maxim 2 MW

Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene:

Montarea turnului pe fundaţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e

formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 105 m şi care

constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază

aproximativ 4.2 m.

Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe

care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din

fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia

în jurul axei (180°) pentru captarea energiei vântului în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia

nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un

sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel

al acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 50 m, înălţimea totală a

instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maximă =150 m.

Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele

sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale

Page 43: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 43

compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi

greutate redusă.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de

690 V şi o putere variabilă până la 2 MW în funcţie de viteza vântului.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor

în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de măsură şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

3S4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

măsurat cu ajutorul unor anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).

Etapa IV - Reţele descărcare (transport) energie electrică

Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua

de distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele

eoliene se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 KV noua.

Page 44: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 44

Evacuarea energiei electrice produse cat si alimentarea cu energie electrica

pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrica proiectata (vânt

sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, in sens invers si se

măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuata si separat

energie consumata.

Fiecare turbina eoliana se va racorda prin linie electrica subterana de 20kV noua

la substaţia electrica de parc 20/110 KV noua, de unde se efectuează si

monitorizarea si comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip

SCADA.

Traseele liniilor electrice subterane de 20 KV se realizează pe terenurile deţinute

de societate, pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, in exteriorul acestor

drumuri . Pe drumurile de exploatare liniile electrice se realizează pe sub drum.

Suprafata traseelor electrice vor fi:

� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;

� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;

� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.

Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbinele aferente fiecărui parc eolian

la staţia de transformare se va realiza îngropat, în lungul drumurilor de exploatare

existente.

Cablul electric se va poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care

are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie

avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate

conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).

Pentru monitorizarea parcurilor eoliene, acestea se vor racorda la reţeaua de fibră –

optică din zonă.

Etapa a V - a – Funcţionare:

• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

• management şi întreţinere.

Page 45: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 45

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Grup Parcuri Eoliane au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

Ocuparea terenurilor

Suprafaţa de teren studiată pentru realizarea obiectivului PUZ – Grup Parcuri Eoliene

Baleni, este imparţita in tarlale si parcele cu functiuni economice înscrise în planurile

cadastrale.

Realizarea obiectivului impune ocuparea temporara şi definitiva a unor suprafete de

teren pentru:

� săpături fundaţii (include fundaţia totală) = 400 x 15 = 6000 mp din care

inel exterior fundaţie neacoperită 14 mp (definitiv)14 x 15 = 210mp;

� platforme de montaj, căi acces şi racorduri la drumuri (definitiv) = 18930

+ 64800 mp + 6700 mp = 90430 mp;

� sapaturi santuri retele electrice 4407 mp mp (temporar).

Pe teren vor fi amplasate şi retele de transport a energiei electrice – care vor fi

montate subteran, în infrastructura drumurilor de exploatare.

2.3 Utilităţi:

În zonă analizată prin PUZ nu exista reţea de alimentare cu apă şi canalizare, şi

telefonie. Nu se propune rezolvarea acestor disfuncţionalităţi deoarece obiectivele

industriale care urmează a se amplasa nu necesita asigurărea cu utilităţi a activităţilor ce

urmează a se desfăşura.

Alimentarea cu energie electrica se va executa conform proiectului de racordare. Se

va respecta distanta minima de apropiere dintre turbinele eoliene propuse şi LEA 20Kv

respectiv 110 kV existente în zona PUZ, conform ordin A.N.R.E. nr. 49/2007 cu

modificările şi completările ulterioare. Se vor amplasa 15 centrale eoliene ce au ca

echipare standard un dispozitiv care asigura reglarea puterii reactive consumate/ debitate.

Transmiterea energiei electrice de la turbinele eoliene se va realiza prin conductori

montaţi subteran la staţia noua de transformare 110/20 Kv aflata în vecinătatea PUZ.

Traseul cablurilor vor urma căile de acces sau nou create din zona de implementare a

PUZ.

Page 46: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 46

2.4 Legătura cu alte planuri şi programe

Planul PUZ de realizare a proiectului: „Grup Parcuri Eoliene comuna Baleni, judeţul

Galati, este în deplină concordanţă cu politica de promovare a energiei din resurse

regenerabile notificată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei din surse regenerabile de energie, şi de asemenea Ordin nr.

42/2011privind aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie

electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin

certificate verzi.

În condiţii creşterii producţiei din surse regenerabile şi diminuării poluării aerului se

impun câteva obiective majore cum ar fi:

� Promovarea conservării energiei;

� Economisirea energiei în industrie;

� Economisirea energiei menajere;

� Reducerea emisiilor datorate transporturilor;

Prezentul plan este in concordanta cu PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 –

2020. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada

2007-2020, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi

naţionale de dezvoltare:

� Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoştinte;

� Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

� Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

� Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative;

� Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

� Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării;

Planul urbanistic zonal de este de asemenea corelat cu următoarele planuri regionale

şi locale:

� Planul de amenajare al teritoriului – judeţul Galati;

� Planul local de acţiune pentru mediu – judeţul Galati;

prin care se stabilesc responsabilităţile autorităţilor locale pentru rezolvarea problemelor

de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.

In zona studiata de catre PUZ nu se mai desfasoara alte activitati in afara lucrărilor

agricole pe terenurile invecinate PUZ.

Page 47: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 47

Din datele deţinute, în zona de implementare a PUZ analizat mai există o serie de

proiecte implementate/în curs de implementare precum:

Tabel Parcuri eoliene vecine

Nr.

crt Beneficiar Nr. turbine UAT

1 DAN HOLDING MGM 3 Pechea

2 FUTURE POWER 1

3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi

4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri

5 GENERACION EOLICA

DACIA 30 Cudalbi

6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni

7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui

C Negri

8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea

9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni

10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni

11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni

12 WIND PRO 5 Baleni

13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi

14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui

15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni

Page 48: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 48

Figura - Parcuri eoliene vecine

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI PROPUS;

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică

problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza starii actuale a mediului a fost

realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de

acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a

situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia

probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale

mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru

pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate,

pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte,

poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

Page 49: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 49

De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul

său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi

soluţionate prin mijloace urbanistice.

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism

aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului

natural şi construit.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, sunt:

� factorii climatici;

� biodiversitate;

� fauna;

� flora;

� patrimoniul cultural

� populaţia şi sănătatea umană;

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Reţeaua hidrografică

Puţin importanta, este reprezentata prin cursurile de apă aferente văilor:

Gologanului, Ciungilor, Vacii, Valea Rea, Geru si afluenţii săi.

Figura - Harta hidrologică

Page 50: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 50

Alimentarea cu apă

Terenul alocat implementarii PUZ nu este echipat cu reţea de apa potabilă.

3.1.2 Aer

Favorabila amplasării CEE printr-o buna resursa de vânt caracterizata printr-o

viteza medie anuala a vântului la inaltimea de 105 m de circa 7.6m/s fiind o zona de

vant clasa II ( viteze intre 7,5 m/s si 8,5 m/s), drept pentru care turbina eoliana trebuie

sa fie certificata pentru aceasta clasa. In mod deosebit exista o calitate foarte buna

a vantului in sensul ca turbulenta este de circa 9% iar directia vantului nu se

schimba frecvent (predominant fiind din directia Nord sau Sud ). Clasa C are limita

maxima a turbulentei de 12%. Alte clase de turbulenta sunt clasa B – 14% limita

maxima si clasa A – 16% limita maxima.

Viteza maxima a vantului cu mediere la 10 minute la care sunt calculate turbinele este

de 42,5 m/s ;

Presiunea dinamica a vantului, conform CR1- 4/2012 Normativ de proiectare la vant

este de 0,6 Kpa

Actiunea zăpezii este caracterizata printr-o incarcare de 2,5 KN/ m2 , conform

Normativului CR1 -3 /2012.

3.1.3 Sol şi subsol

Geologic, comunele Cudalbi, Băleni şi Suhurlui au fundamentul de vârstă panonian,

reprezentat prin depozite de argile şi nisipuri argiloase. Urmează depozite recente

pleistocene, formate din nisipuri şi argile peste care s-au depus depozite loessoide.

Depozitele loessoide sunt constituite din prafuri nisipoase sau argiloase galbui cu vine si

concretiuni calcaroase. In masa depozitelor loessoide se intalnesc nivele mai argiloase de

culoare roscata ce apar ca benzi; acestea au fost mentionate de toti cercetatorii regiunii,

fiind considerate, in general, ca produse de alteraţie climatică.

Page 51: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 51

Figura - Harta solurilor -

� Zona de lunca - este formata din pamanturi de natura aluvionara alcatuite din argile

prafoase cafenii-galbene plastic consistente cu grosime de 4,0 m – 7,0 m, sub

careurmeaza nisipuri argiloase. Panza de apa subterana a fost interceptata la

adancimea de 1,90 m, avand agresivitateslaba fata de metale.

� Zona de trecere de la lunca la campia inalta este caracterizata de prezenta in

stratul de fundare a unui strat de argila prafoasa care nu este sensibila la umezire si

nici nu prezinta contractii sau umflari mari ; sub acesta urmeaza de regula nisipuri

argiloase sau prafoase.

� Zona de campie inalta este caracterizata de prezenta ca teren de fundare a stratului

de loess galben macroporic sensibil la umezire din categoria B.

3.1.4 Biodiversitate

Parcul eolian este situat in teritoriul administrativ al comunelor Cudalbi, Băleni si

Suhurlui, pe terenuri cu folosinţa actuala de teren arabil. Pe locaţie nu exista ecosisteme

acvatice iar cele terestre sunt antropizate, de tip agroecosistem.

Page 52: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 52

Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi

situri de interes comunitar, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare

sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă.

Biotipurile din amplasamentul studiat sunt specifice terenului arabil.

Amplasamentul vizat pentru amplasarea parcului de turbine eoliene este lipsit de

mlaştini sau de cursuri de apa.

Terenul pe care va fi amplasat parcul eolian este încadrat in categoria teren arabil,

vegetaţia predominanta fiind reprezentata de culturile agricole (porumb, grâu, floarea

soarelui, rapiţa).

Vegetaţia este diversificata in funcţie de condiţiile climatice dar si de structura

solului.

Elementele de vegetaţie la nivelul zonei analizate sunt tipice de stepă pontica şi

silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetaţia caracteristică era reprezentată

prin speciile de stepă. Acesta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de

cultură în proporţie de 90%.

În zona studiată, destinată realizării planului analizat, au fost identificate habitate de tip

agricole şi asociatii ruderale degradate, cu conservare redusă din punct de vedere a

diversitătii speciilor întâlnite. Amplasamentul este în mare parte utilizat ca teren agricol

cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea şi prezenţa în număr mare a speciilor

ruderale fără importanţă conservativă. Arborii în zonă sunt puţin reprezentaţi în special din

cauza caracterului arid al zonei.

Fauna caracteristică zonei analizate este cea de stepă, bogată în rozătoare cum ar fi

şoarecele de câmp. Printre acestea se mai regăsesc specii precum iepurii de câmp, vulpi,

etc. Herpetofauna zonei este slab reprezentată datorită în special terenurilor agricole

intens cultivate. Cele mai reprezentative specii aparţin ordinului reptila. În ceea ce priveşte

nevertebratele, acestea sunt slab reprezentate, datorită agriculturii intensive din zonă,

precum şi a aplicărilor de produse fitosanitare pentru protejarea culturilor.

Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi

situri de interes comunitar, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare

sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă.

Habitatele din zona

In zona de amplasament al centralelor eoliene pot fi întâlnite elemente ale

habitatelor caracteristice regiunii biogeografice de tip stepic.

Page 53: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 53

Fig Pozitionare parcuri fata de zonele protejate

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de

zonele protejate:

- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,

- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,

- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,

- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,

şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri

ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu

influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate

3.1.5 Relief

Relieful

Teritoriul administrativ al comunei CUDALBI este situat în partea centrală a

teritoriului judeţului Galaţi Unităţile geografice majore prezente pe teritoriul comunei sunt

Câmpia Covurluiului si Câmpia Romană. Câmpia Înaltă a Covurluiului - între pârâul Gerul

şi Prut, formată dintr-o asociere de câmpuri cu altitudini de 62 - 207 m. Se remarcă

prezenţa unor culmi separate de văi consecvente cu orientare nord-sud. O astfel o culme

este dealul Zăgancea, in partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei, la est de

Page 54: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 54

Valea Rea; in aceasta zona cu altitudini medii de 140m sunt dispuse terenurile aferente

CEE-SPGB 10MW . Se mai pot aminti dealurile, Movila, Şendrea, Gologanu etc.

Figura– Harta unităţilor de relief

În ceea ce priveşte Câmpia Română, aceasta este reprezentată de Câmpia

Tecuciului (între Gerul şi Siret), cu altitudini de până la 100 m.

Categoria de teren dupa rugozitate – clasa II (iarna si primavara) cu Z0 = 0,05 m

si Zmin =2m , adica teren deschis, cu iarba (aratura) si/sau obstacole izolate cu inaltimea

de 2m si clasa III (vara si toamna) urmare a cresterii inaltimii culturilor, cu Z0 = 0,3 m

si Zmin =5m.

Orografia terenului este favorabilă construirii centralelor eoliene.

Lipsa pădurilor in zona ca si distanta mare fata de intravilan constituie un avantaj.

Comuna Băleni este situată în Câmpia înaltă a Covurluiului, aproximativ în partea

central-estica a judeţului Galaţi. Teritoriu comunei are un relief variat: zona de luncă, zona

de trecere de la luncă la câmpia înaltă şi zona de câmpie înaltă.

Page 55: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 55

3.1.6 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic

S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin

Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :

- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un

monument istoric la o distanta sub 1,5 km;

- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat

niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;

Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli

(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul

lui Athanarich.

Dintre acestea

- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)

si Valul lui Athanarich la cca 1870m) având cod LMI – GL – I – s – A – 02975.13,

sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor.

- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă

de 2650m)

- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o

distanţă de aproximativ 741m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB

10 MW

- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;

- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu

Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara

obtinerii avizului specific.

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării planului de Urbanism

Zonal

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică

problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată

pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului.

Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a

situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia

Page 56: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 56

probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale

mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru

pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate,

pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte,

poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în

considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor

problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace

urbanistice.

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism

aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului

natural şi construit.

În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă,

aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,

peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUZ-ului analizat.

Page 57: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 57

Tabel - Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic Zonal

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri P.U.Z. Efecte în cazul

neimplementării propunerilor

Apă

� amplasamentul analizat nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare;

� în faza de organizare de şantier se vor amplasa WC-uri ecologice; � în faza de exploatare a parcului eolian nu se va utiliza apa; � în perioada de funcţionare nu vor rezulta ape uzate din funcţionarea parcului eolian;

� neimplementarea PUZ analizat nu va conduce la o degradarea a calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime.

Aer

� amplasamentul analizat se află în imediata vecinătate a DJ253; � în zona analizată nu sunt surse majore de poluare a aerului;

� prin PUZ se propune amplasarea a 3x5 (15) turbine eoliene; � principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.

� Neimplementarea PUZ, nu va influenţa factorul de mediu aer.

Sol

� conform certificatelor de urbanism destinaţia terenului ce urmează a se implementa PUZ-ul este de teren arabil; � terenul se află în

extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati.

� amenajarea/consolidarea drumurilor de exploatare aferente; � realizarea fundaţiilor şi a platformelor pentru ridicarea turbinelor eoliene; � realizarea unui punct de conexiune pentru fiecare parc eolian; � realizarea conexiunilor electrice subterane, de la fiecare parc până la staţia de transformare noua de 20/110KV.

� prin neimplementarea PUZ-ului analizat, drumurile de exploatare se vor degrada în urma traficului din zonă

Sănătatea populaţiei

� cele mai apropiate zone rezidenţiale se află la o distanţă considerabilă faţă de parcul eolian;

� fiind de generaţie nouă, undele electromagnitece generate de parcul eolian, nu vor influenţa negativ populaţia din zonă şi nici nu va bruia semnalul TV şi RADIO din zonă;

� neimplementarea planului, nu va influenţa în nici un fel sănătatea populaţiei din zonă.

Biodiversitate � amplasarea parcului

eolian se află poziţionat la distanţe semnificative faţă

� respectarea legislaţiei în vigoare privitor la protectia florei si faunei; � lucrari de reabilitare a zonei afectate.

� implementarea planului nu va influenţa biodiversitatea locală din zonă;

Page 58: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 58

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri P.U.Z. Efecte în cazul

neimplementării propunerilor

de cele mai apropiate zone protejate;

Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi

cultural

� pe teritoriul analizat de PUZ nu exista situri arheologice şi situri din repertoriul arheologic naţional. Cel mai apropiat sit fata de o turbina este la 741 m

� respectarea Legii 422 din 18 iulie/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată şi completată de Legea 259/2006;

neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel patrimoniul arhitectonic,

arheologic şi cultural;

Peisajul � zona analizată se încadrează într-un peisaj specific zonei de câmpie,

� prin PUZ se propune amplasarea a 15 turbine eoliene; � reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; � realizarea unui punct de conexiune pentru fiecare parc eolian; � construirea drumurior de acces către turbine; � reabilitarea drumurilor de exploatare existente;

� neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel factorul de mediu peisaj.

Zonare

teritorială

� PUZ se va desfăşura pe o suprafaţă de:

- CEE BE 10 MW:- 163.270 mp;

- CEE-SPGA 10 MW, 140.509 mp;

- CEE SPGB – 290.768 mp

Mediul social şi economic

� din punct de vedere industrial, comunele Baleni, Cudalbi si Suhurlui sunt slab dezvoltate, fără perspectivă de dezvoltare într-un scurt timp.

� reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; � crearea de locuri de muncă în perioada de construcţie şi operare; � utilizarea potentialului eolina al zonei;

� neimplementarea planului va diminuat dezvoltarea economică a zonei; � lipsa unor locuri de munca; � nepromovarea unor surse de energie alternativa.

Page 59: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 59

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare

faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea

zonei prin mijloace specifice.

Având în vedere suprafaţa terenului pe care se va interveni pentru realizarea

obiectivelor prevăzute în P.U.Z. se apreciază că impactul asupra mediului rezultat în urma

implementării proiectului de dezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediata

vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică

amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de montare propriu-

zisă a turbinelor precum şi lucrări pentru realizarea/modernizarea infrastructurii aferente.

Amplasamentul viitorului PUZ este într-o zonă arabilă. Terenul aferent planului analizat

este brăzdat de canale de irigaţie.

Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – BE 10MW este de 5800m fata

de intravilan Cudalbi si 4215m fata de intravilan Baleni

Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGA 10MW la intravilan

Cudalbi este de 5840 m.

Distantele aproximative măsurate in linie dreapta intre amplasamentul studiat CEE –

SPGB 10MW si cele mai importante puncte de interes din zonă sunt: intravilan Cudalbi

=8177m; intravilan Băleni = 3866m; intravilan Suhurlui=596m ;

Având în vedere distribuţia siturilor NATURA 2000 din zonă, cele mai apropiate situri

de protecţie specială avifaunistică şi situri de importanţă comunitară sunt localizate la o

distanţă de:

- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,

- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,

- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,

- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,

Nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri ale

patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu

influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate

Page 60: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 60

Elaboratorul raportului de mediu consideră că elementele ce trebuie luate în

considerare în cadrul evaluării strategice privind caracteristicile de mediu ale zonei posibil

afectate semnificativ de implementarea planului sunt reprezentate de factorii de mediu aer

apa si sol, şi ariile naturale protejate din vecinătatea planului.

4.1 Aerul

Calitatea aerului este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reţelei de

monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare

a poluanţilor, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât şi de către celelalte

componente ale mediului.

Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este

”bună” deoarece nu sunt semnalate surse majore de poluare a aerului. Având în vedere

specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în

principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi

luate în consideraţie sunt:

� activităţile de creştere a păsărilor şi animalelor în gospodăriile populaţiei;

� arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid

de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

� surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare

de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

� depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan;

Zona de implementare a planului este situată într-o zonă preponderent agricolă,

impactul existent se datorează activităţilor agricole şi respectiv a utilajelor agricole utilizate

dar şi ca urmare a transportului realizat pe căile de comunicaţii existente: DJ253 şi a

drumurilor de exploatare agricole din zonă.

Prin urmare sursele de poluare a atmosferei cele mai reprezentative sunt constituite

din gazele arse provenite din traficul rutier realizat pe artera DJ253 adiacentă

amplasamentului.

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,

zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt

Page 61: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 61

reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de

trecerea acestora pe drumurile de exploatare şi terenuri, în perioadele de lucrări agricole.

În perioada de execuţie/dezafectare a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au

impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe

de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse

petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale

mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie,

precum şi altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând

de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura

temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea

continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte

surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii

diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale

de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construcţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de

la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi

construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe

poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe

care se desfăşoară aceste activităţi.

Poluanţii rezultaţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

Page 62: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 62

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a

instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea

conţin: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),

oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,

Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air

pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de

maşini-unelte se încadrează în următoarele valori:

Tabel Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier

Nox CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor

respirabile. Particulele cu dimensiuni ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii

factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere

şi reparaţii ale utilajelor este redusă.

Page 63: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 63

Activitatea organizării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele

se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare

a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un

regim maxim de 10 ore/zi.

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în

perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer

datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii

aerului.

4.2 Solul

Din punct de vedere al calităţii solului în zona amplasamentului nu există suficiente date

care să ateste nivelul de poluare a solului. Surse de poluare a solului şi subsolului pe

perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-

montaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate

de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce

stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a

învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că

aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după

expirarea duratei de executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul

prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

Page 64: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 64

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor

tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi

a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul

îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi

refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie,

dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de

funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor

electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului

prevăzute în proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care

însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei,

pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii

vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului

este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:

apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ,

pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând

închiderea partială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi

biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi

subsolului va avea o perioadă limitată în timp.

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului

de mediu sol pot fi: deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice

ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Page 65: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 65

4.3 Apa

Regiunea aparţine în totalitate bazinului hidrografic al Dunării. La nivelul comunei

reţeaua hidrografică este inexistentă fiind reprezentată doar de canale de irigaţii.

Calitatea apelor de suprafaţă din zonă este afectată în principal de evacuarea în

mediul natural a unor ape uzate menajere generate de nevoile igienico-sanitare a

locuitorilor din zonă, cu un conţinut de poluanţi relevanţi: nitriţi, detergenţi, materii în

suspensie. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate

activităţilor agricole şi de creştere a animalelor.

Calitatea apei subterane se încadrează în limitele de potabilitate stabilite de STAS

1342/91 cu depăşiri în ceea ce priveşte duritatea, clorurile, sulfaţii şi bicarbonaţii.

Coeficientul de filtraţie variază între 35-40 ml pe zi iar gradul de mineralizare este în jur de

1,0 g/l.

Principalele surse de producere a unor poluări cu caracter local a apelor de

suprafaţă şi subterane sunt reprezentate de:

� activităţile agrozootehnice desfăşurate în zonă, care pot fi generatoare de substanţe

organice, materii în suspensie, apa uzată cu încărcătură bacteriologică;

� administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi a pesticidelor utilizate în

agricultura poate determina antrenarea acestora în apele de precipitaţii;

� managementul defectuos al deşeurilor (depozite neorganizate de deşeuri);

� existenta closetelor de tip rural din gospodăriile individuale în gropi neizolate, fără

bazine vidanjabile, cu scurgeri rapide în pânza freatică;

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de

şantier/construcţie/dezafectare.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare

al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada

amenajării/amplasării/dezafectării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona

şantierului a unor toalete ecologice.

În perioada de construcţie, apa potabilă va fi asigurată prin intermediul PET-urilor

îmbuteliate. În perioada de funcţionare a parului eolian nu se vor genera ape uzate. Pe

amplasament nu se vor realiza puţuri forate.

Page 66: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 66

4.4 Zgomot şi vibraţii

Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote,

din cauza sistemelor mecanice in mişcare, a desprinderii aerului de palele in rotire si a

trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, când se produce o comprimare a aerului.

Pentru a nu avea un impact negativ in special in zonele dens populate, sursele de zgomote

sunt foarte serios controlate de fabricanţii de turbine si se iau masuri tehnologice speciale

pentru fiecare sursa. Aşa se face ca in urma unor măsurători in natura, fabricanţii

dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiva.

Putem afirma insa ca turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea

fabricanţilor garantând ca la nivelul turbinelor zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte

109 dB, indiferent de tipul de reprezentare si timpul in care e făcută măsurarea. În ce

priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Amenajările si dotările, ori masurile pentru protecţia împotriva zgomotului si

vibraţiilor

Nu sunt necesare si nu se preconizează masuri pentru protecţia împotriva

zgomotului si vibraţiilor, in afara celor luate prin proiectare, care a ţinut cont de amplasarea

la distante corespunzătoare fata de aşezările din imediata apropiere.

Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai

apropiat receptor protejat.

Nivelul presiunii sunetului la o distanta de 40 m de o turbina tipica este de 50-60 dB

(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul

scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanta de peste

300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confunda cu zgomotul produs de vânt. Parcul

de turbine eoliene este situat la o distanta de 600 m de localitatea cea mai

apropiata(Suhurlui).

Page 67: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 67

Figura Nivelul maxim de zgomot emis de cele 15 turbinele eoliene

Page 68: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 68

4.5 Biodiversitatea

Amplasamentul ales pentru implementarea planului propus nu se află în interiorul sau

în imediata vecinătate a unei arii naturale protejate, de aceea putem afirma că realizarea şi

funcţionarea parcurilor eoliene nu va genera impact negativ asupra factorului de mediu

biodiversitate.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de

zonele protejate:

- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,

- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,

- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,

- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,

şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri

ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu

influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate

Fig.– Arii naturale protejate in vecinatatea planului

Page 69: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 69

Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLORĂ ŞI VEGETAŢIE

În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării

planului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele

identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează:

� terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale;

� habitate din lungul căilor de comunicaţie;

� tufărişuri.

Terenuri agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale

Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel

Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest

habitat este încadrat, având codul R8704 - Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare,

Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.

Suprafeţe: 500–600 ha.

Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T =

11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie

sudică, estică şi vesticã. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în

descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii.

Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea

calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum

aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de

briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago

major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

Page 70: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 70

Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura.

Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb

(Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa

(Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt

însotite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate

profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce se

creează în agroecosisteme.

Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un

ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind

considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei

sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe

suprafeţelor cultivate.

Printre speciile cele mai reprezentative întâlnite în zona analizată sunt: Atriplex patula

– (căpriţa), Ballota nigra - (cătuşa), Cichorium intybus - (cicoarea), Salsola kali - (ciurlan),

Xanthium strumarium - (holeră, cornuţi), Sorghum halepense - (costrei), Conium

maculatum - (cucuta), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), Arabidopsis thaliana -

(gâscariţă), Echinochloa crus-galli - (iarbă bărboasă), Portulaca oleracea - (iarbă grasă),

Euphorbia helioscopia - (laptele câinelui), Euphorbia virgata - (laptele cucului), Lactuca

saligna - (lăptucă), Echium vulgare - (iarba şarpelui), Chenopodium album - (loboda

porceasca), Verbascum phlomoides - (lumânărică), Papaver rhoeas - (mac sălbatic),

Centaurea diffusa - (mături), Setaria pumila - (mohor), Setaria verticillata - (mohor

agăţător), Delphinium orientale - (nemţişor), Hordeum murinum - (orzul şoarecilor),

Artemisia campestris - (pelin nemirositor), Rapistrum perene - (rapiţă), Eryngium

campestre - (scaiul dracului), Chenopodium album - (spanac sălbatic), Amaranthus

retroflexus - (ştir porcesc), Sonchus asper - (susai aspru), Cynodon dactylon - (pir gros),

Leonurus cardiaca - (talpa gâştei), Chenopodium botrys - (tămâiţă), Capsella bursa-

pastoris - (traista ciobanului), Polygonum aviculare - (troscot), Descurainia sophia -

(voinicica), Convolvulus arvensis - (volbură), etc.

Page 71: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 71

Speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în

anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De

asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi

specialişti români.

De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi

eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau

edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată.

Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe terenurile

agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona analizată,

separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a lipsei

speciilor dominante.

Habitate din lungul căilor de comunicaţie – R8701

Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul drumului judeţean Dj253 şi a drumurilor

de exploatare din interiorul planului urbanistic zonal analizat.

Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul

şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova).

Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul

căilor de comunicaţii.

Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0–5,00C; P

= 450–1000 mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci:

pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor

ferate.

Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste

50–60 cm şi realizeazã o acoperire de 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt:

Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium

maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai

slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon,

Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris,

Cardaria draba.

Page 72: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 72

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens,

Conium maculatum.

Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca,

Nepeta cataria.

Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis,

Daucus carota.

În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt

reprezentate prin: Achillea setacea - (coada şoricelului), Arctium tomentosum - (brusture),

Aristolochia clematitis – (cucubetica), Artemisia absinthium - (pelin), Ballota nigra -

(cătuşă), Brachypodium silvaticum - (obsigă, holub), Carduus hamulosus - (armirai

sălbatic), Chenopodium album - (loboda porceasca), Chrysanthemum corymbosum -

(năpraznic), Conium maculatum - (cucuta), Erysimum campestre - (scaiul dracului),

Festuca pseudovina - (păiuşul), Festuca valesiaca - (paius stepic), Onopordum acanthium

- (scai măgăresc), Papaver rhoeas - (mac roşu de câmp), Plantago major - (pătlagină

mare), Poa angustifolia - (firuţa), Polygonum aviculare - (troscot), Rubus caesius - (mur de

mirişte), Sambucus ebulus - (bozul), Sonchus arvensis - (susai), Taraxacum officinale -

(păpădie), Trifolium alpestre - (trifoi), Urtica dioica - (urzica mare), Vicia cracca -

(măzăriche), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), etc.

Tufărişuri

Arbuştii sunt, în general, rari în aria de proiect, aceştia regăsindu-se solitari, în special

la limita dintre terenurile agricole şi căile de comunicaţie.

Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru unele păsări, adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere. Speciile

caracteristice dominante sunt: Crataegus monogyna – (păducel), Rosa canina – (măceş),

Prunus spinosa – (porumbar).

Zona studiată, are evidenţia o vegetaţie ruderală abundentă, cu un grad scăzut din

punct de vedere al biodiversităţii, însă cu un grad crescut de regenerare.

Impactul planului analizat asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Lucrările propuse prin

proiect (fundaţii şi platforme turbine, drumuri acces, reabilitare drumuri exploatare,

Page 73: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 73

organizare de şantier, conexiune SEN) nu se vor executa în cadrul Ariilor naturale protejate

prin urmare nu produc un impact asupra habitatelor NATURA 2000.

Specii de fauna identificate în zona analizată

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate)

este specifică tipurilor de habitate identificate (tufărişuri, asociaţii ruderale, terenuri

agricole). Dintre nevertebrate cele mai multe specii identificate aparţin grupei insectelor, iar

dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată. Entomofauna prezentă

este specifică zonelor ruderale şi agricole a bioregiunii stepice.

Fauna de insecte a zonei nu este foarte bogată datorită agriculturii intensive şi a

utilizării produselor de uz fitosanitar folosite pentru combaterea atât a buruienilor cât şi

asupra dăunătorilor specifici culturilor agricole. Speciile de insecte sunt reprezentate de

populaţii de orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp.,

Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica,

calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens,

Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de

margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă cât şi pe platourile şi culmile

dealurilor limitrofe din zona analizată, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi

Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor), Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia

fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de

varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa

cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Structura faunistică a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din care

dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de reprezentanţii ord.

Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost până în prezent

evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din România.

Prin implementarea proiectului în zona studiată nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita prolificitătii speciilor identificate, mobilitatea mare a

Page 74: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 74

acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de construcţie ce

se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:

Reptilele:– sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalată

specii precum Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşterul).

În zonă au mai fost observate alte mamifere neprotejate de legile din România şi

Europa, respectiv:

� Vulpes vulpes - vulpea – probabil cateva familii sau femele cu pui, au fost observate

în zona analizată în special pe terenurile zonele agricole, habitat ce oferă atât hrană cât şi

loc de odihnă şi reproducere – fac parte din Ord. Carnivora, Familia Canidae. Foarte des

întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o specie caracteristică zonei de stepă. La nivel

naţional efectivul speciei se menţine stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea

foarte mare a speciei în special în cautare de hrană, apreciem că impactul implemtării

planului în zona analizată nu va avea un impact negativ asupra speciei.

� Lepus europaeus – iepurele de câmp – face parte din Fam. Leporidae, ord.

Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de câmpie

şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe terenurile agricole. Nu este inclusă în

nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri

speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a

implementării planului PUZ – Grup Parcuri Eoliene.

În urma vizitelor de teren în zona analizată nu au fost identificaţi indivizi sau galerii

aparţinând speciei Spermophilus citellus.

Chiropterele

Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda

de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în

fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Zona

reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost

identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Habitatele existente în zona

studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un număr redus de lilieci datorita

tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-

fungicide este foarte intens şi din acest motiv există o cantitate foarte redusă de hrană.

Page 75: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 75

Păsări

Având în vedere distanţele foarte mari fată de siturile de interes avifaunistic respectiv de

interes comunitar, în urma vizitelor de teren în cadrul planului urbanistic zonal analizat, au

fost semnalate specii comune, specifice terenurilor agricole. Speciile identificate în cadrul

zonei analizate sunt reprezentate prin: Corvus corax – corb, Corvus corone – cioară griva,

Corvus frucilegus - cioara de semănătura, Corvus monedula – stăncuta, Coturnix coturnix

– prepelita, Galerida cristata – ciocârlan, Hirundo rustica – rândunica, Parus major – pitigoi

mare, Passer domesticus - vrabie de casa, Passer montanus - vrabie de câmp, Pica pica –

cotofana, Streptopelia decaocta – gugustiuc, Sturnus vulgaris – graur, Sylvia communis -

silvie de câmpie, Columba livia domestica – porumbel domestic, etc

Speciile observate, au prezentat atât caracter de hrănire, cât şi de odihnă ori aflate în

pasaj, tranzitând arealul analizat.

Concluzii privind activitatea avifaunistică din zona analizată:

� suprafaţa destinată implementării planului nu se suprapune pe suprafeţele unor

ariilor de importanţă avifaunistică SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv

protecţia păsărilor;

� aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă, specii

cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi ascendenţi;

� nu au fost semnalate stoluri ale speciilor de păsări existente în aria protejata

ROSPA 0070 respectiv 0071 care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de

hrănire şi loc de cuibărit.

� datorita lipsei habitatelor de hrănire şi cuibărire în pericentru destinat realizării

planului, probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu valoare mare de

conservare care cuibăresc în ROSPA0070 şi ROSPA 0071 este nulă;

� pe amplasamentul destinat implementării planului nu au fost întâlnite habitate

naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă medie, mare sau foarte mare

în zona de impact;

Este de mentionat faptul ca planul propus nu constituie bariera în calea migraţiei

păsărilor nefiind amplasat pe culoarele majore de migratie.

Page 76: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 76

Ecologia speciilor prezente în aria naturala protejata ROSPA 0070 şi ROSPA 0071 si

studiile realizate de către specialişti asupra înăltimii de zbor pentru aceste specii s-a fost

constatat ca acestea utilizează culoare de zbor la peste 300 de metri înăltime, aceasta

variind in funcţie de condiţiile meteorologice şi distanţa faţă de locul de plecare respectiv

de sosire. Pentru flora prezenta prin implementare variantei prezentate de plan, fundaţiile,

platformele şi căile de acces din perimetru nu disturbă şi nu ocupă suprafeţe a unor

habitate de interes conservativ.

4.6 Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunelor Baleni,

Cudalbi si Suhurlui, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale,

impunându-se eliminarea sau ameliorarea acestora. Prin implementarea planului propus,

se va evidenţia o creştere a mediului social şi economic atât al populaţiei din zonă cât şi a

Page 77: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 77

consiliilor locale, prin crearea de noi locuri de muncă, prin colectarea de taxe şi impozite la

bugetul local.

4.7 Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural

S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin

Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :

- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un

monument istoric la o distanta sub 1,5 km;

- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat

niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;

Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli

(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul

lui Athanarich.

Dintre acestea

- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)

si Valul lui Athanarich la cca 1870m) având cod LMI – GL – I – s – A – 02975.13,

sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor.

- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă

de 2650m)

- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o

distanţă de aproximativ 741 m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB

10 MW

- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;

- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu

Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara

obtinerii avizului specific.

Conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 422 din 2001 *** Republicată privind

protejarea monumentelor istorice), art. 59 prevede: până la instituirea zonei de protecţie a

fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată

cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara

localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. Având

Page 78: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 78

în vedere distanţele impuse de legislaţia în vigoare, şi distanţele dintre cele mai apropiate

turbine şi siturile evidenţiate, implementarea PUZ nu va influenţă negativ zonele

arheologice.

4.8 Peisajul

Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al

stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la

centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în

gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când

numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o problemă.

Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului

cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona, a suprafeţei mari de

răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale.

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului analizat îl constituie

modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al

terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o

persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra

implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie

pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ, INCLUSIV ÎN

PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ

SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ

AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE

Problemele de mediu existente relevante pentru zona PUZ – GRUP PARCURI

EOLIENE au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au

prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară

a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

Referitor la selectarea factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru prezentul

PUZ, în raport cu cei prevăzuţi în HG nr. 1076/2004 se fac următoarele precizări:

Page 79: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 79

� factorii climatici reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece aria de

aplicare a acestuia este mult prea redusă pentru ca propunerile planului să aibă

vreo influenţă asupra climei din zonă;

� valorile materiale reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece

amplasamentul PUZ nu dispune de resurse materiale;

� patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic reprezintă un

aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece acestea nu vor fi influenţate de

implementarea planului, lucrările de construcţie realizându-se în afara peremitrelor

de protecţie impuse de legislaţia în vigoare;

� ariile naturale protejate din judeţul Galati nu prezintă o problema de mediu în

implementarea PUZ- ului in teritoriul administrativ al comunelor Cudalbi, Baleni si

Suhurlui datorită distantelor relativ mari fata de proiect şi lipsa in zona a rutelor de

migrare pentru păsări.

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunelor este

apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului,

solului, fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.

Pe teritoriul comunelor nu sunt întâlnite arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi

nici siturile de importanţă comunitară (SCI).

6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea

formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat

prin evaluarea „PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE”, comuna Baleni, judeţul Galati, ce face

obiectul planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai

puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt

necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt

denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în

Page 80: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 80

realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori,

indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea

rezultatelor unei evaluări de mediu.

6.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel internaţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului

comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii

Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune

asupra mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de

protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,

respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat

membru care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime

a acestora.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa

fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al

şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru

comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special

a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor

naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii

Europene.

6.2. Obiective de mediu naţionale şi comunitare, ţinte şi indicatori

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale

UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în

considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de

Acţiune pentru Mediu al judeţului Galati şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune

pentru Mediu al Regiunii S-E.

Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional se regăsesc în: OUG

195/2005; Ordin.nr. 135/76/84/1284; Ord.863/2002; OUG 152/2005; Ord.117/2006; HG

128/2002 modificată prin HG 268/2005; HG 856/2002; HG 1470/2004; Ord.219/2002;

Page 81: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 81

NTPA 001/002/2005; Ord. 462/1993; Ord.592/2002; HG 140/2008; L 655/2001 etc, cu

modificăle şi completările ulterioare pentru legislaţia mai sus menţionată.

Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel internaţional (UE) au fost transpuse

în legislaţia românească. La elaborarea PUZ s-a ţinut cont de toate prevederile legislative

privind protecţia mediului.

În cazul PUZ-ului analizat, ţintele constituite, de fapt, prevederile proiectului privind

reducerea impactului social şi de mediu, respectiv, măsurile prevăzute în planurile de

management social şi de mediu. Deoarece în cazul planului supus evaluării de mediu,

măsurile pentru reducerea impactului asupra fiecărui factor/aspect de mediu (conform

planurilor de management social şi de mediu asociate proiectului), constituind ţinte pentru

atingerea obiectivelor de mediu, s-a decis ca obiectivele să fie clasificate şi prezentate în

două categorii:

� obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional;

� obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă si este, teoretic,

inepuizabilă, pe termen mediu si lung, iar costurile sale sunt influentate în special de

valoarea investitiilor (în scădere, datorită efectului de producere în masă), în conditiile în

care pretul combustibililor fosili creste. Sursele regenerabile de energie asigură totodată

cresterea securitătii în alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice.

În contextul actual, caracterizat de cresterea alarmantă a poluării cauzate de producerea

energiei prin arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea

dependentei de acesti combustibili. Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre solutiile larg

acceptate la nivel mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea

resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul

particular de generare reformulează si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea

surselor.

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze

cu efect de seră. Functionarea centralelor eoliene nu generează deseuri. În literatura de

specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente se face cu costuri unitare

Page 82: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 82

reduse. Costul energiei electrice produsă în Centralele eoliene moderne a scăzut

substantial în ultimii ani, ajungând în unele tări să fie chiar mai mic decât în cazul energiei

generate din combustibili fosili, chiar si dacă nu se iau în considerare externalitătile

negative inerente utilizării combustibililor conventionali.

Ţintele şi indicatorii identificaţi pentru fiecare obiectiv de mediu la nivel local si regional,

respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare se prezintă în tabelul

de mai jos:

Page 83: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 83

Tabel - Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Ţinte Indicatori

Apa

Reducerea impactului datorat evacuării apelor uzate menajere. Evitarea poluarii la un nivel care produce impact semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi în apele reziduale

Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 002/2002

pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, etc.

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, mobile)

Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS 12574/87, Ordin 592/2002

Emisii poluanţi specifici NOx, SOx, Pulberi, CO, mirosuri, etc.

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor desfăşurate în etapele de implementare ale planului.

Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ,Ordin 344/2004 cu modificările şi completările ulterioare, HG 1403/2007

Indicatori de observaţie a calităţii solului: pH, hidrocarburi, etc.

Managementul deşeurilor

Respectarea legislaţiei privind colectarea, depozitarea şi predarea deşeurilor

Colectarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare a deşeurilor, precum şi reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare, HG 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare, HG 1037/2010

Tipuri deşeuri conform HG 856/2002 Cantităţi deşeuri

Zgomotul şi vibraţiile

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică Protejarea receptorilor

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii H.G. 321/2005 - republicată, H.G.

674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot: Limita incintei < 65 dB Zone de locuit < 50 dB

Page 84: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 84

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Ţinte Indicatori

vibraţii sensibili la vibraţii

Biodiversitatea zonei

Limitarea impactului asupra

biodiversitătii locale

Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea

ecologica a zonei afectate

Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. Directiva 2009/147/EC privind privind conservarea pasarilor salbatice. Reteaua ecologica europeana de zone speciale de conservare Natura 2000.

Specii si habitate posibil afectate.

Populatia Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei

Locuri de munca pentru populatia din zona Dezvoltarea economica a zonei

Limitarea somajului in zona; Cresterea economica a zonei

Numar locuri de munca nou create Venituri dobandite

Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului

Corelarea lucrarilor de montaj si functionare Respectareaprogramelor de mediu

Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de montaj si functionare

Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de montaj si functionare

Factorii climatici

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Reducerea emisiilor de CO2

Folosirea echipamentelor moderne care au consum scazut de carburanti si emisii scazute de noxe

Implementarea proiectului care face obiectul acestui PUZ, in sine presupune scaderea CO2 prin folosirea energiilor verzi

Page 85: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 85

Prin evaluarea implementarii acestui PUZ se tine cont de modul in care aceste obiective

de mediu au fost utilizate la elaborarea planului, se evidentiaza deasemenea si prin elaborarea

planurilor de monitorizare a factorilor de mediu si a biodiversitatii locale in perioadele dinaintea

constructiei, in faza de montaj si in perioada de functionare.

Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă, deasemenea, si cu următoarele Planuri şi

Programe naţionale de protecţia mediului:

� POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte integrantă a

Planului Naţional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3” Protejarea şi

îmbunătăţirea calităţii mediului”. Prin promovarea unei ENERGII VERZI, acesta

raspunde la unul din principalele obiective de protectia mediului stabilite prin POS

Mediu.

� Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea proiectelor necesare dezvoltării

infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul principal al Strategiei

energetice îl constituie promovarea unor proiecte de investiţii prin care o parte din

energia necesară să fie produsă local. Resursele energetice principale vizate sunt

producţia agricolă (din care se poate produce biodisel şi bioetanol), biomasa (care

poate produce biogaz ca energie primară şi de aici curent electric şi energie termică),

energia eoliană şi energia solară. Prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de

promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie – republicată, pentru

promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile Directivei 2001/77/CE, ţinta

naţională pentru 2015 este 35% ponderea E-SRE din consumul intern brut de energie

electrică al României.

În anul 2007, E-SRE a reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia

Centralelor hidro mari; 5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai

mare parte a energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în

prezent în domeniul hidroenergetic.

6.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Pentru indeplinirea obiectivelor de protectie a mediului stabilite la nivel national sau

international, amintite deja, titularul Planulul Urbanistic Zonal au ales ca amplasament

Page 86: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 86

extravilanul localitatilor Baleni, Cudalbi si Suhurlui. Perimetrul amplasamentului nu se

suprapune peste arii naturale de interes comunitar sau avifaunistic.

Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor, producatorii au luat

masuri de atenuare, astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este

de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu

zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta zonei PUZ faţă de cea mai apropiată

locuinţă (peste 500 m fata de cea mai apropiata locuinta din comuna Suhurlui) se

preconizeaza ca nivelul zgomotului se va incadra in limitele impuse prin STAS 10009.

Ca urmare, implementarea planului în această zonă nu prezintă efecte negative asupra

biodiversităţii locale, şi îndeplineşte obiectivele de protecţie a mediului înconjurător,

încadrându-se în principiile dezvoltării durabile.

7. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,

FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,

PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL

ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI

7.1. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe

constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea

planului.

În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai

relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial

semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit,

pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în

principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului,

stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru, constituit cu ocazia analizei PUZ-

ului.

Page 87: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 87

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ

asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere. Impactul

semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau

intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe

termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul PUZ-ului, s-au

stabilit şase categorii de impact. Evaluarea impactului s-a făcut pentru toţi factorii/aspectele de

mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat.

Evaluarea şi predicţia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor expert.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor

de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu

prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au

fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Tabelul Categoriile de impact sunt descrise în tabelul prezentat mai jos.

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau

fără efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de

mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ţinând cont de următoarele etape de

desfăşurare a proiectului:

� etapa de construire-montaj;

� etapa de exploatare/funcţionare;

Page 88: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 88

Pentru executarea construcţiilor se vor folosii materiale care să respecte normele în

vigoare privind sănătatea şi securitatea muncii, PSI, protecţia mediului şi siguranţa în

construcţii.

Regimul privind amplasarea construcţiilor şi desfăşurarea activităţilor viitoare îndeplinesc

următoarele funcţiuni propuse:

� turbinele vor fi amplasate respectând distanţa de siguranţă între ele, cu folosirea

eficientă a terenului şi obţinerea cantităţii optime de energie electrică ce poate fi

produsă prin funcţionarea parcului respectiv;

� se vor respecta zonele de protecţie din zonă pentru prevenirea unor potenţiale

daune produse bunurilor altor titulari;

� poziţionarea turbinelor se va face astfel, ca raza de rotaţie a palelor să nu afecteze

alte terenuri, asigurându-se distanţarea turbinelor faţă de limitele de proprietate;

� racordul electric se va realiza în baza unui proiect elaborat de un proiectant

autorizat;

� amenajările propuse nu vor produce modificări ale scurgerilor torenţiale;

7.2. Potentialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale,

economice

7.2.1 Impactul asupra solul şi subsolul

Structura solului de pe amplasamentul planului propus, pe care se montează turbinele

eoliene a fost prezentată anterior.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie, respectiv:

� Nivelul I - surse de poluare permanente;

� Nivelul II - surse potenţiale de poluare;

� Nivelul III - surse de poluare indirecte:

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare

teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

� emisii rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii şi depuse pe sol.

Page 89: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 89

Potenţialele efecte semnificative asupra solului în perioada de construcţie se manifestă fie

direct, fie indirect, prin intermediul mediilor de dispersie.

Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de construcţie a

lucrărilor sunt:

� poluarea chimică, prin conţinutul de substanţe toxice din pulberile depuse pe sol;

� modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer;

� modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

Tipurile de poluare menţionate mai sus pot determina modificarea următoarelor

caracteristici ale solului:

� modificări ale pH-ului solului;

� impurificarea solului cu metale grele şi hidrocarburi, local în zona amplasamentului

unde se realizează lucrările sau a celor riverane;

� degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii solului.

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală a

acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general activităţile de producţie

care pot genera una din degradările menţionate anterior. Sursele de poluare şi agenţii poluanţi

ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:

� Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea acestora;

� Poluarea produsă în acest caz este datorata unor dereglări de formă care pot duce la

inundaţii şi alunecări de teren;

� Hidrocarburile, care sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la

transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol

determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate intervenii şi prin

compactare, eroziune, sărăturare,acidifiere şi excesul de apă.

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape distincte:

� Etapa de realizare de implementare a proiectului;

� Etapa de utilizare pentru producerea energiei electrice

Page 90: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 90

În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul propus, planul

prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este

minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de

materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deseuri care rezulta din

aceste activitati.

In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si

personalul executant necesar. Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus

implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de

materiale, precum si o concentrare de efective umane.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de implementare a proiectului, poluarea

solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii.

În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide

utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei

fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în

perioada de construcţie se pot utiliza cantitati mari de produse petroliere sub formă de

combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin

excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene,

pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de

acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de

construcţie- montaj.

În etapa I, de construcţii- montaj, în organizarea de şantier se vor utiliza decât construcţii

uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii şi a unor echipamente şi

unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru nevoi igienico - sanitare se vor utiliza toalete

ecologice.

Această tehnologie coraborată cu montarea secvenţială a turbinelor din parcul eolian (un

număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii

poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice exploatării

proiectului se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de

Page 91: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 91

mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate

la întreţinerea Instalaţiei.

In perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de

sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o

serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� limitarea zonei de contaminare potenţială a solului în perioada de

construcţie/montaj;

� evacuarea corespunzătoare a apelor uzate/menajere;

� managementul deseurilor rezultate

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi

a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficirii vor amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii

părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi refacerea

infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi

întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor

electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului

prevăzute în proiect.

Surse de poluare a subsolului se manifesta mai ales în perioada de construcţie,

acţiunile produse asupra subsolului sunt temporare. De asemenea, vor exista suprafeţe de

teren ocupate definitiv prin realizarea fundaţiei pilonilor centralei eoliene, a drumurilor de acces

si a platformelor de operare macarale.

Principalele efecte asupra structurii si caracteristicilor fizice si chimice ale subsolului se pot

manifesta prin:

Page 92: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 92

� degradarea fizică a solului şi subsolului pe arii adiacente obiectivelor analizate; se

apreciază o perioadă scurtă de reversibilitate după terminarea lucrărilor şi refacerea

acestor arii;

� perturbarea structurii geologice prin realizarea unor lucrări de excavaţii pentru

fundatii şi platforme;

� deversări accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru – posibilitate

relativ redusă în condiţiile respectării măsurilor pentru protecţia mediului;

� surpări de maluri, eroziuni datorate neprotejării corespunzătoare a lucrărilor de

excavaţii realizate;

� activarea unor surse de poluare subterane prin inducerea modificărilor asupra

regimului apelor subterane din zonele excavate.

Poluarea chimică a subsolului poate fi generată de:

� depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din

activităţile de construcţii: depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor

rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor

subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele de

precipitaţii;

� depunerea pulberilor şi gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a

utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale urmate de infiltrarea în

subteran;

� scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe

chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării sau stocării acestora.

În concluzie, activităţile desfăşurate în perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, au un

impact direct redus asupra poluării chimice a solului, manifestat prin posibile pierderi

accidentale de carburanţi şi/sau materiale de construcţie pe sol.

Impactul imediat datorat lucrărilor de execuţie, respectiv deplasări de utilaje, excavări de

suprafaţă (pentru păstrarea solului superficial cu vegetaţia aferentă), excavări de adâncime,

amenajări fundaţii, realizare fundaţii, decopertări, reinstalarea vegetaţiei decopertate/excavate,

etc., asupra solului, va fi un impact local şi temporar. El nu se va manifesta pe întreg arealul

Page 93: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 93

destinat parcului eolian, ci zonal, temporar şi punctiform şi nu pe toată perioada de execuţie a

lucrărilor de construcţii montaj.

În perioada de exploatare lucrările proiectate nu au un impact negativ asupra solului şi

subsolului, ci dimpotrivă, un impact pozitiv prin stoparea eroziunilor si a limitării efectelor de

producere a viiturilor prin amenajarea amplasamentului.

7.2.2. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane

Amplasamentul planului cuprinde corpuri de apă de suprafaţă (canale irigaţii/desecare),

nivelul acestora fiind influenţate într-o măsură foarte mare în perioada precipitaţiilor

abundente.

Din analiza datelor de pe amplasament şi hidrologia zonei rezultă că apele de suprafata se

rezuma la cele două pâraie Suhurlui şi Gologanu, iar pânza de apă subterană, este cantonata

la adâncimea de peste 20 m. cursurile celor două pâraie nu vor fi afectate de lucrările propuse

prin prezentul PUZ.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea

impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea

personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în

construcţie.

În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate, potenţialele surse de poluare

pentru factorul de mediu apă subterană şi într-o măsură foarte redusă pentru apa de suprafaţă

reprezentata de canalele de irigaţie/desecare, pot fi reprezentate de:

� pierderi accidentale de carburanţi de la utilajele folosite la execuţia lucrărilor;

� pierderi accidentale de materiale folosite în execuţia lucrărilor (în principal

turnarea platformelor şi fundaţiilor).

Aceste cantităţi de poluanţi (ciment) nu apar în cazul utilizării de betoane prefabricate.

Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi aprovizionată

imbuteliata.

Potenţialele efecte semnificative in perioada de implementare a planului asupra apelor pot

aparea prin pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces

şi punctual, la frontul de lucru construit în jurul fundaţiei fiecărui stâlp.

Page 94: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 94

Implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra corpurilor de apă existente

în zona PUZ, deoarece aceste lucrări sunt desfăsurate în afara acestor zone.

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică

utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului

tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare pe amplasament sunt

rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona canalelor de irigaţie/desecare existente

pe amplasament. În perioada de exploatare nu există efecte semnificative asupra apelor de

suprafaţă şi subterane.

7.2.3. Impactul asupra aerului atmosferic

Sursele de poluare atmosferică estimate la implementarea planului PUZ in locaţia situată

în extravilanul comunelor Bakleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati sunt reprezentate de:

� sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu

ardere internă ce funcţionează pe motorină sau benzina;

� surse fixe - Activitatea de şantier propriu – zisă din perioada de execuţie:

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de

construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează

motoare cu ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile.

Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate numai în timpul perioadei de

şantier, de către utilajele existente pe amplasament (basculante, betoniere, excavatoare,

macarale etc).

Emisiile de substanţe poluante în aer pot fi grupate în emisii specifice arderii carburanţilor

în motoare (NOX, CO, COV, SO2, CH4, pulberi/PM, etc.) şi emisii specifice circulaţiei auto şi

activităţii utilajelor (pulberi în suspensie şi sedimentabile).

Cantităţile de poluanţi emişi sub forma de gaze de esapament în atmosferă de la utilaje

depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

Page 95: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 95

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea

specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este

redusă.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor

de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor

lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,

depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura

temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea

continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse

nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan.

Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim 2-4 poziţii de montaj simultan. Această

abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare. Poluarea

dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de

construcţii - montaj se face la distanţă fata de zonele locuite .

Prognozarea poluării aerului

Având în vedere următoarele aspecte ale:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestându-

se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale

emisii semnificative de poluanţi ai aerului.

Page 96: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 96

7.2.4. Impactul produs de zgomot şi vibraţii

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru proiectul

propus, respectiv în perioada de realizare a construcţiei proiectului şi în perioada de

desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de executie

Activităţile de construcţie si amenajare a terenului, sunt lucrări de construcţii montaj şi

sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de observare:

� zgomot la sursa;

� zgomot în câmp apropiat;

� zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile

meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de

utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în

construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind

nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A)

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A)

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A)

� basculante Lw ≈ 107 dB(A)

Zgomotele generate de activitatea de amenajare teren si construcţii –montaj a turbinelor

eoliene sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea investiţiei. Aceste

zgomote pot atinge nivelul de 100÷110dB, dat fiind că se lucrează cu utilaje grele ce

funcţionează cu motoare termice de mare putere.

Pentru aceste activitati sursa si intensitatea zgomotului produs este limitată în timp,

efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra biodiversitatii locale poate

Page 97: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 97

fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zonele locuite din vecinătatea zonei PUZ

face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.

Pentru perioada de funcţionare a proiectului, sursele de zgomot generate de:

� funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

� funcţionarea generatorului electric;

� funcţionarea palelor turbinelor eoliene.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.

La viteze ale vântului în jurul valorii de 10 m/s şi peste, în general devine o problemă

nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece

sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.

Tabel Variaţia intensităţii sunetului produs de o turbină eoliană

de 2MW în funcţie de viteza vântului

Caracteristici de măsurare

Viteză vânt Nivel intensitate sonoră

(dB(A))

Cota +10 m teren Înălţime turn max. 120

m Densitate aer 1,225

kg/m3

7 m/s 100 dB(A) 5 m/s 102,8 dB(A)

10 m/s 106,5 dB(A)

95% din puterea

nominala 106,5 dB(A)

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-

se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de

parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi

zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului

nu produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Page 98: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 98

Tabel - Volumul de decibeli emişi la diferite distanţe faţă o turbina eoliana

De menţionat că cele mai apropiate zone locuibile sunt amplasate la o distanţă destul de

însemnată faţă de parcul eolian ce se va realiza (aproximativ 500 metri faţă de cele mai

apropiate zone locuibile). Din datele obţinute se poate concluziona că funcţionarea parcului

eolian nu va polua fonic zonele învecinate.

Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii de

turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei superioare a

zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor

garantează o presiune acustica de maxim 110 dB(A).

Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi

zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea planului

propus, nu produce un impact negativ asupra factorilor de mediu şi confortului uman.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Page 99: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 99

7.2.5. Impactul asupra biodoversitatii locale

În vederea implementarii planului sunt necesae o serie de activitati ce preupun:

amenajarea terenului, activitatii de constructie, de realizare a conexiunilor electrice, a

drumurilor de acces si de trasare si punerea pe pozite a cablurilor electrice. Aceste activitati

sunt cele care vor avea efecte asupra mediului.

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de

efecte:

� modificarea suprafeţelor agricole de pe amplasament;

� modificări ale populaţiilor de flora, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar

sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului

destinat implementarii planului putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape:

faza de constructie şi faza de functionare.

Impactul prognozat în faza de constructie

Flora

Habitatele semnalate în aria de impelentare a PUZ au o compoziţie floristică slabă din

punct de vedere al protecţiei mediului, cu un grad de regenerare foarte mare. Speciile

semnalate la nivelul PUZ nu sunt reprezentative la nivel local, national si international. Nu se

prognozeaza un impact semnificativ asupra indivizilor speciilor prezente, acestea avand

capacitate de regenerare mare.

Lucrarile efectuate pentru constructia parculuilui eolian si a infrastructurii necesare nu vor

afecta vegetatia acvatica prezenta In lungul canalelor de irigaţie/desecare.

Fauna

Nevertebrate

În faza de pregatire a terenului, de constructie a drumurilor de acces, fundatii si

platforme turbine eoliene precum si santuri conexiuni electrice se va înregistra un impact

negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin

lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi identificat doar in

suprafeţele reprezentate de fundaţii, platforme, si drumuri de acces, fiind compensate de

limitarea suprafetei de lucru si modul de realizare în etape pe trepte succesive.

Page 100: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 100

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu

sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la

nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de

biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate

la o distanţă mai mare, este efectul zgomotului produs doar in perioada de constructie, efect

minor ce va fi tempoarar.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Vertebrate - Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza

următorul impact:

� Amfibieni şi reptile

Impactul negativ direct

Speciile de amfibieni şi reptile a căror prezenţă în vegetaţia din zona de studiu sunt strâns

legate de zonele umede: zona de mal a canalelor de irigaţie si canalele de desecare. Aceste

specii se vor refugia odată cu începerea lucrarilor de executie, fiind afectate de zgomot, de

vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren speciile

de amfibieni şi reptile identificate aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu

necesită acţiuni de relocare.

Tot în timpul fazei de constructie poate apărea accidental mortalitatea directă a

amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub

grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare

inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o migrare speciilor reptile şi amfibieni

către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi reproducere,

numite habitate „receptori” datorita lucrărilor de implementare a planului propus şi a zgomotului

şi vibratiilor produse de lucrarile executate.

Populaţiile de broasca mica de lac şi broasca mare de lac se dezvolta de-a lungul

canalelor de irigaţîe/desecare, în afara zonelor vizate de activităţile de construcţie şi montaj,

Page 101: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 101

respectiv a celor de amenajare / consolidare a căilor de acces. Ca urmare, considerăm că

impactul planului propus asupra amfibienilor este nesemnificativ.

În ceea ce priveşte efectul zgomotului asupra vertebratelor si nevertebratelor, având în

vedere că speciile prezente sunt comune cu mobilitate mare, auzul reprezentand simţul

principal pe care se bazează speciile prezente în orientarea in zonele cu puternic impact

antropic, prognozam că impactul zgomotului generat de realizarea infrastructurii si transport in

cadrul planului este nesemnificativ.

� Păsări

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona

de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma lucrarilor de implementare a planului.

Impactul negativ direct prognozat în faza de constructie este datorat în special deranjării

posibililor indivizi ce pot poposi în zona datorita zgomotului şi vibratiilor produse.

Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv in amplasamentul proiectului,

şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile de păsări

nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau naţional.

Impactul pozitiv indirect având în vedere dispunerea turbinelor eoliene, distanţă mare

dintre parcuri, lucrările agricole din zonă, cât şi distanţă mare faţă de zonele protejate estiman

ca impactul implementării planului analizat nu va avea efecte negative asupra afifaunei din

zona analizată.

Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune a

turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.

Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă viteza

de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor. În

timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi barza albă şi

şoricar comun. Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de

exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o

barză străbate volumul dislocat de rotor.

Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în arealul analizat, acestea

zburând de obicei în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 200 m şi datorită faptului că riscul

de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei,

Page 102: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 102

lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi

nesemnificativ.

Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special

schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul

migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.

În urma vizitelor de amplasament s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la altitudini

considerabil mai mari decât înaltimea turbinelor. Totuşi, amplasamentele ar putea dezvolta un

potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivală şi

autumnală).

De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus datorită

particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de speciile

semnalate:

� amplasarea obiectivelor proiectului propus pe terenuri neimportate din punct de vedere

al odihnei şi hranei speciilor migratoare – în perioada migraţiei de primăvară, lucrările

agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca amplasamentul analizat unul

neatractiv pentru posibilile speciile de păsări aflate în pasaj, acelaşi lucru semnalându-

se şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi pregătirea terenurilor pentru lucrările

agricole specifice – arat, discuit, semănat).

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara datorită

neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita altitudinii înalte de

zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona.

� Mamifere

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepure, rozătoare au o mobilitate mare şi vor

părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care

conţin acelaşi tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul

asupra populaţiilor de mamifere existente.

Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi reproducere dar

în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice pentru colonizarea si hranirea

populaţiilor de lilieci.

Page 103: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 103

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apariţia

de gropi, canale, şanţuri neacoperite ce pot produce captivitatea accidentala precum şi prin

atitudinea negativă a lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Concluzii

In zona de implementare a planului, efectele directe şi indirecte cu impact potenţial

asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat

pe perioada constructiei prin activitatile desfasurate, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă

durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile speciilor prezente.

Impactul prognozat în faza de exploatare

Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea fundatiilor, drumurilor de

exploatare si sistematizarea terenului. Treptat în fazele succesionale de refacere a zonelor

afectate vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona reabilitata, acoperind-o. Se vor instala

într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se vor reface,

daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei

decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact il poate consta refacerea

vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în

vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei considerăm că acest impact

va fi foarte limitat s-au chiar nesemnificativ, speciile prezente semnalate au de asemeni

capacitate de regenerare mare.

Efecte cumulative ale planurilor/proiectelor propuse in zona asupra biodiveritatii

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce genereaza un impact asupra

biodiversitatii locale sunt legate de:

� păşunatul în vecinătatea planului;

� turism si agrement desfăşurat zona canalelor de irigaţie/desecare;

� practicarea unei agriculturi intensive în zona de implementare PUZ;

Page 104: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 104

7.2.5. Impactul produs asupra peisajului

Turbinele eoliene constituie principalul factor determinat asupra schimbarii peisajului,

astfel amplasarea acestora s-a facut ţinându-se cont de:

� configuraţia terenului (forma de relief) a amplasamentului;

� valorificarea maximă a potenţialului energiei eoliene rezultat prin măsurarea în

zona, interpretarea şi modelarea caracteristicilor eoliene.

Implementarea PUZ propus „GRUP PARCURI ELOLIENE”, are loc în extravilanul

comuneior Baleni, Cudalbi si Suhurlui la distanţe apreciabile de zonele locuite dupa cum

urmeaza:

Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – BE 10MW este de 5800m fata de

intravilan Cudalbi si 4215 m fata de intravilan Baleni

Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGA 10MW la intravilan este

de 5840 m.

Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGB 10MW

- intravilan Cudalbi =8177m;

- intravilan Băleni = 3866m;

- intravilan Suhurlui=596m ;

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o

serie de terenuri terenuri agricole, canale de irigaţie/desecare, drumuri de exploatare.

Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea Planului PUZ

s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:

� determinarea zonei specifice de impact;

� identificarea punctelor sensibile;

� analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;

� identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.

Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor

de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs.

Page 105: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 105

Tabel Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes

Criteriu Definiţie Categorie:

• Static - S • Dinamic - D

• Punct fix • Element in mişcare

Elevaţia punctului de interes • Peste-Nivel - PN • Nivel - N • Sub-nivel - SN

• Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei • La nivelul de vizibilitate al turbinei • Sub nivelul de vizibilitate al turbinei

Distanţa vizibilă • Lungă – L • Medie – M • Scurtă – S • Foarte Scurtă - FS

• >5km • 1-5 Km • 200-1000m • <200m

Durata de vizibilitate • Perioada lungă -PL • Perioadă moderată - PM • Perioadă scurtă - PS

• >120 minute • 1-120 minute • <1 minut

Număr de vizitatori implicaţi • Mare - MA • Moderat - MD • Mic - MC

• >10000 persoane/zi • 1000-10000 persoane/zi • <1000 persoane/zi

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării planului îl constituie modificarea

peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor. Din punct

de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin

diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor de

proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece

reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.

Tabelul Matricea impactului prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a

proiectului.

Criteriu Evaluare

Categorie Static Dinamic

Elevaţie PN N SN

√ √

Distanţa vizibilă L M S FS √ √

Page 106: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 106

Durată de vizibilitate PL PM PS √ √

Număr de vizitatori implicaţi MA MD MC

7.2.6. Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor locuite

Chiar daca nu exista o legislaţie naţională care sa prevadă limitele impactului generat de

efectul de umbra sau flickering al turbinelor eoliene asupra vecinatatilor si zonelor locuite se

poate efectua o simulare/prognoza asupra zonelor afectate.

Efectul de licărire cauzat de turbinele eoliene este definit ca fiind variaţia intensităţii luminii

provocată de mişcarea palelor, ce proiectează umbra pe pământ sau pe alte obiecte staţionare

din zonă.

Acest efect poate fi receptat şi de la distanţe mai mari, deci de mai mulţi receptori vecini ai

parcului eolian, fenomen care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele

senine, la răsăritul soarelui şi la apus, fiind perceput numai când vântul bate dinspre direcţia

privitorului, ceea ce înseamnă cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a

parcului eolian şi topografie a locului.

Prognozarea impactului se realizează ţinând cont fie de anumiţi parametri de intrare

(probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aibă o anumita poziţie fata de o zona sensibila, durata

de strălucire a soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variază in funcţie de anotimp), fie de

varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locaţie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simulării sunt:

� dimensiunile turbinei (înălţime totala, diametru rotor), existente in format;

� electronic in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine,

longitudine, altitudine, orientare versanţi) fiecărei turbine.

In prognozarea impactului umbrei si al efectului de flickering a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case”), când:

� durata de strălucire a Soarelui este continuă;

� turbina este permanent in funcţiune;

� rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este acoperit

in proporţie de 20% de către rotor;

Page 107: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 107

� unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai

mici se considera un impact nul).

Pentru o diminuarea a acestui fenomen, producătorii de turbine eoliene au confecţionat

palele turbinelor din material compozit (fibră de sticlă) vopsite cu o culoare pală, pentru

îndepărtarea acestui fenomen.

Datorita distantei mari până la cea mai apropiata locuinţa din localitatea Suhurlui, cca

600 m faţă de zona PUZ, efectul licăririi si al umbririi este diminuat. Pentru locaţiile mai

îndepărtate, parcul este perceput ca un obiect cu soarele in spate in funcţie de perioada zilei.

Impactul maxim posibil este redus de:

� existenta vegetatie din jurul satelor/casei;

� probabilitate mică de plasare a palei exact pe linia dintre soare şi casă;

� probabilitatea apariţiei vântului exact în acel moment;

� nu toate casele au ferestre spre parcul eolian

� însorirea specifica locaţiei.

7.2.7. Impactul undelor electromagnetice

Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor electromagnetice la

impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât

si pe cel reflectat.

Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de

undă, frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa

este mai pronunţată si apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă

pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante). Palele moderne, construite dintr-

un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial

transparente la undele electromagnetice.

Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune este o problemă ocazională

avand in vedere dezvoltarea din ce in ce mai importanta a receptori directionaţi spre reţea de

cablu sau satelit.

Page 108: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 108

7.2.8. Impactul asupra mediului social şi economic

Planul Urbanistic Zonal GRUP PARCURI EOLIENE, propune construcţia şi operarea unui

număr de 3 parcuri eoliene format din 15 turbine eoliene de 2MW/turbină, linii de conexiune

subterane până la staţia de transformare, drumuri de acces, drumuri de exploatare, platforme,

fundaţi şi organizarea de şantier.

Factorii caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus vor

include:

Faza de implementare a planului

� capital semnificativ investit în faza de realizare a proiectului;

� perioadă de exploatare a proiectului estimata la cca 40 ani;

� pe perioada realizării proiectului vor opera în medie un număr de 50 angajaţi.

Faza de operare

� generare de energie regenerabilă;

� suprafaţa ocupată de parcul eolian nu constituie un impact semnificativ asupra

activităţilor limitrofe;

� Parcul eolian va utiliza doar o mica parte din suprafaţa totală a amplasamentului

(procentul maxim de ocupare a terenului - POT max. propus = 3 %);

� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea proiectului sunt reprezentate de:

� costuri de construcţie;

� costuri de operare şi întreţinere.

Beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� reducerea poluării cu o cantitate însemnata de CO2 echivalent în gaze cu efect

de seră;

� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local

dacă este posibil.

Page 109: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 109

Impactul principal prognozat al dezvoltării în zona analizată a unei proiect de anvergură (3

parcuri eoliene 15 turbine – producere energie regenerabilă) va fi doar de natură socială cu

potenţiale beneficii:

� crearea unui număr de locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare;

� locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian –minim 40 ani;

� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� surse suplimentare de venit la bugetul local.

7.2.9. Impactul cumulativ produs in relatia cu alte planuri propuse sau implementate

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului dat de

implementarea planului, să fie luate în considerare şi efectele cumulative şi sinergice asupra

mediului. astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte

individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când

mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informaţii:

� informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate;

� informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;

� informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru

care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja au bugete

aprobate din fonduri publice).

Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze un

impact asemănător.

Proiectele care ar putea genera un impact cumulativ la nivelul zonei studiate sunt:

� parc eolian 5 turbine – SC BALENI EOLIAN SRL;

� parc eolian 5 turbine – SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;

� parc eolian 5 turbine – SC SMART POWER GENERATION BETA SRL

Proiectele care ar putea genera un impact cumulativ la nivelul zonei studiate sunt:

Page 110: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 110

Nr.

crt Beneficiar Nr. turbine UAT

1 DAN HOLDING MGM 3 Pechea

2 FUTURE POWER 1

3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi

4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri

5 GENERACION EOLICA

DACIA 30 Cudalbi

6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni

7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui

C Negri

8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea

9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni

10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni

11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni

12 WIND PRO 5 Baleni

13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi

14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui

15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni

Page 111: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 111

Figura Localizare Parcuri Eoliene

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold

Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele învecinate

din zona PUZ, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip Leopld.Aceste sisteme de

cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evaluările de

mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă

fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.Acordarea punctajului se face ţinând cont de

datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile

care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect

efectele implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se

propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea

impactului generat de implementarea celor 3 parcuri eoliene, după cum urmează:

Page 112: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 112

� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele

asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în

folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci

niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în

situaţii de decizie.

Niveluri de referinţă Definiţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare

4. Important

- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importanţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. Mai puţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile

Page 113: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 113

Tabel nr. 11 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele 3 parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu afectate

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 3

Mediu social şi economic

5 1

Solul 1 2

Apa 1 2

Aerul 2 2

Factorii climatici 5 1

Patrimoniul cultural

1 1

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16

Page 114: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 114

Din examinarea lor se desprind următoarele:

• punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa

pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa

că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un

caracter secundar, temporar pe termen scurt.

Impact cumulativ asupra biodiversităţii

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este

cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene

nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele

prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată,

biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare

foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă (asociatii

agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul

prezentului raport de mediu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece

speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor

actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcurilor

eoliane a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor

arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor eoliene

s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor naturale

protejate.

De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăşurării

activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a planului nu implică scăderea suprafeţelor

acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat

propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat

exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante,

Page 115: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 115

caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi

mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de

refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea

unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat

pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu

încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice

arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din

arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiveristăţii locale

Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea parcurilor

analizate, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra

biodiversităţii locale.

Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu

activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor măsurile

de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a

lucrărilor de construcţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, a zonelor de lucru şi traseul drumurilor de

acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru

specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate;

Page 116: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 116

Impact cumulativ generat de activitatea de transport

Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact

cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va

conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă reducerea

vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot

apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii

maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de

praf, ploaie etc..

Impact cumulativ generat de zgomot şi vibraţii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a

unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate

execuţiei şi funcţionării parcurilor eoliene, datorită distantelor mari intre proiecte, lipsa

receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de plan.

Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi

pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice sectorului

privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a

locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii semnificative prin

taxe şi impozite.

7.3 Metodologia de evaluare utilizata în cadrul PUZ

Pentru a cuantifica/identifica efectele semnificative rezultate ca urmare a implementării

obiectivelor din Planul Urbanistic Zonal asupra mediului, s-a întocmit o matrice de impact,

metoda utilizata frecvent în evaluarea impactului asupra mediului.

Estimarea potenţialelor efecte asupra componentelor ecosistemului s-a realizat pentru

următoarele caracteristici ale factorilor de mediu: biodiversitate, sol/subsol, apă subterană,

apă de suprafaţă, aer, sănătatea populaţiei, mediul social şi economic, peisaj.

Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact

(pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următoarea scară:

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv;

Page 117: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 117

0: nici un impact sau neutru;

-1: impact negativ;

-2 impact negativ semnificativ.

? impactul nu poate fi determinat

Tabel nr. 12 - matrice de evaluare a impactului pentru PUZ – „GRUP PARCURI

EOLIENE” - comuna Baleni judeţul Galati”.

Factorul de mediu

Tipul/ dimensiunea

impactului Caracterizarea impactului

Biodiversitate 0

Impactul generat de implementarea proiectului este unul neutru datorită specificului activităţii ce urmează a se desfăşura pe amplasament neinfluenţând prin obiectivele planului aria naturala protejată ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

Sol/subsol - 1

Impact negativ datorat lucrărilor de amenajare, excavare, depozitare, modernizare, trafic de mare tonaj în lungul drumurilor de exploatare, realizarea unui drum de acces, etc,acest impact manifestându-se cu precădere doar în etapa de construcţie. În perioada de exploatare impactul asupra solului va fi nesemnificativ dacă se vor respecta normele impuse de legislaţia în vigoare.

Apa subterană 0 Impact neutru asupra resurselor de apa subterană/ de suprafaţă.

Apa de suprafaţa

+ 1

Impact pozitiv datorită măsurilor luate de beneficiar privind drenarea apelor din precipitaţii de pe amplasament şi dirijarea lor către canalele de desecare. Lucrările pentru implementarea PUZ, nu vor afecta canalele de irigaţie/desecare semnalate la nivelul PUZ, acestea localizăndu-se la distanţe apreciabile faţă de acestea.

Aer

- 1

+2

impactul negativ redus pe perioada realizării lucrărilor de construcţie unde vor fi prezente surse de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionarii utilajelor şi autovehiculelor utilizate pentru construcţii; impact pozitiv semnificativ de lunga durata generat in faza de funcţionare a proiectului prin promovarea producerii de energie electrică „verde”.

Sănătatea populaţiei

0 Nu se va influenta sănătatea populaţiei aflate in vecinătatea implementării planului.

Mediul social şi economic

+ 2 apariţia unor noi locuri de muncă în zona şi diminuarea şomajului;

Page 118: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 118

Factorul de mediu

Tipul/ dimensiunea

impactului Caracterizarea impactului

dezvoltarea economiei/dezvoltarea economică a zonei; valorificarea potenţialului economic al zonei.

Peisaj + 1 îmbunătăţirea aspectului estetic/peisagistic şi funcţional al zonei; dezvoltarea socio-economică a zonei;

Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va

concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe

factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este unul pozitiv

mai ales din perspectiva mediului social şi economic prin schimbarea destinaţiei terenului

care va genera un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea

economică a zonei.

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUZ-ului

generează un impact preponderent pozitiv.

Se poate concluziona că implementarea PUZ va contribui în principal la dezvoltarea

durabila, promovarea energiilor verzi şi dezvoltarea mediul social şi economic.

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ;

Nu este cazul

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI DE URBANISM ZONAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic Zonal rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru

compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din

analiza impactului măsurilor propuse de proiectul analizat o parte din acestea vor avea o

influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse

asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate etapele de pregătire şi

implementare a proiectelor.

Page 119: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 119

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri autorizate/special amenajate;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti

şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Tabel nr 13 - Măsuri diminuare pentru factorul de mediu apă

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construcţie Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia

pantelor naturale.

√ √

Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului.

√ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

- √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului.

- √

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a

apelor pluviale. √ √

Prin modul de operare, tehnologiile utilizate in perioada funcţionarii parcului

eolian nu se inregistreaza niciun impact semnificativ asupra factorului de mediu apă.

Page 120: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 120

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului

Măsuri de protecţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada

de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate

pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului

impurificat/ gazelor reziduale;

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata

utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Alimentarea utilijelor se va realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie

la staţiile de distribuţie de carburanţi din zonă.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru

sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Tabel nr. 14 - Măsuri de diminuare a aerului

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construcţie Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului. √ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

- √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.

√ √

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru

√ √

În perioada de functionare nu exista posibilitatea inregistrarii unui impact

negativ asupra factorului de mediu aer.

Page 121: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 121

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului

Măsuri de protecţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în

atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de

execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând

solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Tabel nr. 15 - Măsuri de diminuare pentru sol

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construcţie Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente. √ √

Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.

√ √

Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor

şi a eroziunii solului - √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru √ √

Prin respectarea modului de gestionare a deseurilor pe amplasament nu se

poate inregistra un alt impact negativ asupra factorului de mediu sol pe perioada

functionarii.

Page 122: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 122

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii;

Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce

tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor

eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a

rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest

risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al

păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la

alta.

Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere proiectantul

a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian.

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor;

� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare;

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere;

� în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are obligaţia

de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului

electromagnetic.

Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de

posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări

au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori

de mortalitate la păsări.

Figura – 13 Cauzele mortalităţii la păsări

Page 123: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 123

Tabel nr. 16 Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori

implicaţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de constructie

Direct Pe termen lung

Biodiversitate; Flora si fauna

� Modificarea si restrangerea suprafeţei agricole de pe

amplasament; � Diminuari ale a populaţiilor de

flora si fauna; � Efect de deranj si restrângere a

faunei specifice zonei datorită constructiei si exploatarii, poluării fonice rezultate de

activitatea de organizare santier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din

cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi

activităţilor specifice;

� interzicerea capturării, izgonirii si distrugerii speciilor existente de către personalul organizarii de santier; � inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea

eventualelor capturari involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile si speci de pasări; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele

strict necesare pentru a nu perturba fauna locala; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat

planului (existente sau nou create); � interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor

de flora si deranjarea populaţiilor de fauna prezente in habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare si omorâre indivizi) � reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica

nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de constructie. � reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin

acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.); � lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale

existente vor avea loc numai in perimetrul desemnat planului; � se interzice distrugerea formaţiunilor vegetale din vecinătatea

amplasamentului; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele

strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau

specii cu regenerare

dificilă;

Densitatea indivizilor vegetali

în zona de implementare se va modifica mai ales

în etapa de decopertare dar se fa reface orata cu

perioada de refacere a zonelor

disturbate

Masura necesare in faza de

constructie pentru implementarea

obiectivelor planului propus.

Masuri permanente.

Responsabil Beneficiarul

Page 124: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 124

� este interzisă arderea vegetaţiei; � este interzisă introducerea unor specii invazive;

Faza de exploatare

Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi

regenerare mare; � Posibil impact asupra avifaunei

si chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare. � este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea

amplasamentului; � sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi conditii propice

pentru cuibăritul speciilor de pasari. � monitorizarea a activitătilor pasarilor in zona in perioada

funtionarii parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum si inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau pasari moarte in urma coliziunii cu turbinele eoliene. � creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin

vopsirea varfurilor palelor in culori de avertizare (rosu sau negru); � montarea in parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru

semnalul electromagnetic cu scopul indepartarii chiropterelor din zona de actiune a palelor turbinelor eoliene în cazul în care se va semnala un număr alarmant de chiroptere lovite/moarte în zona de acţiune a turbinelor eoliene.

Prin refacerea zonelor afectate,

treptat plantele se vor regenera şi

vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de

ciocnire a pasarilor cu turbinele eoliene in raza de actiune a

palelor.

Masuri realizate cu scopul de a limita

prezenta unor specii pe

amplasament.

Responsabil Beneficiar

Page 125: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 125

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor s-au luat

inca din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizării de şantier şi traseul drumurilor de acces sunt astfel

stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie este limitată

judicios la strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor este limitat la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va realiza depozitarea controlată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� sunt propuse lucrarile de refacere ecologică şi revegetarea zonelor afectate

temporar prin organizarea de şantier

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic,

peisaj

Se consideră că activitatea propusă, atât în ceea ce priveşte perioada de execuţie a

costrucţiilor cât şi pe perioada de funcţionare, nu va aduce modificări cadrului iniţial. Nu este

cazul unor măsuri pentru prevenirea sau compensarea efectelor adverse asupra mediului

social,economic şi asupra peisajului, deoarece efectul asupra acestor componente este unul

benefic şi nu unul negativ.

Tabel - Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Design Amenajare Construcţie Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.

√ - -

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului.

√ - √

Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament

- √ √

Page 126: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 126

9.5 Masuri de diminuare a impactului a efectului de umbrire şi Flickering-ul

CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE UMBRIRE, UMBRIRE INTERMITENTĂ ŞI

SCLIPIRE

� Fenomenul de umbrire apare doar pe timp însorit şi numai atunci când turbinele

eoliene se află situate între soare şi receptor. Umbrirea aferentă unei turbine

eoliene (wind turbine shadow casting) în decursul unei zile are ca rezultat

proiectarea umbrei turnului şi a palelor turbinei pe un semicerc, la nord de turbină.

În cazul unei centrale electrice eoliene umbrirea reprezintă rezultatul cumulării

umbrelor tuturor turbinelor eoliene.

� Fenomenul de umbrire intermitentă apare doar atunci când lumina soarelui,

aflat jos la orizont, la răsărit sau apus, pătrunde printre palele aflate în rotire ale

turbinei eoliene. Rezultatul asupra receptorului este umbrirea intermitentă

(shadow flicker) şi, în funcţie de viteza de rotaţie a palelor, constă în schimbarea

alternativă a intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de timp.

� Fenomenul de sclipire în lumina soarelui apare doar atunci când receptorul se

află situat între soare şi centrala electrică eoliană. Lumina soarelui este reflectată

de turnul şi de palele turbinei eoliene şi dirijată către o direcţie specifică. Rezultatul

asupra receptorului se numeşte sclipire în lumina soarelui (blade or tower glint) şi,

ca şi în cazul umbririi intermitente, în funcţie de viteza de rotire a palelor, constă în

creşterea puternică intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de

timp.

Acest efect de umbrire nu este stânjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt locuitori în

apropiere de terenul pe care sunt amplasate turbinele, acest teren fiind teren extravilan.

9.5.1. Măsuri de diminuare a impactului

Măsurile de prevenire şi de diminuare ale impactului generat de fenomenele de

umbrire/umbrire intermitentă şi de sclipire generate de acţiunea luminii soarelui au fost luate

incă din faza de proiectare şi plan prin:

� amplasarea turbinelor eoliene la o distanţă suficient de mare faţă de locuinţe şi de

căi rutiere, astfel încât cele două fenomene să aibă o incidenţă cât mai redusă;

� evitarea amplasării turbinelor eoliene în benzi înguste la nord-est şi nord-vest de

receptori, pentru a evita astfel frecvenţa maximă de recepţionare a acestor

fenomene;

Page 127: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 127

� acoperirea palelor turbinelor cu înveliş nereflectorizant şi vopsirea turnurilor

turbinelor cu vopsea mată (puţin reflectorizantă) pentru a evita reflectarea luminii

soarelui.

9.6 Masuri de diminuare a impactului a zgomotului

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează ca zgomotul

generat de turbinele eoliene propuse prin aplicarea PUZ poate fi măsurat după instalarea

acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului, în cazul în care acest

impact va exista.

Datorită distanţei dintre localitatea cea mai apropiată şi parcul eolian (600 metri –Suhurlui

faţă de zona PUZ), dar şi datorită direcţiei predominante a vântului, este de aşteptat ca în sat

să nu fie detectat zgomot produs prin funcţionarea turbinelor.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor

de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra populaţiei din zonă.

Nivelul sonor generat în perioada de execuţie, va fi mai mic, dar apropiat de 60dB(A). La

cca. 50 m lateral faţă de axul drumului de exploatare, nivelul echivalent de zgomot scade sub

50dB(A).

Conform HG 493/2006- privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot modificat şi completat de HG 601/2007

- pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii

în muncă, limita admisibil a nivelului de zgomot la locul de muncă este de 87 dB, iar la limita

incintei este de 65 dB, conf. STAS 10.009/1988.

În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii, beneficiarul investiţiei va impune

constructorului să foloseasc utilaje moderne, care au un nivel de zgomot mai redus, să nu

foloseasc utilaje cu grad avansat de uzură, care pot emite pe lângă zgomot la niveluri mai

înalte şi un debit mare de noxe degajate în atmosferă.

În perioada de construcţie a obiectivului analizat, data fiind distanţa faţă de localităţile

vecine, nu se pune problema unor măsuri special de diminuare a impactului. Trebuie avut în

vedere execuţia şi montarea corectă a componentelor înstalaţiilor precum şî echiparea

corespunzătoare a utilajelor ce urmează a fi folosite, în vederea diminuării la maxim a

zgomotelor şi vibraţiilor.

Page 128: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 128

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT

EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA

INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă faţţ de care se

compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale PUZ-ului analizat ce face obiectul

planului urbanistic zonal analizat.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

� pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷ 50 angajari

directe în etapa de preconstrucţie şi în etapa de construcţie, plus în etapa de operare,

la care se adaugă angajări suplimentare indirecte);

� pierderea investitiilor efectuate până în prezent, având ca rezultat pierderea interesului

investitorilor privati, bancilor comerciale şi al instituţiilor internaţionale de finanţare cu

privire la proiectele de dezvoltare industrială viitoare în regiune şi în Romania;

� pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalaţii moderne, conforme

reglementarilor;

Cea mai favorabila situatie pentru zona analizată ar fi:

� să dispună de solide oportunităţi economice şi de locuri de muncă;

� impactul asupra mediului şi cel social generat de activitatea ce se va dezvoltă şi de

celelalte dezvoltări economice majore să fie minim;

� să aibă capacităţile şi resursele tehnice necesare pentru remedierea apariţiei unor

poluării.

Pentru a realiza aceasta (şi a preveni impactul socio – economic negativ generat de

neimplementarea proiectului) este necesară o resursă economică viabilă, capabilă să

genereze oportunităţi pentru locuri de muncă în număr semnificativ şi suficiente venituri

pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.

Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor, relevând o

serie de efecte negative:

� nepromovarea energiei regenerabile, care au la baza potenţialul eolian, corelate cu

propunerile Guvernului Romaniei şi U.E.;

� neaplicarea Directivei 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind

promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa

Page 129: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 129

internă, reprezintă prima acţiune la care s-au angajat autorităţile prin ratificarea

Protocolului de la Kyoto. Aceasta directivă porneşte de la premiza că atingerea

obiectivelor (ţintelor) naţionale nu se poate face fără existenţa unor scheme de

susţinere a promovării producerii energiei din surse regenerabile (scheme existente în

unele tări la data apariţiei Directivei, sau necesar a fi introduse acolo unde acestea nu

există);

� neutilizarea de energie regenerabilă cu cele patru procente, de la 29% din consumul

total, la 33% pe care Romania şi le-a asumat în negocierile cu U.E.

Alternative de amplasament

Alternativele de amplasament sunt limitate având în vedere disponibilitatea terenurilor din

zonă. Alegerea acestui amplasament s-a făcut ţinând cont de o serie de factori decisivi,

precizaţi în continuare:

� resursele de vând adecvate;

� acces facil către sistemul energetic naţional;

� continuitate a terenului disponibil;

� utilizare a terenului compatibilă cu scopul proiectului;

� disponibilitate din partea unor persoane fizice deţinătorilor de terenuri şi a

comunităţii locale;

� dezvoltare socio-economică slabă în zonă.

Procesul de alegere a amplasamentului s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp

(începând cu anul 2010) etapa ce a început cu studiul de monitorizare a potenţialului eolian

al zonei.

Beneficiarul a selectat amplasamentul din zona analizată datorită resurselor de vânt

adecvate scopului proiectului, acces facil la amplasament şi la punctul de racord în SEN,

densitate a populaţiei scăzută, resurse senzitive limitate, feed-back pozitiv din partea

comunităţii locale.

Combinând aceşti factori, s-a ajuns la concluzia că amplasamentul din comuna Baleni

este potrivit pentru dezvoltarea unui proiect eolian, în defavoarea altor amplasamente

investigate.

Page 130: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 130

ALTERNATIVE DE PROIECTARE

Alternativele de proiectare pe amplasamentul propus întâmpină constrângeri din punct

de vedere legislativ şi al standardelor de proiectare, cum ar fi:

� distanţă minimă între turbine;

� limitarea impactului asupra mediului;

� condiţiile de fundare;

� condiţiile de acces;

� amplasarea turbinelor pe curba de nivel cea mai înaltă; etc.

Astfel, rămân foarte puţine „puncte de mişcare” pe care proiectanţii să le exploateze în

scopul modificării proiectului. În plus, între turbine trebuie să existe suficient spaţiu pentru a

se reduce aşa numitul „wake effect” (reducerea vitezei vântului şi creşterea turbulenţei în

imediata vecinătate a unei turbine, pe direcţia vântului), care produce disfuncţionalităţi

importante în buna funcţionare a parcului eolian. Turbinele, ca şi celelalte componente ale

proiectului trebuie amplasate astfel încât să se minimizeze pierderile de teren sau

interferenţele cu operaţiile agricole. Evitarea zonelor umede, a cursurilor de apă, a canalelor

de irigaţie/desecare al apelor, a zonelor verzi şi a pantelor abrupte reduce şi mai mult

posibilităţile de proiectare. Toţi aceşti factori au dictat localizarea turbinelor şi limitează

posibilităţile de modificare substanţială a configuraţiei propuse.

Poziţionarea celor trei parcuri, respectiv a celor 15 turbine, aşa cum a fost propusă de

proiectanţi, atinge un echilibru între producerea de energie şi protecţia mediului. De obicei

sunt utilizate softuri performante care ajută la găsirea celor mai avantajoase locaţii pentru

turbine, din punct de vedere energetic şi de mediu. Modificarea locaţiei unei turbine produce

un efect în lanţ, fiind necesară reporoiectarea întregului parc eolian (eventual relocarea

tuturor turbinelor), astfel încât eficienţa energetică să fie maximă. În plus, relocarea unei

turbine pentru reducerea impactului asupra mediului generat de aceasta, duce la creşterea

impactului în noua locaţie şi/sau la reducerea eficienţei energetice. Dacă ne referim la

reducerea impactului vizual prin relocarea uneia sau mai multor turbine, efectul reproiectării

este minim deoarece turbinele relocate vor induce un impact vizual în alte zone sau din alte

unghiuri vizuale.

Poziţionarea finală a turbinelor s-a realizat ţinând cont de: proiectanţi, consultanţi de

mediu, avize specifice, zgomot, agenţii de mediu, pentru a se asigura că impactul asupra

mediului a fost redus pe cât de mult posibil.

Page 131: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 131

ALTERNATIVE TEHNOLOGICE

Turbinele propuse pentru a fi utilizate în proiect sunt realizate prin tehnologii de ultimă

generaţie pentru a creşte eficienţa, siguranţa în exploatare şi pentru a minimiza impacte cum

ar fi zgomotul sau coliziunea cu păsările. Surse alternative de energie cum ar fi combustia

combustibililor fosili sau biomasa generează impacte semnificative adverse, în mod particular

asupra calităţi aerului dar şi asupra utilizării terenului, esteticii şi resurselor de apă.

Majoritatea centralelor electrice (altele decât cele eoliene) necesită cantităţi mari de apă

pentru operare, ceea ce conduce la impacte asupra apelor de suprafaţă şi subterane,

precum şi asupra organismelor acvatice.

Energia nucleară implică costuri uriaşe de punere în funcţiune şi cauzează probleme de

mediu majore, în general cu depozitarea materialului radioactiv şi cu managementul

deşeurilor şi a apelor uzate. De asemenea, trebuie remarcat faptul că centralele nucleare

prezintă un risc major în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei (în caz de atac terorist sau

accidente). Centralele convenţionale nu contribuie la atingerea ţintelor naţionale de energie

regenerabilă (22% dinenergia produsă, până în 2013).

Alegerea capacităţii parcurilor eoliane – 30 MW şi numărul de turbine – 15, a fost

dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi capacitatea de

distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economică a investiţiei.

Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt

necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat şi

a interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s-a realizat cu scopul de a se

evita:

� zonele cu vegetaţie importantă;

� potenţiale culoare de zbor;

ALTERNATIVE LA ETAPELE DE IMPLEMENTARE

Investitorul propune realizarea proiectului pe etape (modernizare drum exploatare,

realizare drumuri acces, realizare platforma pentru macara de mare tonaj, realizare fundaţie

pentru turbinele eoliane, montarea centralei eoliene, realizare conexiuni electrice)

desfasurate pe sezoane de construcţie. Aceasta conduce la un proces de construcţie mult

mai eficient, cu o mai scurtă durată de implementare şi implicit cu impacte mai mici asupra

mediului.

Page 132: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 132

ALTERNATIVE RACORDARE LA SEN

Sistemul constructiv pentru racordarea la SEN a celor patru parcuri eoliene s-a tinut cont

de topografia terenului şi distanţă de poziţionare a parcurilor eoliene faţă de staţia electrică.

Ca si alternative de racordare s-a propus:

� varianta A

� legătura la SEN printr-un LES aferent fiecărui parc eolian;

� varianta B

� legătura la SEN printr-o LEA aferent fiecărui parc eolian;

Varianta aleasă a fost varianta A, deoarece costurile de proiectare/implementare sunt

mai reduse decât cele propuse prin varianta B, durata de viaţă îndelungată, fără impuneri de

restricţii pe zonele traversate, eliminarea unor condiţii meteo extreme (vânt puternic, căderi

abuntente de zăpadă, prezenţă chiciurei pe cablurile electrice, etc) ce ar putea afecta reţelele

electrice aeriene.

Conform Avizelor Tehnice de Racordare, cele trei parcuri se vor racorda la SEN prin

extinderea statiei noi 110/20kV de evacuare a puterii construite in beneficiul CEE Baleni

50MW a SC Alizeu Eolian SA. Racordarea la SEN a CEE Baleni 50MW apartinand SC

Alizeu Eolian s-a efectuat prin sectionarea LEA 110kV Targu Bujor-Smardan in dreptul

satului Viile, comuna Fartanesti si devierea acesteia prin construirea unei noi linii electrice

LEA 110kV intre punctul Viile si Statia Electrica 110/20kV construita in beneficiul CEE Baleni

50MW. Pentru extinderile Statiei 110/20kV ce vor fi construite in beneficiul CEE-BE, CEE-

SPGA si CEE-SPGB au fost emise certificate de urbanism independente, acestea facand

obiectul unor proiecte separate.

Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua de

distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene

se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 Kv situată la o distanţă de

aproximativ 2 km de amplasamentul PUZ. Fiecare parc eolian va avea un punct de

conexiune la turbina aferente celor trei parcuri. De aici va pleca căte un cablu subteran pâna

la staţia de transformare. Cablurile vor urma trasele drumurilor de exploatare existente până

la limita intravilanului şi apoi ale drumurilor săteşti.

Suprafata traseelor electrice vor fi:

� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;

� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;

� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL

Page 133: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 133

Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine aferente fiecărui parc eolian la

staţia de transformare se va realiza îngropat, în lungul drumurilor de exploatare existente.

Cablul electric se va poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are

rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC.

Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate

conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).

Pentru monitorizarea parcurilor eoliene, acestea se vor racorda la reţeaua de fibră –

optică din zonă.

ALTERNATIVA DE NEIMPLEMENTARE a planului are drept consecinţe:

� Până la 107.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse

regenerabile;

� Pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 120 000 tone/an gaze cu efect de

seră;

� Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.

10.2 DIFICULTATI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.Z.-ul analizat, nu au fost

întâmpinate dificultăţi.

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM ZONAL

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi determinări

periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu

apă, aer, sol.

Page 134: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 134

Factorul de mediu apă

Monitorizarea în perioada de realizare a proiectului va avea în vedere următoarele

aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 002/2002

de evacuare a apelor uzate;

� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.

Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant

se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de STAS

12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului

privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi

PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se

realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin

deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate

prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Page 135: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 135

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi control.

Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită asupra

potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru identificarea

eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de carcase păsări şi

chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului de monitoring şi

analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului se va lua

decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

Page 136: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 136

Tabelul nr. 18 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării planului

Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecvenţa Surse de informare Responsabilitate

1 Protecţia calităţii aerului

Poluanţi atmosferici specifici:pulberi, COV, CO, CO2, CH4, H2S, SO2, NO2, NH3

Pe perioada derulării proiectului

Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

BENEFICIARI

2

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi

subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate în urma

organizării de şantier

Pe perioada derulării proiectului

Rezultatele analizelor de laborator prin comparaţie cu prevederile din HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali –

NTPA 002/2002.

BENEFICIARI

3 Protecţia solului şi

subsolului

Identificarea posibilelor scurgeri accidentale de carburat şi remedierea

imediată a problemei/depoziarea controlată a deşeurilor

Pe perioada derulării proiectului

Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel de OS

BENEFICIARI

4 Zgomot şi vibraţii Nivelul acustic generat în

urma implementării planului

Pe perioada derulării

proiectului/perioada de funcţionare

HG 493/2006 cu modificările şi completările ulterioare

STAS 10009-88; STAS 12025-81

BENEFICIARI

5. Biodiversitate Populaţiile specilor de păsari Sezonier/ 1 an

perioada de functionare

Determinator ilustrat- Păsările din Romania; Birds in the European

Union

ONG-URI, AUTORITATE COMPETENTA, BENEFICIARI

Frecvenţa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUZ vor fi stabilite prin acte de

reglementare emise de autoritatea competenta de protecţia mediului A.P.M. Galaţi, etc şi altor autorităţi în fazele de avizare ale

proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcţie ce se vor executa ulterior.

Page 137: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 137

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN

RAPORTUL DE MEDIU

Raportul de mediu pentru P.U.Z. „GRUP PARCURI EOLIENE – Comuna Baleni” a fost

realizat conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE

privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, şi care

impune ca în Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative

asupra mediului ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism

zonal.

Terenul destinat implementării planului pe care urmează a se realiza proiectele a 3

parcuri eoliene, aparţinând SC BALENI EOLIAN SRL, SC SMART POWER GENERATION

ALFA SRL, SC SMART POWER GENERATION BETA SRL, a fost ales ţinând cont de

anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de

şantier, respectiv posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii -

montaj, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, utilizare a

terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de

asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.

Amplasamentul destinat PUZ este situat în extravilanul comunei Baleni, Cudalbi si

Suhurlui, Judeţul Galati.

Prezentul PUZ, are ca bază bază:

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-BE 10MW”, Certificat de Urbanism nr. 29/1647

din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăriei Cudalbi si Consiliul Local

Cudalbi prin avizul nr.807 din 22.02.2013 si de Primăria Băleni si Consiliul Local

Băleni nr 290 din 25.02.2013,

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGA 10MW”, Certificat de Urbanism nr.

28/1649 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi si Consiliul

Local Cudalbi prin avizul nr.809 din 22.02.2013

- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGB 10MW”, Certificat de Urbanism nr.

27/1648 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi prin avizul nr.

808 din 22.02.2013, de Primăria Băleni prin avizul 291 din 25.02.2013 si de Primaria

Suhurlui prin avizul nr 189 din 21.02.2013,

Se intenţionează construirea a trei parcuri eoliene formate din câte cinci centrale eoliene

de 2 MW având o capacitate totală de 30 MW. Pentru construirea parcurilor eoliene, cele

Page 138: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 138

patru societăţi au obţinut drept de superficie asupra terenurilor necesare implementării

planului.

Aceste terenuri sunt localizate pe următoarele tarlale şi parcele:

� SC BALENI EOLIAN SRL, comuna Cudalbi, judet Galati, extravilan, tarlalele T91;

comuna Băleni, judetul Galati, extravilan, tarlalele T73 si T71.

Conform CU nr. 29/1647/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1. De

643 (Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91 -Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1-

Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1 -Est UAT Balenil;

- Comuna Baleni: T. 30/1. T. 35/4, T. 35/5, T. 3614. T. 36/5, T. 71, T. 73, De

538/1, De 569/7, De 585/9, De 567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De

(Vest UAT Cudalbi- Est T. 71, T. 73)

� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, comuna Cudalbi, judet Galati,

extravilan, tarlalele T91, T92;

Conform CU nr. 28/1649/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T.89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De

643 (Vest T. 91 -Est T. 91), De (Nord T.91- Sud T. 95. T. 92), De (Vest T. 89/1-

Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni);

- Comuna Baleni: T. 291/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71,

T.73, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De 567/6,

De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71. T. 73)

� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau, sud-est a comunei

Cudalbi, la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna

Cudalbi, Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71

Conform CU nr. 27/1648/07.03.2013 :

- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De 643

(Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91- Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1- Est

T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni), De (Nord UAT Baleni - Sud T.

92), De (Vest T. 92 - Est UAT Suhurluil:

- Comuna Baleni: T. 29/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71, T. 73,

T. 74, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De 567/6,

De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De 880, De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71,

T. 73), De (Nord T. 74- Sud UAT Cudalbi, UAT Suhurlui);

Page 139: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 139

- Comuna Suhurlui: T. 50, T. 50/1, De (Nord UAT Baleni- Sud T. 50, T. 5011),

De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 50/1)

Alegerea acestui amplasament este justificată ca fiind cea mai avantajoasă din

următoarele cauze:

� zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate in zona

pe parcursul unui an calendaristic;

� pe acest amplasament nu se desfăşoară alte activităţi, iar terenul este lipsit de

construcţii civile sau industriale;

� terenul este într-o zonă uşor accesibilă la căile rutiere naţionale şi judeţene,

existând drumuri de exploatare agricolă care asigură accesul la viitoarele parcuri

eoliene;

� utilităţile sunt uşor accesibile.

Amplasamentele viitoarelor parcuri eoliene, sunt aşezate pe mai multe tarlale de teren

arabil aparţinând unor persoane fizice si pus la dispozitia următoarelor societăţi conform

contractelor de uz, superficie si alte drepturi reale mentionate in certificatele de urbanism

Din punct de vedere constructiv turbinele eoliene alese vor avea următoarele

caracteristici:

• înălţime turn - 105 m;

• diametru rotor - 95 m;

• înăltimea maximă - 150 m.

Din punct de vedere juridic, zona ce a generat PUZ şî adiacent acesteia s-au identificat

următoarele tipuri de proprietate asupra terenului”

� terenuri proprietate publică de interes naţonal – drumul judetean DJ253;

� terenuri proprietate publică de interes local – drumuri de exploatare, drumuri

săteşti;

� terenuri proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice.

Amplasamentul propus prin PUZ se suprapune cu terenuri agricole.

Obiectivele specifice ale Planului Urbanistic Zonal – GRUP PARCURI EOLIENE –

localizat în comuna Baleni, judeţul Galati aşa cum reies din memoriul justificativ a planului

sunt:

� stabilirea zonelor funcţionale;

� reglementarea gradului de constructibilitate al terenului;

� rezolvarea circulaţiei şi a acceselor carosabile;

Page 140: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 140

� stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

� propunerea infrastructurii tehnico – edilitare.

Beneficiarii, prin prezentul raport de mediu, propunere dezvoltarea unui parc eolian în

zona comunei Baleni, judeţul Galati, în condiţii de siguranţă faţă de cadrul natural, faţă de

zona rezidenţială învecinată, faţă de căile de acces, faţă de patrimoniul cultural şi arheologic

din zonă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la sistemul energetic naţional.

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :

� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de

exploatare;

� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor

eoliene;

� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la

staţia de transformare.

� Etapa a V - a – Funcţionare:

• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

• management şi întreţinere.

Prin implementarea acestui proiect se doreşte realizarea unui grup de parcuri eoliane de

30 MW în comuna Baleni, Cudalbi, Suhurlui, judeţul Galati, amenajarea drumurilor de

exploatarea şi crearea unor căi noi de acces pentru parcurile eoliene, realizarea fundaţiilor şi

a platformelor de macara, şi realizarea conexiunilor electrice la reţeaua naţională.

Total suprafete drumuri :

- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;

- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;

Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.

Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15

turbine = 210 mp.

Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 3 x

6310 = 18930 mp.

Suprafata OS = 5000 mp (in zona centrala a SC BALENI EOLIAN SRL)

Suprafata traseelor electrice vor fi:

� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;

� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;

Page 141: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 141

� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.

Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.

În etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat

de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de

materiale purverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi un impact

fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul.

Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în P.U.Z. se impune cu necesitate

izolarea zonelor în care se lucrează.

În cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de

antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer. Dimensionarea viitoarelor

construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de regimul pluvial din zona comunei

Baleni.

În perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din P.U.Z., este de aşteptat o

îmbunătăţire a factorilor de mediu apă, aer, sol. Realizarea obiectivelor propuse în P.U.Z. nu

afectează ariile protejate din zona analizată.

Considerăm că implementarea noului P.U.Z., respectându-se legislaţia în vigoare privind

protecţia mediului, nu va avea efecte negative asupra mediului.

Dimpotrivă, obiectivele acestuia au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi

starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în prezentul raport de mediu au ca scop

reducerea la minim a efectelor realizării/implementării P.U.Z. asupra factorilor de mediu.

Page 142: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 142

Bibliografie:

1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona

DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic

şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon

Wind Energy- February 2009

4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -

LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

5. Heggies PtyLtd Suite 6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY,

martie 2008

8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action

Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm

13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough

Wind Farm, Leicestershire - December 2008

14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.

Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea Ormitologică

din România;

Page 143: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 143

15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în România,

Vol III, 2006;

17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru Studiul şi

Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;

18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã

Agricolã, Bucureşti;

20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);

21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva

Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);

22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti;

23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing

Company, England;

25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact

Assessment, UCL Press, London;

26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation,

Sustainable Use of its Components;

28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,

University of Manchester;

29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze,

documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

Page 144: RAPORT DE MEDIU - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2013/18.10/RM-Balenipdf.pdf · solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea

PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ

SC MEDIU Consulting SRL 144

31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România, publicaţie

comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”

32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating

Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and

IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;

33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;

35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;

36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;

37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

� http://www.eukarya.ro/

� http://www.efloras.org/

� http://www.hear.org/

� http://plants.sagebud.com/

� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

� http://www.henriettesherbal.com/

� http://www.treknature.com/

� http://www.salvaeco.org

� http://ec.europa.eu/

� http://www.sor.ro/

� http://www.rspb.org.uk/

� http://www.birdlife.org/

� www.iucn.org