Upload
others
View
27
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 1
RAPORT DE MEDIU
pentru
Plan Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene, comuna
Băleni, judeţul Galati
BENEFICIARI:
• S.C. BALENI EOLIAN SRL
• S.C. SMART POWER GENERATION ALFA SRL
• S.C. SMART POWER GENERATION BETA SRL
Autorul atestat al raportului de mediu:
• SC MEDIU CONSULTING SRL
Septembrie 2013
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 2
1. INTRODUCERE
1.1 Legislatia romaneasca privind evaluarea impactului asupra mediului pentru
proiecte, planuri si programe.
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează
potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le
poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţională prin:
- Ordonanţă de urgenţă Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului
(M. Of., Partea I, nr. 88 din 31/01/2006), cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului
de mediu în context transfrontalieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (M.Of.,
Partea I nr.105 din 01/03/ 2001).
- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului (abrogă HG 1213/2006)
- ORDIN MMP nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private
(abrogă Ord. 860/2002)
- Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din
31/01/2003);
- Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la
luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397
din 09/06/2003).
- Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707
din 05/08/2004).
- OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind
aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;
- OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si
programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004)
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe.
În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele şi
Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 3
� OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din
29/06 /2007, modificată si completată prin OUG 154/2008;
� HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca
parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;
� ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea
adecvată a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar;
� H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si
parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, modificată prin Hotararea nr.
1.529 din 1 noiembrie 2006;
� H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru
noi zone;
� H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi
zone;
� Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a
parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii
biologice;
� Ordin nr. 1948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri
de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care
nu necesită constituirea de structuri de administrare;
� Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura
2000 si a manualului de completare al acestuia;
� Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa,
adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;
� Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Conventiei
privind diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
� Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, adoptata la
Bonn la 23 iunie 1979;
� Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind
conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie
1995;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 4
� Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la
Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.
Reglementarile stabilite la nivel naţional pentru obiectivele planului propus PUZ –
GRUP PARCURI EOLIENE comuna Baleni, judeţul Galati, sunt:
• HG nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrică din surse
regenerabile de energie, abrogată prin HG nr. 958/2005 privind aprobarea
Programului de măsuri existente şi planificate pentru promovarea producerii şi
consumului de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie
• HG 1479/2009 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie (abrogă HG 1892/2004);
• Ord. 39/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru calificarea productei
prioritare de energie electrică din surse regenerabile de energie, abrogată prin
ORDIN nr. 42/2011 privind aprobarea Regulamentului de acreditare a
producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru
aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi.
• Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie (republicată);
• Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020;
• Ordin nr. 51 din 03/04/2009 privind aprobarea Normei tehnice "Conditii tehnice
de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele electrice
eoliene".
Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG. 1076/2004):
Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora
şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.
Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de
Comunitatea Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau
se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite
de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau
Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice
persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 5
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare
privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia
sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în
considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional
şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către
autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor
privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice,
chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii
biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi
antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau
deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a
solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea
teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent
sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către
autorităţile competente.
Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau
măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste
valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un
amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii
suplimentare şi a masurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de
intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care
au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului
şi care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea
concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 6
Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la
care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi
reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi
utilizata pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,
privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale
poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile
de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi
recomandările studiului de evaluare a riscului.
Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a
controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile
materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi
din surse staţionare sau mobile.
Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane,
cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;
Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului
ambiental relaţionat cu efectul dăunător;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori
acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se
scurg de pe terenuri contaminate:
Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care
implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al
poluanţilor.
Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata,
legea 168/2007).
Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a
propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre
a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare,
constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 7
teritoriala şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a
obiectivelor de investiţii.
Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme
centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a
indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz
favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.
Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general
de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea
acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a
teritoriului.
Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune
anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific
documentaţiilor de urbanism.
Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de
exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,
arendare etc.
Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si
capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite
dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare
sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de
sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi
internaţionale interesate.
Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese
scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia
existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de
dezvoltare urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.
Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai
mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea
unor locuinţe individuale, de mică înălţime.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 8
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc
drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.
Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona
funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de
relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-
administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.
Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare
administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale
(municipiu, oraş, comuna).
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce
compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general
aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De
regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane
componente).
Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de
baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.
Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi
viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă
(zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).
Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.
Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care
impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea
controlata a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial
de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile
umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.
Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau
natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în
care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri
restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.
Consideraţii generale - Metodologia evaluării de mediu pentru planuri
Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea
consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea PUZ – ului: „GRUP PARCURI
EOLIENE - comuna Băleni, judeţul Galati.”
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 9
Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul
acestui plan. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe oferă publicului si
altor factori interesaţi oportunitatea de a participa si de a fi informaţii cu privire la deciziile
care pot avea un impact asupra mediului si a modului în care au fost luate.
Evaluarea strategica de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA
(Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri
si programe asupra mediului) si a Hotărârii de Guvern nr. 1076/08.07.2004 de stabilire a
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr.
707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţionala.
Metodologia utilizata în evaluarea strategica de mediu include cerinţele documentelor
mai sus amintite, precum si recomandările metodologice din:
� „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe”, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul nr.
117/2006;
� „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe”;
� „Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a
teritoriului si urbanism”,elaborate în cadrul proiectului
EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016–772.03.03) „Întarirea
capacitaţii instituţionale pentru implementarea si punerea în aplicare a Directivei
SEA si a Directivei de Raportare”;
� „Manualul privind ESM pentru Politica de Coeziune 20072013”, elaborat în
cadrul proiectului Interreg IIIC „Greening Regional Development Programmes”
(„Programe de dezvoltare regionala ecologica”). Acest manual a fost considerat
de DG Regio si DG Mediu în 2006 ca fiind adecvat pentru realizarea evaluării
strategice de mediu a programelor pentru politica de coeziune din perioada
2007- 2013.
Lista planurilor şi programelor care întră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost
aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 995/2006. Prin OM nr.
995/2006 se prevede ca Planurile Urbanistice Zonale intra sub incidenta HG nr.
1076/08.07.2004.
În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a
evaluării de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Grup Parcuri Eoliene a cuprins
următoarele etape:
a) etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluarii de mediu;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 10
b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de
mediu;
c) etapa de analiza a calitatatii Raportului de mediu.
Etapa de încadrare a planului
În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (1) din HG 1076/2004, societăţile: SC BALENI
EOLIAN SRL, SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, SC SMART POWER
GENERATION BETA SRL Buzau, în calitate de titulari al Planului Urbanistic Zonal, au
notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Galati şi au informat publicul prin anunţuri
repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a planului.
Elaborarea Raportului de mediu pentru PUZ a presupus parcurgerea următoarelor
etape:
� Analiza stării mediului in zona planului, luând în considerare datele si
informaţiile existente;
� În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de
aspecte de mediu si probleme de mediu ce sunt relevante pentru arealul
analizat si care pot fi abordate direct prin intermediul planului;
� Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate au fost formulate
obiective relevante de mediu cărora planul trebuie sa se adreseze;
� A fost realizata o analiza a evoluţiei probabile a stării mediului în zona (a acelor
aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării
prevederilor planului (Alternativa „0”);
� Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUZ, prin
analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea
obiectivelor de mediu relevante;
� Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborata o evaluare cumulativa
care sa poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare
ale stării mediului în condiţiile implementării PUZ;
� A fost de asemenea realizata o lista de indicatori propuşi pentru monitorizarea
efectelor PUZ - ului asupra mediului;
� Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind
prevenirea, reducerea si compensarea oricărui potenţial efect advers asupra
mediului asociat implementării PUZ- ului;
După parcurgerea acestor etape a fost elaborata varianta finala a Raportului de mediu.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 11
1.2. Informaţii generale
Planul Urbanistic Zonal, a fost întocmit în baza unei analize multicriterale a situaţiei
existente şi a strategiilor de dezvoltare durabilă care stabilesc obiectivele, acţiunile şi
măsurile de dezvoltare atât a zonei cât şi a comunelor Cudalbi, Baleni si Suhurlui, judeţul
Galati.
Raportul de Mediu vizează:
� stabilirea problemelor cheie care trebuiesc luate în considerare în cadrul evaluării
planului analizat;
� analiza posibilelor efecte în cazul în care PUZ nu este implementat;
� identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;
� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu
stabilite prin PUZ;
� propunerea unui sistem viabil de monitorizare şi gestionare;
� asigurarea consultării în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul
interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;
� informarea factoriilor de decizie cu privire la obiectivele PUZ şi posibilele impacturi
ale acestuia;
� notificarea autorităţilor implicate şi a publicul interesat cu privire la forma finală a
PUZ şi motivele adoptării acestuia.
1.3. Beneficiarul proiectului
Titularii PUZ: -
- SC BALENI EOLIAN SRL,
- SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL,
- SC SMART POWER GENERATION BETA SRL, judetul Buzau.
1.4. Autorul atestat al raportului de mediu
SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza
nr. 19, telefon/fax: 0236.462.003, [email protected] a realizat acest
studiu în baza certificatului de înregistrare nr. 90, reprezentata prin Rodion Amzu având
funcţia de Director General.
1.5. Denumirea proiectului
Grup Parcuri Eoliene, comuna Băleni, judeţul Galati
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 12
1.6. Localizarea geografică şi administrativă
Amplasamentul destinat PUZ este situat în extravilanul comunelor Cudalbi, Baleni si
Suhurlui, Judeţul Galati. Prezentul PUZ, are ca bază bază Certificatele de Urbanism si
avizele de oportunitate: eliberate de Consiliul Judeţean Galati,
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-BE 10MW”, Certificat de Urbanism nr.
29/1647 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăriei Cudalbi si
Consiliul Local Cudalbi prin avizul nr.807 din 22.02.2013 si de Primăria Băleni si
Consiliul Local Băleni nr 290 din 25.02.2013.
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGA 10MW”, Certificat de Urbanism nr.
28/1649 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi si Consiliul
Local Cudalbi prin avizul nr.809 din 22.02.2013.
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGB 10MW”, Certificat de Urbanism nr.
27/1648 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi prin avizul
nr. 808 din 22.02.2013, de Primăria Băleni prin avizul 291 din 25.02.2013 si de
Primaria Suhurlui prin avizul nr 189 din 21.02.2013.
Se intenţionează construirea a trei parcuri eoliene de cate 10MW, formate fiecare din
câte cinci turbine eoliene cu puterea nominala de minim 2MW.
Pentru construirea parcurilor eoliene, cele trei societăţi au obţinut drept de superficie
asupra terenurilor necesare implementării planului. Aceste terenuri sunt localizate pe
următoarele tarlale şi parcele:
� SC BALENI EOLIAN SRL, comuna Cudalbi, judet Galati, extravilan, tarlalele T91;
comuna Băleni, judetul Galati, extravilan, tarlalele T73 si T71.
Conform CU nr. 29/1647/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1.
De 643 (Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91 -Sud T. 95, T. 92), De (Vest
T. 89/1- Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1 -Est UAT Balenil;
- Comuna Baleni: T. 30/1. T. 35/4, T. 35/5, T. 3614. T. 36/5, T. 71, T. 73, De
538/1, De 569/7, De 585/9, De 567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870,
De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71, T. 73)
� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, comuna Cudalbi, judet Galati,
extravilan, tarlalele T91, T92;
Conform CU nr. 28/1649/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T.89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1,
De 643 (Vest T. 91 -Est T. 91), De (Nord T.91- Sud T. 95. T. 92), De (Vest T.
89/1- Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni);
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 13
- Comuna Baleni: T. 291/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71,
T.73, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De
567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De (Vest UAT Cudalbi- Est T.
71. T. 73)
� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau, sud-est a comunei Cudalbi,
la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna Cudalbi,
Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71
Conform CU nr. 27/1648/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De 643
(Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91- Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1-
Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni), De (Nord UAT Baleni -
Sud T. 92), De (Vest T. 92 - Est UAT Suhurluil:
- Comuna Baleni: T. 29/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71, T.
73, T. 74, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De
567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De 880, De (Vest UAT Cudalbi-
Est T. 71, T. 73), De (Nord T. 74- Sud UAT Cudalbi, UAT Suhurlui);
- Comuna Suhurlui: T. 50, T. 50/1, De (Nord UAT Baleni- Sud T. 50, T. 5011),
De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 50/1)
Cele 15 centrale eoliene vor avea următoarea adnotare:
� SC BALENI EOLIAN SRL: BE 1, BE2, BE3, BE4, BE5
� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL: SPGA1, SPGA2, SPGA3,
SPGA4, SPGA5
� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau: SPGB1, SPGB2,
SPGB3, SPGB4, SPGB5
Din punct de vedere constructiv turbinele eoliene alese vor avea următoarele
caracteristici:
• înălţime turn - 105 m;
• diametru rotor - 95 m;
• înăltimea maximă - 150 m.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 14
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI
SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI
PROGRAME RELEVANTE;
2.1 Detalii despre amplasament
Plan Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene, comuna Băleni, judeţul Galati este
propus a se implementa în extravilan comuna Cudalbi, Baleni si Suhurlui, judetul Galati.
Figura nr. 1 Încadrare PUZ în comuna Cudalbi, Baleni si Suhurlui
Terenul destinat implementării planului pe care urmează a se realiza proiectele a celor
3 parcuri eoliene, a fost ales ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice
cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv posibilităţile de procurare şi
costurile utilităţilor necesare la construcţii - montaj, posibilităţile de acces în zonă, de
gradul de afectare a factorilor de mediu, utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor
sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod
special de potenţialul eolian din zonă.
Perimetrele studiate au punctele de inflexiune corespunzatoare terenurilor
detinute pentru dezvoltarea CEE si drumurilor de exploatare /comunale/ judetene care
fac legatura intre aceste terenuri ( coordonate proiecţia stereografica 1970).
Limitele zonei studiate au fost stabilite conform criteriilor parcelelor cadastrale si
zonelor de interes.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 15
Amplasamentele viitoarelor parcuri eoliene, sunt aşezate pe mai multe tarlale de teren
arabil aparţinând unor persoane fizice si pus la dispozitia următoarelor societăţi conform
contractelor de uz, superficie si alte drepturi reale mentionate in certificatele de urbanism
emise pentru toate cele 3 parcuri eoliene, situate în extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi
si Suhurlui, judeţul Galati.
SC BALENI EOLIAN SRL – Certificat de Urbanism nr. 29/1647/07.03.2013 – în scopul
obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica Eoliana - BE (turbine eoliene.
Drumuri interioare, racord electric Turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de
Exploatare. Organizare de santier) si servitute de trecere Subterana i de suprafata i
aeriana.”
SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL - Certificat de Urbanism nr.
28/1649/07.03.2013 – în scopul obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica eoliana
- SPGA (turbine eoliene. drumuri interioare. racord electric turbine, platforme tehnologice,
modernizare drumuri de exploatare. organizare de santier) sl servitute de trecere
subterana / de suprafata / aeriana”
SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau- Certificat de Urbanism nr.
27/1648/07.03.2013 – în scopul obtinerii autorizatiei de construire: „Centrala electrica
eoliana - SPGB (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine. platforme
tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santierl sl servitute de
trecere subterana / de suprafata / aeriana”
Suprafaţele de teren ce se supune PUZ sunt de:
- SC BALENI EOLIAN SRL – 163.270 mp fiind situata în partea de sud-est a
comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna
Cudalbi, Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71.
- SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL - 140 509 mp fiind situata în
partea de sud-est a comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253, km 25, Cudalbi-
Baleni, Extravilan, tarlalele T91, T92.
- SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau - 290 768 mp fiind
situata în partea de sud-est a comunei Cudalbi, la sud de drumul judetean 253
Cudalbi-Băleni, km 25, comuna Cudalbi, Extravilan, tarla T92, comuna Băleni, extravilan,
tarlaua T74 si comuna Suhurlui ,extravilan, tarlalele T50/1 si T50.
Alegerea acestui amplasament este justificată ca fiind cea mai avantajoasă din
următoarele cauze:
� zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate in
zona pe parcursul unui an calendaristic;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 16
� pe acest amplasament nu se desfăşoară decât activităţi agricole, iar terenul este
lipsit de construcţii civile sau industriale;
� terenul este într-o zonă uşor accesibilă la căile rutiere naţionale şi judeţene,
existând drumuri de exploatare agricolă, respectiv existenţa unei căi ferate care
asigură accesul la viitoarele parcuri eoliene;
� utilităţile sunt uşor accesibile.
Din punct de vedere juridic, zona ce a generat PUZ şî adiacent acesteia s-au
identificat următoarele tipuri de proprietate asupra terenului”
� terenuri proprietate publică de interes naţonal – drumul naţional DJ 235
� terenuri proprietate publică de interes local – drumuri de exploatare, drumuri
săteşti;
� terenuri proprietate privată ale UAT Cudalbi si UAT Baleni;
� terenuri proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice.
Amplasamentul propus prin PUZ se suprapune cu terenuri agricole.
Funcţiunea principala existenta a zonei este producţia agricola de pe
terenurile arabile din zona.
Prin realizarea investiţiei se va îmbunătăţi reţeaua de drumuri atât prin
modernizarea unor drumuri de exploatare cat si prin realizarea drumurilor interioare,
care pot fi folosite (cu aprobare).
Coordonatele turbinelor, în sistem de proiecţie S 1970 SC BALENI EOLIAN SRL
Turbina Coordonate STEREO 70 X Y
BE1 716,010.730 477725.817
BE2 716,368.461 477,721.203
BE3 716,096.493 478399.257
BE4 716,543.014 480,012.084
BE5 716,608.749 479,291.901
Coordonatele perimetrului zonei sunt :
Contur Parc CEE-BE
1 715.621,784 479.840,746
2 717.806,462 481.370,735
3 717.651,318 480.457,417
4 716.557,754 477.408,544
5 715.529,326 477.403,893
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 17
Coordonatele turbinelor, S 1970 SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL:
Turbina Coordonate STEREO 70 X Y
SPGA1 715,718.305 476,861.529
SPGA2 716,186.691 476,855.502
SPGA3 716,656.589 476,849.458
SPGA4 716,330.558 476,422.691
SPGA5 716,781.850 476,415.777
Coordonatele perimetrului zonei sunt :
Contur Parc CEE-SPGA
1 715.677,873 479.801,804
2 717.729,323 481.323,517
3 717.145,908 476.346,806
4 715.458,021 476.372,663
Coordonatele turbinelor, SC SMART POWER GENERATION BETA SRL:
Turbina Coordonate STEREO 70 X Y
SPGB1 717,789.390 476,057.798
SPGB2 718,175.613 476,068.266
SPGB3 719,070.035 476,681.415
SPGB4 719,068.320 477,219.385
SPGB5 719,066.626 477,751.114
Coordonatele perimetrului zonei sunt :
Contur Parc CEE-SPGB
1 717.089,130 481.284,371
2 717.717,484 481.284,371
3 719.283,588 477.875,815
4 719.303,109 475.810,689
5 715.936,489 475.810,689
6 716.035,659 476.701,731
7 717.712,610 476.662,269
8 717.813,297 478.054,376
Coordonatele perimetrului zonei de studiu a celor trei parcuri sunt :
Punct Coordonate STEREO 70 X Y
1 715,621.784 479,840.746
2 717,089.130 481,284.371
3 717,729.323 481,323.517
4 717,806.462 481,370.735
5 719,283.588 477,875.815
6 719,303.109 475,810.689
7 715,936.489 475,810.689
8 715,458.021 476,372.663
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 18
Scopul şi obiectivele principale ale PUZ
Scopul raportului îl reprezintă stabilirea obiectivelor, acţiunilor, priorităţilor şi
reglementărilor de urbanism necesar a fi aplicate în utilizarea terenului, în conformarea
construcţiilor din zona delimitată pentru construirea parcului eolian (modernizare drumuri
de acces, realizarea unor fundaţii şi platforme, realizarea unei legături la SEN, prin
intermediul unui LES, până la staţia electrică), astfel încât să devină o importantă zonă de
dezvoltare economică.
În vederea organizării din punct de vedere funcţional, tehnic şi edilitar a zonei
analizate, proiectantul a studiat propunerile reglementărilor strategice de dezvoltare
urbană stabilite prin Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism,
aferent, al comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui din jud. Galati şi a sesizat următoarele
aspecte ce trebuie avute în vedere:
� necesitatea punerii în valoare a potenţialului natural al zonei;
� necesitatea dezvoltării investiţiilor în zonă;
� reabilitarea şi modernizarea infrastructurii în zonă;
� Necesitatea creerii unui germen de dezvoltare economica.
Obiectivele PUZ sunt reprezentate de elaborarea unor reglementări care să orienteze
dezvoltarea urbanistică a zonei şi deblocarea/pregătirea condiţiilor pentru dezvoltarea unor
investiţii în zonă, stabilind următoarele obiective prioritare şi reglementări de urbanism.
1. Obiectivul nr.1 .: Emiterea autorizatiei de construire pentru CEE BE 10MW ca un
corp aparte; CEE-SPGA 10MW ca un corp aparte ; CEE-SPGB 10MW ca un corp
aparte.
Actiunile aferente obiectivului 1 sunt:
i. Obţinerea avizelor si acordurilor necesare;
ii. Finalizarea studiilor de teren;
iii. Avizarea PUZ de către Comisia Judeţeana de Urbanism si Amenajare a
Teritoriului Galati;
iv. Aprobarea PUZ de catre Consiliul Local Cudalbi; Consiliul Local Băleni; Consiliul
Local Suhurlui
v. Intocmirea DTAC si DTOE verificate de verificatori autorizati;
vi. Obtinerea autorizatiilor de construire
2. Obiectivul nr. 2 – Obtinerea autorizatiei de infiintare emise de ANRE.
3. Obiectivul nr. 3 : Introducerea in intravilan a terenurilor aferente CEE-BE 10MW ,
CEE-SPGA 10MW , CEE-SPGB 10MW ca un corp aparte.
Actiunile aferente obiectivului 3 sunt:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 19
i. Deţinerea de către beneficiar, cu titlu legal, notat in cartea funciara a
terenurilor aferente dezvoltării centralei ;
ii. Avizarea introducerii in intravilan de către Comisia Judeţeană de Urbanism si
Amenajare a Teritoriului Galaţi, o data cu avizarea PUZ ;
iii. Aprobarea introducerii in intravilan de către Consiliul Local Cudalbi, Consiliul
Local Băleni; Consiliul Local Suhurlui, o data cu aprobarea PUZ.
iv. Notarea la OCPI a introducerii in intravilan, pentru fiecare sola in parte.
Solicitari ale temei program:
� corelarea amplasamentelor pentru turbinele eoliene, platformele tehnologice si
platforma pentru organizarea de şantier propuse prin Micrositing cu cerinţele
urbanistice din PUG Cudalbi, PUG Baleni, PUG ;
� corelarea accesului la fiecare turbina cu reţeaua de drumuri publice din
zona si stabilirea drumurilor existente ce se vor moderniza;
� zonificarea funcţională a terenurilor;
� analiza statutului juridic si circulaţia terenurilor;
� definirea infrastructurii edilitare necesare acestui gen de investiţie si a zonelor
aferente acestora;
� analiza situatiei si masuri de protectie a mediului;
� reglementari specifice detaliate, permisiuni si restrictii, incluse in regulamentul
local de urbanism aferent P.U.Z.;
Pentru finalizarea temei program s-au făcut consultări pe parcurs cu beneficiarii
lucrării şi deplasări la amplasament.
Obiectivele specifice ale Planului Urbanistic Zonal – Grup Parcuri Eoliene,
comuna Băleni, judeţul Galati – localizat în comunele Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul
Galati aşa cum reies din memoriul justificativ a planului sunt:
� stabilirea zonelor funcţionale – teritoriul studiat PUZ, este ocupat în prezent de
terenuri arabile, de zona drumului judetean DJ 253 şi de drumuri de exploatare ce asigură
accesul al aceste terenuri. Realizarea investiţiei presupune ca părţi din terenul agricol să
fie trecut în categoria de curţi construcţii şi drumuri.. Intervenţiile urbanistice propuse, au
drept scop eliminarea disfuncţionalităţilor semnalizate şi au condus la următoarele principii
de lucru;
� stabilirea unor zone funcţionale;
� rezolvarea circulaţiilor şi acceselor carosabile;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 20
� stabilirea zonelor de siguranţă;
Pentru tot teritoriul studiat s-au stabilit următoarele zone funcţionale:
� zonă de teren arabil;
� zonă mixtă: producţie energie electrică eoliană plus teren arabil;
� zonă pentru căi de comunicaţie rutiere.
� reglementarea gradului de constructibilitate al terenului – repartizarea pe
folosinţă şi funcţiuni a terenurilor ce au generat PUZ este în prezent aceea de teren arabil,
circulatie si retele electrice.
Având in vedere funcţiunile existente : Producţie agricola , Circulaţie si Echipare
edilitara (Retele electrice) în corelare cu lucrările de construcţii necesare realizării
Grupului de parcuri eoliene se propun urmatoarele functiuni pentru zona studiata :
IDa -Productie agricola ;
IDe -Productie de energie electrica;
Cp -Circulatie publica;
Ci - Circulatie interna,
TEe - Retele electrice;
TEt - Retele telecomunicatii.
Aceste functiuni se vor detalia pe fiecare Sola in parte, cu următoarele
precizări:
� Zona studiata va fi formata din terenurile deţinute si drumurile publice
care asigura accesul la acestea ;
� Terenurile pentru producţia agricola vor fi cele ramase din zona studiata
existenta, in urma realizarii lucrarilor de constructii ;
� Terenurile pentru Producţia de energie electrica vor fi formate din
terenurile pentru fundatii turbine eoliene, terenurile pentru platformele
tehnologice aferente turbinelor eoliene si terenul pentru organizare de
santier;
� Circulaţie publica va fi formata din drumul judetean DJ253, drumuri
comunale si drumurile de exploatare care intra in zona studiata;
� Circulatia interna va fi formata din drumurile interioare, zonele de
asteptare si zonele de intoarcere realizate pe terenurile detinute de
societate;
� Retele electrice vor fi formate din terenurile aferente substatiei de parc si
liniilor electrice subterane (0,7m latime din 0,8m in total);
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 21
� Retele de telecomunicatii vor fi formate din terenurile aferente retelelor de
fibra optica (0,1m din 0,8m latimea santului ) si terenul aferent pentru
montarea turnului de masurare date meteorologice;
Toate terenurile din zona studiata au stabilita destinatia.
Categoriile de interventii urbanistice pentru valorificarea potenţialului existent si
înlăturarea disfunctionalitatilor sunt următoarele
- Introducerea zonei studiate in intravilan, corp aparte , aceasta având caracterul
de Parc industrial;
- Recadastrarea solelor in vederea separării terenurilor pentru funcţiunea
Producţie agricola;
- Intabularea drumurilor de exploatare ce se modernizează sau pe sub care se
va trece cu reţele electrice subterane;
Bilanţul suprafeţelor cu drept de superficie pe care se vor amplasa centralele eoliene
aferente celor trei parcuri sunt următoarele:
� SC BALENI EOLIAN SRL, Buzau
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 101 900 98.3 99 962 99.9 IDa Productie agricola 101 900 98.3 89 976 86.8 Sola1BE 41 063 39.6 34 172 83.22%
Sola2BE 60 837 58.7 55 804 53.8 Ide Productie ee 9 986 9.9 Fundatii turbine 1 200 1.2 Platforme tehnologice 3 786 3.7 Organizare santier 5 000 5.0 C CIRCULATIE 1 754 1.7 7 210 7.0 Cp Drumuri publice 1 754 1.7 1 754 1.7 De645 1 754 1.7 1 754 1.7 Ci Drumuri interioare 5 456 5.3 Di1 3 187 3.1 Di2 2 270 2.2 TE ECHIPARE EDILITARA 482 0.5 TEe Retele electrice 422 0.4 LES 20KV 422 0.4 TEt Retele telecomunicatii 60 0.1 Retea Fibra optica 60 0.1
ZONA STUDIATA - CUDALBI 103 654 100 103 654 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 101 900 98.3 99 962 99.9 IDa Productie agricola 101 900 98.3 89 976 86.8 Ide Productie ee 9 986 9.9 C CIRCULATIE 1 754 1.7 7 210 7.0
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 22
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
Cp Drumuri publice 1 754 1.7 1 754 1.7 Ci Drumuri interioare 5 456 5.3 TE ECHIPARE EDILITARA 482 0.5 TEe Retele electrice 422 0.4 TEt Retele telecomunicatii 60 0.1 Suprafata aferenta constructiilor 1 754 17 678 POT % 1.69 17.20 CUT 0.0169 0.1720
UAT BĂLENI
ZONA STUDIATA BĂLENI 59 616 100.0 59 616 100.0
ID UNITATI DE PRODUCTIE 46 766 78.4 41 419 69.5 IDa Productie agricola 46 766 78.4 38 095 63.9 Sola3BE 46 766 78.4 38 095 63.9 IDe Productie ee 3 324 5.6 Fundatii turbine 800 1.3
Platforme tehnologice 2 524 4.2 C CIRCULATIE 12 850 21.6 17 500 29.4 Cp Drumuri publice 12 850 21.6 12 850 21.6 De(vest UAT Cudalbi, est UAT Băleni) 8 761 14.7 8 761 14.7 De 548 4 089 6.9 4 089 6.9 Ci Drumuri interioare 4 650 7.8 Di3 4 650 7.8 TE ECHIPARE EDILITARA 697 1.2 TEe Retele electrice 610 1.0 LES 20KV 610 1.0 TEt Retele telecomunicatii 87 0.1 Retea Fibra optica 87 0.1
ZONA STUDIATA -BĂLENI 59 616 100 59 616 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 46 766 78.4 41 419 69.5 IDa Productie agricola 46 766 78.4 38 095 63.9 Ide Productie ee 3 324 5.6 C CIRCULATIE 12 850 21.6 17 500 29.4 Cp Drumuri publice 12 850 21.6 12 850 21.6 Ci Drumuri interioare 4 650 7.8 TE ECHIPARE EDILITARA 697 1.2 TEe Retele electrice 610 1.0 TEt Retele telecomunicatii 87 0.1 Suprafata aferenta constructiilor 12 850 21 522 POT % 21.55 36.10 CUT 0.2155 0.3610
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
ZONA STUDIATA -PUZ 163 270 100.0 163 270 100.0 ID UNITATI DE PRODUCTIE 148 667 91.1 141 380 86,6 IDa Productie agricola 148 667 91.1 128 070 78.4 Ide Productie ee 13 310 8,1 C CIRCULATIE 14 604 8.9 24 710 15.1
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 23
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
Cp Drumuri publice 14 604 8.9 14 604 8.9 Ci Drumuri interioare 10 106 6.2 TE ECHIPARE EDILITARA 1 180 0.7 TEe Retele electrice 1 032 0.6 TEt Retele telecomunicatii 147 0.1
Suprafata aferenta constructiilor 14 604 39 200 POT % 8.94 24.00 CUT 0.0894 0.24
� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 137 698 98.0 124 794 88.8 IDa Productie agricola 137 698 98.0 116 484 82.9 Sola1 26 635 19.0 14 761 10.5 Sola2 108 699 77.4 100 127 71.3 Sola3 2 365 1.7 1 595 1.1 Ide Productie ee 8 310 5.9 Fundatii turbine 2 000 1.4 Platforme tehnologice 6 310 4.5 Organizare santier C CIRCULATIE 2 811 2.0 13 948 9.9 Cp Drumuri publice 2 811 2.0 2 811 2.0 De658 1 889 1.3 1 889 1.3 De654 922 0.7 922 0.7 Ci Drumuri interioare 11 137 7.9 DI1 5 823 4.1 DI2 4 608 3.3 DI3 705 0.5 TE ECHIPARE EDILITARA 1 768 1.3 3. Retele electrice 1 547 1.1 LEA 20KV 1 547 1.1 4. Retele telecomunicatii 221 0.2 Retea Fibra optica 221 0.2
ZONA STUDIATA - CUDALBI 140 509 100 140 509 100 ID UNITATI DE PRODUCTIE 137 698 98.0 124 794 88.8 IDa Productie agricola 137 698 98.0 116 484 82.9 Ide Productie ee 8 310 5.9 C CIRCULATIE 2 811 2.0 13 948 9.9 Cp Drumuri publice 2 811 2.0 2 811 2.0 Ci Drumuri interioare 11 137 7.9 TE ECHIPARE EDILITARA 1 768 1.3 3. Retele electrice 1 547 1.1 4. Retele telecomunicatii 221 0.2
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 24
Functiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
Suprafata aferenta constructiilor 2 811 24 025 POT % 2.00 17.10 CUT 0.0200 0.1710
� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau
Funcţiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
UAT CUDALBI ID UNITATI DE PRODUCTIE 77 405 96.8 74 005 92.56 IDa Producţie agricola 77 405 96.8 70 681 88.40
Sola1SPGB 77 405 96.8 70 681 0.83
IDe Producţie energie electrică 3 324 4.16 Fundaţii turbine 800 1.00 Platforme tehnologice 2 524 3.16 C CIRCULATIE 2 552 3.2 5 547 6.94
Cp Drumuri publice 2 552 3.2 2 552 3.19
De(vest UAT Cudalbi-est UAT Suhurlui)
2 552 3.2 2 552 3.19
Ci Drumuri interioare 2 995 3.75 Di1 2 995 3.75 TE ECHIPARE EDILITARA 405 0.51 TEe Reţele electrice 355 0.44 LES 20KV 355 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 51 0.06
Reţea Fibra optica 51 0.06
ZONA STUDIATA -CUDALBI 79 957 100 79 957 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 77 405 96.8 74 005 92.56 IDa Producţie agricola 77 405 96.8 70 681 88.40 IDe Producţie energie electrică 3 324 4.16
C CIRCULATIE 2 552 3.2 5 547 6.94 Cp Drumuri publice 2 552 3.2 2 552 3.19 Ci Drumuri interioare 2 995 3.75
TE ECHIPARE EDILITARA 405 0.51 TEe Reţele electrice 355 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 51 0.06
Suprafaţa aferenta construcţiilor 2 552 9 276 POT % 3.19 11.60 CUT 0.0319 0.1160
UAT BALENI
ZONA STUDIATA BALENI 207 670 100.0 207 670 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 204 578 98.5 188 868 90.95 IDa Productie agricola 204 578 98.5 183 882 88.55
Sola2SPGB 136 642 65.8 122 073 58.78 Sola3SPGB 67 936 32.7 61 809 29.76
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 25
Funcţiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
IDe Productie energie electrică 4 986 2.40 Fundaţii turbine 1 200 0.58
Platforme tehnologice 3 786 1.82 C CIRCULATIE 3 092 1.5 17 747 8.55
Cp Drumuri publice 3 092 1.5 3 092 1.49 De 880(NC 100679) 1 934 0.9 1 934 0.93 De 880/3 (NC 100678) 1 158 0.6 1 158 0.56
Ci Drumuri interioare 14 654 7.06 Di2 8 528 4.11 Di3 6 127 2.95 TE ECHIPARE EDILITARA 1 055 0.51 TEe Reţele electrice 923 0.44 LES 20KV 923 0.44 TEt Reţele telecomunicaţii 132 0.06
Reţea Fibra optica 132 0.06
ZONA STUDIATA - BALENI 207 670 100 207 670 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 204 578 98.5 188 868 90.95 IDa Producţie agricola 204 578 98.5 183 882 88.55 IDe Producţie energie electrică 4 986 2.40
C CIRCULATIE 3 092 1.5 17 747 8.55 Cp Drumuri publice 3 092 1.5 3 092 1.49 Ci Drumuri interioare 14 654 7.06
TE ECHIPARE EDILITARA 1 055 0.51 TEe Retele electrice 923 0.44 TEt Retele telecomunicatii 132 0.06
Suprafata aferenta constructiilor 3 092 23 788 POT % 1.49 11.45 CUT 0.0149 0.1145
ZONA STUDIATA -SUHURLUI
3 141 3 770 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE IDa Productie agricola IDe Productie energie electrică
C CIRCULATIE 3 141 100.0 3 141 100.00 Cp Drumuri publice 3 141 100.0 3 141 100.00 Ci Drumuri interioare
TE ECHIPARE EDILITARA 629 0.30 TEe Reţele electrice 550 0.27 TEt Reţele telecomunicaţii 79 0.04
Suprafaţa aferenta construcţiilor 3 141 3 770 POT % 100.00 100.00 CUT 1.0000 1.0000
ZONA STUDIATA -PUZ 290 768 100.0 290 768 100
ID UNITATI DE PRODUCTIE 281 983 97.0 262 873 90.41
IDa Producţie agricola 281 983 97.0 254 563 87.55
IDe Producţie energie electrică 8 310 2.86
C CIRCULATIE 8 785 3.0 26 435 9.09
Cp Drumuri publice 8 785 3.0 8 785 3.02
Ci Drumuri interioare 17 649 6.07
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 26
Funcţiunea EXISTENT PROPUS
mp % mp %
Cod Denumire
TE ECHIPARE EDILITARA 2 090 0.72
TEe Reţele electrice 1 828 0.63
TEt Reţele telecomunicaţii 261 0.09
Suprafaţa aferenta construcţiilor 8 785 36 834
POT % 3.02 12.67
CUT 0.0302 0.1267
� rezolvarea circulaţiei şi a acceselor carosabile – cea mai importantă cale
rutieră din zona analizată o reprezintă DJ253, drum ce va asigura tranzitul atât a utilajelor
ce vor deservi la implementarea planului şi la transportul atât al materialelor de construcţie
cât şi al componentelor aferente fiecărei turbine eoliene.
Situatia actuala:
• CENTRALĂ ELECTRICĂ EOLIANĂ – BE 10MW
Infrastructura de transport ce asigura in prezent accesul la zona studiata este
constituita din drumul judeţean DJ 253, drumurile de exploatare De 645, 548, 584/1 si
584/2.
Drumul judeţean DJ 253 este drum modernizat, cu îmbrăcăminte asfaltică, ce
asigura traficul local (judeţean ) intre comunele Umbrăreşti, Cudalbi, Băleni si Viile. Drumul
este recent reabilitat, se află în stare foarte bună.
Drumurile De 645, 548, 584/1si 584/2 sunt drumuri de exploatare agricola, ce
asigura accesul la zona de producţie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91,
89/1 in UAT Cudalbi si tarlalele 35, 36,71 si 73 in UAT Băleni.
Traficul actual este sporadic, dictat de necesităţile activităţii de exploatare agricolă.
Vitezele de circulaţie sunt reduse, sub 10 km/h., intensitatea traficului in medie sub 10
vehicule/h, mai mare in perioade de campanie agricola.
Disfunctionalitatile constau in următoarele:
• Drumurile de exploatare nu sunt toate intabulate;
• drumurile de exploatare existente nu sunt consolidate, nu au o geometrie stabila, nu
au asigurata evacuarea apelor pluviale;
• nu sunt prevăzute racordările intre drumurile de exploatare ;
• Nu exista parcări sau zone de staţionare .
Pentru un acces facil în zona de studiu, prin prezentul PUZ se propun următoarele:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 27
� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul
echipamentelor;
� amenajarea temporară a intersecţiilor cu drumurile de exploatare pe care se
va face transportul echipamentelor pentru implementarea planului;
� realizarea de drumuri de acces cu racorduri aferente pe terenurile
concesionate.
Rezolvarea adecvata a circulatiei, respectiv accesul la constructiile CEE atat pe
perioada construcţiei, cat si pe durata exploatării pentru eventuale intervenţii, este o
componenta importanta a proiectării acesteia , întrucât drumurile trebuie sa asigure
conditii pentru a efectua in siguranţa transporturi grele si agabaritice, cu implicatii in
cerintele pentru consolidarea suprafeţei carosabile si realizarea unei geometrii adaptate
pentru aceste transporturi specifice.
Adaptarea drumurilor pentru îndeplinirea acestor cerinţe este pe deplin compatibila
cu folosirea lor ulterioara pentru transporturile specifice zonelor de producţie agricola, atât
pe segmentele destinate circulaţiei publice cat si pe segmentele de drumuri interioare
(private).
Pe durata de construcţie a CEE circulaţia in zona de dezvoltare va fi modificata
substanţial fata de situaţia existenta, prin apariţia traficului greu, cu utilaje de transport si
de lucru, cu valori de trafic substanţial crescute, (pe anumite perioade si segmente pana la
20-40 vehicule / h ) ce se adauga la traficul existent, specific activitatilor agricole.
Acesta va fi gestionat prin modernizarea drumurilor, semnalizarea corespunzatoare
cu indicatoare de avertizare si dirijare pe perioadele de executare a transporturilor
agabaritice.
Pe durata de exploatare a CEE circulaţia in zona studiata se va modifica iarăşi,
revenind la traficul specific exploatării agricole, cu trafic sporadic la turbinele eoliene,
pentru activităţi de supraveghere si mentenanţa. Ocazional, in cazurile unor intervenţii
complexe (inlocuiri de piese, echipamente sau subansamble ) poate reapare traficul greu
pe perioade scurte si mult redus fata de perioada de construcţie.
Caracteristice zonelor de dezvoltare a centralelor electrice eoliene sunt
geometriile cailor de acces cu racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si
lăţimi de la 4 la 5 -6 m pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice,
structura ranforsata pentru a suporta vehicule de 40-60 t, cu încărcări de 12 – 16 t/osie,
profile cu înclinări laterale reduse 2- 4%, maxim, pante logitudinale limitate la 8 – 10% si
racordari in plan vertical cu raze de 250-300 m. Vitezele de proiectare sunt reduse, in
gama de 10-20 km /h.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 28
Pentru asigurarea acestor caracteristici se va interveni pentru modernizarea
drumurilor publice (drumuri comunale si drumuri de exploatare din zona studiata) prin
consolidarea corespunzătoare a acestora, lăţime de min 4 m, corectare geometrie si
racordări la drumurile modernizate.
Pentru accesul de la drumurile publice la poziţiile turbinelor si a platformelor
tehnologice destinate montajului acestora se vor construi drumuri interioare de acces , pe
terenuri proprietate privata. Caracteristicile geometrice si structurale ale acestora vor fi
similare cu cele descrise mai sus. In zone sensibile se vor amenaja zone de întâlnire, de
lăţime dublă, si zone de întoarcere.
Drumurile de exploatare ce vor fi consolidate/modernizate la nivelul întregului PUZ –
Grup Parcuri Eoliene vor fi, pentru:
• SC BALENI EOLIAN SRL,
Drumurile De 645, 548, 584/1si 584/2 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura
accesul la zona de producţie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91, 89/1 in
UAT Cudalbi si tarlalele 35, 36,71 si 73 in UAT Băleni.
Se are in vedere:
• realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 10106 mp;
• modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=14604 mp;
• SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL,
Drumurile De 645, 641, 658, 654 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura
accesul la zona de productie agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 91, 89/1, 95,
92.
Se are in vedere:
- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S =11137 mp;
- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=2811 mp;
• SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau
Drumurile De 641, De 645, De 646, De548, De584/1, De 584/2, De 880, De 880/3
şi De 870 sunt drumuri de exploatare agricola, ce asigura accesul la zona de producţie
agricola actuala, respectiv in tarlalele 50, 50/1, 89/1, 91, 92 in UAT Cudalbi, tarlalele 35,
36, 71, 73 si 74 in UAT Băleni si tarlalele 50/1 si 50 din UAT Suhurlui.
Se are in vedere:
- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 17649 mp;
- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=8785 mp;
Total suprafete drumuri :
- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 29
- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;
Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.
Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15
turbine = 210 mp.
Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 3 x
6310 = 18930 mp.
Suprafata OS = 5000 mp (in zona centrala a SC BALENI EOLIAN SRL)
Suprafata traseelor electrice vor fi:
� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;
� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;
� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.
Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.
� stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire –
Situaţia existenta pe linie de telecomunicaţii, aferenta PUZ, o reprezintă existenţa
semnalului GSM care permite asigurarea serviciilor de telefonie si transmisii date.
Situaţia existenta de pe amplasamentul fiecarei centrale eoliene se dezvolta in
cadrul situaţiei propuse prin:
- realizarea reţelei de fibra optica intre turbine si substaţia de parc, in acelaşi
canal cu linia electrica subterana ;
- realizarea reţelei de fibra optica pe LEA 110 KV, prin fibra integrata in
conductor;
- montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda si control de tip
SCADA in cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la
fiecare turbina si de la turnul de măsurare date meteorologice;
O centrala electrica eoliana cu turbine de puteri mari (peste 2MW puterea unei
turbine) si cu diametru rotor de peste 90 m, cum este si investiţia propusa, deşi nu
necesita suprafeţe de teren mari ce se scot din circuitul agricol, trebuie dispusă în
afara intravilanului in conformitate cu reglementarilor in vigoare pentru astfel de
investiţii (Anexa 3 la Ordinul 49/2007 al Preşedintelui ANRE) unde se impune distanta
minimă de 3 ori înălţimea turnului turbinei pana la construcţiile locuite (3 x 105 m
=315 m). Distantele minime intre turbine trebuie sa fie de cel puţin 3-5 diametre
rotor ( 270 - 450)m.
In consecinţa, amplasamentul centralei electrice eoliene nu poate fi decât in
extravilan.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 30
Întrucât realizarea lucrărilor de construcţii in extravilan, conform legislaţiei in
vigoare (Legea 50 /1991 si normelor sale de aplicare, Legea 18/1991 a fondului
funciar, Regulamentul de scoatere teren din circuitul agricol ) se permite numai in
urma aprobării unui plan urbanistic zonal , rezulta si necesitatea întocmirii unui astfel
de studiu.
PUZ-ul propus se inscrie in tipul de zona pentru care se elaboreaza PUZ de
tipul Parc industrial, prevazut de Continutul Cadru al Documentatiilor de Urbanism – art
19 litera k).
Având în vedere reglementările în vigoare impuse de Ordinul ANRE nr. 4/2007 cu
modificările şi completările ulterioare, distanţele minime impuse faţă de locuinţe, linii
electrice aeriene de medie şi înaltă tensiune, drumuri naţionale şi limita de funcţionare a
rotorului vor fi:
� 315 m faţă de clădiri de locuit – cea mai apropiată zonă locuită intravilan com
Suhurlui este situată la o distanţă de aproximativ 596 m faţă de zona PUZ
centrala eoliana SPGB 10 MW aparţinând SC SMART POWER GENERATION
BETA SRL Buzau;
Din Studiul de vânt întocmit de Al Pro –Germania rezulta ca exista o resursa de
vant buna, caracterizata de o viteza medie anuala a vântului de 7,7 m/s la înălţimea
de 105m (clasa II) si o calitate foarte buna (turbulenta de circa 9% - clasa C si
stabilitate foarte buna a direcţiei vântului). Estimare producţiei a se realiza, cu o
probabilitate P50 este de 35.377,2 MWh/an.
Din studiul de Micrositing rezulta ca :
• exista teren suficient pentru amplasarea turbinelor eoliene planificate la
distantele de siguranta reglementate, cu respectarea conditiilor de vecinatate;
• exista teren suficient pentru realizarea razelor de curbura la racordarile intre
drumurile de exploatare si drumurile interioare precum si a zonelor de
asteptare, zonelor de intoarcere, platformelor tehnologice si organizarii de
santier;
• exista teren suficient pentru realizarea trecerii cu palele pe teren detinut prin
contract ;
• poziţia a centralei fata de intravilan este la o distanţă suficient de mare astfel
încât aceasta sa nu influenţeze negativ colectivităţile.
• realizarea CEE nu necesita eforturi financiare din partea comunei in
realizarea unor obiective edilitare. Cooperarea se va realiza pe linia
modernizării (consolidării) unor drumuri de exploatare, conform planşei 3 si
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 31
acordului pentru trecerea cu unele cabluri electrice pe sub unele drumuri
de exploatare pe cheltuiala integrala a beneficiarului;
Parcurile eoliene ce fac obiectul prezentului PUZ, respectă distanţele impuse prin
Ordinul ANRE nr. 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, cu modificările şi
completările ulterioare.
� Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) pe teritoriul studiat prin PUZ .
S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin
Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :
- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un
monument istoric la o distanta sub 1,5 km;
- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat
niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;
Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli
(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul
lui Athanarich.
Dintre acestea
- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)
si Valul lui Athanarich la cca 1870m).
- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă
de 2650m)
- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o
distanţă de aproximativ 741m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB
10 MW
- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;
- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu
Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara
obtinerii avizului specific.
� propunerea infrastructurii tehnico – edilitare – zona PUZ, este situată în
extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, având categoria de folosinţă majoră
teren arabil, circulatie si retele electrice.
Obiectivul proiectului propus este construirea a trei Centrale Electrice Eoliene de cate
10MW formata fiecare din 5 de turbine eoliene cu puterea nominala de minim 2MW.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 32
Aceasta putere ce se evacuează in Sistemul Energetic Naţional este aprobata
de Operatorul de Distributie Electrica Muntenia Nord prin Avizele Tehnice de
Racordare nr. 30501324063 din 01.04.2013; nr. 30501324064 din 01.04.2013 si
30501324062 din 01.04.2013
Conform Avizelor Tehnice de Racordare, cele trei parcuri se vor racorda la SEN prin
extinderea statiei noi 110/20kV de evacuare a puterii construite in beneficiul CEE Baleni
50MW a SC Alizeu Eolian SA. Racordarea la SEN a CEE Baleni 50MW apartinand SC
Alizeu Eolian s-a efectuat prin sectionarea LEA 110kV Targu Bujor-Smardan in dreptul
satului Viile, comuna Fartanesti si devierea acesteia prin construirea unei noi linii electrice
LEA 110kV intre punctul Viile si Statia Electrica 110/20kV construita in beneficiul CEE
Baleni 50MW.
Pentru Extinderile Statiei 110/20kV ce vor fi construite in beneficiul CEE-BE, CEE-
SPGA si CEE-SPGB au fost emise certificate de urbanism independente, acestea facand
obiectul unor proiecte separate
Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua de
distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele
eoliene se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 kv nou realizata
situată la o distanţă de aproximativ 2 km de amplasamentul PUZ. Fiecare parc eolian va
avea un punct de conexiune. De aici va pleca căte un cablu subteran pâna la staţia de
transformare. Cablurile vor urma traseele drumurilor de exploatare existente până la limita
intravilanului şi apoi ale drumurilor săteşti.
Evacuarea energiei electrice produse cat si alimentarea cu energie electrica
pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrica proiectata (vânt
sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, in sens invers si se
măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuata si separat
energie consumata.
Fiecare turbina eoliana se va racorda prin linie electrica subterana de 20kV
noua la substaţia electrica de parc 20/110 KV noua, de unde se efectuează si
monitorizarea si comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip
SCADA.
Traseele liniilor electrice subterane de 20 KV se realizează pe terenurile deţinute
de societati, pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, in exteriorul acestor
drumuri . Pe drumurile de exploatare liniile electrice se realizează pe sub drum.
Întrucât obiectele de echipare edilitara nu sunt numeroase (reţele electrice, reţele
de fibra optica – dispuse in acelaşi canal cu reţelele electrice) planşa de reglementari
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 33
urbanistice – zonificare s-a unificat cu planşa de reglementari urbanistice – echipare
utilitara.
Pentru monitorizarea celor trei parcuri eoliene, situaţia existenta se dezvolta in
cadrul situaţiei propuse prin:
- realizarea reţelei de fibra optica intre turbine si substaţia de parc, in acelaşi
canal cu linia electrica subterana ;
- realizarea reţelei de fibra optica pe LEA 110 KV, prin fibra integrata in
conductor;
- montarea unui sistem automat de monitorizare, comanda si control de tip
SCADA in cadrul substaţiei de parc, cu elemente de transmisie date de la
fiecare turbina si de la turnul de măsurare date meteorologice
2.2 Descrierea obiectivelor şi a lucrărilor propuse prin plan
Beneficiarii, prin prezentul raport de mediu, propun dezvoltarea unui parc eolian în
zona comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati, în condiţii de siguranţă faţă de
cadrul natural, faţă de zonele rezidenţiale învecinate, faţă de căile de acces, faţă de
patrimoniul cultural şi arheologic din zonă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la
sistemul energetic naţional.
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :
� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;
� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de
exploatare;
� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene;
� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian
la staţia de transformare.
� Etapa a V - a – Funcţionare:
• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.
• management şi întreţinere.
Etapa I. - Realizarea organizării de şantier
Pentru execuţia celor 15 turbine va fi nevoie, în cadrul organizării de şantier, de
platforme pentru macara la fiecare turbină. Pe aceste platforme se vor depozita
componentele turbinelor din momemtul aducerii pe şantier pănă la punerea în operă şi se
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 34
vor amplasa barăcile container, toaletele ecologice, farurile pentru iluminat şi grupurile
generatoare pentru furnizarea de energie electrică în timpul construcţiei.
• Organizarea de şantier se va derula doar pe suprafaţa platformelor macara, fiind de
5000 mp pentru toate cele 3 parcuri studiate prin PUZ si pozitionata in centrul
amplasamentului parcului Baleni Eolian respectiv CEE – BE 10 MW;
Fig nr 2 Pozitionarea OS
Pe amplasament nu se vor realiza/amplasa:
� puţuri forate pentru alimentarea cu apă a operatiunolor tehnologice si consumul
lucrătorilor angrenaţi în implementarea PUZ;
� staţii pentru prepararea betonului;
� spălari şi deversări a apelor uzate provenite de la autobetonierele, ce asigură
transportul betonului de la centre specializate/autorizate, spre zona analizată,
pentru fundaţiile turbinelor eoliene;
� operaţii de întreţinere a utilajelor, schimburi de uleiuri, schimburi de filtre de ulei,
etc. În cazul unor defecţiuni a unui utilaj, acesta va fi urcat pe un trailer şi
direcţiont spre un service specializat/autorizat;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 35
Pe amplasament nu vor exista staţii mobile de carburant. Alimentarea utilijelor se va
realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie la staţiile de distribuţie de
carburanţi din zonă.
Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului
aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, lucrările de organizare ce
se vor desfăşura în zonă vor cuprinde:
� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită
satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul
execuţiei;
� asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de
control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele
în vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
� stabilirea baracamentelor;
� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
� modul de depozitare al materialelor folosite;
� numărul de utilaje de construcţie necesar;
� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a
amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie
executate de proiectant.
În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este
necesară realizarea unei zone de depozitare, pe platforma cea mai apropiată de zona de
lucru, astfel încât să faciliteze accesul rapid la zona de implementare a turbinei, aceasta
zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce
deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite
corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.
Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a
garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau
împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Etapa II - Realizarea drumurilor de acces
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în
perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi
apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 36
vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul
funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor
mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor
opera pe amplasament.
La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de
categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele
tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de
conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului,
aprobate, potrivit legii. În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe
traseul drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea
domeniului public al comunelor.
Pentru un acces facil în zona de studiu, prin prezentul PUZ se propun următoarele:
� modernizarea drumurilor, semnalizarea corespunzatoare cu indicatoare de
avertizare si dirijare pe perioadele de executare a transporturilor agabaritice.
� amenajarea acces din Dj253 către drumurile de exploatare existente;
� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul
echipamentelor;
� amenajarea temporară a intersecţiilor cu drumurile de exploatare pe care se va face
transportul echipamentelor pentru implementarea planului;
� realizarea de drumuri de acces cu racorduri aferente pe terenurile concesionate.
Figura Lucrări modernizare (decopertare) drumuri exploatare agricole
Pe durata de specific exploatării agricole, cu trafic sporadic la turbinele eoliene, pentru
activităţi de supraveghere exploatare a CEE circulaţia in zona studiata se va modifica
iarăşi, revenind la traficul si mentenanţa. Ocazional, in cazurile unor intervenţii complexe
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 37
(inlocuiri de piese, echipamente sau subansamble ) poate reapare traficul greu pe
perioade scurte si mult redus fata de perioada de construcţie.
� Realizare de racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si lăţimi de la 4
la 5 -6 m pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice, structura
ranforsata pentru a suporta vehicule de 40-60 t, cu încărcări de 12 – 16 t/osie, profile cu
înclinări laterale reduse 2- 4%, maxim, pante logitudinale limitate la 8 – 10% si racordari
in plan vertical cu raze de 250-300 m. Vitezele de proiectare sunt reduse , in gama de 10-
20 km /h.
� Pentru asigurarea acestor caracteristici se va interveni pentru modernizarea
drumurilor publice ( drumuri comunale si drumuri de exploatare din zona studiata) prin
consolidarea corespunzătoare a acestora, lăţime de min 4 m, corectare geometrie si
racordări la drumurile modernizate.
� Pentru accesul de la drumurile publice la poziţiile turbinelor si a platformelor
tehnologice destinate montajului acestora se vor construi drumuri interioare de acces , pe
terenuri proprietate privata. Caracteristicile geometrice si structurale ale acestora vor fi
similare cu cele descrise mai sus. Pentru distante mari se vor amenaja zone de întâlnire,
de lăţime dublă, si zone de întoarcere la solele cu acces pe la un singur capăt.
� consolidarea drumurilor de exploatare pe care se va face transportul
echipamentelor;
Drumurile de exploatare din zonă sunt drumuri permanente, folosite de proprietarii
terenurilor din zonă, ele urmând a fi modernizate şi utilizate în perioada construcţiei
parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea
parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine.
Deşi utilizarea acestor drumuri este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile vor fi
proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de
transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.
La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de
categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele
tehnice, de factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de
conservarea si protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului,
aprobate, potrivit legii. Drumurile consolidate se vor executa strict pe traseul drumurilor
actuale de exploatare, modernizarile drumurilor rămânând în dotarea domeniului public
comunal.
Sistemul constructiv adoptat, pentru modernizarea cailor rutiere existente sau nou
create (drumuri acces la turbine) va fi realizat prin decopertarea actualelor drumuri de
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 38
exploatare, pe o adâncime de aproximativ 50 cm, şi umplerea lor cu straturi de agregate
naturale (nisip, piatra concasata) în succesiune tehnologică, pe o grosime de aproximativ
57 cm, acestea fiind compactate cu utilaje specifice.
Stratul de agregate va fi transportat direct pe stratul de sol existent şi va fi aşternut
mecanizat. Materialul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în agrementul tehnic.
Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive de
compactare trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. Balastul trebuie sa provină din roci
stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine, vizibile
(bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale, etc) sau elemente alterate.
Pământul rezultat în urma decopertării drumurilor de exploatare, va fi folosit la
sistematizarea terenurilor din zona adiacentă drumurilor de exploatare.
Fiind drumuri agricole, cu utilizare aleatorie, nu se prevăd rigole şi trotuare. Pentru o
fluidizare şi un acces facil în zona de interes, la intersecţia a două sau mai multe drumuri
s-a prevăzut o rază de racordare de 30-50 m si latimi de 4-6 m.
Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor
avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea
căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul
acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în
perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a
turnului, masă ce poate ajunge la 6 tone. Individual camionul de transport este proiectat la
încărcare cu masa autorizată de 12-16 tone pe osie. Astfel pentru a permite accesul
materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt
proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul
turbinelor eoliene:
� lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din
drumul de exploatare pe fiecare platforma în parte), va fi de 4 metri a benzii de
rulare în linie dreaptă;
� Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie
a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce
poate ajunge la 6 tone. Individual camionul de transport este proiectat la
încărcare cu masa autorizată de 12-16 tone pe osie
� profile cu înclinări laterale a drumului de acces reduse 2- 4%, maxim,
� pante logitudinale limitate la 8 – 10%
� racordari in plan vertical cu raze de 250-300 m.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 39
� racordări ample, si curbe cu raze de ordinul 30 - 50 m, si lăţimi de la 4 la 5 -6 m
pentru a permite accesul si manevrele convoaielor agabaritice
� Vitezele de proiectare sunt reduse , in gama de 10-20 km /h.
� zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile
este mărită de la 5 m la 11 m;
� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 200-300
kN/m2;
� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de
transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi
transportate;
� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la
suprafaţa acestuia;
� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri
de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către
rigole, zone adiacente;
� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor
de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al
apelor către zonele libere.
Pentru accesul la turbinele parcului eolian se vor construi drumuri de acces din
drumul de exploatare existent, si se vor moderniza drumuri existente astfel :
- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;
- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;
Etapa III. - Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene
Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura
litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de
solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în
care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de
geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o
fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare
fiind cuprinsă între 2,55 - 3 m.
Suprafaţa fundaţiilor turbinelor eoliene este de 400 mp pentru fiecare centrala
eoliana. Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 40
Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15
turbine = 210 mp.
Figura Variantă propusă de plan fundaţie
La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va
umple/compacta cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va
realiza o supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în
jurul radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape
meteorice.
Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast
compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei
eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în
perioada de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).
Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor
turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului
eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele
cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:
� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;
� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 - 300 kN/m2,
presiune testată în fiecare colţ al platformei;
� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura
scurgerea apelor pluviale;
� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate
utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;
� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să
asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;
� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5
metri.
Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de
operare a braţului macaralei;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 41
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de
exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor
de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi
construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special
masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare
tonaj.
Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi
ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 18930
mp (3x5x1262 mp).
Construcţie – montaj turbine eoliene
Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura
rutieră existentă din zonă DJ 253. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat
în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili.
Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare
similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil
aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice
importante şi având costuri mai scăzute.
Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai
utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are
suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.
Turbinele eolienele montate în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind
direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia
vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai
ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,
conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă
de 120 m.
Grupul de parcuri eoliene va folosi turbine eoliene cu înălţimea turnului de 105 m,
având un rotor cu un diametru de 90 m, însumând o înălţime totală de 150 m a întregului
ansamblu.
Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se
montează pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind
cuprinsă între 2,55 şi 3 m.
Înălţimea maximă a acestor turbine este de 150 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 42
Figura - Tip grup eolian de maxim 2 MW
Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene:
Montarea turnului pe fundaţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e
formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 105 m şi care
constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază
aproximativ 4.2 m.
Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe
care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din
fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia
în jurul axei (180°) pentru captarea energiei vântului în funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia
nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un
sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi
controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel
al acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 50 m, înălţimea totală a
instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maximă =150 m.
Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale
turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele
sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 43
compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi
greutate redusă.
Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de
690 V şi o putere variabilă până la 2 MW în funcţie de viteza vântului.
Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe
arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de
rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor
în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul
de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de
înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în
cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de măsură şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în
funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,
nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară
prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte
3S4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi
generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este
măsurat cu ajutorul unor anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi
software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt
transmise printr-o conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă
monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la
distanţă (precum închiderea şi deschiderea).
Etapa IV - Reţele descărcare (transport) energie electrică
Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua
de distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele
eoliene se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 KV noua.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 44
Evacuarea energiei electrice produse cat si alimentarea cu energie electrica
pentru consumul propriu, când nu funcţionează centrala electrica proiectata (vânt
sub 4m/s sau peste 25 m/s) se realizează pe acelaşi circuit, in sens invers si se
măsoară cu un contor special ce afişează separat energia evacuata si separat
energie consumata.
Fiecare turbina eoliana se va racorda prin linie electrica subterana de 20kV noua
la substaţia electrica de parc 20/110 KV noua, de unde se efectuează si
monitorizarea si comandarea automata a turbinelor, prin echipamentele de tip
SCADA.
Traseele liniilor electrice subterane de 20 KV se realizează pe terenurile deţinute
de societate, pe lângă drumurile interioare de acces la turbine, in exteriorul acestor
drumuri . Pe drumurile de exploatare liniile electrice se realizează pe sub drum.
Suprafata traseelor electrice vor fi:
� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;
� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;
� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.
Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.
Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbinele aferente fiecărui parc eolian
la staţia de transformare se va realiza îngropat, în lungul drumurilor de exploatare
existente.
Cablul electric se va poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care
are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie
avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.
Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate
conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).
Pentru monitorizarea parcurilor eoliene, acestea se vor racorda la reţeaua de fibră –
optică din zonă.
Etapa a V - a – Funcţionare:
• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.
• management şi întreţinere.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 45
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Grup Parcuri Eoliane au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate.
Ocuparea terenurilor
Suprafaţa de teren studiată pentru realizarea obiectivului PUZ – Grup Parcuri Eoliene
Baleni, este imparţita in tarlale si parcele cu functiuni economice înscrise în planurile
cadastrale.
Realizarea obiectivului impune ocuparea temporara şi definitiva a unor suprafete de
teren pentru:
� săpături fundaţii (include fundaţia totală) = 400 x 15 = 6000 mp din care
inel exterior fundaţie neacoperită 14 mp (definitiv)14 x 15 = 210mp;
� platforme de montaj, căi acces şi racorduri la drumuri (definitiv) = 18930
+ 64800 mp + 6700 mp = 90430 mp;
� sapaturi santuri retele electrice 4407 mp mp (temporar).
Pe teren vor fi amplasate şi retele de transport a energiei electrice – care vor fi
montate subteran, în infrastructura drumurilor de exploatare.
2.3 Utilităţi:
În zonă analizată prin PUZ nu exista reţea de alimentare cu apă şi canalizare, şi
telefonie. Nu se propune rezolvarea acestor disfuncţionalităţi deoarece obiectivele
industriale care urmează a se amplasa nu necesita asigurărea cu utilităţi a activităţilor ce
urmează a se desfăşura.
Alimentarea cu energie electrica se va executa conform proiectului de racordare. Se
va respecta distanta minima de apropiere dintre turbinele eoliene propuse şi LEA 20Kv
respectiv 110 kV existente în zona PUZ, conform ordin A.N.R.E. nr. 49/2007 cu
modificările şi completările ulterioare. Se vor amplasa 15 centrale eoliene ce au ca
echipare standard un dispozitiv care asigura reglarea puterii reactive consumate/ debitate.
Transmiterea energiei electrice de la turbinele eoliene se va realiza prin conductori
montaţi subteran la staţia noua de transformare 110/20 Kv aflata în vecinătatea PUZ.
Traseul cablurilor vor urma căile de acces sau nou create din zona de implementare a
PUZ.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 46
2.4 Legătura cu alte planuri şi programe
Planul PUZ de realizare a proiectului: „Grup Parcuri Eoliene comuna Baleni, judeţul
Galati, este în deplină concordanţă cu politica de promovare a energiei din resurse
regenerabile notificată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie, şi de asemenea Ordin nr.
42/2011privind aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie
electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin
certificate verzi.
În condiţii creşterii producţiei din surse regenerabile şi diminuării poluării aerului se
impun câteva obiective majore cum ar fi:
� Promovarea conservării energiei;
� Economisirea energiei în industrie;
� Economisirea energiei menajere;
� Reducerea emisiilor datorate transporturilor;
Prezentul plan este in concordanta cu PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 –
2020. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada
2007-2020, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi
naţionale de dezvoltare:
� Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoştinte;
� Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
� Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
� Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative;
� Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
� Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării;
Planul urbanistic zonal de este de asemenea corelat cu următoarele planuri regionale
şi locale:
� Planul de amenajare al teritoriului – judeţul Galati;
� Planul local de acţiune pentru mediu – judeţul Galati;
prin care se stabilesc responsabilităţile autorităţilor locale pentru rezolvarea problemelor
de mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.
In zona studiata de catre PUZ nu se mai desfasoara alte activitati in afara lucrărilor
agricole pe terenurile invecinate PUZ.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 47
Din datele deţinute, în zona de implementare a PUZ analizat mai există o serie de
proiecte implementate/în curs de implementare precum:
Tabel Parcuri eoliene vecine
Nr.
crt Beneficiar Nr. turbine UAT
1 DAN HOLDING MGM 3 Pechea
2 FUTURE POWER 1
3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi
4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri
5 GENERACION EOLICA
DACIA 30 Cudalbi
6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni
7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui
C Negri
8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea
9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni
10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni
11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni
12 WIND PRO 5 Baleni
13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi
14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui
15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 48
Figura - Parcuri eoliene vecine
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE
EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI PROPUS;
Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică
problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza starii actuale a mediului a fost
realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de
acoperire a proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate,
patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, mediul social şi economic.
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a
situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia
probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale
mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru
pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate,
pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte,
poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 49
De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul
său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi
soluţionate prin mijloace urbanistice.
Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism
aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului
natural şi construit.
Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,
factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru
planuri şi programe, sunt:
� factorii climatici;
� biodiversitate;
� fauna;
� flora;
� patrimoniul cultural
� populaţia şi sănătatea umană;
3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului
3.1.1 Apa
Reţeaua hidrografică
Puţin importanta, este reprezentata prin cursurile de apă aferente văilor:
Gologanului, Ciungilor, Vacii, Valea Rea, Geru si afluenţii săi.
Figura - Harta hidrologică
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 50
Alimentarea cu apă
Terenul alocat implementarii PUZ nu este echipat cu reţea de apa potabilă.
3.1.2 Aer
Favorabila amplasării CEE printr-o buna resursa de vânt caracterizata printr-o
viteza medie anuala a vântului la inaltimea de 105 m de circa 7.6m/s fiind o zona de
vant clasa II ( viteze intre 7,5 m/s si 8,5 m/s), drept pentru care turbina eoliana trebuie
sa fie certificata pentru aceasta clasa. In mod deosebit exista o calitate foarte buna
a vantului in sensul ca turbulenta este de circa 9% iar directia vantului nu se
schimba frecvent (predominant fiind din directia Nord sau Sud ). Clasa C are limita
maxima a turbulentei de 12%. Alte clase de turbulenta sunt clasa B – 14% limita
maxima si clasa A – 16% limita maxima.
Viteza maxima a vantului cu mediere la 10 minute la care sunt calculate turbinele este
de 42,5 m/s ;
Presiunea dinamica a vantului, conform CR1- 4/2012 Normativ de proiectare la vant
este de 0,6 Kpa
Actiunea zăpezii este caracterizata printr-o incarcare de 2,5 KN/ m2 , conform
Normativului CR1 -3 /2012.
3.1.3 Sol şi subsol
Geologic, comunele Cudalbi, Băleni şi Suhurlui au fundamentul de vârstă panonian,
reprezentat prin depozite de argile şi nisipuri argiloase. Urmează depozite recente
pleistocene, formate din nisipuri şi argile peste care s-au depus depozite loessoide.
Depozitele loessoide sunt constituite din prafuri nisipoase sau argiloase galbui cu vine si
concretiuni calcaroase. In masa depozitelor loessoide se intalnesc nivele mai argiloase de
culoare roscata ce apar ca benzi; acestea au fost mentionate de toti cercetatorii regiunii,
fiind considerate, in general, ca produse de alteraţie climatică.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 51
Figura - Harta solurilor -
� Zona de lunca - este formata din pamanturi de natura aluvionara alcatuite din argile
prafoase cafenii-galbene plastic consistente cu grosime de 4,0 m – 7,0 m, sub
careurmeaza nisipuri argiloase. Panza de apa subterana a fost interceptata la
adancimea de 1,90 m, avand agresivitateslaba fata de metale.
� Zona de trecere de la lunca la campia inalta este caracterizata de prezenta in
stratul de fundare a unui strat de argila prafoasa care nu este sensibila la umezire si
nici nu prezinta contractii sau umflari mari ; sub acesta urmeaza de regula nisipuri
argiloase sau prafoase.
� Zona de campie inalta este caracterizata de prezenta ca teren de fundare a stratului
de loess galben macroporic sensibil la umezire din categoria B.
3.1.4 Biodiversitate
Parcul eolian este situat in teritoriul administrativ al comunelor Cudalbi, Băleni si
Suhurlui, pe terenuri cu folosinţa actuala de teren arabil. Pe locaţie nu exista ecosisteme
acvatice iar cele terestre sunt antropizate, de tip agroecosistem.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 52
Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi
situri de interes comunitar, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare
sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă.
Biotipurile din amplasamentul studiat sunt specifice terenului arabil.
Amplasamentul vizat pentru amplasarea parcului de turbine eoliene este lipsit de
mlaştini sau de cursuri de apa.
Terenul pe care va fi amplasat parcul eolian este încadrat in categoria teren arabil,
vegetaţia predominanta fiind reprezentata de culturile agricole (porumb, grâu, floarea
soarelui, rapiţa).
Vegetaţia este diversificata in funcţie de condiţiile climatice dar si de structura
solului.
Elementele de vegetaţie la nivelul zonei analizate sunt tipice de stepă pontica şi
silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetaţia caracteristică era reprezentată
prin speciile de stepă. Acesta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de
cultură în proporţie de 90%.
În zona studiată, destinată realizării planului analizat, au fost identificate habitate de tip
agricole şi asociatii ruderale degradate, cu conservare redusă din punct de vedere a
diversitătii speciilor întâlnite. Amplasamentul este în mare parte utilizat ca teren agricol
cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea şi prezenţa în număr mare a speciilor
ruderale fără importanţă conservativă. Arborii în zonă sunt puţin reprezentaţi în special din
cauza caracterului arid al zonei.
Fauna caracteristică zonei analizate este cea de stepă, bogată în rozătoare cum ar fi
şoarecele de câmp. Printre acestea se mai regăsesc specii precum iepurii de câmp, vulpi,
etc. Herpetofauna zonei este slab reprezentată datorită în special terenurilor agricole
intens cultivate. Cele mai reprezentative specii aparţin ordinului reptila. În ceea ce priveşte
nevertebratele, acestea sunt slab reprezentate, datorită agriculturii intensive din zonă,
precum şi a aplicărilor de produse fitosanitare pentru protejarea culturilor.
Amplasamentul analizat nu se suprapune cu nici o arie de protecţie avifaunistică şi
situri de interes comunitar, cele mai apropiate zone protejate conform legislaţiei în vigoare
sunt poziţionate la o distanţă considerabilă faţă de investiţia propusă.
Habitatele din zona
In zona de amplasament al centralelor eoliene pot fi întâlnite elemente ale
habitatelor caracteristice regiunii biogeografice de tip stepic.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 53
Fig Pozitionare parcuri fata de zonele protejate
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de
zonele protejate:
- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,
- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,
- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,
- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,
şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri
ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu
influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate
3.1.5 Relief
Relieful
Teritoriul administrativ al comunei CUDALBI este situat în partea centrală a
teritoriului judeţului Galaţi Unităţile geografice majore prezente pe teritoriul comunei sunt
Câmpia Covurluiului si Câmpia Romană. Câmpia Înaltă a Covurluiului - între pârâul Gerul
şi Prut, formată dintr-o asociere de câmpuri cu altitudini de 62 - 207 m. Se remarcă
prezenţa unor culmi separate de văi consecvente cu orientare nord-sud. O astfel o culme
este dealul Zăgancea, in partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei, la est de
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 54
Valea Rea; in aceasta zona cu altitudini medii de 140m sunt dispuse terenurile aferente
CEE-SPGB 10MW . Se mai pot aminti dealurile, Movila, Şendrea, Gologanu etc.
Figura– Harta unităţilor de relief
În ceea ce priveşte Câmpia Română, aceasta este reprezentată de Câmpia
Tecuciului (între Gerul şi Siret), cu altitudini de până la 100 m.
Categoria de teren dupa rugozitate – clasa II (iarna si primavara) cu Z0 = 0,05 m
si Zmin =2m , adica teren deschis, cu iarba (aratura) si/sau obstacole izolate cu inaltimea
de 2m si clasa III (vara si toamna) urmare a cresterii inaltimii culturilor, cu Z0 = 0,3 m
si Zmin =5m.
Orografia terenului este favorabilă construirii centralelor eoliene.
Lipsa pădurilor in zona ca si distanta mare fata de intravilan constituie un avantaj.
Comuna Băleni este situată în Câmpia înaltă a Covurluiului, aproximativ în partea
central-estica a judeţului Galaţi. Teritoriu comunei are un relief variat: zona de luncă, zona
de trecere de la luncă la câmpia înaltă şi zona de câmpie înaltă.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 55
3.1.6 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic
S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin
Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :
- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un
monument istoric la o distanta sub 1,5 km;
- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat
niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;
Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli
(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul
lui Athanarich.
Dintre acestea
- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)
si Valul lui Athanarich la cca 1870m) având cod LMI – GL – I – s – A – 02975.13,
sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor.
- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă
de 2650m)
- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o
distanţă de aproximativ 741m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB
10 MW
- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;
- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu
Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara
obtinerii avizului specific.
3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării planului de Urbanism
Zonal
Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică
problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată
pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a
proiectului.
Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei,
patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.
Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a
situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 56
probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale
mediului trebuie luat în considerare faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru
pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate,
pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte,
poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în
considerare că un plan urbanistic zonal, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor
problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace
urbanistice.
Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism
aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului
natural şi construit.
În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă,
aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,
peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUZ-ului analizat.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 57
Tabel - Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic Zonal
Factori de mediu
Aspect identificat Propuneri P.U.Z. Efecte în cazul
neimplementării propunerilor
Apă
� amplasamentul analizat nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare;
� în faza de organizare de şantier se vor amplasa WC-uri ecologice; � în faza de exploatare a parcului eolian nu se va utiliza apa; � în perioada de funcţionare nu vor rezulta ape uzate din funcţionarea parcului eolian;
� neimplementarea PUZ analizat nu va conduce la o degradarea a calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime.
Aer
� amplasamentul analizat se află în imediata vecinătate a DJ253; � în zona analizată nu sunt surse majore de poluare a aerului;
� prin PUZ se propune amplasarea a 3x5 (15) turbine eoliene; � principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
� Neimplementarea PUZ, nu va influenţa factorul de mediu aer.
Sol
� conform certificatelor de urbanism destinaţia terenului ce urmează a se implementa PUZ-ul este de teren arabil; � terenul se află în
extravilanul comunelor Baleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati.
� amenajarea/consolidarea drumurilor de exploatare aferente; � realizarea fundaţiilor şi a platformelor pentru ridicarea turbinelor eoliene; � realizarea unui punct de conexiune pentru fiecare parc eolian; � realizarea conexiunilor electrice subterane, de la fiecare parc până la staţia de transformare noua de 20/110KV.
� prin neimplementarea PUZ-ului analizat, drumurile de exploatare se vor degrada în urma traficului din zonă
Sănătatea populaţiei
� cele mai apropiate zone rezidenţiale se află la o distanţă considerabilă faţă de parcul eolian;
� fiind de generaţie nouă, undele electromagnitece generate de parcul eolian, nu vor influenţa negativ populaţia din zonă şi nici nu va bruia semnalul TV şi RADIO din zonă;
� neimplementarea planului, nu va influenţa în nici un fel sănătatea populaţiei din zonă.
Biodiversitate � amplasarea parcului
eolian se află poziţionat la distanţe semnificative faţă
� respectarea legislaţiei în vigoare privitor la protectia florei si faunei; � lucrari de reabilitare a zonei afectate.
� implementarea planului nu va influenţa biodiversitatea locală din zonă;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 58
Factori de mediu
Aspect identificat Propuneri P.U.Z. Efecte în cazul
neimplementării propunerilor
de cele mai apropiate zone protejate;
Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi
cultural
� pe teritoriul analizat de PUZ nu exista situri arheologice şi situri din repertoriul arheologic naţional. Cel mai apropiat sit fata de o turbina este la 741 m
� respectarea Legii 422 din 18 iulie/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată şi completată de Legea 259/2006;
neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel patrimoniul arhitectonic,
arheologic şi cultural;
Peisajul � zona analizată se încadrează într-un peisaj specific zonei de câmpie,
� prin PUZ se propune amplasarea a 15 turbine eoliene; � reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; � realizarea unui punct de conexiune pentru fiecare parc eolian; � construirea drumurior de acces către turbine; � reabilitarea drumurilor de exploatare existente;
� neimplementarea planului nu va influenţa în nici un fel factorul de mediu peisaj.
Zonare
teritorială
� PUZ se va desfăşura pe o suprafaţă de:
- CEE BE 10 MW:- 163.270 mp;
- CEE-SPGA 10 MW, 140.509 mp;
- CEE SPGB – 290.768 mp
Mediul social şi economic
� din punct de vedere industrial, comunele Baleni, Cudalbi si Suhurlui sunt slab dezvoltate, fără perspectivă de dezvoltare într-un scurt timp.
� reabilitarea drumurilor de exploatare din zonă; � crearea de locuri de muncă în perioada de construcţie şi operare; � utilizarea potentialului eolina al zonei;
� neimplementarea planului va diminuat dezvoltarea economică a zonei; � lipsa unor locuri de munca; � nepromovarea unor surse de energie alternativa.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 59
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ
SEMNIFICATIV
În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare
faptul ca un Plan Urbanistic Zonal creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea
zonei prin mijloace specifice.
Având în vedere suprafaţa terenului pe care se va interveni pentru realizarea
obiectivelor prevăzute în P.U.Z. se apreciază că impactul asupra mediului rezultat în urma
implementării proiectului de dezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediata
vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică
amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de montare propriu-
zisă a turbinelor precum şi lucrări pentru realizarea/modernizarea infrastructurii aferente.
Amplasamentul viitorului PUZ este într-o zonă arabilă. Terenul aferent planului analizat
este brăzdat de canale de irigaţie.
Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – BE 10MW este de 5800m fata
de intravilan Cudalbi si 4215m fata de intravilan Baleni
Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGA 10MW la intravilan
Cudalbi este de 5840 m.
Distantele aproximative măsurate in linie dreapta intre amplasamentul studiat CEE –
SPGB 10MW si cele mai importante puncte de interes din zonă sunt: intravilan Cudalbi
=8177m; intravilan Băleni = 3866m; intravilan Suhurlui=596m ;
Având în vedere distribuţia siturilor NATURA 2000 din zonă, cele mai apropiate situri
de protecţie specială avifaunistică şi situri de importanţă comunitară sunt localizate la o
distanţă de:
- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,
- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,
- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,
- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,
Nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri ale
patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu
influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 60
Elaboratorul raportului de mediu consideră că elementele ce trebuie luate în
considerare în cadrul evaluării strategice privind caracteristicile de mediu ale zonei posibil
afectate semnificativ de implementarea planului sunt reprezentate de factorii de mediu aer
apa si sol, şi ariile naturale protejate din vecinătatea planului.
4.1 Aerul
Calitatea aerului este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul reţelei de
monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare
a poluanţilor, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât şi de către celelalte
componente ale mediului.
Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este
”bună” deoarece nu sunt semnalate surse majore de poluare a aerului. Având în vedere
specificul localităţii, capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în
principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi
luate în consideraţie sunt:
� activităţile de creştere a păsărilor şi animalelor în gospodăriile populaţiei;
� arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid
de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);
� surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare
de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;
� depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan;
Zona de implementare a planului este situată într-o zonă preponderent agricolă,
impactul existent se datorează activităţilor agricole şi respectiv a utilajelor agricole utilizate
dar şi ca urmare a transportului realizat pe căile de comunicaţii existente: DJ253 şi a
drumurilor de exploatare agricole din zonă.
Prin urmare sursele de poluare a atmosferei cele mai reprezentative sunt constituite
din gazele arse provenite din traficul rutier realizat pe artera DJ253 adiacentă
amplasamentului.
Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,
zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 61
reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de
trecerea acestora pe drumurile de exploatare şi terenuri, în perioadele de lucrări agricole.
În perioada de execuţie/dezafectare a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au
impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe
de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse
petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale
mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate
lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie,
precum şi altor lucrări specifice.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând
de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura
temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea
continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte
surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii
diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale
de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:
Activitatea utilajelor de construcţie
Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de
la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi
construcţie.
Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,
respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe
poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe
care se desfăşoară aceste activităţi.
Poluanţii rezultaţi sunt:
� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea
motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 62
� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a
instalaţiilor.
Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea
conţin: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),
oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,
Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air
pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de
maşini-unelte se încadrează în următoarele valori:
Tabel Cantitatea de substanţe emise de utilajele de şantier
Nox CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km
Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138
g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9
Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor
respirabile. Particulele cu dimensiuni ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii
factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere
şi reparaţii ale utilajelor este redusă.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 63
Activitatea organizării de şantier
Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele
se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare
a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un
regim maxim de 10 ore/zi.
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în
perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer
datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii
aerului.
4.2 Solul
Din punct de vedere al calităţii solului în zona amplasamentului nu există suficiente date
care să ateste nivelul de poluare a solului. Surse de poluare a solului şi subsolului pe
perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare teren, construire-
montaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate
de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce
stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a
învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că
aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după
expirarea duratei de executie.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul
prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 64
� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale utilajelor
tehnologice;
� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi
a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul
îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi
refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie,
dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de
funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii
căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor
electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului
prevăzute în proiect.
Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care
însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei,
pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii
vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului
este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:
apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ,
pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând
închiderea partială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi
biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi
subsolului va avea o perioadă limitată în timp.
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului
de mediu sol pot fi: deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice
ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 65
4.3 Apa
Regiunea aparţine în totalitate bazinului hidrografic al Dunării. La nivelul comunei
reţeaua hidrografică este inexistentă fiind reprezentată doar de canale de irigaţii.
Calitatea apelor de suprafaţă din zonă este afectată în principal de evacuarea în
mediul natural a unor ape uzate menajere generate de nevoile igienico-sanitare a
locuitorilor din zonă, cu un conţinut de poluanţi relevanţi: nitriţi, detergenţi, materii în
suspensie. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate
activităţilor agricole şi de creştere a animalelor.
Calitatea apei subterane se încadrează în limitele de potabilitate stabilite de STAS
1342/91 cu depăşiri în ceea ce priveşte duritatea, clorurile, sulfaţii şi bicarbonaţii.
Coeficientul de filtraţie variază între 35-40 ml pe zi iar gradul de mineralizare este în jur de
1,0 g/l.
Principalele surse de producere a unor poluări cu caracter local a apelor de
suprafaţă şi subterane sunt reprezentate de:
� activităţile agrozootehnice desfăşurate în zonă, care pot fi generatoare de substanţe
organice, materii în suspensie, apa uzată cu încărcătură bacteriologică;
� administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi a pesticidelor utilizate în
agricultura poate determina antrenarea acestora în apele de precipitaţii;
� managementul defectuos al deşeurilor (depozite neorganizate de deşeuri);
� existenta closetelor de tip rural din gospodăriile individuale în gropi neizolate, fără
bazine vidanjabile, cu scurgeri rapide în pânza freatică;
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată
fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de
şantier/construcţie/dezafectare.
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare
al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada
amenajării/amplasării/dezafectării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona
şantierului a unor toalete ecologice.
În perioada de construcţie, apa potabilă va fi asigurată prin intermediul PET-urilor
îmbuteliate. În perioada de funcţionare a parului eolian nu se vor genera ape uzate. Pe
amplasament nu se vor realiza puţuri forate.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 66
4.4 Zgomot şi vibraţii
Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote,
din cauza sistemelor mecanice in mişcare, a desprinderii aerului de palele in rotire si a
trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, când se produce o comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ in special in zonele dens populate, sursele de zgomote
sunt foarte serios controlate de fabricanţii de turbine si se iau masuri tehnologice speciale
pentru fiecare sursa. Aşa se face ca in urma unor măsurători in natura, fabricanţii
dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiva.
Putem afirma insa ca turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea
fabricanţilor garantând ca la nivelul turbinelor zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte
109 dB, indiferent de tipul de reprezentare si timpul in care e făcută măsurarea. În ce
priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
Amenajările si dotările, ori masurile pentru protecţia împotriva zgomotului si
vibraţiilor
Nu sunt necesare si nu se preconizează masuri pentru protecţia împotriva
zgomotului si vibraţiilor, in afara celor luate prin proiectare, care a ţinut cont de amplasarea
la distante corespunzătoare fata de aşezările din imediata apropiere.
Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai
apropiat receptor protejat.
Nivelul presiunii sunetului la o distanta de 40 m de o turbina tipica este de 50-60 dB
(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul
scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanta de peste
300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confunda cu zgomotul produs de vânt. Parcul
de turbine eoliene este situat la o distanta de 600 m de localitatea cea mai
apropiata(Suhurlui).
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 67
Figura Nivelul maxim de zgomot emis de cele 15 turbinele eoliene
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 68
4.5 Biodiversitatea
Amplasamentul ales pentru implementarea planului propus nu se află în interiorul sau
în imediata vecinătate a unei arii naturale protejate, de aceea putem afirma că realizarea şi
funcţionarea parcurilor eoliene nu va genera impact negativ asupra factorului de mediu
biodiversitate.
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de
zonele protejate:
- 11 km fată de ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele,
- 11,5 km fata de ROSCI 0315 Lunca Chineja,
- 14 km faţă de ROSPA 0070 –Lunca Putului-Vlădeşti-Frumuşiţa,
- 22 km faţă de ROSCI 0105 – Pădurea Gârboavele,
şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi alte bunuri
ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, realizarea investiţiei nu
influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate
Fig.– Arii naturale protejate in vecinatatea planului
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 69
Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul
implicat
HABITATE, FLORĂ ŞI VEGETAŢIE
În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării
planului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele
identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează:
� terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale;
� habitate din lungul căilor de comunicaţie;
� tufărişuri.
Terenuri agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale
Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel
Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest
habitat este încadrat, având codul R8704 - Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare,
Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.
Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.
Suprafeţe: 500–600 ha.
Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T =
11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie
sudică, estică şi vesticã. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în
descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii.
Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două
straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,
Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea
calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina
foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum
aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de
briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.
Valoare conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago
major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 70
Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,
Sclerochloa dura.
Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum,
Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.
Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb
(Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa
(Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt
însotite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate
profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce se
creează în agroecosisteme.
Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un
ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind
considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei
sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe
suprafeţelor cultivate.
Printre speciile cele mai reprezentative întâlnite în zona analizată sunt: Atriplex patula
– (căpriţa), Ballota nigra - (cătuşa), Cichorium intybus - (cicoarea), Salsola kali - (ciurlan),
Xanthium strumarium - (holeră, cornuţi), Sorghum halepense - (costrei), Conium
maculatum - (cucuta), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), Arabidopsis thaliana -
(gâscariţă), Echinochloa crus-galli - (iarbă bărboasă), Portulaca oleracea - (iarbă grasă),
Euphorbia helioscopia - (laptele câinelui), Euphorbia virgata - (laptele cucului), Lactuca
saligna - (lăptucă), Echium vulgare - (iarba şarpelui), Chenopodium album - (loboda
porceasca), Verbascum phlomoides - (lumânărică), Papaver rhoeas - (mac sălbatic),
Centaurea diffusa - (mături), Setaria pumila - (mohor), Setaria verticillata - (mohor
agăţător), Delphinium orientale - (nemţişor), Hordeum murinum - (orzul şoarecilor),
Artemisia campestris - (pelin nemirositor), Rapistrum perene - (rapiţă), Eryngium
campestre - (scaiul dracului), Chenopodium album - (spanac sălbatic), Amaranthus
retroflexus - (ştir porcesc), Sonchus asper - (susai aspru), Cynodon dactylon - (pir gros),
Leonurus cardiaca - (talpa gâştei), Chenopodium botrys - (tămâiţă), Capsella bursa-
pastoris - (traista ciobanului), Polygonum aviculare - (troscot), Descurainia sophia -
(voinicica), Convolvulus arvensis - (volbură), etc.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 71
Speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile listate în
anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De
asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi
specialişti români.
De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi
eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau
edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată.
Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe terenurile
agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona analizată,
separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a lipsei
speciilor dominante.
Habitate din lungul căilor de comunicaţie – R8701
Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul drumului judeţean Dj253 şi a drumurilor
de exploatare din interiorul planului urbanistic zonal analizat.
Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul
şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova).
Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul
căilor de comunicaţii.
Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0–5,00C; P
= 450–1000 mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci:
pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor şi terasamentului căilor
ferate.
Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste
50–60 cm şi realizeazã o acoperire de 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt:
Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium
maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai
slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon,
Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris,
Cardaria draba.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 72
Valoare conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens,
Conium maculatum.
Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca,
Nepeta cataria.
Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis,
Daucus carota.
În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt
reprezentate prin: Achillea setacea - (coada şoricelului), Arctium tomentosum - (brusture),
Aristolochia clematitis – (cucubetica), Artemisia absinthium - (pelin), Ballota nigra -
(cătuşă), Brachypodium silvaticum - (obsigă, holub), Carduus hamulosus - (armirai
sălbatic), Chenopodium album - (loboda porceasca), Chrysanthemum corymbosum -
(năpraznic), Conium maculatum - (cucuta), Erysimum campestre - (scaiul dracului),
Festuca pseudovina - (păiuşul), Festuca valesiaca - (paius stepic), Onopordum acanthium
- (scai măgăresc), Papaver rhoeas - (mac roşu de câmp), Plantago major - (pătlagină
mare), Poa angustifolia - (firuţa), Polygonum aviculare - (troscot), Rubus caesius - (mur de
mirişte), Sambucus ebulus - (bozul), Sonchus arvensis - (susai), Taraxacum officinale -
(păpădie), Trifolium alpestre - (trifoi), Urtica dioica - (urzica mare), Vicia cracca -
(măzăriche), Xanthium italicum - (holeră, cornuţi), etc.
Tufărişuri
Arbuştii sunt, în general, rari în aria de proiect, aceştia regăsindu-se solitari, în special
la limita dintre terenurile agricole şi căile de comunicaţie.
Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit
pentru unele păsări, adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere. Speciile
caracteristice dominante sunt: Crataegus monogyna – (păducel), Rosa canina – (măceş),
Prunus spinosa – (porumbar).
Zona studiată, are evidenţia o vegetaţie ruderală abundentă, cu un grad scăzut din
punct de vedere al biodiversităţii, însă cu un grad crescut de regenerare.
Impactul planului analizat asupra habitatelor va fi nesemnificativ. Lucrările propuse prin
proiect (fundaţii şi platforme turbine, drumuri acces, reabilitare drumuri exploatare,
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 73
organizare de şantier, conexiune SEN) nu se vor executa în cadrul Ariilor naturale protejate
prin urmare nu produc un impact asupra habitatelor NATURA 2000.
Specii de fauna identificate în zona analizată
La nivelul zonei studiate biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate)
este specifică tipurilor de habitate identificate (tufărişuri, asociaţii ruderale, terenuri
agricole). Dintre nevertebrate cele mai multe specii identificate aparţin grupei insectelor, iar
dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată. Entomofauna prezentă
este specifică zonelor ruderale şi agricole a bioregiunii stepice.
Fauna de insecte a zonei nu este foarte bogată datorită agriculturii intensive şi a
utilizării produselor de uz fitosanitar folosite pentru combaterea atât a buruienilor cât şi
asupra dăunătorilor specifici culturilor agricole. Speciile de insecte sunt reprezentate de
populaţii de orthoptere (lăcuste, cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp.,
Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica,
calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens,
Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de
margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă cât şi pe platourile şi culmile
dealurilor limitrofe din zona analizată, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi
Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor), Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia
fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).
Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de
varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa
cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).
Structura faunistică a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din care
dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de reprezentanţii ord.
Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost până în prezent
evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din România.
Prin implementarea proiectului în zona studiată nu vor fi afectate speciile de
nevertebrate semnalate. Datorita prolificitătii speciilor identificate, mobilitatea mare a
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 74
acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de construcţie ce
se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.
Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:
Reptilele:– sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalată
specii precum Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşterul).
În zonă au mai fost observate alte mamifere neprotejate de legile din România şi
Europa, respectiv:
� Vulpes vulpes - vulpea – probabil cateva familii sau femele cu pui, au fost observate
în zona analizată în special pe terenurile zonele agricole, habitat ce oferă atât hrană cât şi
loc de odihnă şi reproducere – fac parte din Ord. Carnivora, Familia Canidae. Foarte des
întâlnită aproape în toate zonele tării, fiind o specie caracteristică zonei de stepă. La nivel
naţional efectivul speciei se menţine stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea
foarte mare a speciei în special în cautare de hrană, apreciem că impactul implemtării
planului în zona analizată nu va avea un impact negativ asupra speciei.
� Lepus europaeus – iepurele de câmp – face parte din Fam. Leporidae, ord.
Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în întreaga ţara, în toate zonele de câmpie
şi de deal. Exemplare izolate au fost semnalate pe terenurile agricole. Nu este inclusă în
nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri
speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a
implementării planului PUZ – Grup Parcuri Eoliene.
În urma vizitelor de teren în zona analizată nu au fost identificaţi indivizi sau galerii
aparţinând speciei Spermophilus citellus.
Chiropterele
Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda
de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în
fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Zona
reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost
identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Habitatele existente în zona
studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un număr redus de lilieci datorita
tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-
fungicide este foarte intens şi din acest motiv există o cantitate foarte redusă de hrană.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 75
Păsări
Având în vedere distanţele foarte mari fată de siturile de interes avifaunistic respectiv de
interes comunitar, în urma vizitelor de teren în cadrul planului urbanistic zonal analizat, au
fost semnalate specii comune, specifice terenurilor agricole. Speciile identificate în cadrul
zonei analizate sunt reprezentate prin: Corvus corax – corb, Corvus corone – cioară griva,
Corvus frucilegus - cioara de semănătura, Corvus monedula – stăncuta, Coturnix coturnix
– prepelita, Galerida cristata – ciocârlan, Hirundo rustica – rândunica, Parus major – pitigoi
mare, Passer domesticus - vrabie de casa, Passer montanus - vrabie de câmp, Pica pica –
cotofana, Streptopelia decaocta – gugustiuc, Sturnus vulgaris – graur, Sylvia communis -
silvie de câmpie, Columba livia domestica – porumbel domestic, etc
Speciile observate, au prezentat atât caracter de hrănire, cât şi de odihnă ori aflate în
pasaj, tranzitând arealul analizat.
Concluzii privind activitatea avifaunistică din zona analizată:
� suprafaţa destinată implementării planului nu se suprapune pe suprafeţele unor
ariilor de importanţă avifaunistică SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv
protecţia păsărilor;
� aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă, specii
cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi ascendenţi;
� nu au fost semnalate stoluri ale speciilor de păsări existente în aria protejata
ROSPA 0070 respectiv 0071 care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de
hrănire şi loc de cuibărit.
� datorita lipsei habitatelor de hrănire şi cuibărire în pericentru destinat realizării
planului, probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu valoare mare de
conservare care cuibăresc în ROSPA0070 şi ROSPA 0071 este nulă;
� pe amplasamentul destinat implementării planului nu au fost întâlnite habitate
naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă medie, mare sau foarte mare
în zona de impact;
Este de mentionat faptul ca planul propus nu constituie bariera în calea migraţiei
păsărilor nefiind amplasat pe culoarele majore de migratie.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 76
Ecologia speciilor prezente în aria naturala protejata ROSPA 0070 şi ROSPA 0071 si
studiile realizate de către specialişti asupra înăltimii de zbor pentru aceste specii s-a fost
constatat ca acestea utilizează culoare de zbor la peste 300 de metri înăltime, aceasta
variind in funcţie de condiţiile meteorologice şi distanţa faţă de locul de plecare respectiv
de sosire. Pentru flora prezenta prin implementare variantei prezentate de plan, fundaţiile,
platformele şi căile de acces din perimetru nu disturbă şi nu ocupă suprafeţe a unor
habitate de interes conservativ.
4.6 Mediul social şi economic
Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunelor Baleni,
Cudalbi si Suhurlui, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale,
impunându-se eliminarea sau ameliorarea acestora. Prin implementarea planului propus,
se va evidenţia o creştere a mediului social şi economic atât al populaţiei din zonă cât şi a
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 77
consiliilor locale, prin crearea de noi locuri de muncă, prin colectarea de taxe şi impozite la
bugetul local.
4.7 Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural
S- a realizat o evaluare teoretica a zonei din punct de vedere arheologic prin
Universitatea de Istorie „ Alexandru Ioan Cuza „ din Iasi rezultând ca :
- In Lista Monumentelor istorice 2010 –jud. Galati, nu este inregistrat nici un
monument istoric la o distanta sub 1,5 km;
- In Repertoriul Arheologic National RAN (http://ran.cimec.ro) nu este înregistrat
niciun sit arheologic la o distanta sub 1,5 km ;
Singurele monumente arheologice in apropierea zonei studiate sunt 3 tumuli
(movile) funerari, cu diametrul cuprins între 40 si 50 m iar înăltimea între 2 si 2,5 m si Valul
lui Athanarich.
Dintre acestea
- Movila Dabaril se află mai aproape de CEE – BE 10 MW (la o distanţă de 1260m)
si Valul lui Athanarich la cca 1870m) având cod LMI – GL – I – s – A – 02975.13,
sit ce datează din sec. II - IV p. Chr. Epoca migraţiilor.
- Movila Moara Drăgăicii se află mai aproape de CEE – SPGA 10 MW(la o distanţă
de 2650m)
- pe raza comunelor Cudalbi, Băleni si Suhurlui figurează Valul lui Athanarich – la o
distanţă de aproximativ 741 m faţă de cea mai apropiată turbină din CEE – SPGB
10 MW
- Movila Drăgăicii se află la o distanţă de 3590m de zona CEE – SPGB 10 MW;
- movila Zagancea nu a putut fi identificata in zona indicata de Brudiu
Societatea va înainta către Direcţia de Cultura Galaţi documentaţia necesara
obtinerii avizului specific.
Conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 422 din 2001 *** Republicată privind
protejarea monumentelor istorice), art. 59 prevede: până la instituirea zonei de protecţie a
fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată
cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara
localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. Având
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 78
în vedere distanţele impuse de legislaţia în vigoare, şi distanţele dintre cele mai apropiate
turbine şi siturile evidenţiate, implementarea PUZ nu va influenţă negativ zonele
arheologice.
4.8 Peisajul
Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al
stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la
centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în
gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când
numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o problemă.
Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului
cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona, a suprafeţei mari de
răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale.
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului analizat îl constituie
modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al
terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o
persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra
implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie
pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ, INCLUSIV ÎN
PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ
SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ
AVIFAUNISTICĂ ŞI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE
Problemele de mediu existente relevante pentru zona PUZ – GRUP PARCURI
EOLIENE au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au
prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară
a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.
Referitor la selectarea factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru prezentul
PUZ, în raport cu cei prevăzuţi în HG nr. 1076/2004 se fac următoarele precizări:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 79
� factorii climatici reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece aria de
aplicare a acestuia este mult prea redusă pentru ca propunerile planului să aibă
vreo influenţă asupra climei din zonă;
� valorile materiale reprezintă un aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece
amplasamentul PUZ nu dispune de resurse materiale;
� patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic reprezintă un
aspect fără relevanţă pentru plan, deoarece acestea nu vor fi influenţate de
implementarea planului, lucrările de construcţie realizându-se în afara peremitrelor
de protecţie impuse de legislaţia în vigoare;
� ariile naturale protejate din judeţul Galati nu prezintă o problema de mediu în
implementarea PUZ- ului in teritoriul administrativ al comunelor Cudalbi, Baleni si
Suhurlui datorită distantelor relativ mari fata de proiect şi lipsa in zona a rutelor de
migrare pentru păsări.
Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunelor este
apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului,
solului, fondului forestier.
Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se
seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.
Pe teritoriul comunelor nu sunt întâlnite arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi
nici siturile de importanţă comunitară (SCI).
6. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,
COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea
formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat
prin evaluarea „PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE”, comuna Baleni, judeţul Galati, ce face
obiectul planului analizat, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.
Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai
puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt
necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt
denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 80
realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori,
indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea
rezultatelor unei evaluări de mediu.
6.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel internaţional
Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului
comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii
Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune
asupra mediului începute în 1973.
Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de
protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,
respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.
Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat
membru care nu a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime
a acestora.
De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa
fie rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al
şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru
comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special
a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor
naturale. Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii
Europene.
6.2. Obiective de mediu naţionale şi comunitare, ţinte şi indicatori
Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale
UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în
considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de
Acţiune pentru Mediu al judeţului Galati şi, respectiv, prin Planul Regional de Acţiune
pentru Mediu al Regiunii S-E.
Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional se regăsesc în: OUG
195/2005; Ordin.nr. 135/76/84/1284; Ord.863/2002; OUG 152/2005; Ord.117/2006; HG
128/2002 modificată prin HG 268/2005; HG 856/2002; HG 1470/2004; Ord.219/2002;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 81
NTPA 001/002/2005; Ord. 462/1993; Ord.592/2002; HG 140/2008; L 655/2001 etc, cu
modificăle şi completările ulterioare pentru legislaţia mai sus menţionată.
Obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel internaţional (UE) au fost transpuse
în legislaţia românească. La elaborarea PUZ s-a ţinut cont de toate prevederile legislative
privind protecţia mediului.
În cazul PUZ-ului analizat, ţintele constituite, de fapt, prevederile proiectului privind
reducerea impactului social şi de mediu, respectiv, măsurile prevăzute în planurile de
management social şi de mediu. Deoarece în cazul planului supus evaluării de mediu,
măsurile pentru reducerea impactului asupra fiecărui factor/aspect de mediu (conform
planurilor de management social şi de mediu asociate proiectului), constituind ţinte pentru
atingerea obiectivelor de mediu, s-a decis ca obiectivele să fie clasificate şi prezentate în
două categorii:
� obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,
comunitar sau internaţional;
� obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,
derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.
Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă si este, teoretic,
inepuizabilă, pe termen mediu si lung, iar costurile sale sunt influentate în special de
valoarea investitiilor (în scădere, datorită efectului de producere în masă), în conditiile în
care pretul combustibililor fosili creste. Sursele regenerabile de energie asigură totodată
cresterea securitătii în alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice.
În contextul actual, caracterizat de cresterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei prin arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependentei de acesti combustibili. Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre solutiile larg
acceptate la nivel mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea
resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformulează si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze
cu efect de seră. Functionarea centralelor eoliene nu generează deseuri. În literatura de
specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente se face cu costuri unitare
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 82
reduse. Costul energiei electrice produsă în Centralele eoliene moderne a scăzut
substantial în ultimii ani, ajungând în unele tări să fie chiar mai mic decât în cazul energiei
generate din combustibili fosili, chiar si dacă nu se iau în considerare externalitătile
negative inerente utilizării combustibililor conventionali.
Ţintele şi indicatorii identificaţi pentru fiecare obiectiv de mediu la nivel local si regional,
respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare se prezintă în tabelul
de mai jos:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 83
Tabel - Obiective, ţinte şi indicatori
Factor/aspect de mediu
Obiective strategice de mediu
Obiective specifice de mediu
Ţinte Indicatori
Apa
Reducerea impactului datorat evacuării apelor uzate menajere. Evitarea poluarii la un nivel care produce impact semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane
Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi în apele reziduale
Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 002/2002
pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, etc.
Aer
Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili
Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, mobile)
Managementul eficient pentru toate etapele planului cu respectarea prevederilor: STAS 12574/87, Ordin 592/2002
Emisii poluanţi specifici NOx, SOx, Pulberi, CO, mirosuri, etc.
Sol/ Utilizarea terenului
Limitarea impactului negativ asupra solului
Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor desfăşurate în etapele de implementare ale planului.
Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ,Ordin 344/2004 cu modificările şi completările ulterioare, HG 1403/2007
Indicatori de observaţie a calităţii solului: pH, hidrocarburi, etc.
Managementul deşeurilor
Respectarea legislaţiei privind colectarea, depozitarea şi predarea deşeurilor
Colectarea şi depozitarea deşeurilor în conformitate cu prevederile legale
Implementarea obiectivelor privind modul de gestionare a deşeurilor, precum şi reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare, HG 349/2005 cu modificările şi completările ulterioare, HG 1037/2010
Tipuri deşeuri conform HG 856/2002 Cantităţi deşeuri
Zgomotul şi vibraţiile
Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de
Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică Protejarea receptorilor
Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii H.G. 321/2005 - republicată, H.G.
674/2007, STAS 10009 – 88
Nivel zgomot: Limita incintei < 65 dB Zone de locuit < 50 dB
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 84
Factor/aspect de mediu
Obiective strategice de mediu
Obiective specifice de mediu
Ţinte Indicatori
vibraţii sensibili la vibraţii
Biodiversitatea zonei
Limitarea impactului asupra
biodiversitătii locale
Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea
ecologica a zonei afectate
Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. Directiva 2009/147/EC privind privind conservarea pasarilor salbatice. Reteaua ecologica europeana de zone speciale de conservare Natura 2000.
Specii si habitate posibil afectate.
Populatia Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei
Locuri de munca pentru populatia din zona Dezvoltarea economica a zonei
Limitarea somajului in zona; Cresterea economica a zonei
Numar locuri de munca nou create Venituri dobandite
Peisajul Minimizarea impactului asupra peisajului
Corelarea lucrarilor de montaj si functionare Respectareaprogramelor de mediu
Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de montaj si functionare
Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de montaj si functionare
Factorii climatici
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
Reducerea emisiilor de CO2
Folosirea echipamentelor moderne care au consum scazut de carburanti si emisii scazute de noxe
Implementarea proiectului care face obiectul acestui PUZ, in sine presupune scaderea CO2 prin folosirea energiilor verzi
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 85
Prin evaluarea implementarii acestui PUZ se tine cont de modul in care aceste obiective
de mediu au fost utilizate la elaborarea planului, se evidentiaza deasemenea si prin elaborarea
planurilor de monitorizare a factorilor de mediu si a biodiversitatii locale in perioadele dinaintea
constructiei, in faza de montaj si in perioada de functionare.
Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă, deasemenea, si cu următoarele Planuri şi
Programe naţionale de protecţia mediului:
� POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte integrantă a
Planului Naţional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3” Protejarea şi
îmbunătăţirea calităţii mediului”. Prin promovarea unei ENERGII VERZI, acesta
raspunde la unul din principalele obiective de protectia mediului stabilite prin POS
Mediu.
� Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea proiectelor necesare dezvoltării
infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul principal al Strategiei
energetice îl constituie promovarea unor proiecte de investiţii prin care o parte din
energia necesară să fie produsă local. Resursele energetice principale vizate sunt
producţia agricolă (din care se poate produce biodisel şi bioetanol), biomasa (care
poate produce biogaz ca energie primară şi de aici curent electric şi energie termică),
energia eoliană şi energia solară. Prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie – republicată, pentru
promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile Directivei 2001/77/CE, ţinta
naţională pentru 2015 este 35% ponderea E-SRE din consumul intern brut de energie
electrică al României.
În anul 2007, E-SRE a reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia
Centralelor hidro mari; 5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai
mare parte a energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în
prezent în domeniul hidroenergetic.
6.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului
Pentru indeplinirea obiectivelor de protectie a mediului stabilite la nivel national sau
international, amintite deja, titularul Planulul Urbanistic Zonal au ales ca amplasament
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 86
extravilanul localitatilor Baleni, Cudalbi si Suhurlui. Perimetrul amplasamentului nu se
suprapune peste arii naturale de interes comunitar sau avifaunistic.
Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor, producatorii au luat
masuri de atenuare, astfel incat limita maxima superioara garantata la distanta de 40 m este
de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu
zgomotul produs de vant. Avand in vedere distanta zonei PUZ faţă de cea mai apropiată
locuinţă (peste 500 m fata de cea mai apropiata locuinta din comuna Suhurlui) se
preconizeaza ca nivelul zgomotului se va incadra in limitele impuse prin STAS 10009.
Ca urmare, implementarea planului în această zonă nu prezintă efecte negative asupra
biodiversităţii locale, şi îndeplineşte obiectivele de protecţie a mediului înconjurător,
încadrându-se în principiile dezvoltării durabile.
7. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,
FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL
ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI
7.1. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului
Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului
determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe
constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea
planului.
În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai
relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial
semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.
Pentru a evalua impactul asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante s-au stabilit,
pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în
principal, a impactului semnificativ.
În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului,
stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru, constituit cu ocazia analizei PUZ-
ului.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 87
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ
asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere. Impactul
semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau
intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive asupra unui factor sensibil de mediu.
Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe
termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.
În vederea evaluării impactului activităţilor proiectului ce face obiectul PUZ-ului, s-au
stabilit şase categorii de impact. Evaluarea impactului s-a făcut pentru toţi factorii/aspectele de
mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat.
Evaluarea şi predicţia impactului au fost efectuate pe baza modelelor şi metodelor expert.
Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor
de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu
prezentate în Capitolul 5. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au
fost stabilite cu respectarea acestui principiu.
Tabelul Categoriile de impact sunt descrise în tabelul prezentat mai jos.
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau
fără efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ţinând cont de următoarele etape de
desfăşurare a proiectului:
� etapa de construire-montaj;
� etapa de exploatare/funcţionare;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 88
Pentru executarea construcţiilor se vor folosii materiale care să respecte normele în
vigoare privind sănătatea şi securitatea muncii, PSI, protecţia mediului şi siguranţa în
construcţii.
Regimul privind amplasarea construcţiilor şi desfăşurarea activităţilor viitoare îndeplinesc
următoarele funcţiuni propuse:
� turbinele vor fi amplasate respectând distanţa de siguranţă între ele, cu folosirea
eficientă a terenului şi obţinerea cantităţii optime de energie electrică ce poate fi
produsă prin funcţionarea parcului respectiv;
� se vor respecta zonele de protecţie din zonă pentru prevenirea unor potenţiale
daune produse bunurilor altor titulari;
� poziţionarea turbinelor se va face astfel, ca raza de rotaţie a palelor să nu afecteze
alte terenuri, asigurându-se distanţarea turbinelor faţă de limitele de proprietate;
� racordul electric se va realiza în baza unui proiect elaborat de un proiectant
autorizat;
� amenajările propuse nu vor produce modificări ale scurgerilor torenţiale;
7.2. Potentialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale,
economice
7.2.1 Impactul asupra solul şi subsolul
Structura solului de pe amplasamentul planului propus, pe care se montează turbinele
eoliene a fost prezentată anterior.
Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie, respectiv:
� Nivelul I - surse de poluare permanente;
� Nivelul II - surse potenţiale de poluare;
� Nivelul III - surse de poluare indirecte:
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare
teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj.
� emisii rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii şi depuse pe sol.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 89
Potenţialele efecte semnificative asupra solului în perioada de construcţie se manifestă fie
direct, fie indirect, prin intermediul mediilor de dispersie.
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de construcţie a
lucrărilor sunt:
� poluarea chimică, prin conţinutul de substanţe toxice din pulberile depuse pe sol;
� modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer;
� modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.
Tipurile de poluare menţionate mai sus pot determina modificarea următoarelor
caracteristici ale solului:
� modificări ale pH-ului solului;
� impurificarea solului cu metale grele şi hidrocarburi, local în zona amplasamentului
unde se realizează lucrările sau a celor riverane;
� degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii solului.
Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea normală a
acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general activităţile de producţie
care pot genera una din degradările menţionate anterior. Sursele de poluare şi agenţii poluanţi
ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:
� Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte şi excavarea acestora;
� Poluarea produsă în acest caz este datorata unor dereglări de formă care pot duce la
inundaţii şi alunecări de teren;
� Hidrocarburile, care sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la
transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol
determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.
În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate intervenii şi prin
compactare, eroziune, sărăturare,acidifiere şi excesul de apă.
Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două etape distincte:
� Etapa de realizare de implementare a proiectului;
� Etapa de utilizare pentru producerea energiei electrice
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 90
În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul propus, planul
prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este
minimă.
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de
materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deseuri care rezulta din
aceste activitati.
In acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil, ca si
personalul executant necesar. Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus
implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare de
materiale, precum si o concentrare de efective umane.
Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de implementare a proiectului, poluarea
solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii.
În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide
utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei
fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în
perioada de construcţie se pot utiliza cantitati mari de produse petroliere sub formă de
combustibil lichid şi ulei.
Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin
excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene,
pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de
acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de
construcţie- montaj.
În etapa I, de construcţii- montaj, în organizarea de şantier se vor utiliza decât construcţii
uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii şi a unor echipamente şi
unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru nevoi igienico - sanitare se vor utiliza toalete
ecologice.
Această tehnologie coraborată cu montarea secvenţială a turbinelor din parcul eolian (un
număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii
poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.
Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice exploatării
proiectului se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 91
mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate
la întreţinerea Instalaţiei.
In perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de
sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o
serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:
� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale
utilajelor tehnologice;
� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
� limitarea zonei de contaminare potenţială a solului în perioada de
construcţie/montaj;
� evacuarea corespunzătoare a apelor uzate/menajere;
� managementul deseurilor rezultate
� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi
a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficirii vor amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii
părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 4 m, precum şi refacerea
infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi
întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii
căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor
electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului
prevăzute în proiect.
Surse de poluare a subsolului se manifesta mai ales în perioada de construcţie,
acţiunile produse asupra subsolului sunt temporare. De asemenea, vor exista suprafeţe de
teren ocupate definitiv prin realizarea fundaţiei pilonilor centralei eoliene, a drumurilor de acces
si a platformelor de operare macarale.
Principalele efecte asupra structurii si caracteristicilor fizice si chimice ale subsolului se pot
manifesta prin:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 92
� degradarea fizică a solului şi subsolului pe arii adiacente obiectivelor analizate; se
apreciază o perioadă scurtă de reversibilitate după terminarea lucrărilor şi refacerea
acestor arii;
� perturbarea structurii geologice prin realizarea unor lucrări de excavaţii pentru
fundatii şi platforme;
� deversări accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru – posibilitate
relativ redusă în condiţiile respectării măsurilor pentru protecţia mediului;
� surpări de maluri, eroziuni datorate neprotejării corespunzătoare a lucrărilor de
excavaţii realizate;
� activarea unor surse de poluare subterane prin inducerea modificărilor asupra
regimului apelor subterane din zonele excavate.
Poluarea chimică a subsolului poate fi generată de:
� depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din
activităţile de construcţii: depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor
rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor
subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele de
precipitaţii;
� depunerea pulberilor şi gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a
utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale urmate de infiltrarea în
subteran;
� scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe
chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării sau stocării acestora.
În concluzie, activităţile desfăşurate în perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, au un
impact direct redus asupra poluării chimice a solului, manifestat prin posibile pierderi
accidentale de carburanţi şi/sau materiale de construcţie pe sol.
Impactul imediat datorat lucrărilor de execuţie, respectiv deplasări de utilaje, excavări de
suprafaţă (pentru păstrarea solului superficial cu vegetaţia aferentă), excavări de adâncime,
amenajări fundaţii, realizare fundaţii, decopertări, reinstalarea vegetaţiei decopertate/excavate,
etc., asupra solului, va fi un impact local şi temporar. El nu se va manifesta pe întreg arealul
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 93
destinat parcului eolian, ci zonal, temporar şi punctiform şi nu pe toată perioada de execuţie a
lucrărilor de construcţii montaj.
În perioada de exploatare lucrările proiectate nu au un impact negativ asupra solului şi
subsolului, ci dimpotrivă, un impact pozitiv prin stoparea eroziunilor si a limitării efectelor de
producere a viiturilor prin amenajarea amplasamentului.
7.2.2. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane
Amplasamentul planului cuprinde corpuri de apă de suprafaţă (canale irigaţii/desecare),
nivelul acestora fiind influenţate într-o măsură foarte mare în perioada precipitaţiilor
abundente.
Din analiza datelor de pe amplasament şi hidrologia zonei rezultă că apele de suprafata se
rezuma la cele două pâraie Suhurlui şi Gologanu, iar pânza de apă subterană, este cantonata
la adâncimea de peste 20 m. cursurile celor două pâraie nu vor fi afectate de lucrările propuse
prin prezentul PUZ.
Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea
impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea
personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în
construcţie.
În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie proiectate, potenţialele surse de poluare
pentru factorul de mediu apă subterană şi într-o măsură foarte redusă pentru apa de suprafaţă
reprezentata de canalele de irigaţie/desecare, pot fi reprezentate de:
� pierderi accidentale de carburanţi de la utilajele folosite la execuţia lucrărilor;
� pierderi accidentale de materiale folosite în execuţia lucrărilor (în principal
turnarea platformelor şi fundaţiilor).
Aceste cantităţi de poluanţi (ciment) nu apar în cazul utilizării de betoane prefabricate.
Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi aprovizionată
imbuteliata.
Potenţialele efecte semnificative in perioada de implementare a planului asupra apelor pot
aparea prin pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces
şi punctual, la frontul de lucru construit în jurul fundaţiei fiecărui stâlp.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 94
Implementarea planului nu va genera un impact negativ asupra corpurilor de apă existente
în zona PUZ, deoarece aceste lucrări sunt desfăsurate în afara acestor zone.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică
utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului
tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apare pe amplasament sunt
rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona canalelor de irigaţie/desecare existente
pe amplasament. În perioada de exploatare nu există efecte semnificative asupra apelor de
suprafaţă şi subterane.
7.2.3. Impactul asupra aerului atmosferic
Sursele de poluare atmosferică estimate la implementarea planului PUZ in locaţia situată
în extravilanul comunelor Bakleni, Cudalbi si Suhurlui, judeţul Galati sunt reprezentate de:
� sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu motoare cu
ardere internă ce funcţionează pe motorină sau benzina;
� surse fixe - Activitatea de şantier propriu – zisă din perioada de execuţie:
Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de
construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează
motoare cu ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile.
Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate numai în timpul perioadei de
şantier, de către utilajele existente pe amplasament (basculante, betoniere, excavatoare,
macarale etc).
Emisiile de substanţe poluante în aer pot fi grupate în emisii specifice arderii carburanţilor
în motoare (NOX, CO, COV, SO2, CH4, pulberi/PM, etc.) şi emisii specifice circulaţiei auto şi
activităţii utilajelor (pulberi în suspensie şi sedimentabile).
Cantităţile de poluanţi emişi sub forma de gaze de esapament în atmosferă de la utilaje
depind, în principal, de următorii factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 95
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea
specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este
redusă.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor
de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor
lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,
depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura
temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea
continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse
nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se
realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan.
Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim 2-4 poziţii de montaj simultan. Această
abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare. Poluarea
dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de
construcţii - montaj se face la distanţă fata de zonele locuite .
Prognozarea poluării aerului
Având în vedere următoarele aspecte ale:
� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;
� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local manifestându-
se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi redus.
În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale
emisii semnificative de poluanţi ai aerului.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 96
7.2.4. Impactul produs de zgomot şi vibraţii
Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru proiectul
propus, respectiv în perioada de realizare a construcţiei proiectului şi în perioada de
desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.
Perioada de executie
Activităţile de construcţie si amenajare a terenului, sunt lucrări de construcţii montaj şi
sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de observare:
� zgomot la sursa;
� zgomot în câmp apropiat;
� zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile
meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de
utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în
construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind
nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A)
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A)
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A)
� basculante Lw ≈ 107 dB(A)
Zgomotele generate de activitatea de amenajare teren si construcţii –montaj a turbinelor
eoliene sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea investiţiei. Aceste
zgomote pot atinge nivelul de 100÷110dB, dat fiind că se lucrează cu utilaje grele ce
funcţionează cu motoare termice de mare putere.
Pentru aceste activitati sursa si intensitatea zgomotului produs este limitată în timp,
efectul acesteia asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra biodiversitatii locale poate
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 97
fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zonele locuite din vecinătatea zonei PUZ
face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.
Pentru perioada de funcţionare a proiectului, sursele de zgomot generate de:
� funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;
� funcţionarea generatorului electric;
� funcţionarea palelor turbinelor eoliene.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.
La viteze ale vântului în jurul valorii de 10 m/s şi peste, în general devine o problemă
nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece
sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.
Tabel Variaţia intensităţii sunetului produs de o turbină eoliană
de 2MW în funcţie de viteza vântului
Caracteristici de măsurare
Viteză vânt Nivel intensitate sonoră
(dB(A))
Cota +10 m teren Înălţime turn max. 120
m Densitate aer 1,225
kg/m3
7 m/s 100 dB(A) 5 m/s 102,8 dB(A)
10 m/s 106,5 dB(A)
95% din puterea
nominala 106,5 dB(A)
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-
se o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.
Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de
parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).
Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi
zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului
nu produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 98
Tabel - Volumul de decibeli emişi la diferite distanţe faţă o turbina eoliana
De menţionat că cele mai apropiate zone locuibile sunt amplasate la o distanţă destul de
însemnată faţă de parcul eolian ce se va realiza (aproximativ 500 metri faţă de cele mai
apropiate zone locuibile). Din datele obţinute se poate concluziona că funcţionarea parcului
eolian nu va polua fonic zonele învecinate.
Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii de
turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei superioare a
zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor
garantează o presiune acustica de maxim 110 dB(A).
Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi
zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea planului
propus, nu produce un impact negativ asupra factorilor de mediu şi confortului uman.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 99
7.2.5. Impactul asupra biodoversitatii locale
În vederea implementarii planului sunt necesae o serie de activitati ce preupun:
amenajarea terenului, activitatii de constructie, de realizare a conexiunilor electrice, a
drumurilor de acces si de trasare si punerea pe pozite a cablurilor electrice. Aceste activitati
sunt cele care vor avea efecte asupra mediului.
Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de
efecte:
� modificarea suprafeţelor agricole de pe amplasament;
� modificări ale populaţiilor de flora, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar
sau a unor specii cu regenerare dificilă;
Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului
destinat implementarii planului putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape:
faza de constructie şi faza de functionare.
Impactul prognozat în faza de constructie
Flora
Habitatele semnalate în aria de impelentare a PUZ au o compoziţie floristică slabă din
punct de vedere al protecţiei mediului, cu un grad de regenerare foarte mare. Speciile
semnalate la nivelul PUZ nu sunt reprezentative la nivel local, national si international. Nu se
prognozeaza un impact semnificativ asupra indivizilor speciilor prezente, acestea avand
capacitate de regenerare mare.
Lucrarile efectuate pentru constructia parculuilui eolian si a infrastructurii necesare nu vor
afecta vegetatia acvatica prezenta In lungul canalelor de irigaţie/desecare.
Fauna
Nevertebrate
În faza de pregatire a terenului, de constructie a drumurilor de acces, fundatii si
platforme turbine eoliene precum si santuri conexiuni electrice se va înregistra un impact
negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin
lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi identificat doar in
suprafeţele reprezentate de fundaţii, platforme, si drumuri de acces, fiind compensate de
limitarea suprafetei de lucru si modul de realizare în etape pe trepte succesive.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 100
Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă
redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu
sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la
nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de
biodiversitate.
Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate
la o distanţă mai mare, este efectul zgomotului produs doar in perioada de constructie, efect
minor ce va fi tempoarar.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
Vertebrate - Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza
următorul impact:
� Amfibieni şi reptile
Impactul negativ direct
Speciile de amfibieni şi reptile a căror prezenţă în vegetaţia din zona de studiu sunt strâns
legate de zonele umede: zona de mal a canalelor de irigaţie si canalele de desecare. Aceste
specii se vor refugia odată cu începerea lucrarilor de executie, fiind afectate de zgomot, de
vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren speciile
de amfibieni şi reptile identificate aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu
necesită acţiuni de relocare.
Tot în timpul fazei de constructie poate apărea accidental mortalitatea directă a
amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub
grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare
inundate determinând moartea ouălor şi puietului).
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o migrare speciilor reptile şi amfibieni
către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi reproducere,
numite habitate „receptori” datorita lucrărilor de implementare a planului propus şi a zgomotului
şi vibratiilor produse de lucrarile executate.
Populaţiile de broasca mica de lac şi broasca mare de lac se dezvolta de-a lungul
canalelor de irigaţîe/desecare, în afara zonelor vizate de activităţile de construcţie şi montaj,
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 101
respectiv a celor de amenajare / consolidare a căilor de acces. Ca urmare, considerăm că
impactul planului propus asupra amfibienilor este nesemnificativ.
În ceea ce priveşte efectul zgomotului asupra vertebratelor si nevertebratelor, având în
vedere că speciile prezente sunt comune cu mobilitate mare, auzul reprezentand simţul
principal pe care se bazează speciile prezente în orientarea in zonele cu puternic impact
antropic, prognozam că impactul zgomotului generat de realizarea infrastructurii si transport in
cadrul planului este nesemnificativ.
� Păsări
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona
de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma lucrarilor de implementare a planului.
Impactul negativ direct prognozat în faza de constructie este datorat în special deranjării
posibililor indivizi ce pot poposi în zona datorita zgomotului şi vibratiilor produse.
Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv in amplasamentul proiectului,
şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile de păsări
nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau naţional.
Impactul pozitiv indirect având în vedere dispunerea turbinelor eoliene, distanţă mare
dintre parcuri, lucrările agricole din zonă, cât şi distanţă mare faţă de zonele protejate estiman
ca impactul implementării planului analizat nu va avea efecte negative asupra afifaunei din
zona analizată.
Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune a
turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.
Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă viteza
de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.
Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor. În
timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi barza albă şi
şoricar comun. Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de
exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o
barză străbate volumul dislocat de rotor.
Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în arealul analizat, acestea
zburând de obicei în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 200 m şi datorită faptului că riscul
de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei,
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 102
lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi
nesemnificativ.
Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special
schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul
migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.
În urma vizitelor de amplasament s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la altitudini
considerabil mai mari decât înaltimea turbinelor. Totuşi, amplasamentele ar putea dezvolta un
potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivală şi
autumnală).
De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus datorită
particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de speciile
semnalate:
� amplasarea obiectivelor proiectului propus pe terenuri neimportate din punct de vedere
al odihnei şi hranei speciilor migratoare – în perioada migraţiei de primăvară, lucrările
agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca amplasamentul analizat unul
neatractiv pentru posibilile speciile de păsări aflate în pasaj, acelaşi lucru semnalându-
se şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi pregătirea terenurilor pentru lucrările
agricole specifice – arat, discuit, semănat).
Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara datorită
neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita altitudinii înalte de
zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona.
� Mamifere
Impact negativ direct
Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepure, rozătoare au o mobilitate mare şi vor
părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care
conţin acelaşi tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul
asupra populaţiilor de mamifere existente.
Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi reproducere dar
în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice pentru colonizarea si hranirea
populaţiilor de lilieci.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 103
În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apariţia
de gropi, canale, şanţuri neacoperite ce pot produce captivitatea accidentala precum şi prin
atitudinea negativă a lucrătorilor.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
Concluzii
In zona de implementare a planului, efectele directe şi indirecte cu impact potenţial
asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat
pe perioada constructiei prin activitatile desfasurate, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă
durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile speciilor prezente.
Impactul prognozat în faza de exploatare
Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea fundatiilor, drumurilor de
exploatare si sistematizarea terenului. Treptat în fazele succesionale de refacere a zonelor
afectate vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona reabilitata, acoperind-o. Se vor instala
într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se vor reface,
daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.
Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei
decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact il poate consta refacerea
vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în
vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei considerăm că acest impact
va fi foarte limitat s-au chiar nesemnificativ, speciile prezente semnalate au de asemeni
capacitate de regenerare mare.
Efecte cumulative ale planurilor/proiectelor propuse in zona asupra biodiveritatii
Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce genereaza un impact asupra
biodiversitatii locale sunt legate de:
� păşunatul în vecinătatea planului;
� turism si agrement desfăşurat zona canalelor de irigaţie/desecare;
� practicarea unei agriculturi intensive în zona de implementare PUZ;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 104
7.2.5. Impactul produs asupra peisajului
Turbinele eoliene constituie principalul factor determinat asupra schimbarii peisajului,
astfel amplasarea acestora s-a facut ţinându-se cont de:
� configuraţia terenului (forma de relief) a amplasamentului;
� valorificarea maximă a potenţialului energiei eoliene rezultat prin măsurarea în
zona, interpretarea şi modelarea caracteristicilor eoliene.
Implementarea PUZ propus „GRUP PARCURI ELOLIENE”, are loc în extravilanul
comuneior Baleni, Cudalbi si Suhurlui la distanţe apreciabile de zonele locuite dupa cum
urmeaza:
Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – BE 10MW este de 5800m fata de
intravilan Cudalbi si 4215 m fata de intravilan Baleni
Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGA 10MW la intravilan este
de 5840 m.
Distanta cea mai mica de la zona studiata CEE – SPGB 10MW
- intravilan Cudalbi =8177m;
- intravilan Băleni = 3866m;
- intravilan Suhurlui=596m ;
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o
serie de terenuri terenuri agricole, canale de irigaţie/desecare, drumuri de exploatare.
Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea Planului PUZ
s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:
� determinarea zonei specifice de impact;
� identificarea punctelor sensibile;
� analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;
� identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.
Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor
de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 105
Tabel Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes
Criteriu Definiţie Categorie:
• Static - S • Dinamic - D
• Punct fix • Element in mişcare
Elevaţia punctului de interes • Peste-Nivel - PN • Nivel - N • Sub-nivel - SN
• Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei • La nivelul de vizibilitate al turbinei • Sub nivelul de vizibilitate al turbinei
Distanţa vizibilă • Lungă – L • Medie – M • Scurtă – S • Foarte Scurtă - FS
• >5km • 1-5 Km • 200-1000m • <200m
Durata de vizibilitate • Perioada lungă -PL • Perioadă moderată - PM • Perioadă scurtă - PS
• >120 minute • 1-120 minute • <1 minut
Număr de vizitatori implicaţi • Mare - MA • Moderat - MD • Mic - MC
• >10000 persoane/zi • 1000-10000 persoane/zi • <1000 persoane/zi
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării planului îl constituie modificarea
peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor. Din punct
de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la alta prin
diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor de
proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece
reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.
Tabelul Matricea impactului prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a
proiectului.
Criteriu Evaluare
Categorie Static Dinamic
√
Elevaţie PN N SN
√ √
Distanţa vizibilă L M S FS √ √
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 106
Durată de vizibilitate PL PM PS √ √
Număr de vizitatori implicaţi MA MD MC
√
7.2.6. Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor locuite
Chiar daca nu exista o legislaţie naţională care sa prevadă limitele impactului generat de
efectul de umbra sau flickering al turbinelor eoliene asupra vecinatatilor si zonelor locuite se
poate efectua o simulare/prognoza asupra zonelor afectate.
Efectul de licărire cauzat de turbinele eoliene este definit ca fiind variaţia intensităţii luminii
provocată de mişcarea palelor, ce proiectează umbra pe pământ sau pe alte obiecte staţionare
din zonă.
Acest efect poate fi receptat şi de la distanţe mai mari, deci de mai mulţi receptori vecini ai
parcului eolian, fenomen care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele
senine, la răsăritul soarelui şi la apus, fiind perceput numai când vântul bate dinspre direcţia
privitorului, ceea ce înseamnă cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a
parcului eolian şi topografie a locului.
Prognozarea impactului se realizează ţinând cont fie de anumiţi parametri de intrare
(probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aibă o anumita poziţie fata de o zona sensibila, durata
de strălucire a soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variază in funcţie de anotimp), fie de
varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locaţie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simulării sunt:
� dimensiunile turbinei (înălţime totala, diametru rotor), existente in format;
� electronic in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine,
longitudine, altitudine, orientare versanţi) fiecărei turbine.
In prognozarea impactului umbrei si al efectului de flickering a fost aleasă situaţia cea mai
dezavantajoasa (worst/case”), când:
� durata de strălucire a Soarelui este continuă;
� turbina este permanent in funcţiune;
� rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este acoperit
in proporţie de 20% de către rotor;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 107
� unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la valori mai
mici se considera un impact nul).
Pentru o diminuarea a acestui fenomen, producătorii de turbine eoliene au confecţionat
palele turbinelor din material compozit (fibră de sticlă) vopsite cu o culoare pală, pentru
îndepărtarea acestui fenomen.
Datorita distantei mari până la cea mai apropiata locuinţa din localitatea Suhurlui, cca
600 m faţă de zona PUZ, efectul licăririi si al umbririi este diminuat. Pentru locaţiile mai
îndepărtate, parcul este perceput ca un obiect cu soarele in spate in funcţie de perioada zilei.
Impactul maxim posibil este redus de:
� existenta vegetatie din jurul satelor/casei;
� probabilitate mică de plasare a palei exact pe linia dintre soare şi casă;
� probabilitatea apariţiei vântului exact în acel moment;
� nu toate casele au ferestre spre parcul eolian
� însorirea specifica locaţiei.
7.2.7. Impactul undelor electromagnetice
Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor electromagnetice la
impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât
si pe cel reflectat.
Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de
undă, frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa
este mai pronunţată si apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă
pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante). Palele moderne, construite dintr-
un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial
transparente la undele electromagnetice.
Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune este o problemă ocazională
avand in vedere dezvoltarea din ce in ce mai importanta a receptori directionaţi spre reţea de
cablu sau satelit.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 108
7.2.8. Impactul asupra mediului social şi economic
Planul Urbanistic Zonal GRUP PARCURI EOLIENE, propune construcţia şi operarea unui
număr de 3 parcuri eoliene format din 15 turbine eoliene de 2MW/turbină, linii de conexiune
subterane până la staţia de transformare, drumuri de acces, drumuri de exploatare, platforme,
fundaţi şi organizarea de şantier.
Factorii caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus vor
include:
Faza de implementare a planului
� capital semnificativ investit în faza de realizare a proiectului;
� perioadă de exploatare a proiectului estimata la cca 40 ani;
� pe perioada realizării proiectului vor opera în medie un număr de 50 angajaţi.
Faza de operare
� generare de energie regenerabilă;
� suprafaţa ocupată de parcul eolian nu constituie un impact semnificativ asupra
activităţilor limitrofe;
� Parcul eolian va utiliza doar o mica parte din suprafaţa totală a amplasamentului
(procentul maxim de ocupare a terenului - POT max. propus = 3 %);
� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea proiectului sunt reprezentate de:
� costuri de construcţie;
� costuri de operare şi întreţinere.
Beneficiile proiectului de investiţie constau în:
� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
� reducerea poluării cu o cantitate însemnata de CO2 echivalent în gaze cu efect
de seră;
� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local
dacă este posibil.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 109
Impactul principal prognozat al dezvoltării în zona analizată a unei proiect de anvergură (3
parcuri eoliene 15 turbine – producere energie regenerabilă) va fi doar de natură socială cu
potenţiale beneficii:
� crearea unui număr de locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare;
� locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian –minim 40 ani;
� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
� surse suplimentare de venit la bugetul local.
7.2.9. Impactul cumulativ produs in relatia cu alte planuri propuse sau implementate
Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului dat de
implementarea planului, să fie luate în considerare şi efectele cumulative şi sinergice asupra
mediului. astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte
individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când
mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.
Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în
special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi
obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.
Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele informaţii:
� informaţii cu privire la proiectele implementate deja implementate;
� informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;
� informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru
care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja au bugete
aprobate din fonduri publice).
Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze un
impact asemănător.
Proiectele care ar putea genera un impact cumulativ la nivelul zonei studiate sunt:
� parc eolian 5 turbine – SC BALENI EOLIAN SRL;
� parc eolian 5 turbine – SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;
� parc eolian 5 turbine – SC SMART POWER GENERATION BETA SRL
Proiectele care ar putea genera un impact cumulativ la nivelul zonei studiate sunt:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 110
Nr.
crt Beneficiar Nr. turbine UAT
1 DAN HOLDING MGM 3 Pechea
2 FUTURE POWER 1
3 BRIDGE CONSTRUCT 5 Cudalbi
4 CUDALBI EOLIAN 39 Cudalbi şi Costache Negri
5 GENERACION EOLICA
DACIA 30 Cudalbi
6 POWER PARK EOLIAN 5 Băleni
7 SUHURLUI EOLIAN 19 Suhurlui
C Negri
8 PECHEA EOLIAN 33 Pechea
9 ALIZEU EOLIAN 5 Baleni
10 ZEFIR EOLIAN 5 Baleni
11 BUJORI EOLIAN 5 Baleni
12 WIND PRO 5 Baleni
13 SMART POWER GEN ALFA 5 Cudalbi
14 SMART POWER GEN BETA 5 Cudalbi, Baleni, Suhurlui
15 BALENI EOLIAN 5 Cudalbi, Baleni
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 111
Figura Localizare Parcuri Eoliene
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold
Pentru o evidenţiere cât mai clară, a impactului cumulativ, generat de proiectele învecinate
din zona PUZ, s-a realizat o evaluare cu ajutorul matricei de tip Leopld.Aceste sisteme de
cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evaluările de
mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă
fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.Acordarea punctajului se face ţinând cont de
datele de intrare certe, raportările la studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile
care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect
efectele implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se
propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea
impactului generat de implementarea celor 3 parcuri eoliene, după cum urmează:
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 112
� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele
asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în
folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci
niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în
situaţii de decizie.
Niveluri de referinţă Definiţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important
- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importanţă medie
- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
2. Mai puţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 113
Tabel nr. 11 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele 3 parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold
Aspecte de mediu afectate
EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
Termen mediu
Termen lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
Biodiversitatea 1 3
Mediu social şi economic
5 1
Solul 1 2
Apa 1 2
Aerul 2 2
Factorii climatici 5 1
Patrimoniul cultural
1 1
Patrimoniul arhitectonic si arheologic
1 1
Peisajul 3 1
Zgomot 1 2
Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 114
Din examinarea lor se desprind următoarele:
• punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa
pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.
• ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa
că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un
caracter secundar, temporar pe termen scurt.
Impact cumulativ asupra biodiversităţii
Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este
cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene
nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele
prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată,
biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare
foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.
Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă (asociatii
agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face obiectul
prezentului raport de mediu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece
speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor
actuale ale arealului studiat.
Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcurilor
eoliane a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor
arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor eoliene
s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor naturale
protejate.
De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfăşurării
activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea
amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura
activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel
zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.
Activităţile aferente perioadei de construcţie a planului nu implică scăderea suprafeţelor
acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat
propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat
exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante,
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 115
caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi
mamiferelor.
Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de
refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi crearea
unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.
În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi limitat
pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat, odată cu
încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice
arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor speciilor de faună din
arealul analizat.
Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiveristăţii locale
Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea parcurilor
analizate, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ asupra
biodiversităţii locale.
Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu
activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor măsurile
de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de execuţie a
lucrărilor de construcţie
Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:
� amplasamentul organizărilor de şantier, a zonelor de lucru şi traseul drumurilor de
acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la
strictul necesar;
� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru
specificat;
� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 116
Impact cumulativ generat de activitatea de transport
Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact
cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va
conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă reducerea
vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot
apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi, respectarea capacităţii
maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii autocamioanelor în condiţii de
praf, ploaie etc..
Impact cumulativ generat de zgomot şi vibraţii
Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a
unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii datorate
execuţiei şi funcţionării parcurilor eoliene, datorită distantelor mari intre proiecte, lipsa
receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de plan.
Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic
Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a fi
pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice sectorului
privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de angajare a
locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii semnificative prin
taxe şi impozite.
7.3 Metodologia de evaluare utilizata în cadrul PUZ
Pentru a cuantifica/identifica efectele semnificative rezultate ca urmare a implementării
obiectivelor din Planul Urbanistic Zonal asupra mediului, s-a întocmit o matrice de impact,
metoda utilizata frecvent în evaluarea impactului asupra mediului.
Estimarea potenţialelor efecte asupra componentelor ecosistemului s-a realizat pentru
următoarele caracteristici ale factorilor de mediu: biodiversitate, sol/subsol, apă subterană,
apă de suprafaţă, aer, sănătatea populaţiei, mediul social şi economic, peisaj.
Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact
(pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următoarea scară:
+ 2: impact pozitiv semnificativ;
+ 1: impact pozitiv;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 117
0: nici un impact sau neutru;
-1: impact negativ;
-2 impact negativ semnificativ.
? impactul nu poate fi determinat
Tabel nr. 12 - matrice de evaluare a impactului pentru PUZ – „GRUP PARCURI
EOLIENE” - comuna Baleni judeţul Galati”.
Factorul de mediu
Tipul/ dimensiunea
impactului Caracterizarea impactului
Biodiversitate 0
Impactul generat de implementarea proiectului este unul neutru datorită specificului activităţii ce urmează a se desfăşura pe amplasament neinfluenţând prin obiectivele planului aria naturala protejată ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
Sol/subsol - 1
Impact negativ datorat lucrărilor de amenajare, excavare, depozitare, modernizare, trafic de mare tonaj în lungul drumurilor de exploatare, realizarea unui drum de acces, etc,acest impact manifestându-se cu precădere doar în etapa de construcţie. În perioada de exploatare impactul asupra solului va fi nesemnificativ dacă se vor respecta normele impuse de legislaţia în vigoare.
Apa subterană 0 Impact neutru asupra resurselor de apa subterană/ de suprafaţă.
Apa de suprafaţa
+ 1
Impact pozitiv datorită măsurilor luate de beneficiar privind drenarea apelor din precipitaţii de pe amplasament şi dirijarea lor către canalele de desecare. Lucrările pentru implementarea PUZ, nu vor afecta canalele de irigaţie/desecare semnalate la nivelul PUZ, acestea localizăndu-se la distanţe apreciabile faţă de acestea.
Aer
- 1
+2
impactul negativ redus pe perioada realizării lucrărilor de construcţie unde vor fi prezente surse de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionarii utilajelor şi autovehiculelor utilizate pentru construcţii; impact pozitiv semnificativ de lunga durata generat in faza de funcţionare a proiectului prin promovarea producerii de energie electrică „verde”.
Sănătatea populaţiei
0 Nu se va influenta sănătatea populaţiei aflate in vecinătatea implementării planului.
Mediul social şi economic
+ 2 apariţia unor noi locuri de muncă în zona şi diminuarea şomajului;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 118
Factorul de mediu
Tipul/ dimensiunea
impactului Caracterizarea impactului
dezvoltarea economiei/dezvoltarea economică a zonei; valorificarea potenţialului economic al zonei.
Peisaj + 1 îmbunătăţirea aspectului estetic/peisagistic şi funcţional al zonei; dezvoltarea socio-economică a zonei;
Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va
concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe
factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este unul pozitiv
mai ales din perspectiva mediului social şi economic prin schimbarea destinaţiei terenului
care va genera un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea
economică a zonei.
Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUZ-ului
generează un impact preponderent pozitiv.
Se poate concluziona că implementarea PUZ va contribui în principal la dezvoltarea
durabila, promovarea energiilor verzi şi dezvoltarea mediul social şi economic.
8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ;
Nu este cazul
9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE
COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII
PLANULUI DE URBANISM ZONAL
Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic Zonal rezultă că
obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru
compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din
analiza impactului măsurilor propuse de proiectul analizat o parte din acestea vor avea o
influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse
asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate etapele de pregătire şi
implementare a proiectelor.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 119
9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei
Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri autorizate/special amenajate;
� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti
şi în staţiile de epurare;
� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Tabel nr 13 - Măsuri diminuare pentru factorul de mediu apă
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construcţie Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi
transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia
pantelor naturale.
√ √
Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului.
√ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
- √
Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului.
- √
Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a
apelor pluviale. √ √
Prin modul de operare, tehnologiile utilizate in perioada funcţionarii parcului
eolian nu se inregistreaza niciun impact semnificativ asupra factorului de mediu apă.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 120
9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului
Măsuri de protecţie a aerului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada
de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate
pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului
impurificat/ gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata
utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea utilijelor se va realiza fie prin cisterne specializate/autorizate cu debitlitru, fie
la staţiile de distribuţie de carburanţi din zonă.
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,
sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru
sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Tabel nr. 14 - Măsuri de diminuare a aerului
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construcţie Limitarea zonelor decopertate pe durata de
expunere a solului. √ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
- √
Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.
√ √
Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză
√ √
Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru
√ √
În perioada de functionare nu exista posibilitatea inregistrarii unui impact
negativ asupra factorului de mediu aer.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 121
9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului
Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în
atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare
măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de
execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare
din punct de vedere al facilităţilor;
� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând
solul şi stratul freatic;
� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea
de materiale etc.;
� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
Tabel nr. 15 - Măsuri de diminuare pentru sol
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construcţie Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi
transport de sedimente. √ √
Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.
√ √
Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor
şi a eroziunii solului - √
Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi
echipamentelor de lucru √ √
Prin respectarea modului de gestionare a deseurilor pe amplasament nu se
poate inregistra un alt impact negativ asupra factorului de mediu sol pe perioada
functionarii.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 122
9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii;
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce
tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor
eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a
rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest
risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al
păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la
alta.
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere proiectantul
a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului eolian.
� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare;
� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere;
� în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are obligaţia
de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului
electromagnetic.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de
posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări
au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori
de mortalitate la păsări.
Figura – 13 Cauzele mortalităţii la păsări
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 123
Tabel nr. 16 Măsuri de protecţie a florei şi faunei
Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori
implicaţi
Perioada de implementare a
masurilor Responsabil
Faza de constructie
Direct Pe termen lung
Biodiversitate; Flora si fauna
� Modificarea si restrangerea suprafeţei agricole de pe
amplasament; � Diminuari ale a populaţiilor de
flora si fauna; � Efect de deranj si restrângere a
faunei specifice zonei datorită constructiei si exploatarii, poluării fonice rezultate de
activitatea de organizare santier.
� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din
cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi
activităţilor specifice;
� interzicerea capturării, izgonirii si distrugerii speciilor existente de către personalul organizarii de santier; � inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea
eventualelor capturari involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile si speci de pasări; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele
strict necesare pentru a nu perturba fauna locala; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat
planului (existente sau nou create); � interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor
de flora si deranjarea populaţiilor de fauna prezente in habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare si omorâre indivizi) � reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica
nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de constructie. � reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin
acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.); � lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale
existente vor avea loc numai in perimetrul desemnat planului; � se interzice distrugerea formaţiunilor vegetale din vecinătatea
amplasamentului; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele
strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;
Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau
specii cu regenerare
dificilă;
Densitatea indivizilor vegetali
în zona de implementare se va modifica mai ales
în etapa de decopertare dar se fa reface orata cu
perioada de refacere a zonelor
disturbate
Masura necesare in faza de
constructie pentru implementarea
obiectivelor planului propus.
Masuri permanente.
Responsabil Beneficiarul
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 124
� este interzisă arderea vegetaţiei; � este interzisă introducerea unor specii invazive;
Faza de exploatare
Direct Pe termen lung
� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi
regenerare mare; � Posibil impact asupra avifaunei
si chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene
� reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare. � este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea
amplasamentului; � sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi conditii propice
pentru cuibăritul speciilor de pasari. � monitorizarea a activitătilor pasarilor in zona in perioada
funtionarii parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum si inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau pasari moarte in urma coliziunii cu turbinele eoliene. � creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin
vopsirea varfurilor palelor in culori de avertizare (rosu sau negru); � montarea in parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru
semnalul electromagnetic cu scopul indepartarii chiropterelor din zona de actiune a palelor turbinelor eoliene în cazul în care se va semnala un număr alarmant de chiroptere lovite/moarte în zona de acţiune a turbinelor eoliene.
Prin refacerea zonelor afectate,
treptat plantele se vor regenera şi
vor ocupa habitatul disturbat.
Aceste masuri scad posibilul risc de
ciocnire a pasarilor cu turbinele eoliene in raza de actiune a
palelor.
Masuri realizate cu scopul de a limita
prezenta unor specii pe
amplasament.
Responsabil Beneficiar
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 125
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor s-au luat
inca din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� amplasamentul organizării de şantier şi traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie este limitată
judicios la strictul necesar;
� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor este limitat la traseele şi programul de
lucru specificat;
� se va realiza depozitarea controlată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� sunt propuse lucrarile de refacere ecologică şi revegetarea zonelor afectate
temporar prin organizarea de şantier
9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic,
peisaj
Se consideră că activitatea propusă, atât în ceea ce priveşte perioada de execuţie a
costrucţiilor cât şi pe perioada de funcţionare, nu va aduce modificări cadrului iniţial. Nu este
cazul unor măsuri pentru prevenirea sau compensarea efectelor adverse asupra mediului
social,economic şi asupra peisajului, deoarece efectul asupra acestor componente este unul
benefic şi nu unul negativ.
Tabel - Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Design Amenajare Construcţie Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.
√ - -
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului.
√ - √
Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament
- √ √
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 126
9.5 Masuri de diminuare a impactului a efectului de umbrire şi Flickering-ul
CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE UMBRIRE, UMBRIRE INTERMITENTĂ ŞI
SCLIPIRE
� Fenomenul de umbrire apare doar pe timp însorit şi numai atunci când turbinele
eoliene se află situate între soare şi receptor. Umbrirea aferentă unei turbine
eoliene (wind turbine shadow casting) în decursul unei zile are ca rezultat
proiectarea umbrei turnului şi a palelor turbinei pe un semicerc, la nord de turbină.
În cazul unei centrale electrice eoliene umbrirea reprezintă rezultatul cumulării
umbrelor tuturor turbinelor eoliene.
� Fenomenul de umbrire intermitentă apare doar atunci când lumina soarelui,
aflat jos la orizont, la răsărit sau apus, pătrunde printre palele aflate în rotire ale
turbinei eoliene. Rezultatul asupra receptorului este umbrirea intermitentă
(shadow flicker) şi, în funcţie de viteza de rotaţie a palelor, constă în schimbarea
alternativă a intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de timp.
� Fenomenul de sclipire în lumina soarelui apare doar atunci când receptorul se
află situat între soare şi centrala electrică eoliană. Lumina soarelui este reflectată
de turnul şi de palele turbinei eoliene şi dirijată către o direcţie specifică. Rezultatul
asupra receptorului se numeşte sclipire în lumina soarelui (blade or tower glint) şi,
ca şi în cazul umbririi intermitente, în funcţie de viteza de rotire a palelor, constă în
creşterea puternică intensităţii luminii naturale pentru intervale foarte scurte de
timp.
Acest efect de umbrire nu este stânjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt locuitori în
apropiere de terenul pe care sunt amplasate turbinele, acest teren fiind teren extravilan.
9.5.1. Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de prevenire şi de diminuare ale impactului generat de fenomenele de
umbrire/umbrire intermitentă şi de sclipire generate de acţiunea luminii soarelui au fost luate
incă din faza de proiectare şi plan prin:
� amplasarea turbinelor eoliene la o distanţă suficient de mare faţă de locuinţe şi de
căi rutiere, astfel încât cele două fenomene să aibă o incidenţă cât mai redusă;
� evitarea amplasării turbinelor eoliene în benzi înguste la nord-est şi nord-vest de
receptori, pentru a evita astfel frecvenţa maximă de recepţionare a acestor
fenomene;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 127
� acoperirea palelor turbinelor cu înveliş nereflectorizant şi vopsirea turnurilor
turbinelor cu vopsea mată (puţin reflectorizantă) pentru a evita reflectarea luminii
soarelui.
9.6 Masuri de diminuare a impactului a zgomotului
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează ca zgomotul
generat de turbinele eoliene propuse prin aplicarea PUZ poate fi măsurat după instalarea
acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului, în cazul în care acest
impact va exista.
Datorită distanţei dintre localitatea cea mai apropiată şi parcul eolian (600 metri –Suhurlui
faţă de zona PUZ), dar şi datorită direcţiei predominante a vântului, este de aşteptat ca în sat
să nu fie detectat zgomot produs prin funcţionarea turbinelor.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor
de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra populaţiei din zonă.
Nivelul sonor generat în perioada de execuţie, va fi mai mic, dar apropiat de 60dB(A). La
cca. 50 m lateral faţă de axul drumului de exploatare, nivelul echivalent de zgomot scade sub
50dB(A).
Conform HG 493/2006- privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot modificat şi completat de HG 601/2007
- pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă, limita admisibil a nivelului de zgomot la locul de muncă este de 87 dB, iar la limita
incintei este de 65 dB, conf. STAS 10.009/1988.
În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii, beneficiarul investiţiei va impune
constructorului să foloseasc utilaje moderne, care au un nivel de zgomot mai redus, să nu
foloseasc utilaje cu grad avansat de uzură, care pot emite pe lângă zgomot la niveluri mai
înalte şi un debit mare de noxe degajate în atmosferă.
În perioada de construcţie a obiectivului analizat, data fiind distanţa faţă de localităţile
vecine, nu se pune problema unor măsuri special de diminuare a impactului. Trebuie avut în
vedere execuţia şi montarea corectă a componentelor înstalaţiilor precum şî echiparea
corespunzătoare a utilajelor ce urmează a fi folosite, în vederea diminuării la maxim a
zgomotelor şi vibraţiilor.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 128
10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT
EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA
INFORMAŢIILOR CERUTE
10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR
Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă faţţ de care se
compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale PUZ-ului analizat ce face obiectul
planului urbanistic zonal analizat.
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:
� pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷ 50 angajari
directe în etapa de preconstrucţie şi în etapa de construcţie, plus în etapa de operare,
la care se adaugă angajări suplimentare indirecte);
� pierderea investitiilor efectuate până în prezent, având ca rezultat pierderea interesului
investitorilor privati, bancilor comerciale şi al instituţiilor internaţionale de finanţare cu
privire la proiectele de dezvoltare industrială viitoare în regiune şi în Romania;
� pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalaţii moderne, conforme
reglementarilor;
Cea mai favorabila situatie pentru zona analizată ar fi:
� să dispună de solide oportunităţi economice şi de locuri de muncă;
� impactul asupra mediului şi cel social generat de activitatea ce se va dezvoltă şi de
celelalte dezvoltări economice majore să fie minim;
� să aibă capacităţile şi resursele tehnice necesare pentru remedierea apariţiei unor
poluării.
Pentru a realiza aceasta (şi a preveni impactul socio – economic negativ generat de
neimplementarea proiectului) este necesară o resursă economică viabilă, capabilă să
genereze oportunităţi pentru locuri de muncă în număr semnificativ şi suficiente venituri
pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.
Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor, relevând o
serie de efecte negative:
� nepromovarea energiei regenerabile, care au la baza potenţialul eolian, corelate cu
propunerile Guvernului Romaniei şi U.E.;
� neaplicarea Directivei 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind
promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 129
internă, reprezintă prima acţiune la care s-au angajat autorităţile prin ratificarea
Protocolului de la Kyoto. Aceasta directivă porneşte de la premiza că atingerea
obiectivelor (ţintelor) naţionale nu se poate face fără existenţa unor scheme de
susţinere a promovării producerii energiei din surse regenerabile (scheme existente în
unele tări la data apariţiei Directivei, sau necesar a fi introduse acolo unde acestea nu
există);
� neutilizarea de energie regenerabilă cu cele patru procente, de la 29% din consumul
total, la 33% pe care Romania şi le-a asumat în negocierile cu U.E.
Alternative de amplasament
Alternativele de amplasament sunt limitate având în vedere disponibilitatea terenurilor din
zonă. Alegerea acestui amplasament s-a făcut ţinând cont de o serie de factori decisivi,
precizaţi în continuare:
� resursele de vând adecvate;
� acces facil către sistemul energetic naţional;
� continuitate a terenului disponibil;
� utilizare a terenului compatibilă cu scopul proiectului;
� disponibilitate din partea unor persoane fizice deţinătorilor de terenuri şi a
comunităţii locale;
� dezvoltare socio-economică slabă în zonă.
Procesul de alegere a amplasamentului s-a desfăşurat pe o perioadă lungă de timp
(începând cu anul 2010) etapa ce a început cu studiul de monitorizare a potenţialului eolian
al zonei.
Beneficiarul a selectat amplasamentul din zona analizată datorită resurselor de vânt
adecvate scopului proiectului, acces facil la amplasament şi la punctul de racord în SEN,
densitate a populaţiei scăzută, resurse senzitive limitate, feed-back pozitiv din partea
comunităţii locale.
Combinând aceşti factori, s-a ajuns la concluzia că amplasamentul din comuna Baleni
este potrivit pentru dezvoltarea unui proiect eolian, în defavoarea altor amplasamente
investigate.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 130
ALTERNATIVE DE PROIECTARE
Alternativele de proiectare pe amplasamentul propus întâmpină constrângeri din punct
de vedere legislativ şi al standardelor de proiectare, cum ar fi:
� distanţă minimă între turbine;
� limitarea impactului asupra mediului;
� condiţiile de fundare;
� condiţiile de acces;
� amplasarea turbinelor pe curba de nivel cea mai înaltă; etc.
Astfel, rămân foarte puţine „puncte de mişcare” pe care proiectanţii să le exploateze în
scopul modificării proiectului. În plus, între turbine trebuie să existe suficient spaţiu pentru a
se reduce aşa numitul „wake effect” (reducerea vitezei vântului şi creşterea turbulenţei în
imediata vecinătate a unei turbine, pe direcţia vântului), care produce disfuncţionalităţi
importante în buna funcţionare a parcului eolian. Turbinele, ca şi celelalte componente ale
proiectului trebuie amplasate astfel încât să se minimizeze pierderile de teren sau
interferenţele cu operaţiile agricole. Evitarea zonelor umede, a cursurilor de apă, a canalelor
de irigaţie/desecare al apelor, a zonelor verzi şi a pantelor abrupte reduce şi mai mult
posibilităţile de proiectare. Toţi aceşti factori au dictat localizarea turbinelor şi limitează
posibilităţile de modificare substanţială a configuraţiei propuse.
Poziţionarea celor trei parcuri, respectiv a celor 15 turbine, aşa cum a fost propusă de
proiectanţi, atinge un echilibru între producerea de energie şi protecţia mediului. De obicei
sunt utilizate softuri performante care ajută la găsirea celor mai avantajoase locaţii pentru
turbine, din punct de vedere energetic şi de mediu. Modificarea locaţiei unei turbine produce
un efect în lanţ, fiind necesară reporoiectarea întregului parc eolian (eventual relocarea
tuturor turbinelor), astfel încât eficienţa energetică să fie maximă. În plus, relocarea unei
turbine pentru reducerea impactului asupra mediului generat de aceasta, duce la creşterea
impactului în noua locaţie şi/sau la reducerea eficienţei energetice. Dacă ne referim la
reducerea impactului vizual prin relocarea uneia sau mai multor turbine, efectul reproiectării
este minim deoarece turbinele relocate vor induce un impact vizual în alte zone sau din alte
unghiuri vizuale.
Poziţionarea finală a turbinelor s-a realizat ţinând cont de: proiectanţi, consultanţi de
mediu, avize specifice, zgomot, agenţii de mediu, pentru a se asigura că impactul asupra
mediului a fost redus pe cât de mult posibil.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 131
ALTERNATIVE TEHNOLOGICE
Turbinele propuse pentru a fi utilizate în proiect sunt realizate prin tehnologii de ultimă
generaţie pentru a creşte eficienţa, siguranţa în exploatare şi pentru a minimiza impacte cum
ar fi zgomotul sau coliziunea cu păsările. Surse alternative de energie cum ar fi combustia
combustibililor fosili sau biomasa generează impacte semnificative adverse, în mod particular
asupra calităţi aerului dar şi asupra utilizării terenului, esteticii şi resurselor de apă.
Majoritatea centralelor electrice (altele decât cele eoliene) necesită cantităţi mari de apă
pentru operare, ceea ce conduce la impacte asupra apelor de suprafaţă şi subterane,
precum şi asupra organismelor acvatice.
Energia nucleară implică costuri uriaşe de punere în funcţiune şi cauzează probleme de
mediu majore, în general cu depozitarea materialului radioactiv şi cu managementul
deşeurilor şi a apelor uzate. De asemenea, trebuie remarcat faptul că centralele nucleare
prezintă un risc major în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei (în caz de atac terorist sau
accidente). Centralele convenţionale nu contribuie la atingerea ţintelor naţionale de energie
regenerabilă (22% dinenergia produsă, până în 2013).
Alegerea capacităţii parcurilor eoliane – 30 MW şi numărul de turbine – 15, a fost
dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi capacitatea de
distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economică a investiţiei.
Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt
necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat şi
a interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s-a realizat cu scopul de a se
evita:
� zonele cu vegetaţie importantă;
� potenţiale culoare de zbor;
ALTERNATIVE LA ETAPELE DE IMPLEMENTARE
Investitorul propune realizarea proiectului pe etape (modernizare drum exploatare,
realizare drumuri acces, realizare platforma pentru macara de mare tonaj, realizare fundaţie
pentru turbinele eoliane, montarea centralei eoliene, realizare conexiuni electrice)
desfasurate pe sezoane de construcţie. Aceasta conduce la un proces de construcţie mult
mai eficient, cu o mai scurtă durată de implementare şi implicit cu impacte mai mici asupra
mediului.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 132
ALTERNATIVE RACORDARE LA SEN
Sistemul constructiv pentru racordarea la SEN a celor patru parcuri eoliene s-a tinut cont
de topografia terenului şi distanţă de poziţionare a parcurilor eoliene faţă de staţia electrică.
Ca si alternative de racordare s-a propus:
� varianta A
� legătura la SEN printr-un LES aferent fiecărui parc eolian;
� varianta B
� legătura la SEN printr-o LEA aferent fiecărui parc eolian;
Varianta aleasă a fost varianta A, deoarece costurile de proiectare/implementare sunt
mai reduse decât cele propuse prin varianta B, durata de viaţă îndelungată, fără impuneri de
restricţii pe zonele traversate, eliminarea unor condiţii meteo extreme (vânt puternic, căderi
abuntente de zăpadă, prezenţă chiciurei pe cablurile electrice, etc) ce ar putea afecta reţelele
electrice aeriene.
Conform Avizelor Tehnice de Racordare, cele trei parcuri se vor racorda la SEN prin
extinderea statiei noi 110/20kV de evacuare a puterii construite in beneficiul CEE Baleni
50MW a SC Alizeu Eolian SA. Racordarea la SEN a CEE Baleni 50MW apartinand SC
Alizeu Eolian s-a efectuat prin sectionarea LEA 110kV Targu Bujor-Smardan in dreptul
satului Viile, comuna Fartanesti si devierea acesteia prin construirea unei noi linii electrice
LEA 110kV intre punctul Viile si Statia Electrica 110/20kV construita in beneficiul CEE Baleni
50MW. Pentru extinderile Statiei 110/20kV ce vor fi construite in beneficiul CEE-BE, CEE-
SPGA si CEE-SPGB au fost emise certificate de urbanism independente, acestea facand
obiectul unor proiecte separate.
Pentru valorificarea energiei electrice produse, parcul eolian va fi conectat la reţeaua de
distribuţie a energiei naţionale. Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene
se va realiza printr-un cablu subteran până la staţia 110/20 Kv situată la o distanţă de
aproximativ 2 km de amplasamentul PUZ. Fiecare parc eolian va avea un punct de
conexiune la turbina aferente celor trei parcuri. De aici va pleca căte un cablu subteran pâna
la staţia de transformare. Cablurile vor urma trasele drumurilor de exploatare existente până
la limita intravilanului şi apoi ale drumurilor săteşti.
Suprafata traseelor electrice vor fi:
� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;
� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;
� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 133
Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.
Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine aferente fiecărui parc eolian la
staţia de transformare se va realiza îngropat, în lungul drumurilor de exploatare existente.
Cablul electric se va poziţiona pe un strat de nisip şi protejat cu o placă tip PVC, care are
rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat cu o folie avertizoare PVC.
Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.
Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis. Cablurile vor fi dimensionate şi verificate
conform reglementarilor în vigoare (NTE 007/08/00).
Pentru monitorizarea parcurilor eoliene, acestea se vor racorda la reţeaua de fibră –
optică din zonă.
ALTERNATIVA DE NEIMPLEMENTARE a planului are drept consecinţe:
� Până la 107.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse
regenerabile;
� Pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 120 000 tone/an gaze cu efect de
seră;
� Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.
10.2 DIFICULTATI
Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.Z.-ul analizat, nu au fost
întâmpinate dificultăţi.
11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM ZONAL
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi determinări
periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu
apă, aer, sol.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 134
Factorul de mediu apă
Monitorizarea în perioada de realizare a proiectului va avea în vedere următoarele
aspecte:
� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea
corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 002/2002
de evacuare a apelor uzate;
� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant
se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de STAS
12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.
Factor de mediu sol şi subsol
În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a
materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se
realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin
deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate
prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 135
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi control.
Factor de mediu biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită asupra
potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru identificarea
eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de carcase păsări şi
chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului de monitoring şi
analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului se va lua
decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 136
Tabelul nr. 18 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării planului
Nr. crt.
Obiectivul relevant pentru mediu
Indicator Frecvenţa Surse de informare Responsabilitate
1 Protecţia calităţii aerului
Poluanţi atmosferici specifici:pulberi, COV, CO, CO2, CH4, H2S, SO2, NO2, NH3
Pe perioada derulării proiectului
Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare
BENEFICIARI
2
Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi
subterane
Parametri de calitate a apelor uzate evacuate în urma
organizării de şantier
Pe perioada derulării proiectului
Rezultatele analizelor de laborator prin comparaţie cu prevederile din HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali –
NTPA 002/2002.
BENEFICIARI
3 Protecţia solului şi
subsolului
Identificarea posibilelor scurgeri accidentale de carburat şi remedierea
imediată a problemei/depoziarea controlată a deşeurilor
Pe perioada derulării proiectului
Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel de OS
BENEFICIARI
4 Zgomot şi vibraţii Nivelul acustic generat în
urma implementării planului
Pe perioada derulării
proiectului/perioada de funcţionare
HG 493/2006 cu modificările şi completările ulterioare
STAS 10009-88; STAS 12025-81
BENEFICIARI
5. Biodiversitate Populaţiile specilor de păsari Sezonier/ 1 an
perioada de functionare
Determinator ilustrat- Păsările din Romania; Birds in the European
Union
ONG-URI, AUTORITATE COMPETENTA, BENEFICIARI
Frecvenţa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUZ vor fi stabilite prin acte de
reglementare emise de autoritatea competenta de protecţia mediului A.P.M. Galaţi, etc şi altor autorităţi în fazele de avizare ale
proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcţie ce se vor executa ulterior.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 137
12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN
RAPORTUL DE MEDIU
Raportul de mediu pentru P.U.Z. „GRUP PARCURI EOLIENE – Comuna Baleni” a fost
realizat conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE
privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, şi care
impune ca în Raportul de mediu să fie identificate, descrise şi evaluate efectele semnificative
asupra mediului ca urmare a implementării obiectivelor prevăzute în planul de urbanism
zonal.
Terenul destinat implementării planului pe care urmează a se realiza proiectele a 3
parcuri eoliene, aparţinând SC BALENI EOLIAN SRL, SC SMART POWER GENERATION
ALFA SRL, SC SMART POWER GENERATION BETA SRL, a fost ales ţinând cont de
anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de
şantier, respectiv posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la construcţii -
montaj, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, utilizare a
terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de
asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.
Amplasamentul destinat PUZ este situat în extravilanul comunei Baleni, Cudalbi si
Suhurlui, Judeţul Galati.
Prezentul PUZ, are ca bază bază:
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-BE 10MW”, Certificat de Urbanism nr. 29/1647
din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăriei Cudalbi si Consiliul Local
Cudalbi prin avizul nr.807 din 22.02.2013 si de Primăria Băleni si Consiliul Local
Băleni nr 290 din 25.02.2013,
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGA 10MW”, Certificat de Urbanism nr.
28/1649 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi si Consiliul
Local Cudalbi prin avizul nr.809 din 22.02.2013
- „CENTRALA ELECTRICA EOLIANA-SPGB 10MW”, Certificat de Urbanism nr.
27/1648 din 07.03.2013, a fost avizată favorabil de Primăria Cudalbi prin avizul nr.
808 din 22.02.2013, de Primăria Băleni prin avizul 291 din 25.02.2013 si de Primaria
Suhurlui prin avizul nr 189 din 21.02.2013,
Se intenţionează construirea a trei parcuri eoliene formate din câte cinci centrale eoliene
de 2 MW având o capacitate totală de 30 MW. Pentru construirea parcurilor eoliene, cele
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 138
patru societăţi au obţinut drept de superficie asupra terenurilor necesare implementării
planului.
Aceste terenuri sunt localizate pe următoarele tarlale şi parcele:
� SC BALENI EOLIAN SRL, comuna Cudalbi, judet Galati, extravilan, tarlalele T91;
comuna Băleni, judetul Galati, extravilan, tarlalele T73 si T71.
Conform CU nr. 29/1647/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1. De
643 (Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91 -Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1-
Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1 -Est UAT Balenil;
- Comuna Baleni: T. 30/1. T. 35/4, T. 35/5, T. 3614. T. 36/5, T. 71, T. 73, De
538/1, De 569/7, De 585/9, De 567/6, De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De
(Vest UAT Cudalbi- Est T. 71, T. 73)
� SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL, comuna Cudalbi, judet Galati,
extravilan, tarlalele T91, T92;
Conform CU nr. 28/1649/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T.89/1, T. 90, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De
643 (Vest T. 91 -Est T. 91), De (Nord T.91- Sud T. 95. T. 92), De (Vest T. 89/1-
Est T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni);
- Comuna Baleni: T. 291/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71,
T.73, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De 567/6,
De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71. T. 73)
� SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau, sud-est a comunei
Cudalbi, la sud de drumul judetean 253 Cudalbi-Băleni, km 25, comuna
Cudalbi, Extravilan, tarla T91 si comuna Băleni, extravilan, tarlale T73 si T71
Conform CU nr. 27/1648/07.03.2013 :
- Comuna Cudalbi: T. 50, T. 50/1, T. 89/1, T. 91, T. 92, T. 95, T. 95/1, De 643
(Vest T. 91- Est T. 91), De (Nord T. 91- Sud T. 95, T. 92), De (Vest T. 89/1- Est
T. 91), De (Vest T. 91, T. 50/1- Est UAT Baleni), De (Nord UAT Baleni - Sud T.
92), De (Vest T. 92 - Est UAT Suhurluil:
- Comuna Baleni: T. 29/5, T. 29/6, T. 35/4, T. 35/5, T. 36/4, T. 36/5, T. 71, T. 73,
T. 74, De 535/2, De 535/3, De 524/5, De 524/6, De 569/7, De 585/9, De 567/6,
De 584/1, De 584/2, De 548, De 870, De 880, De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 71,
T. 73), De (Nord T. 74- Sud UAT Cudalbi, UAT Suhurlui);
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 139
- Comuna Suhurlui: T. 50, T. 50/1, De (Nord UAT Baleni- Sud T. 50, T. 5011),
De (Vest UAT Cudalbi- Est T. 50/1)
Alegerea acestui amplasament este justificată ca fiind cea mai avantajoasă din
următoarele cauze:
� zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate in zona
pe parcursul unui an calendaristic;
� pe acest amplasament nu se desfăşoară alte activităţi, iar terenul este lipsit de
construcţii civile sau industriale;
� terenul este într-o zonă uşor accesibilă la căile rutiere naţionale şi judeţene,
existând drumuri de exploatare agricolă care asigură accesul la viitoarele parcuri
eoliene;
� utilităţile sunt uşor accesibile.
Amplasamentele viitoarelor parcuri eoliene, sunt aşezate pe mai multe tarlale de teren
arabil aparţinând unor persoane fizice si pus la dispozitia următoarelor societăţi conform
contractelor de uz, superficie si alte drepturi reale mentionate in certificatele de urbanism
Din punct de vedere constructiv turbinele eoliene alese vor avea următoarele
caracteristici:
• înălţime turn - 105 m;
• diametru rotor - 95 m;
• înăltimea maximă - 150 m.
Din punct de vedere juridic, zona ce a generat PUZ şî adiacent acesteia s-au identificat
următoarele tipuri de proprietate asupra terenului”
� terenuri proprietate publică de interes naţonal – drumul judetean DJ253;
� terenuri proprietate publică de interes local – drumuri de exploatare, drumuri
săteşti;
� terenuri proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice.
Amplasamentul propus prin PUZ se suprapune cu terenuri agricole.
Obiectivele specifice ale Planului Urbanistic Zonal – GRUP PARCURI EOLIENE –
localizat în comuna Baleni, judeţul Galati aşa cum reies din memoriul justificativ a planului
sunt:
� stabilirea zonelor funcţionale;
� reglementarea gradului de constructibilitate al terenului;
� rezolvarea circulaţiei şi a acceselor carosabile;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 140
� stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;
� propunerea infrastructurii tehnico – edilitare.
Beneficiarii, prin prezentul raport de mediu, propunere dezvoltarea unui parc eolian în
zona comunei Baleni, judeţul Galati, în condiţii de siguranţă faţă de cadrul natural, faţă de
zona rezidenţială învecinată, faţă de căile de acces, faţă de patrimoniul cultural şi arheologic
din zonă, dar şi rezolvarea utilităţilor în vederea legării la sistemul energetic naţional.
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :
� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;
� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de
exploatare;
� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor
eoliene;
� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la
staţia de transformare.
� Etapa a V - a – Funcţionare:
• probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.
• management şi întreţinere.
Prin implementarea acestui proiect se doreşte realizarea unui grup de parcuri eoliane de
30 MW în comuna Baleni, Cudalbi, Suhurlui, judeţul Galati, amenajarea drumurilor de
exploatarea şi crearea unor căi noi de acces pentru parcurile eoliene, realizarea fundaţiilor şi
a platformelor de macara, şi realizarea conexiunilor electrice la reţeaua naţională.
Total suprafete drumuri :
- realizarea de drumuri interioare noi, cu latimea de 5 m, S = 38892 mp;
- modernizarea drumurilor de exploatare, cu latime = 4m, S=26200 mp;
Suprafaţa totală a fundatiilor va fi de 15 x 400 = 6000 mp.
Suprafaţă fundaţiilor peste cota zero va fi de aproximativ 14,00 mp/turbină x 15
turbine = 210 mp.
Suprafaţă destinată platformelor de macara la nivelul întregului PUZ, este de 3 x
6310 = 18930 mp.
Suprafata OS = 5000 mp (in zona centrala a SC BALENI EOLIAN SRL)
Suprafata traseelor electrice vor fi:
� 1032 mp pentru parc eolian SC BALENI EOLIAN SRL;
� 1547 mp pentru SC SMART POWER GENERATION ALFA SRL;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 141
� 1828 mp pentru SC SMART POWER GENERATION BETA SRL Buzau.
Suprafata ocupata (temporar ) a traseelor electrice va fi : 4407 mp.
În etapa de realizare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu va fi reprezentat
de scurgerile potenţiale de produse petroliere de la utilajele şi mijloacele auto implicate, de
materiale purverulente de construcţie şi în plus asupra solului se va manifesta şi un impact
fizic reprezentat de realizarea fundaţiilor, acolo unde este cazul.
Ca urmare, în timpul realizării construcţiilor propuse în P.U.Z. se impune cu necesitate
izolarea zonelor în care se lucrează.
În cazul aerului, impactul va fi determinat de emisia gazelor de eşapament şi de
antrenarea potenţială a pulberilor prin acţiunea curenţilor de aer. Dimensionarea viitoarelor
construcţii trebuie să ţină cont de specificul terenurilor şi de regimul pluvial din zona comunei
Baleni.
În perioada ulterioară etapei de realizare a obiectivelor din P.U.Z., este de aşteptat o
îmbunătăţire a factorilor de mediu apă, aer, sol. Realizarea obiectivelor propuse în P.U.Z. nu
afectează ariile protejate din zona analizată.
Considerăm că implementarea noului P.U.Z., respectându-se legislaţia în vigoare privind
protecţia mediului, nu va avea efecte negative asupra mediului.
Dimpotrivă, obiectivele acestuia au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi
starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în prezentul raport de mediu au ca scop
reducerea la minim a efectelor realizării/implementării P.U.Z. asupra factorilor de mediu.
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 142
Bibliografie:
1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona
DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic
şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006
2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura
Economică, 2002
3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land
Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon
Wind Energy- February 2009
4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -
LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008
5. Heggies PtyLtd Suite 6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND
FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008
6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -
SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008
7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY,
martie 2008
8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain
Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action
Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005
9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center
(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment
10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004
11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER
WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005
12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -
Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm
13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower
Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough
Wind Farm, Leicestershire - December 2008
14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.
Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea Ormitologică
din România;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 143
15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;
16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în România,
Vol III, 2006;
17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru Studiul şi
Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;
18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;
19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã
Agricolã, Bucureşti;
20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –
“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);
21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –
“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);
22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei
Române, Bucureşti;
23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura
Academiei Române, Bucureşti;
24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing
Company, England;
25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact
Assessment, UCL Press, London;
26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;
27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation,
Sustainable Use of its Components;
28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements
Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,
University of Manchester;
29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din
Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;
30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze,
documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;
PUZ – GRUP PARCURI EOLIENE - Comuna Baleni RAPORT DE MEDIU - PUZ
SC MEDIU Consulting SRL 144
31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România, publicaţie
comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”
32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating
Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and
IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;
33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;
34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;
35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;
36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;
37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation
strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;
� http://www.eukarya.ro/
� http://www.efloras.org/
� http://www.hear.org/
� http://plants.sagebud.com/
� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/
� http://www.henriettesherbal.com/
� http://www.treknature.com/
� http://www.salvaeco.org
� http://ec.europa.eu/
� http://www.sor.ro/
� http://www.rspb.org.uk/
� http://www.birdlife.org/
� www.iucn.org