Raport de expertiză - SDTR SI ANALIZE/Transporturi/Raport de... · Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai ferate si instalatii auxiliare,

Domeniul 4. Transporturi pg. 1/51

Proiect:

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări

cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de

planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Raport de expertiză

Domeniul 4. Transporturi

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de

programare post 2013”


1. Introducere:

România deşi beneficiază de deschidere la toate tipurile de transport: rutier, fluvial,

maritim şi aerian, prin lipsa unei strategii de dezvoltare a politicilor de transport în ultimele

decenii a cunoscut mai mult un declin decât o dezvoltare. De aceea, ţara noastră pentru a se

alinia iniţiativei TEN-T trebuie să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii feroviare, rutiere, navale,

aeriene si intermodale.

Obiectivul prezentei lucrari:

Oferirea unei analize si a unui set de statistici legat de situatia transporturilor României şi

tentindeţele ce se evidenţiază.

2. Metodologie:

Indicatorii analizaţi în acest raport sunt următorii:

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,

macroregiuni, pe regiuni de dezvoltare si judete

Metodologie:

Datele sunt culese prin cercetarea statistică privind lungimea drumurilor

publice.

Definitie:

Lungimea drumurilor publice reprezinta totalitatea drumurilor deschise circulatiei

publice de pe intreg teritoriul tarii; se grupeaza din punct de vedere administrativ

in retea de drumuri nationale, judetene si comunale, incluzand fiecare, categoriile

de drumuri respective.

Se inregistreaza la o anumita data (de obicei la sfarsitul anului) si sunt grupate

astfel:




- drumuri modernizate;

- drumuri cu imbracaminti usoare rutiere;

- drumuri pietruite;

- drumuri de pamant.

Sursa: INS

Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete

Datele sunt culese prin cercetare statistică privind infrastructura si

mijloacele de transport feroviar

Metodologie:

Definitie:

Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai

ferate si instalatii auxiliare, folosite pentru deplasarea marfurilor si calatorilor cu

ajutorul materialului rulant de cale ferata (se refera la lungimea de linie utilizata

pentru traficul regulat).

O linie de cale ferata este compusa dintr-una sau mai multe cai principale (cai care

asigura deplasarea neintrerupta a materialului rulant intre doua statii sau halte);

ea poate fi "in exploatare" sau "in conservare". Lungimea se stabileste ca lungime

a liniei intre statii. La liniile cu cai multiple se ia in calcul o singura cale.

Sursa: INS

Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni,


Metodologie:

Datele au fost culese prin cercetare statistica privind inmatricularile noi de

vehicule rutiere

Definitie:




Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere

inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din

Romania, cat si vehiculele de ocazie importate.

Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din

agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul

decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua

locuri pe scaun, inclusiv soferul.

Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul

calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul.

Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier

destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule

rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca),

autotractor sau autoremorcher.

Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si

autospecializatele destinate transportului de marfuri.

Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie , este

destinat exclusiv sau in principal tractarii semiremorcilor.

Autoremorcherul este autovehiculul destinat exclusiv sau in principal tractarii

remorcilor, prevazut cu o platforma pentru lestare.

Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu

este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie

include: vehicule pentru pompieri, vehicule pentru inregistrari radio, TV, macarale

mobile, ambulante, buldozere, vehicule atelier de reparatii si alte vehicule

nespecificate in alta parte.

Sursa: INS

Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si pe judete

Metodologie:




Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind inmatricularile noi

de vehicule rutiere.

Definitie:

Inmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atat vehiculele rutiere

inmatriculate pentru prima data in registrul de inmatriculare in circulatie din

Romania, cat si vehiculele de ocazie importate.

Nu sunt cuprinse tramvaiele si troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din

agricultura si vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul

decat motocicleta, destinat pentru transportul calatorilor, avand cel mult noua

locuri pe scaun, inclusiv soferul.

Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul

calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul.

Autovehiculul pentru transport rutier de marfuri este acel autovehicul rutier

destinat sa transporte bunuri (autocamion) sau orice combinatie de vehicule

rutiere pentru transportat bunuri (de exemplu autocamion cu remorca),

autotractor sau autoremorcher.

Autocamioanele pentru transport rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si

autospecializatele destinate transportului de marfuri.

Autotractorul (cu sa) reprezinta vehiculul care prin conceptie si constructie , este




Autovehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu

este destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie




Sursa: INS




Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule,

tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Metodologie:

Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind Vehiculele

inmatriculate in circulatie.

Definitie:

Numarul vehiculelor rutiere inmatriculate in circulatie reprezinta numarul

vehiculelor rutiere care sunt autorizate sa circule pe drumurile publice, pe baza

inregistrarii lor in evidenta organelor competente de a supraveghea circulatia pe

aceste drumuri. Nu sunt incluse tramvaiele, troleibuzele si vehiculele militare.

Autoturismul este autovehiculul rutier, altul decat un moped sau o motocicleta,

destinat pentru transportul pasagerilor, avand cel mult noua locuri pe scaune

(inclusiv soferul).

Autobuzul si microbuzul sunt autovehicule rutiere pentru transportul pasagerilor,

cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune (inclusiv soferul).

Autovehiculul pentru transportul marfurilor este autovehicul rutier destinat sa

transporte marfuri (autocamion, autotractor). Autocamioanele pentru transport

rutier de marfuri cuprind autoutilitarele si autospecializatele destinate

transportului de marfuri. Autoutilitara - autovehicul destinat transportului de

marfuri, fara amenajari speciale (camion, furgon). Autospecializata - autovehicul

destinat transportului de marfuri pentru care sunt construite amenajari speciale

(basculanta, betoniera, cisterna izoterma, frigorifica etc.).

Autotractorul reprezinta autovehiculul care prin conceptie si constructie este




Vehiculul rutier pentru scopuri speciale este vehiculul rutier cu motor care nu este

destinat in principal transportului de marfuri sau calatori. Aceasta categorie







Sursa: INS

Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati

Metodologie:

Datele au fost culese prin cercetarea statistica privind strazile orasenesti.

Definitie:

Lungimea totala a strazilor din municipii si orase (km) exprima lungimea

drumurilor amenajate in cuprinsul localitatii care asigura circulatia intre diverse

parti ale acesteia, inclusiv drumurile nationale si locale din orasul respectiv,

indiferent daca au sau nu imbracaminti. Se includ si caile carosabile din

ansamblurile noi de locuit, daca au denumire.

Sursa: INS

Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati

Metodologie:

Datele au fost culese prin cercetare statistica privind strazile orasenesti.

Definitie:

Lungimea strazilor orasenesti modernizate (km) este lungimea strazilor cu

imbracaminti din piatra fasonata, asfalt sau beton. Portiunile pavate cu piatra

fasonata cuprind imbracamintile de piatra cubica, paralelipipedica sau de alte

forme regulate.

Sursa: INS

Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de

vehicule, pe judete si localitati

Metodologie:




Datele au fost culese prin cercetare statistica privind transportul public

local de pasageri.

Definitie:

Numarul vehiculelor in inventar pentru transportul public local de pasageri

se refera la totalitatea vehiculelor pentru transportul de persoane inscrise in

inventarul unitatii respective, la sfarsitul anului, indiferent daca vehiculele sunt in

stare de circulatie sau in reparatie.Vehiculele inutilizabile sau disponibile, dar care

nu sunt scoase din inventarul unitatii printr-un act legal de scoatere din functiune

sau transfer, se includ in numarul vehiculelor in inventar.

Sursa: INS

Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Metodologie:


local de pasageri.

Definitie:

Numarul pasagerilor transportati exprima rezultatul final util al activitatii

transportului public local de calatori si se obtine prin insumarea numarului de

pasageri cu bilete (egal cu numarul biletelor vandute) cu numarul de pasageri cu

abonamente de orice fel (calculat dupa numarul calatoriilor pentru care sunt

valabile abonamentele, considerindu-se 60 calatorii pe luna pentru fiecare

abonament valabil pe o singura linie, cate 120 calatorii pe luna pentru fiecare

abonament valabil pe 2 linii si cate 180 de calatorii pe luna pentru fiecare

abonament valabil pe mai mult de 2 linii de transport in comun).

Sursa: INS

Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de

vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete




Metodologie:


local de pasageri.

Definitie:

Lungimea simpla a liniilor in transportul public local de pasageri reprezinta

lungimea pe un singur sens al ecartamentului (la tramvaie si metrou) sau a retelei

aeriene de alimentare cu energie electrica (la troleibuze).

Sursa: INS

3. Analiza situatiei prezente si a tendintelor

1. Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,


Evoluţia kilometrilor de drum este crescătoare, însa nu există decât o creştere de 5%

pentru drumurile judeţene şi comunale şi o creştere de 3% pentru cele naţionale, între

începutul perioadei, anul 2002 şi sfârşitul perioadei anul 2012, după cum se poate observa în

tabelul 1.

Încurajator este faptul că ponderea drumurilor modernizate şi a drumurilor având

îmbrăcăminţi uşoare pe toţi cei 10 ani a cunoscut o creştere continuă iar cea a drumurilor

pietruite a continuat să scadă.




Tabel 1. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după categoriile de drum: drumuri

naţionale si drumuri judeţene şi comunale. Um: km.

Tabel 2. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară după tipul de acoperământ. Um: km.

În ceea ce priveşte numărul de kilometrii de drum modernizat în seria de ani analizată

(2002 - 2012) judeţele Hunedoara si Argeş sunt cele care işi menţin poziţia de lider pe

întreaga perioadă, ambele înregistrând un trend ascendent ca număr de kilometrii

modernizat

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

Judetene si comunale

Nationale

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Cu imbracaminti usoare rutiere

De pamint

Modernizate

Pietruite




La polul opus, pe întreaga perioadă se situează judeţele Ilfov, Covasna si Ialomiţa -

acestea înregistrând cei mai puţini kilometri modernizaţi. Explicaţia poate veni şi din faptul că

aceastea sunt printre cele mai mici judeţe ca suprafaţă şi număr de locuitori, însă chiar şi aşa

ele nu au un trend ascendent semnificativ.

2. Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata,


În perioada 2002-2012 totalul kilometrilor de cale ferată din România nu a avut fluctuaţii

foarte mari (între anul 2003 - vârful superior al perioadei şi anul 2006 - vârful inferior al

perioadei există doar o diferenţă de 2.5%) după cum se poate observa in tabelul 3.

În rândul căilor ferate cea mai mare pondere o au liniile normale (din care aproximativ o

treime cu 2 căi şi două treimi cu o cale) restul fiind linii electrificate, linii cu ecartament larg

sau linii înguste. Ponderea lor de-alungul perioadei nu variaza semnificativ, România neavând

o politică de dezvoltare a acestor mijloace de transport.

Tabel 3. Evoluţia totalului kilometrilor la nivel total ţară. Um: km.

14600

14650

14700

14750

14800

14850

14900

14950

15000

15050

15100

Total km linii




3. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, pe macroregiuni,


Autoturismele sunt vehicolele de transport cu cea mai mare pondere în numărul

înmatriculărilor după cum se poate vedea în tabelul 5. Vehicolele noi au avut o pondere mai

mare in perioada 2006-2009, o dată cu explozia pieţei auto iar după venirea crizei (post 2008)

ponderea între vehicolele noi şi cele de ocazie a fost inversată, cele noi fiind într-o continua

scădere.

În perioada de explozie a pieţei auto în toate judeţele a fost înregistrată o creştere a

numărului de unităţii înmatriculate, însă Bucureştiul si judeţele Braşov, Argeş, Constanţa şi

Cluj sunt in top 5 înmatriculări (explicaţia acestui clasament poate veni şi din faptul că aceste

judeţe sunt cele mai dezvoltate din punct economic în România). La polul opus Harghita si

Alba închid clasamentul numărului de înmatriculări din 2006.

Tabel 4. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri noi şi de ocazie.

Um: unitati de transport.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Vehicule importate de ocazie

Vehicule noi




Tabel 5. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport pasageri pe tip de vehicul.


4. Inmatriculari noi de vehicule rutiere pentru transportul marfurilor, pe macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si pe judete

Situaţia evoluţiei vehiculelor de transport marfă este asemănătoare cu cea descrisă la

punctul anterior. Explozia pieţiei auto a dictat un boom în numărul de înmatriculări ca după

2008 trendul să fie descendent. Informaţiile sunt oglindite şi în tabelele prezentate mai jos, 6

şi 7.

La nivel de judeţ, Bucureşti, Braşov, Cluj şi Timiş au printre cele mai multe înmatriculări,

iar Călăraşi, Covasna şi Mehedinţi printre cele mai puţine.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Autocare autobuze si microbuze

Autoturisme

Motorete si motociclete




Tabel 6. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă noi şi de ocazie. Um:

unitati de transport.

Tabel 7. Evoluţia înmatriculărilor vehicolelor rutiere de transport marfă pe tip de vehicul.


5. Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de

vehicule, tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

categorie_vehicul Vehicule importate de ocazie

categorie_vehicul Vehicule noi

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

tip_vehicul_transport_marfuri Autocamioane

tip_vehicul_transport_marfuri Autotractoare si autoremorchere

tip_vehicul_transport_marfuri Remorci si semiremorci




Considerînd parcul total la sfârşit de an, autoturismele sunt de departe cele mai

numeroase la nivel de ţară parcul având un trend ascendent. Singurele două categorii de

autovehicule care au fost in scădere sunt tractoarele şi categoria autobuzelor si

microbuzelor. La nivel de judeţ regăsim aceeaşi lideri enunţaţi la indicatorul înmatriculărilor.

Tabel 8. Evoluţia parcurilor auto la sfârşit de an pe categorie de autovehicul. Um: unitati de

transport.

6. Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati

O data cu extinderea metropolelor şi numărul de kilometrii de stradă a crescut. La nivel

judeţean Bucureştiul este lider incontestabil pe întreaga perioadă de timp, însă explicaţia

este foarte simplă şi consta în faptul că este cel mai mare oraş al României. Următoarele

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000 Autobuze

Autobuze si microbuze

Autoturisme

Autovehicule de marfa

Microbuze

Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicl

Motociclete

Motorete (inclusiv biciclete cu motor)

Remorci si semiremorci

Tractoare

Vehicule rutiere pentru scopuri speciale




judeţe cu peste 10000 km străzi sunt Prahova, Maramureş şi Constanţa. La finalul

clasamentului sunt judeţele mai mici, Bistriţa-Nasăud, Covasna, Sălaj, Giurgiu.

Tabel 9. Evoluţia totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Um: km.

7. Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati

Trendul ascendent al străzilor modernizate poate fi explicat de expansiunea oraşelor care

atrage după sine construcţia de noi străzi de acces. Însă dacă analizăm procentual creşterea

2011 versus 2002 procentul de creştere este doar de 20%. La nivel de judeţ Ilfovul este cel

care a cunoscut o creştere de peste 400% a totalului kilometrilor de străzi, (de la 86 km în

2002 la 354 în 2011), însă creşterea este explicată de vecinătatea cu Bucureşti. Următoarele

judeţe care au cunoscut creşteri considerabile sunt: Călăraşi (180%), Vâlcea (157%) şi Sibiu

(144%) iar judeţul care a avut cea mai mică creştere a fost Timiş (103%).

22000

24000

26000

28000

30000

32000

Total lungime strazi

Total lungime strazi




Tabel 10. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară. Um: km.

8. Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri

de vehicule, pe judete si localitati

Considerînd trendul ascendent al parcurilor auto, în special parcul auto al autorismelor

deţinute de persoanele fizice, este naturală o scădere a numarului vehiculele folosite pentru

transport în comun. La nivel de judeţ şi de municipiu numărul vehiculelor folosite pentru

transport în comun este direct proporţional cu populaţia.

Tabel 10. Evoluţia totalului mijloacelor de transport în comun la nivel total ţară. Um: vehicul.

0

5000

10000

15000

20000

25000

Total lungime străzi modernizate

Total lungime strazi modernizate

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000


Tramvaie

Troleibuze




9. Numarul pasagerilor transportati in transportul public local, pe tipuri de vehicule, pe


În strânsă legătură cu indicatorul prezentat mai devreme, numărul persoanelor care

foloseşte mijloace de transport în comun cunoaşte o descreştere semnificativă doar dupa

perioada 2010. Din tabelul 11 observăm o tendinţă de preferinţă pentru autobuze si

microbuze si pentru metrou. Explicaţia preferinţei pentru metrou este dată de parcurile de

blocuri de birouri care s-au construit in jurul staţiilor de metrou şi de rapiditatea mediului de

transport într-un oraş din ce în ce mai sufocat de autoturisme.

Tabel 11. Evoluţia numărului de pasageri transportaţi cu ajutorul mijloacelor de transport în

comun la nivel total ţară. Um: călător.

10. Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de

vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000


Metrou

Tramvaie

Troleibuze




Tabel 12. Evoluţia lungimii rutelor de transport în comun pe categorie de mijloc de

transport. Um: km.

Singura categorie care a cunoscut o creştere în cei 10 ani monitorizaţi este metroul, însă

putem afirma că este o creştere modestă şi într-un ritm extrem de lent. În rest, troleibuzele

au avut cea mai mare restrângere de rute, fapt corelat cu scăderea numărului de vehicule de

tip troleibuz.

Singurele judeţe care au înregistrat creşteri ale lungimilor rutelor sunt:

până în 10% Prahova

până în 5% Arad, Bihor, Botoşani şi Bucureşti.

Judeţele Iaşi şi Braşov au avut cele mai dramatice scăderi ale lungimilor rutelor, peste

65%.

11. Raportul dintre lungimea totală a străzilor din România şi lungimea totală a străzilor

modernizate din România.

Evolutia procentului de străzi modernizate la nivel total lungime străzi pe total ţară nu

cunoaşte fluctuaţii foarte mari, decât câteva procente de la un an la altul. Lucrul nu este

0

200

400

600

800

1000

1200

Metrou

Tramvaie

Troleibuze




foarte îmbucurător, considerând că mai bine de o treime din străzi în continuare rămân

nemodernizate. La nivel de judeţ Mehedinţiul se evidenţiază ca având cea mai mare pondere

a drumurilor modernizate (84%), urmat de Constanţa (77%), Covasna (76%), Giurgiu (75%) şi

Gorj (76%).

Tabel 13. Evoluţia totalului lungimilor străzilor modernizate la nivel total ţară raportat la

totalului lungimilor străzilor la nivel total ţară. Procentual.

4. Concluzii si recomandări:

Transporturile sunt indispensabile dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările membre

UE, constituind scheletul fizic al Pieţei Interne.

Transporturile contribuie la realizarea a două libertăţi fundamentale pe Piaţa Internă,

respectiv circulaţia liberă a persoanelor şi a bunurilor. O a treia libertate, cea a circulaţiei libere

a serviciilor, este la rândul său indispensabilă pentru realizarea unei politici de transport pan-

european, în condiţii de acces concurenţial la piaţă pentru toţi operatorii de transport care

activează în UE.

TEN-T presupune o reţea de transport europeană unică, multimodală, care cuprinde

toate modurile de transport: terestru, maritim şi aerian, asigură conexiuni internaţionale şi

permite circulaţia rapidă a bunurilor şi persoanelor în Piaţa Internă şi cu ţările vecine. Până în

prezent au fost investiţi 400 de miliarde de euro, bani naţionali (preponderent) şi europeni. Cele

27 de state membre au 5 milioane de kilometri de drumuri asfaltate, dintre care 61.600

59%

60%

61%

62%

63%

64%

65%

66%




kilometri sunt autostrăzi, precum şi 215.000 kilometri de cale ferată şi 41.000 de kilometri de

căi navigabile.

Din anul 2008 a început un proces de revizuire a TEN-T, concretizat prin publicarea, de

Comisia Europeană, a propunerii de Regulament privind noile orientări ale reţelelor trans-

europene de transport şi a propunerii de Regulament de înfiinţare a instrumentului financiar

Connecting Europe Facility (ambele la 19 octombrie 2011). Revizuirea era necesară fiindcă

sistemul actual de transport al UE este format din „petice”, cu multe întreruperi la frontierele

dintre statele membre. Conceptul cheie al noii abordări este concentrarea resurselor UE asupra

conexiunilor lipsă (transfrontaliere şi alte tipuri), care aduc maximum de valoare adăugată

europeană şi care nu s-ar realiza de la sine. Se preconizează agrearea noilor Regulamente până

la sfârşitul anului 2013, încât noul concept să fie funcţional din 2014, o dată cu intrarea în

vigoare a noului cadru financiar 2014-2020.

În prezent, politica în domeniul transporturilor a ajuns să cuprindă toate modurile de

transport şi să reglementeze aspecte foarte punctuale, cum ar fi folosirea tahografelor sau a

sloturilor orare pe aeroporturi. În 2011, Comisia Europeană a lansat un nou exerciţiu vizionar –

Carte Albă - privind viitorul politicii de transport la orizontul 2050, care pune accent pe

sustenabilitate (reducerea impactului asupra mediului – transportul consumă circa 30% din

energia generată în UE) şi continuarea liberalizării.

Pentru România rămâne prioritar obiectivul de reducere a decalajelor şi deficitelor de

infrastructură faţă de restul UE. Cuplarea la politica în domeniul transporturilor prezintă

însemnătate aparte ca urmare a distanţei mai mari faţă de centrul geografic al UE, unde se

situează state membre cu care România derulează relaţii economice şi comerciale intense. Ca

ţară aflată la frontiera Uniunii, pentru România este relevantă şi dezvoltarea legăturilor de

transport cu ţările vecine non-UE, la standarde europene.

Conform indicatorilor mentionaţi în acest document, ritmul de dezvoltare pe fiecare tip

de transport in România este foarte lent, România fiind deficitara la capitolul căilor de acces.

În ceea ce priveşte căile feroviare, infrastructura a cunoscut o degradare continuă în

ultimele două decenii, pe lângă dezafectarea unor linii şi reducerea numărului de garnituri

observându-se şi o creştere îngrijorătoare a duratei de parcurs, toţi aceşti factori contribuind la




scăderea considerabilă a utilizării trenului în defavoarea celorlalte moduri de transport, în

special cel rutier. În plus, densitatea căilor ferate prin comparaţie cu Europa centrală şi de vest

este mult redusă.

Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe

negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât

desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât şi posibilitatea ca zonele cu potenţial

agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional (de exemplu zona subcarpatică a

Munteniei şi Olteniei, podişul Mehedinţi, Munţii Apuseni). Completarea reţelei TEN-T rutiere,

mai ales celei centrale, din care remarcăm coridorul 4 de transport (Bucureşti – Piteşti – Sibiu –

Timişoara şi ramura sudică Timişoara – Drobeta Turnu Severin – Calafat – Craiova - Bucureşti),

dar şi celelalte segmente (Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava şi Sebeş –

Turda – Târgu Mureş – Paşcani – Iaşi), va fi esenţială pentru reducerea timpilor de călătorie pe

teritoriul României, ţinând cont de obligaţia finalizării reţelei TEN-T centrale la nivel de

autostradă sau drum expres până în anul 2030.

Implicaţiile reţelei de transport asupra dezvoltării teritoriale sunt multiple. Astfel, la nivel

intraregional, reţeaua de transport inadecvată împiedică dezvoltarea oraşelor mici şi mijlocii, a

comunelor şi a satelor. Multe zone nu dispun de reţele rutiere de transport suficiente între

localităţi foarte slab dezvoltate (de exemplu, în Delta Dunării, Munţii Apuseni, Carpaţii de

Curbură, podişul Mehedinţi), determinând chiar izolarea unor localităţi. Forţa de muncă din zona

rurală, care are o pondere de 45,2% în Romania, este dificil de valorificat dată fiind mobilitatea

redusă care nu se poate îmbunătăţi din cauza infrastructurii de transport deficitare.

Infrastructura precară nu impiedică doar accesul pe piaţă al produselor autohtone, ci

descurajează şi investitorii interesaţi de agricultură. Angrosiştii de legume, fructe, lapte şi alte

produse alimentare preferă să aducă marfă din străinătate, în loc să colecteze aceste produse de

la fermierii români, întrucât costul transportului (inclusiv colectarea) şi timpul de livrare sunt mai

mari. Tot din cauza unei infrastructuri necorespunzătoare, zone deosebit de atractive nu pot fi

introduse în circuite agroturistice sau de turism cultural. Prin realizarea unei infrastructuri de




transport adecvate, regiuni întinse ar putea deveni zone economice dinamice, prin utilizarea de

forţă de muncă şi terenuri la preţuri acceptabile.




5. Anexe

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant,


km 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ALBA 2593 1542 2598 2630 2642 2650 2671 2646 2728 2732 2836

ARAD 2240 1553 2240 2240 2240 2240 2241 2240 2260 2266 2301

ARGES 2947 1815 3013 3013 3031 3131 3384 3384 3448 3476 3481

BACAU 2454 1473 2455 2455 2455 2456 2441 2440 2444 2445 2461

BIHOR 2664 1559 2951 2956 2971 2971 2975 2975 2975 2975 2975

BISTRITA-NASAUD 1504 1092 1504 1505 1511 1539 1517 1510 1509 1581 1600

BOTOSANI 2117 1102 2108 2121 2121 2123 2125 2125 2122 2297 2094

BRAILA 1188 907 1187 1187 1187 1187 1187 1188 1187 1187 1188

BRASOV 1492 1215 1491 1492 1499 1498 1591 1607 1592 1604 1604

BUZAU 2646 1404 2638 2646 2646 2646 2644 2644 2651 2651 2675

CALARASI 1175 1058 1265 1267 1267 1348 1317 1318 1324 1320 1311

CARAS-SEVERIN 1944 1520 1944 1944 1944 1944 1944 1948 1949 1952 1960

CLUJ 2639 1744 2641 2633 2601 2625 2633 2673 2699 2720 2720

CONSTANTA 2307 1597 2324 2324 2324 2325 2325 2325 2327 2425 2492

COVASNA 835 617 835 839 839 840 840 840 870 869 868

DAMBOVITA 1776 1228 1753 1759 1759 1873 1865 1865 1868 1868 1867

DOLJ 2200 1484 2217 2197 2197 2211 2242 2268 2406 2420 2435

GALATI 1459 1152 1460 1463 1465 1466 1695 1466 1482 1524 1554

GIURGIU 1084 863 1085 1085 1136 1139 1139 1143 1156 1159 1160

GORJ 2111 1378 2199 2199 2199 2230 2233 2232 2231 2274 2274

HARGHITA 1646 1303 1647 1647 1676 1828 1915 1917 1914 2112 2111

HUNEDOARA 3107 1830 3120 3206 3216 3216 3192 3282 3289 3305 3309

IALOMITA 1141 901 1145 1145 1145 1155 1155 1155 1155 1155 1170

IASI 2382 1461 2353 2353 2353 2390 2381 2363 2374 2370 2373

ILFOV 780 677 800 800 800 810 810 800 800 800 826

MARAMURES 1575 1286 1575 1575 1575 1561 1718 1779 1778 1785 1783

MEHEDINTI 1857 1230 1857 1857 1857 1861 1857 1857 1858 1870 1872

MUNICIPIUL BUCURESTI 70 70 90 90 90 80 80 90 90 90 90

MURES 1940 1279 1959 1975 1985 2083 2095 2098 2095 2116 2117

NEAMT 1815 1225 1807 1807 1818 1846 1862 1867 1875 1935 1942

OLT 2040 1518 2040 2040 2058 2176 2176 2176 2176 2176 2328

PRAHOVA 2197 1628 2196 2189 2189 2189 2189 2192 2196 2205 2236

SALAJ 1581 974 1581 1581 1591 1599 1602 1602 1714 1751 1761

SATU MARE 1620 1150 1606 1605 1606 1632 1639 1644 1647 1682 1715

SIBIU 1599 1240 1599 1599 1599 1599 1602 1601 1602 1624 1643

SUCEAVA 2479 1824 2481 2481 2482 2527 2520 2553 2672 2991 2991




TELEORMAN 1518 1221 1524 1524 1524 1525 1525 1525 1525 1524 1525

TIMIS 2901 1832 2901 2902 2905 2911 2911 2911 2930 2929 2960

TULCEA 1183 834 1272 1318 1318 1335 1335 1334 1335 1330 1327

VALCEA 2167 1575 2167 2167 2167 2167 2167 2167 2167 2261 2269

VASLUI 2141 1334 2171 2170 2182 2182 2173 2183 2185 2201 2201

VRANCEA 1782 1267 1655 1918 1782 1779 1780 1780 1781 1781 1780

Total 78896 53962 79454 79904 79952 80893 81693 81713 82386 83738 84185

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”


Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Electrificata 3950 3965 3965 3999 3965 3974 3974 4002 4020 4020 4020

Linii cu ecartament larg 57 57 61 57 57 134 134 134 135 135 134

Linii inguste . 74 78 75 1 4 5 5 5 4 4

Linii normale 10945 10946 10914 10816 10731 10639 10646 10645 10645 10638 10639

Linii normale cu 2 cai 2965 2965 2965 3010 7730 2909 2909 2909 2909 2909 2909

Linii normale cu o cale 7980 7981 7949 7806 7722 7730 7737 7736 7736 7729 7730

Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA 922 926 927 936 947 961 931 939 955 1039

ARAD 654 712 798 822 827 831 842 866 870 873

ARGES 548 545 575 594 601 610 623 641 652 663

BACAU 714 729 723 741 741 741 741 741 741 741

BIHOR 653 676 759 753 766 775 779 785 786 767

BISTRITA-NASAUD 269 270 270 270 270 296 301 301 312 326

BOTOSANI 345 345 578 653 674 530 532 537 537 537

BRAILA 374 374 374 376 378 381 381 381 381 388

BRASOV 852 852 858 869 889 896 908 916 918 919

BUZAU 392 393 439 439 414 425 425 425 429 429

CALARASI 315 315 315 315 315 322 325 325 334 335

CARAS-SEVERIN 448 448 449 449 449 449 449 449 449 449

CLUJ 691 692 697 699 812 750 750 750 750 764

CONSTANTA 906 952 985 982 991 991 1026 1074 1104 1317

COVASNA 232 233 233 233 233 294 305 305 307 309

DAMBOVITA 392 394 418 448 423 431 431 431 437 425




DOLJ 577 577 700 707 707 707 721 730 731 737

GALATI 516 516 516 519 519 523 524 530 530 847

GIURGIU 159 159 159 159 159 167 167 177 192 195

GORJ 325 326 370 371 371 371 384 386 390 390

HARGHITA 445 446 464 465 468 471 471 473 473 482

HUNEDOARA 885 885 886 892 894 918 918 918 918 919

IALOMITA 327 327 434 434 441 472 481 485 483 485

IASI 721 730 730 730 759 759 760 763 771 784

ILFOV 126 132 307 693 671 726 724 713 745 784

MARAMURES 899 911 1068 1049 1089 1137 1151 1207 1213 1245

MEHEDINTI 316 316 316 316 316 317 317 317 317 317

MUNICIPIUL BUCURESTI 1821 1821 1821 1821 1821 1821 1821 1821 1936 1936

MURES 527 594 620 628 642 656 658 659 676 702

NEAMT 363 424 385 385 396 397 397 397 397 399

OLT 505 505 537 541 541 543 543 543 548 548

PRAHOVA 1234 1243 1278 1287 1307 1324 1321 1344 1346 1322

SALAJ 216 218 218 218 220 220 206 207 231 257

SATU MARE 321 341 361 366 406 438 453 453 413 444

SIBIU 606 635 666 692 693 697 698 698 698 737

SUCEAVA 617 619 797 837 867 862 874 906 968 972

TELEORMAN 363 364 368 368 376 376 376 376 376 356

TIMIS 942 909 979 994 996 906 907 908 908 908

TULCEA 290 291 300 299 299 300 300 307 307 309

VALCEA 528 616 616 616 646 646 651 681 733 733

VASLUI 346 352 370 391 391 391 394 397 397 406




VRANCEA 330 328 339 339 340 340 343 344 346 351




Lungimea strazilor orasenesti modernizate, pe judete si localitati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

ALBA 344 351 357 367 375 388 403 413 426 433

ARAD 344 399 417 435 416 453 466 472 505 514

ARGES 364 374 396 404 417 423 453 473 499 523

BACAU 385 394 410 428 433 447 456 457 457 445

BIHOR 392 420 496 496 499 519 516 521 538 513

BISTRITA-NASAUD 182 184 185 187 187 199 207 210 217 212

BOTOSANI 190 175 254 239 251 252 256 263 263 263

BRAILA 230 230 233 236 238 249 255 261 266 270

BRASOV 630 636 639 649 667 682 713 730 735 742

BUZAU 319 319 326 328 330 331 338 336 340 341

CALARASI 114 151 151 169 169 169 195 202 204 205

CARAS-SEVERIN 325 325 325 333 336 349 357 357 322 326

CLUJ 447 452 455 457 490 510 549 564 577 592

CONSTANTA 725 728 763 756 769 792 798 839 842 997

COVASNA 125 126 126 130 131 148 151 151 159 161

DAMBOVITA 274 275 279 280 298 306 312 314 315 306

DOLJ 371 376 399 408 418 418 420 428 453 456

GALATI 367 378 378 378 378 383 389 386 386 511

GIURGIU 108 108 113 117 121 127 137 138 138 147

GORJ 221 222 255 260 266 276 284 286 295 295

HARGHITA 255 255 262 263 266 263 265 267 269 282

HUNEDOARA 546 549 553 550 563 591 610 610 619 620

IALOMITA 155 140 162 164 172 188 194 193 200 209




IASI 436 436 441 445 454 454 455 468 472 472

ILFOV 86 86 138 242 232 290 262 276 323 354

MARAMURES 404 420 460 457 481 506 516 545 571 587

MEHEDINTI 265 265 265 257 257 261 261 261 262 266

MUNICIPIUL BUCURESTI 839 839 839 853 900 955 1017 1038 1058 1068

MURES 337 356 370 382 397 400 415 423 423 439

NEAMT 254 265 277 277 269 276 277 278 278 282

OLT 290 293 295 295 296 298 308 311 321 321

PRAHOVA 701 716 753 771 800 813 844 899 922 908

SALAJ 120 120 122 126 135 136 140 143 162 186

SATU MARE 206 220 218 221 252 270 276 277 267 273

SIBIU 373 439 450 475 477 481 496 500 500 538

SUCEAVA 363 364 412 427 446 447 455 440 474 477

TELEORMAN 186 187 190 191 189 186 192 198 199 200

TIMIS 646 630 648 657 675 616 627 649 665 665

TULCEA 168 169 170 170 174 182 182 190 190 198

VALCEA 279 340 341 343 368 368 343 398 424 439

VASLUI 149 152 161 161 162 187 198 202 203 205

VRANCEA 157 145 159 159 160 168 169 169 172 172




Numarul vehiculelor in inventar pentru transport public local de pasageri, pe tipuri de vehicule, pe judete si localitati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Autobuze si microbuze 5616 5394 4975 6189 6008 5947 5886 6069 5244 5172 4805

Tramvaie 1864 1798 1733 1673 1513 1433 1481 1438 1411 1358 1350

Troleibuze 874 828 847 789 698 660 696 641 614 627 605

judet ALBA 152 163 89 80 113 155 138 166 90 83 87

ARAD 368 445 467 468 405 387 390 389 361 343 317

ARGES 107 110 110 191 151 132 120 119 116 115 114

BACAU 200 273 161 159 118 114 81 63 72 69 65

BIHOR 285 304 314 289 194 192 194 200 208 204 201

BISTRITA-NASAUD 31 12 19 56 77 79 52 57 46 42 41

BOTOSANI 92 31 31 87 80 87 81 130 76 74 77

BRAILA 153 122 139 263 264 243 249 316 244 249 191

BRASOV 512 469 361 315 291 306 297 297 300 310 240

BUZAU 46 41 41 65 73 67 62 60 81 78 75

CALARASI 38 26 31 26 26 51 46 41 32 32 20

CARAS-SEVERIN 124 111 92 85 64 56 51 51 55 50 44

CLUJ 463 475 521 506 483 463 447 433 370 370 377

CONSTANTA 242 226 213 293 358 341 338 325 308 317 317

COVASNA 78 81 82 69 44 28 29 22 26 26 26

DAMBOVITA 74 52 47 46 32 27 29 39 22 22 31

DOLJ 328 349 296 311 272 313 308 274 252 237 226

GALATI 195 179 174 419 591 610 577 565 391 391 383

GIURGIU 27 24 21 15 15 15 52 51 12 12 12

GORJ 52 53 32 32 44 66 32 37 37 37 37

HARGHITA 30 66 23 42 21 13 10 11 8 6 6




HUNEDOARA 201 206 231 329 117 121 90 87 83 67 69

IALOMITA 54 66 20 40 45 41 51 46 24 24 28

IASI 342 292 246 464 377 275 373 392 392 390 373

MARAMURES 124 121 150 154 142 131 113 101 95 95 97

MEHEDINTI 81 109 118 112 111 116 138 127 82 80 70


MURES 137 112 85 151 107 143 142 152 147 138 123

NEAMT 87 93 104 55 54 46 45 45 45 45 39

OLT 130 118 105 106 29 27 24 24 19 15 15

PRAHOVA 302 303 311 358 279 280 317 299 277 276 269

SALAJ 52 52 52 51 51 50 50 44 48 48 47

SATU MARE 114 62 64 51 56 49 53 56 47 47 47

SIBIU 146 220 198 186 183 205 176 139 136 140 147

SUCEAVA 51 32 29 110 71 80 132 135 75 55 59

TELEORMAN 74 66 45 33 33 36 35 42 42 31 27

TIMIS 397 369 365 376 340 262 355 309 346 335 346

TULCEA 58 55 60 54 58 54 42 41 41 38 38

VALCEA 188 49 71 55 61 68 56 53 47 47 47

VASLUI 39 35 38 39 38 36 76 103 39 39 39

VRANCEA 28 21 39 55 37 39 38 39 29 28 27

localitate BASCOV . . . 2 2 1 . . . . .

CIUGUD . 9 . . . . . . . . .

MUNICIPIUL GHEORGHENI 10 5 2 2 2 . . . . . .

MUNICIPIUL MORENI 9 . . . . . . . . . .

MUNICIPIUL TOPLITA . . 1 2 1 1 . . . . .




MUNICIPIUL VULCAN 46 59 . . . . . . . . .

MUNICIPIUL AIUD 12 . 8 2 . . . . . . .

MUNICIPIUL ALBA IULIA 75 88 37 71 68 93 126 152 76 69 85

MUNICIPIUL ALEXANDRIA 28 20 2 17 13 13 9 16 16 14 15

MUNICIPIUL ARAD 355 441 456 448 404 387 390 389 361 343 317

MUNICIPIUL BACAU 150 150 100 99 103 92 78 63 72 69 65

MUNICIPIUL BAIA MARE 111 99 95 108 129 119 92 84 78 78 80

MUNICIPIUL BARLAD 20 12 12 12 12 12 5 12 12 12 12

MUNICIPIUL BISTRITA 21 12 18 54 77 79 52 57 46 42 41

MUNICIPIUL BLAJ 4 . . . 9 9 5 5 7 7 .

MUNICIPIUL BOTOSANI 49 31 31 87 80 87 81 130 76 74 77

MUNICIPIUL BRAD . . 63 70 . . . . . . .

MUNICIPIUL BRAILA 153 122 139 263 264 243 249 316 244 249 191

MUNICIPIUL BRASOV 458 441 331 315 291 306 297 297 300 310 240


MUNICIPIUL BUZAU 26 33 33 58 66 61 54 52 73 68 62

MUNICIPIUL CALARASI 30 26 26 26 26 51 46 41 32 32 20

MUNICIPIUL CAMPINA 3 3 . 23 22 21 20 . . . .

MUNICIPIUL CAMPULUNG . . . . 1 1 . . . . .

MUNICIPIUL CAMPULUNG MOLDOVENESC 6 2 2 . . . . . . . .

MUNICIPIUL CAREI . . 2 . . . . . . . .

MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 369 382 432 426 405 388 374 360 333 328 336

MUNICIPIUL CONSTANTA 192 221 213 279 314 306 304 298 281 284 284

MUNICIPIUL CRAIOVA 328 349 296 311 272 313 308 274 252 237 226

MUNICIPIUL CURTEA DE ARGES 17 14 15 14 5 6 3 3 3 3 3




MUNICIPIUL DEJ 28 27 27 25 25 23 23 22 17 17 17

MUNICIPIUL DEVA 33 34 47 43 45 44 39 37 37 25 30

MUNICIPIUL DOROHOI 43 . . . . . . . . . .

MUNICIPIUL DRAGASANI 30 . . . 3 3 . . . . .

MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN 78 106 115 112 111 116 138 127 82 80 70

MUNICIPIUL FAGARAS 39 12 12 . . . . . . . .

MUNICIPIUL FETESTI 10 24 14 14 16 16 14 16 16 13 13

MUNICIPIUL FOCSANI 28 21 39 55 37 39 38 39 29 28 27

MUNICIPIUL GALATI 167 171 166 419 591 610 577 565 391 391 383

MUNICIPIUL GHERLA 3 3 3 . . . . . . . .

MUNICIPIUL GIURGIU 27 24 21 15 15 15 52 51 12 12 12

MUNICIPIUL HUNEDOARA 45 54 67 64 27 31 15 14 18 17 18

MUNICIPIUL HUSI . . . . . . . 6 3 3 6

MUNICIPIUL IASI 292 269 217 443 370 266 373 392 392 390 373

MUNICIPIUL LUGOJ 6 7 7 . 7 7 30 21 21 25 24

MUNICIPIUL MANGALIA . . . 4 24 23 22 14 14 18 18

MUNICIPIUL MEDGIDIA 50 5 . 10 12 12 12 13 13 15 15

MUNICIPIUL MEDIAS 35 29 11 57 56 64 56 29 40 46 49

MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC 10 54 12 30 10 10 9 10 7 6 6

MUNICIPIUL MOTRU . . . . . 22 . . . . .

MUNICIPIUL ODORHEIU SECUIESC 10 7 6 6 6 . . . . . .

MUNICIPIUL OLTENITA 8 . 5 . . . . . . . .

MUNICIPIUL ONESTI 25 83 35 28 . 7 . . . . .

MUNICIPIUL ORADEA 220 261 306 283 188 186 188 195 203 199 189

MUNICIPIUL ORASTIE 4 16 18 18 12 11 12 15 10 9 9




MUNICIPIUL ORSOVA 3 3 3 . . . . . . . .

MUNICIPIUL PASCANI 50 23 29 21 7 9 . . . . .

MUNICIPIUL PETROSANI 34 35 31 129 32 34 24 21 18 16 12

MUNICIPIUL PIATRA NEAMT 67 93 77 47 54 46 45 45 45 45 39

MUNICIPIUL PITESTI 90 96 95 168 141 122 117 116 113 112 111

MUNICIPIUL PLOIESTI 297 297 308 327 254 256 297 299 267 266 259

MUNICIPIUL RAMNICU SARAT 20 8 8 7 7 6 8 8 8 10 13

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA 158 49 23 55 55 62 56 53 47 47 47

MUNICIPIUL REGHIN 8 8 9 9 . 10 8 8 6 8 9

MUNICIPIUL RESITA 108 77 79 76 64 53 51 51 50 45 29

MUNICIPIUL ROMAN 20 . 27 8 . . . . . . .

MUNICIPIUL ROSIORI DE VEDE 15 10 10 16 13 16 19 19 19 13 12

MUNICIPIUL SACELE 15 16 18 . . . . . . . .

MUNICIPIUL SATU MARE 102 59 59 48 53 49 53 56 47 47 47

MUNICIPIUL SEBES 18 23 7 . . . 4 6 . . .

MUNICIPIUL SFANTU GHEORGHE 50 66 67 69 44 28 29 22 26 26 26

MUNICIPIUL SIBIU 111 191 187 129 127 141 120 110 96 94 98

MUNICIPIUL SIGHETU MARMATIEI 13 22 19 13 13 12 12 11 11 12 12

MUNICIPIUL SIGHISOARA 12 8 14 18 . 15 15 15 12 12 12

MUNICIPIUL SLATINA 43 91 78 92 29 27 24 24 19 15 15

MUNICIPIUL SLOBOZIA 30 38 6 26 25 21 37 30 8 11 11

MUNICIPIUL SUCEAVA 45 30 27 110 71 80 132 135 75 55 59

MUNICIPIUL TARGOVISTE 55 43 41 42 25 22 29 39 22 22 31

MUNICIPIUL TARGU JIU 52 53 32 32 44 44 32 37 37 37 37

MUNICIPIUL TARGU MURES 98 85 51 114 81 85 107 119 119 110 94




MUNICIPIUL TARNAVENI 10 . 11 10 25 32 10 8 8 8 8

MUNICIPIUL TECUCI 28 8 8 . . . . . . . .

MUNICIPIUL TIMISOARA 384 357 356 374 331 253 323 286 323 310 322

MUNICIPIUL TULCEA 42 55 58 54 58 54 42 41 41 38 38

MUNICIPIUL TURDA 63 63 59 55 53 52 50 51 20 25 24

MUNICIPIUL TURNU MAGURELE 31 36 33 . 7 7 7 7 7 4 .

MUNICIPIUL URZICENI 14 4 . . 4 4 . . . . .

MUNICIPIUL VASLUI 19 23 26 27 26 24 71 85 24 24 21

MUNICIPIUL ZALAU 52 50 50 50 50 49 49 43 48 48 47

ORAS ALESD 65 43 8 6 6 6 6 5 5 5 12

ORAS AMARA . . . . . . . . . . 4

ORAS ANINA 8 . . . . . . . . . 2

ORAS BAIA SPRIE . . 36 33 . . . . . . .

ORAS BAICOI 2 3 . . . . . . . . .

ORAS BAILE HERCULANE 4 15 . . . . . . 5 5 5

ORAS BALS 30 20 20 14 . . . . . . .

ORAS BARAOLT . . 6 . . . . . . . .

ORAS BECLEAN 10 . 1 2 . . . . . . .

ORAS BOCSA 4 19 . . . . . . . . .

ORAS BORSA . . . . . . 9 6 6 5 5

ORAS BREAZA . . . 1 . . . . . . .

ORAS BUZIAS 7 5 . . . . . . . . .

ORAS CAMPENI 34 34 28 1 34 33 . . . . .

ORAS COMANESTI 25 40 26 32 15 15 3 . . . .

ORAS CORABIA 30 . . . . . . . . . .




ORAS COSTESTI . . . 2 2 2 . . . . .

ORAS COVASNA 28 15 9 . . . . . . . .

ORAS CUGIR . 5 5 . . 15 3 3 7 7 2

ORAS DRAGANESTI-OLT 27 7 7 . . . . . . . .

ORAS FIENI . . 2 2 4 2 . . . . .

ORAS GAESTI 10 9 3 . . . . . . . .

ORAS HATEG 34 5 4 4 . . . . . . .

ORAS HOREZU . . 48 . 3 3 . . . . .

ORAS LIPOVA 7 4 10 19 . . . . . . .

ORAS LUDUS 6 6 . . . . . . . . .

ORAS MACIN 16 . 2 . . . . . . . .

ORAS MIOVENI . . . 5 . . . . . . .

ORAS MOLDOVA NOUA . . 5 2 . . . . . . 8

ORAS NAVODARI . . . . 8 . . . . . .

ORAS NEGRESTI-OAS 12 . . . . . . . . . .

ORAS OCNA MURES 9 4 . . . . . . . . .

ORAS ORAVITA . . 8 7 . 3 . . . . .

ORAS PUCIOASA . . 1 2 3 3 . . . . .

ORAS SANNICOLAU MARE . . 2 2 2 2 2 2 2 . .

ORAS SIMLEU SILVANIEI . 2 2 1 1 1 1 1 . . .

ORAS SINAIA . . . 4 . . . . 10 10 10

ORAS SOVATA 3 5 . . 1 1 2 2 2 . .

ORAS TASNAD . 3 3 3 3 . . . . . .

ORAS URICANI 5 3 1 1 1 1 . . . . .

ORAS URLATI . . 2 2 2 2 . . . . .




ORAS VALENII DE MUNTE . . 1 1 1 1 . . . . .

ORAS VLAHITA . . 2 2 2 2 1 1 1 . .

ORAS ZLATNA . . 4 6 2 5 . . . . .

TARNOVA 6 . 1 1 1 . . . . . .

2002 2003 2004 2005

Autobuze si microbuze Tramvaie Troleibuze




ALBA 152 . . 163 . . 89 . . 80 . .

ARAD 163 205 . 223 222 . 249 218 . 252 216 .

ARGES 107 . . 110 . . 110 . . 191 . .

BACAU 200 . . 273 . . 161 . . 159 . .

BIHOR 185 100 . 188 116 . 190 124 . 173 116 .

BISTRITA-NASAUD 31 . . 12 . . 19 . . 56 . .

BOTOSANI 63 29 . 4 27 . 4 27 . 60 27 .

BRAILA 78 75 . 60 62 . 87 52 . 212 51 .

BRASOV 311 72 129 275 70 124 156 70 135 138 58 119

BUZAU 46 . . 41 . . 41 . . 65 . .

CALARASI 38 . . 26 . . 31 . . 26 . .

CARAS-SEVERIN 98 26 . 85 26 . 58 34 . 51 34 .

CLUJ 317 47 99 318 56 101 349 56 116 336 51 119

CONSTANTA 140 76 26 135 65 26 145 45 23 228 45 20

COVASNA 78 . . 81 . . 82 . . 69 . .

DAMBOVITA 69 . 5 47 . 5 42 . 5 41 . 5

DOLJ 221 107 . 249 100 . 226 70 . 267 44 .




GALATI 118 64 13 116 60 3 112 59 3 357 59 3

GIURGIU 27 . . 24 . . 21 . . 15 . .

GORJ 35 . 17 36 . 17 15 . 17 15 . 17

HARGHITA 30 . . 66 . . 23 . . 42 . .

HUNEDOARA 201 . . 206 . . 231 . . 329 . .

IALOMITA 54 . . 66 . . 20 . . 40 . .

IASI 152 145 45 101 145 46 59 141 46 275 150 39

MARAMURES 114 . 10 111 . 10 140 . 10 144 . 10

MEHEDINTI 81 . . 109 . . 118 . . 112 . .

MUNICIPIUL BUCURESTI 1253 600 299 1177 553 297 1130 543 287 1232 542 281

MURES 137 . . 112 . . 85 . . 151 . .

NEAMT 50 . 37 56 . 37 62 . 42 28 . 27

OLT 127 . 3 115 . 3 103 . 2 104 . 2

PRAHOVA 182 110 10 194 99 10 202 99 10 249 99 10

SALAJ 52 . . 52 . . 52 . . 51 . .

SATU MARE 107 . 7 56 . 6 58 . 6 47 . 4

SIBIU 94 8 44 169 8 43 143 4 51 129 3 54

SUCEAVA 24 . 27 21 . 11 18 . 11 102 . 8

TELEORMAN 74 . . 66 . . 45 . . 33 . .

TIMIS 99 200 98 96 189 84 96 191 78 131 178 67

TULCEA 58 . . 55 . . 60 . . 54 . .

VALCEA 188 . . 49 . . 71 . . 55 . .

VASLUI 34 . 5 30 . 5 33 . 5 35 . 4

VRANCEA 28 . . 21 . . 39 . . 55 . .







2006 2007 2008 2008





ALBA 113 . . 155 . . 138 . . 166 . .

ARAD 188 217 . 190 197 . 187 203 . 202 187 .

ARGES 151 . . 132 . . 120 . . 119 . .

BACAU 118 . . 114 . . 81 . . 63 . .

BIHOR 78 116 . 76 116 . 73 121 . 77 123 .

BISTRITA-NASAUD 77 . . 79 . . 52 . . 57 . .

BOTOSANI 53 27 . 60 27 . 55 26 . 104 26 .

BRAILA 213 51 . 194 49 . 194 55 . 256 60 .

BRASOV 228 . 63 256 . 50 253 . 44 253 . 44

BUZAU 73 . . 67 . . 62 . . 60 . .

CALARASI 26 . . 51 . . 46 . . 41 . .

CARAS-SEVERIN 30 34 . 28 28 . 23 28 . 23 28 .

CLUJ 331 42 110 313 40 110 299 40 108 290 39 104

CONSTANTA 293 45 20 276 45 20 318 . 20 305 . 20

COVASNA 44 . . 28 . . 29 . . 22 . .

DAMBOVITA 32 . . 27 . . 29 . . 39 . .

DOLJ 228 44 . 252 61 . 258 50 . 227 47 .

GALATI 529 59 3 535 72 3 502 72 3 480 72 13

GIURGIU 15 . . 15 . . 52 . . 51 . .

GORJ 27 . 17 49 . 17 15 . 17 20 . 17




HARGHITA 21 . . 13 . . 10 . . 11 . .

HUNEDOARA 117 . . 121 . . 90 . . 87 . .

IALOMITA 45 . . 41 . . 51 . . 46 . .

IASI 204 145 28 135 140 . 180 193 . 238 154 .

MARAMURES 126 . 16 113 . 18 102 . 11 89 . 12

MEHEDINTI 111 . . 116 . . 138 . . 127 . .


MURES 107 . . 143 . . 142 . . 152 . .

NEAMT 27 . 27 19 . 27 18 . 27 18 . 27

OLT 27 . 2 27 . . 24 . . 24 . .

PRAHOVA 219 35 25 220 35 25 257 35 25 241 33 25

SALAJ 51 . . 50 . . 50 . . 44 . .

SATU MARE 56 . . 49 . . 53 . . 56 . .

SIBIU 129 3 51 162 3 40 133 3 40 112 3 24

SUCEAVA 71 . . 80 . . 132 . . 135 . .

TELEORMAN 33 . . 36 . . 35 . . 42 . .

TIMIS 121 162 57 103 108 51 120 143 92 106 153 50

TULCEA 58 . . 54 . . 42 . . 41 . .

VALCEA 61 . . 68 . . 56 . . 53 . .

VASLUI 34 . 4 33 . 3 73 . 3 100 . 3

VRANCEA 37 . . 39 . . 38 . . 39 . .




2009 2010 2011 2012





ALBA 90 . . 83 . . 87 . . 90 . .

ARAD 190 171 . 186 157 . 161 156 . 190 171 .

ARGES 116 . . 115 . . 114 . . 116 . .

BACAU 72 . . 69 . . 65 . . 72 . .

BIHOR 79 129 . 81 123 . 81 120 . 79 129 .

BISTRITA-NASAUD 46 . . 42 . . 41 . . 46 . .

BOTOSANI 52 24 . 43 31 . 46 31 . 52 24 .

BRAILA 195 49 . 200 49 . 157 34 . 195 49 .

BRASOV 265 . 35 265 . 45 202 . 38 265 . 35

BUZAU 81 . . 78 . . 75 . . 81 . .

CALARASI 32 . . 32 . . 20 . . 32 . .

CARAS-SEVERIN 27 28 . 36 14 . 44 . . 27 28 .

CLUJ 241 34 95 253 16 101 242 38 97 241 34 95

CONSTANTA 308 . . 317 . . 317 . . 308 . .

COVASNA 26 . . 26 . . 26 . . 26 . .

DAMBOVITA 22 . . 22 . . 31 . . 22 . .

DOLJ 218 34 . 203 34 . 190 36 . 218 34 .

GALATI 306 72 13 306 72 13 289 81 13 306 72 13

GIURGIU 12 . . 12 . . 12 . . 12 . .

GORJ 20 . 17 20 . 17 20 . 17 20 . 17




HARGHITA 8 . . 6 . . 6 . . 8 . .

HUNEDOARA 83 . . 67 . . 69 . . 83 . .

IALOMITA 24 . . 24 . . 28 . . 24 . .

IASI 231 161 . 228 162 . 234 139 . 231 161 .

MARAMURES 83 . 12 83 . 12 85 . 12 83 . 12

MEHEDINTI 82 . . 80 . . 70 . . 82 . .


MURES 147 . . 138 . . 123 . . 147 . .

NEAMT 18 . 27 18 . 27 12 . 27 18 . 27

OLT 19 . . 15 . . 15 . . 19 . .

PRAHOVA 195 33 49 194 33 49 194 33 42 195 33 49

SALAJ 48 . . 48 . . 47 . . 48 . .

SATU MARE 47 . . 47 . . 47 . . 47 . .

SIBIU 122 3 11 129 3 8 132 3 12 122 3 11

SUCEAVA 75 . . 55 . . 59 . . 75 . .

TELEORMAN 42 . . 31 . . 27 . . 42 . .

TIMIS 136 160 50 138 147 50 138 158 50 136 160 50

TULCEA 41 . . 38 . . 38 . . 41 . .

VALCEA 47 . . 47 . . 47 . . 47 . .

VASLUI 36 . 3 36 . 3 39 . . 36 . 3

VRANCEA 29 . . 28 . . 27 . . 29 . .




Lungimea liniei simple in transportul public local la sfarsitul anului, pe tipuri de vehicule, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judet

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Metrou 153.7 154 154 154 153.7 153.7 162.4 162.4 162.4 162.4 162.4

Tramvaie 984.2 963.9 932.5 931.8 919.7 907.4 896.7 891.3 883.5 872.8 842.8

Troleibuze 805.3 738 700.5 685.5 576.7 486.5 476.4 475.4 406.4 399.7 380.4

ARAD 96 96 96 96 96 96 96 96 96 96 99

BIHOR 38 38 38 38 38.4 38.4 38.4 38.4 38.5 38.9 38.7

BOTOSANI 15 16 15.8 15.8 15.8 15.8 15.8 15.8 15.8 15.8 15.8

BRAILA 53 53 53 53 53 53 53 53 53 53 53

BRASOV 112 107.9 108.1 105.2 44.3 34.9 13.7 13.7 13.7 13.7 17

CARAS-SEVERIN 10 10 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 9.9 .

CLUJ 75.4 75 75.3 75.3 70.5 70.5 70.5 70.5 70.5 55.9 56.3

CONSTANTA 137 70 69.5 69.5 64.8 55 19 19 . . .

DAMBOVITA 12 12 12 6 . . . . . . .

DOLJ 38.9 39 19.8 17 17.2 17.2 17.2 17.2 17.2 17.2 17.2

GALATI 93.2 93 93.3 93.3 93.3 93.8 93.3 93.3 93.3 93.3 73.4

GORJ 9 9 9 7 7 7 16 16 16 9 9

IASI 215 204 156 156 157 84 84 79 77 73 73

MARAMURES 11 11 11 11 11 15 7.5 7.5 7.5 8 8

MUN. BUCURESTI -INCL. SAI 647.7 653 645.3 650.3 649.3 646.8 690.2 689.8 683.9 690.9 674.9

NEAMT 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21 21

OLT 16 16 16 16 16 . . . . . .

PRAHOVA 45 34 37 37 44 49.3 50 49 49 49.3 49.3

SATU MARE 18 18 18.2 18.2 . . . . . . .

SIBIU 86 86 89 82 81.6 80 80 80 30 30 30

SUCEAVA 34 34 33.8 33.8 . . . . . . .




TIMIS 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150 150

VASLUI 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 .

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”


Durate de deplasare

Zona economică funcţională a oraşelor se întinde, de obicei, dincolo de zona administrativă.

Aceste zone-tampon de circa o oră de mers cu maşina, de la limita intravilanului, reprezentă

timpul maxim pe care majoritatea oamenilor sunt dispuşi să îl petreacă pentru a ajunge la

locul de muncă. Pentru a realiza o harta cu timpii de deplasare în orașele cu peste 30000 de

locuitori au fost generate o serie de izocrone pentru 20, 40 si 60 de minute pornind din

centrul localității. Suplimentar a fost generata si izocrona pentru 60 de minute de la limita

intravilanului.

Pentru calculul acestor izocrone a fost folosita urmatoare metodologie

Seturi de date inițiale:

• stratul cu limita intravilanului (localități)

• stratul cu rețeaua de transport (drumuri)

Pentru generarea izocronelor datele de intrare au fost procesate:

• rețeaua de transport a fost actualizata si sau atribuit viteze medii in funcție de tipul de

drum (DC= 30 km/h ; DJ = 50 km/h; DN = 70 km/h; A = 100 km/h);

• prin intersectarea stratului de localități cu cel de drumuri au fost izolate segmentele de

drum din intravilan;

• pentru segmentele de drum din intravilan sa atribuit o viteza medie de 30 km/h;

• pe baza datelor de la Recensământul populației si al locuințelor din 2011 au fost extrase

localitățile cu peste 30000 de locuitori; Pe baza lor a fost generat un strat cu centru geometric

al localităților (punctiform);

• prin intersectarea stratului de localități cu peste 30000 de locuitori cu cel de drumuri au

fost izolate intr-un strat separat ieșirile din localități (punctiform);

• pe baza rețelei de transport a fost generat un graf pentru stabilirea drumului optim pe

baza unui cost calculat in minute (cost = distanta / viteza)

Pentru fiecare localitate din stratul punctiform (centru geometric al localității) au fost

calculate izocronele, pentru pragurile de 20, 40 si 60 de minute, folosind o implementare a

algoritmului Dijkstra. Algoritmul izolează un subset de segmente ce aparțin grafului, subset al

cărui cost de traversare se înscrie in lista de praguri. Pe baza subsetului de segmente rezultat

a fost generata o structura TIN (triangulated irregular network) din care ulterior au fost

derivate poligoane pentru fiecare din pragurile prestabilite.

Pentru calcului izocronei de 60 de minute de la limita localității a fost utilizata aceeași

procedura având ca date de intrare ieșirile din localități.




Rezultate:

Durata de deplasare fata de centrul (limita) oraselor cu peste 30.000 de locuitori

Pentru o imagine de ansamblu la nivelul Romaniei au fost calculate si izocronele necesara

pentru traversarea Romaniei dintr-un anumit oras. In graficele urmatoare sunt prezentate

aceste izocrone pentru cateva orase din Romania, cu urmatoarea legenda:










6. Referințe

http://www.mae.ro/node/12111

http://europeantransportforum.eu/transport-efficiency/policy.html

Strategia de Transport Intermodal în România 2020, Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii, 2011

CARTE VERDE TEN-T: Reexaminare a politicii în domeniu: CĂTRE O REȚEA

TRANSEUROPEANĂ DE TRANSPORT MAI BINE INTEGRATĂ ÎN SLUJBA POLITICII COMUNE ÎN

DOMENIUL TRANSPORTURILOR, Brussels, 2009

Cartea Albă a Transportului – Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al

transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al

resurselor, Comisia Europeană, Bruxelles, 2011

http://www.mae.ro/node/12111

Documents

Raport de expertiză - SDTR SI ANALIZE/Transporturi/Raport de... · Linia de cale ferata este o constructie speciala compusa din una sau mai multe cai ferate si instalatii auxiliare,