Raport de expertiză - SDTR SI ANALIZE/Accesul populatiei la... · favorizate de geografia locului precum Tulcea (anexa Localități în funcție de accesul la ... Accesul populatiei

Proiect:

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări

cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de

planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post

2013”

Beneficiar:

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

Raport de expertiză

Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general

I. Introducere

Serviciile de expertiză (servicii prelucrare date statistice și realizare reprezentări cartografice) în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea de instrumente

şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Domeniul 9. Accesul populatiei la servicii de interes general pg. 2/19

Capitolul de față vizează trei componente principale ale serviciilor publice: educația,

sănătatea, și transporturile. Premisa fundamentală este ca disparitățiile inter-regionale în

privința accesului la aceste servicii afectează calitatea vieții și potențialul de dezvoltare

umană și economică. Astfel, o localitate izolată ca infrastructura rutieră, situată departe de

un centru de dezvoltare și având servicii educaționale ori medicale nesatisfăcătoare se află

într-un cerc vicios neavând nici potențial intern de creștere și nici acces la nucleele

funcționale. Imbătrânirea populației sau numărul redus al populației accentuează

vulnerabilitățiile locale.

II. Metodologie:

Statisticile preluate pentru fundamentarea analizei provin de la Institutul National de

Statistica, Anuarul Statistic și EUROSTAT. Publicații de specialitate vor fi de asemenea incluse

pentru completarea interpretărilor.

III. Contextul European și național

Într-un clasament al serviciilor de sănătate din Uniunea Europeană, România este

situată pe locul 25 din 29 de țări Europene1. În 2011, România era de asemenea statul cu

cele mai mici alocări din PIB pentru domeniului sănătății cu 3,7% în 2011, față de media

media europeană de 9,9%2. Diverse raporate privind educația arată de asemenea rezultate

inferioare în privința performanței sistemului de învățământ 3 . Cartografierea zonelor

vulnerabile din perspectiva accesului la serviciile de sanatate si educație va servi la

îmbunătățirea accesului și performanței acestor domenii.

VI. Analiza situatiei prezente si a tendintelor

Sănătate

1 http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1021623-romania-printre-ultimele-tari-europene-calitatea-serviciilor-sanatate.htm 2 http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012-studiu-resurse-sanatate-final-ora-24-00.pdf 3 http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/qas%20%281%29.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1021623-romania-printre-ultimele-tari-europene-calitatea-serviciilor-sanatate.htm


http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012-studiu-resurse-sanatate-final-ora-24-00.pdf

http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/files/qas%20%281%29.pdf




Starea de sănătate este puternic influențată de nivelul de dezvoltare locală. Astfel, în

localitățile cu un nivel de dezvoltare modestă, accesul la serviciile publice de sănătate este

adesea nesatisfăcător. În localitățile rurale și orașele mici inexistența spitalelor sau a

personalului medical pregătit are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a

populației. Există decalaje accentuate între mediul urban și cel rural în privința accesibilității

serviciilor de sănătate. Decalajele s-au accentuat odată cu schimbările economice care au

dus la decăderea unor zone sau întărirea altora. În zona de sud si sud est, anumite județe

dintre care enumerăm Giurgiu, Calarași, Ialomița și Tulcea înregistrează cele mai scăzute

valori în privința indicatorilor de accesibilitate la serviciile de sănătate. În schimb, capitala și

județe reprezentând nuclee de dezvoltare precum Cluj, Constanța, Iași sau Timiș au servicii

de sănătate mai dezvoltate (A1).

Unul dintre indicatorii stării de sănătate este mortalitatea infantila. În graficul 1 se

observă că mortalitatea infantila a scăzut în ultimii 10 ani în condițiile în care sporul natural a

înregistrat fluctuații mici. Aceasta ar putea indica o ameliorare a condițiilor viață și

îmbunătățirea calității sistemului de sănătate publică. Totuși, România râmâne unul dintre

statele cu cea mai slabă calitate a serviciilor de sănătate din Uniunea Europeană, titra EU

Observer în 20074.

Graficul 1. Mortalitatea infantilă. Numărul de copii decedați înainte de 1 an

4 http://euobserver.com/social/24883




Sursa EUROSTAT, 2013

Sursa INS, 2002-2011

Educație

Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile

educației și cercetării, 2007, nota la începutul diagnozei realizate de o comisie de experți că

”Menținerea actualului sistem de învățâmânt pune în pericol competitivitatea și

prosperitatea țării. Acest sistem are patru mari probleme este ineficient, nerelevant,

inechitabil și de slabă calitate” (Comisia Prezidențială, 2007, p. 7). Același raport avertiza

asupra asupra faptului că peste 82% din clădirile școlare sunt construite înainte de 1970,

calitatea dotărilor fiind îndoielnică. Județele cu cea mai înaltă performanță privind

accesibilitatea educației sunt centrele educaționale tradiționale: București, Iași, Cluj,

Constanța și Suceava (a se vedea anexa 2). Între acestea și județele mai dezavantajate există

disparități mari în privința numărului de școli, a personalului didactic și a nivelului de dotare.

De exemplu, așa cum se poate observa în anexa 2, în zona de sud și sud-est sunt câteva

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

-4,7 -4,0 -3,8 -3,7 -3,6 -3,2 -3,6

-4,8 -5.5

-6,0

-4,0

-2,0

0,0

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011




județe mai vulnerabile din perspectiva accesului la educație precum Teleorman și Olt. Aici

numărul de școli și săli de clase este mai redus. Desigur, în aceste județe populația este mai

mică decât media. Totuși, alpicând corecțiile impuse de capitalul demografic, disparitățile

rămân semnificative. Anumite localități rurale nu au nicio școală, adesea ca rezultat al

închiderii unităților de învățământ din cauza unui număr de copii prea mic.

Transport

În cazul orașelor mai mici sau a zonelor rurale, accesul la educație și la serviciile de

sănătate poate fi favorizat sau îngreunat de rețeaua de transport prin reducerea timpului de

deplasare între localitatea de origine și cel mai apropiat oras mai dezvoltat. Măsurând timpul

de acces de la o localitate până la reședința de județ se observă ca distanța de timp

depășește în multe situații 60 de minute. Luând cazul Sucevei, cele mai izolate localități sunt

Poiana Stampei, Consa, Izvoarele Sucevei, Saru Dornei. Din aceste localități rurale timpul

necesar deplasării până în Suceava, folosind infrastructura rutiera, este de aproape 3 ore.

Disparitățile interjudețene privind lungimea drumurilor modernizate și

nemodernizate sunt de asemenea relevante pentru evaluarea accesibilității serviciilor

publice. Județul Cluj are cea mai mare acoperire cu drumuri modernizate la cealalată

extremă afându-se Alba.

Utilitati publice

Se remarcă diferențele semnificative în distribuția localităților racordate la apă: 100%

în București și doar 31% în Giurgiu (anexe). Suceava și Teleorman au de asemenea

numeroase localități fără acces la apă, în timp ce o bună distribuție a rețelei de apă este

asociată fie unor nuclee de dezvoltare tradiționale precum Constanța și Cluj, fie unor areale

favorizate de geografia locului precum Tulcea (anexa Localități în funcție de accesul la

rețeaua de distribuției a apei). Diferențiale interjudețene accentuate sunt vizibile și în ceea

ce privește locuințele cu încălzire centrală. Media națională de doar 12% este explicată de

specificul localităților rurale unde rareori gospodăriile au acces la gaze ori dispun de

resursele de a instala centrale termice.




Disparitățile locale în privința dotării locuințelor cu apă, baie, canalizare, bucătărie,

energie electrică și încălzire centrală relevă intensitatea decalajelor de dezvoltare. În

anumite localități nu există nicio gospodărie dotată cu baie. Există încă gospodării fără

curent electric, iar serviciile de canalizare și încălzirea centrală sunt adesea prezente în

mediul rural doar în gospodăriile persoanelor cu un status financiar superior. De exemplu, în

comuna Murgești, Județul Buzău, comuna Botești-Paia, Dolj și Scâteia, Ialomița, nu exista

nicio gospodărie racordată la rețeaua de apă în 2011. În consecință, in aceleași comune nu

exista canalizare iar gospodăriile nu aveau baie.

Conform Indicelui de dezvoltare locală (IDC 2007-2009), un indicator al dezvoltării

comunelor elaborat de Dumitru Sandu, 10% dintre comunele din România se aflau într-o

situație de sărăcie extremă (IDC 1-100 ≤35)5. Indicatorul reflectă sărăcia comunitară pe baza

a patru dimensiuni infrastructura de locuire, resursele financiare, capitalul economic

individual familial si capitalul uman comunitar. IDC este relevant pentru măsurarea accesul

populației la servicii publice, acesta incluzand mai multe dimensiuni ale capitalului

comunitar:

veniturile din surse proprii in bugetele locale;

cheltuielile de capital in bugetele locale;

cheltuieli pentru locuințe și dezvoltare publică în bugetele locale;

infrastructura publică de locuire – consum apă curentă; consum gaze;

IDC reflectă de asemenea capitalul uman comunitar, respectiv starea de sănătate și

nivelul educațional, variabile dependente de potențialul public de a asigura aceste servicii.

De altfel, așa cum remarcă D. Sandu, stocul de educație este cel mai bun predictor al

nivelului de dezvoltare locală.

5 https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate;




Supoziția care insoțește aceste măsurători este că acolo unde indicatorii IDC au

valorile cele mai mari, nivelul de dezvoltare comunitară rurală și, implicit, accesul la servicii

publice sunt mai ridicate. Analiza distribuției localităților rurale cu un nivel de sărăcie comunitară

extremă marchează zone cu potențial mare de vulnerabilitate în nord estul țării și sud (anexa

Distribuția sărăciei extreme la nivel rural). Astfel Botoșani, Vaslui și Iași în zona de nord au un

număr de localități rurale aflate în sărăcie extremă mult superior mediei naționale (peste o

treime dintre localitâți față de 105 la nivel național). În aceeași categorie se află Teleorman și

Bacău deși profilul de vulnerabilitate este mai moderat.

V. Concluzii:

Raportul de față se adaugă constatărilor din studiile anterioare privind calitatea serviciilor

publice de educație, transport și sănătate, relevând existența unor disparități regionale și

locale semnificative. Dincolo de aceste disparități, principala problemă rămâne izolarea unor

localități prin inexistența unei infrastructuri care să permită legătura dintre zonele

vulnerabile și cele dezvoltate.

VI. Bibliografie:

2007. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza și elaborarea politicilor din

domeniile educaţiei cercetării. România Educației. România Cercetării

http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf

2008. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din

domeniul Sănătății Publice din România. Un sistem sanitar bazat pe nevoile

cetățeanului. București.

http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_

CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1021623-romania-printre-ultimele-tari-

europene-calitatea-serviciilor-sanatate.htm

http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf

http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf

http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_NEVOILE_CETATEANULUI.pdf






2012. Expert Forum (EFOR) Mind Research & Rating. Veniturile și cheltuielile

sistemului de sănătate. Scurtă analiza comparativă a zonelor de reformă. Policy Brief

No. 7

http://catchynotes.files.wordpress.com/2012/05/17052012-studiu-resurse-sanatate-

final-ora-24-00.pdf

Eurostat

INS






VII. Anexe

Servicii de sănătate Populație Nr. unitati sanitare

Nr. personalului medico-sanitar

Paturi in unitatile sanitare

ALBA 218630 828 3525 2205

ARAD 250742 1308 4542 2520

ARGES 304655 1457 5716 4230

BACAU 322363 1403 5263 3572

BIHOR 297240 1821.3 7267 4781

BISTRITA-NASAUD 118732 616 2320 1972

BOTOSANI 187525 640.2 3450 2560

BRAILA 231647 866 3442 2060

BRASOV 439145 1405 5058 4052

BUZAU 196602 798.3 3607 2903

CALARASI 120192 436 1780 1274

CARAS-SEVERIN 179575 725.1 3115 1990

CLUJ 459880 2345 10083 7717

CONSTANTA 503758 2280 7996 5600

COVASNA 110798 417.1 1808 1888

DAMBOVITA 162448 974 3802 3011

DOLJ 378733 2267 8470 5121

GALATI 341551 1116 4961 3299

GIURGIU 87253 375 1625 947

GORJ 178744 778.1 3215 2530

HARGHITA 142281 732.1 2913 2431

HUNEDOARA 352569 1127.7 4865 3876

IALOMITA 132356 407 1799 855

IASI 382237 2462 11899 8112

ILFOV 142460 585 1766 1518

MARAMURES 299708 1176.1 5245 3278

MEHEDINTI 141896 546.1 2355 1729

MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 7712 37233 23135

MURES 300194 1613 7389 4628

NEAMT 211812 1197 4238 3017

OLT 187659 643 3707 2431

PRAHOVA 407556 1714 6552 4566

SALAJ 99240 494.1 2011 1419

SATU MARE 171781 803.1 3058 2118

SIBIU 284088 1217 4487 3134

SUCEAVA 303508 1515.2 5144 3242

TELEORMAN 133486 642.1 2803 2132

TIMIS 418109 2512 11201 5939

TULCEA 120874 463 1773 1045

VALCEA 185255 879.1 3465 2554

VASLUI 186587 698 3126 2496

VRANCEA 146905 604.2 3006 1439




Sursa: INS, 2011




Servicii de învățământ Populație Nr. unitati scolare Nr. sali de clasa si cabinete

ALBA 218630 153 2485

ARAD 250742 135 2602

ARGES 304655 204 3627

BACAU 322363 208 3868

BIHOR 297240 224 4137

BISTRITA-NASAUD 118732 126 2448

BOTOSANI 187525 127 2460

BRAILA 231647 125 1666

BRASOV 439145 246 3009

BUZAU 196602 159 2267

CALARASI 120192 99 1251

CARAS-SEVERIN 179575 130 2228

CLUJ 459880 264 4628

CONSTANTA 503758 250 3190

COVASNA 110798 82 1607

DAMBOVITA 162448 157 2591

DOLJ 378733 202 3390

GALATI 341551 201 2494

GIURGIU 87253 86 1168

GORJ 178744 111 2067

HARGHITA 142281 152 2136

HUNEDOARA 352569 113 2623

IALOMITA 132356 123 1303

IASI 382237 303 5208

ILFOV 142460 78 971

MARAMURES 299708 179 3100

MEHEDINTI 141896 110 1582 MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 580 10172

MURES 300194 226 3803

NEAMT 211812 158 3055

OLT 187659 176 2271

PRAHOVA 407556 241 3169

SALAJ 99240 109 1808

SATU MARE 171781 143 2135

SIBIU 284088 176 2791

SUCEAVA 303508 226 4274

TELEORMAN 133486 150 1524

TIMIS 418109 275 3727

TULCEA 120874 81 1253

VALCEA 185255 149 2158

VASLUI 186587 152 2655

VRANCEA 146905 127 1615

Sursa: INS, 2011

Accesibilitate servicii de transport

Populație Nr. vehicule transport

public

Lungime strazi

orasenesti

Lungime strazi orasenesti

modernizate

Ponderea străzilor

modernizate

ALBA 218630 83.8 1039 433 42%

ARAD 250742 343.9 873 514 59%

ARGES 304655 115.5 663 523 79%

BACAU 322363 69.7 741 445 60%

BIHOR 297240 204.8 767 513 67%

BISTRITA-NASAUD 118732 42.3 326 212 65%

BOTOSANI 187525 74.6 537 263 49%

BRAILA 231647 249.3 388 270 70%

BRASOV 439145 310.9 919 742 81%

BUZAU 196602 78.3 429 341 79%

CALARASI 120192 32.4 335 205 61%

CARAS-SEVERIN 179575 50.6 449 326 73%

CLUJ 459880 370.3 764 592 77%

CONSTANTA 503758 317.9 1317 997 76%

COVASNA 110798 26.4 309 161 52%

DAMBOVITA 162448 22.6 425 306 72%

DOLJ 378733 237.6 737 456 62%

GALATI 341551 391.3 847 511 60%

GIURGIU 87253 12.2 195 147 75%

GORJ 178744 37.8 390 295 76%

HARGHITA 142281 6.8 482 282 59%

HUNEDOARA 352569 68 919 620 67%

IALOMITA 132356 24.5 485 209 43%

IASI 382237 390.4 784 472 60%

ILFOV 142460 0.8 784 354 45%

MARAMURES 299708 96 1245 587 47%

MEHEDINTI 141896 80.4 317 266 84%

MUNICIPIUL BUCURESTI 1937421 2152 1936 1068 55%

MURES 300194 138.7 702 439 63%

NEAMT 211812 45.4 399 282 71%

OLT 187659 15.7 548 321 59%

PRAHOVA 407556 277.2 1322 908 69%

SALAJ 99240 48.3 257 186 72%

SATU MARE 171781 47.5 444 273 61%

SIBIU 284088 140.9 737 538 73%

SUCEAVA 303508 56.5 972 477 49%

TELEORMAN 133486 31.2 356 200 56%

TIMIS 418109 335.8 908 665 73%

TULCEA 120874 38.4 309 198 64%

VALCEA 185255 48 733 439 60%

VASLUI 186587 39.2 406 205 50%

VRANCEA 146905 28.4 351 172 49%

Sursa INS, 2011

13

Localități în funcție de accesul la rețeaua de

distribuției a apei Nr. localitati Nr. localitatilor cu retea

de distributie a apei Ponderea localitatilor cu

retea de distributie a apei

ALBA 78 59 76%

ARAD 78 69 88%

ARGES 102 83 81%

BACAU 93 75 81%

BIHOR 101 87 86%

BISTRITA-NASAUD 62 43 69%

BOTOSANI 78 48 62%

BRAILA 44 38 86%

BRASOV 58 50 86%

BUZAU 87 68 78%

CALARASI 55 47 85%

CARAS-SEVERIN 77 47 61%

CLUJ 81 75 93%

CONSTANTA 70 69 99%

COVASNA 45 31 69%

DAMBOVITA 89 62 70%

DOLJ 111 57 51%

GALATI 65 54 83%

GIURGIU 54 17 31%

GORJ 70 52 74%

HARGHITA 67 55 82%

HUNEDOARA 69 45 65%

IALOMITA 66 57 86%

IASI 98 61 62%

ILFOV 40 27 68%

MARAMURES 76 66 87%

MEHEDINTI 66 43 65%

MUNICIPIUL BUCURESTI 6 6 100%

MURES 102 77 75%

NEAMT 83 52 63%

OLT 112 60 54%

PRAHOVA 104 84 81%

SALAJ 61 51 84%

SATU MARE 65 54 83%

SIBIU 64 37 58%

SUCEAVA 114 47 41%

TELEORMAN 97 35 36%

TIMIS 99 90 91%

TULCEA 51 51 100%

VALCEA 89 59 66%

VASLUI 86 60 70%

VRANCEA 73 61 84%

Sursa INS, 2011

14

Distribuția sărăciei extreme la nivel rural Numar total de localitati

Numar de localități aflate în sărăcie extremă

% de localitati aflate in saracie extremă la nivel

județean

Alba 66 1 2%

Arad 67 0 0%

Arges 95 5 5%

Bacau 85 12 14%

Bihor 90 0 0%

Bistrita-Nasaud 58 0 0%

Botosani 71 44 62%

Braila 40 2 5%

Brasov 48 0 0%

Buzau 82 4 5%

Calarasi 50 4 8%

Caras-Severin 68 0 0%

Cluj 75 0 0%

Constanta 58 0 0%

Covasna 40 0 0%

Dambovita 82 6 7%

Dolj 104 16 15%

Galati 60 4 7%

Giurgiu 51 7 14%

Gorj 61 0 0%

Harghita 58 0 0%

Hunedoara 53 0 0%

Ialomita 59 7 12%

Iasi 93 33 36%

Ilfov 32 0 0%

Maramures 63 1 2%

Mehedinti 61 11 18%

Mures 91 1 1%

Neamt 78 13 17%

Olt 104 19 18%

Prahova 90 1 1%

Salaj 57 2 4%

Satu Mare 58 2 3%

Sibiu 53 0 0%

Suceava 98 7 7%

Teleorman 92 28 30%

Timis 86 1 1%

Tulcea 46 3 7%

Valcea 78 11 14%

Vaslui 81 40 49%

Vrancea 68 0 0%

Total 2850 285 10%

Numar mediu de localitati aflate in saracie extrema la nivel judetean 6,95

15

Sursa: IDC, Dumitru Sandu https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate

Ponderea locuințelor private cu acces la canalizare (medii la nivel judetean)

ALBA 46%

ARAD 51%

ARGES 36%

BACAU 26%

BIHOR 51%

BISTRITA-NASAUD 53%

BOTOSANI 15%

BRAILA 17%

BRASOV 59%

BUZAU 23%

CALARASI 26%

CARAS-SEVERIN 61%

CLUJ 47%

CONSTANTA 46%

COVASNA 54%

DAMBOVITA 44%

DOLJ 20%

GALATI 18%

GIURGIU 26%

GORJ 37%

HARGHITA 61%

HUNEDOARA 52%

IALOMITA 24%

IASI 22%

ILFOV 67%

MARAMURES 59%

MEHEDINTI 19%

MUNICIPIUL BUCURESTI 98%

MURES 44%

NEAMT 31%

OLT 24%

PRAHOVA 42%

SALAJ 44%

SATU MARE 49%

SIBIU 56%

SUCEAVA 39%

TELEORMAN 22%

TIMIS 64%

TULCEA 32%

VALCEA 34%

VASLUI 10%

VRANCEA 28%

Medie 38%

https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate

16

Sursa: INS, 2011

Ponderea locuințelor private cu încălzire centrală (medii la nivel judetean)

ALBA 15%

ARAD 12%

ARGES 13%

BACAU 11%

BIHOR 15%

BISTRITA-NASAUD 11%

BOTOSANI 5%

BRAILA 6%

BRASOV 28%

BUZAU 6%

CALARASI 6%

CARAS-SEVERIN 9%

CLUJ 18%

CONSTANTA 17%

COVASNA 16%

DAMBOVITA 13%

DOLJ 4%

GALATI 6%

GIURGIU 8%

GORJ 11%

HARGHITA 25%

HUNEDOARA 19%

IALOMITA 7%

IASI 10%

ILFOV 48%

MARAMURES 14%

MEHEDINTI 4%


MURES 17%

NEAMT 10%

OLT 5%

PRAHOVA 17%

SALAJ 13%

SATU MARE 13%

SIBIU 20%

SUCEAVA 11%

TELEORMAN 4%

TIMIS 17%

TULCEA 6%

VALCEA 9%

VASLUI 4%

VRANCEA 7%

Medie 12%

17

Sursa: INS, 2011

Ponderea locuințelor private cu instalație electrică (medii la nivel judetean)

ALBA 96%

ARAD 96%

ARGES 96%

BACAU 93%

BIHOR 96%

BISTRITA-NASAUD 96%

BOTOSANI 95%

BRAILA 96%

BRASOV 94%

BUZAU 96%

CALARASI 96%

CARAS-SEVERIN 94%

CLUJ 96%

CONSTANTA 95%

COVASNA 94%

DAMBOVITA 97%

DOLJ 98%

GALATI 94%

GIURGIU 98%

GORJ 96%

HARGHITA 95%

HUNEDOARA 93%

IALOMITA 96%

IASI 94%

ILFOV 96%

MARAMURES 95%

MEHEDINTI 94%


MURES 97%

NEAMT 94%

OLT 95%

PRAHOVA 97%

SALAJ 100%

SATU MARE 95%

SIBIU 97%

SUCEAVA 96%

TELEORMAN 94%

TIMIS 97%

TULCEA 93%

VALCEA 92%

VASLUI 89%

VRANCEA 95%

18

Medie 95%

Sursa: INS, 2011

Ponderea locuințelor private cu baie (medii la nivel judetean)

ALBA 41%

ARAD 47%

ARGES 34%

BACAU 24%

BIHOR 47%

BISTRITA-NASAUD 44%

BOTOSANI 14%

BRAILA 15%

BRASOV 58%

BUZAU 18%

CALARASI 23%

CARAS-SEVERIN 48%

CLUJ 43%

CONSTANTA 42%

COVASNA 50%

DAMBOVITA 39%

DOLJ 16%

GALATI 17%

GIURGIU 25%

GORJ 33%

HARGHITA 58%

HUNEDOARA 49%

IALOMITA 21%

IASI 18%

ILFOV 65%

MARAMURES 49%

MEHEDINTI 18%


MURES 41%

NEAMT 28%

OLT 24%

PRAHOVA 38%

SALAJ 38%

SATU MARE 46%

SIBIU 51%

SUCEAVA 36%

TELEORMAN 21%

TIMIS 52%

TULCEA 30%

VALCEA 32%

VASLUI 9%

VRANCEA 26%

19

Medie 34%

Sursa: INS, 2011

Documents

Raport de expertiză - SDTR SI ANALIZE/Accesul populatiei la... · favorizate de geografia locului precum Tulcea (anexa Localități în funcție de accesul la ... Accesul populatiei