Proiect ntocmit de: Cute Aurel ndrum tor Lector univ. dr. Dumitru Mih il

Scurt introducere Oraul Darabani este situat n nordul judeului Botoani, fiind cel

mai nordic ora din Romnia. Oraul este aezat pe rama nalt , nordic , a cmpiei Moldovei, ntr-o zon deluroas cu altitudinea maxim (Dealul Teioasa 260 m) cu o mare fragmentare a reliefului, la contactul dintre zona de p dure i silvostep , pe malul drept, nalt, a rului Prut. Relieful oraului apare larg, v lurat, cu interfluvii colinare, deluroase sub form de mici platouri joase, l snd impresia c provin dintr-o suprafa t iat de ruri. Relieful natural a fost modificat n sudul oraului prin terasare. Teritoriul oraului are o form alungit orientat pe direcia NV-SE. Principalele ruri ce str bat teritoriul oraului sunt reprezentate n principal de rul Prut i rul Podriga cu afluenii lor. Vegetaia este caracteristic zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. n apropierea oraului se afl localitatea Horoditea, extremitatea nordic a rii 481506N si 264205E.

Situarea oraului Darabani, pe harta Judeului Botoani

Clima oraului este temperat-continental . n urma observaiilor meteo nregistrate la staia Darabani, reiese c dinamica atmosferei este dominat de de masele de aer nord vestice, cu origine maritim , r coroase i umede pentru prim vara i nceput de var , de aer cald-tropical, vara i rece-polar iarna.Vnturile dominante sunt din directia NV spre SE, iarna bate crivaul din direcie estic . Conforma condiiilor pedoclimatice i de relief, este mp rit n doua zone: una cu p dure de foioase i alta de silvostep . P durile conin stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arar, cire (Prunus avium), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este destinat agriculturii cu soluri fertile (cernoziomuri cambice) pe care se cultiv gru, porumb, cartofi, sfecl de zah r.

Oraul are n componen cartierele Bombeni, Corneti, Lucovia, M rgineni, Suseni, Teioasa i cteva sate, dintre care cel mai important este Bajura. Suprafaa oraului este de 3,2 km. La recens mntul din 1860, Darabanii erau oficial a 34-a localitate urban a Moldovei, dup num rul populaiei (1641 locuitori),iar la recens mntului din 2002 populaia oraului s fie de 11.820 de locuitori i n 2010 Darabaniul s aib 11.646 locuitori dintre care 5782 de sex masculin i 5864 feminin. Datorit creterii num rului de locuitori de-a lungul timpului a fost nevoie de contrucia sau stabilirea unui amplasament pentru deeurile rezultate n urma activit ilor casnice sau provenite din procesele industriale.

Rampa de salubrizare este localizat la periferia oraului

Darabani, n partea de sud, pe Dealul Bombeni, n afara perimetreului construibil. Aceasta este delimitata de:

La nord p une La sud p une La est p une La vest p une i curs de ap intermintent

Accesul n zon se face dintr-un neamenajat de aproximativ

400 m, fiind amplasat n afara perimetrului construibil acest nu este vizibil dect din zonele m rginae ale oraului Darabani (partea de sud).

Rampa de salubrizare

Oraul Darabani

Amplasamentul gropii de gunoi

y Zona de depozitare a deeurilor este situat n partea de sud a

oraului Darabani ntr-un perimetru insular n afara perimetrului construibil. Distana de l limita perimetrului oraului Darabani, stabilit prin PUG ediia 1999, pna la zona de depozitare a deeurilor este de 420 m. Suprafaa zonei de depozitare este de 19.306 mp. y Terenul se afla n proprietatea Prim riei oraului Darbani. Amplasamentul este nvecinat jur mprejur de jone libere (p une).- La nord 420 m- limita oraului Darabani i obiective

agroindustriale - La sud cca 300 m- staia de epurare a oraului Darabani.

y Gestionarea deseurilor

Gestionarea deseurilor cuprinde cel putin 2 etape:

y colectarea si transportul y depozitarea

y Cele 3 etape sunt interdependente, dar sunt influentate de

gradul de educare al populatiei si pot influenta substantial activitatea depozitului.In ceea ce priveste colectarea deseurilor menajere in orasul Darabani este util sa se initieze un program privind educarea populatiei,in sensul depozitarii selective a deseurilor in pubele separate amplasate in locuri special amenajate cu inscriptii distincte pe tipuri de deseuri. y Transportul deseurilor y Colectarea propriu-zis a deeurilor din aceste containere este efectuat de c tre servicii specializate.

Colectarea deeurilor din pubele i recipiente de pn la 1100 l este efectuat cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor i containerelor i cu instalaie de compactare. Utilaje tehnologice in dotare: 1 autogunoiera 1 compactor 1 buldozer 1 incarcator frontal 1 tractor Deseurile astfel sortate vor fi transportate cu autogunoierele compactoare la ore de minima circulatie, pe traseul cel mai scurt, pentru a se evita circulatia intensa din centrul orasului. Accesul la zona recomadata pentru organizarea depozitului se va face pe un drum tehnologic nou proiectat. Dupa colectare,deseurile sunt transportate la groapa de gunoi.

Efecte negative produse asupra mediului inconjuratorUnele procese naturale care alterneaza calitatea apelor s-ar putea include in notiunea de poluare in sens larg. Factorii meteorologici sunt de prima importanta: ploile torentiale spala malurile antrenand suspensii minerale si resturi organice(deseuri menajere in cazul nostru)

Poluarea apelor

variatiile bruste de temperatura modifica activitatea biologica vanturile aduc resturi solide si germeni Modificarile fizico-chimice determina schimbari biologice: organisme

Viteza de curgere creste Zonele de sedimentare sunt rascolite

sensibile , care au nevoie de lumina,dispar in cazul in care apa se tulbura, descompunerea materiei organice consuma oxigenul dizolvat, pestii se asfixiaza, dezechilibrul biologic favorizeaza dezvoltarea unor specii provocand inflorirea apelor, care emana miros de peste stricat, mucegai, tulbure si colorata.

Gunoaiele orasenesti cumulate pe mari suprafete in propierea zonelor locuite genereaza prin descompunerea sunstantelor organice, produsi rau irositori (acizi,alcooli sau aldehide) sau chiar produsi toxici. Impactul produs asupra aerului Prin concentratia, extinderea si agresivitatea lor, poluantii atmosferici sunt considerati mai nocivi decat alti agenti poluanti. Aerul constituie factorul de mediu care se afla totdeauna in ambianta omului si de aceea prezenta impuritatilor in aer sub forma de aerosoli sau gaze permite patrunderea continua in caile respiratorii,determinand astfel si accesul aproape cu certitudine in mediul intern. Prezenta poluantilor in atmosfera , sub forma de fum, pulberi si gaze, determina modificarea microclimatului si reducerea radiatiilor solare . La grop de gunoi poluntii emisi in atmosfera sunt: Pulberile care reprezinta un factor de risc pentru sanatate -pulberile grosiere (peste 50 mm) sunt retinute in caile respiratorii superioare, cele intre 10-15 mm ajung in plamni, dar nu patrund in profunzime -pulberile fine si seminfine intre 1-10 mm patrund in tesutul pulmonar,pricinuind leziuni importante

Masuri pentru reducerea poluarii Pentru reducerea impactului negativ asupra mediului este necesar sa se respecte tehnologia de depozitare a deseurilor: -Pentru aer-se va efectua imprejmuirea platformei cu gard si perdea de arbori -se va efectua sortarea deseurilor si respingerea substantelor toxice sau a altor substante care reprezinta pericol pentru mediu si vor fi trimise spre neutralizare la intreprinderi specializate. -Pentru sol,apa si siguranta acviferului: -efectuarea impermeabilitatii bazei prin strate de argila compacte si folie de plastic; -afectuarea de drenuri la baza platformei si mentinerea lor in functiune; -colectarea scurgerilor in bazine de decantare si mentinerea lor in stare de functionare.