Radon Radiu

- este in conditii normale un gaz nobil radioactiv incolor, inodor

RADONUL

MĂRIMEA VALOAREA

Densitatea la 00C şi 1 atm 9,73 g/l

Punct de fierbere (1 atm) -620C

Densitatea în stare lichidă 4400 kg/m3

Coeficientul de difuzie în aer 0,1 cm2/s

Viscozitate (1 atm şi 20 0C) 0,229 poise

Presiunea critică 62 atm

Solubilitatea în apă la 1 atm presiune parţială şi 200C

230 cm3 NTP/kg apă

Solubilitate în diferite lichide la presiunea de 1 atm si 180Cglicerina alcool etilicpetroltoluensulfura de carbonulei de măsline

0,21 cm3/kg lichid7,4 cm3/kg lichid9,2 cm3/kg lichid13,2 cm3/kg lichid23,1 cm3/kg lichid29,0 cm3/kg lichid

Principalele proprietati fizice ale radonului

SURSELE RADONULUI

Uraniul şi Thoriul

RaThUPaThUanianiorezileani

226

106,8

230

1045,2

23475,6

234241

234

1047,4

238459

PbPoBiPbPoRnRaszileani

210164

214min8,19

214min8,26

214min11,3

21882,3

2221600

226

Tipul derocă

U-238 Th-232

ppm Bqkg-1 ppm Bqkg-1

Vulcanice: bazalte granite

0,5-13

7-1040

3-417

10-1270

Sedimentare gresii şi şisturi roci carbonatice

3,72

4025

122

508

Crusta continentalăsuperioară (media)

2,8 36 10,7 44

Soluri 1,8 66 9 37

Concentraţiile U şi Th în sol şi diferite tipuri de roci (valori medii) (NCRP, 1988)

Unul din cele mai importante aspecte pentru care studiile asupra radonului sunt importante este legat de determinarea radonului şi radiului din ape și cunoaşterea dozei de radiaţii primite de colectivitatea umană prin folosirea acestor surse de apă

Radiul - elementul părinte

Tipulde

rocă Exemplu

Concentraţia Bqkg-1

Ra-226 Ra-224

Media Domeniul

Media Domeniul

Intrusiv acidă granit 78 1-370 111 0,4-1030

Extrusiv bazică bazalt 11 0,4-41 10 0,2-36

Sedimentară chimică

calcar 45 0,4-340 60 0,1-540

Sedimentară detritică

argilă,sist argilos,gresie

60 1-990 50 0,8-1470

Eruptiv metamorfozată

gnais 50 1-1800 60 0,4-420

Sedimentar metamorfozată

sist 37 1-660 49 0,4-370

Concentraţiile Ra-226 şi Ra-224 în diferite tipuri de roci (Akerblom,1988)

Radonul în apele judeţului Bihor

107 de probe de apa 88 de probe din fantani cu o medie de 19,4Bq/l, 13 probe de apa din izvoare o medie 29,7 Bq/l6 probe din ape de suprafata cu o medie 1,5 Bq/l. Valoarea maxima a concentratie de radon in localitatea Vascau de la poalele muntilor Codru Moma (Moldovan, 2005)

19,4

29,7

1,5

0

5

10

15

20

25

30

35

Ape fantana (88) Ape izvor (13) Ape suprafata (6)

Tipul de apa (nr. de probe)

Co

nce

ntr

atia

de

rad

on

Bq

/l

290 de probe de apa Ape recoltate din fantana (188) o medie de 11,7 Bq/l,Ape din izvoare (14) o medie aritmetica de 22,6 Bq/l din ape de suprafata (8) o medie 1,9 Bq/l Concentratia maximă Valea Aniesului 32,5Bq/l.(Moldovan, 2006)

Radonul în apele judeţului Bistriţa Năsăud

11,7

22,6

1,9

0

5

10

15

20

25

Ape fantana (188) Ape izvor (14) Ape suprafata (8)


Co

nce

ntr

tati

a d

e ra

od

n B

q/l

Radonul în apele din judeţul Cluj

263 de probe, apele de fantana(226), apele din izvoare(31) si apele de suprafata(6). In cazul din fantana s-a obtinut o media aritemtica de13,6Bq/l, in cazul apelor de izvor si de suprafata s-a obtinut o medie de 24,7 Bq/l, respectiv 1,2 Bq/l.

13,6

24,7

1,2

0

5

10

15

20

25

Ape de fantana (226) Ape de Izvor (31) Ape de suprafata (6)

Tipuri de apa (nr. de probe)

Co

nce

ntr

atia

de

rad

on

Bq

/l

Radonul în apele din judeţul Maramureş

16,9

19,8

2,4

0

5

10

15

20

25

Ape de fantana (183) Ape de izvor (20) Ape de suprafata (6)


Co

nce

ntr

atai

de

rad

on

(B

q/l

)

209 probe de apa 183 de probe din fantani cu o medie de 16.9 Bq/l, 20 probe de apa din izvoare, o medie de 19,8 Bq/l 6 probe din ape de suprafata cu o media de 2,4 Bq/l. Valoarea maxima a concentratie de radon s-a gasit in localitatea Sinteu 71.2 Bq/l (Cosma, 2004)

Radonul în apele din judeţul

125 probe 118 de probe din fantani o medie de 9,6 Bq/l, 4 probe de apa din izvoare, o medie de 12,8 Bq/l 4 probe din ape de suprafata o media de 2,3 Bq/l. Valoarea maxima a concentratie de radon s-a gasit in localitatea Jibou 71,2 Bq/l ( Moldovan,2006)

9,6

12,8

2,3

0

2

4

6

8

10

12

14

Ape de fantana(118) Ape de izvor (3) Ape de suprafata (4)


Co

nce

ntr

atia

de

rad

on

(B

q/l

)

Nr.crt.

Locaţia Numele izvorului Concentraţia radonului (Bq/l)

1 Băile Felix Izvor 1 84.3



4 Săcuieni Sonda 21.2

5 Oradea Sonda 23.3

6 Livada Sonda 22

7 Băile 1 Mai Izvor 1 25.4

8Băile Herculane

Izvor Şapte Calde 1 780

9 Băile Herculane Izvor Şapte Calde 2

660


823


315

12 Băile Herculane Scorilo 52.7

Radonul în apele geotermale

Concentraţia radonului în apele geotermale

10

11

12

13

14

15

16

17

18

0 1 2 3 4 5 6 7

Adancimea (m)

Con

cen

trat

ia d

e ra

don

(B

q/l)

Adâncimea(m)

Concentraţia de radon(Bq/l)

Concentraţia de radon (lab. t=24 h)(Bq/l)

0 12,8 11,09

1 13,2 -

2 14,3 -

3 15,3 -

4 15,8 -

5 16,7 -

6 17,4 -

7 17,5 16,6

Concentraţia radonului în funcţie de adâncimea fântâni

Radonului în funcţie de adâncimea fântâni

20

25

30

35

40

45

0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6

Adancimea (m)

Con

cent

ratia

de

rado

n(B

q/l)

Radiul în apele minerale îmbuteliate în România

Consumul de apă minerală (litri) pe cap de locuitor

In perioada 1990-2000 consumul de apă minerală a cresut cu 50% în Germania, iar în SUA a crescut cu 130%, in prezent consumul ajungând la de 160 litri pe an per locuitor. În Brazilia producţia anuala de apă minerală este în jur de 1,8x10-9 litri pe an (Sanchez, 2000)In Ungaria consumul de apa minerală pe cap de locuitor a crescut din 1990 până în 2000 de la 28 litri la 40 litri(Kovacs, 2001)

Concentraţia de 226Ra(mBql-1)

Tipul de apă(nr. de probe)

Valoareamedie

Valoareaminimă

Valoarea maxima

Deviaţiastandard

Valoarea mediană

Borsec (5) 132,8 108 156 18,4 132

Tuşnad (5) 116,8 100 136 14,8 120

Borsa (5) 119,2 116 104 12,7 116

Perla Hraghitei (2) 84 80 88 5,6 86

Steaua Nordului (3) 130,6 116 148 16,1 128

Izvorul Minunilor (3) 198,4 172 228 21 196

Bucovina (3) 440,8 404 476 33,1 440

Izvorul Harghitei (3) 84 60 96 16,3 90

Biborţeni (3) 185,3 168 208 20,5 180

Alipna Borşa (3) 158,6 148 172 12,2 156

Roua (3) 61,3 52 72 10 60

Carpatica (3) 77,3 60 88 15,1 84

Cristalul Munţilor (3) 62,6 56 68 6,1 64

Briza Lipovei (3) 443,2 360 488 49,5 452

Vitalinea (3) 69,3 64 76 6,1 68

Gura Căinarului (3) 96 92 100 4 96

Dorna (3) 94,6 88 100 6,1 96

Cezara (3) 277,3 252 296 22,7 284

Aquatique (3) 349,3 332 368 18 348

Zizin (3) 78,6 72 84 6,1 80

Stănceni (2) 62 60 64 2,8 61

Poiana Negri (3) <LD - - - -

Izvorul Alb (3) <LD - - - -

Concentraţia de radiu din apa minerală îmbuteliată în România

Calcul de doze

Contribuţia dozei anuală efectivă in iradirea populaţiei datoartă radonului se poate calcula cu urmatoarea formulă:

E = K x G x C x tunde : E – doza efectivă datorita ingestiei radonului (Sv)

K – factorul de conversie al dozei ingerate a radonului (Sv Bq-1)G – consumul mediu de apă (este de regula între 1 şi 2 litri pe zi)C – concentraţia radonului din apăt – timpul de consum a apei (365 zile)

UNSCEAR, 1993 copii 2x10-8 SvBq-1

adulti 10-8 SvBq-1

NRC, 1998 adulti 0,35x10-8 SvBq-1

ICRP,1993 copii (peste 3luni) 0,07x10-6 SvBq-1

adulti 0,01x10-6 SvBq-1

Factorul de conversie al dozei

Judeţul Doza efectiviă datorată ingestiei (mSv/an)

UNSCEAR,1993 ICRP,1993 NRC,1998

Copii Adulti Copii Adulti Adulti

Alba 0,120 0,060 0,021 0,420 0,060

Arad 0,096 0,048 0,017 0,335 0,048

Bihor 0,179 0,090 0,031 0,627 0,090

Bistrita-Năsăud 0,125 0,063 0,022 0,438 0,063

Brasov 0,131 0,066 0,023 0,460 0,066

Cluj 0,140 0,070 0,024 0,489 0,070

Covasna 0,249 0,124 0,044 0,871 0,124

Harghita 0,137 0,068 0,024 0,479 0,068

Hunedoara 0,187 0,094 0,033 0,655 0,094

Maramureş 0,134 0,067 0,023 0,469 0,067

Mureş 0,110 0,055 0,019 0,385 0,055

Neamţ 0,093 0,047 0,016 0,326 0,047

Sălaj 0,082 0,041 0,014 0,286 0,041

Satu-Mare 0,142 0,071 0,025 0,498 0,071

Sibiu 0,115 0,057 0,020 0,402 0,057

Suceava 0,165 0,082 0,029 0,577 0,082

Doza efectivă obinută în cazul consumului de apa specifica fiecarui judet

Doza efectiva anuală (mSv)

Tipul apei IAEA (1995)WHO (1993)

2-7 ani 7-12 ani 12-17 ani Adulti Adulti

Borsec 0.030 0.038 0.072 0.013 0.010

Tuşnad 0.026 0.034 0.064 0.011 0.009

Borşa 0.027 0.035 0.065 0.012 0.009

Steaua Nordului 0.030 0.038 0.071 0.013 0.01

Izvorul Minunilor 0.045 0.058 0.108 0.020 0.015

Bucovina 0.099 0.128 0.241 0.045 0.035

Biborţeni 0.041 0.054 0.101 0.018 0.014

Alpina Borşa 0.035 0.046 0.087 0.016 0.012

Briza Lipovei 0.100 0.129 0.242 0.045 0.035

Cezara 0.062 0.080 0.151 0.028 0.022

Aquatique 0.078 0.101 0.191 0.035 0.028

Doza efectivă anuală

• Măsurătorile efctuate la exerciţiul de intercomparare, rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu rezultatele obţinute de alte laboratoare din Europa, ceea ce ne conferă încrederea că atât modul de măsură cât şi interpretarea datelor sunt corecte.

• Din peste 1500 probe de apa analizate 3,8% sunt ape de suprafaţă a caror valori nu au depasit 10 Bq/l.

• 8,5% din totalul apelor studiate,sunt apele de izvorcea mai mica valoare a concentratiei de radon 1.12 Bq/l, a fost măsurata în judeţul Maramureş într-un izvor din localitatea Mogoşa, cea mai mare valoare 62.9 Bq/l a fost măsurata într-un izvor din localitatea Crucea (judeţul Suceava). Izvoarele cu concentratii mari de radon au fost sunt intalnite in judetul Harghita si in judetul Covasna Aceste regiuni sunt caracterizate de emanatii postvulcanice prezente sub forma de mofete. Alte izvoare cu concentrtaii considerabile au fost gasite in judetul Cluj şi judeţul Bihor caracterizate de formatiuni granitice.

CONCLUZII

CONCLUZII

• 87.6% din totalul de probe măsurate au fost ape din fantani Concentraţia de radon variază între 0,6 şi 112,6 Bq/l. Concentraţile ridicate de radon au fost găsite în fântânile din judetul Bihor si în fântânile din zona Haţeg,în fântânile judeţul Cluj precum şi în fântânile din judeţul Suceava. Toate aceste regiuni aflândus-se în zone cu o structură geologică formată din formaţiuni granitice.

• Se poate concluziona că există o corelaţie certă între concentraţia de radon din apele subterane şi stuctura geologică a locului.

• În cazul măsurătorilor de radiu efectuate în judeţul Cluj şi în alte zone de interes, s-au obţinut valori sub 500 mBq/l, valoare de la care trebuie luate măsuri de radioprotecţie dacă acest tip de apă este consumată

• Măsurătorile de radiu din apele minerale îmbuteliate în România au confirmat faptul că aceste ape au un conţinut mic de radiu, iar doza primită în urma consumului a 2 litri pe zi nu depăşeşte valoarea de 100 mSv pe an valoare recomandă de forurile internationale (IRCP, 2000).

• În cazul dozei efective primită de populaţie de la radonul din apa consumată prin consumul a unui litru de apă pe zi, acesta nu depaşeşt valoare de 1mSv pe an aceasta fiind valoarea recomandată de forurile internaţionale( IRCP,2000).

CONCLUZII

VVĂĂ MUL MULŢŢUMIM PENTRU ATENUMIM PENTRU ATENŢŢIE !!!IE !!!Corcea CatalinCorcea CatalinHutan StefanHutan Stefan

• Moldovan M., Cosma, C., Ristoiu, D., Radium measurements from underground waters in Dej area; Studia Universitatis Babes-Bolyai, Physica, special issue, 1, XLVIII, 2004.

• Moldovan M., Cosma C., Ristoiu, D Systematyc measurements of 222Rn on some underground water in the period october 2004-june 2005 Studia Universitatis Babes-Bolyai, Physica, special issue 2005

• Moldovan, M., Cosma C., Dicu T., Encian I., Radium-226 concentration in romanian bottled mineral waters, Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry in press vol. 279

• Moldovan M., Cosma C., Măsurători de radon în apele subterane din Judeţul Bistriţa-Năsăud, Environment and Progress, 7/2006 - p.112-116, Editura Carpatica, 2006

• Cosma C., Moldovan, M., Dicu T., Kovacs, T.,Radon in water from Transylvania (Romania), Radiation Measurements in press

• Cosma, C., Moldovan, M., Ristoiu D., Jurcut T., The international intercomparison measurement of soil-gas radon and radon exhalation rate from the ground and building materials, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Physica, special issue, 1, XLVIII, 2004

Documents

Radon Radiu